Decizie CNSC BO2020_2124

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 5039/19.10.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 45493/20.10.2020, formulată de către ..., în calitate de lider al asocierii ..., cu adresa de corespondență în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., atribut fiscal RO, reprezentată legal prin ..., împotriva comunicării rezultatului procedurii și a Raportului procedurii nr. 52391/12.10.2020, acte emise de către ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări, având ca obiect „Înființare sistem de canalizare ape menajere și stație de epurare în ...″, se solicită admiterea contestației și reevaluarea ofertelor clasate pe locurile II și III. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația nr. 5039/19.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 45493/20.10.2020, ..., în calitate de lider al asocierii ..., contestă rezultatul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele evocate în preambulul prezentei decizii. În susținerea contestației, se arată că, în data de 06.07.2020, autoritatea contractantă ... a demarat procedura de atribuire în cauză, prin anunţul de participare simplificat ..., procedură la care contestatorul a depus ofertă declarată admisibilă dar necaştigătoare, fiind clasată pe locul IV, conform Raportului Procedurii, respectiv locul III, ţinând cont de faptul că asocierea ... nu a depus toate documentele suport/dovezi solicitate

pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE, oferta sa fiind descalificată. Contestatorul învederează că oferta desemnată câştigătoare a fost cea depusă de ..., clasată pe locul II (respectiv locul I ţinând cont de faptul că asocierea ... nu a depus toate documentele suport/dovezi solicitate pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE), în timp ce pe locul III a fost situată oferta depusă de ... (respectiv locul II, ţinând cont de faptul că asocierea ... nu a depus toate documentele suport/dovezi solicitate pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE.) Contestatorul precizează că, studiind raportul procedurii a constatat că ofertele depuse de ... şi ..., clasate pe locurile II şi III (conform raportului procedurii), respectiv locurile I şi II în clasamentul refăcut, au prezentat oferte financiare cu preţuri aparent nejustificat de scăzute şi trebuie respinse ca neconforme şi inadmisibile, astfel: A. Oferta depusă de ... (respectiv locul II în clasamentul refăcut) prezintă următoarele elemente nelegale: 1. Preţul neiustificat de scăzut - 13.730.471,58 lei faţă de valoarea estimată de 15.369.040,83 Iei. Autoritatea contractantă a evaluat formal acest aspect, în condiţiile în care o astfel de diminuare a putut fi posibilă doar cu încălcarea legislaţiei în domeniul muncii prin neincluderea în costuri şi pe cele ale concediului de odihnă. Comisia de evaluare doar afirmă că a făcut o analiză a preţurilor, însă nu a prezentat această analiză, indicând numai că rezultatul evaluării se regăseşte în procesul verbal nr. 4817/21.09.2020, care este parte a dosarului achiziţiei. Contestatorul subliniază că autoritatea contractantă nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la art. 210 din Legea 98/2016. Astfel, deşi oferta depusă de ... avea un preț de aproximativ 89% din valoarea estimată, nu a fost solicitată justificarea preţului. Justificarea s-ar fi impus cu atât mai mult cu cât preţul manoperei nu cuprinde costurile aferente concediului de odihnă cu încadrarea în salariul minim obligatoriu valabil la data depunerii ofertelor, cost obligatoriu conform Codului Muncii - art. 144 și art. 145. Se arată că, potrivit Ordonanţei de urgenţă 114/2017, modificată prin O.U.G. 43/2019, salariul minim în firmele care activează în domeniul construcţiilor, este de 3.000 de lei brut: „În perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună”. Având în vedere cele de mai sus, se constată un tarif de 17,928 lei/oră. Contestatorul prezintă calculul salariului minim care putea fi ofertat cu respectarea legislaţiei în domeniul muncii, aşa cum a fost asumat de ofertant în oferta sa: - Salariu anual: 3000*12 = 36.000 - Total program de lucru anual: 167,333*12=2007,99 - Total ore concediu: 20*8=160 - Total ore efective de lucru: 2.007,99-160=1.847,99

- Tarif orar: 36.000/1.847,99= 19,48 lei. și concluzionează că preţul pe ora de manoperă (ora de manoperă este ora în care muncitorul efectiv lucrează) trebuia să fie de minimum 19,48 lei, iar cuprinderea în ofertă - formularul C7, de tarife orare sub minimul legal ar fi trebuit să conducă la respingerea ofertei şi nicidecum la declararea ei ca fiind câştigătoare. Comisia de evaluare nu a prezentat în raportul procedurii publicat pe SEAP niciun document care să ateste afirmaţiile sale privind asigurarea că preţurile propuse sau componente ale acestora nu sunt neobişnuit de scăzute în raport cu ceea ce urmează a fi executat. Astfel, aceasta reprezintă o simplă afirmaţie fară conţinut. Contestatorul precizează că o diferenţă atât de semnificativă faţă de valoarea estimată nu poate fi obţinută decât prin asigurarea unor tarife mai mici decât cele legale în domeniul muncii, iar diferenţa dintre valoarea ofertată de ... şi valoarea minimă legală ofertată este substanţială, respectiv 153.979,024 ore * 1,48 (diferenţa de tarif orar neacoperită) este de minimum 227.888,956 lei. 2. Ofertantul nu a prezentat infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului (incluzând detalii privind utilajele şi echipamentele ce vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor şi numărul acestora). Contestatorul arată că ofertantul ... nu a indicat în cadrul propunerii tehnice numărul de utilaje care va fi utilizat în derularea contractului astfel încât să fie asigurată execuţia lucrărilor în termenele asumate prin oferta depusă. Oferta nu respectă cerinţele privind modul de prezentare al propunerii tehnice, fiind incompletă, iar Comisia de evaluare trebuia să declare oferta neconformă. Se arată că, prin prisma neindicării numărului minim de utilaje care se vor utiliza, ofertantul nu a asigurat corelarea intervalelor asumate prin graficul de execuţie cu numărul de utilaje propus a fi utilizat pentru fiecare dintre activităţile ce fac parte din derularea contractului și astfel, nu este îndeplinită cerinţa prin care s-a solicitat clar: „Propunerea tehnică trebuie să demonstreze că ofertantul a înţeles corect cerinţele din caietul de sarcini şi că metodologia propusă este corespunzătoare pentru obţinerea asigurării calităţii lucrărilor. De asemenea, Propunerea tehnică trebuie să convingă Autoritatea Contractantă că în caz de atribuire ofertantul dispune de resurse materiale și umane suficiente, precum și de expertiza necesară pentru a asigura execuţia lucrărilor contractului cu respectarea tuturor prevederilor legale naţionale în vigoare. Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerinţele prevăzute în prezentul caiet de sarcini şi în documentaţia de atribuire. Orice trimitere/referire la caietul de sarcini reprezintă trimiteri şi referiri la documentele tehnice publicate în SICAP și anume: Proiect tehnic de execuţie (care cuprinde caietele de sarcini pe specialităţi), detalii de execuţie, piese scrise şi piese desenate, etc.”

Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestaţiei, anularea raportului procedurii şi reevaluarea propunerii tehnice şi financiare a ofertei depusă de către ... B. Oferta depusă de ... (respectiv locul I ţinând cont de faptul că asocierea ... nu a depus toate documentele suport/dovezi solicitate pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE) prezintă următoarele elemente nelegale: 1. Oferta financiară prezentată de ... are un preţ aparent nejustificat de scăzut, respectiv 13.110.051,29 lei, faţă de valoarea estimată de 15.369.040,83 lei. Se arată că autoritatea contractantă a evaluat formal acest aspect, în condiţiile în care o astfel de diminuare a putut fi posibilă doar cu încălcarea legislaţiei în domeniul muncii prin neincluderea în costuri şi pe cele ale concediului de odihnă. Comisia de evaluare doar afirmă că a făcut o analiză a preţurilor, dar nu a prezentat această analiză, indicând numai că rezultatul evaluării se regăseşte în procesul verbal nr. 4817/21.09.2020, care este parte a dosarului achiziţiei. Contestatorul subliniază că autoritatea contractantă nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la art. 210 din Legea 98/2016. Astfel, deşi oferta depusă de ..., avea un preț cu aproximativ 85% mai mic decât valoarea estimată, nu i-a solicitat justificarea preţului. Justificarea s-ar fi impus cu atât mai mult cu cât preţul manoperei nu cuprinde costurile aferente concediului de odihnă cu încadrarea în salariul minim obligatoriu valabil la data depunerii ofertelor, cost obligatoriu conform Codului Muncii - art. 144 și art. 145. Contestatorul precizează că, potrivit Ordonanţei de urgenţă 114/2017, modificată prin O.U.G. 43/2019, salariul minim în firmele care activează în domeniul construcţiilor, este de 3.000 de lei brut și prezintă calculația salariului minim care putea fi ofertat cu respectarea legislaţiei în domeniul muncii, aşa cum a fost asumat de ofertant, astfel: - Salariu anual: 3000*12 = 36.000 - Total program de lucru anual: 167,333*12=2.007,99 - Total ore concediu: 20*8=160 - Total ore efective de lucru: 2.007,99-160=1.847,99 - Tarif orar: 36.000/1.847,99= 19,48 lei. Prin urmare preţul pe ora de manoperă (ora de manoperă este ora în care muncitorul efectiv lucrează) trebuia să fie de minimum 19,48 lei, iar cuprinderea în ofertă - formularul C7 de tarife orare sub minimul legal ar fi trebuit să conducă la respingerea ofertei şi nicidecum la declararea ei ca fiind câştigătoare. Comisia de evaluare nu a prezentat în raportul procedurii publicat pe SEAP niciun document care să ateste afirmaţiile sale privind asigurarea că preţurile propuse sau componente ale acestora nu sunt neobişnuit de scăzute în raport cu ceea ce urmează a fi executat. Astfel, aceasta reprezintă o simplă afirmaţie fară conţinut. O diferenţă atât de semnificativă faţă de valoarea estimată nu poate fi obţinută decât prin asigurarea unor tarife mai mici decât cele legale, în domeniul muncii.

Se arată că diferenţa dintre valoarea ofertată de ... şi valoarea minimă legală ofertată este substanţială, respectiv 153.979,024 ore * 1,48 (diferenţa de tarif orar neacoperită) este de minim 227.888,956 lei. 2. Ofertantul nu a prezentat infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului (incluzând detalii privind utilajele şi echipamentele ce vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor și numărul acestora). Contestatorul învederează că ... nu a indicat în cadrul propunerii tehnice numărul de utilaje care va fi utilizat în derularea contractului, astfel încât să fie asigurată execuţia lucrărilor în termenele asumate prin oferta depusă, și astfel, oferta nu respectă cerinţele privind modul de prezentare a propunerii tehnice, fiind incompletă. Comisia de evaluare trebuia să declare oferta neconformă. Prin prisma neindicării numărului minim de utilaje care se vor utiliza, ofertantul nu a asigurat corelarea intervalelor asumate prin graficul de execuţie cu numărul de utilaje propus a fi utilizat pentru fiecare dintre activităţile ce fac parte din derularea contractului. Contestatorul concluzionează că nu este îndeplinită cerinţa prin care s- a solicitat: „Propunerea tehnică trebuie să demonstreze că ofertantul a înţeles corect cerinţele din caietul de sarcini şi că metodologia propusă este corespunzătoare pentru obţinerea asigurării calităţii lucrărilor. De asemenea, Propunerea tehnică trebuie să convingă Autoritatea Contractantă că în caz de atribuire, ofertantul dispune de resurse materiale și umane suficiente, precum și de expertiza necesară pentru a asigura execuţia lucrărilor contractului cu respectarea tuturor prevederilor legale naţionale în visoare. Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerinţele prevăzute în prezentul caiet de sarcini şi în documentaţia de atribuire. Orice trimitere/referire la caietul de sarcini reprezintă trimiteri şi referiri la documentele tehnice publicate în SICAP și anume: Proiect tehnic de execuţie (care cuprinde caietele de sarcini pe specialităţi), detalii de execuţie, piese scrise şi piese desenate, etc.” Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, contestatorul invocă dispoziţiile Legii nr. 98/2016, ale H.G. nr. 395/2016 și ale Legii nr. 101/2016. Prin adresa nr. 5465/23.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 46426/23.10.2020, autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere cu privire la contestație, în care precizează următoarele: La această procedură au participat şi au depus ofertă un număr de şase operatori economici, astfel cum rezultă din cuprinsul listei cu participanţii, postată în SEAP şi ataşată. Împotriva modalităţii în care au fost evaluate ofertele depuse de către ofertantul ... şi de către ..., ofertantul ..., în calitate de lider al asocierii ..., a formulat contestaţie, solicitând admiterea contestaţiei şi dispunerea reevaluării ofertelor clasate pe locurile II şi III.

Autoritatea contractantă învederează că acuzaţiile sunt nefondate şi argumentele aduse nu au susţinere legală, după cum urmează: 1. Argumentul conform căruia preţul neiustificat de scăzut al ofertelor depuse de ... și de către ... ar fi fost cauzat de încălcarea legislaţiei în domeniul muncii prin neincluderea în costuri şi pe cele ale concediului de odihnă. Se arată că, având în vedere prevederile cuprinse în Codul Muncii referitoare la durata minimă a concediului de odihnă, la intangibilitatea acestui drept precum şi la indemnizaţia de concediu, preţul manoperei cuprinde costurile aferente concediului de odihnă cu încadrarea în salariul minim obligatoriu valabil la data depunerii ofertelor. În susținere, autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 144, art. 145 și art. 150 din Codul Muncii, precizând că, potrivit Ordonanţei de Urgență 114/2017, modificată prin Ordonanţa de Urgență 43/2019, salariul minim în firmele ce activează în domeniul construcţiilor este de 3.000 lei pe lună. Autoritatea contractantă constată calculul total greşit şi înţelegerea deficitară a legii de către contestator, după cum urmează: Calculul salariului minim pe oră conform OUG 43/2019 amintită mai sus: - Salariul anual: 3.000 lei * 12 luni = 36.000 lei - Total ore de lucru anual: 167,333 ore pe lună * 12 luni = 2.007,99 ore - Tarif orar: 36.000 lei/2.007,99 ore = 17,928 lei/oră. Calculul contestatorului ce are ca rezultat suma de 19,48 lei pe oră se bazează pe premisa greşită conform căreia concediul de odihnă se adaugă zilelor de lucru efective, însă, precum prevede Codul Muncii, concediul de odihnă se asimilează zilelor lucrate, indemnizaţia de concediu fiind cel puţin cât salariul de bază, iar Ordonanţa de Urgenţă 43/2019 deja stabileşte minimul salariului în construcţii. Nu se pot adăuga 20 zile de concediu, la cele 2.007,99 ore de lucru anuale prevăzute de lege şi calculate mai sus, întrucât ar însemna existenţa unor zile în plus faţă de cele existente pentru un program de lucru normal. Autoritatea contractantă arată că, având în vedere aceste argumente, se observă că faţă de salariul minim brut pe ţară garantat în plată de minim 3.000 lei în domeniul construcţiilor, nu va fi plătită o indemnizaţie în plus de concediu, aceasta fiind deja inclusă în calculul legal. Autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 112 din Codul Muncii – alin. (1): „Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână” - se observă că cele 20 de zile de concediu sunt echivalente a 160 de ore lucrătoare (20 zile*8 ore lucrătoare = 160 ore). Concediul de odihnă este plătit conform Codului Muncii în vigoare, cele 20 de zile minime garantate, respectiv 160 de ore de concediu de odihnă sunt parte din cele 2.007,99 ore de lucru anual, şi nu adăugate. Se precizează că, respectând calculul contestatorului ar însemna ca un lucrător în domeniul construcţiilor să fie plătit cu 3.000 lei pe lună. Însumând 36.000 lei pe an, plus 2.868,48 lei reprezentând indemnizaţia

minimă pentru concediul de odihnă (17,928 lei pe oră * 8 ore pe zi * 20 zile concediu de odihnă pe an = 2.868,48 lei), or după cum se precizează expres în Codul Muncii, la alin. (1) al art. 145: „Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare”, astfel legea admite că cele 20 de zile de concediu de odihnă fac parte din totalul zilelor lucrătoare existente într-un an, neputând fi astfel zile în plus adăugate acestora. Autoritatea contractantă subliniază că, astfel, ofertele depuse sunt în conformitate cu normele legislaţiei în domeniul muncii, nu cuprind tarife orare sub valoarea stabilită legal şi nu există temei în acest sens pentru respingerea acesteia, precum argumentează contestatorul. 2. Referitor la argumentul conform căruia ofertanţii ... și ..., nu au prezentat infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului, autoritatea contractantă învederează că, potrivit Secţiunii IV.4.1 privind „Modul de prezentare al propunerii tehnice” din Fişa de date, se prevede: „Propunerea tehnică trebuie să demonstreze că ofertantul a înţeles corect cerinţele din caietul de sarcini şi că metodologia propusă este corespunzătoare pentru obţinerea asigurării calităţii lucrărilor. De asemenea, Propunerea tehnică trebuie să convingă Autoritatea Contractantă că în caz de atribuire ofertantul dispune de resurse materiale şi umane suficiente, precum şi de expertiza necesară pentru a asigura execuţia lucrărilor contractului cu respectarea tuturor prevederilor legale naţionale în vigoare. Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerinţele prevăzute în prezentul caiet de sarcini şi în documentaţia de atribuire. Orice trimitere/referire la caietul de sarcini reprezintă trimiteri şi referiri la documentele tehnice publicate în SICAP şi anume: Proiect tehnic de execuţie (care cuprinde caietele de sarcini pe specialităţi), detalii de execuţie, piese scrise şi piese desenate, etc.” Autoritatea contractantă consideră că societatea contestatoare invocă în mod tendenţios aceste prevederi şi argumentează „neineindicarea în propunerea tehnică a numărului de utilaje ce va fi utilizat în derularea contractului, astfel încât să fie asigurată execuţia lucrărilor în termenele asumate prin oferta depusă”. Se arată că, potrivit legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice în vigoare şi a raportului procedurii în cauză, ofertanţii ... şi ... au declarat în formularul nr. 8 că propunerea tehnică este confidenţială în mod justificat. Astfel, contestatorul atacă un act de care nu a luat cunoştinţă şi nu ar fi putut lua cunoştinţă conform legii, invocând lipsa unor informaţii din acesta. În al doilea rând, conform art. 18 alin. (2), teza I din Legea 101/2016: „Autoritatea contractată are obligaţia de a transmite Consiliului, în termenul prevăzut la alin. (1), o copie a dosarului achiziţiei publice, achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, precum şi dovada înaintării punctului de vedere către conte stat or şi orice documente considerate edificatoare”. Autoritatea contractantă învederează că, în Propunerea Tehnică prezentată de ..., între paginile 272 şi 274 se găseşte tabelul intitulat

„Mijloacele de lucru previzionale şi echipamentele utilizate pentru execuţia lucrărilor”, iar în Propunerea Tehnică prezentată de ... între paginile 243 şi 245, precum şi între paginile 742 şi 754, ofertantul a prezentat dotarea tehnică - utilajele şi echipamentele necesare, numărul acestora şi forma de deţinere. Se evidenţiază astfel, în mod clar, cum argumentul contestatorului este în totalitate nefondat. Urmare celor antemenționate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca netemeinică şi nefondată, precum şi menţinerea tuturor actelor efectuate în cadrul acestei proceduri de atribuire. Prin adresa nr. 5052/29.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 47228/29.10.2020, contestatorul a transmis „Concluzii Scrise” referitoare la punctul de vedere al autorității contractante, în care precizează următoarele: Argumentele înaintate de autoritatea contractantă în punctul de vedere nu sunt corecte având în vedere jurisprudenţa C.N.S.C., care în nenumărate rânduri a prezentat modalitatea de calcul pe care contestatorul a înaintat-o prin contestaţia depusă, ca fiind una corectă. În susţinerea argumentelor sale, contestatorul invocă Decizia C.N.S.C. nr. 101/C1/3487 din 21.01.2019, unde este analizată speţa care face obiectul contestaţiei. Se arată că, la pag. 13-15, Consiliul prezintă motivarea conform căreia în tariful orar ofertat trebuie introdus şi costul cu zilele de concediu. Conform ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări, se stabileşte la punctul 3.3 că: „Valoarea de deviz a fiecărei categorii de lucrări se determină ca sumă a următoarelor capitole de cheltuieli: - cheltuieli directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaj, transport); - alte cheltuieli directe, determinate de taxe datorate de către agentul economic (executantul) potrivit prevederilor legale în vigoare (CAS, şomaj, sănătate, fond de risc şi alte cheltuieli de aceeaşi natură); - cheltuieli indirecte; - profit.” Acelaşi Ghid stabileşte la pct. 3.1.1. lit. b) că, în cadrul cheltuielilor cu manopera se cuprinde „totalitatea cheltuielilor în lei efectuate de unitatea de execuţie cu forţa de muncă necesară realizării lucrărilor de construcţii montaj (inclusiv obligaţiile legale ale agenţilor economici prevăzute de lege, cum ar fi - CAS, fond de risc, fond de şomaj, fond de sănătate, etc.” Contestatorul subliniază că zilele de concediu trebuie luate în calcul la plata orelor lucrate pentru fiecare dintre salariaţii unei societăţi comerciale, întrucât atunci când încetează un contract de muncă, Codul Muncii oferă posibilitatea achitării contravalorii în bani, a zilelor de concediu neefectuate. Astfel, costul cu zilele de concediu trebuie asimilat tarifului orar stabilit prin ofertele depuse. Acestea trebuie să susţină toate costurile salariale implicate în derularea contractului, inclusiv plata zilelor de concediu, raportate la un an de zile.

În susţinerea celor de mai sus, contestatorul invocă motivarea din Decizia C.N.S.C. nr. 978/C9/903,904 din 16.04.2018. Contestatorul precizează că, având în vedere cele de mai sus, ofertele declarate admisibile de către autoritatea contractantă au încălcat această prevedere legală, iar procesul de evaluare a fost unul deficitar şi superficial. Comisia de evaluare trebuia să verifice sustenabilitatea ofertelor financiare clasate pe locurile II şi III (respectiv I şi II - după neprezentarea documentelor DUAE de către oferta clasată pe locul I în clasamentul intermediar), având în vedere noul nivel salarial minim brut precum şi a celorlalte cheltuieli conexe aferente cheltuielilor cu concediile şi indemnizaţiile. Orice decizie a autorităţii privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie să fie rezultatul unei evaluări temeinice, sub toate aspectele acesteia şi cu documente din care reiese întocmai modalitatea de compunere a tarifelor şi a preţurilor. Astfel, autoritatea contractantă se protejează de riscul atribuirii procedurii unui operator economic care nu poate executa contractul în bune condiţii, respectiv fără să asigure nivelul de calitate din documentaţia de atribuire sau cu încălcarea prevederilor legale privind legislaţia muncii. Procedurile de achiziţie publică nu trebuie viciate prin propunerea de preţuri care nu au suport legal, fapt pentru care autoritatea contractantă are obligaţia să se asigure că toate ofertele declarate admisibile sunt sustenabile din punct de vedere financiar şi sunt întocmite cu respectarea tuturor legilor, normativelor şi standardelor în vigoare. Contestatorul arată că își menţine toate argumenetele invocate în contestaţie şi solicită admiterea contestaţiei şi reevaluarea ofertelor clasate pe locurile II şi III, pentru motivele indicate mai sus. De asemenea, solicită anularea Raportului Procedurii şi tuturor actelor subsecvete prin care ofertele depuse de ... şi ..., clasate pe locurile II şi III (conform raportului procedurii), respectiv locurile I şi II în clasamentul refăcut, întrucât au prezentat oferte care nu sunt admisibile şi obligarea autorității contractante la reevaluarea acestora. În drept, contestatorul invocă dispoziţiile Legii nr. 98/2016, H.G. nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016. În probațiune, contestatorul a anexat Decizia C.N.S.C. nr. 101/C1/3487 din 21.01.2019 și Decizia C.N.S.C. nr. 978/C9/903,904 din 16.04.2018. Prin adresa nr. 5681/04.11.2020, autoritatea contractantă a transmis „Argumentări”, suplimentar faţă de argumentele prezentate în punctul de vedere, la concluziile scrise prezentate de contestator, prin care face următoarele precizări: Autoritatea contractantă consideră că este important de precizat că în termenul indicat de Legea nr.101/2016 în care se puteau depune contestații la procedură, respectiv 7 zile conform art. 8 alin. (1) lit. b), legea permite ofertanţilor participanţi sa ceară de la autoritatea contractantă documente aparținând altor oferte participante, cu respectarea confidențialității, însă nu a primit nicio cerere din partea vreunui participant, inclusiv din partea

contestatorului. Acest lucru este considerat extrem de important, întrucât contestatorul în primul său argument privind concediile de odihnă, invocă acte ale propunerilor financiare ale ofertanţilor clasaţi pe locul I și II de care nu a luat cunostiință, și nu avea când să o facă, neadresând nicio cerere în acest sens în termenul legal sau oricând, de altfel. În plus, al doilea argument al contestatorului privind lipsa listei de utilaje necesare invocă documente ale propunerilor tehnice ale ofertanţilor clasaţi pe locul I și II de care, din nou, nu a luat cunostiință; acesta este și motivul pentru care concluziile scrise ale petentului nu se mai concentrează pe acest argument, aflând după depunerea contestației că aceste documente există la dosarul achiziţiei. Autoritatea contractantă argumentează astfel, în primul rând, tendențiozitatea contestației și lipsa probelor pe care se bazează argumentele, contestatorul neavând de unde să cunoască cu ce tarif minim își plătesc ceilalţi paricipanți salariaţii pe oră, or dacă aceştia au depus sau nu lista cu utilaje, conform punctului 2 al contestației. Autoritatea contractantă nu consideră că pag. 13-15 din Decizia C.N.S.C. nr. 101/C1/3487 din 21.01.2018, indicate de petent, susţin argumentele petentului, ci din contra, susţin ceea ce a indicat în punctul de vedere și anume că în tariful orar ofertat trebuie introdus și constul cu zilele de concediu. Nu a susținut niciodată că indemnizaţia de concediu ar fi o cheltuială indirectă, întrucât, după cum se precizează în Decizia de mai sus a C.N.S.C. care citează Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea „Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune”, la punctul 2.3. prevede: „Cheltuielile directe cuprind: ... manopera directă (salarii, asigurări și protecția socială etc.)”. Se arată că, după cum s-a precizat și calculat și în punctul de vedere înaintat Consiliului, conform Ordonanţei de Urgență 114/2018, modificată prin Ordonanţa de Urgență 43/2019, salariul minim în firmele ce activează în domeniul construcţiilor este de 3.000 lei pe lună. Astfel, cheltuielile cu concediul sunt incluse în cheltuielile directe cu salariul, și nu reprezintă o cheltuială în plus după cum argumentează contestatorul, deoarece concediul de odihnă nu reprezintă minim 20 de zile ce se adaugă zilelor de lucru efective, ci se asimilează zilelor lucrate, indiferent dacă petentul își doreşte ca anul să aibă 20 de zile lucrătoare în plus doar ca argumentul său să poată fi valabil. Însă, prin acest calcul al contestatorului prin care ajunge la soluţia conform căreia un tarif sub 19,48 lei pe ora de manoperă nu ar include și cheltuielile cu concediul de odihnă duce la concluzia că niciun angajator în domeniul construcţiilor care oferă tariful minim pe ora de manoperă de 17,928 lei nu respectă prevederile Codului Muncii. Urmărind logica acestuia, dacă înmulțim 19,48 lei pe ora de manoperă (conform petentului) cu 167,333 ore lucrătoare pe lună (conform O.U.G. 43/2019 ce modifică O.U.G. 114/2018) se ajunge la rezultatul de 3.259,646 lei pe lună, ceea ce înseamnă că salariul minim brut pe lună de 3.000 lei prevăzut legal

este desuet în cazul oricărui angajator ce activează în domeniul construcţiilor. Se arată că societatea contestatoare argumentează astfel că actele normative amintite mai sus, ce indică tariful minim pe oră și salariul de bază minim brut în domeniul construcţiilor nu se află în concordanță cu legislaţia în domeniul muncii, ceea ce reprezintă o constatare neadmisibilă din partea acesteia. De asemenea, autoritatea contractantă precizează următoarele: 1. Obiectul contractului din procedură este constituit de execuţia de lucrări care impun calificări şi specializări multiple şi diverse, dar şi o anumită ordonare tehnico-logică a proceselor tehnologice. 2. Invocările contestatoarei sunt inspirate din tipologia specifică contractelor de prestare de servicii de pază, care impun asigurarea posturilor cu agenţi de pază pe durata a 365 de zile/an, 7 zile din 7/săptămână, 24 de ore din 24/zi. 3. Specificul contractelor de lucrări este radical diferit faţă de cel al serviciilor antemenţionate, întrucât lucrările se execută într-o ordine impusă de procesul tehnologic, cu caracter de exemplu din contractul în cauză fiind: terasamente, sistematizări şi amenajări exterioare; împrejmuiri şi porţi; alei şi drumuri; construcţii civile, presupunând: arhitectură; rezistenţă; instalaţii electrice şi de automatizare; intalaţii sanitare etc.; reţele de apă canal; montaj de echipamente, instalaţii hidraulice etc. 4. În alegaţiile sale, petenta omite a se referi şi la dispoziţiile art. 148 din Codul muncii, respectiv: „Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.” Astfel, parte dintre echipele de lucru sau anumite persoane din cadrul acestora pot fi planificate în concediul de odihnă în perioadele în care acestea nu au activitate ca urmare a procesului şi fluxului tehnologic. De regulă, alcătuirea echipelor de lucru este concepută cu includerea mai multor persoane de aceeaşi profesie, încât ele îşi pot desfăşura activitatea în situaţii în care apar nevoi fortuite de acordare de zile de concediu anumitor lucrători. 5. Cel mai important lucru pe care însă petenta îl omite este cel constiuit de eludarea prevederilor Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii nr. C16/84, în vigoare, care, la pct. 1.6. conţine prevederea conform căreia: „Perioada 15 noiembrie-15 martie este considerată perioada convenţională de timp friguros (...)”, iar prin pct. 1.2 dispune în sensul că: „Lucrările de construcţii şi instalaţiile aferente vor fi programate pentru a fi executate în condiţii climatice specifice perioadei de timp friguros numai în măsura în care se respectă prevederile legale (...)”. Se arată că marea majoritate a constructorilor reduc semnificativ activitatea pe timp friguros, perioadă în care se acordă concediile de odihnă plătite, fără a împieta asupra activităţii, unii operatori recurgând chiar la

programări colective spre a se beneficia în întregime de sărbătorile de iarnă. Pe timpul reducerii activităţii din perioada de timp friguros care depăşeşte pe cea a concediului de legal de odihnă, operatorii economici angajatori au posibilitatea de a opta pentru una dintre variantele prevăzute de art. 53 din Codul muncii: „Art. 53. - (1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3). (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii” şi/sau art. 52 alin. (1) lit. c) din acelaşi Cod conform cărora: „Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: (...) c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”. Astfel, în raport de specificitatea contractelor de execuţie de lucrări, alegaţiile petentei conform cărora în tariful orar pentru manoperă s-ar fi impus includerea de sume suplimentare ca fiind aferente concediului de odihnă plătit nu au niciun temei, acestea fiind simple speculaţii fără legătură cu realitatea şi specificul contractului din obiectul procedurii de atribuire. Faţă de toate aceste aspecte, autoritatea contractantă reiterează solicitările de respingere a contestaţiei şi de menţinere a raportului procedurii şi a actelor subsecvente acestuia. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... ... a inițiat o procedură simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări, având ca obiect „Înființare sistem de canalizare ape menajere și stație de epurare în ...″, cod CPV 45232411-6 Lucrări de construcții de canalizări de ape reziduale (Rev.2), prin publicarea în S.E.A.P. a anunțului de participare nr. .... Valoarea estimată a contractului de lucrări este de 15.369.040,83 RON, iar criteriul de atribuire ales este „prețul cel mai scăzut”. În conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ- jurisdicționale. Pe cale de consecinţă, Consiliul va lua în considerare apărările şi argumentele aduse de petenţi formulate şi înregistrate la Consiliu până la data emiterii prezentei decizii.

Potrivit Procesului-verbal nr. 4134/18.08.2020 privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc, precum și îndeplinirea cerințelor de calificare la procedura în cauză au depus oferte un număr de 6 ofertanți, iar în urma evaluării și analizării ofertelor, cele 6 oferte au fost declarate admisibile, printre acestea aflându- se și oferta depusă de asocierea contestatoare ..., iar oferta depusă de ..., a fost declarată câștigătoare a procedurii de atribuire, toate aceste aspecte fiind precizate în cuprinsul Raportului procedurii nr. 5239/12.10.2020. Autoritatea contractantă a comunicat rezultatul procedurii asocierii contestatoare prin intermediul adresei nr. 5242/12.10.2020, respectiv: „Prin prezenta vă informăm că în urma finalizării analizei ofertelor depuse și a aplicării criteriului de atribuire, pentru achiziţia contractului de lucrări (execuție) „ÎNFIINŢARE SISTEM DE CANALIZARE APE MENAJERE Şl STAŢIE EPURARE ÎN ...” oferta dumneavoastră a fost declarată admisibilă, dar nu a fost declarată câștigătoare, fiind clasată pe locul 4. Ofertantul câștigător este ..., care a prezentat o propunere financiară mai mică decât propunerea financiară prezentată de dumneavoastră. Am respectat, astfel criteriul de atribuire ales (prețul cel mai scăzut), care constituie pentru noi un avantaj al utilizării eficiente a surselor financiare, respectiv a bugetului de stat și a bugetului local. Precizăm faptul că aceasta a fost și justificarea menționată în strategia de contractare privind alegerea criteriului de atribuire „La stabilirea criteriului de atribuire s-a avut în vedere faptul că specificațiile tehnice cuprinse în caietele de sarcini pe specialități au fost stabilite de proiectant foarte clar, astfel că se dorește, doar punctarea prețului”. Propunerea tehnică prezentată de ofertantul declarat câștigător respectă cerințele de calitate impuse prin caietele de sarcini pe specialități, precum și prin normele și normativele în vigoare privind realizarea unor astfel de lucrări ce fac obiectul achiziției, îndeplinește condițiile și cerințele de calificare solicitate prin documentația de atribuire. De asemenea, precizăm faptul că nu putem compara ofertele între ele, dar vă asigurăm că au fost respectate tarifele de manoperă în vigoare (salariul minim pe economie în construcții), iar prețurile la materiale, tarifele pentru transporturi şi tarifele pentru ore utilizare utilaje în construcții sunt rezonabile cu cele practicate pe piața de profil. Diferența dintre oferta declarată câștigătoare și oferta prezentată de dumneavoastră, considerăm că a fost făcută, în mare parte, de unele tarife pentru utilaje construcţii, de tariful pentru transporturile la 20km, de tariful la manoperă şi de preţurile la unele materiale.” Ulterior evaluării ofertelor şi comunicării rezultatului procedurii de către autoritatea contractantă, pentru motivele evocate anterior, luând la cunoștință despre cele precizate în cuprinsul comunicării mai sus redate, ..., în calitate de lider al asocierii ... a formulat contestația în analiză. Analizând criticile formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de ofertele clasate pe locurile 1 și 2, înaintea sa, ... (inițial clasată pe locul 2, dar care s-a clasat ulterior pe locul 1, ţinând cont de faptul că asocierea ..., nu a depus toate documentele suport/dovezi solicitate pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE) și ... (inițial clasată pe locul al 3, dar ulterior s-a clasat pe locul al 2- lea, ţinând cont de faptul că asocierea ..., nu a depus toate documentele suport/dovezi solicitate pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE) vizavi de aprecierea că, în opinia acesteia, cei 2 ofertanți au prezentat oferte financiare cu preţuri aparent nejustificat de scăzute și nu

au prezentat infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului (incluzând detalii privind utilajele şi echipamentele ce vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor şi numărul acestora). Prin urmare, în scopul respectării principiilor consacrate la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a analizat, în mod grupat, criticile formulate de societatea contestatoare în prezenta cauză, conform motivării aferente, şi care au condus la convingerea sa privind soluţia ce urmează a fi pronunţată. Din economia celor mai sus redate se constată autoarea contestației a formulat critici identice în referire la ofertele clasate pe locurile 1 și 2, înaintea ofertei sale, motiv pentru care Consiliul le va analiza în mod unitar, considerentele fiind aceleași, în vederea pronunţării unei soluţii unitare. Referitor la primul motiv reclamat vizavi de prețul aparent neobișnuit de scăzut ofertat de ... și ..., Consiliul constată netemeinicia acestuia din considerentele mai jos prezentate. Argumentele aduse de asocierea contestatoare în favoarea criticilor formulate se bazează pe următoarele aspecte: - oferta financiară prezentată de ... și respectiv ... au un preţ aparent nejustificat de scăzut de 13.110.051,29 lei și respectiv 13.730.471,58 lei faţă de valoarea estimată de 15.369.040,83 lei. Autoritatea contractantă a evaluat formal acest aspect, în condiţiile în care o astfel de diminuare a putut fi posibilă doar cu încălcarea legislaţiei în domeniul muncii prin neincluderea în costuri şi pe cele ale concediului de odihnă. În opinia contestatoarei comisia de evaluare doar afirmă că a făcut o analiză a preţurilor, însa nu a prezentat această analiză, indicând numai că rezultatul evaluării se regăseşte în procesul verbal nr. 4817/21.09.2020, care este parte a dosarului achiziţiei; - autoritatea contractantă nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la art. 210 din Legea 98/2016 cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, deşi oferta depusă de ... și de ... avea un pret de aproximativ 85% și respectiv 89% din valoarea estimată, nu a fost solicitata justificarea preţului. Justificarea s-ar fi impus cu atât mai mult cu cât preţul manoperei nu cuprinde costurile aferente concediului de odihnă cu încadrarea în salariul minim obligatoriu valabil la data depunerii ofertelor, cost obligatoriu conform CODULUI MUNCII art. 144 si 145. În replică la cele reclamate de contestatoare, autoritatea contractantă precizează că, calculul contestatorului ce are ca rezultat suma de 19,48 lei pe oră se bazează pe premisa greşită conform careia concediul de odihna se adaugă zilelor de lucru efective, însă, precum prevede Codul Muncii, concediul de odihna se asimilează zilelor lucrate, indemnizaţia de concediu fiind cel puţin cât salariul de bază, iar Ordonanţa de Urgenţă 43/2019 deja stabileşte minimul salariului în construcţii. În niciun caz nu se pot adăuga 20 zile de concediu, la cele 2007,99 ore de lucru anuale prevăzute de lege, întrucât ar însemna existenţa unor zile în plus faţă de cele existente pentru un program de lucru normal.

Achizitoare a adăugat și că respectând calculul contestatorului ar însemna că un lucrător în domeniul construcţiilor să fie plătit cu 3000 lei pe lună, însumând 36000 lei pe an, plus 2868,48 lei reprezentând indemnizaţia minimă pentru concediul de odihnă (17,928 lei pe oră * 8 ore pe zi * 20 zile concediu de odihnă pe an = 2868,48 lei), ori după cum se precizează expres în Codul Muncii la alineatului (1) al articolului 145 "Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare", astfel legea admite ca cele 20 de zile de concediu de odihnă fac parte din totalul zilelor lucrătoare existente într-un an, neputând fi astfel zile in plus adăugate acestora. Se are în vedere că autoarea contestației reclamă și prețul aparent neobișnuit de scăzut, prin prisma pretinsei nerespectării de către cei doi ofertanți clasați pe locurile 1 și 2 (urmare a refacerii clasamentului) a legislaţiei în domeniul muncii prin neincluderea în costuri şi pe cele ale concediului de odihnă. Întregul raționament al contestatoarei se bazează pe faptul că în cuprinsul tarifelor ofertate, primii 2 ofertanți clasați nu au cuantificat în mod corect, cuantumul aferent concediului de odihnă. Se are în vedere că respectivele critici sunt formulate în baza unui raționament și mod de calcul propriu al tarifului de către asocierea contestatoare, fără a se ține cont de modul concret în care a fost stabilit tariful ofertat de către S.C.... S.R.L. și ... Ca aspect preliminar din examinarea documentelor aflate în copie la dosarul cauzei, Consiliul constată că autoritatea contractantă a făcut aplicarea dispozițiilor art. 210 din Legea 98/2016 (dispoziții a căror pretinsă nerespectare este reclamată) solicitând prin adresele nr. 4684/14.09.2020 și nr.4687/14.09.2020 printre altele și: ”Comisia de evaluare vă solicită următoarele clarificări ale propunerii financiare: a) prezentaţi fundamentarea economică a modului de formare a preţurilor precum şi ofertele furnizorilor (care au stat la baza întocmirii propunerii financiare) pentru matenalele principale cuprinse în ofertă (în formular C6 lista consumurilor de resurse materiale), pentru: otel beton - OB37 şi PC52, ciment, betoane de ciment - toate mărcile/clasele, beton asfaltic BA16 şi BAD 20, ţeava şi accesorii [(inspecţii de linii, lift PE, fitinguri de serviciu, mufe, coturi, teuri, ramificaţii, cap flanşâ) din PE, PEHD, PVC pentru toate tipurile ce se utilizează (SDR11 şi SDR17.6), pentru toate presiunile de lucru şi pentru toate diametrele], balast/balast sortat nespălat de râu toate sorturile, nisip sortat spălat/nespălat - toate sorturile, piatră spartă - toate sorturile, cabluri electrice. Pentru fundamentare preţ se vor avea în vedere furnizorii declaraţi, distanţa reală de transport, prevederile OG 43/1997 anexa 2, corelarea cu informaţiile din propunerea tehnică (Anexa 3E) şi cu distanţele de transport din listele de cantităţi prevăzute de proiect, alte cheltuieli considerate, funcţie de tehnologia adoptată privind realizarea lucrărilor. În cazul în care furnizorul respectiv va transporta materialele direct în şantier sau în locaţie apropiată, deci preţul materialelor cuprinde şi aceste cheltuieli, se va prezenta acceptul furnizorului respectiv pentru acele materiale furnizate. În condiţiile existenţei stocurilor la materiale, vă rugăm să ne transmiteţi copia fişei materialului respectiv, existentă la magazie/depozit. b) fundamentarea economică a modului de formare a tarifului pentru unele utilaje, echipamente de construcţii cuprinse în formularul C8 „lista consumurilor de ore funcţionare a utilajelor şi echipamentelor pentru construcţii" declarate în propunerea tehnică, astfel: electrocompresor mobil de joasă presiune 4,0-5,9 mc/min. grup termic de sudură 28 .. 35 kw, maşină autom. sud.el.pres.cap la cap. fără cons.energ.SOOKVA, electropompâ monoetaj.de joasă pres.pt apa 8,1 -14.9KW, excavatoare toate tipurile, autogreder, buldozer toate tipurile, vibrator

pentru betoane toate tipurile, placă vibratoare, maşina de fasonat oţel beton, autocisternă cu dispozitiv de stropit, macarale toate tipurile, longrină metalică. Fundamentarea tarifelor va cuprinde, cel puţin, dar fără a se limita la acestea, următoarele cheltuieli cu: carburanţi, lubrefianŞ, manoperă deservent amortisment, piese schimb, componenta de reparaţii curente şi/sau periodice, diverse taxe, etc. În plus, faţă de cele menţionate la aliniatul precedent, pentru utilajele acţionate electric se va specifica unde sunt cuprinse cheltuielile cu energia electrică. În situaţia închirierii utilajelor respective, se va prezenta, fie contract închiriere utilaje semnat de ambele părţi, ce va cuprinde obligatoriu perioada de închiriere cel puţin identică cu perioada de execuţie propusă prin grafic, fie declaraţie pe propria răspundere unde se va menţiona că proprietarul utilajelor va pune la dispoziţie utilajul respectiv pe perioada execuţiei contractului de lucrări. c) fundamentarea economică a tarifelor privind transporturile cuprinse in ofertă în formularul C9 „lista consumurilor privind transporturile (pe distanţe, tipuri de mijloace de transport, tipuri materiale); d) fundamentarea economică a formării a preţului pentru utilajele, echipamentele, dotările cuprinse în ofertă (in formular F4 lista utilaje şi dotări). Se va avea în vedere furnizorii declaraţi, cheltuielile de manipulare, transport, depozitare. Se va prezenta acceptul de preţ in lei, nu în euro, al furnizorilor pentru utilajele, echipamentele, dotările respective, iar Informaţiile traduse în limba română. In situaţia în care se va menţiona că furnizorul respectiv va transporta direct în şantier sau într-o locaţie apropiată, deci preţul cuprinde şi aceste cheltuieli, se va prezenta acceptul furnizorului respectiv.” S.C.... S.R.L. și ... au furnizat răspunsuri astfel: - S.C.... S.R.L. cu actul FN/16.09.2020 anexând oferte de preț și analize de preț, contracte de închiriere și alte înscrisuri solicitate. - ... cu actul nr. 534/18.09.2020. anexând oferte de preț și analize de preț, contracte de închiriere și alte înscrisuri solicitate. Răspunsurile transmise de S.C.... S.R.L. și de ... au fost analizate în data de 21.09.2020 ocazie cu care membrii comisiei de evaluare au elaborat Procesul-verbal nr. 4817/21.09.2020 privind evaluarea conformității propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice în cuprinsul căruia au concluzionat că răspunsurile furnizate de S.C.... S.R.L. și ... sunt concludente. Referitor la legislaţia în domeniul muncii sunt incidente în speță următoarele dispoziții legale care reglementează obligațiile operatorilor economici de care trebuie să țină seama în elaborarea ofertelor, printre aceste obligații fiind și cele vizavi de concediul de odihnă. În analiza criticilor formulate de contestatoare, Consiliul apreciază ca relevante dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 935/2019 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care stipulează următoarele: „(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră. Potrivit Ordonanţei de Urgență nr. 114/2017, modificată prin Ordonanţa de Urgenta nr. 43/2019, salariul minim în societățile ce activează în domeniul construcţiilor este de 3000 lei pe lună.

”15. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la sfârşitul anului 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră. (2) În perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.” Codul muncii stipulează următoarele dispoziții relevante în analiza prezentei contestații: - art. 144: ”(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări”; - art. 145:

„ (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile. (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. (4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. (5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde

concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical”; - art. 150: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu”. Transpuse la speţa aflată pe rol, dispoziţiile precitate obligă operatorii economici să ia în calcul, la estimarea costurilor și suma aferentă concediului de odihnă al salariaţilor, parte integrantă din salariul anual al angajatului. Ar fi contrar reglementărilor naţionale şi europene în domeniul muncii ca autorităţile publice să încheie contracte cu entităţi care nu respectă legislaţia în vigoare. Respectarea legislaţiei naţionale sau europene în materie de muncă este o condiţie a corectitudinii procedurii. Raționamentul conturat de asocierea contestatoare potrivit căruia preţul pe ora de manoperă (ora de manoperă este ora în care muncitorul efectiv lucrează) trebuia să fie de minim 19,48 lei nu este judicios în cauză și nu va fi reținut în soluționare din considerentele mai jos prezentate. ... face următorul calcul: ”salariul minim care putea fi ofertat cu respectarea legislaţiei în domeniul muncii este următorul: - Salariu anual: 3000*12 = 36.000 - Total program de lucru anual: 167,333*12=2007,99 Total ore concediu: 20*8=160 - Total ore efective de lucru: 2007,99-160=1847,99 - Tarif orar: 36000/1847,99= 19,48 lei Prin urmare, preţul pe ora de manoperă (ora de manoperă este ora în care muncitorul efectiv lucrează) trebuia să fie de minim 19,48 lei.” În aplicarea dispozițiilor mai sus redate, Consiliul apreciază că formula corectă de calcul este cea redată de achizitoare, respectiv: ”Calculul salariului minim pe oră conform O.U.G. 43/2019: Salariul anual: 3000 lei * 12 luni = 36.000 lei Total ore de lucru anual: 167,333 ore pe luna * 12 luni = 2007,99 ore Tarif orar: 36000 lei/ 2007,99 ore = 17,928 lei/ora.” Mergând pe raționamentul contestatoarei ar rezulta faptul că cele 20 de zile prevăzute de legiuitor ca durată minimă acordată salariatului, astfel cum dispune art. 145 din Codul muncii se adaugă la cele 365 de zile față de care se raportează dispoziția legală prevăzută de art. 71 din cuprinsul Ordonanţei de Urgență nr. 114/2017, modificată prin Ordonanţa de Urgență nr. 43/2019, aspect care nu este posibil, respectivele zile, aferente

concediului de odihnă sunt incluse în totalul de 365 de zile, față de care angajatorul este obligat să asigure și plata aferentă concediului anual de odihnă, potrivit dispozițiilor art. 150 din Codul muncii,. Dacă s-ar aprecia juste argumentele contestatoarei ar rezultă că în fapt sumă aferentă concediului de odihnă este dublată de salariul pe care îl primeşte salariatul pe de o parte, pentru respectivele 20 de zile ca parte integrantă din salariul anual al angajatului, iar pe de altă parte salariatului i se se acordă și prestația pentru cele 20 de zile, care reprezintă concediul de odihnă. În considerara celor antemenționate sunt și precizările achizitoarei, potrivit cărora: - calculul contestatorului ce are ca rezultat suma de 19,48 lei pe oră se bazează pe premisa greşită conform careia concediul de odihna se adaugă zilelor de lucru efective, însă, precum prevede Codul Muncii, concediul de odihna se asimilează zilelor lucrate, indemnizaţia de concediu fiind cel puţin cât salariul de bază, iar Ordonanţa de Urgenţă 43/2019 deja stabileşte minimul salariului în construcţii. În niciun caz nu se pot adăuga 20 zile de concediu, la cele 2007,99 ore de lucru anuale prevăzute de lege şi calculate mai sus, întrucât ar însemna existenţa unor zile în plus faţă de cele existente pentru un program de lucru normal; - având în vedere aceste argumente, se observă ca faţă de salariul minim brut pe ţară garantat în plată de minim 3000 lei în domeniul construcţiilor, nu va fi plătită o indemnizaţie în plus de concediu, aceasta fiind deja inclusă în calculul legal; - conform articolul 112 din Codul Muncii la alin. (1), Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. se observa că cele 20 de zile de concediu sunt echivalente a 160 de ore lucrătoare (20 zile*8 ore lucratoare = 160 ore); - concediul de odihnă este plătit conform Codului Muncii în vigoare, cele 20 de zile minime garantate, respectiv 160 de ore, de concediu de odihnă sunt parte din cele 2007,99 ore de lucru anual, şi nu adăugate; - respectând calculul contestatorului ar însemna ca un lucrător în domeniul construcţiilor să fie plătit cu 3000 lei pe lună, însumând 36000 lei pe an, plus 2868,48 lei reprezentând indemnizaţia minimă pentru concediul de odihnă (17,928 lei pe oră * 8 ore pe zi * 20 zile concediu de odihnă pe an = 2868,48 lei), ori după cum se precizează expres în Codul Muncii la alineatului (1) al articolului 145 "Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare", astfel legea admite ca cele 20 de zile de concediu de odihnă fac parte din totalul zilelor lucrătoare existente într- un an, neputând fi astfel zile in plus adăugate acestora.” Din examinarea Formularului C7 - Lista consumurilor cu mana de lucru, depus de S.C.... S.R.L., Consiliul reține că aceasta a cuantificat un tarif de 18 lei/oră. În cuprinsul Listelor cu cantități de lucrări F3 sunt aplicate la manopera directă (cheltuiala aferentă concediului de odihnă fiind

inclusă în această categorie) și contribuțiile asiguratorii pt. munca conform O.U.G. nr. 114/2018. În mod similar și ofertanta clasată pe locul al doilea ... a precizat în cuprinsul Formularului C7 - Lista consumurilor cu mana de lucru un tarif/oră de 18 lei/oră. În cuprinsul Listelor cu cantități de lucrări F3 sunt aplicate la manopera directă (cheltuiala aferentă concediului de odihnă fiind inclusă în această categorie) și contribuțiile asiguratorii pt. munca conform O.U.G. nr. 114/2018. Cu ocazia formulării concluziilor scrise, asocierea contestatoare aduce ca argument în favoarea criticilor formulate jurisprudența Consilului, respectiv Decizia CNSC nr. 101/C1/3487 din 21.01.2019, la paginile 13 - 15, Consiliul prezintă motivarea conform căreia, în tariful orar ofertat trebuie introdus şi costul cu zilele de concediu.(...) Tot în susţinerea celor de mai sus vine şi motivarea din DECIZIA CNSC nr. 978/C9/903, 904 din 16.04.2018, anexată prezentului document. Din examinarea conținutului deciziilor invocate, la secțiunile indicate Consiliul a reținut obligativitatea cuprinderii în tariful ofertat și a costului aferent concediului de odihnă, aspect respectat de S.C.... S.R.L. și de ... în prezenta procedură. Așadar din cele mai sus reținute, Consiliul determină că în calculaţiile şi justificările aduse ... și ... au luat în considerarare indemnizația pentru concediul de odihnă. Astfel, având în vedere cele constatate anterior, Consiliul reține că pretinsa necuantificare în mod corect a obigațiilor de plată vizavi de concediul de odihnă invocate de către contestatoare este neîntemeiată, motiv pentru care respinge ca nefondate criticile sub acest aspect. Referitor la cea de-a doua critică formulată de ..., vizavi de faptul că ... și de ... nu au prezentat infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului (incluzând detalii privind utilajele şi echipamentele ce vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor şi numărul acestora), ca aspect preliminar Consiliul constată caracterul general al criticii formulate. Autoarea contestației face doar afirmații cu caracter general, fără a prezenta informații concrete cu privire la neprezentarea dotării pe care ofertanții au ofertat-o în vederea realizării lucrărilor aferente obiectului contractului suspus procedurii în cauză, autoarea contestației nu prezintă niciun element/argument pentru care ar trebui să se considere că respectivii ofertanți nu pot derula contractul în condițiile impuse de prevederile legale și cerințele documentației de atribuire. În lipsa altor susțineri, respectiv a unor dovezi care să confirme că respectivii ofertanți nu pot executa lucrările în termenele asumate prin ofertele depuse din acest punct de vedere, cu toate că sarcina probei revine aceluia care reclamă (actori incumbit probatio), obligație prevăzută de Codul de procedură civilă la art. 249, Consiliul nu se poate transforma în mandatar al contestatoarei și să facă motivarea criticilor în locul acestuia. Autoarea contestației argumentează critica formulată motivat de faptul că ... și de ... nu au indicat în cadrul propunerii tehnice numărul de utilaje

care va fi utilizat în derularea contractului astfel încât să fie asigurată execuţia lucrărilor în termenele asumate prin oferta depusă. Argumentul decisiv adus de autoritatea contractantă în favoarea netemeiniciei criticii formulate, se bazează pe faptul că, contestatorul invocă în mod tendenţios aceste prevederi şi argumentează (neindicarea în propunerea tehnică a numărului de utilaje ce va fi utilizat în derularea contractului, astfel încât să fie asigurată execuţia lucrărilor în termenele asumate prin oferta depusă. În primul rând, conform legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice în vigoare şi a raportului procedurii în cauză, ofertanţii SC ... SRL şi SC ... SRL cu SC ... SA terţ susţinător au declarat în formularul nr.8 ca propunerea tehnică este confidenţiala în mod justificat. Astfel, contestatorul atacă un act de care nu a luat cunoştinţă şi nu ar fi putut lua cunoştinţă conform legii, invocând lipsa unor informaţii din acesta. Se are în vedere că autoritatea contractantă a precizat în cadrul fișei de date, la pct. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, printre cerințe și cerința 4. infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului (incluzând detalii privind utilajele si echipamentele ce vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor si numărul acestora). Din analiza modului de elaborare al cerinței redate, Consiliul reține că achizitoarea nu a stabilit un număr minim și nici anumite tipuri de utilaje și echipamente, lăsând la latitudinea ofertanților modul de îndeplinire a cerinței. Din examinarea propunerii tehnice depusă de ... la filele 272 -274 se găseşte tabelul intitulat "Mijloacele de lucru previzionale şi echipamentele utilizate pentru execuţia lucrărilor” în cuprinsul căruia se regăsesc detaliate 60 de echipamente și utilaje. În mod similar din examinarea propunerii tehnice depuse de ... la filele 238-240 un tabel intitulat Asigurarea tehnică propusă cuprinzând un număr de 62 de tipuri de echipamente/utilaj și 742-754-Infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului, așadar ofertantul a prezentat dotarea tehnică - utilajele şi echipamentele necesare, numărul acestora şi forma de deţinere. Așadar având în vedere că cei doi ofertanți au prezentat în dovedirea cerinței din fișa de date mai sus redată, lista cu dotările se constată caracterul neîntemeiat al criticilor formulate de contestatoare sub aspectul neprezentării de către ... și de ...a infrastructurii care va fi utilizată în realizarea activităţilor contractului (incluzând detalii privind utilajele şi echipamentele ce vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor şi numărul acestora). Raportând activitatea comisiei de evaluare, evocată anterior, la dispoziţiile legale amintite, Consiliul reţine că aceasta s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legale aplicabile în materia achiziţiilor publice. În atari condiţii, Consiliul constată că nu se mai impune o reevaluare a ofertelor, în etapa de evaluare a ofertelor autoritatea contractantă respectând prevederile legale aplicabile şi asumându-şi răspunderea asupra

deciziilor luate în cadrul procedurii de atribuire, rezultatele evaluărilor efectuate fiind consemnate în procesele-verbale intermediare de evaluare şi fiind luate în considerare în decizia de atribuire a contractului de achiziţie publică, potrivit Raportului procedurii nr. 5239/12.10.2020. Neexistând motive întemeiate pentru anularea rezultatului procedurii de atribuire, Consiliul urmează să respingă criticile formulate de societatea contestatoare. În consecință, pentru motivele reținute anterior, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge, ca nefondată, contestația formulată de către S ..., în calitate de lider al asocierii ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... .... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația formulată de către ..., în calitate de lider al asocierii ..., cu adresa de corespondență în ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...