Decizie CNSC BO2020_2129

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. // Data: Prin contestaţia nr., înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. , depusă de ......... SRL, cu sediul în municipiul ........., b-dul , județul ........., având Cod Unic de Înregistrare ......... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată legal prin împuternicit , privind procedura de licitație deschisă, online, pentru atribuirea contractului de achiziție sectorială de servicii având ca obiect ”Elaborare P.U.Z. Port ......... - Zona și Actualizare P.U.Z. Portul .........- Zona .........” – lotul 2, cod CPV 71410000-5, organizată de ........., cu sediul în municipiul ........., ........., județul ........., în calitate de entitate contractantă, contestatorul a solicitat: - anularea procesulului-verbal nr. privind analiza documentelor suport DUAE. - anularea în parte a raportul procedurii nr. (Anexa 1): • Constatările de la Cap. 3.2.7 privind demonstrarea declaraţiei DUAE - demonstrarea îndeplinirii condiţiilor de calificare preț la pct. 3.2.1. Calificarea ofertanţilor la pct. 2. referitor la ......... SRL • Constatările de la Cap. 5. Concluzii - prin care a fost desemnată oferta SC ......... SRL drept câştigătoare. 2. să se constate nelegalitatea, netemeinicia, nefundamentarea şi, în consecinţă: - anularea în partea care priveşte evaluarea propunerii financiare a SC ......... SRL, din procesul-verbal nr. și din procesul-verbal nr. , 1/88

-anularea în parte a raportului procedurii nr. - constatările de la Cap. 3.2.3, 3.2.4, 3.2.5 și Cap. 5. prin care a fost declarată admisibilă oferta financiară a SC ......... SRL, i-a fost aplicat criteriul de atribuire și a fost clasată pe primul loc oferta acestei societăţi. 3. anularea comunicărilor rezultatului procedurii nr. și nr. privind Lotul 2, precum şi toate actele ce au fost întocmite de autoritatea contractantă în baza constatărilor nule din actele atacate. 4.în urma constatării că ,,,,SRL este singurul ofertant care a îndeplinit criteriile de calificare și admisibilitate, obligarea autorității contractante să reia procedura doar cu subscrisa, de la etapa solicitării documentelor suport. Prin adresa nr. ........./........., înregistrată la CNSC cu nr.

........./.........,

SC

.........

SRL,

cu

sediul în ........., ........., ........., ........., având Cod Unic de Înregistrare ......... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată legal prin administrator ........., în temeiul art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, a formulat „cerere de intervenție”, în calitate de ofertant câștigător al procedurii – lot 2, prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție, respingerea ca nefondată a contestației depuse de ......... SRL, și păstrarea ca temeinice și legale a actelor atacate de contestatoare și menținerea rezultatului procedurii de atribuire. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ,,,,SRL critică rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii nr. , privind lotul 2, considerându-l nelegal. I.În fapt, contestatorul arată prezintă istoricul procedurii și arată că, în baza considerentelor CNSC, comisia de evaluare a refăcut punctajul acordat ofertelor tehnice ale ......... SRL, a analizat ofertele financiare, a refăcut punctajele şi a clasat pe primul loc oferta ......... SRL, iar dupa analiza documentelor suport depuse la cererea entității a declarat-o câştigătoare a ambelor loturi. II. În motivarea contestației, se arată următoarele: 2.1. Oferta societăţii ......... SRL nu îndeplineşte criteriul „Experienţei similare” prevăzut de Fișa de date la pct.III.1.3.a Cerinţa 1. 2.1.1. Astfel, se arată că, potrivit prevederilor din fișa de date: „III.1.1.3.a)Capacitatea tehnică și/sau profesională: Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menționate: Pentru contractele de achiziţie de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Cerinţa 1: Informaţii privind Experienţă similară 2

LOT 2: Ofertantul va face dovada că a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfarsit în ultimii 3 ani (împliniţi la data publicării anunţului de participare in SEAP), în valoare cumulata de cel puţin 2.000.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte Nota 1. Pentru demonstrarea indeplinirii cerinţei minime se va lua in calcul numai cota de participare a ofertantului in contractul respectiv. 2. In cazul unei oferte depuse in asociere, cerinţa privind experienţa similara poate fi îndeplinita prin cumul de către asociaţi. Prin servicii duse la bun sfarsit in ultimii 3 ani, împliniţi la data publicării anunţului de participare in SEAP se înţelege: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activitatilor ce reprezintă experienţa similara sa permită elaborarea unui livrabil care sa poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; b) servicii recepţionate la sfarsitul prestării; serviciul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanţie.” 2.1.2. ......... SRL a depus pentru a dovedi îndeplinirea criteriului de calificare prevăzut la III.1.3. a) Cerinţei 1 din Fișa de date privind experienţa similară: •Procese-verbale Referitor la procesele verbale depuse, se arată: -Procese verbale au data emiterii în intervalul 2018 - martie 2020, astfel că, în opinia contestatorului, cele emise după 02.12.2019 nu pot fi acceptate conform criteriului prevăzut la lll.1.3.a) din Fișa de date. -Marea majoritate a proceselor verbale atestă, după cum se arată, doar predarea unor servicii. Procesele verbale de predare primire nu demonstrează decât faptul că ofertantul a predat, nu și că livrabilele sunt conforme, sunt acceptate fără obiecţii şi că se poate trece la etapa subsecventă. Or, contestatorul susține că, pct. lll.1.3.a) din Fișa de date impunea demonstrarea unor servicii recepţionate, nu doar predate. De altfel, contestatorul menționează că, documentaţiile de achiziţie ce constituie anexe ale contractelor invocate drept experienţă similară, prevăd expres faptul că după predarea materializată în Procesul-verbal de predare primire, beneficiarul verifică livrabilele și, dacă nu are obiecţii, emite Procesul verbal de recepţie a serviciilor. Mai mult, contestatorul arată, în pofida prevederilor, dar și a condiţiilor de calificare exprese din procedura în cauză, că ofertanta a prezentat procese verbale de predare sau adrese de predare, care nu constituie dovezi ale recepţiei serviciilor similare. - Aceste procese verbale nu sunt însoțite de o acceptantă a unui departament de supraveghere contracte, ori tehnic - care să ateste conformitatea serviciilor cu cerinţele legale și contractuale. -Prin excepţie - deși trebuia să constituie regula conform pct. III.1.3.a Cerinţa 1 - doar în câteva cazuri procesele verbale sunt de recepţie servicii, și doar în două cazuri procesele verbale de recepţie 3/88

depuse sunt emise în intervalul de 3 ani calculat conform cerinţei din Fișa de date. -Nu este îndeplinită condiţia ca serviciile parţiale să poată fi considerate duse la bun sfârşit - nu există nici un în scris din care să rezulte că livrabilele parţiale au putut să fie folosite de beneficiar ca rezultat independent - astfel cum impune Cerinţa 1 din Fișa de date. -Nu există nicio recepţie a serviciilor la finalizarea vreunui contract - nu e îndeplinită condiţia ca serviciile să fie duse la bun sfârşit. -Unele procese verbale depuse atestă predarea altor categorii de servicii decât cele ce fac obiectul prezentei proceduri - de ex. „Raport de analiza a cerinţelor și propunere mod de lucru viitor” - astfel încât nu pot fi acceptate drept dovadă a experienţei similare. • Facturi emise, sunt prezentate următoarele observaţii privind facturile depuse: -Facturile sunt emise în perioada 2018 - martie 2020. -Facturile nu sunt însuşite de beneficiar, -Nu s-a făcut dovada achitării lor de către beneficiar, -Facturile emise de prestator nu fac prin ele însele dovada recepţiei serviciilor. În absenţa dovezii acceptării şi plăţii de către beneficiar exact a servicii similare declarate, prestate în intervalul de referinţă facturile nu fac dovada prestării serviciilor similare. •Diverse contracte sunt prezentate următoarele observaţii privind contractele: -Încheierea contractelor nu demonstrează prestarea serviciilor, nici recepţia serviciilor, nici experienţa similară. Coroborând toate informaţiile conținute de documente depuse, contestatorul susține că rezultă faptul că ofertantul nu a dovedit îndeplinirea criteriului de calificare prevăzut la pct. III.1.3. a) Cerinţa 1 din Fișa de date privind experienţa similară. De asemenea, contestatorul arată că, în Anexa 2 este prezentată analiza documentelor suport. 2.1.3. Comisia de evaluare: Contrar prevederilor exprese şi neechivoce ale Fișei de date, contestatorul arată că comisia a analizat şi valorizat inclusiv documentele ulterioare datei de referinţă - emise până la data de depunere a ofertelor – astfel cum a reţinut în: -Raportul procedurii, Cap. 3.2. subpunctul 2: „perioada de furnizare: în ultimii 3 ani, raportat la data limită de depunere a ofertelor"; -Procesul-verbal nr. 2118/28.09.2020 privind valoarea avută în vedere de autoritate reprezentând contracte similare: "Valoarea cumulată a contractelor finalizate este 2.724.964 = 584912 + 442.400 + 495.567 + 269.375 + 544.600 + 84.000 + 178.600 + 125.490 lei.” Or, susține contestatorul, niciuna dintre valorile însumate pentru alcătuirea totalului avut în vedere drept experinţă similară nu este integral fundamentată pe documente din perioada de referinţă. Mai mult, nu există nicio dovadă a faptului că aceste contracte sunt finalizate, astfel cum a reţinut comisia de evaluare. 4

Astfel, contestatorul arată că, în şedinţa de analiză a documentelor suport, comisia a exclus din analiza documentele depuse de ......... SRL ce erau emise în cursul anului 2020, totuşi, cu încălcarea prevederilor III.1.3.a) din Fișa de date, nu a exclus toate documentele depuse care erau emise ulterior datei publicării anunţului procedurii în SEAP – deși, aceasta era data de referinţă prevăzută în Fișa de date în raport de care se analiza îndeplinirea cerinţei. Așadar, contestatorul susține că, comisia trebuia să constate faptul că, dintre procesele verbale depuse doar 3 sunt emise în cadrul intervalului de 3 ani impus de autoritate și atestă recepţia unor servicii, iar valoarea acestor procese verbale de recepţie servicii este de 444.029 lei + 314.876 lei + 365.134 lei = 1.124.039 lei - mult inferioară valorii impuse pentru experienţa similară. Mai mult, comisia nu a observat nici faptul că procesele verbale sunt doar de predare, că nu atestă recepţia, nici neîndeplinirea condiţiei ca serviciile prestate să fie duse la bun sfârşit, și nici faptul că unele documente vizau predarea altor categorii de servicii, nu a unora similare. De asemenea, contestatorul susține că, comisia trebuia să constate că informaţiile din declaraţia DUAE nu erau susţinute, ci contrazise de înscrisurile depuse, respectiv să constate că ofertanta nu avea experienţa similară cerută şi să o descalifice. 2.1.4. Concluzii. Neîndeplinirea cerinţei de calificare prevăzute la pct. III.1.3.a) Cerinţa 1 din Fisa de date privind experienţa similară: - în contradicţie cu cerinţele exprese şi neechivoce ale Documentaţiei de atribuire, contestatorul consideră că comisia a acordat nefundamentat valoare de dovezi ale experienţei similare unor documente ce erau emise în afara perioadei de referinţă, care atestau exclusiv predarea documentelor sau unor facturi neînsușite de beneficiar, care nu atestau recepţia serviciilor. - Ofertantul nu a dovedit „că a dus la bun sfârșit în ultimii 3 ani (împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP), servicii de urbanism sau similare cu cele ce fac obiectul procedurii în valoare cumulată de cel puţin 2.000.000 lei", respectiv nu a dovedit nici că i-au fost recepţionate servicii similare la sfârșitul prestării și nici că i-au fost recepţionate parţial asemenea servicii, iar respectivele livrabile parţiale au putut să fie utilizate de beneficiar ca rezultat independent. Astfel, contestatorul solicită să se constate că ......... SRL nu a îndeplinit cerinţa privind experienţa similară şi că se impunea descalificarea acesteia ca inacceptabilă. Pentru motivele prezentate, contestatorul solicită anularea Procesului verbal nr. 2118/28.09.2020 privind analiza documentelor suport DUAE precum şi anularea parţială a Raportul procedurii nr. 37708/29.09.2020 - menţiunile privind îndeplinirea acestei cerinţe - Cap. 3.2.7 privind demonstrarea îndeplinirii condiţiilor de calificare prevăzute la pct. 3.2.1. Calificarea ofertanţilor la subpunct 2. referitor la .......... 5/88

2.2. Oferta societăţii ......... SRL are un preţ neobişnuit de scăzut. 2.2.1. Contestatorul aprată că, în cauză sunt incidente următoarele norme legale: - Art. 142 din HG nr. 394/2016: „(1) în situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire.” Art. 222 din Legea 99/2016: „(1) în cazul unei oferte care are un preţ sau cost aparent neobişnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului sectorial/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, entitatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costul propus.” 2.2.2.Astfel, contestatorul consideră că ......... SRL a ofertat un preț deosebit de scăzut prin raportare la: • obiectul contractului • prețurile de piaţă pentru servicii similare, • valoarea de achiziţie estimată de autoritate, • necesitatea realizării serviciilor cu respectarea normelor în vigoare şi a cerinţelor Documentaţiei de Atribuire. Așadar, cu privire la preţul ofertei ......... SRL, contestatorul învederează următoarele: -Serviciile obiect al procedurii sunt de o complexitate sporită - fiind vorba despre realizarea PUZ pentru un obiectiv foarte specializat, cu funcţiuni complexe, implicând un areal de studiu mare. Cu toate acestea, autoritatea a optat pentru o valoarea estimată îndreptată înspre minumul preţurilor de piaţă. -Valoarea a fost estimată de autoritate în baza unei fundamentări tehnico-economice: autoritatea a realizat un studiu de piaţă, a verificat onorariile de referinţă aprobate de Ordinul Arhitecţilor și a analizat o ofertă de preț. Coroborând aceste informaţii, prin Nota privind determinarea valorii estimate a achiziţiei nr. 46807/22.11.2019, autoritatea şi-a îndreptat concluziile înspre cele mai mici dintre valorile premisă analizate, stabilind o valoare recomandată pentru serviciile ce urmau a fi achiziţionate de aproximativ 0,059 Euro/mp. -Deși valoarea estimată a achiziţiei era una îndreptată înspre minimul preţurilor de piaţă, iar contractul impunea servicii de complexitate mare, oferta financiară a ,,,, a fost de doar 49,9% din valoarea estimată de autoritatea contractantă şi de 111 de ori mai mică decât valoarea la care aceeaşi societate a contractat servicii de realizare documentaţii PUZ mai puţin complexe. 6

În continuare, contestatorul prezintă analiza comparativă între valorile contractelor invocate drept experienţă similară de ......... SRL - le- a selectat doar pe cele privind servicii de elaborare PUZ pt. obiective care includ suprafeţe de apa (pentru o comparaţie corectă privind obiectul) - cu preţul ofertat în procedură: Nr/data contract Obiect Contract Suprafaţa PUZ [ha] Oferta ,,,, [Lei, fara TVA] Pret / ha [Lei/ha] Pret / mp [Lei/mp] 8958/05.07.2018 PUZ PARC HERĂSTRĂU 187 1.116.500 5.970,59 0,60 8959/05.07.2018 PUZ PARC CISMIGIU 14 858.500 61.321,43 6,13 8960/05.07.2018 PUZ PARC CAROL 1 41 944.500 23.036,59 2,30 n.a. PUZ PORT ......... LOT 2 3.831 2.110.000 550,77 0,055 - Astfel cum se poate observa din tabelul de mai sus, contestatorul arată, că aceeaşi companie, ......... SRL a elaborat PUZ-uri pentru un preț/hectar de 111 de ori mai mare pentru un parc (Parcul Cișmigiu) documentaţie a cărei complexitate este evident mult mai scăzută decât complexitatea elaborarii unui PUZ pentru un PORT INDUSTRIAL: ■ 61.321,43 Lei/ha pentru elaborare PUZ Parc Cișmigiu; ■ 550,77 Lei/ha pentru elaborare PUZ Port ......... LOT 2 - Actualizare PUZ Portul ......... - De asemenea, contestatorul susține că, un exemplu concludent privind media preţurilor de piaţă pentru servicii similare îl constituie valoarea estimată pentru elaborarea unor PUZ-uri în Municipiul ......... - care este de aprox. 10 ori mai mare decât valoarea ofertată de ......... SRL pentru procedura în cauză, după cum rezultă din tabelul redat în continuare (informaţii preluate din SEAP): Denumire PUZ Nr. anunţ participare SEAP si data publicare anunţ Suprafaţa PUZ [ha] Valoare estimata de autoritatea contractanta [Lei, fara TVA] Pret / ha [Lei/ha] PretV mp [Lei/mp] Lot 5 - PUZ Spitalul Regional CN 1010177/27.03.2019 50 296.193 5.923,86 0,59 Lot 4-PUZ Park & Ride CN 1010177/27.03.2019 35 208.035 5.943,86 0,59 Lot 6 - PUZ Spiru Ha ret CN 1017554/17.12.2019 22 104.613 4.755,14 0,48 Lot 7 - PUZ Compozitori CN 1017554/17.12.2019 56 275.385 4.917,59 0,49 Prin comparaţie, contestatorul menționează faptul că, ......... SRL a participat la procedura în cauză cu un preț de doar 550,77 lei/ha: Denumire PUZ Nr. anunţ participare SEAP si data publicare anunţ Suprafaţa PUZ [ha] Valoare ofertata de ,,,, [Lei, fara TVA] Pret per ha [Lei/ha] Pret per mp [Lei/mp] PUZPORT ......... LOT 2 CN1017336 / 03.12.2019 3.831 2.110.000 550,77 0,055 - Oferta financiară a ......... SRL are o cauză nelegitimă – deci, în opinia contestatorului, este nulă. Din comparaţia cu alte oferte ale aceleiaşi societăţi pentru realizarea unor PUZ-uri mai puţin complexe, dar și din comparaţia cu alte prețuri pentru servicii de urbanism privind elaborare PUZ-uri, contestatorul susține că rezultă că ofertanta nu elaborează ofertele de preț în funcţie de complexitatea proiectelor, ci prin raportare la alte considerente. 7/88

Astfel, contestatorul consideră că toate exemplele de preţuri şi valori de ofertare demonstrează că oferta ......... SRL nu este una reală, nici sincer și nici serios, nefiind ofertat în vederea executării efective a contractului, ci doar pentru a obţine punctaj maxim, urmând ca, probabil, ofertanta să aducă ulterior diverse pretexte pentru a adiţiona valoarea contractului. Contestatorul apreciază că oferta financiară constituie astfel şi un act de concurență neloială. Totodată, contestatorul susține că, se poate constata faptul că, la procedurile de achiziţie la care ......... SRL participă singur, fără contra- ofertanți, valoarea ofertată de fiecare dată este de 99,9% din valoarea estimată de către autoritatea contractantă, iar acolo unde sunt mai mulţi ofertanți participă cu procente de 49-65%, astfel cum rezultă și din tabelul prezentat în susținere (informaţii preluate din SEAP): Nr./ data contract Obiect Contract Valoare participare la licitatie [Lei, fara TVA] Valoare

estimata

de autoritatea contractanta [Lei, fara TVA] Procent participare la licitatie Număr participant! la procedura 8958/05.07.2018 PUZ PARC HERĂSTRĂU 1.116.500 1.116.600 99,9% 1 - Ofertant unic- ......... 8959/05.07.2018 PUZ PARC CISMIGIU 858.500 859.000 99,9% 1 - Ofertant unic- ......... 8960/05.07.2018 PUZ PARC CAROL 1 944.500 945.000 99,9% 1 - Ofertant unic- ......... 29302/13.07.2018 PUZ CARTIER INDEPENDENTEI, Oras Bragadlru 493.800 493.810 99,9% 1 - Ofertant unic- ......... nu s-a semnat pana la data prezentei PUG Mun. ......... 5.000.000 7.840.336 63,8% 2 Ofertanti 84236/08.05.2019 PUG Mun. Craiova 7.391.400 7.397.293,20 99,9% 1 - Ofertant unic- ......... 96073/28.08.2018 PUG Oras Eforie 599.300 599.370 99,9% 1 - Ofertant unic- ......... n.a. PUZ Port ......... LOT 2 2.110.000 4.225.693 49,9% 2 Ofertanti Așadar, contestatorul susține că, din contractele prezentate pentru a demonstra experienţa sa similară, rezultă faptul că, ......... SRL cunoaşte preţurile din piaţă ale serviciilor similare, iar în consecinţă, oferta sa financiară este un act juridic nul pentru cauză ilicită. -Acest preț este deosebit de scăzut şi prin raportare la cerinţele Documentaţiei de Atribuire şi la exigenţele actelor normative incidente - nu asigură respectarea prevederilor Documentaţiei de Atribuire și ale tuturor normelor legale speciale și generale în materia urbanismului, a condiţiilor de mediu, de muncă și de securitate socială, nici securizarea raporturilor contractuale cu experţi având calificările impuse prin documentaţia de atribuire, personalul administrativ şi experţii non-cheie, precum şi din perspectiva necesităţii îndeplinirii contractului în condiţii de calitate şi în termenele impuse (asigurând cheltuielile de elaborare a proiectului, deplasări, printare, scanare, procurare date şi documentaţii etc.). 8

2.2.3. Autoritatea avea obligaţia de a analiza răspunsul la clarificări privind fundamentarea economică a preţului, iar pe fondul lipsei unor explicaţii pertinente şi a unor dovezi concludente să îi respingă oferta ca neconformă. Contestatorul arată că, deși comisia de evaluare a solicitat ofertantei clarificări ale ofertei financiare, atât în ce priveşte preţul neobişnuit de scăzut, cât și în ce priveşte structura cheltuielilor, totuși, explicaţiile date prin răspunsul la clarificări nu au fost însă pertinente şi nici nu au fost însoţite de dovezi concludente - nu au fost de natură să asigure autoritatea că ofertantul avea cum să execute servicii de calitate, în termenul impus. Întrucât, pe de o parte, preţul estimat de autoritate era un preţ foarte mic raportat la preţurile de piaţă iar, pe de altă parte, ......... SRL nu numai că ofertase la mai puţin de jumătate din acest preţ minimal, dar ofertase la un preţ de 111 ori mai mic decât în alt contract pentru servicii similare, contestatorul susține că era obligatoriu ca explicaţiile din răspunsul la clarificări să fie însoțite de documente concludente care să demonstreze, deopotrivă: ■ Atât faptul că prețurile din piaţă pentru servicii similare sunt de fapt mult mai scăzute cât și ■ Faptul că ofertantul are cum să asigure realizarea efectivă a serviciilor licitate la preţul ofertat în condiţii de calitate şi în termen. Mai mult, contestatorul subliniază faptul că, ......... SRL nu a dovedit însă niciuna dintre aceste condiţii cumulative - în absenţa cărora valoarea de 49,9% din preţul estimat reprezintă un preţ neobişnuit de scăzut, în pofida faptului că prevederile art. 142 (1) din HG nr. 394/2016: „în situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei" impuneau analiza în raport de preţurie pieţei, nici ofertantul nu a demonstrat şi nici autoritatea nu a ţinut cont de propria analiză pe care îşi fundamentase estimarea preţului. Or, contestatorul susține că, explicaţiile şi dovezile concludente erau singurele modalităţi care puteau salva oferta de la declararea neconformităţii, conform art. 142 alin. (2) şi (3) din HG nr. 394/2016: „(2) Explicaţiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Lege, precum şi, după caz, respectiv de documente privind, după caz şi fără a se limita, preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) în cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă.” 9/88

De asemenea, contestatorul apreciază că au fost ignorate şi prevederile art. 222 alin. (1) din Legea nr. 99/2016: „în cazul unei oferte care are un preţ sau cost aparent neobişnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului sectorial/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, entitatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costul propus". Așadar, clarificarea transmisă a fost una generală, fără a exista solicitări care să tindă la lămurirea modalităţii în care servicii complexe cum erau cele licitate pot fi realizate la un preţ atât de scăzut. Mai mult, clarificarea privind structura costurilor, a constituit, în opinia contestatorului, un ajutor dat ofertantei - autoritatea solicitând expres acesteia să şi corecteze oferta. Astfel, contestatorul învederează faptul că, corectarea nu a vizat o simplă eroare materială, întrucât valoarea alocată experţilor constituie nu doar un element esenţial pentru demonstrarea îndeplinirii obligaţiilor legale privind respectarea condiţiilor de muncă şi securitate socială, dar şi unul în raport de care se poate stabili dacă ofertanta demonstrează în mod real şi efectiv posibilitatea realizării serviciilor. În fapt, contestatorul susține că, corectarea preţului alocat experţilor, s-a făcut prin ajustarea profitului. Astfel, ajustarea a condus la o ofertă nerealistă - marja de profit rămasă după ajustare nu justifică pentru ofertant realizarea contractului. În toate situaţiile în care marja de profit scade sub un minim rezonabil, autoritatea trebuie să verifice dacă se menţin şansele realizării contractului cu personalul de specialitate necesar şi în termen - sau dacă ofertantul va păstra pentru el banii în detrimentul calităţii şi al termenelor. Opinând, contestatorul consideră că, ofertantul, în pofida clarificărilor solicitate nu a dovedit nimic, preţul ofertat fiind unul neserios, derizoriu, iar oferta este fondată pe o cauză falsă, ilicită. În contextul dat, contestatorul susține că rezulta că oferta sa a fost depunctată pe nedrept pentru preţul ofertat, deși acesta este comparabil cu preţurile pieţei, este fundamentat pe ofertă şi certifică faptul că subscrisa are posibilitatea de a realizarea lucrări de calitate în termenul prevăzut. Pentru motivele prezentate, contestatorul solicită anularea părții care priveşte SC ......... SRL din Procesul verbal nr. 2012/15.09.2020 și din Procesul verbal nr. privind Evaluarea propunerii financiare a acestei societăţi, precum și constatările de la Cap. 3.2.3, 3.2.4, 3.2.5 și Cap. 5. din Raportul procedurii nr. prin care a fost declarată admisibilă oferta financiară a SC ......... SRL, urmare a aplicării criteriul de atribuire și a fost clasată pe primul loc. În drept: se invocă dispozițiile art. 8 și art. 26 din Legea nr. 101/2016, art. 228, art. 222 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, art. 133 alin. (1), art. 142 și art. 143 din HG nr. 394/2016. Probe: înscrisuri. 10

În susținere, au fost depuse: dovada comunicării contestației către autoritatea contractantă, Raportul procedurii (Anexa 1), Analiza documente suport (Anexa 2). Totodată, se solicită acces la dosarul achiziţiei, urmând a completa contestația după studiul dosarului achiziţiei. Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , entitatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de Asocierea ......... SRL SRL, solicitând respingerea acesteia, ca fiind neîntemeiată şi nefondată, pentru următoarele considerente: 1. Referitor la punctul 2.1 al contestaţiei Susţine, în esenţă, contestatoarea că ofertantul ......... SRL nu a demonstrat experienţa similară deoarece: > unele procese verbale de recepţie depuse în susţinerea experienţei similare sunt ulterioare datei publicării anunţului (02.12.2019) > procesele verbale nu sunt însoţite de o acceptanţa a serviciilor > facturile depuse în susţinerea experienţei similare nu sunt însoţite de dovada acceptării şi achitării acestora, Entitatea contractantă solicită respingerea acestor motive, în opinia sa, acestea nefiind de natură să conducă la anularea procesului-verbal nr. privind analiza documentelor suport DUAE. Astfel, entitatea învederează că, cerinţa „3 ani (împliniţi la data publicării anunţului de participare in SEAP)" prevăzută în Fișa de date, punctul III.1.3.a, punct 1) se referă la modul de calcul al termenului. Mai mult, aceastaă precizează că, nicăieri în Fişa de date nu se specifică faptul că nu vor fi acceptate documente de recepţie emise ulterior publicării anunţului, respectiv pe perioada cuprinsă între publicarea anunţului şi data de depunere a ofertelor - mai ales în condiţiile în care astfel de documente de recepţie evidenţiază prestarea serviciilor pe o perioadă anterioară. Așadar, interpretarea cerinţei în forma data de contestatoare este contrară însăşi scopului cerinţei, respectiv acela de a permite ofertanţilor să îşi demonstreze experienţa similară. Astfel, se arată faptul că, este contrar logicii juridice să se reţină că un ofertant nu îşi poate demonstra experienţa similară prin documente apărute în perioada imediat anterioară depunerii ofertei (respectiv în perioada cuprinsă între publicarea anunţului şi data limită de depunere a ofertelor), în condiţiile în care este relevant faptul că ofertantul a prestat anterior aceste servicii şi a demonstrat capacitatea de a presta. De asemenea, susţinerea contestatoarei potrivit cu care procesele verbale nu sunt însoţite de o acceptanţă a serviciilor nu poate fi reţinută deoarece nu au fost identificate în SICAP notificări emise de beneficiarii în cazuă privind o eventuală neexecutare de către ......... SRL a obligaţiilor stipulate în contractele respective. Totodată, suţinerea contestatoarei potrivit cu care facturile depuse în susţinerea experienţei similare nu sunt însoţite de dovada acceptării şi achitării acestora nu prezintă relevantă în ceea ce priveşte demonstrarea 11/88

experienţei similare deoarece facturile se emit conform Codului Fiscal şi prevederilor contractelor în cauză iar oricum procesele verbale în cauză cuprind şi valorile serviciilor prestate. Entitatea contractantă învederează faptul că, ......... SRL a depus la faza de analiza documentelor suport DUAE toate documentele specificate de ofertant în DUAE. În sensul celor de mai sus arătate, entitatea consideră că, în mod corect, în procesul verbal nr.2188/20.09.2020 privind analiza documentelor suport DUAE, comisia de evaluare a stabilit că ofertantul ......... SRL îndeplineşte cerinţa, demostrând prestarea de servicii similare în cuantum de 2.724.964 Lei (584.912 + 442.420 + 495.567 + 269.375 + 544.600 + 84.000 + 178.600 + 125.490) sumă care, este mai mare decât cea minimă solicitată în documentaţia de atribuire pentru îndeplinirea cerinţei, respectiv 2.000.000 lei. Suma de 2.724.964 Lei este compusă, după cum se arată, din: 1. Contract nr. 8958 din 05.07.2018, având ca obiect „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal «Parc Herăstrău», încheiat între Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement ......... și ......... SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 1.116.500 lei fara TVA >Durata contractului: 24 luni >Proces-verbal de recepţie a serviciilor nr. 17201/18.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 140.883 lei fără TVA >Proces-verbal de recepţie a serviciilor nr. 17209/17.12.2019 din care reiese ca valoarea serviciilor prestate este de 444.029 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 202002/23.03.2020 în valoare de 137.470 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201946/19.12.2019 în valoare de 140,883 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201829/17.12.2019 în valoare de 444.029 lei fără TVA 2.Contract nr. 8969 din 05.07.2018, având ca obiect „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal «Parc Cișmigiu», încheiat între Administraţia Lacuri, Parcuri și Agrement ......... și ......... SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 858.500 lei fără TVA; >Durata contractului: 24 luni; >Proces-verbal de recepţie a serviciilor nr. 17213/17.12.2018 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 314.876 lei fara TVA; >Proces-verbal de recepţie a serviciilor nr. 17200/18.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 127.544 lei fără TVA; >Proces-verbal de recepţie a serviciilor nr. 3385/17.03.2020 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 116.034 lei fara TVA; >Factura fiscală nr. 202004/23.03.2020 în valoare de 116.034 lei fără TVA. >Factura fiscală nr. 201948/19.12.2019 în valoare de 127.544 lei fără TVA. 12

>Factura fiscală nr. 201828/17.12.2018 în valoare de 314.876 lei fără TVA 3.Contract nr. 8960 din 05.07.2018, având ca obiect "Elaborarea Planului Urbanistic Zonal «Parc Carol I», încheiat între Administraţia Lacuri, Parcuri și Agrement ......... și ......... SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 944.500 lei fără TVA >Durata contractului: 24 luni >Proces verbal de recepţie a serviciilor nr. 17214/17.12.2018 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 365.134 lei fără TVA >Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17199/18.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 130.433 lei fără TVA >Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 3387/17.03.2020 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 117.898 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201827/17.12.2018 în valoare de 365.134 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201947/19.12.2019 în valoare de 130.433 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 202003/23.03.2020 în valoare de 117.898 lei fără TVA 4. Contract nr. 29302 din 13.07.2018, având ca obiect „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Cartierul Independentei, Oraș Bragadiru”, încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială - Oraș Bragadiru și ......... SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 493.800 lei fără TVA >Durata contractului: 12 luni >Proces verbal de predare primire nr. 116/23.04.2019 >Proces verbal de predare primire nr. 115/23.04.2019 >Proces verbal de predare primire nr. 114/23.04.2019 >Proces verbal de predare primire nr. 505/19.12.2019 >Factura fiscală nr. 201909/02.05.2019 în valoare de 145.700 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201911/02.05.2019 în valoare de 32.900 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201910/02.05.2019 în valoare de 14.100 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201928/21.11.2019 în valoare de 17.925 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201951/20.12.2019 în valoare de 58.750 lei fără TVA 5. Contract nr. 84236 din 08.05.2019, având ca obiect „Realizare PUG Municipiul Craiova”, încheiat între Municipiul Craiova și Asocierea SC ......... SRL și Quattro Design SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 7.391.400 lei fără TVA >Durata contractului: 36 luni 13/88

>Acord de asociere nr. 226/10.10.2018; 368/10.10.2018 încheiat între SC ......... SRL și Quattro Design SRL, din care reies următoarele: >SC ......... SRL are o contribuție în executarea contractului de 66.93% >Quattro Design SRL are o conținuției în executarea contractului de 33.07 % >Proces verbal de predare primire nr. 391/16.10.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova >Proces verbal de predare primire nr. 438/22.11.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova >Proces verbal de predare primire nr. 436/22.11.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova >Proces verbal de predare primire nr. 506/19.12.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova >Factura fiscală nr. 201933/02.12.2019 în valoare de 47.000 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201931/02.12.2019 în valoare de 403.600 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201925/15.11.2019 în valoare de 94.000 lei fără TVA 6.Contract nr. 33909 din 22.07.2019, având ca obiect „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Călărași", încheiat între Municipiul Călăraşi și ......... SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 756.000 lei fără TVA >Durata contractului: 36 luni >Proces verbal de predare primire nr. 488/17.12.2019 >Factura fiscală nr. 201909/02.05.2019 în valoare de 84.000 lei fără TVA. 7.Contract nr. 33909 din 22.07.2019, având ca obiect „Actualizarea PUG al orașului Otopeni precum și servicii de furnizare a sistemului informatic GIS pentru urbanism", încheiat între Oraşul Otopeni și ......... SRL, din care reies următoarele. >Valoarea contractului este de 743.500 tei fara TVA >Durata contractului: 24 luni >Proces verbal de predare primire nr. 461/09.12.2019 >Proces verbal de predare primire nr. 484/17.12.2019 >Factura fiscala nr. 201938/09.12.2019 în valoare de 136.300 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201943/17.12.2019 în valoare de 42.300 lei fără TVA 8.Contract nr. 96073 din 28.08.2018, având ca obiect „Actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Eforie precum și servicii de furnizare a sistemului informatic GIS pentru urbanism”, încheiat între Orașul Eforie și ......... SRL, din care reies următoarele: >Valoarea contractului este de 599.300 lei fără TVA >Durata contractului: 27 luni >Proces verbal de predare primire nr. 395/21.10.2019 14

>Proces verbal de predare primire nr. 516/19.12.2019 >Factura fiscala nr. 201950/19.12.2019 în valoare de 15.040 lei fără TVA >Factura fiscală nr. 201941/10.12.2019 în valoare de 40.890 lei fără TVA >Factura fiscalĂ nr. 201927/15.11.2019 În valoare de 84.600 lei fără TVA 2. Referitor la punctul 2.2 al contestaţiei Cu toate că, susţine, în esenţă, Contestatoarea că oferta ......... SRL are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece serviciile obiect al procedurii sunt de o complexitate sporită iar o ofertă la 49,9% din valoarea estimată este mult mai mică decât cea ofertată de ......... SRL la alte proceduri mai puţin complexe şi cu mult sub preţul pieţei pentru prestarea altor servicii similare cu cele care fac obiectul achiziţiei, entitatea contractantă solicită respingerea motivelor invocate, acestea nefiind de natură să conducă la anularea proceselor-verbale nr. 2012/15.09.2020 şi nr. 2048/18.09.2020. În opinia sa, faptul că ofertantul ......... SRL a ofertat un preţ diferit prin raportare la alte proceduri de atribuire nu poate constitui motiv de respingere a ofertei deoarece ofertantul are libertatea deplină să își fundamenteze şi să îşi stabilească propria ofertă financiară, nefiind restricţionat să oferteze în concordanță cu preţurile ofertate în cadrul altor proceduri de atribuire. De asemenea, împrejurarea că un Ofertant prezintă o ofertă sub preţul pieţei nu constituie, în opinia entității, motiv de respingere a ofertei deoarece scopul organizării unei proceduri de atribuire rezidă tocmai în stimularea concurenței între ofertanţi. Astfel, cu privire la preţul aparent neobişnuit de scăzut în raport cu obiectul contractului, entitatea contractantă arată că comisia de Evaluare a solicitat, în mod corect, ofertantului ......... SRL următoarele justificări de preț prin raportare la prevederile art. 222 alin. (1) - (2) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016: >fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; >soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; >originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; >respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 64 alin. (1); >respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 232; >posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat Așadar, entitatea contractantă arată că, în termenul limită de transmitere a documentului solicitat, SC ......... SRL a transmis, prin intemediul SEAP, în data de 16.09.2020, cu adresa nr. 399/16.09.2020, răspunsul la solicitarea de clarificări, în cuprinsul căreia a motivat, în 15/88

amănunt fiecare solicitare, iar în ceea ce priveşte profitul, a arătat faptul că a fost avut în vedere un profit de 130.963,03 lei. Entitatea contractantă apreciază că, existenţa unei rate mai mari sau mai mici a profitului nu poate constitui un motiv de excludere atâta timp cât ofertantul nu şi-a modificat oferta financiară iniţială. 3. Având în vedere aspectele prezentate, entitatea contractantă solicită respingerea contestaţiei, ca fiind nefondată și neîntemeiată. Cu adresa nr. ........./........., înregistrată la CNSC cu nr. ........./........., ......... SRL, în calitate de câştigător desemnat al procedurii de atribuire, în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 a formulat cerere de intervenție, prin care solicitat: - admiterea cererii de intervenție; - respingerea ca nefondată a contestaţiei depuse de ......... SRL, lider al asocierii ......... - , - păstrarea ca temeinice și legale a actelor atacate de contestatoare și menţinerea rezultatului procedurii de atribuire. 1. În fapt, intervenientul arată că, la data de 03.12.2019, entitatea contractantă . ......... a iniţiat procedura de atribuire prin licitaţie deschisă a contractului care are ca obiect servicii pentru "Elaborare P.U.Z. Port ......... - Zona şi Actualizare P.U.Z. Portul .........- Zona .........", Lot 2 - Actualizare PUZ Port ......... - Zona .......... Mai mult, intervenientul învederează faptul că, prin Decizia nr. 1066/C10/943,944, CNSC a admis contestaţia sa şi a dispus anularea procesului-verbal de evaluare 515/20.03.2020 pentru Lotul 2, anularea raportului procedurii nr. 19236/14.05.2020 pentru Lotul 2, precum şi a tuturor comunicărilor subsecvente acestora şi a obligat entitatea contractantă la continuarea procedurii, prin recalcularea punctajelor aferente ofertei subscrisei. Astfel, Entitatea contractantă a procedat la reevaluarea ofertei sale, care a fost clasată astfel pe primul loc, iar în urma verificării documentelor suport pentru demonstrarea informaţiilor declarate la nivel DUAE, oferta sa a fost declarată câştigătoare, raportul procedurii fiind înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 37708 din 29.09.2020 şi fiind emise comunicările cu privire la rezultatul procedurii, toate documente fiind publicate în SICAP pe data de 29.09.2020. Ulterior, în data de 09.10.2020, intervenientul arată că ......... SRL, lider al asocierii ......... - , a formulat contestaţie cu privire la rezultatul procedurii, înregistrată CNSC cu nr. 44059 din 09.10.2020, pe care entitatea a publicat-o în SICAP în data de 12.10.2020. Analizând contestaţia formulată, ......... învederează următoarele:  1. Referitor la susţinerea contestatorului că oferta ......... nu îndeplineşte criteriul experienţei similare prevăzut de Fişa de date pct. III.1.3.a, Cerinţa 1. 1.1. Contestatorul este în eroare cu privire la data de referinţă pentru calculul perioadei de 3 ani, pentru dovedirea experienţei similare 16

Astfel, deși contestatorul susţine că data de referinţă pentru calculul perioadei de 3 ani, la care se raportează dovedirea experienţei similare, este "data publicării anunţului de participare în SEAP”, citând în acest sens din prevederile Fişei de date/anunţului de participare, intervenientul apreciază că, în mod voit, contestatorul citează trunchiat, întrucât, la acelaşi punct, III.1.3.a) - Cerinţa 1 din fişa de date, se precizează, în secţiunea Modalitatea de îndeplinire: "•La nivelul DUAE, fiecare operator economic (ofertant unic/ofertant asociat) va preciza informaţiile următoare: -numărul și data contractului invocat drept experienţă similară, -obiectul contractului -ponderea și/sau activităţile pentru care a fost responsabil, -valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei, fără TVA. (valoarea va reprezenta doar partea realizată de către ofertant în care a participat într-o asociere sau ca subcontractor)". Prin urmare, intervenientul susține că, potrivit precizării din fişa de date cu privire la modalitatea de îndeplinire a cerinţei, data la care se raportează experienţa similară este "data limită de depunere a ofertei". Astfel, se constată că, în documentaţia de atribuire, există două prevederi cu privire la data de referinţă pentru calculul perioade de 3 ani, la care se raportează experienţa similară: -"servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârsit în ultimii 3 ani (împliniţi la data publicării anunţului de participare în SEAP)"; -"servicii similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei". Mai mult, Entitatea contractantă nu a emis nicio clarificare referitoare la care dintre cele două date de referinţă trebuie să se raporteze ofertanţii, astfel încât este posibil ca unii ofertanţi să se raporteze la data publicării anunţului de participare în SEAP, iar alţi ofertanţi să se raporteze la data limită de depunere a ofertei. Aşadar, pentru respectarea principiului tratamentului egal, intervenientul susține că entitatea contractantă este obligată să accepte experienţa similară prin raportarea la oricare din aceste două date de referinţă. De altfel, această soluţie este în concordanţă cu prevederile art. 13 alin (1) pct. c) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017: "c) prin raportare la oricare moment din întreaga durată disponibilă între cele două termene menţionate" (data publicării anunţului de participare şi data- limită de depunere a ofertelor). În accepţiunea intervenientului, având în vedere faptul că prevederile de la secţiunea "Modalitatea de îndeplinire" au caracter special în raport cu formularea generală a cerinţei cu privire la experienţa similară solicitată, ar trebui să prevaleze instrucţiunile cu privire la completarea DUAE, întrucât acestea reglementează cum se demonstrează în mod efectiv experienţa similară. Sub acest aspect, intervenientul arată că a respectat întocmai cerinţele entităţii contractante şi a declarat la nivel DUAE "serviciile similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă 17/88

similară, raportată la data limită de depunere a ofertei”, adică anterior datei de 27.01.2020. Prin urmare, intervenientul consideră că, în mod corect şi în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, entitatea contractantă a reţinut pentru subscrisa, ca experienţă similară, serviciile prestate în "ultimii 3 ani, raportat la data limită de depunere a ofertelor”. Nu în ultimul rând, entitatea contractantă a stabilit că data de referinţă la care trebuie să se raporteze evaluarea experienţei similare este "data limită de depunere a ofertelor”. În concluzie, intervenientul consideră pretenţia contestatorului că nu pot fi acceptate ca experienţă similară serviciile prestate după 02.12.2019, ulterior datei publicării anunţului procedurii în SEAP, dar anterior datei limită de depunere a ofertelor ca fiind neîntemeiată, în contradicţie cu prevederile documentaţiei de atribuire. 1.2. Intervenientul susține că a făcut dovada deplină a prestării, în perioada de referinţă, a serviciilor declarate ca experienţă similară 1.2.1. Data de referinţă pentru perioada prestării serviciilor este data predării serviciilor/documentaţiilor, nu data recepţiei acestora sau a facturii aferente În Fişa de date se prevede că "documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE” trebuie să cuprindă "indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privaţi, contract, proces verbal de recepţie, etc", scopul acestora fiind să "confirme prestarea de servicii de natură si complexitate similare/comparabile cu cele ofertate". Mai mult, se arată că, în art.12 alin. (6) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 se precizează că documentele justificative nu se pot limita la o singură categorie şi nu pot fi solicitate cumulativ: „Documentele prin care operatorii economici menţionaţi la alin. (3) pot îndeplini cerinţa privind experienţa similară sunt următoarele, fără a se limita la, enumerarea nefiind cumulativă: - copii ale unor părţi relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit;  - certificate de predare-primire; - recomandări; - procese-verbale de recepţie; - certificări de bună execuţie; - certificate constatatoare." Așadar, deși contestatorul formulează teza că procesele verbale de predare-primire depuse de subscrisa că documente justificative "atestă doar predarea unor servicii” şi "nu demonstrează decât faptul că ofertantul a predat, nu si că livrabilele sunt conforme, sunt acceptate fără obiecţii", neconstituind "dovezi ale recepţiei serviciilor similare", intervenientul apreciază aceste susţineri neîntemeiate, întrucât dovada termenului de prestare a serviciilor se face prin procesul verbal de predare- primire/adresa de înaintare/etc, nu prin procesul verbal de recepţie a serviciilor. În sensul dat, intervenientul invocă prevederile tuturor 18

contractelor declarate de ca experienţă similară. Mai mult, se arată că, chiar şi proiectul de contract din prezenta procedură de atribuire prevede că termenele de recepţie de către achizitor/alte organisme a serviciilor prestate nu fac parte din perioadele de prestare: „art. 3.4. în calculul termenelor de prestare nu se iau în considerare perioadele cuprinse între data depunerii documentaţiei la autorităţile competente și data obţinerii avizelor de la aceste autorităţi", „art. 10.4. Procesul verbal de recepţie se va semna fără obiecţiuni în condiţiile în care reprezentantul beneficiarului constată că au fost respectate obligaţiile ofertantului și termenul stabilit, conform prezentului caiet de sarcini”. În mod evident, intervenientul susține că "termenul stabilit" pentru prestare nu include termenul de recepţie, acesta din urmă nefiind în controlul prestatorului şi depinzând exclusiv de conduita achizitorului. Mai mult, pentru documentaţiile urbanistice, în mod particular, există în prezentul contract obligativitatea obţinerii unor avize sau aprobări specifice, emise de terţe organisme, de exemplu: "Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Transporturilor”, "Comisia tehnică de amenajarea teritoriului și urbanismului din cadrul Primăriei Municipiului ........., respectiv Primăria Oraşului Năvodari”, termenele de emitere a acestor avize prealabile nefiind determinabile de prestator. Din acest motiv, intervenientul a transmis entităţii contractante procesele verbale de predare-primire/ adresele de înaintare a documentaţiilor elaborate, prin care se face dovada perioadelor exacte de prestare, în scopul verificării încadrării în perioada solicitată de 3 ani. Prin urmare, raportarea contestatorului la data procesului verbal de recepţie/data facturii emise este eronată, întrucât perioada de prestare a serviciilor este delimitată de data predării livrabilelor elaborate. Intervenientul precizează că pentru niciunul dintre contractele invocate ca experienţă similară achizitorul nu a avut obiecţii/cerinţe de refacere a livrabilelor etc, astfel încât să fie pusă în discuţie perioada efectivă de prestare a serviciilor.  1.2.2. Dovada că serviciile au fost duse la bun sfârşit se face nu doar prin procese verbale de recepţie, ci și prin alte documente prezentate de subscrisa (facturi, recomandări etc). Cu toate că contestatorul susţine că "aceste procese verbale nu sunt însoţite de o acceptanţă a unui departament de supraveghere contracte, ori tehnic - care să ateste conformitatea serviciilor cu cerinţele legale si contractuale" şi că "doar în câteva cazuri procesele verbale sunt de recepţie servicii”, legat de această argumentaţie, intervenientul aduce în atenţia Consiliului faptul că în toate contractele prezentate ca experienţă similară, depuse în copie la entitatea contractantă, se precizează că facturile vor fi emise şi plătite după recepţia serviciilor de către achizitor. Prin urmare, contestatorul este în eroare atunci când afirmă că "facturile emise de prestator nu fac prin eleînsele dovada recepţiei serviciilor”, având în vedere că potrivit legislaţiei specifice finanţelor publice, autorităţile/entităţile contractante nu pot accepta facturi, fără ca serviciile prestate să fi fost recepţionate, potrivit procedurilor proprii fiecărei 19/88

autorităţi contractante. Intervbenientul precizează că nu ar fi putut prezenta dovada că "facturile sunt însuşite de beneficiar”, cum pretinde contestatorul, întrucât la registratura autorităţilor contractante au fost înregistrate adresele de înaintare a facturilor, nu facturile propriu-zise. Prin urmare, având în vedere prevederile contractelor prezentate ca experienţă similară, intervenientul consideră că factura emisă face dovada deplină asupra ducerii la bun sfârşit a serviciilor, fiind îndeplinite condiţiile prealabile emiterii facturii și realizării plăţii, respectiv recepţia serviciilor/livrabilelor parţiale prestate. Într-adevăr, intervenientul arată că doar pentru o parte din contractele prezentate ca experienţă similară a prezentat procese verbale de recepţie, explicaţia fiind legată de faptul că nu este în mod obiectiv în posesia acestora. O parte din autorităţile publice contractante ale serviciilor subscrisei au o procedură de recepţie internă a serviciilor, la care prestatorul nu participă, iar subscrisa nu poate fi ţinută responsabilă cu privire la procedurile operaţionale interne ale unor autorităţi contractante. În opinia eronată a contestatarului, numai acceptarea şi plata de către beneficiar fac dovada prestării serviciilor similare declarate. Pentru a dovedi că afirmaţiile contestatorului sunt nefondate, intervenientul prezintă în Anexa 1 la prezenta cerere extrasele de cont de trezorerie, ce fac dovada încasării tuturor facturilor prezentate, reprezentând valorile declarate ca experienţă similară.  1.2.3. Serviciile prezentate de ,,,, ca experienţă similară fac parte din categoria menţionată în fişa de date a achiziţiei, de „a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activităţilor ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent”. Deși contestatorul susţine că „nu este îndeplinită condiţia ca serviciile parţiale să poată fi considerate duse la bun sfârsit - nu există niciun înscris din care sa rezulte că livrabilele parţiale au putut să fie folosite de beneficiar ca rezultat independent - astfel cum impune Cerinţa 1 din Fișa de date", intervenientul consideră că această susţinere este lipsită de orice temei, întrucât, art. 9 alin. (2) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 prevede că „Solicitarea unei cerinţe minime de calificare si selecţie referitoare la prezentarea unui contract similar de prestare servicii, finalizat în ultimii 3 ani, devine restrictivă din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să deruleze un astfel de contract si să presteze asemenea servicii fără să fi finalizat contractul, în asa fel încât efectele contractului să se răsfrângă asupra perioadei solicitate, respectivul ofertant putând invoca, pentru dovedirea experienţei similare, partea de contract prestată până la momentul solicitării, cu condiţia ca serviciile prezentate să fie duse la bun sfârsit". Astfel, cerinţa formulată de entitatea contractantă, întemeiată pe art. 9 alin (3) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, este, după cum se arată, că "specificul contractului/activităţilor ce reprezintă experienţă similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca 20

rezultat independent”, nicidecum ca ofertantul să prezinte dovezi (înscrisuri) că autorităţile contractante beneficiare au utilizat efectiv aceste livrabile ca rezultat independent. Dimpotrivă, analiza impusă de norma legală se raportează în primul rând la "specificul contractului/activităţilor". Intervenientul arată că a prezentat ca experienţă similară contracte în care s-au realizat prestaţii parţiale, respectiv au fost elaborate studii de fundamentare urbanistice. Potrivit legislaţiei specifice în materia urbanismului, respectiv art. 21 din Ordinul nr. 233/2016: "(1) Procesul elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism implică parcurgerea următoarelor etape: a) iniţierea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism; b) contractarea elaborării documentaţiei în condiţiile legii; c) elaborarea studiilor de fundamentare; d) elaborarea analizei diagnostic multicriteriale integrate; e) elaborarea formei preliminare a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism; f) obţinerea de avize si/sau acorduri;

g) redactarea finală a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism - cu introducerea tuturor observaţiilor din avize si/sau acorduri; h) aprobarea propunerii de documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism de către autoritatea administraţiei publice locale competente; i) asigurarea caracterului public al documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate, conform legii." Așadar, se arată că, conform normei imperative de mai sus, elaborarea studiilor de fundamentare este o etapă obligatorie a elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prin urmare serviciile aferente elaborării studiilor de fundamentare intră în sfera serviciilor de elaborare a documentaţiilor de urbanism. În opinia sa, este evident că studiile de fundamentare îndeplinesc criteriul precizat în art. 9 alin (3) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, respectiv "specificul contractului/activităţilor ce reprezintă experienţă similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent", în continuare, fiind prezentate, în scopul dat, următoarele argumente: - "Elaborarea studiilor de fundamentare" reprezintă o etapă distinctă a procesului de elaborare a documentaţiilor urbanistice. Per a contrario, dacă nu ar fi posibilă delimitarea distinctă a serviciilor şi recepţia parţială a acestora, autorităţile contractante nu ar fi solicitat defalcarea preţului ofertei pe fiecare studiu de fundamentare şi nu ar fi realizat recepţia separată a fiecărui livrabil (studiu de fundamentare). - Prin chiar natura lor şi destinaţia lor, determinate de obiectul studiat, studiile de fundamentare sunt utilizabile în mod independent. Studiile de fundamentare sunt definite legal (art. 20 alin. 1 din Ordinul 21/88

233/2016) drept "lucrări de specialitate prin care se realizează analize şi propuneri de soluţionare a problemelor teritoriului si localităţilor, pe domenii, rezultatele acestora având drept scop susţinerea propunerilor de reglementare a modului de dezvoltare a unităţilor administrativ- teritoriale, care se formulează prin documentaţia de bază". Prin definiţie, deci, studiile se finalizează cu rezultate independente, specifice. Din acest motiv, elaborarea oricărui studiu de fundamentare poate face obiectul unui contract de sine stătător, argumentând în acest sens, cu practica întâlnită frecvent la nivelul autorităţilor contractante, de realizare a unor achiziţii pentru elaborarea studiilor de fundamentare, separat de documentaţiile urbanistice propriu-zise. În susținere, se ataşează, cu titlu de exemplu, în Anexa 2, anunţul publicitar pentru "Servicii pentru elaborarea STUDIILOR DE FUNDAMENTARE PENTRU AVIZARE ȘI APROBARE PLAN URBANISTIC ZONAL AL SECTORULUI 2, MUNICIPIUL .........”. Per a contrario, dacă studiile nu ar putea fi utilizate de beneficiar ca rezultat independent, nu ar fi posibilă contractarea, elaborarea, recepţia şi plata, în contracte de sine stătătoare, a studiilor de fundamentare. - Având în vedere că, în general, contractele de elaborare a documentaţiilor urbanistice sunt multianuale, autorităţile contractante decid să finanţeze aceste contracte de la capitolul "Obiective de investiţii”. Acest mod de finanţare are, atât un temei legal (documentaţia urbanistică este o etapă de proiectare, aşa cum sunt studiul de fezabilitate sau proiectul tehnic, finanţate tot de la capitolul "investiţii"), cât şi unul pragmatic, care permite finanţarea contractului multianual (fiind finanţate de la capitolul investiţii, se asigură o continuitate în finanţare, contractul fiind bugetat în anii subsecvenţi de execuţie la capitolul "Obiective de investiţii în continuare", obligatoriu de preluat în buget). Exemplificând, se arată că, contractele prezentate ca experienţă similară sunt finanţate de către beneficiarul ADMINISTRAŢIA LACURI, PARCURI ŞI AGREMENT ......... (ALPAB) din capitolul "Obiective de investiţii”, astfel încât, simultan cu recepţia serviciilor, ALPAB realizează şi recepţia mijloacelor fixe livrate, prezentând, ataşat, în Anexa 3, Procesele verbale de recepţie nr. 17209/17.12.2018, 17201/18.12.2019, 17214/17.12.2018, 17199/ 18.12.2019, 17213/17.12.2018, 17201/18.12.2019, prin care se recepţionează ca mijloace fixe livrabilele (studiile de fundamentare) predate. Ori, conform definiţiei din legislaţia financiar-contabilă, mijloacele fixe sunt "active deţinute pentru a fi utilizate în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau în scopuri administrative, dacă au o durată normală de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului”. Deci, potrivit definiţiei mijlocului fix, "utilizarea de beneficiar ca rezultat independent" a mijlocului fix ţine de esenţa mijlocului fix. Dacă nu le-ar putea deţine şi utiliza independent, livrabilele "studii de fundamentare" nu ar putea fi clasificate drept mijloace fixe. În concluzie, intervenientul consideră că, dacă s-ar reţine explicaţia contestatorului, ar însemna că autorităţile publice din România încalcă în mod sistematic legislaţia financiar- contabilă cu privire la modul de constituire şi utilizare a 22

fondurilor publice, fiind pasibile de răspundere penală pentru deturnare de fonduri, prin incorecta încadrare în prevederile bugetare a cheltuielilor publice.

În concluzie, intervenientul apreciază că, din susţinerile contestatarului ar rezulta că, pentru demonstrarea experienţei similare, ofertanţii ar putea prezenta doar contracte pentru realizarea de documentaţii finalizate, concluzie care, contravine, atât prevederilor documentaţiei de atribuire, ale Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017, cât şi prevederilor legislaţiei din domeniul urbanismului, care nu distinge în sensul importanţei între parte şi întreg în privinţa categoriei generale a serviciilor de urbanism, ci doar a etapelor obligatorii - a conţinutului cadru al documentaţiei, în scopul de a se asigura parcurgerea corectă a acestora. Modalitatea în care entitatea contractantă a formulat cerinţa privind experienţa similară, susține intervenientul, o obligă pe aceasta să ia în considerare, ca experienţă similară, inclusiv serviciile de urbanism recepţionate parţial, orice altă situaţie conducând la încălcarea principiilor stipulate de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, mai ales că, în evaluarea îndeplinirii cerinţei experienţei similare entitatea contractantă nu poate ignora condiţiile pe care ea însăşi le-a întocmit în conformitate cu prevederile legale. Mai mult, dispoziţiile documentaţiei de atribuire nu au fost contestate de către ofertaţi în termenul legal avut la dispoziţie, astfel că acestea şi-au dobândit forţa obligatorie, atât pentru ofertanţi, cât şi pentru entitatea contractantă, care este ţinută a verifica experienţa similară prin raportare la cerinţa în discuţie, astfel cum a fost prevăzută în fişa de date a achiziţiei. 1.2.4. Serviciile prezentate de ,,,, ca experienţă similară se încadrează în cerinţa prevăzută în fişa de date a achiziţiei: "servicii de urbanism sau similare" Deși contestatorul susţine că "Unele procese verbale depuse atestă predarea altor categorii de servicii decât cele ce fac obiectul prezentei proceduri - de ex. Raport de analiză o cerinţelor și propunere mod de lucru viitor - astfel încât nu pot fi acceptate drept dovada a experienţei similare", intervenientul arată că, potrivit documentaţiilor de atribuire a tuturor contractelor prezentate ca experienţă similară (pe care deduce din contestaţie că petentul le-a analizat), Codul CPV Principal al acestor achiziţii este: "Servicii de urbanism (Rev.2)", identic prezentei proceduri. De asemenea, intervenientul arată că, obiectul tuturor contractelor invocate ca experienţă similară este elaborarea unor documentaţii urbanistice de tip Plan Urbanistic General/Plan Urbanistic Zonal. În Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Registrului Urbaniştilor din România nr. 101/2010 sunt precizate principiile care stau la baza urbanismului (art. 5): "1. Principiul integrării multidisciplinare. Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aşa cum sunt definite în Lege, au caracter interdisciplinar; [...] elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt procese de integrarea la nivel spaţial a unor elemente din diferite domenii..." 23/88

"3. Principiul lucrului în echipă. Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se elaborează de echipe pluridisciplinare, ce cuprind: [...]; componenţa echipei de elaborare trebuie să acopere integral problematica specifică ce face obiectul documentaţiei." "5. Principiul specializării si interdisciplinarităţii..." Pe cale de consecinţă, documentaţiile de urbanism se elaborează de către specialişti din domenii diverse, dar toate activităţile derulate de aceştia reprezintă "Servicii de urbanism/”, având în vedere că, suplimentar specializării de bază, aceşti specialişti deţin şi "drept de semnătură RUR". Ca atare, intervenientul susține că nu se poate considera, de exemplu, că actualizarea suportului topografic necesar pentru PUZ reprezintă Servicii de topografie (CPV 71351810-4), consultarea publică asupra documentaţiilor de urbanism reprezintă Servicii de relaţii cu publicul (CPV

79416000-3) sau Servicii de cercetare socială (CPV 79315000-5) etc. Pe de altă parte, intervenientul susține că, din raţionamentul contestatarului, ar putea rezulta că sintagma "similar” impune, de fapt, prezentarea numai a unor servicii identice cu cele supuse procedurii în cauză, în condiţiile în care legiuitorul a prevăzut faptul că un ofertant are dreptul de a veni cu servicii similare, care au acelaşi grad de complexitate cu al celor ce urmează a fi prestate, stabilind fără echivoc modalitatea de a demonstra experienţa sa. Din analiza cerinţelor, astfel cum au formulate în documentaţia de atribuire, raportat la prevederile legale, la necesitatea obiectivă a entităţii contractante şi la înţelesul sintagmei "similar", care, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, înseamnă „de aceeasi natură, de acelasi fel, asemănător, analog, apropiat” şi nu identic, „care coincide întrutotul cu ceva", intervenientul susține că, Consiliul poate reţine că a fost îndeplinit rolul cerinţei privind experienţa similară, respectiv acela de a dovedi că acesta are experienţă în domeniul serviciilor de urbanism (adică servicii de elaborare de documentaţii de urbanism de tip PUG şi PUZ), servicii similare celor ce urmează a fi prestate în urma atribuirii contractului care face obiectul acestei proceduri, că are cunoştinţele/experienţa în domeniul acestei categorii de servicii, că are cunoştinţele/experienţa şi capacitatea necesare pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit un astfel de contract. În concluzie, intervenientul consideră că a făcut pe deplin dovada experienţei similare prin contracte pentru elaborarea de documentaţii PUZ/PUG, contracte care răspund definiţiei serviciilor similare precizate în fişa de date a achiziţiei şi în cadrul cărora există servicii recepţionate parţial, respectiv au fost elaborate livrabile care să poată fi utilizate de beneficiar ca rezultat independent. 1.3. Valoarea totală a serviciilor declarate de ,,,, ca experienţă similară este superioară pragului stabilit de entitatea contractantă, indiferent de modalitatea în care este interpretată data de referinţă a calcului perioadei de 3 ani Deși contestatorul a prezentat în Anexa 2 la contestaţia formulată o analiză a documentelor justificative prezentate, intervenientul susține că această analiză, precum şi concluziile acesteia, sunt greşite. Astfel, 24

contestatorul consideră că stabilirea perioadei de prestare ar trebui să ia în considerare data recepţiei, însă cerinţa formulată prin fişa de date nu a fost ca serviciile să fi fost recepţionate în ultimii 3 ani, ci serviciile să fi fost prestate în ultimii 3 ani: "dovada că a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârsit în ultimii 3 ani”, respectiv "valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei”, condiţia pentru a fi  recunoscute ca experienţă similară fiind ca aceste servicii prestate să fi fost şi recepţionate, fie parţial, fie la sfârşitul prestării. Astfel, intervenientul arată că, entitatea contractantă a respectat în definirea cerinţei cu privire la experienţa similară prevederile Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017, potrivit căreia se poate dovedi experienţa similară "prin partea de contract prestată până la momentul solicitării, cu condiţia ca serviciile prezentate să fie duse la bun sfârşit”, preluând inclusiv definiţiile acestei Instrucţiuni cu privire la ce se înţelege prin "servicii duse la bun sfârşit”. Cu toate că, contestatarul pretinde că, pentru a fi reţinute ca dovadă a experienţei similare, documentele justificative să fie emise înainte de data de referinţă, intervenientul consideră că o asemenea interpretare este însă în contradicţie cu prevederile documentaţiei de atribuire şi a legislaţiei aplicabile. Astfel, cerinţa din fişa de date este ca serviciile să fie prestate înainte de data de referinţă, nu ca documentele justificative să fie emise înainte de această dată, motiv pentru care, afirmaţia contestatorului "niciuna dintre valorile însumate pentru alcătuirea totalului avut în vedere drept experienţă similară nu este integral fundamentată pe documente din perioada de referinţă" nu se întemeiază pe prevederile documentaţiei de atribuire. În sensul dat, intervenientul depune, ataşat, în Anexa 4, recomandările nr. 13666/16.10.2020, 13667/16.10.2020 şi 13526/ 16.10.2020, emise de beneficiarul ADMINISTRAŢIA LACURI, PARCURI ŞI AGREMENT ......... (ALPAB), la solicitarea sa de a-i se elibera documente constatatoare prin care să se ateste categoria de servicii prestate, perioada prestării, valoarea serviciilor prestate, documentele de predare şi documentele de recepţie, precum şi faptul dacă serviciile au fost duse la bun sfârşit, prin recepţii parţiale ale serviciilor (livrabilelor) contractuale, pentru contractele nr. 8958 din 05.07.2018 pentru executarea Planului Urbanistic Zonal (PUZCP) pentru Parcul Herăstrău, nr. 8959 din 05.07.2018 pentru executarea Planului Urbanistic Zonal (PUZCP) pentru Parcul Cişmigiu şi nr. 8960 din 05.07.2018 pentru executarea Planului Urbanistic Zonal (PUZCP) pentru Parcul Carol I. Mai mult, după cum se poate observa din aceste recomandări, documentaţiile recepţionate prin procesele verbale de recepţie nr. 17201/18.12.2020, 17200/18.12.2020 şi 17200/18.12.2020 au fost prestate în perioada 14.08.2018 - 17.09.2019. Intervenientul menționează că a transmis, la solicitarea entităţii contractante a documentaţiilor suport al DUAE, suplimentar celor declarate prin DUAE şi documente justificative ale serviciilor prestate în cadrul acestor contracte până la data de 18/19.12.2020, respectiv documentele 25/88

de predare a livrabilelor în decembrie 2019 şi documentele de recepţie şi facturile din martie 2020. Explicaţia pentru care entitatea contractantă nu a luat în considerare "documentele emise în cursul anului 2020”, invocate de contestatar, constă în faptul că, deşi serviciile sunt prestate până la 19.12.2020, valoarea aferentă acestora nu a fost inclusă în valoarea declarată ca experienţă similară în DUAE. În mod concret:  - pentru contractul 8958/05.07.2018, având ca beneficiar ALPAB şi ca obiect elaborarea Planului Urbanistic Zonal "Parc Herăstrău", valoarea declarată ca experienţă similară în DUAE este 584.912 lei fără TVA, alcătuită din: 444.029 lei fără TVA servicii prestate în perioada 14.08.2018 - 17.12.2018 şi 140.883 lei fără TVA servicii prestate în perioada 14.08.2018 - 17.09.2019. - pentru contractul 8959/05.07.2018, având ca beneficiar ALPAB şi ca obiect elaborarea Planului Urbanistic Zonal "Parc Cişmigiu", valoarea declarată ca experienţă similară în DUAE este 442.420 lei fără TVA, alcătuită din: 314.876 lei fără TVA servicii prestate în perioada 14.08.2018 - 17.12.2018 şi 127.544 lei fără TVA servicii prestate în perioada 14.08.2018 - 17.09.2019. - pentru contractul 8960/05.07.2018, având ca beneficiar ALPAB şi ca obiect elaborarea Planului Urbanistic Zonal "Parc Carol", valoarea declarată ca experienţă similară în DUAE este 495.567 lei fără TVA, alcătuită din: 365.134 lei fără TVA servicii prestate în perioada 14.08.2018 - 17.12.2018 şi 130.433 lei fără TVA servicii prestate în perioada 14.08.2018 - 17.09.2019. Intervenientul precizează că nu a declarat în DUAE servicii în valoare de 137.470 lei fără TVA pentru PUZ Parc Herăstrău, 116.034 lei pentru PUZ Parc Cişmigiu şi 117.898 lei fără TVA pentru PUZ Parc Carol, deşi au fost prestate până în 19.12.2020, întrucât la data depunerii ofertei (ianuarie 2020) nu erau emise procesele verbale de recepţie a serviciilor parţiale (acestea sunt înregistrate în martie 2020). Conduita unui beneficiar cu privire la recepţia serviciilor prestate nu poate să afecteze însă respectarea termenelor de prestare şi, cu atât mai mult, recunoaşterea perioadelor de prestare de către orice parte interesată, inclusiv achizitorul ALPAB însuşi. Explicaţia emiterii de către ALPAB cu întârziere a documentelor de recepţie a serviciilor rezidă în modul de asigurare a finanţării acestui beneficiar, care este ordonator secundar şi care, astfel dispune de o predictibilitate mai mică a prevederilor bugetare, necesare recepţiei şi plăţii investiţiilor. În ceea ce priveşte afirmaţiile contestatorului privind livrabilele prestate în cadrul contractului nr. 84236/08.05.2019, încheiat cu Municipiul Craiova pentru "Realizare PUG Municipiul Craiova", intervenientul solicită să se constate că acestea sunt lipsite de orice logică juridică: livrabilele parţiale invocate ca experienţă similară sunt precizate în contractul depus, la art. 5.2., pag. 4, sub aspectul preţurilor aferente, precum şi în acordul de asociere depus, din care rezultă că asociatul ......... este responsabil în proporţie 100% de realizarea acestora. Contribuţia asociaţiilor la realizarea livrabilelor acestui contract 26

nu este uniformă, ci variază de la 0% la 100%, în funcţie de fiecare livrabil. Mai mult, se arată că, potrivit precizării din fişa de date a achiziţiei, valoarea declarată în DUAE "va reprezenta doar partea realizată de către ofertantul care a participat într-o asociere sau ca subcontractor", iar cum aceste livrabile parţiale sunt realizate integral de către ........., entitatea contractantă este ţinută să ia în considerare valoarea integrală a acestora.

În concluzie, intervenientul consideră susţinerea contestatorului că dovada prestării să se realizeze doar prin procese verbale de recepţie şi acestea să fie emise în cadrul intervalului de 3 ani impus de entitatea contractantă, este netemeinică şi nelegală. În realitate, intervenientul a transmis autorităţii contractante documente justificative prin care face dovada prestării de servicii recepţionate parţial, până la data limită de depunere a ofertei, în valoare totală de 2.724.964 lei fără TVA, iar aceste dovezi sunt concludente. Pretenţia contestatorului potrivit căreia facturile emise nu fac dovada recepţiei serviciilor, fiind necesară şi dovada plăţii, este, în opinia sa, nefondată, întrucât, potrivit contractelor prezentate, factura se emite după recepţia serviciilor de către beneficiari, prin urmare, serviciile facturate sunt recepţionate de beneficiar. Mai mult, în conformitate cu prevederile art. „319 - Facturarea" din Codul Fiscal alin. (6) „Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situaţii: a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate". Cu toate acestea, intervenientul depune, prin prezenta cerere, extrasele de cont prin care dovedește plata de către beneficiari a serviciilor în valoare totală de 2.724.964 lei fără TVA şi a invalida astfel toate supoziţiile privind neducerea la bun sfârşit a acestor servicii parţiale. Deşi consideră nefondată interpretarea contestatorului că data de referinţă pentru calculul perioadei de 3 ani, în care trebuie să se încadreze experienţa similară, este data publicării anunţului de participare, intervenientul depune, prin prezenta cerere, recomandările nr. 13666/16.10.2020, 13667/16.10.2020 şi 13526/16.10.2020, emise de beneficiarul ADMINISTRAŢIA LACURI, PARCURI ŞI AGREMENT ........., prin care demonstrează că valoarea serviciilor prestate de subscrisa "în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului de participare în SEAP” este de 2.362.724 lei fără TVA, conform detalierii prezentate în Anexa 5,. Prin urmare, intervenientul solicită Consiliului să respingă ca nefondat acest capăt al contestaţiei, referitor la îndeplinirea criteriului experienţei similare, întrucât a prezentat în termen, la solicitarea entităţii contractante, documentele justificative ale experienţei similare: facturi, procese verbale de recepţie, procese verbale de predare-primire/adrese de înaintare, contracte însoţite de formularul de ofertă (defalcarea preţului ofertat), documente ce confirmă în totalitate informaţiile prezentate prin DUAE, conform celor stabilite ca necesare de către entitatea contractantă: "-numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, -obiectul contractului, -ponderea şi/sau activităţile pentru care a fost responsabil, 27/88

-valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limita de depunere a ofertei, fără TVA. (valoarea va reprezenta doar partea realizata de către ofertant care a participatîntr-o asociere sau ca subcontractor), - beneficiarul acestuia şi datele sale de contact, -data şi numărul documentului de recepţie". Documentele transmise se încadrează în categoria de documente

precizate în fişa de date a achiziţiei: "contract, proces verbal de recepţie, etc", sau menţionate în sens exemplificativ la art.12 alin. (6) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, cum ar fi "certificate de predare-primire". Așadar, dacă entitatea contractantă ar fi avut vreo neclaritate legată de perioadele de prestare, delimitate de data documentelor de predare/înaintare a livrabilelor, sau legată de ducerea la bun sfârşit a serviciilor pentru care au fost prezentate doar facturi, nu şi documente de recepţie, ar fi putut cere documente justificative suplimentare, iar acesta ar fi fost în măsură să furnizeze, de exemplu, extrase de cont prin care se face dovada încasării facturilor, sau recomandări din partea beneficiarului, cum sunt cele ataşate prezentei cereri, emise de ALPAB. Documentele suport ale celor declarate în DUAE sunt însă concludente și au fost considerate ca atare de către comisia de evaluare, care nu a identificat nicio necorelare sau contradicţie între informaţiile declarate în DUAE și cele conţinute în documentele justificative prezentate şi prin urmare, nu a formulat cereri de clarificări suplimentare. Totodată, intervenientul precizăează că aceleaşi seturi de documente justificative au fost prezentate în cadrul altor proceduri derulate recent, fiind acceptate de către următoarele autorităţi contractante ca făcând dovada deplină pentru prestarea de servicii similare de urbanism, contractele fiind semnate cu subscrisa: Municipiul Braşov - contract semnat pe 15.05.2020 pentru "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Braşov", Municipiul Cluj Napoca - contract semnat pe 14.09.2020 pentru "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj", Municipiul ......... - contract semnat pe 01.10.2020 pentru "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului .........". Se arată că, potrivit art. 26 alin (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat; aşadar, în cadrul controlului exercitat în calitate de organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională, Consiliul este dator să reţină o situaţie de fapt conformă cu realitatea, prin administrarea probelor ce pot fi reprezentate inclusiv de noi înscrisuri. Astfel, Consiliul poate sesiza anumite necorelări ale informaţiilor cuprinse în documentaţia de atribuire (menţionarea a două date de referinţă pentru calculul perioadei de 3 ani în care trebuie să se încadreze experienţa similară), însă, având în vedere faptul că, la acest moment, ele nu mai pot fi rectificate, intervenientul apreciază că, Consiliul trebuie să verifice în ce măsură situaţia de faţă conduce la concluzia că procedura a fost viciată într-o aşa manieră încât să fie necesară invalidarea rezultatului acesteia. Astfel, intervenientul arată că, în soluţionare, Consiliul va urmări în ce măsură procedura de atribuire a fost în mod iremediabil viciată, prin prisma asigurării unui tratament 28

egal şi nediscriminatoriu în evaluarea ofertelor primite, corelativ cu asigurarea, dacă este cazul, a unei măsuri proporţionale de remediere a situaţiei analizate. Ori, in opinia sa, o soluţie de admitere se impune doar dacă se ajunge la concluzia că rezultatul evaluării ar fi fost altul dacă entitatea contractantă ar fi procedat astfel cum susţine contestatorul, în

caz contrar, ar avea drept consecinţă prelungirea nejustificată a procedurii, fără niciun folos nici pentru contestator, nici pentru entitatea contractantă, cu afectarea inclusiv a interesului public. intervenientul precizează că valoarea serviciilor prestate "în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului de participare în SEAP” este de 2.362.724 lei fără TVA, superioară deci valorii minime de 2.000.000 lei stabilită de entitatea contractantă, astfel încât şi o eventuală corectare formală a procesului verbal de evaluare/a raportului procedurii, prin raportarea la "ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului de participare în SEAP” nu ar invalida rezultatul deja stabilit al procedurii. Așadar, intervenientul apreciază că, a se admite contestaţia doar sub aspectul obligării comisiei de evaluare să emită un act distinct prin care să se raporteze la "data publicării anunţului de participare în SEAP” ar fi un demers pur formal, lipsit de interes, care nu i-ar procura niciun folos contestatorului, câtă vreme cerinţa privind experienţa similară este îndeplinită de acesta şi în această ipoteză. 2. Referitor la susţinerea contestatorului că oferta ......... SRL "are un preţ neobişnuit de scăzut" şi ar fi trebuit respinsă ca neconformă. 2.1. Motivele invocate de contestatar ("cauza ilicită/imorală") nu sunt prevăzute de legislaţia achiziţiilor publice Întrucât intervenientul a răspuns în mod complet şi concludent la solicitările entităţii contractante, îndeplinind toate cerinţele prevăzute la art. 222 alin. (2) alin. (3), alin. (4) din Legea nr. 99/2016 şi art. 142 din HG 394/2016, contestatorul, în lipsa unui motiv temeinic de contestaţie, formulează o teză care nu este prevăzută în legislaţia achiziţiilor publice, şi anume că oferta financiară a subscrisei este "un act juridic nul pentru cauză ilicită" şi prin urmare ar trebui respinsă. Pentru a-şi susţine afirmaţiile, contestatorul inventează un indicator, şi anume "Preţ PUZ la hectar". De altfel, nu este prima dată când, în susţinerea afirmaţiilor sale nefondate, contestatorul recurge la "statistici" inventate şi fără fundament. În cadrul contestaţiei recente referitoare la procedura de atribuire a contractului pentru "Actualizarea PUG Municipiul ........." , intervenientul arată că, contestatorul, care a avut calitatea de asociat în cadrul asocierii contestatare, „a inventat” de asemenea indicatorul "preţ mediu PUG la mia de locuitori”, fără nicio relevanţă pentru domeniul urbanismului. Astfel, în contradicţie cu propria susţinere (potrivit căreia preţul trebuie să reflecte obiectul şi complexitatea contractului), intervenientul arată că, contestatorul propune ca instrument pentru „analiza preţurilor pieţei” un indicator calculat ca raport între valoarea estimată/preţul

achiziţiei şi suprafaţa de studiu. Ori, o asemenea statistică este, în opinia sa, neaplicabilă, inadecvată şi nu poate oferi nicio bază de comparabilitate. 29/88

În primul rând, se arată că, preţul (costul) unei documentaţii urbanistice este determinat în principal de complexitatea lucrării şi obiectul reglementării. În al doilea rând, costurile nu sunt direct proporţionale cu suprafaţa studiată, dimpotrivă, mare parte din costuri sunt din categoria de „costuri fixe": principalele costuri în elaborarea unei documentaţii urbanistice sunt reprezentate de costurile cu experţii elaboratori, care nu variază proporţional cu suprafaţa studiată. Din acest motiv, un PUZ pentru o suprafaţă de 4 hectare, de exemplu, nu este de 25 de ori mai ieftin decât un PUZ pentru o suprafaţă de 100 de hectare, ci dimpotrivă, se poate dovedi de 2 ori mai scump, în funcţie de complexitatea şi obiectul reglementării. Astfel, un PUZ de zonă construită protejată poate fi mult mai scump decât un PUZ pentru zonă industrială, realizându-se după o metodologie reglementată special (Ordinul 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare si conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate”). Exemplificând, se arată că, pentru a se raporta la PUZ de zonă construită protejată „Parc Cişmigiu", invocat de contestatar, conform documentelor din dosarul achiziţiei, 63% din preţul contractului este alocat elaborării analizei multicriteriale prin intermediul studiilor de fundamentare, care sunt costisitoare prin prisma expertizelor specializate necesare: cartografierea tuturor arborilor/zonelor de vegetaţie din parc, studiul istoric general şi studiul istoric specific al zonei în scopul identificării zonelor de protecţie, studiul peisagistic în scopul oferirii posibilităţii elaborării planului de management al parcului şi al elaborării unor propuneri de reglementare urbanistică peisajeră (element de noutate în practica românească), elaborarea modelului 3D georeferenţiat al zonei protejate, studii de management şi marketing urban etc. De asemenea, contractul cuprinde, după cum se arată, o etapă de elaborare a masterplanului de dezvoltare a zonei, potrivit Metodologiei de intervenţie privind regenerarea urbană. Etapele "Redactarea pieselor scrise si desenate" şi "Obţinerea acordurilor și avizele asupra PUZCP” (adică elaborarea reglementărilor urbanistice propriu-zise), ce reprezintă doar 14,9% din preţul contractului pentru elaborarea PUZCP Parc Cişmigiu. Spre comparaţie, se arată că entitatea contractantă dispune deja de "MASTER PLAN PORTUL ........." achiziţionat în baza Contractului nr 4122 din 03.02.2014, astfel încât propunerile de dezvoltare ale portului sunt deja conturate, scopul contractului supus achiziţiei fiind de a le transpune în reglementări urbanistice. Intervenientul apreciază că argumentele contestatarului sunt contrazise de propria statistică, exemplificând faptul că, pentru a se referi doar la contractele derulate de acesta, contestatorul calculează un "preţ/mp" de 2,30 lei pentru PUZ Parc Carol şi de 6,13 lei pentru PUZ Parc Cişmigiu. Ori, susține intervenientul, raţionamentul contestatarului este invalidat chiar prin propriile calcule: suprafaţa de studiu a Parcului Carol este de 2,9 ori mai mare decât suprafaţa de studiu a Parcului Cişmigiu, în

schimb, preţul pentru Parcul Carol este mai mare decât preţul pentru Parcul Cişmigiu doar de 1,1 ori. 30

De asemenea, intervenientul învederează Consiliului faptul că analiza contestatarului este viciată, întrucât nu compară categorii de documentaţii urbanistice, similare prin obiect şi complexitate. Astfel, documentaţia urbanistică supusă prezentei achiziţii priveşte un PUZ de zonă industrială, cu caracter specific de port, dar este comparată cu PUZ de zone construite protejate (elaborate de subscrisa) sau PUZ de organizare a circulaţiilor (PUZ-urile date ca exemplu, achiziţionate de Municipiul ........., pentru care de altfel contestatarul se raportează la valoarea estimată, deşi aceste contracte au fost atribuite la o valoare mai mică). În susținere, este prezentat următorul exemplu: preţul pentru elaborarea PUG comuna Mihail Kogălniceanu, judeţ ......... (comună care are o suprafaţă de 16.551 de hectare), elaborat în prezent de subscrisa, este de 135.000 lei fără TVA; preţul pentru elaborarea PUG municipiul Sighişoara (care are o suprafaţă de 712 hectare) este, potrivit anunţului de atribuire SCNA1010407 din 20.12.2018, de 934.000 lei fără TVA. "Preţul/hectar" pentru PUG Sighişoara este deci 1.311,80 "lei/ha", de 161 de ori mai mare decât "preţul/hectar” pentru comuna Mihail Kogălniceanu, de 8,16 lei. Cu toate acestea, atât PUG comuna Mihail Kogălniceanu, cât şi PUG municipiul Sighişoara sunt duse la bun sfârşit, prin etape succesive, de prestatori. Acest exemplu este, în opinia intervenientului, edificator pentru lipsa de fundamentare a susţinerilor contestatoare şi, de asemenea, este la îndemâna sa - la momentul publicării anunţului de participare pentru elaborare PUG municipiul Sighişoara, în urma analizei proprii, a luat decizia de a nu participa la această procedură, din cauza problematicii foarte complexe a oraşului, ce poate fi considerat un oraş- istoric în integralitate. A existat însă un operator economic, de altfel printre puţinii specializaţi în planificarea zonelor istorice, care a considerat că bugetul contractului este suficient şi care şi-a asumat executarea acestui contract. În aceste condiţii, intervenientul nu pune sub semnul îndoielii "preţul ofertat/hectar" pentru PUG Sighişoara, întrucât este de 161 de ori mai mare decât "preţul/hectar" ofertat pentru PUG Mihail Kogălniceanu. Mai mult, intervenientul subliniază că nu există standarde de cost în domeniul urbanismului, reglementate prin vreun tip de act administrativ, precum şi faptul că nu se poate stabili o "medie a preţurilor de piaţă pentru servicii similare", cum eronat susţine contestatarul. Într-o "economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă și concurenţă", preţurile sunt rezultatul competiţiei dintre agenţii economici, iar acest lucru este valabil cu atât mai mult în condiţiile achiziţiilor publice, supuse principiilor consfinţite prin directiva europeană, transpusă în legislaţie internă. Preţul fiecărei documentaţii urbanistice se stabileşte în funcţie de condiţiile

particulare ale acesteia, astfel încât nu se pot identifica indicatori de comparabilitate. De asemenea, intervenientul consideră demersul manipulator al contestatarului ca fiind lipsit de fundamentare şi incorect, întrucât, potrivit caietului de sarcini, "Zona portuară studiată denumită zona ......... are 31/88

suprafaţa de 1.236 ha uscat și 2.595 ha acvatoriu”. Ori, contestatarul pretinde că trebuie reglementată zona de acvatoriu, luată în considerare pentru calcularea "preţului/hectar" (pentru înţelegere, în interpretarea contestatorului ar trebui să fie reglementate urbanistic valurile Mării Negre), în condiţiile în care, potrivit legii, prin acvatoriu se înţelege "totalitatea suprafeţelor de apă adăpostite, natural sau prin lucrări hidrotehnice, care asigură buna funcţionare a portului și sunt incluse în limitele sale". Inventând un indicator, contestatorul ar fi trebuit măcar să îl calculeze corect, respectiv "preţul pe hectar" ofertat este de 2.110.000 lei /suprafaţa de "1.236 ha uscat” = 1.707,12 lei. Spre comparaţie, intervenientul arată că a semnat contractul pentru elaborarea PUG ......... pentru "preţ/hectar" de 400 lei (5.000.000 lei/124.900 hectare), iar complexitatea contractului pentru actualizarea PUG ......... este mai mare decât cea aferentă contractului pentru elaborarea PUZ Port .......... Obiectul prezentului contract este actualizarea PUZ-ului în vigoare, aprobat prin HCL nr. 113/2008. Astfel, intervenientul aprecaizî că, Consiliul poate să constate nemijlocit că problematica de studiere a acestui PUZ se circumscrie în principal construcţiilor specifice activităţii portuare, reţelelor de circulaţii, reţelelor de utilităţi. În aceste condiţii, afirmaţia contestatorului "oferte ale aceleiaşi societăţi pentru realizarea unor PUZ-uri mai puţin complexe" este lipsită de fundament, întrucât, în realitate, toate proiectele invocate de către contestator, executate de subscrisa, sunt mai complexe decât prezentul proiect. Mai mult, se arată că, deși contestatorul susţine că "ofertanta nu elaborează ofertele de preţ în funcţie de complexitatea proiectelor, ci prin raportare la alte considerente", acesta nu prezintă care sunt aceste aşa-zise „alte considerente". De asemenea, cu privire la susținerile contestatoarei că oferta "nu este una reală, nici sincer și nici serios, nefiind ofertat în vederea executării efective a contractului, ci doar pentru a obţine punctaj maxim, urmând ca, probabil, ofertanta să aducă ulterior diverse pretexte pentru a adiţiona valoarea contractului", intervenientul solicită Consiliul să constate că o asemenea afirmaţie nu este doar o simplă supoziţie, dar este lipsită de orice temei legal. Astfel, potrivit art. 235 din Legea nr. 99/2016, contractele pot fi modificate doar în situaţiile prevăzute de lege şi în general în situaţii care nu au putut fi prevăzute la data semnării contractului, astfel încât intervenientul arată că nu înţelege„ cum contestatoarea are capacitatea de a prezice viitorul.”  Cu toate că, contestatarul susţine de asemenea că "oferta financiară constituie astfel şi un act de concurenţă neloială", intervenientul arată că, potrivit legislaţiei aplicabile, concurenţa neloială reprezintă „orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii”. Ori, suisține intervenientul, nu este de înţeles cum preţul ofertat în cadrul unei licitaţii deschise poate constitui „concurenţă neloială". Mai mult, se arată că, legislaţia achiziţiilor publice sancţionează doar înţelegerile între operatorii economici, în sensul influenţării preţurilor ofertate, ceea ce nu este în mod evident cazul în prezenta procedură. 32

De altfel, contestatorul susține că este evident că petentul nu înţelege nici măcar terminologia juridică pe care o utilizează. Legislaţia română prevede că o cauză este ilicită: "a) când este contrară legii şi ordinii publice şi/sau b) când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative", astfel că, în opinia contestatorului nu este de înţeles din contestaţia formulată sub ce aspect preţul ofertat este contrar legii şi ordinii publice sau ce norme legale imperative se eludează prin preţul ofertat. Dimpotrivă, contestatorul consideră că în această discuţie există o singură cauză imorală, şi anume supra-profitul pe care contestatoarea îl doreşte a-l realiza, prin preţul său ofertat. Astfel, intervenientul consideră că preţul corect, care asigură un profit normal, este cel ofertat de subscrisa, astfel încât preţul ofertat de contestatoare reprezintă realizarea unui profit nejustificat (supraprofit), care, chiar dacă nu este ilicit (fiind rezultat în urma unei licitaţii deschise, nu poate fi ilicit, contrar susţinerii contestatoare), este imoral. 2.2. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, intervenientul susține că a justificat pe deplin preţul „aparent neobişnuit de scăzut" ofertat. Deși contestatoarea pretinde că prin explicaţiile privind preţul ofertat subscrisa ar fi trebuit să dovedească "faptul că preţurile din piaţă pentru servicii similare sunt de fapt mult mai scăzute", intervenientul susține că, o asemenea cerinţă este lipsită de orice logică juridică. Mai mult, se arată că, potrivit prevederilor legale, era datoare să ofere "explicaţii cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire" (art. 142 alin. (1) din HG nr. 305/2015), acesta fiind raţiunea pentru care se solicită clarificări asupra preţului "neobişnuit de scăzut”. Astfel, intervenientul apreciază că, argumentul contestatorului reprezintă o „probă răsturnată": subscrisa nu este obligată să demonstreze că "preţurile pentru servicii similare" (de care nu are în mare majoritate ştiinţă, neprezentând niciun interes pentru subscrisa să realizeze o "statistică" cu câţi lei/hectar se realizează documentaţiile

urbanistice în România) sunt mai scăzute, ci faptul că poate executa contractul în parametrii de timp, calitate şi buget, în cadrul ofertei depuse. De asemenea, interpretarea contestatoarei este greşită, în opinia intervenientului, sub aspectul în care "preţurile pieţei” reprezintă doar un temei pentru ca entitatea contractantă să analizeze dacă o ofertă prezintă "un preţ neobişnuit de scăzut" şi, astfel, să existe temei pentru solicitarea de clarificări asupra fundamentării preţului. În schimb, în analiza răspunsului operatorului economic, entitatea contractantă nu trebuie să compare preţul ofertat cu "preţurile pieţei", cum fără temei susţine contestatorul, ci să analizeze, potrivit art. 222 alin. (2) din Legea nr. 99/2016: "a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; 33/88

b) soluţiile tehnice adoptate si/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 64 alin. (1); e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 232; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat." Astfel cum deja a precizat, intervenientul menționează faptul că nu există standarde de cost adoptate pentru domeniul urbanismului prin vreun act administrativ şi nu există un preţ de referinţă al pieţei pentru serviciile de urbanism, astfel cum sunt permise de art. 142 alin. (1) din HG nr. 394/2016: „prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri”. În condiţiile date, intervenientul arată că, entitatea contractantă, neavând un reper oficial de tipul informaţiilor statistice sau preţurilor stabilite la burse, trebuie să se asigure, potrivit art. 142 alin. (2) din HG nr. 394/2016, că explicaţiile ofertantului sunt „însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Lege, precum si, după caz, respectiv de documente privind, după caz și fără a se limita, preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime si materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru”. Prin urmare, intervenientul consideră afirmaţia contestatorului că se „impunea analiza în raport de preţurile pieţei” a ofertei sale, este lipsită de orice temei legal şi este total ilogică. În aceeaşi categorie de afirmaţii lipsite de orice logică juridică se înscrie şi susţinerea contestatorului, potrivit căreia "autoritatea nu a ţinut cont de propria analiza pe care își fundamentase estimarea preţului”. Mai mult, intervenientul arată că, entitatea contractantă nu dispune de un departament propriu de urbanism şi nu are experienţă în elaborarea documentaţiilor de urbanism, iar fundamentarea estimării contractului realizată de autoritatea contractantă nu poate constitui un temei pentru analiza/invalidarea clarificărilor

transmise de operatorul economic pentru fundamentarea preţului ofertat. Referitor la susținerile contestatorului cu privire la justificarea fundamentării preţului de către ,,,, că „a fost una generală, fără a exista solicitări care să tindă la lămurirea modalităţii în care servicii complexe cum erau cele licitate pot fi realizate la un preţ atât de scăzut", intervenientul arată că, scopul oferirii de clarificări asupra fundamentării preţului nu este de a susţine că un preţ este scăzut/ridicat, ci de a asigura entitatea contractantă că serviciile pot fi îndeplinite la cerinţele solicitate, în preţul ofertat. Din acest punct de vedere, ,,,, a răspuns prin adresa nr. 399 din 16.09.2020, la toate cerinţele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, respectiv: 34

a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, luând în considerare toate categoriile de costuri care concură la elaborarea fiecărui livrabil al proiectului ❖ costurile cu personalul ce va elabora livrabilele solicitate ❖ cheltuieli directe aferente prestării obiectului contractului ❖ costuri indirecte alocate din cheltuielile generale şi administrative (regie) pe acest contract ❖ profitul estimat Pentru fiecare categorie de cost, intervenientul precizează că a oferit informaţii detaliate cu privire la fundamentarea acestora, indicând: - costurile de personal, determinate prin raportare la costul lunar cu manopera personalului (pe fiecare categorie de personal care participă la executarea contractului) şi alocarea personalului (numărul de zile-om, estimate la valoarea de 4.535 zile) - cheltuielile directe (transport şi cheltuielile de deplasare, acestea fiind fundamentate luând în considerare perioada de implementare şi necesarul estimat de deplasări; cheltuieli materiale din categoria consumabilelor necesare pentru editare şi multiplicare livrabile, a căror cuantificare din punct de vedere al consumului este relevantă (hârtie de imprimat diferite formate, tonere pentru tipărire, rechizite din categoria bibliorafturi, mape, materiale de informare şi consultare publică etc, alte obiecte de birotică) şi a căror valoare poate fi estimată pe baza normelor de consum, prin raportare la lucrări similare; cheltuieli de teren ale personalului; costuri incidentale legate de culegere de date, studii, analize - costurile indirecte, incluzând cheltuielile de regie, generale şi administrative, respectiv chiria spaţiului de birou unde se va desfăşura activitatea echipa de proiect, costul cu utilităţile necesare funcţionării acestui spaţiu, amortizări, costurile cu echipamentele şi licenţele informatice ce vor fi utilizate în elaborarea livrabilelor, cheltuieli pentru comunicaţii (telefon, fax, mobile, internet, cheltuieli cu poşta/curier),

cheltuieli financiare sau alte cheltuieli ce nu pot fi direct legate pe proiecte/contracte, dar care concură la buna derulare a prestaţiilor - profitul estimat. Astfel, intervenientul arată că a luat în considerare toate costurile necesare finalizării în bune condiţii a contractului, pe baza experienţei anterioare în contracte similare şi, de asemenea, a transmis inclusiv dovezi asupra preţurilor ce pot fi obţinute de la furnizori (contracte recente ce au ca obiect elaborarea unor studii de fundamentare, în cadrul proiectelor derulate de ......... SRL). În ceea ce priveşte corectarea erorii materiale din răspunsul la solicitarea de clarificări, intervenientul precizează că aceasta are o influenţă minoră asupra fundamentării preţului. Astfel cum contestatoare observă "corectarea preţului alocat experţilor s-a făcut prin ajustarea profitului”, intervenientul susține că, chiar şi în aceste condiţii, profitul estimat pentru acest contract este de 6,6%, apreciindu-l ca fiind onest şi că va asigura certitudinea că la bilanţul final venituri/costuri, proiectul se va realiza fără pierderi. De altfel, potrivit 35/88

informaţiilor disponibile şi pe site-ul Ministerului de Finanţe, intervenientul precizează că rentabilitatea companiei sale la nivelul anului 2019 a fost de 4,3%, astfel încât profitul estimat pentru acest contract nu este în afara activităţii curente a societăţii, prin urmare, afirmaţiile contestatorului „marja de profit rămasă după ajustare nu justifică pentru ofertant realizarea contractului. În toate situaţiile în care marja de profit scade sub un minim rezonabil, autoritatea trebuie să verifice dacă se menţin şansele realizării contractului cu personalul de specialitate necesar si în termen - sau dacă ofertantul va păstra pentru el banii în detrimentul calităţii si al termenelor” sunt invalidate de informaţii publice, care nici măcar nu mai trebuie dovedite. Pe de altă parte, intervenientul arată, după cum a precizat în răspunsul la clarificări, că procentul de 15% include „sume previzionale pentru diverse cheltuieli neprevăzute care pot fi incidente pe parcursul executării contractului", astfel încât, se aşteptă ca profitabilitatea la finalizarea contractului să fie în realitate superioară celei estimate. În orice caz, nivelul marjei profitului anticipat nu poate constitui, în opinia intervenientului, un motiv de respingere a ofertei. Mai mult, după cum se poate observa din analiza fundamentării preţului, cap. „I. Justificarea costurilor privind manopera propusă pentru specialişti" din adresa nr. 399 din 16.09.2020, intervenientul arată că, costurile unitare cu manopera nu numai că respectă prevederile legislaţiei naţionale în vigoare referitoare la nivelul şi condiţiile de salarizare, astfel cum sunt reglementate de Codul Muncii şi Codul Fiscal în vigoare, dar, spre ştiinţă, societatea sa asigură la acest moment unele dintre cele mai mari venituri salariale angajaţilor din domeniul urbanismului. În contextul dat, intervenientul apreciază afirmaţiile contestatoarei că preţul ofertat nu asigură respectarea „tuturor normelor legale speciale și generale în materia urbanismului, a condiţiilor de mediu, de muncă și de securitate socială, nici securizarea raporturilor contractuale cu experţi având

calificările impuse prin Documentaţia de Atribuire, personalul administrativ şi experţii non-cheie", sunt doar simple speculaţii, lipsite de orice fundament, fiind „de-a dreptul mincinoase”. Astfel, intervenientul solicită în acest sens Consiliului ca, în baza rolului activ, să solicite contestatarului prezentarea Statului de salarii din luna decembrie 2019, pentru cele 2 persoane declarate ca angajaţi ai societăţii, pentru a dispune astfel de "preţurile de referinţă" ale pieţei, invocate chiar de contestatar. Se arată că, potrivit informaţiilor publicate de site-ul Ministerului de Finanţe, ......... SRL a înregistrat cheltuieli totale de 156.266 lei, cu un număr mediu de salariaţi de 2, astfel că, chiar şi în situația în care s-ar admite că toate cheltuielile au fost cheltuieli salariale, aceasta ar reprezenta o medie a salariului brut de 156.266 : 12 : 2 = 6.511 lei, deşi „bănuiala” intervenientului este că salariile plătite de contestatar sunt în realitate mult mai mici. Intervenientul arată, astfel cum a precizat şi prin fundamentarea preţului ofertat transmisă, că a „oferit clarificări complete asupra tuturor aspectelor legate de formarea preţului, în concordanţă cu cerinţele 36

autorităţii contractante, reflectate în propunerea noastră tehnică şi în propunerea noastră financiară şi garantăm îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi, precum şi ne asumăm preţul ofertat în condiţiile şi la standardele solicitate, pentru care vom depune garanţie de bună execuţie". Așadar, având în vedere că nu există niciun precedent de îndeplinire defectuoasă a prestaţiilor în cadrul contractelor publice de către ......... SRL, intervenientul solicită Consiliului să respingă acest capăt al cererii referitor la imposibilitate îndeplinirii contractului datorată "preţului neobişnuit de scăzut", motivat exclusiv prin alegaţii care nu au nicio bază faptică sau legală. Pentru toate cele de mai sus prezentate, ......... SRL solicită admiterea cererii de intervenţie și respingerea contestaţiei depuse de ......... SRL ca nefondată, cu menţinerea în întregul lor a actelor atacate și a rezultatului procedurii de atribuire. În drept: se invocă dispoziţiile art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016. Totodată, intervenientul solicită Consiliului să admită proba cu înscrisuri şi să solicite de la contestatoarea ......... SRL să prezinte Statul de salarii din luna decembrie 2019 al acestei societăţi, însoţit de Declaraţia 112 şi dovada depunerii acestei declaraţii.  Astfel, având în vedere că, ......... SRL a fost declarată câştigătoarea a licitaţiei, cu consecinţa directă a încheierii contractului de achiziţie publică, apreciază că justifică un interes personal, născut şi actual pentru a interveni în prezenta cauză, fiind îndeplinite condiţiile de fond pentru formularea cererii de intervenţie. De asemenea, intervenientul menționează că cererea de intervenţie este semnată cu semnătură electronică extinsă emisă în baza unui certificat digital calificat. Cu adresa înregistată la CNSC cu nr. , contestatorul ......... SRL, lider al asocierii ......... SRL - SRL, a depus „note scrise” la cererea de intervenție formulată de ......... SRL, prin care a solicitat respingerea cererea de intervenţie, ca neîntemeiată şi nefondată, pentru următoarele motive: 1.1.în ce priveşte susţinerile de la pct. 1.1.: > Intervenienta arată: „entitatea contractantă nu a emis nicio clarificare cu privire la care din cele două date de referinţă trebuie să se raporteze ofertanţii, astfel încât este posibil ca unii ofertanţi să se raporteze la data publicării anunţului în SEAP, iar alţii să se raporteze la data limită de publicare a ofertei.” Aşadar, contestatorul arată că, pentru respectarea principiului tratamentului egal autoritatea contractantă este obligată să accepte experienţa similară prin raportare la oricare dintre cele două date de referinţă. 37/88

Răspuns: Intervenienta recunoaşte expres că nu îndeplineşte condiţiile de calificare din Fișa de date, pct. Ill.1.3.a) „Capacitatea tehnică și/sau profesională: Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor mentionate: Pentru contractele de achiziţie de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Cerinţa 1: Informaţii privind Experienţă similară LOT 2: Ofertantul va face dovada că a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani (împliniţi la data publicării anunţului de participare in SEAP), în valoare cumulată de cel puţin 2.000.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. Prin servicii duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP se înţelege: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activităților ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; b) servicii recepţionate la sfârșitul prestării; serviciul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanţie. Pentru calculul echivalentei în lei pentru contractele a căror valoare este exprimată în altă valută decât în lei, se va aplica cursul Bancii Centrale Europene din data publicării anunţului de participare în SEAP. Modalitatea de îndeplinire: •Se va completa DUAE de către ofertant unic cu informaţiile aferente situaţiei lor. •La nivelul DUAE, fiecare operator economic (ofertant unic/ofertant asociat) va preciza informaţiile următoare: -numărul și data contractului invocat drept experienţă similară, -obiectul contractului -ponderea și/sau activitățile pentru care a fost responsabil, -valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei fără TVA(valoarea va reprezenta doar partea realizata de către ofertant în care a participat într-o asociere sau ca subcontractor) -beneficiarul acestuia și datele sale de contact, - data și numărul documentului de recepţie”  Aşadar, în definiţia experienţei similare şi în definiţia sintagmei servicii duse la bun sfârşit se prevede expres că cerinţa este considerată îndeplinită numai dacă se prezintă dovada că serviciile similare erau recepţionate la data publicării anunţului in SEAP. Cursul de schimb avut în vedere este cel al BCE tot de la data publicării anunţului. Deși la modalitatea de îndeplinire - respectiv la documentele doveditoare - se face referire la valoarea serviciilor prestate raportată la data limită de depunere, astfel cum reține intervenienta, contestatorul arată că, această prevedere nu este de natură să schimbe nici definiţia 38

Cerinţei 1 și nici definiţia pentru servicii duse la bun sfârșit - pe care intervenienta şi Comisia de evaluare aveau obligaţia să le respecte. Astfel, contestatorul susține că intervenienta interpretează eronat cerinţele clar exprimate, pentru a crea aparenţa că îndeplinea condiţiile prevăzute în Cerinţa 1 privind experienţa similară. Intervenienta recunoaşte expres că nici ea nu crede în propria interpretare - susţine că se impunea o clarificare a autorităţii -„entitatea contractantă nu a emis nicio clarificare cu privire la care din cele două date de referinţă trebuie să se raporteze ofertanţii". Însă, contestatorul arată că intervenienta nu a solicitat clarificări, nici nu a îndeplinit Cerinţa 1 de calificare, ci încearcă să profite de faptul că, spre finalul cerinţei, autoritatea a uitat care îi sunt condiţiile și a preluat mot o mot un enunţ din altă procedură. Această situaţie în care, pe de o parte, intervenienta a refuzat să ia în consideraţie voinţa expresă a autorităţii din primele paragrafe ale Cerinţei 1 sub pretextul că este atributul suveran al fiecărui ofertant să se raporteze la ce paragraf/dată de referinţă vrea dar, pe de altă parte, a recunoscut necesitatea unei clarificări – demonstrează, în opinia contestatorului, că intervenienta reclamă nesocotirea legii şi aplicarea sancţiunii prevăzută de: Art. 164 din Legea nr. 99/2016: „Entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei sectoriale, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire”; Art. 22 alin. (2) din HG nr. 394/2016 „Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”. În ce priveşte sancţiunea ce se aplică într-un astfel de caz, contestatorul arată că, Consiliul a reţinut constant faptul că nerespectarea acestor obligaţii exprese la elaborarea documentaţiilor, ce a condus la interpretări din partea ofertanţilor, se sancţioneză cu anularea procedurii (de exemplu, Decizia 1753/2018). În opinia contestatorului, este lipsită de fundament susţinerea „nu se respecţă principiul tratamentului egal” - când intervenienta este chiar cea care a nesocotit definiţiile Cerinţei 1 şi încearcă să încalce limitele precise ale cerinţelor. În fapt, contestatorul susține că prevederea a doua date de referinţă diferite a generat discriminare și a favorizat un comportament nelegitim al intervenientei, care a întocmit pro causa, exact după publicarea anunţului în SEAP, documente prin care încearcă să-și justifice experienţa similară pe care la data de referinţă nu o deţinea. Astfel, deși intervalul de referinţă este de 3 ani, contestatorul arată că foarte multe dintre actele invocate drept dovezi ale experienţei similare sunt emise după data publicării anunţului de participare. Mai mult, contestatorul susține că nu 39/88

intervenienta este cea care poate invoca încălcarea principiilor, ci chiar acesta. > În continuare, contestatorul arată că intervenienta susţine: „De altfel, aceostă soluţie este în concordanţă cu prevederile art. 13, alin (1), pct. c) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 :c) prin raportare la oricare moment din întreaga durată disponibilă între cele două termene menţionate (data publicării anunţului de participare şi data limită de depunere o ofertelor)”, interpretare care nu are nicio legătură cu sensul prevederii invocate. Instrucţiunea cuprinde, după cum se arată, indicaţii pentru autorităţi privind formularea cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională. Mai mult, se arată că, Cap. V „Modalităţi de îndeplinire/demonstrare şi evaluare a experienţei similară”, din care face parte art. 13, constituie instrucţiunile privind prevederile ce pot fi incluse în Fișele de date pentru ofertanţi în vederea demonstrării îndeplinirii acestei cerinţe, Art. 12 arată că pentru îndeplinirea cerinţei se va prezenta, ca dovadă preliminară, DUAE, iar Art. 13. arată care sunt variantele dintre care autoritatea poate alege - indică calculul termenului: „(1) Numărul de ani aferenţi experienţei similare se calculează în oricare dintre următoarele variante: a) prin raportare la data publicării anunţului de participare/de participare simplificat, (...); sau b) prin raportare la data-limită de depunere a ofertelor stabilită de autoritatea/entitatea contractantă în anunţul de participare/de participare simplificat, care este calculată prin aplicarea prevederilor legale în vigoare referitoare la durata minimă ce trebuie stabilită între data iniţierii procedurii de atribuire şi cea a depunerii ofertelor; sau c) prin raportare la oricare moment din întreaga durată disponibilă între cele două termene menţionate la lit. a) şi b).” Se subliniază faptul că Art. 13 indică aşadar 3 variante alternative „oricare dintre următoarele variante". Mai mult, conjuncţia „sau” folosită la finalul fiecărei variante, indică, susține contestatorul, raporturile de coordonare disjunctivă între enunţuri de acelaşi fel - „sau" = ori, fie - întărind sensul neechivoc al alin. 1 „se calculează în oricare dintre următoarele variante". Spre deosebire de enunțurile de la literele a) și b), în care autoritatea nu are dreptul de a decide o altă dată de referinţă pe care o consideră adecvată, ci doar de a alege unul între cele două momente ale oricărei proceduri, contestatorul arată că la litera c) este lăsat autorităţii dreptul de a alege un alt moment ce poate fi ales în oricare zi plasată între cele două date prevăzute la a) și b). Se arată că definiția cuvântului „Oricare” (pron. nehot.) este = „Indiferent care, care vrei. sursa: DEX '09 (2009)” Așadar, autoritatea poate alege, din întreaga durată de timp dintre data publicării anunţului şi termenul limită de depunere oferte, însă alegerea priveşte doar un singur moment (nr. singular), nu mai multe deodată: c) prin raportare la oricare moment din întreaga durată disponibilă între cele două termene menţionate la lit. a) şi b). 40

În concluzie, contestatorul susține că Instrucţiunea 2/2017 dă autorităţii indicaţii despre modul în care să alegă momentul unic de referinţă - nu să indice mai multe momente și să lase ofertanţilor dreptul de a se raporta la ce le convine. Astfel, contestatorul consideră interpretarea intervenientei - conform căreia „este posibil ca unii ofertanţi să se raporteze la data publicării anunţului în SEAP, iar alţii să se raporteze la data limită de publicare a ofertei. De altfel, această soluţie este în concordanţă cu prevederile art. 13, alin (1), pct. c) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017:c)”, ca fiind lipsită de temei legal. Autoritatea nu poate fi „obligată să accepte două date de referinţă" - fiindcă astfel, susține contestatorul, s-ar încălca legea. De altfel, autoritatea a ştiut care este data de referinţă la evaluare astfel cum rezultă de la filele 3340-3341 din grila de evaluare a ofertei intervenientei în care a menţionat expres la toate contractele intervenintei analizate „dar procesul verbal inclusiv data de finalizare este după data publicării anunţului de participare în SEAP, fapt care contravine cu cerinţele din Fisa de date". 1.2.lntervenienta nu a făcut dovada recepţionării serviciilor pretinse drept experienţă similară - nu a îndeplinit Cerinţa 1. > Intervenienta susţine: „Data de referinţă pentru perioada prestării serviciilor este data prestării serviciilor/documentaţiilor, nu data recepţiei acestora sau a facturii aferente”, astfel, contestatorul arată că intervenienta recunoaşte expres neîndeplinirea condiţiilor de calificare din Fișa de date, pct. III.1.3.a) „Capacitatea tehnică și/sau profesională”, „Cerinţa 1: Informaţii privind Experienţă similară: LOT 2: Ofertantul va face dovada că a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani (împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP), în valoare cumulată de cel puţin 2.000.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contract. Prin servicii duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP se înţelege: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia că specificul contractului/activităților ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; b) servicii recepţionate la sfârșitul prestării; serviciul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanție. Modalitatea de îndeplinire: (...) data și numărul documentului de recepţie”. Aşadar, contestatorul învederează faptul că, autoritatea contractantă a arătat cu claritate prin fișa de date că nu va fi considerată experienţa similară ceea ce pretind ofertanţii că au predat, ci ceea ce califică/ recepţionează beneficiarii, urmare a verificării realităţii serviciilor, dar şi a conformităţii lor cu cerinţele contractuale şi legale. > Deși intervenienta susţine că putea demonstra îndeplinirea cerinţei prin orice document - în baza „etc." din Fișa de date şi a enumerării din art. 13 alin. (6) din Instrucţiune, contestatorul arată, astfel 41/88

cum Legea și Instrucţiunea precizează, că dovada îndeplinirii cerinţei se poate face prin orice document, indiferent ce denumire are, cât timp acesta demonstrează îndeplinirea condiţiilor impuse, astfel că, nu forma sau denumirea actului sunt relevante, ci conţinutul său, iar condiţii impuse de Fișa de date şi neîndeplinite de intervenientă sunt că actul invocat prin DUAE şi depus ulterior la solicitarea autorităţii să facă dovada ca ofertantul „a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani (împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP), în valoare cumulată de cel puţin 2.000.000 lei (...)". > Referitor la susținerile intervenientului „dovada termenului de prestare a serviciilor se face prin procesul verbal de predare- primire/adresa de înaintare/etc, nu prin procesul verbal de recepţie a serviciilor. În acest sens, invocăm prevederile tuturor contractelor declarate de subscrisa ca experienţă similară. Chiar şi proiectul de contract din prezenta procedură de atribuire prevede că termenele de recepţie de către achizitor/alte organisme a serviciilor prestate nu fac parte din perioadele de prestare", contestatorul arată că, serviciile recepţionate constituie condiţia impusă prin fișa de date - dovedită cu proces-verbal de recepţie sau de acceptanţă a serviciilor. Mai mult, contestatorul arată faptul că, autoritatea nu a solicitat prin fișa de date dovada prestării serviciilor, ci dovada că serviciile au fost duse la bun sfârşit - respectiv recepţia parţială a unor livrabile ce pot fi utilizate independent sau recepţia finală a serviciilor - în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului. >Intervenienta susţine: „Dovada că serviciile au fost duse la bun sfârşit se face nu doar prin procese verbale de recepţie, ci şi prin alte documente prezentate de subscrisa (facturi, recomandări etc)”, astfel, continuă să prezinte drept realitate obiectivă simple prezumţii - facturi emise de ea însăşi după data de referinţă, neînsuşite de beneficiar, cu toate că, autoritatea nu a solicitat începuturi de dovezi indirecte ale prestării, ci a impus dovezi neechivoce ale recepţiei serviciilor de către beneficiar emise înainte de data publicării anunţului. >În toate contractele prezentate ca experienţă similară de către PROJECT RESOLV depuse în copie la entitatea contractantă, se precizează, după cum se arată, că facturile vor fi emise şi plătite după recepţia serviciilor de către achizitor. Astfel, chiar dacă prevederile contractelor sunt cele menţionate, conitestatorul susține că, prezentarea de facturi emise nu echivalează cu faptul că serviciile ar fi fost recepţionate, fiind la latitudinea exclusivă a ofertantului atât participarea la proceduri de achiziţie, cât şi declaraţiile pe proprie răspundere din DUAE şi documentele pe care acestea se sprijină. Mai mult, faptul că declaraţiile din DUAE nu sunt de fapt reale şi nu sunt confirmate de dovezi, nu poate fi scuzat, în opinia contestatorului, prin prevederi contractuale care vizează modul de lucru în fiecare contract şi etapele de recepţie - emitere și acceptare facturi, cu toate că, Instrucţiunea 2/2017 și Fișa de date enunţă cu precizie sintagma „servicii duse la bun sfarsit". 42

Așadar, cum intervenienta nu avea decât foarte puţine servicii recepţionate la data publicării anunţului, contestatorul susține că nu trebuia să dea o declaraţie DUAE nereală şi nici să prezinte ulterior documente care nu au nicio relevanţă în raport de cerinţă, doar sub pretextul că aşa sunt prevederile contractelor, întrucât, contractele pot avea orice prevederi. Asumarea îndeplinirii unei condiţii, precizează contestatorul, trebuie să fie urmată de dovada îndeplinirii conforme a condiţiei. > Cu toate că intervenientul susține că „într-adevăr, doar pentru o parte din contractele prezentate ca experienţă similară subscrisa a prezentat procese verbale de recepţie, explicaţia fiind legată de faptul că nu suntem în mod obiectiv în posesia acestora. O parte din autorităţile publice contractante ale serviciilor subscrisei au o procedură de recepţie internă a serviciilor, la care prestatorul nu participă, iar subscrisa nu poate fi ţinută responsabilă cu privire la procedurile operaţionale interne ale unor autorităţi contractante. În opinia eronată a contestatarului, numai acceptarea şi plata de către beneficiar fac dovada prestării serviciilor similare declarate”, contestatorul subliniază faptul că, acesta cunoaşte diferenţa între procesele verbale de predare şi procesele verbale de recepţie. Mai mult, intervenienta recunoaşte faptul că doar o parte dintre documentele prezentate de ea sunt procese verbale de recepţie și susţine că nu deţine acte de recepţie şi pentru restul serviciilor datorită procedurilor interne ale diverselor autorităţi. Dar, dacă nu deţinea un act confirmativ al recepţiei, susține contestatorul, avea posibilitatea de a-l solicita, nicio entitatea contractantă neputând refuza emiterea unui act - câtă vreme în mod real şi efectiv serviciile ar fi fost recepţionate. De asemenea, intervenienta putea să o facă cu orice act de acceptanţă, confirmare, recepţie, atestare emis de beneficiar- dar, precizează contestatorul, nu a făcut-o deloc pentru cea mai mare parte a serviciilor prezentate. > Contrar susținerilor intervenientului „Pentru a dovedi că afirmaţiile contestatorului sunt nefondate, prezentăm în Anexa 1 la prezenta cerere extrasele de cont de trezorerie, ce fac dovada încasării tuturor facturilor prezentate, reprezentând valorile declarate ca experienţă similară”, contestatorul arată că, documentele din anexa 1 confirmă, de fapt, în mod perfect, contestația: la data de referinţă impusă expres - data publicării anunţului în SEAP serviciile pretins similare nu erau recepţionate, majoritatea dovezilor ataşate fiind datate mult după data de 03.12.2019 – astfel cum rezultă din cuprinsul lor. Pe de altă parte, contestatorul arată că, abia odată cu cererea de intervenție, au fost depuse noi documente - care nu au fost invocate în DUAE și nici depuse autorităţii la momentul depunerii documentelor suport, astfel că, conform legii, ofertanta avea următoarele obligaţii: 43/88

- de a menţiona în DUAE expres toate documentele prin care dovedea îndeplinirea condiţiei de calificare „numărul şi data documentului de recepţie", - de a proba declaraţia DUAE la solicitarea autorităţii cu documente suport - depunând exact documentele menţionate în DUAE. Astfel, contestatorul arată că, intervenienta nu numai că a depus - ca urmare a solicitării documentelor suport - şi alte înscrisuri decât cele invocate prin DUAE, cu alte numere şi date de referinţă, dar a depus chiar şi direct în faţa Consiliului, în prezenta cauză, noi şi noi documente întocmite pro causa - după data depunerii contestaţiei - prin care încearcă îşi modifice propria declaraţie DUAE. Mai mult, contestatorul arată că, chiar şi în faţa Consiliului unele documente doar sunt „pomenite” pentru prima dată, dar nu depuse: Cu toate că, în cererea de intervenție la pag. 14 intervenienta face vorbire despre faptul că în Anexa 5 sunt detaliate serviciile prestate de ,,,, „în ultimii 3 ani împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP este de 2.362.724 lei fără TVA”, analizând Anexa 5, contestatorul învederează faptul că: -La pct. 1 Contract privind realizare PUZ Parc Herăstrău se menționează două Procese verbale de predare primire din 17.12.2018 și 17.09.2019, ultimul însă nu a fost nici invocat prin DUAE, nici depus cu documentele suport; pentru suma de 584.912 lei au prezentat Procese verbale de recepţie din 17.12.2018 și 19.12.2019, nu din 17.09.2019. -La pct. 2 Contract privind realizare PUZ Parc Cișmigiu se menționează două Procese verbale de predare primire din 17.12.2018 și 17.09.2019, ultimul însă nu a fost nici invocat prin DUAE, nici depus cu documentele suport; pentru suma de 442.420 lei au prezentat P-vb de recepţie din 17.12.2018 si 18.12.2019, nu din 17.09.2019. - La pct. 3 Contract privind realizare PUZ Parc Carol I se menționează două Procese verbale de predare primire din 17.12.2018 și 17.09.2019, ultimul însă nu a fost nici invocat prin DUAE, nici depus cu documentele suport; pentru suma de 495.567 lei au prezentat Procese- verbale de recepție din 17.12.2018 și 18.12.2019, nu din 17.09.2019. Or, contestatorul susține că, conform legii, niciun alt document nu poate fi primit, valorizat ori acceptat ulterior răspunsului la solicitarea comisiei, apreciind că nu pot fi avute în vedere alte documente, diferite şi după caz, suplimentare celor declarate în DUAE/depuse autorităţii - sub sancţiunea nulităţii actului/deciziei. 1.2.3. Cu toate că intervenienta susţine că: „Serviciile prezentate de subscrisa ca experienţă similară foc parte din categoria menţionată în fişa de date a achiziţiei, de a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activităţilor ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent”, aceasta arătând că îşi dovedeşte experienţa similară prin recepţii parţiale și prin indicarea de norme aplicabile în materia urbanismului pentru a exemplifica categorii de livrabile, dincolo de toate explicaţiile generice, contestatorul precizează faptul că, intervenienta 44

nici măcar nu susţine, nu dovedeşte că, în afara livrabilelor pentru care a invocat prin DUAE şi ulterior a depus procese verbale de recepţie (care nu sunt contestate), ar fi mai dovedit autorităţii recepţionarea înainte de data anunţului a vreunui livrabil ce constituie obiect al unui serviciu similar pe care beneficiarul l-ar fi putut folosi independent. De altfel, intervenienta recunoaşte expres faptul că, în rest, a depus documente, atestând doar predarea, nu recepţia, astfel încât toate argumentele privind livrabilele ce pot fi folosite independent nu ating nicio ţintă. 1.2.4. În ceea ce privește afirmația intervenientei „Serviciile prezentate de subscrisa ca experienţă similară, se încadrează în cerinţa prevăzută în fişa de date a achiziţiei: «servicii de urbanism sau similare»", contestatorul arată că, deși începe analiza de la susţinerea sa din contestaţie „Unele procese verbale depuse atestă predarea altor categorii de servicii decât cele ce fac obiectul prezentei proceduri - de ex. Raport de analiză a cerinţelorșsi propunere mod de lucru viitor - astfel încât nu pot fi acceptate drept dovadă a experienţei similare", intervenienta nu demonstrează cum respectivul raport constituie serviciu de urbanism. Mai mult, argumentele prezentate la 1.2.4. sunt, în opinia contestatorului, argumente generale, fără legătură cu raportul în discuţie.astfel, faptul că obiectul contractelor invocate de intervenientă constituie generic servicii similare, nu echivalează, susține contestatorul, cu aceea că un livrabil invocat de aceasta constituie serviciu de urbanism similar - şi în niciun caz nu demonstrează că un raport generic privind o propunere de lucru ar putea să fie utilizat de beneficiar ca rezultat independent. Așadar, contestatorul susține că, dacă părţile au achiesat la plata unui avans în baza unui astfel de livrabil, aceasta nu echivalează cu recepţia unor servicii similare ce ar putea să fie utilizate de beneficiar ca rezultat independent. Referitor la susținerile interevenientului: > „Pe cale de consecinţă, documentaţiile de urbanism se elaborează de către specialişti din domenii diverse, dar toate activităţile derulate de aceştia reprezintă «Servicii de urbanism», având în vedere că, suplimentar specializării de bază, aceşti specialişti deţin şi «drept de semnătură RUR». Ca atare, nu se poate considera, de exemplu, că actualizarea suportului topografic necesar pentru PUZ reprezintă Servicii de topografie (CPV 71351810-4), consultarea publică asupra documentaţiilor de urbanism reprezintă Servicii de relaţii cu publicul (CPV 79416000-3) sau Servicii de cercetare socială (CPV 79315000-5) etc.” >„Consiliul poate reţine că a fost îndeplinit rolul cerinţei privind experienţa similară, respectiv acela de a dovedi că subscrisa are experienţă în domeniul serviciilor de urbanism (adică servicii de elaborare de documentaţii de urbanism de tip PUG şi PUZ), servicii similare celor ce urmează a fi prestate în urma atribuirii contractului care face obiectul acestei proceduri, că are cunoştinţele/experienţa în domeniul acestei categorii de servicii, că are cunoştinţele/experienţa şi capacitatea necesare pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit un astfel de contract.” 45/88

>„În concluzie, subscrisa a făcut pe deplin dovada experienţei similare prin contracte pentru elaborarea de documentaţii PUZ/PUG, contracte care răspund definiţiei serviciilor similare precizate în fişa de dote a achiziţiei şi în cadrul cărora există servicii recepţionate parţial, respectiv au fost elaborate livrabile care să poată fi utilizate de beneficiar ca rezultat independent.” Contestatorul apreciază că în mod corect reţine intervenienta faptul că toate serviciile de specialitate se realizează de către diverşi specialişti atestaţi, cum este şi cazul serviciilor pe care le-a declarat drept similare. Cum însă parte dintre serviciile prezentate nu sunt servicii proprii, ci ale altor entităţi specializate, rezultă, susține contestatorul, că ele reprezintă experienţă similară a respectivelor entităţi, iar nu experienţa similară a intervenientei. De exemplu, se arată că toate Studiile de fundamentare „Actualizare a suportului topografic pentru PUG" invocate drept experienţă similară a intervenientei în contractele declarate în DUAE şi pentru care au fost facturate sume consistente, nu constituie experienţa acestei entităţi ci a alteia aşa cum rezultă expres din Recomandarea aflată la fila 3678. Aşadar, contestatorul susține că sumele eferente respectivelor servicii conform contractelor de achiziţie nu constituie nici ele sume ce pot fi însumate drept experienţă similară. 1.3. Cu privire la susținerile intervenientei: >„Valoarea totală a serviciilor declarate de subscrisa ca experienţă similară este superioară pragului stabilit de entitatea contractantă, indiferent de modalitatea în care este interpretată data de referinţă a calcului perioadei de 3 ani”, valoarea serviciilor declarate probabil, contestatorul arată că valoarea serviciilor similare recepţionate anterior publicării anunţului în SEAP este inferioară valorii impuse prin cerinţa experienţei similare. > „Ori, cerinţa formulată prin fişa de date nu a fost ca serviciile să fi fost recepţionate în ultimii 3 ani, ci serviciile să fi fost prestate în ultimii 3 ani: «dovada ca o prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfărşit în ultimii 3 ani», respectiv «valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similara, raportată la data limită de depunere a ofertei», condiţia pentru a fi recunoscute ca experienţă similară fiind ca aceste servicii prestate să fi fost şi recepţionate, fie parţial, fie la sfârşitul prestării”, contestatorul apreciază că este vădit neîntemeiată, după cum rezultă din fișa de date: „LOT 2: Ofertantul va face dovada ca a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani (împliniţi la data publicării anunţului de participare în SEAP), în valoare cumulată de cel puţin 2 000.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. Prin servicii duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, împliniți la data publicării anunţului de participare în SEAP se înţelege: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activităților ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; 46

b) servicii recepţionate la sfârșitul prestării; serviciul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanţie. Modalitatea de îndeplinire: (...) - data și numărul documentului de recepţie”. > În ce privește susținerea intervenientului „Astfel, cerinţa din fişa de date este ca serviciile să fie prestate înainte de data de referinţă, nu ca documentele justificative să fie emise înainte de această dată.”, contestatorul arată că, cerinţa este ca serviciile să fi fost recepţionate înainte de data publicării anunţului. > Referitor la susținerea intervenientului „În realitate, subscrisa a transmis autorităţii contractante documente justificative prin care face dovada prestării de servicii recepţionate parţial, până la data limită de depunere a ofertei, în valoare totală de 2.724.964 lei fără TVA, iar aceste dovezi sunt concludente”, contestatorul arată că, dintre toate documentele invocate de intervenientă prin DUAE şi depuse la solicitarea autorităţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor, doar 3 procese verbale de recepţie îndeplinesc condiţiile din Fișa de date şi puteau să fie valorizate ca experienţă similară, valoarea lor cumulată fiind mult inferioară celei impuse în procedura. > Cât

privește

susținerea

intervenientului „Pretenţia contestatorului potrivit căreia facturile emise nu fac dovada recepţiei serviciilor, fiind necesară şi dovada plăţii, este nefondată, întrucât, potrivit contractelor prezentate de subscrisa, factura se emite după recepţia serviciilor de către beneficiari, prin urmare, serviciile facturate sunt recepţionate de beneficiar”, contestatorul arată că, prin DUAE intervenienta a declarat care sunt contractele și care sunt documentele prin care demonstrează îndeplinirea Cerinţei experienţei similare. Mai mult, atunci când a depus documentele în susţinerea declaraţiei DUAE, precizează contestatorul, s-a dovedit că majoritatea erau improprii - că nu dovedeau recepţia serviciilor. Astfel, contestatorul suisține că nici procesele-verbale de predare primire şi nici facturile - emise de intervenientă, dar neacceptate de beneficiar - nu fac dovada recepţiei. Mai mult, contestatorul apreciazîă că norma citată din Codul Fiscal nu este relevantă în cauză - fiindcă o factură emisă poate fi anulată, stornată, refuzată la plată sau pur și simplu neachitată. > Cu privire la susținerile intervenientului „deşi considerăm nefondată interpretarea contestatorului că data de referinţă pentru calculul perioadei de 3 ani, în care trebuie să se încadreze experienţa similară, este data publicării anunţului de participare, depunem prin prezenta cerere recomandările

nr.

13666/16.10.2020,

13667/16.10.2020

şi 13526/16.10.2020, emise de beneficiarul ADMINISTRAŢIA LACURI, PARCURI Şl AGREMENT ........., prin care demonstrăm că valoarea serviciilor prestate de subscrisa «în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului de participare în SE AP» este de 2.362.724 lei fără TVA, conform detalierii prezentate în Anexa 5 la prezenta cerere”, contestatorul arată că recomandările din 16.10.2020 nu au fost declarate prin DUAE, nici depuse 47/88

odată cu documentele suport, precum și faptul că ele privesc singurele contracte pentru care oricum au fost prezentate procese verbale de recepţie, astfel că, în opinia sa, sunt inutile. Așadar, contestatorul apreciază că singurul motiv pentru care au fost create, după formularea contestaţiei, este de a încerca să introducă noi date de referinţă şi noi acte în analiză: invocă documente de predare şi intervale de prestare ce nu au fost invocate în DUAE şi nu au fost depuse între documentele suport. Astfel, prin recomandări create special pentru analiza Completului 10 sunt introduse tardiv noi elemente ce nu pot avea niciun efect juridic. Cât timp cerinţa a fost „servicii similare recepţionate în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului" efectul urmărit prin crearea recomandărilor este, în opinia sa, ilegal - deci nul. > Cu privire la susținerile intervenientului „Prin urmare, solicităm Consiliului să respingă ca nefondat acest capăt al contestaţiei, referitor la îndeplinirea criteriului experienţei similare, întrucăt subscrisa a prezentat în termen, la solicitarea entităţii contractante, documentele justificative ale experienţei similare: facturi, procese verbale de recepţie, procese verbale de predare-primire/adrese de înaintare, contracte însoţite de formularul de ofertă (defalcarea preţului ofertat). Aceste documente confirmă în totalitate informaţiile prezentate de subscrisa prin DUAE, conform celor stabilite ca necesare de către entitatea contractantă:«- numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, -obiectul contractului, -ponderea şi/sau activităţile pentru care a fost responsabil, -valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei, fără TVA. (valoarea va reprezenta doar partea realizată de către ofertant care a participat într-o asociere sau ca subcontractor), beneficiarul acestuia şi datele sale de contact, - data şi numărul documentului de recepţie»", pentru că de această dată reproduce integral prevederile Fișei de date, contestatorul arată că intervenienta îşi contrazice toate argumentele de la filele 1-18. În realitate, contestatorul precizează că intervenienta a invocat în DUAE și a prezentat în termenul impus de autoritate doar 3 documente de recepţie - iar valoarea livrabilelor recepţionate este inferioară celei impuse. Astfel, contestatorul arată că, deşi în mod evident nu a îndeplinit condiţiile de calificare, iar Consiliul are temeiurile şi fundamentarea să constate această situaţie, ,,,, se poartă ca şi cum prevederile Fișei de date sunt supletive, iar Consiliul ca un subordonat, nu are decât varianta de a-i da dreptate indiferent că, astfel ar încălca legea: la fila 19, concluzionând asupra motivului 1 al contestaţiei, ,,,, trasează îndrumări precise Completului 10 al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor: „poate sesiza" dar... „este dator să reţină", „trebuie să verifice", „va urmări" și „va reţine". Punctual, intervenienta susţine: >„Consiliul poate sesiza anumite necorelări ale informaţiilor cuprinse în documentaţia de atribuire (menţionarea a două date de referinţă pentru calculul perioadei de 3 ani în care trebuie să se încadreze experienţa 48

similară), însă, având în vedere faptul că, la acest moment, ele nu mai pot fi rectificate, Consiliul trebuie să verifice în ce măsură situaţia de faţă conduce la concluzia că procedura a fost viciată într-o aşa manieră încât să fie necesară invalidarea rezultatului acesteia. Astfel, în soluţionare, Consiliul va urmări în ce măsură procedura de atribuire a fost în mod iremediabil viciată, prin prisma asigurării unui tratament egal şi nediscriminatoriu în evaluarea ofertelor primite, corelativ cu asigurarea, dacă este cazul, o unei măsuri proporţionale de remediere a situaţiei analizate.” Astfel, contestatorul apreciază că situația prezentată de intervenientă are însă următoarea reflectare în Legea nr. 99/2016: -„Art. 164 Entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă;”, iar art. 225: „(1)Entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru în următoarele cazuri: c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului; (2) în

sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).” Iar Art. 26 din Legea nr. 101/2016: „(2)Cu respectarea principiului disponibilităţii, Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat şi poate: c) anula procedura de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea actului atacat. (3)în cazul în care Consiliul dispune modificarea/eliminarea unor specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire doar în condiţiile în care nu poate lua nicio altă măsură de remediere sau măsura ar afecta principiile prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor. (7) în cazul admiterii contestaţiei, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire”. Astfel, autoritatea avea obligaţia de a preciza în mod clar cerinţele de calificare, contestatorul susținând că, nici Consiliul şi nici autoritatea nu pot remedia în prezent eroarea. Astfel, contestatorul consideră că, dacă în Fișa de date autoritatea ar fi menţionat încă de la începutul şi în tot cuprinsul Cerinţei 1 faptul că experienţa similară ce se solicită trebuia să fie dovedită până la data depunerii ofertelor, alţi potenţiali ofertanţi ar fi 49/88

putut, desigur, să-şi întocmească ca și intervenientă acte în respectivul interval şi să se prezinte la procedură. Așadar, cât timp cerinţa a fost aceea de a dovedi că la data publicării anunţului era deja deţinută experienţa, această prevedere i-a descurajat pe cei care nu aveau încă acte de recepţie. Desigur, nu a fost cazul intervenientei care a ignorat cu bună ştiinţă sensul cerinţei pe care autoritatea l-a dorit şi a profitat de uitarea din partea finală a capitolului. Astfel, concluzia intervenientei, care exclude procesul de depunere oferte şi participarea la procedură şi priveşte doar procesul de evaluare ulterior, susține contestatorul, nu este temeinică. Într-o astfel de ipoteză, întrucât procedura de achiziţie este finalizată şi o modificare a condiţiilor de calificare din fişa de date încalcă principiile prevăzute de art. 2 alin. 2, contestatorul susține că Consiliul are obligaţia expres prevăzută de lege de a anula procedura de atribuire. Din perspectiva contestatorului, în condiţiile în care nu a fost declarată câştigătoare, ci, în mod nelegal, a fost declarată intervenienta, soluţia impusă Consiliului de intervenientă prin interpretarea pe care a dat-o Fișei de date deschide un interes potenţial vătămate de această menţiune. Comisia de evaluare a avut şi ea o înţelegere inconstantă a propriilor cerinţe: - Dacă la filele 3340-3341 în grila de evaluare a ofertei Intervenientei Comisia a menţionat expres la toate contractele analizate „dar procesul verbal inclusiv data de finalizare este după data publicării anunţului de participare în SEAP, fapt care contravine cu cerinţele din Fisa de date"; - Ulterior, analizând exact aceleaşi documente în baza aceleiaşi Fișe de date, nu a mai constatat încălcarea cerinţei, iar în Procesul verbal nr.2118 din 28.09.2020 şi în Raportul procedurii a reţinut cu seninătate îndeplinirea condiţiei - în Procesul verbal omiţând să facă vreo precizare referitoare la data de referinţă, iar în Raportul procedurii, pct.3.2.1.2. reţinând îndeplinirea cerinţei prin raportare la data depunerii ofertelor. Or, dacă condiţiile de calificare pe care autoritatea le-a dorit, astfel cum rezultă din definiţia experienţei similare şi din definiţia serviciilor duse la bun sfârşit, sunt ca ofertanţii să deţină deja experienţa concretizată în servicii similare recepţionate la data publicării anunţului în SEAP, atunci la analiza lor - iar nu la omisiunea analizării lor așa cum a procedat autoritatea prin Procesul verbal nr. 2118: - Nu se pune problema anulării procedurii, fiindcă cerinţa este clar şi repetitiv exprimată de autoritate, - în schimb se impune anularea actelor atacate, fiindcă intervenienta nu îndeplineşte condiţiile de calificare atacate. Soluţia impusă Consiliului de intervenientă, aceea de a ignora neîndeplinirea condiţiilor de calificare de către ofertantă şi a trece cu vederea şi inadvertenţele documentaţiei şi ale evaluării, în opinia contestatorului, nu salvează interesul public. Cu toate că, intervenienta apreciază că, Consiliul „este dator să reţină", „trebuie să verifice", „va urmări" și „va reţine'' împrejurarea că 50

mult citatele Recomandări emise de beneficiarul ALPAB, deşi atestă recepţia serviciilor Etapei I de lucrări în toate cele 3 contracte o face .... când contractele erau deja în gravă depăşire a termenului, contestatorul arată că termenul contractelor este 24 de luni, conform Anexei 5 a intervenientei, iar ordinul de începere a lucrărilor este 05.08.2018. Astfel, se arată că, deşi la 05.08.2020 beneficiarul trebuia să deţină toate livrabilele contractului ... la 16.10.2020 beneficiarul atestă faptul că până la acea dată - deci la 27 de luni de la începerea contractelor intervenienta ... a reuşit să predea livrabilele aferente Etapei I, cu mențiunea că contractele au 5 etape. Interesul public sigur nu este, susține contestatorul, corect reprezentat de intervenientă. Mai mult, chiar dacă respectivele contracte ar fi fost prelungire între timp - ceea ce intervenienta nu a probat - oricum prelungirea la nesfârşit a unor contracte de achiziţie în locul livrării serviciilor nu reprezintă, în opinia contestatorului, modelul ce poate clama salvarea interesului public. În opinia contestatorului, recomandările demonstrează că intervenienta a încălcat grav 3 contracte de achiziţie publică, astfel că, se impune a fi sancţionată - nu premiată, prin atribuirea altor contracte. Așadar, dacă în acele contracte în care în calitate de „singura și cea mai potrivită alegere" a ofertat cu 99,9% din preţul (îndreptat spre maximum din piaţă) estimat de autoritate, contestatorul consideră că, nici în acest preţ nu a reuşit să îndeplinească în după toată durata contractului decât 1 Etapă din 5, în prezentul contract în care a ofertat la 49% din preţul estimat de autoritate probabilitatea de a executa servicii de calitate în termen, este evident, infimă. > În ce priveşte poziţia intervenientei faţă de oferta sa cu un preţ neobişnuit de scăzut Referitor la susţinerile intervenientei: > 2.1. „Motivele invocate de contestatar («cauza ilicită/imorală») nu sunt prevăzute de legislaţia achiziţiilor publice: De altfel, este evident că petentul nu înţelege nici măcar terminologia juridică pe care o utilizează. Legislaţia română prevede că o cauză este ilicită: «a) când este contrară legii şi ordinii publice şi/sau b) când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative”. Ori, nu este de înţeles din contestaţia formulată sub ce aspect preţul ofertat de subscrisa este contrar legii şi ordinii publice sau ce norme legale imperative se eludează prin preţul ofertat.” Contestatorul arată că oferta depusă de un participant la o procedură de achiziţie publică este act juridic civil angajant care devine parte a contractului de achiziţie publică dacă este declarată câştigătoare, conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 99/2016, lit. ff):„ ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire”. 51/88

De asemenea, se arată că, preţul ofertei, ce constituie apoi preț al contractului de achiziţie, reprezintă un element determinant al acordului de voinţă al părţilor, iar cauza, element al actului juridic civil, ce trebuie să existe, să fie licită şi morală. Astfel, contestatorul precizează că, oferta intervenientei nu are un preţ serios, ci un preţ derizoriu chiar pentru intervenientă (a ofertat la un preț de 111 ori mai mic decât cel la care exeuctă unul dintre contractele similare invocat), motiv pentru care, actele juridice prin care această ofertă financiară a fost declarată câştigătoare sunt, în opinia sa, lovite de nulitate, întrucât, "Legislaţia achiziţiilor publice" reprezintă un set de norme speciale ce se grefează în cadrul normativ general. Mai mult, se arată că, potrivit art. 2. din Legea nr. 11/1991: „(1) Constituie concurenţă neloială, în sensul prezentei legi, practicile comerciale ale întreprinderii care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă. c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.” Astfel, într-o procedură concurenţială de ofertare, în care preţul este un factor de evaluare cu o pondere însemnată, contestatorul consideră că nu constituie uzanţe cinstite şi nu reflectă bună credinţă oferta intervenientei de 49% din preț. Mai mult, contestatorul apreciază că, în mod evident, unic său scop a fost acela de a-şi asigura punctaj superior şi câştigarea contractului, indiferent de imposibilitatea executării serviciilor în condiţii de calitate şi în termen. Astfel, cauza ce a stat la baza ofertei intervenientei este ilicită şi imorală, iar actele întocmite de autoritate privind analiza acestei oferte, clasarea ei pe primul loc şi declararea drept câştigătoare, sunt, în opinia contestatorului, nule. >Referitor la susținerile intervenientei „Dimpotrivă, în această discuţie există o singură cauză imorală, şi anume supra-profitul pe care contestatoarea îl doreşte a-l realiza, prin preţul său ofertat. Considerăm că preţul corect, care asigură un profit normal, este cel ofertat de subscrisa, astfel încât preţul ofertat de contestatoare reprezintă realizarea unui profit nejustificat (supraprofit), care, chiar dacă nu este ilicit (fiind rezultat în urma unei licitaţii deschise, nu poate fi ilicit, contrar susţinerii contestatoare), este imoral”, conform cărora ofertarea la un preț de 49% din valoarea estimată - stabilită prin raportare la valori minimale de referinţă - este normal, în consecinţă, contestatorul susține că, ofertele de 99,9% ale intervenientei la alte proceduri - care oricum aveau preţul estimat mult superior - sunt supranormale, „cum supranormală este şi «ştiinţa» intervenientei de a oferta la 99,9% din preţul estimat exact la proceduri de achiziţie la care ea «este unica și cea mai potrivită alegere»". > Referitor la susținerile „pentru a-şi susţine afirmaţiile, contestatorul inventează un indicator, şi anume «Preţ PUZ la hectar», contestatorul propune ca instrument pentru «analiza preţurilor pieţei» un indicator calculat ca raport între valoarea estimată/preţul achiziţiei şi 52

suprafaţa de studiu. Ori, o asemenea statistică este neaplicabilă, inadecvată şi nu poate oferi nicio bază de comparabilitate”, contestatorul arată că, conceptul „tariful mediu/ora proiectare/ha (lei)" pentru Planuri urbanistice zonale și de detaliu a fost „inventat" de mult, și este folosit în practică, de exemplu, de Ordinul Arhitecţilor din România, astfel cum rezultă din Anexa 1 (extras din prețurile de referință emise de Ordinul Arhitecților din România). Aşadar, este aplicabil, adecvat și oferă bază de comparaţie. > În ceea ce privește critica intervenientului „De altfel, nu este prima dată când, în susţinerea afirmaţiilor sale nefondate, contestorul recurge la «statistici» inventate şi fără fundament”, contestatorul arată că, cererea de 25 de pagini nu reuşeşte să „învingă" două „statistici" - simple tabele în care prețurile intervenientei de 99,9% din preţul maximal estimat de autoritate - respectiv de 111 mai mare la alte proceduri - constituie reper de piaţă în comparaţie cu oferta de 49% din preţul minim estimat de autoritate în prezenta procedura. De asemenea, referitor la susținerile: > „Astfel, un PUZ de zonă construită protejată poate fi mult mai scump decât un PUZ pentru zonă industrială, realizându-se după o metodologie reglementată special (Ordinul 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice «Metodologie de elaborore şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate»)”;. >„De exemplu, pentru a ne raporta la PUZ de zonă construită protejată «Parc Cişmigiu», invocat de contestatar, conform documentelor din dosarul achiziţiei, 63% din preţul contractului este alocat elaborării analizei multicriteriale prin intermediul studiilor de fundamentare, care sunt costisitoare prin prisma expertizelor specializate necesare: cartografierea tuturor arborilor/zonelor de vegetaţie din parc, studiul istoric general şi studiul istoric specific al zonei în scopul identificării zonelor de protecţie, studiul peisagistic în scopul oferirii posibilităţii elaborării planului de management al parcului şi al elaborării unor propuneri de reglementare urbanistică peisajeră (element de noutate în practica românească), elaborarea modelului 3D georeferenţiat al zonei protejate, studii de management şi marketing urban etc”, Contestatorul arată că, în fapt, de exemplu, „cartografierea tuturor arborilor/zonelor de vegetaţie din... .........”, nu doar din parcuri, s-a făcut anterior pentru PMB (Anexa 2 – Extrase din Raportul de evaluare al stadiului de implementare a planului local de acțiune pentru mediu în Municipiului ......... pe anul 2012 – fila 1, 6, 7, 21, 22), în baza contractului de servicii nr. 7129/30.10.2009 de către o societate de cadastru, Theotop SRL. În Raportul de evaluare al stadiului de implementare a planului local de acţiune pentru mediu în Municipiul ......... din 2012 se reţine: „Prin realizarea Cadastrului Verde s-au cartografiat şi inventariat spaţiile verzi publice din Municipiul ......... şi vegetaţia din perimetrul acestora, s-a realizat aplicaţia GIS dedicată registrului spaţiilor verzi al Municipiului .........; un site web dedicat Cadastrului Verde al 53/88

Municipiului ......... şi un ortofotoplanuri deidcate la nivelul Municipiului ......... (...) Realizarea «cadastrului verde» al Municipiului ......... a fost finalizat în anul 2010. Obiectivele urmărite şi realizate au fost: 1. Crearea unei hărţi digitale (structură GIS) care să conţină date privind: • Arborii ocrotiţi; • Spaţiile verzi compacte situate pe terenurile aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului ......... (parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive etc. 2. Dezvoltarea unei aplicaţii GIS dedicate, prin care să se realizeze: • Actualizarea datelor grafice şi textuale din harta digitală; • Consultarea datelor; • Generarea şi tipărirea de rapoarte grafice (hărţi tematice, diagrame, imagini etc.) şi textuale (tabele, situaţii detaliate şi de sinteză etc.); • Calculul şi prezentarea indicatorilor statistici predefiniţi sau definiţi de utilizator); • Gestionarea şi urmărirea tuturor documentelor emise de către Direcţia de Mediu din cadrul PMB privind avizele de tăiere, toaletare, plantare etc; 3. Elaborarea unui set de norme (instrucţiuni de lucru) relative la: • Modalitatea practică de culegere, introducere şi validare a datelor specifice; • Recomandări privind speciile de arbori şi arbuşti rezistenţi la condiţiile de microclimat din Municipiul .........; • Recomandări tehnologice privind întreţinerea spaţiilor verzi compacte şi a arborilor izolaţi; • Recomandări privind reabilitarea terenurilor degradate; 4. Dezvoltarea unui site internet (integrat în portalul PMB), care : • ... să dea posibilitatea consultării datelor grafice şi textuale specifice; etc". Aşadar, contestatorul arată că, preexista cartografierea digitală şi sistemul informaţional tematic ce vizase cu precădere parcurile din Municipiul .......... Rezultatele - Cadastrul Verde al Municipiului ......... - erau publice, astfel că ele au putut să fie direct valorizate de intervenientă. Referitor la susținerile intervenientului: >„Spre comparaţie, entitatea contractantă dispune deja de «MASTER PLAN PORTUL .........» achiziţionat în baza Contractului nr. 4122 din 03.02.2014, astfel încât propunerile de dezvoltare ale portului sunt deja conturate, scopul contractului supus prezentei achiziţii fiind de a le transpune în reglementări urbanistice.” >„De asemenea, învederăm Consiliului că analiza contestatarului este viciată, întrucât nu compară categorii de documentaţii urbanistice, similare prin obiect şi complexitate. Astfel, documentaţia urbanistică supusă prezentei achiziţii priveşte un PUZ de zonă industrială, cu caracter specific de port, dar este comparată cu PUZ de zone construite protejate (elaborate de subscrisa) sau PUZ de organizare a circulaţiilor (PUZ-urile date ca exemplu, achiziţionate de Municipiul ........., pentru care de altfel contestatarul se raportează la valoarea estimată, deşi aceste contracte au fost atribuite la o valoare mai mică).” 54

> „Toate proiectele invocate de către contestator, executate de subscrisa, sunt mai complexe decât prezentul proiect.” Contestatorul menționează că, din punctul de vedere al specialiştilor în urbanism, o lucrare de tipul Planului Urbanistic Zonal pentru port este cea mai complexă lucrare de acest tip care se cunoaşte, motivația fiind următoarea: Suprafeţele analizate sunt foarte mari și de o complexitate deosebită; îndeplineşte toate cerinţele de urbanism ale unui oraș de mărime medie, dar care pe teritoriul lui are dotări specifice care nu pot fi întâlnite în localități în mod normal: Groapa de deşeuri neconformă închisă; Groapa de deşeuri conformă și funcţională; Incinerator deşeuri periculoase; Stație de epurare ape uzate preluate de la nave și de la instalaţiile de depoluare acvatoriu portuar; Depozite de produse petroliere și chimice lichide; Baza militară navală; Infrastructura de transport feroviar pe toată suprafaţa portului inclusiv cu racord la transportul trenurilor de marfă maritim, infrastructura de transport produse petroliere de capacități foarte mari (mii de tone pe zi); Reţele electrice, gaze, telefonie, apă, apă menajeră și apa pluvială de capacitate foarte mare și amplasări specifice; Infrastructura pentru transport aerian (heliporturi); Unitați industriale de tip Şantier Naval, baza de reparaţii platforme petroliere maritime, etc.; Infrastructura de transport pentru căi de rulare macarale cu lungimi de zeci de km; Infrastructura de transport mărfuri vrac, benzi transportoare (ciment, uree, minereuri, cărbune, etc.) cu lungime de peste 15 km; Lucrări de arta, poduri rutiere, poduri feroviare, pasaje rutiere și feroviare; Sisteme de depozitare pentru milioane de tone de produse diverse; Infrastructura protecție costiera constând în zeci de km de diguri; Insula cu suprafaţa de zeci de ha; Nod intermodal de transport containere (cel mai mare din Sud-Estul Europei); Planul Urbanistic Zonal al portului va avea în vedere, pe de altă parte, și toate tipurile de activități umane specifice unui oraș: rezidenţial, comercial, spitalicesc, mijloace de intervenție tip ISU, spații verzi, etc. >Cu privire la susținerile „Demersul manipulator al contestatarului este lipsit de fundamentare şi este incorect, întrucât, potrivit caietului de sarcini, «Zona portuară studiată denumită zona ......... are suprafaţa de 1.236 ha uscat şi 2.595 ha acvatoriu». Ori, contestatarul pretinde că trebuie reglementată zona de acvatoriu, luată în considerare pentru calcularea «preţului/hectar» (pentru înţelegere, în interpretarea contestatorului ar trebui să fie reglementate urbanistic valurile Mării Negre), în condiţiile în care, potrivit legii, prin acvatoriu se înţelege «totalitatea suprafeţelor de apă adăpostite, natural sau prin lucrări hidrotehnice, care asigură buna funcţionare a portului şi sunt incluse în limitele sale». Inventând un indicator, contestatorul ar fi trebuit măcar să îl calculeze corect, respectiv «preţul pe hectar» ofertat de subscrisa este de 2.110.000 lei/suprafaţa de «1.236 ha uscat» = 1.707,12 lei”, contestatorul arată că, intervenienta consideră că reprezintă un demers manipulator prezentarea cerinţelor pe care autoritatea le-a expus în DA 55/88

(suprafaţă avută în vedere pentru fiecare lot şi componentele ei) şi care constituie elemente de bază ale proiectului. Mai mult, contestatorul consideră că Acvatoriul portuar trebuie indus în Planul Urbanistic Zonal al portului, deoarece: Portul se dezvoltă bazându-se pe acest acvatoriu portuar (suprafaţa de apă delimitată de infrastructură portuară constând în diguri, dane, ecluze, maluri). În zonele de dezvoltare ale portului, respectiv, zona centru și Port Agigea, acolo unde nu există decât parţial suprastructura portuară, acesta se construieşte prin umplerea cu nisip, piatra și pământ a zeci de hectare de luciu de apă (desecare) devenind baza pentru platformele portuare, infrastructura de transport auto, feroviar și reţele. În zona centrală a acvatoriului există o insulă artificială cu o suprafaţă de câteva zeci de hectare. Conform Planului de dezvoltare a Portului ......... pentru o perioada de 10 ani elaborat în anul 2019, trebuie să fie majorată suprafaţa insulei cu minim 100 hectare, având toate dotările portuare aferente: dane, platforme portuare, depozite, infrastructuri, etc.. Mărirea suprafeţei insulei se face prin umplerea cu nisip, piatră, pământ a acvatoriului portuar, pe aceste suprafeţe urmând a se realiza platformele portuare. Digurile care mărginesc înspre mare acvatoriul portuar (luciul de apă) se modifică în lungime, ramificaţii, anexe conform parametrilor urbanistici impuşi prin Planul Urbanistic Zonal în detrimentul luciului de apă al acvatoriului. Practic aproape toată dezvoltarea viitoare a Portului ......... se bazează pe câștigarea de teritoriu prin diminuarea luciului de apă al acvatoriului portuar. Daca acvatoriul portuar nu ar fi luat în considerare ca suprafaţă a portului înseamnă că nu ar mai exista spaţiu pentru dezvoltare portuară. Includerea în Planul Urbanistic Zonal este astfel obligatorie. Așadar, contestatorul precizează că acest tip de dezvoltare este similară cu introducerea unei zone agricole extravilană în intravilanul unei localități pentru o dezvoltare ulterioară. Or, introducerea din extravilan în intravilan se realizează prin intermediul unui Plan Urbanistic Zonal. > Referitor la susținerile „2.2. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, subscrisa a justificat pe deplin preţul «aparent neobişnuit de scăzut» ofertat”, contestatorul consideră că explicaţiile oferite de intervenientă nu sunt fundamentate pe dovezi concludente şi utile, în absenţa acestora, oferta se impune a fi respinsă ca neconformă. Cu privire la susținerile intervenientei: > „Astfel cum deja am precizat, nu există standarde de cost adoptate pentru domeniul urbanismului prin vreun act administrativ şi nu există un preţ de referinţă al pieţei pentru serviciile de urbanism, astfel cum sunt permise de art. 142 alin. (1) din HG nr. 394/2016: «prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri»”. 56

> „Prin urmare, afirmaţia contestatorului că se «impunea analiza în raport de preţurile pieţei» a ofertei subscrisei este lipsită de orice temei legal şi este total ilogică.” Contestatorul precizează că există preţuri de referinţă pentru astfel de servicii, sens în care, depune, în susținere, extras din Onorariile de referinţă (Anexa 1) stabilite de Ordinul Arhitecţilor din România, cuprinzând Tabel privind tariful mediu/ora proiectare/ha (lei) pentru Planuri urbanistice zonale și de detaliu. De asemenea, contestatorul arată că, necesitatea elaborării acestui document a izvorât din următoarele considerente, înscrise în preambul: „ONORARIUL (TARIFUL DE PROIECTARE) constituie, conform Legii 184/2001, republicată, un drept al arhitectului, negociat în mod liber cu beneficiarul (clientul) şi reprezintă costurile pentru îndeplinirea tuturor misiunilor de proiectare la care s-a angajat acesta. Prin asumarea proiectării unei investiţii, prin soluţiile propuse, arhitectul (proiectantul) practic îşi asumă, printre altele, şi responsabilitatea bunei gestionări a resurselor financiare destinate de către beneficiar (client) pentru realizarea lucrării respective. Având în vedere şi numai aceast aspect al practicii de proiectare, onorariul, aplicat la nivelul recomandat de Ordinul Arhitecţilor din România, caută să asigure un nivel financiar corespunzător îndeplinirii în cele mai bune condiţii a tuturor misiunilor profesionale asumate prin contract, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a tuturor exigenţelor consacrate în practica profesională. Tendinţa unor beneficiari (clienţi) de a încredinţa proiectarea unei construcţii numai după criteriul celui mai mic onorariu şi eventuala acceptare a acestuia de către arhitect are consecinţe negative, care se reflectă atât în nivelul calitativ al proiectului cât şi al viitoarei lucrări. Realitatea constatată în practica din ultimii ani ne arată, fără excepţie, că acceptarea unor onorarii subevaluate (injuste) nu asigură bugetul de timp şi interesul necesar unui studiu aprofundat şi complet al problemelor ridicate de tema beneficiarului şi pentru găsirea soluţiilor optime la lucrarea de proiectare contractată, în final fiind afectate grav atât interesele beneficiarului (clientului) cât şi prestigiul arhitectului şi al profesiei. Valoarea contractată pentru un proiect trebuie să rezulte din însumarea onorariilor de proiectare recomandate pentru misiunile (serviciile) de bază, suplimentare şi a altor servicii conexe proiectării care fac obiectul contractului.” Așadar, contestatorul susține că, autoritatea a ignorat argumentele şi consecinţele - deşi a avut în vedere la fundamentarea preţului estimat exact acest document, anterior menționat. Cu privire la susținerile intervenientei: > „În aceste condiţii, entitatea contractantă, neavând un reper oficial de tipul informaţiilor statistice sau preţurilor stabilite la burse, trebuie să se asigure, potrivit art. 142 alin. (2) din HG nr. 394/2016, că explicaţiile 57/88

ofertantului sunt «însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Lege, precum şi, după caz, respectiv de documente privind, după caz şi fără a se limita, preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru»". >„ Prin urmare, afirmaţia contestatorului că se «impunea analiza în raport de preţurile pieţei» a ofertei subscrisei este lipsită de orice temei legal şi este total ilogică, în aceeaşi categorie de afirmaţii lipsite de orice logică juridică se înscrie şi susţinerea contestatorului, potrivit căreia "autoritatea nu a ţinut cont de propria analiza pe care îşi fundamentase estimarea preţului”; contestatorul arată că, Onorariile de referinţă au stat la baza fundamentării preţului estimat de autoritate, la fel şi preţurile de piaţă solicitate de autoritatea pentru fundamentarea preţului achiziţiei. Astfel, autoritatea şi-a estimat preţul achiziţiei prin luarea în considerare a celor mai mici dintre valorile reieşite din verificarea întreprinsă pentru fundamntare. Or, faţă de acest preţ minimal, contestatorul arată că intervenienta a ofertat la 49%. Așadar, având în vedere obiectul contractului, contestatorul învederează faptul că, prețurile de piaţă pentru servicii similare, valoarea de achiziţie estimată de autoritate, fundamentarea acestei valori și necesitatea realizării serviciilor cu respectarea normelor în vigoare şi a cerinţelor Documentaţiei de Atribuire, rezultă dincolo de orice dubiu că oferta intervenientei este la un preț deosebit de scăzut. > Referitor la susținerile intervenientei „având în vedere că nu există niciun precedent de îndeplinire defectuoasă a prestaţiilor în cadrul contractelor publice de către ......... SRL, solicităm Consiliului să respingă acest capăt al cererii referitor la imposibilitate îndeplinirii contractului datorată «preţului neobişnuit de scăzut», motivat exclusiv prin alegaţii care nu au nicio bază faptică sau legală”, contestatorul învederează faptul că, Recomandările depuse de aceasta constituie dovezi ale precedentelor de îndeplinire defectuoasă a 3 contracte de achiziţie publică, pe care ofertanta se bazează pentru a demonstra experienţa similară în prezenta procedură. Mai mult, se arată că, durata acelor contracte este complet depăşită din culpa intervenientei. La fel,contestatorul menționează faptul că, intervenienta înregistrează depăşirea termenului contractului pentru realizarea cadastrului verde al Mun. .......... Cu toate acestea, susţine faptul că nu are niciun precedent de împlinire defectuoasă a contractelor de achiziţie publică. Contestatorul subliniază faptul că, intervenienta vine, din nou, în faţa CNSC pentru a fi salvată (a câta oară?), anexând în susținere, Anexa 3. Concluzionând, contestatorul solicită respingerea cererii de intervenție, ca neîntemeiată şi nefondată. 58

Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. , ......... SRL, a depus „note scrise la punctul de vedere al autorităţii contractante”, prin carea a solicitat respingerea apărărilor formulate de aceasta, ca neîntemeiate şi nefondate, pentru următoarele motive: 1. În ce priveşte susţinerile de la pct. 1: Astfel, cerinţa„3 ani (împliniti la data publicării anunţului de participare în SEAP)" prevăzut în Fișa de date, punctul III.1.3.a, punct I se referă la modul de calcul al termenului. Nicăieri În Fișa de date nu se specifică faptul că nu vor fi acceptate documente de recepţie emise ulterior publicării anunţului, respectiv pe perioada cuprinsă între publicarea anunţului și data de depunere a ofertelor — mai ales în condiţiile în care astfel de documente de recepţie evidenţiază prestarea serviciilor pe o perioadă anterioară. Răspuns: Fisa de date, pct. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională Cerinţa 1: Informaţii privind Experienţă similară LOT 2: Ofertantul va face dovada că a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani (impliniți la data publicării anunțului de participare în SEAP), în valoare cumulată de cel puțin 2.000.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. Prin servicii duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, impliniți la data publicării anunțului de participare în SEAP se înțelege: a) servicii receptionate parțial, cu condiția ca specificul contractului/activităților ce reprezintă experiența similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; b) servicii recepționate la sfârșitul prestării; serviciul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanție. Pentru calculul echivalenței în lei pentru contractele a căror valoare este exprimată în altă valută decât în lei, se va aplica cursul Băncii Centrale Europene din data publicării anunțului de participare în SEAP; Contestatorul învederează faptul că, autoritatea nu a solicitat prin Fișa de date dovada prestării serviciilor, ci dovada că serviciile au fost duse la bun sfârşit - respectiv recepţia parțială a unor livrabile ce pot fi utilizate independent sau recepţia finală a serviciilor - în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului. Astfel, contestatorul arată că, Servicii recepţionate constituie condiţia impusă prin fișa de date - dovedită cu proces verbal de recepţie sau de acceptanţă. De asemenea, contestatorul învederează faptul că, în timp, comisia de evaluare a oscilat între trei feluri diferite de abordare a aceluiaşi aspect: ✓ Prin Punctul de vedere a ajuns să considere că nu există nicăieri vreo prevedere care să îi limiteze verificarea până la data publicării anunțului în SEAP; 59/88

✓ La filele 3340-3341 în grila de evaluare a ofertei Intervenientei Comisia a menţionat expres la toate contractele analizate „dar procesul verbal inclusiv data de finalizare este după data publicării anunţului de participare în SEAP, fapt care contravine cu cerinţele din Fisa de date"; ✓ Ulterior, analizând exact aceleaşi documente în baza aceleiaşi Fișe de date, nu a mai constatat încălcarea cerinţei. Prin Procesul verbal 2118 din 28.09.2020 comisia a omis orice precizare referitoare la data de referinţă, iar în Raportul procedurii la pct. 3.2.1.2. a reţinut îndeplinirea cerinţei prin raportare la data depunerii ofertelor, iar în Procesul verbal 2118 din 28.09.2020 şi în Raportul procedurii a reţinut îndeplinirea condiţiei. > De asemenea, contestatorul arată că, deși autoritatea susține „Considerăm că interpretarea cerinţei în forma dată de Contestatoare este contrară însăşi scopului cerinţei, respectiv acela de a permite ofertanţilor să îşi demonstreze experienta similară. Astfel este contrar logicii juridice să se reţină că un ofertant nu îşi poate demonstra experienţa similară prin documente apărute în perioada imediat anterioară depunerii ofertei (respectiv în perioada cuprinsă între publicarea anunţului şi data limită de depunere a ofertelor), în condiţiile în care este relevant faptul că ofertantul a prestat anterior aceste servicii şi a demonstrat capacitatea de a presta”, scopul cerinţei privind experienţa similară este de a selecta dintre ofertanţi pe cei care aveau deja experienţă similară la data anunţului - nu să înlesnească întocmirea de acte pro causa celor ce nu deţineau experienţă. În opinia contestatorului, este surprinzăror faptul că, pentru autoritate, nu a ridicat semne de întrebare împrejurarea că marea majoritate a documentelor invocate drept dovezi datează din săptămânile imediat următoare publicării anunţului în SEAP, deşi contractele erau în execuţie de 2 ani, neînțelegând cum de nu a solicitat respectivelor autorităţi să certifice recepţia serviciilor. Pentru autoritate, susține contestatorul, trebuie să fie prioritate exclusiv respectarea legii şi a documentaţiei de achiziţie, iar logica juridică a Fișei de date trebuia să fie obiect al analizei la data aprobării DA. În pofida Punctului de vedere de acum, contestatorul arată că scopul prevederii din Fisa de date este unul foarte precis: experienţa nu se dobândeşte prin acte alcătuite imediat ce se publică un anunţ, ci se clădeşte în timp şi preexistă sau nu. Cât timp în Fișa de date, expres şi neechivoc a fost definit condiţia experienţei similare prin raportare la servicii recepţionate deja la data anunţului, contestatorul susține că autoritatea are obligaţia să respecte propria documentaţie. > Autoritatea mai arată: „Suţinerea Contestatoarei potrivit cu care facturile depuse în susţinerea experientei similare nu sunt însoţite de dovada acceptării şi achitării acestora nu prezintă relevantă în ceea ce priveşte demonstrarea experientei similare deoarece facturile se emit conform Codului Fiscal şi prevederilor contractelor în cauză iar oricum procesele verbale în cauză cuprind şi valorile serviciilor prestate”. 60

Aşadar, contestatorul consideră că autoritatea a avut în vedere atât facturi emise după data de referinţă, neînsuşite de beneficiari şi fără vreo dovadă că ar fi fost achitate, cât şi procese verbale, simpla emitere a facturilor nu semnifică recepţia serviciilor - facturile nepurtând nicio viză a beneficiarului. Marea majoritate a proceselor verbale erau, după cum se arată, de simplă predare primire, atestând doar înregistrarea la respectivii beneficiari a unor dosare - iar nu verificarea şi acceptanţa unor servicii în urma constatării că ele corespund cerinţelor legale și contractuale. Astfel, contestatorul consideră că autoritatea avea obligaţia - pe care ea însăşi şi-a fixat-o atunci când a publicat DA în SEAP - de a califica doar ofertele care îndeplineau condiţia de a dovedi că erau similare, prestate de ofertanţi şi recepţionate de beneficiari până la data publicării anunţului. Mai mult, contestatorul susține că, autoritatea avea atât obligaţia cât şi pârghiile legale pentru a se asigura că selectează ofertantul care în mod real şi efectiv are capacitatea de a presta serviciile, nu să realizeze doar o analiză formală. > Cât privește susținerile autorității „Vă rugăm să observaţi că ofertantul ......... SRL a depus la faza de analiza documentelor suport DUAE toate documentele specificate de ofertant în DUAE”, contestatorul precizează că, depunerea documentelor suport invocate prin DUAE ar trebui, dar nu se întâmplă în cazul de faţă, să constituie dovada recepţiei serviciilor, documentele suport constituind, de fapt, dovada neîndeplinirii Cerinţei 1. Așadar, dacă la momentul iniţial al analizei declaraţiei DUAE, autoritatea nu avea cum să înțeleagă din prescurtările folosite de intervenientă dacă cuvintele Proces verbal se referă la un act de recepţie sau doar la un act de predare şi putea cu bună credinţă să considere condiţia aparent îndeplinită, după data la care a primit documentele suport, contestatorul arată că, aceasta a putut să constate faptul că în foarte puţine cazuri ofertanta dovedea îndeplinirea condiţiei şi, mai mult, că aceste puţine cazuri valorau mult sub pragul de calificare. Cu privire la susținerile autorității: >„În sensul celor de mai sus vă rugăm să reţineţi că în mod corect, în procesul verbal nr.2188/20.09.2020 privind analiza documentelor suport DUAE, comisia de evaluare a stabilit că ofertantul ......... SRL îndeplineşte cerinţa, demostrând prestarea de servicii similare în cuantum de 2.724.964 Lei (584.912 + 442.420 + 495.567 + 269.375 + 544.600 + 84.000 + 178.600 + 125.490) sumă care este mai mare decât cea minimă solicitată în documentaţia de atribuire pentru îndeplinirea cerinţei, respectiv 2.000.000 lei. Suma de 2.724.964 Lei este compusă din: Contract nr. 8958 din 05.07.2018, având ca obiect Elaborarea Planului Urbanistic Zonal «Parc Herăstrau», încheiat între Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement ......... și ......... SRL, din care reies următoarele; Valoarea contractului este de 1.116.500 lei fără TVA Durata contractului: 24 luni 61/88

• Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17201/18.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 140.883 lei fără TVA • Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17209/17.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 444.029 lei fără TVA • Factura fiscală nr. 202002/23.03.2020 în valoare de 137.470 lei fără TVA • Factura fiscală nr. 201946/19.12.2019 în valoare de 140.883 lei fără TVA • Factura fiscală nr. 2018291/17.12.2019 în valoare de 444.029 lei fără TVA”. Contestatorul consideră că, constatările pe care autoritatea le putea face doar în baza Fișei de date şi a acestor informaţii reţinute privind primul contract invocat drept experienţă similară erau: - Durata contractului era de 24 luni, dar deşi mai erau câteva luni până la expirarea ofertanta proba doar unor livrabile de început ale oricărui contract similar - livrabilele fiind prevăzute expres în Legea nr. 350 autoritatea putea lesne constata această discrepanţă. - Procesele verbale şi facturile cu dată ulterioară datei de publicare a anunţului nu puteau fi avute în vedere - decât cu încălcarea expresă a fișei de date. - Toate aceste documente precizate de autoritate în Punctul de vedere au data imediat după publicarea anunţului - deşi contractul intra în ultima parte - astfel încât se năştea suspiciunea că ele sunt întocmite pro causa. 2.„Contract nr. 8959 din 05.07.2018, având ca obiect Elaborarea Planului Urbanistic Zonal «Parc Cismigiu», încheiat între Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement ......... și ......... SRL, din care reies urmatoarele: Valoarea contractului este de 858.500 lei fără TVA Durata contractului: 24 luni Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17213/17.12.2018 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 314.876 lei fără TVA Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17200/18.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 127.544 lei fără TVA Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 3385/17.03.2020 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 116.034 lei fără TVA Factura fiscală nr. 202004/23.03.2020 în valoare de 116.034 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201948/19.12.2019 în valoare de 127.544 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201828/17.12.2018 în valoare de 314.876 lei fără TVA”; Contestatorul arată că, constatările de la acest punct sunt similare cu cele de la pct. 1. 62

„3. Contract nr. 8960 din 05.07.2018, având ca obiect Elaborarea Planului Urbanistic Zonal «Parc Carol l», încheiat între Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement ......... și ......... SRL, din care reies urmatoarele: Valoarea contractului este de 944.500 lei fara TVA Durata contractului: 24 luni Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17214/17.12.2018 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 365.134 lei fără TVA Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 17199/18.12.2019 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 130.433 lei fără TVA Proces verbal de recepție a serviciilor nr. 3387/17.03.2020 din care reiese că valoarea serviciilor prestate este de 117.898 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201827/17.12.2018 în valoare de 365.134 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201947/19.12.2019 în valoare de 130.433 lei fără TVA Factura fiscală nr. 202003/23.03.2020 în valoare de 117.898 lei fără TVA” Contestatorul arată că, constatările de la acest punct sunt similare cu cele de la pct. 1. „4. Contract nr. 29302 din 13.07.2018, având ca obiect Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Cartierul Independenței, Oraș Bragadiru, încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială - Oraș Bragadiru și ......... SRL, din care reies următoarele: Valoarea contractului este de 493.800 lei fără TVA Durata contractului: 12 luni Proces verbal de predare primire nr. 116/23.04.2019 Proces verbal de predare primire nr. 115/23.04.2019 Proces verbal de predare primire nr. 114/23.04.2019 Proces verbal de predare primire nr. 505/19.12.2019 Factura fiscala nr. 201909/02.05.2019 în valoare de 145.700 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201911/02.05.2019 în valoare de 32.900 lei fără TVA Factura fiscala nr. 201910/02.05.2019 în valoare de 14.100 lei fără TVA Factura fiscala nr. 201928/21.11.2019 în valoare de 17.925 lei fără TVA Factura fiscala nr. 201951/20.12.2019 în valoare de 58.750 lei fara TVA”, contestatorul susține că, constatările pe care autoritatea le putea face doar în baza Fișei de date şi a acestor informaţii reţinute privind contractul invocat drept experienţă similară, erau: - Durata contractului era de 12 luni, dar după 27 de luni se atesta recepţia unui dintre livrabile care însă nu constituie ultimul livrabil, ci doar unul de parcurs, apreciind că, autoritatea putea lesne constata această discrepanţă. 63/88

- Procesele verbale şi facturile cu dată ulterioară datei de publicare a anunţului nu puteau fi avute în vedere - decât cu încălcarea expresă a Fișei de date. „5.Contract nr. 84236 din 08.05.2019, având ca obiect «Realizare PUG Municipiul Craiova», încheiat între Municipiul Craiova și Asocierea SC ......... SRL și Quattro Design SRL, din care reies următoarele: Valoarea contractului este de 7.391.400 lei fără TVA Durata contractului: 36 luni Acord de asociere nr. 226/10.10.2018; 368/10.10.2018 încheiat între SC ......... SRL și Quattro Design SRL, din care reies următoarele: SC ......... SRL are o contribuție în executarea contractului de 66.93% Quattro Design SRL are o contribuție în executarea contractului de 33.07% Proces verbal de predare primire nr. 391/16.10.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova Proces verbal de predare primire nr. 438/22.11.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova Proces verbal de predare primire nr. 436/22.11.2019 încheiat între SC Synergefics Corporation SRL și Municipiul Craiova Proces verbal de predare primire nr. 505/19.12.2019 încheiat între SC ......... SRL și Municipiul Craiova Factura fiscală nr. 201933/02.12.2019 în valoare de 47.000 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201931/02.12.2019 în valoare de 403.600 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201925/15.11.2019 în valoare de 94.000 lei fără TVA”, Contestatorul susține că, conform atestării emise de General Survey Corporation, Studiul de fundamentare (fila 3678) „Actualizare a suportului topografic pentru PUG Mun. Craiova" a fost realizat de această entitate - care de altfel are şi specializarea capacităţii de folosinţă în domeniu, fiind societate autorizată ANCPI Clasa I să realizeze servicii de cadastru şi topografie. De asemenea, contestatorul susține că, autoritatea avea obligaţia de a constata astfel că Procesul verbal de predare primire nr. 438/22.11.2019 nu putea fi avut în vedere ca atestând experinţa similară a ofertantei pentru că ■ nu atesta recepţia, ci doar predarea ■ iar predarea nu viza servicii prestate de ofertantă, ci de un terţ. Mai mult, contestatorul arată că, aceasta este o regulă consacrată în toată jurisprudenţa Consiliului și a Curţilor de Apel, ce este deplin argumentată, de exemplu, în următoarele reţineri ale instanţelor: -„ ...experienţa similară nu este o resursă susceptibilă de a fi împrumutată unui ofertant pentru a beneficia acestuia. ... Experiența se dobândește prin realizarea unei lucrări, nu prin simpla asumare a răspunderii pentru modul în care o altă societate a realizat lucrarea" (Decizia nr. 1323/2012, Curtea de Apel .........); 64

-„Cerința experienței similare presupune ca ofertantul să fi executat anterior lucrări similare, iar nu doar ca el să fi semnat un contract pentru astfel de lucrări, pe care însă le-a executat altul.... Referitor la experiența anterioară din punct de vedere tehnic și profesional, ceea ce prezintă relevanță este, fără îndoială, capacitatea agentului de a efectua corespunzător lucrarea pentru care a depus oferta, iar experiența sa anterioară poate să constituie o garanție pentru o lucrare de o calitate net superioară celei ce ar putea să fie executată de un alt agent fără o astfel de experiență sau cu o experiența mai redusă" (Curtea de Apel ........., Decizia nr. 824/2012). În consecinţă, contestatorul susține că autoritatea trebuia să nu recunoască nicio sumă pretinsă drept experienţă pentru acest contract deoarece: - Nu există acte de recepţie, ci doar procese verbale de predare - contrar Fișei de date; - Suma de 403,600 nu constituia experienţa similară a ofertantei, ci a unei alte entităţi - contrar legii şi jurisprudenţei; - Facturile fiscale emise de ofertantă nu atestau recepţia serviciilor - contrar Fișei de date. „6.Contract nr. 33909 din 22.07.2019, având ca obiect «Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Calarași", încheiat între Municipiul Calarasi și ......... SRL, din care reies următoarele: Valoarea contractului este de 756.000 lei fără TVA Durata contractului: 36 luni Proces verbal de predare primire nr. 488/17.12.2019 Factura fiscală nr. 201909/02.05.2019 în valoare de 84.000 lei fără TVA”. Contestatorul arată că, conform atestării emise de General Survey Corporation, Studiul de fundamentare (fila 3678) „Actualizare a suportului topografic pentru PUG Mun. Călăraşi" a fost realizat de această entitate – care, de altfel are şi specializarea capacităţii de folosinţă în domeniu, fiind societate autorizată ANCPI Clasa I să realizeze servicii de cadastru şi topografie. Așadar, contestatorul consideră că, autoritatea trebuia să nu recunoască nicio sumă pretinsă drept experienţă pentru acest contract, deoarece: - Procesul verbal de predare este ulterior datei publicării anunţului - contrar Fișei de date. - Nu există niciun act de recepţie, ci doar proces verbal de predare - contrar Fișei de date. - Suma de 84,000 nu constituia experienţa similară a ofertantei, ci a unei alte entităţi - contrar legii şi jurisprudenţei. - Factura fiscală emisă de ofertantă nu atesta recepţia serviciilor - contrar Fișei de date. „7.Contract nr. 33909 din 22.07.2019, având ca obiect «Actualizarea PUG al orașului Otopeni precum și servicii de furnizare a sistemului 65/88

informatic GIS pentru urbanism», încheiat între Orașul Otopeni și ......... SRL, din care reies următoarele: Valoarea contractului este de 743.500 lei fără TVA Durata contractului: 24 luni Proces verbal de predare primire nr. 461/09.12.2019 Proces verbal de predare primire nr. 484/17.12.2019 Factura fiscală nr. 201938/09.12.2019 în valoare de 136.300 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201943/17.12.2019 în valoare de 42.300 lei fără TVA”, Contestatorul arată că, conform atestării emise de General Survey Corporation, Studiul de fundamentare (fila 3678) „Actualizare a suportului topografic pentru PUG Oraş Otopeni" a fost realizat de această entitate – care, de altfel are şi specializarea capacităţii de folosinţă în domeniu, fiind societate autorizată ANCPI Clasa I să realizeze servicii de cadastru şi topografie. Așadar, contestatorul consideră că, autoritatea trebuia să nu recunoască nicio sumă pretinsă drept experienţă pentru acest contract deoarece: - Procesul verbal de predare este ulterior datei publicării anunţului - contrar Fișei de date. - Nu există acte de recepţie, ci doar procese verbale de predare - contrar Fișei de date. - Suma de 56,400 lei nu constituia experienţă similară a ofertantei ci a unei alte entităţi - contrar legii şi jurisprudenţei. - Factura fiscală emisă de ofertantă nu atestă recepţia serviciilor - contrar Fișei de date. „8. Contract nr. 96073 din 28.08.2018, având ca obiect «Actualizarea Planului Urbanistic General al oraşului Eforie precum și servicii de furnizare a sistemului informatic GIS pentru urbanism», încheiat între Orașul Eforie și ......... SRL, din care reies următoarele: Valoarea contractului este de 599.300 lei fara TVA Durata contractului: 27 luni Proces verbal de predare primire nr. 395/21.10.2019 Proces verbal de predare primire nr. 516/19.12.2019 Factura fiscală nr. 201950/19.12.2019 în valoare de 15.040 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201941/10.12.2019 în valoare de 40.890 lei fără TVA Factura fiscală nr. 201927/15.11.2019 în valoare de 84.600 Iei fără TVA”; contestatorul arată că, conform atestării emise de General Survey Corporation Studiul de fundamentare (fila 3678) „Actualizare a suportului topografic pentru PUG Oraş Eforie" a fost realizat de această entitate - care de altfel are şi specializarea capacităţii de folosinţă în domeniu, fiind societate autorizată ANCPI Clasa I să realizeze servicii de cadastru şi topografie. 66

Astfel, contestatorul consideră că, suma corespunzătoare acestui Studiu - 65,800 lei nu constituie experienţa similară a ofertantei. Mai mult, în acelaşi sens, nici Studiile predate prin Adresa nr. 473/10.12.2019 nu constituie experienţa ofertantei, ci a Universităţii de Arhitectură ........., astfel cum rezultă din Contractul de servicii nr. 8289/25.07.2019 (fila 4660) - astfel încât, în opinia sa, nici suma de 40,890 lei nu se cuvine a fi recunoascută ofertantei. Așadar, contestatorul apreciază că, autoritatea trebuia să nu recunoască nicio sumă pretinsă drept experienţă pentru acest contract, deoarece: - Nu există acte de recepţie, ci doar procese verbale de predare - contrar Fișei de date. - Sumele reţinute de autoritate nu constituie experienţa similară a ofertantei, ci a altor entităţi - contrar legii şi jurisprudenţei, - Facturile fiscale emisă de ofertantă nu atesta recepţia serviciilor - contrar Fișei de date. În concluzie, contestatorul consideră reţinerea autorităţii „comisia de evaluare a stabilit că ofertantul ......... SRL îndeplineşte cerinţa, demostrând prestarea de servicii similare în cuantum de 2.724.964 Lei (584.912 + 442.420 + 495.567 + 269.375 + 544.600 + 84.000 + 178.600 + 125.490) sumă care este mai mare decât cea minimă solicitată”, netemeinică, nelegală şi nefondată, încălcând cumulativ: - normele legale incidente, - jurisprudenţa în materia achiziţiilor publice, - documentaţia de achiziţie, -conţinutul neechivoc al documentelor depuse de ......... dar şi - propriile constatări ale comisiei de evaluare de la filele 3340-3341. 2. În ce priveşte menţiunile autorității de la pct. 2: >„Susţine în esenţa Contestatoarea că oferta ......... SRL are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece serviciile obiect al procedurii sunt de o complexitate sporită iar o ofertă la 49,9% din valoarea estimată este mult mai mică decât cea ofertată de ......... SRL la alte proceduri mai puţin complexe şi cu mult sub preţul pieţei pentru prestarea altor servicii similare cu cele care fac obiectul achiziţiei. >Vă rugăm să respingeţi motivele invocate de contestatoare ca nefiind de natură să conducă la anularea proceselor verbale nr.2012/15.09.2020 şi nr.2048/18.09.2020. >Faptul că ofertantul ......... SRL a ofertat un preţ diferit prin raportare la alte proceduri de atribuire nu poate constitui motiv de respingere a ofertei deoarece ofertantul are libertatea deplină să îşi fundamenteze şi să îşi stabilească propria ofertă financiară, nefiind restricţionat să oferteze în concordanță cu preţurile ofertate în cadrul altor proceduri de atribuire. > De asemenea, împrejurarea că un Ofertant prezintă o ofertă sub preţul pieţei nu constituie motiv de respingere a ofertei deoarece 67/88

scopul organizării unei proceduri de atribuire rezidă tocmai în stimularea concurenței între ofertanţi”; contestatorul arată că, autoritatea nu răspunde, în fapt, motivelor contestaţiei. Astfel, contestatorul arată că, deşi a demonstrat că intervenienta a încălcat cu mult termenele de predare chiar şi în contracte în care a avut un preț mult mai mare - şi de 111 ori mai mare - autoritatea nu consideră relevantă împrejurarea. Așadar, cât timp cauza ofertei nu este legitimă, ci preţul este derizoriu, contestatorul apreciază că, atât oferta cât şi Procesele verbale care au „premiat-o", sunt nule. Desigur, contestatorul susține că, este dreptul fiecărui ofertant de a depune orice ofertă dorește, însă este responsabilitatea tuturor autorităţilor, dar şi interesul lor major, de a atribui contracte doar ofertanţilor care, sub toate aspectele, dovedesc că în mod real şi efectiv vor putea realiza în servicii profesioniste în sumele ofertate şi termenul impus. De vreme ce autoritatea a realizat ea însăşi un studiu de piaţă pentru a-şi fundamenta preţul estimat, a optat pentru cea mai mică dintre variantele de preţ din studiul său, iar un ofertant a subofertat la 49% din acest preţ minim, contestatorul consideră că, comisia de evaluare avea obligaţia să verifice cu mare atenţie oferta. În sensul dat, contestatorul arată că, autoritatea a menționat următoarele: > „Astfel, cu privire la prețul aparent neobișnuit de scăzut în raport cu obiectul contractului, Comisia de Evaluare a solicitat în mod corect ofertantului ......... SRL următoarele justificări de preț prin raportare la prevederile art. 222 alin. (1) - (2) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016; •fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; •soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; •originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; •respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 64 alin. (1); •respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 232; •posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. In termenul limită de transmitere a documentului solicitat ofertantul, SC ......... SRL a transmis prin intemediul SEAP, în data de 16.09.2020 cu adresa nr. 399/16.09.2020, răspunsul la solicitarea de clarificări în cuprinsul căreia a motivat în amănunt fiecare solicitare”; astfel, comisia a constatat deci că este necesar să solicite explicaţii şi clarificări, dar s-a rezumat la a accepta justificările primite fără a sesiza 68

discrepanţele între documentele depuse în cadrul ofertei şi susţinerile din răspunsurile la Clarificări. Contestatorul subliniază faptul că, autoritatea nu a primit, în fapt nicio dovadă efectivă, concretă şi pertinentă care să certifice, nu doar să justifice formal, constituirea preţului.  Simplul fapt că însumarea unor valori conduce, după multiple ajustări - nu doar permise, ci şi solicitate expres în mod repetat de comisie - la preţul ofertat, nu atrage, în opinia sa, automat concluzia că preţul nu este neobișnuit de scăzut. Mai mult, exemplificând, contestatorul arată că, deşi autoritatea nu a avut nicio dovadă privind costul efectiv al specialiştilor implicaţi în proiect - s-a multumit cu explicaţii teoretice. Așadar, contestatorul precizează faptul că, răspunsurile la clarificări ale ofertantei s-au referit la propria organizaţie - dar aceasta nu a demonstrat nimic în cadrul ofertei despre costul resursele implicate în proiect în pofida multiplelor permisiuni de ajustare şi completare acordate de autoritate. De altfel, autoritatea, chiar şi în Punctul de vedere susţine faptul că doar explicaţiile oferite au constituit temeiul constatării că preţul nu este neobișnuit de scăzut. Or, contestatorul susține că, această abordare contravine atât exigenţelor legale, cât şi jurisprudenţei constante în materie - care impune calificarea doar în baza unor dovezi concludente, nu doar a unor epxlicaţii. > Ca un ultim argument, contestatorul arată că, deși autoritatea reţine: „Existenţa unei rate mai mari sau mai mici a profitului nu poate constitui un motiv de excludere atâta timp cât ofertantul nu şi-a modificat oferta financiară iniţială”, în fapt, prin nenumărate solicitări de corectare şi completare, autoritatea, încălcând principiile nediscriminării şi tratamenului egal, a permis intervenientei să-şi ajusteze oferta. După ce în primul ciclu de evaluare intervenienta şi-a modificat oferta financiară ca urmare a solicitărilor comisiei, contestatorul subliniază faptul că, în procedura de reevaluare a ajuns, tot ca urmare a solicitărilor autorităţii, nu doar să corecteze oferta, dar şi să modifice modificarea precedentă, cu toate că, legea permite clarificări - dar nu permite nesfârşite colaborări între comisie şi ofertanți pentru a recrea oferte ce nu sunt calificabile. Pentru toate motivele prezentate, contestatorul solicită respingerea apărărilor autorității contractante, ca fiind vădit neîntemeiate, nelegale şi nefondate. Prin adresa nr., înregistrată la CNSC cu nr. SRL, în urma studierii dosarului, a notelor scrise la punctul de vedere al entității contractante și a notelor scrise la cererea de intervenție depuse de contestator, a formulat „concluzii scrise”, prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulată 69/88

de S.C. ......... S.R.L. ca neîntemeiată şi nefondată, pentru următoarele motive:  Invocând dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: „este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale, ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia", intervenientul solicită să constate că, prin Notele scrise la punctul de vedere al entităţii contractante şi Notele scrise la cerea de intervenţie, contestatorul a prezentat noi motive de contestare, pe calea concluziilor scrise şi a precizărilor la contestaţie, ulterior termenului legal stipulat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, solicitând astfel Consiliului să înlăture ca inadmisibile aceste motivări ale contestatorului. Chiar şi în aceste condiţii, intervenientul înţelege să răspundă la toate afirmaţiile conţinute în Notele scrise depuse de contestator, dovedind că toate motivele invocate de acesta sunt în contradicţie cu prevederile legislaţiei achiziţiilor publice, ale documentaţie de atribuire, precum şi cu situaţia de fapt reflectată de dosarul achiziţiei publice. 1. ......... SRL îndeplineşte, prin serviciile similare declarate în DUAE, cerinţa privind experienţa similară Astfel, intervenientul consideră că în mod corect autoritatea contractantă susţine că „nicăieri în Fișa de date nu se specifică faptul că nu vor fi acceptate documente de recepţie emise ulterior publicării anunţului, respectiv pe perioada cuprinsă între publicarea anunţului și data de depunere a ofertelor - mai ales în condiţiile în care astfel de documente de recepţie evidenţiază prestarea serviciilor pe o perioadă anterioară". Cerinţa este astfel formulată de entitatea contractantă: "Ofertantul va face dovada că a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfârsit în ultimii 3 ani.", ceea ce, în opinia sa, presupune că ofertantul trebuie să dovedească, în primul rând, că a prestat serviciile de urbanism în perioada de referinţă, iar, în al doilea rând, că aceste servicii au fost duse la bun sfârşit, prin acceptarea lor de către beneficiari. Această cerinţă este precizată la fel de clar şi în secţiunea "Modalitatea de îndeplinire", unde sunt definite informaţiile ce trebuie precizate în DUAE: „valoarea serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei, fără TVA". Prin urmare, intervenietul susține că, nu documentele prin care se probează recepţia serviciilor trebuie să fie emise în perioada de referinţă, ci documentele prin care se confirmă finalizarea prestării parţiale/integrale a serviciilor. Mai mult, intervenintul apreciază că sunt exemplificative în acest sens recomandările nr. 13666/16.10.2020, 13667/16.10.2020 şi 13526/ 16.10.2020, emise de beneficiarul ADMINISTRAŢIA LACURI, PARCURI ŞI AGREMENT ......... (ALPAB) ulterior datei depunerii ofertei, dar prin care se confirmă finalizarea prestării serviciilor parţiale pe data de

17.09.2019, chiar dacă documentul de recepţie este din data de 18.12.2019. În condiţiile date, intervenientul apreciază interpretarea contestatorului potrivit căreia „cerinţa este considerată îndeplinită numai 70

dacă se prezintă dovada că serviciile similare erau recepţionate la data publicării anunţului în SEAP” ca fiind nefondată, întrucât prestarea serviciilor trebuie să fie anterioară datei de referinţă, în timp de documentul de certificare poate fi emis la o dată ulterioară. Mai mult, intervenientul susține că, din interpretarea teleologică şi sistematică a art. 9 alin. (3) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, este evident că definiţia legală a ceea ce înseamnă „servicii duse la bun sfârşit”, preluată identic în documentaţia de atribuire, se referă la ipoteza de la alin. (2) al aceluiaşi articol, respectiv ofertantul poate "invoca, pentru dovedirea experienţei similare, partea de contract prestată până la momentul solicitării, cu condiţia ca serviciile prezentate să fie duse la bun sfârşit", scopul definiţiei fiind acela de a permite dovedirea experienţei, nu doar prin servicii finalizate la terminarea contractului, ci şi prin servicii parţiale, şi nicidecum de a explicita ce înseamnă servicii recepţionate, cu atât mai mult de a impune prezentarea unui proces verbal de recepţie datat în interiorul perioadei de prestare. De asemenea, intervenientul apreciază că, în mod eronat contestatorul consideră că recepţia serviciilor trebuie „dovedită cu proces verbal de recepţie sau de acceptanţă", documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE nu sunt definite în fişa de date a achiziţiei, nici limitativ, nici cumulativ: „contract, proces verbal de recepţie, etc”, entitatea contractantă fiind obligată să respecte prevederile art. 12 alin. (4) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017: „Autoritatea/ Entitatea contractantă nu va îngrădi dreptul operatorilor economici de a demonstra livrarea de produse/prestarea serviciilor prin orice tip de document emis sau contrasemnat de o autoritate/entitate sau de clientul beneficiar privat..." Ori, intervenientul arată că a prezentat pentru dovada prestării documente din categoria "certificate de predare- primire", permisă de art. 12 alin (6) al acestei Instrucţiuni, precum şi de fişa de date a achiziţiei, respectiv procesele verbale de predare-primire, însoţite de contractele şi facturile emise pentru serviciile prestate. Astfel, toate documentele respectă cerinţa entităţii contractante, "prin care se confirmă prestarea de servicii de natură şi complexitate similare/ comparabile cu cele ofertate", făcând, cumulativ, dovada deplină a experienţei similare pentru acele contracte pentru care nu au fost disponibile procese verbale de recepţie. Astfel, intervenientul apreciază că, în mod corect şi legal, entitatea contractantă a reţinut că „susţinerea Contestatoarei potrivit cu care facturile depuse în susţinerea experienţei similare nu sunt însoţite de dovada acceptării şi achitării acestora nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte demonstrarea experienţei similare, deoarece facturile se emit conform Codului Fiscal şi prevederilor contractelor în cauză, iar oricum procesele verbale în cauză cuprind şi valorile serviciilor prestate", cu toate că, contestatorul pretinde că „Simpla emitere a facturilor nu semnifică

recepţia serviciilor- facturile nepurtând nicio viză a beneficiarului”, în totală contradicţie cu prevederile Codului fiscal, ale contractelor invocate ca 71/88

experienţă similară şi ale legislaţiei finanţelor publice locale. Mai mult, în totală necunoaştere a legii, intervenientul arată că, contestatoarea consideră că facturile reprezintă "simple prezumţii”, „începuturi de dovezi indirecte ale prestării”. Ori, potrivit art. 319 – „Facturarea” din Codul fiscal, facturile se emit doar pentru "prestările de servicii efectuate", iar conform legislaţiei finanţelor publice, autorităţile publice nu pot accepta facturi, fără ca serviciile să fi fost acceptate, prin urmare, facturile prezentate, care au fost şi achitate, fac dovada deplină a prestării şi acceptării serviciilor (art. 2 din Legea nr. 273/2016 privind finanţele publice locale: „41. lichidarea cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate a angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective”). De asemenea, intervenientul consideră că este nefundamentată afirmaţia contestatoarei, potrivit căreia „Norma citată din Codul Fiscal nu este relevantă în cauză - fiindcă o factură emisă poate fi anulată, stornată, refuzată la plată sau pur şi simplu neachitată", întrucât emiterea facturii reprezintă o obligaţie legală, nefiind opţională pentru operatorul economic (potrivit prevederilor art. 319 alin. (16) din Codul fiscal, „persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei"), iar anularea sau stornarea unei facturi sunt posibile doar în cazurile limitativ prevăzute de lege, care nu se aplică unui contract de achiziţie publică. Mai mult, neachitarea unei facturi de către o autoritatea publică nu infirmă, în opinia intervenientului, prestarea serviciilor publice, iar subscrisa a prezentat, de altfel, extrasele de cont de trezorerie prin care se face dovada achitării tuturor serviciilor declarate ca experienţă similară. De asemenea, intervenientul arată că, contestatorul formulează o teză fantezistă, lipsită de orice fundament, şi anume că ar fi "întocmit pro causa", după apariţia anunţului de participare, documentele de recepţie din decembrie 2019, pentru contractele invocate ca experienţă similară, cu scopul de a beneficia de experienţă similară în cadrul prezentului contract supus achiziţiei. În primul rând, intervenientul precizează că "suspiciunile" contestatoarei sunt în afara realităţii faptice, ce are o explicaţie mult mai pragmatică: subscrisa face, dimpotrivă, un efort de a presta, până la finele anului, servicii parţiale, chiar prin devansarea termenelor maxime de prestare, pentru a beneficia de alocările bugetare ale anului respectiv, ceea ce determină în mod firesc o activitate mai crescută spre sfârşitul anului, în corelaţie cu un ciclu defectuos al execuţiei bugetare ale autorităţilor publice (bugetele fiind operaţionale, în ultimii ani, în general, la nivelul lunii mai). Contestatoarea mai susţine că ,,,, a decis, după data de 03.12.2019, să predea livrabilele aferente a 4 contracte, cu unicul scop de a îndeplini experienţa similară în cadrul acestui contract, ceea ce, în opinia intervenientului, este deopotrivă absurd şi imposibil: nu poţi preda spre sfârşitul anului zeci de livrabile, dacă acestea nu au fost executate de-a lungul întregului an. De asemenea, afirmaţia contestatoarei implică 72

faptul că ,,,, ar fi beneficiat de complicitatea acestor autorităţi

contractante, care ar fi trebuit să participe la "întocmirea pro causa" a unor acte după data publicări anunţului, nefiind clar ce anume se contestă, întrucât petentul nu pune în discuţie veridicitatea documentelor justificative prezentate, care în mod evident sunt contrasemnate de beneficiari. Nu în ultimul rând, decizia ,,,, cu privire la participarea la prezenta procedură este ulterioară datei oricărei predări din anul 2019, întrucât data limită de depunere a ofertelor stabilită iniţial de autoritatea contractantă a fost de 16.12.2019, termen pe care l-a considerat insuficient pentru pregătirea ofertei (în orice caz, sub minimul stabilit de lege pentru licitaţiile deschise - a se vedea anunţul de tip erată EN1015053, prin care a fost decalată depunerea ofertei pentru 27.01.2020). așadar, intervenientul apreciază că, „Suspiciunile" şi "semnele de întrebare" ale contestatoarei nu pot constitui motive pe care să îşi întemeieze acţiunea, ba, dimpotrivă, ne pun într-o lumină favorabilă: spre deosebire de contestatoare, care înregistra doar doi salariaţi la momentul licitaţiei, ,,,, are capacitatea de a executa şi preda simultan (minim) opt contrate de elaborare a documentaţiilor urbanistice, ceea ce, în opinia sa, demonstrează, „în mod real şi efectiv capacitatea de a presta serviciile" a societății sale. Intervenientul arată că, deși contestatorul realizează o analiză a documentelor justificative, pentru contractele declarate ca experienţă similară, însă concluziile acestei analizei sunt, în opinia sa, fie false, în contradicţie cu legislaţia achiziţiilor publice şi/sau documentaţia de atribuire sau nu au legătură cu obiectul prezentei achiziţii. Din necunoaştere şi/sau rea-credinţă, în opinia intervenientului, contestatorul afirmă că serviciile prestate în cadrul acestor contrate sunt "în gravă depăşire a termenului”, "mai erau câteva luni până la expirarea contractului” etc. Astfel, sub un prim aspect, intervenientul precizează că, nu intră în atribuţiile comisiei de evaluare verificarea modalităţii de executare a contractelor semnate şi derulate cu alte autorităţi. Apoi, toate contractele invocate sunt valabile "până la îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a obligaţiilor de către ambele părţi” şi sunt etapizate, astfel încât, termenele consemnate în aceste contracte reprezintă, de fapt, duratele maxime de prestare ale fazelor. Pentru fiecare etapă, beneficiarii emit note de comandă, astfel încât duratele dintre etape nu fac parte din perioadele de prestare propriu-zisă a contractului. Spre exemplu, se arată faptul că, cele trei contracte încheiate cu ALPAB, invocate de contestatoare, au fost afectate de note de suspendare emise de beneficiar, iar pentru anul 2020 acesta nu a emis note de comandă, astfel încât derularea contractuală nu este imputabilă ,,,,, ci deciziei de oportunitate a beneficiarului, în primul rând, sub aspectul asigurării finanţării contractelor. Afirmaţia contestatoarei „durata acelor contracte este complet depăşită din culpa intervenientei" este contrazisă de recomandările de bună prestare ale beneficiarului, fiind, în opinia intervenientului, „doar o inutilă calomnie”.  73/88

Prin urmare, intervenientul susține că, în mod corect, entitatea contractantă a reţinut că „nu au fost identificate în SICAP notificări emise de beneficiarii în cauză privind o eventuală neexecutare de către ......... SRL a obligaţiilor stipulate în contractele respective", întrucât, nu există culpe contractuale ale sale în legătură cu executarea contractelor publice. Cu toate că, contestatoarea afirmă că anumite servicii derulate în cadrul contractelor nu pot fi "avute în vedere ca atestând experienţa similară", întrucât sunt prestate de subcontractor, intervenientul susține că, această „pretenţie” este contrară legii, întrucât, potrivit art. 14 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017: „(3)Cerinţa referitoare la experienţa similară se consideră îndeplinită: a) în situaţia în care operatorul economic, ce prezintă respectiva experienţă, a avut calitatea de antreprenor general în contractul prezentat drept experienţă similară, indiferent dacă acesta a avut subcontractori, urmând a fi luată în calcul întreaga valoare a respectivului contract (deoarece antreprenorul general a avut răspunderea ducerii la îndeplinire a contractului în cauză)”. Mai mult, intervenientul învederează faptul că, jurisprudenţa invocată de contestator este anterioară legislaţiei achiziţiilor publice/sectoriale în vigoare, făcând trimitere către Decizii ale Curţilor de Apel din anul 2012. Ori, susține intervenientul, autoritatea de reglementare a clarificat acest aspect, încă din anul 2017, iar întreaga valoare a contractului trebuie luată în calculul experienţei similare, indiferent dacă au existat subcontractori. De altfel, contrar opiniei contestatoarei, ......... SRL este autorizată să execute lucrări de specialitate în domeniului cadastrului, geodeziei şi cartografiei, în baza Certificatului de Autorizare seria RO-B-J nr. 1298/ 06.03.2018, emis de ANCPI, având „specializarea capacităţii de folosinţă în domeniu", ceea ce s-a subcontractat a fost un volum mai mare de personal, dar coordonarea lucrărilor conform temei de proiectare s-a realizat de către ........., dovadă stând în acest sens sute de corespondenţe electronice, care nu fac însă obiectul prezentei contestaţii. Intervenientul menționează că, situaţia este similară şi în cazul altor subcontractări, invocate, de altfel, în mod eronat, întrucât ,,,, nu a încheiat niciun contract cu Universitatea de Arhitectură .......... Contrar susţinerilor contestatarei, intervenientul arată că, fişa de date a achiziţiei nu impune prezentarea doar a unor „procese verbale de recepţie", ci permite depunerea oricăror alte documente justificative relevante, cum ar fi de exemplu procese verbale de predare-primire. Intervenienta este în absolută confuzie cu privire la dovada recepţionării serviciilor, afirmând, fără nicio corespondenţă în cererea noastră, că "intervenienta recunoaşte expres neîndeplinirea condiţiilor de calificare", pentru dovada prestării şi recepţiei serviciilor se pot prezenta nu doar procese verbale de recepţie, ci: procese de predare-primire, pentru a face

dovada termenului de prestare, precum şi facturile emise, care au fost şi încasate, pentru a face dovada acceptării serviciilor prestate. De asemenea, intervenientul arată că, deși contestatoarea afirmă „faptul că declaraţiile din DUAE nu sunt de fapt reale şi nu sunt confirmate de dovezi”, precum şi faptul că "a dat o declaraţie DUAE nereală", astfel 74

cum în mod corect a stabilit entitatea contractantă, „ofertantul ......... SRL a depus la faza de analiză a documentelor suport DUAE toate documentele specificate de ofertant în DUAE", solicitând Consiliului să constate că acest capăt al contestaţiei este construit pe teza potrivit căreia singurele documente justificative admisibile ar fi doar „procesele verbale de recepţie", iar pentru că subscrisa nu a prezentat pentru toate contractele procese verbale de recepţie, serviciile similare declarate nu pot fi reţinute ca experienţă similară - contestatoarea susţinând că "nici procesele verbale de predare primire şi nici facturile - emise de intervenientă, dar neacceptate de beneficiar - nu fac dovada recepţiei”. Ori, susține intervenientul, o asemenea interpretare este atât contrară legii (art. 12 alin. (4) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017), cât şi situaţiei de fapt, întrucât prin procesele verbale de predare-primire se face dovada datei de finalizare a prestării serviciilor parţiale, iar prin facturile emise, care au şi fost, de altfel, achitate de beneficiari, se face dovada acceptării (recepţiei) serviciilor prestate, aceste documente justificative fiind, în opinia sa, suficiente, cumulativ, pentru a dovedi experienţa similară. Mai mult, intervenientul apreciază interpretarea contestatoarei ca fiind lipsită de orice logică juridică, aceasta afirmând: „câtă vreme în mod real şi efectiv serviciile ar fi fost recepţionate", în condiţiile în care a prezentat dovezi că serviciile nu doar au fost acceptate de beneficiar, dar au fost facturate şi plătite. Atât timp cât legislaţia şi documentaţia de atribuire permit prezentarea oricărui document justificativ, prin care face dovada prestării şi acceptării serviciilor, nu doar a proceselor verbale de recepţie, intervenientul consideră că nu poate exista obligaţia "impusă" de contestatoare ca subscrisa să procure "orice act de acceptanţă, confirmare, recepţie". Răspunzând pretenţiei contestatoarei potrivit căreia facturile nu fac dovada prestării, în absenţa dovezii plăţii acestora, intervenientul arată că a prezentat anexat cererii de intervenţie extrasele de cont de trezorerie, ce fac dovada încasării tuturor facturilor prezentate, reprezentând valorile declarate ca experienţă similară. Analizând extrasele de cont, contestatoarea afirmă, lipsit de orice logică juridică, faptul că, întrucât data încasării unor servicii nu este anterioară datei de 03.12.2019, aceste documente confirmă faptul că serviciile nu erau recepţionate. Ori, susține intervenientul, în extrasele de trezorerie sunt menţionate seria/numărul şi data emiterii facturii, iar dovada prestării şi acceptării serviciilor se face prin factură, nu prin data încasării contravalorii serviciilor.  Referitor la modalitatea de îndeplinire preliminară a cerinţelor privind experienţa similară prin intermediul DUAE, cu privire la care contestatoarea pretinde că există obligaţia "conform legi... de a menţiona în DUAE, expres, toate documentele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiei de calificare" şi "de a proba declaraţia DUAE, la solicitarea autorităţii, cu documente suport - depunând exact documentele menţionate în DUAE", intervenientul arată că, potrivit art. 12 alin. (1) din 75/88

Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, DUAE constituie o dovadă preliminară, ce se completează cu „informaţii relevante care să demonstreze realizarea plafoanelor valorice/ cantitative impuse pentru cerinţa în cauză", iar în nota de la acest articol se menţionează: „Se va indica în fişa de date a achiziţiei faptul că la nivelul DUAE trebuie precizate de către candidaţi/ofertanţi informaţii cum ar fi: numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, beneficiarul acestuia şi datele sale de contact, data şi numărul documentului de recepţie, precum şi ponderea şi/sau activităţile pentru care a fost responsabil, împreună cu valoarea acestora, fără TVA." Astfel, nu există nicio obligaţie legală de a preciza în DUAE documentele justificative ce se vor depune ulterior pentru dovedirea informaţiilor furnizate, cu atât mai mult, nu există nicio interdicţie legală de a transmite, ca documente justificative, şi alte documente decât cele menţionate în DUAE. Din formularea legală (art. 205 alin (1) din Legea 99/2016: „documentele justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în DUAE", alin. (21): "documentele justificative care dovedesc informaţiile cuprinse în DUAE”, art. 206: "documente justificative sau alte probe în sprijinul informaţiilor declarate în DUAE”), rezultă că în DUAE se declară informaţiile prin care se dovedeşte preliminar îndeplinirea cerinţelor, nu documentele justificative ce vor fi prezentate ulterior. Teza contestatoarei este invalidată, în opinia intervenientului, de prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, potrivit cărora ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire trebuie „să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE”, ceea ce înseamnă că, şi în ipoteza în care ofertatul indică anumite documente justificative în DUAE, oricum trebuie să prezinte documente justificative actualizate la data solicitării entităţii contractante, respectiv alte documente justificative decât cele indicate preliminar în DUAE. DUAE este un formular care se completează exclusiv online (art. 204 din Legea nr. 99/2016), având o structură predefinită, cu următoarele rubrici referitoare la contractele invocate ca experienţă similară: "Descriere", "Valoare", "Moneda", "Data început", "Data sfârşit", "Beneficiari", precum şi o lungime limitată a câmpurilor, astfel încât, informaţiile trebuie prezentate succint. Afirmaţia contestatoarei, potrivit căreia, „Nu pot fi avute în vedere alte documente, diferite şi după caz suplimentare celor declarate în DUAE/depuse autorităţii - sub sancţiunea nulităţii actului/deciziei", reprezintă pur şi simplu o invenţie, fără suport legal, ba, dimpotrivă, este contrară chiar scopului pentru care se utilizează DUAE - acela de a simplifica procedurile de achiziţie publică, prin furnizarea informaţiilor de bază, ca dovadă preliminară, şi "doar ofertantul clasat pe primul loc, după aplicarea criteriului de atribuire ofertelor admisibile, face dovada îndeplinirii cerinţei privind experienţa similară prin prezentarea documentelor justificative" (art. 12 alin. (3) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017). În esenţă, conform definiţiei de la art. 3 lit. u) din Legea nr. 99/2016, DUAE este „declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie". 76

Dovada îndeplinirii cerinţelor nu se realizează prin DUAE, ci prin „documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE", astfel încât, în opinia sa, este admisibilă inclusiv soluţia depunerii unor documente justificative pentru contracte similare care nu au fost declarate iniţial în DUAE. Interpretarea contestatoarei potrivit căreia prin documentele depuse în faţa Consiliului subscrisa "îşi modifică propria declaraţie DUAE” este neîntemeiată, întrucât prin aceste documente, ,,,, arată nu intenţionează să "schimbăm" data proceselor verbale de recepţie din 19.12.2019, ci demonstrează că îndeplineşte cerinţa chiar şi prin raportare la data publicării anunţului, întrucât data finalizării prestărilor este 17.09.2019. Opiniile contestatoarei privind „livrabilele care pot fi utilizate de beneficiar ca rezultat independent” sunt, în opinia intervenientei, lipsite de orice temei juridic, întrucât, caracterul acestor livrabile nu depinde de documentul prin care se face dovada prestării serviciilor, sau de calitatea elaboratorului acestuia (contractor general sau subcontractor), având în vedere că potrivit legislaţiei art. 14 alin. (3) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017: „Cerinţa referitoare la experienţa similară se consideră îndeplinită: a) în situaţia în care operatorul economic, ce prezintă respectiva experienţă, a avut calitatea de antreprenor general în contractul prezentat drept experienţă similară, indiferent dacă acesta a avut subcontractori, urmând a fi luată în calcul întreaga valoare a respectivului contract (deoarece antreprenorul general a avut răspunderea ducerii la îndeplinire a contractului în cauză)." În ceea ce priveşte data de referinţă la care se raportează calculul perioadei de 3 ani în care trebuie să se încadreze prestarea de servicii similare, contestatoarea recunoaşte că, în documentaţia de atribuire, "la modalitatea de îndeplinire - respectiv la documentele doveditoare - se face referire la valoarea serviciilor prestate raportată la data limită de depunere", dar consideră "că această prevedere nu este de natură să schimbe nici definiţia Cerinţei 1șsi nici definiţia pentru servicii duse la bun sfârşit - pe care lntervenienta şi Comisia de evaluare aveau obligaţia să le respecte", întrucât "spre finalul cerinţei autoritatea a uitat care îi sunt condiţiile şi a preluat mot a mot un enunţ din altă procedură", intervenientul apreciază că, o asemenea susţinere nu poate fi acceptată, întrucât cerinţa privind experienţa similară: "servicii similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei" a fost stabilită prin documentele aprobate de entitatea contractantă anterior publicării anunţului de participare în SICAP (strategia de contractare/fişa de date), nefiind vorba de o eroare de preluare a unui „enunţ din altă procedură". Nu este de înţeles deducerea contestatoarei că „intervenienta recunoaşte expres că nu îndeplineşte condiţiile de calificare", în condiţiile în care prin cererea de intervenţie a formulat şi dovedit că subscrisa a prezentat "dovada prestării de servicii recepţionate parţial, până la data 77/88

limită de depunere a ofertei, în valoare totală de 2.724.964 lei fără TVA", iar "valoarea serviciilor prestate de subscrisa în ultimii 3 ani împliniţi la data publicării anunţului de participare în SEAP este de 2.362.724 lei fără TVA", prin urmare cerinţa privind experienţa similară este îndeplinită, indiferent de data de referinţă luată în considerare. ,,,, s-a asigurat că serviciile similare declarate respectă cerinţa pragului minim de 2.000.000 de lei, inclusiv în cazul raportării la data anunţului de participare în SEAP. Prin urmare, interveniena consideră că afirmaţiile contestatoarei că "intervenienta a creat aparenţa că îndeplinea condiţiile prevăzute în Cerinţa 1 privind experienţa similară", "intervenienta nu a îndeplinit Cerinţa 1 de calificare", sunt pur şi simplu false. Așadar, intervenientul consideră că, comisia de evaluare nu poate sancţiona un operator economic pentru respectarea întocmai a documentaţiei de atribuire, care impune declararea la nivel DUAE a "serviciilor similare prestate din cadrul contractelor invocate ca experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei". De aceea, in opinia interveintei, în mod corect, comisia de evaluare a reţinut îndeplinirea cerinţei prin raportare la data depunerii ofertelor, consemnând acest lucru în Procesul verbal nr. 2118 din 28.09.2020 şi în Raportul procedurii. Astfel, contestatoarea pretinde neîntemeiat că ,,,, a susţinut că se impunea o clarificare din partea entităţii contractante - ori, în realitate, aceasta a precizat că entitatea contractantă nu a emis nicio clarificare referitoare la care dintre cele două date de referinţă trebuie să se raporteze ofertanţii, astfel încât, pentru respectarea principiului tratamentului egal, entitatea contractantă este obligată să accepte experienţa similară prin raportarea la oricare din aceste două date de referinţă. De altfel, se arată că, potrivit art. 12 alin (2) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017: „Autoritatea/Entitatea contractantă menţionează explicit în fişa de date a achiziţiei modul de completare a DUAE, astfel încât să poată fi asigurată o abordare unitară a candidaţilor/ofertanţilor, precum şi pentru facilitarea activităţii comisiei de evaluare." În egală măsură, intervenienta arată că, nici contestatoarea nu a solicitat clarificări şi nu a contestat prevederea a două date de referinţă în documentaţia de atribuire, astfel încât, orice critici privind regulile de desfăşurare a procedurii din partea contestatoarei au un caracter tardiv, iar Consiliul

poate remarca şi lipsa unui interes personal al contestatorului în formularea criticilor în discuţie, la momentul de faţă, având în vedere că a înţeles să reclame modalitatea în care entitatea contractantă a stabilit aceste reguli abia după ce a primit rezultatul procedurii, conform căruia oferta sa nu a fost desemnată câştigătoare. Ori, prin participarea la procedură, contestatorul a cunoscut şi acceptat aceste reguli, drept care nu poate pretinde că interesul său personal ar fi vătămat doar ulterior primirii unui rezultat al evaluării nefavorabil. Mai mult, intervenientul arată că, contestatorul consideră că "nerespectarea acestor obligaţii exprese la elaborarea documentaţiilor, ce a condus la interpretări din partea ofertanţilor, se sancţionează cu anularea procedurii", iar "nici Consiliul și nici autoritatea nu pot remedia în prezent eroarea", dar urmăreşte, pe 78

calea contestaţiei, respingerea ofertei Synergertics ca inadmisibile şi continuarea procedurii cu evaluarea doar a ofertei sale. Pe de altă parte, , intervenientul menționează faptul că, în totală contradicţie cu pretenţiile formulate, contestatoarea afirmă că „întrucât procedura de achiziţie este finalizată şi o modificare a condiţiilor de calificare din Fişa de date încalcă principiile prevăzute de art. 2 alin. 2, Consiliul are obligaţia expres prevăzută de lege de a anula procedura de atribuire", argumente ce privesc o pretinsă încălcare generală, posibilă, a legii: "alţi potenţiali ofertanţi ar fi putut, desigur, să-şi întocmească ca şi intervenienta acte în respectivul interval şi să se prezinte la procedură", inadmisibilă, în opinia sa, în absenţa unui interes actual, legitim, născut dintr-o vătămare suferită de un operator economic participant la procedură. Mai mult, intervenientul învederează că, contestatarul însuşi nu are interes în anularea procedurii, întrucât, în acelaşi capitol din Notele scrise, precizează că "nu se pune problema anulării procedurii”, dar urmăreşte "anularea actelor atacate". În opinia intervenientului, interpretarea contestatarei este netemeinică: condiţiile de calificare din fişa de date „nu se modifică", ci, în soluţionarea contestaţiei, Consiliul este învestit să verifice dacă, în procesul de atribuire, entitatea contractantă a respectat regulile de desfăşurare a procedurii, stabilite prin documentaţia de atribuire, chiar şi în condiţiile în care aceasta conţine prevederi contrare. Din acest punct de vedere, intervenientul solicită Consiliul să constate că entitatea contractantă a verificat "experienţă similară, raportată la data limită de depunere a ofertei", conform cerinţei privind completarea DUAE, definite la secţiunea "modalitatea de îndeplinire a cerinţei", iar procedura nu este viciată, astfel încât să fie necesară adoptarea unor măsuri de remediere, ţinând cont de faptul că, oricum, îndeplineşte cerinţa şi prin raportare la data publicării anunţului de participare. Sub acest aspect, în deplină aplicare a principiilor achiziţiilor publice, intervenientul arată că, entitatea contractantă a precizat că „interpretarea cerinţei în forma data de Contestatoare este contrară însăşi scopului cerinţei, respectiv acela de a permite ofertanţilor să îşi demonstreze experienţa similară."  În ceea ce priveşte interpretarea contestatoarei că ",,,, trasează îndrumări precise Completului 10 al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor”, intervenientul precizează că, într-adevăr, acest pasaj (ultimele 9 rânduri de la pagina 15 şi primele 3 rânduri de la pagina 16 ale cererii de intervenţie) este preluat din motivarea unei Decizii a Consiliului într-o speţă similară , din acest motiv, stilul, astfel cum remarca şi contestatoarea, este specific enunţării considerentelor, menționând, totodată că, „aşteptarea” sa fiind ca soluţia pronunţată de Consiliu şi în cazul de faţă să fie similară, întrucât dezleagă aceleaşi probleme de drept, potrivit adagiului "ubi eadem ratio eadem solutio" şi al principiului predictibilităţii interpretării prevederilor legale de către Consiliu. 79/88

2. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ,,,, a justificat preţul „aparent neobişnuit de scăzut" ofertat Motivele contestatoarei în susţinerea acestui capăt al contestaţiei sunt, în opinia intervenientului, doar simple speculaţii, fără niciun suport legal sau în situaţia de fapt. Astfel, intervenientul precizează faptul că, nu există instituţia "cauzei nelegitime" în materia achiziţiilor publice, iar opinia contestatoarei potrivit căreia „cauza ce a stat la baza ofertei intervenientei este ilicită şi imorală, iar actele întocmite de autoritate privind analiza acestei oferte, clasarea ei pe primul loc şi declararea drept câştigătoare sunt nule" este lipsită de temei legal. Nici pretenţia contestatoarei că preţul ofertat de ,,,, "nu constituie uzanţe cinstite şi nu reflectă bună credinţă" nu se încadrează în vreo ipoteză prevăzute de legislaţia achiziţiilor publice, care sancţionează doar înţelegerile între operatorii economici, în sensul influenţării preţurilor ofertate, ceea ce, nu este în mod evident cazul în prezenta procedură. Preţul ofertat de ,,,, nu este derizoriu şi neserios, cum în mod neadevărat susţine contestatoarea, ci, dimpotrivă, există un singur contract de achiziţie publică în România pentru elaborarea unei documentaţii de tip Plan Urbanistic Zonal care s-a semnat la un preţ superior celui ofertat de subscrisa în prezenta cauză, şi anume "PUZ Închidere inelul median de circulaţie la zona nord/autostrada urbană", contractat de Municipiul ......... în anul 2010 - dar acest contract cuprindea de fapt 7 PUZ- uri pentru teritorii de referinţă foarte mari, reglementând zonele cele mai complexe ale capitalei României, precum şi elaborarea studiului de fezabilitate pentru "autostrada urbană". Provocarea pentru contestatoare este de a

indica în SICAP un anunţ de atribuire a unui contract pentru elaborarea unui plan urbanistic zonal, la un preţ superior ofertei financiare a Synergerics - întrucât nu există. Contestatoarea invocă aşa-zise "valori minimale de referinţă", "preţurile de piaţă pentru servicii similare", dar nici nu indică sursa acestora şi nici nu precizează care ar fi aceste valori minimale. Ori, astfel cum a susţinut şi demonstrat prin cererea de intervenţie, intervenientul arată că nu există "standarde de cost"/"preţuri de referinţă", pentru că în mod obiectiv nu pot fi stabilite aceste valori de referinţă. Cu privire la justificarea preţului ofertat de ,,,,, contestatoarea pretinde nefondat că există "discrepanţe între documentele depuse în cadrul ofertei și susţinerile din Răspunsurile la Clarificări”, neindicând care sunt aceste aşa-zise discrepanţe. Referitor la trimiterile contestatoarei la procentele calculate ca raport între preţurile ofertate şi valorile estimate ale achiziţiei, intervenientul aduce în atenţia Consiliului că ,,,, trebuie să justifice fundamentarea economică a preţului ofertat, nu a procentului, - procentul îl consideră lipsit de orice relevanţă. Însuşindu-şi criticile cu privire la inadecvarea indicatorilor inventaţi „Preţ PUZ la hectar”, contestatoarea introduce, prin Notele scrise, o nouă motivare, făcând trimitere către Conceptul "tariful mediu/ora proiectare/ha (lei)" pentru Planuri urbanistice zonale și de detaliu, menţionat de Ordinul Arhitecţilor din România, prin trimitere la Ordinul 11/N din 01.06.1994. Ori, Ordinul 11N a fost emis la nivelul anului 80

1994, pentru institutele de proiectare de stat, într-o perioadă în care economia României nu devenise o "economie funcţională de piaţă" şi când, pentru elaborarea documentaţiilor urbanistice, nu se utilizau tehnologii informaţionale, astfel încât acest ordin nu are nicio relevanţă în prezent. Registrul Urbaniştilor din România nu utilizează, spre exemplu, Ordinul 11/N/1994, fiind de altfel inexplicabil cum Ordinul Arhitecţilor din România face trimitere la Ordinul 11/N/1994, preluându-l într-un mod incorect. Tabelul referit de contestatoare nu cuprinde "onorariile de referinţă", ci o modalitate de estimare a preţului lucrării ca produs între un număr estimat de CCP ("unitatea capacitivă de concept de proiectare", adică "ore proiectare"), pe tranşe, şi Tariful pe CCP, simbolizat cu To. Ori, tocmai To este variabila care nu este precizată în Tabelul referit, întrucât, după cum chiar Ordinul 11N/1994 explică, aceasta "se stabileşte de către consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de proiectare, pe baza datelor de bilanţ realizate, în medie, în perioadele anterioare", fiind deci o valoare proprie fiecărei unităţi de proiectare.

Pe de altă parte, dacă ar aplica "formula de calcul" din Tabel anexă 7.3. C şi D, intervenientul arată că ar obţine următorul estimat al "volumului de CCP = ore de proiectare" pentru acest contract: 24.010 + 140 * (1236 - 100) = 183.050 "ore proiectare CCP" și că, aceasta ar corespunde unei echipe de 45 de specialişti, care ar lucra timp de 720 de zile calendaristice pentru acest proiect (valoarea este calculată luând în considerare doar numărul de zile lucrătoare). Ori, entitatea contractantă a stabilit o echipă de proiect alcătuită din 7 specialişti. Admiţând că aceştia vor lucra pe parcursul duratei estimate a contractului (720 de zile calendaristice) exclusiv pentru acest proiect, ajustând pentru a lua în calcul doar numărul de zile lucrătoare, rezultă că efortul de muncă estimat de entitatea contractantă, corespunzător echipei de proiect solicitate, ar fi de 28,2 mii ore, valoare inferioară de 6,5 ori celei de 183 de mii de ore "estimate" cu formula din Ordinul 11N/1994. Spre exemplu, intervenientul arată că a indicat în justificarea preţului ofertat numărul estimativ de "zile-om" pe care îl anticipa ca alocare de resurse umane, luând în considerare experţii principali solicitaţi de autoritatea contractantă şi un număr dublu de experţi suplimentari, dar fiecare dintre aceşti experţi are un cost diferit. O valoare T0 ("tarif pe oră medie de proiectare a firmei", pe baza "datelor de bilanţ") nu poate fi calculat decât într-un institut de proiectare de stat, care are implementat un sistem de normare a muncii de sorginte comunistă, menit să justifice o schemă inutilă de personal supradimensionat. Statistic, intervenientul susține că, s-ar putea calcula un indicator de tip preţ total lucrare/total ore de muncă consumate, dar acesta variază atât de mult de la un proiect la altul, încât este nefolositor şi nerelevant. În opinia sa, este evident că autoritatea contractantă a supraestimat valoarea contractului, prin supraestimarea în primul rând al volumului de muncă necesar, aplicând formule inadecvate şi perimate. 81/88

Așadar, Synergertics arată că nu înţelege relevanţa pentru prezenta cauză a discuţiei contestatoarei legată de proiectul "Cadastrului Verde" al Municipiului ......... sau invocarea participării la elaborarea "Registrului Spaţiilor Verzi al municipiului .........", care are termen de finalizare în noiembrie 2020 (afirmaţia contestatoarei "intervenienta înregistrează depăşirea termenului contractului pentru realizarea cadastrului verde al Mun. .........", fiind astfel mincinoasă) şi care, pe data de 12.10.2020 a fost pus în consultare publică de către Primăria ........., în vederea

propunerii spre aprobare Consiliului Local al municipiului .......... Referitor la complexitatea ridicată a lucrării, atât de clamată de contestatoare, intervenientul susține că, motivele invocate în „Notele scrise” sunt cel puţin bizare: „îndeplineşte toate cerinţele de urbanism ale unui oraş de mărime medie", „Planul Urbanistic Zonal al portului va avea în vedere, pe de altă parte, şi toate tipurile de activităţi umane specifice unui oraş: rezidenţial, comercial, spitalicesc...”, nu a identificat în cerinţele de temă din caietul de sarcini, nici în Master Planul Portului ......... (Contract nr: 4122, din 03.02.2014) nicio propunere ca portul să se transforme în dezvoltator imobiliar, dar nu-și putea explica susţinerile contestatoarei întrucât aceasta este aria discutabilă de expertiză în care este specializată. Explicaţiile contestatoarei cu privire la lucrările hidrotehnice în zona de acvatoriu portuar sunt, în opinia sa, neconvingătoare şi nu pot valida calculul eronat prezentat în contestaţie. Mai afirmă contestatoarea că "prin nenumărate solicitări de corectare şi completare, autoritatea, încălcând principiile nediscriminării şi tratamenului egal, a permis intervenientei să-şi ajusteze oferta", precum şi că "intervenienta şi-a modificat oferta financiară", sens în care, intervenientul solicită Consiliul să constate că oferta financiară nu a fost modificată prin răspunsurile la clarificări, întrucât erorile aritmetice semnalate de comisia de evaluare nu vizează propunerea financiară propriu-zisă, ci calculele privind fundamentarea preţului ofertat, astfel încât nu sunt incidente prevederile art. 140. Alin. (9) şi alin. (10) din HG nr. 394/2016. De asemenea, intervenientul aduce în atenţia Consiliului aspectele implicate în soluţionarea prezentei cauze, determinate de legislaţia aplicabilă, astfel, referitor la capătul din contestaţie privind îndeplinirea de către ,,,, a experienţei similare, susţinerea principală a contestatoarei este că acesta nu a prezentat "procese verbale de recepţie" pentru dovedirea prestării de "servicii duse la bun sfârşit", în ipoteza "servicii recepţionate parţial”, astfel încât, oferta sa este inacceptabilă (art. 228 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 şi art. 143 alin. (2) lit. b) HG nr. 394/2016). Ori, comisia de evaluare a stabilit că documentele transmise sunt suficiente şi concludente pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţei. Intervenientul apreciază că decizia Consiliului nu poate fi în sensul anulării actelor atacate şi reluării procedurii doar cu oferta contestatoarei, întrucât, dacă documentele depuse de aceasta ar fi fost considerate de către comisia de evaluare incomplete, aceasta avea obligaţia de a-i solicita clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate în cadrul 82

ofertei, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei (art. 221 alin. (1) din Legea nr. 99/2016), acelaşi raţionamentul fiind valabil şi în cazul celui de al doilea capăt al contestaţiei, referitor la "preţul aparent neobişnuit de scăzut”. Syneegetics a justificat în mod deplin preţul ofertat, în raport cu toate criteriile prevăzute la art. 222 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 şi cu cerinţele entităţii contractante, iar oferta poate fi neconformă doar în ipoteza în care „ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propus" (art. 142 alin. (3) din HG 395/2016). Ori, pe baza răspunsurilor la solicitări şi a informaţiilor prezentate, comisia de evaluare a stabilit că preţul ofertat este justificat, nefiind necesare clarificări suplimentare. În concluzie, în opinia sa, Consiliul ar putea decide eventual dacă mai sunt necesare şi ale documente/ informaţii suplimentare, care trebuie solicitate, ca ofertant desemnat câştigător, în vederea încheierii contractului, orice altă soluţie încălcând dreptul legitim al său de a susţine oferta depusă. Astfel, pentru toate cele menţionate în cuprinsul cererii de intervenţie şi în prezentele concluzii scrise, intervenientul solicită Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor să admită cererea de intervenţie formulată şi să respingă contestaţia ca neîntemeiată şi nefondată, cu menţinerea în întregul lor a actelor atacate şi a rezultatului procedurii de atribuire. Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. , contestatorul a transmis „concluzii scrise”, prin care a solicitat admiterea contestației, pentru următoarele motive: În opinia sa, intervenienta nu îndeplinește condiţiile de calificare din Fișa de date, pct. III.1.3.a) „Capacitatea tehnică și/sau profesională”, „Cerinţa 1: Informații privind Experienţă similară LOT 2: Ofertantul va face dovada ca a prestat servicii de urbanism sau similare duse la bun sfarsit în ultimii 3 ani (împliniți la data publicării anunțului de participare în SEAP), în valoare cumulată de cel puțin 2.000.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. Prin servicii duse la bun sfarsit în ultimii 3 ani, împliniți la data publicării anunțului de participare în SEAP se înțelege: a) servicii recepționate parțial, cu condiția ca specificul contractului/activităților ce reprezintă experiența similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar că rezultat independent; b) servicii recepționate la sfârșitul prestarii; serviciul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanție. Modalitatea de îndeplinire: •La nivelul DUAE, fiecare operator economic (ofertant unic/ofertant asociat) va preciza informațiile următoare: -numarul și data contractului invocat drept experiență similară, -data și numărul documentului de recepţie”. 83/88

Aşadar, contestatorul subliniază faptul că, în mod expres, precis și neechivoc, autoritatea a solicitat prin DA obligatorie pentru orice ofertant: - Ofertanții să fi prestat - Servicii similare - Duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani împliniți la data publicării anunțului - în valoare de 2000000 lei . Or, contestatorul susține că, a demonstrat, dincolo de orice dubiu, iar intervenienta a recunoscut: -că nu ofertanta a prestat serviciile, ci alții (și pretinde că are experiența similară fiindca a încheiat contractele cu cei ce o au!) -că foarte puține dintre serviciile prestate erau duse la bun sfârșit la data publicării anunțului. Așadar, contestatorul susține că, ofertanta nu a participat la această procedura în asociere cu cei ce au prestat efectiv serviciile ca să poată beneficia de experiența lor și nici nu i-a declarat terți susținători ai capacitații sale profesionale. Astfel, contestatorul consideră că, interpretarea intervenientei încalcă cerinţa expresă din Fișa de date, dar și Legea nr. 99/2016: „Art. 191. (1) Entitatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției criteriile privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul sectorial/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. (2) Criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existența unui nivel corespunzător de experiență, prin raportare la contractele executate în trecut. Art. 192. Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: a)o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoțită de certificate de bună execuție pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; b)lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă”. În consecință, contestatorul apreciază că, încălcarea condiției de calificare atrage neconformitatea ofertei. 84

Pentru motivele prezentate, contestatorul solicită admiterea contestației, în opinia sa „intervenienta nemaiputând fi salvată ca, în precedentele exemplificate”, atașând, în susținere, Deciziile CNSC nr. 627/C10/306/12.03.2018, nr. 1564/C10/1766/ 03.09.2020, nr. 1749/C10/ 1771/25.06.2018, precum și decizia emisă în prezenta cauză, respectiv nr. 1066/C10/ 943,944/25.06.2020 Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de entitate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, online, pentru atribuirea contractului de achiziție sectorială de servicii având ca obiect ”Elaborare P.U.Z. Port ......... - Zona și Actualizare P.U.Z. Portul .........- Zona .........”, organizată pe loturi. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare nr. , criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. În procesul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr. , privind lotul 1, s-a consemnat depunerea a 2 oferte. Împotriva primului rezultat al procedurii consemnat în cadrul raportul procedurii nr. , privind lotul 1 și în raportul procedurii nr. , privind lotul 2, s-a consemnat admisibilitatea celor 2 oferte, precum și desemnarea ofertei depuse de asocierea ......... SRL – SRL ca fiind câștigătoarea procedurii, SC ......... SRL situându-se pe locul 2, ......... SRL a depus contestație ce a fost soluționată prin Decizia CNSC nr. 1066/C10/943,944/25.06.2020, prin care Consiliul a dispus: „....admite contestațiile formulate de SC ......... SRL, pentru lotul 1 si pentru lotul 2, în contradictoriu cu .......... Dispune anularea proceselor-verbale de evaluare nr. 514/20.03.2020 pentru lotul 1 si nr. 515/20.03.2020 pentru lotul 2, anularea raportului procedurii nr. 19232/14.05.2020 pentru lotul 1, anularea raportului procedurii nr. 19236/14.05.2020 pentru lotul 2, precum si a tuturor comunicarilor subsecvente acestora. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune continuarea procedurii, dupa indeplinirea dispozitiilor de mai sus, prin recalcularea punctajelor aferente ofertelor SC ......... SRL, pentru ambele loturi, potrivit motivarii, in termen de 10 zile lucratoare de la comunicarea prezentei decizii. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererile de intervenție formulate de ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare.” 85/88

Împotriva Deciziei CNSC, ......... SRL a depus plângere, ce a fost respinsă prin Hotărâre nr. 106/12.08.2020, pronunțată, în dosarul nr. 288/36/2020, de Curtea de Apel .......... Ulterior, autoritatea contractantă a întocmit raportul procedurii nr. 37708/29.09.2020 – lotul 2, prin care oferta depusă de SC ......... SRL a fost declarată câștigătoare, cu un punctaj de 100 puncte, oferta depusă de ......... SRL clasându-se pe locul II, cu 82.19 puncte. Împotriva procesulului-verbal nr. 2118/28.09.2020, a raportul procedurii nr. 37708/29.09.2020, a procesului-verbal nr. 2012/15.09.2020 și nr. 2048/18.09.2020, precum și a comunicărilor rezultatului procedurii nr. 37710/29.09.2020 și nr. 37709/29.09.2020, privind lotul 2, ......... SRL a formulat contestația care face obiectul dosarului nr. 2020. Ca un aspect prealabil, Consiliul va admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL; acesta are interes să intervină în cauză, deoarece a fost desemnat câștigător al procedurii, potrivit raportului procedurii . lotul 2, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 61 și următoarele din Cod procedură civilă. Pe fondul contestației formulate de SC ......... SRL, Consiliul retine urmatoarele: Prin contestatia depusa, SC ......... SRL sustine ca oferta depusa de SC ......... SRL pentru lotul 2 nu ar fi trebuit declarata admisibila, invocand motive legate de presupusa neindeplinire a cerintei privind experienta similara si de un pret aparent neobisnuit de scazut al acestei oferte. Consiliul constata ca deciziile de declarare admisibile a ofertelor depuse de SC ......... SRL pentru loturille 1 si 2 au fost consemnate in raportul procedurii nr. 19232/14.05.2020 pentru lotul 1 si in raportul procedurii nr. 19236/14.05.2020 pentru lotul 2, nu au fost contestate in termen legal si nu mai poate fi luata in considerare o reevaluare a admisibilitatii acestor oferte avand in vedere dispozitivul si motivarea deciziei CNSC nr. 1066/C10/943,944/25.06.2020, decizie ramasa definitiva prin Hotărârea nr. 106/12.08.2020, pronunțată de Curtea de Apel ........., care a decis respingerea plangerii formulate de SC ......... SRL. In decizia CNSC nr. 1066/C10/943,944/25.06.2020 s-a dispus explicit „continuarea procedurii,.. prin recalcularea punctajelor aferente ofertelor SC ......... SRL, pentru ambele loturi, conform motivarii” si in niciun caz reevaluarea admisibilitatii vreunei oferte depuse de oricare dintre participantii la procedura. Potrivit prevederilor art 26 alin (101) din Legea nr. 101/2016: „Art. 26 (101) În situaţia în care contestaţia vizează rezultatul procedurii de atribuire şi se dispune reevaluarea ofertelor, Consiliul va indica în mod clar şi precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare şi măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării.” In speta, limitele reevaluarii au fost clar stabilite la „recalcularea punctajelor aferente ofertelor SC ......... SRL, pentru ambele loturi” orice revenire/reevaluare asupra admisibilitatii ofertelor fiind exclusa. 86

Entitatea contractanta ......... avea obligatia sa puna strict in aplicare decizia CNSC, ramasa definitiva, neavand dreptul sa procedeze arbitrar la reevaluarea admisibilitatii ofertelor sau la alte actiuni in afara limitelor impuse de decizie, si si-a respectat aceasta obligatie. Consiliul constata ca entitatea contractanta a pus in aplicare, in mod riguros, decizia CNSC nr. 1066/C10/943,944/25.06.2020, a recalculat punctajul ofertei SC ......... SRL pentru lotul 2 (care face obiectul contestatiei) si a declarat, in mod legal, castigatoare oferta depusa de SC ......... SRL conform criteriului de atribuire stabilit prin documentatie, potrivit raportului procedurii nr. 37708/29.09.2020 – lotul 2. În consecință, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de ......... SRL, pentru lotul 2, în contradictoriu cu .......... Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de ......... SRL, pentru lotul 2, în contradictoriu cu .......... În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, admite cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

......... ......... ......... 87/88

88