Decizie CNSC BO2020_12922

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Data: .. Prin contestația nr. 316/03.08.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 31231/03.08.2020, formulată de .., cu sediul în ........., ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentantă legal prin ......... – administrator, împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 51930 din 24.07.2020, a raportului procedurii de atribuire nr. 51705/24.07.2020 și a raportului de jurizare nr. 43783/26.06.2020, emise de ........., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ........., ........., județul ........., în cadrul procedurii de atribuire, prin concurs de soluții, organizată în vederea încheierii contractului de achiziție publică având ca obiect „Actualizare plan urbanistic general al municipiului .........”, cod CPV 71410000-5 – Servicii de urbanism (Rev.2), s-au solicitat: - “Să dispună anularea raportului nr. 43783 din 26.06.2020, privind jurizarea proiectelor depuse în cadrul concursului de soluții în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului .........; - Să dispună anularea raportul procedurii de atribuire nr. 51705 din 24.07.2020, privind procedura de concurs de soluții pentru atribuirea contractului Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului .........; - Să dispună anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 51930 din 24.07.2020, privind rezultatul procedurii de concurs de 1/38

soluții pentru atribuirea contractului Actualizare Plan Urbanistic General ai Municipiului ........., precum și a oricăror acte subsecvente raportului de jurizare nr. 43783 din 26.06.2020 și raportului procedurii de atribuire nr. 51705 din 24.07.2020; - Să oblige autoritatea contractantă să finalizeze procedura de concurs de soluții prin desemnarea unui concurent câștigător și emiterea unui raport al procedurii concursului de soluții de sine stătător, separat de procedura de negociere fără publicare prealabilă; - Să dispună autorității contractante să reevalueze oferta depusă de asocierea .., sub aspectul admisibilității; - Să dispună obligarea entității contractante să reevalueze proiectul depus de subscrisa, într-un mod obiectiv și nediscriminatoriu, prin respectarea strictă a atribuțiilor legale ale juriului și a criteriilor de punctare prevăzute de documentația de concurs”. Prin cererea de intervenție nr. ........./........., înregistrată la CNSC sub nr. ........./12.08.2020, formulată de ., ........., ......... SRL, cu sediul social în ........., ........., județul ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ........., s-a solicitat admiterea acesteia, respingerea, ca netemeinică, nelegală și tardivă contestarea condițiilor de concurs asumate prin participare, precum și a contestației, păstrarea, ca temeinice şi legale, a actelor atacate și menținerea rezultatului procedurii de atribuire mai sus amintite. Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care .. critică adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr. 51930 din 24.07.2020, raportul procedurii de atribuire nr. 51705/24.07.2020 și raportul de jurizare nr. 43783/26.06.2020, emise de ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii amintite, solicitând cele menționate în partea introductivă. Detaliind etapele de desfășurare a procedurii, contestatorul arată că, în urma evaluării ofertelor depuse în procedură, oferta sa a fost declarată necâștigătoare, fiind clasată pe poziția a doua în clasament. În urma comunicării rezultatului procedurii a solicitat autorității contractante documente din dosarul achiziției, constatând că aceasta a încălcat grav prevederile legislației achizițiilor publice. Ca o primă critică, contestatorul susține că autoritatea contractantă a aplicat greșit procedura de concurs de soluții, cu 2

încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Amintind definiția procedurii de atribuire, concurs de soluții, astfel cum a fost prevăzută de art. 3 alin. (1) pct. j) din Legea nr. 98/2016, contestatorul supune atenției că, deși această procedură se finalizează printr-un raport de procedură propriu, autoritatea contractantă nu a precizat acest lucru în anunțul de atribuire/fișa de date a achiziției, în ciuda faptului că era obligată potrivit art. 106 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Încălcarea gravă a legislației achizițiilor publice constă în faptul că autoritatea contractantă nu a finalizat procedura de concurs de soluții prin desemnarea concurentului câștigător print-un raport distinct și comunicarea rezultatului concursului de soluții tuturor participanților, condiții prevăzute la art. 106 alin. (3), art. 145 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 98/2016 și la cele de la art. 100 din HG nr. 395/2016. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a consemnat raportul procedurii nr. 51930 din 24.07.2020, pag. 8, cap. 3.2.8., introducând, într-un mod ilegal și inexplicabil, o etapă de negociere. O a doua critică supusă analizei este depășirea atribuțiilor de către juriu, prevăzute de legislația achizițiilor publice, pe motiv că acesta a evaluat atât propunerile tehnice cât și cele financiare, deși toate aceste activități de stabilire a admisibilității, inadecvării sau a neconformității ofertelor sunt atributul exclusiv al comisiei de evaluare, conform art. 65 alin. (2) și art. 127 alin. (1) ale HG nr. 395/2016. O a treia critică vizează oferta declarată câștigătoare, care, în opinia contestatorului, este inadmisibilă, pe motiv că a depus formularul de ofertă nesemnat, ceea ce echivalează cu lipsa acestuia. Invocând Hotărârea nr. 4546/2013 din 28/10/2013 a Curții de Apel ........., în care s-a reținut că “ [….] lipsa semnăturii electronice duce la aprecierea ofertei ca inexistente deoarece nu există dovada și certitudinea ofertantului, oferta neputând fi apreciată ca fiind un act juridic unilateral, nefiind identificată manifestarea de voință reală, serioasă, conștientă, neviciată și certă și sigură a ofertantului”, și alte spețe similare, contestatorul apreciază că lipsa semnării formularului de ofertă echivalează cu ofertă inexistentă. Fie că e vorba de semnătură olografă, pentru ofertele care se depun pe suport hârtie, fie că este vorba de semnătură electronică extinsă, pentru ofertele care sunt transmise prin mijloace electronice, echivalează cu aprecierea ofertei ca inexistente, fiind un viciu de fond și nu un viciu de formă, care ar putea fi acoperit prin semnarea ulterioară a acestuia, ceea ce ar însemna de fapt posibilitatea acordată de a depune practic o nouă ofertă, astfel cum corect au reținut instanțele. Prin urmare, autoritatea contractantă ar fi trebuit să respingă oferta asocierii în discuție, ca inacceptabilă, în baza art. 137 alin. (2) pct. k) din HG nr. 395. 3/38

O a patra critică supusă analizei privește punctarea discriminatorie a ofertei sale. Ca aspecte preliminare, pentru stabilirea corectă a cadrului de soluționare a cererii sale, autorul contestației detaliază domeniul de aplicare a concursului de soluții, susținând că, atunci când concursul de soluții este parte a unei proceduri de atribuire de negociere fără publicarea a unui anunț prealabil, criteriile de selecție ale proiectului câștigător sunt identice cu criteriile de atribuire a contractului subsecvent. Cu privire la raportul juriului, contestatorul apreciază că acesta este un act al autorității contractante și se circumscrie definiției de la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, putând fi atacat prin contestație pe cale administrativ-jurisdicțională sau pe cale judiciară. De reținut este că, anterior etapelor de depunere și evaluare a ofertelor, prin adresa nr. 30/30.01.2020, a solicitat autorității contractante să elimine din regulament precizarea conform căreia decizia juriului privind evaluarea proiectelor nu poate fi contestată și nu poate fi subiect de drept, însă aceasta a refuzat. În opinia contestatorului, juriul este autonom în deciziile și opiniile sale în aceeași măsura în care comisia de evaluare este autonomă în decizie, iar faptul că membrii juriului sunt din afara autorității contractante nu înseamnă că aceștia acționează în afara procedurii de atribuire sau că raportul juriului nu face parte din dosarul achiziției publice. Accesul liber la justiție este un drept fundamental prevăzut la art. 21 din Constituție și nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, cu atât mai mult un act al autorităților publice. Legea nr. 101/2016, conferă oricărui participant la o procedură de achiziție publică drepturi procesuale proprii, calitatea de parte, cu toate garanțiile procesuale prevăzute de lege, pentru garantarea respectării dreptului la apărare, a principiului contradictorialității, a unui proces echitabil și a dreptului la o cale de atac eficientă. În contextul celor precizate mai sus, contestatorul solicită Consiliului să sesizeze, atât Agenția Națională pentru Achiziții Publice, cât și Curtea de Conturi, în baza art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, cu privire la "imposibilitatea contestării” deciziei juriului, în scopul eliminării acestei practici ilegale și ad-hoc instituite. Revenind la oferta depusă în cadrul procedurii de față, contestatorul precizează că, analizând raportul de jurizare nr. 43783 din 26.06.2020, precum și fișele individuale de punctare ale fiecărui membru al juriului, atât pentru proiectul său, cât și pentru proiectul competitorului, sunt evidente "erorile” constante de punctare în defavoarea proiectului său, precum și tratamentul inegal și discriminatoriu în acordarea punctajului de către juriu, prin comparație cu proiectul competitorului, sub forma: - menționării unor "puncte slabe” doar pentru proiectul său, în condițiile în care și proiectul ofertantului câștigător prezintă aceleași "puncte slabe”; 4

- acordării aceluiași punctaj ambelor proiecte, deși în mod evident proiectul său cuprinde aspecte calitative superioare în funcție de factorii de evaluare stabiliți; - nedepunctării ofertei competitorului, deși în mod evident nu a răspuns la factorii de evaluare stabiliți; - aplicării aproximative de către membrii juriului a criteriului de evaluare, prin invocarea unor cerințe neprevăzute în definițiile factorilor de punctare, în mod sistematic, numai cu privire la proiectul depus. Notarea soluției propuse de către trei din cei șase membri ai juriului, în opinia contestatorului, conține o atitudine evidentă de preferința a echipei adverse, care a fost punctată cu valorile cele mai mari de aceiași trei membri ai juriului, respectiv de Radu Radoslav, Dan Cristian Șandru și Ioan Bucur. Diferența de puncte dintre cele două soluții (oferte tehnice) în cazul celorlalți membri ai juriului a fost de 3p (Mihai Țucă), 4p (Cătălina Preda), 5p (Angela Kovács) și 5,5p (Augustina Stan). Având aceleași observații, Ioan Bucur punctează cu o diferență de 7,5p, Ioan Cristian Șandru, cu o diferență de 9,5p și Radu Radoslav punctează cu o diferență de 13 puncte. Potrivit contestatorului, această observație este importantă în contextul punctajului final foarte apropiat dintre cele două soluții. Astfel, diferența totală de puncte ar fi putut fi surmontată cu ușurință în cazul punctării corecte a soluției sale. De asemenea, apreciază contestatorul, dacă ar fi existat nevoia unor clarificări legate de aspectele calitative ale proiectului său, juriul trebuia să aibă un rol activ și să solicite răspunsuri la ’’întrebările consemnate în raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele”, potrivit prevederilor art. 109 alin (5) și (6) din Legea nr. 98/2016. Referitor la punctajul acordat individual de membrii juriului pentru Factorul tehnic de evaluare – T1, contestatorul afirmă că proiectul său a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 2,5 sau 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) referindu-se la nemenționarea disfuncționalitățile zonei 3 și nespecificarea patrimoniului construit din Zona 4 Lunca Cibinului. Ori, afirmă contestatorul, factorul de punctare nu solicită identificarea disfuncționalităților (care oricum sunt identificate în capitolul proiectului unde se solicită, potrivit documentației de concurs). În același timp, proiectul competitorului nu a fost analizat corespunzător, juriul analizând alt capitol din proiectul competitor, deși acesta prezintă un capitol explicit pentru acest factor de evaluare, iar "punctele tari” menționate pentru proiectul competitor sunt identice cu cele precizate pentru proiectul societății sale, deși proiectul competitor nu a făcut nicio referire la componenta GIS a contractului. În aprecierea contestatorului, proiectul competitor trebuie reevaluat în raport cu capitolul dedicat acestui factor, în timp ce 5/38

proiectul său nu poate fi depunctat pentru cerințe care nu sunt conținute în definirea criteriului de evaluare. Prin urmare, punctajul acordat proiectului său în funcție de acest criteriu de evaluare ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 0,07 puncte. Cu privire la criteriul de evaluare Raportarea la obiectivele strategice de dezvoltare a Municipiului ........., așa cum au fost prevăzute în Planul urbanistic general, aprobat în anul 2011, contestatorul arată că proiectul său a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 5 sau 6 puncte, din punctajul maxim de 7 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) referindu-se la: "identificarea insuficientă a obiectivelor din Zona 3”, "necorelării proiectelor de dezvoltare cu programele de investiții privind protejarea habitatelor naturale, a valorii și cadrului natural pentru Zona 4”, "abordarea similară impusă de PUG pentru Zona 2, iar partea desenată nu include elementele prezentate în text, subzonele fiind prezentate grafic doar descriptiv, fără ilustrarea corelării cu documentele strategice”. Contrar celor reținute de juriu, arată contestatorul, prin documentația de concurs nu s-a solicitat corelarea în cadrul pieselor desenate cu documentele strategice. În ceea ce privește proiectul competitorului, contestatorul susține că răspunsul acestuia la factorii de evaluare T1.2 și T1.3 este greu de urmărit, fiind prezentat în cadrul a două capitole, amestecat. Nu se distinge concret ce obiective/măsuri au fost extrase din documentele strategice sau din PUG. Obiectivele strategice PUG și alte documente Strategice au fost organizate pe 6 paliere, ceea ce împiedică o corespondență directă cu cei doi factori de evaluare stabiliți. Prin urmare, punctajul acordat proiectului competitor la acest criteriu este în mod nejustificat mai mare decât cel meritat. Referitor la criteriul de evaluare ”Raportarea la documentele strategice de planificare urbană ulterioare aprobării Planului urbanistic general: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (2017, Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice (2017), Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (2017), Planul de Acțiune privind Energia Durabilă (2014)”, contestatorul arată că proiectul său a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 5, 6 sau 7 puncte, din punctajul maxim de 7 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) referindu-se la: faptul că ”PAED propune un set mai amplu de măsuri raportate în viitorul PUG” și la faptul că ”nu sunt extrase măsurile propuse prin aceste documente strategice cu aplicabilitate pe cele 5 zone de intervenție”. Ori, raportarea a fost făcută unitar pe toate cele 4 documente, la nivelul obiectivelor strategice. În cadrul PAED există un singur obiectiv strategic ce conține mai multe măsuri și nu toate măsurile se pot aplica la nivel de PUG, încă din faza de ofertă tehnică. În egală măsură, prin definirea criteriului nu s-a solicitat raportarea la măsuri, ci la documente strategice, iar acordarea sa a fost integrată la toate 6

cele 4 documente pe obiective strategice. Doi dintre membrii juriului au subliniat că abordarea societății sale este ’’excelentă” și că "eventualele posibile puncte slabe sunt nerelevante în contextul stabilit de subfactor”, astfel încât este de neînțeles acordarea de către Radu Radoslav a unui punctaj de 5 puncte la acest criteriu. În atare situație, punctajul acordat proiectului său în funcție de acest criteriu de evaluare ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 0,5 puncte. În ceea ce privește criteriul de evaluare ’’Motivația alegerii celor maxim cinci zone selectate, în raport cu programele prioritare de dezvoltare a Municipiului ......... aşa cum sunt acestea definite in documentele strategice de planificare urbana adoptate de Consiliul Local al Municipiului ......... adică Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (2017), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice (2017), Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (2017), Planul de Acțiune privind Energia Durabilă (2014) şi Strategia Planului urbanistic general aprobat în anul 2011”, se arată de contestator că proiectul său a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 1, 2 sau 2,5 puncte, din punctajul maxim de 3 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) referindu-se, de exemplu, la: - "inadvertență semnalată între partea desenată - planşa zone strategice de intervenție şi partea scrisă”. Această inadvertență, în opinia contestatorului, este exagerată în scopul identificării unui argument pentru depunctarea sa, întrucât zonele sunt numerotate în partea desenată de la 1-5, iar în partea scrisă şi în planşa de concluzii, denumirile zonelor reflectă delimitarea acestora, conform cerințelor, pe planşă, în zona de detaliere, schemele au ca titlu viziunea de dezvoltare a zonei. - "Unele elemente de conținut sunt amestecate între zonele de intervenție (sunt menționate disfuncționalități ale cartierului Guşterița la zona 3 - Lunca Cibinului ş.a.)”. Ori, după cum se poate observa nemijlocit, elementele de conținut nu sunt amestecate. - "Pentru Zona 1, sunt semnalate disfuncționalități legate zone de gospodărie de tip cimitir, iar ca tendințe măsuri necesare pentru stoparea autofizării şi degradării Lacului Binder cu potențial de reabilitare peisajului, dar juriul consideră că Lacul se situează în afara zonei selectate”. Această interpretare este una eronată, întrucât Lacul Binder face parte din zona detaliată (în cadrul părții desenate) ca Zona 2 - viziune Oraşul Contemporan, iar, în partea scrisă, sunt menționate măsurile cu privire la Zona 2, nu Zona 1, cum greșit pretinde juriul. Sub nicio formă nu se poate justifica existența diferențelor între punctajele individuale acordate de membrii juriului, de la 1 punct - Bucur loan la 2,5 puncte - Tuca Mihai. În opinia contestatorului, punctajul acordat proiectului în funcție de acest criteriu de evaluare ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 0,14 puncte. 7/38

Referitor la Factor tehnic de evaluare - T2 Descrierea viziunii şi a conceptului de dezvoltare, care să prezinte, în urma analizei şi sintezei, modalități eficiente de rezolvare a principalelor disfuncții ale Municipiului ........., criteriul de evaluare "Prezentarea modalității de gestiune prin Plănui urbanistic general al Municipiului ........., care să asigure coerența şi continuitatea dezvoltării urbanistice pe termen mediu şi lung”, punctajul a fost individual în raport cu acest criteriu cu 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) referindu-se la: - "Inconsistență în cadrul memoriului privind formularea obiectivelor urbanistice (în unele locuri apar 2 obiective pe palierul cultural, în altele apare doar unul)”. Cu privire la acest aspect se susține de contestator că juriul era ținut să ia în considerare cele 2 obiective formulate, indiferent în câte locuri acestea apar. -"Obiectivele sunt formulate mai degrabă ca şi direcții de acțiune”. Acest atribuit nu este al juriului de a realiza corectura pe modul de exprimare a obiectivelor, mai ales că acestea au fost exprimate în aceeași manieră cu obiectivele PMUD, Strategia de adaptare la schimbările climatice, PAED şi, parțial, SIDU, pentru a asigura o abordare integrată. Mai mult, obiectivele proiectului competitorului sunt exprimate în exact aceeași manieră, tot "mai degrabă ca direcții de acțiune”, în schimb acesta din urmă a primit punctaj maxim. - "Unii markeri de control nu sunt cuantificabili”. Afirmația este vagă şi nu se identifică în cuprinsul proiectului, - "Deși sunt prezentate diferențieri de reglementări necesare pe tipuri de zone, acestea nu se regăsesc în obiective urbanistice stabilite”. Cu privire la acest aspect, se apreciază de contestator că juriul este contradictoriu în evaluare, pentru că simultan cu aprecierea acestui așa-zis "punct slab”, este menționat ca "punct tare”: „Abordarea corectă a tipurilor de reglementări pe tipuri de zone: stricte, flexibile şi cu caracter director”. Mai mult, este ilogică abordarea de genul regăsirii în obiectivele de dezvoltare a orașului a diferențierii reglementărilor pe tipuri de zone. - "Nu este integrat Centrul istoric”. Juriul ignoră deliberat faptul că societatea sa a integrat acest obiect în capitolul corespunzător, respectiv ob. 4.1. Protecția, conservarea şi renovarea monumentelor istorice şi ansamblurilor valoroase şi ob 4.3 Controlul dezvoltării activităților şi interzicerea activităților dăunătoare. - "La pag. 79, la pct. 4.1 - Insuficiență la rubrica gestiune şi control”. Analizând prin comparație oferta competitorului, contestatorul susține că a tratat acest aspect mai detaliat, iar celălalt proiect a primit totuși punctaj maxim, deşi nu prezintă deloc modalitatea de gestiune, ci doar cum se va "realiza coerența şi continuitatea”. - referitor la "Modul de prezentare (tabel pag. 67), obiectiv urbanistic 1. ......... Metropolă Culturală, iar la pag. 69 este trecut ca 8

direcție strategică de dezvoltare", precum şi la afirmația că "Se amestecă obiectivele urbanistice cu direcțiile strategice de dezvoltare”, se arată că aprecierea juriului este în totalitate subiectivă, obiectivele şi direcțiile strategice "nu se amestecă”, iar analiza juriului este profund incorectă. Concluzionând, contestatorul susține că punctajul acordat proiectului său în funcție de acest criteriu de evaluare ar trebui să fie mai mare cu 0,5 puncte, iar oferta competitorului nu ar trebui să primească punctaj maxim la acest criteriu. Cu privire la criteriul de evaluare ”Transpunerea prevederilor Planul urbanistic general într-un program coerent de susținere a investițiilor pe termen mediu şi lung”, se arată că proiectul a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 1 punct, din punctajul maxim de 3,5 puncte, observațiile membrilor juriului (’’punctele slabe”) referindu-se la faptul că ”obiectivele urbanistice există dar acestea nu se materializează în proiecte de investiții”. Chiar şi dacă s-ar admite că observația juriului este adevărată, proiectul competitorului nu prezintă deloc proiecte de investiții, deşi juriul reține la observații că ”au fost enumerate sumar”, în ciuda evidenței inexistenței acestora. Cu toate acestea, proiectului competitor i s-au acordat 2 puncte. Prin urmare, punctajul acordat proiectului său în funcție de acest criteriu de evaluare ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 1 punct. Referitor la criteriul de evaluare ”Identificarea şi argumentarea riscurilor de nerealizare a obiectivelor urbanistice”, punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 2 sau 2,5 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte, detaliind succint observațiile juriului, contestatorul apreciază că acestea nu sunt justificate prin comparație cu proiectul competitor, care a primit punctaj maxim. Afirmația că există şi alte riscuri care pot fi menționate este aplicabilă în egală măsură ofertei competitorului, precum şi oricărei oferte care s-ar putea elabora. Pentru acest factor de evaluare punctajul acordat proiectului său ar trebui să fie mai mare cu 0,5 puncte. În ceea ce privește criteriul de evaluare ”Evidențierea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice propuse", proiectul a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte, deși proiectul său a identificat toate tipurile de resurse. Raportat la observațiile juriului, contestatorul susține că în cadrul proiectului său au fost identificate toate tipurile de resurse, în timp ce proiectul competitorului nu prezintă nici resursa de timp, nici pe cea informațională. Juriul este în eroare atunci când consideră ’’punct slab” doar lipsa resursei de timp. Mai mult, în cadrul evaluării ofertei competitorului este menționată ca ’’punct tare” identificarea bună a resurselor financiare, inclusiv PPP, deşi aceleaşi informații se regăsesc şi în oferta sa. De 9/38

remarcat este că atât proiectul său cât și cel al competitorului nu au cuantificat resursele, dar acest lucru este considerat punct slab doar cu referire la oferta sa. Prin urmare, se apreciază de contestator că oferta sa nu trebuia să primească același punctaj ca al ofertantului competitor, ci unul superior, mai mare cu 0,5 puncte. Referitor la Factor tehnic de evaluare - T3, Planul de informare şi consultare publică, criteriul de evaluare "definirea obiectivelor” , contestatorul arată că proiectul său a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) fiind în principal legate de faptul că "Obiectivele nu sunt detaliate suficient”. Ori, prin comparație cu oferta competitoare, contestatorul consideră că a definit mai detaliat obiectivele, cu toate acestea, proiectului competitorului i-a fost acordat acelaşi punctaj ca proiectului subscrisei. Criteriul de evaluare “Identificarea grupurilor țintă", a fost punctat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte, observațiile membrilor juriului ("punctele slabe”) fiind în principal legate de faptul că "Nu este menționat mass-media, necesară în procesele de consultare”. Cu privire la acest aspect, contestatorul susține că juriul se află într-o gravă eroare întrucât Mass-media nu este grup țintă, ci un mijloc prin care se face consultarea. Mai mult, ambele oferte au menționat instituțiile publice, dar detalierea se solicită doar cu privire la proiectul său. De asemenea, subliniază că proiectul competitorului a identificat în mod greşit ca grup țintă mass-media şi nu indică ca grup țintă specialiştii, dar aceste aspecte nu sunt identificate ca puncte slabe şi nu este depunctat, ca atare. Prin urmare, punctajul acordat trebuia să fie mai mare cu 0,5 puncte. Referitor la criteriile de evaluare "tipuri de informare şi consultare publică" și "corelarea sesiunilor de informare şi consultare publică cu etapele proiectului”, contestatorul arată că ambele oferte au primit punctajul maxim la acest criteriu. Referitor la Factorul tehnic de evaluare – T4 - Managementul de proiect - metodologia de implementare, evaluare şi adaptare a reglementărilor, pentru criteriul de evaluare "Cadrul general de abordare pentru implementare", ambele oferte au primit punctajul maxim. Cu privire la criteriul de evaluare "Corelarea elementelor din calendarul proiectului”, punctajul a fost acordat individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 3,5 puncte, doar un singur membru acordând un punctaj de 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte. Observația acestuia din urmă ("punctele slabe”) priveşte faptul că "Diagrama Gannt este greu de urmărit”. 10

Aceste argumente invocate, în opinia contestatorului, sunt îndoielnice din punct de vedere profesional, în condițiile în care a prezentat calendarul de proiect utilizând "limbajul comun”, al managementului de proiect, iar în elaborarea chart-ului Gantt am folosit cel mai utilizat produs informatic specializat (MS Project Planner), apreciind că trebuia depunctată în funcție de acest criteriu de evaluare sub un pretext neîntemeiat, care ține doar de abilitatea personală a unui membru al juriului de a urmări un chart gantt standard. Punctajul acordat proiectului în funcție de acest criteriu de evaluare ar trebui să fie mai mare cu 0,07 puncte, în opinia contestatorului. Referitor la Factor tehnic de evaluare - T5, - Abordarea clară și coerentă a conținutului minimal al PUG ......... în raport cu legislația specifică domeniului (lege, norme, conținut cadru, etc) cât şi specificitatea abordării pe cazul concret al Municipiului ......... şi focalizarea pe zonele vulnerabile a prevederilor Planului urbanistic general in vigoare. Modalitatea de interrelaționare şi corelare a Regulamentului local de urbanism cu planşele de reglementare, prin raportarea la obiectivele propuse prin caietul de Sarcini, criteriul de evaluare "Respectarea prevederilor normative cu caracter obligatoriu”, punctajul a fost făcut individual de membrii juriului în raport cu acest criteriu cu 3 puncte, din punctajul maxim de 3,5 puncte. Cu privire la observațiile membrilor în acordarea acestui punctaj, contestatorul le apreciază ca fiind neîntemeiate, motivat de faptul că actele normative locale nu au fost puse la dispoziție de autoritatea contractantă. Comentariile membrilor juriului sugerează dezvoltarea referirilor la acte normative actuale şi elaborarea şi particularizarea comentariilor privind specificațiile locale care fac dificilă încadrarea în cadrul normativ general, în contradicție cu definiția factorului de punctare, care este RESPECTAREA PREVEDERILOR CU CARACTER OBLIGATORIU - nu explicarea sau detalierea lor, ci "respectarea”. Mai mult, nici măcar caietul de sarcini nu menționează acte normative locale, cu excepția HCL pentru consultarea publicului, care este menționată şi de oferta subscrisei. Sub acest aspect, contestatorul apreciază că oferta sa respectă prevederile obligatorii, în schimb, proiectul competitorului nu respectă cea mai importantă prevedere, respectiv nu este corelat cu Ordinul 233/2016 privind normele de aplicare ale Legii nr. 350/2001. Cu toate acestea, oferta contracandidatului a primit 2 puncte, deși Ordinul 233/2016 este, alături de Legea nr. 350/2016, principalul act normativ care stă la baza elaborării PUG. În opinia contestatorului ar fi trebuit să obțină un punctaj mai mare cu 0,5 puncte. Pentru criteriul de evaluare "Crearea premiselor pentru un cadru adecvat susținerii investițiilor pe termen mediu şi lung", ambele oferte au primit punctajul maxim la acest criteriu. 11/38

Pentru criteriul de evaluare "Integrarea componentei culturale şi turistice ca resort de creştere a competitivității oraşului şi în acord cu tendințele naționale şi europene", s-a obținut un punctaj cu 3,5 şi 5 puncte, din punctajul maxim de 7 puncte. În opinia contestatorului depunctarea ofertei sale este una excesivă având în vedere că în realitate componenta de competitivitate nu este menționată decât într- unul din cele trei studii. Radu Radoslav a făcut diferență foarte mare între cele 2 proiecte (3,5 puncte pentru subscrisa, 7 puncte pentru competitor), comparativ cu ceilalți membrii ai juriului, care în general au acordat 5 puncte ofertei sale și 6 puncte ofertei competitorului, deși punctele slabe/tari identificate sunt aceleași pentru ambele oferte. În consecință, contestatorul apreciază că proiectul său ar trebui să fie mai mare cu 0,22 puncte. În continuare, contestatorul prezintă argumente privind netemeinicia observațiilor juriului cuprinse în raportul de jurizare, apreciind că modul de punctare al proiectului a fost unul incorect. Afirmația juriului „Partea desenată conține puține elemente corelate cu partea scrisă fiind diferențe în nominalizarea zonelor strategice de intervenție în documentația desenată față de cea scrisă", contestatorul o apreciază ca nefondată și care reflectă lipsa analizei corecte şi complete a propunerii tehnice de către membrii juriului. Astfel, documentul Memoriul concept de dezvoltare ......... prezintă zonele strategice într-un capitol întreg (Cap. 3. IDENTIFICAREA EXPLICITĂ A MAXIM 5 ZONE DIN MUNICIPIU ALE CĂROR REGLEMENTĂRI/PREVEDERI ALE PUG APROBAT PRIN HCL 165/2011 VOR FI REVIZUITE, pp. 45- 56). Aceleaşi zone sunt reprezentate în Planşa 3. Zone strategice. Planşa conține o eroare tehnică, denumirea zonei 5 lipsind (s-a produs, accidental, reluarea textului de la zona 4), însă un evaluator de bună credință ar fi observat identitatea Zonelor cu cele descrise în Memoriul concept de dezvoltare şi ar fi observat eroarea tehnică, fără să afirme că „ar exista diferențe între partea scrisă şi cea desenată”. Mai mult, având în vedere că se solicita analiza a „maximum” cinci zone, evaluarea nu trebuia să se concentreze asupra acestei ultime zone, unde s-a produs eroarea tehnică, limitându-se la celelalte 4, identificate fără eroare. Celelalte zone nu au fost în realitate analizate de juriu, care în mod "convenabil” a identificat un motiv artificial de depunctare a ofertei sale. Nu există o formulare generală a juriului referitoare la criteriul T1, iar 3 din cele 5 observații ale juriului din Raport vizează factorul T1, ceea ce arată că analiza - de către juriu - a soluției nu a acoperit aria de relevanță stabilită prin Temă şi Regulament. Referitor la afirmația „există erori de funcționalitate in propunerile pentru unele zone selectate (ex. Guşterița - clădiri P+5)", contestatorul o apreciază ca, nefondată şi incorectă, reflectând lipsa analizei corecte şi complete a propunerii tehnice de către membrii juriului. 12

Astfel, menționează contestatorul că astfel de clădiri există deja, aşadar încadrarea funcțională este corectă şi nu eronată. Mai mult, PUG 2011 stabileşte, pentru zonele UM, prezente în sudul localității Guşterița, o înălțime maximă la cornişa clădirii de 16m şi de 20m la coamă, ceea ce înseamnă un maxim de 5 niveluri (P+4). Afirmația nu ține cont de elementele solicitate prin Tema de concurs şi prin Regulamentul concursului, legate de „identificarea" celor cinci zone şi nu de arătarea „funcționalității” acestora. O altă afirmație apreciată nefondată este „Raportarea la periurban şi la efectele acestuia asupra UAT ......... este insuficient tratată”. Contrar acestor afirmații în Memoriul concept de dezvoltare prezintă detaliat şi analizează relația dintre municipiu şi teritoriul periurban (pag. 6 - context național, zona metropolitană; pag. 9-10: analiza PUG în vigoare - relații în teritoriu; zona periurbană; zone turistice - Păltiniş etc.). Capitolul 2.2 - Analiza critică pe paliere de analiză identifică, pentru fiecare palier (cultural, economic, mobilitate, zone protejate, spații verzi), problematica specifică la nivel municipal şi la nivel teritorial (printre sursele de analiză găsindu-se PATZ Periurban al Municipiului .........), așa cum reiese la pagina 8 din memoriu unde se afirmă: „Zonele industriale şi comerciale ale oraşului s-au dezvoltat atât in teritoriul administrativ al Municipiului ......... (zona industrială vest, de exemplu), cât şi in teritoriul administrativ al altor UAT (Şelimbăr reprezentând exemplul notabil). Aceeaşi observație priveşte zonele de locuire periferice, dezvoltate in teritoriul administrativ al UAT vecine (in special ........., Şelimbăr), ceea ce Conduce la necesitatea creării - complementar PUG şi RLU - a unui instrument de planificare integrat în zona periurbană/ metropolitană”. Referitor la această problemă fiind numeroase în cadrul Memoriului. De asemenea, nivelul periurban este tratat grafic, în mod detaliat, în Planşele 1 - Elemente de diagnoză şi 2 - Elemente de viziune. În acelaşi timp, la factorul de evaluare T1, membrii juriului menționează, ca punct tare al propunerii, „sublinierea importanței guvemanței metropolitane”, ceea ce demonstrează inconsecvența şi contradictorialitatea în evaluare. Referitor la afirmația „Cele 5 zone analizate nu acoperă varietatea situațiilor de pe întreg teritoriul UAT, alegerea lor nefiind suficient motivată. De asemenea, dimensionarea acestora a fost exagerată pentru a putea avea o analiză coerentă şi aprofundată" este apreciată nefondată, reflectând lipsa analizei corecte şi complete a propunerii tehnice de către membrii juriului precum şi neînțelegerea cerințelor temei de concurs. Astfel, susține contestatorul, cele 5 zone acoperă tipologiile majore ale teritoriului: Zona Centru nord - Independența - Cibin - Gară reprezintă oraşul istoric; Zona Sibiul Nou (Calea Şurii Mici) reprezintă oraşul contemporan în dezvoltare; Zona Guşterița reprezintă oraşul rural, periferic; Zona Lunca Cibinului reprezintă oraşul sportiv şi de recreere care se va dezvolta în viitor, iar Zona 13/38

Localitatea Păltiniş reprezintă stațiunea turistică care aparține oraşului, cu totul diferită față de restul teritoriului municipal. De asemenea, justețea alegerii este confirmată de fişele individuale ale membrilor juriului. Astfel, în descrierea generală a factorului de evaluare, în fişele individuale, este marcat ca punct tare: - „modul de alegere a celor cinci zone este relevant” (Cătălina Preda); - „alegerea celor cinci zone cu intenția de a acoperi diversitatea disfuncțiilor şi a problemelor de dezvoltare a oraşului” (Radu Radoslav, loan Bucur); - „modul de alegere a celor cinci zone este inspirată deoarece corespunde tipurilor de probleme pe care le are oraşul” (Angela Kovacs); - „diversitate zone strategice. Alegerea zonei Păltiniş Ca zonă strategică de dezvoltare” (Mihai Țucă); - „modul de alegere a celor 5 zone este relevantă” (Augustina Stan) - „alegerea zonelor care acoperă o diversitate a problematicii. Includerea zonei Păltiniş ca zonă strategică în dezvoltarea oraşului” (Cristian Şandru, la T1.4) Mai mult, alegerea este motivată în Cap. 3.1. „MOTIVAȚIA ALEGERII ZONELOR”, pag. 45-52, alegerea zonelor este fundamentată de o analiză la nivel municipal a Planului Urbanistic General al Municipiului ......... aprobat prin HCL 165/28.04.2011 din unghiul de vedere al evoluției ulterioare a oraşului, pe domenii şi medii, arătându- se evoluția favorabilă şi cea nefavorabilă (Memoriu concept de dezvoltare ........., pag. 8-12) şi a reglementărilor PUG 2011, pentru fiecare zonă funcțională în parte, cu arătarea limitărilor şi modului de revizuire propusă (Memoriu concept de dezvoltare ........., tabel pag. 41-44); Totodată, dimensionarea zonelor nu a fost precizată prin Regulamentul concursului sau prin Tema de concurs, astfel încât observația juriului este nejustificată. Mai mult decât atât, conținutul obligatoriu al pieselor desenate din Tema de concurs solicită identificarea „zonelor din municipiu ale căror reglementări/prevederi ale PUG aprobat prin HCL 165/2011 sunt propuse spre revizuire” și nu analizarea acestora (Cap.3. Piese cerute la concursul de soluții). Aceleaşi formulări apar în factorii de evaluare/criterii de punctare. Planşa prezintă schema modificării reglementărilor pentru întreg teritoriul oraşului, inclusiv pentru zonele în cauză. În plus, sunt prezentate cinci extrase din planşă, pentru o mai mare vizibilitate. Planşa nu arată detaliat propunerile de dezvoltare, dată fiind cerința de a identifica zonele, nu de a le analiza. Cu privire la observația vizând „Necesitatea gândirii facilităților pentru comunități (şcoli, grădinițe, spații verzi) în noile dezvoltări urbane”, în aprecierea contestatorului nu este justificată în opinia contestatorului, pe motiv că nu există asemenea solicitare în 14

documentele de concurs. De asemenea, propunerea pune în evidență „emergența domeniului universitar - dublarea numărului de studenți între 1999 şi 2007 la peste 26.000, care „deschide şansa afirmării oraşului ca pol universitar de anvergură în regiunea Centru. Având în vedere regresul relativ al numărului elevilor din învățământul preuniversitar în ......... în aceeaşi perioadă de timp, devine evident caracterul de pol de atracție la nivel regional al celor patru universități active în oraş" (pag. 14). De asemenea, sectorul învățământ, sănătate şi asistență socială este tratat în alte puncte ale memoriului (pag. 16, 37 - Infrastructura de învățământ; pag. 39 - Reabilitarea şi asigurarea calității locuirii în cartierele constituite; asigurarea suprafețelor necesare pentru dezvoltarea rețelei de învățământ preuniversitar (grădinițe, şcoli, licee). În concluzie, contestatorul consideră că modul de punctare nu a arătat înscrierea în cerințele stabilite prin documentația de concurs, juriul îndepărtându-se de la factorii şi de la criteriile de evaluare, a punctat incorect proiectul prezentată în concurs. Singura eroare a ofertei este reprezentată de planșa 3 - Zone strategice, care conține câteva inadvertențe. Acestea, însă, nu pot conduce la o depunctare decât în cadrul criteriului de evaluare T1.4 (maximum 3,5p), criteriile T1.1, T1.2 şi T1.3 referindu-se doar la partea scrisă a ofertei. Partea desenată a ofertei (planşele 1 - Elemente de diagnoză şi 2 - Elemente de viziune) nu au fost analizate, ceea ce poate conduce la concluzia că acest fapt se datorează unui avantaj semnificativ al proiectului subscrisei în raport cu proiectul competitor, care a trebuit "eliminat” de către juriu. În opinia contestatorului, punctajul tehnic final al proiectului său ar fi trebuit să fie cu cel puțin 4,5 puncte mai mare, respectiv 61,36 puncte, în timp ce punctajul tehnic final al ofertei asocierii competitoare ar fi trebuit să fie mai mic decât cel acordat indulgent de juriu, respectiv de 63,65. Pentru motivele prezentate, contestatorul solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată în partea introductivă. În drept, se invocă Legea nr. 101/2016, Legea nr. 99/2016 și HG nr. 394/2016. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. 54841/06.08.2020,

înregistrat

la

CNSC

sub

nr. 32046/06.08.2020, ........., în calitate de autoritate contractantă, solicită respingerea contestației formulată de SYNERGETICS CORPORATION SRL. În susținere, autoritatea contractantă arată că în cadrul procedurii de atribuire în discuție, au fost depuse două oferte. În urma jurizării proiectelor, oferta asocierii DAEDALUS PROIECT SRL UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU - INTERGRAPH COMPUTER SERVICES SRL, drept câștigătoare. 15/38

Referitor la criticile cuprinse în contestația formulată de SYNERGETICS CORPORATION SRL cu privire la aplicarea în mod greșit a procedurii de concurs de soluții, cu invocarea prevederilor legale care au stat la baza organizării procedurii de față, autoritatea contractantă susține că a respectat etapele concursului de soluții, fiind emise procesele-verbale de evaluare, raportul juriului și raportul procedurii, în conformitate cu Regulamentul concursului și fișa de date a achiziției și în ordinea în care au fost stabilite Etapele procedurii de atribuire a contractului. Totodată, comunicările privind rezultatul procedurii au fost transmise în data de 24.07.2020, cu respectarea calendarului concursului („maxim 3 zile de la aprobarea raportului procedurii") și în conformitate cu respectarea prevederilor art. 215, alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Referitor la susținerile contestatorului conform cărora s-ar fi negociat contractul subsecvent fără a aproba și publica raportul concursului de soluții iar câștigătorul concursului de soluții nu este cert, autoritatea contractantă precizează că în raportul de jurizare nr. 43783/26.06.2020, a fost stabilit clasamentul și acordarea premiilor după cum urmează: - Premiul I în valoare de 45.000 lei fără TVA - Asociația: .., - Premiul II în valoare de 35.000 lei fără TVA - Asocierea: .. Așa cum reiese din cele redate mai sus și ținând cont de prevederile din cadrul Regulamentului concursului, pct. 1.3.4, pct. 3.15.1 și pct. 4.2.1, autoritatea contractantă precizează că nu se poate reține că ofertantul câștigător nu este cert. De asemenea, autoritatea contractantă susține că a postat în SEAP, atașat la anunțul concursului de soluții nr. DC1000100 din 03.01.2020, întreaga documentație de atribuire, cu mențiunea că va fi invitat doar câștigătorul concursului căruia i se va încredința lucrarea, operatorii economici interesați putând solicita clarificări privind documentația de atribuire. Astfel, deși contestatorul a cunoscut faptul că urmează să se organizeze o negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare conform prevederilor art. 104 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, în vederea încheierii contractului de servicii de ........., și totodată să acorde premii, nu a solicitat clarificări și nici nu a contestat documentația de atribuire, în acest sens. Referitor la aprecierile contestatorului, conform cărora juriul și-a depășit atribuțiile prevăzute de legea achizițiilor publice, iar comisia de evaluare nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de legislația achizițiilor publice, autoritatea contractantă precizează că în conformitate cu Regulamentul concursului, pct. 3.10.4. și pct. 3.6.2., reiese în mod clar că intră în sarcina juriului evaluarea proiectelor, atât oferta tehnică cât și oferta financiară, prin aplicarea criteriilor aplicate, în vederea stabilirii clasamentului și declararea câștigătorului concursului. 16

Referitor la aprecierile contestatorului, conform cărora a fost desemnat drept câștigător al concursului de soluții un participant care a prezentat o oferta inadmisibilă, autoritatea contractantă arată că în conformitate cu prevederile Regulamentului concursului - cap. 3.7. Anonimatul proiectelor "3.7.1. Pentru păstrarea anonimatului fiecare proiect va avea un simbol alfanumeric de identitate. Acesta va fi compus din 3 litere urmate de 2 cifre, la alegerea concurentului". De asemenea, prin Regulamentul concursului - pct. 3.6.2, s-a precizat ce trebuie să conțină proiectul, respectiv atât oferta tehnică cât și oferta financiară. Față de cele de mai sus redate, autoritatea contractantă arată că Proiectul 01 (numerotat astfel de către comisia tehnică) al ofertantului contestator a conținut elemente de identificare, cu nerespectarea anonimatului, conform pct. 3,7 din Regulament, fapt menționat și în Anexa 1 la Procesul verbal nr. 42578/23.06.2020, emis de comisia tehnică, față de Proiectul 2 al ofertantului câștigător care a asigurat anonimatul, prin aplicarea simbolului alfanumeric de identitate (DON67), atât în oferta tehnică cât și în oferta financiară. Formularul de participare prezentat, care conține simbolul alfanumeric de identitate (DON67), a fost semnat și ștampilat de către ofertant, fiind precizate documentele depuse, inclusiv propunerea financiară. Astfel, formularul de ofertă, centralizatorul financiar, graficul de prestare a serviciilor, nu au fost semnate și/sau ștampilate, de către ofertantul câștigător, în vederea asigurării anonimatul proiectului depus, documentele având însă menționat, în colțul stânga sus, simbolului alfanumeric de identitate (DON67). Față de cele redate, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată afirmația contestatorului conform căreia oferta declarată câștigătoare, ar fi inadmisibilă. Referitor la pretinsa superficialitate în punctarea proiectului depuse de contestator, autoritatea contractantă precizează că atât membrii juriului cât și comisia de evaluare au pus în aplicare prevederile Regulamentului de concurs și a întregii documentații de atribuire, documente de care contestatorul avea cunoștință încă de la momentul publicării pe SEAP a documentației. Prin depunerea ofertei, contestatorul și-a însușit întreaga documentație inclusiv răspunsul la clarificările solicitate (postat pe SEAP cu nr. 9477/01.02.2020), pe care nu le-a contestat înainte de depunerea ofertei. De asemenea, precizarea contestatorului conform căreia oferta sa a fost punctată discriminatoriu și superficial față de cea a ofertantului câștigător, autoritatea contractantă susține că juriul este format din persoane cu calificare și experiență în domeniu, punctajele acordate de fiecare membru în parte s-a realizat prin raportare la cerințele din documentația de atribuire și criteriile de evaluare, precum și prin corelarea părților scrise cu cele desenate din careul proiectelor, 17/38

așa cum rezultă din ANEXA 3 la raportul de jurizare nr. 43783/26.06.2020. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisurile regăsite la dosarul achiziției. Prin cererea de intervenție nr. ........./........., înregistrată la CNSC sub nr. ........./12.08.2020, …, în calitate de lider al asocierii SC ........., ........., ......... SRL, solicită admiterea ei, așa cum a fost formulată în partea introductivă. Referitor la critica contestatorului ce privește aplicarea greșită a procedurii de concurs de soluții, de către autoritatea contractantă, intervenientul consideră că, pe de o parte, toate informațiile cu privire la modalitatea de desfășurare a procedurii au fost publicate în mod transparent, iar în termenul legal stabilit prin Legea nr. 101/2016, nu a existat nicio contestație care s-ar fi putut considera vătămată de o eventuală încălcare a unor norme legale sau a unuia sau mai multor principii de drept. Pe de altă parte, din acest motiv, orice motivare legată de aplicarea eronată a procedurii de către autoritatea contractantă este tardivă și, în fond, neîntemeiată, iar contestarea procedurii abia în situația în care rezultatul nu a fost în favoarea contestatorului, dovedește în fapt doar rea-credință din partea acestuia din urmă și duce la îngreunarea atingerii obiectivului final de către achizitor. În ceea ce privește afirmația contestatorului conform căreia juriul și-a depășit atribuțiile prevăzute de legislația achizițiilor publice, iar comisia de evaluare nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de legislația achizițiilor publice, intervenientul susține că, potrivit fișei de date a achiziției, a art. 109 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 99 din HG nr. 395/2016, modalitatea de jurizare și evaluare a propunerilor depuse în cadrul celei de-a doua etape, este una în acord total cu prevederile legale, iar o anulare a documentelor emise în cadrul acestei etape, nu poate fi justificată și acceptată. Cu privire la afirmația contestatorului potrivit căreia autoritatea contractantă a desemnat drept câștigător al concursului de soluții un participant care a prezentat o ofertă inadmisibilă, amintind fișa de date a achiziției și art. 3.7 din Regulamentul de concurs, parte integrantă din documentația de atribuire, intervenientul precizează că din analiza acestora reiese că întreaga documentație depusă în această a doua etapă suportă regula secretizării, singurele documente din cadrul acesteia în care apare denumirea/semnătura ofertantului putând fi introduse strict în plicul secretizat, care se depune separat. Raportat la cerințele amintite, intervenientul susține că ofertantul contestator a depus în mod nesecretizat şi a prezentat elemente de identificare ale societății sale, pe ambalajul documentelor de concurs depuse, în afara plicului secretizat. Or, o astfel de abordare contravine prevederilor Regulamentului de Concurs și doar diligenţele comisiei de evaluare şi conciliabilitatea juriului au făcut ca acesta să nu fie descalificat. 18

În ceea ce privește oferta sa, intervenientul arată că nu se poate afirma că „depunerea unui formular de ofertă nesemnat echivalează cu lipsa formularului de ofertă", așa cum în mod eronat susține contestatorul, întrucât formularul depus, cu respectarea indicațiilor din documentația de achiziție, conține codul ales pentru procedura iar în plicul secretizat a fost depus un document, declarație, prin care s-a indicat identificarea cu simbolul alfanumeric ales (DON67) şi îşi asumă răspunderea pentru întreaga documentație depusă sub acest indicativ, inclusiv formularul de ofertă financiară depus secretizat. În atare situație, oferta trebuie analizată în integralitatea sa, şi nu parțial pe file depuse, potrivit regulilor. Raportat la inadmisibilitatea ofertei sale susținută de contestator, intervenientul apreciază că nu poate fi acceptată în mod legal iar orice alte soluţii/decizii ale Consiliului sau altor instanțe de judecată nu pot fi invocate în prezenta speță, contestatorul făcând o confuzie între situaţia depunerii unei oferte fără a fi semnata olograf/electronic în cadrul procedurilor unde nu este vorba despre o secretizare a ofertei financiare așa cum trebuia să fie în procedură. Referitor la pretinsa punctare vădit discriminatorie și superficială a ofertei sale, ca prim aspect, intervenientul consideră că orice nemulțumire cu privire la o posibilă încălcare de către autoritatea contractantă a cadrului legislativ prin modul de organizare a unui concurs de soluții urmat de o negociere fără publicare prealabilă ar fi trebuit contestată în termenul legal şi nu evidenţiată doar în situaţia în care rezultatul procedurii nu este pe „placul" unui ofertant. Un al doilea aspect, documentaţia de atribuire a fost verificată de către ANAP, autoritatea contractantă solicitând un control Ex-ante în acest sens. Un al treilea aspect, potrivit art. 104 alin. 7 din Legea nr. 98/2016 prevede că „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de servicii atunci când, că urmare a unui concurs de soluţii, contractul de achiziţii publice de servicii urmează să fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul concursului de soluţii respectiv, concurentului câştigător sau unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului respectiv; în acest din urmă caz, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri tuturor concurenţilor câştigători". Or așa cum a fost menţionat în Regulamentul de concurs, obiectivul negocierii a fost de a asigura „dreptul câştigătorului de a negocia clauzele contractuale (...) în caz de divergenţe între cele două parţi, organizatorul are obligaţia de a relua procedura de negociere cu ceilalţi premianţi, obligatoriu în ordinea descrescătoare a poziţiilor ocupate în concurs ". Prin urmare, autoritatea contractantă putea să solicite o îmbunătățire a clauzelor contractuale doar din partea singurului ofertant declarat câștigător pe baza punctajului alocat de către juriu şi 19/38

nu avea vreo obligație de a relua o eventuala competiție între toți candidații ale căror oferte au fost punctate. Referitor la jurizarea propunerilor tehnice, intervenientul prezintă argumente care conduc la aprecierea că juriul a respectat anonimitatea proiectului depus de societatea sa, fapt ce anulează orice posibil vădit discriminatoriu și superficial de jurizare a unei anumite oferte, așa cum în mod eronat declară contestatorul. De asemenea, din analiza proiectului depus de contestator, intervenientul susține că acesta nu conține o serie de cerințe clare ale temei, diferențele de punctare între membrii juriului sunt normale, iar orice reevaluare a proiectului va conduce tot la declararea ofertei sale ca fiind câștigătoare, datorită calității superioare indiscutabile a proiectului. În continuare, intervenientul prezintă argumente în ceea ce privește susținerile și aprecierile contestatorului asupra modului de punctare a proiectul său, constatând vădita intenție a contracandidatului de inducere în eroare a autorităților deliberative de for superior, în mod gratuit şi nejustificat, prin abordarea întortocheată a redactării textului, falsele afirmații privitoare la conținutul și calitate a propunerii și ofertei sale. În concluzie, intervenientul apreciază că procedura de atribuire și procesul de evaluare privind documentația depusă în procedura de față, au respectat normei legale de către autoritatea contractantă începând cu primul act al acesteia și terminând cu ultimul. Cu privire la jurizarea propunerii tehnice, intervenientul concluzionează că s-a desfășurat corect şi în spiritul legii, membrii juriului luând în discuție întreaga problematică dedusă evaluării, împrejurare demonstrată şi de volumul şi acurateţea documentelor emise în procedura de jurizare. Apreciind contestația formulată de .., în calitate de lider al asocierii …, neîntemeiată, intervenientul solicită admiterea cererii de intervenție așa cum a fost formulată în partea introductivă. În drept, se invocă prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 370/20.08.2020, înregistrată la CNSC sub nr. 34972/21.08.2020, contestatorul a formulat concluzii scrise, ca răspuns la cele susținute de autoritatea contractantă și intervenient. Referitor la apărările autorității contractante din punctul de vedere, contestatorul susține că societatea sa a contestat nefinalizarea procedurii de concurs de soluții, prin desemnarea câștigătorului, aprobarea raportului de concurs de soluții și publicarea anunțului cu privire la rezultatele lui, apreciind că autoritatea contractantă a procedat contrar dispozițiilor art. 106 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și art. 100 din HG nr. 395/2016. În opinia contestatorului, raportul procedurii de concurs de soluții și anunțul cu privire la rezultatele concursului trebuie să conțină desemnarea câștigătorului, precum și decizia de acordare a premiilor, nicidecum informații privind negocierea contractului subsecvent. 20

Referitor la susținerile din cuprinsul contestației conform cărora au fost încălcate prevederile art. 109 din Legea nr. 98/2016, art. 65 alin. (2) și art. 127 alin. (1) ale HG nr. 395/2016, contestatorul reține că autoritatea contractantă nu a formulate apărări în acest sens. Invocarea unor prevederi ale documentației de atribuire nu poate constitui temei pentru încălcarea legislației, întrucât, nu prevederile documentației de concurs sunt ilegale, ci modalitatea în care autoritatea contractantă a pus în aplicare procedura de atribuire în baza acestei documentații. Referitor la susținerea din cuprinsul contestației conform căreia autoritatea contractantă a desemnat drept câștigător al concursului de soluții un participant care a prezentat o ofertă inadmisibilă, se arată că, în apărare, autoritatea contractantă citează și de această dată prevederi ale documentației de concurs ca temei pentru încălcarea legislației achizițiilor publice respectiv art. 3.7.1. referitor la anonimatul proiectului. Or, în cazul de față, în opinia contestatorului, juriul nu este competent a evalua formularul de ofertă, întrucât juriul nu participă la procedura de negociere a contractului de achiziție publică, competența lui limitându-se strict la “evaluarea calitativă a proiectelor”. Prin urmare, este lipsită de temei legal o așa-zisă cerință a autorității contractante de asigurare a anonimatului formularului de ofertă, întrucât documentația de concurs nu cuprinde o asemenea cerință spre deosebire de anonimatul proiectului (propunerii tehnice), pentru care autoritatea contractantă a prevăzut indicații detaliate cu privire la modul de prezentare. În concluzie, dacă procedura de concurs de soluții s-ar fi organizat doar cu acordare de premii, nu ar fi existat formular de ofertă, iar anonimatul s-ar fi aplicat asupra tuturor documentelor depuse de candidat. Întrucât concursul de soluții este urmat de atribuirea unui contract de achiziție publică, este imperativă depunerea formularului de ofertă, care trebuie să respecte toate condițiile de formă și fond pentru a asigura admisibilitatea ofertei. În ceea ce privește afirmațiile intervenientului din cuprinsul cererii sale, contestatorul susține că solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să respecte propria documentație de atribuire și prevederile legale în baza cărora aceasta a fost promovată. Mai precizează contestatorul că în mod evident îi era cunoscut faptul că autoritatea contractantă va atribui câștigătorului concursului de soluții un contract de achiziție publică, acesta fiind motivul pentru care a și depus ofertă pentru “Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului .........” și nu doar proiectul în vederea câștigării vreunui premiu. De asemenea, se susține de contestator că a fost vizat cu privire la faptul că atribuirea contractului se va realiza, în baza unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț, câștigătorului concursului de soluții. De altfel, susține contestatorul, modalitatea de 21/38

organizare și derulare a unui concurs de soluții îi este cunoscută, fiind câștigătoarea unui alt concurs de soluții, ce a fost urmat de atribuire prin negociere a contractului. Contestatorul subliniază din nou că, în cadrul cererii sale, nu a criticat documentația de atribuire, iar autoritatea contractantă este obligată să respecte această documentație de atribuire, care nu solicită “secretizarea ofertei financiare”. În continuare, contestatorul înțelege să aducă argumente de natură să combată susținerile din cuprinsul cererii de intervenție cu privire la punctajul obținut de fiecare proiect. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin concurs de soluții, în vederea încheierii contractului de achiziție publică având ca obiect „Actualizare plan urbanistic general al municipiului .........”, cod CPV 71410000-5 – Servicii de urbanism (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de concurs nr. DC1000100/03.01.2020, alături de documentația de concurs. Potrivit Declarației de participare publicată în SEAP, asociat anunțului de concurs de soluții, în cadrul procedurii au fost primite două candidaturi, în urma evaluării acestora, conform regulilor stabilite prin documentația de concurs, fiind desemnat câștigătoare asocierea …. Nemulțumit de acest rezultat …, în calitate de lider al asocierii …, (consemnând cauțiunea aferentă, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016), a formulat contestația de față, solicitând cele menționate în partea introductivă. Față de cererea de intervenție formulată de asocierea …, văzând că aceasta are calitate şi capacitate procesuală şi a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea cererii, fiind ofertantul declarat câștigător, astfel cum rezultă din raportul procedurii nr. 51705/24.07.2020, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, Consiliul o încuviințează, în principiu, ca cerere de intervenție în interesul autorității contractante. Intervenția formulată în cauză este în interesul autorității contractante, respectiv acela de respingere a contestației și menținere ca fiind legale a actelor întocmite de achizitoare, prin care a fost desemnată câștigătoare oferta sa. Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, se reține că documentația de concurs, alcătuită din fișa de date, regulamentul concursului, părțile tehnice, formularele necesare și modelul contractului de ........., la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedură, inclusiv pentru … 22

Documentația acceptată implicit de toate societățile participante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul (concurentul) depune oferta (proiectul) elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul (concurentul) elaborează oferta (proiectul) în conformitate cu prevederile documentației de atribuire (concurs). La acest moment, Consiliul nu mai poate analiza pretinsa nelegalitate a modului de organizare a procedurii de atribuire invocată prin contestație, orice critică fiind evident tardivă prin raportare la termenele stabilite de legiuitor în acest sens. Autorul contestației a avut cunoștință de condițiile stabilite de autoritatea contractantă încă de la data publicării anunțului de concurs în SEAP, 03.01.2020, astfel că, dacă aprecia că modul de organizare al procedurii contravine regulilor regăsite în legislația incidentă, acesta avea deschisă calea de atac, demers pe care însă nu l-a întreprins, ba, mai mult, a ales să participe la procedură, acceptând condițiile de derulare a acesteia. Dincolo de caracterul tardiv al criticilor privind regulile de desfășurare a procedurii, Consiliul nu poate să nu remarce și lipsa unui interes personal al contestatorului în formularea criticilor în discuție, la momentul de față, având în vedere că societatea contestatoare a înțeles să reclame modalitatea în care autoritatea contractantă a impus aceste reguli abia după ce a primit rezultatul procedurii conform căruia proiectul său nu a fost desemnat câștigător. Or, prin participarea la procedură, contestatorul a cunoscut și acceptat aceste reguli, drept care nu poate pretinde că interesul său personal ar fi vătămat doar ulterior primirii unui rezultat al evaluării nefavorabil. Calea de atac a contestației este deschisă oricărei persoane care face dovada că are calitatea de persoană vătămată, însă, prin declanșarea demersului jurisdicțional trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese ale contestatorului, nu interesul general de respectare a legii sau un prilej de dezbateri teoretice pe marginea legalității actelor întreprinse de autoritatea contractantă. În concluzie, în soluționarea contestației cu care a fost învestit, Consiliul va verifica dacă, în procesul de atribuire, autoritatea contractantă a respectat regulile de desfășurare a procedurii, stabilite prin documentația de concurs. De altfel, prin concluziile scrise, contestatorul a subliniat faptul că nu înțelege să conteste documentația de concurs, ci modul în care autoritatea contractantă a respectat cele stabilite în cuprinsul acesteia. Astfel, se reține că potrivit IV.4.3 Modul de prezentare al ofertei din fișa de date, „Procedura de achiziție (concurs de soluții) se va desfășura în doua etape distincte astfel”: etapa I - etapa depunerii solicitărilor de participare și a selectării candidaților prin aplicarea criteriilor de calificare și etapa II – care constă în depunerea ofertelor 23/38

tehnice și financiare, de către candidații selectați în cadrul primei etape; analiza preliminara a proiectelor; jurizarea proiectelor; stabilirea clasamentului prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare; solicitarea, depunerea si evaluarea documentelor suport DUAE ale participantului clasat pe primul loc după finalizarea jurizării și stabilirea clasamentului; derularea negocierii clauzelor contractuale. De asemenea, se arată că fiecare proiect va cuprinde într-un unic ambalaj/tub, oferta tehnică și propunerea financiară. Se mai reține că, prin fișa de date a achiziției, în secțiunea III Informații juridice, economice, financiare si tehnice, s-a menționat după fiecare cerință de calificare faptul că Documentele de confirmare privind îndeplinirea celor asumate prin DUAE, se vor prezenta la solicitarea autorității contractante, înainte de transmiterea invitației de participare la etapa a II-a a procedurii de atribuire. Se constată, așadar, că atât prin fișa de date a achiziției, cât și în cuprinsul Regulamentului concursului de soluții Actualizare Plan Urbanistic General ........., parte componentă a documentației de concurs, autoritatea contractantă a asigurat potențialilor participanți o informare completă cu privire la modul în care urmează să organizeze și desfășoare concursul de soluții, așa cum îi impun dispozițiile art. 96 alin. (1) din HG nr. 395/2016. De asemenea, se reține că, în baza acestor reguli și în concordanță cu dispozițiile art. 99 alin. (4) din același act normativ, juriul desemnat a stabilit clasamentul proiectelor pe baza criteriilor indicate în anunțul de concurs și documentația de concurs. Conform pct. 3.18 din Regulamentul concursului, „premiul I conferă dreptul câștigătorului de a negocia clauzele contractuale cu excepția prețului contractului și a duratei totale a contractului”, în acord cu prevederile art. 104 alin. (7) din HG nr. 395/2016, „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de servicii atunci când, ca urmare a unui concurs de soluții, contractul de achiziții publice de servicii urmează să fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul concursului de soluții respectiv, concurentului câștigător sau unuia dintre concurenții câștigători ai concursului respectiv; în acest din urmă caz, autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitație la negocieri tuturor concurenților câștigători”. Astfel, se constată că invitarea la negociere doar a ofertantului clasat pe locul I, nu este contrară dispozițiilor legale, câtă vreme, în procedura de față, avem un singur concurent câștigător, respectiv cel al cărui proiect a primit premiul I. De asemenea, anunțul prevăzut la art. 145 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 98/2016, la care face trimitere contestatorul, este cel de atribuire și trebuie transmis de autoritatea contractantă într-un termen 24

de 30 de zile de la data finalizării unui concurs de soluții prin stabilirea concurentului câștigător, iar nu imediat adoptării deciziei în discuție. Contestatorul pretinde, prin contestație și concluziile scrise, ca autoritatea contractantă să revină asupra rezultatului procedurii și să realizeze evaluarea proiectelor prin urmarea anumitor pași procedurali, respectiv infirmarea deciziei de desemnare a câștigătorului și emiterea unui rezultat distinct după finalizarea evaluării proiectelor primite în procedură, iar, ulterior acestor demersuri, realizarea etapei de negociere cu ofertantul câștigător. Față de aceste solicitări, Consiliul face, din nou, trimitere la regulile stabilite prin documentația de concurs, unde autoritatea contractantă a specificat faptul că în etapa II vor fi analizate proiectele, compuse din oferta tehnică și cea financiară, și va fi desemnat un câștigător (cel al cărui proiect a primit premiul I), care va avea dreptul de a negocia clauzele contractuale. Într-adevăr, se pot sesiza anumite necorelări ale informațiilor cuprinse în documentația de concurs, însă, având în vedere faptul că, la acest moment, ele nu mai pot fi rectificate, Consiliul trebuie să verifice în ce măsură situația de față conduce la concluzia că procedura a fost viciată într-o așa manieră încât să fie necesară invalidarea rezultatului acesteia. În analiza sa, Consiliul observă că o eventuală acceptare a criticilor contestației, respectiv constatarea unei nesocotiri cu consecințe grave a regulilor stabilite de legiuitor pentru desfășurarea procedurii, ar avea drept rezultat anularea acesteia, măsură care nu a fost solicitată de contestator a fi dispusă, el urmărind, în fapt, continuarea acesteia. În emiterea acestei concluzii, Consiliul reiterează faptul că argumentele contestatorului vizează exclusiv nerespectarea formală a pașilor procedurali, însă, nu relevă și cum oferta sa a fost dezavantajată prin acest mod de lucru al autorității contractante. Astfel, în soluționare, Consiliul va urmări în ce măsură procedura de atribuire a fost în mod iremediabil viciată, prin prisma asigurării unui tratament egal și nediscriminatoriu în evaluarea ofertelor primite, corelativ cu asigurarea, dacă este cazul, a unei măsuri proporționale de remediere a situației analizate. În lumina acestor considerente, se observă că deși prin critica regăsită la punctul I din contestației, este pretinsă o nerespectare a principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în susținere, contestatorul evocă doar nesocotirea unor aspecte de formă, fără să arate cum au fost lezate interesele sale, respectiv cum desfășurarea procedurii, așa cum a fost aceasta stabilită și realizată de autoritatea contractantă, a condus la încălcarea principiilor în discuție prin raportare la oferta sa. Or, o soluție de admitere se impune doar dacă se ajunge la concluzia că rezultatul evaluării ar fi fost altul dacă autoritatea ar fi procedat așa cum susține contestatorul, în caz contrar, ar avea drept 25/38

consecință prelungirea nejustificată a procedurii, fără niciun folos nici pentru contestator, nici pentru autoritatea contractantă, cu afectarea inclusiv a interesului public. În ceea ce privește criticile referitoare la activitatea juriului, Consiliul reține precizările autorității contractante din documentația de concurs, conform cărora fiecare proiect este format dintr-un unic ambalaj/tub, care cuprinde oferta tehnică și propunerea financiară, coroborat cu atribuțiile stabilite în sarcina juriului prin Regulamentul concursului de soluții, și anume: 1.5.7 Juriul concursului are următoarele îndatoriri și responsabilități: … - juriul evaluează toate proiectele depuse, în baza criteriilor aplicate pentru stabilirea proiectului câștigător, indicate în tema de concurs și anunțul de participare - juriul stabilește o ierarhie finală și un singur câștigător al concursului. Criteriile de evaluare a proiectelor, indicate în anunț, sunt cele regăsite la secțiunea II.2.5 din fișa de date, și cuprind atât componenta financiară, cât și factori tehnici de evaluare. Aceste mențiuni și reguli au fost cunoscute contestatorului odată cu publicarea documentației de concurs în SEAP, și acceptate implicit de acesta, prin participarea la procedură, astfel că alegațiile din cuprinsul contestației privind pretinsa nerespectare a atribuțiilor juriului prevăzute în legislația achizițiilor publice, apar tardive la momentul de față. În altă ordine de idei, se observă că și de această dată nemulțumirile contestatorului vizează doar o pretinsă nerespectare, de principiu, a dispozițiilor legale invocate, fără vreo mențiune referitoare la faptul că acest mod de lucru a condus la vătămarea intereselor sale, printr-o evaluare incorectă a propunerii sale financiare sau o avantajare a contracandidatului său. Mai mult, reține Consiliul, așa cum rezultă din probatoriul administrat, componenta financiară a presupus doar aplicarea algoritmului de calcul al punctajului raportat la cele două prețuri propuse de participanți, iar, din raportul procedurii întocmit de comisia de evaluare și aprobat de conducătorul autorității contractante, așa cum este menționat la pct. 3.2.5 Evaluarea propunerilor financiare, ultimul paragraf, rezultă că „în urma evaluării propunerilor financiare, nici o ofertă nu a fost declarată inacceptabilă sau neconformă de către comisia de evaluare”. Totodată, la pct. 3.2.7 a fost evidențiat modul de aplicare al algoritmului de calcul celor două oferte admisibile. Și de această dată, a se admite contestația doar sub aspectul obligării comisiei de evaluare să emită un act distinct prin care să aplice punctajul pentru componenta financiară aferentă celor două proiecte, apreciază Consiliul că ar fi un demers pur formal, care nu i-ar procura niciun folos contestatorului, câtă vreme punctajul financiar obținut de societatea sa, cât și cel al contracandidatului său ar rămâne aceleași. Se reține că, și sub acest aspect, criticile contestatorului nu semnalează un eventual caracter inacceptabil al propunerii financiare a câștigătorului sau o evaluare incorectă a propunerilor financiare în sensul acordării unui punctaj greșit raportat la cerințele documentației 26

și informațiile regăsite în ofertele ale celor doi participanți la procedură. Prin următoarea critică, societatea contestatoare susține că autoritatea contractantă ar fi desemnat drept câștigător al concursului de soluții un participant care, în opinia sa, a prezentat o ofertă inadmisibilă. În argumentare, contestatorul arată că formularul de ofertă financiară depus de câștigător nu conține semnătura acestuia, ceea ce echivalează cu lipsa formularului de ofertă. Totodată, face trimitere la cerințele fișei de date, capitolul aferent modului de depunere a propunerii financiară, precum și la secțiunea Formulare a documentației de concurs. Analizând informațiile documentației de concurs, Consiliul constată că fișa de date a prevăzut următoarele: IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare Oferta (propunerea) financiară, în limba română, redactată pe hârtie albă format A4. Se va prezenta: 1. Formularul de oferta – Formularul 19 2. Anexa nr. 1 la Formularul de oferta (Centralizator financiar) 3. Grafic de prestare a serviciilor – conf. Formular 21 4. Contractul de prestari servicii, din Sectiunea a III-a, a Documentatiei de atribuire – semnat si stampilat de catre ofertant, pe fiecare pagina. De asemenea, observă că modelele formularelor indicate mai sus, puse la dispoziție de autoritatea contractantă, prevăd și mențiuni cu privire la denumirea operatorului economic și semnătura acestuia. În același timp, la cap. IV.4.3 Modul de prezentare al ofertei, din aceeași fișă de date, autoritatea contractantă a menționat că: Procedura de achiziție (concurs de soluții) se va desfășura în doua etape distincte astfel: 1) ETAPA 1: etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaților prin aplicarea criteriilor de calificare … 2) ETAPA 2 consta in: - depunerea ofertelor tehnice si financiare, de către candidaţii selectaţi in cadrul primei etape; - analiza preliminara a proiectelor; jurizarea proiectelor; - stabilirea clasamentului prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare; - solicitarea, depunerea si evaluarea documentelor suport DUAE ale participantului clasat pe primul loc dupa finalizarea jurizarii si stabilirea clasamentului. - derularea negocierii clauzelor contractuale. Operatorul economic participant, selectat la etapa a 2-a, trebuie să prezinte într-un plic secretizat (închis), de culoare albă, opac, format A4, pe care va fi înscris simbolul alfanumeric de identitate ales (format din 3 litere și 2 cifre) și care va fi depus odată cu planșele în ambalaj/tub, următoarele formulare: Formularul de participare datat, completat, semnat și/sau ștampilat în care este obligatorie să fie menționate:̶ datele privind autoratul – autorul principal, coautor (coautori), colaborator (colaboratori) sau consultanți pe specialități, dacă este cazul;̶ datele privind numele și statutul juridic al asociaților, dacă este cazul Pe lângă Formularul de participare se vor prezenta următoarele documente:̶ acordul sau dezacordul privind dezvăluirea identității autorului/echipei la expunerea sau publicarea proiectului;̶ declarația pe propria răspundere că, în eventualitatea atribuirii contractului de servicii de.........e, concurentul, individual sau în asociere, va asigura serviciile complete de.........e pentru toate specialitățile și pentru fazele de.........e solicitate de Organizator; Formularul de participare este inclus în documentația de concurs. Fiecare proiect va cuprinde

într-un unic ambalaj/tub următoarele: a) Oferta tehnică formată din: 27/38

̶ 3 Planșe rulate format A0+ în ambalaj/tub,̶ 1 Memoriu concept de dezvoltare.........u – max. 100 pag. A4,̶ 1 Memoriu de prezentare al conținutului minimal PUG.........u –max. 100 pag. A4 b) Oferta (propunerea) financiară, în limba română, redactată pe hârtie albă format A4. Propunerea financiară va avea valorile exprimate în LEI (fără TVA). c) un plic secretizat (lipit) din hârtie albă, opac, format A4 conținând: formularele de participare conf. Art. 2.2.2 din Regulament; formularul de identitate, format A4, tipărit pe hârtie albă, care va fi folosit de organizatori pentru expoziția concursului; memory stick/ card de memorie USB, conținând:̶ imaginile planșelor micșorate̶ format .jpg, rezoluție 72 dpi, pentru publicarea online̶ format .jpg, rezoluție 150 dpi, pentru catalogul concursului̶ textele de prezentare a soluției propuse în format .doc (cele 2 Memorii)̶ formularele de participare în format .doc Proiectele se vor prezenta pe 3 (trei) planșe format A0+, ne cașerate pe suport rigid. Planșele vor fi numerotate în colțul din dreapta jos conform specificațiilor din tema de concurs. Paginile părții scrise vor numerotate în format: “nr. pagină / total pagini”. Planșele vor conține, în partea de sus, titlul: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI ......... - Concurs de soluții. Planșele proiectului vor fi rulate și introduse într-un ambalaj sau tub. Nu se admit planșe pliate. Depunerea proiectelor se va face conf. pct. 3.8 din Regulament.” Se mai reține că, prin Regulamentului concursului, s-au specificat următoarele: 2.2.2 Formularele de participare (etapa 2.) Concurentul trebuie să prezinte într-un plic secretizat (închis), de culoare albă, opac, format A4, pe care va fi înscris simbolul alfanumeric de identitate ales (format din 3 litere < şi 2 cifre) şi care va fi depus odată cu planșele în ambalaj/tub, următoarele formulare: A. Formularul de participare datat, completat, semnat şi/sau ștampilat în care este obligatorie să fie menționate: - datele concurentului care înscrie proiectul în concurs, individual sau lider de asociere; - datele privind autoratul - autorul principal, coautor (coautori), colaborator (colaboratori) sau consultanți pe specialități, dacă este cazul; - datele privind numele şi statutul juridic al asociaților, dacă este cazul Pe lângă Formularul de participare se vor prezenta următoarele documente: - acordul sau dezacordul privind dezvăluirea identității autorului/echipei la expunerea sau publicarea proiectului; - declarația pe propria răspundere că, în eventualitatea atribuirii contractului de servicii de ........., concurentul, individual sau în asociere, va asigura serviciile complete de ......... pentru toate specialităţile şi pentru fazele de ......... solicitate de Organizator; Formularul de participare este inclus în documentaţia de concurs. 2.3 Condiţii de admitere în jurizare a soluțiilor 2.3.1. Pentru a fi admise în jurizare, proiectele trebuie să respecte: - tema şi regulamentul concursului; - termenul de predare şi cerinţele de prezentare; - anonimatul. 2.3.2. Abaterile constatate înaintea jurizării de către secretariatul de primire a proiectelor şi care conduc automat la respingerea unui proiect, în condiţiile prevăzute de HG 395/2016, sunt: - depăşirea termenului limită stabilit în calendarul procedurii - data şi ora - de predare directă la secretariat sau depunere la curier a proiectului sau depunerea la o altă adresă decât cea stabilită prin anunţul de participare şi regulament, constatată de secretariat la primirea proiectului; - predarea separat sau lipirea în exteriorul ambalajului/tubului a plicului secretizat, constatată de secretariat la primirea proiectului. 28

- încălcarea prevederilor privind anonimatul, potrivit art. 3.7. Documentele înaintate de asocierea desemnată câștigătoare, așa cum rezultă din probatoriul aflat la dosarul cauzei, conțin, pe lângă partea tehnică și planșe, următoarele: - Formularul de participare, conținând datele de identificare ale fiecărui membru al asocierii, semnat și ștampilat de reprezentantul legal autorizat să semneze oferta pentru și în numele asocierii, în cuprinsul căruia se arată că: …vă transmitem, din partea asocierii, identificate pe piesele nesecretizate cu indicativ DON67 documente conform OPIS: Număr documen t Descriere conținut document Propunere financiară 1 Oferta financiară 2 Anexa I la Oferta – centralizator financiar 3 Grafic de prestare a serviciilor Propunere tehnică 1 Memoriu – concept de dezvoltare – ......... 2 Memoriu de prezentare al conținutului minimal – PUG ......... 3 Planșă – Elemente de Diagnoză 4 Planșă – Elemente de Viziune 5 Planșă – Zone strategice de intervenție Documente secretizate 1 Formular de participare 2 Formular de identitate 3 Acordul privind dezvăluirea identității… 4 Declarație privind prestarea serviciilor pentru toate … 5 Contract 6 Memory-stick documente… - Formularul de identitate conținând datele de identificare ale fiecărui membru al asocierii, semnat și ștampilat de reprezentantul legal autorizat să semneze oferta pentru și în numele asocierii, în cuprinsul căruia se arată că: …vă comunicăm faptul că indicativul prezentat pe piesele nesecretizate depuse pentru concurs, identificat prin DON67 corespunde Asocierii SC DAEDALUS PROIECT SRL & Universitatea de Arhitectură și Urbanism ION MINCU (Centrul de Cercetare, ........., Expertiză și Consulting) & SC INTERGRAPH COMPUTER SERVICES SRL, și ne asumăm toate documentele și formularele depuse precum și responsabilitățile ce decurg din acestea. În opinia Consiliului, problema de drept care se impune a fi dezlegată face referire la stabilirea existenței manifestării voinței asocierii ofertante de a se angaja de punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică, respectiv dacă oferta, așa cum a fost aceasta întocmită de asociere, este asumată, întrunind condiția caracterului imperativ al ofertei, atât din rațiuni de validitate, cât și din rațiuni de probă, așa cum au reținut și instanțele în jurisprudența invocată chiar de contestator. În soluționare, Consiliul ține seama de specificul procedurii de atribuire, respectiv o procedură ce nu a fost desfășurată prin mijloace electronice, ci a presupus, conform cerințelor stabilite de autoritatea contractantă prin documentația de concurs, transmiterea proiectelor în 29/38

format fizic, la sediul autorității, cu obligația asigurării anonimatului acestora. Din economia prevederilor documentației de concurs citate anterior, rezultă că proiectul, care urma să fie evaluat de un juriu independent, cuprindea atât propunerea tehnică, cât și cea financiară, astfel că era necesar anonimatul pentru ambele componente ale ofertei. Contrar susținerilor contestatorului, cerințele documentației de concurs nu pot conduce la o altă concluzie, precizând clar și fără echivoc, faptul că proiectul depus de candidații selectați pentru etapa II cuprinde atât propunerea tehnică, cât și pe cea financiară. Consiliul apreciază că prezentarea, în secțiunea Formulare a documentației, a formularelor de ofertă care aveau menționate inclusiv rubrici privind datele de identificare ale ofertanților și semnătura acestora, nu sunt în măsură să infirme cele de mai sus, ci doar să conducă, cum de altfel s-a și întâmplat, la situația în care unii participanți să respecte modelul de formulare pus la dispoziție, iar alții condițiile privind anonimatul incidente și ofertei financiare. Însă, se constată că autoritatea contractantă a respectat principiile tratamentului egal și nediscriminării, și a admis în procedură ambele proiecte primite, luând măsuri în vederea asigurării anonimatului pentru a permite o evaluare adecvată a conținutului acestora. Revenind asupra situației ofertei câștigătorului, Consiliul reține că nu suntem în prezența unei absențe a „manifestării de voință reală, serioasă, conștientă, neviciată, certă și sigură” a asocierii, deoarece aceasta s-a asigurat, prin modul de întocmire al formularului de identitate, că aduce la cunoștința autorității faptul că această componentă a proiectului său, secretizată sub indicativul DON67, aparține Asocierii …, și își asumă toate documentele și formularele depuse precum și responsabilitățile ce decurg din acestea, prin urmare, inclusiv cele privind financiarul. Așa cum s-a reținut mai sus, acest mod de întocmire al ofertei își are originea în regulile stabilite de autoritatea contractantă prin documentația de concurs, nefiind cauzate de o omisiune sau culpă a asocierii în prezentarea formularelor respective. Pe cale de consecință, a fi sancționat ofertantul în discuție pentru că a înțeles să respecte cerințele autorității, este o măsură disproporționată, cu cât mai mult cu cât nu s-a putut reține lipsa manifestării de voința a acestuia de a se angaja de punct de vedere juridic în contractul supus achiziției. Singurul lucru care i s-ar putea imputa asocierii este nerespectarea modelului de formular pus la dispoziție prin documentație, însă, în opinia Consiliului, pentru întocmirea ofertei, prevalează cerințele stabilite prin fișa de date, aceasta fiind secțiunea documentației care conține detaliile referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici trebuie să structureze informațiile 30

ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde cerințelor autorității contractante, respectiv detalii privind modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară. Chiar dacă nu a fost o mențiune expresă prin fișa de date că propunerea financiară trebuie anonimizată, acest aspect rezulta în mod indirect din regula conform căreia proiectul trebuie anonimizat, iar acesta cuprindea și secțiunea financiară a ofertei. De altfel, accepțiunea autorității în sensul că proiectul conține propunerea tehnică și cea financiară rezultă și dintr-un răspuns la solicitările de clarificări primite anterior deschiderii candidaturilor, respectiv adresa nr. 9263/07.02.2020, în cuprinsul căreia, la întrebarea 10 (…vă rugăm să ne precizați care este numărul de zile în care se poate solicita depunerea proiectelor și a ofertei tehnice și financiare de la data transmiterii invitațiilor de participare), răspunsul său a fost „perioada cuprinsă între data transmiterii invitației de participare la etapa a două a procedurii de atribuire și data-limită de depunere a proiectelor (oferta tehnică și financiară) este de…”. Stabilit acest lucru, corelativ cu celelalte informații regăsite în formularele întocmite de asociere care confirmă existența unei manifestări exprese de voință a acesteia de a-și asuma toate documentele și formularele depuse, precum și responsabilitățile ce decurg din acestea, Consiliul urmează să respingă critica analizată. În ceea ce privește criticile aduse punctajelor acordate de juriu atât proiectului său, cât și celui prezentat de contracandidat, Consiliul observă că speța de față ridică o problemă specifică procedurilor competiționale deschise cu o doză mare de subiectivism în evaluarea lucrărilor depuse, cum sunt concursurile de soluții, concursuri în care selectarea planului sau a proiectului este dată în sarcina unui juriu tehnic, iar nu a unei comisii de evaluare. Potrivit Legii nr. 98/2016: Art. 108. - (1) În scopul evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă numeşte un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. (2) În cazul în care participanţilor la concurs li se solicită o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să deţină calificarea respectivă sau o calificare echivalentă. Art. 109. - (1) Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite. (2) Juriul are obligaţia de a evalua, în mod anonim şi exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs, planurile şi proiectele depuse de candidaţi. (3) Anonimatul este menţinut până la momentul la care juriul adoptă o decizie sau formulează o opinie, în acest sens nu sunt aplicabile prevederile art. 63 alin. (2) privind obligaţia publicării prin mijloace electronice a denumirii şi a datele de identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător. (4) Pe baza evaluării calitative a fiecărui proiect, juriul stabileşte clasamentul proiectelor, precum şi observaţiile şi aspectele care ar trebui clarificate, într-un raport semnat de toţi membrii juriului. (5) Candidaţii pot fi invitaţi, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor consemnate în raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele. (6) Juriul are obligaţia de a redacta un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului şi candidaţi. Iar, la art. 99 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, se arată: 31/38

Art. 99. - (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua proiectele prezentate în cadrul unui concurs de soluţii în conformitate cu dispoziţiile art. 108 şi 109 din Lege. (2) În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a numi un juriu format din cel puţin 3 membri, persoane fizice independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu. (3) Membrii juriului pot fi numiţi din cadrul autorităţii contractante, dacă este posibil, sau din afara acesteia. (4) Juriul stabileşte clasamentul proiectelor pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs şi/sau în documentaţia de concurs. (5) În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului proiectelor întocmit de juriu, în conformitate cu dispoziţiile alin. (4). Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante. În lumina acestor prescripții normative, pentru concursul în referință, juriul a fost constituit din persoane de specialitate (arhitecți), prin Dispoziția președintelui Primarului Municipiului .......... Esențiale, în cazul competiției, sunt cunoștințele și experiența de netăgăduit a specialiștilor desemnați de autoritate, eminamente în domeniul tehnic al concursului. Opiniile exprimate de acești specialiști în exercițiul atribuțiilor care le revin sunt dincolo de posibilitatea de verificare a organului administrativ-jurisdicțional, care nu se confundă cu un supra-juriu de punctare a proiectelor ori de cenzurare a punctajelor acordate de juriul compus din cei șapte arhitecți desemnați. Se cuvine a fi știut că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcția pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiție competența de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceștia și de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuțiilor instanțelor judecătorești. Așadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanță de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce privește controlul legalității procedurii de desfășurare a examenului sau concursului respectiv (a se vedea Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 172 din 20 martie 2014 și Decizia nr. 725 din 16 decembrie 2014). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin hotărârea pronunţată în cauza Van Marle şi alţii contra Belgiei, 1986, şi prin decizia de inadmisibilitate pronunţată în cauza San Juan contra Franţei, 2002, a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de 32

tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice „litigiilor” ce ar putea apărea în această materie. Jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care Comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs (a se vedea decizia nr. 3976 din 9 decembrie 2015). În speță, prezintă relevanță următoarele clauze ale regulamentului de concurs, judicios semnalate de către autoritatea pârâtă: 1.3.4. Decizia juriului concursului este obligatorie pentru autoritatea contractantă (organizator) în ceea ce privește soluția desemnată câștigătoare și a soluțiilor care vor fi premiate. 1.5.5 Juriul este suveran. Decizia sa nu poate fi contestată și este obligatorie pentru Organizator. Fiecare membru al juriului vor fi luate prin vot majoritar… 1.5.7 Juriul concursului are următoarele îndatoriri și responsabilități: … - juriul evaluează toate proiectele depuse, în baza criteriilor aplicate pentru stabilirea proiectului câștigător, indicate în tema de concurs și anunțul de participare - juriul stabilește o ierarhie finală și un singur câștigător al concursului. clauze pe care … le cunoștea și care, odată în plus, împiedică forul jurisdicțional să efectueze o repunctare a proiectelor pe bazele prestabilite în fișa de date a concursului, eminamente subiective, necuantificabile matematic. Consiliul nu poate decât să își limiteze controlul la aspecte ce țin de verificarea urmăririi procedurii de către juriul desemnat, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională („controlul legalității procedurii de desfășurare”). În aceste condiții, controlul de către tribunalul administrativ al unei asemenea operațiuni este în mod necesar restrâns. Aceasta este și situația în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene, al cărei control se limitează la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, a exactității materiale a situației de fapt, precum și a absenței unei erori vădite de apreciere și a unui abuz de putere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 12 octombrie 2016, Land Hessen/ Pollmeier Massivholz, C-242/15 P, nepublicată, EU:C:2016:765, punctul 28). În special, nu ține de competența instanțelor Uniunii, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea Comisiei cu propria 33/38

apreciere economică (Hotărârea din 24 octombrie 2013, Land Burgenland și alții/Comisia, C-214/12 P, C-215/12 P și C-223/12 P, EU:C:2013:682, punctul 78). Similar, nu ține de competența Consiliului, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea celor șapte membri ai juriului cu propria apreciere referitoare la modul în care proiectele analizate răspund factorilor de evaluare stabiliți prin documentație, printre care se regăsesc, cu titlu de exemplu: - „descrierea viziunii și a conceptului de dezvoltare, care să prezinte, în urma analizei și sintezei, modalități eficiente de rezolvare a principalelor disfuncționalități ale Municipiului .........” - factorul tehnic de evaluare T2 cu un total de 14 puncte, având drept subfactori 1. Prezentarea modalității de gestiune prin Planul urbanistic general al Municipiului ........., care să asigure coerența și continuitatea dezvoltării urbanistice pe termen mediu și lung 3,5 puncte, 2. Transpunerea prevederilor Planul urbanistic general într-un program coerent de susținere a investițiilor pe termen mediu și lung 3,5 puncte, 3. Identificarea și argumentarea riscurilor de nerealizare a obiectivelor urbanistice 3,5 puncte, 4. Evidențierea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice propuse 3,5 puncte - „Abordarea clară și coerentă a conținutului minimal al PUG Municipiului ......... în raport cu legislația specifică a domeniului (lege, norme ,conținut cadru etc.) cât și cu specificitatea abordării pe cazul concret al Municipiului ......... și focalizarea pe zonele vulnerabile a prevederilor Planului urbanistic general în vigoare. Modalitatea de inter relaționare și corelare a Regulamentului local de urbanism cu planșele de reglementare, prin raportare la obiectivele propuse prin caietul de sarcini” (factor tehnic de evaluare T5) cu un total de 15 puncte, având drept subfactori 1. Respectarea prevederilor normative cu caracter obligatoriu 3,5 puncte, 2. Crearea premiselor pentru un cadru adecvat susținerii investițiilor pe termen mediu și lung 3,5 puncte, 3 Integrarea componentei culturale și turistice ca resort de creștere a competitivității orașului și în acord cu tendințele naționale și europene, 7 puncte. Se mai reține că, în documentația de concurs, a fost prezentat modul de convertire în puncte a aprecierii prin criteriile de evaluare a îndeplinirii cerințelor factorului tehnic, și anume: „Pentru criteriile evaluate cu 3,5 puncte ; • 0 puncte - neabordarea problemei din punct de vedere al criteriului de evaluare, imposibilitate de evaluare din lipsă de date, date incomplete sau eronate. • 1 punct - abordare neconvingătoare, slabă, inadecvată, există importante puncte slabe, (se vor menționa punctele slabe) • 2 puncte - abordare corectă, acceptabilă dar modestă, sunt puncte slabe semnificative în abordare, (se vor menționa punctele slabe) 34

• 2,5 puncte - abordare bună, dar sunt necesare unele îmbunătățiri, (se vor menționa îmbunătățirile necesare) • 3 puncte - abordare foarte bună, dar sunt posibile eventuale îmbunătățiri, (se vor menționa eventuale îmbunătățiri) • 3,5 puncte - abordare excelentă, propunerea abordează cu succes toate aspectele relevante ale criteriului, eventualele deficiențe sunt minore. pentru criteriile evaluate cu 7 puncte : • 0 puncte - neabordarea problemei din punct de vedere al criteriului de evaluare, imposibilitate de evaluare din lipsă de date, date incomplete sau eronate. • 2 puncte - abordare neconvingătoare, slabă, inadecvată, există importante puncte slabe, (se vor menționa punctele slabe) • 3,5 puncte - abordare corectă, acceptabilă dar modestă, sunt puncte slabe semnificative în abordare, (se vor menționa punctele slabe) • 5 puncte - abordare bună, dar sunt necesare unele îmbunătățiri, (se vor menționa îmbunătățirile necesare) • 6 puncte - abordare foarte bună, dar sunt posibile eventuale îmbunătățiri, (se vor menționa eventuale îmbunătățiri) • 7 puncte - abordare excelentă, propunerea abordează cu succes toate aspectele relevante ale criteriului, eventualele deficiențe sunt minore” Din parcurgerea raportului, Consiliul observă că, în principiu, juriul s-a conformat acestor factori și subfactori, existând și minime explicații justificative pentru punctare, context în care nu se impune anularea acestuia. Mai mult, se reține că acesta este însoțit de anexă în care sunt evidențiate punctajele obținute de fiecare proiect participant, pentru toți factorii și subfactorii stabiliți. Cu toate acestea, în cadrul controlului de legalitate, Consiliul observă că în cuprinsul Anexei 4 la Raportul de jurizare – sinteză evaluare tehnică și financiară, semnat de cei 7 membrii ai juriului, (pag. 748 din dosarul achiziției), sunt centralizate greșit punctajele obținute de cele două proiecte, prin comparație cu datele regăsite, conform Anexei 3, care conține punctajele individuale acordate de fiecare membru al juriului, conform fiecărui factor tehnic de evaluare. În acest sens, reține că, deși prin adunarea tuturor punctajelor acordate proiectului 01, de membrul juriului Radu Radoslav, conduc către un total de 54 de puncte, conform Anexei 3, în Anexa 4 s-au nominalizat doar 53,5 puncte. Eroarea a fost identificată de Consiliu ca rezultând din însumarea greșită a punctajelor subfactorilor T5.1 (3 puncte) T5.2 (3,5 puncte) și T5.3 (3,5 puncte), care ar fi trebuit să conducă la un total de 10 puncte pentru factorul T5, iar nu de 9,5 puncte cum s-a consemnat. Tot cu privire la punctajul aferent proiectului 01, se observă că, în Anexa 3, în cazul punctajului acordat de membrul juriului Mihai Tuca, nu este identificat punctajul aferent subfactorului T2.3, putându- se trage concluzia că s-ar fi acordat doar 2 puncte din cele 3,5 posibile, aspect rezultat din însumarea celorlalte punctaje obținute la acest factor tehnic, prin raportare la punctajul total obținut la T2, respectiv 9 puncte. Însă, dat fiind că suntem în prezența unei proceduri de achiziție publică, care trebuie să se desfășoare sub principiul transparenței, Consiliul nu poate să valideze acest mod de punctare, în lipsa unor 35/38

explicații minime ale membrului juriului în discuție, care să justifice depunctarea sesizată. De asemenea, se constată că, referitor la punctarea aceluiași proiect 01, în cazul membrului juriului Ion Cristian Sandru, are loc o depunctare cu 0,5 puncte la subfactorul T3.4 (pag. 1456 din dosarul achiziției), fără să se justifice această depunctare, respectiv în secțiunea aferentă justificării punctajului acordat se menționează următoarele: „abordare foarte bună, dar sunt posibile eventuale îmbunătățiri. (se vor menționa eventualele îmbunătățiri). Corelate cu elaborarea studiilor de fundamentare și cu elaborarea propunerilor preliminare. Sunt necesare următoarele îmbunătățiri”, fără a se specifica care sunt acestea. Situația este similară, la același membru al juriului, pentru subfactorul T1.3 (pag. 1427 din dosarul achiziției), pentru care a avut loc o depunctare cu 1 punct. Totodată, în cazul proiectului 02, în cuprinsul datelor regăsite în Anexa 4, se constată o inversare a punctajelor acordate de membrii juriului Mihai Tuca și Ion Cristian Sandru. Astfel, ținând cont de informațiile regăsite în Anexa 3, totalul punctajelor primite de proiectul 02 ar trebuie să fie următorul: - Mihai Tucă: 64 puncte - Ion Cristian Sandru: 62,5 puncte Diferențele dintre punctajele totale consemnate în Anexa 4 și cele relevate mai sus, sunt cauzate de însumarea incorectă a punctajelor acordate de dl. Ion Cristian Sandru, la factorul T3 (T3.1 – 3 puncte, T3.2 – 3,5 puncte, T3.3 – 3,5 puncte și T3.4 – 3,5 puncte), rezultând așadar, pentru T3, un total de 13,5 puncte, iar nu de 13 puncte, cum s-a reținut eronat. De asemenea, observă Consiliul că, în ceea ce privește situația punctajului acordat proiectului 02, de către dna Cătălina Preda, deși în Anexa 3, la factorii T3 și T4, punctajul a fost calculat greșit, în Anexa 4 datele menționate au fost cele corecte, rezultate din însumarea punctajelor, așa cum au fost acestea acordate pentru fiecare subfactor. Cu toate acestea, verificând punctajul pe care l-ar putea obține cele două proiecte, în urma remedierii aspectelor neconcordante semnalate mai sus, Consiliul observă că, și în cazul în care ar primi punctaj maxim pentru subfactorul T2.3, respectiv pentru subfactorul T3.4 și T1.3, proiectul contestatorului s-ar clasa tot pe locul 2 în clasament, cu un total de 57,36 puncte, pentru componenta tehnică, față de proiectul asocierii desemnate câștigătoare, care, în urma refacerii calculelor ar obține, la tehnic, 63,71 puncte. Astfel, punctajul total ar fi de 87,36 puncte, pentru proiectul contestatorului și 88,26 puncte, pentru cel al asocierii …. De altfel, și în cazul în care punctajul primit de proiectul asocierii ar rămâne neschimbat, (88,20 puncte), cele 87,36 de puncte care ar putea fi primite de proiectul contestatorului ar fi insuficiente pentru schimbarea clasamentului. 36

În aceste condiții, cum alte erori care să fi viciat exercitarea atribuțiilor juriului, în afara de cele de evidențiate mai sus, nu au fost identificate, în condițiile în care rectificarea acestora nu este în măsură să procure vreun avantaj contestatorului, Consiliul apreciază că nu se impune reluarea etapei de evaluare a proiectelor. Cât privește justificările membrilor juriului prezentate pentru fiecare punctaj acordat, Consiliul reține că aceștia, în calitatea lor de specialiști în domeniul urbanismului, arhitecturii și amenajării teritoriului, au analizat proiectele prin prisma cerințelor impuse, fiind cei mai în măsură să se pronunțe și să emită recomandări. În opinia Consiliului, cu atât mai mult nu pot fi cenzurate explicațiile oferite de aceștia în punctare, cu cât algoritmul de convertire în puncte a factorilor tehnici de evaluare are o evidentă componentă subiectivă, ținând de percepția fiecărui membru al juriului, imposibil de cuantificat matematic sau comparativ. Pe de altă parte, se reține că evaluarea proiectelor a fost efectuată într-un mod responsabil, în acord cu prevederile legale și procedurale în baza cărora s-a organizat procedura, proiectele participante fiind secretizate astfel încât să fie exclusă orice posibilitate a unei vicieri a analizei conținutului acestora. În final, Consiliul subliniază faptul că particularitatea acestei proceduri implică o oarecare notă de subiectivism, firească în condițiile în care se pune în discuție aprecierea calitativă a concepției și informațiilor regăsite în proiectele participante, dar care, însă, nu conduce la vicierea rezultatului final, în contextul în care ofertele au fost secretizate, membri juriului acordând punctajele exclusiv în baza conținutului proiectului analizat prin raportare la cerințele impuse prin documentație. Atât timp cât, în mod firesc, proiectele nu pot fi identice, nu se poate concluziona nici că anumiți ofertanți ar fi fost dez/avantajați, punctele fiind acordate în funcție de aprecierea fiecărui membru al juriului prin raportare la modul în care proiectul analizat răspunde cerințelor impuse, iar nu prin comparație cu modul în care alte proiecte au fost concepute. Așadar, punctajele acordate sunt rezultatul unei analize individuale a fiecărui membru al juriului în parte, analiză care, în lipsa unor probe care să demonstreze în mod clar o nesocotire a regulilor stabilite prin documentele achiziției, nu poate fi pusă la îndoială, sub aspectul bunei credințe și a profesionalismului acestora. În considerarea celor evocate, Consiliul determină că în mod legal autoritatea, pe baza raportului juriului, a stabilit clasamentul și s- a derulat negocierea cu ofertatul clasat pe locul I, neexistând motive pentru infirmarea acestui rezultat. De asemenea, Consiliul urmează să respingă solicitarea contestatorului de aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, argumentele prezentate nefiind în măsură să conducă la efectuarea unui astfel de demers. CNSC este abilitat să se pronunțe cu 37/38

privire la legalitatea actelor întocmite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de achiziție publică în care s-a formulat contestația, iar nu să cenzureze legalitatea actelor emise de alte instituții publice în exercitarea atribuțiilor acestora. Luând în considerare cele anterior expuse, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de …, în contradictoriu cu ........., în calitate de autoritate contractantă. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin (3) si art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 şi următoarele din Codul de procedură civilă, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de asocierea …. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr.101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de …, în contradictoriu cu ........., în calitate de autoritate contractantă. Încuviințează, în principiu, cererea de intervenție formulată de asocierea …, și o admite. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE COMPLET, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... …. 38