Decizie CNSC BO2020_12539

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, .., România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... I. Prin contestația nr. 41296/15.05.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 19163/18.05.2020, formulată de către ...., cu sediul în ...., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., împotriva adresei nr. 24720/12.05.2020 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020, emise de către ...., cu sediul în ...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „....”, se solicită admiterea contestației, anularea adresei nr. 24720/12.05.2020 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020 prin care oferta sa a fost declarată inacceptabilă, precum şi obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale de la etapa verificării admisibilității acesteia. II. Prin contestația nr. 58/18.05.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 19288/19.05.2020, formulată de către ...., cu sediul în ...., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., împotriva adresei nr. 24717/12.05.2020 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020, emise de către aceeași autoritate contractantă și în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, se solicită admiterea contestației, anularea adresei nr. 24717/12.05.2020 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020, în ceea ce privește decizia autorității contractante de a declara admisibile și conforme ofertele depuse de către ofertanții .... și asocierea .... și a actelor subsecvente acestora, admiterea cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate, într- un termen rezonabil, de minim 3 zile, după studierea dosarului achiziției publice, urmând a comunica această detaliere tuturor părților implicate în procedură, repunerea sa în termenul de a detalia/motiva prezenta contestație având în vedere refuzul autorității contractante de a pune la dispoziție părți relevante din dosarul achiziției, respectiv propunerea tehnică și financiară a ofertantului câștigător, precum și obligarea autorității contractante la 1

continuarea procedurii de atribuire, prin reevaluarea ofertelor și ulterior emiterea unui nou raport/rezultat al procedurii, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21044/28.05.2020, ...., cu sediul în .., ...., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., a formulat cerere de intervenție, prin care solicită admiterea acesteia, respingerea contestației formulată de către ...., precum şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest demers procedural. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21302/29.05.2020, ...., cu sediul în .., ...., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., a formulat cerere de intervenție, prin care solicită admiterea acesteia, respingerea contestației formulată de către ...., precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest demers procedural. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, conform cărora contestațiile formulate în cadrul aceleiași etape a procedurii de atribuire vor fi conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, Consiliul urmează să facă aplicarea acestora, conexând dosarele nr. 845/2020 și nr. 848/2020, contestațiile înregistrate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 19163/18.05.2020 și nr. 19288/19.05.2020, urmând a fi soluționate în cadrul dosarului nr. 923/2020. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care .... critică decizia autorității contractante de a-i declara oferta inacceptabilă. Contestatorul arată că prin adresa nr. 89361/10.12.2019, autoritatea contractantă i-a solicitat unele clarificări, printre care, la pct. 2, depunerea „documentelor din care rezultă îndeplinirea cerinței privind experiența similară (ex. procese-verbale de recepție, recomandări, orice alte documente doveditoare)”, la care, acesta , în data de 12.12.2019, a transmis procesele- verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare ale .., procesele- verbale de punere în funcțiune ale .., precum și poze ale celor 14 stații de .. până în decembrie 2019 în localitățile Adjud, Bacău, .., Cristești, Gheorgheni, Iași, Otopeni, Neamț, Roman, Sovata, Scheia, Târgu Frumos, Suceava, Sovata. Prin adresa nr. 90511/12.12.2019, autoritatea contractantă a solicitat, susține contestatorul, documente suplimentare, deoarece din documentele transmise reiese că „executantul lucrărilor este .... și nu ...., acesta din urmă având calitatea de beneficiar”, la care acesta a răspuns, transmițând clarificări privind proiectul finanțat din Fonduri Europene din care .... face parte și care 2

are drept scop instalarea, punerea în funcțiune și operarea unui număr de 19 ..de tipul fast-charge (2x50 kW + 43 kW). Numele proiectului este Next-E, având numărul ..../CEF/TRAN/M2016/1345774 2016-EU-TMC-0350-S. Beneficiarul proiectului de instalare a infrastructurii rutiere este ....și .... Calitatea .... în cadrul proiectului este de implementator al infrastructurii de încărcare autovehicule electrice și, în același timp, de beneficiar final al infrastructurii, împreună cu ...., pentru o perioadă de 5 ani după punerea în funcțiune a tuturor celor 19 stații de încărcare. În cadrul proiectului, responsabilitățile .... sunt: managementul de proiect, monitorizare, expertiză și consultanță tehnică în vederea implementării proiectului, achiziția de stații de încărcare conform cerințelor tehnice stabilite la nivelul Uniunii Europene, obținerea tuturor avizelor necesare și a autorizației de construcție a stațiilor de încărcare și a branșamentelor electrice aferente acestora, instalarea ..., operarea .... Contestatorul susține că prin răspunsul transmis anterior în data de 12.12.2019, la adresa nr. 89361/10.12.2019, a atașat procesele-verbale de punere în funcțiune și procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor de instalare a unui număr de 14 stații de încărcare din cadrul proiectului, care respectă cele mai drastice cerințe solicitate de către ..... Proiectul a fost auditat de experții Uniunii Europene și de Ofițerii de proiect din Ministerul Transporturilor și din Ministerul Fondurilor Europene, fără măsuri corective în ceea ce privește instalarea și punerea în funcțiune a stațiilor de încărcare menționate. În ceea ce privește ...., rolul acestuia în cadrul proiectului este de firmă autorizată ANRE și este subcontractantul .... pentru lucrările de instalare și branșare la rețeaua de distribuție a energiei electrice a .... Instalarea și punerea în funcțiune a stațiilor se face de către experții furnizorului de echipament și experții .... Pe lângă poziția de dezvoltator de infrastructură publică de stații de încărcare, cu a doua cea mai mare rețea de stații de încărcare din România, .... este un furnizor de soluții de mobilitate electrică, care realizează proiecte de punere în funcțiune ale stațiilor de încărcare în soluție completă cu integrare în sistemul de monitorizare și cu soluții de facturare a clienților finali care utilizează infrastructura de încărcare. La nivel european, .... prin brandul ...., a construit o rețea de stații de încărcare vehicule electrice, care în acest moment depășește 6000 de puncte de încărcare și gestionează zilnic un număr de peste 10.000 de ... La nivelul României, contestatorul dispune de toată această experiență pe care o au colegii săi din cele 10 țări europene unde .... activează în implementarea proiectelor de mobilitate electrică. Experiența .... este descrisă amănunțit în această adresă de răspuns, prin cele 40 de proiecte implementate până acum sau în curs de implementare la clienți juridici și municipalități, anexând și documentele doveditoare. Prin adresa nr. 90983/16.12.2019, autoritatea contractantă a considerat, în continuare, că .... este executantul lucrării, neluând în seamă cele menționate în răspunsul contestatorului. De asemenea, din documentele proiectului european Next-e, autoritatea contractantă a concluzionat că .... are doar calitatea de beneficiar, insistând în continuare pentru depunerea altor documente pentru a demonstra cerința privind experiența similară. 3

Contestatorul menționează că în data de 17.12.2019 a răspuns solicitării autorității contractante, prin transmiterea altor date relevante despre calitatea sa de implementator de ..de pe site-ul proiectului european Next-E https://next-e.eu/about.html, precum și pe site-ul Comisiei Europene https://ec.europa.eu/..../en/connecting-europe-facility/cef-transport/2016- eu-tmc-0350-s. Transmiterea unor părți relevante din contractul menționat era condiționată de obținerea prealabilă a acordului Comisiei Europene, având în vedere că acest contract era protejat de o clauză de confidențialitate. Însă, documentele transmise până în acest moment privind implicarea .... în proiectul pe Fonduri Europene Next-E (procese-verbale de recepție, procese-verbale de punere în funcțiune, poze cu cele 14 ..funcționale care pot fi folosite prin intermediul sistemului de monitorizare și funcționare în orice moment, callcenter-ul 24/7 privind soluționarea problemelor clienților care utilizează infrastructura de încărcare) reprezintă date faptice, care dovedesc calitatea contestatorului de implementator experimentat de soluții de mobilitate electrică. Prin adresa nr. 92249/18.12.2019, autoritatea contractantă i-a solicitat, susține contestatorul, aceleași documente și precizări ca și în adresele anterioare, neluând în calcul precizările și documentele transmise până în acel moment. În data de 19.12.2019, contestatorul a revenit cu completări suplimentare, explicând detaliat anvergura acestui proiect european și termenii utilizați în cuprinsul acestuia. Ca răspuns la clarificare, a fost definit termenul de Beneficiar („Beneficiaries”) al .... Calitatea de beneficiar se referă la beneficiar al fondurilor și de executant al instalării stațiilor de încărcare. Lucrările executate de către .... în cadrul contractului Next-E sunt recepționate de către Comisia Europeană. Contractul Next-E are durată de finalizare 31.12.2019. Obiectul contractului constă în instalarea, punerea în funcțiune și operarea funcțională de către .... a 19 ... Pentru a întări experiența similară, contestatorul precizează că a transmis autorității contractante Autorizațiile de construcție a stațiilor de încărcare, Avizele tehnice de racordare și Certificatele constatatoare emise de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș, care dovedește deschiderea punctelor de lucru la fiecare dintre cele 14 stații instalate. În continuare, contestatorul arată că în data de 07.01.2020, în urma primirii acordului din partea Comisiei Europene de a putea furniza informații din contractul pe care acesta îl are încheiat cu ...., a transmis informările relevante din contract, de unde reiese calitatea de implementator al proiectului de instalare al ... pe teritoriul României. În Anexa 1 transmisă, se regăseau părțile contractuale care sunt, pe de o parte .... ca finanțator al proiectului și beneficiar al implementării infrastructurii de stații de încărcare și, pe de altă parte, .... ca executant al acestei infrastructuri. Toate responsabilitățile .... fiind descrise în această anexă. La această adresă, contestatorul nu a mai primit niciun răspuns din partea autorității contractante. Ulterior depunerii acestor clarificări și desfășurării activității de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă a comunicat contestatorului adresa nr. 24720/12.05.2020 privind comunicarea rezultatului procedurii, transmisă în 4

data de 13.05.2020, prin care oferta sa a fost declarată inacceptabilă în baza prevederilor art. 135 alin. (5) și art. 137 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, și totodată respinsă conform art. 137 alin. (1) din același act normativ. Aprecierea de către autoritatea contractantă a ofertei contestatorului ca fiind inacceptabilă, nu are niciun temei legal, aceasta neacordând atenția cuvenită documentelor și explicațiilor înaintate. Orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte, trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică, sub toate aspectele acesteia, iar stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție să nu conducă la restricționarea participării operatorilor economici la procedura de atribuire sau la încălcarea principiului proporționalității. Rolul cerinței experienței similare este de a dovedi autorității contractante faptul că operatorii economici participanți au experiență în domeniul produselor și serviciilor similare cu ceea ce urmează a fi furnizat în urma încheierii contractului care face obiectul acestei proceduri, că au cunoștințele / experiență și capacitatea necesară derulării unui astfel de contract și că au finalizat astfel de contracte. Această condiție de solicitare a demonstrării experienței similare trebuie interpretată în conformitate cu Legea achizițiilor publice și cu Instrucțiunile nr. 2/2017 emise în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Legiuitorul a avut în vedere ca operatorii economici să îndepl....scă anumite cerințe de calificare pentru a demonstra că potențialul lor tehnic, financiar și organizațional este de natură să ducă la realizarea în mod efectiv și în cele mai bune condiții a unui contract de achiziție publică, fapt pe care societatea sa, susține contestatorul, l-a demonstrat prin toate documentele depuse și clarificările aduse. În continuare, contestatorul evocă prevederile art. 12 alin. (4) și (6) și art. 14 alin. (3) din Instrucțiunile nr. 2/2017 şi consideră că, prin activitatea sa în acest domeniu al infrastructurii de mobilitate electrică, astfel cum a fost prezentată și dovedită autorității contractante, atât la nivel național, cât și european, cât și prin multitud.... de documente depuse, îndeplineşte toate criteriile solicitate pentru dovedirea experienței similare. Argumentele de mai sus și lucrările implementate până în acest moment în cadrul soluțiilor integrate de mobilitate electrică, experiența națională și internațională, experiența locală cu cea de a doua cea mai mare infrastructură de încărcare vehicule din România, experiența de gestionare a proiectelor pe Fonduri Europene, conferă contestatorului experiența necesară solicitată de autoritatea contractantă și dispozițiile legale în vederea implementării proiectului respectiv, îndeplinind condițiile de „experiență similară solicitate prin documentația de atribuire. Concluzionând, ...., solicită C.N.S.C. admiterea contestației, anularea adresei nr. 24720/12.05.2020 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020 prin care oferta sa a fost declarată inacceptabilă, obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale de la etapa verificării admisibilității acesteia, precum și studierea dosarului achiziției publice. 5

Prin punctul de vedere nr. 26110/19.05.2020, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 19705/20.05.2020, .... solicită respingerea contestației .... ca nefondată, din următoarele motive: I. În cadrul documentației de atribuire, în Instrucțiuni către ofertanți, la secțiunea III.1.3).a – Capacitate tehnică și profesională, Cerința 1 – Experiența similară, s-a solicitat ofertanților prezentarea contractelor similare de furnizare cu montaj, având ca obiect montajul a minim 4 .. de tipul celor care fac obiectul achiziției derulate și duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, termenelor și a beneficiarilor publici sau privați, cu o valoare cumulată totală de 500.000,00 lei fără TVA, realizată la nivelul valorii cumulate a produselor furnizate (..) la nivelul a maxim 3 contracte de furnizare cu montaj. II. Documentul prezentat de către .... în DUAE, pentru demonstrarea experienței similare, are următorul conținut: „În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanțare prin intermediul programului Connecting Europe Facility. Consorțiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanțare CEF acordată unui proiect privind vehiculele electrice. Consorțiul este format din companiile din cadrul Grupului .... (...., .... ...., .... ...., .... ....), .... (filialele din cele șase țări participante), ...., ...., precum și .. și BMW. Rețeaua dezvoltată de acest consorțiu are ca scop crearea unei infrastructuri în Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația și România, iar această rețea va fi conectată cu rețeaua de .. din Europa de Vest, datorită coordonării cu alte proiecte finanțate prin intermediul CEF. În cadrul proiectului, .... .... s-a angajat să instaleze 19 ..de tipul fast charge (2X50 kW + 43 kW). Valoare: 18.840.000 lei. Data de începere: 01.03.2017. Data de încheiere: 31.12.2020. Beneficiar: .... – 19 stații de încărcare autovehicule electrice.” Contractul declarat de către ofertant ca experiență similară este în curs de derulare, nu este finalizat, iar operatorul economic nu a indicat, în cadrul DUAE, un document justificativ care să ateste îndeplinirea cerinței privind experiența similară, respectiv proces-verbal de recepție parțială sau orice alte documente emise sau contrasemnate de o autoritate/entitate sau de clientul beneficiar privat, așa cum s-a solicitat în Instrucțiuni către ofertanți la secțiunea III.1.3).a – Capacitate tehnică și profesională, Cerința 1- Experiența similară. Autoritatea contractantă arată că prin adresa nr. 89361/10.12.2019, a solicitat ofertantului prezentarea unui punct de vedere privind contractul declarat ca experiență similară, care este nefinalizat și completarea DUAE, prin precizarea informațiilor care lipsesc, respectiv a documentelor care să ateste îndeplinirea cerinței privind experiența similară, respectiv proces verbal de recepție parțială sau orice alte documente doveditoare. Ofertantul a răspuns solicitării de clarificări în data de 12.12.2019 și a depus în SEAP procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare .., precum și procesele-verbale de punere în funcțiune ale .., încheiate între ...., în calitate de executant al lucrărilor şi ...., în calitate de beneficiar, după cum urmează: - procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor amplasare .. locație Adjud, Bacău, .. - bd. Iuliu Maniu și Primăria Sector 1, județul Iași – 6

Târgu Frumos și comuna Cristești, județul Harghita - localitatea Gheorgheni, Iași – str. Păcurari, Otopeni - Calea ..lor, Neamț – bd. Traian nr. 179, Roman – str. Libertății, Sovata – str. Praidului, jud. Suceava – com. Scheia şi jud. Neamț - Tașca; - procese-verbale de punere în funcțiune - locații: Târgu Frumos, Tașca, Cristești, Adjud, Suceava, Sovata, Roman, Piatra Neamț, .. (sector 1 și 6 și Otopeni), Iași, Gheorgheni și Bacău. - poze cu cele 14 stații de .. până în decembrie 2019. În urma analizării proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare .., comisia de evaluare a constatat că executantul lucrărilor este ...., și nu ...., acesta din urmă având calitatea de beneficiar, motiv pentru care, prin adresa nr. 90511/12.12.2019, s-a solicitat ofertantului un nou punct de vedere privind această neconcordanță. Ofertantul a răspuns solicitării de clarificări în data de 13.12.2019, după cum urmează: „Beneficiarul proiectului de instalare a infrastructurii rutiere este ....și .... .... ... Calitatea .... .... în cadrul proiectului este de implementator al infrastructurii de încărcare autovehicule electrice și în același timp de beneficiar final al infrastructurii împreună cu ....pentru o perioadă de 5 ani după punerea în funcțiune a tuturor celor 19 stații de încărcare. În ceea ce privește ...., rolul acestuia în cadrul proiectului este de firmă autorizată ANRE și este subcontractantul .... .... pentru lucrările de instalare și branșare la rețeaua de distribuție a energiei electrice a ....” În urma analizării răspunsului ofertantului și având în vedere procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare .. depuse, comisia de evaluare consideră că nu este demonstrată îndeplinirea de către ofertant a cerinței privind experiența similară. În răspunsul său, ofertantul declară că „Beneficiarul proiectului de instalare a infrastructurii rutiere este ....ŞI .... ....”, iar comisia de evaluare consideră că nu este posibil ca în cadrul aceluiași contract să dețină calitatea și de beneficiar și de executant, iar din documentele prezentate nu rezultă explicit faptul că .... .... are calitatea de executant al unor lucrări similare cu cea supusă achiziției. Astfel că, prin adresa nr. 90983/16.12.2019, pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, comisia de evaluare a solicitat din nou contestatorului prezentarea documentelor doveditoare, respectiv copii ale părților relevante din contracte/copii ale proceselor-verbale de recepție/recomandare/documente constatatoare/orice alte documente doveditoare, din care să reiasă calitatea ofertantului de executant în cadrul contractului depus. Ofertantul a depus în SEAP, în data de 17.12.2019, răspunsul la solicitarea de clarificări, după cum urmează: „Pentru a vă putea să vă transmitem părți relevante din acest contract, .... ....trebuie să obțină acordul Comisiei Europene în acest sens, având în vedere clauzele de confidențialitate existente în contract. Acest răspuns nu poate fi obținut în termen de 24 ore așa cum ați solicitat, dar vă transmitem dovada că .... ....a demarat acțiunile de obținere a acestui acord.” Autoritatea contractantă face precizarea că demonstrarea îndeplinirii experienței similare este o cerință impusă prin documentația de atribuire, iar această cerință a fost pusă la dispoziția ofertanților odată cu postarea în SEAP 7

a anunțului de participare simplificat și a documentației de atribuire, respectiv începând cu data de 12.11.2019. Considerând că DUAE a fost completat de către ofertant pe baza documentelor doveditoare existente privind demonstrarea cerinței menționate anterior și care pot fi puse, la cerere, la dispoziția comisiei de evaluare a ofertelor, aceasta a considerat răspunsul ofertantului neconcludent și, prin adresa nr. 92249/18.12.2019, a solicitat din nou demonstrarea cerinței privind experiența similară, prin prezentarea documentelor doveditoare. Autoritatea contractantă menționează că ofertantul a depus în SEAP, răspunsul la solicitarea de clarificări, însoțit de autorizațiile de construire obținute de către ofertant pentru construcția stațiilor de încărcare în cadrul proiectului Next-E, de avizele tehnice de racordare pentru alimentarea stațiilor de încărcare, precum și de certificatele constatatoare emise de către Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru punctele de lucru deschise de către .... .... la fiecare .. instalată. În cadrul documentelor prezentate, ofertantul apare ca având calitatea de titular/beneficiar şi nu de executant, situație în care nici prin aceste documente îndeplinirea cerinței privind experiența similară, impusă prin documentația de atribuire, nu este demonstrată. În cadrul contestației depuse, ofertantul susține că în data de 07.01.2020, în urma primirii acordului din partea Comisiei Europene de a furniza informații din contractul prezentat ca și experiență similară, a transmis informații relevante din contract, de unde reiese calitatea de implementator al proiectului de instalare al ... pe teritoriul României. Autoritatea contractantă arată că la sediul său, în perioada menționată, nu s-a primit și nu a fost înregistrată nicio adresă transmisă de către .... care să conțină informațiile menționate și nici în SEAP nu au fost postate aceste informații. III. Din documentele prezentate pentru demonstrarea experienței similare reiese că .... are calitatea de titular/beneficiar, și nu de executant, situație în care cerința privind experiența similară, impusă prin documentația de atribuire, nu este demonstrată. Autoritatea contractantă consideră că nu este posibil ca în cadrul aceluiași contract, ofertantul să dețină calitatea și de beneficiar și de executant. Astfel, în baza prevederilor art. 134 alin. (5) și a art. 137 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, oferta .... a fost declarată inacceptabilă, deoarece răspunsurile ofertantului la solicitările de clarificări privind demonstrarea îndeplinirii cerinței privind experiența similară au fost neconcludente, având în vedere că în cadrul documentelor prezentate, ofertantul apare ca având calitatea de titular/beneficiar şi nu de executant. Totodată, în baza art. 137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, oferta a fost respinsă, deoarece „comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile și neconforme”. În concluzie, .... susține că își menține punctul de vedere privind respingerea ofertei .... și solicită C.N.S.C., în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestației ca fiind nefondată, deoarece consideră 8

că îndeplinirea cerinței privind experiența similară, impusă prin documentația de atribuire, nu a fost demonstrată. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21044/28.05.2020, ...., a formulat cerere de intervenție, prin care solicită încuviințarea în principiu a acesteia, în principal ca cerere de intervenție principală și, în subsidiar, ca cerere de intervenție accesorie, respingerea contestației formulate de către .... și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers procedural. I. Aspecte preliminare A. Admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție Intervenientul evocă prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și arată că oferta sa a fost clasată pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire, conform raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020. Având în vedere că intervenientul urmărește atribuirea contractului de achiziție publică, justifică un interes legitim în a apăra legalitatea actelor autorităţii contractante, derivat din dreptul propriu la încheierea contractului. B. Studiul dosarului achiziției publice În conformitate cu art. 19 alin. (1) al Legii nr. 101/2016, intervenientul solicită încuviințarea studiului dosarului achiziției publice și fotocopierea documentelor pe care le consideră relevante. De asemenea, solicită luarea tuturor măsurilor de către Consiliu în vederea protejării confidențialității ofertei sale, astfel încât să nu fie permis celorlalți contestatori accesul la informațiile din ofertă declarate confidențiale. Totodată, solicită Consiliului să permită completarea cererii de intervenție cu note scrise conținând, dacă va fi cazul, motive noi, întemeiate pe informațiile de care va lua la cunoștință numai cu ocazia studierii dosarului constituit la Consiliu, având în vedere că unele motive ale cererii de intervenție sunt formulate sub această rezervă. În caz contrar, în lipsa cunoașterii întregului conținut al dosarului achiziției publice, se află în imposibilitatea exercitării efective a dreptului la apărare. II. Situaţia de fapt Ulterior etapei inițiale de verificare a calificării ofertelor participanților (conform proceselor–verbale indicate în pag. 10 a raportului procedurii), comisia de evaluare a decis declararea ca admisibile a ofertelor depuse de ...., asocierea ....Oferta .... a fost respinsă pe motivul neconcludenţei răspunsurilor transmise de către aceasta la solicitările de clarificări provenite de la autoritatea contractantă. Astfel, comisia de evaluare a constatat că .... nu a dovedit îndeplinirea cerinței privind experiența similară, nefiind menționată ca și executant în documentele justificative transmise (procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor și de punere în funcțiune), ci ca beneficiar al contractului invocat. Pretinsa experiență similară constă în instalarea a 14 stații de încărcare în multiple localități din țară. Prin contestație, .... învederează că ar îndeplini cerința privind experiența similară, chiar dacă în documentele justificative depuse inițial apare ca fiind beneficiarul contractului executat de către ...., susținând că, prin răspunsurile la solicitările de clarificări ale autorităţii contractante (adresele nr. 90511/12.12.2019, nr. 90983/16.12.2019 și nr. 92249/18.12.2019), a arătat următoarele: 9

- este implementator al proiectului european Next-E, având anumite responsabilități, inclusiv achiziția, instalarea și operarea stațiilor de încărcare; - .... este subcontractantul său pentru lucrările de instalare și branșare la rețeaua de distribuție a energiei electrice a ...; - instalarea și punerea în funcțiune a stațiilor se face de către experții furnizorului de echipament și experții săi; - a dovedit calitatea de implementator experimentat de soluții de mobilitate electrică; - termenul „beneficiar”, astfel cum este menționat în documentele justificative prezentate, se referă la beneficiar al fondurilor și executant al instalării stațiilor de încărcare; - a transmis autorității contractante autorizațiile de construcție a stațiilor, avizele tehnice de racordare și certificatele emise de ONRC privind deschiderea punctelor de lucru la locațiile stațiilor; - în urma primirii acordului de dezvăluire a informațiilor din contractul încheiat cu ...., a transmis informațiile relevante și autorității contractante, din care reiese calitatea sa de executant al infrastructurii de stații de încărcare. În cele ce urmează, intervenientul arată că decizia de excludere a .... este legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea contestației. III. Argumentația în drept A. Condiții ce trebuie îndeplinite pentru a demonstra experiența similară Față de motivele din contestație și justificările oferite de către .... pentru pretinsa dovedire a cerinței experienței similare, intervenientul consideră că se impune analiza măsurii în care aceasta îndeplinește toate condițiile criteriului de calificare. Intervenientul citează Cerința nr. 1 de la pct. III.1.3.a) din fișa de date a achiziției și arată că, sub aspectul modalității de îndeplinire, aceeași secțiune a fișei de date stabilește că „la nivelul DUAE, trebuie precizate informații cum ar fi: numărul și data contractului invocat drept experiență similară, valoarea, beneficiarul, data și numărul documentului de recepție, precum și ponderea și/sau activitățile pentru care a fost responsabil”. Așadar: - contractele invocate de .... ca și experiență similară trebuie să fie similare cu cel ce face obiectul procedurii de față; - ofertantul trebuie să indice valorile, datele și beneficiarii publici sau privați ai contractelor invocate, persoane terțe față de ofertant; - dacă ofertantul a realizat un contract sau mai multe în comun cu alți executanți, va prezenta documente relevante din care să rezulte valoarea activităților executate în nume propriu; - la nivelul DUAE, fiecare ofertant trebuie să indice numărul și data contractului invocat drept experiență similară, valoarea, beneficiarul, data şi numărul documentului de recepție, precum și ponderea și/sau activitățile pentru care a fost responsabil. B. Declarațiile .... privind calitatea de „beneficiar” consemnată în documentele transmise autorității contractante În speță, conform constatărilor comisiei de evaluare, documentele de recepție au fost încheiate de .... în calitate beneficiar, iar nu de executant. 10

Această din urmă calitate revenea ...., prezentată de către contestator, la nivel declarativ, ca fiind subcontractantul său. Chiar dacă intervenientul nu poate cunoaște, până la studierea dosarului achiziției publice, definiția termenului de „beneficiar”, astfel cum este agreată prin contractul încheiat cu subcontractantul ...., poate prezuma cu suficientă siguranță că sensul său literal se păstrează, fiind același cu cel utilizat în documentația de atribuire, dar și în lege: parte în favoarea căreia sunt executate activitățile corespunzătoare obiectului unui contract. Chiar și în condițiile în care contractul invocat de către .... (proiectul Next-E) ar avea ca și obiect instalarea, punerea în funcțiune și operarea funcțională a 19 .., rămâne neclară atât calitatea reală a .... în acest proiect, cât și activitățile desfășurate în nume propriu sau în asociere cu un alt operator economic, susceptibile a dovedi experiența similară. De altfel, contestatorul face afirmații contradictorii, susținând în a doua pagină a contestației și ca parte a răspunsului său la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante comunicate prin adresa nr. 90511/12.12.2019, că „beneficiarul proiectului de instalare a infrastructurii rutiere este ....şi ....”. Față de ultima solicitare de clarificare a autorităţii contractante, .... a transmis două răspunsuri, incluzând, într-un final în explicațiile sale și termenul de „executant”: - primul, expediat în data de 19.12.2019, prin care a definit calitatea de „beneficiar” a .... ca fiind referitoare la „beneficiar al fondurilor şi de executant al instalării stațiilor de încărcare”; - al doilea, din data de 07.01.2020, prin care a reiterat calitatea de implementator al proiectului de instalare al ..., precum și cea de executant al infrastructurii. C. Cerința prezentării unor documente justificative concludente Intervenientul afirmă că răspunsurile .... la solicitările de clarificări ale autorităţii contractante rămân neconcludente în lipsa unor documente justificative care să arate, în mod convingător, care a fost calitatea .... în contractul invocat, dar și în ce măsură îndeplinește cerința experienței similare. .... nu se poate folosi în dovedirea criteriului de calificare discutat de experiența unei terțe persoane, decât dacă: - participă la procedură în comun cu alt sau alți operatori economici (sub forma asocierii, subcontractării sau a susținerii unui terț, în aplicarea art. 185 alin. 1 din Legea nr. 98/2016); - a participat, în contractul invocat ca experiență similară, ca și subcontractant sau membru asociat; sau - a avut calitatea de antreprenor general în contractul de referință. Dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) din Instrucțiunile nr. 2/2017 invocat de către contestator au o aplicabilitate limitată de valoarea contractului/contractelor depuse ca și experiență similară (plafon valoric). În ceea ce privește procedura de față, intervenientul arată că respectivul criteriu de calificare este stabilit în corelație atât cu un plafon valoric, cât și cu un plafon cantitativ constând în cantitatea aferentă activităților/lucrărilor desfășurate în contractul de referință. Astfel, folosirea unui subcontractant la îndeplinirea obligațiilor existente în baza proiectului european invocat nu permite, în mod automat, luarea în 11

considerare a întregii cantități de activități derulate în acel contract, ci trebuie analizată înțelegerea dintre .... și subcontractantul său. Intervenientul precizează că, din actele pe care le cunoaște până în acest moment, constată că .... nu a transmis niciun document din care să rezulte care au fost activitățile efectuate în nume propriu, contestatorul rezumându-se doar la a indica faptul că experții săi participă la instalarea și punerea în funcțiune a stațiilor, împreună cu experții furnizorului de echipament (pag. 3 a contestației) și că, potrivit contractului invocat, are anumite responsabilități în implementarea proiectului european, menționate într-o anexă. D. Obligativitatea încheierii certificatelor de recepție cu un terț beneficiar public sau privat Totodată (de asemenea sub rezerva consultării dosarului de achiziție publică), intervenientul menționează că din aspectele învederate prin contestație rezultă că și în situația puțin probabilă în care ar fi admise explicațiile privind calitatea sa reală de executant al contractului invocat, .... nu poate produce un document constatator cu un beneficiar final terț, care să ateste îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale. Or, cu siguranță, scopul inserării criteriului experienței similare nu poate fi atins, dacă însuși ofertantul este beneficiarul contractului similar invocat, pentru care tot acesta constată, în mod subiectiv, îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale. În acest sens, sunt relevante dispoziţiile art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016 şi prevederile art. 12 din Instrucțiunile nr. 2/2017. Presupunând, prin reducere la absurd, că .... ar fi executantul contractului invocat ca și experiență similară, ar fi trebuit să depună documente precum cele prevăzute exemplificativ de art. 12 alin. (6) din Instrucțiunile nr. 2/2017: „copii ale unor părți relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit; certificate de predare-primire; recomandări; procese- verbale de recepție; certificări de bună execuție; certificate constatatoare”, încheiate cu și semnate de beneficiarul proiectului european - instituția europeană care este parte a contractului respectiv. Însă, în condițiile în care o astfel de dovadă nu a fost realizată, .... nu a îndeplinit criteriul impus prin documentația de atribuire. IV. Concluzii Intervenientul apreciază că autoritatea contractantă a acționat în mod întemeiat și legal atunci când a constatat caracterul neconcludent al explicațiilor oferite de către .... în ceea ce privește dovedirea experienței similare. Contestatorul a oferit răspunsuri contradictorii cu privire la calitatea sa în contractul invocat ca și experiență similară (proiectul Next-E), sugerând, în ultimă instanță, că, împreună cu subcontractantul său ...., ar fi implementat proiectul finanțat din fonduri europene. Astfel, intervenientul susține că .... avea obligația: - să depună documentele din care să rezulte în mod neechivoc calitatea sa de executant în contractul invocat ca și experiență similară; - să lămurească obiectul contractului de referință, calitatea părților, precum și obligațiile fiecărei părți, astfel încât să poată fi identificat beneficiarul final, cu care să fie încheiate actele de recepție; 12

- să prezinte certificatele de recepție (sau alte documente de acest tip) încheiate cu beneficiarul public sau privat terț, în favoarea căruia a executat contractul invocat ca și experiență similară; - să clarifice natura relației contractuale cu ...., executant în contractul de referință; În lipsa tuturor dovezilor menționate, sancționarea .... cu respingerea ofertei sale, considerată inacceptabilă în conformitate cu art. 137 alin. (1), raportat la art. 134 alin. (5) și cu art. 137 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, este pe deplin justificată. Nu în ultimul rând, față de numărul de solicitări de clarificări (3) transmise de autoritatea contractantă, a acorda contestatorului o nouă șansă de completare și/sau de clarificare a ofertei, ar constitui un avantaj injust față de ceilalți participanți și ar aduce atingere principiilor tratamentului egal și transparenței, în detrimentul prevederilor art. 209 din Legea nr. 98/2016, pe care intervenientul le citează. Concluzionând, .... solicită C.N.S.C. respingerea contestației .... II. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care .... critică decizia autorității contractante de a declara conforme ofertele depuse de către .... și asocierea .... A. Chestiuni prealabile Contestatorul face un scurt istoric al demarării și desfășurării procedurii de atribuire. B. Interesul legitim de a formula contestația Contestatorul susține că a depus o ofertă conformă și admisibilă, dar prin evaluarea subiectivă efectuată de comisia de evaluare, oferta sa s-a clasat pe locul 3, după ofertele depuse de către .... și asocierea .... Astfel, autoritatea contractantă a comunicat la data de 13.05.2020 raportul/rezultatul procedurii înregistrat sub nr. 24699, prin care oferta sa a fost declarată acceptabilă, conformă, dar necâștigătoare. Deoarece prin modul de a efectua evaluarea i s-au creat mari prejudicii, .... apreciază că justifică și dovedește un interes legitim în a formula contestația, evocând prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Astfel în cazul admiterii criticilor formulate în contestație, cu consecința admiterii acesteia, oferta sa este îndreptățită a fi declarată câștigătoarea procedurii, având în vedere criteriul de atribuire. Raportat la aceste aspecte, .... apreciază că justifică un interes născut, direct și actual în formularea contestaţiei. C. Motivele de inadmisibilitate și neconformitate a ofertei depuse de către .... a. Oferta depusă de .... trebuia exclusă din procedura de atribuire raportat la prevederile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, respectiv s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție: Contestatorul precizează că ofertantul, în cadrul formularului DUAE, la cap. B: Motive legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale - „Operatorul economic și-a încălcat obligațiile cu privire la plata 13

impozitelor, atât în țara în care este stabilit, cât și în statul membru al autorității contractante sau entității contractante, în cazul în care este diferit de țara de stabilire”, a bifat/declarat că „NU”, în sensul că nu înregistrează datorii către bugetele locale. Conform raportului procedurii, după finalizarea evaluării tehnice și financiare, autoritatea contractantă a solicitat acestui ofertant documente justificative în scopul verificării absenței motivelor de excludere, conform declarațiilor emise în cadrul DUAE, printre altele dovedirea lipsei unor datorii scadente la bugetele de stat și la bugetele locale. Contestatorul susține că prin răspunsul din data de 15.03.2020, ofertantul a furnizat documente justificative, din conținutul cărora reiese faptul că acesta înregistra către bugetele locale datorii scadente mai mari decât cuantumul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv că și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor. Mai mult, și prin documentele anexate răspunsului din data de 07.05.2020, situația privind existența datoriilor mai mari decât cuantumul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, se menține. Astfel, raportat la această situație, autoritatea contractantă avea obligația de a exclude din procedură acest ofertant, deoarece a furnizat informații false în cadrul formularului DUAE, pentru verificarea absenței motivelor de excludere. Ofertantul avea obligația de a prezenta în cadrul formularului DUAE, situația sa reală, urmând ca la solicitarea autorității contractante să își clarifice situația fiscală și să justifice lipsa/absența motivelor de excludere, prin raportare la prevederile art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În situația în care ofertantul a bifat răspunsul „NU” la întrebarea privind motivul de excludere privind încălcarea obligațiilor cu privire la plata impozitelor, iar ofertantul înregistrează datorii mai mari decât pragul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, este evident faptul că acesta a prezentat în formularul DUAE informații false, fapt sancționat de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, s-a pronunțat și Curtea de Apel Cluj, prin Decizia nr. 374/30.04.2020, pronunțată în dosarul nr. 162/33/2020. În concluzie, având în vedere că ofertantul a furnizat informații false în cadrul formularului DUAE, autoritatea contractantă avea obligația de a-l exclude din procedura de atribuire. b. Oferta depusă de .... este inacceptabilă prin raportare la prevederile art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, având în vedere că nu a răspuns concludent la solicitările de clarificări: Așa cum contestatorul a arătat mai sus, autoritatea contractantă a solicitat ofertantului prezentarea de documente justificative privind neîncadrarea în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 din Legea nr. 98/2016. Astfel, prin răspunsul la clarificări din 15.03.2020, ofertantul a comunicat autorităţii contractante documentele justificative din conținutul cărora rezultă că aceasta se încadrează în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 din Legea nr. 98/2016, deoarece înregistrează datorii scadente la bugetele locale mai mari decât pragul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv suma de ...., către .... și, în această situație, 14

autoritatea contractantă trebuia, în baza principiului nediscriminării și a tratamentului egal, să constate existența motivului de excludere și să excludă respectiva ofertă. După cum reiese din raportul procedurii, cu toate că a constatat că ofertantul a comunicat un răspuns neconcludent, cu încălcarea principiului tratamentului egal, autoritatea contractantă a revenit și a mai solicitat clarificări privind lipsa datoriilor către bugetele locale, prin adresa nr. 22380/24.04.2020. Ca urmare a acestei resolicitări de clarificări, respectiv justificarea lipsei datoriilor către bugetele locale, ofertantul nu a înțeles să facă dovada neîncadrării în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 din Legea nr. 98/2016, iar din dovezile prezentate se menține situația de excludere prevăzută de acest articol, deoarece se înregistrează datorii scadente la bugetele locale mai mari decât pragul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv suma de .... către ..... Contestatorul apreciază că în cadrul răspunsului la clarificări, ofertantul nu a făcut dovada faptului că actele administrative în temeiul cărora s-au stabilit aceste obligații de plată, sunt suspendate sau anulate, sens în care debitul înregistrat către .... era scadent și era într-un cuantum mai mare decât cel prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv suma de ..... Autoritatea contractantă, cu toate că a constatat existenţa unui debit scadent în cuantum de ...., cu încălcarea principiului tratamentului egal, a resolicitat ofertantului clarificări pe acest aspect. Astfel, doar în urma acestei noi clarificări, ofertantul a înțeles să achite datoriile scadente către ..... Contestatorul face precizarea că, în mod legal, autoritatea contractantă avea obligația de a constatata că ofertantul a răspuns neconcludent, după primul răspuns și să-i declarare oferta inacceptabilă. c. Ofertele depuse de către .... și asocierea .... sunt neconforme, deoarece ofertantele nu pot realiza în mod legal părți din obiectul contractului, respectiv verificarea tehnică a proiectului (DTAC și PT) pentru obținerea Autorizației de Construire și pentru realizarea lucrărilor: În acest sens, contestatorul menționează prevederile documentației de atribuire, în baza cărora ofertanții aveau obligația de a-și întocmi ofertele și le citează: - fișa de date a achiziţiei: II.1.4. Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor, II.2.4 Descrierea achiziției publice (natura și cantitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor sau o mențiune privind nevoile și cerințele), III.1.b) Capacitatea de exercitare a activității profesionale, III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională; 3. Lista cu subcontractanții va fi însoțită de acordurile de subcontractare - completarea Formularului 4. Modalitatea de îndeplinire: [...] IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice - caiet de sarcini: 1.2. Denumirea achiziției, 1.5. Durata și obiectul contractului, - prevederile legale incidente: 15

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, art. 1, art. 5, art. 7 şi art. 8 din Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, aprobat prin H.G. nr. 925/1995, actualizat , art. 3 lit. yy) din Legea nr. 98/2016, art. 1769, art. 1770 şi art. 1852 din Codul civil. În continuare, contestatorul face precizarea că, potrivit raportului procedurii, ofertanții participă la procedură astfel: asocierea .... și .... cu subcontractor .... și terț susținător .... În cadrul propunerii tehnice, ofertantul .... declară că „executarea /finalizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții vor fi realizate de subcontractorul .... ..”, iar membrii asocierii .... și-au împărțit atribuțiile în cadrul contractului, prin acordul de asociere astfel: .... - procurare, montare și punere în funcțiune ... Raportat la aceste mențiuni vagi din raportul procedurii, contestatorul consideră că .... va realiza activitățile de proiectare - care includ si activitatea de verificare tehnică a proiectului, precum și furnizare de produse ori, raportat la denumirea activității realizate de .... .. - acest operator economic va realiza în totalitate activitățile din cadrul proiectului, respectiv activitatea de proiectare și execuție a lucrărilor aferente. Pentru asocierea ...., activitatea de proiectare, verificare tehnică a proiectului și realizarea lucrărilor este în sarcina asociatului ...., iar în sarcina asociatului ...., este doar procurarea, montarea și punerea în funcțiune a stațiilor de reîncărcare. Având în vedere faptul că activitatea de verificare tehnică a proiectului este parte din obiectul contractului, această activitate poate fi realizată doar de asociați, terți susținători sau subcontractanți. Contestatorul precizează că, în situația în care această activitate este realizată de asociați sau subcontractanți, acest aspect trebuie menționat în cadrul documentelor de participare, respectiv acordul de asociere sau acordul de subcontractare. Ofertantul/asociatul/subcontractantul care realizează activitatea de verificare tehnică a proiectului nu poate realiza și activitatea de verificare tehnică a acestuia. Pentru a putea realiza în mod legal această componentă a contractului - verificarea de proiect, raportat la prevederile legale menționate mai sus, contestatorul susține că ofertanții clasați pe primele trei locuri aveau obligația legală de a realiza verificarea de proiect prin verificatori de proiect independenți, care să nu aibă calitatea de angajați ai proiectantului. Pentru a realiza activitatea de verificare tehnică a proiectului în mod legal, ofertanții aveau obligația de a desemna o entitate diferită față de cea care realizează activitatea de proiectare, în calitate de subcontractor/asociat, iar în acordul de asociere/subcontractare să fie menționată în mod expres această activitate. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă a solicitat, în mod expres, ca ofertanții să declare ca subcontractori toți participanți la realizarea obiectului contractului, iar în lipsa declarării acestora ca subcontractori, oferta devine şi inacceptabilă. Prin nedeclararea tuturor subcontractorilor în cadrul ofertelor la momentul depunerii, nu se respectă cerințele documentației de atribuire, iar 16

prin declararea ca admisibilă a ofertei criticate, se încalcă principiul tratamentului egal, raportat la ceilalți ofertanți care au înțeles să respecte întocmai cerințele autorității contractante și au declarat toți subcontractorii la momentul depunerii ofertelor, împreună cu costurile suplimentare aferente. Contestatorul arată că susținerile sale sunt confirmate și de jurisprudența relevantă, respectiv: - Decizia Civilă nr. 2104/22.10.2018 pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în dosarul 961/59/2018, prin care s-a admis plângerea formulată împotriva Deciziei nr. 2332/C3/2470/24.08.2018; - Decizia nr. 113/R/15.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel Mureș în dosarul 21/43/2019, prin care s-a menținut Decizia C.N.S.C. nr. 3171/C5/3383/3385 din 27.12.2018; - Decizia C.N.S.C. nr. 2370/C5/2469/29.08.2018; - Decizia Civilă nr. 3605/22.06.2018, pronunțată de către Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul 287/57/2018, prin care s-a admis plângerea formulată împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 1203/C10/919/08.05.2018. d. Ofertele depuse de către .... și asocierea .... sunt neconforme, deoarece produsele furnizate - stațiile de încărcare/reîncărcare nu îndeplinesc cerințele minime solicitate prin documentația de atribuire: Contestatorul menționează că în cadrul caietului de sarcini s-a solicitat ca produsele ofertate să îndepl....scă cerințele minime precizate la pag. 6-7, dar produsele ofertate de către .... și asocierea .... nu le îndeplinesc în totalitate. Totodată, contestatorul susține că ofertanții nu au prezentat documente prin care să facă dovada îndeplinirii condițiilor privind conformitatea cu standardele relevante, iar cu titlu de exemplu, arătă că aceștia nu au prezentat rapoarte de testare care să confirme îndeplinirea cerințelor impuse pentru IP, IK, EMC și LVD. Cererea contestatorului de a detalia și completa contestația formulată, se impune a fi admisă, iar completarea acesteia astfel rezultată, se impune a fi analizată pe fond, în vederea soluționării prezentului litigiu, deoarece se încadrează în prevederile din legislația națională: art. 11 şi art. 19 din Legea nr. 101/2016, art. 1 alin. (1) și art. 1268 alin. (3) din Codul civil. Raportat la prevederile legale de mai sus și la principiul general de drept actus interpretundus est potius ut valeat, quam ut pereat, termenul de 3 zile acordat contestatorului de către Instanță, pentru completarea conținutul contestației, trebuie să curgă de la data la care i s-a permis studierea dosarului achiziției publice în totalitate. Totodată, dreptul contestatorului de a studia dosarul achiziției publice ar fi o formă fără fond, neproducătoare de efecte juridice, în condițiile în care contestatorul nu ar beneficia de un termen rezonabil pentru completarea contestației după studierea dosarului achiziției (legiuitorul stabilește în art. 11 din Legea nr. 101/2016 că termenul de completare a contestației este de 3 zile) sau în condițiile în care Consiliul nu ar analiza pe fond argumentele din completarea contestației, rezumându-se la a le respinge ca inadmisibile/tardive raportat la termenul limită de depunere a contestației. Nu în ultimul rând, interpretarea de mai sus, este susținută și de jurisprudența europeană unanimă, cu caracter obligatoriu pentru statele membre și în acest sens, contestatorul aminteşte deciziile: 17

- Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 2 martie 2010 în cauza T- 70/05 EVROPAÎKI DYNAMIKI/EMSA, pct. 84, 170; - Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 25 februarie 2003 în cauza T- 183/00 Strabag Benelux/Consiliul, pct. 58; - Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 25 februarie 2003 în cauza T- 4/01 Renco/Consiliul, pct. 96, 97; - Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 12 noiembrie 2008 în cauza T- 406/06 Evropaiki Dynamiki/Comisia, pct. 50; - Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 decembrie 2002 în cauza C-470/99 Universale-Bau AG împotriva Entsorgungsbetriebe Simmering GesmbH, pct. 78; - Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 27 februarie 2003 în cauza C-327/00 Santex SpA împotriva Unita Socio Sanitaria Locale n. 42 di Pavia, pct 55. La nivel naţional, contestatorul aminteşte: - încheierea din 09.09.2019 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul 535/33/2019; - încheierea din 23.09.2019 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul 535/33/2019; - Decizia Curții de Apel Oradea nr. 3588/CA/2014-R/10.11.2014; - Decizia Curții de Apel Timișoara nr. 3314/19.05.2014; - Decizia Civilă nr. 11514/2013, pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1137/33/2013, pag. 48. Menţiunile cuprinse în art. 249 din Noul Cod de Procedură Civilă, cu privire la „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, nu pot fi aplicate stricto senso, la speța de față. Noul Cod de Procedură Civilă prevede la art. 251 „nimeni nu este ținut de a proba ceea ce instanța este ținută să ia la cunoștință din oficiu” și art. 293 „când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui”. Raportat la prevederile art. 11 din Legea nr. 101/2016 și la prevederile Noului Cod de Procedură Civilă, legea generală, termenul de 3 zile de a detaila criticile curge de la data luării la cunoștință a actelor nelegale, în speță oferta depusă de către operatorul economic şi curge de la data consultării dosarului achiziţiei publice depus de către autoritatea contractantă. Concluzionând, .... solicită C.N.S.C. admiterea contestației, anularea adresei nr. 24717/12.05.2020 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020, în ceea ce privește decizia autorității contractante de a declara admisibile și conforme ofertele depuse de către ofertanții .... și asocierea .... și a actelor subsecvente acestora, admiterea cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate, într- un termen rezonabil, de minim 3 zile, după studierea dosarului achiziției publice, urmând a comunica aceasta detaliere tuturor părților implicate în procedură, repunerea sa în termenul de a detalia/motiva prezenta contestație având în vedere refuzul autorității contractante de a pune la dispoziție părți relevante din dosarul achiziției, respectiv propunerea tehnică și financiară a ofertantului câștigător, precum și obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, prin reevaluarea ofertelor și ulterior 18

emiterea unui nou raport/rezultat al procedurii, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. Prin punctul de vedere nr. 26486/21.05.2020, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 20021/22.05.2020, .... solicită respingerea contestației .... ca nefondată, din următoarele motive: I. Referitor la pct. 15 din conținutul contestației, unde se reclamă faptul că ofertantul .... este vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise autorității contractante în cadrul DUAE, aceasta evocă prevederile art. 193 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările, pe care le citează. La momentul depunerii ofertelor, autoritatea contractantă a luat în considerare informațiile furnizate de către ofertant în cadrul DUAE, fără a avea posibilitatea și obligația de a verifica veridicitatea acestora. Invocând prevederea din cadrul documentației de atribuire, la pct. 7 din secțiunea VI.3) Informații suplimentare, privind prezumția de legalitate și autenticitate a documentelor prezentate, ofertantul își asumă răspunderea exclusivă pentru legalitatea și autenticitatea tuturor documentelor prezentate în original și/sau copie în vederea participării la procedură. Analiza, de către comisia de evaluare, a documentelor prezentate de ofertanți, nu angajează din partea acesteia nicio responsabilitate sau obligație față de acceptarea acestora ca fiind autentice sau legale și nu înlătură răspunderea exclusivă a ofertantului sub acest aspect. Prin adresele nr. 8500/11.02.2020 și nr. 9381/13.02.2020, autoritatea contractantă arată că a solicitat ofertantului ...., clasat pe primul loc, prezentarea documentelor suport/dovezi, actualizate, pentru demonstrarea informațiilor prezentate în DUAE şi, în urma analizării certificatelor fiscale privind impozitele și taxele locale, depuse de către acesta pentru sediile secundare/punctele de lucru, comisia de evaluare a constatat existența unor certificate de atestare fiscale care figurează cu categorii de creanțe pentru care nu se aplică prevederile Ordonanței de urgență nr. 29/2020 privind prorogarea termenului de plată a impozitelor până la data de 30 iunie inclusiv. Prin adresa nr. 22380/24.04.2020 s-a solicitat ofertantului punctul de vedere privind acest aspect. Ofertantul lider a prezentat un punct de vedere privind prezentarea unor certificate fiscale care figurează cu datorii şi, în urma analizării răspunsului şi a documentelor depuse, comisia de evaluare a constatat că referitor la debitul aferent certificatului de atestare fiscală eliberat de către ...., s-a precizat că există un litigiu care a fost amânat în pronunțare pentru data de 13.05.2020, conform dosarului nr. 32825/299/2019, înscris la Judecătoria Sectorului 1 .., dar nu a prezentat un înscris care să ateste acest fapt, motiv pentru care, comisia de evaluare a considerat necesar solicitarea, prin adresa nr. 24413/08.05.2020, a unor completări ale documentelor prezentate inițial. Ofertantul lider a depus în SEAP, în termenul solicitat, respectiv la data de 11.05.2020, ora 17:55, răspunsul la solicitarea de clarificări, după cum urmează: „Referitor la .... menționăm faptul că încă suntem într-un litigiu, care a fost amânat în pronunțare pentru data de 13.05.2020 conform dosar nr. 32825/299/2019, înscris la Judecătoria Sectorului 1 ... Astfel, .. a achitat debitele înscrise pe certificatul de atestare fiscală transmis anterior, urmând ca această sumă să fie recuperată de către .. în urma deciziei judecătorești.” 19

Totodată, ofertantul a depus certificatul de atestare fiscală nr. 2823/11.05.2020 pentru punctul de lucru Iași, actualizat, din care reiese că nu figurează cu datorii. Valoarea însumată a creanțelor datorate de către ofertant este mai mică de 10.000,00 lei, respectiv .... lei. În continuare, autoritatea contractantă evocă prevederile art. 165 alin. (1) lit. a) - aspect care în cazul debitului care a existat la punctul de lucru Iași nu se aplică, acesta fiind obiectul unui litigiu în curs de soluționare, art. 165 alin. (2) - ofertantul și-a achitat datoriile scadente către ...., valoarea însumată a creanțelor datorate de către ofertant fiind mai mică de 10.000,00 lei şi art. 166 alin. (2) din Legea 98/2016. II. Referitor la pct. 16, și în mod expres la pct. 16.9, având în vedere și aspectele prezentate mai sus, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată afirmația contestatorului cu privire la demersul său de a resolicita clarificări ca fiind o măsură nelegală, deoarece prin aceste clarificări s-au solicitat completări/actualizări la documentele prezentate inițial, iar legislația în vigoare permite autorității contractante solicitarea de clarificări ori de câte ori este necesar. III. Referitor la pct. 17-34 privind afirmațiile contestatorului că ofertele depuse de către .... şi .... sunt neconforme, invocând faptul că ofertanții nu pot realiza, în mod legal, partea din contract privind verificarea tehnică a proiectului, autoritatea contractantă face următoarele precizări: Conform documentației de atribuire, obiectul contractului de achiziție publică aferent obiectivului de investiții include și realizarea proiectului, faza PT, inclusiv verificarea tehnică a proiectului, de către verificatori tehnici atestați. De asemenea, în Instrucțiuni către ofertanți, la secțiunea IV.4.1. Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 2, s-a solicitat ofertanților prezentarea unei declarații privind însușirea cerințelor cuprinse în documentația de atribuire (Formularul 6). Astfel, autoritatea contractantă arată că ofertanții .... .. şi .... au prezentat, în cadrul ofertei, declarația solicitată prin care au declarat pe propria răspundere, că și-au însușit cerințele tehnice și de calitate specificate în documentația de atribuire pentru atribuirea contractului de achiziție publică menționat

și

se

angajează

să

furnizeze/presteze/execute produsele/serviciile/lucrările în conformitate cu aceste cerințe. Mai mult, ofertanții au prezentat, în cadrul ofertelor depuse, modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente, așa cum s-a solicitat în Instrucțiuni către ofertanți, la secțiunea IV.4.1. Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 1. Autoritatea contractantă face precizarea că ofertantul .... a prezentat lista personalului propus pentru realizarea lucrărilor/serviciilor cuprinse în obiectul contractului, iar pentru partea de verificare tehnică a proiectului, a depus certificatele de atestare ale persoanelor propuse pentru pozițiile de verificator de proiecte, specialitatea instalații electrice, respectiv verificator proiecte rezistență și stabilitate cerința A.1 și A.2, precum și declarațiile de disponibilitate ale acestora de participare la îndeplinirea contractului, în cazul în care oferta va fi declarată câștigătoare. 20

Cu privire la oferta depusă de către ...., autoritatea contractantă menționează că aceasta a prezentat lista personalului propus pentru realizarea lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, iar pentru partea de verificare tehnică a proiectului, ofertantul a precizat că „proiectul tehnic se va verifica de către verificatori atestați pe domeniile I.e, A1, precum și de către verificator atestat ANRE” și se citează prevederile art. 219 alin. (3) și (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Așadar, la momentul depunerii ofertelor, ofertanții aveau obligația de a prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii, în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente, dar nu aveau obligația de a desemna o entitate, în calitate de subcontractor/asociat, care să realizeze activitatea de verificare tehnică a proiectului, specialiștii necesari pentru realizarea acestei părți a contractului putând fi cooptați ulterior, pe parcursul derulării contractului. IV. Referitor la afirmațiile contestatorului că ofertele depuse de către .... și .... sunt neconforme, invocând faptul că produsele furnizate nu îndeplinesc cerințele minime solicitate prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă face următoarele precizări: Așa cum s-a menționat anterior, ofertanții .... și .... au prezentat, în cadrul ofertei, declarația pe propria răspundere conform căreia și-au însușit cerințele tehnice și de calitate specificate în documentația de atribuire pentru atribuirea contractului de achiziție publică menționat și se angajează să furnizeze/presteze/execute produsele/serviciile/lucrările în conformitate cu aceste cerințe. De asemenea, cei doi ofertanți au depus, în cadrul ofertelor, documentele solicitate la pag. 6-7 din caietul de sarcini, după cum urmează: - Declaraţii/certificate de conformitate ale producătorului privind conformitatea produselor cu cerințele esențiale prevăzute de Directivele Uniunii Europene (marca CE), cu standardele IEC 61851, EN 62196-2 pentru AC și EN 62196-3 pentru DC; - Declaratii/certificate de conformitate pentru sistemele de comunicație: OCPP minim V 1.5; - Rapoarte de testare care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC şi LVD. Contrar celor susținute de către contestator, ofertanții au depus în cadrul ofertelor inclusiv rapoarte de testare care să confirme îndeplinirea cerințelor minime impuse pentru IP, IK, EMC și LVD, iar afirmația contestatorului este nereală, acesta neavând acces la informațiile specificate din cadrul ofertelor. Invocând prevederea din cadrul documentației de atribuire, la secțiunea VI.3) Informații suplimentare, pct. 7, privind prezumția de legalitate și autenticitate a documentelor prezentate, ofertantul își asumă răspunderea exclusivă pentru legalitatea și autenticitatea tuturor documentelor prezentate în original și/sau copie în vederea participării la procedură. Analiza, de către comisia de evaluare, a documentelor prezentate de ofertanți, nu angajează din partea acesteia nicio responsabilitate sau obligație față de acceptarea 21

acestora ca fiind autentice sau legale și nu înlătură răspunderea exclusivă a ofertantului sub acest aspect. Concluzionând, .... arată că își menține punctul de vedere privind rezultatul procedurii și solicită, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestaţiei .... ca fiind nefondată, deoarece consideră că evaluarea ofertelor depuse s-a efectuat obiectiv și în conformitate cu legislația în vigoare, fără a se încălca principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21302/98.05.2020, ...., a formulat cerere de intervenție, prin care solicită încuviințarea în principiu a acesteia, în principal ca cerere de intervenție principală și, în subsidiar, ca cerere de intervenție accesorie, respingerea contestației formulate de către .... și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers procedural. I. Aspecte preliminare B. Admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție Intervenientul evocă prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și arată că oferta sa a fost clasată pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire, conform raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020. Având în vedere că intervenientul urmărește atribuirea contractului de achiziție publică, justifică un interes legitim în a apăra legalitatea actelor autorității contractante, derivat din dreptul propriu la încheierea contractului. B. Studiul dosarului achiziției publice În conformitate cu art. 19 alin. (1) al Legii nr. 101/2016, intervenientul solicită încuviințarea studiului dosarului achiziției publice și fotocopierea documentelor pe care le consideră relevante. De asemenea, solicită luarea tuturor măsurilor de către Consiliu în vederea protejării confidențialității ofertei sale, astfel încât să nu fie permis celorlalți contestatori accesul la informațiile din ofertă declarate confidențiale. II. Situația de fapt Ulterior etapei inițiale de verificare a calificării ofertelor participanților (conform proceselor–verbale indicate în pag. 10 a raportului procedurii), comisia de evaluare a decis declararea ca admisibile a ofertelor depuse de ...., asocierea .... În urma parcurgerii etapelor de evaluare tehnică și financiară, autoritatea contractantă, aplicând criteriul de atribuire stabilit, a întocmit clasamentul ofertelor conforme și admisibile, rezultând clasarea ofertei .... pe primul loc, urmată în ordine de ofertele asocierii .... – .... și .... Prin contestația formulată în prezentul dosar, .... solicită, în principal, anularea în parte a raportului procedurii și a celorlalte acte subsecvente ale autorității contractante, argumentând, în esență, că ofertele .... și asocierii .... – .... ar fi trebuit respinse.: În cele ce urmează, intervenientul arată că oferta sa și cea a asocierii .... – .... au fost declarate ca fiind admisibile și conforme în mod legal și temeinic, cu respectarea dispozițiilor legale și a prevederilor documentației de atribuire și, drept urmare, solicită respingerea contestației .... III. Argumentația în drept 22

A. Intervenientul nu a declarat o situație nereală. Creanța față de .... nu reprezintă o creanță fiscală și a fost stinsă Intervenientul susține că .... își întemeiază primele două motive de contestație pe prevederile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 și art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016. Ambele motive de contestație sunt nefondate. Contestatorul afirmă, în mod greșit, că ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de normele citate și că se impunea excluderea .... din procedură. În primul rând, atribuirea unui caracter neadevărat informațiilor transmise de către un ofertant trebuie să se raporteze la momentul la care acestea sunt comunicate, atunci când sunt solicitate de către autoritatea contractantă, cu ocazia verificării absenței motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție. În cazul de față, declarațiile care ar putea ipotetic atrage sancțiunea prevăzută de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 ar fi fost cele transmise ca răspuns la adresele având nr. 9381/13.02.2020, nr. 22380/24.04.2020 și nr. 24413/08.05.2020. Or, având în vedere că, prin răspunsurile comunicate de intervenient, au fost făcute precizări punctuale, față de solicitările autorității contractante, cu privire la litigiul existent cu ...., nu poate fi admisă concluzia că acesta ar fi realizat declarații false în sensul stabilit de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. Totodată, declarația nu a fost una nereală, pentru că suma indicată ca și datorie nu are caracterul unui impozit, a unei taxe sau a altor contribuții fiscale. În al doilea rând, contrar afirmațiilor contestatorului, autoritatea contractantă a acționat în mod legitim, solicitând clarificări și prin adresa nr. 22380/24.04.2020. Aceasta a respectat principiile tratamentului egal și transparenței, având în vedere necesitatea de lămurire a naturii juridice a creanței față de .... și a obiectului litigiului existent între intervenient și unitatea administrativ-teritorială. O excludere a ofertei intervenientului, fără a se clarifica creanța respectivă, s-ar fi dovedit a fi o măsură vădit disproporționată. În al treilea rând, suma indicată ca fiind datorată de către intervenient către ...., pretinsă de contestator ca fiind susceptibilă să atragă excluderea din procedură, nu are natura unei taxe în sensul legii fiscale. Dispozițiile art. 1 pct. 36 din Codul de procedură fiscală sunt relevante în acest sens. Ele definesc noțiunea de „taxă” ca fiind „prelevarea obligatorie, indiferent de denumire, realizată în baza legii, cu ocazia prestării unor servicii de către instituții sau autorități publice, fără existența unui echivalent între cuantumul taxei și valoarea serviciului”. Un sens similar este atribuit acestei noțiuni și de către art. 2 alin. (1) pct. 55 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale - „suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituție publică ori un serviciu public”. Or, creanța aflată în discuție avea ca și izvor raportul juridic dintre furnizorul de comunicații electronice (....) și unitatea administrativ-teritorială, în baza căruia acesta are dreptul de acces pe proprietatea unității administrativ-teritoriale, în sensul Legii nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru 23

stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice. În realitate, creanța reprezintă prețul exercitării dreptului de acces, art. 6 alin. (14) și art. 12 alin. (14) din Legea nr. 159/2016 dispunând, în esență, că sumele încasate cu titlu de preț se fac venit la bugetul local. Acest aspect nu reprezintă, în mod automat, calificarea tarifului (prețului) ca fiind o taxă, mai ales prin prisma faptului că acesta nu se poate încadra în noțiune de „taxă” prevăzută de Codul de procedură fiscală sau de Legea nr. 273/2006. Indicarea greșită a creanței ca fiind „taxă cale de acces”, de către ...., nu leagă Consiliul astfel încât să nu poată aprecia asupra naturii juridice reale a acesteia. În acest sens, clarificator este cuprinsul Anexei nr. 1 la Legea nr. 273/2006, unde veniturile din proprietate sunt încadrate la Cap. II, litera (A), punctul 9, iar nu la celelalte categorii de taxe, impozite sau contribuții. Mai mult, astfel cum intervenientul a precizat și cu ocazia răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 22380/24.04.2020, debitul aflat în discuție se află și sub incidența art. 47 alin. (4) Legea nr. 159/2016, conform căruia: „După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și (3) [după data de 27.02.2019], clauzele privind tarifele pentru exercitarea dreptului de acces asupra imobilelor proprietate publică, stabilite și practicate cu încălcarea dispozițiilor deciziei președintelui ANCOM prevăzute la art. 6 alin. (4), sunt considerate nescrise, iar sumele astfel încasate se restituie furnizorilor de rețele de comunicații electronice de la care au fost percepute”. Luând în considerare natura juridică a creanței indicate, numai neplata taxelor, în sensul prevăzut de legislația fiscală, poate atrage sancțiunea excluderii intervenientului pentru ambele motive de contestație invocate. Ca atare, în mod corect, autoritatea contractantă a calificat drept concludente clarificările privind caracterul de tarif pentru exercitarea dreptului de acces asupra imobilelor proprietate publică și aplicabilitatea Legii nr. 159/2016. În al patrulea rând, .... a achitat tarifele respective până la data limită impusă de solicitarea de clarificare emisă de achizitor și, în acest sens, se citează prevederile art. 165 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Așadar, chiar dacă s-ar aprecia ipotetic că suma ce reprezintă prețul dreptului de acces pe proprietatea publică și/sau privată a municipiului Iași este o creanță de tipul impozitelor, taxelor sau contribuțiilor datorate la bugetul general consolidat, .... arată că a realizat plata tarifului pretins de ..... În ceea privește alte creanțe, intervenientul precizează că are anumite obligații de plată a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor datorate la bugetul general consolidat, în cuantum total de .... lei, care, însă, se încadrează în limita prevăzută de excepția de la art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 - „Prin excepție de la dispozițiile art. 165 alin. (1) și (2), un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire atunci când cuantumul impozitelor, taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat datorate și restante este mai mic de 10.000 lei”. B. Oferta depusă de .... îndeplinește toate cerințele documentației de atribuire B.1. Verificatorii tehnici atestați 24

Prin al treilea motiv de contestație, se arată că .... nu ar fi în măsură să realizeze părți din obiectul contractului, respectiv verificarea tehnică a proiectului (DTAC și PT) pentru obținerea autorizației de construire și pentru realizarea lucrărilor. La paragraful 28, contestatorul afirmă că „ofertantul/asociatul/subcontractantul care realizează activitatea de verificare tehnică a proiectului nu poate realiza activitatea de verificare tehnică a acestuia”. Intervenientul precizează că se înțelege că se critică nedeclararea tuturor subcontractanților de către acesta și încălcarea prevederilor documentației de atribuire, precum și a principiului tratamentului egal. Astfel, ofertantul declarat câștigător solicită respingerea acestui motiv, precizând că autoritatea contractantă, prin documentația de atribuire, a solicitat ca proiectele să fie verificate de către verificatori tehnici atestați, fără a se specifica o obligație de indicare a identității acestora și fără a se impune, în mod expres, în sarcina ofertanților, activitatea de verificare de proiecte. Cu privire la acest aspect, intervenientul evocă prevederile art. 22 și art. 23 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și art. 6 alin. (2) din Regulamentul din 1995 aprobat prin H.G. nr. 925/1995, susținând că autoritatea contractantă este cea care are obligația de a stabili specialiștii verificatori de proiecte atestați. În aceste condiții, intervenientul susține că nu a avut obligația de includere a acestor specialiști în lista cu subcontractanți, solicitată prin fișa de date a achiziției, punctul III.1.3.a) - cerința nr. 2 - pct. 3. Prin propunerea tehnică, cu respectarea întocmai a documentației de atribuire, intervenientul a precizat că „subcontractantul are la dispoziție specialiști atestați pentru realizarea lucrărilor, descriși în lista cu personal de mai sus. Verificarea proiectelor se va realiza prin verificatori MLPAT și ANRE atestați” (pag. 17-18) și că „.. a luat la cunoștință și confirmă că proiectul tehnic se va verifica de către verificatori atestați pe domeniile I.e., A1 precum și de către verificator ANRE. Subcontractorul are zeci de verificări acceptate de către specialiștii verificatori de proiecte atestați”. (pag. 20). Aceste declarații reprezintă o punere la dispoziție, în favoarea autorității contractante, a verificatorilor de proiecte atestați cu care lucrează subcontractantul declarat de intervenient, iar responsabilitatea desemnării acestora rămâne în sarcina Achizitorului. Totodată, intervenientul menționează că relevant este și graficul de execuție din oferta sa (pag. 17-18), unde nu se face nicio mențiune cu privire la activitatea de verificare de proiecte, aceasta fiind realizată prin grija și responsabilitatea autorității contractante. În continuare, intervenientul susține că și-a asumat, tot prin oferta tehnică, faptul că va respecta cerințele corespunzătoare din caietul de sarcini, astfel: - punctul 1.2 din caietul de sarcini - (pag. 2); - punctul 1.5 din caietul de sarcini - (pag. 4-5); - punctul 2.1 din caietul de sarcini - (pag. 6-7); - punctul 2.2 din caietul de sarcini - (pag. 8). Autoritatea contractantă nu a introdus cerințe concrete de identificare și de demonstrare a capacității tehnice/profesionale a specialiștilor ce vor efectua verificarea tehnică a proiectului, obligația intervenientului constând în 25

a se asigura că vor fi respectate dispozițiile legale incidente în materie, cu ocazia executării contractului, astfel încât proiectul să fie aprobat. Eventualele încălcări ale unei astfel de obligații trebuie analizate pe tărâmul răspunderii contractuale, iar nu în cursul acestei proceduri de atribuire simplificate, a cărei documentație de atribuire nu impune cerințele invocate de către contestator. Nu în ultimul rând, intervenientul precizează și că nu orice terț, care nu este parte din contractul de achiziție publică și care realizează activități cuprinse în obiectul acestuia, intră în categoria subcontractanților. Alte entități, care prestează servicii către un contractant, pot realiza aceste activități în calitate de furnizori. Pentru aceștia din urmă, documentația de atribuire nu prevede nicio obligație de declarare, spre deosebire de situația subcontractanților. Așadar, .... apreciază că oferta sa respectă toate cerințele impuse de către autoritatea contractantă. B.2. Rapoartele de testare Motivul de contestație referitor la faptul că ofertele depuse de către .... și asocierea .... sunt neconforme, deoarece produsele furnizate - stațiile de încărcare/reîncărcare nu îndeplinesc cerințele minime solicitate prin documentația de atribuire, este inadmisibil. Astfel, intervenientul precizează că .... s-a rezumat doar la indicarea paginilor din caietul de sarcini unde sunt redactate pretinsele cerințe încălcate și la precizarea cu titlu de exemplu a lipsei prezentării unor rapoarte de testare. Aceste aprecieri sunt vădit neclare și nu pot fi analizate de către Consiliu, nefiind precizate, în concret, condițiile din caietul de sarcini care nu sunt îndeplinite de produsele ofertate de către intervenient. Caracterul imperativ al formulării unor pretenții/critici determinate și motivate, atât în fapt, cât și în drept, este necesară atât pentru determinarea limitelor soluționării de către organul administrativ-jurisdicțional, cât și pentru ca autoritatea contractantă, dar și ceilalți operatori economic care ar justifica interes, să își poată exercita în mod efectiv dreptul la apărare. În același timp, rapoartele de testare declarate a fi inexistente, sunt în realitate anexate la propunerea tehnică a intervenientului. Atașarea acestora este confirmată la pag. 13-14 ale propunerii tehnice, unde se arată că: „.. atașează toate documentele solicitate: [...] 5 - Rapoarte[le] de testare care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC și LVD; <„EMC Test Report”, „R539_semn”, „R540_semn”, „Raport 541_semn”, „Raport 561-5592-1 IP 65 EN”, „Raport 562-5592-2 -40 C EN”, „Raport 563-5592-3 + 70 C EN”, „Raport 564-5592-4 T + HR EN”, „Raport 565-5592-5 EN”. În urma unei analize sumare a conținutului acestor rapoarte, se poate constata că cerința este îndeplinită în mod corespunzător. Concluzionând, .... solicită C.N.S.C. respingerea contestației .... La dosarul cauzei a fost depus documentul intitulat „Concluzii scrise”, având nr. 78/15.06.2020, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 23445/15.06.2020, de către contestatorul .... Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: 26

În calitate de autoritate contractantă, .... a inițiat o procedură simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „....”, cod CPV .., prin publicarea în S.E.A.P. a anunțului de participare simplificat nr. ... Conform anunțului de participare simplificat și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului de furnizare este de .., fără TVA. Prin procesul-verbal nr. 87854/04.12.2019 al ședinței de vizualizare a ofertelor și de analiză a garanțiilor de participare, s-a consemnat faptul că 4 operatori economici au depus oferte, dintre aceștia fiind .... și ...., contestatorii din prezenta cauză. Potrivit raportului procedurii nr. 24699/12.05.2020, oferta .... a fost declarată câștigătoare, cu o propunere financiară în sumă de 480.038,20 lei, fără TVA. Comunicarea privind rezultatul procedurii, a fost transmisă de autoritatea contractantă către .... prin adresa nr. 24720/12.05.2020, iar către .... prin adresa nr. 24717/12.05.2020. Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către ...., s-au formulat cereri de intervenție de către ...., prin care s-a solicitat admiterea acestora, respingerea contestațiilor formulate de către .... și de către ...., precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest demers procedural. Cu privire la admiterea în principiu a cererilor de intervenție formulate de către ...., având în vedere faptul că interesul acestui ofertant, este evident, ofertantul intervenient urmărind conservarea dreptului de câștigător al procedurii, Consiliul le va admite în principiu și, în condițiile în care intervenția vizează modul în care au fost evaluate ofertele de către ...., le califică drept cereri de intervenție în interesul autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă. Procedând la analiza cauzei, Consiliul constată că aceasta vizează rezultatul procedurii de achiziție publică, contestatorul .... formulând critici cu privire la motivele care au stat la baza deciziei de respingere a propriei oferte, depusă în cadrul procedurii de atribuire, respectiv declararea ofertei ...., ca inacceptabilă, iar contestatorul ...., a cărui ofertă a fost declarată admisibilă, dar s-a situat pe locul III în clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire, formulând critici cu privire la ofertele situate pe locurile I și II în clasament, depuse de către .... și asocierea .... Ținând seama de ord.... de înregistrare a contestațiilor pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în soluționare, Consiliul are în vedere, cu prioritate, contestația formulată de către .... iar, raportat la criticile aduse de contestator, ce vizează decizia de respingere, ca inacceptabilă, a ofertei sale depuse în cadrul procedurii de atribuire, va reda in integrum conținutul comunicării privind rezultatul procedurii, transmisă de autoritatea contractantă către ...., prin adresa nr. 19515/16.12.2019, respectiv: „Prin prezenta, vă facem cunoscut că, în urma evaluării ofertelor depuse la procedura de atribuire prin procedura simplificată a contractului de furnizare: „....", anunţ de participare simplificat nr. .., coduri CPV: 31681500 - 8 Aparate de reîncărcare, 45000000 - 7 Lucrări de construcţii, 45310000 - 3 Lucrări de instalaţii 27

electrice, 71322000 - 1 Servicii de proiectare tehnică pentru construcţii de lucrări publice, 71530000 - 2 Servicii de consultanţă în construcţii, oferta depusă de dumneavoastră a fost declarată inacceptabilă în baza prevederilor art. 134 alin.(5) şi a art. 137, alin.(2), lit.b) din HG 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece răspunsurile la clarificările privind demonstrarea îndeplinirii cerinţei privind experienţa similară au fost neconcludente, având în vedere că în cadrul documentelor prezentate, dumneavoastră apăreţi ca având calitatea de titular/beneficiar, şi nu de executant, caz în care cerinţa privind experienţa similară, impusă prin documentaţia de atribuire, nu este îndeplinită. În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) din HG 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, oferta a fost respinsă. Oferta câştigătoare, corespunzătoare din punct de vedere al documentaţiei de atribuire, a fost desemnată cea depusă de S.C. .. ..S.A, cu valoarea de ..fără TVA.” Așadar, din cele redate anterior, raportat și la criticile aduse de către S.C. .... .... S.R.L. în prezenta cauză, ținând seama de prevederile legale în materia achizițiilor publice și a prevederilor conținute în documentația de atribuire, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor aduse de contestator, motiv pentru care va respinge contestația, ca nefondată. În stabilirea acestei finalități, Consiliul apreciază că se impun a fi punctate următoarele informații concludente în cauză, și anume: Scopul și obiectivele achiziției publice constau în achiziționarea de „....”, în secțiunea „Descrierea succintă”, de la punctul II.1.4) din cadrul documentației de atribuire, fișa de date a achiziției, fiind menționate următoarele: „Contractul de achiziție publică de furnizare cu montaj, execuția lucrărilor și punerea în funcțiune a unor .. pentru vehicule electrice, inclusiv realizarea proiectului tehnic și asistența tehnică din partea proiectantului pe parcursul executării lucrărilor pentru proiectul .... va cuprinde următoarele: -achiziția și montajul unui număr de 4 .. a acumulatorilor pentru vehicule electrice; -servicii de proiectare, faza PT care cuprinde: întocmirea documentației tehnico-economice faza Proiect tehnic: DTAC (Documentație tehnică pentru obținerea Autorizației de construire), PT (proiect tehnic și detalii de execuție memorii tehnice, breviare de calcul, caiete de sarcini, liste de cantități de lucrări, piese desenate și DTOE-documentație tehnică pentru organizarea execuției), elaborare documentației pentru obținerea acordurilor/avizelor la faza PT și obținerea acestora, inclusiv verificarea documentației tehnico-economice faza Proiect Tehnic de către verificatori tehnici atestați; -serviciul de asistență tehnică din partea proiectantului pe parcursul executării lucrărilor; -executarea/finalizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ...., inclusiv coloanele de legătură între locurile de măsură și tablourile electrice ce deservesc stațiile de încărcare; -punerea în funcțiune a stațiilor de reîncărcare a acumulatorilor pentru vehicule electrice; -remedierea defectelor în perioada de garanție a lucrărilor.” Din cele redate anterior, reiese „obiectul” complex al achiziției, care a constat atât în achiziționarea de produse (componenta de furnizare a contractului de achiziție publică), cât și achiziționarea anumitor servicii, în speță fiind important de punctat serviciile de montaj

(execuția lucrărilor și punerea în funcțiune a unor .. pentru vehicule electrice-componenta de servicii a contractului de achiziție publică), Consilul constatând că 28

modalitatea de formulare a necesităților sale, de către autoritatea contractantă, a fost extrem de clară și fără dubiu, obligația ofertanților fiind atât aceea de a respecta cerințe impuse prin documentația de atribuire. Totodată, prezintă importanță și punctarea mențiunilor din fișa de date a achiziției, cap. III.1.3) „Capacitatea tehnică și profesională”, „Cerința 1- Experiența similară”, conform cărora „Ofertanții vor prezenta lista contractelor smilare de furnizare cu montaj având ca obiect montajul a minim 4 .. de tipul celor care fac obiectul achiziției derulate și duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați, cu o valoare cumulată totală de 500.000,00 lei fără TVA, realizată la nivelul valorii cumulate a produselor furnizate (..) la nivelul a maxim 3 contracte de furnizare cu montaj. Ultimii 3 ani se vor calcula până la data limită de depunere a ofertelor cu mențiunea că modul de calcul al perioadei nu va fi afectat de eventualele decalări ale termenului limită prevăzut în anunțul de participare. (...)”. Într-o atare situație, raportat la prevederile expres menționate în documentația de atribuire, ofertanții erau ținuți de obligația prezentării modalității de îndeplinire a cerinței referitoare la experiența similară, respectiv prin indicarea numărului și datei contractului invocat drept experiență similară, valoarea, beneficiarul, data și numărul documentului de recepție, precum și ponderea și/sau activitatea pentru care a fost responsabil. Mai mult, ținând seama de obiectul achiziției și de cerința minimă de calificare privind experiența similară, Consiliul are în vedere că ofertanții participanți trebuiau să demonstreze că au experiență similară atât în ceea ce privește furnizarea de .. de tipul celor care fac obiectul achiziției, cât și în ceea ce privește montajul a minim 4 ... Luând în considerare cele punctate anterior în considerente, precum și motivul de respingere, ca inacceptabilă, a ofertei depusă de către S.C. .... .... S.R.L., reținut de către autoritatea contractantă în sarcina acestui ofertant, ce a constat în faptul că răspunsurile la clarificările privind demonstrarea îndeplinirii cerinţei privind experienţa similară au fost neconcludente, având în vedere că în cadrul documentelor prezentate, .... apărea ca având calitatea de titular/beneficiar, şi nu de executant, caz în care cerinţa privind experienţa similară, impusă prin documentaţia de atribuire, nu a fost îndeplinită, Consiliul constată caracterul justificat și legal al deciziei dispusă de ...., în referire la oferta S.C. .... .... S.R.L., decizie de respingere pe care o va menține. În stabilirea acestei finalități, Consiliul are în vedere faptul că, în urma verificării documentelor prezentate de către S.C. .... .... S.R.L., prin raportare la prevederile documentației de atribuire, redate anterior, Consiliul constată caracterul temeinic al deciziei de respingere a ofertei depusă de ofertantul în cauză, în contextul în care acesta a înțeles să respecte doar în parte cerința minimă obligatorie referitoare la experiența similară, și anume doar în ceea ce privește furnizarea de .. de tipul celor care fac obiectul achiziției, iar nu și în ceea ce privește montajul a minim 4 .., această ultimă componentă nefiind demonstrată de către ofertantul contestator, prin prezentarea de documente concludente în acest sens, o astfel de abordare fiind contrară prevederilor legale în materia achizițiilor publice, care la art. 154 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice prevede modalitatea de elaborare a documentației de atribuire, care trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a 29

procedurii de atribuire, precizând, în mod clar, obligația ofertanților de a demonstra experiența similară. Raportat la acest aspect, Consiliul constată că prevederile documentației de atribuire anterior citate nu au făcut obiectul vreunei contestații, astfel că prevederile acesteia și-au consolidat caracterul obligatoriu atât pentru ofertanți care, potrivit dispozițiilor art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cât și pentru comisia de evaluare care, în conformitate cu art. 133 alin. (1) și (2) din același act normativ, are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică, în condițiile în care propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. Prin urmare, se reține că prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În aceeași direcție, Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. Similar, Curtea de Apel .., Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 3274 din 24 septembrie 2012, a statuat că, în materia achizițiilor sectoriale, operatorii economici trebuie să manifeste o diligență sporită în privința cerințelor legale și a celor cuprinse în documentația de atribuire, astfel că, în condițiile în care nu au uzat de dreptul de a contesta anumite cerințe precizate în cuprinsul documentației de atribuire, au acceptat să se supună rigorilor acestora. Și decizia civilă nr. 1095 din 26 aprilie 2010 a aceleiași instanțe își are însemnătate în fundamentarea concluziei de mai sus – „Curtea reține că, în materia achizițiilor publice, operatorii economici sunt datori, mai mult decât un simplu cetățean diligent, să cunoască dispozițiile legale incidente în formele în vigoare la data exercitării drepturilor procesuale, necunoașterea legii nefiind un motiv pentru eludarea acesteia.” Prin urmare, particularitățile procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică impun o rigoare deosebită atât din partea autorităților contractante, cât și, mai ales, din partea celor care doresc să obțină aceste 30

contracte finanțate din fonduri publice. În aceste condiții, orice operator economic interesat să participe la o astfel de procedură trebuie să manifeste o diligență sporită, încât să nu existe suspiciuni sau neclarități cu privire la oferta sa și, astfel, să prevină orice risc de respingere a ei. Ținând seama de cele redate anterior și verificând lucrările comisiei de evaluare, prin raportare la prevederile documentației de atribuire și a documentelor aflate la dosarul achiziției publice, Consiliul constată că decizia de respingere a ofertei în discuție a survenit după numeroase clarificări pe care comisia i le-a solicitat ofertantului contestator, în vederea demonstrării calității de executant, în cadrul contractului indicat în demonstrarea experienței similare. Așadar, se rețin în soluționare, demersurile autorității contractante, pentru a se puncta modalitatea în care autoritatea contractantă a procedat în evaluarea ofertei depusă de către S.C. .... .... S.R.L., precum și argumentele aduse de ofertantul în cauză în susținerea demonstrării experienței sale similare, în ceea ce privește componenta de servicii solicitată a fi demonstrată de către autoritatea contractantă, respectiv montajul a minim 4 ... În acest sens, Consiliul are în vedere faptul că în etapa de evaluare, prin adresa nr. 89361/10.12.2019, autoritatea contractantă i-a solicitat ofertantului S.C. .... .... S.R.L. unele clarificări, printre care, la pct. 2, depunerea „documentelor din care rezultă îndeplinirea cerinței privind experiența similară (ex. procese-verbale de recepție, recomandări, orice alte documente doveditoare)”, solicitare căreia ofertantul contestator i-a dat curs în data de 12.12.2019 și a transmis procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare ale .., procesele-verbale de punere în funcțiune ale .., precum și poze ale celor 14 stații de .. până în decembrie 2019 în localitățile Adjud, Bacău, .., Cristești, Gheorgheni, Iași, Otopeni, Neamț, Roman, Sovata, Scheia, Târgu Frumos, Suceava, Sovata. De asemenea, prin adresa nr. 90511/12.12.2019, autoritatea contractantă a solicitat documente suplimentare, deoarece din documentele transmise reiese că „executantul lucrărilor este .... și nu ...., acesta din urmă având calitatea de beneficiar”, la care S.C. .... .... S.R.L. a răspuns, transmițând clarificări privind proiectul finanțat din Fonduri Europene din care .... face parte și care are drept scop instalarea, punerea în funcțiune și operarea unui număr de 19 ..de tipul fast-charge (2x50 kW + 43 kW), numele proiectului fiind Next-E, având numărul ..../CEF/TRAN/M2016/1345774 2016-EU-TMC-0350-S. Beneficiarul proiectului de instalare a infrastructurii rutiere este ....și .... Referitor la acest proiect, Consiliul reține susținerile contestatorului conform cărora calitatea .... în cadrul proiectului este de implementator al infrastructurii de încărcare autovehicule electrice și, în același timp, de beneficiar final al infrastructurii, împreună cu ...., pentru o perioadă de 5 ani după punerea în funcțiune a tuturor celor 19 stații de încărcare, în cadrul proiectului, responsabilitățile .... fiind: managementul de proiect, monitorizare, expertiză și consultanță tehnică în vederea implementării proiectului, achiziția de stații de încărcare conform cerințelor tehnice stabilite la nivelul Uniunii Europene, obținerea tuturor avizelor necesare și a autorizației de construcție a stațiilor de încărcare și a branșamentelor electrice aferente acestora, instalarea ..., operarea .... 31

Așadar, raportat la cele redate anterior, reiese că divergența dintre părți constă în demonstrarea experienței similare a ofertantului .... în ceea ce privește montajul a minim 4 de încărcare electrice. Referitor la acest aspect, Consiliul constată justificată decizia autorității contractante, privind respingerea ofertei pentru răspuns neconcludent, în condițiile în care, așa cum, s-a reținut anterior și cum se poate constata din documentele suport prezentate de .. acesta nu a demonstrat faptul că societatea sa a prestat serviciile de montaj a minim 4 stații, cum a solicitat autoritatea contractantă a se proba, prin cerința minimă de calificare. Nu poate fi contestată importanța proiectului în care este implicat ...., Consiliul luând în considerare toate argumentele aduse de contestator în acest sens, pertinente fiind cele conform cărora „La nivel european, .... prin brandul ...., a construit o rețea de stații de încărcare vehicule electrice, care în acest moment depășește 6000 de puncte de încărcare și gestionează zilnic un număr de peste 10.000 de ... La nivelul României, societatea dispune de toată această experiență pe care o au colegii noștri din cele 10 țări europene unde .... activează în implementarea proiectelor de mobilitate electrică. Experiența .... este descrisă amănunțit în această adresă de răspuns, prin cele 40 de proiecte implementate până acum sau în curs de implementare la clienți juridici și municipalități, anexând și documentele doveditoare. Pe lângă poziția de dezvoltator de infrastructură publică de stații de încărcare, cu a doua cea mai mare rețea de stații de încărcare din România, .... este un furnizor de soluții de mobilitate electrică, care realizează proiecte de punere în funcțiune ale stațiilor de încărcare în soluție completă cu integrare în sistemul de monitorizare și cu soluții de facturare a clienților finali care utilizează infrastructura de încărcare.” Dar, cu toate acestea, în speță este vorba despre verificarea de către Consiliu a modalității în care comisia de evaluare a efectuat analizarea documentelor pe care .... le-a prezentat în demonstrarea experienței similare în ceea ce privește montajul a minim 4 de încărcare electrice, conform cerinței minime de calificare impusă prin documentația de atribuire, fișa de date a achiziției. Or, legat de acest aspect, Consiliul constată că, în mod corect, a concluzionat comisia de evaluare că ofertantul .... nu a răspuns concludent la numeroasele solicitări de clarificări, documentele depuse de acesta neprobând calitatea sa de executant a montajului de ... Astfel, verificând documentele aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată că .... a menționat în DUAE, pentru demonstrarea experienței similare, proiectul NEXT-E, respectiv faptul că „În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanțare prin intermediul programului Connecting Europe Facility. Consorțiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanțare CEF acordată unui proiect privind vehiculele electrice. Consorțiul este format din companiile din cadrul Grupului .... (...., .... ...., .... ...., .... ....), .... (filialele din cele șase țări participante), ...., ...., precum și .. și BMW. Rețeaua dezvoltată de acest consorțiu are ca scop crearea unei infrastructuri în Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația și România, iar această rețea va fi conectată cu rețeaua de .. din Europa de Vest, datorită coordonării cu alte proiecte finanțate prin intermediul CEF. În cadrul proiectului, .... .... s-a angajat să instaleze 19 ..de tipul fast charge (2X50 kW + 43 kW). Valoare: 18.840.000 lei. Data de începere: 32

01.03.2017. Data de încheiere: 31.12.2020. Beneficiar: .... – 19 stații de încărcare autovehicule electrice.” Astfel cum s-a reținut anterior, au fost înaintate ofertantului în cauză o serie de solicitări de clarificări legate de acest contract aflat în derulare, ofertantul depunând în SEAP, în data de 12.12.2019, procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare .., precum și procesele-verbale de punere în funcțiune ale .., încheiate între ...., în calitate de executant al lucrărilor şi ...., în calitate de beneficiar, după cum urmează: - procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor amplasare .. locație Adjud, Bacău, .. - bd. Iuliu Maniu și Primăria Sector 1, județul Iași – Târgu Frumos și comuna Cristești, județul Harghita - localitatea Gheorgheni, Iași – str. Păcurari, Otopeni - Calea ..lor, Neamț – bd. Traian nr. 179, Roman – str. Libertății, Sovata – str. Praidului, jud. Suceava – com. Scheia şi jud. Neamț - Tașca; - procese-verbale de punere în funcțiune - locații: Târgu Frumos, Tașca, Cristești, Adjud, Suceava, Sovata, Roman, Piatra Neamț, .. (sector 1 și 6 și Otopeni), Iași, Gheorgheni și Bacău. - poze cu cele 14 stații de .. până în decembrie 2019. Consiliul reține că, în activitatea sa, în urma analizării proceselor- verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare .., comisia de evaluare a constatat că executantul lucrărilor este ...., iar nu ...., acesta din urmă având calitatea de beneficiar, motiv pentru care, prin adresa nr. 90511/12.12.2019, s-a solicitat ofertantului un nou punct de vedere privind această neconcordanță. În soluționare, Consiliul reține că .... a răspuns solicitării de clarificări în data de 13.12.2019, precizând că: „Beneficiarul proiectului de instalare a infrastructurii rutiere este ....și .... .... (...) Calitatea .... .... în cadrul proiectului este de implementator al infrastructurii de încărcare autovehicule electrice și în același timp de beneficiar final al infrastructurii împreună cu ....pentru o perioadă de 5 ani după punerea în funcțiune a tuturor celor 19 stații de încărcare. În ceea ce privește ...., rolul acestuia în cadrul proiectului este de firmă autorizată ANRE și este subcontractantul .... .... pentru lucrările de instalare și branșare la rețeaua de distribuție a energiei electrice a ....” În urma analizării răspunsului ofertantului și având în vedere procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor de amplasare .. depuse, reținând faptul că, din documentele prezentate nu rezultă explicit faptul că .... are calitatea de executant al unor lucrări similare cu cea supusă achiziției, Consiliul constată că a fost înaintată de către comisia de evaluare o nouă solicitare de clarificări, respectiv prin adresa nr. 90983/16.12.2019, pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, prin prezentarea documentelor doveditoare, respectiv copii ale părților relevante din contracte/copii ale proceselor-verbale de recepție/recomandare/documente constatatoare/orice alte documente doveditoare, din care să reiasă calitatea ofertantului de executant în cadrul contractului depus. Față de această solicitare, se reține că ofertantul contestator a depus în SEAP, în data de 17.12.2019, răspunsul la solicitarea de clarificări, precizând că: „Pentru a vă putea să vă transmitem părți relevante din acest contract, .... ....trebuie să obțină acordul Comisiei Europene în acest sens, având în vedere clauzele de confidențialitate existente în contract. Acest răspuns nu poate fi obținut în termen de 24 ore așa cum ați solicitat, dar vă transmitem dovada că .... ....a demarat acțiunile de obținere a acestui acord.” 33

Legat de acest răspuns al ofertantului în cauză, răspuns cu privire la care .... susține că „La această adresă, contestatorul nu am mai primit niciun răspuns din partea autorității contractante”, Consiliul apreciază că abordarea .... este total eronată, prin raportare la prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice, care impun ofertanților care participă la o procedură de atribuire să se asigure că dețin toate documentele probante a informațiilor conținute în ofertă/DUAE, în speță documentele privind experiența similară. Or, demersul ofertantului, întreprins în timpul derulării procedurii de atribuire, de a obține un acord pentru probarea experienței sale similare, acord pe care însă nu l-a prezentat, nu este în concordanță cu principiile ce guvernează achizițiile publice, îndeosebi principiul tratamentului egal, consacrat de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice. În acest sens, sunt pertinente și susținerile autorității contractante, exprimate în cadrul punctului de vedere nr. 26110/19.05.2020, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 19705/20.05.2020, conform cărora „demonstrarea îndeplinirii experienței similare este o cerință impusă prin documentația de atribuire, iar această cerință a fost pusă la dispoziția ofertanților odată cu postarea în SEAP a anunțului de participare simplificat și a documentației de atribuire, respectiv începând cu data de 12.11.2019. DUAE a fost completat de către ofertant pe baza documentelor doveditoare existente privind demonstrarea cerinței menționate anterior și care pot fi puse, la cerere, la dispoziția comisiei de evaluare a ofertelor.” De asemenea, se are în vedere faptul că prin adresa nr. 92249/18.12.2019, autoritatea a solicitat din nou demonstrarea cerinței privind experiența similară, prin prezentarea documentelor doveditoare, solicitare la care ofertantul contestator a depus în SEAP, răspunsul, însoțit de autorizațiile de construire obținute de către ofertant pentru construcția stațiilor de încărcare în cadrul proiectului Next-E, de avizele tehnice de racordare pentru alimentarea stațiilor de încărcare, precum și de certificatele constatatoare emise de către Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru punctele de lucru deschise de către .... .... la fiecare .. instalată. Verificând aspectele menționate anterior, Consiliul constată că, din documentele depuse de .... reiese calitatea sa de titular/beneficiar şi nu de executant, situație în care, în mod corect, comisia de evaluare a apreciat că nici prin aceste documente, ofertantul în cauză nu a probat îndeplinirea cerinței privind experiența similară, impusă prin documentația de atribuire. Consiliul are în vedere că, într-adevăr, documentele prezentate de .... sunt emise de diverse autorități publice/societăți de utilități (.., .., .., .., ș.a.) pe numele acestuia, însă ofertantul contestator trebuia să probeze faptul că societatea sa a executat montajul a minim 4 ... Or, din documentele achiziției, astfel cum corect a constatat și comisia de evaluare, prestarea serviciilor respective a fost efectuată de către .... ( a se vedea filele 159-172 din D.A.P., vol I/3), iar rapoartele de service au fost emise de către .. ( a se vedea filele 173-187 din D.A.P., vol I/3). Nimeni nu contestă dreptul oricărui operator economic de a apela la firme autorizate ANRE, cum susține contestatorul în referire la ...., și de a avea subcontractant(ți), însă, în speță, .... trebuia să demonstreze experiența similară pe componenta de servicii, or documentele prezentate de acesta nu au fost relevante în acest sens, decizia comisiei de evaluare, că răspunsurile furnizate nu au fost concludente iar cerința minimă de calificare nu a fost 34

îndeplinită, și pe cale de consecință, de respingere a ofertei, ca inacceptabilă, a fost o decizie corectă și legală, care va fi menținută de către Consiliu. Luând act de cele expuse anterior și constatând că .... nu a prezentat documente probante din care să reiasă experiența similară pe componenta de servicii de montaj a minim 4 .., conform cerinței minime obligatorii impuse prin documentația de atribuire, Consiliul respinge criticile formulate de către contestator, ca neîntemeiate și menține decizia comisiei de evaluare, de respingere, ca inacceptabilă, a ofertei depusă de către ...., motiv pentru care, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac, Consiliul respinge contestația formulată de către ...., în contradictoriu cu ...., ca nefondată. Pe cale de consecință, dată fiind soluția pe fondul cauzei, Consiliul admite cererea de intervenție formulată de către ...., cu privire la contestația nr. 41296/15.05.2020, formulată de către .... Referitor la cererea adresată de către ...., de obligare a .... la plata cheltuielilor ocazionate de demersul procedural ce a costat în formularea intervenției sale în cadrul dosarului constituit pe rolul C.N.S.C., constatând, pe de-o parte, faptul că, în susținerea cererii sale, .... nu argumentează în ce măsură demersul juridic efectuat de către contestator i-a cauzat prejudicii majore, care să o determine să solicite cheltuieli de judecată, iar, pe de altă parte, constatând că intervenientul nu a probat în vreun fel cheltuielile efectuate, nedepunând la dosarul cauzei niciun document suport în acest sens, Consiliul respinge cererea formulată de către ...., ca neîntemeiată. În ceea ce privește criticile aduse de către .... ce vizează decizia autorității contractante de a declara conforme ofertele depuse de către .... și asocierea ...., Consiliul constată că acestea sunt întemeiate. În soluționare, Consiliul reține că, prin adresa 24717/12.05.2020, .... a fost informat despre rezultatul procedurii de atribuire, oferta acestuia clasându-se pe locul III în clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire stabilit, oferta ...., situată pe primul loc, fiind desemnată câștigătoare a procedurii, iar oferta depusă de către asocierea ...., s-a situat pe locul II în clasament. Analizând, cu prioritate, cererea formulată de către ...., prin care a solicitat „admiterea cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate, într-un termen rezonabil, de minim 3 zile, după studierea dosarului achiziției publice, urmând a comunica aceasta detaliere tuturor părților implicate în procedură, repunerea sa în termenul de a detalia/motiva prezenta contestație având în vedere refuzul autorității contractante de a pune la dispoziție părți relevante din dosarul achiziției, respectiv propunerea tehnică și financiară a ofertantului câștigător”, Consiliul are în vedere, în primul rând, aspectul legat de refuzul autorității contractante de a-i permite ofertantului contestator accesul integral la dosarul achiziției publice, motivat de faptul că ...., a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare a declarat, la data depunerii ofertelor, că o serie de documente din ofertă sunt confidențiale (aceeași situație fiind și în referire la oferta depusă de către Asocierea ....), ținând seama și de faptul că, în cadrul contestației formulate, .... a solicitat accesul la dosarul cauzei, Consiliul a luat în considerare prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, conform cărora „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele 35

constituite la instanțele de judecată potrivit prevederile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. Caracterul confidențial trebuie demonstrat prin orice mijloace”. În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procedura de soluționare a contestațiilor se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ- jurisdicționale. Pe cale de consecință, Consiliul va lua în considerare apărările și argumentele aduse de petenți formulate și înregistrate la Consiliu până la data emiterii prezentei decizii. Având în vedere cele mai sus reținute și dispozițiile legale mai sus invocate, Consiliul a admis solicitarea contestatorului ...., de studiere a dosarului cauzei. Potrivit art. 57 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, sunt prevăzute următoarele: „Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile transmise de operatorii economici indicate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor”. La art. 217 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 „Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziției publice are caracter de document public”, iar alin. (5) și (6) din cadrul aceluiași aliniat se stipulează că: „(5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire, precum și la informațiile din cadrul documentelor de calificare, propunerilor tehnice și/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 prevăd următoarele: „În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți”. Iar dispozițiile art. 123 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevăd următoarele: „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile”. Ținând seama de faptul că în cadrul ofertei depuse, aflate la dosarul achiziției publice se regăsește declarația de confidențialitate din partea ...., 36

privind anumite documente, Consiliul cu ocazia invitării contestatorului la studierea dosarului achiziției publice, a comunicat acestuia, următoarele: - cu actul nr. 22812/937/C7/11.06.2020: „Totodată, ținând seama de faptul că au fost declarate confidențiale o serie de informații de către .... și asocierea .... (propunerea tehnică, propunerea financiară și răspunsurile la solicitările de clarificări), în situația în care doriți studierea respectivelor documente, trebuie să obțineți acordul scris al acestora, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 101/2016.” Așa cum a fost mai sus reținut, ținând seama de faptul că în cadrul ofertelor depuse de către operatorii economici .... și Asocierea ...., anumite documente depuse sunt marcate sau indicate de către ofertant, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale, Consiliul a pus la dispoziția contestatorului dosarul achiziției publice, mai puțin documentele declarate confidențiale de ofertanți, așa cum au fost mai sus amintite. Mai mult, Consiliul are în vedere și solicitarea expresă a intervenientului ...., care în cererea înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21302/98.05.2020, în conformitate cu art. 19 alin. (1) al Legii nr. 101/2016, a solicitat „luarea tuturor măsurilor de către Consiliu în vederea protejării confidențialității ofertei sale, astfel încât să nu fie permis celorlalți contestatori accesul la informațiile din ofertă declarate confidențiale”. În aprecierea acestei finalități, Consiliul a ținut seama de rigorile la care este supus, prin regulile practicate, situație în care nu au fost puse la dispoziția autoarei contestației, documentele provenind de la operatorii .... și asocierea ...., mai sus amintite, întrucât constituie informații declarate confidențiale. Conform art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, accesul persoanelor la aceste informații se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. Ținând seama de cele menționate anterior, Consiliul respinge, ca inadmisibilă, solicitarea contestatorului ...., privind repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la ofertele depuse de societățile respective, clasate pe primele două locuri, care vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa, un astfel de demers nefiind permis de legislația în materia achizițiilor publice care instituie termenele în care poate fi formulată o contestație, aceste termene fiind de decădere. Un argument în plus îl reprezintă și faptul că potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia’’. Deși textul respectiv se referă la situația depunerii de motive noi de contestare după depunerea contestației, în afara termenului legal de contestare a unui act, cu atât mai mult nu se poate depune contestație împotriva rezultatului procedurii de atribuire, ca în prezenta speță, după expirarea termenului legal, motivat doar de faptul că .... a avut acces la informațiile de la dosarul achiziției publice, ca urmare a studierii dosarului la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (relevantă în acest sens este și 37

Hotărârea nr. 1478/06.12.2019, a Curții de Apel .., pronunțată în dosarul nr. 6356/2/2019). În aceste condiții, constatând că prin demersul ...., de studiere a dosarului inclusiv cu intenția repunerii în termenul de contestare a rezultatului procedurii de atribuire, rezultat ce i-a fost transmis de către autoritatea contractantă ...., prin adresa nr. 24717/12.05.2020, fapt nepermis de legislația în materia achizițiilor publice, care la art. 8 din Legea nr. 101/2016, prevede termenele în care pot fi formulate contestații împotriva actelor emise de autoritățile contractante, aceste termene fiind de decădere, Consiliul respinge, ca inadmisibilă, solicitarea contestatorului .... privind repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la ofertele depuse de societățile respective, clasate pe primele două locuri, care vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa. Analizând, pe fond, aspectele contestate de către ...., în referire la oferta depusă de către ...., Consiliul constată caracterul întemeiat în parte al criticilor aduse. Astfel, se are în vedere că o primă critică vizează faptul că, oferta depusă de .... trebuia exclusă din procedura de atribuire, raportat la prevederile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, respectiv s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, în condițiile în care, susține contestatorul, acest ofertant (..) a bifat ”NU” în cadrul formularului DUAE, la cap. B: „Motive legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale”, că „Operatorul economic și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor, atât în țara în care este stabilit, cât și în statul membru al autorității contractante sau entității contractante, în cazul în care este diferit de țara de stabilire”, în sensul că nu înregistrează datorii către bugetele locale (fapt ce trebuia să atragă respingerea ofertei, ca neconformă). De asemenea, cu toate că prin răspunsul din data de 15.03.2020, ofertantul .... a furnizat documente justificative, din conținutul cărora reiese faptul că acesta înregistra către bugetele locale datorii scadente mai mari decât cuantumul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv că și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor (inclusiv prin documentele anexate răspunsului din data de 07.05.2020, situația privind existența datoriilor mai mari decât cuantumul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, s-a menținut) și, raportat la această situație, autoritatea contractantă avea obligația de a exclude din procedură acest ofertant, deoarece a furnizat informații false în cadrul formularului DUAE, pentru verificarea absenței motivelor de excludere, contestatorul susține că autoritatea contractantă a procedat contrar acestei obligații, și nu l-a exclus pe ofertantul în discuție. Totodată, contestatorul arată că oferta depusă de .... trebuia respinsă, ca inacceptabilă prin raportare la prevederile art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, având în vedere că nu a răspuns concludent la solicitările de clarificări, prin adresa din data de 15.03.2020, .... comunicând autorităţii contractante documentele justificative din conținutul cărora rezultă că aceasta se încadrează în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 din Legea nr. 98/2016, deoarece înregistra datorii scadente la bugetele locale mai mari 38

decât pragul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv suma de ...., către .... și, în această situație, autoritatea contractantă trebuia, în baza principiului nediscriminării și a tratamentului egal, să constate existența motivului de excludere și să excludă respectiva ofertă. Mai mult, se arată că, autoritatea contractantă a revenit și a mai solicitat clarificări ofertantului .... privind lipsa datoriilor către bugetele locale, prin adresa nr. 22380/24.04.2020. Ca urmare a acestei resolicitări de clarificări, respectiv justificarea lipsei datoriilor către bugetele locale, autoarea contestației apreciază că ofertantul nu a înțeles să facă dovada neîncadrării în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 din Legea nr. 98/2016, iar din dovezile prezentate se menține situația de excludere prevăzută de acest articol, deoarece se înregistrează datorii scadente la bugetele locale mai mari decât pragul prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv suma de .... către ..... Contestatorul apreciază că în cadrul răspunsului la clarificări, ofertantul în cauză nu a făcut dovada faptului că actele administrative în temeiul cărora s-au stabilit aceste obligații de plată, sunt suspendate sau anulate, sens în care debitul înregistrat către .... era scadent și era într-un cuantum mai mare decât cel prevăzut de art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv suma de ...., iar cu toate acestea, autoritatea contractantă, deși a constatat existenţa unui debit scadent în cuantum de ...., cu încălcarea principiului tratamentului egal, a resolicitat ofertantului clarificări pe acest aspect. Astfel, doar în urma acestei noi clarificări, ofertantul a înțeles să achite datoriile scadente către ..... Pe de altă parte, Consiliul are în vedere și susținerile autorității contractante, exprimate în cadrul punctului de vedere nr. 26486/21.05.2020, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 20021/22.05.2020, și pe cele ale intervenientului ...., care susțin că afirmațiile contestatorului sunt nelegale. În soluționare, se rețin susținerile autorității contractante conform cărora, în referire la critica adusă de contestator, sunt incidente prevederile art. 193 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările, arătând că la momentul depunerii ofertei a luat în considerare informațiile furnizate de către ofertant în cadrul DUAE, fără a avea posibilitatea și obligația de a verifica veridicitatea acestora, verificarea informațiilor efectuându-se ulterior, inclusiv prin înaintarea adreselor nr. 8500/11.02.2020 și nr. 9381/13.02.2020, prin care a solicitat ofertantului ...., clasat pe primul loc, prezentarea documentelor suport/dovezi, actualizate, pentru demonstrarea informațiilor prezentate în DUAE şi, în urma analizării certificatelor fiscale privind impozitele și taxele locale, depuse de către acesta pentru sediile secundare/punctele de lucru, comisia de evaluare a constatat existența unor certificate de atestare fiscale care figurează cu categorii de creanțe pentru care nu se aplică prevederile Ordonanței de urgență nr. 29/2020 privind prorogarea termenului de plată a impozitelor până la data de 30 iunie inclusiv, motiv pentru care a revenit cu adresa nr. 22380/24.04.2020 , prin care a solicitat ofertantului ...., punctul de vedere privind acest aspect. Ținând seama de răspunsul furnizat de ofertantul în discuție, comisia de evaluare a constatat că referitor la debitul aferent certificatului de atestare fiscală, eliberat de către ...., s-a precizat că există un litigiu care a fost 39

amânat în pronunțare pentru data de 13.05.2020, conform dosarului nr. 32825/299/2019, înscris la Judecătoria Sectorului 1 .., dar nu a prezentat un înscris care să ateste acest fapt, motiv pentru care, comisia de evaluare a considerat necesar solicitarea, prin adresa nr. 24413/08.05.2020, a unor completări ale documentelor prezentate inițial. Se reține în soluționare că prin răspunsul depus în SEAP la data de 11.05.2020, ora 17:55, .... a precizat că: „Referitor la .... menționăm faptul că încă suntem într-un litigiu, care a fost amânat în pronunțare pentru data de 13.05.2020 conform dosar nr. 32825/299/2019, înscris la Judecătoria Sectorului 1 ... Astfel, .. a achitat debitele înscrise pe certificatul de atestare fiscală transmis anterior, urmând ca această sumă să fie recuperată de către .. în urma deciziei judecătorești”, depunând certificatul de atestare fiscală nr. 2823/11.05.2020, pentru punctul de lucru Iași, actualizat, din care reiese că nu figurează cu datorii., valoarea însumată a creanțelor datorate de ofertant fiind mai mică de 10.000,00 lei, respectiv .... lei. În acest sens sunt și susținerile intervenientului care arată că, declarațiile care ar putea ipotetic atrage sancțiunea prevăzută de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 ar fi fost cele transmise ca răspuns la adresele având nr. 9381/13.02.2020, nr. 22380/24.04.2020 și nr. 24413/08.05.2020 dar, raportat la solicitările autorității contractante, societatea a răspuns punctual, cu privire la litigiul existent cu ...., astfel încât nu poate fi admisă concluzia că societatea sa ar fi realizat declarații false în sensul stabilit de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. Mai susține intervenientul că autoritatea contractantă a acționat în mod legitim, solicitând clarificări și prin adresa nr. 22380/24.04.2020, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței, având în vedere necesitatea de lămurire a naturii juridice a creanței față de .... și a obiectului litigiului existent între intervenient și unitatea administrativ-teritorială. O excludere a ofertei intervenientului, fără a se clarifica creanța respectivă, s-ar fi dovedit a fi o măsură vădit disproporționată. În ceea ce privește suma datorată de societatea sa către ...., .... arată că, a achitat tarifele respective până la data limită impusă de solicitarea de clarificare emisă de achizitor și, în acest sens, sunt relevante prevederile art. 165 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Din cele redate anterior, Consiliul constată că divergența dintre părți constă în: -incidența sau nu a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, respectiv dacă .... s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, în condițiile în care acest ofertant (..) a bifat ”NU” în cadrul formularului DUAE, la cap. B: „Motive legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale”, că „Operatorul economic și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor, atât în țara în care este stabilit, cât și în statul membru al autorității contractante sau entității contractante, în cazul în care este diferit de țara de stabilire”, în sensul că nu înregistrează datorii către bugetele. -incidența sau nu a prevederilor art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv dacă .... și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor. 40

Legat de primul aspect, Consiliul constată caracterul nefondat al criticii în condițiile în care, chiar și în situația bifării de către .... a opțiunii „NU”, în cadrul formularului DUAE, la cap. B: „Motive legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale”, demersul autorității contractante, de solicitare de clarificări ofertantului intervenient în acest sens, a fost un demers legal și în concordanță cu prevederile legale în materia achizițiilor publice. Astfel, respingerea unei oferte pentru acest considerent, fără a se efectua o minimă verificare, ar fi fost o decizie excesivă, cu atât mai mult cu cât se constată că aspectul de clarificat a vizat situația personală a ofertantului în discuție, prin demersul său de clarificare a acestei situații, autoritatea contractantă necreându-i niciun prejudiciu ofertantului contestator ...., cum eronat încearcă să demonstreze acesta. Într-o atare situație, solicitarea pe care a adresat-o autoritatea contractantă ofertantului ...., în îndeplinirea obligației legale de a verifica veridicitatea informațiilor menționate în DUAE, a fost un demers legal, motiv pentru care Consiliul respinge criticile formulate de ...., sub acest aspect, ce vizează incidența prevederilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, respectiv .... s-ar fi făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere. Aceleași concluzii de respingere sunt avute în vedere de către Consiliu și în ceea ce privește aspectul legat de incidența sau nu a prevederilor art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv dacă .... și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor, în condițiile în care Consiliul constată că acest ofertant și-a achitat datoriile restante, anterior deciziei de excludere (a se vedea precizarea expresă de la art. 165 alin (2) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice), dispusă de autoritatea contractantă, iar prin demersurile comisiei de evaluare, de a-i solicita clarificări ofertantului .... sub acest aspect, autoritatea contractantă nu i-a creat vreun avantaj în raport cu ceilalți participanți la procedură. În motivare, fără a mai relua toate etapele de derulare a etapei de evaluare și a demersurilor comisiei de evaluare, efectuate în referire la oferta depusă de către ...., în condițiile în care acestea au fost reținute anterior în considerente, Consiliul punctează doar faptul că pentru achizitoare este de interes ca ofertantul să prezinte certificate constatatoare care să ateste lipsa datoriilor restante cu privire la plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat (buget local, buget de stat), anterior deciziei de excludere, conform art. 165 alin (2) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, iar prin solicitările de clarificări pe care i le-a adresat autoritatea contractantă ofertantului ...., aceasta să nu-i fi creat vreun avantaj în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Or, având în vedere că proba lipsei datoriilor, prin depunerea de către .... a certificatului de atestare fiscală nr. 2823/11.05.2020, pentru punctul de lucru Iași, actualizat, din care reieșea că nu figurează cu datorii, iar valoarea însumată a creanțelor datorate de ofertant era mai mică de 10.000,00 lei, respectiv .... lei, a fost efectuată anterior deciziei de excludere, cum prevede textul legal, iar solicitările transmise de autoritatea contractantă au fost, pe de-o parte, de clarificare a restanțelor în valoare de .... iar, pe de altă 41

parte, de probare a existenței litigiului existent pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 .., a cărui pronunțare a fost amânată pentru data de 13.05.2020, conform dosarului nr. 32825/299/2019, Consiliul constată că nu i s-a creat vreun avantaj ofertantului .... de către autoritatea contractantă. În aceste condiții, sunt relevante în cauză prevederile art. 165 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, conform cărora „(1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator economic despre care are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic este înfiinţat. (2) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic în cazul în care poate demonstra prin orice mijloace adecvate că respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat. (3) Operatorul economic nu este exclus din procedura de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalităţi de stingere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor”, cele ale art. 19 din același act normativ, care prevăd că „(1) Autoritatea contractantă poate solicita candidaţilor/ofertanţilor să depună toate sau o parte dintre documentele justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în DUAE, în orice moment pe durata desfăşurării unei proceduri de atribuire, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii. (2) Înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu excepţia situaţiei contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE, cu excepţia procedurilor desfăşurate în mai multe etape când documentele justificative sunt solicitate înainte de transmiterea invitaţiilor pentru etapa a doua către candidaţii selectaţi.” Raportat la textele legale citate, se reține intenția legiuitorului vizavi de acceptarea de către autoritățile contractante a ofertanților care anterior deciziei de excludere, îşi îndeplinesc obligaţiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalităţi de stingere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor. Așadar, luând act de considerentele anterioare, Consiliul respinge, ca nefondate, criticile formulate de către ...., în referire la faptul că oferta .... trebuia exclusă din procedura de atribuire, sub aspectul analizat. Aceleași concluzii de respingere, ca nefondate, sunt avute în vedere de către Consiliu și în ceea ce privește criticile aduse de contestator în referire la faptul că, în opinia sa, ofertele depuse de către .... și asocierea .... ar fi neconforme, deoarece produsele furnizate - stațiile de încărcare/reîncărcare - nu ar îndeplini cerințele minime solicitate prin documentația de atribuire, în 42

condițiile în care Consiliul constată, pe de-o parte, că acestea sunt simple afirmații ale contestatorului, neprobate în vreun fel de acesta iar, pe de altă parte, în condițiile în care, verificând documentele aflate la dosarul cauzei, constată contrariul. Astfel, în soluționare, se are în vedere faptul că, în susținerea afirmațiilor sale, contestatorul menționează că în cadrul caietului de sarcini s- a solicitat ca produsele ofertate să îndepl....scă cerințele minime precizate la paginile 6-7, dar, cu toate acestea, produsele ofertate de către .... și asocierea .... nu le îndeplinesc în totalitate, în condițiile în care, susține contestatorul, ofertanții nu au prezentat documente prin care să facă dovada îndeplinirii condițiilor privind conformitatea cu standardele relevante, iar cu titlu de exemplu, se arătă că aceștia nu au prezentat rapoarte de testare care să confirme îndeplinirea cerințelor impuse pentru IP, IK, EMC și LVD. Contrar celor susținute de ...., atât autoritatea contractantă cât și intervenientul susțin contrariul, și anume faptul că în cadrul ofertelor, cei doi ofertanți în discuție au prezentat declarația pe propria răspundere conform căreia și-au însușit cerințele tehnice și de calitate specificate în documentația de atribuire pentru atribuirea contractului de achiziție publică menționat și se angajează să furnizeze/presteze/execute produsele/serviciile/lucrările în conformitate cu aceste cerințe, depunând, totodată, în cadrul ofertelor, documentele solicitate la paginile 6-7 din caietul de sarcini. Susținerea .... cum că solicitarea contestatorului, de verificare a conformității ofertelor, ar fi inadmisibilă, motivat de faptul că acesta s-a rezumat doar la indicarea paginilor din caietul de sarcini unde sunt redactate pretinsele cerințe încălcate și la precizarea, cu titlu de exemplu, a lipsei prezentării unor rapoarte de testare, iar Consiliul nu ar putea analiza aspectele, în condițiile în care nu au fost precizate, în concret, condițiile din caietul de sarcini care nu sunt îndeplinite de produsele ofertate de .... și asocierea ...., nu poate fi primită de către Consiliu, în condițiile în care criticile aduse de contestator sunt punctuale, putând fi identificate, prin trimiterea la cerințele din caietul de sarcini. Însă, aspectele pe care Consiliul le va verifica vizează doar existența documentelor respective în conținutul ofertelor, inclusiv a declarației pe propria răspundere conform căreia acești ofertanți și-au însușit cerințele tehnice și de calitate specificate în documentația de atribuire pentru atribuirea contractului de achiziție publică ținând seama de faptul că .... nu a adus argumente concrete sub acest aspect. Așadar, verificând lucrările comisiei de evaluare, Consiliul constată că în etapa de evaluare au fost verificate ofertele, în conținutul cărora s-au regăsit Declaraţii/certificate de conformitate ale producătorului privind conformitatea produselor cu cerințele esențiale prevăzute de Directivele Uniunii Europene (marca CE), cu standardele IEC 61851, EN 62196-2 pentru AC și EN 62196-3 pentru DC; Declaratii/certificate de conformitate pentru sistemele de comunicație: OCPP minim V 1.5; Rapoarte de testare, care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC şi LVD. În acest sens, Consiliul reține că ofertanții .... și asocierea .... au depus în cadrul ofertelor inclusiv rapoarte de testare care să confirme îndeplinirea cerințelor minime impuse pentru IP, IK, EMC și LVD (ex: în anexa la propunerea tehnică a intervenientului .... se regăsesc Rapoarte[le] de testare 43

care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC și LVD; <„EMC Test Report”, „R539_semn”, „R540_semn”, „Raport 541_semn”, „Raport 561-5592- 1 IP 65 EN”, „Raport 562-5592-2 -40 C EN”, „Raport 563-5592-3 + 70 C EN”, „Raport 564-5592-4 T + HR EN”, „Raport 565-5592-5 EN”), susținerile contestatorului fiind nefondate, motiv pentru care vor fi respinse ca atare. Însă în ceea ce privește critica formulată de către .... în referire la faptul că ofertele depuse de către .... și asocierea .... ar fi neconforme, deoarece ofertantele nu pot realiza, în mod legal, părți din obiectul contractului, respectiv verificarea tehnică a proiectului (DTAC și PT) pentru obținerea Autorizației de Construire și pentru realizarea lucrărilor, Consiliul constată caracterul întemeiat în parte al acesteia, motiv pentru care o va admite și va dispune obligarea autorității contractante .... de a efectua verificări în acest sens, pentru următoarele considerente: În stabilirea acestei finalități se au în vedere următoarele aspecte: Din conținutul documentației de atribuire, fișa de date a achiziţiei, de punctat fiind mențiunile de la punctul II.1.4. „Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor”, „II.2.4 „Descrierea achiziției publice (natura și cantitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor sau o mențiune privind nevoile și cerințele)”, III.1.b) „Capacitatea de exercitare a activității profesionale”, III.1.3.a) „Capacitatea tehnică și/sau profesională”; 3. „Lista cu subcontractanții va fi însoțită de acordurile de subcontractare - completarea Formularului 4. Modalitatea de îndeplinire: [...] IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice”, precum și cele din caietul de sarcini, 1.2. „Denumirea achiziției”, „1.5. Durata și obiectul contractului”, reiese fără putere de tăgadă faptul că achiziția de față presupune inclusiv servicii de proiectare, faza PT care cuprinde: „întocmirea documentației tehnico-economice faza Proiect Tehnic: DTAC (Documentația tehnică pentru obținerea Autorizației de construire), PT (Proiect Tehnic și detalii de execuție, memorii tehnice, breviare de calcul, caiete de sarcini, liste de cantități de lucrări, piese desenate și DTOE-documentație tehnică pentru organizarea execuției), elaborare documentații pentru obținerea acordurilor/avizelor la faza PT și obținerea acestora, inclusiv verificarea documentației tehnico-economice faza Proiect Tehnic de către verificatori tehnici atestați.” Așadar, obiectul achiziției de față presupune și prestarea de servicii, printre acestea regăsindu-se și activitatea de verificare tehnică a proiectului și a detaliilor de execuție, ceea ce presupune ca ofertanții să propună în oferta depusă modalitatea de efectuare a acestei activități, cu respectarea legislației incidente. În soluționare, Consiliul reține succint argumentele părților, pro și contra, în referire la aspectul legat de verificatorii de proiecte, și anume: Contestatorul .... arată că, în cadrul propunerii tehnice, ofertantul .... a declarat că „executarea /finalizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții vor fi realizate de subcontractorul .... ..”, iar membrii asocierii .... și-au împărțit atribuțiile în cadrul contractului, prin acordul de asociere astfel: .... - procurare, montare și punere în funcțiune .., situație față de care afirmă faptul că .... va realiza activitățile de proiectare - care includ si activitatea de verificare tehnică a proiectului, precum și furnizare de produse ori, raportat la denumirea activității realizate de .... .. - acest operator economic va realiza în totalitate activitățile din cadrul proiectului, respectiv activitatea de proiectare și execuție a lucrărilor aferente iar pentru asocierea ...., activitatea de proiectare, verificare tehnică a proiectului și realizarea lucrărilor este în 44

sarcina asociatului ...., iar în sarcina asociatului ...., este doar procurarea, montarea și punerea în funcțiune a stațiilor de reîncărcare. Având în vedere faptul că activitatea de verificare tehnică a proiectului este parte din obiectul contractului, această activitate poate fi realizată doar de asociați, terți susținători sau subcontractanți. Contestatorul precizează că, în situația în care această activitate este realizată de asociați sau subcontractanți, acest aspect trebuie menționat în cadrul documentelor de participare, respectiv acordul de asociere sau acordul de subcontractare. Ofertantul/asociatul/subcontractantul care realizează activitatea de proiectare nu poate realiza și activitatea de verificare tehnică a acestuia. Pentru a putea realiza în mod legal această componentă a contractului - verificarea de proiect, raportat la prevederile legale incidente, contestatorul susține că ofertanții clasați pe primele trei locuri aveau obligația legală de a realiza verificarea de proiect prin verificatori de proiect independenți, care să nu aibă calitatea de angajați ai proiectantului. Pentru a realiza activitatea de verificare tehnică a proiectului în mod legal, ofertanții aveau obligația de a desemna o entitate diferită față de cea care realizează activitatea de proiectare, în calitate de subcontractor/asociat, iar în acordul de asociere/subcontractare să fie menționată în mod expres această activitate. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă a solicitat, în mod expres, ca ofertanții să declare ca subcontractori toți participanții la realizarea obiectului contractului, iar în lipsa declarării acestora ca subcontractori, oferta devine şi inacceptabilă. Prin nedeclararea tuturor subcontractorilor în cadrul ofertelor la momentul depunerii, nu se respectă cerințele documentației de atribuire, iar prin declararea ca admisibilă a ofertei criticate, se încalcă principiul tratamentului egal, raportat la ceilalți ofertanți care au înțeles să respecte întocmai cerințele autorității contractante și au declarat toți subcontractorii la momentul depunerii ofertelor, împreună cu costurile suplimentare aferente. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere susținerile autorității contractante conform cărora obiectul contractului de achiziție publică aferent obiectivului de investiții include și realizarea proiectului, faza PT, inclusiv verificarea tehnică a proiectului, de către verificatori tehnici atestați. De asemenea, în Instrucțiuni către ofertanți, la secțiunea IV.4.1. „Modul de prezentare a propunerii tehnice”, pct. 2, s-a solicitat ofertanților prezentarea unei declarații privind însușirea cerințelor cuprinse în documentația de atribuire (Formularul 6). Astfel, autoritatea contractantă arată că ofertanții .... .. şi .... au prezentat, în cadrul ofertei, declarația solicitată prin care au declarat pe propria răspundere, că și-au însușit cerințele tehnice și de calitate specificate în documentația de atribuire pentru atribuirea contractului de achiziție publică menționat

și

se

angajează

să

furnizeze/presteze/execute produsele/serviciile/lucrările în conformitate cu aceste cerințe. Mai mult, ofertanții au prezentat, în cadrul ofertelor depuse, modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu 45

prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente, așa cum s-a solicitat în Instrucțiuni către ofertanți, la secțiunea IV.4.1. Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 1. Se mai arată de către autoritatea contractantă că ofertantul .... a prezentat lista personalului propus pentru realizarea lucrărilor/serviciilor cuprinse în obiectul contractului, iar pentru partea de verificare tehnică a proiectului, a depus certificatele de atestare ale persoanelor propuse pentru pozițiile de verificator de proiecte, specialitatea instalații electrice, respectiv verificator proiecte rezistență și stabilitate cerința A.1 și A.2, precum și declarațiile de disponibilitate ale acestora de participare la îndeplinirea contractului, în cazul în care oferta va fi declarată câștigătoare. Cu privire la oferta depusă de către ...., autoritatea contractantă menționează că aceasta a prezentat lista personalului propus pentru realizarea lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, iar pentru partea de verificare tehnică a proiectului, ofertantul a precizat că „proiectul tehnic se va verifica de către verificatori atestați pe domeniile I.e, A1, precum și de către verificator atestat ANRE” și se citează prevederile art. 219 alin. (3) și (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Așadar, la momentul depunerii ofertelor, ofertanții aveau obligația de a prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii, în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente, dar nu aveau obligația de a desemna o entitate, în calitate de subcontractor/asociat, care să realizeze activitatea de verificare tehnică a proiectului, specialiștii necesari pentru realizarea acestei părți a contractului putând fi cooptați ulterior, pe parcursul derulării contractului. În aceleași sens sunt și susținerile intervenientului ...., respectiv faptul că, raportat la prevederile impuse de către autoritatea contractantă, prin documentația de atribuire, ca proiectele să fie verificate de către verificatori tehnici atestați, fără a se specifica o obligație de indicare a identității acestora și fără a se impune, în mod expres, în sarcina ofertanților, activitatea de verificare de proiecte, societatea sa nu a avut obligația de includere a acestor specialiști în lista cu subcontractanți, solicitată prin fișa de date a achiziției, punctul III.1.3.a) - cerința nr. 2 - pct. 3. iar propunerea sa tehnică respectă întocmai documentația de atribuire, în condițiile în care a precizat că „subcontractantul are la dispoziție specialiști atestați pentru realizarea lucrărilor, descriși în lista cu personal de mai sus. Verificarea proiectelor se va realiza prin verificatori MLPAT și ANRE atestați” (pag. 17-18) și că „.. a luat la cunoștință și confirmă că proiectul tehnic se va verifica de către verificatori atestați pe domeniile I.e., A1 precum și de către verificator ANRE. Subcontractorul are zeci de verificări acceptate de către specialiștii verificatori de proiecte atestați”. (pag. 20). Aceste declarații reprezintă o punere la dispoziție, în favoarea autorității contractante, a verificatorilor de proiecte atestați cu care lucrează subcontractantul declarat de intervenient, iar responsabilitatea desemnării acestora rămâne în sarcina Achizitorului. Totodată, intervenientul menționează că relevant este și graficul de execuție din oferta sa (pag. 17-18), unde nu se face nicio mențiune cu privire 46

la activitatea de verificare de proiecte, aceasta fiind realizată prin grija și responsabilitatea autorității contractante. Nu în ultimul rând, intervenientul precizează și că nu orice terț, care nu este parte din contractul de achiziție publică și care realizează activități cuprinse în obiectul acestuia, intră în categoria subcontractanților. Alte entități, care prestează servicii către un contractant, pot realiza aceste activități în calitate de furnizori. Pentru aceștia din urmă, documentația de atribuire nu prevede nicio obligație de declarare, spre deosebire de situația subcontractanților. Luând act de susținerile părților și efectuând verificarea activității comisiei de evaluare sub acest aspect, Consiliul reține că, aceasta a luat în considerare propunerile ofertanților în ceea ce privește activitatea de verificare tehnică a proiectului. În soluționare se are în vedere faptul că, în urma verificării conținutului propunerilor tehnice depuse de cei doi ofertanți, Consiliul constată că ofertantul .... a menționat la paginile 17-19 din propunerea tehnică (a se vedea vol III, partea a II a din D.A.P.) faptul că „subcontractantul are la dispoziție specialiști atestați pentru realizarea lucrărilor, descriși în lista cu personal de mai sus. Verificarea proiectelor se va realiza prin verificatori MLPAT și ANRE atestați”, iar la fila 20 că „.. a luat la cunoștință și confirmă că proiectul tehnic se va verifica de către verificatori atestați pe domeniile I.e., A1 precum și de către verificator ANRE. Subcontractorul are zeci de verificări acceptate de către specialiștii verificatori de proiecte atestați”. Din cele redate anterior reiese așadar că pentru verificarea tehnică a proiectului ofertantul .... ar apela la subcontractantul .... Verificând însă Acordul de subcontractare nr. 021219 (a se vedea filele 814-816), Consiliul constată că din obiectul acordului nu reiese activitatea pe care acest operator economic o va presta în cadrul contractului, la art. 2 ”Obiectul acordului” fiind menționat că „2.2. Activitățile care fac obiectul subcontractării sunt următoarele: Contrat de achiziție publică de furnizare ....”, iar la art. 2.3 se precizează că „Subcontractantul garantează că este calificat să desfășoare cu profesionalism activitățile enumerate la art. 2.2. de mai sus și să furnizeze Contractantului informațiile necesare pentru a-i permite să răspundă cu promptitudine la toate întrebările și solicitările de clarificate adresate de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire (pe parcursul evaluării ofertelor) în ceea ce privește activitățile subcontractate/persoana Subcontractantului, astfel încât răspunsurile să fie oferite în termen.” Așadar, pe de-o parte, din documentele achiziției, reiese că .... l-a declarat ca subcontractant pe ...., fără însă a reieși activitatea concretă pe care o va presta în cadrul contractului, ci doar valoarea activităților subcontractate, respectiv 20% din valoarea totală a activităților care fac obiectul Contractului principal (a se vedea art. 3 din Acordul de subcontractare) iar, pe de altă parte, se constată că ...., cu ocazia formulării cererii de intervenție, susține faptul că verificatorii de proiecte atestați, sunt persoane cu care lucrează subcontractantul declarat de societatea sa. Însă, așa cum s-a punctat anterior, aceste aspecte nu au fost clarificate de către autoritatea contractantă cu ofertantul ...., pentru a se asigura cum îndeplinește ofertantul în discuție cerința privind componenta de verificare tehnică a proiectului, de către verificatori tehnici atestați. 47

Raportat la speţa analizată, Consiliul constată incidența în cauză a următoarelor dispoziţii legale: -Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, Art. 13: „(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică.” Al....tul 2 al aceluiași articol stipulează că se interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție neverificate în condițiile alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5 alin. (2). Art. 26: „(1) Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.” -H.G. nr. Hotărârea nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor: -Art. 1: „Verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor privind respectarea cerinţelor prevăzute de lege reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii, şi se efectuează de către specialişti cu activitate în construcţii, atestaţi tehnico-profesional de către comisii organizate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.” -Art. 2. - În sensul prezentului regulament, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) verificator de proiecte - specialist cu activitate în construcţii atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, care efectuează verificarea proiectelor în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor tehnice şi cerinţelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege; b) expert tehnic - specialist cu activitate în construcţii atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, care efectuează expertiza tehnică a construcţiilor, a execuţiei lucrărilor de construcţii şi, în situaţiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor; c) responsabil tehnic cu execuţia - specialist cu activitate în construcţii autorizat, cu atribuţii privind asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuţie; d) diriginte de şantier - specialist cu activitate în construcţii autorizat, cu atribuţii privind verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, în conformitate cu documentaţiile tehnice/documentaţiile tehnico-economice aferente. (...) -Art. 5. - Specialiştii cu activitate în construcţii, prevăzuţi la art. 2, îşi pot desfăşura activitatea în condiţiile legii, ca: a) persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi în mod individual şi independent, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016; 48

b) acţionar/angajat/asociat al unei persoane juridice care are ca obiect de activitate inclusiv cod CAEN 71 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică. (...)”. Dispoziții similare celor cuprinse în Legea nr. 10/1995 se regăsesc și în Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor aprobat prin H.G. nr. 925/1995 ce stabilește la art. 13 că Verificatorul tehnic atestat nu poate ștampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat. Din economia textelor legale invocate rezultă că verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată de operatorul economic care a întocmit/elaborat proiectul, ofertanții trebuind să precizeze calitatea în care verificatorii de proiecte urmează a realiza părți din obiectul contractului. Consiliul reține că, într-adevăr, astfel cum susține și achizitoarea, raportat la obiectul contractului de achiziție publică aferent obiectivului de investiții, acesta include și realizarea proiectului, faza PT, inclusiv verificarea tehnică a proiectului, de către verificatori tehnici atestați, iar în Instrucțiuni către ofertanți, la secțiunea IV.4.1. „Modul de prezentare a propunerii tehnice”, pct. 2, s-a solicitat ofertanților prezentarea unei declarații privind însușirea cerințelor cuprinse în documentația de atribuire (Formularul 6). Dar cu toate acestea, nu se poate interpreta că simpla declarație a ofertaților era suficientă, în condițiile în care referințele despre resursele umane necesare pentru realizarea activităților în contract și obținerea rezultatelor se regăseau expres menționate la nivelul caietului de sarcini, inclusiv cu privire la verificarea tehnică a proiectelor. Or, în aceste condiții, era extrem de important pentru autoritatea contractantă să se asigure și să verifice temeinic aspectul legat de modalitatea de îndeplinire de către ofertanți a cerinței privind componenta de verificare tehnică a proiectului, de către verificatori tehnici atestați, alții decât cei care au întocmit/elaborat proiectul, conform celor expuse anterior. Într-o atare situație, constatând neclaritatea legată de Acordul de subcontractare nr. 021219 depus de ofertatul ...., din obiectul căruia nu reiese activitatea pe care operatorul economic .... o va presta în cadrul contractului, din documentele achiziției, nereieșind activitatea concretă pe care o va presta în cadrul contractului, ci doar valoarea activităților subcontractate, Consiliul constată că se impune clarificarea acestui aspect cu ofertantul ...., prin transmiterea unei clarificări în acest sens, cu luarea în considerare a celor expuse anterior în motivare, motiv pentru care admite critica formulată de către ...., în referire la oferta .... De asemenea, În ceea ce privește aspectele legate de oferta depusă de Asocierea ...., conform susținerilor contestatorului ...., Consiliul constată că membrii asocierii .... și-au împărțit atribuțiile în cadrul contractului, prin acordul de asociere, .... având atribuțiile de realizare postament pentru stații de încărcare, realizare instalații curenți tari, amenajare trotuar stații de încărcare, montare panou de informare, iar .... - procurare, montare și punere în funcțiune .., reieșind așadar că activitatea de proiectare, verificare tehnică a proiectului și realizarea lucrărilor este în sarcina asociatului .... Or, astfel cum s-a punctat anterior, verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată de operatorul economic care a întocmit/elaborat proiectul, 49

ofertanții trebuind să precizeze calitatea în care verificatorii de proiecte urmează a realiza părți din obiectul contractului. Altfel spus, un operator economic

nu poate presta

și activitatea de proiectare și pe cea de verificare tehnică a proiectului. Relevantă în acest sens este și Decizia Civilă nr. 3605/22.06.2018, pronunțată de către Curtea de Apel Alba lulia în dosar nr. 287/57/2018, în care instanța a reținut: „Criticile petentei vizează faptul că ofertanţii clasaţi pe primele două locuri nu ar putea realiza în condiţii de legalitate activitatea de verificare a proiectelor (componentă a obiectului contractului), deoarece nu au declarat subcontractanţi care să o efectueze, critici pe care instanţa le apreciază ca fiind întemeiate. Prin urmare verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată de către acelaşi operator economic care întocmeşte proiectul, ofertanţii trebuind să declare entitatea care va presta aceste servicii, în calitate de subcontractant. Prin urmare se constată că sc ... srl nu a justificat că are capacitatea profesională de a realiza această activitate de verificare a proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, ca parte a obiectului contractului de achiziţie publică. În lipsa unei contractări legale a acestei activităţi ofertantul desemnat câştigător care şi-a asumat activitatea de proiectare nu poate realiza în mod legal activitatea de verificare tehnică a proiectului. Însă aceste activităţi trebuiau să se regăsească expres în obiectul acordului de subcontractare, respectiv în formularul 18. Aceasta deoarece autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua propunerea tehnică în baza competentelor profesionale a ofertantului şi a subcontractorilor, prin raportare la obiectul acordului de asociere sau a acordului de subcontractare.” Într-o atare situație, autoritatea contractantă trebuia să clarifice aceste aspecte cu asocierea în discuție, nefiind suficientă depunerea certificatelor de atestare ale persoanelor propuse pentru pozițiile de verificator de proiecte, specialitatea instalații electrice, respectiv verificator proiecte rezistență și stabilitate cerința A.1 și A.2, precum și declarațiile de disponibilitate ale acestora de participare la îndeplinirea contractului, în cazul în care oferta va fi declarată câștigătoare. Or, ținând seama de cele expuse anterior, Consiliul constată că susținerile contestatorului conform cărora „Având în vedere faptul că activitatea de verificare tehnică a proiectului este parte din obiectul contractului, această activitate poate fi realizată doar de asociați, terți susținători sau subcontractanți. În situația în care această activitate este realizată de asociați sau subcontractanți, acest aspect trebuie menționat în cadrul documentelor de participare, respectiv acordul de asociere sau acordul de subcontractare. Ofertantul/asociatul/subcontractantul care realizează activitatea de proiectare

nu poate realiza și activitatea de verificare tehnică a acestuia” sunt întemeiate, motiv pentru care le admite și dispune obligarea autorității contractante .... la clarificarea acestui aspect cu ofertanta Asocierea ...., prin transmiterea unei clarificări în acest sens, cu luarea în considerare a celor expuse anterior în motivare, motiv pentru care admite critica formulată de către ...., în referire la Asocierea .... În raport de cele mai sus reținute criticile contestatorului referitoare la ofertanţii clasaţi pe locul 1 şi 2, vizavi de modalitatea de realizare de către aceștia a verificării tehnice a proiectului, de către verificatori tehnici atestați, apare ca fiind întemeiată și conduce la reluarea procedurii de atribuire de către autoritatea contractantă și la solicitarea de clarificări ofertanților .... și Asocierea ...., conform celor dispuse anterior. 50

Având în vedere cele mai sus evocate şi ţinând seama de atribuţiile comisiei de evaluare, expres şi imperativ prevăzute de lege, Consiliul constată că această verificare nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislaţia în domeniu, motiv pentru care Consiliul dispune reverificarea aspectelor sesizate de către ...., sub aspectul legat de verificatorii de proiect atestați. În aceste condiții, pentru considerente expuse anterior, Consiliul determină că susținerile contestatorului sunt întemeiate, urmând a fi admise și, pe cale de consecință, Consiliul anulează, în parte, procesul-verbal de evaluare a ofertelor nr. 9 (nr. 5382/29.01.2020), anulează în parte, raportul procedurii nr. 24699/12.05.2020, în referire la ofertele depuse de către .... și Asocierea ...., precum și toate actele subsecvente acestuia. Obligă .... ca, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea prezentei, să procedeze la reluarea procedurii de atribuire prin reanalizarea punctuală a propunerilor tehnice prezentate de către .... și Asocierea ...., prin solicitarea de clarificări acestor ofertanți, pentru considerentele din motivare. Pe cale de consecință, având în vedere soluția dată pe fondul contestație formulată de către ...., dispunându-se reevaluarea propunerii tehnice a ofertantului ...., Consiliul respinge cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21302/29.05.2020, ca neîntemeiată. Referitor la cererea adresată de către ...., de obligare a ...., la plata cheltuielilor ocazionate de demersul procedural ce a costat în formularea intervenției sale în cadrul dosarului constituit pe rolul C.N.S.C., constatând, pe de-o parte, faptul că, în susținerea cererii sale, .... nu argumentează în ce măsură demersul juridic efectuat de către contestator i-a cauzat prejudicii majore, care să o determine să solicite cheltuieli de judecată, constatând că intervenientul nu a probat în vreun fel cheltuielile efectuate, nedepunând la dosarul cauzei niciun document suport în acest sens, iar, pe de altă parte, ținând seama că susținerile contestatorului .... au fost pertinente, Consiliul respinge cererea formulată de către ...., ca neîntemeiată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge contestația formulată de către ...., cu sediul în ...., în contradictoriu cu ...., cu sediul în ...., ca nefondată. Admite cererea de intervenție formulată de către ...., cu sediul în .., ...., cu privire la contestația nr. 41296/15.05.2020, formulată de către .... Respinge cererea formulată de către ...., de obligare a .... la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea cererii de intervenție, ca neîntemeiată. Admite contestația formulată de către ...., cu sediul în ...., în contradictoriu cu ...., cu sediul în ..... Anulează, în parte, procesul-verbal de evaluare a ofertelor nr. 9 (nr. 5382/29.01.2020), anulează în parte, raportul procedurii nr. 24699/12.05.2020, în referire la ofertele depuse de către .... și Asocierea ...., precum și toate actele subsecvente acestuia. 51

Obligă .... ca, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea prezentei, să procedeze la reluarea procedurii de atribuire prin reanalizarea punctuală a propunerilor tehnice prezentate de către .... și Asocierea ...., prin solicitarea de clarificări acestor ofertanți, pentru considerentele din motivare. Respinge cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21302/29.05.2020, ca neîntemeiată. Respinge cererea formulată de către ...., de obligare a .... la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea cererii de intervenție, ca neîntemeiată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.

52