Decizie CNSC BO2020_12688

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. // Data: Prin contestația fn datată , înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. , formulată de SC ......... SRL, cu sediul în municipiul ........., str. , ........., având Cod Unic de Înregistrare ......... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată convențional prin și – administratori, împotriva raportului procedurii nr. privind lotul 1 – „Computer tomograf 64/128 – 2 buc.”, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, cu fază finală de licitație electronică, organizată în vederea încheierii unui acord-cadru pe loturi având ca obiect „Aparatură medicală”, cod CPV 33100000- Echipamente medicale (Rev.2), de către ........., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ........., județul ........., s-a solicitat: În principal: I. Anularea parțială a raportului procedurii nr. cu privire la lotul 1 – Computer Tomograf 64/128 în ceea ce privește decizia autorității contractante de a declarar admisibile, conforme și câștigătoare ofertele depuse de către ......... SRL (locul 1) și ......... SRL (locul 2) și a actelor subsecvente acestuia; II. Obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire prin: a) reevaluarea ofertelor depuse de către ......... SRL(locul 1) și ......... SRL pentru lotul 1; b) declararea acestora ca fiind inacceptabile și neconforme și c) emiterea unui nou raport al procedurii, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța; 1/72

În subsidiar, în temeiul art. 26 alin. 10 teza a II-a din Legea nr. 101/2016, atribuirea contractului ce face obiectul procedurii lot 1 către ......... SRL. SC

.........

SRL,

cu sediul ........., ........., ........., ........., ........., ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI , reprezentată legal prin administrator ........., în calitate de ofertant declarat câștigător pentru lotul 1, în cadrul de atribuire, organizată prin licitație deschisă, în vederea încheierii unui acord-cadru pe loturi având ca obiect „Aparatură medicală”, cod CPV 33100000- Echipamente medicale (Rev.2), de către ........., în calitate de autoritate contractantă, în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care a solicitat admiterea cererii, respingerea contestației formulate de ca neîntemeiată și menținerea rezultatului procedurii, astfel cum a fost stabilit prin raportul procedurii. ......... SRL, cu sediul ........., ......... ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI , reprezentată legal prin ........., și convențional prin ......... având sediul procesual ales ........., ........., ........., ........., ........., în calitate de intervenient și ofertant în cadrul procedurii în cauză, în temeiul art. 8 și art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 62 Cod proc.civ., a formulat „cerere de intervenție principală” împotriva rezultatului procedurii în ceea ce privește desemnarea ofertantului câștigător pentru lotul I din cadrul acordului cadru, respectiv pentru furnizarea unui „Computer tomograf 64/128”, prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție principală și pe cale de consecință: 1. anularea parțială a raportului procedurii nr. cu privire la lotul I, precum și a oricăror acte subsecvente acestui raport, în ceea ce privește constatarea caracterului acceptabil al ofertei declarate câștigătoare, precum și în ceea ce privește decizia de declarare a acestei oferte ca fiind câștigătoare pentru lotul I; 2. dispunerea măsurii de remediere constând în obligarea Spitalului la reluarea procedurii de atribuire din etapa de evaluare a ofertelor depuse, în sensul evaluării ofertelor depuse pentru lotul I din cadrul acordului cadru cu respectarea cerințelor legale imperative și a criteriilor de calificare și selecție impuse prin intermediul documentației de atribuire și pe cale de consecință, atribuirea acordului cadru ce face obiectul procedurii de atribuire pentru lotul 1 – Computer tomograf 64/128 către .........; 3. respingerea contestației introduse de către ......... SRL în ceea ce privește oferta depusă de .......... CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, 2

prin care ......... SRL reclamă raportul procedurii nr. , considerându-l nelegal. I. În fapt, contestatorul prezintă un scurt istoric al procedurii, arătând că urmare a depunerii ofertelor și a evaluării acestora, autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr. prin care s-a consemnat pentru Lotul 1, admisibilitatea ofertelor depuse de către următorii operatori economici: ......... S.R.L. (niciun subcontractor declarat), ......... S.R.L. (subcontractori declaraţi: pentru Lotul 1) şi ......... SRL (subcontractori declaraţi: & Care SRL şi SRL). După aplicarea criteriului de atribuire, după cum se arată, clasamentul pentru Lotul 1, a fost următorul, astfel: ......... S.R.L. (Locul 1), ......... S.R.L. (Lotul 2) și ......... SRL (Lotul 3). Având în vedere că: -Evaluarea ofertelor nu s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în materie, - Ofertanţii clasaţi pe primele două locuri pentru Lotul 1 nu au declarat în totalitate/au declarat parţial subcontractanţii pentru acest Lot, deşi ofertanţii nu deţin toate avizele necesare îndeplinirii obiectului contractului, în conformitate cu cerinţele Fişei de date, - Ofertele tehnice ale ofertanţilor clasaţi pe primele două locuri pentru Lotul 1 nu îndeplinesc cerinţele tehnice minime solicitate prin Caietul de sarcini, astfel cum se va detalia în continuare în prezenta Contestaţie, ......... SRL solicită cele menționate în partea introductivă. II. Motive de nelegalitate a raportului de atribuire 2.1. Considerentele de fapt şi de drept care conferă caracterul nelegal şi neîntemeiat al raportului procedurii A. Contestatorul arată că, în cadrul fişei de date, la Secţiunea III – „Informaţii juridice, economice, financiare și tehnice”, Cap.III.1 – „Condiţii de participare”, sunt menţionate următoarele cerinţe: Cu privire la situaţia personală a candidatului sau ofertantului: „Operatorii economici participanţi la procedura (Ofertanţi individuali, membri ai Asocierii, Subcontractanti şi Terţi Susţinători) nu trebuie să se regăseasca în situațiile prevăzute la art. 164, art. 165, art. 167 din Legea nr. 98/2016." Astfel, autoritatea contractantă a solicitat fiecărui operator economic participant la procedură completarea DUAE separat, cu informaţiile aferente situaţiei acestora. De asemenea, este precizat, după cum se arată, că: „în cazul în care ofertantul intenţionează să subcontracteze o parte/părţi din contract, DUAE include şi informaţii privind partea din contract care urmează a fi eventual subcontractată, procentul de subcontractare, datele de identificare ale subcontractanţilor şi va avea anexat acordul de subcontractare. În cazul în care ofertantul invocă susţinerea unui terţ, se va prezenta împreună cu DUAE angajamentul de susţinere." 3/72

Referitor la Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi informaţiile şi formalităţile necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Contestatorul arată că, în cadrul Secţiunii III.1.1.b), la punctul 2 din a fişei de date, sunt prevăzute următoarele cerinţe: „Operatorii economici participanți la procedura trebuie să dețină atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, respectiv să dețină aviz emis de Ministerul Sănătății în conformitate cu art. 926 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, din care să reiasă că operatorul economic deţine autorizarea pentru importul/comercializarea/ depozitarea de produse conform obiectului procedurii de achiziţie. Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerinţei: se va completa DUAE de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire cu informaţiile aferente situaţiei lor. Se va menţiona în DUAE nr și data Avizului emis de Ministerul Sănătății. Documentul justificativ/suport care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE urmează a fi prezentat, la solicitarea autorității contractante, doar de către ofertanţii clasaţi pe primul loc în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Ca document suport se va solicita: - avizul emis de Ministerul Sănătății privind import/comercializarea, instalarea și punerea în funcţiune, valabil la data prezentării și din el să rezulte autorizarea pentru import/comercializarea, instalarea și punerea în funcţiune a produselor, conform obiectului procedurii de achiziţie. În anexa avizului trebuie să se regăsească producătorul echipamentului medical." De asemenea, la Secţiunea „Modul de prezentare al ofertei", se menţionează documentele solicitate de la potenţialii ofertanţi, printre acestea, regăsindu-se, după cum se arată, şi „1)DUAE (răspuns) pentru toţi Operatorii Economici implicaţi în procedură (Ofertant individual, membru al unei Asocieri, Subcontractant, Terţ Susţinător); [...] 4) Angajament al Terţului Susţinător (angajament necondiţionat) cu privire la susţinerea tehnică şi profesională a Ofertantului în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi/ sau profesională şi anexele acestuia constând în documentele transmise operatorului economic Ofertant de către terţul/terţii susţinător/susţinători din care rezultă modul efectiv în care aceştia din urmă asigură îndeplinirea angajamentului de susţinere [dacă este cazul]; 5) Acordul de subcontractare/Acordurile de subcontractare pentru Subcontractanţii cunoscuţi la momentul depunerii Ofertei [dacă este cazul];" B. Specificaţiile tehnice aferente Lotului 1, parte a Caietului de sarcini, precizează, după cum se arată, în cadrul Cap 6. - Accesorii (pag.5), că în configuraţia echipamentului trebuie să fie incluse, printre altele, şi dispozitivele medicale: Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast şi Imprimantă pentru filme radioloqice. 4

În conformitate cu art. 926 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în vederea importului, distribuţiei, depozitării, reparării, mentenanţei şi punerii în funcţiune a acestor dispozitive medicale (Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast şi Imprimantă pentru filme radiologice), contestatorul precizează că, o condiţie obligatorie este deţinerea de către operatorul economic respectiv avizului de funcţionare eliberat de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale. C. Cu privire la condiţiile detaliate anterior la punctele A şi B, ......... precizează că a declarat în cadrul procedurii următorii subcontractori (prezentând și documentele solicitate în acest sens): - ,,,,,& Care S.R.L., cu privire la livrare, transport, instalare, punere în funcţiune, instruire personal utilizator, service în perioada de garanţie pentru echipamentul Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast. Astfel cum a fost prezentat în cadrul ofertei, ......... S.R.L. menționează că, societatea ,,,,,& Care S.R.L. deţine Avizul de funcţionare nr. , eliberat de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, aviz valabil pentru "dispozitive medicale electromagentice (injectomate substanţe de constrast)", Şi - Infomed SRL, cu privire la livrare, transport, instalare, punere în funcţiune, instruire personal utilizator, service în perioada de garanţie pentru echipamentul Imprimantă pentru filme radiologice. Astfel cum a fost inclus în ofertei, ......... S.R.L. menționează faptul că, societatea Infomed deţine Avizul de funcţionare nr. din data de , eliberat de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, aviz valabil pentru "dispozitive medicale de diagnostic şi tratament cu radiaţii ionizate confrom autorizaţiei CNCAN în vigoare şi echipamente de imagistica medicală - maşini de developat autormate, imprimate laser cu developare uscată, staţii de lucru (workstations), software de arhivare a imaginilor în format electronic PACS, sisteme de digitalizare a imaginilor medicale." Contestatorul susține că, ofertanţii clasaţi pe primele două locuri aferente Lotului 1, respectiv ......... S.R.L. (Locul 1) şi ......... S.R.L (Locul 2), nu respectă cerinţele obligatorii din cadrul fişei de date şi a caietului de sarcini, prezentate anterior la punctele A şi B, astfel: Cu privire la ofertantul ......... S.R.L, a cărui ofertă a fost declarată conformă şi admisibilă, fiind clasată pe locul 1 de către autoritatea contractantă, urmare a aplicării criteriului de atribuire: Astfel cum rezultă din cuprinsul raportului procedurii nr. , punctele 4.1. - Accesarea ofertelor şi 3 - Concluzii şi semnături, contestatorul subliniază faptul că ......... S.R.L nu a declarat subcontractori în cadrul acestei proceduri. Având în vedere că ofertantul ......... S.R.L nu deţine avizele emise de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, pentru dispozitivul medical Imprimantă pentru filme radioloqice, astfel cum este solicitat în cadrul fişei de date şi a 5/72

caietului de sarcini, oferta acestuia este, în opinia contestatorului, inacceptabilă şi calificarea acestuia în cadrul procesului de evaluare, precum şi declararea drept câştigătoare au fost realizate cu nerespectarea obligaţiilor legale. În susţinerea celor anterior afirmate, contestatorul prezintă următoarele: În cadrul unor licitaţii similare, ofertantul ......... SRL a declarat subcontractanţi pentru Imprimanta pentru filme radiologice. Astfel, în cadrul procedurii cu anunţul de participare CN1015979, organizată de autoritatea contractantă Consiliul Judeţean , ofertantul ......... S.R.L a declarat subcontractant chiar societatea ........., conform raportului procedurii nr. , pentru instalare, punere în funcţiune, instruire personal și service în perioada de garanţie, pentru imprimanta filme uscate model Konica Minolta Dry Pro 873. De asemenea, în cadrul procedurii cu anunţul de participare CN1017012, organizată de autoritatea contractantă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Apostol ", ofertantul ......... S.R.L a declarat subcontractant societatea SRM Medical pentru imprimantă, conform raportului procedurii nr. , raportul care nu indică, în clar, obiectul activităţii subcontractantului SRM , de instalare, instruire şi service imprimantă, dar acesta este cunoscut şi probat de faptul că ,,,,, a participat la această licitaţie şi a declarat SRM Medical subcontractor pentru imprimantă. Astfel, contestatorul consideră că cele menţionate anterior dovedesc faptul că ofertantul ......... S.R.L nu a declarat, în cadrul Procedurii ce face obiectul contestaţiei în cauză, un subcontractant pentru imprimanta pentru filme radiologice și nici nu deţine autorizație de import şi comercializare pentru acest accesoriu, motiv pentru care, în opinia sa, oferta ......... S.R.L trebuia declarata inacceptabilă.  Ofertantul ......... S.R.L a declarat subcontractant societatea Philips Romania pentru Lotul 1. În cadrul raportului procedurii nr. , sunt detaliate, după cum se arată, activitățile subcontractorului , acestea fiind: instalare, instruire, service echipamente medicale, astfel, contestatorul menționează că activităţile respective se referă la echipamentul computer tomograf. Astfel, contestatorul susține că, din cuprinsul raportului procedurii nr. rezultă în mod clar că ofertantul ......... S.R.L. nu a declarat subcontractant pentru dispozitivul medical Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast. Așadar, faptul că în raportul procedurii este menţionat pentru Lotul 3, ca subcontractant al ofertantului ......... SRL ........., pentru injectorul de angiograf, societatea SRL, contestatorul apreciază că aceasta ridică suspiciunea că ......... nu deţine autorizaţie nici pentru injectorul cu cap dublu pentru computerul tomograf (Lot 1) și ca atare, oferta trebuia declarată neconformă de către autoritatea contractantă în cadrul procedurii de evaluare. 6

În drept, se arată că, conform art. 1769 din Codul Civil, legiuitorul a definit subcontractarea astfel: „Furnizorul poate subcontracta furnizarea bunurilor sau serviciilor către o terţă persoană, cu excepţia cazurilor în care contractul are un caracter strict personal sau natura contractului nu permite. Există subcontractare ori de câte ori produsul sau serviciul care face obiectul contractului de furnizare este în fapt furnizat, în tot sau în parte, de către un terţ cu care furnizorul a subcontractat în acest scop." De asemenea, se arată că, conform art. 1770 din Codul Civil, în cazul subcontractării, executarea contractului de furnizare rămâne sub supravegherea furnizorului şi acesta răspunde faţă de beneficiar pentru calitatea produselor şi a serviciilor furnizate de terţul subcontractant, având însă drept de regres împotriva acestuia. Astfel, serviciul din obiectul contractului care este în fapt furnizat/prestat de către un terţ nu poate fi realizat decât prin subcontractare. Astfel, contestatorul învederează că, orice convenţie prin care Contractantul încredinţează o parte din realizarea Contractului către un terţ, este considerată de legislaţia în vigoare a fi un contract de subcontractare. Mai mult, se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016, noţiunea de subcontractant este definită ca fiind: „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/ sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop." Așadar, contestatorul subliniază faptul că, obligaţia declarării subcontractantului şi depunerii de către ofertant a unui DUAE pentru acesta este în conformitate cu art. 55 din Legea nr. 98/2016 şi art. 104 alin. (3) şi art. 123 alin. (2) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016. Totodată, contestatorul arată că, operatorii economici care au depus oferte în cadrul procedurii au obligaţia de a cunoaşte prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi de a îndeplini cerinţele din documentaţia de atribuire, dacă urmează să apeleze la capacităţile altor entităţi pentru îndeplinirea lor, în speţă pentru executarea părţilor din contract. În cazul în care aceştia apelează la subcontractanţi pentru furnizarea dispozitivelor medicale Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast şi/sau Imprimantă pentru filme radioloqice, aceştia aveau obligaţia de a prezenta un DUAE pentru subcontractant, completat cu informaţiile specifice implicării subcontractantului în cadrul derulării contractului. Astfel, contestatorul învederează faptul că, documentaţia de atribuire existentă la momentul depunerii ofertelor de către participanţi, alcătuită din fişa de date, caietul de sarcini, formularele necesare şi modelul de contract, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate 7/72

prevederile acesteia şi-au consolidat forţa obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, inclusiv pentru ......... S.R.L. şi ......... S.R.L. În concluzie, contestatorul susține că, documentaţia acceptată implicit de toate societăţile ofertante le impunea să îi urmeze cu stricteţe prescripţiile, sens în care dispune şi art. 75 din Legea nr. 98/2016 - ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei, precum şi art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/ 2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanţii şi- au însuşit documentaţia de atribuire fără rezerve, ceea ce, susține contestatorul, înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripţiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curţii de Apel Craiova, Secţia de contencios administrativ şi fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părţilor, contestatorul susține că, şi documentaţia de atribuire, întovărăşită de clarificările postate în SEAP, are aceeaşi valoare pentru părţi, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În aceeaşi direcţie, contestatorul arată că, Curtea de Apel laşi, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerinţele riguroase în materie de achiziţii publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achiziţiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispoziţiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puţin importantă. Mai mult, se arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în acelaşi fel pe parcursul întregii proceduri. Așadar, principiul egalităţii de tratament presupune ca toţi participanţii la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea aceloraşi condiţii impuse de autoritate, astfel încât, să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism şi de arbitrar din partea autorităţii. Principiile egalităţii de tratament şi transparenţei, care au drept semnificaţie în special faptul că, ofertanţii trebuie să se afle pe o poziţie de egalitate atât în momentul în care îşi pregătesc ofertele, cât şi în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 octombrie 2001, SIAC Construction, C-19/00, pct. 34, şi Hotărârea din 4 decembrie 2003, EVN şi Wienstrom, C-448/01, pct. 47), constituie într-adevăr, temeiul directivelor privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice (Hotărârea Universale- Bau şi alţii, C-470/99, pct. 91, şi Hotărârea din 19 iunie 2003, GAT, C-315/01, pct. 73), iar obligaţia autorităţilor contractante 8

de a asigura respectarea acestora corespunde chiar esenţei acestor directive (în acest sens sunt Hotărârea din 17 septembrie 2002, Concordia Bus Finland, C- 513/99, pct. 81, şi Hotărârea din 3 martie 2005, Fabricom, C-21/03 şi C-34/03, pct. 26). În sensul că subcontractanţii trebuie menţionaţi în ofertă, respectiv că nu poate fi acceptată menţionarea lor ulterioară depunerii ofertei, contestator invocă practica instanţelor de judecată în materia achiziţiilor publice, respectiv: - Deciziile nr. 1 din 14 ianuarie 2013 şi nr. 5200 din 23 iunie 2014, Curtea de Apel Alba lulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal; - Decizia civilă nr. 293 din 1 februarie 2010, Curtea de Apel ........., Secţia a Vlll-a contencios administrativ şi fiscal; - Decizia civilă nr. 5654 din 16 mai 2013, Curtea de Apel Cluj, Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - Decizia nr. 8066 din 18 decembrie 2014 (dreptul de a subcontracta poate fi exercitat de către ofertant, însă această opţiune trebuie să se regăsească în conţinutul ofertei, unde trebuie indicaţi subcontractanţii); - Decizia nr. 3166/R-CONT din 16 iulie 2014 (nominalizare în ofertă a mai multor subcontractanţi, dintre care ofertantul urmează să selecteze o parte, dacă oferta sa va fi declarată câştigătoare. Respingere legală a ofertei), Curtea de Apel Piteşti, Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Contestatorul învederează faptul că, actuala legislaţie obligă autoritatea să solicite ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă partea din contract pe care urmează să o subcontracteze şi datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi. Se arată că, în decizia sa nr. 1046 din 26 mai 2015, Curtea de Apel Bacău, Secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a arătat, între altele: „Atunci când pentru o parte din lucrarea pentru care se depune oferta participantul ştie de la bun început că nu o poate realiza decât prin intermediul unui subcontractant, acesta este obligat să arate partea din lucrare ce urmează să fie executată de subcontractant. De asemenea, din interpretarea sistematică a ordonanţei se desprinde concluzia că subcontractarea este admisibilă şi va fi determinată pe cauze obiective, cum ar fi gradul crescut de specializare pentru o anumită lucrare şi pentru care ofertantul nu dispune de experienţa şi/sau de dotarea necesară." Contestatorul face trimitere şi la concluziile prezentate la 24 noiembrie 2016 de avocatul general Michal Bobek în cauza C-387/14, Esaprojekt Sp. z o.o. împotriva Wojewodztwo todzkie, în opinia sa, expresivă fiind metafora de la pct. 28: „informaţiile şi documentaţia depuse de un ofertant formează, la expirarea termenului acordat pentru depunerea ofertei, un instantaneu. Autoritatea contractantă poate lua în considerare doar informaţiile şi documentaţia care există deja în imaginea respectivă. Aceasta nu împiedică autoritatea contractantă să mărească 9/72

orice detaliu al imaginii care era puţin neclar şi să ceară creşterea rezoluţiei imaginii pentru a vedea detaliul în mod clar. Dar informaţia de bază trebuie să fi existat deja în instantaneul iniţial, chiar dacă rezoluţia era scăzută". Astfel, contestatorul apreciază că, autoritatea contractantă nu poate accepta executarea unei părţi din contract de către un terţ, care nu va avea nicio calitate în contractul ce urmează a fi încheiat. Mai mult, în decizia sa civilă nr. 2379 din 7 iunie 2012, Curtea de Apel ........., Secţia a Vlll-a contencios administrativ şi fiscal, a stabilit că subcontractanţii şi partea subcontractată reprezintă elemente esenţiale ale propunerii tehnice a ofertantului care, odată declarate în ofertă, nu pot fi înlocuite după interesul ofertantului, întrucât ar altera conţinutul obligatoriu al ofertei, după cum se statuează clar şi fără excepţii la [fostul] art. 171 din ordonanţă - oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă. Cu alte cuvinte, contestatorul învederează faptul că, o ofertă rămâne valabilă astfel cum a fost depusă de ofertant pe durata prescrisă în documentaţia de atribuire. De altminteri, se arată că, conform [fostului] art. 79 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Prin urmare, Curtea constată că în mod corect autoritatea a reţinut că, din moment ce societatea reclamantă şi-a modificat propunerea tehnică, prin cooptarea în realizarea contractului a unor societăţi nenominalizate în ofertă, oferta sa a încălcat dispoziţiile legale menţionate, fiind, deci, corect declarată drept neconformă. În speţa în cauză, din informaţiile prevăzute în cadrul Raportului Procedurii, precum şi modalitatea de participarea la licitaţii similare, a celor doi ofertanţi, rezultă că cele două societăţi au participat la procedură fără subcontractanţi nominalizaţi pentru dispozitivele medicale Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast (în cazul ......... SRL) şi Imprimantă pentru filme radioloqice (în cazul ......... S.R.L). Prin urmare, neavând niciun subcontractant declarat pentru respectivele dispozitive medicale, contestatorul susține că, această parte a contractului ar trebui să fie executată integral de către aceştia, fapt care contravine legislaţiei în vigoare aplicabilă furnizorilor de echipamente medicale (aceştia nedeţinând avizele necesare pentru respectivele dispozitive medicale). Subcontractanţii reprezintă, după cum se arată, un element esenţial al propunerii tehnice a ofertantului şi, nefiind declaraţi în ofertă, nu pot fi cooptaţi ulterior, întrucât ar altera conţinutul obligatoriu al ofertei, astfel cum se statuează clar şi fără excepţii la art. 124 alin. (1) din normele metodologice ale legii - „Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă şi asumată de ofertant.". 10

Mai mult, caracterul obligatoriu al ofertei este valabil, atât pentru ofertanţi, cât şi pentru autoritatea contractantă, inclusiv în sensul că o ofertă fără subcontractanţi nu poate fi schimbată în una cu subcontractanţi. Cu alte cuvinte, o ofertă rămâne valabilă astfel cum a fost depusă de ofertant pe durata prescrisă în documentaţia de atribuire. Așadar, contestatorul susține că ofertanţii ......... SRL şi ......... S.R.L nu au respectat cerinţele de calificare stipulate în documentaţia de atribuire, respectiv în fişa de date, privind prezentarea şi completarea DUAE şi de către subcontractanţi, dacă este cazul, pentru partea din contract pe care o îndeplineşte fiecare dintre ei. De asemenea, contestatorul arată, astfel cum s-a evocat mai sus, că în practica instanţelor s-a hotărât de numeroase ori că ofertanţii sunt obligaţi să îşi declare în ofertă subcontractanţii, sub sancţiunea neacceptării declarării ulterioare a lor, elocvente fiind, în opinia sa, de pildă: a) Curtea de Apel Alba lulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal: Decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2013: „Pe parcursul evaluării ofertelor, autoritatea contractantă intimată i-a solicitat petentei să precizeze cu cine execută lucrările de foraj la pârâul Saiu şi râul Olt. Petenta a răspuns că forajul dirijat pentru subtraversările pârâului Saiu şi răului Olt se execută cu SC S. SRL, pe bază de contract de prestări servicii. Ca urmare a acestui răspuns, autoritatea contractantă i-a declarat oferta neconformă. Petenta susţine că a actualizat oferta iniţială, prin prezentarea SC S. SRL drept executant al lucrărilor de foraj la pârâul Saiu şi râul Olt, însă această actualizare nu constituie o modificare a conţinutului propunerii tehnice. Curtea reţine că, în conformitate cu art. 79 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau a erorilor aritmetice sau reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. Cum, în speţă, nu suntem în prezenţa niciuneia dintre cele două situaţii prezentate mai sus, contestaţia petentei a fost în mod corect respinsă de Consiliu, în condiţiile în care prezentarea SC S. SRL drept executant al lucrărilor de foraj la pârâul Saiu şi râul Olt reprezintă o modificare a propunerii tehnice. In formularul 12G din ofertă nu a fost declarat niciun subcontractant, situaţie în care nu se poate accepta ulterior ca executarea unei părţi din contract să se facă de către un terţ, care nu are nicio calitate în raport cu autoritatea contractantă intimată. Prin urmare, soluţia Consiliului de confirmare a dispoziţiei autorităţii contractante este una temeinică şi legală, iar susţinerea petentei în sensul că au mai fost executate contracte similare în aceleaşi condiţii de prestări servicii cu SC S. SRL nu are relevanţă." 11/72

b) Decizia nr. 5200 din 23 iunie 2014: „în consecinţă, în raport de aceste dispoziţii legale, corect a apreciat autoritatea contractantă că, în condiţiile în care SC E.A.S. SRL a declarat că nu are subcontractanţi, nu se prezintă la licitaţie în asociere, nu are susţinere tehnică şi profesională din partea unui terţ, nu putea dovedi că dispune de un specialist responsabil tehnic cu execuţia în domeniul instalaţiilor electrice decât dacă acesta angajatul acestei societăţi. Or, faţă de aceste împrejurări de fapt şi de drept, contractul de colaborare de care se prevalează intimata nu poate fi luat în considerare pentru îndeplinirea acestei cerinţe de calificare, aşa cum în mod greşit a apreciat Consiliul." c) Curtea de Apel Bacău, Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 1046 din 26 mai 2015: „Atunci când pentru o parte din lucrarea pentru care se depune oferta participantul ştie de la bun început că nu o poate realiza decât prin intermediul unui subcontractant, acesta este obligat să arate partea din lucrare ce urmează să fie executată de subcontractant." d) Curtea de Apel ........., Secţia a Vlll-a contencios administrativ şi fiscal, decizia civilă nr. 293 din 1 februarie 2010: „Dispoziţiile din fişa de date a achiziţiei trebuie interpretate într-un sens raţional, respectiv în sensul că doar societăţile care intenţionează să subcontracteze au obligaţia de a depune o listă cu subcontractanţi, iar în măsura în care nu se depune o astfel de listă, societatea câştigătoare nu are posibilitatea să subcontracteze." e) Curtea de Apel Cluj, Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia civilă nr. 5654 din 16 mai 2013: „Nu poate fi luată în considerare îndeplinirea cerinţelor de calificare prin intermediul unor prepuşi sau colaboratori ai ofertantei, care nu au fost declaraţi asociaţi, susţinători sau subcontractanţi." Totodată, contestatorul arată că, mai aplicată şi mai recentă este decizia civilă nr. 3938 din 13 octombrie 2017 a Curţii de Apel Cluj, Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, accesibilă la adresa de Internet http://www.rolii.ro/hotarari/59f29303e49009b820000Q59: "[...] furnizor în sensul lit. w) este entitatea care pune la dispoziţia unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea de subcontractant. Subcontractantul este definit de lit. yy) ca fiind orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. După cum se observă, furnizorul pune la dispoziţia contractantului produse sau prestează servicii în timp ce subcontractantul execută anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei. Prin urmare, determinarea naturii contractului se face în funcţie de obiectul acestuia: lucrări, produse sau servicii. 12

[...] Atât autoritatea contractantă cât şi intimata I. invocă prevederile art. 53-54 din Legea nr. 98/2016 prin raportare şi la dispoziţiile art. 219 alin. (1) din acelaşi act normativ însă omit împrejurarea esenţială că potrivit fişei de date, act obligatoriu conform art. 123 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016, dacă există subcontractanţi aceştia trebuie declaraţi. Conform art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016, în condiţiile art. 215 din lege, oferta este considerată inacceptabilă dacă a fost depusă de către un ofertant care nu a completat DUAE în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă. Prin urmare, cu prilejul reevaluării ofertelor, autoritatea contractantă este obligată să facă aplicarea acestui text de lege în privinţa ofertei I." Contestatorul apreciază că, nicio informaţie din cadrul raportului procedurii nu sugerează că ar exista un subcontractant pentru injector pentru substanţa de contrast (în cazul ......... SRL) şi Imprimantă pentru filme radiologice (în cazul ......... S.R.L). În conjunctura dată, contestatorul susține că, este limpede că eventuala completare ulterioară a listei cu un subcontractant ar conduce la o avantajare nepermisă de lege a acestor ofertanţi [art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016]. Așadar, propunerea ulterioară a unui subcontractant nu intră în categoria viciilor de formă sau a abaterilor tehnice minore ce pot fi corectate, deoarece obligaţia de nominalizare izvorăşte din lege, care instituie şi pentru subcontractant anumite obligaţii, corelate cu cele ale autorităţii contractante. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă ori solicitarea de participare: a)partea/părţile din contract pe care intenţionează să o/le subcontracteze; şi b)datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi, dacă aceştia din urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de participare. (2) Subcontractanţii propuşi trebuie să respecte aceleaşi obligaţii ca şi ofertanţii, în domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele şi acordurile internaţionale în aceste domenii, prevăzute în documentaţia de atribuire potrivit art. 51 alin. (1).”, iar potrivit dispozițiilor art. 170 din același act normativ: "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica inexistenţa unei situaţii de excludere prevăzute la art. 164, 165 şi 167 în legătură cu subcontractanţii propuşi. După cum s-a evocat mai sus, întocmirea deficitară a ofertei este imputabilă asocierii care a prezentat-o, iar nu autorităţii contractante, o cărei obligaţie era de a controla respectarea întocmai de către participanţi a prescripţiilor documentaţiei." Contestatorul precizează că, particularităţile procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale impun o rigoare deosebită atât din partea entităţilor contractante, cât şi, mai ales, din partea celor 13/72

care doresc să obţină aceste contracte, astfel că, în condiţiile date, orice operator economic interesat să participe la o astfel de procedură trebuie să manifeste o diligenţă sporită, încât să nu existe suspiciuni sau neclarităţi cu privire la oferta sa şi, astfel, să prevină orice risc de respingere a ei. Așadar, prin nedeclararea subcontractorilor care realizează părţi din contract, contestatoprul susține că ofertele depuse de către ......... SRL şi ......... S.R.L sunt inacceptabile, deoarece nu îndeplinesc cerinţele de calificare solicitate, astfel cum s-a arătat mai sus. 2.2. Considerente tehnice care dovedesc neconformitatea ofertelor operatorilor economici ......... SRL si ......... SRL şi temeinicia Contestaţiei Contestatorul arată că, caietul de sarcini, parte a documentaţiei de atribuire publicată în SICAP, precizează Specificaţiile tehnice cu menţiunea că „Toate condiţiile și caracteristicile mentionate în specificaţiile tehnice sunt obligatorii. Neîndeplinirea unei singure cerinţe atrage de la sine excluderea din competitie." În continuare, contestatorul va demonstra: 1) Neîndeplinirea de către SRL si ......... SRL a următoarei cerinţe din Caietul de sarcini ( Lot 1 - Aparat Computer Tomograf ) • "Sistemul să fie capabil de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotație atât în mod axial cât și secvențial cât și elicoidal" Astfel, contestatorul arată că, în prezent există două modalităţi recunoscute de a achiziţiona un anumit număr "X" de secţiuni la un aparat CT: fie având la dispoziţie un număr de detectori egal cu numărul secţiunilor care trebuie achiziţionate, fie folosind tehnologia zFS (z-Flying Focal Spot- Spot focal dinamic), tehnologie care utilizează un tub Rx special, cu deflexie electromagnetică, ce dublează numărul de achiziţii (două achiziţii în loc de una pe acelaşi detector). Mai mult, pentru a putea achiziţiona X secţiuni cu un aparat CT este necesar ca aparatul CT să aibă un număr X de detectori cu un sistem de achiziţie digitală corespunzător celor X detectori (asa numitele DAS-uri (Digital Acquisition System)) tot în număr de X, sau un număr X/2 de detectori cu un tub Rx special şi cu un sistem de achiziţie digitală cu X achiziţii. În cazul procedurii la care se face referire în contestația în cauză, contestatorul arată că, s-au solicitat un număr de minim 128 secţiuni achiziţionate, ceea ce înseamnă că numărul X este egal cu 128. Astfel, contestatorul precizează că, pentru a respecta această cerinţă a caietului de sarcini, ofertanţii trebuie să ofere fie un aparat CT cu 128 rânduri detectori, fie un aparat CT care utilizează tehnologia zFS (spot focal dinamic, cu tub Rx special) si care are 64 rânduri de detectori (128/2). În cadrul procedurii, ......... SRL și ......... SRL, în opinia contestatorului, au ofertat aparatele Revolution Evo, produs de si Incisive CT - produs de cu mențiunea că, deşi autoritatea contractantă a răspuns cererii sale şi i-a pus la dispoziţie documentaţia de atribuire precum şi 14

documentele care nu a fost declarate confidenţiale de către ......... SRL, nu a putut regăsi în documentele cadrul acestora tipul echipamentului medical ofertat. Contestatorul arată că, în cadrul documentelor non-confidenţiale depuse de către ......... SRL se regăseşte menţiunea că aparatul ofertat este „Incisive CT" produs de firma . Având în vedere clarificările solicitate în contestaţia nr. de către ......... SRL (contestatarul este cunoscut ca urmare a Deciziei CNSC nr. 405/C3/373 din 12.03.2020), ţinând cont de specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini, dar şi de preţul ofertat, afirmă cu certitudine că aparatul ofertat de către ......... SRL a fost Revolution Evo, menţionând însă, că şi în cazul oferirii unui alt aparat (ex. Revolution Frontier), argumentaţia prezentată în continuare, este valabilă și pentru acest aparat. https://www.itnonline.com/chart/computed-tomoqraphy- systemsCele două aparate ofertate de către ......... SRL și SRL au însă doar 64 rânduri de detectori şi nu au în componenţa lor un tub Rx capabil de tehnologia zFS (spot focal dinamic), deci, prin urmare, nu pot achiziţiona decât un număr de secţiuni egal cu numărul de rânduri de detectori, adică 64 secţiuni achiziţionate, ceea ce, susține contestatorul, înseamnă că nu îndeplinesc cerinţa caietului de sarcini, lucru care, după cum se arată, se poate observa consultând, de exemplu, site-ul UN (Imaging Technology News), secţiunea dedicată comparării aparatelor CT: https://www.itnonline.com/chart/computed-tomoqraphy-systems.

Mai mult, contestatorul învederează că, cele două aparate la care face referire (Revolution Evo și Incisive CT) au doar 64 rânduri de detectori și o lăţime totală a detectorului de 40mm, adică lăţimea fiecărui rând de detectori este de 0,625mm. Așadar, fasciculul Rx care ajunge pe pacient şi la rândurile de detectori poate fi colimat la maximum 64x0,625 mm, cu alte cuvinte, numărul maxim de secţiuni achiziţionate la o rotaţie completă este doar de 64. Contestatorul consideră că acest lucru poate fi observat şi verificat de către autoritatea contractantă, care are acces la prospectele cu datele tehnice ale fiecărui aparat ofertat în licitaţie, iar aceste documente sunt printre cele cu care fiecare ofertant probează performanțele tehnice ale aparatului său şi, prin aceasta, îndeplinirea (sau nu) a cerinţelor caietului de sarcini. Având în vedere că prospectele cu date tehnice nu se regăsesc pe site-urile publice, contestatorul arată că a căutat pe site-uri publice probe care să demonstreze cele afirmate și anume, că cele două aparate pot achiziţiona un număr maxim de numai 64 secţiuni achiziţionate, ceea ce, în opinia sa, este insuficient pentru îndeplinirea cerinţei caietului de sarcini prin care se solicita ca "sistemul să fie capabil de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotație atât în mod axial cât și secvenţial cât și elicoidal". 15/72

Astfel, se arată că, în cadrul site-ului producătorului GE https://www.qehealthcare.com/products/support-documentation-library, la manualul de utilizare al aparatului sunt menționate următoarele: > „la pag.7-52 (pag.210 în fişier pdf)(Anexa 10) capitolul Componente hardware se menționează: „Matrix Detector There are 64 detector cells in the Z direction. The 64 rows are 0.625 mm in the Z direction. Each signal can be collected from an individual detector row or a combination of detectors. Up to 64 signals can be taken from 64 detector cells (or 64 slices per rotation of the gantry)"// „sunt 64 celule de detectori în direcţia Z. [...] Fiecare semnal poate fi colectat de la un rând individual de detector sau de la o combinaţie de detectori. Până la 64 semnale pot fi luate de la cele 64 celule de detectori (sau 64 secţiuni pe rotatie a gantry-ului) (sublinierea ne aparţine)". Tot la această pagină se menționează (la capitolul Coverage- Acoperire) ca, pentru modul de achiziţie axial, colimarea fascicolului/ acoperirea detectorului este de maxim 40mm și se pot achiziţiona, conform tabelului, maximum 64 secţiuni. Coverage The Axial Detector Coverage/Beam Colimation are 1.25,2.5, 5, 10, 20 and 40 mm beam colimation/detector coverage (0.625 mm). Axial detector signal collection Two. four, eight, sixteen, thirty-two, or sixty-four signals/channels are collected per gantry rotation. Each of 2 to 64 signals are collected from an individual detector or combination of detectors. • The number of detectors combined per signal/channel affects the maximum slice thickness. • One, two, tour, eight, sixteen, thirty-two. or sixty-four slices can be generated per rotation. • The slice thickness can be changed retrospectively. Traducere: „Acoperire Acoperirea detectorului/Colimarea fascicolului (posibile) în modul axial sunt 1,25, 2,5, 10, 20 și 40mm colimare fascicul (Rx)/acoperire detectori (0,625mm). Colectare semnal de la detector în mod axial: 2, 4, 8, 16 32 sau 64 semnale/canale sunt colectate la o rotație a gantry-ului (n.n-conform Table 7-26: Axial acquisition modes Scon Mode 11 21 4i 8i 161 321 641 2 X 0.625 1.25 N/A N/A N/A N/A N/A N/A 4 X 0.625 2.50 1.25 N/A N/A N/A N/A N/A 3 X 0.625 5.00 2.50 1.25 N/A N/A N/A N/A 16 x 0.625 10.00 5.00 2.50 1.25 0.625 N/A N/A 32 x 0.625 N/A 10.00 5.00 2.50 125 0.625 N/A 64 X 0.625 N/A N/A 10.00 5.00 2.50 1.25' 0.625* Note: "only available in Retro Recon 16

tabelului). Fiecare din cele 2-64 semnale sunt colectate de la un detector individual sau de la o combinaţie de detectori  numărul de detectori combinaţi per semnal/canal afectează grosimea secţiunii • 1, 2, 4, 8, 16, 32 sau 64 secţiuni pot fi generate per rotație (n.n- sublinierea noastra) • grosimea secţiunii poate fi schimbată (în mod) retrospectiv" Aşadar, producătorul GE specifică clar că numărul maxim de secţiuni achiziţionate în modul axial este de 64, și prin urmare cerinţa caietului de sarcini nu este îndeplinită (în privinţa modului axial). De asemenea, la paginile 7-53 și 7-54 (pag. 211 și 212 în fişier pdf)(Anexa 11) al aceluiaşi document se arată clar că și în modul elicoidal ("helical") numărul maxim de secţiuni achiziţionate este tot de 64 secţiuni și nu de 128 secţiuni: „Helical pitch, scan mode, and collimation Scan modes for helical are expressed in terms of pitch Helicol pitch is defined as the ratio of table per rotation in millimeters divided by the beom collimation Previous systems expressed scon mod names and defined pitch as table travel per rototion in millimeters divided by the detector row wid For example 55/40 mm = 1.375 1 (Table Speed (55) divided by the Beam Collimation (40 mm) equc Pitch of 1.375. 5507S25-lEN Rev2(Dec 2014) ©2014 General Electric Company RevolutionTM EVO Table 7-27 : Beam collimation Detector configuration Beam collimation System 32x0.625 20.0 mm 64 64 x 0.625 40.0 mm 64 Astfel cum reiese din tabelul de mai sus prezentat, contestatorul precizează că, în acesta se arată clar că, în modul elicoidal (spiral) pot fi achiziţionate maxim 64 secţiuni (64x0,625), sens în care, anexează paginile 7-52, 7-53 și 7-54 „Manual de Utilizare - Revolution Evo în original și traducere autorizată”. Aşadar, numărul maxim de secţiuni achiziţionate al aparatului Revolution Evo este de numai 64 secţiuni, astfel cum rezultă din documentul GE - Manualul Utilizatorului, ceea ce, în opinia sa, confirmă în mod evident cele spuse de noi la început, ca un aparat CT cu 64 de detectori, care nu are un tub Rx cu tehnologia zFS (spot focal dinamic) nu m poate achiziţiona decât un număr maxim de secţiuni egal cu numărul de (rânduri de) detector, în acest caz 64. Mai mult, contestatorul precizează că, toate aceste lucruri sunt menționate și în Manualul Tehnic de Referinţă al aparatului Revolution Evo:

https://www.qehealthcare.com/products/support-documentation- library: 17/72

 Astfel, la pagina 11-40 (pag.172 în fişier pdf.)(Anexa 121), la capitolul "Scanuri axiale și cine" (Axial and Cine Scans) se menționează: „Revolution EVO can acquire 64 axial slices (64 slice configuration) in a single rotation. These slices can be reconstructed independently or may be combined to produce composite images." Traducere:"Revolution Evo poate achiziţiona 64 secţiuni axiale (configuraţia de 64 secţiuni) într-o singură rotație. Aceste secţiuni pot fi reconstruite independent sau pot fi combinate pentru a produce imagini composite/compuse".  De asemenea, se arată că, la pag. 11-49 (respectiv 181 în format pdf.)(Anexa 12), se precizează clar: „The revolutionary new Revolution EVO detector allows 64 rows of data to be collected at a time for both axial and helical imaging. This allows 64 axial images to be generated in a single gantry rotation in the axial mode." Traducere: „Noul detector revoluţionar al Revolution Evo permite colectarea simultană a 64 rânduri de date, atât pentru imagistica axială cât și pentru cea elicoidală/spirală. Aceasta permite generarea a 64 imagini axiale într-o singură rotație a gantry-ului în modul axial". În susținere, se anexează paginile 11 - 40 și 11 - 49 Manual Tehnic de Referinţă - Revolution Evo în original și traducere autorizată. La fel stau lucrurile și în cazul aparatului Philips Incisive CT care (conform site-ului itn) are tot 64 rânduri de detectori cu o lățime de detectori de 40mm, adică lățimea fiecărui rând de detectori este de 0,625mm. Acestea înseamnă ca fasciculul Rx care ajunge pe pacient și apoi la rândurile de detectori poate fi colimat la maximum 64x0,625 mm, deci numărul maxim de secţiuni achiziţionate este de 64 secţiuni la o rotație, identic ca la aparatul GE Revolution Evo. De altfel, pe site-ul său, https://www.usa.philips.com/healthcare/ product/HC728143/incisive-ct-ct-scanner/specifications,

producătorul Philips menționează câteva caracteristici tehnici ale aparatului său Incisive CT: - fără a menționa deloc dacă este vorba despre secţiuni achiziţionate, Philips indică lapidar „secţiuni: până la 128" și „acoperire (detector): 40mm". Astfel, contestatorul arată că, numai din aceste două informaţii se poate recunoaşte că este vorba despre un aparat care achiziționează doar 64 secţiuni, pentru că, dacă ar achiziţiona 128 secţiuni, ar însemna că lățimea unui rând de detector ar fi de 40mm/128=0,3125mm, ori un detector așa de mic nu există la aparatele Philips. - detectorul este evident de 0,625mm și acest lucru (care poate fi de altfel verificat de autoritatea contractantă (AC) în prospectul cu datele tehnice ale aparatului) este demonstrat la "pagina 4.4 (respectiv, pag.46 format pdf) a Manualului de Utilizare (Instructions For Use) al aparatului Incisive CT, care poate fi descărcat de la site-ul producătorului Philips, https://www.usa.philips.com/healthcare/education-resources/ifu-search, unde se menționează clar numărul de secţiuni achiziţionate: 18

„Scan exam card parameter Collimation - 64-slice collimation apertures include: .  2 x 0. 625  4 x 0.625  12 x 0.625  16 x 0.625  12 x 1.25  32 x 0.625 128-slice collimation aperture include: 2 x 0.625 4 x 0.625 1 2 x 0 625 16 x 0.625 12 x 1.25 32 x 0.625 64 x 0.625 32 x 1.25 Așadar, contestatorul susține că, se poate clar observa din imaginea de mai sus arătată că numărul maxim de secţiuni colimate este de 64x0,625, adică aparatul Incisive CT poate achiziţiona un număr de maxim 64 secţiuni atât in modul axial cât și în cel elicoidal, sens în care, în susținere, este anexată pag.4.4 - Manual de Utilizare Philips Incisive CT în original și copie autorizată Mai mult, contestatorul consideră că, o altă dovadă în sprijinul afirmaţiei sale este consultarea documentului cu protocoalele CT ale aparatului Philips Incisive CT, care poate fi descărcat de la acelaşi site indicat mai sus (https://www.usa.philips.com/healthcare/education- resources/ifu-search,-documentul Reference Protocol List book. Absolut toate protocoalele CT indicate în acest document sunt realizate, după cum se arată, cu configurare detector/colimare de maximum 64x0,625mm, ceea ce, susține contestatorul, înseamnă clar că numărul maxim de secţiuni achiziţionate este de 64 secţiuni, atât în modul axial cât și în modul elicoidal. Aşadar, astfel cum rezultă din documentele prezentate, contestatorul susține că nici aparatul Philips Incisive CT nu poate achiziţiona decât maxim 64 secţiuni, aceasta datorându-se faptului că acest aparat nu are decât 64 rânduri de detector, iar tubul Rx este în tehnologie convențională și nu tehnologia zFS. Totodată, contestatorul menționează că a considerat necesară această contestație, deoarece „s-a ajuns într-un punct în care, probabil din dorinţa de a se oferi aparate mai ieftine și de a câștiga, se amestecă lucrurile și Clientul nu mai este corect informat dacă este vorba despre secţiuni achiziţionate sau este vorba doar despre secţiuni reconstruite”. Astfel, contestatorul precizează că numărul de secţiuni achiziţionate este un parametru de primă importanță în aprecierea performanțelor unui aparat CT. Confuzia creată în jurul numărului de secţiuni al unui aparat CT este cauzată de faptul că nu se mai precizează de către unii producători la ce 19/72

fel de secţiuni (achiziţionate sau reconstruite) se referă numărul pe care-l indică producătorul, interesul fiind, în opinia contestatorului, probabil, dorinţa de a se indica cât mai multe secţiuni și de a nu informa clar despre ce tip de secţiuni este vorba. Contestatorul învederează că, orice aparat CT care are un număr X de secţiuni achiziţionate poate avea un număr 2x de secţiuni reconstruite folosind diverşi algoritmi de reconstrucţie. Astfel, în cazul aparatului GE, contestatorul precizează că, este vorba despre algoritmul de reconstrucţie Conjugate Cone Beam Reconstruction, sau despre Data Acquision and Sampling în cazul aparatului Philips, sau despre algoritmul de reconstrucţie IVR unele aparate ,,,,,, s.a. Însă, toți aceşti algoritmi menţionaţi mai sus sunt, după cum se arată, algoritmi de reconstrucţie, prin care se dublează numărul secţiunilor reconstruite, însă nu se pot dubla numărul secţiunilor achiziţionate. Mai mult, secţiunile achiziţionate depind doar de numărul de detectori și de tubul Rx special cu focalizare dinamică și nu pot exista algoritmi de reconstrucţie care să influenţeze numărul de secţiuni achiziţionate. De altfel, în „Manualul Tehnic de Referinţa al aparatului GE Revolution Evo” (Anexa 14) se precizează clar, la capitolul Reconstrucţie (Reconstruction)-pag. 11-50 (pag.182 fişier pdf): „Conjugate Cone-Beam Back Projection utilized two sets of counter-opposed projections to provide 128 distinct projection measurements per rotation for axial and a helical acquisition mode to significantly improve z-resolution and provide up to 128 reconstructed slices for one rotation. The overlapped reconstruction feature enables 128 slices per rotation in Axial scanning modes and delivers improved Z-axis visualization performance relative to non- overlapped reconstruction." Traducere: „Conjugate Cone-Beam Back Projection utilizând două seturi de proiecţii contra-opuse(diametral-opuse) pentru a asigura 128 măsurări proiecţii distincte per rotatie pentru achiziţie axială și elicoidală/ spirală îmbunătățește semnificativ rezoluţia (pe axa/direcția) z și asigură până la 128 secţiuni reconstruite(sublinierea contestatorului) pe rotație. Caracteristica de reconstrucţie suprapusă (subliniera contestatorului) permite 128 secţiuni per rotatie în modurile de scanare axială și asigură o vizualizare îmbunătățita pe axa z față de reconstrucţia fără suprapunere", anexând, în susținere, pag. 11-50 Manual Tehnic de Referinţă-Revolution Evo, în original și traducere autorizată. Aşadar, contestatorul susține că cele 128 secţiuni sunt secţiuni reconstruite și în nici un caz achiziţionate. Totodată, contestatorul menţionează că, și producătorul ,,,,, are în portofoliu aparate care folosesc algoritmul de reconstrucţie IVR (Interleaved Volume Reconstrucţie) și care dublează numărul secţiunilor reconstruite. Exemplificând, se arată că este cazul aparatului go.Top care are 64 secţiuni achiziţionate și 128 secţiuni reconstruite datorită algoritmului menţionat IVR. 20

De asemenea, se arată că, aparatul ,,,,,, go.Top, ca și aparatul GE, Revolution Evo și ca și aparatul Philips, Incisive CT achizitionează doar 64 secţiuni, toate având 64 rânduri de detector și neavând tub Rx în tehnologia zFS (spot focal dinamic), ele neputând intra în categoria aparatelor care achiziționează 128 secţiuni. Astfel, contestatorul precizează, raportat la cele mai sus arătate și ținând cont de cerinţa caietului de sarcini, că a ofertat un aparat care achiziționează 128 secţiuni și nu aparatul go.Top care, chiar dacă reconstruieşte 128 secţiuni, achiziționează doar 64 secţiuni. Contestatorul precizează că, asemenea aparate care achizitionează un număr de 128 secţiuni sunt mai scumpe decât cele care achizitioneaza doar 64 secţiuni, pentru că ele fie au nevoie fie de un tub Rx special (mult mai scump) și de electronică corespunzătoare pentru 128 secţiuni, fie au nevoie de 128 detectori și de electronica corespunzătoare pentru 128 secţiuni. Ori, în momentul în care autoritatea contractantă a solicitat prin cerinţa caietului de sarcini, în mod evident, un aparat cu 128 secţiuni achiziţionate, contestatorul consideră că este obligatoriu să se ofere ceea ce s-a solicitat şi nu variante mai puţin costisitoare şi care ar putea crește șansele de a câștiga licitația. Mai mult, contestatorul susține că, dacă autoritatea contractantă ar fi solicitat doar un aparat CT cu 128 secţiuni, fără a preciza că este vorba despre secţiuni achiziţionate, atunci sigur că aparatele care au 128 secţiuni reconstruite (dar 64 secţiuni achiziţionate) ar fi putut fi calificate, pentru că nu se menţiona despre ce tip de secţiuni (achiziţionate sau reconstruite) era vorba. Contestatorul arată că, a considerat că este necesar să atragă atenția asupra acestor lucruri privitoare la numărul de secţiuni achiziţionate al unui aparat CT, pentru că, indiferent cât de acerbă este competiția, în opinia sa, aceasta trebuie să fie una corectă, iar clientul să fie corect informat despre ceea ce i se oferă și să ia o decizie în cunoștință de cauză. 2) Referitor la cerinţele caietului de sarcini (cap.3-masa de pacient): „domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 180 cm" și „domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 180 cm": Astfel, contestatorul învederează faptul că, în contestaţia nr. a ......... SRL, la Cap. I pct. 5, acesta a dorit, probabil, să solicite modificarea acestor parametri în sensul minimizării lor la 173 cm în regim axial și 158cm în regim elicoidal, valori care sunt caracteristice mesei de pacient VT170 a aparatului Revolution Evo, și, deși ......... SRL putea răspunde la cele două cerinţe a caietului de sarcini cu o masă cu performanțe mai bune, VT200, care îndeplinea fără probleme cerinţele caietului de sarcini, a solicitat în contestația sa diminuarea acestor valori, astfel încât să-i permită participarea cu o masă de pacient standard, probabil mai ieftină (a se vedea pag.7.33 (pag.191-fisier pdf) a Manualului 21/72

de Utilizare Revolution Evo), anexată, în original și traducere autorizată (Anexa 15). În opinia contestatorului, „problema” este reprezentată însă de faptul că, ......... SRL a solicitat, din greşeală, practic, menţinerea cerinţelor iniţiale ale caietului de sarcini: „5. Referitor la cerinţele din caietul de sarcini: «Domeniul de scanare orizontal în regim axial de minim 180 cm. Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 180 cm»”: Echipamentul pe care compania noastră doreşte să îl oferteze are în configuraţia standard o masă de examinare pacient cu un domeniu de scanare de 173 cm în regim axial și 158 cm în regim elicoidal. Astfel permite efectuarea în siguranţă a tuturor investigaţiilor solicitate în caietul de sarcini și nu împiedică în niciun fel calitatea actul medical. Prin urmare, vă rugam să obligaţi Autoritatea Contractantă să modifice cerinţele tehnice astfel: «Domeniul de scanare orizontal în regim axial de minim 180 cm», «Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 180 cm»”. Astfel, contestatorul apreciază că, solicitarea ......... SRL a fost să se menţină cele două cerinţe ale caietului de sarcini și anume: domeniul de scanare orizontal atât în regim axial, cât și în regim spiral să fie de minim 180cm, astfel, aparatul GE Revolution Evo poate îndeplini aceste cerinţe doar dacă s-a ofertat masa de pacient VT 200 și nu VT170. Prin urmare, contestatorul susține că masa de pacient oferită de ......... SRL în cadrul Procedurii care face obiectul contestaţiei în cauză ar trebuie să fie tipul VT200, pentru că, în situația în care aceasta este de tipul VT 170 (și nu VT200), atunci aparatul ofertat de ......... SRL nu îndeplinește nici aceste două cerinţe ale caietului de sarcini. De asemenea, contestatorul menţionează faptul că, solicitările ......... SRL de modificare a unor cerinţe ale caietului de sarcini au fost aprobate de autoritatea contractantă conform celor prevăzute în Decizia CNSC nr. 405/C2/373, care a fost postată pe SICAP (Anexa 9). 3) Contestatorul susține, având în vedere cele demonstrate mai sus, că rezultă că ofertele prezentate de societăţile ......... SRL și ......... SRL nu îndeplinesc integral cerinţele privind Capacitatea de exercitare a activității profesionale și cele privind specificaţiile tehnice impuse prin documentaţia de atribuire, deci, în opinia sa, nu sunt conforme şi admisibile. Totodată, contestatorul apreciază că cele anterior prezentate reprezintă o vădită încălcare a legislaţiei în vigoare cu privire la achiziţiile publice, implicit a principiilor stabilite în cadrul art. 2 alin. (2) şi art. 49 din cadrul Legii nr. 98/2016: nediscriminarea, tratamentul egal şi transparenţa, precum şi a art. 187 alin. (1), alin.(2), art. 207 alin (1), art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 precum și a art. 133 alin. (1) din cadrul Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. 22

Mai mult, contestatorul arată că, pentru a se evita prejudicierea subscrisei ......... SRL, societate care a depus o ofertă conformă în cadrul procedurii şi care ar trebui să fie declarată câştigătoare (Locul 1) pentru Lotul 1 şi pentru a se restabili caracterul legal al procedurii, aceasta solicită anularea parţială a raportului procedurii și reevaluarea ofertelor depuse pentru Lotul 1, pentru a se respecta condiţiile impuse de Legea nr. 98/2016, după cum urmează: - art. 49: „Autoritatile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acţioneze într-o manieră transparentă și proporţională." - Art. 58 „Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici." - Art. 215 „(3)Oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată. (4) 0ferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată. - (5) 0ferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind neobişnuit de scăzută". În opinia contestatorului, autoritatea contractantă trebuie să încurajeze competitia și să ofere posibilitatea concurenței între cât mai mulţi furnizori de echipamente medicale, astfel încât să se asigure că pentru fiecare echipament s-a achiziţionat cel mai bun sistem care-i îndeplineşte nevoile clinice și de performanță la cel mai bun preț, în concordanţă cu art. 1 alin. (2), (3) și (4) din Normele metodologice care stipulează: o "(2) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei." o "(3) în cazul în care constată apariţia unei situaţii dintre cele prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând, potrivit competenţelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea." o "(4) Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv achiziţia directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile." 23/72

Totodată, contestatorul învederează faptul că își rezervă dreptul de a completa contestația cu motive de nelegaliatea ca urmare a accesului la dosarul achiziţiei, în temeiul art. 19 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 În drept: se invocă dispozițiile art. 8 din Legea nr. 101/2016, art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (1), art. 49, art. 50 alin. (2), art. 58, art. 141, art. 155 alin. (6), art. 156 alin. (2) și alin. (4), art. 207 din Legea nr. 98/2006, art. 55 din HG nr. 395/2016. În probațiune: înscrisuri (actele anexate, dosarul CNSC, precum și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta în cursul soluţionării contestației). Prin adresa nr. , înregistrată la Consiliu sub nr. , ......... a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de SC ......... SRL, prin care a solicitat respingerea acesteia, pe cale de excepție, ca tardiv formulată, iar pe fond, ca netemeinică și nelegală. I. Cu privire la termenul de depunere al contestației, autoritatea contractantă arată faptul că aceasta este depusă tardiv, raportat la prevederile art. 16 din Legea nr. 101/2016: „Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă aceasta se înaintează atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare tardivității contestației", coroborate cu cele ale art. 8 din același act normativ: „Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”. Astfel, având în vedere că data comunicării în SEAP a raportului procedurii a fost , autoritatea contractantă susține că, deși contestatorul avea posibilitatea de a-l contesta până la data de , acesta a fost înregistrată către sediul autorității în data de , ca urmare, raportat la dispozițiile anterior invocate, contestația formulata de SC ......... SRL este, în opinia sa, tardivă. II. Cu privire la primul capăt de cerere din contestație și anume, anularea parţială a raportului procedurii nr. cu privire la lotul 1 - Computer Tomograf 64/128, autoritatea contractantă face următoarele precizări: Cu privire la remarca contestatorului că ofertanţii clasaţi pe primele două locuri nu au declarat în totalitate subcontractanții, autoritatea contractantă consideră că acestea sunt simple speculaţii care, în opinia sa, nu sunt susținute de dovezi în acest sens. 24

Astfel, autoritatea contractantă precizează că, ofertanţii nu au declarat subcontractanți deoarece aceştia participă singuri la procedură, nu împreună cu alți subcontractanți. Cu privire la punctul 2.2 al contestaţiei privind „neîndeplinirea de către ......... SRL și ......... SRL a următoarei cerinţe din Caietul de Sarcini (Lot 1 - Aparat Computer Tomograf): «Sistemul să fie capabil de a achiziţiona un număr de minim 128 secțiuni/rotație atât în mod axial cât și secvenţial cât și elicoidal»", autoritatea contractantă arată că, în urma analizei cu rigurozitate a ofertelor tehnice, comisia de evaluare a considerat că toţi cei 3 ofertanţi pentru Lotul 1 au îndeplinit acest criteriu tehnic. Mai mult, autoritatea contractantă arată că nu este de acord cu afirmaţia contestatorului prin care se afirmă că „în prezent există două modalităţi recunoscute de a achiziţiona un anumit număr «X» de secţiuni la un aparat CT (...)" - aceste modalităţi sunt cele dezvoltate de producătorul reprezentat de firma contestatoare. În realitate, susține autoritatea contractantă, fiecare producător şi-a dezvoltat propria tehnologie de achiziţionare a secţiunilor în Computer Tomografia cu radiaţii X: Flying Focal Spot, Conjugate Cone-Beam Projection etc. i. Referitor la ofertantul SC ......... SRL: echipamentul ofertat de către aceştia (Revolution Evo), autoritatea contractantă susține că acesta este un sistem care în urma evaluării sale este capabil să achiziţioneze 128 de secţiuni (slice) per rotaţie prin tehnologia Conjugate Cone-Beam Back Projection, lucru demonstrat prin oferta tehnică transmisă, la punctele „Configuraţia echipamentului ofertat, Revolution Evo, varianta în limba engleză" la pagina 2, precum şi la „Fişa de date a echipamentului Revolution Evo, varianta în limba engleză", pagina 8, unde s-a specificat: „128 distinct projection measurements per rotation for axial and a helical acquisition mode".  Mai mult, autoritatea contractantă precizează că, pentru a evita orice confuzii, comisia de evaluare a considerat oportun să solicite clarificări suplimentare acestui ofertant, pentru a demonstra conformitatea cerinţei tehnice solicitate în caietul de sarcini, iar prin răspunsul oferit în data de 15.04.2020, ofertantul a demonstrat suplimentar conformitatea cu cerinţa tehnică. Rezumând răspunsul ofertantei, autoritatea contractantă precizează că aceasta a demonstrat că sistemul Revolution Evo este o instalaţie CT cu un număr de 64 elemente de detector conform solicitărilor din caietul de sarcini, capabilă să achiziţioneze 128 de proiecţii într-o rotaţie, conform principiului fizic numit „teorema slice-projection" („teorema Slice Fourier"). Mai mult, conform acestei teoreme, transformata Fourier a proiecţiilor în „X" dimensiuni este egală, după cum se arată că, cu numărul de slice-uri din aceste „X" dimensiuni. Astfel, autoritatea contractantă susține că sistemul ofertat este capabil să achiziţioneze 128 proiecţii distincte pe rotaţie în mod axial şi helical, aspecte redate în continuare, prin imaginea

provenită

din

sursa

citată

de

ofertant (https://en.wikipedia.org/wiki/Proiection-slice theorem), din care rezultă în 25/72

mod clar că transformata Fourier a proiecţiilor este egală cu numărul de slice-uri. De asemenea, autoritatea contractantă arată că, deși contestatorul aduce argumente în sprijinul constestaţiei sale, folosind ca exemplu site-ul www.itnonline.com, site recunoscut pentru faptul că prezintă instalaţii de imagistică de variate tipuri, printre care şi Computer Tomografe cu raze X, aceste informaţii sunt doar cu caracter orientativ, neputând fi utilizate pentru evaluări concrete ale specificaţiilor tehnice. Astfel, autoritatea contractantă precizează că evaluarea tehnică a ofertelor s-a făcut de către comisie pe baza documentelor prezentate de fiecare ofertant, conform prevederilor legale. În continuare, autoritatea contractantă prezintă, sub formă tabelară, un exemplu în care, acest site, deşi prezintă informaţii variate, poate induce uneori în eroare, deoarece se poate deduce că tocmai sistemul ofertat de SC ......... SRL, Somatom Definition Edge, achiziţionează doar 64 de slice-uri per rotație, necorespunzător specificațiilor tehnice solicitate. În ceea ce priveşte grosimea slice-ului achiziţionat, autoritatea contractantă arată că, a apreciat că și acesta este un parametru important al unei instalaţii de Computer-Tomografie, motiv pentru care, unul dintre criteriile de performanţă stabilite a fost „cea mai mică grosime a slice-ului achiziţionat", criteriu la care, firma contestatară, venind cu parametrul cel mai perfomant, a primit punctajul maxim, 10 puncte, iar ceilalţi doi ofertanţi au primit fiecare câte 4,8 puncte. Autoritatea contractantă subliniază faptul că, toţi ofertanţii au îndeplinit criteriul minim pentru această specificaţie, „max. 0,67 mm", prin urmare, şi în acest caz, toate ofertele au fost declarate conforme. ii. Referitor la ofertantul SC ......... SRL, autoritatea contractantă susține că, şi acesta a dovedit clar că sistemul ofertat (Incisive CT Plus) permite achiziţionarea a unui număr de 128 de proiecţii per rotaţie, prin documentele transmise în oferta tehnică: „Configuraţie oferită, pagina 5, Incisive CT Plus, Caracteristici şi capabilităţi cheie ale sistemului", precum şi „Specificaţii Incisive CT Plus, pagina 5, capitol 5.3 Detector NanoPanel Elite". Mai mult, mergând pe logica contestatoarei, autoritatea contractantă învederează că, o consultare rapidă a site-ului itnonline( prezentând în acest sens un tabel comparativ) arată că, şi aici sistemul Incisive CT este prezentat ca fiind capabil să achiziţioneze 128 de slice-uri.  2. Referitor la critica privind cerinţele caietului de sarcini (cap.3-masa de pacient): "domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 180 cm" și "domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 180 cm", autoritatea contractantă arată, având în vedere că în formularea solicitării de modificare a cerinţei din caietul de sarcini, ofertantul SC ......... SRL a precizat că „Echipamentul pe care compania noastră doreşte să îl oferteze are în configuraţia standard o masă de examinare pacient cu un domeniu de scanare de 173 cm în regim axial și 158 cm în regim elicoidal", că comisia a apreciat că, deşi solicitarea a fost formulată greşit, se înţelege clar dorinţa ofertantului de a modifica parametrii aşa cum a precizat mai sus. De altfel, în răspunsul la contestaţia firmei SC 26

SRL, înregistrată cu nr. , autoritatea contractantă a afirmat, după cum se arată, că: „observând eroarea societăţii contestatoare, deducând însă din textul contestaţiei faptul că se doreşte reducerea acestor parametri, pentru a încuraja libera concurenţă şi proporţionalitatea, am hotărât modificarea lor, după cum urmează: «Domeniul maxim de scanare orizontal în regim axial de minim 170 cm», «Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 155 cm»". Eroarea materială fiind evidentă, autoritatea contractantă arată că nu a dorit să solicite clarificări suplimentare cu privire la acest punct, pentru a nu prelungi durata procedurilor, întrucât spitalul „Sf. Spiridon" ......... are nevoie urgentă de echipamente noi şi performante de imagistică medicală. Mai mult, autoritatea contractantă menționează faptul că, pentru a încuraja libera concurenţă şi considerând că modificarea unor caracteristici tehnice nu afectează semnificativ performanţele sistemului solicitat, a aprobat toate solicitările de modificare a unor parametri tehnici, indiferent de ofertantul ce a solicitat aceste lucruri. De altfel, chiar firmei SC ......... SRL i s-au aprobat cerinţele de modificare a trei parametri din specificaţiile tehnice (proprietăţile display-ului integrat, viteza maximă de deplasare longitudinală a blatului şi matricea de reconstrucţie a imaginilor), în caz contrar, conform afirmaţiilor contestatorului din solicitarea de clarificări transmisă, aceasta nu ar fi putut participa la procedură cu sistemul ofertat: „Astfel, în vederea evitării blocării nejustificate a accesului la Procedura a Subscrisei (...) vă rugăm să achiesați la propunerea de modificare astfel (...)" - fragment preluat din solicitarea de clarificări formulată de către SC ......... SRL. Având în vedere cele prezentate mai sus, autoritatea contractantă susține că evaluarea ofertelor tehnice transmise pentru lotul 1 al procedurii a fost una corectă şi imparţială. În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației depuse de SC ......... SRL, ca fiind netemeinică și nelegală, în temeiul prevederilor din Legea nr. 101/2016. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. , ......... SRL, în calitate de ofertant declarat câștigător, a formulat cerere de intervenție voluntară, în temeriul art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, prin care a solicitat admiterea cererii de interve3nței, respingerea contestatiei formulate de ,,,,, ca neîntemeiată și menţinerea rezultatului procedurii de atribuire, astfel cum a fost stabilit prin raportul procedurii. 1. Interesul ,,,,, în formularea cererii de intervenție ,,,,, arată că, prin raportul procedurii a cărui anulare este solicitată de ,,,,, prin contestatia ce formeaza obiectul dosarului nr. aflat pe rolul Consiliului National de Soluţionare a Contestatiiior, oferta sa a fost declarată câștigătoare, în consecinţă, a formulat prezenta cerere de intervenție voluntară în dosarul mai sus menționat, pentru a susţine (i) legalitatea raportului procedurii prin care aceasta a fost declarată câștigătoare și (ii) conformitatea ofertei sale. 2. Acceptabilitatea și conformitatea ofertei ,,,,, 27/72

Intervenientul arată, după cum se va prezenta în continuare, că: (1) evaluarea ofertei s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în materie, nefiind obligată de legea aplicabilă în momentul depunerii ofertei sale să declare toți subcontractanții și (2) oferta tehnică respectă în totalitate cerinţele minimale stabilite prin caietul de sarcini cu privire la echipametul de tip computer tomograf (obiect al lotului nr. 1). 2.1 Evaluarea ofertei ,,,,, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în materie 2.1.1 Cu privire la susţinerile ,,,,, referitoare la necesitatea menţionării tuturor subcontractanților ,,,,, în momentul depunerii ofertei, se învederează urmatoarele: În primul rând, se arată că, conform art. 55 alin. (1) lit. b), invocat chiar de către contestator, ,,,,, susține că nu avea obligaţia legală de a declara la momentul depunerii ofertei toți subcontractanții, în măsura în care aceştia nu erau cunoscuţi la acel moment. Astfel, se arată că potrivit dispozițiilor art. 55. „(1)Autoritatea contractantă solicită ofertantului/ candidatului să precizeze în ofertă ori în solicitarea de participare: a) partea/părțile din contract pe care intenționează să o/le subcontracteze; și b) datele de identificare ale subcontractanților propuşi, dacă aceştia din urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de participare."  Astfel, având în vedere specificul accesoriului „imprimantă pentru filme radiologice", în momentul depunerii ofertei sale, ,,,,, precizează că și- a asumat posibile consecinţe și un eventual risc ale imposibilităţii de a oferi o imprimantă ce are caracterieticile tehnice minimale prevăzute de caietul de sarcini sau al refuzului autorității contractante de a accepta un anumit furnizor (subcontractant) pentru acest accesoriu, acestea fiind foarte scăzute chiar improbabile, având în vedere natura și preţul acestui accesoriu, care poate fi achiziţionat de către subscrisa chiar de la Ifomed SRL, subcontractantul declarat de către ,,,,, în cadrul licitației, ce deţine, astfel cum arată și ,,,,,, toate autorizaţiile necesare și care nu poate refuza furnizarea acestui echipament către ,,,,,/Spital fără a încălca Legea nr. 21/1996 a concurenței. În cazul foarte puţin probabil în care ,,,,,, în considerarea obligaţiilor ce îi revin după semnarea contractului de furnizare, nu își poate onora obligaţia de a furniza o imprimantă pentru filme radiologice conform ofertei sale, sau, în cazul în care autoritatea contractantă refuză, în mod justificat subcontractarea acestei părți din ofertă către un furnizor ce poate oferi acestă imprimantă, autoritatea contractantă are, după cum se arată, la dispoziţia sa următoarele remedii legale: rezoluțiunea contractului, plata de daune-interese și emiterea unui certificat constatator negativ. Cu privire la jurisprudența invocată de către contestator, intervenientul învederează faptul că acesta analizează spețe vechi (din perioada 2010-2015) ce s-au bazat pe legislaţia aplicabilă înainte de adoptarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice și de modificarea acesteia prin Ordonanţa de urgenta nt. 107/2017 care oferă în mod expres 28

posibilitatea declarării ulterioare, de către ofertant, a subcontractanților, dacă aceştia nu sunt cunoscuţi în momentul depunerii ofertei. Astfel, se arată că, prin Ordonanţa de urgentă nr. 107/2017, legiuitorul a modificat alin. (1) lit. b) al articolului 55 adaugând, în mod expres, sintagma „dacă aceştia din urmă (n.n. subcontractanții) sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de participare", pentru a încuraja concurența în cadrul licitaţiilor publice, oferind astfel posibilitatea ofertanţilor (cum este cazul ,,,,, descris mai sus) ca, în cazul în care un ofertant este declarat câștigător, să poată subcontracta, la momentul încheierii contractului sau chiar ulterior încheierii acestuia, anumite părți din contract, fără a afecta preţul total al contractului, în condiţiile art. 218 și art. 219 din Legea nr. 98/2016, mai ales dacă este vorba de un accesoriu care poate fi procurat de pe piaţa cu uşurinţa de la mai mulţi furnizori. Așadar, intervenientul susține că, modificarea textului legal de către Ordonanţa de Urgență nr. 107/2017, vine în sprijinul ipotezei în care un ofertant ar declara un subcontractant pentru un accesoriu și acesta nu ar mai fi capabil să furnizeze acest accesoriu la momentul încheierii contractului sau ulterior, în faza de executare a contractului de furnizare. În cazul dat, cu siguranţă contractul se va încheia/amenda cu acordul autorității contractante, acord ce nu trebuie refuzat în mod nejustificat, dacă ofertantul gasește un alt furnizor care să ofere un accesoriu care să respecte în totalitate cerinţele caietului de sarcini. Prin urmare, intervenientul solicită respingerea susţinerilor contestatorului cu privire la obligativitatea ,,,,, de a declara, în momentul depunerii ofertei, toți subcontractanții. 2.1.2 Cu privire la necesitatea prezentei Producătorului imprimantei pentru filme radiologice ofertată în cadrul autorizaţiilor(avizelor de funcţionare) emise de către Ministerul Sanătății pe numele ,,,,, sau al subcontractanților acesteia, intervenientul precizează următoarele: În primul rând, intervenientul menţionează faptul că, în cuprinsul documentaţiei de atribuire nu se precizează, în mod expres, că acestă imprimantă trebuie să fie un „echipament medical". Având în vedere că imprimanta pentru filme radiologice nu trebuie să fie, conform caietului de sarcini, un echipament medical, intervenientul subliniază faptul că depunerea autorizaţiei (avizului) pentru imprimantă este o opţiune a furnizorului imprimantei, nu o obligaţie. Mai mult, astfel cum a menţionat mai sus, la încheierea contractului de furnizare, ,,,,, înţelege să respecte toate cerinţele legale aplicabile și să ofere autorității contractante o imprimantă pentru filme radiologice, conformă cu cerinţele legale aplicabile și cu cele ale caietului de sarcini din cadrul licitației, în caz contrar, suportând toate consecinţele legale menționate mai sus, pe care autoritatea contractantă le are la îndemână în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către ,,,,,. Prin urmare, intervenientul solicită respingerea susţinerilor contestatorului cu privire la obligativitatea înscrierii pe avizul de funcţionare al ,,,,, eliberat de ANMDMR a producătorului imprimantei 29/72

ofertate, ca nefondate și să constate că oferta sa a fost în mod corect declarată ca fiind admisibilă. 2.2 Oferta ,,,,, îndeplineşte condiţiile tehnice minimale prevăzute de caietul de sarcini 2.2.1 Cu privire la susţinerile ,,,,, precum că ,,,,, nu ar îndeplini cerinţa din caietul de sarcini ce prevede ca:,.Sistemul sa fie capabil de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotație atât în mod axial, cât și secvenţial, cât și elicoidal", intervenientul precizează următoarele: Pentru început, se aratîă că, toată argumentaţia ,,,,, din cuprinsul contestației porneşte de la o premisă greşită și este menită doar pentru a induce în eroare cu privire la capacitatea de achiziţie a echipametului său. În primul rând, intervenientul susține că trebuie făcută o diferenţiere clară între nivelele tehnologice la care se face referire în cadrul contestației. După cum însăși contestatoarea afirmă, aceasta a oferit în cadrul procedurii un sistem ce dispune de un detector cu 64 rânduri, similar cu sistemul oferit de către ,,,,,, astfel, a pune semnul de egalitate între un sistem ce dispune de detector de 64 de rânduri și un sistem cu 128 de rânduri de detector, nu este, în opinia intervenientului, nici corect din punct de vedere tehnologic, nici etic din punct de vedere al poziţionării față de client. În al doilea rând, afirmaţia ,,,,, că există doar două metode „recunoscute" de a achiziţiona 128 slice-uri, fără a susţine cu documente doveditoare acest lucru, denotă, în opinia sa, rea credinţa și o încercare de a distorsiona realitatea. Or, susține intervenientul, în conformitate cu prevederile art. 249 din Codul de Procedura Civilă, sarcina probei revine reclamantului, care, în cazul dat, doar afirmă și acuza, fără a aduce dovezi concludente. Astfel, dacă s-ar referi la modalitățile de achiziție a 128 slice-uri cu ajutorul unui sistem dotat cu un detector de 64 de rânduri, intervenientul subliniază faptul că, din declaraţia contestatoarei rezultă că există o singură metodă de a realiza acest deziderat, și anume, prin tehnologia zFFS - tehnologie proprietară ,,,,,, lucru total eronat, după cum se va demonstra în continuare de ce. Pentru nivelul tehnologic solicitat de către autoritatea contractantă, respectiv un detector cu o lungime de minim 38 mm si un număr de 64 de rânduri de detector, intervenientul menționează faptul că, mai mulţi producători consacraţi au dezvoltat tehnici diferite pentru a spori densitatea informaţiei achiziţionate, fapt ce permite obţinerea unui număr dublu de secţiuni pe rotație. Astfel cum este precizat în fișa de date a echipamentului Revolution EVO, intervenientul precizează că sistemul ofertat de societatea sa este unul cu un număr de 64 rânduri de detector, capabil să achiziţioneze 128 slice-uri într-o rotație folosind tehnica „Conjugate Cone-Beam Back projection" ce se bazează pe principiul fizic numit „Projection-slice theorem", cunoscut și sub denumirea de „Fourier slice theorem". Mai mult, se arată că, conform acestei teoreme, transformata Fourier a proiecţiilor în N dimensiuni este egală cu numărul de slice-uri din aceste N dimensiuni. 30

Astfel, sistemul Revolution EVO este capabil să achiziţioneze 128 proiecţii distincte pe rotație în mod axial și helical, deci 128 slice-uri distincte în mod axial și helical. De asemenea, intervenientul învederează că, acest principiu poate fi lecturat și în mod public pe site-ul: https://en.wikipedia.orft/wiki/Proiection-slice_theorem,unde se precizează: „This theorem is used, for example, in the analysis of medical CT scans where a "projection" is an x-ray image of an internal organ. The Fourier transforms of these images are seen to be slices through the Fourier transform of the 3-dimensional density of the internal organ, and these slices can be interpolated to build up a complete Fourier transform of that density. The inverse Fourier transform is then used to recover the 3- dimensional density of the object": „Această teoremă este folosită, de exemplu, în analiza scanarilor CT medicale în care o «proiecţie» este o imagine cu raze X a unui organ intern. Transformările Fourier ale acestor imagini sunt considerate a fi slice-uri prin transformarea Fourier a densității tridimensionale a organului intern, iar aceste slice-uri pot fi interpolate pentru a construi o transformare completă Fourier a acelei densități. Transformarea Fourier inversă este apoi utilizată pentru a recupera densitatea tridimensională a obiectului" (tr.n.) În continuare, pentru a veni în sprijinul celor mai sus afirmate, intervenientul prezintă câteva extrase din studiul „Improved IQ with optimal z-sampling and reconstruction", realizat de Jiang Hsieh, PhD (Anexa 1), pag. 2, care explică, în mod clar modul în care tehnica utilizată de ,,,,, generează 128 slice-uri într-o rotație de 360 grade: "We use the term «conjugate samples» to refer to two projection samples that are 180" apart in their respective projection angle, but at an equal distance to the iso-center. For single-row detector scanners, a conjugate sampling pair has identical numerical values since they measure the line integrals along the same path. For multi-row or volumetric CT, however, the conjugate samples provide complementary information since they no longer sample the same X-ray path. Figure 1(a) illustrates a set of projection measurements collected on a four-slice scanner at a particular view angle (a four-slice scanner is selected for ease of illustration). The four blue rays depict the measurement paths of four detector cells intersecting the z-axis (iso-channels). For clarity, the four measurement paths are replica ted in Figure 1 (b) as the blue colored rays. When the X- ray source rotates 180" from the current position, we collect a similar set of measurements (depicted in red) by the same four iso-channels. Note that because of the cone beam geometry, the two sets of rays do not sample the same ray paths. In fact, the blue and red rays provide complementary sampling of the scanned object. If we take both sets of projection measurements into consideration, we obtain a significantly increased sampling density and, therefore, potentially improve the overall acquisition. When the detector illustrated in Figure 1(a) has 64 detector rows, the samples provided by the conjugate samples form 128 unique projection measurements. 31/72

Alternatively, the increased sampling density can be achieved with a z-flying focal spot, as depicted in Figure 1(c). After the collection of a projection, shown by the blue rays in Figure 1(c), the X-ray focal spot is quickly deflected to a different z-location and another projection is collected as depicted by the red rays. Similar to the conjugate projections, the two sets of projections do not measure the same ray paths and, therefore, provide complementary information about the scanned object.” Traducere: „Folosim termenul «conjugate samples» pentru a ne referi la două eşantioane de proiecţie care sunt la 180" între ele în unghiul de proiecţie respectiv, dar la o distanță egală cu izocentrul. Pentru scanerele de detecție cu un singur rând, o pereche de eşantionare conjugată are valori numerice identice, deoarece măsoară integralele liniei de-a lungul aceleiaşi cai. Pentru mai multe rânduri sau volumetric CT, esanțioanele conjugate oferă informaţii complementare, deoarece nu mai esantionează aceeaşi cale de raze X. Figura 1 (a) ilustrează un set de măsurători de proiecţie colectate pe un scaner cu patru slice-uri la un unghi de vedere particular (un scanner cu patru slice-uri este selectat pentru uşurinţa de ilustrare). Cele patru raze albastre prezintă căile de măsurare ale patru celule detector care intersectează axa z (canale iso). Pentru claritate, cele patru căi de masurare sunt replicate în figura 1 (b) sub forma de raze colorate albastre. Atunci când sursa de raze X se roteşte cu 180" față de poziţia actuală, colectăm un set similar de măsurători (redate în roşu) de către aceleaşi patru canale iso.  Reţineţi că, din cauza geometriei fasciculului conic, cele două seturi de raze nu eșantionează aceleaşi căi de raze. De fapt, razele albastre și roşii oferă o eşantionare complementară a obiectului scanat. Dacă luam în considerare ambele seturi de măsurători de proiecţie, obţinem o densitate de eşantionare crescută semnificativ și, prin urmare, îmbunătățim achiziţia generală. Când detectorul ilustrat în figura 1 (a) are 64 de rânduri de detector, probele furnizate de esanțioanele conjugate formează 128 de măsurători unice de proiecţie. Alternativ, densitatea crescută de eşantionare poate fi obținută cu un punct focal z-dinamic, asa cum este ilustrat în Figura 1 (c). După colectarea unei proiecţii, prezentată de razele albastre din figura 1 (c), punctul focal al razelor X este deviat rapid într-o altă locaţie z și o altă proiecţie este colectată asa cum este reprezentată de razele roşii. Similar cu proiecţiile conjugate, cele două seturi de proiecţii nu măsoară aceleaşi căi de raze și, prin urmare, furnizează informaţii complementare despre obiectul scanat." (tr.n.) Așadar, intervenientul prezizează că, prin tehnica Conjugate Cone- Beam Back Projection (prezentată, comparativ, prin trei imagini) pentru un sistem cu 64 de rânduri de detector, probele conjugate formează 128 de măsurători unice, adică 128 de slice-uri unice. De asemenea, intervenientul menționează faptul că, în cadrul aceluiaşi document se face o diferenţiere clară între tehnica „conjugate sampling" și tehnica de reconstrucţie „Overlapped reconstruction". Astfel, referinţa din „Manualul Tehnic de Referinţa al aparatului GE Revolution 32

Evo" la care face trimitere contestatara, încercând să demonstreze că tehnica Conjugate Cone-Beam Back Projection și tehnica Overlapped Reconstruction fac parte din aceeaşi categorie de reconstrucţie, este, în opinia ,,,,,, de natură de a crea confuzii în mod deliberat. Cele două tehnici sunt complementare, bine cunoscut fiind faptul că, în imagistica CT se achizitionează semnal provenit de la fascicolul de raze X, iar pentru a obţine o imagine diagnostică este, în mod evident, necesar a se reconstrui datele brute obtinute cu ajutorul tehnicilor de tip Filter Back Projection (FBP) sau cu ajutorul reconstrucţiei iterative. Mai mult, se arată că, un alt studiu „Conjugate cone-beam reconstruction algorithm" realizat de către Jiang Hsieh și publicat în anul 2007 în revista Optical Engineering 46_6 (© 2007 Society of Photo Optical Instrumentation Engineers. DOI: 10.1117/1.2746866), pagina 2(Anexa 2), care face referire la metoda de achiziţie a contestatoarei, mentionează faptul că și pentru tehnica z-Flying Focal Spot este nevoie de un algoritm de reconstrucţie dedicat pentru a se obţine o imagine diagnostică: „Recently, a method to increase the sampling density in z by means of a z-flying focal spot was proposed. The x-ray focal spot is deflected dynamically along the radial direction of the tube target so that two sets of projection samples are obtained to form a set of interlaced samples near the isocenter in z. Because the two sets of samples have different source- to-isocenter distances, special reconstruction algorithms have to be designed." Traducere: „Recent, a fost propusă o metodă de creştere a densității de eşantionare în z cu ajutorul unui punct focal z- zburător. Punctul focal cu raze X este deviat dinamic de-a lungul direcţiei radiate a țintei tubului, astfel încât două seturi de probe de proiecţie sunt obținute pentru a forma un set de probe întrețesute lângă izocentrul din z. Deoarece cele două seturi de eşantioane au distanțe diferite de la sursa la izocenter, trebuie proiectați algoritmi speciali de reconstrucţie." (tr.n.) Intervenientul arată, astfel cum se poate observa în tabelul de mai jos prezentat, realizat de ,,,,, pe baza studiilor mai sus menționate, că este evident că cele două metode, atât Conjugate Cone Beam-Back Projection a companiei GE cât și z-Flying Focal Spot al companiei ,,,,, sunt similare și realizează acelaşi tip de achiziţie de 128 slice-uri. Conjugate Cone Beam Back Projection - Revolution EVO (General Electric) „Improved IQ with optimal z-sampling and reconstruction" Z- Flying Focal Spot - Somatom Definition Edge (,,,,,) „Conjugate cone-beam reconstruction algorithm” When the X-ray source rotates 180^ from the current position, we collect a similar set of measurements by the same four iso channels. The x-ray focal spot is deflected dynamically along the radial direction of the tube target so that two sets of projection samples are obtained to form a set of interlaced samples near the isocenter in z. Atunci când sursa de raze X se roteşte cu 180 fata de poziţia actuala colectam un set similar de măsurători de aceleaşi patru canale iso. (tr.n.) Punctul focal cu raze X este deviat dinamic de-a, lungul direcţiei radiale a tintei tubului, astfel incat doua seturi de probe de proiecţie sunt obtinute pentru a forma un set de probe intretesute langa izocentrul din z. (tr.n.) 33/72

Mai mult, intervenientul arată faptul că, chiar și un studiu făcut de către Mayo Clinic în colaborare cu ,,,,, - „Double Z Sampling: How Does It Work

and

What

Does

It

Do?"

accesibil

la

link-ul https://www.mayo.edu/research/documents/rsna2005-doublez- samplingpdf/DOC-10027306, pag. 2 și 3(Anexa 3) demonstrează contrariul celor afirmate de contestatoare, făcând comparaţie între cele două tehnici, (fiind prezentate în susținere două imagini fig. 2 și fig.4). Astfel, intervenientul arată că, își pune întrebarea de ce contestatorul, compară, pe de o parte, cele două metode și pe de altă parte susţine că metoda ,,,,, este singura capabilă să realizeze achiziţia a 128 slice-uri, inducând astfel în eroare Consiliu. Coroborând informaţiile provenite din studiile prezentate, intervenientul apreciază că, în mod deliberat, contestatorul încearcă să inducă în eroare, susţinând, în mod eronat, că echipamentul Revolution EVO, nu îndeplineşte cerinţa din cadrul caietului de sarcini. De asemenea, contestatoarea prezintă, în mod repetat, informaţii cu privire la modurile de achiziţie disponibile care, deși sunt prezente în documentaţia tehnică a echipamentului, sunt scoase din context și nu fac referire la metoda de achiziţie Conjugate Cone-Beam Back Projection, care, la fel ca tehnologia z- Flying Focal Spot specifică echipamentul Somatom Definition Edge, ce permite achiziţia a 128 de slice-uri. Prin urmare, intervenientul solicită respingerea susţinerilor contestatoarei cu privire la neîndeplinirea de către ,,,,, a cerinţei tehnice „Sistemul să fie capabil de a achiziţiona un numar de minim 128 secțiuni/rotație, atât în mod axial, cât și elicoidal," ca nefondate. 2.2.2 Cu privire la susţinerile ,,,,,, precum că ,,,,, nu ar îndeplini cerinţa din caietul de sarcini de la capitolul 3 - masa de pacient ce prevede: „domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 180 cm" și „domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 180 cm", intervenientul precizează următoarele: Întrucât autoritatea contractantă a decis modificarea acestor cerinţe tehnice privitoare la masa de pacient prin punctul de vedere nr. din data de (Anexa 4), interpretând corect solicitarea ,,,,, din contestaţia formulată, intervenientul consideră ca fiind evident că cerinţa din caietul de sarcini de la capitolul 3 - masa de pacient, are, în prezent, următoarea formulare: „domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 170 cm" și „domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 155 cm". În sensul dat, în continuare este redat un extras din Punctul de Vedere: „5. Referitor la cerinţele din caietul de sarcini: «Domeniul maxim de scanare orizontal în regim axial tic minim 180 cm», «Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 180 cm» S-a solicitat modificarea cerinţei după cum urmează: «Domeniul maxim de scanare orizontal în regim axial de minim 180 cm», «Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 180 cm» 34

Răspuns: observând eroarea societăţii contestatoare, deducând însă din textul contestaţiei faptul că se doreşte reducerea acestor parametri, pentru a încuraja libera concurență şi proporţionalitatea, am hotărât modificarea lor, după cum urmează: «Domeniul maxim de scanare orizontal în regim axial de minim 170 cm», «Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 155 cm»". Dorim să precizăm că această cerinţă este relevantă din punct de vedere clinic pentru scanările pacienţilor înalţi şi permite realizarea procedurilor medicale cu o singură injectare de substanţă de contrast, asigurând atât confortul şi protecţia pacientului (nivel de radiaţii, evitarea dozei duble de substanţă de contrast), cât şi asigurarea unui flux de lucru optim necesar unui spital de urgenţă.” Astfel, intervenientul consideră evident faptul că, susţinerile contestatoarei cu privire la neîndeplinirea de către ,,,,, a acestiei cerinţe tehnice sunt lipsite de fundament. Prin urmare, având în vedere argumentele mai sus prezentate, intervenientul solicită respingerea tuturor susţinerilor contestatoarei, ca fiind neîntemeiate și să se constate că oferta ,,,,, este conformă și admisibilă. În concluzie, pentru toate considerentele prezentate, intervenientul solicită admitetrea cererii de intervenţie, precum și „să constataţi îndeplinirea cerinţelor tehnice solicitate, de către Subscrisa ,,,,,, a cărei oferta a fost declarată în mod legal conformă și câștigătoare a licitaţiei”, și pe cale de consecință, respingerea contestaţiei depuse de ,,,,,, ca neîntemeiată, precum și menținerea raportul procedurii în integralitatea sa, ca fiind temeinic și legal.  Prin adresa înregistrată la CNSC nr. , ......... SRL, în calitate de intervenient şi ofertant în cadrul procedurii de atribuire în cauză, a formulat, în temeiul şi termenul legal prevăzut de art. 8, art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 62 din Cod Procedură Civilă, „cerere de intervenţie principală”, împotriva rezultatului procedurii de atribuire în ceea ce priveşte desemnarea ofertantului câştigător pentru lotul I din cadrul acordului cadru, respectiv pentru furnizarea unui „Computer tomogrof 64/128", prin intermediul căreia solicită admiterea cereri de intervenţie şi pe cale de consecinţă:  1. Anularea parţială a Raportului Procedurii nr. cu privire la Lotul I - Computer tomograf 64/128, precum şi a oricăror acte subsecvente acestui raport, în ceea ce priveşte constatarea caracterului acceptabil al ofertei declarate câştigătoare, precum şi în ceea ce priveşte decizia de declarare a acestei oferte ca fiind câştigătoare pentru lotul I - Computer tomograf 64/128; 2. Dispunerea măsurii de remediere constând în obligarea Spitalului la reluarea procedurii de atribuire din etapa de evaluare a ofertelor depuse, în sensul evaluării ofertelor depuse pentru lotul I din cadrul acordului cadru cu respectarea cerinţelor legale imperative şi a criteriilor de calificare şi selecţie impuse prin intermediul documentaţiei de atribuire şi pe cale de 35/72

consecinţă, atribuirea acordului cadrul ce face obiectul procedurii de atribuire pentru lotul 1 - Computer tomograf 64/128 către ......... SRL; 3. Respingerea contestaţiei introduse de către ......... SRL în ceea ce priveşte oferta depusă de către ......... SRL. I. Scurtă descriere a situaţiei de fapt Intervenientul prezintă un scurt istoric al procedurii și arată că, prin intermediul raportului procedurii nr. , comunicat în data de , i s-au adus la cunoştinţă următoarele: (Anexa 2) ■ Pentru lotul I - Computer tomograf 64/128 au fost depuse un număr de trei (3) oferte, toate fiind evaluate ca îndeplinind cerinţele minime impuse prin caietul de sarcini, fiind declarate admisibile. ■ Ca urmare a aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ", în urma etapei de licitaţie electronică, în cazul lotului 1 a rezultat următorul clasament: o Locul 1 - ......... S.R.L. cu un punctaj de 94.8; o Locul 2 - ......... S.R.L. cu un punctaj de 82.37; şi o Locul 3 - ......... S.R.L. cu un punctaj de 82.17. Conform raportului procedurii nr. , autoritatea contractantă a solicitat tuturor ofertanţilor menţionaţi mai sus, depunerea documentelor suport pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE, astfel că ,,,,, a depus, în termen, documentele suport solicitate, printre care avize de funcţionare şi autorizaţii atât pentru sine cât şi pentru subcontractantul declarat Philips Romania SRL. Deși raportul procedurii nr. reflectă faptul că informaţiile preliminare din DUAE sunt demonstrate în privinţa tuturor ofertanţilor, astfel cum se va arată în continuare, intervenientul consideră că această constatare nu este fondată în cazul ofertantului ......... S.R.L., plasat conform clasamentului pe Locul 1 în ceea ce priveşte lotul 1 - Computer tomograf 64/128. În sensul dat, se arată că, ......... S.R.L. nu a declarat conform raportului procedurii nr. , niciun subcontractant în cazul lotului 1, semnificând pe cale de consecinţă că acesta are capacitatea de a livra produsul ce face obiectul lotului 1 şi toate accesoriile ataşate acestuia precum şi că deţine avizele de funcţionare şi autorizaţiile necesare furnizării lor. Astfel, intervenientul precizează că, în acord cu prevederile caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire, pagina 5, secţiunea accesorii, unul dintre accesoriile aferente Computerului tomograf 64/128 este imprimanta pentru filme radiologice. Prin intermediul relaţiilor comerciale anterioare pe care ......... SRL le- a avut cu S.R.L., acesta precizează că, cunoaşte faptul că această societate nu deţine aviz de funcţionare emis de Ministerul Sănătăţii pentru imprimantă laser pentru imagistică medicală. Din păcate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale („ANMDM") nu pune la dispoziţie lista avizelor per distribuitor, motiv pentru care, la momentul dat, intervenientul arată că nu poate furniza proba scrisă a aspectelor invocate. 36

Cu toate acestea, ......... menţionează că, din documentele suport depuse de SRL în vederea demonstrării informaţiilor din DUAE, aflate în dosarul achiziţie, cele invocate mai sus pot fi probate astfel încât să rezulte lipsa avizului de funcţionare emis pentru imprimanta laser pentru imagistică medicală pentru ofertantul clasat pe locul 1. În acelaşi timp, intervenientul menţionează că, a depus la solicitarea Spitalului, avizul de funcţionare nr. emis de ANMDM, din cuprinsul căruia rezultă că ......... este avizată să importe, distribuie, depoziteze şi asigure repararea, mentenanţa şi punerea în funcţiune/ instalarea printre altele a imprimantelor laser pentru imagistică medicală. II. Nelegalitatea evaluării ofertelor În drept, raportat la situaţia de fapt descrisă în cadrul secţiunii I de mai sus, intervenientul arată că: (A) Oferta depusă de către ofertantul declarat câştigător nu respectă cerinţele legale imperative impuse prin intermediul Legii nr. 98/2016 şi ale HG nr. 395/2016. În sensul dat, se arată că, în conformitate cu prevederile art. 132 din cadrul HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligaţia verificării modului de aducere la îndeplinire a criteriilor de calificare şi selecţia prin verificarea conţinutului DUAE şi a documentelor doveditoare în cazul ofertantului clasat pe primul loc. În cazul în care oferta nu îndeplineşte criteriile impuse prin documentaţia de atribuire sau ofertantul nu depune documentele în vedere susţinerii îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, oferta va fi considerată inacceptabilă. (B) Stabilirea ofertei câştigătoare de către Spital a fost realizată cu încălcarea prevederilor legale imperative în materie de evaluare şi stabilire a ofertelor câştigătoare menţionate în cadrul art. 207 din Legea nr. 98/2016. Astfel, se arată că, în acord cu prevederile 207 din cadrul Legii nr. 98/2016: „autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire [...], dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) oferta respectivă îndeplineşte toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin anunţul de participare şi documentele achiziţiei [...]". În cazul ofertei declarate câştigătoare pentru lotul I - Computer tomograf 64/128, intervenientul consideră că rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că Spitalul nu a respectat prevederile art. 207 din Legea nr. 98/2016, fiind redat în mod clar din cadrul secţiunii I de mai sus, faptul că oferta declarată câştigătoare nu respectă toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin anunţul de participare şi documentele achiziţiei, respectiv faptul că ofertantul clasat pe locul I nu îndeplineşte cerinţele menţionate în cadrul secţiunii lll.l.) „Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale”, inclusiv cerinţele privind înscrierea în registrele profesionale sau comerciale din cadrul fişei de date, respectiv nu deţine aviz de funcţionare emis de Ministerul Sănătăţii pentru accesoriul imprimantă de filme radiologice. Prin urmare, intervenientul susține că, oferta declarată câştigătoare, ce trebuia să fie considerată inacceptabilă, nu putea astfel fi supusă 37/72

evaluării prin aplicarea criteriului de atribuire, ci trebuia exclusă din procedură, anterior acestui moment. În sensul dat, intervenientul învederează faptul că, în acord cu prevederile art. 137 din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme. Aşadar, în cazul ofertei analizate, intervenientul apreciază că, comisia de evaluarea de la nivelul Spitalului nu trebuia să ajungă până în etapa aplicării criteriului de atribuire cu privire la această ofertă, deoarece neconformitatea tehnică a ofertei ar fi trebuit să conducă la respingerea acesteia în cadrul unei etape preliminare aplicării criteriului de atribuire. (C) Prin nerespectarea dispoziţiilor legale imperative arătate mai sus, intervenientul susțiunme că, autoritatea contractantă a vătămat drepturile şi interesele legitime ale ,,,,,, comparând oferta ,,,,, cu o ofertă inacceptabilă şi clasând în mod nelegal oferta ,,,,, pe locul 2. Pentru toate considerentele anterior prezentate, intervenientul consideră că se impune anularea parţială a raportului procedurii nr. şi a oricăror acte subsecvente acestuia în ceea ce priveşte decizia aferentă lotului 1 - Computer tomograf 64/128, respectiv decizia prin care oferta ......... SRL a fost considerată ca fiind "acceptabilă", precum şi decizia de a clasa pe primul loc oferta depusă de către ......... SRL în urma aplicării criteriului de atribuire. III. în opinia intervenientului, se impune reluarea procedurii de atribuire din etapa de evaluare în ceea ce priveşte lotul I - Computer tomograf 64/128 În lumina celor expuse anterior, ......... SRL apreciază că se impune dispunerea măsurii de remediere constând în reluarea procedurii de atribuire din etapa de evaluare a ofertelor în vedere restabilirii legalităţii modalităţii de evaluarea a ofertelor şi implicit de atribuire a contractului pentru lotul I - Computer tomograf 64/128. Pe cale de consecinţă, intervenientul susține că se impune obligarea autorităţii contractante la respectarea modalităţii de evaluare a ofertei depuse de către SRL, prin constatarea caracterului inacceptabil al acestei oferte raportat la criteriile privind capacitatea impuse prin intermediul documentaţiei de atribuire. Ulterior constatării inacceptabilităţii ofertei depuse de către ofertantul clasat la acest moment pe locul I, autoritatea contractantă va fi nevoită să aplice criteriul de atribuire asupra ofertelor admisibile din punct de vedere tehnic, respectiv să modifice rezultatul evaluării ofertelor prin desemnarea ofertei ,,,,, ca fiind clasată pe locul I. IV. Respingerea contestaţiei introduse de către ......... în ceea ce priveşte oferta ......... SRL În ceea ce priveşte argumentele privind caracterul inacceptabil şi neconformitatea ofertei ......... SRL invocate de către ......... SRL prin intermediul contestaţiei, intervenientul arată că: a. ......... SRL a declarat în mod complet şi corect subcontractorii în cazul lotului 1, deţinând toate avizele de funcţionare şi autorizaţiile solicitate; 38

Astfel, succint se arată faptul că ......... SRL a semnalat existenţa unei posibile suspiciuni cu privire la nedeclararea unui subcontractant pentru accesoriul „injector cu cap dublu pentru substanţă de contrast" ofertat de către ......... SRL. Mai mult, intervenientul arată că suspiciunea ......... SRL este nefondată, prin raportare la faptul că subcontractantul declarat, respectiv ,,,,,SRL urma să furnizeze accesoriul menţionat mai sus, acesta fiind inclus de către producător în pachetul aferent Computerului Tomograf Philips, sens în care, precizează că, în propunerea tehnică depusă, pagina 35, ......... menţionează sub formă tabelară, astfel cum este solicitat prin intermediul caietului de sarcini faptul că injectorul cu cap dublu este inclus în oferta sa, fiind furnizat de către SRL(Anexa 3). De asemenea, în opinia intervenientului, relevante sunt trimiterile din oferta tehnică aferente injectorului cu cap dublu, trimiteri la documentaţia tehnică Philips privind configuraţia oferită, care include injector cu cap dublu. Informaţiile relevante se regăsesc, după cum se arată, la pagina 12 din cuprinsul documentaţiei tehnice de suport aferente produsului Computer Tomograf Philips, unde sunt menţionate expres accesoriile oferite, printre care se enumeră şi injectorul cu cap dublu(Anexa 4). Mai mult, se arată că, în acord cu partea IV secţiunea A din DUAE depuse de către ......... SRL, cât şi de către ,,,,,SRL, este menţionat faptul că acestea sunt înscrise într-un registru profesional relevant, fiind menţionate în cadrul secţiunii D avizele de funcţionare relevante eliberate de către Ministerul Sănătăţii(Anexa 5 şi Anexa 6). De asemenea, se arată că subcontractantul declarat al ......... SRL, deţine autorizaţie de funcţionare pentru aparatul Computer Tomograf eliberată de CNCAN sub număr SP 482/2020 şi aviz de funcţionare nr. din data de emis de ANMDM cu privire, printre altele, la produsul computer tomograf, avizele şi autorizaţiile menţionate regăsindu-se la dosarul procedurii de achiziţie. Prin urmare, ......... SRL susține că a îndeplinit toate criteriile de calificare şi selecţie impuse prin intermediul documentaţiei de atribuire, oferta fiind acceptabilă, astfel cum a fost consemnat şi prin intermediul raportului procedurii nr. . b. Aparatul Computer tomograf ofertat de către ......... SRL îndeplineşte în mod integral cerinţele din caietul de sarcini Cu privire la acest aspect, intervenientul arată că contestatorul a susţinut că aparatul Computer tomograf inclus în oferta sa nu are capacitatea de a achiziţiona un număr minim de 128 secţiuni/rotaţie atât în mod axial cât şi secvenţial cât şi elicoidal, conform caietului de sarcini. Astfel, pentru a putea achiziţiona X secţiuni cu un aparat Computer Tomograf, intervenientul învederează că este necesar ca acesta să aibă X rânduri detectori cu un sistem de achiziţie digitală corespunzător celor X detectori tot în număr de X sau un număr de X/2 rânduri de detectori folosind diferite tehnici pentru dublarea numărului de secţiuni. Primordial, în acest sens, sunt, după cum se arată, atât definirea corectă a procesului 39/72

de achiziţie, dar, mai ales scopul acesteia, din punct de vedere al beneficiului clinic. Așadar, intervenientul menționează că procesul de achiziţie având X/2 detectori, este efectuat în diferite moduri, în funcţie de producător şi de sistem. De asemenea, intervenientul învederează faptul că, tehnologia cu punct focal dinamic se referă la poziţia punctului focal al tubului de raze X. Punctul focal variază foarte rapid între diferite poziţii de pe anod, creând astfel vizualizări uşor diferite ale obiectului scanat în ciuda unei poziţii fixe/identice a detectorului. Mai mult, tehnologia poate fi utilizată pentru a creşte numărul de proiecţii cu raze X pentru reconstrucţia imaginii. Ulterior, a fost introdusă, după cum se arată, o mişcare suplimentară de-a lungul axei z (z-FFS) care permite creşterea numărului de proiecţii şi în direcţia z. Cu toate că, tehnologia zFS prin punct focal dinamic obţine într- adevăr un set puţin mai mare de date brute, ca rezultat a unor proiecţii multiple, ce se suprapun însă, în cea mai mare parte, datorită poziţiei fixe a detectorului, însă, deoarece sistemul are tot 64 de rânduri de detectori precum restul ofertanţilor din procedura de atribuire, intervenientul concluzionează că setul de date final obţinut este tot rezultatul unei procesări matematice complexe (cu algoritmi diferiţi, specifici fiecărui producător). Totodată, se arată că, și contestatorul afirmă că: „tehnologia zFS (z- Flying Focal Spot-Spot focal dinamic) utilizează acel tub Rx special cu deflexie electromagnetică, ce dublează numărul de achiziţii, două achiziţii în loc de una pe acelaşi detector" (redând în susținere o figură).  Intervenientul precizează faptul că, tubul de raze X utilizat de producătorul pe care îl reprezintă contestatorul foloseşte un fascicul de electroni care este deviat cu acurateţe şi rapiditate, creând două puncte focale, tehnică ce dublează în concret numărul de proiecţii. Astfel, cele două proiecţii care se suprapun au ca rezultat o supra-eşantionare pe direcţia z. Prin achiziţie se înţelege rezultatul unui proces finalizat, astfel că, intervenientul subliniază faptul că, poate afirma cu convingere că achiziţionează suficiente date, cu 64 de rânduri de detectori pentru a produce 128 de secţiuni unice per rotaţie 360 de grade, axial sau elicoidal. Așadar, intervenientul susține că această tehnică este similară cu cea propusă de către contestator. Astfel, tehnologia de dublare a numărului de secţiuni (DAS) pe sistemului Incisive CT este, după cum se arată, rezultatul provocării de a obţine o rezoluţie cât mai mare în plan axial, eliminând simultan artefactul de tip „windmill" (asemănător mişcării palelor unei mori de vânt) din planul z. De-a lungul procesului de cercetare și dezvoltare, a constatat că rezoluţia e limitată folosind acest procedeu de dublare a numărului de secţiuni prin zFS, deoarece fasciculul nu poate fi mutat pe direcţia plană şi pe direcţia z pe durata aceleiaşi achiziţii. În cazul în care contestatorul 40

obţine rezoluţia maximă prin comutarea fasciculului în planul x-y, atunci nu va avea avantajul dublării numărului de secţiuni pe direcţia z. Dacă dublează numărul de secţiuni prin comutarea fasciculului în direcţia z, atunci nu va putea atinge rezoluţia maximă în planul x-y. Mai mult, se arată că, a dezvoltat procedeul de dublare a secţiunilor pentru a oferi o rezoluţie mai mare în plan axial, eliminând simultan artefactele datorate mişcării fascicolului, artefacte de tip mori de vânt, din planul z. Scopul achiziţiei unui număr dublu de secţiuni, faţă de numărul de rânduri detectori este reducerea artefactelor. Folosind tehnologia DAS, de achiziţie digitală şi eşantionare, disponibilă pe sistemele Philips se poate obţine rezoluţie îmbunătăţită atât în plan axial, cât şi în planul z. Tehnologia Philips propusă furnizează câte un eşantion per element detector per rând, iar datele rezultate sunt dublate în conformitate cu un algoritm matematic, ce permite achiziţia unui număr dublu de eşantioane per element detector, per rând, în două locaţii diferite, pe axa z. În concluzie, intervenientul apreciază că susţinerile ori sugestiile contestatorului în sensul obţinerii a 128 de secţiuni „achiziţionate" cu un echipament cu 64 de rânduri de detectori, fără procesare a setului de date şi suprapunere a proiecţiilor, nu poate fi susţinută din punct de vedere tehnic. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, oferta sa este conformă, îndeplinind integral cerinţele impuse prin caietul de sarcini, afirmaţiile contestatorului fiind, în opinia intervenientului, „doar anumite presupuneri pe care acesta le înaintează, fără a cunoaşte funcţionalităţile aparatului Philips ofertat” de către ......... SRL Pe cale de consecinţă, faţă de argumentele arătate în cadrul punctelor a şi b de mai sus, intervenientul consideră contestaţia ......... SRL neîntemeiată, în ceea ce priveşte oferta depusă de către ......... SRL, motiv pentru care, sub acest aspect, contestaţia se impune a fi respinsă. În drept, se invocă prevederile art. 17 din Legea nr. 101/2016 şi toate dispoziţiile legale la care s-a făcut referire în cadrul contestaţii. În probaţiune, au fost depunse înscrisuri. Totodată, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2020, se solicită acces la dosarul cauzei, precum și „păstrarea caracterului confidenţial al documentelor declarate ca atare în cadrul procedurii de atribuire, având în vedere secretele tehnice şi comerciale pe care aceste documente le conţin”. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. , ......... SRL a formulat răspuns la punctul de vedere al autorității contractante nr. , prin care a arătat că își menține solicitările din contestația formulată, având în vedere următoare motivele: I. Cu privire la susţinerile autorităţii contractante referitoare la tardivitatea contestaţiei (punctul I din cadrul Punctului de vedere), contestatorul solicită respingerea acestora, deoarece, astfel cum reiese şi din anexele la contestaţie (AWB-ul firmei de curierat care confirmă transmiterea contestaţiei către autoritatea contractantă), a depus 41/72

contestaţia în termen, aceasta fiind transmisă către CNSC și ......... la data de 05.06.2020. II. Referitor la punctul 2.1. din cadrul Punctului de vedere: Contestatorul consideră că, autoritatea contractantă omite să facă precizări cu privire la elementul esenţial evidenţiat în cadrul contestaţiei (la punctul 2.1., subpunctele A, B şi C), şi anume: lipsa avizelor emise de Ministerul Sănătății în conformitate cu art. 926 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, din care să reiasă că cei doi operatori economici deţin autorizarea pentru importul/comercializarea/ depozitarea: Injectorului cu cap dublu pentru substanţa de contrast (în cazul ......... SRL) şi a Imprimantei pentru filme radiologice (în cazul ......... SRL) Așadar, contestatorul arată că, ofertantul ......... SRL a declarat subcontractant societatea pentru Lotul 1, în cadrul raportului procedurii nr. , fiind detaliate activitățile subcontractorului , acestea fiind: "instalare, instruire, service echipamente medicale", activităţile care, se referă la echipamentul computer tomograf și nu includ și livrarea echipamentului sau a accesoriilor la care se face referire în contestaţie. Mai mult, obiectul subcontractării se referă, după cum se arată, strict la activitatea de „servicii de instalare, întreţinere și service în garanţie", procentul de subcontractare fiind de 30%, conform Declaraţiei privind Subcontractării depusă de către ......... SRL. Astfel, contestatorul susține că, din documentele anterior enumerate rezultă în mod clar că ofertantul ......... nu a declarat subcontractant pentru dispozitivul medical Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast şi nu a prezentat avizul obligatoriu d.p.d.v. legal pentru acest dispozitiv. De asemenea, contestatorul precizează că, cei doi ofertanţi (......... și .........) au participat la procedură fără subcontractanţi nominalizaţi pentru dispozitivele medicale Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast (în cazul ......... SRL) şi Imprimantă pentru filme radiologice (în cazul .........). Prin urmare, neavând niciun subcontractant declarat pentru respectivele dispozitive medicale, această parte a contractului ar trebui să fie executată integral de către aceştia, fapt care, în opinia sa, contravine legislaţiei în vigoare aplicabilă furnizorilor de echipamente medicale (aceştia nedeţinând avizele necesare pentru respectivele dispozitive medicale). III. Cu privire la punctul 2.2. al Punctului de vedere: Contestatiorul reiterează faptul că, în contestaţie a prezentat documente ale producătorilor la care face referire, implicit și (Manual de operare, Manual tehnic de referinţă ale aparatului CT Revolution Evo, respectiv, Manual de utilizare, Lista protocoale de referință pentru aparatul Incisive CT ), documente clare, lipsite de echivoc, care, în opinia sa, dovedesc faptul că aceste aparate nu pot achiziţiona decât maximum 64 secţiuni/rotaţie. Astfel, deși ele pot reconstrui 128 secţiuni/rotaţie, contestatorul subliniază faptul că cerinţa caietului de sarcini specifică în 42

mod clar că aparatele trebuie să fie capabile de a achiziţiona 128 secţiuni pe rotaţie. Mai mult, contestatoruil arată că, cu privire la toate documente care fac dovada că echipamentele și pot reconstrui 128 secţiuni/rotaţie, dar nu pot achiziţiona 128 secţiuni/rotaţie, autoriatea contractantă nu face nicio referire sau comentariu în Punctul de vedere, „probabil, şi pentru faptul că documentele prezentate sunt clare şi lipsite de echivoc.” ,,,,, precizează că, referirea sa (şi) la site-ul ITN a fost doar pentru a arată că şi pe acest site există informaţia că cele două echipamente și au doar 64 rânduri de detectori, deci nu au cum să achiziţioneze 128 secţiuni (neavând un tub Rx în tehnologia zFS). Deși autoritatea contractantă susţine că nu este de acord cu afirmaţia potrivit căreia "exista două modalităţi recunoscute de a achiziţiona un anumit număr „X" de secţiuni la un aparat CT (...)", menţionând că „aceste modalităţi sunt cele dezvoltate de producătorul reprezentat de firma contestatoare", contestatorul consideră eronată afirmaţia, deoarece susţinerea sa nu reprezintă o opinie proprie, ci este un lucru unanim recunoscut, în sensul că nu există decât două tehnologii/ posibilităţi prin care se obţine un număr de 128 secţiuni achiziţionate pe un aparat CT: fie având 128 detectori şi un tub Rx clasic, fie având 64 detectori şi un tub Rx special în tehnologia zFS (spot focal dinamic). Ca o confirmare a celor specificate, contestatorul prezintă un document editat de NHS Purchasing and Supply Agency, o agenţie a Departamentului Sănătăţii din Regatul Unit, care până în 2010 publica rapoarte şi comparaţii ale aparatelor CT existente (la acea vreme) pe piaţă. Se arată că, în raportul său din Martie 2009, privind specificaţiile tehnice comparative ale aparatelor CT de 128-320 secţiuni, figurează doar 3 aparate (la pag.3 a documentului): Brilliance iCT- (varianta actuală fiind modelul ¡CT600), Definition AS+-,,,,, (varianta actuală fiind modelul Definition Edge - aparatul oferit de ,,,,, în cadrul procedurii de achiziţie ce face obiectul contestaţiei în cauză) şi Aquilion One-Toshiba (Anexa 7 -Comparaţie NHS 128- 320 secţiuni). De asemenea, se arată că, la pag. 9 a acestui document se precizează clar că aparatul ,,,,, are 128 secţiuni achiziţionate: (la pct. 4.4) obţinute cu 64 rânduri de detectori (pct. 4.10)(aspecte redate sub formă tabelară), lucru care, susține contestatorul, se datorează faptului că aparatul Definition AS+, deşi are doar 64 rânduri de detectori (pct. 4.10), are tubul Rx special cu tehnologie zFS, lucru indicat în pag. 8 a acestui raport (la pct.3.4). Așadat, contestatorul precizează că, două lucruri se pot observa din acest document: faptul că aparatul Toshiba foloseşte, pentru a achiziţiona 320 secţiuni, un număr de 320 detectori, având un tub Rx clasic (fără tehnologia spot focal dinamic), iar aparatul ,,,,, foloseşte, pentru a achiziţiona 128 de secţiuni, un număr de 64 detectori având tub Rx în tehnologia zFS (spot focal dinamic). 43/72

Astfel, contestatorul susține că, cele prezentate în cadrul contestaţiei sunt lucruri cunoscute şi recunoscute de mult timp şi nu reprezintă o opinie a sa, ci o realitate. Deși autoritatea contractantă afirmă, în continuare, în mod eronat, că „în realitate, fiecare producător şi-a dezvoltat propria tehnologie de achiziţionare a secţiunilor în Computer Tomografia cu radiaţii X: Flying Focal Spot, Conjugate Cone-Beam Projection etc.", contestatorul susține că aceasta este o eroare, deoarece, făcând referire la tehnologiile de achiziţie a secţiunilor la aparatele CT, autoritatea menţionează, pe lângă tehnologia recunoscută ca tehnologie de achiziţie, Flying Focal Spot şi „Conjugate Cone - Beam Projection (în cele ce urmează "CCB"), însă, Conjugate Cone - Beam (Back) projection nu este nicidecum o tehnologie de achiziţie a secţiunilor CT, ci este un algoritm de reconstrucţie a secţiunilor CT. Cu alte cuvinte, contestatorul subliniază faptul că, CCB nu are nicio legătură cu achiziţia secţiunilor CT, ci doar cu reconstrucţia secţiunilor CT. Mai mult, faptul că CCB este un algoritm de reconstrucţie a secţiunilor şi nu de achiziţie a secţiunilor, poate fi dovedit, susține contestatorul, prin accesarea

link-ul https://www.researchqate.net/publication/ 243484Q92_Conjugate_cone-beam_reconstruction_algorithm, unde este prezentat un articol apărut în Optical Engineering nr. 46 din Iunie 2007, printre autorii acestui articol fiind indicaţi Jiang Hsieh (ca prim autor) şi Jean Baptiste Thibault, ambii autori fiind citaţi cu menţiunea „formely GE". De asemenea, contestatorul învederează că, însuşi titlul articolului („CCB reconstruction algorithm") indică în mod clar faptul că algoritmul Conjugate Cone - Beam este un algoritm de reconstrucţie, lucru ce se poate citi şi în abstractul acestui articol. În concluzie, a afirma că o tehnologie de achiziţie secţiuni, precum Flying Focal Spot, este similară cu un algoritm de reconstrucţie secţiuni, CCB, astfel cum procedează autoritatea contractantă, este, în opinia contestatorului, o eroare. Se arată totodată faptul că, algoritmul CBB este folosit la aparatul GE pentru a obţine 128 secţiuni reconstruite, pentru că este un algoritm de reconstrucţie și nu este o tehnologie de achiziţie. Contestatorul arată că, autoritatea contractantă menţionează, de asemenea, în Punctul său de vedere că ......... a demonstrat îndeplinirea cerinţei cu „Fişa de date a echipamentului , varianta în limba engleza", pagina 8, unde s-a specificat: „128 distinct projection measurements per rotation for axial and a helical acquisition mode", însă, în fişa de date a aparatului nu apare nicio menţiune că poate achiziţiona 128 de secţiuni, ci doar că asigură 128 măsurători de proiecţii distincte. Cum însă „proiecţii distincte" nu înseamnă secţiuni achiziţionate, contestatorul consideră că autoritatea contractantă ar fi trebuit să solicite ......... un document care să arate fără echivoc că sistemul ofertat poate achiziţiona 128 de secţiuni/rotaţie, astfel cum a solicitat în caietul de sarcini. Mai mult, contestatorul arată că, autoritatea contractantă afirmă în continuare că, prin răspunsul primit de la ........., aceasta „a demonstrat că 44

sistemul este o instalaţie CT cu un număr de 64 elemente de detector conform solicitărilor din caietul de sarcini, capabilă să achiziţioneze 128 de proiecţii într-o rotaţie, conform principiului fizic numit «teorema slice- projection» («teorema Slice Fourier»). Conform acestei teoreme, transformata Fourier a proiecţiilor în «X» dimensiuni este egală cu numărul de slice-uri din aceste «X dimensiuni.»” Astfel, deși autoritatea contractantă menţionează că aparatul are un număr de 64 elemente (în fapt rânduri) de detector, că sistemul este capabil să achiziţioneze 128 proiecţii într-o rotaţie şi, prin urmare îndeplineşte cerinţa caietului de sarcini, contestatorul susține că, acest lucru este, din nou, eronat, pentru că cerinţa caietului de sarcini se referă la 128 secţiuni achiziţionate într-o rotaţie şi nicidecum la achiziţionarea a 128 proiecţii într-o rotaţie. Așadar, dacă ceea ce spune autoritatea contractantă, ca urmare a explicaţiilor ......... (prin folosirea Wikipedia) ar fi adevărat, şi anume faptul că o proiecţie reprezintă o secţiune achiziţionată, atunci, contestatorul arată că își pune întrebarea de ce în niciunul dintre documentele GE (inclusiv în documentul prezentat în licitaţie) nu apare menţionat faptul că poate achiziţiona 128 secţiuni. De asemenea, contestatorul arată că, deşi autoritatea contractantă a fost cea care a solicitat 128 secţiuni achiziţionate, la acest moment, atât , dar, în mod surprinzător şi autoritatea fac referire la „proiecţii" și nicidecum de secţiuni achiziţionate. În continuare, contestatorul prezintă detalii cu privire la eroarea pe care o face autoritatea contractantă (bazându-se pe explicaţiile ofertantului ) când încearcă să inducă ideea că o proiecţie ar fi același lucru cu o secţiune achiziţionată: 1) Referirea la teorema slice Fourier este, în opinia sa, o dovadă clară că se face referire la reconstrucţie de secţiuni şi în niciun caz la achiziţie de secţiuni: Astfel, contestatorul arată că, dacă autoritatea contractantă ar fi căutat informaţii despre teorema slice Fourier, ar fi observat imediat că această teoremă face referire la procesul de reconstrucţie a secţiunilor CT, sens în care, prezintă, în susținere, următorul exemplu: la adresa https://www.sciencedirect.com/topics/enqineerinq/slice-theorem,

la articolul „Mathematical concepts for image reconstruction in tomography, S. Kim et all" se precizează: „Fourier transform is used to reconstruct the projected data (Bracewell & Riddle, 1967). Fourier slice theorem relates the projected data to the unknown field (Kak & Slaney, 1988).”/ „Transformata Fourier este utilizată pentru a reconstrui datele proiectate(...) Teorema slice Fourier se raportează datele proiectate la un camp necunoscute..)". Mai mult, se arată că, tot la acelaşi site, la cap.7.2.1 se menţionează că „transformata Radon, teorema slice Fourier și (algoritmul) filtered back projection, fiecare dintre ele, se referă la reconstrucţia imaginilor RMN și CT: „Fourier Transform Applications Wim van Drongelen, in Signal Processing for Neuroscientists, 2007 45/72

7.2.1 Measured Absorption — Radon Transform In the following discussion, we develop the Radon transform, the Fourier slice theorem, and filtered back projection as each applies to MRI and CT image reconstruction. These techniques require reconstruction of a density function representing the internal structure of an object from sensor readings taken from outside that” De

asemenea,

contestatorul

menţionează

şi

link-ul https://www.youtube.com/watch?v=YlvTpW3levl, unde se indică: „The Fourier Slice Theorem is the basis of the Filtered Backprojection reconstruction method”/„Teorema Slice Fourier este baza pentru metoda de reconstrucţie Filtered Backprojection". Deoarece reconstrucţia Filtered backprojection este metoda bine- cunoscută de reconstrucţie folosită în aparatele CT, contestatorul susține că, se observă clar că teorema slice Fourier are legătură cu procesul de reconstrucţie al imaginilor şi nicidecum cu achiziţia de imagini, deci nu poate fi în niciun caz invocată ca fiind metoda care realizează achiziţia de 128 secţiuni. O prezentare sumară a teoremei Slice Fourier este, după cum se arată: a) Teorema Slice Fourier menţionează că o proiecţie din spaţiul (uneori numit domeniul) imagine corespunde unei secţiuni/linii în spaţiul/domeniul Fourier. Însă, susține contestatorul, acest lucru este cu totul altceva decât ceea ce afirmă autoritatea contractantă (pe baza informaţiilor General Electric), care încearcă să inducă ideea (eronată) că o proiecţie în spaţiul imagine corespunde unei secţiuni în spaţiul imagine. Așadar, contestatorul susține că acest lucru este eronat deoarece teorema spune că o proiecţie (în spaţiul imagine) corespunde unei secţiuni în spaţiul Fourier şi nicidecum unei secţiuni în spaţiul imagine. Contestatorul învederează faptul că, cele două spaţii (spaţiul imagine şi spaţiul Fourier) sunt complet diferite şi din acest motiv, afirmaţia autorității contractante(urmare a explicaţiei ,,,,,) este, în opinia sa, una complet greşită, sens în care, în cele ce urmează prezintă un desen, din care reiese faptul că: „-pentru obiectul (cu linii roşii) din stânga (în spaţiul imagine) se realizează o transformare Radon pentru a obţine proiecţiile acestuia (linii verzi în stânga). Următorul pas este de a transforma aceasta proiecţie (colorată în verde-stanga) in spaţiul Fourier prin utilizarea transformatei Fourier. Rezultatul acestei transforman corespunde unei linii/ secţiuni in spaţiul Fourier (linia verde în partea dreapta). Dar această linie reprezintă doar o secţiune a spaţiului Fourier 2D şi nu este imaginea finală, si prin urmare nici o secţiune de imagine. - pentru a obţine o imagine finală este nevoie de mult mai multe proiecţii ale acestor linii/secţiuni din spaţiul imagine și, prin urmare, de linii/secţiuni în spaţiul Fourier (figurate ca linii punctate în roşu în partea dreaptă). - este lesne de observat și din desenul prezentat de autoritatea contractantă în Punctul de vedere că proiecţiei (din spaţiul imagine) din 46

stânga, figurată ca "px" (în coordonatele x-y) îi corespunde prin aplicarea transformatei Fourier, o linie/sețtiune, dar aceasta nu este în spaţiul imagine (din stânga) ci în spaţiul Fourier, determinat de sistemul de coordonate kx-ky (în dreapta), care este evident un spaţiu diferit de spaţiul imagine. Din acest motiv, afirmaţia potrivit căreia, dacă unei proiecţii îi corespunde o secţiune, atunci aparatul achiziţionează 128 secţiuni este una profund greşită. -pentru a avea o secţiune în planul imagine avem nevoie în fapt de un număr mare de proiecţii (multe sute de proiecţii), numărul acestor proiecţii fiind determinat de teorema Shanon Nyquist şi nu are legătură cu numărul de secţiuni achiziţionate ci are legătură cu calitatea imaginii în plan (un număr mai mare de proiecţii asigură o calitate mai bună a imaginii în plan).” Aşadar, contestatorul susține că, a spune că un număr de 128 proiecţii distincte determină un număr de 128 secţiuni achiziţionate este un nonsens, iar următoarele două exemple sunt, în opinia sa, edificatoare pentru confuzia/eroarea care a fost făcută: a)Un aparat CT cu un singur rând de detectori, așa numitul aparat CT (single slice) cu 1 secţiune realizează/are nevoie de peste 1000 proiecţii per rotaţie(conform teoremei Shannon Nyquist) pentru a achiziţiona o singură secţiune, cu menținea că acesta este un aparat de 1 (o) secţiune achiziţionată şi nu un aparat CT de (peste) 1000 de secţiuni achiziţionate. b) Acelaşi lucru se poate spune şi despre aparatul ,,,,, cu 16/32 secţiuni (însemnând 16 secţiuni achiziţionate și 32 secţiuni reconstruite, go.Now, care foloseşte peste 1500 proiecţii distincte pe rotaţie, dar totuşi nimeni nu pretinde că acesta este un scanner care achiziţionează peste 1500 de secţiuni per rotație. Astfel, acesta este un aparat CT cu 16 secţiuni achiziţionate şi cu 32 secţiuni reconstruite, secţiunile reconstruite fiind obţinute cu algoritmul de reconstrucţie IVR (Interleaved Volume Reconstruction), care este un algoritm similar cu algoritmul de reconstrucţie CBB al producătorului GE. Contestatorul arată faptul că, IVR fiind un algoritm de reconstrucţie (similar cu CBB) şi nu o tehnologie de achiziţie, aparatul său CT achiziţionează 16 secţiuni şi nu 32 de secţiuni, dar reconstruieşte 32 de secţiuni. Mai mult, contestatorul arată că, diferenţa dintre o proiecţie distinctă și o secţiune achiziţionată a fost confirmată şi de către CNSC, care, la contestaţia ,,,,, nr. 10985 din 15.05.2020, la procedura de licitaţie CN1020829 (organizatĂ de CJ Arad) - Dosar 921/2020, complet C8, unde (printre alte aparate) se solicită și „un aparat CT de tip multislice cu 128 de slice-uri" a emis o decizie care demonstrează diferenţa dintre cele două noţiuni, proiecţie şi respectiv, secţiune achiziţionată. La licitaţia anterior menționată, printre cerinţele caietului de sarcini pentru „un aparat CT de tip multislice cu 128 de slice-uri” era, după cum se arată, și cerinţa „sistemul să fie capabil a achiziţiona un număr de minim 128 proiecții/rotație atât în mod axial cât și helical”. Astfel, ,,,,, precizează că, în contestația sa la licitația menționată a demonstrat că proiecţiile sunt în 47/72

legătură cu procesul de reconstrucţie al secţiunilor şi nu au legătură cu procesul de achiziţie secţiuni, deoarece aparatul achiziționează secţiuni și în niciun caz proiecţii, solicitând modificarea acestei cerinţe (prin schimbarea termenului „proiecţii” în „secţiuni (slice-uri)), după cum urmează: „sistemul să fie capabil a achiziţiona un număr de minim 128 slice-uri (n.n secţiuni) la o rotație completă atât în mod axial cât și helical". Așadar, ,,,,, învederează că, prin Decizia CNSC nr. 951/C8/921 din 11.06.2020, Consiliul a admis modificarea acestei cerinţe, astfel cum a fost solicitat: „sistemul să fie capabil a achiziţiona un număr de minim 128 slice-uri (n.n secţiuni) la o rotație completă atât în mod axial cât și helical”. De asemenea, contestatorul precizează că, cerinţă tehnică a autorităţii contractante Consiliul Jueţean Arad „sună cunoscut”, exprimarea de 128 proiecţii distincte regăsindu-se şi în explicaţiile autorităţii contractante în Punctul de vedere, în cadrul căruia aceasta menţionează 128 proiecţii distincte, deşi prin documentaţia de licitaţie a solicitat 128 secţiuni achiziţionate. În privinţa aparatului CT Philips ofertat, contestatorul arată că, deși autoritatea contractantă afirmă că „ofertantul SC ......... SRL (...) a dovedit clar că sistemul ofertat (Incisive CT Plus) permite achiziţionarea a unui număr de 128 de proiecţii per rotaţie", prin documentul „Specificaţii Incisive CT Plus, pagina 5. capitol 5.3 Detector NanoPanel Elite”, în cadrul contestaţiei, documentele producătorului Philips (Manual de utilizare, Lista protocoale de referinţă pentru aparatul Incisive CT Philips) la care se face trimitere şi care au fost anexate, dovedesc, în opinia sa, faptul că aparatul Philips nu poate achiziţiona decât 64 secţiuni pe rotaţie, putând însă reconstrui 128 secţiuni printr-un algoritm de reconstrucţie similar cu cele menționate de contestator, IVR-,,,,,, CBB-GE sau DAS (Digital acquisition and Sampling)-Philips. Contestatorul susține că „suntem aproape siguri că la pagina 5 din prospectul cu datele tehnice ale aparatului Incisive CT Plus, menționat de autoritatea contractantă, nu figurează faptul că numărul de secţiuni achiziţionate este de 128, ci doar faptul că numărul de secţiuni este de maxim 128, dar fără nici o specificare a faptului că sunt secţiuni achiziţionate sau doar secţiuni reconstruite”, ţinând cont de informaţiile de pe pagina de internet a Philips Healthcare, la care a făcut referire și în cadrul contestației, unde se specifică, lapidar, doar „secţiuni: până la 128”, fără nici o menţiune a faptului că sunt secţiuni achiziţionate sau reconstruite. Așadar, contestatorul consideră că, este clar că, având doar 64 rânduri de detectori și un tub Rx fără tehnologia spot focal dinamic (zFS), acest aparat poate achiziţiona doar 64 secţiuni pe rotație și poate doar reconstrui 128 secţiuni pe rotație. Totodată, contestatorul arată că „ar fi fost de dorit ca autoritatea contractantă să clarifice acest aspect cu ofertantul aparatului Philips, pentru a se edifica dacă cele 128 secţiuni, la care face referire Philips, sunt secţiuni achiziţionate sau sunt doar reconstruite, astfel cum a demonstrat Subscrisa folosind documente oficiale ale producătorului Philips.” 48

Mai mult, contestatorul învederează faptul că, pe site-ul

public https://www.philips.co.uk/c-dam/b2bhc/gb/resource-catalog/landing/ brightontender/ct-inqenuity-elite-with-imr-product-specification-lr.pdf, a găsit fișa de date tehnice (specificaţii de produs) a aparatului Philips Ingenuity, care este un aparat similar ca tehnologie cu aparatul ofertat, Incisive CT, fiind predecesorul acestuia, astfel cum se menționează în aprobarea FDA (Federal Drug Administration) a aparatului Incisive CT (https://www.accessdata.fda.gov/cdrh_docs/pdf18/K180015.pdf). Astfel, contestatorul menționează că, la pag.3 (din 16) a documentului FDA, se arată că: „The main components (detection system, the reconstruction algorithm, and the x-ray system) that are used in the proposed Philips Incisive CT have the same fundamental design characteristics and are based on comparable technologies as the current market predicate Philips Ingenuity CT (K160743, 08/08/2016)"/Traducere: „componentele principale (sistemul de detecție, algoritmul de reconstrucţie și sistemul Rx) care sunt utilizate în (aparatul) propus Philips Incisive CT au aceleaşi caracteristici fundamentale de design și sunt bazate pe tehnologii comparabile cu predicatul/aparatul pieţei actuale, Philips Ingenuity CT”(Anexa 2 - Philips Incisive CT-Aprobare FDA). Cu toate acestea, contestatorul învederează că, consultând fișa de date a aparatului Ingenuity de la site-ul menționat mai sus, la capitolul indicat de autoritatea contractantă ca specificând numărul de 128 secţiuni achiziţionate, „Detector NanoPanel Elite", a observat (pag. 8 a documentului) că, exact cum a presupus, Philips specifică doar numărul de secţiuni ca fiind de pâna la 128, însă fără nici o precizare că ar fi vorba despre secţiuni achiziţionate(Anexa 3 - CT Ingenuity Elite - specificaţii de produs): 7.3 NanoPanel detector Feature Specification Slices Up to 128 Coverage 40 mm Material Solid-state GOS with 43,008 elements Dynamic range 1,000,000:1 Slip ring Optical - 5.3 Gbps transfer rate Data sampling rate Up to 4,640 views/revolution/element Collimations available 64 x 0.625 mm 2 x 0.625 mm 40 x 0.625 mm 32 x 1.25 mm 20 x 0.625 mm 12x0.625 mm 16 x 0.625 mm 8 x 0.625 mm 12 x 1.25 mm 4 x 0.625 mm Traducere: „Secțiuni: până la 128 Acoperire detector: 40mm... Colimari posibile 64x0.625 mm; 40x0.625 mm(...)” Așadar, contestatorul consideră că, în acest caz, devine firească întrebarea de ce nu se specifică de producător dacă aceste secţiuni sunt achiziţionate și de ce autoritatea contractantă nu a solicitat ofertantului să 49/72

clarifice acest aspect, întrebarea retorică, pentru că, tot la această pagină se poate observa că este posibilă o colimare maximă de 64 x 0,625 mm, ceea ce înseamnă, în mod evident, că sistemul Philips nu poate achiziţiona decât 64 de secţiuni/rotație, deci, în opinia sa, cerinţa caietului de sarcini nu este îndeplinită. De asemenea, contestatorul menționează că, producătorul Philips are în portofoliul său și un aparat cu 64 detectori și Tx cu tub în tehnologia spot focal dinamic, care îndeplineşte cerinţa caietului de sarcini referitoare la numărul de 128 secţiuni achiziţionate, respectiv aparatul iCT 6000. În concluzie, subliniind faptul că, un sistem de computer tomografie achiziţionează un număr de secţiuni prin semnalele primite de la fiecare rând de detectori şi apoi, prin algoritmi matematici reconstruieşte un anumit număr de secţiuni, numărul de secţiuni reconstruite fiind cel puţin egal cu numărul secţiunilor achiziţionate, iar in majoritatea cazurilor dublu față de numărul secţiunilor achiziţionate prin folosirea unor algoritmi speciali de reconstrucţie ce au fost precizați în contestaţie (Conjugate Cone Beam Back Projection(CCB), Interleaved Volume Reconstruction (IVR), DAS, s.a ), contestatorul opinează că: - Revolution Evo-GE și Incisive CT-Philips au doar 64 rânduri de detectori și un tub Rx clasic care nu permite tehnologia de achiziţii zFS (spot focal dinamic) și, prin urmare, pot achiziţiona doar 64 secţiuni pe rotație. - Acestea pot reconstrui 128 secţiuni cu algoritmi de reconstrucţie, dar cerinţa caietului de sarcini specifică clar faptul că sunt solicitate 128 secţiuni achiziţionate. - Proiecţiile distincte nu reprezintă secţiuni achiziţionate, iar la orice aparat CT ele sunt în număr mare (mult mai mare decât 128), minim 800- 1000 de astfel de proiecţii și sunt necesare pentru reconstrucţia imaginii, neavând legătură cu achiziţii de secţiuni. Prin urmare, contestatorul susține că cele două echipamente, General Electric și Philips, nu îndeplinesc cerinţa caietului de sarcini referitoare la numărul secţiunilor achiziţionate. IV. În ceea ce privește critica „referitor la cerinţele Caietului de sarcini (cap.3 - masa de pacient): „domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 180 cm" şi „domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 180 cm", contestatorul arată că, deși autoritatea contractantă susţine în Punctul de vedere că a observat eroarea societății ........., de formulare greşită a solicitării privind reducerea valorilor celor doi parametri și a hotărât modificarea valorilor acestor parametri la valori mai mici, respectiv de minim 170cm pentru domeniul maxim de scanare orizontal în regim axial și de minim 155 cm pentru domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal, însă, în acest caz, autoritatea avea obligaţia legală de a publica în cadrul SICAP modificările la caietul de sarcini ca urmare a contestaţiei ........., pentru a fi aduse și la cunoștința potenţialilor ofertanți. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 26128/01.07/2020, ......... SRL a răspuns cu privire la cererile de intervenţie formulate de către ......... SRL şi ......... SRL, precizând următoarele: 50

I. ,,,,, Romania și ......... menţionează în cadrul cererilor de intrevenţie că au oferit un echipament cu 64 rânduri de detectori și, prin urmare, un aparat similar cu aparatul oferit de către ......... SRL, fără a ține însă seama că, pe laângă cerinţa caietului de sacini referitoare la minimum 64 rânduri de detectori, autoritatea contractantă a mai solicitat și o altă cerinţă, cea referitoare la un număr minim de 128 secţiuni achiziţionate.  Contestatorul consideră că a demonstrat în cadrul contestației și în cadrul Răspunsului la punctul de vedere al autorității contractante, că singurul aparat ofertat în cadrul procedurii, care îndeplineşte atât cerinţa caietului de sarcini referitoare la numărul minim de 64 rânduri de detectori, dar și cerinţa caietului de sarcini referitoare la numărul de minim 128 secţiuni achiziţionate, este aparatul ofertat de către societatea sa, ,,,,, Romania și ......... ofertând aparate cu 128 secţiuni reconstruite, dar cu numai 64 secţiuni achiziţionate. Afirmația ,,,,, Romania "a pune semnul de egalitate între un sistem ce dispune de detector de 64 de rânduri şi un sistem cu 128 de rânduri de detector, nu este nici corect din punct de vedere tehnologic, nici etic din punct de vedere al poziţionării faţă de client”, este, în opinia contestatorului, una incorectă, deoarece ,,,,, a ofertat un aparat cu 64 de detectori care achiziționează 128 de secţiuni (exact cum se solicită în caietul de sarcini), iar faptul că producătorul GE nu are în portofoliu o astfel de tehnologie, ci aparatele GE trebuie să aibă 128 detectori pentru a produce 128 secţiuni achiziţionate poate reprezenta o problemă a producătorului GE, dar nicidecum a ,,,,,. De asemenea, contestatorul subliniază faptul că, nu a precizat în cadrul niciunui document că aparatul ofertat are 128 de detectori, neavând niciun motiv să facă acest lucru, deoarece, în cadrul cerinţei din caietul de sarcini este specificat în clar minim 64 rânduri de detectori (și nu 128), dar solicită (și) 128 secţiuni achiziţionate. Astfel, contestatorul apreciază că, atât în cadrul contestației, cât și în cadrul răspunsului la punctul de vedere al autorității contractante a demonstrat că, spre deosebire de tehnologia zFS (spot focal dinamic), care implică un tub Rx special și care reprezintă o tehnologie care permite achiziţionarea unui număr dublu de secţiuni față de numărul de rânduri de detectori ai aparatului, algoritmul Conjugate Cone Beam Projection (în continuare CCB) folosit la aparatul GE, este (doar) un algoritm de reconstrucţie, care permite reconstrucţia a 128 secţiuni (având 64 detectori), dar acest algoritm de reconstrucţie nu are nici o legătură cu achiziţii de secţiuni și, prin urmare, nu poate mari numărul de secţiuni achiziţionate. În documentele prezentate (contestație și răspuns la punctul de vedere al autorității contractante), contestatorul învederează faptul că, a făcut referire atât la tehnologia de achiziţie secţiuni utilizată la aparatul ofertat de către ......... (zFS-spot focal dinamic), cât și la algoritmii de reconstrucţie secţiuni utilizați de către ,,,,, Romania și ........., și anume, algoritmul CCB al GE și algoritmul DAS al Philips. 51/72

Mai mult, contestatorul menționează că, a arătat că aproape fiecare companie producătoare de aparate CT are asemenea algoritmi de reconstrucţie, de exemplu: ,,,,, are algoritmul de reconstrucţie secţiuni IVR (Interleaved Volum Reconstruction), Canon/ex Toshiba are algoritmul de reconstrucţie secţiuni ConeXact, aceştia fiind algoritmi de reconstrucţie asemanători cu algoritmii de reconstrucţie Conjugate Cone Beam Reconstruction utilizat de GE și algoritmul DAS (Data Acquisition and Sampling)- Philips. Contestatorul precizează că toți aceşti algoritmi de reconstrucţie menţionaţi, realizează dublarea numărului secţiunilor reconstruite, dar, fiind algoritmi (sau tehnici) de reconstrucţie, însă nu au cum să dubleze numărul secţiunilor achiziţionate, deoarece pentru a achiziţiona mai multe secţiuni este nevoie de hardware (software-ul neputând ajuta la nimic), adică, astfel cum a menţionat, fie număr dublu de detectori, fie un tub Rx special în tehnologia spot focal dinamic. Mai mult, se arată că, conform definiţiei, un algoritm reprezintă o ecuaţie compatibilă de computer, iar algoritmii în Computer Tomografie, prin definiţie, reconstruiesc o funcţie din proiecţiile sale, adică un număr mare de măsurători sunt procesate cu ajutorul unor operaţii matematice complexe pentru a calcula imagini de secţiuni transversal. Se reiteează faptul că, nici în fișa de date a echipamentului Revolution Evo, nici în extrasele prezentate de către ,,,,,, din documente oficiale GE, nu apare menţiunea că aparatul ofertat, Revolution Evo, este capabil de a achiziţiona 128 de secţiuni, ci doar se menționează că, prin utilizarea algoritmului CBB, aparatul Revolution Evo furnizează 128 proiecţii distincte per rotație, care furnizează până la 128 secţiuni reconstruite (anexa 14 la contestație, care reprezintă pag.11-50 din Manualul Tehnic de Referinţă al aparatului Revolution Evo-capitolul Reconstrucţie). Cu toate că ,,,,, Romania afirmă că „aşa cum este precizat în fişa de date a echipamentului Revolution EVO, sistemul ofertat de Subscrisa este unul cu un număr de 64 rânduri de detector, capabil să achiziţioneze 128 slice-uri (n.n??) într-o rotaţie folosind tehnica «Conjugate Cone-Beam Back projection»", contestatorul precizează că, în fișa sa de date a echipamentului Revolution Evo nu apare nici o referire la faptul că Revolution Evo este capabil să achiziţioneze 128 de slice- uri într-o rotație. Mai mult decât atât, contestatorul arată că, în Manualul tehnic de Referinţă, astfel cum a precizat și în cadrul contestației (anexa 12 pag.11- 40), este precizat foarte clar că „Revolution Evo poate achiziţiona 64 secţiuni axiale (configuraţia de 64 secţiuni) într-o singură rotație (...)". Astfel, contestatorul arată că, se întreabă cum poate ,,,,, Romania să facă o astfel de afirmaţie eronată, când, atât documentul producătorului GE (Manual Tehnic de Referinţa) cât și fișa de date a produsului, nu menționează absolut nimic despre posibilitatea achiziționării a 128 secţiuni, ba, mai mult se vorbeşte doar despre 128 proiecţii (în fișa de date) și respectiv, 64 de secţiuni achiziţionate (nu 128) în Manualul Tehnic de Referinţa. 52

În cadrul răspunsului la punctul de vedere al autoritatii contractante, contestatorul arată că a făcut precizări cu privire la eroarea pe care o face ,,,,, cu privire la explicarea teoremei slice Fourier, eroare pe care a folosit-o și în răspunsul acesteia către autoritatea contractantă (ca urmare a cererii de clarificare solicitată de autoritatea contractantă): conform ,,,,, aceasta teoremă ar spune că o proiecţie în spaţiul imagine ar reprezenta o secţiune în spaţial imagine, ori acest lucru nu este neadevărat: așa cum s- a arătat și cum, de altfel, rezultă și din prezentarea din Wikipedia folosită de ,,,,,, o proiecţie în spaţiul imagine reprezintă o secţiune în spaţial Fourier și nicidecum, o secţiune în spaţiul imagine. De altfel, contestatoarul apreciază că, însăși fraza citată de ,,,,, în cererea de interventie este edificatoare în acest sens: „This theorem is used, for example, in the analysis of medical CTscans where a «projection» is an x-ray image of an internal organ. The Fourier transforms of these images are seen to be slices through the Fourier transform of the 3- dimensional density of the internal organ, and these slices can be interpolated to build up a complete Fourier transform of that density. The inverse Fourier transform is then used to recover the 3-dimensional density of the object." Traducere: „Această teoremă este folosită, de exemplu, în analiza scanărilor CT medicale în care o «proiecţie» este o imagine Rx a unui organ intern. Transformările Fourier ale acestor imagini sunt considerate ca secţiuni prin transformata Fourier a densităţii tridimensionale a organului intern, iar aceste secţiuni pot fi interpolate pentru a construi o transformare completă Fourier a acelei densităţi. Transformata Fourier inversă este apoi utilizată pentru a recupera densitatea tridimensională a obiectului." Așadar, contestatorul subliniază că, ceea ce spune acest citat este însă nu ce a explicat eronat ,,,,,, ci că, prin transformata Fourier, o proiecţie a obiectului din spaţiul imagine este transformată într-o secţiune în spaţiul Fourier, iar aceste secţiuni din spaţial Fourier sunt apoi interpolate și apoi transformata Fourier inversă este utilizată pentru a obţine o secţiune în spaţiul imagine, aceasta fiind, în opinia sa, cu totul altceva față de ceea ce afirmă ,,,,,. Aparent, ,,,,, Romania nu a înțeles această explicație din Wikipedia, contestatorul afirmând acest lucru, deoarece: - Dacă "proiecţia" din spaţiul imagine ar fi o secţiune în spaţiul imagine (cum încearcă ,,,,, să convingă), atunci de ce ar mai fi nevoie de a interpola mai multe secţiuni pentru o transformare Fourier completă, așa cum menționează explicaţia? Răspunsul evident este, după cum se arată, că acest lucru este necesar, deoarece proiecţia din spaţiul imagine este transformată într-o secţiune în spaţiul Fourier și nu în spaţiul imagine. - La fel, dacă "proiecţia" din spaţiul imagine ar fi o secţiune în spaţiul imagine (cum încearcă ,,,,, să convingă), atunci de ce ar mai fi nevoie de transformata Fourier inversă pentru a obţine imaginea obiectului, când secţiunea ar fi fost deja obținută? Răspunsul este că sunt necesare aceste două lucruri (interpolare și transformata Fourier inversă), astfel cum se menționează în Wikipedia și astfel cum este binecunoscută tehnica de 53/72

reconstrucţie a imaginilor CT, FBP (Filtered Back Projection) pentru că proiecţia din spaţiul imagine este transformată într-o secţiune în spaţiul Fourier și nu în spaţiul imagine. Așadar, contestatorul consideră că, din cele prezentate în acest răspuns, reiese că, o proiecție nu înseamnă nicidecum o secțiune achiziționată, astfel cum afirmă ,,,,, Romania în mod complet greșit, și, de asemenea, că secțiunea obținută în final în spațiul imagine (cu teorema slice Fourier), prin aplicarea transformatelor Fourier, este în mod evident o secțiune reconstruită obținută cu algoritmul bine-cunoscut de reconstrucție al secțiunilor CT, Filtre Back Projection Reconstruction, deci nu are cum să fie o secțiune achiziționată. De altfel, ca o dovadă suplimentară a celor afirmate și care evidențiază și erorile de interpretare ale ,,,,, Romania, în opinia contestatorului, o constituie documentul "The Scientist and Engineer΄s guide to digital signal processing" de Steven W. Smith: http://www.dspquide.com/CH25.PDF, unde, la pag. 447-448 este explicată teorema Fourier slice și tot procesul de reconstrucţie Fourier, totul însoțit și de un desen foarte clar, care, în opinia sa, „nu lasă loc de dubii cu privire la cele afrmate”: „In the spatial domain CT reconstruction involves the relationship between a two-dimensional image and its set of one-dimensional views. By taking the two-dimensional Fourier transform of the image and the one- dimensional Fourier transform of each of its views, the problem can be examined in the frequency domain. As it turns out, the relationship between an image and its views is far simpler in the frequency domain than in the spatial domain. The frequency domain analysis of this problem is a milestone in CT technology called the Fourier slice theorem. Figure 25- 18 shows how the problem looks in both the spatial and the frequency domains. In the spatial domain, each view is found by integrating the image along rays at a particular angle. In the frequency domain, the image spectrum is represented in this illustration by a two-dimensional grid. The spectrum of each view (a one-dimensional signal) is represented by a dark line superimposed on the grid. As shown by the positioning of the lines on the grid, the Fourier slice theorem states that the spectrum of a view is identical to the values along a line (slice) through the image spectrum. For instance, the spectrum of view 1 is the same as the center column of the image spectrum, and the spectrum of view 3 is the same as the center row of the image spectrum. Notice that the spectrum of each view is positioned on the grid at the same angle that the view was originally acquired. All these frequency spectra include the negative frequencies and are displayed with zero frequency at the center. Fourier reconstruction of a CT image requires three steps. First, the onedimensional FFT is taken of each view. Second, these view spectra are used to calculate the two-dimensional frequency spectrum of the image, as outlined by the Fourier slice theorem. Since the view spectra are arranged radially, and the correct image spectrum is arranged rectangularly, an interpolation routine is needed to make the conversion. Third, the inverse FFT is taken of the image spectrum to obtain the reconstructed image." 54

Traducere: „În domeniul spaţial, reconstrucţia CT implică relaţia dintre o imagine bidimensională şi setul ei de vizualizări unidimensionale. Luând transformarea Fourier bidimensională a imaginii şi transformarea Fourier unidimensională a fiecăreia dintre vizualizările sale, problema poate fi examinată în domeniul frecvenţei. După cum s-a dovedit, relaţia dintre o imagine şi vizualizările sale este mult mai simplă în domeniul frecvenţei decât în domeniul spaţial. Analiza domeniului de frecvenţă în cazul acestei probleme este un punct de reper în tehnologia CT, fiind denumită teorema secţiunii Fourier. Figura 25-18 arată cum arată modul în problema aprofundează atât domeniile spaţiale, cât şi în domeniile de frecvenţă. În domeniul spaţial, fiecare vizualizare este identificată prin integrarea imaginii de-a lungul razelor la un anumit unghi. În domeniul frecvenţei, spectrul imaginii este reprezentat în această ilustraţie printr-o grilă bidimensională. Spectrul fiecărei vizualizări (un semnal unidimensional) este reprezentat de o linie întunecată suprapusă pe grilă. Aşa cum se arată prin poziţionarea liniilor pe grilă, teorema secţiunii Fourier afirmă că spectrul unei vizualizări este identic cu valorile de-a lungul unei linii (secţiuni) prin spectrul imaginii. De exemplu, spectrul vizualizării 1 este acelaşi cu coloana centrală a spectrului de imagine, iar spectrul vizualizării 3 este acelaşi cu rândul central al spectrului de imagine. Observaţi că spectrul fiecărei vizualizări este poziţionat pe grilă la acelaşi unghi la care vizualizarea a fost achiziţionată iniţial. Toate aceste spectre de frecvenţă includ frecvenţele negative şi sunt afişate cu frecvenţă zero la centru. Reconstrucţia Fourier a unei imagini CT necesită trei paşi. în primul rând, FFT unidimensional este preluat din fiecare vizualizare. În al doilea rând, aceste spectre ale vizualizării sunt utilizate pentru a calcula spectrul de frecvenţă bidimensional al imaginii, aşa cum este subliniat de teorema secţiunii Fourier. Deoarece spectrele de vizualizare sunt aranjate radial şi spectrul corect al imaginii este aranjat dreptunghiular, este necesară o rutină de interpolare pentru a realiza conversia. În al treilea rând, FFT-ul invers este preluat din spectrul imaginii pentru a obţine imaginea reconstruită”(Anexa 1- The Scientist and Engineer's guide to digital signal processing- Steven W. Smith). Contestatorul învederează faptul că, autorul foloseste pentru cuvântul „proiecţie" terminologia de „vedere/vizualizare" (view), care, în opinia sa, este „poate chiar mai sugestivă”. Mai mult, contestatorul apreciază că, „felul cum a încercat să explice ,,,,, teorema Slice Fourier este unul complet eronat”, pentru că secţiunea de care vorbeşte ,,,,, este în spaţiul Fourier (de frecvențe) iar pentru ca aceasta secţiune să ajungă în spaţiul imagine este nevoie de procesul de reconstrucţie al acestei proiecţii. Cu alte cuvinte, contestatorul precizează că, „proiecţiile distincte" de care vorbeşte producătorul GE nu sunt secţiuni achiziţionate ci, sunt secţiuni reconstruite. De asemenea, contestatorul menţionează că, în articolul/studiul d-lui Hsieh de la GE (anexa 1 a ,,,,, "Improved IQ with optimal z-sampling and 55/72

reconstruction") se prezintă în figura 1.c un desen care ar prezenta tehnologia ,,,,, de achiziţie cu spot focal dinamic (zFS), cunocută sub denumirea de zFFS (z Flying Focal Spot): - Desenul este însă greşit din următoarele motive: dacă deplasarea sursei/focarului tubului Rx ar fi fost aplicată/desenată corect, atunci eşantionarea de-a lungul axei z se dublează (adică liniile roși și liniile albastre ar fi trebuit să fie văzute separat pe axa z); însă, în desenul 1.c din articol liniile roşii și albastre intersectează axa z practic în aceeaşi poziţie, ceea ce ar însemna că nu există eșantionare/achiziție dublă, lucru care nu este evident adevărat în cazul tehnicii sale de achiziţie zFFS; - Când sursa/focarul tubului Rx se mută în a doua sa poziţie, atunci liniile roşii își schimbă și ele poziţia (față de cele albastre-corespunzatoare primei poziţii a sursei) astfel încât ele intersectează axa z la poziţii diferite față de liniile albastre; în final, pentru o deplasare optimă a sursei/focarului tubului Rx eșantionarea/achiziția se dublează. Referindu-se la fig. 1.b din acest articol, care prezintă algoritmul CCB al GE, contestatorul arată că ,,,,, Romania afirmă din nou, eronat că, potrivit acestui studiu, „pentru un sistem cu 64 de rânduri de detector, probele conjugate formează 128 de măsurători unice, adică 128 de slice- uri unice", având în vedere că, în cuprinsul studiului nu există menţiunea de 128 secţiuni unice, iar figura 1.b arată practic contrariul: fiindcă intersectia cu axa z a liniilor roşii și albastre este exact aceeaşi, sunt numai 64 eşantioane pe axa z, deci numai 64 secţiuni achiziţionate. Astfel, contestatorul susține că, se demonstrează de ce desenul de la 1.c (corespunzător tehnologiei zFFS) a fost unul greşit, pentru că și el ar arăta (în felul în care este făcut) că ar fi vorba despre 64 secţiuni achiziţionate, ceea ce, nu este corect pentru tehnologia zFFS. Așadar, dacă tehnologia zFFS ar fi desenată corect, adică cu o deplasare optimă a sursei Rx, atunci, susține contestatorul, eşantionarea ar fi fost dublă și ar arăta că se achiziționează un număr dublu de secţiuni. Citarea de către ,,,,, a articolului d-lui Jiang Hsieh, "Conjugate cone- beam reconstruction algorithm"(anexa 2 - Cerere Intervenție ,,,,,), articol citat și de ,,,,, în răspunsul la punctul de vedere al autorității contractante, reprezintă, în opinia contestatorului, o nouă dovadă a faptului că, algoritmul Conjugate Cone-Beam este un algoritm de reconstrucţie, lucru ce se poate citi chiar în abstractul acestui articol, dar chiar și în titlul articolului (Conjugate cone-beam reconstruction algorithm). Mai mult, citând din articolul d-lui Jiang Hsieh (după cunoștințele ,,,,,, unul din specialiştii marcanţi ai GE), contestatorul subliniază faptul că ,,,,, Romania menționează că acest studiu/articol „explică în mod clar modul în care tehnica utilizată de subscrisa generează 128 slice-uri într-o rotaţie de 360 grade”, însă, însuși cuvântul „generează" este echivalent cu „reconstrucție", având un înțeles complet diferit față de termenul achiziţie. Contestatorul arată că, în mod surprinzător și cu totul eronat ,,,,, menționează ca "referinţa din «Manualul Tehnic de Referinţă al aparatului GE Revolution Evo»" la care face trimitere contestatara (n.n pag. 7 7-50), încercând să demonstreze că tehnica Conjugate Cone-Beam Back 56

Projection şi tehnica Overlapped Reconstruction fac parte din aceeaşi categorie de reconstrucţie, este de natură de a crea confuzii în mod deliberat", precizare care nu este adevarată, fie și pentru faptul că ,,,,, nu a făcut nici o referire la tehnica "Overlapped Reconstruction: la pag.11-50 (Anexa 14 din Contestație) se poate observa că cele menționate și anume: „Conjugate Cone-Beam Back Projection utilizând două seturi de proiecţii contra-opuse(diametral-opuse) pentru a asigura 128 măsurări proiecţii distincte per rotație pentru achiziţie axială și elicoidală/spirală îmbunătătește semnificativ rezoluţia (pe axa/direcția) z și asigură până la 128 secţiuni reconstruite (sublinierea noastra) pe rotatie. Caracteristica de reconstrucţie suprapusă (sublinierea noastra) permite 128 secţiuni per rotație în modurile de scanare axială și asigură o vizualizare îmbunătățită pe axa z față de reconstrucţia fără suprapunere", figurează la capitolul Reconstrucţie al Manualului Tehnic de Referinţă al aparatului GE Revolution Evo (astfel cum s-a și aratat) și nicidecum la capitolul Overlapped Recon, capitol care umează după capitolul Reconstrucţie (din care a citat) și ,,,,,, astfel că, nu a făcut nici o referire la Overlapped Recon. Așadar, contestatorul susține că, deși sunt doi algoritmi diferiţi (CCB și Overlapping Recon), ambii algoritmi aparţin aceleiaşi clase de soluţii bazate pe reconstrucţie (și nu pe achiziţie), la fel ca și ceilalţi algoritmi de reconstrucţie menţionaţi deja (IVR-,,,,,, DAS Philips, ConeXact Canon/Toshiba). Prezentarea studiului realizat de Mayo Clinic despre care ,,,,, Romania afirmă, fără a proba cu nimic, că (studiul) „demonstrează contrariul celor afirmate de contestatoare, făcând comparaţie între cele două tehnici" și acuză ,,,,, că încercă să inducă în eroare CNSC, în opinia contestatorului este o dovadă de rea credinţă, întrucât: - În primul rând, ,,,,, nu a făcut nicio comparaţie între tehnica de achiziţie cu spot focal dinamic (zFS)- care este o tehnică de achiziţie ce permite achiziționarea unui număr dublu de secţiuni (comparat cu numărul rândurilor de detectori) și algoritmul de reconstrucţie imagini CCB al GE, pentru că acesta permite doar reconstrucţia unui număr dublu de secţiuni, dar nu achiziţia unui număr dublu de secţiuni. Iar, o astfel de comparaţie nu are rost, în opinia contestatorului, tot ce s-ar fi putut compara este algoritmul de reconstrucţie al ,,,,,, IVR (Interleaved Volume Reconstruction), folosit la aparatul CT ,,,,, cu 64 rânduri de detector, dar cu tub Rx clasic (nu în tehnologia ZFS) și care furnizează și el 128 secţiuni reconstruite cu algoritmul CBB al GE care face acelaşi lucru, însă, nu avea de ce să facă o astfel de comparaţie. În al doilea rând, se arată că, la figura 4 din cadrul studiului se explică foarte clar cum sistemul CT evaluat de studiu (un aparat ,,,,, de la acea vreme, Sensation 64) avea 32 rânduri de detectori cu care se achiziţionau un număr dublu de secţiuni, adică 64. Ori, contestatorul susține că, exact acest lucru a afirmat și despre aparatul pe care l-a ofertat la licitația la care face referire: are 64 de rânduri de detectori și prin tehnologia cu spot focal dinamic (zFS), care la ,,,,, se numeşte zFFS, se obţin 128 secţiuni achiziţionate. 57/72

Contestatorul învederează că, în cadrul contestației a adus dovezi cu privire la cele afirmate, anexând documente ale producătorului GE, care nu au cum să fie contestate că nu ar fi ale acestui producător, faptul că sistemul ofertat de GE, Revolution Evo, nu poate achiziţiona decât 64 secţiuni și nu 128 secţiuni (cum se solicită în caietul de sarcini) pentru motivul că algoritmul folosit de GE, Conjugate Cone-Beam Projection este un algoritm de reconstrucţie, care nu poate produce decât 128 secţiuni reconstruite sau 128 proiecţii distincte. Așadar, contestatorul subliniază faptul că, algoritmul CBB al GE nu este o metodă de achiziţie: parametri de achiziţie nu diferă, ei sunt aceeaşi, indiferent dacă se aplică acest algoritm sau nu. II. În Cererea de intervenție principală, depusă de ........., la capitolul IV b, contestatorul arată că acesta afirmă ca aparatul Philips ofertat îndeplineşte cerinţa caietului de sarcini referitoare „la achiziţia unui număr minim de 128 secţiuni/rotaţie atât în mod axial cât şi secvenţial (n.n - axial și secvenţial este unul și acelaşi mod și nu două moduri diferite) cât şi elicoidal" și indică în acest sens „tehnologia Philips de dublare a numărului de secţiuni (DAS)". De asemenea, se arată că, ,,,,, afirmă că „Tehnologia Philips propusă furnizează câte un eşantion per element detector per rând, iar datele rezultate sunt dublate în conformitate cu un algoritm matematic, ce permite achiziţia unui număr dublu de eşantioane per element detector, per rând, în două locaţii diferite, pe axa z". Așadar, contestatorul apreciază că, ,,,,, recunoaşte că algoritmul DAS (Data Acquisition and Sampling) permite doar o achiziţie/eşantion per rând de detectori (deci 64 secţiuni achiziţionate ținând cont că aparatul Philips are 64 rânduri de detectori), iar datele rezultate (n.n.-din achiziţie) spune ,,,,, „sunt dublate în conformitate cu un algoritm matematic". Altfel spus, exprimarea „această dublare a datelor se face apoi cu un algoritm matematic", arată, susține contestatorul, faptul că dublarea datelor se face printr-un algoritm de reconstrucţie. Mai mult, faptul că algoritmul DAS al Philips este un algoritm de reconstrucţie, se dovedeşte clar cu studiul Philips „Ingenuity Data Acqusition and Sampling" (prescurtat DAS), Ingenuity fiind numele aparatului Philips anterior aparatului Incisive CT ofertat în licitație (lucru arătat în răspunsul la punctul de vedere al autoritatii contractante): https://philipsproductcontent.blob.core.windows.net/assets/20170523/763 74acc2872453e9 60da77c0146cd93.pdf. Se arată că, în documentul lngenuity Data Acqusition and Sampling (Anexa 2), chiar în abstractul prezentării, producătorul Philips cu DAS asigură reconstrucţii subţiri de înaltă rezoluţie, cu 128 de secţiuni, echivalente din punct de vedere clinic cu cele rezultate din achiziţiile cu rezoluţie standard ZFS. Cu alte cuvinte, contestatorul arată că DAS este „algoritmul matematic" de care vorbeşte ,,,,,, dar care asigură reconstrucţia a 128 secţiuni și în nici un caz achiziţia acestor secţiuni, lucru afirmat și în cadrul articolului citat la pag.1 a studiului. 58

Pentru a nu exista niciun dubiu, se arată că Philips afirmă (cap. Achiziţie și eşantionare) că: "eşantionarea datelor brute (n.n date brute înseamnă achiziţii) este crescută folosind un interpolator sofisticat, de grad înalt, pentru a furniza de două ori numărul de rânduri de date ale detectorului (de exemplu, pentru un scaner cu 64 de canale, acesta produce 128 de secţiuni de date de imagine) şi pentru a permite o rezoluţie z ridicată şi reconstrucţie". Cu alte cuvinte, contestatorul precizează că, prin DAS, Philips interpolează cele 64 de secţiuni achiziţionate și obţine 128 secţiuni reconstruite de imagine (astfel cum se vede și în figura 1 de la pag. 2 a acestui document). Așadar, DAS este, așa cum spune și Philips de altfel, un algoritm de reconstrucţie, cum sunt și ceilalţi algoritmi de reconstrucţie (CBB-GE, IVR -,,,,,, ConeXact Canon) menţionaţi de către contestator, care, prin diferite metode de interpolare reconstruiesc 128 secţiuni din datele de la cele 64 secţiuni achiziţionate. În opinia contestatorului, de remarcat este faptul că ,,,,, admite că există tehnologia de achiziţie zFS și spune că prin această tehnologie se „obţine într-adevăr un set puţin mai mare de date brute" (acel „puţin" înseamnă în fapt încă 64 de secţiuni în plus achiziţionate la un CT cu 64 rânduri de detectori), iar tehnologia zFS „dublează numărul de achiziţii, două achiziţii în loc de una pe acelaşi detector". Contestatorul menționează că, din articolul Philips despre DAS se vede clar că acesta este un algoritm de reconstrucţie și nicidecum o tehnică de achiziţie, astfel cum afirmă ,,,,, . Astfel cum a menţionat și în cadrul răspunsului la punctul de vedere al autorității contractante, contestatorul reiterează faptul că, producătorul Philips are și aparate în clasa de vârf care includ tehnologia zFS, iar dacă algoritmul DAS este superior tehnologiei de achiziţie zFS, după cum afirmă ,,,,,, se pune fireasca întrebare de ce ,,,,, nu a ofertat aparatul Philips cu tehnologie zFS, iCT 60000, care are 64 rânduri de detectori și are tehnologia zFS cu care achiziționează 128 secţiuni și care ar fi îndeplinit deci cerinţele caietului de sarcini. În opinia sa, este aceasta și pentru faptul că segmentul de preț pentru astfel de aparate (128 secţiuni achiziţionate) este mult mai înalt decât segmentul de preț pentru aparatele cu 64 de rânduri de detectori și care doar reconstruiesc 128 secţiuni, categorie din care fac parte aparatele Revolution Evo-GE, Incisive CT-Philips, sau aparatul ,,,,,, SOMATOM go.Top, care are 64 de rânduri de detectori și cu algoritmul de reconstrucţie IVR furnizează 128 secţiuni reconstruite. În încheiere, contestatorul subliniază următoarele: - Scopul acestei contestării a fost de a evidenţia că nu a fost ofertat de către operatorii economici clasaţi pe primele două locuri ceea ce solicită autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire și de a detalia diferențele dintre ceea ce a solicitat autoriatea contractantă și ce a fost ofertat de către aceştia; - În acest caz, s-au solicitat 128 secţiuni achiziţionate într-o rotație, iar operatorii economici clasaţi pe primele două locuri au oferit aparate care 59/72

intră în categoria aparatelor CT cu 128 secţiuni reconstruite și nicidecum achiziţionate; - Există trei feluri de aparate în categoria 128 secţiuni: categoria aparatelor care au 64 de detectori, achiziționează 64 de secţiuni, dar reconstruiesc 128 secţiuni (astfel cum sunt aparatele ofertate de ,,,,, și de de ,,,,, și care nu îndeplinesc cerinţa caietului de sarcini referitoare la numărul secţiunilor achiziţionate); altă categorie o reprezintă aparatele care au 64 de detectori, dar pot achiziţiona 128 secţiuni datorită tubului Rx special, cu tehnologia spot focal dinamic-zFS (astfel cum este aparatul ofertat de către ......... și care îndeplineşte cerinţele caietului de sarcini); iar alta este categoria aparatelor care au 128 detectori necesari pentru a achiziţiona 128 secţiuni. - Cu alte cuvinte, există doar două tipuri de aparate care pot achiziţiona 128 secţiuni: cele cu 64 detectori și cu tub Rx cu tehnologia zFS (spot focal dinamic) și cele care au 128 detectori și un tub Rx clasic, normal. - Autoritatea contractantă a solicitat un aparat CT cu minim 64 rânduri de detector și cu 128 secţiuni achiziţionate, singurul aparat care îndeplineşte cele două criterii fiind aparatul ofertat de către ......... SRL. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 26419/02.07.2020, ......... SRL a formulat „concluzii scrise”, prin intermediul cărora, raportat la punctele de vedere exprimate de către Spital, ......... SRL şi ......... SRL, a învederat următoarele: ■ ......... SRL arată că a participat alături de subcontractantul Philips Romania SRL la procedura de atribuire a acordului-cadru având ca obiect furnizarea de „Aparatură Medicală" Lot 1 - Computer tomograf 64/128, contrar celor surprinse dintr- o eroare materială de către Spital prin intermediul punctului de vedere transmis, aspect confirmat şi de procesele verbale emise de către Spital pe parcursul procedurii precum şi de raportul procedurii nr. 26709/26.05.2020, unde Philps Romania SRL figurează ca subcontractant său.

În ceea ce priveşte argumentele invocate de către ■ intervenientul ......... SRL privind caracterul acceptabil al ofertei sale, ......... reiterează faptul că neconformitatea ofertei sale rezultă din nedeclararea părţilor supuse subcontractării conform art. 55 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi suplimentar din neprezentarea avizelor de funcţionare eliberate de către Ministerul Sănătăţii pentru imprimanta de firme radiologice, aspecte ce echivalează cu neîndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie. Prin urmare, ......... susține că, caracterul neconform al ofertei ......... SRL nu se rezumă în niciun caz la simpla neidentificare a subcontractanţilor la momentul depunerii ofertei. Mai mult, raportat la caracterul complex şi detaliat al specificaţiile tehnice impuse prin intermediul caietului de sarcini cu privire la imprimanta de filme radiologice, ......... apreciază că oferta General Electric Medical Systems SRL trebuia să facă referire la un aparat care îndeplineşte toate cerinţele tehnice impuse de către autoritatea contractantă. Astfel, ......... apreciază că nu este suficientă simpla menţionare a imprimantei în ofertă, fără prezentarea specificaţiilor tehnice şi prezentare 60

unor cataloage detaliate, astfel cum se întâmplă spre exemplu în cazul injectorului cu substanţă de contrast, care este un accesoriu simplu, ataşat Computerului tomograf şi care nu este caracterizat de specificaţii tehnice proprii prin intermediul caietului de sarcini. ■ În final, în ceea ce priveşte argumentele prezentate ......... SRL prin răspunsul formulat la punctul de vedere al Spitalului, ......... arată, având în vedere că, în ceea ce priveşte oferta sa nu au fost prezentate argumente noi, că își menţine integral poziţia exprimată prin cererea de intervenţie formulată. În concluzie, având în vedere că argumentele expuse prin cererea de intervenţie nu au fost înlăturate, pentru toate motivele expuse, ......... solicită admiterea cererii de intervenţie astfel cum a fost formulată. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 26592/03.07.2020, ......... SRL, având calitatea de ofertant declarat câștigător în procedura în cauză, a răspuns cu privire la punctul de vedere al autorității contractante, punctul de vedere și răspunsul Siemes, intervenția și concluziile scrise depuse de ,,,,,, precizând următoarele: 1.Cu privire la susţinerile ,,,,, și ,,,,, referitoare la necesitatea menţionării de către ofertanţi, în momentul depunerii ofertei, a tuturor subcontractanților și cu privire la obligativitatea acestora de a deţine (pentru accesorii), în momentul depunerii ofertei, a avizelor emise de către Ministerul Sănătății, ,,,,, arată că își menţine argumentele din cadrul cererii de intervenție și solicită respingerea, atât a susţinerilor ,,,,,, cât și susţinerile ,,,,,, ca fiind nefondate. De asemenea, ,,,,, arată, astfel cum a menţionat și în cadrul cererii de intervenție, că oferta sa respectă toate cerinţele legale aplicabile și va furniza autorității contractante o imprimantă pentru filme radiologice conformă cu cerinţele legale aplicabile și cu cele ale caietului de sarcini din cadrul licitației, în caz contrar, suportând toate consecinţele legale anterior menționate, pe care autoritatea contractantă le are la îndemână în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către ,,,,,. 2.Cu privire la susţinerile ,,,,, din cadrul punctului de vedere din data de 26.06.2020 precum că ,,,,, nu ar îndeplini cerinţa din caietul de sarcini ce prevede că: „Sistemul să fie capabil de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotaţie atât, în mod axial, cât și secvenţial, cât și elicoidal", intervenientul precizează următoarele: În primul rând, intervenientul precizează că își menţine toate argumentele prezentate în cererea de intervenție care arată în mod neechivoc că echipamentul ofertat de ,,,,, respectă cerinţa minimă „de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotație atât, în mod axial, cât și secvenţial, cât și elicoidal". Cu referire la afirmaţia contestatorului că, atât echipamentul ofertat de către ,,,,,, cât și cel oferit de ......... SRL (produs de Philips) nu pot achiziţiona decât maximum 64 secțiuni/rotație, intervenientul învederează faptul că toate echipamentele ofertate în cadrul licitației, inclusiv cel al contestatorului, au un detector de 64 de rânduri. Pornind de la acestă caracteristică tehnică, intervenientul învederează că, contestatorul prezintă trunchiat anumite concepte, definiţii, principii și teoreme provocând în mod 61/72

voit confuzii între anumiţi termeni cum ar fi „vederi", „views", „imagini", „rânduri", „secţiuni", „proiecţii", „slice-uri", „măsurători" etc. De asemenea, intervenientul arată că, în punctul său de vedere din data de 26.06.2020, ,,,,, încearcă, din nou, să inducă în eroare Consiliul cu privire la capabilitatile echipamentului ,,,,, ofertat în cadrul licitației și prezintă un raport al NHS Purchasing and Supply Agency din martie 2009 în care sunt comparate 3 modele de CT aparținând producătorilor Philips, ,,,,, și Toshiba. După cum se poate lesne observa, intervenientul precizează că raportul menționat nu mai este de actualitate având în vedere dinamica dezvoltării tehnologice în acest domeniu, nu face referire la niciun echipament produs de General Electric și compară echipamente care, la momentul actual (cu excepția Aquileia ONE) nu mai sunt comercializate. De altfel, se arată că, echipamentul ofertat de către ,,,,, în cadrul Licitației nici nu există la momentul elaborării acestui raport, acesta obținând autorizarea FDA și marcajul CE în anul 2014. De altfel, intervenientul arată, după cum se poate observa în tabelul comparativ realizat de către Scranton Gillette Communications în anul 2015, pe baza datelor tehnice oferite de producătorii echipamentelor respective, disponibil la adresa web https://s3-amazonaws.com /secimafies/20 21 24 25 ITN1115 CTSvstems.pdf, (Anexa 1 la prezentele concluzii scrise), că Sistemul Revolution Evo (i) a obținut aprobarea FDA și marcajul CE în anul 2014 și (ii) are detector de tip Clarity DAS cu 64 de rânduri și (iii) achiziționează 128 de slice-uri (a se vedea secţiunea „GANTRY", subsecțiunea „Detector Type/No. ofrows" din tabel). Cu referire la afirmaţia ,,,,, că tehnologia „Conjugate cone beam back projection" este un algoritm de reconstrucţie, intervenientul precizează că, în fișa de date a echipamentului Revolution EVO, se specifică în mod clar de către producător că aceasta este o tehnică de achiziţie: „Conjugate Cone-Beam Back Projection. For 64ch based system, Conjugate Cone-Beam Back Projection utilizes two sets of counter-opposed projections to provide 128 distinct projection measurements per rotation for axial and a helical acquisition mode to significantly improve Z- resolution." „Conjugate Cone-Beam Back Projection. Pentru sistemul cu 64 de canale (configuraţia detectorului cu 64 rânduri- n.t.) Conjugate Cone-Beam Back Projection utilizează două seturi de proiecţii contra-opuse (diametral opuse - la 180°) pentru a genera 128 de măsurători de proiecţii distincte per rotație în modul de achiziţie axial și helical pentru a îmbunătăți în mod substanțial rezoluţia în axa z". Astfel, din citatul de mai sus prezentat, intervenientul arată că reiese în mod clar că cele două seturi de date la care acesta face referire sunt achiziţionate printr-un mod de achiziţie axial sau helical de către sistemul dotat cu un detector cu 64 de canale. Mai mult, intervenientul susține că, deși citează în mod corect specificaţiile sistemului Revolution EVO, contestatorul încearcă să inducă în eroare Consiliul cu privire la înțelesul termenului de „proiecţii distincte" și dă acestui termen propria definiţie. În fapt, se arată că, termenul „proiecţii 62

distincte", ales de către General Electric pentru a descrie capacitatea de achiziţie a propriului echipament, echivalează cu termenul „secţiuni" utilizat de contestator. Astfel cele 128 de măsurători de proiecţii distincte reprezintă informaţia bruta achizitionata, adica 128 de secţiuni achiziţionate. ,,,,, arată că nu poate înţelege cum, în urma studierii specificaţiilor tehnice ale echipamentelor sale (la care ,,,,, face trimitere în cadrul contestației) „contestatorul nu este în stare să facă diferenţa între noţiunile de «proiecţie» («projection») și «vedere» («view»). Mai mult, referitor la afirmaţia contestatorului (de la pagina 9 din punctul său de vedere) cu privire la numărul de proiecţii per rotație, intervenientul susține că acesta confundă, în mod intenționat, noţiunile de mai sus încercând să inducă în eroare Consiliu cu privire la capacitățile sistemului General Electric. Astfel, sistemul Somatom go.now la care se face referire achizitioneaza peste 1500 de vederi distincte per rotație, așa cum sistemul Revolution Evo achizitioneaza 1960 de vederi distincte per rotație, din aceste vederi sistemele generând secțiunile. De asemenea, tot pentru a induce în eroare, intervenientul susține că, ,,,,, interpretează în mod neștiințific Teorema Slice Fourier și prezintă doar acele aspecte care validează punctul său de vedere și nu întregul proces, distorsionând realitatea obiectivă: sistemul Revolution EVO achiziționează 128 de sliceuri. Astfel, susține intervenientul, contestatorul se opreşte cu argumentaţia „la jumătatea drumului", având în vedere, că spaţiul imagine și spaţiul Fourier sunt spații diferite, dar prin tehnologia folosită de anumite echipamente (în cazul său conjugate cone beam back projection) se face o transformare inversă trecându-se din spaţiul Fourier înapoi în spaţiul de imagine, toate aceste procese aplicând-se datelor brute (raw data). Cu alte cuvinte, cele 128 de slice-uri sunt achiziţionate, nu reconstruite. În acelaşi sens, de distorsionare a realității, intervenientul învederează faptul că, ,,,,, pune semnul de egalitate între algoritmul de reconstrucţie IVR (Interleaved Volume Reconstruction) și Conjugate Cone-Beam Back Projection, când, de fapt, algoritmul de reconstrucţie similar IVR este, în cazul echipamentului său, algoritmul Overlapped reconstruction. Având în vedere argumentele de mai sus prezentate, intervenientul solicită respingerea susţinerilor ,,,,, ca fiind neîntemeiate și pe cale de consecinţă, respingerea contestației ,,,,, cu privire la aspectele învederate. 3. Cu privire la susţinerile contestatorului din cadrul Răspunsului ,,,,,, ,,,,, precizează următoarele: Cu privire la afirmaţia contestatorului (de la pagina 5 din Răspunsul ,,,,,) că „desenul este însă greşit", cu referire la ilustrarea tehnologiei Z-Flying Focal Spot Sampling în cadrul studiului „Improved IQ with optimal z-sampling and reconstruction", ,,,,, învederează faptul că, în cuprisul articolului se precizează clar că: „Figure 1(a) illustrates a set of projection measurements collected on a four-slice scanner at a particular view angle (a four-slice scanner is selected for ease of illustration)" adică „figura 1(a) ilustrează un set de măsurători de proiecţii achizitionate pe un 63/72

scaner de 4 slice-uri, vizualizat dintr-un anumit unghi (a fost folosit un scaner de 4 slice-uri pentru o mai uşoară ilustrare". În acelaşi timp, în text se precizează, după cum se arată, că „After the collection of a projection, shown by the blue rays in Figure 1(c), the X-ray focal spot is quickly deflected to a different z-location and another projection is collected as depicted by the red rays. Similar to the conjugate projections, the two sets of projections do not measure the same ray paths and, therefore, provide complementary information about the scanned object", adică: „După colectarea unei proiecţii, prezentată de razele albastre din figura 1 (c), punctul focal al razelor X este deviat rapid într-o altă locaţie z și o altă proiecţie este colectată așa cum este reprezentată de razele roşii. Similar cu proiecţiile conjugate, cele două seturi de proiecţii nu masoară aceleaşi căi de raze și, prin urmare, furnizează informaţii complementare despre obiectul scanat". Astfel, afirmaţia ,,,,, precum că studiul nu prezintă în mod corect realitatea este, în opinia ,,,,,, eronată, în corpul textului făcând-se precizări clare asupra principiilor de funcţionare ale celor două tehnologii. Referitor la studiul realizat de Mayo Clinic, astfel cum a precizat și în cererea de intervenție, ,,,,, arată că, a făcut referire la acest studiu realizat de o prestigioasă instituție recunoscută pe plan mondial împreună cu producătorul ,,,,, tocmai pentru a duce argumente (a proba) faptul că cele două tehnologii folosite (de către General Electric și de către ,,,,,), deși folosesc metode diferite, ajung la acelaşi rezultat. Totodată, intervenientul reiterează faptul că, în niciun moment ,,,,, nu a afirmat că sistemul/tehnologia ,,,,, nu respectă cerinţele caietului de sarcini cu privire la această cerinţă, ci că sistemul său beneficiază de o tehnologie capabilă de a obţine acelaşi rezultat: achiziţia a 128 slice-uri. Astfel, din modul în care ,,,,, a conceput atât contestația, cât și răspunsul la intervenția sa, ,,,,, susține, în mod clar că, deși aceasta cunoaște foarte bine caracteristicile și capacitățile tehnice ale echipamentului ofertat de către General Electric, acesta încearcă să denatureze percepția, să fragmenteze anumite informații și să inducă confuzie între anumiţi termeni, pentru a-și crea un avantaj concurențial nejustificat încercând să creeze aparența unei anumite neconformități. 4. Cu privire la susţinerile ,,,,, din cadrul punctului său de vedere precum că ,,,,, nu ar îndeplini cerinţele din caietul de sarcini de la capitolul 3 - masa de pacient ce prevede: „domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 180 cm" și „domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 180 cm", intervenientul precizează, astfel cum a arătat și în cererea de intervenție, că aceste cerinţe au fost modificate implicit de către autoritatea contractantă prin punctul de vedere nr. 14497 din data de 09.03.2020. Prin urmare, ,,,,, solicită admiterea cererii de intervenție, să se constate îndeplinirea de către oferta sa a tuturor cerinţelor caietului de sarcini și, pe cale de consecinţă, respingerea atât a contestației ,,,,,, cât și intervenția ,,,,,, ca neîntemeiate, menţinând raportul procedurii în integralitatea sa, ca fiind temeinic și legal. În susținere, a fost depusă Anexa 1 tabel ITNonline. 64

Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, cu fază finală de licitație electronică, organizată în vederea încheierii unui acord-cadru, împărțit pe loturi, având ca obiect „Aparatură medicală”, cod CPV 33100000-Echipamente medicale (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. . Împotriva documentației de atribuire aferentă lotului 1 și lotului 3, ......... SRL a depus contestația ce a format obiectul dosarului nr. 373/2020, soluționată prin Decizia nr. , prin care s-a luat act de renunțarea la soluționarea contestației ca urmarea măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă, iar cu privire la lotul 3, SC ......... SRL a depus contestație ce a format obiectul dosarului nr. 375/2020, soluționat prin Decizia CNSC nr. , prin care: „Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ........., în calitate de autoritate contractantă, respectiv capetele de cerere regăsite la punctele a), b), c), e), f), g), h) și l) din contestație și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să implementeze măsurile de remediere evocate prin punctul de vedere nr. , prin publicarea acestora în SEAP, pentru a fi aduse la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați de participarea la această procedură de atribuire, și să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor, cu respectarea prevederilor art. 153 din Legea nr. 98/2016. Respinge, ca nefondate, capetele de cerere regăsite la punctele d), i), j), k), m) și n) din contestație, precum și solicitarea subsidiară de anulare a procedurii de atribuire a lotului 3, contestat. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.” Prin raportul procedurii nr. , s-a consemnat, pentru lotul 1, depunerea a 3 oferte, după cum urmează: - SC ......... SRL, situată pe locul I; - SC ......... SRL, situată pe locul II; - SC ......... SRL, situată pe locul al III în clasamentul final. Împotriva deciziei autorității contractante de a declara câștigătoare oferta depusă SC ......... SRL, la lotul 1, iar oferta SC ......... SRL, situată pe locul II, consemnată prin raportul procedurii nr. , SC ......... SRL a formulat contestația în cauză, ce formează obiectul dosarului nr. În cauză, se reține că SC ......... SRL a formulat cererea de intervenție înregistrată la CNSC cu nr. , iar SC ......... SRL, cererea de intervenție înregistrată la CNSC cu nr. . Preliminar analizării criticilor din cuprinsul contestaţiei, Consiliul urmează să analizeze admisibilitatea de principiu a cererilor de intervenţie formulate de SC ......... SRL și SC ......... SRL. 65/72

Conform art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 „Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, pot formula, cu înştiinţarea părţilor cauzei, cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a faptului că s-a formulat contestaţie. (...)”. Potrivit Codului de procedură civilă, ale cărui prevederi completează dispozițiile Legii nr. 101/2016, potrivit art. 68 din acest din urmă act normativ, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta. Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi. La art. 64 din cod se menţionează că instanţa trebuie să se pronunţe asupra admisibilităţii în principiu a intervenţiei. Totodată acelaşi act normativ mai dispune că: „Art. 32. - (1) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenţie; d) justifică un interes. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul apărărilor. Art. 33. - Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.” În analiza cererii de intervenţie este necesară identificarea existenţei interesului determinat, legitim, personal, născut şi actual al autorului, de care depinde admiterea în principiu a cererii sale de intervenție. În soluţionare, Consiliul constată, referitor la prima cerere de intervenție formulată că SC ......... SRL îşi justifică interesul invocând calitatea sa de ofertant câștigător. Analizând susținerile din cuprinsul cererii de intervenție prin prisma documentelor probatorii aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată că, prin raportul procedurii nr. – pentru lotul 1, oferta SC ......... SRL a fost declarată câștigătoare. Astfel, Consiliul constată că interesul SC ......... SRL în formularea cererii de intervenție este născut şi actual, având în vedere că acesta, la momentul de față, este ofertant admisibil şi câştigător, urmând, pe cale de consecinţă, ca cererea sa să fie încuviinţată, în principiu. În ceea ce privește cea de-a doua cerere de intervenție formulată de SC ......... SRL, Consiliul urmează să analizeze admisibilitatea de principiu a cererii de intervenţie. Astfel, din analiza cererii de intervenție, se reține că aceasta cuprinde susțineri privind la oferta desemnată câștigătoare, depusă de SC ......... 66

SRL, dar și argumente cu privire la caracterul admisibil al propriei oferte (situată pe locul al II- lea în clasament, potrivit raportului procedurii). Conform art. 33 din Cod procedură civilă, „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual”. Prin urmare, Consiliul apreciază că SC ......... SRL are interes pentru a interveni în prezenta cauză, în condițiile în care din analiza contestației de față s-ar dovedi că oferta depusă de SC ......... SRL în mod eronat a fost desemnată admisibilă și câștigătoare; astfel, SC ......... SRL are interes în apărarea caracterului admisibil al propriei sale oferte, situată pe locul al doilea. Prin urmare, Consiliul va admite în principiu cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL, fiind aplicabile dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 61 și urm. din Cod procedură civilă. Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond. Având în vedere norma anterior invocată, Consiliul va proceda la soluționarea excepției tardivității contestației depusă de SC ......... SRL, invocată de autoritatea contractantă, pe care o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, luând în considerare că SC ......... SRL, critică raportul procedurii nr. – privind lotul 1, despre care a luat la cunoştinţă la data de , raportat la data formulării contestaţiei, respectiv , Consiliul reţine că, în cauză, contestatorul SC ......... SRL a respectat termenul de 10 zile impus de legiuitor, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (1) lit. a) din același act normativ, având în vedere că acesta a fost transmisă către autoritatea contractantă, prin curier, în data de , potrivit . Pe fondul contestației formulate de SC ......... SRL pentru lotul 1 – Computer Tomograf 64/128, Consiliul retine urmatoarele: Contestatorul formuleaza critici privind deciziile de declarare admisibile atat in ceea ce priveste oferta SC ......... SRL, situată pe locul I cat si in ceea ce priveste oferta SC ......... SRL, situată pe locul II. 1. Criticile formulate de contestator vizand presupusa neconformitate a ofertei operatorilor economici ......... SRL, respectiv SC ......... SRL sunt neintemeiate in aprecierea Consiliului. Astfel, sustinerea contestatorului privind neîndeplinirea de către Romania SRL a cerinţei din Caietul de sarcini ( Lot 1 - Aparat Computer Tomograf ) • "Sistemul să fie capabil de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotație atât în mod axial cât și secvențial cât și elicoidal" este infirmata prin argumentele si documentele prezentate atat in oferta cat si ca urmare a solicitarii de clarificari. SRL a probat, in aprecierea Consiliului, indeplinirea cerintei: sistemul Revolution Evo este o instalaţie CT cu un număr de 64 elemente de detector conform solicitărilor din caietul de sarcini, capabilă să 67/72

achiziţioneze 128 de proiecţii într-o rotaţie, conform principiului fizic numit „teorema slice-projection" („teorema Slice Fourier"). Transformata Fourier a proiecţiilor în „X" dimensiuni este egală, cu numărul de slice-uri din aceste „X" dimensiuni si sistemul ofertat este capabil să achiziţioneze 128 proiecţii distincte pe rotaţie în mod axial şi helical. www.itnonline.comArgumentele contestatorului bazate pe site-ul www.itnonline.com nu sunt suficiente, site-ul avand un continut orientativ, solutia din oferta SC ......... SRL nu este unica, conditia de a achiziţiona un număr de minim 128 secţiuni/rotație atât în mod axial cât și secvențial cât și elicoidal fiind indeplinita si de ofertantul General Electric Medical Sistem Romania SRL. De asemenea, ofertantul SC ......... SRL a dovedit clar că sistemul ofertat (Incisive CT Plus) permite achiziţionarea a unui număr de 128 de proiecţii per rotaţie, prin documentele transmise în oferta tehnică: „Configuraţie oferită, pagina 5, Incisive CT Plus, Caracteristici şi capabilităţi cheie ale sistemului", precum şi „Specificaţii Incisive CT Plus, pagina 5, capitol 5.3 Detector NanoPanel Elite". In ceea ce priveste cea de-a doua critica formulata de contestator cu privire la ofertele depuse de SC ......... SRL, respectiv de SC ......... SRL, critica privind neindeplinirea cerinţelor caietului de sarcini (cap.3-masa de pacient): „domeniul de scanare orizontală în regim axial de minim 180 cm" și „domeniul de scanare orizontală în regim elicoidal de minim 180 cm", Consiliul constata ca SC ......... SRL se afla intr-o confuzie deoarece aceste cerinte din caietul de sarcini au fost modificate. Autoritatea contractantă, pentru a încuraja libera concurenţă şi considerând că modificarea unor caracteristici tehnice nu afectează semnificativ performanţele sistemului solicitat, a aprobat toate solicitările de modificare a unor parametri tehnici, inclusiv modificarea cerintelor privind domeniul de scanare in regim axial si elicoidal dupa cum urmează: «Domeniul maxim de scanare orizontal în regim axial de minim 170 cm», «Domeniul de scanare orizontal în regim elicoidal de minim 155 cm». Intr-o prima concluzie, criticile formulate de contestator vizand aspecte de neconformitate ale ofertelor depuse de SC ......... SRL, respectiv de SC ......... SRL sunt neintemeiate. 2. In ceea ce priveste sustinerea contestatorului privind faptul ca ofertantul SC ......... SRL, in conditiile in care nu deţine avizele emise de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, pentru dispozitivul medical Imprimantă pentru filme radiologice, avea obligatia sa declare un subcontractant, Consiliul apreciaza ca aceasta critica este intemeiata. Potrivit prevederilor din fisa de date capitolul III.1.1.a) punctul 4: „In cazul in care ofertantul intentioneaza sa subcontracteze o parte/parti din contract, DUAE include si informatii privind partea din contract care urmeaza a fi eventual subcontractata, procentul de 68

subcontractare, datele de identificare ale subcontractantilor si va avea anexat acordul de subcontractare.” In fisa de date la capitolul III.1.1.b)- Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale- se mentioneaza referitor la autorizarea pentru importul/comercializarea/depozitarea de produse conform obiectului procedurii de achizitie: „Ca document suport se va solicita:-avizul emis de Ministerul Sanatatii privind import/comercializarea, instalarea si punerea in functiune, valabil la data prezentarii si din el sa rezulte autorizarea pentru import/comercializarea, instalarea si punerea in functiune a produselor, conform obiectului procedurii de achizitie. In anexa avizului trebuie sa se regaseasca producatorul echipamentului medical.” Asupra situatiei in care ofertantul SC ......... SRL nu a declarat un subcontractant care sa detina avizele emise de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, pentru dispozitivul medical Imprimantă pentru filme radiologice, autoritatea contractanta sustine laconic, in mod eronat in opinia Consiliului, faptul ca „ofertanţii nu au declarat subcontractanți deoarece aceştia participă singuri la procedură, nu împreună cu alți subcontractanți”. Ofertantul SC ......... SRL recunoaste in mod explicit ca aparatul ofertat, Revolution Evo, nu include dispozitivul medical Imprimantă pentru filme radioloqice, astfel cum este solicitat în cadrul fişei de date şi a caietului de sarcini, precum si faptul ca nu a declarat un subcontractant sustinand ca „având în vedere specificul accesoriului „imprimantă pentru filme radiologice", în momentul depunerii ofertei sale, ,,,,, precizează că și-a asumat posibile consecinţe și un eventual risc ale imposibilităţii de a oferi o imprimantă ce are caracterieticile tehnice minimale prevăzute de caietul de sarcini sau al refuzului autorității contractante de a accepta un anumit furnizor (subcontractant) pentru acest accesoriu” Sustinerile intervenientului SC ......... SRL potrivit carora actuala forma a legislatiei permite nominalizarea ulterioara a unui subcontractant acestea nu pot fi acceptate, in speta, din doua ratiuni. Pe de o parte, in cadrul ofertei, SC ......... SRL a omis cu totul sa precizeze ca va subcontracta livrarea accesoriului „imprimantă pentru filme radiologice" aceasta obligatie fiind ferma si in actuala forma a art. 55 din Legea nr. 98/2016: „Art.

55.

(1)

Autoritatea

contractantă

solicită ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă ori în solicitarea de participare: a) partea/părţile din contract pe care intenţionează să o/le subcontracteze; şi b) datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi, dacă aceştia din urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de participare.” Pe de alta parte, continutul din fisa de date ,redat mai sus, este explicit in sensul in care solicita „DUAE include si informatii privind partea din contract care urmeaza a fi eventual subcontractata, procentul de 69/72

subcontractare, datele de identificare ale subcontractantilor si va avea anexat acordul de subcontractare”. Neprezentand in cadrul ofertei subcontractantul autorizat de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, pentru importul/comercializarea dispozitivului medical „Imprimantă pentru filme radiologice” oferetantul SC ......... SRL a incalcat prevederile documentatiei si oferta sa se impune a fi respinsa. In ceea ce priveste sustinerea contestatorului privind faptul ca ofertantul SC ......... SRL, in conditiile in care nu deţine avizele emise de către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale, pentru dispozitivul medical Injector cu cap dublu pentru substanţa de contrast, trebuia sa declare un subcontractant pe care nu l-a declarat, Consiliul apreciaza ca aceasta critica nu este intemeiata. Din documentele aflate la dosarul cauzei, subcontractantul declarat de SC ......... SRL, respectiv ,,,,,SRL, urma să furnizeze accesoriul menţionat mai sus, acesta fiind inclus de către producător în pachetul aferent Computerului Tomograf Philips. În propunerea tehnică depusă, pagina 35, ......... menţionează sub formă tabelară, astfel cum este solicitat prin intermediul caietului de sarcini faptul că injectorul cu cap dublu este inclus în oferta sa, fiind furnizat de către ,,,,,SRL(Anexa 3). De asemenea, relevante sunt trimiterile din oferta tehnică aferente injectorului cu cap dublu, trimiteri la documentaţia tehnică Philips privind configuraţia oferită, care include injector cu cap dublu. Informaţiile relevante se regăsesc la pagina 12 din cuprinsul documentaţiei tehnice de suport aferente produsului Computer Tomograf Philips, unde sunt menţionate expres accesoriile oferite, printre care se enumeră şi injectorul cu cap dublu (Anexa 4). Prin urmare, Consiliul va respinge in integralitate criticile formulate de contestator cu privire la oferta depusa de ofertantul SC ......... SRL. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite in parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ........., dupa cum urmeaza: Se va admite strict doar critica formulată de SC ......... SRL cu privire la neindeplinirea de catre ofertantul SC ......... SRL a obligatiei de a declara un subcontractant autorizat pentru importul/comercializarea accesoriului „imprimantă pentru filme radiologice", fiind respinse toate celelalte critici formulate in contestatie. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune continuarea procedurii, prin anularea deciziei de declarare admisibila a ofertei depuse de SC ......... SRL, potrivit motivarii, si stabilirea ofertei castigatoare pentru lotul 1, in conformitate cu criteriul de atribuire stabilit prin documentatie, in termen de 10 zile lucratoare de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate toate celelalte critici formulate de contestatorul SC ......... SRL. 70

Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de ......... SRL și va admite cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, respinge excepția tardivității contestației depusă de SC ......... SRL, invocată de autoritatea contractantă. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite in parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ........., dupa cum urmeaza: Se admite strict doar critica formulată de SC ......... SRL cu privire la neindeplinirea de catre ofertantul SC ......... SRL a obligatiei de a declara un subcontractant autorizat pentru importul/comercializarea accesoriului „imprimantă pentru filme radiologice". În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune continuarea procedurii, prin anularea deciziei de declarare admisibila a ofertei depuse de SC ......... SRL, potrivit motivarii, si stabilirea ofertei castigatoare pentru lotul 1, in conformitate cu criteriul de atribuire stabilit prin documentatie, in termen de 10 zile lucratoare de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate toate celelalte critici formulate de contestatorul SC ......... SRL cu referire la oferta SC ......... SRL si in integralitate respinge criticile formulate referitor la oferta SC ......... SRL. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, respinge cererea de intervenție formulată de ......... SRL și admite cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. , ......... ......... ......... 71/72

72