Decizie CNSC BO2020_12854

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 750/20.07.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 29019/20.07.2020, formulată de către ..., înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. ..., având CIF ..., reprezentată de ..., împotriva rezultatului procedurii, stabilit prin Raportul procedurii nr. 996/13.07.2020 și comunicat în data de 14.07.2020, emis de către ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Contract servicii de pază”, se solicită constatarea faptului că oferta contestatorului este formulată cu respectarea prevederilor legale, sens în care în mod nelegal şi netemeinic a fost declarată câştigătoare oferta depusă de ofertantul ..., constatarea faptului că oferta ... nu justifică preţul neobişnuit de scăzut ofertat şi că oferta financiară nu respectă reglementările din domeniul raporturilor de muncă (salariu minim pe economie, sporuri obligatorii, contribuţii, cheltuieli suplimentare), admiterea contestației și declararea câștigătoare a ofertei contestatorului. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația nr. nr. 750/20.07.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 29019/20.07.2020, ... contestă rezultatul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele evocate în preambulul prezentei decizii. Contestatorul învederează că, în data de 14.07.2020 i s-a comunicat Raportul procedurii nr. 966/13.07.2020 în care se statuează că „Membrii comisiei de evaluare desemnează oferta prezentată de ofertantul ... ca ofertă câştigătoare pentru această procedură de atribuire, ofertă care a fost clasată pe primul loc în clasamentul rezultat după aplicarea criteriului de atribuire şi

verificarea documentelor suport aferente probării informaţiilor prezentate în DUAE”. Contestatorul afirmă că nu se ia în calcul oferta sa financiară, care a fost formulată cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente. Contestatorul invocă dispozițiile art. 209 din Legea nr. 98/2016 și precizează că autoritatea contractantă nu a respectat principiile fundamentale reglementate de art. 2 din Legea nr. 98/2016 privind tratamentul egal şi nediscriminatoriu, respectiv de a acţiona într-o manieră transparentă, proporţională şi echilibrată pentru toţi participanţii la procedură. De asemenea, se invocă prevederile art. 136 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016. Contestatorul învederează că principalele reglementări de care trebuie să se ţine cont în analizarea propunerilor financiare ale ofertelor pentru servicii de pază, sunt următoarele: - Începând cu 01.01.2020, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 935/2019 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, salariul de bază minim brut, fără sporuri şi alte adaosuri este de 2230 lei / lună; - Potrivit art. 125 Codul Muncii, munca prestată între orele 22:00 - 06:00 este considerată muncă de noapte, iar art. 126 din aceeaşi act normativ, stabileşte pentru această activitate acordarea pentru salariat a unui spor de 25% din salariul de bază; - Art. 137 alin. (5) din Codul Muncii stabileşte că salariaţii care prestează muncă sâmbăta şi duminica, beneficiază de un spor, a cărei nivel se stabileşte prin contractul individual de muncă (de obicei într-un cuantum de 1% din salariul de pază); - Potrivit prevederilor art. 142 alin. (2) din Codul Muncii, salariaţii care prestează muncă în zilele de sărbătoare legală, primesc un spor de 100% din salariul de bază; - Potrivit art. 145 din Codul Muncii, salariaţii beneficiază de un concediu de odihnă anual, de cel puţin 20 de zile lucrătoare, perioadă în care angajatorul are obligaţia să le achite salariul; - Potrivit art. 2203 din Codul Fiscal, angajatorul datorează bugetului de stat, contribuţie asiguratorie de muncă de 2,25% din salariul brut al angajatului. Urmare celor antemenționate, contestatorul arată că ofertantul declarat câştigător nu a justificat preţul neobişnuit de scăzut ofertat, iar raportul procedurii nu cuprinde informaţiile minime potrivit prevederilor legale incidente. Contestatorul solicită admiterea contestaţiei şi declararea ofertei sale câştigătoare. În drept, contestatorul invocă Legea nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016. Prin adresa nr. 1056/23.07.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 30002/27.07.2020, autoritatea contractantă a transmis „PUNCT DE VEDERE” cu privire la contestație, prin care solicită respingerea acesteia având în vedere următoarele motive: În caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat 9 agenţi de pază pentru cele trei obiective. Având în vedere că numărul de ore suplimentare generat este de 843 ore (167.33ore x 7 luni x 9 agenţi=

10542; 11385 ore - 10542= 843 ore suplimentare, pe care le-ar acoperi al 10-lea agent de pază; 843 ore : 167.33= 5,04 luni), respectiv 72% din numărul de ore total. S-a constatat că ofertantul a prezentat 10 agenţi de pază pentru acoperirea posturilor, pentru a nu presta ore suplimentare, în condiţiile în care era nevoie de 9,72 agenţi și, de asemenea, reduceri AJOFM de 67.500 de lei (10 agenţi x 2.250 lei deşi ar fi fost necesari 9,72 agenţi); Subvenţia se acordă proporţional cu timpul de lucru efectiv prestat pe post. Autoritatea contractantă învederează că, potrivit Codului Muncii, art. 159 (1) „Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.” Se arată că, în prezent, salariul tarifar se stabileşte pe oră. De asemenea, art. 164 alin. (1) statuează faptul că „Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.” Autoritatea contractantă invocă Articolul 1 din Hotărârea nr. 935 din 13 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1010 din 16 decembrie 2019, care prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fară a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră. De asemenea, precizează că, potrivit Hotărârii nr. 174 din 20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, art. 60, „(2) Suma lunară se acordă angajatorilor proporţional cu timpul efectiv lucrat în luna respectivă de persoanele încadrate în muncă în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (3).” Deşi autoritatea contractantă a cerut clarificări conform art. 209 din Legea 98/2016, ofertantul nu a depus formularul de ofertă în formatul cerut de autoritatea contractanta şi, de asemenea, nu a respectat cerinţa detalierii din formularul de ofertă pentru valorile din coloana 3, el detaliind valorile din coloana nr. 2. Autoritatea contractantă subliniază că, potrivit art. 134 alin. (5) din H.G. 395/2016 „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/ completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.” Prin urmare, având în vedere cele mai sus menţionate, autoritatea contractantă a respins oferta contestatorului.

Se precizează că documentaţia acceptată implicit de contestator, impunea să îi accepte cu stricteţe prescripţiile, sens în care dispune şi art. 123 alin. (1) din H.G. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi art. 75 din Legea 98/2016- ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanţii şi-au însuşit documentaţia de atribuire tară rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripţiile ei, opozabile în cele mai mic detaliu, iar art. 3 din Legea 98/2016 defineşte documentaţia de atribuire ca fiind documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile. Cu privire la raportul procedurii, autoritatea contractantă subliniază că acesta a fost întocmit respectând modelul anexei 5 din Ordinul 1581/2018 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor- cadru de achiziţie publică, a contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii. Referitor la formularul de ofertă depus de ..., autoritatea contractantă învederează că acesta respectă legislaţia în vigoare, beneficiind în condiţiile legii şi de subvenţii de stat acordate conform Legii nr. 76/2002, pentru care a prezentat convenţii valabile la momentul depunerii ofertei. De asemenea, au fost detaliate corect calculele aşa cum a fost cerut de .... Autoritatea contractantă arată că a derulat procedura cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, şi anume nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, asumarea răspunderii, solicitările de clarificări fiind trimise tuturor ofertanţilor în măsura în care Comisia de evaluare a considerat necesar, pentru o bună şi corectă desfăşurare a procedurii. Prin urmare, evidenţiind cele de mai sus, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca inadmisibilă şi neîntemeiată pentru următoarele motive: 1. Este neîntemeiată întrucât prin contestaţie reclamă faptul că oferta financiară a fost neobişnuit de scăzută, însă câştigătorul a întocmit formularul de ofertă în conformitate cu prevederile legislative actuale. 2. Este inadmisibilă deoarece solicită declararea ofertei operatorului ... drept câştigătoare, dar conform art. 26 alin. (10) din Legea 101/2016 „Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepţia situaţiei în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câştigător rezultă din informaţiile cuprinse în dosarul de soluţionare a contestaţiei.”

Prin adresa nr. 1130/04.08.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 32173/06.08.2020, autoritatea contractantă a transmis „Concluzii scrise” prin care solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi inadmisibilă pentru următoarele motive: Raportul procedurii a fost elaborat conform Ordinului ANAP 1581/2018 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor- cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii. Având în vedere cele de mai sus, urmând modelul anexei 5 din ordinul amintit, Comisia de Evaluare în mod corect a elaborat raportul procedurii pentru achiziţia de servicii de pază. Se arată că, în caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat 9 agenţi de pază pentru cele trei obiective. Având în vedere că numărul de ore suplimentare generat este de 843 ore ( 167.33 ore x 7 luni x 9 agenţi = 10542; 11385 ore – 10542 = 843 ore suplimentare, pe care le-ar acoperi al 10-lea agent de pază; 843 ore : 167.33 = 5,04 luni), respectiv 72% din numărul de ore total. S-a constatat că ofertantul a prezentat 10 agenţi de pază pentru acoperirea posturilor, pentru a nu presta ore suplimentare, în condiţiile în care era nevoie de 9,72 agenţi și, de asemenea, a prezentat reduceri AJOFM de 67.500 de lei (10 agenţi x 2.250 lei deşi ar fi fost necesari 9,72 agenţi); Subvenţia se acordă proporţional cu timpul de lucru efectiv prestat pe post. Luând în considerare faptul că, în momentul de faţă, legislaţia muncii prevede plata pe oră a salariaţilor, ceea ce înseamnă că fiecare angajat este plătit proporţional cu munca prestată, dacă autoritatea contractantă ar fi acceptat 10 agenţi, am fi fost în situaţia în care am fi plătit mai mult decât ar fi fost necesar pentru munca prestată. De asemenea, evidenţiez faptul că şi angajatorului îi sunt acordate subvenţiile de către AJOFM proporţional cu timpul de lucru (numărul de ore) efectuat la locul de muncă. Deşi autoritatea contractantă a cerut clarificări conform art. 209 din Legea 98/2016, ofertantul nu a depus formularul de ofertă în formatul cerut de autoritatea contractanta şi, de asemenea, nu a respectat cerinţa detalierii din formularul de ofertă pentru valorile din coloana 3, el detaliind valorile din coloana nr. 2. Autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 134 alin. (5) din H.G. 395/2016 și precizează că a respins oferta contestatorului. Documentaţia acceptată implicit de contestator, impunea să îi accepte cu stricteţe prescripţiile, sens în care dispune şi art. 123, alin. (1) din H.G. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi art. 75 din Legea 98/2016- ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanţii şi-au însuşit documentaţia de atribuire fară rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripţiile ei, opozabile în cele mai mic detaliu. Se arată că art. 3 din Legea 98/2016 defineşte documentaţia de atribuire ca fiind documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile,

regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile. Cu privire la fondul de handicap, se învederează că ... a transmis un tabel din care reiese numărul de angajaţi cu handicap (13), în urma solicitării de clarificări trimise de autoritatea contractantă. Analizând deciziile medicale asupra capacităţii de muncă pentru o parte din oamenii menţionaţi în Lista persoanelor cu handicap de către ..., Comisia de Evaluare a constatat că unele din ele au avut temen de revizuire anterior procedurii. Prin urmare, din lista personelor cu handicap şi din deciziile medicale asupra capacităţii de muncă nu reiese câte persoane cu handicap erau angajate în cadrul societăţii în momentul întocmirii formularului de ofertă şi nici nu s-a detaliat modul de calcul al fondului de handicap, aşadar nu este justificată suma de 6.244,00 lei. Se arată că ... a menţionat un număr de 15 zile de sărbători legale pe perioada contractuală cu toate că în această perioadă sunt 8 zile de sărbători legale. Deşi s-au cerut clarificări cu privire la acest aspect, operatorul a transmis formularul (într-un alt format decât cel solicitat) cu menţiunea de 8 sărbători legale, însă în detalierea realizată ulterior sunt menţionate tot 15 zile de sărbători legale. Cu privire la preţ, contestatorul susţine faptul că oferta financiară a câştigătorului este neobişnuit de scăzută, însă propunerea financiară a contestatorului este mai scăzută decât cea a câștigătorului. Autoritatea contractantă reiterează argumentația potrivit căreia Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepţia situaţiei în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câştigător rezultă din informaţiile cuprinse în dosarul de soluţionare a contestaţiei. Prin adresele nr. ... și nr. ..., Consiliul a pus în discuția părților excepția lipsei de interes în formularea contestației, având în vedere faptul că oferta contestatorului a fost respinsă, iar în cuprinsul contestației sunt formulate critici în mod exclusiv cu privire la oferta declarată câștigătoare. Prin adresa nr. 1164/10.08.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 33164/12.08.2020, autoritatea contractantă solicită admiterea excepției lipsei de interes invocată din oficiu de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, ca fiind temeinică și legală. Până la data emiterii prezentei decizii, contestatorul nu a răspuns solicitării Consiliului. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat o procedură simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Contract servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 – Servicii de pază

(Rev.2), prin publicarea în S.E.A.P. a anunțului de participare simplificat nr. ... Potrivit anunțului de participare simplificat și documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului este de 168.498 lei, fără TVA. Consiliul constată că în speța supusă analizei, autoarea contestației formulează critici vizavi de Raportul procedurii nr. 996/13.07.2020, comunicat la data de 14.07.2020, emis de ..., prin care s-a stabilit ca și ofertant câștigător al procedurii în cauză ... Se are în vedere din examinarea raportului amintit că oferta depusă de autoarea contestației ... a fost respinsă, fiind declarată inacceptabilă, motivele care au stat la baza baza respingerii vizând aspecte legate de propunerea financiară, respectiv aspecte legate de subvențiile utlizate în diminuarea tarifului ofertat și aspecte legate de detalierea modului de calcul al prețului ofertat. Nemulţumită de rezultatul procedurii comunicat de ..., ... a înaintat contestaţia de faţă solicitând adoptarea de măsuri de remediere constând din: ”1. să constataţi că oferta depusă de ... este formulată cu respectarea prevederilor legale, sens în care în mod nelegal şi netemeinic a fost declarată câştigătoare oferta depusă de ofertantul a ...; 2. să constataţi că oferta formulată de ... nu justifică preţul neobişnuit de scăzut ofertat şi că oferta financiară nu respectă reglementările din domeniu raporturilor de muncă (salariu minim pe economie, sporuri obligatorii, contribuţii, cheltuieli suplimentare).” Preliminar oricărei discuţii asupra fondului contestaţiei, Consiliul este ţinut să analizeze existenţa interesului contestatoarei în demersul său, în condiţiile în care, acesta a formulat critici vizând oferta declarată câștigătoare, neaducând critici cu privire la motivele care au stat la baza deciziei de respingere a propriei oferte depuse. Cercetând excepțiile de procedură și de fond, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, respectiv „Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul va examina excepţia lipsei de interes a societății contestatoare în promovarea contestației, invocată din oficiu. Se are în vedere că autoritatea contractantă a comunicat raportul procedurii de atribuire la data de 14.07.2020. Ulterior luării la cunoştinţă de conţinutului raportului, ofertantul în cauză a formulat contestaţia supusă soluţionării, susţinând că autoritatea contractantă a declarat câștigătoare oferta ... în mod netemeinic, motivat de faptul că aceasta trebuia respinsă deoarece nu justifică preţul neobişnuit de scăzut ofertat şi că oferta financiară nu respectă reglementările din domeniul raporturilor de muncă (salariu minim pe economie, sporuri obligatorii, contribuţii, cheltuieli suplimentare). Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că autoarea contestației afirmă că ofertantul declarat câștigător nu a respectat prevederile legale

referitoare la obligaţiile salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator, făcând în acest scop declarații cu caracter general privitoare la obligațiile legale ce ar trebui respectate. Îndoiala sau presupunerile contestatoarei nu reprezintă motive de fapt şi de drept, iar Consiliul nu este organism de control care să realizeze supraevaluarea ofertelor la cererea ofertanţilor care au îndoieli sau presupuneri legate de îndeplinirea sau neîndeplinirea prevederilor legale referitoare la obligaţiile salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator de către operatorii economici. Contestatoarea nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a unei proceduri de atribuire sau o supraevaluare a ofertelor pe bază de supoziţii, Consiliul nefiind nici comisie de evaluare şi nici mandatar al contestatoarei, ci organ administrativ-jurisdicţional. Faţă de argumentele de ordin generic, anterior prezentate, Consiliul subliniază faptul că mai mult nu se poate substitui societăţii contestatoare şi să construiască în locul acesteia motivarea în fapt şi în drept cu privire la motivele care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei depuse. Împrejurarea că, în cuprinsul petitului 1 din obiectul contestației, societatea contestatoare solicită ”constatarea faptului că oferta depusă de ... este formulată cu respectarea prevederilor legale, sens în care în mod nelegal şi netemeinic a fost declarată câştigătoare oferta depusă de ofertantul a ... nu este de natură a considera că sunt îndeplinite dispozițiile art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., care impun părților să susțină cu mijloace de probă cele ce afirmă în fața Consiliului. Așadar, Consiliul nu poate să efectueze o cercetare în integralitate a documentelor ofertantului declarat câștigător pentru a putea stabili caracterul legal sau nelegal al deciziei autorităţii, câtă vreme însăşi contestatoarea nu a formulat critici concrete în referire la respingerea ofertei sale. Astfel, în opinia Consiliului, criticile contestatoarei faţă de oferta declarată câştigătoare sunt lipsite de interes prin raportare la prevederile art. 2 din Legea nr. 101/2016, în condiţiile în care contestatoarea nu a adus critici deciziei de respingere a ofertei sale. Astfel cum rezultă din textul menţionat mai sus, depunerea unei contestaţii este condiţionată de existenţa interesului personal al contestatoarei, or, aşa cum s-a arătat, ... nu a a formulat critici concrete în referire la respingerea ofertei sale. Verificând interesul contestatoarei în promovarea prezentei contestații, Consiliul constată că sunt incidente următoarele dispoziții legale: - art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”;

- art. 3 alin. (1) lit. f) din același act normativ, conform căruia „În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: (...) f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire”; - art. 2a alin. (2) paragraful 2 din Directiva nr. 66/2007 din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achizițiilor publice, potrivit căruia „Se consideră că ofertanții sunt interesați dacă nu au fost încă excluși definitiv. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată ofertanților interesați și fie a fost considerată legală de un organism independent responsabil de soluționarea căilor de atac, sau nu mai poate face obiectul unei căi de atac”. Totodată, Consiliul apreciază că sunt relevante, în cauză, dispozițiile art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care dispune că: „Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia (….) d) justifică un interes” și dispozițiile art. 33 din Codul procedură civilă, care prevăd că: „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual (….)”. Din dispozițiile legale invocate, rezultă că persoana care se adresează Consiliului cu o contestație, pentru a avea calitatea de persoană vătămată, trebuie să aibă sau să fi avut un interes legitim în legătură cu procedura şi să fi suferit, să sufere sau să rişte să sufere un prejudiciu urmare a unui act emis de către autoritatea contractantă cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, iar interesul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. În virtutea rolului său activ, Consiliul în aplicarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ-jurisdicționale, a pus în discuția părților excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 3 și alin. (3) din Legea nr. 101/2016, având în vedere faptul că oferta ... a fost respinsă din procedura de atribuire, iar în cuprinsul contestației nu a formulat critici concrete în referire la respingerea ofertei sale. Astfel cu actul nr. ... a solicitat ... punctul de vedere vizavi de excepția invocată, respectiv justificarea interesului acestui ofertant

în promovarea contestației. Se are în vedere că până la data emiterii prezentei decizii ... nu a formulat niciun răspuns la solicitarea adresată. Deşi nici Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi nici codul de procedură civilă nu definesc interesul, în doctrină s-a arătat

că, prin acesta, se înţelege folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii sale. Exerciţiul dreptului de a formula o acţiune în justiţie, precum şi o contestaţie ca cea de faţă, cere o justificare, prin impunerea condiţiei interesului urmărindu-se evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate. Interesul, indiferent că este moral şi/sau material, trebuie să fie legitim, personal şi direct, să fie născut şi actual. Aplicând aceste considerente doctrinare la speţa analizată, Consiliul constată că prezenta contestaţie nu este justificată de existenţa unui interes care îndeplineşte condiţiile expuse anterior. În stabilirea acestei finalități, Consiliul are în vedere că ... nu are un interes în promovarea criticilor formulte, deoarece actul atacat, respectiv raportul procedurii nu o prejudiciază în niciun fel pe contestatoare, din moment ce a ales din propria voință să nu critice respingerea ofertei sale. Calea de atac a contestaţiei nu este deschisă oricărei persoane, ci doar acelora care fac dovada că au calitatea de persoană vătămată, în sensul art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016. Prin declanşarea demersului jurisdicţional trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese ale contestatoarei, nu interesul general de respectare a legii ori interesul altor operatori economici care ar avea acces la procedura de atribuire. Interesul reprezintă folosul urmărit de către cel care a pus în mişcare acţiunea şi el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: să fie legitim, să fie născut şi actual, să fie personal şi direct. Interesul este legitim atunci când nu contravine legii şi normelor sociale; născut şi actual atunci când există în momentul în care se exercită acţiunea şi pe întreg parcursul exercitării acesteia; este personal şi direct atunci când folosul practic îl vizează pe cel care recurge la această formă procedurală şi nu pe altcineva. Folosul urmărit prin cerere trebuie să aparţină titularului acesteia, prin aceasta justificându-se caracterul de interes direct şi personal, admiţându-se unanim că prin declanşarea unui demers procesual trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese şi nu interesul general de respectare a legii ori al altor persoane, străine de cauză. În această direcţie este și precedentul devenit practică statornică a instanţelor de judecată. Sunt relevante în speța analizată următoarele decizii pronunțate de instanțe, invocate de către autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere formulat, respectiv: - Sentinţa civilă nr. 132/CA din 19 august 2015 a Curţii de Apel Constanţa, Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, respectiv următoarele considerente: „Criticile privind oferta declarată câştigătoare sunt lipsite de interes, în condiţiile în care oferta petentei este inacceptabilă. Anularea procedurii de atribuire şi posibilitatea reluării ei nu probează interesul contestatoarei”; - Sentinţa civilă nr. 232/CA din 24 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, Secţia a ll-a Civilă, de Contencios administrativ şi Fiscal: „Cum oferta pârâtei este neconformă, aceasta nu riscă să suporte un prejudiciu actual ca urmare a desemnării unei alte oferte câştigătoare, întrucât respingerea acesteia nu ar determina atribuirea contractului către pârâtă”;

- Deciziile nr. 315 din 26 ianuarie 2015 şi nr. 577 din 5 februarie 2015 ale Curţii de Apel Craiova, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal: „Criticile privind oferta declarată câştigătoare sunt apreciate ca lipsite de interes, în condiţiile în care oferta petentei o fost reţinuta ca neconformă, neputând obţine niciun folos material şi direct din reţinerea ca neconformă a ofertei declarate câştigătoare”. Pe cale de consecinţă, Consiliul consideră că se impune respingerea capătului de cerere al societății contestatoare, referitor la „(...) în mod nelegal şi netemeinic a fost declarată câştigătoare oferta depusă de ofertantul ..., constatarea faptului că oferta ... nu justifică preţul neobişnuit de scăzut ofertat şi că oferta financiară nu respectă reglementările din domeniul raporturilor de muncă (salariu minim pe economie, sporuri obligatorii, contribuţii, cheltuieli suplimentare)”, deoarece, așa cum a fost mai sus reținut, oferta depusă de autoarea contestației a fost declarată inacceptabilă, fiind respinsă, dat fiind faptul că autoarea contestației nu a formulat critici concrete în referire la respingerea ofertei sale, aceasta nu mai este în măsură să probeze, în mod indubitabil, un interes legitim în ceea ce priveşte verificarea ofertei desemnată câştigătoare, raportat la condiţiile impuse de legislaţia în materia achiziţiilor publice, mai sus amintite. În speța analizată sunt incidente dispozițiile art . 3 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: ”În sensul alin. (1) lit. f) pct. (i) se consideră că o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ ofertantului interesat şi fie a fost considerată legală de către Consiliu/ instanţă, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac.” Aplicând aceste dispoziții legale la speţa analizată, Consiliul reține că autoritatea contractantă a respins oferta contestatoarei, fără a mai exista posibilitatea ca aceasta să poată intra în cursa pentru câștigarea contractului. Astfel, în opinia Consiliului, analiza demersurilor autorităţii contractante în ceea ce priveşte evaluarea şi desemnarea drept câştigătoare a ofertei aparţinând ... ar fi putut avea loc doar în cazul în care contestatoarea ar fi dovedit caracterul admisibil al propriei oferte, relevantă în acest sens fiind şi practica instanţelor judecătoreşti. Luând în considerare ansamblul tuturor considerentelor mai sus expuse, Consiliul determină că neexistând posibilitatea legală a înlăturării caracterului inacceptabil al ofertei contestatoarei, aceasta nu justifică un interes în formularea criticilor referitoare la oferta declarată câștigătoare. Are în vedere atunci când stabilește astfel, dispozițiile art. 33 teza I din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care „interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual”, prin urmare acestea sunt cerințele de valabilitate pe care trebuie să le îndeplinească condiția de exercitare a acțiunii civile. Ţinând seama de probatoriul aflat la dosar, de considerentele expuse şi de practica judiciară statornică, raportat la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi art. 248 alin. (1) C. proc. civ., având a cerceta cu precădere existenţa interesului (procesual al) contestatoarei în cauză, Consiliul constată

că reclamanta nu are interes în a solicita anularea raportului procedurii, prin care s-a stabilit ofertantul câștigător. Este evident că reclamanta nu a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a actului autorităţii contractante pe care îl atacă. Luând în considerare cele ce preced, Consiliul admite excepția lipsei de interes în formularea contestației de către ..., invocată din oficiu de Consiliu Față de cele de mai sus, constatând că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a unei contestații, respectiv interesul legitim în formularea acesteia, conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, deși demersurile Consiliului au fost în sensul solicitării contestatorului a justificării acestui interes în promovarea contestației, în temeiul art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul admite excepția lipsei de interes în formularea contestației de către ..., invocată din oficiu de Consiliu. Pe cale de consecință, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor respinge contestația formulată de către ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă în contradictoriu cu ..., ca lipsită de interes, Raportat la dispoziţiile legale mai sus reținute, operând excepţia lipsei de interes în formularea contestaţiei, Consiliului îi este interzisă cercetarea și pronunţarea în privinţa fondului contestaţiei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite excepția lipsei de interes în formularea contestației de către ..., invocată din oficiu de Consiliu. Respinge contestația formulată de ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., ca lipsită de interes. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...