BO2021_1238
AdmiteCPV: 45316110-9
Critici: D3.2
Buletin oficial · acces liber
CPV: 45316110-9
Critici: D3.2
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1238/C5/1225 Data: 10.06.2021 Prin contestația datată 19.05.2021, neînregistrată la emitentă, depusă
în
original,
înregistrată
la
Consiliu
sub
nr. 26030/19.05.2021, ...SRL, cu sediul în municipiul ..., având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna ... înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată legal prin ..., în calitate de administrator și convențional, prin avocat ..., a contestat documentația de atribuire întocmită în cadrul procedurii de atribuire „simplificată”, online, fără etapă finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Execuție lucrări «Modernizare iluminat stradal în comuna ..., județul Mureș»”, cod CPV 45316110-9 (Rev.2), inițiată de COMUNA ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în comuna ..., str. ... și a solicitat în principal, obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale și suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, iar, în subsdiar, în cazul imposibilităţii adoptării măsurilor corective, anularea procedurii de atribuire, precum și obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată. Cererea de suspendare a procedurii formulată de AMIRAS C & L IMPEX SRL a fost respinsă, ca rămasă fără obiect prin Încheierea nr. 1376/C5/1225/24.05.2021. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: În susținerea contestației, ...SRL consideră că autoritatea contractantă ar trebui obligată la modificarea următoarelor specificații tehnice din proiectul tehnic, după cum urmează: Pagina 1 din 13
În caietul de sarcini, la cap. „Cerințele tehnice minime obligatorii pentru aparatele de iluminat cu LED” se solicită eronat și restrictiv „dispersorul este realizat din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată”. Sub acest aspect, contestatoarea consideră că, prin această specificație, autoritatea contractantă se abate de la Ghidul aferent Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public derulat în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, potrivit căruia singurele standarde ce trebuie respectate, conform art. 10 lit. c), sunt SR EN 13201 şi SR EN 60598. Astfel, de vreme ce Ghidul impune respectarea prevederilor standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598, comparând fişele tehnice ale aparatelor de iluminat cu LED, unde se solicită compartimentul optic cu dispersor din sticlă plană, clară şi securizată, cu prevederile standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598, se constată că Ghidul nu impune astfel de cerinţe, motiv pentru care fişele tehnice conţin cerinţe restrictive cu efectul de a înlătura concurenţii de la licitaţie. Contestatoarea susține că, la aparatele de iluminat cu tehnologie LED, sticla nu are rol de dispersor, ci de a etanşa compartimentul optic şi de a corespunde la testul de praf şi apă conform standardului SR EN 60529:1995, iar noile tehnologii folosesc lentilele atât pentru dispersia luminii cât şi pentru dirijarea pe suprafaţa care trebuie iluminată, respectiv calea de rulare - drum, alee pietonală, etc. Totodată, contestatoarea învederează că sticla, care nu are rol de a dirija şi dispersa lumina, este o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri, de aceea, în prezent, foarte mulţi producători au renunţat la folosirea sticlei cu rol de etanşare, fiind înlocuită cu lentilă tip „multilens” prevăzută cu garnitură din cauciuc siliconic care asigură în acelaşi timp dispersia luminii conform cerinţelor de SR EN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă. Contestatoarea evidențiază că lentila tip „multilens” este o structură monobloc din material plastic transparent (uzual policarbonat tratat UV) care include toate lentilele asociate fiecărui LED, iar aceasta, fiind din policarbonat, se asigură un grad de protecţie de IP67 conform SR EN 60529:1995 şi rezistență la impact de minim IK10 conform SR EN 62262:2004, toate aceste performanţe fiind superioare soluţiei cu lentile şi geam din sticlă securizată şi tratată termic. Mai mult decât atât, este adus la cunoștință că soluţia de compartiment optic formată din lentila „multilens” este mai eficientă din punct de vedere optic, deoarece se foloseşte tehnologia TIR (Total Internal Reflection), unde eficienţa optică este de peste 92%, spre deosebire de soluţia cu două compartimente optice, unde geamul din sticlă securizată termic introduce pierderi de minim 10%, în funcţie de grosimea sticlei, din cauza reflexiilor de la suprafaţa acesteia, eficienţa optică totală fiind de maxim 83%. Niciun aparat de iluminat cu LED, care foloseşte sticla transparentă tratată termic şi securizată, comercializat în România pentru iluminatul stradal nu rezistă la impact IK10. De asemenea, sticla nu asigură dispersia luminii pe calea de rulare conform SR EN 13201. Pagina 2 din 13
...SRL mai arată și faptul că producătorii aparatelor de iluminat cu LED-uri folosesc, în procesul de producere al acestora, mai multe tehnologii pentru protecția compartimentului optic şi împotriva prafului şi al apei, respectiv pentru rezistenţă la impact conform standardului SR EN 62262:2004. Dintre aceste tehnologii, AMIRAS C & L IMPEX SRL a indicat policarbonatul transparent, respectiv cauciucul siliconic transparent, toate tratate UV. ...SRL consideră că, în situaţia în care autoritatea contractantă solicită doar sticlă clară plană şi securizată cu rol împotriva prafului şi a apei, o face strict pentru a restricţiona accesul mai multor ofertanţi, astfel încât un singur ofertant/producător să îndeplinească toate aceste caracteristici, ceilalţi ofertanţi neavând posibilitatea să oferteze un produs cu caracteristici care corespund integral cerinţei şi ca atare să fie descalificaţi din punct de vedere tehnic. Faţă de aceste aspecte, ...SRL a solicitat obligarea autorității contractante să elimine această cerinţă sau să dispună reformularea în sensul următor: „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă, policarbonat, PMMA, trat UV și rezistență la impact IK /.../”. În Caietul de sarcini, la cap. „Cerinţele tehnice minime obligatorii pentru aparatele de iluminat cu LED” se solicită „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat”; „Deschiderea compartimentului accesorii electrice se va face în partea de jos /.../”; „fixarea se face în minim 2 balamale și minim 2 cleme de deschidere”. Față de acest aspect, contestatoarea face trimitere la Standardul SR F.N 60598-1, secțiunea II.3 „Condiţii speciale Corpuri de iluminat pentru iluminat public” și Standardul SR EN 60598-2, din care rezultă că nu se menționează soluții de proiectare şi construcţie a aparatului de iluminat, cum şi în ce fel trebuie să se deschidă compartimentul accesorii, concluzionând că aceste cerinţe sunt restrictive, cu efectul de a înlătura concurenţii de la licitaţie. În acest sens, contestatoarea se întreabă de ce este relevant pentru autoritatea contractantă ca mentenanţa unui corp de iluminat să se efectueze cu unelte sau fără unelte, sau de ce pentru compartimentul optic al aparatului de iluminat se pot folosi unelte, iar pentru compartimentul accesorii electrice trebuie să se intervină fără unelte, concluzionând că autoritatea contractantă are interesul să favorizeze un anumit tip de aparat de iluminat/un anumit producător. ...SRL se întreabă de ce cutiile cu puncte de aprindere, cutiile de distribuţie a energiei sau altele care conţin echipamente şi circuite electrice nu sunt prevăzute cu cleme de deschidere rapidă şi facilă, ci doar cu diverse sisteme/chei speciale, închideri securizate sau mai dificil de deschis de persoane neautorizate. Sub acest aspect, contestatoarea consideră că, accesul la compartimentul de accesorii al aparatului de iluminat, unde se regăsesc circuitele electrice, ar trebui să nu fie facil deschiderii de către orice persoană, existând pericol de electrocutare, însă, pentru operaţiile de Pagina 3 din 13
mentenanţă nu este necesar accesul în compartimentul accesorii, mentenanţa la un aparat de iluminat cu LED-uri presupunând, conform standardelor europene, curăţarea de praf a compartimentului optic, degajarea crengilor din imediata apropiere a aparatelor de iluminat, îndepărtarea oricăror corpuri străine ce se afla pe aparatul de iluminat (cuiburi de păsări, etc.). Referitor la această cerință, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la renunțarea acesteia, întrucât au fost încălcate dispoziţiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. În dovedirea contestației, ...SRL a depus, în copie, un set de înscrisuri. Prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr. 26242/20.05.2021, ...SRL a depus, în original, Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207216291/1 din 19.05.2021, în sumă de 9.500 RON, eliberată de CEC BANK – Sucursala Târgoviște. Prin adresa nr. 26520/1225/C5/21.05.2021, Consiliul a solicitat autorității contractante COMUNA ... înaintarea dosarului achiziției publice în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 101/2016, precum și dovezi privind publicarea în SEAP a contestației și transmiterea punctului de vedere către contestatoare. Prin adresa nr. 2622/24.05.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 27116/25.05.2021, autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere referitor la contestație, însoțit de dosarul achiziției publice. În punctul său de vedere, în ceea ce privește critica de la pct. 1 al contestației, autoritatea contractantă învederează că Standardul SR EN 13201 este un standard format din 5 părți care fac referirile la: - selectarea claselor de iluminat; - cerinţele de performanță (defineşte prescripțiile de performanță care sunt specificate sub formă de clase de iluminat referitoare la iluminatul public ce vizează cerinţele vizuale ale utilizatorilor căilor de circulaţie şi ia în considerare aspectele de mediu ale iluminatului public); - calculul performanțelor; - metode de performanță fotometrică și indicatori de performanță energetică, prin urmare Standardul SR EN 13201 nu prevede specificațiile tehnice ale aparatelor de iluminat și nici tehnologiile de fabricație. De asemenea, autoritatea contractantă aduce la cunoștință că Standardul SR EN 60598 oferă prescripții generale pentru corpurile de iluminat care conţine surse luminoase, prescripțiile și încercările din Standardul 60598 referindu-se la clasificare, marcare, construcție mecanică și construcție electrică, prevederi care au fost respectate în cerințele aparatelor de iluminat, acestea fiind prevederi generale. Referitor la afirmaţia contestatoarei, potrivit căreia „Sticla, care nu are rol de a dirija și dispersa lumina, este o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri. De aceea, în prezent, foarte mulți producători au renunțat la folosirea sticlei cu rol de etanșare /.../”, autoritatea contractantă face următoarele precizări: - sticla are un rol esențial în calitatea luminii, de unde și numele de dispersor (rol de dispersie a luminii), iar marii producători folosesc acest material pentru a îmbunătății calitatea produselor, prin sticle dispersor Pagina 4 din 13
antireflex (reducerea orbirilor), sticle cu auto-curățare (păstrare în timp a performanțelor optice) etc; - în urma studierii industriei iluminatului public s-au identificat nenumărați producători, atât de pe plan mondial, european cât și național, care folosesc această tehnologie, în special pe produse de top, ce indică faptul că această tehnologie este una actuală și de ultimă generație, exemplificând producătorii Philips, Schreder, Elba, Zumtobel, Electromagnetica, LUG, Osram; - autoritatea contractantă urmărește să implementeze un sistem care reduce cheltuielile publice pe durata vieţii acestuia. A ales folosirea sticlei ca dispersor și din motivul de a reduce procesele de întreținere, procese costisitoare ce afectează bugetul local și nu în ultimul rând, pentru a oferi un sistem de iluminat de calitate ce se păstrează la parametrii optim pentru cât mai mult timp. Dispersorul din policarbonat are o transmitanță a luminii mai scuzată, iar în câmp electrostatic absorbția de praf este mare. De altfel, în timp, dispersoarele din policarbonat se îngălbenesc reducându-se nivelul de iluminare, necesitând intervenții de curățare la intervale de timp mai reduse generând costuri de întreținere suplimentare (față de dispersoarele de sticlă). Autoritatea contractantă concluzionează că acest tip de dispersor nu îngrădește concurența, permiţând tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate ci, mai degrabă, stabilește un nivel calitativ minim care va determina nivelul costurilor de întreținere pe perioada de operare a investiției. Totodată, se arată că această soluție este larg răspândită între producătorii de sisteme de iluminat stradal și la îndemâna oricui, nefiind o tehnologie greu accesibilă. Având în vedere cele de mai sus, COMUNA ... apreciază că cerinţa din fișa tehnică care prevede dispersorul de sticlă respectă prevederile art. 155 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, prin faptul că pe piaţa internațională și internă există suficienți producători de la care constructorii se pot aproviziona în vederea executării lucrărilor. Referitor la critica autoarei contestației de la pct. 2, autoritatea contractantă precizează că modul de montaj, poziționarea și securitatea punctelor de aprindere sau cutiilor de distribuție sunt diferite față de cele ale aparatelor de iluminat. Aparatele de iluminat sunt montate la înălțimi de peste 7 m, astfel că nu există necesitatea securizării cu chei speciale a sistemelor de închidere. Mai mult, se arată că intervenția asupra aparatelor de iluminat se face cu utilaje ridicătoare, ce sunt uneori calate pe suprafață carosabilă, reprezentând un obstacol și un pericol pentru traficul rutier. Accesul pe bază de clemă rapidă (deschiderea compartimentului accesorii electrice fără utilizare de scule), asigură o intervenție rapidă, în vederea eliberării carosabilului de utilajele de intervenție. COMUNA ... menționează că există o multitudine de producători atât naționali, cât și de pe plan European și global care produc sisteme de iluminat cu acest tip de sisteme de închidere și datorită acestui fapt, nu se limitează accesul la procedură prin această solicitare. Pagina 5 din 13
Autoritatea contractantă subliniază că urmărește asigurarea securității cetățenilor și a companiilor ce vin în contact, atât direct, cât și indirect, cu sistemul de iluminat public, iar intervenția asupra compartimentului accesorii electrice se efectuează pe vreme fără precipitații, pe durata efectuării acesteia putând apărea precipitații, fenomen natural care este în afara controlului operatorului, ca urmare: - prin solicitarea ca deschiderea compartimentului accesorii electrică să nu se facă în partea de sus, ceea ce ar rezulta expunerea directă la precipitații, se urmărește scăderea riscului de defectare; - prin cerinţa de închiderea cu cleme de închidere rapide și nu prin folosirea de unelte metalice și șuruburi se urmărește reducerea timpului de închidere pentru a evita pătrunderea precipitațiilor de la apariția fenomenului până la momentul închiderii aparatului. Având în vedere cele mai sus argumentate, autoritatea contractantă apreciază că cerinţa din fișa tehnică cu privire la modul de montaj, poziționarea și securitatea punctelor de aprindere sau cutiilor de distribuție respectă prevederile art. 155 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin adresa fără număr de înregistrare și nedatată, înregistrată la Consiliu sub nr. 28193/31.05.2021, reprezentantul convențional al ...SRL a depus dovada cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu avocațial în cuantum de 1.000 lei. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: COMUNA ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire „simplificată”, online, fără etapă finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Execuție lucrări «Modernizare iluminat stradal în comuna ..., județul Mureș»”, cod CPV 45316110-9 (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ..., stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare, la data de 27.05.2021, ora 15:00, criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut” și valoarea estimată, fără TVA, de 473.654,93 lei. Prin Încheierea nr. 1376/C5/1225/24.05.2021, cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată contestatoarea ...SRL a fost respinsă de către Consiliu, ca rămasă fără obiect. Fiind nemulțumită de anumite prevederi ale documentației de atribuire, ...SRL a depus prezenta contestație. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, respectiv Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207216291/1 din 19.05.2021, în sumă de 9.500 RON, eliberată de CEC BANK – Sucursala Târgoviște. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Din conținutul contestației rezultă nemulțumirea autoarei acesteia de două dintre cerințele menționate în caietul de sarcini, respectiv: - „Aparatele de iluminat LED vor îndeplini următoarele cerințe tehnice minime: /.../ Dispersorul este realizat din sticlă tratată termic, securizată plană sau curbată” este eronată și restrictivă; Pagina 6 din 13
- „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat”; „Deschiderea compartimentului accesorii electrice se va face în partea de jos (...) fixarea se face în minim 2 balamale și minim 2 cleme de deschidere” favorizează anumiți ofertanți: Analizând critica autoarei contestației referitoare la cerința caietului de sarcini potrivit căreia „Aparatele de iluminat LED vor îndeplini următoarele cerințe tehnice minime: /.../ Dispersorul este realizat din sticlă tratată termic, securizată plană sau curbată” (pagina 6 a caietului de sarcini), Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: Potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, specificaţiile tehnice reprezintă „cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante”, iar potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ „Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei”. Caietul de sarcini conţine, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”. În speță, autoritatea contractantă a definit specificația tehnică criticată prin aplicarea prevederilor art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 [„(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul”]. Consiliul constată faptul că autoarea contestației nu a făcut dovada faptului că cerința criticată are un caracter restrictiv și poate fi îndeplinită doar de un anumit ofertant, situație în care concurența ar fi fost afectată deși, conform dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). Necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de anumite produse precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul autorităţii contractante [art. 2 şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], în speță, autoritatea contractantă apreciind ca fiind necesar ca dispersorul să fie realizat din sticlă tratată termic, securizată plană sau curbată. Pagina 7 din 13
Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezei art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 [„Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”] și cea a art. 156 alin. (2) din lege [„Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”]. În speță, caracteristica contestată reprezintă o specificație tehnică cu rol în acoperirea necesităților COMUNEI ..., singura responsabilă de sistemul de iluminat care urmează a fi instalat la nivelul localității, relevante în aceste sens fiind și susținerile autorității contractante potrivit cărora „sticla are un rol esențial în calitatea luminii, de unde și numele de dispersor (rol de dispersie a luminii), iar marii producători folosesc acest material pentru a îmbunătății calitatea produselor, prin sticle dispersor antireflex (reducerea orbirilor), sticle cu auto-curățare (păstrare în timp a performanțelor optice) (...) autoritatea contractantă urmărește să implementeze un sistem care reduce cheltuielile publice pe durata vieţii acestuia. A ales folosirea sticlei ca dispersor și din motivul de a reduce procesele de întreținere, procese costisitoare ce afectează bugetul local și nu în ultimul rând, pentru a oferi un sistem de iluminat de calitate ce se păstrează la parametrii optim pentru cât mai mult timp. Dispersorul din policarbonat are o transmitanță a luminii mai scuzată, iar în câmp electrostatic absorbția de praf este mare. De altfel, în timp, dispersoarele din policarbonat se îngălbenesc reducându-se nivelul de iluminare, necesitând intervenții de curățare la intervale de timp mai reduse generând costuri de întreținere suplimentare (față de dispersoarele de sticlă)”. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica analizată anterior va fi respinsă. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la cerința caietului de sarcini potrivit căreia „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat”, Consiliul constată că aceasta este, întemeiată, în condițiile în care, deși autoritatea contractantă invocă necesitatea accesului facil la compartimentul de accesorii electrice, cerința deschiderii fără unelte nu prezintă relevanță din perspectiva performanței elementelor ce compun sistemul de iluminat. Din explicațiile autorității contractante, se constată Pagina 8 din 13
că aceasta dorește calități superioare pentru produsele ce compun sistemul de iluminat. Ori, o astfel de cerință nu se subscrie unor astfel de exigențe fiind un obstacol nejustificat în calea concurenței, în dezacord cu dispozițiile art. 155 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, anterior citate. Fiind considerată întemeiată critica autoarei contestației sub acest aspect, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la remedierea cerinței „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat”. Pe de altă parte, însă, Consiliul constată ca fiind nesusținută critica autoarei contestației referitoare la cerința potrivit căreia „Deschiderea compartimentului accesorii electrice se va face în partea de jos” (pagina 6 a caietului de sarcini), în condițiile în care autoarea contestației nu a formulat niciun fel de susțineri/critici în legătură cu acest aspect, iar autoritatea contractantă, prin punctul de vedere, a justificat pertinent necesitatea impunerii acestei cerințe, precizând că prin solicitarea ca deschiderea compartimentului accesorii electrică să nu se facă în partea de sus, ceea ce ar rezulta expunerea directă la precipitații, se urmărește scăderea riscului de defectare. În ceea ce privește critica privind cerința „fixarea se face în minim 2 balamale și minim 2 cleme de deschidere” (pagina 7 caietului de sarcini), Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care, autoritatea contractantă nu a stabilit valori fixe, ci minime, respectiv aparatele să fie echipate cu minim două balamale și minim 2 cleme, ceea ce înseamnă că este permisă participarea la procedură a tuturor operatorilor economici care oferă produse echipate cu oricare număr mai mare de balamale și cleme. În speță, autoritatea contractantă a definit specificația tehnică criticată prin aplicarea prevederilor art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 [„(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul”]. Autoarea contestației nu a făcut dovada faptului că cerința criticată are un caracter restrictiv și poate fi îndeplinită doar de un anumit ofertant, situație în care concurența ar fi fost afectată deși, conform dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). Necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de anumite produse precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul Pagina 9 din 13
autorităţii contractante [art. 2 şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], în speță, autoritatea contractantă apreciind că fiind necesar ca fixarea să se facă în minim 2 balamale și minim 2 cleme de deschidere. Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezei art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 [„Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”] și cea a art. 156 alin. (2) din lege [„Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”]. În speță, caracteristica contestată reprezintă o specificație tehnică cu rol în acoperirea necesităților COMUNEI ..., singura responsabilă de sistemul de iluminat care urmează a fi instalat la nivelul localității, relevante în aceste sens fiind și susținerile autorității contractante potrivit cărora „prin cerinţa de închidere cu cleme de închidere rapide și nu prin folosirea de (...) șuruburi se urmărește reducerea timpului de închidere pentru a evita pătrunderea precipitațiilor de la apariția fenomenului până la momentul închiderii aparatului”. Constatând că este posibilă remedierea documentației de atribuire, procedura fiind suspendată din oficiu de autoritatea contractantă, Consiliul va respinge, ca nefondată solicitarea subsidiară a contestatoarei de anulare a procedurii de atribuire. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului. (2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său. Pagina 10 din 13
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micşorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, precum şi plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea ...SRL, motiv pentru care Consiliul apreciază că în speță se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 1.000 lei și reprezintă onorariu aferent serviciilor de asistență juridică prestate de avocat Simona Elena Stoicuț, facturate cu factura seria SS nr. 117 din data de 25.05.2021 și achitată online prin serviciul de internet banking al BCR. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 500 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că în speță nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de avocat ..., Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că respectiva sumă este nepotrivit de mare în raport de munca depusă Pagina 11 din 13
de avocat dar și de complexitatea cauzei. Astfel, raportat la gradul relativ scăzut de complexitate a aspectelor reclamate în această cerere și la volumul de muncă pe care l-a presupus redactarea ei, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la suma de 500 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, complexitatea cauzei, valoarea pricinii și proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 1.000 lei, la suma de 500 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate, respectiv complexitatea cauzei, critica admisă și, nu în ultimul rând, munca depusă de avocat, în condițiile art. 451 Cod procedură civilă contestatorul fiind îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În considerarea celor evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ...SRL și va obliga autoritatea contractantă, ca în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să continue procedura de atribuire prin remedierea documentației de atribuire cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă modificările astfel efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire, să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. În temeiul art. 26 alin. (9) din același act normativ, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoare cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de Pagina 12 din 13
soluționarea contestației și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ...SRL, în contradictoriu cu COMUNA ... (PRIMĂRIA COMUNEI ...), în calitate de autoritate contractantă și obligă autoritatea contractantă, ca în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să continue procedura de atribuire prin remedierea documentației de atribuire cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă modificările astfel efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire, să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea ...SRL cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației și obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoarea ...SRL a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Respinge cererea contestatoarei ...SRL de obligare a autorităţii contractante la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli disproporţionate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE MEMBRU MEMBRU . Redactat în 4 exemplare originale, conține 13 pagini. Pagina 13 din 13