Decizie CNSC BO2021_2839

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2839/C9/2760, 3102 Data: 23.12.2021 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 55405/22.10.2021, depusă de ....., cu sediul în ... reprezentate prin..., unde solicită și comunicarea actelor de procedură, privind procedura de licitație deschisă, organizată pentru atribuirea Contractului de delegare a gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale în județul Brăila și a activității de măturat, spălat, stropit și întreținere căi publice în municipiul Brăila, cod CPV 90511000- 2-Servicii de colectare a deșeurilor menajere (Rev.2), organizată de ..........n calitate de autoritate contractantă, contestatoarele au solicitat anularea raportului procedurii nr. 392/08.10.2021; anularea comunicării nr. 403/11.10.2021 privind rezultatul procedurii; anularea, în parte, în ceea ce priveşte oferta depusă de asocierea ... a procesului- verbal nr. 38/15.10.2021 privind evaluarea DUAE şi procesului-verbal nr. 381/04.10.2021 privind analiza documentelor suport ale DUAE; anularea procesului-verbal nr. 354/14.09.2021, privind evaluarea propunerilor financiare şi a conformităţii acestora cu propunerile tehnice; anularea avizului ANAP nr. 8428/18867/CN1023555/AC/10.09.2021; anularea tuturor actelor autorităţii contractante care au stat la baza celor de mai sus; să se constate că oferta depusă de . este admisibilă şi conformă; că oferta depusă de asocierea . este inadmisibilă şi neconformă; obligarea autorității contractante la reluarea procesului de evaluare şi să refacă raportul procedurii ţinând cont de admisibilitatea şi conformitatea ofertei . precum şi de inadmisibilitatea şi neconformitatea ofertei depuse de asocierea ...; anularea procedurii de atribuire, în cazul în care Consiliul va considera că aceasta nu mai poate fi remediată. . lider al asocierii ..., cu sediul în ..., a formulat cererea de intervenție în interesul autorității contractante nr. 4444/29.10.2021, înregistrată la Consiliu cu nr. 56766/29.10.2021, solicitând admiterea în principiu a cererii și respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de ... Pagina 1 din 76

Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 62281/02.12.2021, depusă de ........., privind aceeași procedură de licitație deschisă, organizată de .. . în calitate de autoritate contractantă, contestatoarele au solicitat anularea procesului-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021; anularea raportului intermediar întocmit în baza procesului-verbal nr. 473, ca act subsecvent actului anulat, în situația în care autoritatea contractantă va emite raportul procedurii; să se constate că oferta . este inadmisibilă și neconformă; obligarea autorității contractante la reluarea procesului de evaluare şi să refacă raportul procedurii ţinând cont de admisibilitatea şi conformitatea ofertei, precum şi de inadmisibilitatea şi neconformitatea ofertei depuse de asocierea . anularea procedurii de atribuire, în cazul în care Consiliul va considera că aceasta nu mai poate fi remediată. De asemena, solicită accesul la dosarul cauzei constituit la Consiliu. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. 63892/08.12.2021, solicitând admiterea în principiu a cererii și respingerea ca neîntemeiată a .. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 2760/2021 și 3102/2021 au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care .. critică rezultatul procedurii de atribuire, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarele prezintă modul de derulare a procedurii și precizează că oferta .. a fost declarată în mod greșit ca admisibilă și conformă, ambii ofertanți nu îndeplinesc .. este admisibilă și conformă pentru următoarele motive: Cu ocazia evaluării propunerii financiare şi a conformităţii acesteia cu propunerea tehnică, comisia de evaluare a sesizat o serie de necorelări minore între cele două, în sensul că propunerea financiară nu includea costurile pentru anumite activităţi secundare sau de mică importanţă prezentate în propunerea tehnică. Necorelările . reprezintă abateri tehnice minore ce au fost corectate. Astfel, un tabel centralizator al costurilor respective se regăseşte la pag. 7 din răspunsul R.la clarificări nr. 9664/31.08.2021, Pagina 2 din 76

astfel solicită Consiliului să înceapă analiza situaţiei de fapt de la acest tabel. Din tabelul centralizator se observă că aceleaşi costuri (de exemplu CASCO, contribuţia ANRSC) se regăsesc în mai multe fişe de fundamentare (adică în componenţa mai multor tarife). Analizând comparativ acest tabel şi fragmentele preluate în avizul ANAP, se constată că acesta este întocmit haotic, la întâmplare, în unele cazuri fiind preluat totalul costurilor (de exemplu, costurile cu spălarea platformelor, certificare ISO, ITP), în alte cazuri fiind preluate costurile individuale (costul CASCO este preluat numai pentru tariful 6.1, costul cu spălarea recipientelor este preluat numai pentru tarifele 6.2 şi 6.4, contribuţia ANRSC numai pentru tariful 6.1), iar în altele ANAP nu preia niciun cost, deşi acesta a fost calculat de, verificat de comisia de evaluare şi introdus în fişele de fundamentare (de exemplu, costurile cu anvelopele sau cu piese de schimb şi reparaţii). În opinia sa, această modalitate de indicare a costurilor nesistematică, lipsită de orice metodologie, reflectă modul complet necorespunzător în care ANAP a analizat PV 347. Mai mult, PV 347 este în mod inerent incomplet, deoarece acesta nu include decât un rezumat al celor patru runde de clarificări anterioare, în cadrul cărora . a adus explicaţii, calcule şi documente justificative. Conformitatea ofertei . nu poate fi decisă, astfel cum a procedat ANAP, doar pe baza unei analize superficiale a unui PV 347 care oricum nu include toate informaţiile relevante. În schimb, comisia de evaluare a analizat minuţios fiecare categorie de costuri şi a cerut explicaţii de la ..n cadrul celor patru runde de clarificări. Pe măsură ce s-a edificat cu privire la cuantificarea fiecărui cost şi justificarea valorii respective cu documente, comisia de evaluare a putut concluziona, în mod corect, că respectiva necorelare reprezintă o abatere tehnică minoră. Astfel, în măsura în care Consiliul va analiza răspunsurile . şi documentele justificative cu privire la fiecare categorie de costuri din cele incluse în tabelul din răspunsul la clarificarea 4, va constata, similar cu comisia de evaluare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 134 alin. (8) şi (9) din HG nr. 395/2016: Toate activităţile respective sunt prevăzute în propunerea tehnică. Valoarea fiecărui cost este semnificativ mai mică de 1% din valoarea ofertată iniţial (înainte de corectarea acestor abateri minore) de 51.128.415,14 lei/an, calculată prin împărţirea valorii totale iniţiale a contractului de 409.027.321,12 lei la cei 8 ani contractuali (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. a); Valoarea cumulată a acestor costuri, de 508.350,41 lei, reprezintă 0,99% din valoarea anuală de 51.128.415,14 lei/an (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. a aplicată la suma costurilor); Pagina 3 din 76

Cuantificarea costurilor nu conduce la încălcarea niciunui prag valoric prevăzut de lege (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. b); În urma corectării fiecărui cost, precum şi în urma corectării valorii totale a costurilor, nu se schimbă clasamentul ofertanţilor, deoarece diferenţa între ofertele ... este mult mai mare decât suma costurilor corectate (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. c); De vreme ce toate activităţile sunt deja preconizate în propunerea tehnică, nu are loc nicio diminuare calitativă a ofertei RER; comisia de evaluare a constatat expres acest aspect (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. d); Modificarea, respectiv corelarea propunerilor tehnică şi financiară, nu vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. e). Constatările comisiei de evaluare cu privire la fiecare element în parte sunt sumarizate în PV 347 şi PV 354. Pentru fiecare cost distinct analizat, comisia a constatat încadrarea ca abatere tehnică minoră. Urmare a răspunsurilor oferite de ...., prin solicitarea de Clarificare 4 (adresa nr. 320/26.08.2021), comisia de evaluare a solicitat să coreleze fişele de fundamentare. ... a răspuns cu adresa nr. 9664/31.08.2021, iar Consiliul va regăsi în aceasta fişele de fundamentare corelate prin includerea tuturor costurilor din tabelul de la pag. 7 din aceeaşi adresă. Pentru a uşura compararea de către Consiliu a fişelor de fundamentare iniţiale cu cele corelate la cererea comisiei de evaluare şi verificarea costurilor cu cele înscrise în tabelul centralizator de la pag. 7 din adresa nr. 9664/31.08.2021, ataşează în Anexa 3 un tabel care, pentru fiecare element de cost şi fiecare fişă de fundamentare, indică paginile din oferta financiară și din adresa nr. 9664/31.08.2021 unde se regăsește costul respectiv. În urma corelării fişelor, cota de profit a ...este de 6,10% din valoarea contractului, o cotă de profit absolut rezonabilă pentru serviciile publice şi care asigură îndeplinirea în bune condiţii a contractului. Având în vedere toate acestea, comisia de evaluare a concluzionat astfel (PV 347 şi preluat în secţiunile II.8 şi II.9 din PV 354): "Comisia a constatat că, prin răspunsul dat, asocierea ... a corelat propunerea financiară cu propunerea tehnică. Activităţile care se regăseau în oferta tehnică, dar erau cotate cu "0" în propunerea financiară, conform tabelului, au fost cuantificate în lei, iar valoarea rezultată, 508.350,41 lei/an - va fi suportată din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă. Menţionăm că profitul din oferta iniţială era de 2.428.492,53 lei, respectiv 7,85%, iar în urma corecţiilor a rezultat un profit de 1.871.016,11 lei, respectiv 6,10%. După cum se vede, rezultă că Pagina 4 din 76

rămâne o cotă de profit rezonabilă pentru îndeplinirea în bune condiţii a contractului. Comisia de evaluare consideră respectiva omisiune ca fiind o abatere tehnică minoră, care se încadrează la art. 134 alin. 9 lit a) din HG 395/2016, respectiv 508.350,41 lei/an-sumă ce reprezintă 0,99% din valoarea ofertată, care nu depăşeşte 1% din valoarea anuală a contractului. Prin actualizarea valorii ofertei, asocierea ... declară că: "Oferta este în continuare reală şi sustenabilă." Având în vedere că va fi asigurată prestarea serviciului la parametrii impuşi prin documentaţia de atribuire şi asumaţi de către asocierea RER prin propunerea tehnică (declarată conformă, deci admisibilă) şi sustenabilitatea contractului. Asocierea obţinând în continuare un profit rezonabil prin participarea la această procedură, comisia decide că răspunsul este concludent: cerinţă îndeplinită... Oferta prezentată corespunde cerinţelor din documentaţia de atribuire, iar răspunsurile primite la solicitările de clarificări au consolidat cele asumate prin propunerea tehnică şi financiară şi nu a condus la apariţia unui avantaj faţă de ceilalţi ofertanţi, oferta financiară clasându-se pe primul loc şi anterior efectuării corecţiilor. După analizarea propunerii tehnice şi financiare comisia de evaluare a decis că oferta asocierii ... este admisibilă, cu un punctaj total de 100, calculat conform anexei 1 ataşată la prezenta." În continuare, contestatoarea invocă jurisprudența Consiliului și a instanțelor de judecată. O altă critică adusă de ofertantă este că Avizul ANAP este netemeinic, iar oferta .... este admisibilă și conformă. Detaliind în acest sens, în cuprinsul contestației, contestatoarele consideră criticile ANAP ca fiind eronate. Apreciază că oferta ...ste sustenabilă, iar sustenabilitatea și conformitatea a fost demonstrată de documente justificative depuse pentru fiecare element de cost și care au fost verificate de comisia de evaluare (dar nu și de ANAP, după toate aparențele). Niciuna din afirmații ANAP nu își găsește suport în oferta și clarificările RER sau în analiza efectuată de comisa de evaluare, astfel criticile ANAP sunt considerate fără legătură cu situația de față. În susținerea sa, contestatoarele invocă decizii ale Consiliului, precum și ale Curții de Apel București. În partea finală a contestației sunt formulate critici împotriva deciziei de desemnare câștigătoare a ofertei asocierii ... autoritatea contractantă a anexat măsurile de remediere adoptate în urma contestației, prin care a dispus anularea raportului procedurii nr. 392/ 08.10.2021 și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia, în partea ce privește admisibilitatea ofertei depuse de asocierea ..., cu consecința reevaluării ofertei desemnate câștigătoare. Pagina 5 din 76

Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 56438/28.10.2021, ... transmis Răspuns la măsurile de remediere luate de autoritatea contractantă, precizând că nu renunță la niciuna din solicitările și argumentele formulate în contestație. .. își menține contestația cu privire la motivele de inadmisibilitate și de neconformitate care nu au stat la baza măsurilor de remediere, în legătură cu aceste motive, contestația își păstrează și interesul și obiectul. Solicitarea ”să se constate că oferta depusă de asocierea . este inadmisibilă și neconformă” nu este afectată de măsurile de remediere, păstrându-și în continuare interesul, iar contestația are în continuare obiect, cu privire la acest capăt de cerere, în legătură cu toate motivele de inadmisibilitate și neconformitate invocate de Prin adresa nr. 2069/26.10.2021, înregistrată la Consiliul sub nr. 56098/26.10.2021, . a transmis punctul său de vedere privind contestația, solicitând respingerea acesteia, ca nefondată, în partea ce privește decizia de respingere a propriei oferte; respingerea ca fiind lipsită de interes a contestației, în partea ce privește admsibilitatea ofertei desemnate câștigătoare, în considerarea măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă; respingerea ca fiind inadmisibil a capătului de cerere privitor la anularea avizului ANAP nr. 8428/18867/ CN1023555/AC din 10.09.2021; respingerea ca netemeinic a capătului de cerere referitor la anularea procedurii; obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Autoritatea contractantă prezintă pe scurt situația de fapt, considerând respingerea ofertei contestatoarei ca fiind temeinică și legală, având în vedere următoarele: Potrivit adresei a cărei anulare este solicitată prin contestația de față, motivele care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei depusă de asocierea.., astfel cum au fost consemnate și în raportul procedurii nr. 392/08.10.2021, au constat în reţinerea caracterului neconform al ofertei, raportat la prevederile art. 137 alin. (3) lit. d) din HG nr. 395/2016, precum și al caracterului inacceptabil al ofertei, în conformitate cu art. 134 alin. (6) din acelaşi act normativ. De asemenea, raportat la criticile contestatoarei, trebuie avut în vedere că documentaţia de atribuire (fișa de date, caietul de sarcini, formularele necesare și modelul contractului), odată publicate în SEAP și fiind depuse ofertele, toate prevederile ei și-au consolidat forţa obligatorie atât pentru operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, cât și pentru autoritatea contractantă, acestea fiind în sensul prevederilor art. 75 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 123 din HG nr. 395/2016. Se invocă practica Consiliului, în spețe similare. Pagina 6 din 76

Având în vedere cele de mai sus și avizul condiționat emis de reprezentanţii ANAP, comisia de evaluare a consemnat în procesul-verbal nr. 347/07.09.2021 că asocierea .nu a evidențiat toate costurile cuprinse în fișele de fundamentare și, implicit, în conținutul propunerii financiare depuse, situație care a condus la respingerea ofertei. În continuare, în cuprinsul punctului de vedere, autoritatea contractantă prezintă în detaliu, răspunsurile asocierii ..R la solicitările de clarificări, aspecte evidențiate în tabelul de la pag. 74 din procesul-verbal nr. 354/14.09.2021. Pentru a solicita admiterea contestației și anularea deciziei de respingere a ofertei sale, asocierea . arătat că valoarea cumulată a costurilor omise în cadrul porpunerii financiare este de 508.350,41 lei, reprezentând 0,99% din valoarea anuală de 51.128.415,14 lei. Or, aceste susţineri fac dovada deplină a faptului că, încă de la momentul depunerii ofertei, asocierea ... a omis intenționat să coteze în cadrul propunerii financiare toate și orice costuri legate de derularea contractului, pentru ca, ulterior, invocând prevederile art. 134 alin. (9) lit. a) din HG nr. 395/2016 să invoce existența unor abateri tehnice minore. Susținerile contestatoarei nu pot fi primite la soluţionarea raportului juridic litigios, în condiţiile în care legiuitorul a statuat la art. 134 alin. (6) din anexa la HG nr. 395/2016 că, în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) continutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. În prezenta cauză, se susține că ne aflăm în situaţia unor neconformități care se referă la propunerea financiară a asocierii RER, sens în care singura posibilitate de modificare a acesteia putea fi acceptată doar dacă era în discuţie existența unor erori aritmetice, or în cazul ofertei asocierineconformitatea vizează conținutul propunerii financiare, situație în care în mod temeinic și legal autoritatea contractantă a reținut ca fiind neconcludent răspunsul la solicitarea de clarificări. În susținerea sa, autoritatea contractantă face referire la jurisprudența instanțelor de judecată, precum și cea europeană. Drept urmare, în mod corect comisia de evaluare a reținut incidenţa prevederilor art. 134 alin. (6) și 137 alin. (3) lit. d) din anexa la HG nr. 395/2016, în condiţiile în care instituția abaterilor tehnice minore priveşte, în mod exclusiv, neconformități ale propunerii tehnice, iar nu cele ale propunerii financiare. Astfel, în situația în care indiferent cât de mică ar fi modificarea preţului ofertei și fără a avea relevanță dacă ofertantul poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini, contrar celor reținute de asocierea ., întocmirea Pagina 7 din 76

propunerii financiare cu nerespectarea prevederilor obligatorii ale documentaţiei de atribuire conduce la respingerea obligatorie a ofertei. Neexistând o discrepanță între preţul unitar și preţul total sau o discrepanță între litere și cifre, în mod corect comisia de evaluare a respins oferta asocieriîn cauză fiind incidente situațiile de la art. 134 alin. (8) și (9) din anexa la HG nr. 395/2016. Or, deoarece asocierea nu a respectat cerinţele obligatorii referitoare la modalitatea de întocmire a propunerii financiare, în mod legal și cu respectarea principiului tratamentului egal autoritatea a decis respingerea ofertei în cauză, eliminând apariţia unui avantaj evident ofertantului prin acceptarea de modificare a propunerii financiare. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă prezintă cuprinsul avizului ANAP, referitor la aprecierea răspunsului redat mai sus, ca fiind concludent inițial de comisia de evaluare. În acest sens,se arată că, în vederea înlăturării neconformităților constatate de către verificatorii împuterniciți ex-ante, comisia de evaluare a decis declararea ofertei ca neconformă, potrivit prevederilor art. 137 alin. (3) lit. d)³ din anexa la HG 395/2016 și inacceptabilă conform art. 134 alin. (6) din acelaşi act normativ. Sunt invocate dispozițiile art. 25 alin. (1) din OUG nr. 98/2017, arătându-se consecințele neremedierii aspectelor constatate de .. Astfel, modificările aduse de ofertant propunerii financiare iniţiale nu pot fi considerate ca fiind corectări ale unor erori aritmetice, întrucât fișele de fundamentare conţin informaţiile ce trebuie preluate în formularul de ofertă, iar corectarea acestuia din urmă nu poate avea loc, indiferent de conținutul fișei de fundamentare; fișele de fundamentare sunt documente care stau la baza formării/justificării tarifelor unitare ofertate, iar tarifele unitare se obţin ca rezultat final al fișelor de fundamentare, și nu invers. .. nu se află în ipoteza descrisă de prevederile art. 134 alin (10) din HG nr. 395/2016, ci în cea reglementată de dispoziţiile art. 134 alin. (6) din acelaşi act normativ, fiind incidente și prevederile art. 124 alin (1), iar raportat la acest text legal, permisiunea operării unor asemenea modificări echivalează cu favorizarea ofertantului respectiv. Drept urmare, în exercitarea atribuţiilor legale și prin prisma avizului condiţionat nr. 8428/18867/CN1023555/AC/10.09.2021, comisia de evaluare a apreciat ca fiind corecte măsurile comunicate de ANAP și a procedat la declararea ca fiind inadmisibilă a ofertei depusă de asocierea Rer, având în vedere că aceasta nu a efectuat o corectă modificare a ofertei, prin includerea costurilor necotate în fișa de fundamentare, ci a procedat la o diminuare a profitului și a cotei aferente. Potrivit celor evidențiate în cuprinsul contestatiei, asocierea .. a confirmat că, în propunerea financiară, există o "diferenţa de costuri ce va fi suportată din profit, fără a avea implicaţii financiare și, implicit, Pagina 8 din 76

pentru autoritatea contractantă”, însă, contrar celor susținute, corecţiile/ modificările operate de către asocierea ... nu pot fi încadrate în categoria erorilor aritmetice, cum sunt acestea definite la art. 134 alin. (10) din HG nr. 395/2016, sens în care, în mod corect oferta a fost respinsă. În continuare, se invocă practica Consiliului, într-o speță similară. În acest context, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată, în partea ce privește respingerea propriei oferte. Autoritatea contractantă consideră criticile aduse deciziei de admisibilitate a ofertei desemnate câștigătoare ca fiind lipsite de interes/obiect. În acest sens, sunt invocate prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, precum și dispoziția nr. 2 din 25.10.2021, prin care au fost dispuse măsurile de remediere. Drept urmare, în situația puţin probabilă în care contestatoarea va aprecia măsurile de remediere ca fiind insuficiente, odată anulată decizia autorității contractante referitoare la admisibilitatea . asocierea . nu mai poate justifica un interes, pentru a solicita soluţionarea în continuare a contestației din această perspectivă, în principal, iar, în subsidiar, fiind anulat actul considerat vătămător, contestația este lipsită de obiect, aspect pentru care se impune respingerea criticilor aduse ofertantului desemnat câștigător, pe cale de excepţie. Totodată, autoritatea contractantă consideră criticile aduse avizului condițional emis de ANAP, ca inadmisibile, impunându-se respingerea criticii, pe cale de excepție. De asemenea, autoritatea contractantă apreciază cererea de anulare a procedurii ca fiind nemotivată și nefondată, având în vedere că, la o simplă verificare a cererii ce face obiectul raportului juridic litigios, asocierea RER nu a înțeles să prezinte motivele de fapt și drept pentru care se impune luarea unei astfel de măsuri. Raportat la prevederile art. 212 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, o asemenea cerere din partea asocierii .. este considerată nefondată, în condiţiile în care anularea unei proceduri de atribuire reprezintă excepţia, putând fi dispusă în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Ori, cum în procedura în cauză, nu se află niciunul dintre cazurile de anulare a procedurii, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor din contestație care vizează această măsură. În concluzie, autoritatea contractantă susține că evaluarea ofertelor depuse s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materie, dar și a documentației de atribuire. Prin cererea de intervenție în interesul autorității contractante nr. 4444/29.10.2021, înregistrată la Consiliu cu nr. 56766/29.10.2021, lider al asocierii . Pagina 9 din 76

....... solicită admiterea în principiu a cererii și respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate de .... Procedând la analiza criticilor contestatoarei, intervenienta consideră ca acestea sunt neîntemeiate. Documentele necesare soluționării cauzei au fost înregistrate la Consiliul sub nr. 58032/05.11.2021 și 58771/10.11.2021. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 59802/16.11.2021, autoritatea contractantă a transmis procesul-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 60936/22.11.2021, contestatoarele au depus note scrise, în care au susținut că, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă a venit cu argumente noi, rezultând că actul administrativ contestat nu a fost motivat corespunzător. De asemenea, sunt prezentate detaliat motivele pentru care oferta lor trebuia considerată admisibilă, fiind invocată jurisprudența Consiliului, a Curților de Apel și a CJUE. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 61222/23.11.2021, contestatoarele au depus cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care solicită instanţei de judecată să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în vederea soluţionării unei întrebări preliminare menite să clarifice prevederile art. 18 (1) şi art. 56 (3) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE ("Directiva 2014/24/UE"). Sunt prezentate detaliat argumentele în susținerea cererii. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 61410/24.11.2021, au fost depuse de către ......... documente în completarea dosarului achiziției, iar cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 61521/ 24.11.2021, a înaintat Concluzii scrise. Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 62281/02.12.2021, .. prezintă situația de fapt, arătând că, în urma contestației lor inițiale, autoritatea contractantă a dispus pretinse remedieri constând în anularea parțială a raportului procedurii în privința ofertei asocierii . și a adresat asocierii două cereri de clarificare nr. 435/28.10.2021 și 463/08.11.2021, în urma cărora a emis procesul-verbal nr. 473, păstrând decizia de admisibilitate a ofertei. Astfel, contestatoarea consideră că reevaluarea ofertei a fost realizată doar formal, pentru a crea aparența corectitudinii procedurale de jure. În realitate, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de facto de a declara oferta asocierii inadmisibilă, indiferent de motivele care i-au fost prezentate, din cauza ., societate deținută de, care este și membru în .. Pagina 10 din 76

Astfel cum a precizat și în contestația inițială, contestatoarele arată că Municipiul Brăila ca membru . în cadrul autorității contractante”. În continuare, contestatoarea reiterează argumentele prezentate în contestația inițială, cu precizarea că analiza autorității contractante cu ocazia remedierii este incorectă. Totodată, face următoarele precizări: . h) din Legea nr. 98/2016: Sunt invocate prevederile art. 167 alin. (1) lit.c), g) și h) din Legea nr. 98/2016. Cu privire la cazul de excludere de la lit. c) a art. 167 alin. (1), noțiunea de abatere profesională gravă a fost interpretată de CJUE în Cauza C-465/11. Cu privire la cazul de excludere de la lit. g) a art. 167 alin. 1, art. 167 alin. (8) din Legea 98/2016 detaliază prevederea de la alin. (1) lit. g) în sensul că se consideră încălcări grave ale obligaţiilor contractuale, cu titlu exemplificativ, neexecutarea contractului sau prestarea unor servicii care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utilizării conform destinaţiei prevăzute în contract.

Cu privire la cazul de excludere de la lit. h) a art. 167 alin. 1, încălcările grave și repetate de către . a obligaţiilor asumate în cadrul mai multor contracte de delegare de gestiune a serviciului de salubrizare au condus la rezilierea contractelor și impunerea de penalităţi (art. 167 lit. g). Cu toate acestea, în cadrul procedurii de faţă, aceasta a ascuns informaţiile relevante faţă de autoritatea contractantă și a declarat în mod intenţionat fals că nu se încadrează în prevederile menţionate (art. 167 lit. h). DUAE include Secţiunea "C: Motive legate de insolvenţă, conflict de interese sau abateri profesionale", la care . a declarat astfel: Prima rubrică se referă la art. 167 lit. g), iar a doua se referă la art. 167 lit. h) şi reprezintă o confirmare din partea ofertantului că nu a făcut declaraţii neadevărate. Se observă că textul include "vinovat de interpretare eronată" şi "nedivulgare de informaţii", ceea ce înseamnă că ofertantul nu poate omite a dezvălui informaţii relevante pentru aprecierea încadrării în celelalte cazuri de excludere, în baza unor interpretări proprii. Altfel spus, ofertantul care cunoaşte faptul că există informaţii care ar putea fi interpretate, chiar şi numai potenţial, drept posibile cazuri de excludere, are obligaţia de a prezenta aceste informaţii autorităţii Pagina 11 din 76 încetare anticipata, daune-interese sau alte sancţiuni comparabile NU Vinovat de interpretare eronata, nedivulgare de informaţii, incapacitate de a furniza documentele necesare si obţinere de informaţii confidenţiale referitoare la aceasta procedura NU

contractante, împreună cu motivele care, în opinia ofertantului, trebuie să conducă la neîncadrarea în cazurile de excludere sau neaplicarea sancţiunii, astfel încât autoritatea contractantă poate să facă propria apreciere. Ori, nedivulgarea cu bună-ştiinţă a unor informaţii potenţial relevante, în baza unei interpretări proprii voit eronate a ofertantului că aceste informaţii nu ar trebui divulgate, constituie o încălcare a art. 167 lit. h) din Legea 98/2016, autoritatea contractantă trebuind să dispună întotdeauna de toate informaţiile potenţial relevante (precum şi de explicaţiile ofertantului) pentru a putea lua o decizie informată. În caz contrar, ofertanţii de rea-credinţă precum în cazul de faţă ar omite întotdeauna să prezinte informaţiile relevante sperând ca această situaţie să treacă neobservată, iar în cazul în care li s-ar cere totuşi clarificări, ar găsi justificări pentru care în opinia lor situaţiile respective nu ar fi trebuit prezentate. Un astfel de comportament este nelegal şi încalcă prevederea în discuţie, deoarece decizia este a autorităţii contractante, iar ofertantul nu se poate substitui acesteia la faza completării DUAE. Se arată că, în piaţa serviciilor de salubrizare, este binecunoscut faptul că .. a încălcat în mod grav şi repetat mai multe dintre contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare pe care le are sau le-a avut în derulare. Contestatoarea susține că .. a completat în mod neadevărat formularul DUAE la rubrica „Încetare anticipată, daune-interese sau alte sancțiuni comparabile" cu „NU", ascunzând autorităţii contractante situaţii de încetare anticipată şi daune-interese, acesta reprezentând un motiv în sine de excludere din procedură (art. 167 lit. h), fără a fi nevoie de orice alte aprecieri de gravitate sau culpă cu privire la situaţia generatoare a încetărilor anticipate şi a daunelor-interese. Astfel, se susține încălcarea contractelor de delegare pentru SMID Hunedoara- zonele 1, 2, 3: Încălcările contractelor au condus la demararea procedurii de reziliere: sau a operat serviciul de salubrizare în Judeţul Hunedoara în Zona de colectare 1 Brad, Zona de colectare 2 Haţeg şi Zona de colectare 3 Centru/Bârcea Mare, ca membru al unei asocieri alături de societatea Ted Trans 2002 SRL. Se invocă Anexa 4 Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 150 din 28 august 2020, prin care s-a aprobat demararea procedurilor de reziliere a contractelor de delegare a gestiunii în toate cele 3 zone. Hotărârea menţionează şi transmiterea unei notificări de încălcare, ceea ce dovedeşte faptul că rezilierea se datorează culpei operatorului. Pagina 12 din 76

De asemenea, din HCJ 150/2020 se înţelege că operatorului i-a fost acordat un termen de 90 de zile pentru a remedia încălcările contractuale. Faptul că încălcările nu fuseseră remediate nici măcar un an mai târziu rezultă din HCJ nr. 204/30 iulie 2021 pentru modificarea HCJ 150/2020, care păstrează în întregime prevederile hotărârii anterioare referitoare la rezilierea contractelor. De asemenea, pentru confirmarea celor de mai sus, ataşează Hotărârea Consiliului Local Haţeg nr. 61 din 30 aprilie 2020 privind constatarea încălcării la nivelul Zonei 2 Haţeg a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. Un an mai târziu, Consiliul Local Haţeg emite HCL nr. 28/25 februarie 2021 prin care constată din nou încălcarea de către a contractului de delegare şi mandatează Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru luarea tuturor măsurilor necesare, inclusiv rezilierea contractului. În susținerea afirmațiilor sale, contestatoarea susține că, pentru lămurirea cu privire la starea serviciului de salubrizare în Judeţul Hunedoara şi ca o dovadă a gravităţii încălcărilor (în sensul art. 167 lit. g) din Legea 98/2016), ataşează cu titlu de exemplu în Anexa 9 articolul "Gunoaiele Hunedoarei, o afacere cu miros de puşcărie" de unde rezultă că numai pentru Zona 3 Centru operatorul nu a achitat redevenţa pentru ultimii doi ani (15 milioane lei) şi nu a constituit garanţia de bună execuţie (27 milioane euro). Din articol rezultă că nu a achitat redevenţa nici pentru Zonele 1 şi 2. Totodată, susține că, din documente, rezultă că operatorul a încălcat obligaţiile de investiţii asumate cu prilejul licitaţiei. ....a ofertat 35-45 de autospeciale noi şi a preluat un număr separat de maşini noi de la primărie, în prezent serviciul este operat cu maşini second hand aduse din Marea Britanie şi care sunt şi scoase la vânzare de autorităţile fiscale. În continuare, se susține că . fost obligată prin hotărâre definitivă la plata de penalități. Separat de cele de mai sus, reiterează că, prin prima contestaţie a dovedit existenţa dosarului nr. 1582/97/2020 având ca obiect "pretenţii redevenţă şi penalităţi" şi în care Consiliul Judeţean Hunedoara a avut calitatea de reclamant, iar asocierea . a fost pârât. În primă instanţă, Tribunalul Hunedoara a admis acţiunea. Pe 13 iulie 2021, Curtea de apel Alba Iulia a respins apelurile formulate, astfel încât sentinţa Tribunalului Hunedoara a rămas definitivă. Documentele procesuale au fost depuse de . odată cu al doilea răspuns la clarificări, sens în care contestatoarea supune atenției faptul că ... a fost obligată la plata anumitor sume reprezentând redevenţă. Pagina 13 din 76

. a formulat următoarele argumente în apărare, pe care în mod nesurprinzător (având în vedere relaţia cu .) autoritatea contractantă le- a admis în mod nelegal, după o analiză superficială: - . susţine cu cinism că procedura de reziliere este în curs de derulare, iar contractele nu au fost încă încetate, motiv pentru care nu s-ar încadra în situaţia de excludere de la lit. g); - cu privire la obligaţia de plată a redevenţei și penalităţilor, susţine că neachitarea redevenţei nu a determinat încetarea contractelor și că a efectuat plăţi parţiale ale redevenţei; - autoritatea contractantă încadrează plăţile redevenţei în situaţia prevăzută de art. 171 din Legea 98/2016. Așadar, .. nu neagă încălcările contractuale imputate de autoritățile din Județul Hunedoara și pentru care s-a demarat procedura de reziliere. În privința aplicării art. 167 lit. c), potrivit jurisprudenţei CJUE, nerespectarea obligaţiilor contractuale se poate încadra ca abatere profesională gravă, desigur cu efectuarea unei analize in concreto. În speță, comisia de evaluare a evitat să facă o astfel de analiză în PV 473, ci pur și simplu a susţinut că respectivul caz de excludere nu ar fi aplicabil, deoarece s-ar referi numai la aspecte care afectează reputaţia profesională a operatorului. În acest sens, contestatoarea consideră interpretarea comisiei de evaluare ca fiind contrară jurispudenței CJUE, în cauza C-465/11. Contestatoarea solicită Consiliului să efectueze analiza in concreto pe care autoritatea contractantă a evitat să o facă și să constate că, potrivit documentelor depuse, . nu a plătit timp de mai mult de un an redevenţa pentru niciunul din cele trei contracte încheiate, situaţie care este imposibil să fie interpretată altfel decât ca o încălcare gravă a obligaţiilor contractuale asumate faţă de autoritatea contractantă. De asemenea, încălcarea obligaţiilor cu privire la constituirea garanţiei de bună execuţie și la efectuarea investiţiilor reprezintă încălcări similare.

Gravitatea acestor încălcări este confirmată de deciziile autorităţilor din judeţul Hundoara de a rezilia contractele, indiferent dacă această procedură a fost finalizată sau nu. Ceea ce contează pentru acest caz de excludere nu este rezilierea contractului, ci gravitatea abaterii, care este confirmată de decizia autorităţilor de a declanșa procedurile de reziliere. Totodată, pentru a evita orice răstălmăcire de către autoritatea contractantă, subliniază contestatoarea, neplata redevenţei în sine reprezintă abaterea profesională, fără a prezenta relevanţă dacă aceasta a condus sau nu la încetarea contractului. Consideră că . se încadrează în prevederile art. 167 lit. g) din lege. Se consideră eronat argumentul . că neplata redevenţei nu a condus la rezilierea contractelor, argument preluat în mod superficial de autoritatea contractantă. Pagina 14 din 76

Este irelevantă observaţia autorităţii contractante că hotărârea de obligare la plata penalităţilor nu era definitivă la data depunerii ofertei, sens în care se invocă art. 169 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește a doua condiţie, încetarea anticipată a contractului este doar una din formele prevăzute de lege, alături de plata de daune interese sau alte sancţiuni comparabile. Ori, este indiscutabil că . a fost obligată prin hotărâre definitivă la plata de penalităţi (efectul) pentru neplata redevenţei (cauza). Contestatoarea solicită respingerea încercării autorității contractante de a încadra plățile redevenței făcute de . în prevederile art. 171 alin. (3) din Legea nr. 98/2016.

Plăţile acoperă mai puţin de 10% din suma la care ... a fost obligată; art. 171 alin. (3) se referă la "efectuarea plăţii", nu la "efectuarea unei mici plăţi parţiale după obligarea prin hotărâre definitivă". O parte semnificativă din sume a fost achitată în perioada 4- 11 noiembrie 2021 (a se vedea pag. 6 din PV 473), adică după înregistrarea contestaţiei din dosarul nr. 2760/2021, prin care s-a pus în discuţie inadmisibilitatea ofertei aceasta să poată reprezenta o dovadă de credibilitate. susţine că, în prezent, este în curs o procedură de mediere cu creditorul Judeţul Hunedoara, în baza prevederilor art. 230 din Codul de procedură fiscală. Ori, art. 230 C. proc. fisc. reglementează medierea ulterior declanșării executării silite fiscale, ceea ce înseamnă că nu și-a executat de bună voie și în întregime obligaţia de plată, iar creditorul a declanșat executarea silită. Medierea în sensul procedurii din codul fiscal nu reprezintă o încercare de soluţionare amiabilă a unui litigiu, ci o modalitate de a obţine amânări la plată. În mod evident, o asemenea împrejurare nu poate constitui o dovadă de credibilitate. Susține că se încadrează în prevederile art. 167 lit. h) din Legea 98/2016. Autoritatea contractantă afirmă în PV 473 că”nu s-a făcut vinovat de declarații false cu referire la motivele de excludere sau ascunderea informațiilor relevante atât timp cât aceste motive de excludere nu există". Pe de o parte, avea obligaţia de transparenţă și de a pune la dispoziţia autorităţii contractante toate informaţiile necesare, astfel încât autoritatea să fie cea care ia o decizie informată cu privire la eventuala neîncadrare în situaţiile de excludere. În mod corect, să constate că situaţia de fapt descrisă mai sus creează măcar prima facie premisele unei analize din perspectiva criteriilor de excludere și trebuia să pună la dispoziţia autorităţii toate informaţiile, împreună cu argumentele pentru care consideră că nu se încadrează în cazurile de excludere. În schimb, s-a substituit autorităţii și a făcut propria analiză în locul acesteia, ceea ce reprezintă de fapt o Pagina 15 din 76

încercare de a ascunde situaţia prezentată și de a evita riscul unei evaluări negative din partea autorităţii. Exact acest tip de comportament neloial și de rea-credinţă este cel pedepsit de art. 167 lit. h) din Legea 98/2016.] Nu în ultimul rând se observă atitudinea contradictorie și duplicitară a autorităţii contractante, care consideră că "motivele de excludere nu există", deși în același PV 473 autoritatea constatase pretinsa încadrare a în prevederile art. 171 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 în baza unor documente prezentate de ofertant ulterioare completării DUAE. Ori, încadrarea în art. 171 alin. 3 din Legea 98/2016 presupune prin ipoteză că ofertantul se află într-una din situaţiile de excludere prevăzute de lege, dar sancţiunea excluderii nu va opera pentru motivele prevăzute la art. 171 alin. 3. De vreme ce aceste motive invocate de autoritatea contractantă la pag. 6 din PV 473 (plăţile parţiale din 2021 și actele adiţionale tot din 2021 la contractele de delegare) sunt ulterioare datei DUAE (21 decembrie 2020), rezultă că la data depunerii DUAE ofertantul se afla într-o situaţie de excludere, fără să existe însă motivele pentru pretinsa exonerare. În consecinţă, trebuie constatat că, la data depunerii DUAE, a oferit fără nicio îndoială informaţii false, prin omisiunea de a prezenta informaţiile relevante. Dacă situaţia nu ar fi aceasta, nu ar fi existat niciun motiv pentru care autoritatea contractantă să anuleze parţial evaluarea urmare a contestaţiei RER, să ceară clarificări și apoi să dedice un întreg proces- verbal analizei informaţiilor noi obţinute de la ofertant, ci autoritatea și- ar fi menţinut evaluarea iniţială pe care ar fi apărat-o în cadrul dosarului nr. 2760/2021. În privința încălcării contractelor de delegare pentrîn Judeţul Mureş în Zona de colectare 4 Reghin şi Zona de colectare 1 Sânpaul, ca membru al unei asocieri alături de societateaIntercomunitară nr. 13 din 18 iunie 2020 prin care se aprobă notificarea de încălcare a contractului de delegare pentru Zona 4 Reghin și susține că, urmare a notificării, SRL nu a remediat încălcările contractuale, motiv pentru care în ianuarie 2021 s-a luat decizia rezilierii contractului de delegare: ataşează în acest sens Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 8 din 28 ianuarie 2021 şi Hotărârea Consiliului Local Reghin nr. 20 din 28 ianuarie 2021. Sunt enumerate obligațiile legale încălcate și se arată că nu a remediat încălcările în urma notificării primite, mai mult, se pare că a refuzat explicit să plătească redevenţa datorată, aspecte ce au justificat decizia autorităţii contractante de reziliere a contractului. Situaţia pentru Zona 1 Sânpaul este similară. a transmis pe 18 august 2020 către operator o notificare de încălcare a contractului, iar după expirarea termenului acordat operatorul nu remediase încălcările notificate. Din aceleaşi acte anexate HCJ Mureş 7/2021 rezultă că obligaţiile încălcate sunt, din nou, obligaţii esenţiale într-o operare a Pagina 16 din 76

serviciului de salubrizare: nerealizarea investiţiilor asumate (operatorul nu a achiziţionat pubelele pentru prestarea serviciului), nerespectarea obligaţiei de a menţine garanţia de bună execuţie, neplata redevenţei, nerespectarea fluxului deşeurilor, nerespectarea frecvenţei de colectare, nerespectarea indicatorilor de performanţă, nerespectarea obligaţiilor cu privire la campaniile de informare şi conştientizare.susţine, iar autoritatea contractantă acceptă, că printr-o serie de acte adiţionale încheiate în august şi octombrie 2018 între aceasta şi asociatul s, ulterior ordinului de începere a contractelor de delegare, nu şi-a mai asumat obligaţia colectării şi transportului deşeurilor şi a operării staţiei de transfer, obligaţie care potrivit ofertelor şi contractelor de delegare încheiate îi revenea în proporţie de 50%.

Argumentulconstă de fapt în a spune că nu poate fi vinovat de încălcarea contractelor pentru că a renunţat la obligaţiile ce îi reveneau, deși această renunţare nu a fost validată sau acceptată de autorităţile contractante respective. În mod stupefiant, în PV 473 autoritatea contractantă este de acord cu acest argument care practic înseamnă că un operator membru al unui consorţiu și care și-a asumat în mod solidar obligaţiile faţă de autoritatea contractantă poate să renunţe oricând la acestea, fără să aibă nevoie de un acord al autorităţii. se încadrează în cazurile de excludere chiar și acceptând ad absurdum posibilitatea unui membru al unei asocieri de a renunţa pur și simplu la obligaţiile ce îi revin; deoarece anumite încălcări grave ale obligaţiilor asumate au avut loc înainte de renunţarea de către aceasta la obligaţiile sale contractuale. În consecinţă, având în vedere gravele şi numeroasele încălcări documentate de autorităţile din Judeţul Mureş, trebuie constatat că află în situaţiile de excludere prevăzute art. 167 lit. c), g) şi h.

În privința încălcării contractelor de delegare pentru SMID Timiş - Zonele 2, 3, 4.2.4.1, arată că a operat serviciul de salubrizare în Judeţul Timiş în Zona de colectare 2 Jimbolia, Zona de colectare 3 Deta şi Zona de colectare 4 Făget, ca membru al unei asocieri alături de societatea .......... Toate aceste contracte au încetat, astfel: Contractul de delegare pentru Zona 2 a fost reziliat de concedentul Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş (ADID Timiş) în data de 27 august 2019 (anterior completării DUAE în prezenta procedură). Contractele pentru Zonele 3 şi 4 au fost încetate de, însă tot din cauza inabilităţii de a presta serviciul şi cu consecinţa penalizării operatorului de către ADID Timiş. În ceea ce priveşte Zonele 3 şi 4, întreruperea serviciului a condus la o situaţie de urgenţă care a necesitat intervenţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş. Pagina 17 din 76

Faptul că încetarea contractelor pentru Zonele 3 şi 4 s-a datorat, în realitate, tot culpei şi inabilităţii, este dovedit de declaraţiile autorităţilor locale.

De asemenea, primarii UAT-urilor au atestat incapacitatea ....... de prestare a serviciilor.

a fost obligată prin hotărâre definitivă să plătească penalităţi pentru încălcarea obligaţiei contractuale esenţiale de plată a redevenţei, iar hotărârea a devenit definitivă înainte de completarea DUAE pentru prezenta procedură.

Cu privire la rezilierea contractului pentru Zona 2, susţine, iar autoritatea contractantă achiesează, prin copiere cuvânt cu cuvânt în PV 473, că aceasta a atacat notificarea de reziliere și "Prin urmare, cât timp măsura încetării anticipate a contractului a fost supusă controlului judiciar și nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă, aceasta nu produce efectele specifice în materia achizițiilor publice." Totodată, autoritatea contractantă afirmă, citând o decizie a Curţii de apel București, că ...în situația în care, aparent, ar exista motive de excludere, autoritatea contractantă este cea care decide dacă situația de fapt, stabilită ca urmare a răspunsului la solicitările de clarificări, este de natură să determine excluderea ofertantului. (...) Prin urmare, inclusiv în situația în care s-ar fi dispus rezilierea unui contract de achizitie publică încheiată de către un ofertant, autoritatea contractantă este cea care stabilește dacă această împrejurare este de natură să determine excluderea. De asemenea, autoritatea contractantă invocă recomandări pozitive pentru Cu privire la hotărârea definitivă care a constatat încălcarea obligaţiei privind redevenţa și a obligat la plata de penalităţi pentru această încălcare, autoritatea contractantă nici măcar nu a observat aceasta în documentele depuse de ofertant (sau a preferat să treacă sub tăcere observaţia) astfel încât nu există o apărare sau explicaţie. Criticile sunt întemeiate, oferta este inadmisibilă: În acest sens, contestatoarea solicită analiza în mod nemijlocit a Notificării de reziliere nr. 4151/27.08.2019, prin care .. a notificat ... pentru Zona 2 a Judeţului Timiş. Această notificare a fost depusă odată cu răspunsul la prima solicitare de clarificări.

se încadrează în cazul de excludere prevăzut de art. 167 lit. c) din Legea 98/2016, deoarece toate încălcările contractelor de delegare pentru SMID Timiş reprezintă abateri profesionale grave.

se încadrează în cazul de excludere prevăzut de art. 167 lit. g) deoarece încălcările menţionate, cu caracter grav şi repetat, au condus la rezilierea contractului.

se încadrează în cazul de excludere prevăzut de art. 167 lit. h) deoarece la data completării DUAE avea cunoştinţă atât de rezilierea contractului pentru Zona 2 Timiş, cât şi de hotărârea definitivă privind Pagina 18 din 76

plata penalităţilor contractuale, dar a ascuns aceste informaţii de autoritatea contractantă. În concluzie, toate situațiile de mai sus (eprezintă tot atâtea cazuri de neîndeplinire gravă sau repetată de către a obligaţiilor contractuale, neîndeplinire care a atras rezilierea contractelor de delegare a gestiunii sau aplicarea de penalităţi. Situaţiile descrise mai sus sunt mult prea numeroase, convergente şi semnificative pentru a se putea considera că este vorba de o simplă omisiune ori de o marjă de apreciere rezonabilă a ofertantului care ar putea considera cu bună-credinţă că o situaţie izolată, minoră nu ar trebui dezvăluită, fiind vorba de nu mai puţin de opt contracte de delegare a gestiunii în care operatorul nu şi-a îndeplinit în mod grav sau repetat obligaţiile asumate faţă de zeci de UAT-uri membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, fiind sancţionat cu penalităţi şi cu rezilierea contractelor. Față de cele de mai sus, solicită să se constate inadmisibilitatea ofertei pentru motivele prevăzute de art. 167 lit. c), g) şi h) din Legea nr. 98/2016. În continuare, contestatoarea precizează că ... se încadrează în cazurile de conflict de interese prevăzute de art. 59-60 din Legea nr. 98/2016 şi respectiv în cazul de excludere prevăzut de art. 167 lit. e) din același act normativ. Capitalul social al este deţinut în proporţie de 99.5427778396% de Consiliul Local al Municipiului Brăila, care exercită astfel un control total asupra societăţii. Se face trimitere la prevederile art. 59 și 60 alin. (1) lit. a), c) și d) din Legea nr. 98/2016 și la cerința nr. 4 a fișei din date a achiziției. În subsidiar, contestatoarea consideră oferta ca neconformă: Așa cum s-a precizat în prima contestație, din anexa 1 la PV nr. 354 rezultă că, pentru oferta cota de profit este de 6,10% din valoarea contractului, reprezentând 1.871.016,11 lei, pe când pentru oferta . Cătă, cota de profit este de 1,76% din valoarea contractului, reprezentând 611.404.30 lei. Mai mult, în ceea ce priveşte alocarea profitului între cele două activităţi "A1 colectare şi transport deşeuri" şi "A2 măturat", am arătat că a ofertat o alocare echilibrată, pe câna prevăzut pentru activitatea A1 o cotă de profit de 0,10%, iar pentru activitatea A2 o cotă de profit de 5%, în ciuda faptului că potrivit aceluiaşi tabel ponderea activităţii A1 în totalul contractului este de trei ori mai mare decât ponderea activităţii A2. În acest context şi în măsura în care Consiliul va respinge contestaţia din dosarul nr. 2760/2021 cu privire la oferta este lipsită de caracter oneros deoarece profitul propus, atât cel total, cât mai ales cel pentru activitatea A1, este nesustenabil. După cum afirmă ANAP, Pagina 19 din 76

"comisia de evaluare a ofertelor trebuie să se asigure încă din faza de evaluare a ofertelor de faptul că ofertanţii au prevăzut ca element de cost și profitul, întrucât există un contract cu titlu oneros, în care fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj în schimbul îndeplinirii unei obligaţii asumate, asigurându-se astfel o concurenţă loială între ofertanţi şi garantându-se respectarea principiilor art.2 alin.(2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare." În concluzie, contestatoarea solicită admiterea contestației. Prin adresa nr. 2364/03.12.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 62989/06.12.2021, a transmis punctul de vedere față de contestație prin care solicită respingerea acesteia, ca nefondată, iar, pe cale de consecință, să mențină ca fiind temeinice și legale actele autorității contractante; obligarea autoarei contestației la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea dosarului. Prezintă pe scurt situația de fapt, cu motivele de fapt și de drept pentru care se impune respingerea contestației. Susține că nu este incidentă situația de excludere de la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Invocă prevederile art. 167 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și precizează că societatea contestatoare nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţei privind existența unei abateri profesionale grave, prin actele atacate rezultând că nu a fost sancționată pentru încălcările la care face referire legiuitorul, în momentul de față nu este redactată Decizia civilă nr. 1320 din 06.12.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. 3862/3/2019, situaţie în care nu se poate aprecia asupra gravităţii faptei reţinute în sarcina autorității. În acest sens, apreciază că modalitatea de desfășurare a procedurii în cauză este responsabilitatea sa, potrivit art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, autoritatea contractantă afirmă că nu are cunoștință despre existența vreunei hotărâri judecătoreşti sau a unei decizii eliberate de autorități administrative prin care să fie reținută existența unei abateri profesionale grave în sensul legislaţiei achiziţiilor publice, sens în care nu sunt aplicabile prevederile art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Nu este incidentă situația de excludere de la art. 167 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Simpla existență a înscrisurilor care atestă neîndeplinirea unor obligaţii contractuale ce îi reveneau ofertantului în cadrul unui contract de achiziţie publică încheiat anterior nu este de natură să conducă în mod direct la aplicarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 și nici la art. 167 alin. (1) lit. h) în situația in care ofertantul nu declară existența unui astfel de document, apreciind că nu se află în situația de excludere. Pagina 20 din 76

Contestatoarea nu face dovada unei încălcări grave, întrucât semnificaţia noţiunii de „încălcare gravă" nu include orice tip de neexecutare contractuală, ci neexecutarea trebuie să fie de natură a afecta credibilitatea operatorului economic, astfel cum ar rezulta și din prevederile art. 171 din Legea nr. 98/2016, care permite ofertantului să își demonstreze reabilitarea credibilităţii prin măsurile autocorective dispuse. Se face trimitere la jurisprudența europeană. Nu există situație de excludere, astfel că declaraţiile autorității în DUAE au fost corecte și reale, nefiind incidente dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. În continuare, autoritatea contractantă prezintă aspecte care conduc la concluzia că decizia sa privind admisibilitatea ofertei asocierii .. Contractele încheiate : Cu privire la motivul de excludere prevăzut de dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, autoritatea arată faptul că asociatul Brai Cătă nu se încadrează în situația reglementată de acest text normativ, în considerarea simplă a faptului că, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv răspunsului operatorului economic, contractele pentru zonele 1, 2 și 3 din Judeţul Hunedoara nu au încetat anticipat. Mai mult, cum rezultă din răspunsul operatorului la solicitarea de clarificări, referitor la hotărârile invocate de contestatoarea asocierea Rer, procedurile de reziliere aprobate prin aceste hotărâri nu au fost finalizate, astfel încât, până la această dată, cele trei contracte nu au fost reziliate, și cu atât mai mult la data completării DUAE (având în vedere ca ofertele au fost depuse în 21 decembrie 2020). Astfel, comisia de evaluare 2 a constatat că prevederile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr.98/2016 nu sunt aplicabile, nefiind îndeplinită condiţia încetării anticipate a contractului de achiziţie publică. Referitor la plata redevenței și a penalităților, autoritatea precizează că acest aspect nu se înscrie în cazurile de aplicare a dispoziţiilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, cât timp aceste dispoziţii se referă în mod exclusiv la „plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile". Situația în care operatorul poate fi obligat la plata de daune-interese este distinct reglementată în contractele de delegare (art. 27, art. 28) de obligaţia de plata a redevenței (care nu reprezintă plata de daune- interese și nici o sancţiune în conformitate cu prevederile contractului de delegare), astfel încât cele două obligaţii nu sunt similare.

În sensul că existența penalităților contractuale nu atrage excluderea dintr-o procedură a ofertanţilor este inclusiv punctul de vedere al ANAP exprimat în adresa nr. 2531/19.03.2019. Pagina 21 din 76

Pentru a verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a redevenței, la solicitarea comisiei de evaluare 2, asocierea ... a depus actele procedurale formulate de părți în dosarul nr. 1582/97/2020, precum și hotărârile pronunțate în cauză având ca obiect obligarea societății .. plata redevenței și a penalităților de întârziere aferente dosarului în care a fost pronunțată decizia civilă nr. 1171/13.07.2021, din care a rezultat obligarea acesteia de a plăti redevența și penalitățile aferente pentru primul an de operare și pentru trimestrele 1 și 2 pentru următorul an. De asemenea, operatorul economic a menționat că, referitor la achitarea redevenței ce a făcut obiectul cauzei civile, „în prezent se desfășoară o procedură de mediere între asociatul ... și creditorul UAT Judeţul Hunedoara, reglementată de dispoziţiile art. 230 Cod procedura fiscală fiind ataşate dovezile, conform art. 171 alin. (3) din Legea 98/2016”. Comisia de evaluare 2 a constatat că operatorul a luat măsurile necesare pentru demonstrarea credibilităţii în ceea ce priveşte asumarea obligaţiei de plată a redevenței. În plus, ...., în calitate de lider al asocierii, declară că „(...) răspunderea asociaţilor în executarea obligaţiilor rezultate dintr-un contract încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie publică este solidară, astfel încât autoritatea contractantă poate solicită îndeplinirea acestor obligaţii de la oricare asociaţi, .., în calitate de lider al asocierii asigurând autoritatea contractantă de îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce vor rezulta din contractul de delegare, inclusiv cu privire la plata redevenței”. Drept urmare, conform art. 171 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, comisia de evaluare 2 a considerat dovezile prezentate de asocierea . Astfel, orice operator economic aflat în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 164 și 167 care atrag excluderea din procedura de atribuire poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere. Referitor la contractele pentru zona 1 Sânpaul și zona 4 Reghin Județul Mureș, susține că, prin cele 3 acte adiţionale indicate, părţile au stabilit faptul că „Activitatea de colectare și transport al deşeurilor — 100% revine liderului asocierii ...." (pentru contractul aferent zonei Sânpaul), iar pentru zonele Reghin și Bălăușeri s-a stabilit că „Activitatea de operare, respectiv de colectare și transport a deşeurilor si de operare a stațiilor de transfer -100% revine liderului asocierii .... În acest fel au fost modificate dispoziţiile art. 2.2. din Acordurile de asociere, potrivit cărora activitățile specifice fiecărui contract vor fi îndeplinite de fiecare parte în proporţie de 50%. Având în vedere aceste modificări ale Acordurilor de asociere, comisia de evaluare 2 a constatat că asociatul ... nu și-a mai asumat, Pagina 22 din 76

începând cu data încheierii actelor adiţionale obligaţia de realizare a obiectului contractelor (activitatea de colectare și transport deşeuri activitatea de operare a stațiilor de transfer), astfel încât nu se regăsește în situația în care și-ar fi încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţie publică, cât timp nu și-a asumat astfel de obligaţii. Hotărârile prezentate de către contestatoare, privind aprobarea rezilierii acestor contracte, sunt emise de către UAT-urile membre după data depunerii ofertelor și, implicit, a completării DUAE, sens în care ofertantul nu se încadrează la art. 167 iit. h) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, din referatele de aprobare nr. 1861 și 1862 din 22.01.2021 rezultă că „(...) Pe parcursul derulării contractului, s-a constatat în repetate rânduri neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de către ...., fapt pentru care a fost notificat și informat cu privire la aceste aspecte" sens în care nu poate fi pusă în discuţie neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către . Cu referire la contractele pentru zonele 2, 3 și 4 Judeţul Timiş, Contractul de delegare nr. 1791/28.09.2017, încheiat pentru zona 2 Jimbolia a încetat la inițiativa autorității contractante, care a comunicat Notificarea de încetare nr. 4151/27.08.2019, măsura contestată de către asociatul ... SRL, acţiunea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş sub nr. 4335/30/2021, asocierea atașând o copie a înscrisurilor aferente cererii de chemare în judecată. Prin urmare, cât timp măsura încetării anticipate a contractului a fost supusă controlului judiciar și nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă, aceasta nu produce efectele specifice în materia achiziţiilor publice. Contractele de delegare nr. 1792/28.09.2017 (zona 3 Deta) și nr. 1088/21.05.2018 (zona 4 Făget) au încetat din inițiativa asociatului ...., conform Notificărilor de încetare nr. 2348/27.11.2020, respectiv 2349/27.11.2020, situație în care operatorul nu se află în situația încetării anticipate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor ofertantului, din cuprinsul acestor notificări rezultând culpa autorității contractante în neîndeplinirea propriilor obligaţii contractuale. Obligaţiile reclamate de către ... ca fiind neîndeplinte de către ADID .Timiş și care au condus la încetarea contractului sunt: obligaţia prevăzută de dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. b) din Contract – să aprobe (inclusiv ajustările și modificările) Tarifele propuse de delegat, conform legii în vigoare, obligaţie care se va exercita prin intermediul ., cu respectarea corelativă a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. c), precum și obligaţia prevăzută de dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Contract - să actualizeze și să aprobe modificările la Regulamentul Serviciului, cuprins în caietul de sarcini — Anexa 1 la prezentul Contract, în baza regulamentelor cadru, conform legilor în vigoare, obligaţie care se va exercita prin intermediul ADID Timiş. Pagina 23 din 76

Comisia de evaluare 2 a constatat că, nici în acest caz, asociatul ...nu se afla în situația enunțată la art. 167 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 98/2016, deoarece contractele în cauză nu au încetat din culpa asociatului ..... Prin urmare, inclusiv în situația în care s-ar fi dispus rezilierea unui contract de achiziţie publică încheiată de către un ofertant, autoritatea contractantă este cea care stabilește dacă această împrejurare este de natură să determine excluderea. Referitor la contractul de delegare încheiat cu, pentru care a fost emisă decizia Curţii de Apel Galaţi nr. 233/29.09.2021, privind obligarea operatorului ... SRL la plata sumei de 44.665,80 lei reprezentând penalități pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Măsurarea colectării separate a deşeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale", precum și a sumei de 100.835 lei reprezentând penalități aferente trimestrului IV 2019 pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Cantitatea de deşeuri colectate selectiv raportată la cantitatea de deşeuri colectate", cum am arătat mai sus, pentru a ne afla în situația de excludere de la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 este necesar să ne aflăm în prezența unei încălcări grave, întrucât semnificaţia noţiunii de „încălcare gravă" nu include orice tip de neexecutare contractuală, ci neexecutarea trebuie să fie de natură a afecta credibilitatea operatorului economic. Ori, în raport de valoarea sumelor la care operatorul a fost obligat, care reprezintă 3,3 % din valoarea anuală a contractului, este mai mult decât evident că nu ne aflăm în prezența unei abateri profesionale grave. Mai mult, existența dosarului în niciun caz nu a afectat credibilitatea operatorului economic, acesta depunând în faza de evaluare a documentelor suport recomandare din partea Primăriei Municipiului înregistrată sub nr. 28831/30.09.2021 din care reiese că: „serviciile de salubrizare au fost prestate în conformitate cu normele profesionale în domeniu, fiind finalizate și recepţionate de către beneficiar’’. Referitor la situația de excludere prevăzută de dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, contrar susţinerilor din contestație, oferantul desemnat câștigător nu s-a făcut vinovat de declaraţii false cu referire la motivele de excludere sau ascunderea informaţiilor relevante atât timp cât aceste motive de excludere nu există. Mai mult, așa cum s- a arătat, cea mai mare parte a documentelor la care face referire . în contestație sunt emise ulterior datei de depunere, situație în care în niciun caz nu există obligaţia de a le declara în DUAE. De asemenea, susține că nu este incidentă situația de excludere de la art. 59-60 și art. 167 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, întrucât niciun membru al personalului autorității contractante (angajat al acesteia) și care este implicat în desfășurarea procedurii nu se poate Pagina 24 din 76

considera, în mod rezonabil, că ar avea un interes direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal. Faptul că . este membru al . și, în acelaşi timp, organul său deliberativ Consiliul Local este acţionar al ofertantului asociat ... nu constituie o împrejurare care să se înscrie în noţiunea de conflict de interese, astfel cum este reglementată de art. 59 din Legea nr. 98/2016, întrucât, chiar dacă s-ar asimila Consiliul Local cu ., se constată că acest membru al autorității contractante nu poate fi considerat „personal" autorității contractante și cu atât mai mult, personal „implicat în desfășurarea procedurii de atribuire sau care poate influența rezultatul acesteia." Procedura de atribuire este desfășurată și poate fi influențată exclusiv de membrii comisiei de evaluare, din care, în mod evident, nu face parte De asemenea, faptul că primarul . este menționat ca persoană cu funcţie de decizie în cadrul autorității contractante nu constituie un caz de conflict de interese, în sensul art. 59 și 60 din Legea nr. 98/2016, procedura fiind derulată de către . verificare sau evaluare; și nu se află în relaţii comerciale cu contestatoarea. În acest caz, în procesul de evaluare a ofertelor nu a participat nicio persoană care face parte din consiliul de administrație/organul de conducere. Astfel, afirmaţia că membrii comisiei de evaluare se află într-o „situație de natură să afecteze independență și imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare", în sensul art. 60 lit. c) din Legea nr. 98/2016 nu poate fi retinuță. Acest lucru ar presupune că din partea CLM Brăila s-ar fi impus membrilor comisiei o anumită comportare pe parcursul evaluării ofertelor, asocierea .. neprezentând dovezi în acest scop, ci numai o opinie subiectivă. Toți membrii comisiei de evaluare au semnat declarații pe proprie răspundere; mai mult, prin procesul-verbal nr. 347/07.09.2021, oferta asocierii ..a fost declarată admisibilă și a clasat-o pe primul loc, sens în care nu se poate constata faptul că ar fi avantajat un anume ofertat. Mai mult, se arată că autoritatea contractantă a transmis formularul de integritate, și nu a primit niciun avertisment de integritate.

Concluzionând, contrar susținerilor contestatoarei, . nu se încadrează la art. 59 și art. 60 alin. (1) lit. a), c) și d) din Legea nr. 98/2016.

Ofertanta desemnată câștigătoare a întocmit propunerea financiară cu respectarea conţinutului documentaţiei de atribuire.

Referitor la susținerea contestatorei că oferta asocierii ..rea contractului, reprezentând 611.404,30 lei/an, comisia de evaluare 2 a constatat că oferta depusă de aceasta are o componentă de profit, fiind ¡relevant care este cuantumul acestuia sau modul în care se alocă pentru Pagina 25 din 76

activitățile desfăsurate. De asemenea, nu se stipulează niciunde o anumită valoare a cotei de profit. Față de cele de mai sus, autoritatea contractantă menționează că declararea ofertei asocierii . ca fiind neconformă nu a vizat valoarea profitului, ci faptul ca asocierea . a ales să modifice oferta financiară prin declaraţia că va suporta din cota de profit fără implicaţii financiare în oferta cheltuieli pentru servicii cotate cu zero în oferta financiară, dar care în oferta tehnică sunt menționate a fi executate.

Astfel, comisia de evaluare 2 a decis că oferta asocierii .. . nu poate fi declarată neconformă prin raportarea la valoarea profitului.

În concluzie, în raport de argumentele de fapt și de drept mai sus menționate, autoritatea contractantă consideră că evaluarea ofertelor depuse s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materie, dar și a documentaţiei de atribuire, solicitând respingerea, ca nefondată, a contestației, iar, pe cale de consecinţă, menținerea ca fiind temeinice și legale actelor autorității contractante. Prin cererea de intervenție în interesul autorității contractante nr. 4942/08.12.2021, înregistrată la Consiliu cu nr. 63892/08.12.2021, ...A .., lider al asocierii . SRL, solicită admiterea în principiu a cererii și respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de . .

Intervenienta invocă netemeinicia contestației, în condițiile în care oferta sa este admisibilă și conformă, membrii asocierii neregăsindu-se în situațiile de excludere învederate în contestație. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 65310/15.12.2021, contestatoarele au depus concuzii scrise. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzelor conexate, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea Contractului de delegare a gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale în județul Brăila și a activității de măturat, spălat, stropit și întreținere căi publice în municipiul Brăila, cod CPV 90511000- 2-Servicii de colectare a deșeurilor menajere (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN1023555/12.08.2020, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită prin anunțul de participare pentru 21.12.2020, ora 1500. Valoarea estimată a contractului este 468.194.608,00 lei, fără TVA. Nemulțumite de rezultatul procedurii de atribuire, ....au înaintat contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 55405/22.10.2021.. a constituit cauțiunea în sumă de 2.000.000,00 lei, conform prevederilor art. 61¹ alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 207594410/1 din 21.10.2021, eliberată de CEC Bank, Sucursala Brăila. În urma măsurilor de remediere luate de autoritatea contractantă, .... au înaintat contestația înregistrată la Consiliu sub nr. Pagina 26 din 76

62281/02.12.2021. .... a constituit cauțiunea în sumă de 2.000.000,00 lei, conform prevederilor art. 61¹ alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 207658212/1 din 23.11.2021, eliberată de CEC Bank, Sucursala Brăila. Vizavi de cererile de intervenție formulate de .............ăzând că aceasta are calitate şi capacitate procesuală şi a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea cererilor, fiind declarată câștigătoare atât prin raportul procedurii de atribuire nr. 392/08.10.2021, cât și prin procesul-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, Consiliul le încuviințează, în principiu, ca cereri de intervenţie accesorie în interesul autorității contractante. Intervențiile formulate în cauză sunt în interesul autorității contractante, respectiv acela de respingere a contestațiilor și menținere ca fiind legale a actelor întocmite de achizitoare. Trecând la soluționarea primei contestații, Consiliul constată că, prin aceasta, sunt aduse critici deciziei de respingere a ofertei asocierii ... Prin adresa nr. 403/11.10.2021, s-a adus la cunoștința asocierii .decizia de respingere a ofertei, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, ca neconformă, în baza prevederilor 137 alin. (3) lit. d) din Anexa la HG 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi inaceptabilă în baza prevederilor art. 134 alin. (6) din Anexa la HG 395/2016 cu modificările şi completările ulterioare, pentru următoarele motive: Mai specific, motivele care au stat la baza respingerii ofertei depuse de dvs. sunt: După analiza propunerii financiare şi a răspunsurilor la solicitările de clarificări, Comisia de evaluare a întocmit Procesul verbal nr. 347/07.09.2021 privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformităţii acestora cu propunerile tehnice. Acesta a fost verificat în conformitate cu prevederile OUG 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, în baza Deciziei de verificare nr. 6560 din 14.08.2020 emisa de ANAP. Ca urmare a verificării ex-ante a fost emis Avizul conform condiţionat nr. 8428/18867/CN1023555/AC/10.09.2021. Prin Avizul conform condiţionat nr. 8428/18867/CN1023555/AC/10.09.2021 se precizează referitor la ... "Elaborarea ofertei financiare... " şi a fişelor de fundamentare a tarifelor: "Comisia de evaluare a ofertelor a consemnat în procesul verbal nr. 347/07.09.2021 că ofertantul Asocierea S................. financiare depuse. Astfel, de exemplu, costurile cu energia electrica, alimentare cu apa si apa uzata, intretinere si igienizare puncte de colectare, anvelope, mentenanta, service, reparaţii utilaje şi reparaţii vehicule, protecţia mediului, verificări metrologice, impozit utilaje, autorizaţii de funcţionare, spălare/igienizare pubele şi containere, spălat platforme, asigurari CASCO si ITP, certificate ISO, contributie ANRSC, chirii, au fost cotate, de către ofertantul Asocierea S.C.... cu valoarea 0, sens în care comisia de evaluare a ofertelor a solicitat clarificări. Pagina 27 din 76

În răspunsul transmis, ofertantul a precizat că "tarifele prezentate au fost fundamentate cu respectarea prevederilor Ordinului ANRSC 109/2007 "şi a transmis un tabel cu costurile pe care susţine că le suportă din profit. Totodată, prin răspunsurile transmise, ofertantul a înscris următoarele: -"Suma de 42.985,84 lei/an/2 categorii de deşeuri aferentă spălării şi igienizării punctelor de colectare pentru toate categoriile de deşeuri colectate (reciclabil şi rezidual) va fi suportată din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă. "... "Pubelele şi containerele ce nu au fost luate în calcul pentru igienizare, vor fi supuse aceluiaşi program de spălare, ca şi celelalte recipiente, conform angajament menţionat în ofertă tehnică pag. 110, iar costurile anuale în valoare de 9.720,25 lei vor fi suportate din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă." -Aferent Activităţii 2 "Ofertantul recunoaşte ca nu au fost luate în calcul costurile pentru igienizarea tuturor pubelelor şi coşurilor ...în consecinţă, prezintă calculul şi precizează că valoarea de 747,52 lei, privind costurile cu igienizarea pubelelor "va fi suportat din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă." - referitor la costurile zero pentru CASCO, ofertantul a precizat: "cheltuiala anuală pentru asigurarea CASCO în valoare de 34.115,86 lei, se va suporta din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă." - referitor la costuri implementare ISO, ofertantul a precizat: „Costurile în valoare de 870 euro/an, echivalent a 4207,06 lei pentru întreg punct de lucru cu implementarea Sistemului de Management integrat ISO, aferent acestei activităţi revenind suma de 205,73 lei, se suportă din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă." - referitor la Contribuţia ANRSC, ofertantul detaliază valoarea pentru emiterea şi menţinerea licenţei ANRSC In ceea ce priveşte Contribuţia ANRSC, ofertantul declară că: "(contribuţia ANRSC de 0,12% pentru desfăşurarea activităţii de colectare a deşeului rezidual în valoare de 21.449,70 lei, va fi suportată din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă." - referitor la perii, ofertantul precizează că: "Periile costa 375 lei/buc şi se schimba cu aproximaţie la 2 luni. Costul cu aceste materiale, de aproximativ 4500 lei/an va fi suportat din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă." - referitor la Alte servicii executate de terţi ofertantul menţionează că "Referitor costuri zero pentru ITP şi verificări metrologice (cântare) ofertantul precizează că: „Utilajele achiziţionate de la producător nu presupun costuri cu ITP-ul în primul an de funcţionare, deoarece ele vin împreuna cu această verificare efectuată. Începând cu anul 2 de operare vom estima costul unui serviciu ITP la 100,84 lei fără TVA (şi anexează factura Trans Bus S.A.), conform experienţei noastre. După expirarea valabilităţii ITP-urilor, aceste costuri vor fi suportate din cota de profit şi nu vor face obiectul unei solicitări de modificare de tarif costul acestora fiind de: 7.159,64 lei/an pentru cele 2 activităţi. " - referitor la Cheltuieli cu taxe, licenţe, acreditări/certificări şi autorizări ofertantul menţionează că "Impozitul utilajelor nu se plăteşte în anul în care au fost achiziţionate, conform Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, articol 471 punct 2, prin urmare, în primul an de prestaţii nu vor exista astfel de obligaţii de plată, deoarece toate utilajele sunt noi. După expirarea valabilităţii acestora, aceste costuri vor fi suportate din cota de profit şi nu vor face obiectul unei solicitări de modificare de tarif. ... Referitor la impozitul pentru cele 2 auto folosite pentru transportul deşeurilor periculoase, Asocierea precizează că va fi suportat din cota de profit." - referitor la Taxe și licenţe ofertantul menţionează că "în cazul în care, în urma unui control de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dunărea" al jud. Brăila se impune obţinerea unui aviz, contravaloarea acestuia se va suporta din cota de profit. - referitor la anvelope, ofertantul precizează că: "Maşinile vor fi achiziţionate cu anvelope all seasons, iar în primul an de derulare a activităţii nu este nevoie de Pagina 28 din 76

achiziţia altor anvelope. Costurile pentru eventualele înlocuiri accidentale ale anvelopelor, vor fi suportate din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă. - referitor la Piese de schimb, utilaje, ofertantul a menţionat "cheltuielile cu materiile prime, materialele consumabile şi cu piesele de schimb se stabilesc în funcţie de consumurile normate şi de prețul de achiziție al acestora” și motivează lipsa acestora având în vedere ca utilajele fiind noi, degradarea se va face în timp, iar estimarea unor costuri corecte, reale, cu înlocuirea pieselor ar fi dificil de realizat fiind incert momentul producerii unui eveniment pe perioada de derulare a contractului. Considerarea unor costuri absolut incerte ar fi condus la situaţia în care utilizatorii ar fi ajuns sa plătească pentru o fundamentare ipotetică. Operatorul declară că pe toată perioada de derulare a contractului va urmări exploatarea corectă a utilajelor, va efectua la timp, cu regularitate reviziile necesare astfel încât să prevină apariţia unor defecte majore. De asemenea, se va folosi de poliţa CASCO în situaţiile acoperite de aceasta, pentru a optimiza costurile legate de piesele de schimb, reparaţii. După expirarea perioadei de garanţie, eventualele costuri vor fi suportate din cota de profit şi nu vor face obiectul unei solicitări de modificare de tarif". - referitor la întreţinerea utilajelor şi autovehiculelor şi reparaţii ofertantul menţionează că "...luându-se în considerare costul reviziilor pentru primul an de derulare a contractului. Asocierea motivează lipsa acestor costuri având în vedere că, utilajele fiind noi, degradarea se va face în timp, iar estimarea unor costuri corecte, reale, cu înlocuirea pieselor, cu efectuarea de reparaţii, ar fi dificil de realizat, fiind incert momentul producerii unui eveniment pe perioada de derulare a contractului. Considerarea unor costuri absolut incerte ar fi condus la situaţia în care utilizatorii ar fi ajuns să plătească pentru o fundamentare ipotetică. Operatorul consideră că pe toată perioada de derulare a contractului va urmări exploatarea corectă a utilajelor, va efectua la timp, cu regularitate reviziile necesare astfel încât să prevină apariţia unor defecte majore. De asemenea, se va folosi de poliţa CASCO în situaţiile acoperite de aceasta, pentru a optimiza costurile legate de piesele de schimb, reparaţii. După expirarea perioadei de garanţie, eventualele costuri vor fi suportate din cota de profit şi nu vor face obiectul unei solicitări de modificare de tarif." In înscrisul întocmit, cu privire la aspectele anterior menţionate, comisia de evaluare a ofertelor, a consemnat următoarele: "... prin răspunsul dat, Asocierea a corelat propunerea financiară cu propunerea tehnică. Activităţile care se regaseau în oferta tehnică, dar erau cotate cu "0" în propunerea financiară, conform tabelului, au fost cuantificate în lei, iar valoarea rezultată, 508.350,41 lei/an - va fi suportată din cota de profit, fără implicaţii financiare în ofertă. " Menţionăm că profitul din oferta iniţială era de 2.428.492,53 lei, respectiv 7,85%, iar în urma corecţiilor a rezultat un profit de 1.871.016,11 lei, respectiv 6,10%. După cum se vede, rezultă că rămâne o cotă de profit rezonabilă pentru îndeplinirea în bune condiţii a contractului. Prin actualizarea valorii ofertei, Asocierea ...declară că: "Oferta este în continuare reală şi sustenabilă." Având în vedere că va fi asigurată prestarea serviciului la parametrii impuşi prin documentaţia de atribuire şi asumaţi de către Asocierea prin propunerea tehnică (declarată conformă, deci admisibilă) şi sustenabilitatea contractului, Asocierea obţinând în continuare un profit rezonabil prin participarea la această procedură, comisia decide că răspunsul este concludent, Cerinţă îndeplinită. Oferta prezentată corespunde cerinţelor din documentaţia de atribuire, iar răspunsurile primite la solicitările de clarificări au consolidat cele asumate prin propunerea tehnică și financiară şi nu a condus la apariţia unui avantaj faţă de ceilalţi ofertanţi, oferta financiară clasându-se pe primul loc şi anterior efectuării corecţiilor. Pagina 29 din 76

Comisia de evaluare consideră respectiva omisiune ca fiind o abatere tehnică minoră, care se încadrează la art. 134 alin. (9) lit. a) din HG 395/2016, respectiv 508.350,41 lei/an-sumă ce reprezintă 0,99% din valoarea ofertată, care nu depăşeşte 1% din valoarea anuală a contractului. După analizarea propunerii tehnice şi financiare comisia de evaluare a decis că oferta Asocierii RER este admisibilă." Comisia de evaluare a ofertelor a considerat răspunsul concludent şi cerinţele îndeplinite deşi legislaţia în materia achiziţiilor publice impune obligaţia ca ofertanţii să-şi fundamenteze propunerea financiară pe baza unor costuri reale, astfel încât, pe de o parte să asigure autoritatea contractantă că vor duce la îndeplinire contractul în bune condiţii, iar pe de alta, pentru a permite o evaluare efectivă si obiectivă a ofertelor. Comisia de evaluare a ofertelor trebuie să se asigure încă din faza de evaluare a ofertelor de faptul că ofertanţii au prevăzut ca element de cost şi profitul, întrucât există un contract cu titlu oneros, în care fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj în schimbul îndeplinirii unei obligaţii asumate, asigurându-se astfel o concurenţă loială între ofertanţi şi garantându-se respectarea principiilor art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. În condițiile în care propunerea financiară este elaborată fără a avea în vedere toate costurile pe care le implică cerinţele documentaţiei de atribuire, ofertantul în vederea încadrării în valoarea ofertată, fie nu va respecta cerinţele caietului de sarcini fie va vicia rezultatul procedurii, prin ofertarea unor preţuri nesustenabile care nu sunt rezultatul liberei concurenţe sau care nu pot fi justificate decât în baza unei simple decizii comerciale. Prin participarea la procedură operatorii economici au ales să oferteze un anumit preţ/tarif, asumându-şi implicit si o eventuală demonstrare ulterioară a sustenabilităţii şi conformităţii ofertei cu cerinţele caietului de sarcini. Ofertele depuse reprezintă angajamente asumate de ofertanţi în scopul realizării obiectului contractului, drept urmare preţul nu este un element pur formal al ofertei ci reprezintă un element esenţial al propunerii financiare a cărei realitate şi sustenabilitate trebuie verificată de către comisia de evaluare a ofertelor şi confirmată de ofertanţi prin documente. Autoritatea contractantă nu poate accepta ofertarea unor tarife pentru un contract care se va implementa în viitor, având la bază costuri care este posibil să nu poată fi respectate şi care trebuiau cunoscute la momentul depunerii ofertelor. Ofertanţilor nu le este permis să vicieze rezultatul procedurii prin ofertarea unor preţuri fără suport legal, fapt pentru care autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua ofertele financiare ţinând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea acestui preţ pentru a se asigura de fezabilitatea şi sustenabilitatea preţului propus. Relevante în acest sens sunt prevederile art. 133 alin. (1) şi (3) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică (3) Propunerea financiară trebuie să fie corelată cu elementele propunerii tehnice pentru a evita executarea defectuoasă a contractului,...". Conţinutul documentaţiei de atribuire, aşa cum aceasta este întocmită de către autoritatea contractantă este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanţi la procedură, care au obligaţia de a-şi elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia cât şi pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfăşurarea procedurii de achiziţie publică să respecte atât dispoziţiile legale Pagina 30 din 76

aplicabile în acest domeniu cât şi prevederile propriei documentaţii de atribuire care stabileşte regulile ce trebuie respectate de ambele părţi în derularea procesului competitiv. Având în vedere cele prezentate mai sus, comisia de evaluare avea obligaţia de a verifica îndeplinirea cerinţelor documentaţiei de atribuire de către ofertanţi şi de a întocmi înscrisul prin care se formalizează concluziile privind îndeplinirea acestora cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerinţele definite prin documentele achiziţiei şi prevederile legale". Fată de cele prezentate mai sus şi cu scopul înlăturării neconformităţilor constatate de către verificatorii împuterniciţi şi implementării măsurilor de remediere (în caz contrar devenind incidente prevederilor art. 14 alin. 4 şi alin. 8 - 8.1, coroborate cu art. 25 din OUG 98/2017), Comisia de evaluare a decis declararea ofertei ca: - Neconformă în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) lit. d) din Anexa la HG 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare: "(3) în condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:... d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;" - Inacceptabilă în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (6) din Anexa la HG 395/2016: (6) în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Consiliul reține că, anterior luării decizii de respingere a ofertei contestatoarei, ulterior evaluării propunerii financiare a acesteia, prin adresa nr. 232/27.05.2021, i-a solicitat anumite clarificări, de exemplu: 2. La punctul 1.5.- Piese de schimb, utilaje Va solicitam clarificari cu privire la justificarea costului 0 (zero) pentru piesele de schimb. 3. La punctul 1.6.- Materii prime si materiale consumabile - numarul de containere de 1,1 mc este de 7801 buc (2646 x2 +1768 + suplimentarul de 741 din propunerea dvs) in loc de 7060 buc cat este in propunerea financiara. - numarul de pubele suplimentare de 240 l este de 442 buc - si nu sunt trecute in propunerea financiara. Va solicitam clarificari privind diferentele constatate. Va solicitam sa ne transmiteti normativul/ghidul/instructiunile sau metoda de lucru folosita pentru calculul consumului unitar de apa detergenti necesar spalarii recipientelor de colectare a deseurilor. 4. La punctul 1.8.- Intretinerea utilajelor si autovehiculelor si reparatii Va solicitam clarificarea privind lipsa costurilor cu anvelopele, Mentenanta si service, Reparatii utilaje, Reparatii vehicule. Va solicitam sa ne indicati unde in propunerea financiara se regasesc costurile aferente intretinerii si igienizarii Punctelor de colectare. Va solicitam detalierea costurilor cu reviziile periodice. 5. La punctul 1.11.- Cheltuielile cu protectia mediului Va solicitam clarificari in sensul justificarii costului 0 (zero). 6. La punctul 1.12.- Alte servicii executate de terti Va solicitam clarificari privind costurile "0" lei aferente activitatii de paza a Bazei de lucru, asigurari CASCO, ITP, verificari metrologice (cantare), evacuare ape uzate. (...) 8. La punctul 3.- Cheltuieli cu taxe, licente, acreditari/certificari si autorizari Pagina 31 din 76

Va solicitam clarificari privind costurile "0" lei aferente platilor pentru: impozit utilaje, Autorizatie de functionare, cu transferul Autorizației integrate de mediu, Avizul ISU, costuri cu implementarea Sistemului de Management lntegrat ISO 9001 + ISO 14001. Va solicitam justificarea valorii de 10.288 lei/an reprezentand licenta ANRSC precum si sa precizati daca in aceasta valoare este cuprinsa si Contributia ANRSC. Daca nu, va solicitam sa indicati unde sunt evidentiate cheltuielile cu aceasta contributie. Va solicitam sa clarificati de ce apare in aceasta fisa taxa trecere bac pentru deseuri periculoase si deseuri reziduale. Va solicitam detalierea valorii. 9. La punctul. 5.- Alte cheltuieli Va solicitam sa clarificati de ce nu a fost adunata suma 100.724,10 lei - aferenta altor cheltuieli, la valoarea totala pct 6 - Alte cheltuieli. Va solicitam justificarea si detalierea valorii prezentate pentru determinarea compozitiei deseurilor. 10. La punctul. B.- Cheltuieli financiare Va solicitam justificarea valorii de 86.659,92 lei, cheltuieli financiare. 6.2. Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de colectare si transport altor tipuri de deseuri municipale 11. La punctul 1.5, Piese de schimb, utilaje Va solicitam clarificari in sensul justificarii costului 0 (zero) la piesele de schimb. 12. La punctul 1.6.- Materii prime si materiale consumabile Numarul real de: - containere de 1,1 mc este 2.137 buc (1.799+84+28+226+suplimentarul de 226 din ofertei. dvs) in loc de 1.912 buc cat este in oferta financiara. - pubele de 240 l este de 4.280 buc (105+123+3375+535-fara . si 142 suplimentare conf. ofertei. dvs) in loc de 228 buc cat este in oferta financiara. Mentionam ca in aceasta fisa nu trebuie sa se regaseasca costurile cu spalatul cosurilor stradale pentru municipiul . Va solicitam remedierea celor constatate mai sus. 13. La punctul 1.8.- Intretinerea utilajelor si autovehiculelor si reparatii Va solicitam clarificare privind costurile aferente intretinerii si igienizarii punctelor de colectare si a costurilor cu anvelopele, Mentenanta si service, Reparatii utilaje, Reparatii vehicule si justificarea valorii aferente Reviziei tehnice. Va solicitam prezentarea documentelor justificative conf. Ord. ANRSC 109/2007, avand in vedere faptul ca valoarea de la pct. 1.8 reprezinta mai mult de 10% din total Cheltuieli materiale (rd. 1). 14. La punctul 1.11.- Cheltuielile cu protectia mediului Va solicitam clarificari in sensul justificarii costului 0 (zero). 15. La punctul 1.12.- Alte servicii executate de terti Va solicitam clarificari privind costurile "0" lei aferente activitatii de paza a Bazei de lucru, asigurari CASCO, ITP, verificari metrologice (cantare), evacuare ape uzate. (...) 17. La punctul J.- Cheltuieli cu taxe, licențe, acreditari/certificari si autorizari Va solicitam clarificari privind costurile "0" lei aferente platilor pentru: impozit utilaje, Autorizatie de functionare, transferul Autorizatiei integrate de mediu, Avizul ISU, costuri implementare Sistem de Management Intergat ISO 9001 + ISO 14001. Va solicitam justificarea valorii reprezentand licenta ANRSC, precum si sa precizati daca in aceasta valoare este cuprinsa si Contributia ANRSC. Daca nu, va solicitam sa indicati unde sunt evidentiate cheltuielile cu aceasta contributie. 18. La punctul 5.- Alte cheltuieli Va solicitam justificarea si detalierea valorii privind cheltuielile pentru determinarea compozitiei deseurilor. 6.3 Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de maturat manual de baza 19. La punctul 1.10.- Cheltuieli cu protectia mediului Va solicitam clarificari in sensul justificarii costului 0 (zero). 20. La punctul 2.- Cheltuieli cu munca vie Va solicitam sa prezentati in detaliu calculul personalului din propunerea financiara pentru aceasta activitate dupa cum urmează: suprafete anuale conform cerintelor din documentatia Pagina 32 din 76

de atribuire, numar de zile lucrate/an, suprafata zilnic rezultata, norma de lucru aferenta fiecarei activitati. Va solicitam sa ne transmiteti normativul/ghidul/instructiunile sau metoda de lucru folosita pentru calculul numarului de personal. 21. La punctul 3.-Taxe, licente Va solicitam clarificari privind costurile "0" lei aferente platilor pentru: Avizul ISU, costuri implementare Sistem de Management Intergat ISO 9001 + ISO 14001. Va solicitam justificarea valorii reprezentand licenta ANRSC, precum si sa precizati daca in aceasta valoare este cuprinsa si Contributia ANRSC. Daca nu, va solicitam sa indicati unde sunt evidentiate cheltuielile cu aceasta contributie. 6.4 Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de maturat manual de intretinere (gresit notat cu 6.3 in propunerea dvs) 22. La punctul 1.10.- Cheltuieli cu protectia mediului Va solicitam clarificari in sensul justificarii costului 0 (zero). (...) Ofertanta a răspuns cu adresa nr. 6518/10.06.2021 (260/ 11.06.2021), între altele: 6.1. Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de colectare si transport a deşeurilor de hârtie, metal, plastic si sticla din deseurile municipale (...) 2. In calculul tarifului nu au fost prinse cheltuieli cu piesele de schimb deoarece utilajele folosite in vederea desfasurarii activitatii de colectare a deşeurilor reciclabile sunt noi, in garanţie, si in primul an de funcţionare nu vor avea nevoie de astfel de cheltuieli. 3. Pubelele si containerele ce nu au fost luate in calcul pentru igienizare vor fi supuse aceluiaşi program de spalare, ca si celelalte recipiente, conform angajamentului mentionat in oferta tehnica la pagina 110, iar costurile anuale in valoare de 5756.79 lei vor fi suportate din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta (aceasta omisiune reprezintă o abatere tehnica minora), astfel: Apa: 7.07 lei/mc / 1000 l/mc *741 cont*26.64 1 apa/container*4 ori/an - 588.25 lei/an 7.07 lei/mc / 1000 l/mc *442 pubele /2 per ciclu spalare* 16.65 1 apa/ciclu*4 ori/an = 104.06 lei/an Detergent spălare recipiente 10.78 lei/l *741 cont*0.1336 1 det/container*4 ori/an = 4268.77 lei/an 10.78 lei/l *442 pubele /2 per ciclu spalare*0.0835 1 det/cicluM ori/an = 795.71 lei/an. Având in vedere ca autoritatea contractanta nu a impus un normativ de calcul pentru desfasurarea acestei activitati prin documentaţia de licitatie, in fundamentarea tarifului, s-a folosit nota interna cu numărul 4683 din 10.05.2016, rezultata din experienţa RER SUD S.A., lider de asociere, in activitati de colectare a deşeurilor si curăţenie stradala. Ataşat prezentului răspuns de clarificari regăsiţi norma interna unde sunt specificate normele de lucru si consumurile de apa si detergent. 4. La punctul 1.8- Intretinerea utilajelor nu au fost prinse cheltuieli cu mentenanta si service sau reparaţii deoarece utilajele folosite in vederea desfasurarii activitatii sunt noi, in garanţie, iar in primul an de funcţionare nu vor presupune astfel de costuri, ci doar cheltuieli cu reviziile. Maşinile vor fi achiziţionate cu anvelope all seasons, iar in primul an de derulare a activitatii nu este nevoie de achiziţia altor anvelope. Costurile pentru eventualele înlocuiri accidentale ale anvelopelor, vor fi suportate din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Conform ofertei tehnice pag 110, asocierea va realiza intretinerea punctelor de colectare ce se va face cu personalul care executa colectarea, acesta va lasa locul curat, dupa fiecare ridicare a recipientelor. Igienizarea se va face concomitent cu spalarea recipientelor, materialele utilizate fiind 20 l apa necesari pt soluţie si 1 kg clorura var, conform calculului: (2646 puncte de colectare conform anexa 8.1 CS pag 57 * 20 1 apa /1000 l/mc * 7.07 lei/mc + 2646 puncte de colectare * 1 kg clorura de var/ punct de colectare * 3.92 lei/kg var) * 4 ori/an / 2 categorii de deşeuri. Suma de 42985.84 lei/an /2 categorii de deşeuri aferenta spălării si igienizării punctelor de colectare pentru toate categoriile de deşeuri colectate (reciclabil si rezidual) va fi suportata din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Pagina 33 din 76

Reviziile periodice anuale au fost calculate astfel: - Gunoiera 15 mc: (934.64 euro/ revizie vehicul pentru 750 ore de funcţionare * 3 revizii/an + 577.32 euro revizie pentru suprastructura la 1500 ore lucrate) * 4.8357 lei/euro * 23 auto - Gunoiera 22 mc: (1017.11 euro/ revizie vehicul pentru 750 ore de funcţionare * 3 revizii/an + 577.32 euro revizie pentru suprastructura la 1500 ore lucrate) * 4.8357 lei/euro * 3 auto - Abrollkipper voluminoase: (300 lei/revizie la 3 luni tip T5 * 4 revizii/an + 500 lei/revizie anuala tip T6) * 1.44 auto - Spălător recipiente: (1017.11 euro/revizie vehicul pentru 750 ore de funcţionare * 3 revizii/an + 701.03 euro revizie pentru suprastructura la 1500 ore lucrate) * 4.8357 lei/euro * 0.78 auto 5. Din aceasta categorie a costurilor cu proiecţia mediului fac parte campaniile de conştientizare, determinarea compoziţiei deşeului, colectarea in recipiente speciale, iar aceste activitati sunt prestate de către terti. Cheltuielile cu campaniile de colectare separata a deşeului si cele de colectare a deşeului voluminos au fost prinse in fisa de tarif la punctul 1.12 — Alte servicii executate de terti, iar costul cu determinarea compoziţiei se regaseste la punctul 6. - Alte cheltuieli. 6. In tariful pentru colectarea deşeului reciclabil nu au fost prinse cheltuieli cu paza bazei de lucru, deoarece, conform contractului de închiriere a spaţiului, aceasta obligaţie revine in sarcina proprietarului. Poliţa de asigurare Casco este de 250 euro/utilaj/an. La activitatea de colectare a deşeurilor reciclabile sunt necesare 28.22 utilaje * 250 euro * 4.8357 lei/euro, ce reprezintă o cheltuiala anuala pentru asigurarea Casco in valoare de 34115.86 lei, ce se suporta din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Utilajele achiziţionate de la producător nu presupun costuri cu ITP-ul in primul an de funcţionare, deoarece ele vin împreuna cu acesta verificare efectuata. Verificarea metrologica pentru cantare nu este necesara in primul an de funcţionare deoarece ele vor fi achiziţionate calibrate si in perfecta stare de funcţionare cf. Contractului de furnizare cu SC ... SRL regăsit in ofeta tehnica la pag.760. Costul cu evacuarea apei uzate se regaseste la categoria 1 . 6 - Materii prime si materiale, unde preţul de 7.07 lei/mc apa este format din 4.41 lei/mc apa + 2.66 lei/mc epurare apa uzata. (...) 8. Impozitul utilajelor nu se plăteşte in anul in care au fost achiziţionate, conform legii 227/2015 privind Codul Fiscal, articol 471 punct 2, prin urmare, in primul an de prestatii nu vor exista astfel de obligaţii de plata, deoarece toate utilajele sunt noi. Membrii asocierii ..........ţin Autorizaţii de funcţionare valabile, iar desfasurarea activitatii in Judeţul Braila nu presupune obţinerea unei noi autorizaţii de funcţionare. Transferul autorizaţiei de mediu nu presupune costuri, ci doar viza autorizaţiei de mediu, ce se regaseste la punctul 3. - Cheltuieli cu taxe si licenţe. Activitatea de colectare a deşeurilor corespondenta codului CAEN 3811 nu presupune obţinerea Avizului ISU. Spre susţinerea celor mentionate anterior, anexam prezentei răspunsul cu numărul 2237 din 01.08.2018 al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dunarea" al judeţului Braila. Costurile in valoare de 870 euro/an, echivalent a 4207.061ei pentru intreg punct de lucru cu implementarea Sistemului de Management integrat ISO, aferent acestei activitati revenind suma de 205.73 lei, se suporta din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Cheltuielile cu licenţa ANRSC au fost calculate astfel: 30600 menţinere licenţa / 5 ani perioada de licenţiere + 30600 taxa menţinere licenţa ANRSC * 28.02% procent repartizare ch. generala. Contributia ANRSC de 0.12% pentru desfasurarea activitatii de colectare a deşeului reciclabil in valoare de 21449.70 lei, va fi suportata din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Taxa pentru trecere bac a fost cuprinsa in tarif pentru colectarea deşeurilor pentru fiecare cursa efectuata pe Insula Mare a . Corectam eroarea de tehnoredactare din "trecere bac pt rezidual" in "trecere bac pt reciclabil", iar valoarea a fost determinata astfel: Trecere bac pt. reciclabil: ((2 zile carton + 2 zile de plastic) * 2 colectari/luna +1 zi/luna pt. sticla)* 60 lei/trecere * 2 treceri/cursa *12 luni Taxa trecere Bac periculoase: 4 campanii/an * 60 lei/trecere * 2 treceri/cursa 9. Dintr-o eroare aritmetica, cheltuielile cu secţia in valoare de 100724.10 lei/an nu au fost adunate in totalul punctului 6 - Alte cheltuieli, regăsit in memoriu tehnic, dar netotalizat in fisa Pagina 34 din 76

de fundamentare la rândul 5. Acest cost va fi suportat din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Costul cu determinarea compoziţiei a fost stabilit astfel: - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului in mediul Urban: 44688 lei/ determinare * 4 oraşe pt. care se preleveaza probe * 4 determinari/an * 37.22% procent alocare ch. comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului in mediul Rural: 2750 lei/determinare * 3 zone * 4 determinari/an * 37.22% procent alocare ch. comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului Similar: 2750 lei/determinare * 4 determinari/an* 37.22% procent alocare ch. comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului din Pieţe: 4125 lei/determinare * 4 determinari/an * 37.22% procent alocare ch. comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. 10. In fisa de fundamentare, in categoria costurilor financiare au fost prevăzute cheltuielile cu dobanda raportata la valoarea finantarii aferenta acordarii unui leasing financiar pentru utilajele necesare derulării contractului. Aceste costuri au fost repartizate pe fiecare tarif, in funcţie de numărul utilajelor necesare desfasurarii activitatii, astfel: Din valoarea de achiziţie, cea finantata este de 90%, iar pentru fiecare 90.000 euro finanţaţi, se percepe o dobanda de 5835.79 euro / 8 ani durata de amortizare a utilajelor * 4.8357 lei/euro. Regăsiţi in tabelul de mai jos calculul cheltuielilor financiare pentru fiecare tip de utilaj folosit pentru activitatea de transport deşeuri reciclabile. Anexam prezentei oferta prezentata de BCR leasing. (...) 6.2. Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de colectare si transport a altor tipuri de deşeuri municipale 11. In calculul tarifului nu au fost prinse cheltuieli cu piesele de schimb deoarece utilajele folosite in vederea desfasurarii activitatii de colectare a deşeurilor reziduale sunt noi, in garanţie, si in primul an de funcţionare nu vor avea nevoie de astfel de cheltuieli. 12. Recipientele ce urmeaza a se spala au fost calculate astfel: 1799 cont 1.1 mc . 105 pubele 240 L . + 123 pubele 240 L Parc Urban = 228 buc Pubelele si containerele ce nu au fost luate in calcul pentru igienizare, vor fi supuse aceluiaşi program de spalare, ca si celelate recipiente, conform angajamentului mentionat in oferta tehnica la pagina 110, iar costurile anuale in valoare de 9720.25 lei vor fi suportate din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta, astfel: Apa 7.07 lei/mc / 1000 l/mc *226 cont*26.64 1 apa/container*4 ori/an = 170.261ei/an 7.07 lei/mc / 1000 l/mc *4052 pubele /2 per ciclu spalare* 16.65 1 apa/ciclu*4 ori/an = 953.39 lei/an Detergent spălare recipiente 10.78 lei/l *226 cont*0.1336 1 det/container*4 ori/an = 1301.95 lei/an 10.78 lei/l *4052 pubele /2 per ciclu spalare*0.0835 1 det/ciclu*4 ori/an = 7294.65 lei/an Conform Anexei 8, pagina 57 din CS, coşurile stradale de 50 L sunt evidentiate in rubrica deşeurilor din pieţe, parcuri si grădini. Costurile aferente colectării deşeurilor reziduale si biodegradabile din pieţe, parcuri si grădini trebuie prinse in tariful pentru activitatea de colectare si transport a altor tipuri de deşeuri municipale, prin urmare, si costurile legate de igienizare au fost prinse in aceasta fisa de fundamentare. 13. Intretinerea punctelor de colectare se face cu personalul care executa colectarea, acesta va lasa locul curat dupa fiecare ridicare a recipientelor. Igienizarea se va face concomitent cu spalarea recipientelor, materialele utilizate fiind 20 1 apa necesari pt soluţie si 1 kg clorura var, conform calculului: (2646 puncte de colectare conform anexa 8.1 CS pag 57 * 201 apa /1000 l/mc * 7.07 lei/mc + 2646 puncte de colectare * 1 kg clorura de var/ punct de colectare * 3.92 lei/kg var) * 4 ori/an / 2 categorii de deşeuri. Suma de 42985.84 lei/an /2 categorii de deşeuri aferenta spălării si igienizării punctelor de colectare pentru toate categoriile de deşeuri Pagina 35 din 76

colectate (reciclabil si rezidual) va fi suportata din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Nu au fost prinse cheltuieli cu mentenanta si service sau reparaţii deoarece utilajele folosite in vederea desfasurarii activitatii sunt noi, in garanţie, iar in primul an de funcţionare nu vor presupune astfel de costuri, ci doar cheltuieli cu reviziile. Maşinile vor fi achiziţionate cu anvelope all seasons, iar in primul an de derulare a activitatii nu este nevoie de achiziţia altor anvelope. Costurile pentru eventualele înlocuiri accidentale ale anvelopelor, vor fi suportate din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Reviziile periodice anuale au fost calculate astfel: - Gunoiera 15 mc: (934.64 euro/ revizie vehicul pentru 750 ore de funcţionare * 3 revizii/an + 577.32 euro revizie pentru suprastructura la 1500 ore lucrate) * 4.8357 lei/euro * 31 auto - Gunoiera 22 mc: (1017.11 euro/ revizie vehicul pentru 750 ore de funcţionare * 3 revizii/an + 577.32 euro revizie pentru suprastructura la 1500 ore lucrate) * 4.8357 lei/euro * 3 auto - Abrollkipper voluminoase: (300 lei/revizie la 3 luni tip T5 * 4 revizii/an + 500 lei/revizie anuala tip T6 + 3500 lei/an revizie pentru 1000 h de funcţionare) * 0.56 auto - Abzetkipper: 1450 lei/ revizie vehicul pentru 40000 km rulaţi * 1 auto - Autospeciala deşeuri periculoase: 5590 lei/ revizie vehicul *2 auto - Spălător recipiente: (1017.11 euro/ revizie vehicul pentru 750 ore de funcţionare * 3 revizii/an + 701.03 euro revizie pentru suprastructura la 1500 ore lucrate) * 4.8357 lei/euro * 0.78 auto Regăsiţi anexata prezentei oferta prezentata de AIC Service Network SRL pentru reviziile necesare in funcţie de orele lucrate. 14. Din aceasta categorie a costurilor cu protectia mediului fac parte campaniile de conştientizare, determinarea compoziţiei deşeului, colectarea in recipiente speciale, iar aceste activitati sunt prestate de către terti; cheltuielile cu campaniile de colectare a deşeului periculos au fost prinse in fisa de tarif la punctul 1.12- Alte servicii executate de terti, iar costul cu determinarea compoziţiei se regaseste la punctul 6. - Alte cheltuieli. 15. In tariful pentru colectarea deşeului rezidual nu au fost prinse cheltuieli cu paza bazei de lucru, deoarece, conform contractului de inchiriere a spaţiului, aceasta obligaţie revine in sarcina proprietarului. Poliţa de asigurare Casco este de 250 euro/utilaj/an. La activitatea de colectare a deşeurilor reziduale sunt necesare 36.34 utilaje * 250 euro * 4.8357 lei/euro, ce reprezintă o cheltuiala anuala pentru asigurarea Casco in valoare de 43932.33 lei, ce se suporta din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Utilajele achiziţionate de la producător nu presupun costuri cu ITP-ul in primul an de funcţionare, deoarece ele vin împreuna cu acesta verificare efectuata. Verificarea metrologica pentru cantare nu este necesara in primul an de funcţionare, deoarece ele vor fi achiziţionate calibrate si in perfecta stare de funcţionare cf. Contractului de furnizare cu SC . SRL regăsit in oferta tehnica la pag. 760. Costul cu evacuarea apei uzate se regaseste la categoria 1.6 - Materii prime si materiale, unde preţul de 7.07 lei/mc apa este format din 4.41 lei/mc apa + 2.66 lei/mc epurare apa uzata. (...) 17. Impozitul utilajelor nu se plăteşte in anul in care au fost achiziţionate, conform legii 227/2015 privind Codul Fiscal, articol 471 punct 2, prin urmare in primul an de prestatii nu vor exista astfel de obligaţii de plata, deoarece toate utilajele sunt noi. Membrii asocierii .ţin Autorizaţii de funcţionare valabile, iar desfasurarea activitatii in Judeţul Braila nu presupune obţinerea unei noi autorizatii de funcţionare. Transferul autorizaţiei de mediu nu presupune costuri, ci doar viza autorizaţiei de mediu, ce se regaseste la punctul 3. - Cheltuieli cu taxe si licenţe. Activitatea de colectare a deşeurilor corespondenta codului CAEN 3811 nu presupune obţinerea Avizul ISU. Spre susţinerea celor mentionate anterior, anexam prezentei răspunsul cu numărul 2237 din 01.08.2018 al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ".. Costurile in valoare de 870 euro/an, echivalent a 4207.06 lei pentru intreg punct de lucru cu implementarea Sistemului de Management integrat ISO, aferent acestei activitati revenind suma de 346.66 lei, se suporta din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Pagina 36 din 76

perioada de licenţiere + 30600 taxa menţinere licenţa ANRSC * 47.25% procent repartizare ch generala. Contributia Anrsc de 0.12% pentru desfasurarea activitatii de colectare a deşeului rezidual in valoare de 27438.80 lei, va fi suportata din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. 18. Costul cu determinarea compoziţiei a fost stabilit astfel: Cheltuielile cu licenţa ANRSC au fost calculate astfel: 30600 menţinere licenţa / 5 ani - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului in mediul Urban: 44688 lei/ determinare * 4 oraşe pt care se preleveaza probe * 4 determinari/an * 62.78% procent alocare ch comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului in mediul Rural: 2750 lei/determinare * 3 zone * 4 determinari/an * 62.78% procent alocare ch comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului Similar: 2750 lei/determinare * 4 determinari/an * 62.78% procent alocare ch comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. - Determinarea trimestriala a compoziţiei deşeului din Pieţe: 4125 lei/determinare * 4 determinari/an * 62.78% procent alocare ch comune pt transport deşeuri menajere si reciclabile. 6.3. Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de maturat manual de baza 19. In prestarea activitatii de maturat manual de baza protectia mediului se face prin depozitarea corespunzătoare a deşeului maturat (se instruieste permanent personalul) si din executarea lucrării (maturatul se face la o anumita intensitate si cu maturi de bambus ce nu produc mult praf). Protectia mediului nu se poate cuantifica ca si cost, dar se regaseste in calitatea lucrărilor efectuate. 20. Calculul pentru determinarea salariaţilor direct productivi este următorul: Muncitori necalificati: 327250000 mp/an / 1300 mp/h (din experienţa operatorului) / 11 luni de operare/an / 167.33 ore luc/sal = 136.76 salariaţi necesari pt maturat manual de baza Personal co: 24 zile libere/an * 136.76 salariaţi cu drept de co / 260 zile lucratoare = 12.62 salariaţi necesari Având in vederea ca autoritatea contractanta nu a impus un normativ de calcul pentru desfasurarea acestei activitati prin documentaţia de licitatie, in fundamentarea tarifului, s-a folosit nota interna cu numărul 4683 din 10.05.2016, rezultata din experienţa RER SUD S.A., lider de asociere, in activitati de colectare a deşeurilor si curăţenie stradala. Ataşat prezentului răspuns de clarificari regăsiţi norma interna unde sunt specificate normele de lucru si consumurile de apa si detergent. 21. Activitatea de colectare a deşeurilor corespondenta codului CAEN 3811 nu presupune obţinerea Avizului ISU. Spre susţinerea celor mentionate anterior, anexam prezentei răspunsul cu numărul 2237 din 01.08.2018 al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dunarea" al judeţului Braila. Costurile in valoare de 870 euro/an, echivalent a 4207.06 lei pentru intreg punct de lucru cu implementarea Sistemului de Management integrat ISO, aferent acestei activitati revenind suma de 2087.96 lei, se suporta din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. Cheltuielile cu licenţa ANRSC au fost calculate astfel: 30600 menţinere licenţa / 5 ani perioada de licenţiere + 30600 taxa menţinere licenţa ANRSC * 14.13% procent repartizare ch. generala. Contributia ANRSC de 0.12% pentru desfasurarea activitatii de maturat manual de baza in valoare de 7686.80 lei, va fi suportata din cota de profit, fara implicaţii financiare in oferta. 6.4. Fisa de fundamentare a tarifului pentru activitatea de maturat manual de intretinere 22. In prestarea activitatii de maturat manual de intretinere, proiecţia mediului se asigura prin depozitarea corespunzătoare a deşeului rezultat (se instruieste permanent personalul) si din executarea lucrării (aceasta activitate se presteaza cu maturi de bambus ce nu produc mult praf). Costurile legate de spalarea coşurilor stradale in vederea împiedicării emiterii de catre acestea a mirosurilor grele, se regăsesc in tarif la punctul 1.6- Materii prime si materiale. Achiziţia de Pagina 37 din 76

coşuri de gunoi in vederea aruncarii deşeurilor in locuri special amenajate se regăsesc la punctul 1.12 alte cheltuieli materiale. (...) In concluzie, aspectele detaliate mai sus ca răspuns la solicitarea de clarificare insumeaza valoarea de 442123.50 lei/an, reprezentând 0.86% din valoarea ofertata, diferenţa de costuri ce va fi suportata din cota de profit, fara a avea implicaţii financiare in oferta si implicit pentru Autoritatea Contractanta. Aceste aspecte se incadreaza in categoriile prevăzute de HG 395/2016 ale abaterilor tehnice minore/viciilor de forma/ erorilor aritmetice si care nu modifica oferta (propunerea tehnica si cea financiara). Se reține, de asemenea, că, prin contestație, s-a adus în discuție adresa de răspuns la clarificări nr. 9664/31.08.2021, care cuprinde la pag. 7 un tabel centralizator al costurilor care vor fi suportate din profit, valoarea acestora fiind de 508.350,41 lei. La pagina 4 din contestație sunt prezentate următoarele argumente pentru considerarea îndeplinirii, în referire la oferta asocierii ... a condițiilor art. 134 alin. (8) și (9) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: - toate activităţile respective sunt prevăzute în propunerea tehnică; - valoarea fiecărui cost este semnificativ mai mică de 1% din valoarea ofertată iniţial (înainte de corectarea acestor abateri minore) de 51.128.415,14 lei/an, calculată prin împărţirea valorii totale iniţiale a contractului de 409.027.321,12 lei la cei 8 ani contractuali (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. a); - valoarea cumulată a acestor costuri, de 508.350,41 lei, reprezintă 0,99% din valoarea anuală de 51.128.415,14 lei/an (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. a aplicată la suma costurilor); - cuantificarea costurilor nu conduce la încălcarea niciunui prag valoric prevăzut de lege (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. b); - în urma corectării fiecărui cost, precum şi în urma corectării valorii totale a costurilor, nu se schimbă clasamentul ofertanţilor, deoarece diferenţa între ofertele alin. 9 lit. c); - de vreme ce toate activităţile sunt deja preconizate în propunerea tehnică, nu are loc nicio diminuare calitativă a ofertei; comisia de evaluare a constatat expres acest aspect (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. d); - modificarea, respectiv corelarea propunerilor tehnică şi financiară, nu vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii (condiţia de la art. 134 alin. 9 lit. e). Analizând susținerile părților, se poate constata că disputa dintre acestea privește îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 134 alin. (8) și (9) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, respectiv dacă modificările operate de . pot fi incluse în categoria abaterilor tehnice minore. Potrivit art. 134 din normele metodologice (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (...) Pagina 38 din 76

(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

(7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.

(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.

(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei; b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor; d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială; e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.

(10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente.

(11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Potrivit art. 135 alin. (1) În condiţiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.

(2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire Se poate observa din dispozițiile de mai sus că avem, pe de o parte, regula, potrivit căreia nu se admit modificări ale propunerii tehnice și financiare în urma răspunsurilor la clarificări, și, pe de altă parte, excepțiile de la această regulă, încadrate la rândul lor în două categorii: vicii de formă și abateri tehnice minore în cazul modificării propunerii tehnice și erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, în cazul propunerii financiare. De asemenea, pentru vicii de formă sunt aplicabile dispozițiile art. 135 din norme, mai sus citate. Pagina 39 din 76

La nivelul Consiliului, dar și al Curților de Apel, au fost pronunțate numeroase decizii în care s-a reținut aplicabilitatea prevederilor referitoare la abateri tehnice minore/vicii de formă/erori aritmetice/aspecte clarificate cu ajutorul principiilor, atât prin prisma noii legislații, cât și în baza legislației anterioare, care cuprindea prevederi similare. În acest sens amintim: - decizia Consiliului nr. 2008/2012: Referitor la criticile formulate de contestatoarea SC . de preţul de zero lei ofertat de SC . şi ..“facilităţi acordate” şi priveau aspecte tehnice, nefiind făcută vreo precizare legată de acceptarea unor facilităţi financiare, cum ar fi preţul abonamentului lunar. Prin acordarea acestei gratuităţi autorităţii contractante, Consiliul stabileşte că cei doi ofertanţi nu au depus o ofertă pentru încheierea unui contract de achiziţie publică, ci o ofertă pentru încheierea altei specii de contract, respectiv a unui contract cu titlu gratuit, nereglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Din însăşi definiţia legală a contractului de achiziţie publică [art. 3 lit. f) din ordonanţă] se desprind caracterele juridice ale acestuia, între care şi acela de contract patrimonial (conţinutul său este evaluabil în bani) cu titlu oneros, respectiv fiecare dintre părţi urmăreşte un folos, o contraprestaţie. Un contract în care furnizorul, prestatorul sau executantul oferă anumite prestaţii în mod gratuit nu este de achiziţie publică, ci are altă natură (donaţie, comodat, sponsorizare, mecenat, voluntariat etc.). În realitate, suntem în prezenţa unei oferte lipsită de un preţ al contractului pentru o parte dintre serviciile ce vor fi prestate, autoritatea contractantă fiind obligată să facă aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, potrivit cu care oferta este considerată neconformă dacă, în cadrul propunerii financiare, conţine preţuri care nu pot fi justificate în concreto. Abonamentul lunar pe care cele două societăţi au înţeles să îl acorde în mod gratuit este prevăzut expres în fişa de date a achiziţiei şi anunţul de participare, ca factor de evaluare, prin urmare trebuia ofertat, nu acordat în mod gratuit. La solicitarea expresă a autorităţii contractante de a fi indicate operaţiunile considerate necesare şi care vor fi prestate în cadrul abonamentului lunar pentru a se asigura mentenanţa softului, SC ...SRL a precizat că acestea sunt: adaptarea sistemului la modificări legislative; actualizarea aplicaţiei cu versiuni noi la iniţiativa furnizorului; stabilirea legăturii funcţionale între funcţionalităţile vechi şi cele noi pentru aplicaţiile E; diagnosticarea bazei de date; eliminarea eventualelor deficienţe de funcţionare a aplicaţiei; programare în limita 8 ore pe lună etc (un total de nouă activităţi), iar . a arătat că, în preţul propus pentru serviciile de mentenanţă, se regăsesc: actualizarea aplicaţiei la modificări legislative; versiuni noi care conţin funcţiuni noi; rezolvare erori de program care nu au putut fi identificate prin mijloace obişnuite de verificare. Aşadar, toate activităţile enumerate de cele două societăţi sunt prestate la preţul de zero lei, ceea ce înseamnă că sunt în realitate facilităţi gratuite acordate autorităţii. De altfel, chiar aceasta în punctul de vedere recunoaşte că sunt discounturi acordate de ofertanţi. Or, acordarea de gratuităţi autorităţii contractante, separat de faptul că duc la o încălcare a scopului ordonanţei, de promovare a concurenţei, nu sunt de natura unui contract de achiziţie publică. În speţă, faţă de ofertele SC . SRL nu sunt aplicabile nici normele art. 202 din ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, întrucât preţul nu este "aparent neobişnuit de scăzut" ci, după cum s-a arătat, este zero. - decizia Consiliului nr. 2318/2013: Analizând răspunsul la clarificări transmis de contestatoare, Consiliul constată că aceasta a declarat expres că nu a inclus cheltuielile cu echipajele de intervenţie, cu autoturismele de intervenţie şi nici intervenţiile la evenimente, deoarece aceste echipaje şi autoturisme de intervenţie vor deservi instituţia în mod gratuit (fără costuri suplimentare) şi, de asemenea, nici cheltuielile generate de personalul TESA, şef obiectiv, utilităţi, poliţa de asigurare, pe motiv că aceste cheltuieli sunt acoperite din alte contracte desfăşurate la nivel naţional şi, implicit, la nivelul judeţului Cluj. Pagina 40 din 76

Date fiind răspunsurile primite, în mod corect, autoritatea contractantă a apreciat că justificările au fost neconcludente, câtă vreme tariful ofertat trebuia să cuprindă toate cheltuielile necesare prestării serviciilor, neputându-se considera că în contractul de faţă pot fi luate în considerare cheltuielile efectuate de societate în desfăşurarea altor contracte. Explicaţiile oferite nu pot fi primite având în vedere că se justifică un tarif orar, iar în tariful orar trebuie incluse toate costurile, nu numai o parte dintre ele. Prin acordarea unor gratuităţi autorităţii contractante, cum sunt cheltuielile cu echipajele de intervenţie, cu autoturismele de intervenţie şi intervenţiile la evenimente, Consiliul stabileşte că ofertanta nu a depus o ofertă pentru încheierea unui contract de achiziţie publică, ci o ofertă pentru încheierea altei specii de contract, respectiv a unui contract cu titlu gratuit, nereglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Din însăşi definiţia legală a contractului de achiziţie publică [art. 3 lit. f) din ordonanţă] se desprind caracterele juridice ale acestuia, între care şi acela de contract patrimonial (conţinutul său este evaluabil în bani) cu titlu oneros, respectiv fiecare dintre părţi urmăreşte un folos, o contraprestaţie. Un contract în care furnizorul, prestatorul sau executantul oferă anumite prestaţii în mod gratuit nu este de achiziţie publică, ci are altă natură (donaţie, comodat, sponsorizare, mecenat, voluntariat etc.). În realitate, suntem în prezenţa unei oferte în care o parte dintre cheltuielile cu executarea contractului nu au fost cuprinse, justificându-se că, fie se acordă anumite gratuităţi, fie cheltuielile sunt acoperite din alte contracte. Fiind un contract de achiziţie publică, contestatoarea trebuia să includă în preţul ofertat toate cheltuielile şi să justifice preţul ofertat, neputându-se acorda facilităţi/gratuităţi în cadrul acestuia, cu scopul de a fi promovată „imaginea SC . SRL”, pentru acest scop putând fi încheiate alte tipuri de contracte, nu de prestări servicii plătite din fonduri publice. De asemenea, în ce priveşte justificarea legată de acoperirea anumitor cheltuieli din alte contracte, Consiliul reţine că acele cheltuieli la care s-a făcut referire (utilităţi, şef obiectiv, poliţa de asigurare etc) sunt cheltuieli proprii contractelor ce vor fi încheiate pe perioada de trei ani a acordului-cadru, obligatoriu a se regăsi în preţul ofertat, neputându-se susţine că într-un contract nu există cheltuieli cu asigurări, utilităţi, pe motiv că se plătesc în cadrul altui contract. Fiecare cheltuială trebuie să se regăsească în preţul pentru serviciile care se prestează în cadrul unui anumit contract, nu în cadrul altui contract similar. Mergând pe raţionamentul contestatoarei ar însemna că, în contractele ce vor fi încheiate pe parcursul a trei ani, nu mai apar cheltuieli cu asigurări, dispecerat, utilităţi etc, pe motiv că au fost plătite în cadrul altor contracte, raţionament ce nu poate fi primit. Acordarea de gratuităţi autorităţii contractante, separat de faptul că duce la o încălcare a scopului ordonanţei, de promovare a concurenţei, nu este de natura unui contract de achiziţie publică. În caietul de sarcini, s-a prevăzut în mod expres că trebuie să se asigure de către prestator 3 echipaje mobile pentru intervenţii rapide, la solicitarea agenţilor de pază, ceea ce înseamnă includerea cheltuielilor determinate de acest serviciu în preţul ofertat. Mai mult, în urma solicitării de clarificări a autorităţii, în care s-au specificat care anume cheltuieli trebuie evidenţiate în fundamentarea economică a preţului, acestea nu au fost indicate, prin urmare justificările primite nu pot fi considerate concludente. - decizia Consiliului nr. 1850/2016: După cum au invocat contestatoarele ...... SRL, jurisprudența constată a Consiliului a fost în a considera că tarifele de zero lei conduc la respingerea ofertelor ca inadmisibile, aceste tarife considerându-se a nu fi rezultatul liberei concurențe. S-a considerat în respectivele decizii că, faţă de asigurarea în mod gratuit a uneia dintre activităţile prevăzute în caietul de sarcini, nu s-a depus o ofertă pentru încheierea unui contract de achiziţie publică, ci o ofertă pentru încheierea altei specii de contract, respectiv a unui contract cu titlu gratuit, nereglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Un contract în care furnizorul, prestatorul sau executantul oferă produsul, serviciul sau lucrarea în mod gratuit nu este de achiziţie publică, ci are altă natură (donaţie, comodat, sponsorizare, mecenat, voluntariat etc.). S-a apreciat că, pentru un asemenea tarif, nu se poate prezenta o detaliere privind structura acestuia şi fundamentarea cheltuielilor, cum de altfel s-a prevăzut în documentația de atribuire. În realitate fiind în prezenţa unei oferte lipsită de un preţ al contractului pentru Pagina 41 din 76

activitatea de preluare deșeuri, autoritatea contractantă era obligată să facă aplicarea şi a dispoziţiilor art. 36 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, potrivit cu care oferta este considerată neconformă dacă, în cadrul propunerii financiare, conţine preţuri care nu pot fi justificate in concreto. Acceptarea prestării unei activităţi în mod gratuit ar conduce la încălcarea atât a principiului tratamentului egal, cât şi al scopului ordonanţei de promovare a concurenţei între operatorii economici. Și punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, invocat de IGIE SRL, a fost în același sens. - decizia Consiliului nr. 2069/2018: Este adevărat că cea de-a doua adresă de clarificări a achizitoarei nu a fost formulată corect, fiind solicitată prezentarea ofertei refăcute cu cantitățile de lucrări corectate, în condițiile în care ar fi trebuit să se solicite doar refacerea acelor liste de cantități (devize) în care s-au constatat diferențele cantitative. Cu toate acestea, întrucât ofertanta a înțeles că trebuia să prezinte listele refăcute cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări, vor fi reținute spre analiză doar listele de cantități cu privire la care autoritatea contractantă a constatat că au fost modificate prețurile unitare. Or, în condițiile în care acestea au fost refăcute cu modificarea prețurilor unitare pentru articole din cadrul tuturor străzilor care se vor moderniza (exemplu str. Zorilor-Teliucu Inferior – Terasamente TRA01A10P Transport rutier al pământului din 1,4 lei/to cât a fost inițial, în 1,10 lei/to; Suprastructură DB12B1 Strat de legătură de criblură binder din 18,26 lei/to cât a fost inițial, în 13,86 lei/to; DB16H1 Îmbrăcăminte de beton asfaltic, din 2,22 lei/mp cât a fost inițial în 1,69 lei/mp), se consideră că în mod corect oferta a fost respinsă. Fiind constatată de către autoritatea contractantă existența unor neconcordanțe cantitative care pot fi încadrate în categoria abaterilor tehnice minore, ofertanta, pe lângă cuantificarea valorică realizată, trebuia să prezinte documente care să o susțină, cu modificarea propunerii financiare, doar în privința articolelor incorecte și doar pentru cuantificarea pentru comparație cu procentul de 1% prevăzut de art. 134 alin. (9) lit. a) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 395/2016. În niciun caz, nu putea fi acceptată o modificare a conținutului propunerii financiare, respectiv prețurile unitare la anumite articole pentru toate străzile, față de care nu a fost sesizată vreo neconcordanță. O modificare a propunerii financiare nu putea fi acceptată decât în cazul unei erori aritmetice, în modificarea prețurilor unitare nu poate fi considerată o astfel de eroare. Prezentarea listelor cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări, refăcute, trebuia realizată doar pentru susținerea valorii rezultate din cuantificare. Societatea contestatoare trebuia să efectueze doar cuantificarea valorii rezultate din neconcordanțele sesizate, nu să modifice propunerea financiară. Devin astfel incidente prevederile art. 134 alin. (6) – (10) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 395/2016, potrivit cărora (...) Contrar celor susținute de contestatoare, în discuție nu este o eroare aritmetică și nu sunt incidente prevederile art. 134 alin. (10) din norme, ci o abatere tehnică minoră, care poate fi încadrată în prevederile art. 134 alin. (8) din aceleași norme [Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte], fără modificarea propunerii financiare sau a conținutului acesteia. Eroarea aritmetică este o eroare de calcul, ceea ce nu s-a constatat în cazul de față, ci o neconcordanță cantitativă față de listele cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări, puse la dispoziția operarorilor economici, care poate fi considerată abatere tehnică minoră, având în vedere că valoarea acestora reprezintă mai puțin de 1% din valoarea ofertei. - decizia Consiliului nr. 861/2019: Așadar, față de dispozițiile legale mai sus citate, având în vedere că societatea contestatoare și-a recunoscut erorile din ofertă și a acceptat modificarea lor corespunzătoare, fără costuri suplimentare pentru achizitoare, aceasta din urmă trebuia să solicite ofertantei să efectueze modificările din ofertă și să cuantifice costurile materialelor și executării activității lipsă, pe baza prețurilor pe care le-a introdus în propunerea financiară, astfel încât, în urma Pagina 42 din 76

analizei lor, autoritatea contractantă să determine dacă suma acestora depășește valoarea de 1% din ofertă, la care face referire art. 134 alin. (9) lit. a) din normele metodologice. Contrar susținerilor achizitoarei, câtă vreme vor fi operate modificările în ofertă, nu se poate considera că acestea nu vor putea fi decontate. De asemenea, contrar susținerilor intervenientei, faptul că atașat răspunsului la clarificări ofertanta nu a prezentat cuantificarea teoretică în valoare monetară a modificărilor operate nu înseamnă că oferta trebuia respinsă, anterior solicitărilor de clarificări în acest sens. Prin solicitările de clarificări adresate, comisia a cerut clarificarea neconcordanțelor sesizate, și nu cuantificarea lor. Dispozițiile art. 134 alin. (7) din norme stabilesc în mod expres că este permisă o modificare a propunerii tehnice în situația în care modificarea poate fi încadrată în categoria abaterilor tehnice minore. Respingerea ofertei pentru modificarea unui articol de deviz și a cuprinderii a două articole de materiale suplimentare, lipsă din ofertă, ar fi o măsură disproporționată, în situația în care s-ar dovedi a fi întemeiate susținerile contestatoarei că valorile omise reprezintă mai puțin de 1% din ofertă. Într-adevăr, nu este permisă o modificare a propunerii tehnice, cum în mod corect susține autoritatea contractantă, însă câtă vreme legiuitorul a prevăzut o excepție de la această regulă, cu prioritate comisia de evaluare trebuia să verifice încadrarea modificării în excepția în discuție. Astfel fiind, se constată că, în mod eronat, a fost respinsă oferta contestatoarei, anterior efectuării tuturor clarificărilor necesare, contestația urmând a fi admisă. - decizia Consiliului nr. 21/2020: În ceea ce privește critica contestatoarei în referire la faptul că asocierea câștigătoare a ofertat un preț neobișnuit de scăzut și a modificat în mod nepermis propunerea financiară, respectiv nu a întocmit listele de cantități în conformitate cu cele publicate de autoritatea contractantă în SICAP și a retransmis, ca urmare a solicitărilor de clarificări, nu mai puțin de 46 de formulare din propunerea financiară, Consiliul constată că, prin adresa nr. 31186/29.10.2019, autoritatea contractantă a solicitat asocierii ofertante clarificări. Astfel, s-a solicitat corectarea unor erori aritmetice în acord cu dispozițiile art. 134 alin. 10 și 11 din HG nr. 395/2016, și clarificări la neconcordanța cantitativă de la categoria de lucrări 005 PODEȚE, pct. 6, precum și cu privire la faptul că 3 Formulare C4 Lista cuprinzând cantitățile de lucrări sunt în dublu exemplar (Obiectul 1 CHELT.ELIG.-DJ281 BELCEȘRI-CEP, categoria de lucrări 005 Podețe, pag. 14-18 și pag. 19-23; Obiectul 3 CHELT.ELIG.-DJ281 DN28B – SCOBINȚI, categoria de lucrări 004 Scurgerea apelor, pag. 51 și pag. 58; Obiectul 4 CHELT.NEEL.-DJ281 DN28 – SCOBINȚI, categoria de lucrări 001 Amenaj. pt. protecția mediului, pag. 84 și pag. 86). Acestei solicitări asocierea a răspuns corectând erorile aritmetice sesizate de achizitoare, prin comisia de evaluare, propunerea financiară fiind modificată de la 81.477.827,25 lei, fără TVA, la 81.479.993,51 lei, fără TVA. Din verificarea modificărilor efectuate, se constată că, pe lângă erorile aritmetice constate de achizitoare, singurele care permit modificarea propunerii financiare, asocierea ofertantă a corectat, în mod nelegal și eroarea constatată la categoria de lucrări 005 PODEȚE, pct. 6 SR10 Parapet metalic pentru care s-a ofertat 286 ml, în loc de 78 ml cât s-a solicitat. Valoarea calculată trebuia avută în vedere doar pentru a determina dacă neconcordanța cantitativă poate fi cuprinsă în categoria abaterilor tehnice minore cantitatea în plus existentă în ofertă, fără a modifica propunerea financiară. Prin urmare, cu acceptul ofertantului, trebuie corectată propunerea financiară, în sensul păstrării pentru articolul de mai sus valoarea inițial ofertată. În ce privește criticile aduse numărului foarte mare de liste de cantități de lucrări modificate, este adevărat că, după cum a constatat societatea contestatoare, intervenienta a modificat valoarea fiecărui articol din fiecare formular, însă cu păstrarea prețului unitar ofertat, astfel că nu se poate constata vreo eroare în evaluarea achizitoarei sau neconformitatea ofertei. Este adevărat că, în practică, corectări de erori aritmetice apar pentru un număr redus de articole și nu în toate articolele din toate listele de cantități prezentate în cadrul ofertei, cum Pagina 43 din 76

s-a constatat în cazul analizat, însă, fiind îndeplinite condițiile de la art. 134 alin. (10) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, oferta nu putea fi respinsă. Mai mult, valoarea de 2.166,26 lei cu care a fost majorată oferta asocierii câștigătoare nu a influențat clasamentul ofertelor admisibile, aceasta rămânând pe locul întâi. Chiar dacă eroarea a privit toate articolele din ofertă, aceasta era o eroare de calcul (aritmetică) care se putea remedia în acord cu prevederile mai sus invocate, prețurile unitare și cantitățile din ofertă fiind menținute. Prin urmare, și din acest punct de vedere, critica contestatoarei se consideră întemeiată. - decizia Consiliului nr. 2665/2021: Cu toate că a solicitat, prin fișa de date a achiziției, ca listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3) pe categorii de cheltuieli eligibile și neeligibile să fie prezentate în propunerea financiară, având în vedere că lipsa unor cantități din ofertă trebuie asimilată unei neconcordanțe față de propunerea tehnică, nefiind vorba despre prețuri, autoritatea contractantă trebuia să solicite operatorului economic să cuantifice respectivele lipsuri și, pe baza răspunsurilor, să stabilească dacă este în prezența unei abateri tehnice minore. Cuantificarea care ar fi trebuit efectuată era o cuantificare monetară doar pentru a se stabili valoarea omisiunilor din ofertă. Solicitarea autorității contractante ar fi trebuit să fie clară, precisă, să explice ofertantului că trebuie să realizeze o cuantificare monetară a lipsurilor pentru a se putea stabili dacă este vorba despre o neconformitate a ofertei sau o abatere tehnică minoră care poate fi acceptată. Răspuns la solicitarea 3: Necorelarea semnalată de dvs. privind piesele de trecere prin căminele de vizitare (includerea a 480 buc în loc de 500 buc) are caracterul unei abateri tehnice minore în sensul prevederilor art. 134 alin. 7-9 din HG nr. 395/2016 actualizată, valoarea pieselor care lipsesc fiind de doar 20 buc*57,28 lei=1145,6 lei, mai mică decât 1% din valoarea ofertei. Vom suporta noi din beneficiul lucrărilor valoarea acestor piese, fără vreun cost suplimentar pentru beneficiar. Răspuns la solicitarea 4: Valoarea aferentă montajului celor 5 grupuri SPAU a fost inclusă de noi împreună cu valorile de achiziție ale acestora în formularul F4, asemenea coșurilor de rețineri ale solidelor și SCADA (întrucât acestea din urmă nu au devize F3 distincte). Omiterea completării devizului F3 (care are 3 poziții) are de asemenea caracterul unei abateri tehnice minore în sensul prevederilor art. 134 alin. 7-9 din HG nr. 395/2016 actualizată. Confirmăm încă o dată că montajul SPAU este inclus în oferta noastră, chiar și în lipsa acelui deviz minor (a cărui estimare valorică la acest moment nu depășește 1000 lei). Răspuns la solicitarea 5: Valoarea aferentă art. de țeavă dn 2" (ACB09C2) din devizul Stație de epurare- Instalații hidraulice se găsește la poz.8 (pag. 37 pdf din oferta financiară) fiind de 1142,67 lei. Răspuns la solicitările 6+7: Nr. de echipamente Parshall de la stația de epurare incluse în Formularul F4 este 2 buc și nu 1 buc (conf. pag.48 pdf din oferta financiară). În răspunsul la solicitarea de clarificări, publicat în SICAP de dvs. în 22.07.2021 (documentul denumit "Atașament răspuns 22.07") , la poz. 26 este menționată doar 1 buc. Chiar dacă eroarea este de ambele părți, omisiunea are de asemenea caracterul unei abateri tehnice minore , valoarea de montaj fiind de doar 166,2 lei/buc. Față de răspunsurile oferite, ținând seama de caracterul formal al solicitărilor nr. 3-7 (”vă rugăm clarificați”), fără explicațiile aferente, se impunea transmiterea unei noi clarificări, prin care să fie solicitată cuantificarea tuturor omisunilor avute în vedere. Într-adevăr, ofertanta nu își putea asuma suportarea din beneficiul lucrărilor a lipsurilor constatate, fără vreun cost suplimentar pentru beneficiar, ele trebuind cuantificate monetar în vederea aplicării dispozițiilor legale mai sus citate, însă întrucât întrebările au fost deficitare, răspunsurile formulate nu puteau atrage respingerea ofertei. Așadar, anterior stabilirii conformității/neconformității propunerii tehnice, trebuiau solicitate clarificări suplimentare care să privească cuantificarea omisiunilor constatate. (...) Pagina 44 din 76

Se poate observa din răspunsul transmis că, deși solicitarea privea fundamentarea prețurilor considerate aparent neobișnuit de scăzute, ofertanta aduce în discuție o pondere foarte mică a acestora, sub 1%, aspect nerelevant, cuantificarea la care face referire petenta vizând propunerea tehnică, nu cea financiară. Potrivit art. 136 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 (...) Analizând cele susținute de contestatoare, se poate constata că nu a fost transmisă de către ofertantă nicio justificare a prețurilor identificate de autoritatea contractantă ca fiind neobișnuit de scăzute. Explicațiile aduse, de genul: Prețurile noastre sunt similare, iar valorile reduse sunt generate de valoarea tarifară minimă utilizată pentru manoperă (20 lei/oră), iar materialele au valori de fabricație reduse întrucât le executăm (prefabricăm) noi; Prețurile lor au valori reduse întrucât le prefabricăm noi, în baza de producție proprie; Aportul lor financiar este minor în raport cu valoarea contractului; Prețurile lor au valori reduse întrucât le prefabricăm noi, în baza de producție proprie sunt simple afirmații, nefiind însoțite de dovezi ca analize de preț sau oferte de preț de la furnizori. Câtă vreme organizatoarea procedurii i-a cerut să fundamenteze economic şi tehnic modul de formare a preţului, prin raportare la materialele de construcţie utilizate, răspunsul transmis nu poate fi considerat o fundamentare a prețurilor constatate a fi aparent neobișnuit de scăzute. În cazul propunerii financiare, ponderea prețurilor scăzute raportat la valoarea ofertei nu prezintă relevanță, operatorii economici având obligația de a justifica și fundamenta prețurile utilizate, indiferent de ponderea acestora, autoritatea contractantă având obligația verificării corectitudinii propunerii financiare. Se constată astfel a fi neîntemeiate criticile contestatoarei vizavi de respingerea ofertei sale sub aspectul concluziilor asupra propunerii financiare. - decizia Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, nr. 303 din 26 februarie 2016: Raportat la dispozițiile art. 79 și 80 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, situația de fapt în care asocierea a redus oferta inițială de la suma de 46.122.973,87 lei la suma de 46.086.013,87 lei, diferența de 39.690 lei fiind rezultată din reducerea prețului unitar aferent activității cod 102.5 ”deszăpezire manuală și mecanică” în urma eliminării cotării cu prețul unitar de 21,77 lei și valoarea aferentă cantității de 42 mc ”nisip sortat spălat de râu și lacuri” care, potrivit clarificărilor publicate de autoritatea contractantă pe timpul evaluării ofertelor, nu trebuie cotată în cadrul respectivului articol, întrucât ”nisipul și sarea folosite în activitatea de combatere a poleiului, din devizul Deszăpezire manuală și mecanică, nu au valoare, deoarece au fost aprovizionate în devizele 102.2.1 și 102.2.2; se poate folosi un alt cod pentru nisip și sare cu valoare zero”, a fost corect încadrată de Consiliu în categoria abaterii tehnice minore. Curtea îmbrășișează opinia jurisprudențială potrivit căreia nu este legală și nici oportună respingerea unei oferte pentru deficiențe minore, fiind necesar a se păstra un just echilibru între deficiențele constatate și măsura aplicată de autoritatea contractantă. Excluderea din procedură ca măsură sancționatorie aplicată pentru deficiențe minore încalcă principiul proporțiionalității, criteriu care este de cele mai multe ori decisiv în evaluarea legalității acțiunilor instituțiilor statului. - decizia Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 1365/CA/2015-R din 6 aprilie 2015: Verificând modalitatea în care autoritatea contractantă a evaluat oferta contestatoarei, Consiliul a constatat, justificat, că menționarea greșită a 2 bucăți reducție PE-HD, în loc de 26, reprezintă o abatere tehnică minoră, valoarea totală a acestor componente, de aproximativ 600 lei, nefiind semnificativă față de cuantumul ofertei și nu transformă oferta respectivă în una neconformă, pe acest motiv. Este nefondată, astfel, afirmația autorității contractante petente, conform căreia indicarea eronată a unui număr de 2 bucăți reducții, în loc de 26 bucăți reducții, constituie un element tehnic și justificat pentru declararea ofertei ca neconformă, din moment ce societatea contestatoare își menține propunerea financiară, deși recunoaște eroarea materială. Este, de asemenea, forțată concluzia autorității potrivit căreia contestatoarea ar fi modificat proiectul tehnic, această susținere nefiind susținută de niciun document de la dosar. Pagina 45 din 76

Drept urmare, în opinia instanței, contrar poziției exprimate de autoritatea contractantă, eroarea de tehnoredactare a contestatoarei nu modifică în niciun fel proiectul tehnic, având în vedere și faptul că valoarea cumulată a celor 26 bucăți reducție este de numai 601,24 lei, reținându-se, astfel, incidența în cauză a prevederilor art. 79 alin. (2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, modificarea infimă a prețului indusă de către operațiunea matematică de corectare neconducând la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. Prin urmare, nu este nici legală și nici oportună respingerea unei oferte pentru deficiențe minore, trebuind să existe o corelare rezonabilă între abaterea identificată în cadrul ofertei depuse și gravitatea măsurii luate de autoritatea contractantă. Proporționalitatea reprezintă un criteriu adesea decisiv în evaluarea legalității actelor și acțiunilor instituțiilor statului, iar dispozițiile art. 79 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 trebuie interpretate în sensul în care voința legiuitorului este de a sancționa doar acele abateri ale ofertei care ating limita substanțialului caietului de sarcini. - decizia Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 618/CA/2016-R din 4 aprilie 2016, în care s-au reținut între altele: Intimata-contestatoare a inclus în devizul său o cantitate de 1.045 mc pentru fiecare dintre cele 3 categorii de lucrări, în loc de 104,5 mc, fapt ce reprezintă în mod evident o abatere tehnică, ca urmare a stabilirii unor cantități suplimentare de lucrări de săpătură manuală, împrăștiere cu lopata a pământului afânat și, respectiv, de compactare cu maiul de mână a umpluturilor executate în săpături, față de cele prevăzute în documentația de atribuire. În ceea ce privește caracterul minor al respectivei abateri, instanța constată că această abatere nu este de natură să influențeze în mod negativ derularea contractului, ofertarea unei cantități de lucrări mai mari decât cea impusă prin documentația de atribuire neavând vreun impact negativ asupra activităților de săpătură manuală, împrăștiere cu lopata a pământului afânat și, respectiv, de compactare cu maiul de mână a umpluturilor executate în săpături. Referitor la modificarea prețului ofertei, în urma corectării cantităților de lucrări, prin reducerea acestora de la 1.045 mc la 104,5 mc, se constată că valoarea ofertei s-a diminuat cu suma de 37.823,89 lei, ceea ce reprezintă 0,41% din valoarea totală a ofertei, de 9.118.492,30 lei, respectiv 0,23% din valoarea estimată a contractului, de 16.376.089,08 lei, ceea ce înseamnă o pondere redusă. Mai mult, în urma corectării abaterii tehnice, clasamentul ofertelor din punctul de vedere al prețurilor acestora rămâne neschimbat. - decizia Curții de Apel București, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, nr. 753/15.02.2019: Din cuprinsul dispoziţiei cuprinse în alin. 9 de mai sus, Curtea reţine în primul rând că există posibilitatea corectării erorilor aritmetice din cuprinsul ofertei financiare. Or, în cazul de faţă, astfel cum s-a arătat mai sus, a fost vorba de erori aritmetice. În al doilea rând, Curtea reţine că este permisă corectarea erorilor aritmetice atunci când acestea pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea achiziţiilor publice. In cazul de faţă, autoritatea contractantă a invocat încălcarea principiului tratamentului egal. Curtea apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul entităţii contractante întrucât prin răspunsul la clarificări petenta nu a adus elemente noi prin care să-şi completeze oferta, ci doar a precizat de unde provine eroarea constatată de comisia de evaluare şi a fost de acord cu îndreptarea acesteia pe baza elementelor precizate în oferta financiară, astfel că prin acceptarea îndreptării erorii aritmetice nu s-a încălcat principiul tratamentului egal. De altfel, astfel cum corect susţine petenta, astfel de erori puteau fi îndreptate şi de ceilalţi ofertanţi, prevederea cuprinsă în art. 140 alin. 9 din HG nr. 394/2016 fiind aplicabilă tuturor ofertanţilor. In al treilea rând, textul prevede că elementele propunerii financiare urmează a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente. Rezultă din acest text de lege că elementele propunerii financiare se corectează prin refacerea calculelor, iar, în urma refacerii acestor calcule, este posibilă modificarea preţului total al ofertei. Pagina 46 din 76

Prin urmare, nu este condiţionată posibilitatea îndreptării erorilor aritmetice de modificarea preţului ofertei sau a vreuneia din componentele acesteia şi nici de influenţele acestor modificări asupra rezultatului procedurii. Din acest motiv, Curtea apreciază ca nerelevante apărările autorităţii contractante întemeiate pe consecinţele acceptării îndreptării erorilor aritmetice din oferta petentei asupra clasamentului intermediar al evaluării ofertelor. Acelaşi argument este valabil şi în ceea ce priveşte influenţele îndreptării erorilor aritmetice asupra cheltuielilor directe, indirecte şi profitului, care sunt urmarea exclusiv a refacerii calculelor, fără a fi luate în considerare aspecte ce nu au fost precizate în oferta financiară. În ceea ce priveşte susţinerea autorităţii contractante şi a intervenientei referitoare la interdicţia prevăzută în documentaţia de atribuire de modificare a preţurilor unitare, Curtea reţine că documentaţia de atribuire se completează cu prevederile legislaţiei aplicabile achiziţiilor publice, inclusiv cu reglementările cuprinse în art. 140 alin. 9 din HG nr. 394/2016 care prevăd posibilitatea modificării propunerii financiare în cazul erorilor aritmetice. In al patrulea rând. textul art. 140 alin. 9 din HG nr. 394/2016 prevede cerinţa ca erorile aritmetice să fie îndreptate pe baza datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente prezentate de ofertant. In cauză, este îndeplinită şi această cerinţă întrucât îndreptarea erorilor aritmetice se poate face strict pe "baza datelor precizate de reclamanta în oferta financiară care conţine aceste erori, iară a fi necesar a se apela la date suplimentare necunoscute entităţii contractante sau celorlalţi participanţi la procedură. In acest sens, Curtea reţine că îndreptarea erorilor materiale prin refacerea calculelor preţurilor din oferta financiară a petentei se poate face exclusiv pe baza adunării corecte a preţurilor unitare ale componentelor precizate în oferta financiară. Referitor la chestiunea părţii căreia îi revine culpa erorilor aritmetice, Curtea reţine că aceasta aparţine părţii care a întocmit oferta, şi anume petentei, ci nu entităţii contractante, însă prevederile art. 140 alin. 9 din HG nr. 394/2016 nu condiţionează posibilitatea îndreptării erorilor aritmetice de lipsa vreunei culpe a ofertantului. Prin urmare, acest aspect al culpei părţii care a determinat apariţia erorilor aritmetice din oferta petentei este lipsit de relevanţă din perspectiva aplicării prevederilor art. 140 alin. 9 din HG nr. 394/2016. Aceeaşi este situaţia şi în ceea ce priveşte cauzele care au dus la apariţia erorilor aritmetice. În ceea ce priveşte susţinerile intervenientei potrivit cărora corectarea erorilor nu se poate face decât la solicitarea comisiei de evaluare, Curtea constată că în cauză există o astfel de solicitare din partea comisiei de evaluare având în vedere solicitarea de clarificări nr. 11/1/1673/ 16.10.2018. Se mai susţine de către intervenientă că nu există vreun document din care să rezulte că menţiunile corecte din oferta financiară a petentei sunt cele referitoare la preţul componentelor, ci nu cele ale preţurilor unitare, însă această chestiune nu are relevanţă cu privire la îndeplinirea cerinţelor prev. de art. 140 alin. 9 din HG nr. 394/2016, ci este o chestiune ce ţine de justificarea preţului şi care nu formează obiectul cauzei de faţă. Legat de acest aspect. Curtea reţine că, ceea ce este esenţial, este faptul că explicaţia oferită de petentă prin răspunsurile la clarificări privind efectuarea unor calcule greşite este de natură a explica şi înlătura erorile constatate de comisia de evaluare referitoare la preţurile respectivelor categorii de lucrări. Atât din exemplele de mai sus, cât și din jurisprudența invocată de contestatoare, este clară poziția comună a părților, instanței și Consiliului că, de la regula respingerii ofertelor în cazul modificării lor prin intermediul răspunsurilor la clarificări, există excepții, aplicate însă distinct când este vorba despre propunerea tehnică sau despre propunerea financiară. În cauză, întreaga pledoarie a contestatoarelor privește posibilitatea de încadrare a lipsei costurilor din ofertă în abateri sub Pagina 47 din 76

valoarea de 1% raportată la valoarea anuală și la menținerea în continuare a unei cote de profit rezonabilă. Petentele au adus în discuție o așa zisă corelare a elementelor existente în propunerea tehnică cu cele din propunerea financiară și cuantificarea lor separată, în urma solicitărilor de clarificări. Cum se observă cu claritate din deciziile exemplificative prezentate mai sus, pentru a se avea în vedere considerarea lipsurilor din ofertă ca reprezentând o abatere tehnică minoră, acestea trebuie să privească propunerea tehnică (ex. lipsa unor cantități din devizele de ofertă). Or, este evident, din întreaga corespondență purtată de asociere cu autoritatea contractantă, că omisiunile care au determinat respingerea ofertei au privit costuri din propunerea financiară, astfel că nu prezintă relevanță cuantificarea acestora, în cazul propunerii financiare fiind aplicabile dispozițiile art. 134 alin. (10) din norme potrivit cărora Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente. Așadar, în cazul propunerii financiare, se identifică erorile aritmetice (erori de calcul) sau posibilitatea de clarificare a unor aspecte pe baza principiilor, propunerea financiară urmând a fi corectată în consecință. O eroare de calcul (aritmetică) poate fi, de exemplu, o înmulțire incorectă între prețul unitar și cantitate, situație în care este modificat prețul total în consecință, sau o adunare eronată a elementelor de cost, situație care, de asemenea, poate fi corectată printr-un calcul corect. De asemenea, o cotă stabilită printr-o legislație specifică (de ex: cotă CAS), menționată eronată în propunerea financiară, poate fi corectată în consecință prin aplicarea principiului tratamentului egal, cota respectivă fiind cunoscută tuturor operatorilor economici. O astfel de situație nu se regăsește în cauză, din oferta asocierii rezultând cu claritate omiterea unor costuri, cotate cu 0 în fișele de fundamentare, costuri ulterioare cuantificate și pentru care s-a susținut suportarea lor din profit. Așadar, asocierea ..recunoaște existența lipsei costurilor din propunerea financiară, le cuantifică sub 1% raportat la valoarea anuală și susține suportarea lor din profit, situație care ar permite păstrarea valorii din propunerea financiară ofertată inițial. Or, o corectare a omisiunilor din propunerea financiară în acest mod nu se încadrează în dispozițiile legale citate. De asemenea, nu poate fi vorba despre o abatere tehnică minoră, costurile fiind aferente propunerii financiare. Cum s-a reținut și în exemplele prezentate mai sus, un cost de zero lei pentru anumite categorii de costuri nu poate fi acceptat în cadrul unui contract de achiziție publică, contract cu titlu oneros. Propunerea Pagina 48 din 76

financiară trebuie să cuprindă toate costurile determinate de prestarea serviciilor/ executarea lucrărilor nefiind admisă posibilitatea cotării cu 0 lei a unor cheltuieli, iar prin intermediul clarificărilor să fie cuantificate, evaluate sub 1% din valoarea ofertei și acceptate în consecință pe motiv că sunt suportate din profit. În cazul abaterilor tehnice minore, situația este diferită având în vedere că o cuantificare, spre exemplu, a lipsei unor cantități de lucrări poate fi efectuată în baza prețurilor din propunerea financiară, putând fi astfel verificată corectitudinea calculelor prezentate de operatorul economic. Depunerea unor documente justificative pentru fiecare element de cost, în vederea susținerii sustenabilității ofertei, invocată de asocierea RER, nu echivalează cu o corelare între elemente din propunerea tehnică cu elemente din propunerea financiară. Este firesc ca propunerea financiară să fie sub regimul unor rigori mai stricte în privința acceptării modificării ei prin intermediul răspunsurilor la clarificări, câtă vreme este elementul esențial al ofertei, a cărei realitate și sustenabilitate trebuie verificată de comisia de evaluare, cum se reține și în decizia Curții de Apel București nr. 4533/2017, citată de contestatoare. Separat de cele de mai sus, se reține că, invocând jurisprudența europeană, prin concluziile scrise din 22.11.2021, contestatoarele susțin că nu poate fi justificată în mod rezonabil o diferență de tratament între propunerea tehnică și cea financiară, fără a avea în vedere tocmai elementul invocat de ele că valoarea monetară a abaterii/omisiunii din propunerea tehnică se raportează la propunerea financiară, așadar la elemente cunoscute, nu la modificarea costurilor din ofertă de la 0 lei la 508.350,41 lei (valoarea totală a omisiunilor) pe baza unor elemente de cost calculate și depuse prin intermediul solicitărilor de clarificări, cum este cazul în speță. Este firească abordarea diferită a modificărilor operate în propunerea tehnică față de cea financiară, justificarea unei astfel de abordări având la bază și principiile transparenței și tratamentului egal, în cazul cuantificărilor cantităților lipsă din propunerea tehnică (ex. 26 mc beton) calculul realizându-se prin înmulțirea cantității omise cu prețul unitar din propunerea financiară, ambele elemente fiind cunoscute și existente în ofertă încă de la data depunerii ofertelor, situație care nu se întâmplă însă la o modificare a unor costuri din ofertă, calculate și prezentate ulterior datei limită de depunere a ofertelor. În soluționarea contestației din 22.10.2021, Consiliul a interpretat și aplicat dispozițiile legale în acord cu practica sa constantă existentă atât sub imperiul vechii legislații, cât și a noii legislații, dispozițiile invocate făcând distincție clară între modificările care pot fi aduse și Pagina 49 din 76

acceptate în privința propunerii tehnice și cele care pot fi aduse și acceptate asupra propunerii financiare. Prețul zero cuprins în fișele de fundamentare pentru anumite costuri din cadrul contractului s-a dovedit a fi eronat, iar modificarea lui nu putea fi acceptată prin intermediul răspunsurilor la clarificări, astfel că, în mod corect, oferta asocierii a fost respinsă. Faptul că decizia de respingere a fost luată urmare avizului ANAP, ulterior considerării conforme de către autoritatea contractantă a răspunsului la clarificări, este lipsit de relevanță în soluționarea cauzei, câtă vreme decizia de respingere este corectă pentru argumentele de mai sus, bazată pe o interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în acord cu practica Consiliului și a Curților de Apel. Referitor la speța invocată de contestatoare în concluziile scrise (decizia nr. 2496/C4/2298/09.11.2021), în care s-a făcut referire la decizia CJUE din cauza C-367/19, se reține că, astfel cum s-a reținut și în cele de mai sus, și în decizia amintită s-a considerat că asocierii trebuie să i se aplice sancțiunea respingerii ofertei pentru modificarea prețului. S-au reținut următoarele: În ceea ce privește modificarea răspunsul la întrebarea nr. 1 de la punctul B, privind energia electrică, Consiliul are în vedere că în răspunsul la această întrebare, contestatoarea a precizat: „1. Din eroare, cheltuielile cu energia electrică aferente consumatorilor pentru depozitare nu au fost preluate în totalul cu energia electrică. Am preluat totalul de la capitolul 1.2 Energie electrică. Suma preluată în urma corectării în toate tarifele este de 118153,19 lei/an. Regăsiți anexată oferta de la electrica furnizare, dar și toate fișele refăcute.” După cum se vede, în răspuns, contestatoarea nu invocă „erori aritmetice”, ci doar „erori”, pentru această modificare de preț a ofertei, care induce o modificare totală de [118.153,90 lei (reprezintă prețul anual după modificare) – 40.359,11 (reprezintă prețul anual din oferta inițială] x7 ani = 544.563,53 lei, ceea ce reprezintă o modificare a prețului ofertei cu 1,89 % față de prețul precedent ofertat. Abia în contestație, Asocierea ... invocă eroarea aritmetică și/sau viciul de formă, astfel: în formula de calcul pentru „consumatori depozit” nu a fost introdusă formula de calcul de tip sumă, care să adune cele 6 consumuri (stare de epurare levigat, echipamente laborator, electropompă submersibilă cu flotor, șa), ci a introdus formula de calcul pentru elementele componente, care este o formulă de înmulțire între consumul total și consumul specific. Consiliul reține că aceasta nu este o eroare aritmetică, ci o eroare de logică aritmetică elementară de clasele primare. Prin formula de calcul aplicată, contestatoarea a calculat doar „costuri totale pe an”, nu și „consum total” pentru rândul „consum total”. Însă, oricare dintre cele două formule aritmetice ar fi aplicat, rezultatul acestor operațiuni aritmetice nu este ”0”, întrucât niciunul dintre termenii adunării sau factorii înmulțirii nu este ”0”, ci numere pozitive diferite de ”0”. Astfel că nu există nicio explicație pentru care în tabelul 1.2 Energie electrică atât „consumul total”, cât și „costurile totale pe an” pentru „consumatori depozit sunt „0”. Dacă s-ar fi aplicat formula așa cum susține contestatoarea, în tabelul 1.2 Energie electrică nu ar fi existat o valoare pentru „consum total”, ci doar o valoare, care este cea corectă, pentru „costuri totale pe an” pentru rândul „consumator depozit”, caz în care și valoarea cheltuielilor directe și implicit a cheltuielilor totale ar fi fost cea corectă. Pagina 50 din 76

Însă, contestatoarea face dovada fie că nu stăpânește lucrul în Excel, fie că a tratat cu superficialitate această parte a ofertei. Nu orice rezultat incorect al unor calcule aritmetice este eroare aritmetică. În acest caz, un ofertant ar putea să prezinte ofertă în care în locul unor date obținute în urma unor operațiuni aritmetice să completeze cu cifra ”0” sau cu alte numere aleatorii și să motiveze aceasta prin „erori aritmetice”. Deși susține că întocmirea ofertei financiare a însemnat un volum imens de calcule, totuși contestatoarea nu a efectuat o minimă verificare a operațiilor efectuate în tabele, astfel că a prezentat tabele cu însumări de consumuri care fac „0”, precum și un calcul final al prețului ofertei diferit cu aproape 30% de prețul real al acesteia. Prezentând o astfel de ofertă, Asocierea Rși-a asumat riscul respingerii acesteia. Consiliul nu va mai analiza celelalte motive de respingere a ofertei sale, respectiv costurile cu sârma pentru presa de balotat, cu asigurările CASCO, cu asigurările și cu piesele de schimb, întrucât, indiferent de rezultatul acestei analize, caracterul inacceptabil ar ofertei nu mai poate fi modificat, fiind indiferent dacă o ofertă este respinsă pentru un singur motiv sau pentru mai multe motive. , respectiv faptul că nici acest ofertant nu a prevăzut cheltuieli cu piesele de schimb, motivând că, dacă va fi necesar, va suporta aceste cheltuieli din resurse proprii, însă această ofertă a fost declarată admisibilă și câștigătoare, Consiliul are în vedere că, prin Hotărârea CJUE (Camera a patra) din 10 septembrie 2020 în cauza C-367/19 s-a stabilit: „Articolul 2 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017, trebuie interpretat în sensul că acesta nu constituie un temei juridic pentru respingerea ofertei unui ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice doar pentru motivul că prețul propus în ofertă este de 0 euro”. Prin urmare, există temei legal pentru ca o ofertă să nu fie respinsă pentru singurul motiv că a prevăzut ca eventualele cheltuieli cu piesele de schimb să fie suportate din fondurile proprii ale ofertantului. Pe de altă parte, acesta este singurul motiv pentru care, în opinia contestatoarei, oferta SSRL trebuia respinsă, spre deosebire de multele motive avute în vedere de autoritatea contractantă când a respins oferta contestatoarei. Totuși, în acest caz Consiliul consideră că autoritatea contractantă trebuia să aplice principiul tratamentului egal și în cazul ofertei contestatoarei, și să nu considere ca motiv de respingere a ofertei faptul că aceasta a precizat în răspunsul la clarificări (pag. 9) că eventualele cheltuieli cu piesele de schimb le va suporta din profit, deci din fonduri care îi revin în urma desfășurării contractului. Însă, așa cum Consiliul a constatat mai înainte acesta nu este unicul motiv și nici cel mai important de respingere a ofertei contestatoarei, oferta acesteia fiind respinsă, în primul rând, pentru modificarea într-o proporție substanțială a prețului ofertei. Așadar, Consiliul a concluzionat că nu orice rezultat incorect al unor calcule aritmetice este eroare aritmetică, cele reținute în decizia CJUE fiind considerate aplicabile în contextul analizat în speța respectivă, pe Pagina 51 din 76

motivul existenței singurului motiv de respingere și pentru aplicarea principiului tratamentului egal. Consiliul apreciază că decizia de respingere a ofertei asocierii în speța analizată este legală și fundamentată, neputând fi acceptată aplicarea într-o manieră diferită, cum este cea propusă de contestatoare, a dispozițiilor legale aplicabile modificărilor aduse propunerii tehnice și financiare. În privința capetelor de cerere referitoare la anularea raportului procedurii nr. 392/08.10.2021 și a actelor subsecvente, în partea ce privește oferta asocieri, și obligarea autorității contractante la reevaluarea acestei oferte vor fi respinse, ca rămase fără obiect, prin dispoziția nr. 2/25.10.2021, autoritatea contractantă luând măsuri de remediere, în sensul anulării raportului procedurii nr. 392/08.10.2021 și a actelor subsecvente, în partea ce privește oferta asocierii .., cu consecința reevaluării acestei oferte. Fiind anulat actul vătămător în partea ce privește oferta câștigătoare, nu poate să subziste obiectul contestației în referire la respectiva ofertă. Capătul de cerere privind anularea procedurii va fi respins ca nefondat, în contextul luării de către autoritate a măsurilor de remediere amintite, fiind dispusă o reevaluare a ofertei asocieri Referitor la solicitarea de anulare a avizului ANAP, Consiliul reține lipsa sa de competență în soluționarea cererii, raportat la prevederile: - art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţii contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi; - art. 3 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: a) act al autorităţii contractante - orice act, orice operaţiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire, fără a include achiziţia directă care intră sub incidenţa Legii nr. 554/2004, prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (...). Pagina 52 din 76

Avizul ANAP nefind un act al autorității contractante, anulare sa nu intră sub competența de soluționare a Consiliului, capătul de cerere urmând a fi respins, ca inadmisibil. Analizând în continuare cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, înregistrată la Consiliu sub nr. 61222/23.11.2021, se constată că obiectul acesteia este sesizarea CJUE în vederea soluționării unei întrebări preliminare menite să clarifice prevederile art. 18 (1) și art. 56 (3) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2014/18/CE (”Directiva 2014/24/UE”). Prin cerere, s-a subliniat necesitatea chestiunii suspuse analizei Curții astfel: Potrivit art. 267 alin. (2) din TFUE, dacă o întrebare preliminară se invocă într-un litigiu pendinte, instanţa poate, în cazul în care apreciază că o decizie îi este necesară pentru a pronunţa o hotărâre, să ceară CJUE să se pronunţe cu privire la această chestiune. Totuşi, pentru aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în Statele Membre, trebuie ca, în cazul în care există o îndoială în sensul compatibilităţii unei anumite practici sau legislaţii naţionale cu Tratatele, instanţa care soluţionează cauza să adreseze o întrebare preliminară CJUE. Pe de altă parte, există o excepţie de strictă interpretare de la această regulă. Dacă o anumită interpretare se impune cu certitudine, dincolo de orice îndoială rezonabilă, instanţa naţională poate considera că întrebarea nu este necesară şi să facă direct aplicarea dreptului Uniunii. O astfel de situaţie a fost denumită, în jurisprudenţa Cilfit, „teoria actului clar". Obiectivul acestei teorii este evitarea aglomerării Curţii de Justiţie cu întrebări pur teoretice sau care nu au legătură cu soluţionarea litigiului. Totuşi, instanţele naţionale nu pot afirma că o dispoziţie din Tratat este clară decât dacă aceasta a fost lămurită în jurisprudenţa CJUE. În cazul în care instanţa naţională refuză să trimită CJUE o întrebare invocând teoria „actului clar", fără să existe un fundament jurisprudenţial, există posibilitatea încălcării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.6, alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, în cauza Ullens de Schooten c. Belgia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că refuzul instanţei naţionale de a folosi mecanismul întrebării preliminare poate ridica probleme de compatibilitate a procedurii cu dreptul la un proces echitabil, chiar dacă instanţa care judecă nu este o instanţă de control judiciar. Nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la faptul că, în momentul în care legiuitorul român a decis în conformitate cu art. 56 (3) din Directiva 2014/24/UE să permită corectarea unor erori ale ofertei în anumite situaţii, aceste situaţii trebuie aplicate cu respectarea principiului tratamentului egal şi al proporţionalităţii, iar nu făcând o distincţie arbitrară şi lipsită de substanţă între partea tehnică şi partea financiară a ofertei. Prin urmare, incompatibilitatea între interpretarea pe care Autoritatea contractantă o dă prevederilor art. 134 alin. (7) - (9) din HG 395/2016 şi prevederile Directivei 2014/24/UE ar trebui să fie clară. Cu toate acestea, în măsura în care are orice îndoială cu privire la interpretarea Directivei 2014/24/UE şi a compatibilităţii dreptului intern cu dispoziţiile acesteia, Consiliul trebuie să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară. Cu alte cuvinte, dacă admiterea contestaţiei poate avea loc şi fără trimiterea unei întrebări preliminare, respingerea ei nu poate avea loc fără lămurirea în prealabil, pe calea întrebării preliminare, a compatibilităţii interpretării susţinute de Autoritatea contractantă cu dreptul comunitar. În caz contrar, s-ar încălca dreptul la un proces echitabil al. Pagina 53 din 76

În Hotărârea Curții din 6 octombrie 2021 în Cauza C-561/19, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Consiglio di Stato (Consiliul de Stat, Italia), prin decizia din 15 noiembrie 2018, primită de Curte la 23 iulie 2019, în procedura Consorzio Italian Management, Catania Multiservizi SpA, împotriva Rete Ferroviaria Italiana SpA, s-a stabilit: 34 În această privință trebuie amintit, în primul rând, că din raportul dintre al doilea și al treilea paragraf ale articolului 267 TFUE rezultă că instanțele vizate de al treilea paragraf se bucură de aceeași putere de apreciere ca toate celelalte instanțe naționale pentru a evalua dacă, în scopul de a pronunța o hotărâre, este necesară o decizie asupra unui aspect de drept al Uniunii. Prin urmare, aceste instanțe naționale nu sunt obligate să trimită o întrebare referitoare la interpretarea dreptului Uniunii formulată în cauza dedusă judecății lor în cazul în care respectiva întrebare nu este pertinentă, respectiv, în alți termeni, în cazul în care, indiferent care ar fi răspunsul la această întrebare, el nu ar putea avea nicio influență asupra soluționării litigiului (Hotărârea din 6 octombrie 1982, Cilfit și alții, 283/81, EU:C:1982:335, punctul 10, Hotărârea din 18 iulie 2013, Consiglio Nazionale dei Geologi, C136/12, EU:C:2013:489, punctul 26, precum și Hotărârea din 15 martie 2017, Aquino, C3/16, EU:C:2017:209, punctul 43). 35 Astfel, în cadrul unei proceduri prevăzute la articolul 267 TFUE, care este întemeiată pe o separare clară a funcțiilor între instanțele naționale și Curte, instanța națională este singura competentă să constate și să aprecieze situația de fapt din litigiul principal, precum și să interpreteze și să aplice dreptul național. De asemenea, numai instanța națională sesizată cu soluționarea litigiului și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată are competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile cauzei, atât necesitatea, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții (Hotărârea din 26 mai 2011, Stichting Natuur en Milieu și alții, C165/09-C167/09, EU:C:2011:348, punctul 47 și jurisprudența citată, Hotărârea din 9 septembrie 2015, X și van Dijk, C72/14 și C197/14, EU:C:2015:564, punctul 57, precum și Hotărârea din 12 mai 2021, Altenrhein Luftfahrt, C70/20, EU:C:2021:379, punctul 25). Având în vedere cele desprinse din motivarea mai sus prezentată, în soluționarea solicitării de anulare a deciziei de respingere a ofertei asocierii RER, bazată pe o multitudine de decizii emise atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul instanțelor, se consideră că nu este necesar a se răspunde celor sesizate în cuprinsul cererii. Raportat la situația de fapt a litigiului nu se impune a fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene, neexistând îndoieli asupra modului de aplicare a dispozițiilor legale la care s-a făcut referire. Astfel fiind, se va respinge cererea de sesizare a Curții. Față de cele de mai sus, fiind neîntemeiate criticile contestatoarei, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de A, nr. 4444/29.10.2021, înregistrată la Consiliu cu nr. 56766/29.10.2021. În privința cheltuielilor solicitat de autoritatea contractantă, se reține că nu a fost depusă la dosarul cauzei dovada efectuării lor. Trecând la soluționarea celei de-a doua contestații formulate împotriva procesului-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021, Consiliul constată că, ulterior depunerii contestației din 22.10.2021, autoritatea Pagina 54 din 76

contractantă, prin dispoziția nr. 2/25.10.2021, a anulat raportul procedurii de atribuire nr. 392/08.10.2021 și actele subsecvente acestuia, în partea ce privește admisibilitatea ofertei asociu consecința reevaluării acestei oferte. În etapa de reevaluare, autoritatea contractantă a transmis către această asociere adresele nr. 435/28.10.2021 și 463/28.10.2021, în urma răspunsurilor primite fiind încheiat procesul-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021, oferta asocierii fiind declarată câștigătoare. Prin adresa nr. 435/28.10.2021, s-a solicitat asocierii ECO să clarifice existența posibilei situații de excludere conform art. 167 alin. (1) lit. c), g) și h) din Legea nr. 98/2016 și să prezinte lămuriri vizavi de situația contractelor derulate de către asociatu, față de cele criticate de către asocierea prin contestația din dosarul nr. 2760/C9/2021. Ofertanta a răspuns cu adresa înregistrată la autoritate sub nr. 445/02.11.2021. Prin adresa nr. 463/08.11.2021 s-a solicitat să fie puse la dispoziție actele aferente acțiunii în instanța finalizată cu Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia nr. 1171/13.07.2021 (cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, hotărârile și, după caz, alte dovezi). Ofertanta a răspuns cu adresa înregistrată la autoritate sub nr. 468/11.11.2021. Un prim aspect criticat privește încălcarea contractelor de delegare pentru SMID Hunedoara - zonele 1, 2 și 3. Atașat contestației a fost depusă anexa 4 - Hotărârea nr. 150 din 28 august 2020 privind aprobarea demarării procedurilor de reziliere a Contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Zonele de colectare 1 Brad, 2 Hațeg și 3 Centru Județul Hunedoara, aferente Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara”. Potrivit Hotărârii amintite: Art.1 (1) Se aprobă demararea procedurilor în vederea rezilierii Contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în zona de colectare 1 Brad nr. 394/720/25.04.2018, încheiat între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara”, în calitate de delegatar și în calitate de delegat, prin emiterea notificării de încălcare care să conțină propunerile rezonabile de remediere. (2) La expirarea termenului de 90 de zile acordat prin notificarea de încălcare, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara” va înainta Consiliului Județean Hunedoara un raport privind modalitatea de remediere a obligațiilor contractuale încălcate urmând ca acesta să fie supus spre analiza și dezbaterea consiliului județean care va hotărî continuarea sau rezilierea, după caz, a contractului. Art.2 (1) Se aprobă demararea procedurilor în vederea rezilierii Contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în zona de colectare 2 Hațeg nr. 874/1975/22.08.2018, încheiat între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara”, în calitate de delegatar și Asocierea S.C. S.R.L., în calitate de delegat, prin emiterea notificării de încălcare care să conțină propunerile rezonabile de remediere. Pagina 55 din 76

(2) La expirarea termenului de 90 de zile acordat prin notificarea de încălcare, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara” va înainta Consiliului Județean Hunedoara un raport privind modalitatea de remediere a obligațiilor contractuale încălcate urmând ca acesta să fie supus spre analiza și dezbaterea consiliului județean care va hotărî continuarea sau rezilierea, după caz, a contractului. Art.3 (1) Se aprobă demararea procedurilor în vederea rezilierii Contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în zona de colectare 3 Centru/Bârcea Mare nr.1760/760/27.11.2018, încheiat între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara”, în calitate de delegatar și Asocierea S.C. BR., în calitate de delegat, prin emiterea notificării de încălcare care să conțină propunerile rezonabile de remediere. (2) La expirarea termenului de 90 de zile acordat prin notificarea de încălcare , Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor” Județul Hunedoara va înainta Consiliului Județean Hunedoara un raport privind modalitatea de remediere a obligațiilor contractuale încălcate urmând ca acesta să fie supus spre analiza și dezbaterea consiliului județean care va hotărî continuarea sau rezilierea , după caz, a contractului. Art.4 Se mandatează domnul reprezentant al U.A.T. Județul Hunedoara să voteze în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Hunedoara”, demararea procedurilor prevăzute art.1, art.2 și art.3 la prezenta. Prin Hotărârea nr. 204 din 30 iulie 2021 (anexa 5 a contestației) a fost modificat art. 4, în sensul că a fost mandatată pentru a vota demararea procedurilor doamna De asemenea, atașat contestației au fost depuse: - Hotărârea nr. 61/2020 pentru constatarea încălcării la nivelul zonei 2 Haţeg a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare nr. 874/1975/22-08.2018, precum și aprobarea unor demersuri întreprinse de către raportul juridic cu operatorul (anexa 6 a contestației) în care se hotărâște: Art. 1 Se constată din corespondenţa purtată între Primăria Oraşului Haţeg şi Asociaţia de Dezvoltare IntercoSRL, a încălcat la nivelul zonei 2 Haţeg, prevederile contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare nr. 874/1975/22.08.2018, aşa cum rezultă din notificarea de încălcare, înregistrată la ADI SIGD Hunedoara sub nr. 775 din 20.03.2020. Art. 2 Se aprobă mandatarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare al deşeurilor" Hunedoara şi a organelor sale de conducere, inclusiv a preşedintelui acesteia, pentru a întreprinde toate demersurile prevăzute de lege, de documentele aferente organizării şi funcţionării serviciului şi de contractul de delegare, în scopul remedierii încălcărilor sau a rezilierii contractului, după caz. Art. 3 Se aprobă mandatarea d-administrator public al oraşului Haţeg şi reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunarea generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Judeţul Hunedoara, desemnat prin act administrativ al primarului, pentru a vota în cadrul adunării generale a asociaţiei, hotărârea propusă de organele de conducere ale asociaţiei, ca urmare a ducerii la îndeplinire a prevederilor art. 2 din prezenta hotărâre. - Hotărârea nr. 28/2021 pentru constatarea încălcării la nivelul zonei 2 Haţeg a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare nr. 874/1975/22.08.2018, precum si aprobarea unor demersuri ce urmează a fi întreprinse de către, în raportul juridic cu Operatorul (anexa 7), prin care se hotărâște: Art. 1 (1) Se constată din corespondenţa purtată între Haţeg, prevederile contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare nr. 874/1975/22.08.2018. Pagina 56 din 76

(2) Încălcările constatate potrivit prevederilor alin. (1), rezultă şi din adresa Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare al Deşeurilor" Hunedoara, nr. 47/11.01.2021, înregistrată la Primăria Oraşului Haţeg sub nr. 468/11.01.2021. Art. 2 Se aprobă mandatarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare al Deşeurilor" Hunedoara şi a organelor sale de conducere, inclusiv a presedintelui acesteia, pentru a întreprinde, în concordanţă cu cele prevăzute la art. 1 din prezenta hotărâre, toate demersurile prevăzute de lege, de documentele aferente organizării şi funcţionării serviciului şi de contractul de delegare, inclusiv rezilierea contractului, în scopul funcţionarii serviciului de salubrizare în condiţiile prevăzute de lege. Art. 3 Se aprobă mandatarea reprezentantului unităţii administrativ-teritoriale oraşul Haţeg, stabilit în condiţiile art. 132 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. nr. 57/2019 privind codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, să voteze, în condiţiile legii şi a contractului de delegare, în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judetul Hunedoara, toate măsurile ce se impun, în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 2 din prezenta hotărâre. De asemenea, contestatoarea aduce în discuție obligarea SRL la plata de penalități în sumă de 1.144.463,78 lei pentru primul an de operare. Dosarul nr. 1582/97/2020* a fost constituit pe rolul Tribunalului Hunedoara, Secția I civilă, fiind admisă acțiunea UAT Hunedoara împotriva SRL privind pretenții penalități și redevență (Hotărârea nr. 2523/2020 din 03.11.2020). În cererea de chemare în judecată suma totală solicitată de 7.820.257,74 lei, a fost detaliată astfel: 6.509.360,32 lei – redevențe neîncasate în primul an de operare; 1.144.463,78 lei penalități pentru primul an de operare: 166.433,64 lei redevențe trimestrul 1, anul 2 de operare. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelulurilor de către Curtea de Apel Alba Iulia, Secția I Civilă (Hotărârea nr. 1171/2021 din 13.07.2021). Urmare clarificării nr. 463/08.11.2021, ofertanta asocierea Ea depus documentele aferente dosarele mai sus amintite. Prin răspunsul înregistrat la autoritate sub nr. 445/02.11.2021 s-au adus următoarele explicații: Contractele pentru zonele 1, 2 si 3 din Judeţul Hunedoara nu au incetat anticipat, astfel încât nu ne regăsim in situatia excluderii ofertantului. Astfel, in contestatie se invedereaza mai multe hotarari ale unor membri ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitara Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Hunedoara, care este autoritatea contractanta in contractele de delegare nr. 394/25.04.2018 -zona 1 Brad, nr. 874/22.08.2018 -zona 2 Haţeg si nr. 1760/27.11.2018 -zona 3 Centru Barcea Mare (ataşam, spre exemplificare, contractul pentru zona 1, in condiţiile in care toate cele trei contracte au acelaşi conținut aspectul clauzelor acestora), prin care aceşti membrii aprobau demararea procedurilor de reziliere a contractelor, insa aceste proceduri nu au fost finalizate, astfel incat cele trei contracte nu au fost rezilitate. Precizam faptul ca, potrivit dispoziţiilor an.38.1.2. din Contractele de delegare, procedura de reziliere se demareaza prin transmiterea unei Notificări catre delegat, acordandu-se acestuia o perioada de 90 de zile (regăsită in toate hotararile ataşate contestatiei) in care se pot remedia neconformitatile învederate in Notificarea de Incalcare. Hotararile invederate in contestatie sunt premergătoare emiterii unei asemenea Notificări de încălcare, fiind necesar ca demararea procedurii de reziliere prin emiterea Notificării sa fie aprobata la nivelul fiecărui UAT membru al ADI si apoi in Adunarea Generala ADI. Având in vedere aceste aspecte, se constata ca dispoziţiile art.167 al. 1 lit.g) din Legea nr. 98/2016 nu sunt aplicabile, nefiind îndeplinita condiţia incetarii anticipate a contractului de achiziţie publica. Pagina 57 din 76

In ceea ce priveşte existenta unei cauze civile avand ca obiect obligarea asociatului BRAI CATA S.R.L. la plata redeventei si a penalitatilor, precizam ca acest aspect nu se înscrie in cazurile de aplicare a dispoziţiilor art.167 al. 1 lit.g) din Legea nr.98/2016. Cat timp aceste dispoziţii se referă la plata de daune intere sau sancțiuni comparabile. Situația în care un operator poate fi obligat la plata de daune interese este distinct reglementata in contractile dc delegare (art. 27, art.28) de obligaţia de plata a redeventei (reglementata la art.11), astfel incat cele doua obligaţii nu pot fi asimilate. Dispoziții legale invocate de părți și aplicabile situației expuse sunt următoarele: - art. 167 alin. (1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii: c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuţie integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi administrative; g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune- interese sau alte sancţiuni comparabile; h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informaţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a prezentat aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate; (3) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin abatere profesională gravă se înţelege orice abatere comisă de operatorul economic care afectează reputaţia profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă. (8) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. g) se consideră încălcări grave ale obligaţiilor contractuale, cu titlu exemplificativ, neexecutarea contractului, livrarea/ prestarea/ executarea unor produse/servicii/lucrări care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utilizării conform destinaţiei prevăzute în contract. - art. 168 alin. (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta ca fiind suficient şi relevant pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167, orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în ţara de origine sau în ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă. (2) În cazul în care există incertitudini în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa unei situaţii de excludere, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita în mod direct informaţii de la autorităţile competente străine prevăzute la alin. (1). (3) În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit ofertantul/candidatul nu se emit documente de natura celor prevăzute la alin. (1) sau respectivele documente nu vizează toate situaţiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta o declaraţie pe propria răspundere sau, dacă în ţara respectivă nu există prevederi legale referitoare la declaraţia pe propria răspundere, o declaraţie autentică dată în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare sau a unei asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens. Pagina 58 din 76

- art. 169 Autoritatea contractantă exclude un operator economic în orice moment al procedurii de atribuire în care ia la cunoştinţă că operatorul economic se află, având în vedere acţiunile sau inacţiunile săvârşite înainte sau în cursul procedurii, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167, de natură să atragă excluderea din procedura de atribuire. - art. 171 alin. (1) Orice operator economic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 164 şi 167 care atrag excluderea din procedura de atribuire poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-şi demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere. (2) În cazul în care autoritatea contractantă consideră dovezile prezentate de operatorul economic în conformitate cu prevederile alin. (1) ca fiind suficiente pentru demonstrarea în concret a credibilităţii, autoritatea contractantă nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire. (3) Dovezile pe care operatorul economic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 164 şi 167 le poate furniza autorităţii contractante, în sensul prevederilor alin. (1), se referă la efectuarea de către operatorul economic a plăţii sau la asumarea de către operatorul economic a obligaţiei de plată a despăgubirilor în ceea ce priveşte eventualele prejudicii cauzate printr-o infracţiune sau printr-o altă faptă ilicită, clarificarea de către operatorul economic în mod complet a faptelor şi împrejurărilor în care a fost comisă infracţiunea sau altă faptă ilicită, prin cooperarea activă cu autorităţile care efectuează investigaţia, şi la adoptarea de către operatorul economic a unor măsuri concrete şi adecvate la nivel tehnic, organizaţional şi în materie de personal, cum ar fi eliminarea legăturilor cu persoanele şi organizaţiile implicate în comportamentul necorespunzător, măsuri de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de control şi raportare, crearea unei structuri de audit intern pentru verificarea respectării dispoziţiilor legale şi a altor norme sau adoptarea unor reguli interne privind răspunderea şi plata despăgubirilor, pentru a preveni săvârşirea unor noi infracţiuni sau alte fapte ilicite.

(31) Autoritatea contractantă evaluează măsurile luate de operatorii economici şi dovedite în conformitate cu prevederile alin. (3), ţinând seama de gravitatea şi circumstanţele particulare ale infracţiunii sau abaterii avute în vedere. (32) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (31) sunt considerate insuficiente de către autoritatea contractantă, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motivelor care au condus la luarea deciziei de excludere a acestuia din procedura de atribuire. (4) În cazul în care operatorului economic i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune, care produce efecte în România, prevederile alin. (1) - (3) nu sunt aplicabile pe toată perioada de excludere stabilită prin respectiva hotărâre.

(5) În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situaţiile de excludere prevăzute la art. 164 şi 167 nu se aplică:

a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la art. 164, a expirat o perioadă de 5 ani de la data hotărârii definitive de condamnare;

b) dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant. Analizând documentele depuse de părți și invocate de acestea, se constată că există o hotărâre pentru demararea procedurilor de reziliere Pagina 59 din 76

a Contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Zonele de colectare 1 Brad, 2 Hațeg și 3 Centru Județul Hunedoara, aferente Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara” și două hotărâri pentru constatarea încălcării la nivelul zonei 2 Haţeg a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare nr. 874/1975/22.08.2018. În privința acestora, asocierea a susținut că nu au fost reziliate, fiind demarate doar procedurile aferente. De asemenea, autoritatea contractantă a invocat existența a trei acte adiționale din 19.07.2021 din care rezultă că respectivele contracte sunt în derulare și își produc efectele. Referitor la penalitățile și plata redevenței la care a fost obligată prin hotărârea Tribunalului Hunedoara, autoritatea contractantă nu le-a considerat ”daune interese sau alte sancțiuni comparabile” în sensul art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Societatea contestatoare a invocat decizia CJUE din Cauza C- 465/11: 27 În această privință, trebuie arătat că, astfel cum susține în mod întemeiat guvernul polonez, noțiunea „abatere profesională” acoperă orice comportament culpabil care afectează credibilitatea profesională a operatorului în cauză, iar nu numai încălcările normelor de deontologie în sensul strict al profesiei căreia îi aparține acest operator, care ar fi constatate de organul disciplinar prevăzut în cadrul acestei profesii sau printr-o decizie jurisdicțională cu autoritate de lucru judecat. 28 Astfel, articolul 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Directiva 2004/18 conferă autorităților contractante competența să constate o abatere profesională prin orice mijloace pe care acestea le pot justifica. În plus, spre deosebire de același paragraf litera (c), nu este necesară o hotărâre cu autoritate de lucru judecat pentru constatarea unei abateri profesionale în sensul dispoziției care figurează la paragraful menționat litera (d). 29 În consecință, nerespectarea de către un operator economic a obligațiilor sale contractuale poate, în principiu, să fie considerată drept abatere profesională. 30 Cu toate acestea, noțiunea „abatere gravă” trebuie să fie înțeleasă ca referindu-se în mod normal la un comportament al operatorului economic în cauză care denotă o intenție culpabilă sau o neglijență de o anumită gravitate din partea sa. Astfel, orice executare incorectă, imprecisă sau defectuoasă a unui contract sau a unei părți din acest contract poate demonstra eventual o competență profesională limitată a operatorului economic în cauză, dar nu echivalează în mod automat cu o abatere gravă. 31 În plus, constatarea existenței unei „abateri grave” necesită, în principiu, efectuarea unei aprecieri concrete și individualizate a atitudinii operatorului economic în cauză. 32 Or, reglementarea din cauza principală impune autorității contractante să excludă de la procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice un operator economic în ipoteza în care, din cauza unor circumstanțe care „sunt imputabile” acestuia din urmă, autoritatea respectivă a reziliat sau a denunțat unilateral un contract încheiat cu operatorul economic în cauză în cadrul unui contract de achiziții publice anterior. Este de amintit în sensul celor invocate și Ordonanța Curții din 4 iunie 2019, în cauza Consorzio Nazionale Servizi, C-425/18: 24 Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Directiva 2004/18 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale, precum articolul 38 alineatul 1 litera f) din Codul contractelor de achiziții publice, care este interpretată ca excluzând din domeniul de aplicare al „abaterii profesionale grave” săvârșite de un operator economic comportamentele care constituie o încălcare a normelor de concurență, constatate și Pagina 60 din 76

sancționate de autoritatea națională din domeniul concurenței printro decizie confirmată de o instanță și care împiedică autoritățile contractante să aprecieze în mod autonom o astfel de încălcare pentru a exclude eventual acest operator economic de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice. 25 Astfel cum reiese dintro jurisprudență constantă, articolul 45 alineatul (2) din Directiva 2004/18 nu are în vedere o uniformizare la nivel național a aplicării cauzelor de excludere pe care le prevede, întrucât statele membre au posibilitatea de a nu aplica deloc aceste cauze de excludere sau de a le integra în legislația națională cu un grad de rigurozitate care poate varia de la caz la caz, în funcție de considerente de natură juridică, economică sau socială care prevalează la nivel național. În acest cadru, statele membre au posibilitatea să facă mai permisive sau mai flexibile criteriile stabilite prin această dispoziție (Hotărârea din 10 iulie 2014, Consorzio Stabile Libor Lavori Pubblici, C358/12, EU:C:2014:2063, punctul 36, și Hotărârea din 14 decembrie 2016, Connexxion Taxi Services, C171/15, EU:C:2016:948, punctul 29). 26 În aceste condiții, trebuie să se constate că articolul 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Directiva 2004/18, spre deosebire de dispozițiile privind cauzele de excludere prevăzute la același paragraf literele (a), (b), (e) și (f) al acestui articol, nu face trimitere la legislațiile și reglementările naționale, dar că al doilea paragraf al aceluiași alineat (2) prevede că statele membre precizează, în temeiul dreptului lor intern și cu respectarea dreptului Uniunii, condițiile sale de aplicare (Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C465/11, EU:C:2012:801, punctul 25). 27 Astfel, reiese din jurisprudență că, după cum a remarcat de altfel instanța de trimitere, atunci când o cauză facultativă de excludere prevăzută la articolul 45 alineatul (2) din Directiva 2004/18, precum cea cuprinsă la primul paragraf litera (d) al acestuia, nu face trimitere la dreptul național, marja de apreciere a statelor membre este încadrată mai strict. Întrun astfel de caz, revine Curții sarcina de a defini întinderea unei astfel de cauze facultative de excludere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C465/11, EU:C:2012:801, punctele 25-31, precum și Hotărârea din 18 decembrie 2014, GeneraliProvidencia Biztosító, C470/13, EU:C:2014:2469, punctul 35). 28 Rezultă că noțiunile de „abatere profesională gravă”, care figurează la articolul 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) menționat anterior pot fi precizate și detaliate în dreptul național, cu respectarea totuși a dreptului Uniunii (Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C465/11, EU:C:2012:801, punctul 26). 29 În această privință, trebuie arătat că noțiunea de „abatere profesională” acoperă orice comportament culpabil care afectează credibilitatea profesională a operatorului economic în cauză (Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C465/11, EU:C:2012:801, punctul 27), integritatea sau fiabilitatea sa. 30 În consecință, noțiunea de „abatere profesională”, care face obiectul unei interpretări largi, nu poate fi limitată numai la neîndeplinirea obligațiilor sau neglijența săvârșită în executarea unui contract de achiziții publice. 31 În plus, noțiunea de „abatere gravă” trebuie să fie înțeleasă ca referinduse în mod normal la un comportament al operatorului economic în cauză care denotă o intenție culpabilă sau o neglijență de o anumită gravitate din partea sa (Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C465/11, EU:C:2012:801, punctul 30). 32 În sfârșit, articolul 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Directiva 2004/18 conferă autorităților contractante competența să constate o abatere profesională gravă prin orice mijloace pe care aceste autorități le pot justifica. Întrucât constatarea unei astfel de abateri nu necesită o hotărâre cu autoritate de lucru judecat (Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C465/11, EU:C:2012:801, punctul 28), decizia unei autorități naționale de concurență care stabilește că un operator a încălcat normele de concurență poate constitui, cu siguranță, indiciul existenței unei abateri grave săvârșite de acest operator. 33 Astfel, săvârșirea unei încălcări a normelor de concurență, în special atunci când încălcarea respectivă a fost sancționată prin aplicarea unei amenzi, constituie o cauză de excludere care intră sub incidența articolului 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Directiva 2004/18 (Hotărârea din 18 decembrie 2014, GeneraliProvidencia Biztosító, C470/13, EU:C:2014:2469, punctul 35). Pagina 61 din 76

34 Cu toate acestea, trebuie să se precizeze că o decizie a unei autorități naționale de concurență prin care se constată o încălcare a normelor de concurență nu poate determina o excludere automată a unui operator economic dintro procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice. Astfel, în conformitate cu principiul proporționalității, constatarea existenței unei „abateri grave” necesită, în principiu, efectuarea unei aprecieri concrete și individualizate a atitudinii operatorului economic în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact (C465/11, EU:C:2012:801, punctul 31). 35 Având în vedere toate considerațiile precedente, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 45 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Directiva 2004/18 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale, precum cea în discuție în litigiul principal, care este interpretată ca excluzând din domeniul de aplicare al „abaterii profesionale grave” săvârșite de un operator economic comportamentele care constituie o încălcare a normelor de concurență, constatate și sancționate de autoritatea națională din domeniul concurenței printro decizie confirmată de o instanță și care împiedică autoritățile contractante să aprecieze în mod autonom o astfel de încălcare pentru a exclude eventual acest operator economic de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice. Se poate observa din cele citate că, într-adevăr, astfel cum a susținut și petenta, verificarea incidenței art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 nu trebuia exclusă de achizitoare pe simplul motiv că, din hotărârile amintite, rezultă doar decizia de demarare a procedurilor de reziliere a contractelor, nu și faptul că rezilerea s-a produs. Dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. g) din același act normativ fac trimitere la încălcări ale obligațiilor contractuale în mod grav sau repetat care să fi condus la încetarea anticipată a unui contract încheiat cu operatorul economic. Fiind demarate procedurile de reziliere a contractelor care însă nu au fost finalizate și constatate printr-un act al unei instanțe sau al unei autorități competente, în cazul de față nu sunt îndeplinite condițiile de la art. 167 alin. (1) lit. g) din lege, în sensul de a fi intervenit rezilierea sau denunțarea unilaterală a unui contract. Pe de altă parte, însă, în referire la art. 167 alin. (1) lit. g) din același act normativ, se observă că urmarea încălcării obligațiilor contractuale trebuie să fi fost: încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile. Deși nu a avut ca efect încetarea anticipată a contractului, se reține că, în discuție, operatorul economic a fost obligat printr-o decizie rămasă definitivă la plata de penalități și redevențe pentru primul an de operare și pentru trimestrul 1 din anul 2 de operare. În privința plății redevenței considerată ca nerespectare a obligațiilor contractuale, pentru a fi aplicabile dispozițiile de mai sus, aceasta trebuie să aibă ca urmare una dintre situațiile enumerate în articolul citat. Se pune astfel problema încadrării plății penalităților în categoria daunelor-interese sau a altor sancțiuni comparabile. Raportat la dispozițiile art. 1530 Cod civil Creditorul are dreptul la daune- interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei și art. Pagina 62 din 76

1535 Cod civil (1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic. (2) Dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenţă. (3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit, invocate de contestatoare, se poate considera că plata penalităților poate fi inclusă în categoria daunelor interese sau a altor sancțiuni comparabile la care face referire articolul 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Penalitățile au fost solicitate de UAT Hunedoara și acceptate de instanță, intervenind ca urmare a neplății redevenței la care era obligată prin contractul de delegare. Referitor la avizul ANAP nr. 2531/19.03.2019, se reține că, în acesta, s-a menționat: aplicarea de penalități nu poate fi considerată o sancțiune comparabilă cu ”plata de daune-interese” în sensul art. 167 alin. (1) lit. g) ante-menționat, întrucât în cazul acestora din urmă este nevoie de realizarea unor demersuri suplimentare în vederea demonstrării existenței unui eventual prejudiciu și recuperării acestuia. Cum arată și contestatoarele în concluziile scrise, în cazul analizat, penalitățile au fost obținute în urma unor demersuri suplimentare, instanța fiind cea care a admis cererea în privința penalităților și necesitatea plății acestora. Așadar, deși autoritatea contractantă nu a analizat comportamentul operatorului sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. c) din lege, se reține că încălcarea obligațiilor contractuale a avut una dintre consecințele prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din lege, situație care ar fi trebuit să atragă excluderea ofertantei din procedură. Câtă vreme hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în data de 03.11.2020, după data întocmirii ofertei de către asocierea (20.12.2020) și anterior încheierii primului raport al procedurii de atribuire (08.10.2021), autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere aceste consecințe, efectele hotărârii nefiind suspendate. Mai mult, Hotărârea a rămas definitivă la data pronunțării hotărârii Curții de Apel Aba Iulia nr. 1171/2021 din 13.07.2021, anterior primului raport al procedurii. Faptul că, ulterior depunerii primei contestații de către asociernu putea atrage aplicarea dispozițiilor art. 171 din lege, fiind creat un avantaj ofertantei în perioada de reevaluare a ofertei, determinată de depunerea unei contestații. Relativ la aplicarea dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, se reține că, în decizia nr. 19/2020, menținută prin Decizia nr. 211/09.03.2020 a Curții de Apel Ploiești, Secția contencios administrativ și fiscal, Consiliul a reținut, între altele: De asemenea, la dosarul cauzei, societatea contestatoare a depus decizia nr. 1564/2019 din 27.11.2019 (dosar nr. 697/42/2019), în care Curtea de Apel Ploiești, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, a reținut următoarele: Pagina 63 din 76

Analizand continutul Declaratiei SC .. SRL din data de 23.09.2019 privind neincadrarea in situatiile prevazute de art. 167 din Legea nr. 98/2016 depusa la dosarul CNSC, data conform Declaratiei DUAE completata de aceasta, Curtea retine ca acest operator economic a declarat ca nu si-a indeplinit defectuos in ultimii 3 ani si nu a incalcat in mod repetat obligatiile contractuale principale ce ii reveneau in cadrul unui contract de achizitii publice, al unui contract de achizitii sectoriale sau al unui contract de concesiune, incheiate anterior, din motive imputabile acestuia, fapt care sa fi dus la incetarea anticipata a respectivului contract, plata de daune interese sau alte sanctiuni comparabile. Pe baza acestei Declaratii, retinand ca nu exista motive de excludere referitoare la proceduri de insolventă, conflicte de interese sau abateri, autoritatea contractanta a declarat admisibila oferta. Cu toate acestea, din conținutul celor doua certificate constatatoare negative depuse la dosar, respectiv Document constatator final nr. 36726/02.10.2018 referitor la indeplinirea obligatiilor contractuale emis de .......ezulta ca in executarea unor contacte de achizitie publica din anul 2018, respectiv anul 2017, aceasta societate nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile contractuale, aspect ce a condus la incetarea anticipata a respectivelor contracte. Fata de situatia de fapt retinuta mai sus, Curtea constata ca SRL se afla in cazul de excludere prevazut de art 167 alin 1 lit h din Legea nr. 98/2016 (...). Curtea retine ca ofertantii aveau obligatia furnizarii tuturor informatiilor prevazute in mod expres, in cuprinsul DUAE, respectiv cu privire la situatia de incetare anticipate a contractelor derulate anterior de catre acestia, indiferent de motivul care a stat la baza rezilierii acestor contracte, autoritatea contractanta fiind cea care stabileste daca anumite situatii de reziliere a contractelor incheiate anterior sunt relevante sau nu daca este necesara clarificarea acestora in scopul verificarii daca se circumscriu situatiilor de excludere din procedura prevazute de art. 167 alin 1 din Legea nr. 98/2016. Astfel, potrivit art. 171 alin 1 si 2 din Legea nr. 98/2016 (...) Pentru a fi aplicabile aceste dispozitii, era necesar ca initial ofertantul sa declare situatiile de incetare anticipate a contractelor derulate anterior de catre acesta, altfel autoritatea contractanta nu poate face analiza proportionalitatii nu poate decide daca se impune aplicarea prevederilor art. 167 alin. 1 lit. g Legea nr. 98/2016, in conditiile in care nu a cunoscut aceste imprejurari, ca urmare a faptului ca respectivul operator economic nu le-a declarat. Retinand asadar ca . SRL se afla in cazul de excludere prevazut de art. 167 alin. 1 lit. h din Legea nr.98/2016, Curtea in temeiul art. 34 din Legea nr. 101/2016, va admite plangerea formulată de petenta CA SRL, va desfiinta decizia CNSC nr. 1898/29.10.2019, in sensul ca va respinge exceptia lipsei de interes ca nefondata si retinand cauza spre judecare pe fond, va admite contestatia formulata, va anula in parte raportul procedurii, va exclude de la procedura participantul si va obliga autoritatea sa desemneze noi castigatori, dintre cei care indeplinesc conditiile legale. Se poate oberva din cele de mai sus că instanța a avut în vedere lipsa indicării în formularul DUAE a două documente constatatoare: Document constatator final nr. 36726/02.10.2018 referitor la îndeplinirea obligațiilor contractuale emis de DGASPC Brăila și Document constatator final nr. 933/04.09.2018 emis de Municipiul Iași Direcția Crese. Deși, în cazul analizat, ofertanta a indicat în DUAE documentul constatatator nr. 36726/02.10.2018 și a adus explicații în privința măsurilor luate pentru demonstrarea credibilității sale, documentul constatator nr. 933/04.09.2018 nu a fost menționat și nici celelalte documente constatatoare depuse la dosarul cauzei de societatea contestatoare (nr. 243/08.05.2018 și AD1001196/05.10.2018). Așadar, cele reținute de Curtea de Apel Ploiești, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, sunt aplicabile și în speță, ofertanta trebuind a fi exclusă din procedură, raportat la art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. În sensul celor mai sus arătate, sunt și considerentele Curții de Apel Târgu-Mureș, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reținute în hotărârea sa nr. 1492/04.09.2018: Declarațiile intimatei în raport de entitatea contractantă prin prisma dispozițiilor art. 180 alineat 1 litera h din legea nr. 99/2016 trebuie verificate în raport de situația juridică existentă la momentul completării DUAE (…) Pagina 64 din 76

Or intimata-intervenientă, prin modul în care a completat DUAE a evitat sancțiunea excluderii din procedură de către comisia de evaluare, în raport de prevederile legale anterior indicate (…) Faptul că prin hotărâri judecătorești ulterioare au fost anulate atât măsura de reziliere anticipată a contractului cât și certificatul constatator nu are relevanță în analiza dispozițiilor art. 80 alin. (1) litera h din Legea nr. 99/2016. Ceea ce interesează este dacă ofertantul se face vinovat de declarații false (aspect care rezultă fără echivoc din modul de completare al DUAE) respectiv dacă aceste declarații au avut efect în ceea ce privește verificarea absenței motivelor de excludere (aspect care se confirmă prin prisma argumentelor prezentate anterior). În fișa de date a achiziției, s-au solicitat la cap. III.1.1) Situatia personala a candidatului sau ofertantului Informații și formalități necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate: Ofertanții, ofertantul asociat, terții susținători și subcontractanții nu trebuie să se regăsească în situațiile prevăzute la art. 164, 165, 167 din Legea nr. 98/2016. Modalitate de îndeplinire: 3. Declaratie privind neîncadrarea în prevederile art. 167 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice. Operatorul economic va completa cerinta corespunzatoare in formularul DUAE din documentatia de atribuire. Încadrarea în situatia prevazuta la art. 167 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice atrage excluderea ofertantului din procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica. Față de modul de completare a DUAE, astfel cum a susținut și societatea contestatoare, devin incidente dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii: operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informaţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a prezentat aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate. În mod evident, declarația inițială, în care nu a indicat toate documentele constatatoare negative a avut efect asupra a ceea ce urma să verifice autoritatea contractantă în privința motivelor de excludere. Indiferent de aprecierea proprie a ofertantei asupra legalității întocmirii documentelor în discuție, ofertanta era obligată să declare existența acestora. Formularul impune operatorului economic să bifeze corespunzător răspunsul (da sau nu) la întrebarea dacă s-a aflat într-o situație în care un contract de achiziții publice anterior încheiat cu o autoritate contractantă sau un contract de concesiune anterior a fost reziliat anticipat sau au fost impuse daune-interese sau alte sancțiuni comparabile în legătură cu respectivul contract anterior. De asemenea, în cazul în care răspunsul ofertantului este afirmativ, formularul deschide alte rubrici care permit descrierea situației, precum și măsurile luate pentru a demonstra fiabilitatea operatorului economic. Ofertanta a indicat un singur document constatator și măsurile luate, însă nu și celelalte documente constatatoare la care a făcut referire contestatoarea, dar și instanța de judecată în hotărârea mai sus indicată, astfel încât, în baza informațiilor complete, autoritatea contractantă să poată efectua toate verificările necesare evaluării în mod corespunzător a ofertei. Cum formularul DUAE face referire și la plata de daune interese sau alte sancțiuni comparabile, la cap. C Motive legate de insolvență, conflict de interese sau abateri profesionale, iaîntr-o astfel de situație, lipsa informațiilor din DUAE conduce la aplicarea art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. 2. În privința susținerii încălcării contractelor de delegare– zonele 1 și 4, sunt invocate: - Hotărârea nr. 13/18.06.2020 (anexa 10) privind aprobarea „Notificării de încălcare" referitoare la Contractul de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri şi operarea staţiei de transfer Pagina 65 din 76

hotărâre, referitoare la Contractul de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri şi operarea staţiei de transfer Reghin, componente ale serviciului de salubrizare al judeţului, prin Preşedinte sau personalul împuternicit de către acesta să facă toate demersurile ce vor fi necesare în realizarea prevederilor stipulate în cuprinsul notificării menţionate la art.1. - hotărârea nr. 8 din 28 ianuarie 2021 (anexa 11) privind aprobarea rezilierii Contractului nr. 831 din 27.03.2019 de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri şi operarea staţiei de transfer Reghin, componente ale serviciului de salubrizare al de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri şi operarea staţiei de transfer Reghin, componente ale serviciului de salubrizare al judeţului Mureş, zona 4 Reghin, judeţul Mureş, încheiat între în conformitate cu prevederile art. 38.1.2. lit.„b" din contract, sens în care se însuşeşte Notificarea de reziliere prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. - hotărârea nr. 20 din 28.01.2021 (anexa 12) privind aprobarea rezilierii Contractului de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şl transport a deşeurilor municipale şl a altor fluxuri de deşeuri şi operarea staţiei de transfer Reghin, componente ale serviciului de salubrizare al Judeţului Mureş, nr. 831 din 27.03.2019, zona 4 Reghin, judeţul Mureş Art.1. Se aprobă rezilierea Contractului de delegare a gestiunii actlvltăpilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şl a altor fluxuri de deşeuri şi operarea staţiei de transfer Reghin, componente ale serviciului de salubrizare al Judeţului Mureş, nr. 831 din 27.03.2019, zona 4 Reghin, Judeţul Mureş, încheiat cu Asocierea prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. - hotârârea nr.7 din 28 ianuarie 2021 (anexa 13) privind aprobarea rezilierii Contractului nr. 832 din 27.03.2019 de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri, componente ale serviciului de salubrizare al judeţului Mureş, zona 1 Sânpaul, în care la art.1. Se aprobă rezilierea Contractului nr. 832 din 27.03.2019 de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri, componente ale serviciului de salubrizare al judeţului Mureş, zona 1 Sânpaul, judeţul Mureş, încheiat între reprezentată de liderul asocierii S. având sediul în localitatea în conformitate cu prevederile art. 38.1.2. lit.„b" din contract, sens în care se însuşeşte Notificarea de reziliere prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin actul adițional nr. 734/19.12.2018 depus de în cadrul răspunsului înregistrat la autoritate sub nr. 445/02.11.2021, s-a decis modificarea părților de participare la contractele privind colectarea din zona 1 Sânpaul, revenindu-i S. activitatea de colectare și transort al deșeurilor, în proporție de 100%. În răspunsul înregistrat la autoritate sub nr. 445/02.11.2021 s-a explicat: In contractele pentru zonele 1 si 4 Judeţul Mureş asociatului nu-i revenea obligaţia de îndeplinire a obiectului acestor contracte. In acest sens ataşam prezentei Actul adiţional nr. 1 la Acordul de Asociere nr. 734/19.12.2018 incheiat la data de 27.08.2019, Actul adiţional nr. 1 la Acordul de Asociere Revizuit nr.735/19.12.2018 incheiat la data de 24.10.2019, si Actul adiţional nr. 1 la Acordul de Asociere nr.736/19.12.2018 incheiat la data de 27.08.2019. Prin cele 3 acte adiţionale partite au stabilit faptul ca "Activitatea de colectare .si transport al deşeurilor 100% revine LIDERULUI S.R.L." (pentru contractul aferent zonei Sanpaul), iar pentru zonele Reghin si Balauseri s-a stabilit ca "Activitatea de operare, respectiv de colectare si transport a deşeurilor si de operare a statiilor de transfer 100% revine acest fel au fost modificate dispoziţiile art.2.2. din Acordurile de asociere, potrivit carora activitatile specifice fiecărui contract vor fi îndeplinite de fiecare parte in proporţie de 50%. Având in vedere aceste modificări ale Acordurilor de asociere, se constata ca asociatul realizare a obiectului contractelor (activitatea de colectare si transport deşeuri, activitatea de operare a staţiilor de transfer), astfel încât nu se regaseste in situatia in care si-ar li incalcat Pagina 66 din 76

în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau in cadrul unui contract de achiziţie publica, cat timp nu si-a asumat astfel de obligaţii.

Potrivit art. 185 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională, precum şi cea privind situaţia economică şi financiară, se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă solicită ca aceştia să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Cum a arătat și contestatoarea, a susținut că nu și-a asumat obligația de realizare a obiectului contractelor, aspect pe care autoritatea contractantă l-a avut în vedere în luarea decizie de a nu lua în considerare rezilierea intervenită în contractele mai sus amintite. Au fost avute în vedere actele adiționale la acordul de asociere, fără însă a se face verificări vizavi de data și condițiile în care a intervenit modificarea acordurilor de asociere și fără se verifica dacă beneficiarul a fost notificat și dacă au fost modificate contractele de delegare a gestiunii activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri, componente ale serviciului de salubrizare al judeţului Mureş, mai sus indicate. Așadar, actele adiționale invocate nu puteau fi considerate înscrisuri suficiente pentru a se aprecia că rezilierea nu a privit asocierea, ci doar liderul asocierii să poată stabili pe baza unor probe certe și concludente aplicarea dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. g) și/sau h) din Legea nr. 98/2016. 3. Vizavi de încălcarea contractelor de delegare și rezilierea contractului de delegare pentru zona art l. Se aprobă efectuarea de către Asociaţia de Dezvoltare lntercomunitară Deşeuri Timiş a demersurilor judiciare întemeiate pe Legea nr. 85/2014 împotri - Hotărârea nr. 84 din 23 noiembrie 2019 privind plata cotizaţiei majorate aferente anului 2019 către şi mandatarea să deruleze procedurile necesare pentru încheierea contractului de consultanţă (anex.L., prin Notificarea de încetare nr. 4151/27 august 2019, pentru neîndeplinirea unor obligaţii esenţiale prevăzute de contract, precum şi a unor obligaţii neesenţiale, cu caracter repetat; Art.3 Se mandatează Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş să deruleze procedurile necesare, prin intermediul sistemului informatic centralizat de achiziţii publice, pentru a contracta o persoană (fizică sau juridică) specializată în elaborarea documentaţiei de atribuire a contractului de delegare prin concesiune a activităţii de colectare-transport al deşeurilor municipale şi în acordarea asistenţei de specialitate pe durata derulării procedurilor de atribuire a contractului aferent Zonei 2 Jimbolia. Art.4 Contractarea serviciilor de elaborare a documentaţiei de atribuire şi de asistenţă pe parcursul derulării procedurii de achiziţie prevăzute la art. 3, se va face în modalitatea achiziţiei directe, utilizând catalogul electronic utilizat de SICAP, pentru o valoare estimată de 160.650 lei (T.V.A. inclus). - Hotărârea privind aprobarea demarării procedurilor de reziliere a Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii activităţii de colectare şi transport al deşeurilor municipale în Zona 2, judeţul Timiş - Contractul nr. 1791/28.09.2017 - din cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Timiş " (anexa 16) Art.1. Se aprobă demararea procedurilor în vederea rezilierii Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii activităţii de colectare şi transport al deşeurilor municipale în Zona 2, judeţul Timiş, contract încheiat cu emiterea Notificării de încălcare prevăzută de art.37.1.2. lit. Pagina 67 din 76

a) din Contractul nr.1791/28.09.2017 (146B/28.09.2017) de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciilor de colectare - transport al deşeurilor municipale din cele 5 zone ale judeţului Timiş - Lotul 3 - servicii de colectare şi transport deşeuri Zona 2 Jimbolia. - Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor "Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş (ADID Timiş)" implicaţi în zona 2 – Jimbolia nr. 5/23.04.2019 (anexa 17) - Art. 1. Se ia act de lipsa unei propuneri concrete privind acordul de încetare a Contractului de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deşeurilor municipale din cele cinci zone ale Judeţului Timiş, lotul 3 - servicii de colectare şi transport deşeuri din Zona 2-Jimbolia, judeţul Timiş nr. 1791/28.09.2017 încheiat cu operatorul, din partea acestuia. - Art. 2. Se vor iniţia toate măsurile prevăzute în Contractul de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deşeurilor municipale din cele cinci zone ale Judeţului Timiş, lotul 3 - servicii de colectare şi transport deşeuri din Zona 2-Jimbolia, judeţul Timiş nr. 1791/28.09.2017, pentru sancţionarea operatorulîncălcărilor în Perioada de Remediere. În răspunsul asocieriiE înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 445/02.11.2021: Cu referire la contractele pentru zonele 2, 3 si 4 Judeţul Timiş, situatia acestora este diferita, urmând a fi analizata distinct: a.Contractul de delegare nr. 1791/28.09.2017, incheiat pentru zona 2 Jimbolia a incetat la initiativa autoritatii contractante, care a comunicat Notificarea de incetare nr. 4151/27.08.2019, insa aceasta masura a fost contestata de către Asociatul prin concesiune a serviciilor de colectare transport al deşeurilor municipale din cele 5 zone ale judeţului Timiș Zona 2 JIMBOLIA -contract nr. 1791/28.09.2017, comunicata prin Notificarea emisa de parata suh nr. 4151/27.08.2019" si fiind înregistrata pe rolul Tribunalului Timiş sub nr.4335/30/2021 (ataşam copie a acţiunii si extras portaljust.ro). Prin urmare, cat timp masura încetării anticipate a contractului a fost supusa controlului judiciar si nu s-a pronuntat o hotarare definitiva, aceasta nu produce efectele specifice in materia achiziţiilor publice. De altfel, acesta este si motivul pentru care aceasta incetare a contractului nu a fost înscrisa in evidentele SICAP. b.Contractele de delegare nr. 1792/28.09.2017 (zona 3 Deta) si nr. 1088/21.05.2018 (zona 4 Făget) au încetat din initiativa asociatului L. conform Notificărilor de incetare nr. 2348/27.1 1.2020, respectiv 2349/27.11.2020 (ataşate prezentei cereri de intervenţie). Prin urmare, cu referire la aceste două contracte nu ne-am aflat în situația incetarii anticipate urmare a neindeplinirii obligaţiilor ofertantului, din cuprinsul acetor notificări rezultând culpa autoritatii contractante in neindeplinirea propriilor obligaţii contractuale. În procesul-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021, autoritatea contractantă a reținut că, împotriva notificării a fost formulată acțiune de anulare de cătr, fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș dosarul nr. 4335/30/2019. Conform portalului instanțelor, dosarul are termen în data de 15.02.2022. Este de reținut că, în practica Consiliului, într-o speță similară, prin decizia nr. 1723/2017, s-au reținut următoarele: De asemenea, la art. 161 alin. (4) din cadrul aceluiași act normativ, se precizează că ,,documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă (...) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (...)’’. De asemenea, potrivit art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate. Pagina 68 din 76

(2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. Conform documentelor anexate dosarului cauze, pag. 254, rezultă că referitor la documentele constatatoare nr. d/12/7/208/29.03.20017 și d13/4/2012/29.03.2017, Tribunalul București a anulat cererea de chemare în judecată formulată de către contestator. Este adevărat că la acest moment, pe rolul Tribunalului Bucureşti este înregistrat în data de 21.06.2017 dosarul nr. 22293/3/2017 însă din niciun document nu rezultă că s-a solicitat suspendarea executării documentelor constatatoare şi instanţa a admis suspendarea. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge ca nefondate alegațiile contestatorului din cadrul ,,notelor scrise’’ nr. 1322/26.06.2017, potrivit cărora ,,demersurile sale dăinuie pe rolul Tribunalului București’’, în măsura în care constată că inclusiv la data soluționării contestației în cauză, documentele respective produc efecte juridice pentru că instanța nu a dispus măsura suspendării; prin urmare, se bucură, pe deplin, de prezumția de bună – credință a oricărui act administrativ. Subsecvent, Consiliul consideră că în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive, litigiile în curs de soluționare nu sunt suficiente pentru demonstrarea credibilității ofertantului și prin urmare, raportat la motivarea de mai sus, în mod corect, entitatea contractantă a aplicat dispozițiile art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016 și a respins oferta contestatorului ca inacceptabilă. În decizia nr. 3583 din 25 septembrie 2017 a Curții de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de menținere a deciziei Consiliului nr. 1723/2017, s-a reținut: (...) aspectele privind culpa profesională sau existența unui compoertament necorespunzător în îndeplinirea obligațiilor contractuale, precum și contextul în care s-a dispus rezilierea unilaterală a acordurilor-cadru nu pot fi analizate pe fond în prezenta plângere în cadrul căreia este analizată admisibilitatea ofertei petentei în contextul derulării unei alte proceduri de achiziției publică decât aceea care a determinat ulterior și emiterea documentelor constatatoare, ci numai în cadrul litigiului declanșat de petentă pe cale separată având ca obiect verificarea legalității emiterii acestor documente, esențial pentru analizarea admisibilității ofertei în prezenta cauză fiind aspectele rezultate din conținutul acestor documente având natura unor acte administrative care produc efectele juridice prevăzute de lege. De asemenea, în decizia nr. 391 din 25 ianuarie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-au reținut, între altele: Așadar, în litigiul pendinte, curtea nu este abilitată să facă aprecieri cu privire la legalitatea și temeincia notificării nr. D13/4/173/13.03.2017, emisă de Societatea Națională X, întrucât cererea privind anularea actului administrativ menționat anterior este de competența în primă instanță a Tribunalului București, SCAF, în baza art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 (...). În aceste condiții, până la anularea definitivă sau suspendarea executării de către instanța competentă a Notificării nr. D13/4/173/13.03.2017, emisă de Societatea Națională X, curtea reține că efectele acesteia se impun cu forță juridică obligatorie, respectiv rezilierea de drept, din culpa prestatorului, a acordurilor-cadru de prestări servicii (...). (...) Aşadar, curtea reţine că sunt întrunite cerinţele prevăzute de art 180 alin. 1 litera g din Legea nr. 99/2016 din 19 mai 2016 privind achiziţiile sectoriale, întrucât există o nerespectare gravă de către SC X SRL, a obligaţiilor principale care ii reveneau în baza Acordului Cadru de prestări servicii (...). Se observă astfel că, atât Consiliul, cât și instanțele, au considerat că, atâta vreme cât nu sunt suspendate efectele actului administrativ de notificare a rezilierii, acesta își produce efectele, astfel că nu putea fi pusă în discuție aplicarea lui. Atacarea actului beneficiarului nu presupunea suspendarea automată a efectelor lui, astfel că autoritatea Pagina 69 din 76

contractantă trebuia să constate existența Notificării de încetare nr. 4151/27.08.2019, pentru rezilierea Contractului de delegare nr. 1791/28.09.2017. Intervenirea cazului de reziliere determină considerarea neîndeplinirii obligațiilor contractuale ca încălcare gravă, în acest sens pronunțându-se și Curțile de Apel. În decizia Consiliului nr. 1940/2020, menținută de Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 2479/16.12.2020, au fost invocate următoarele decizii ale instanțelor: ...în cuprinsul deciziei civile nr. 3583/25.09.2017, a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a reținut, în referire la interpretarea art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, similar art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, că enumerarea din conținutul acestei norme nu vizează necesitatea identificării prejudiciului ca element al faptei de încălcare gravă a obligațiilor principale care îi reveneau operatorului ofertant în cadrul unui contract de achiziții publice sau al unui contract sectorial, ci și încetarea anticipată a respectivului contract, aspect care rezultă inclusiv din ambele reglementări, atât din OUG nr. 34/2016, cât și din Legea nr. 99/2016, astfel încât nu era necesară sau esențială pentru legalitatea respingerii ofertei ca inacceptabilă precizarea de către autoritatea contractantă a prejudiciului în sumă absolută suferit prin încetarea anticipată a acordurilor-cadru, ci din perspectiva certitudinii producerii daunelor suferite de autoritate urmare a încetării anticipate a respectivului contract (...). S-a reținut, de asemenea: Nefondate sunt şi susţinerile petentei cu privire la neaplicarea în prezenta cauză a prevederilor art. 180 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 99/2016 vizând calificarea abaterilor profesionale grave din perspectiva dispozitiilor art. 180 alin. 6 din acelaşi act normativ, în condiţiile în care rezultă din analiza documentelor invocate de autoritatea contractantă în cuprinsul adresei de respingere a ofertei petentei ca inacceptabile … că anterior în cadrul relaţiilor contractuale născute între părti in temeiul aplicării prevederilor OUG nr. 34/2006 şi a încheierii unui contract/acord cadru de achizitie publica având ca obiect chiar acelaşi tip de prestări de servicii de salubrizare a vagoanelor de călători acesta nu a fost finalizat prin încheierea unui contract subsecvent şi prestarea acestor servicii pe întreaga perioadă contractuală asumată iniţial de către petentă, în contextul invocării de către acesta a unui motiv de refuz al semnării contractului subsecvent şi prin urmare a continuării prestării serviciilor (aspect pe care nu l-a contestat, rezultând din analizarea corespondenţei ataşată dosarului purtata între părţi anterior rezilierii unilaterale a acordului cadru) care nu era întemeiat formal pe o clauza din contractul cadru, invocându-se imposibilitatea continuării executării contractului în aceste condiţii, imposibilitate care însă nu a determinat de drept sau în temeiul contractului şi obligativitatea pentru beneficiar a suspendării executării contractului, având forţa juridică a unei legi între părţi. în contextul naturii şi scopului prestării serviciilor asumate astfel de către petenta situaţie în care a fost reziliat acordul cadru încheiat intre părţi urmare a neîndeplinirii de către prestator a unei obligaţii esenţiale, aceea a continuării prestării serviciilor şi a refuzului semnării celui de a doilea contract subsecvent, o astfel de împrejurare fiind în mod corect calificată drept o încălcare grava a obligaţiilor contractuale, încălcare care a condus la încetarea anticipată a acordurilor-cadru. Aceeași Curte de Apel, în interpretarea acelorași dispoziții legale, a reținut în decizia nr. 391/25.01.2018 următoarele: Procedând la interpretarea gramaticală și teleologică a prevederilor art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, curtea reține că efectele/urmările încălcărilor la care se referă textul de lege menționat anterior sunt prevăzute în mod alternativ, iar nu în mod cumulativ. Astfel, din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, curtea reține că utilizarea conjuncției ”sau” indică necesitatea de a alege între două sau mai multe alternative, respectiv încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile, pentru a se putea dispune excluderea din procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru a unui operator economic. În aceste condiții, curtea reține că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, în situația în care nerespectarea gravă sau Pagina 70 din 76

repetată a obligațiilor contractuale asumate printr-un contract de achiziție publică, latto sensu, a avut ca urmare oricare dintre consecințele juridice prevăzute cu titlu exemplificativ de legiuitor, respectiv încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune- interese sau alte sancțiuni comparabile. Așadar, trebuia constatată incidența dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 și a lit. h) a aceluiași articol, neindicând cazul de reziliere în Formularul DUAE. Față de cele de mai sus, se poate observa că, deși operatorul a fost obligat la plata de penalități în dosarul nr. 1582/97/2020* constituit pe rolul Tribunalului Hunedoara, Secția I civilă, fiind admisă acțiunea UAT Hunedoara, și, deși a existat pentru rezilierea contractului nr. 1791/2017, încheiat cu asocierea Notificarea de încetare nr. 4151/27 august 2019, pentru neîndeplinirea unor obligaţii esenţiale prevăzute de contract, precum şi a unor obligaţii neesenţiale, cu caracter repetat, autoritatea contractantă a considerat, în mod nelegal, că nu sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la excluderea operatorului economic, dimpotrivă a declarat oferta asocierii câștigătoare a procedurii. În privința dreptului de apreciere al autorității contractante, invocat în procesul-verbal de remediere, aplicat pentru evaluarea ofertei asocierii câștigătoare, a fost invocată decizia Curții de Apel București, nr. 149/06.02.2020, în care s-au reținut din considerentele deciziei CJUE în cauza C-167/18: Revine astfel autorității contractante sarcina de a efectua propria evaluare a comportamentului operatorului economic vizat de rezilierea unui contract de achiziții publice anterior. În această privință, ea trebuie să examineze, în mod diligent și imparțial, pe baza tuturor elementelor relevante, printre care decizia de reziliere, și având în vedere principiul proporționalității, dacă acest operator este, din punctul său de vedere, răspunzător pentru deficiențe semnificative sau persistente de care a dat dovadă la îndeplinirea unei cerințe de fond care îi revenea în cadrul contractului menționat, deficiențele respective sunt susceptibile să provoace ruperea legăturii de încredere cu operatorul economic în cauză.

Este adevărat că sarcina de apreciere revine autorității contractante, însă drepul său nu poate fi aplicat discreționar. În cazul de față, singurul argument invocat de achizitoare a fost existența unui litigiu pe rol, motiv insuficient pentru a se considera că a fost analizată notificarea de reziliere a contractului nr. 1791/28.09.2017, încheiat pentru zona 2 Jimbolia. Cauza C-267/18 invocată este în referire la dreptul unei autorități de a realiza propria evaluare a documentelor prezentate de operatorul economic, fără a fi ținută în propria sa evaluare de o decizie a unei alte autorități contractante 27 Stabilirea unei relații de încredere între autoritatea contractantă și ofertantul câștigător presupune, așadar, ca această autoritate contractantă să nu fie în mod automat ținută de aprecierea făcută, în cadrul unui contract de achiziții publice anterior, de o altă autoritate contractantă, în special pentru a fi în măsură să acorde o atenție deosebită principiului proporționalității la momentul aplicării cauzelor facultative de excludere Pagina 71 din 76

(a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 iunie 2019, Meca, C-41/18, EU:C:2019:507, punctele 30 și 32). Astfel, acest principiu impune ca autoritatea contractantă să examineze și să aprecieze ea însăși faptele. În această privință, astfel cum a arătat domnul avocat general la punctul 32 din concluziile sale, din modul de redactare a articolului 57 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2014/24 reiese că neregula săvârșită de ofertant trebuie să fi fost suficient de gravă pentru a justifica, din perspectiva principiului proporționalității, rezilierea contractului. 28 Rezultă că o autoritate contractantă nu poate deduce în mod automat din decizia unei alte autorități contractante de a rezilia un contract de achiziții publice anterior, pentru motivul că ofertantul ar fi subcontractat o parte din lucrări fără autorizarea sa prealabilă, că acest ofertant a dat dovadă de deficiențe semnificative sau persistente, în sensul articolului 57 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2014/24, referitor la îndeplinirea unei cerințe de fond aferente acestui contract de achiziții publice. Cele citate nu conduc la interpretarea propusă de autoritatea contractantă, în sensul că beneficiază de un drept de apreciere discreționar. Și în cauza amintită mai sus (Consorzio Nazionale Servizi, C- 425/18, pct. 34) se reține necesitatea achizitoarei de a efectua o apreciere concretă și individualizată a atitudinii operatorului economic în cauză. Se constată, astfel, a fi întemeiate criticile contestatoarei vizând necesitatea excluderii din procedură a asocierii Trecând

la

analiza criticilor formulate în referire la existența unui conflict de interese prin participarea la procedură a asocierii câștigătoare, capitalul social al ECO fiind deținută în proporție de 99,54% de Consiliul Local al Municipiului Brăila, se reține invocarea de către a deciziei Consiliului nr. 1774/C6/1773,1775, 1787/30.09.2020. A patra critică a contestatoarei se referă la Cerința 4 din fișa de date achiziție, tot de la cap. III.1.1.a), respectiv la declarația privind neîncadrarea în situațiile prevăzute la art. 60 Legea nr. 98/2016, care, în opinia contestatoarei, ar putea duce la apariția unui conflict de interese în sensul art. 59 din același act normativ, menționând că, în cuprinsul fișei de date, au fost indicate persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul autorității contractante, fiind precizați și primarii din 44 de unități administrativ teritoriale. De asemenea, SC arată că acționariatul majoritar al societății sale este în proporție de peste 99% reprezentat de Consiliul Local al iar în această situație apreciază că este compromisă imparțialitatea sau independența membrilor autorității contractante. Asupra acestor afirmații, Consiliul ține seama de următoarele afirmații ale autorității contractante, din punctul său de vedere aferent acestei contestații: „(...) nu este restrânsă posibilitatea de participare a contestatoarei, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a putea constata că suntem în cazul unui conflict de interese, deși acționarul principal este Consiliul Local Brăila; - în raport cu persoana primarului municipiului Brăila, nominalizată în secțiunea III.1.1.a) a fișei de date, societatea nu se află în niciun conflict de interese, procedura fiind derulată de către ADI Eco Dunărea, iar această persoană nu este implicată sub nicio formă în procesul de verificare sau evaluare; și nu se află în relații comerciale cu contestatoarea”. Prin urmare, față cele evocate, contestatoare este asigurată, de către autoritatea contractantă, că nu există nicio piedică în a participa la prezenta procedură, astfel că va respinge, ca neîntemeiată, afirmația SC potrivit căreia „autoritatea contractantă limitează accesul unor operatori economici, cum ar fi cazul subscrisei”. Relevante în cauză sunt următoarele dispoziții legale: Pagina 72 din 76

- art. 59 În sensul prezentei legi, prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire. - art. 60 alin. (1) Reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care ar putea duce la apariţia unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi următoarele, reglementate cu titlu exemplificativ: a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare; d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/ terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire; (...) Fără a relua situația factuală, descrisă de contestatoare ca și ”conflict de interese instituțională”, se reține că aceasta trebuie circumscrisă condiției înscrisă la art. 59 din lege, respectiv ca situația ivită să fie percepută ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa membrilor personalului autorităţii contractante în contextul procedurii de atribuire. Față de cele aduse în discuție prin contestație, pentru motivul declarării câștigătoare a asocierii nu se poate trage, în mod automat, concluzia imparțialității personalului implicat în evaluarea ofertelor. Totodată, trebuie amintit că măsura excluderii unui ofertant în situația existenței unui conflict de interese este o măsură extremă care intervine când nu există niciun alt remediu mai adecvat oricărei încălcări a principiilor egalității de tratament între ofertanți și al transparenței. Existența conflictului de interese, pentru a fi sancționată, nu necesită o dovadă a producerii concrete de efecte în sensul favorizării unui ofertant, ci reprezintă o situație de potențial pericol, care trebuie stinsă ca atare imediat ce este constatată, care însă nu a fost dovedită în cauză. Sancționarea conflictului de interese reprezintă sancționarea unei situații obiective, care nu a fost identificată. Pagina 73 din 76

Sunt de amintit aici deciziile Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 2403 din 2 august 2016 și nr. 1885 din 26 martie 2014, în spețe similare, în care s-a stabilit că participarea la procedura de atribuire a unei societăți la care autoritatea contractantă este acționar unic nu constituie conflict de interese. S-a reținut de Curtea de Apel:conflictul de interese, pe care îl invocă petenta, trebuie să fie circumstanțiat prin prisma existenței unui interes personal patrimonial, care ar putea influența exercitarea obligațiilor de serviciu, ceea ce nu s-a demonstrat în prezenta cauză. De asemenea, în Hotărârea din 20 martie 2013, Cauza T-415/10, Nexans France împotriva Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Tribunalul de primă instanță, a reținut: 114 Potrivit jurisprudenței, posibilitatea unui ofertant de a influența condițiile unei cereri de ofertă într-un sens care îi este favorabil, chiar și atunci când nu ar avea această intenție, constituie o situație de conflict de interese. În această privință, conflictul de interese constituie o anulare a egalității de tratament între candidați și a egalității de șanse între ofertanți (Hotărârea Curții din 3 martie 2005, Fabricom, C-21/03 și C-34/03, Rec., p. I-1559, punctele 29 și 30, și Hotărârea Tribunalului din 17 martie 2005, AFCon Management Consultants și alții/Comisia, T-160/03, Rec., p. II-981, punctul 74). 115 În primul rând, rezultă din jurisprudență că noțiunea de conflict de interese prezintă un caracter obiectiv și, pentru a o caracteriza, trebuie să se facă abstracție de intențiile persoanelor interesate, în special de buna lor credință (Hotărârea Curții din 10 iulie 2001, Ismeri Europa/ Curtea de Conturi, C-315/99 P, Rec., p. I-5281, punctele 44-48). 116 În al doilea rând, trebuie arătat că nu există o obligație absolută care ar reveni autorităților contractante de a exclude sistematic ofertanții în situație de conflict de interese, o astfel de excludere nefiind justificată în cazurile în care este posibil să se demonstreze că această situație rămâne fără efect asupra comportamentului acestora din urmă în cadrul procedurii de cerere de ofertă și că nu conține un risc real de apariție a unor practici care pot să amenințe transparența și să denatureze concurența dintre ofertanți (a se vedea în acest sens Hotărârea Fabricom, punctul 114 de mai sus, punctele 33-36, Hotărârea Curții din 19 mai 2009, Assitur, C-538/07, Rep., p. I-4219, punctele 26-30, și Hotărârea Curții din 23 decembrie 2009, edili, C-376/08, Rep., p. I-12169, punctele 39 și 40). 117 În al treilea rând, în schimb, excluderea unui ofertant în situație de conflict de interese este indispensabilă atunci când nu există un remediu mai adecvat pentru evitarea oricărei încălcări a principiilor egalității de tratament între ofertanți și transparenței (Hotărârea Tribunalului din 12 martie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T-345/03, Rep., p. II-341, punctele 71 și următoarele; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârile Assitur, punctul 116 de mai sus, punctul 21, și Serrantoni și Consorzio stabile edili, punctul 116 de mai sus, punctele 39 și 40). În contextul celor prezentate, vor fi considerate ca nefondate criticile contestatoarei vizavi de existența unui conflict de interese. Analizând ultimul punct din contestație, referitor la neconformitatea ofertei asocierii Consiliul observă că aceasta este invocată în corelare cu decizia de respingere a asocierii, fiind invocat o cotă de profit scăzută existentă în propunerea financiară a asocierii. Consiliul constată a fi neîntemeiate criticile, pe de o parte, pe motiv că nu sunt formulate critici concrete pentru considerarea ofertei neconforme, iar pe de altă parte, nu aspecte legate de cota de profit au stat la baza deciziei de respingere a contestatoarelor, ci modificările operate în propunerea financiară, astfel Pagina 74 din 76

cum s-a detaliat în motivarea primei contestații depuse în cauză. Motivul de respingere a asocierii nu a privit o cotă scăzută de profit. În considerarea celor prezentate, Consiliul va admite, în parte, contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 62281/02.12.2021 și va anula procesul-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021. Va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii cerere privind anularea procedurii. Fiind admisă, în parte, contestația va fi admisă, în parte, cererea de intervenție a, înregistrată la Consiliu sub nr. 63892/08.12.2021. Totodată, va fi respinsă cererea autorității contractante de plată a cheltuielilor ocazionate de soluționarea litigiului, nefiind depuse dovezi în acest sens. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondate, capetele de cerere privind anularea raportului procedurii nr. 392/08.10.2021, în partea ce privește oferta asocierii comunicării nr. 403/11.10.2021 privind rezultatul procedurii și a actelor care au stat la baza acestora, în partea ce privește oferta asocierii și pe cele privind reevaluarea ofertei asocierii și anularea procedurii de atribuire; respinge, ca rămase fără obiect, capetele de cerere privind anularea raportului procedurii nr. 392/ 08.10.2021, în partea ce privește oferta asocier, și privind obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei asocierirespinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind anularea avizul ANAP nr. 8428/18867/CN1023555/AC/10.09.2021; din contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 55405/22.10.2021, formulată ... În temeiul art. 64 încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de .., lider al asocierii ... înregistrată la Consiliu sub nr. 4444/29.10.2021, și o admite. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, respinge solicitarea autorității contractante de plată a cheltuielilor ocazionate de soluționarea litigiului. Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene înregistrată la Consiliu sub nr. 61222/23.11.2021. În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestația formulată de ..., înregistrată la Consiliu sub nr. Pagina 75 din 76

62281/02.12.2021, în contradictoriu cu ... și anulează procesul-verbal de remediere nr. 473/15.11.2021. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ..., cu respectarea celor din motivare, a documentației de atribuire și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Rezultatul procedurii va fi comunicat operatorilor economici în termenul legal. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind anularea procedurii. În temeiul art. 64 încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată .... lider al asocierii ..., înregistrată la Consiliu sub nr. 63892/08.12.2021, și o admite, în parte. În temeiul art. 26 alin. (9) din lege, respinge solicitarea autorității contractante de plată a cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva deciziei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate, conform art. 29 din Legea nr. 101/2016. Redactată în 5 exemplare, conţine 74 pagini Pagina 76 din 76