Decizie CNSC BO2021_366

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 366 / C3 / 220 Data: 22.02.2021 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 5590/03.02.2021, depusă de SC ......... SRL, cu sediul în localitatea ........., ........., județul ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură la reprezentanta convențională Societatea Civilă de Avocați ............................................................................... ........, ........., privind procedura simplificată pentru atribuirea contractului „Execuția de lucrări și asistență tehnică a proiectantului pe toată perioada de derulare a contractului, pentru obiectivul de investiții: «Construire sala de sport cu tribuna 180 de locuri, comuna Satulung, str. Școlii, nr. 128, județul .........»”, cod CPV 45200000-9, cu data-limită de depunere a ofertelor 02.09.2020, anunț de participare nr. SCN1072082/23.07.2020, organizată de ......... SA, cu sediul în ........., Piața Națiunilor Unite nr. 9, ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat ......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze 1

contestația de față, prin care ofertantul SC ......... SRL reclamă decizia autorității contractante ......... SA de respingere, ca neconformă, a ofertei sale, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că, în etapa de evaluare financiară, autoritatea i-a solicitat mai multe clarificări. La întrebarea: „comisia de evaluare a constat că, lista de cantități - construcții stația de pompare din documentație nu corespunde cu lista ofertată. Vă rugăm să prezentați o justificare în acest sens”, societatea a reatașat lista de cantități și a precizat că devizul „Construcții - Stația de pompare”, depus în propunerea sa financiară, corespunde cantitativ și calitativ cu lista finală din documentația de atribuire. Inițial, afirmă contestatoarea, a depus o listă de cantități detaliată pe articole (articolele erau în aceleași cantități ca acelea din lista din documentație), iar prin răspunsul la solicitarea de clarificări a redepus lista cu cantități, identică celei din caietul de sarcini, nedetaliată pe articole. Oricum, cantitățile din cele două liste nu diferă, ci doar modalitatea de prezentare. Răspunsul nu a modificat oferta. Autoritatea se contrazice în motivarea respingerii ofertei, susținând că societatea a retransmis lista inițială de cantități, nemodificată, însă, pe de altă parte, reține că lista depusă ca răspuns nu corespunde cu lista inițială din propunerea financiară. Nici nu explică suficient de clar motivul pentru care a fost considerată oferta neconformă, motivând lacunar și generic: „Cantitățile de beton, armătură, transport beton, transport pământ etc nu corespund cu lista din SEAP.” Or, la o simplă analiză a cantităților ofertate în lista de cantități se poate observa că acestea sunt identice cu cele solicitate prin caietul de sarcini. Contestatoarea precizează că a ofertat peste tot „devizul” TRA01A25, întrucât s-a raportat la distanța reală dus-întors, de 25 km, situație care nu influențează oferta și lista de cantități (prețul la transport se calculează raportat la un preț unitar de tonă/lei, prețurile ofertate nefiind influențate de distanța de transport). A se vedea și clarificările date de autoritate în timpul ofertării: „Referitor la solicitările de punere la dispoziție a rețelelor normelor de deviz, vă comunicam faptul că fiecare ofertant are dreptul de a folosi propriile consumuri de resurse corespunzătoare tehnologiilor de execuție ale unităților de construcții, cu condiția respectării cerințelor cantitative și calitative prevăzute în proiectul tehnic, în caietul de sarcini, acest lucru însemnând că ofertanții au obligația de a corela cantitățile precizate în listele de cantități cu informațiile rezultate din planșele puse la dispoziție de către autoritatea contractantă și de a-și prevedea în mod corect consumurile de resurse.” 2

Cu privire la analiza de preț pentru articolul de transport TRA01A25, oferta nu conține prețuri exprimate în lei/km, motivat de faptul că, indiferent de numărul de km ce urmează a fi efectuați pentru transport, prețul final este calculat după formula "a" lei/tonă x "b" tone = "c" lei, rezultatul fiind fix. Singurul element variabil în calculul prețului pentru articolele de transport este cantitatea, nu distanțele de transport. Autoritatea putea, cel mult, să rețină că oferta prezintă vicii de formă (prin propunerea unor distanțe mai mari de transport decât cele solicitate), acestea neprezentând motive concrete care să conducă la respingerea oferta ca neconformă. Singura „abatere” constă în codul de deviz din lista cu articolele de transport (autoritatea nici nu i-a solicitat justificarea distanțelor de transport). În plus, în mod greșit autoritatea i-a respins oferta, ca neconformă, în etapa evaluării propunerii financiare, pentru motive care țineau de propunerea tehnică. Dacă existau motive de ordin tehnic de excludere a ofertei, aceasta trebuia respinsă în etapa evaluării propunerii tehnice, nu ulterior, în etapa evaluării propunerii financiare, când scopul excluderii putea fi reprezentat de favorizarea ofertantului clasat pe locul doi. În punctul său de vedere nr. 6558/16.02.2021 asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 7776/16.02.2021, autoritatea contractantă susține în apărarea că, în etapa de evaluare a propunerilor financiare, pentru a verifica respectarea documentației de atribuire (modificată și completată prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, încărcate în SEAP anterior deschiderii ofertelor), ofertantului SC ......... SRL i-au fost solicitate clarificări cu privire la listele de cantități aferente obiectivului „Stație de pompare”. Comisia de evaluare a constatat că lista cu cantitățile de lucrări pentru „Rezistență” nu corespunde cu aceea din răspunsul de clarificare consolidat: - art. 1 - TSC35G31 - Excavat, transport cu încărcător frontal, la distanță, descărcare în depozit cu încărcător frontal pe șenile de 0,5-0,99 MC, roți tari și foarte tari până la 25 kg la distanța <10M = 7,00/100mc. Contestatoarea a respectat această cantitate și a ofertat corect 7,00/100mc; - art. 2 - TRA01A10P - Transportul rutier al pământului sau molozului cu autobasculantă distanța = 5 km - 1.260,00 tone. Contestatoarea, la poz. 2, a ofertat cantitatea de 1.095,00 tone, cum se poate observa atât din propunerea financiară inițială, cât și din răspunsul la solicitarea de clarificări; - art. 3 - CG32D1 - Umpluturi în straturi compactate cu piatră spartă și nisip, compactată cu mijloace mecanice, cantitatea este de 609,12 mc. Contestatoarea nu are acest articol cuprins în cadrul devizului „Rezistență”; 3

- art. 4 - TRA01A11 - Transport rutier al materialelor – cantitatea este de 1.096 tone. Contestatoarea nu are acest articol cuprins în cadrul devizului „Rezistență"; - art. 5 - CA02B1- Procurare și turnare beton de egalizare C12/15- cantitatea este de 8,94 mc. Contestatoarea, la acest articol, a cotat cantitatea de 2,26 mc; - art. 6 CA07H1 - Procurare și turnare beton armat C25/30 - cantitatea este de 40,67 mc. Contestatoarea a ofertat cantitatea de 38,98 mc; - art. 7 - TRA06A10 - Transport rutier betonului - cantitatea de 121,00 tone. Contestatoarea a ofertat 98,00 tone; - art. 8-9 - Confecționat și montat armaturi B500C - cantitatea este de 3.295,70 kg. Contestatoarea a ofertat cantitatea de 2.682,22 kg. Comisia de evaluare a considerat că trebuie să solicite clarificări ofertantului, de justificare a diferențelor și omisiunilor constatate. Prin răspunsul dat la 08.12.2020, contestatoarea a retransmis aceeași listă, în cadrul propunerii financiare, susținând că aceasta a fost cotată corect. A transmis și un tabel în care explică cum au fost împărțite inițial cantitățile, respectiv că au fost împărțite pe articole, care apoi au fost adunate între ele, explicând că, și în oferta inițială, au fost respectate cantitățile. SC ......... SRL își invocă propria culpă, înțelegând abia la momentul promovării contestației să prezinte explicații privind întocmirea propunerii financiare. Nu le-a furnizat prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ci a considerat că revine comisiei de evaluare obligația de a înțelege modul în care a ales să își întocmească propunerea financiară. Totodată, la baza deciziei de respingere au stat și următoarele aspecte: - ofertantul nu a cotat inițial cantitatea de 192,0 ml - art. 42 - DC48B1 - Tăierea cu mașina cu disc diamantat, cuprinsă în devizul „Infrastructură”. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, contravaloarea acestui articol a fost adăugată, iar oferta financiară a crescut cu valoarea de 10.072,20 lei, fără TVA, rezultând astfel o valoare de 6.499.458,58 lei, față de 6.489.377,62 lei, fără TVA, cât s-a ofertat inițial; - în devizul de „Infrastructură sală”, la art. 1 - TSC02D1 - săpătură cu excavatorul pe pneuri, ofertantul a cotat pentru material prețul de 580 lei/suta mc, deși acest articol de săpătură nu cuprinde și material. Această operațiune fiind executată de un utilaj, articolul ar trebui să aibă cotată numai valoare pentru utilaj. Comisia de evaluare a solicitat ofertantului să justifice ce reprezintă valoarea de 580 lei, ofertată la material pentru art. 1 - 4

TSC02D1, iar aceasta a răspuns că este „contravaloarea pământului cu umiditate naturală, pământ în surplus care se va folosi la umplutura de pământ în locul stratului vegetal care se îndepărtează”. Valoarea ofertată la material ar fi trebuit să fie cuprinsă în articolul de umplutură de pământ, nu să fie inclusă la săpătura mecanizată, cum a fost ofertat în cadrul propunerii financiare. Pentru toate aceste motive, autoritatea solicită respingerea contestației, ca nefondată. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. SCN1072082, publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la 23.07.2020, autoritatea contractantă ......... SA a inițiat o procedură simplificată în vederea achiziționării de lucrări de construire a unei săli de sport cu tribună în comuna Satulung, județul ........., precum și de servicii de asistență tehnică, estimate valoric la 7.616.632,76 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP la 23.07.2020, alături de anunțul de invitare la competiție. La procedură au fost primite șapte oferte, între care și aceea a SC ......... SRL, care a fost respinsă de autoritate, ca neconformă, întrucât nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini. Împotriva acestui rezultat, pentru motivele evocate mai sus, respectiva societate a învestit Consiliul, în termenul legal, cu soluționarea contestației care formează obiectul prezentei cauze. Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, părțile tehnice, formularele necesare și modelul contractului de lucrări, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru SC ......... SRL. La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. „Conținutul documentației de atribuire, astfel cum a fost întocmită de entitatea contractantă, este obligatoriu atât pentru agenții economici participanți la procedură, care au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru entitatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție, să respecte atât legislația aplicabilă în domeniu, cât și propria sa documentație de atribuire care stabilește regulile ce 5

trebuie respectate de părțile implicate în derularea procesului competitiv.” – sentința civilă nr. 113/CA din 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevante în acest sens sunt, de pildă, decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În aceeași direcție, Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. La punctul 34 din Hotărârea din 13 iulie 2017, Ingsteel și Metrostav (C-76/16, EU:C:2017:549), Curtea a reamintit că „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în 6

formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și normal de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 36, precum și jurisprudența citată)”. Depășind această introducere de subliniere a importanței conformării întru totul la regulile impuse de autoritate în documentația de atribuire, conformare ce reprezintă regula în sistemul de atribuire a contractelor de achiziție publică, asupra aspectelor sesizate de reclamantă, Consiliul ia act că rezultatul evaluării a fost stabilit de autoritate prin raportul procedurii de atribuire nr. 856L/26.01.2021, rezultat comunicat competitorilor în ziua următoare. La 03.02.2021, SC ......... SRL a reacționat prin formularea contestației la Consiliu și la autoritatea achizitoare, în interiorul termenului legal de contestare. Disputa apărută între respectiva ofertantă și organizatoarea achiziției vizează rezultatul evaluării propriei oferte, pe care contestatoarea o consideră admisibilă. Motivul reținut de achizitoare în cuprinsul raportului procedurii și al comunicării rezultatului nr. 2911/27.01.2021 este următorul: Prin prezenta vă facem cunoscut că oferta prezentată de către dumneavoastră [...] a fost respinsa ca neconforma in baza prevederilor art. 137 alin. 3 lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G nr. 395/2016 intrucat oferta nu satisface in mod corespunzator cerintele caietului de sarcini. Comisia de evaluare a constatat ca dumneavoastra nu ati respectat Lista de cantitati din documentatia de atribuire, asa cum reiese si din raspunsul la solicitarea de clarificari in care retransmiteti aceasta lista, lista care nu corespunde cu cea din propunerea financiara ofertata initial (lista care este ofertata initial se gaseste la pag. 89 in oferta financiara). Cantitatile de beton, armatura, transport beton, transport pamant, etc. nu corespund cu lista din SEAP. Avand in vedere cele de mai sus, comisia de evaluare considera ca din raspunsul prezentat de dumneavoastra reiese ca oferta nu respecta cerintele caietului de sarcini, astfel cum prevede 133 alin. (2) din HG 395/2016 cu modificari si completari ulterioare, „Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv”. Văzând această motivare, forul administrativ de jurisdicție observă că ea nu acoperă rigorile legislației în vigoare, ceea ce atrage sancțiunea anulării actelor în care se regăsește, în partea care o cuprinde. Art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 7

impune ca, în cadrul comunicării privind rezultatul procedurii, autoritatea să comunice motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei, iar nu motive generice sau nelocalizate precis în caietul de sarcini. Același nivel ridicat al motivării este valabil și pentru raportul proceduri [art. 216 alin. (3) lit. b) din lege]. Din parcurgerea celor două paragrafe citate, reiese că autoritatea nu a indicat petentei care cerință concretă din caietul de sarcini, identificată exact (cerința x de la pagina y), nu a fost respectată de ofertantă și în ce fel. De asemenea, nu relevă în ce constau diferențele de ordin substanțial (nu de formă) dintre lista de cantități inițială și aceea din răspunsul la solicitarea de clarificări. Nu sunt indicate nici cantitățile de beton, armătură, transport beton și transport pământ care nu corespund și de ce diferențele nu pot fi încadrate în categoria abaterilor tehnice minore. Deopotrivă de nelegală este respingere prin raportare la abrevierea „etc” din finalul enumerării, care nu prezintă valoare de expunere a motivului concret, „etc” putând avea orice semnificație. Așadar, autoritatea a respins oferta reclamantei ca neconformă fără a argumenta în mod concret diferențele sesizate în raport cu specificațiile tehnice precise din caietul de sarcini, presupuse a fi nesocotite de către ofertant. Insuficiența și nelegalitatea actualei motivări este vădită în contextul în care autoritatea nu indică niciun reper precis din documentația de atribuire și din lista inițială față de care reclamă încălcări. Nu se consemnează acea cerință din documentația avută în vedere de cei trei membri semnatari din comisia de evaluare la luarea deciziei de respingere a ofertei reclamantei. Caietul de sarcini (zecile de documente tehnice grupate în cele trei arhive postate în SEAP) aferent procedurii include n cerințe, în sutele de pagini ale sale, fiind obligatoriu a se arăta care sunt acele cerințe de la care s- a abătut ofertantul, localizate exact de către membrii comisiei de evaluare, și de ce nu pot fi ele asimilate unor abateri tehnice minore, mai cu seamă că, în răspunsul său nr. 47/08.12.2020, SC ......... SRL invocă aplicarea prevederilor ce reglementează abaterile tehnice minore. Pentru a răspunde exigențelor de legalitate, respingerea ofertei în temeiul art. 133 alin. (2) și al art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 trebuie să releve situațiile premisă, etalonul de raportare din caietul de sarcini. Textele normative presupun, fără excepție, identificarea și expunerea acelor cerințe din documentație de la care s-a abătut ofertantul, însoțite de o rezonabilă argumentare care să probeze neconformitatea ofertei cu respectivele cerințe. În concluzie, autoritatea era obligată să precizeze, în cuprinsul raportului și al comunicării către ofertantă, motivele concrete care 8

au stat la baza respingerii ofertei. De acest deziderat este legată și posibilitatea ofertantului de a își construi inițiativa litigioasă – în speță, se distinge un dezacord evident între fundamentarea contestației și apărarea adusă de autoritatea contractantă, dezacord generat tocmai de motivarea inadecvată din partea acesteia din urmă. Bunăoară, și contestatoarea a remarcat, la pag. 4 din concluziile scrise formulate la 19.02.2021, că abia în punctul de vedere îi sunt învederate argumentele concrete de respingere a ofertei. Este adevărat că, prin prisma legislației interne şi europene, conformitatea elementelor propunerii tehnice cu cerințele din caietul de sarcini reprezintă etalonul în funcție de care sunt demarcate ofertele conforme de cele neconforme, însă acest etalon înseamnă nu numai enumerarea neconcordanțelor descoperite, ci şi a cerinței de referință din caietul de sarcini considerată nesocotită de ofertantă. Altminteri, activitatea de evaluare a ofertelor devine una conjuncturală, subiectivă şi arbitrară, comisia de evaluare putând să invoce orice fel de neconcordanță, chiar dacă ea nu îşi are vreun corespondent în caietul de sarcini. Mai trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a instanței de la Luxemburg, obligația de motivare depinde de natura actului în cauză şi de contextul în care acesta a fost adoptat. Motivarea trebuie să evidențieze în mod clar şi neechivoc raționamentul instituției, astfel încât, pe de o parte, să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii adoptate pentru a putea să îşi apere drepturile şi să verifice dacă decizia este sau nu temeinică şi, pe de altă parte, să permită instanței să exercite controlul de legalitate (Hotărârea Curții din 14 februarie 1990, Delacre şi alții/Comisia, C-350/88, Rec., p. I-395, punctele 15 şi 16, şi hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2003, Forum des migrants/Comisia, T-217/01, Rec., p. II-1563, punctul 68). În sfârşit, obligația de motivare constituie o normă fundamentală de procedură, care trebuie distinsă de problema temeiniciei motivării, aceasta din urmă fiind o componentă a legalității pe fond a actului în litigiu (Hotărârea Curții din 22 martie 2001, Franța/Comisia, C-17/99, Rec., p. I-2481, punctul 35, şi Hotărârea Tribunalului din 12 noiembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T-406/06, punctul 47). Potrivit unei jurisprudențe statornice, motivarea unui act cauzator de prejudicii trebuie să permită instanței să exercite controlul legalității şi să ofere persoanei interesate informațiile necesare pentru a aprecia dacă actul este întemeiat. Prin urmare, o lipsă sau o insuficiență a motivării, care împiedică acest control judecătoresc, constituie motive de ordine publică ce pot, şi chiar trebuie, să fie invocate din oficiu de instanță (Hotărârea Curții din 9

20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C-166/95 P, Rec., p. I-983, punctele 23 şi 24, şi Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Curtea de Justiție, T-272/06, punctele 27 şi 28 şi jurisprudența acolo citată). Mai mult, faptul că autoritatea contractantă prezintă motivele acestui act în cursul procesului, prin intermediul punctului de vedere, nu compensează insuficiența motivării inițiale a actului atacat. Astfel, potrivit unei practici stabile, motivarea nu poate fi formulată pentru prima dată şi a posteriori în fața instanței, cu excepția unor circumstanțe excepționale care, în lipsa vreunei urgențe, nu există în cauză (în acest sens Hotărârea Tribunalului din 2 iulie 1992, Dansk Pelsdyravlerforening/Comisia, T-61/89, Rec., p. II-1931, punctul 131, şi Hotărârea Tribunalului din 24 septembrie 2008, DC-Hadler Networks/Comisia, T-264/06, punctul 34). Cerința motivării trebuie apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul de a primi explicații propriu destinatarului sau altor persoane vizate în mod direct și individual de acest act (Hotărârea Curții din 2 aprilie 1998, Comisia/Sytraval și Brink’s France, C 367/95 P, Rec., p. I 1719, punctul 63 și jurisprudența acolo citată). În speța de față, ......... SA, prin funcționarii săi care au elaborat raportul nr. 856L/26.01.2021 şi adresa de comunicare a rezultatului nr. 2911/27.01.2021, a omis să să identifice acele cerințe concrete din caietul de sarcini care au stat la fundamentarea deciziei de respingere ca neconformă a ofertei contestatoarei, care sunt lipsurile și diferențele sesizate și de ce nu pot fi ele asimilate unor abateri tehnice minore. Aşadar, nici în comunicarea atacată şi nici în raportul amintit nu se evidențiază [suficient de clar şi de neechivoc] raționamentul comisiei de evaluare, ceea ce înseamnă că informațiile transmise nu permit, pe de o parte, reclamantei să ia cunoştință despre justificările deciziei luate pentru a putea să îşi apere drepturile şi să verifice dacă decizia atacată este sau nu este întemeiată şi, pe de altă parte, Consiliului să îşi exercite controlul privind legalitatea deciziei menționate, prin prisma elementelor caietului de sarcini. Considerentele de mai sus vizează, în exclusivitate, aprecierea și hotărârea autorității contractante de respingere a ofertei reclamantei ca neconformă, sub pretextul că „nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini”. Nelegalitatea modalității de redactare a comunicării este conjunctă celei care atinge raportul procedurii, ambele acte fiind iremediabil viciate. Separat, argumentul că „lista nu corespunde cu cea din propunerea financiară ofertată inițial” ar fi presupus examinarea ofertei prin prisma art. 134 alin. (5) și/sau (6) din norme, despre care autoritatea nu amintește nimic. 10

În continuare, Consiliul observă și notează că fondul divergenței este deviat de autoritatea contractantă, prin pledoaria sa din punctul de vedere nr. 6558/16.02.2021, fără a demonstra că abaterile sesizate (neregăsite în raportul procedurii) sunt atât de consistente încât ofertanta nu poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Chiar dacă în justificarea construcției ofertei se înregistrează unele neconcordanțe, cum sunt cele evocate în punctul de vedere, imputate SC ......... SRL, oferta nu poate fi respinsă ca neconformă decât dacă se probează dincolo de orice îndoială rezonabilă că, din cauza acelor neconcordanțe, nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini, respectiv că ele nu sunt abateri minore, tolerabile și corectabile. Oferta nu poate fi respinsă nici ca inacceptabilă, pentru neconcludența răspunsurilor de justificare, dacă aceste răspunsuri sunt unele plauzibile și corectabile. Nici prin argumentele din punctul de vedere și nici prin mijloacele de probă depuse, autoritatea reclamată nu a reușit să facă, în fața Consiliului, dovada neconformității ofertei sau a imposibilității de remediere a justificărilor. Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998, National Farmers’ Union și alții, C-157/96, pct. 60). În general, proporționalitatea constă într-o examinare a corespondenței dintre obiectivul sau obiectivele stabilite și mijlocul sau mijloacele alese în acest scop. Pentru a se respecta principiul proporționalității, măsurile adoptate trebuie să fie adecvate pentru realizarea obiectivelor legitime și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate (atunci când există mijloace alternative de reglementare, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare), iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile vizate (echilibru intern sau proporționalitate stricto sensu). A se vedea și hotărârile Jippes și alții (C-189/01, EU:C:2001:420, punctul 81), Agrana Zucker (C-309/10, EU:C:2011:531, punctul 42), Schaible (C- 101/12, EU:C:2013:661, punctul 29) sau Léger (C-528/13, EU:C:2015:288, punctul 58). Impactul necorelărilor expuse de 11

autoritate în îndeplinirea viitorului contract nu a fost determinat de autoritate, putând fi insignifiant, iar diferențele valorice din tabelul comparativ sunt atât de mici încât nu pot determina respingerea ofertei. Argumentele autorității nu aveau forța necesară pentru a conduce la respingerea unei oferte de o asemenea complexitate, necorelările fiind ușor de depășit de autoritate prin solicitarea unei noi clarificări, în care să explice abaterile sesizate. Posibilitatea autorității de a cere clarificări ofertanților urmărește să permită evaluarea temeinică a acestora și să prevină situațiile în care autoritatea atribuie contractul unui ofertant ce nu este în măsură să îl execute în limitele pe care și le-a asumat prin ofertă. Pe de altă parte, conținutul listelor de cantități prevalează asupra formei lor (a se vedea, mutatis mutandis, hotărârile instanței de la Luxemburg în cauzele DP/ACER, F-34/14, EU:F:2015:82, punctul 29, Mendes/ Comisia, F-125/11, EU:F:2013:35, punctul 34, și Brems/Consiliul, T- 219/97, punctul 45 și jurisprudența acolo citată). În consecință, prima critică se dovedește a fi fondată, întrucât probatoriul administrat formează organului administrativ- jurisdicțional convingerea că suntem în prezența unui răspuns concludent al ofertantei, iar nu a unuia care să conducă la sancționarea cu declararea neconformă a ofertei. Așadar, răspunsul nr. 47/08.12.2020 este unul acceptabil, prin prisma și pe potriva solicitării de clarificare adresată de autoritate. Posibilitatea autorității de a cere clarificări ofertanților urmărește să permită evaluarea temeinică a acestora și să prevină situațiile în care autoritatea atribuie contractul unui ofertant ce nu este în măsură să îl execute în limitele pe care și le-a asumat prin ofertă. Prin aceste dispoziții, legiuitorul admite faptul că ofertele pot conține erori, abateri sau vicii ce pot fi corectate la inițiativa autorității contractante. Dacă legiuitorul ar fi vrut să elimine orice ofertă care conține erori, abateri sau vicii, textele legale menționate nu își mai găseau locul în hotărârea Guvernului evocată. În ceea ce privește oferta imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, este de reținut de către autoritate și interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea din 29 martie 2012, cauza C-599/10, SAG ELV Slovensko as, FELA Management AG, ASCOM AG, Asseco Central Europe as, TESLA Stropokov as, Autostrade per l'Italia SpA, EFKON AG, Stalexport Autostrady SA/Urad, care la pct. 40 a statuat că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca, în mod excepțional, datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente, cu condiția 12

ca această modificare să nu determine propunerea, în realitate, a unei noi oferte. Reclamanta utilizează conceptele juridice de abatere tehnică minoră și viciu de formă fără a face distincție între ele, respectiv fără a detalia care dintre acestea i-ar permite eventuala corectare a propunerii tehnice, mai precis a omisiunilor și a diferențelor de cantități. Sunt relevante următoarele prevederi aplicabile licitației (regăsite în normele metodologice): Art. 134. - (1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 137 alin. (2) lit. h), solicită clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate inițial de candidat/ofertant/subcontractant/terț susținător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 60 alin. (1) lit. d) și e) din Lege. (3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul și complexitatea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare. (4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. (5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. (8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte. (9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale în următoarele situații: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depășește 1% din prețul total al ofertei; b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanților; d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparație cu oferta inițială; 13

e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații, iar oferta inițială nu a fost în conformitate cu aceste cerințe. (10) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente. (11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Art. 135. - (1) În condițiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia. (2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condițiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Propunerea tehnică a SC ......... SRL cuprinde peste 1.300 de pagini de informații tehnice legate de executarea viitoarei lucrări, la care se adaugă cele peste 200 de pagini ale propunerii financiare, fiind firesc, la un asemenea volum de informații, cu o complexitate notabilă, să se strecoare erori umane, cum sunt și acelea constând în cantități majorate/diminuate sau articole omise. Aceste abateri, dacă nu afectează buna execuție a contractului, sunt de înțeles și acceptabile de legiuitor, urmând a fi corectate în urma colaborării dintre autoritate și ofertant, fără ca această corecție să atragă respingerea ofertei sub pretextul neconformității tehnice sau a modificării propunerii tehnice. Inclusiv instanțele judecătorești acționează în această direcție, exempli gratia fiind decizia nr. 387 din 16 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în care instanța a statuat că „reprezintă o atitudine total abuzivă declararea unei oferte ca fiind neconformă pentru anumite aspecte evident minore raportat la complexitatea de ansamblu a ofertei și la multitudinea de date pretinse de aceasta”. Prin urmare, în contextul înfățișat, pledoaria autorității contractante nu poate constitui un argument valid pentru respingerea ofertei. Nu poate fi reținută poziția precum că orice modificare a propunerii tehnice inițiale conduce la sancționarea ofertei cu respingerea ca neconformă. Din cele expuse se observă cu ușurință că legiuitorul a reglementat expres posibilitatea ca o propunere tehnică să fie modificată, în măsura în care se datorează corectării unor abateri tehnice minore. În altă ordine de idei, propunerea tehnică inițială poate face obiect al modificării, atunci când modificarea este întemeiată pe corectarea unor deficiențe minore ale ei. Poziția amintită ar fi valabilă numai dacă legislația sau 14

clauzele documentației nu ar permite corectarea propunerii tehnice, or, astfel cum s-a arătat mai sus, există această posibilitate în anumite condiții. Relevantă este și abordarea Tribunalului de la Luxemburg din hotărârea pronunțată la 10 decembrie 2009 în cauza T-195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva Comisiei Europene: 59. În sfârșit, revine, în definitiv, Tribunalului sarcina de a stabili dacă răspunsurile unui candidat la o cerere de clarificări prezentată de autoritatea contractantă pot fi calificate drept precizări cu privire la conținutul ofertei respectivului candidat sau dacă răspunsurile menționate depășesc acest cadru și modifică substanța ofertei în raport cu condițiile prevăzute în caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea Esedra/Comisia, punctul 49 de mai sus, punctul 52). 60. În cazul de față, trebuie mai întâi să se stabilească dacă, în cazul în care un candidat a omis să indice, în devizul recapitulativ care însoțește oferta sa, prețul oferit pentru un post, condiția prevăzută la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini trebuie interpretată în sensul că această ofertă trebuie respinsă în mod imperativ, astfel cum susține, în esență, reclamanta, sau în sensul că aceasta nu poate fi respinsă atunci când omisiunea materială în cauză se explică în mod simplu, iar prețul care lipsește poate fi dedus cu ușurință și în mod sigur din prețul oferit pentru un alt post din devizul recapitulativ menționat mai sus, astfel cum arată Comisia. 61. În această privință, trebuie arătat că această condiție prevăzută la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini urmărește să furnizeze autorității contractante, în speță Comisia, o explicație detaliată cu privire la modul în care prețul global oferit pentru contractul de achiziții publice în cauză de fiecare candidat se descompune în prețuri individuale pentru diferitele lucrări cuprinse în acest contract de achiziții publice. 62. Este necesar să se considere de asemenea că, ținând cont de clarificările furnizate de părți în ședință cu privire la acest subiect, obligația fiecărui candidat de a indica un preț pentru toate posturile din devizul recapitulativ urmărește să permită verificarea cu ușurință de către Comisie a caracterului exact al prețului global oferit de fiecare ofertant, precum și a caracterului normal al acestui preț, în conformitate cu articolul 139 alineatul (1) din regulamentul de executare. În sfârșit, această obligație urmărește să faciliteze adaptarea respectivului preț global oferit pentru contractul de achiziții publice în cauză în ipoteza în care ar fi necesare lucrări suplimentare ulterior atribuirii contractului de achiziții publice menționat, în cadrul executării acestuia. 63. Or, realizarea obiectivelor menționate mai sus, în ceea ce privește condiția prevăzută la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini, nu este sub nicio formă pusă sub semnul întrebării de interpretarea acestei dispoziții care a fost reținută de Comisie, potrivit căreia o ofertă nu este incompletă și nu trebuie respinsă dacă prețul care lipsește pentru un anumit post poate fi dedus cu certitudine din prețul indicat pentru un alt post în același deviz recapitulativ sau, cel puțin, după obținerea unor precizări din partea autorului ofertei cu privire la conținutul acesteia. 64. Astfel, după cum subliniază Comisia, în această ultimă ipoteză, nu este vorba despre introducerea unui nou preț oferit pentru postul referitor la devizul recapitulativ vizat, ci de o simplă precizare cu privire la conținutul ofertei, potrivit căreia prețul oferit pentru un anumit post trebuie înțeles ca fiind de asemenea propus pentru orice alt post cu conținut identic sau asemănător. 65. Într-un astfel de caz, interpretarea pur literală și strictă a condiției prevăzute la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini, preconizată de reclamantă, ar conduce, din cauza unor omisiuni sau a unor erori materiale vădite și nesemnificative, la respingerea unor oferte avantajoase din punct de vedere economic, ceea ce, după cum arată în mod întemeiat Comisia, nu este, în definitiv, conciliabil cu „principiul economiei” menționat la articolul 27 din regulamentul financiar. Desigur, riscul elaborării ofertei și a clarificărilor pe marginea acesteia cade în sarcina exclusivă a ofertantului, dar erorile, 15

abaterile și viciile ofertelor sunt inerente participării la proceduri complexe, pentru obținerea de contracte de milioane de lei care se întind pe mai multe luni, în care volumul de date cerute este considerabil. În acest context, ar trebui să fie cu atât mai necesar sprijinul autorității pentru surmontarea respectivelor erori, abateri sau vicii ale ofertelor, chiar dacă acest sprijin presupune o oarecare insistență în lămurirea deficiențelor identificate. În privința elucidării îndeplinirii tuturor specificațiilor tehnice de către societatea reclamantă, sunt în continuare incidente dispozițiile art. 134 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, în temeiul cărora autoritatea are obligația să procedeze la reclarificarea expresă și temeinică a articolelor de lucrări la care a sesizat diferențe sau omisiuni. Determinând că există un risc privind concretizarea ofertei, autoritatea are sarcina de a stabili cu precizie care sunt explicațiile ofertantei, precum și dacă abaterile sunt încadrabile în categoria celor minore sau de formă, care pot fi corectate. Orice hotărâre a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a acesteia, sub toate aspectele sale, și pe probe concludente, iar nu pe documente insuficiente. Pentru situația de față, pornind de la cele constatate, o revenire cu întrebări corespunzătoare se impunea, mai cu seamă că autoritatea are obligația să asigure ofertanților toate condițiile pentru ca aceștia să își poată justifica și proba capacitatea și conformitatea la procedură. Față de ansamblul considerentelor expuse, se reține că evaluarea ofertei SC ......... SRL s-a bazat pe o interpretare formalistă și exagerată a comisiei, ceea ce conduce la nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare și, pe cale de consecință, în limita celor reținute mai sus, criticile societății contestatoare apar a fi fondate. Astfel stând lucrurile, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația SC ......... SRL nr. 5590/03.02.2021, în contradictoriu cu ......... SA, va anula raportul procedurii de atribuire nr. 856L/ 26.01.2021 și adresele de comunicare a rezultatului procedurii, toate în partea care privește oferta contestatoarei, și va obliga autoritatea contractantă la reclarificarea și la reevaluarea acestei oferte și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor ce preced, a legislației privind achizițiile publice și a cerințelor din documentația de atribuire (clarificată pe parcurs). În baza aceluiași temei legal, va obliga autoritatea să comunice contestatoarei și celorlalți ofertanți admiși rezultatul reevaluării, cu respectarea legislației aplicabile. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, 16

deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic. Admiterea contestației este parțială, capătul de cerere privind constatarea conformității și acceptabilității ofertei SC ......... SRL fiind respins ca inadmisibil, în conformitate cu art. 26 alin. (6) din aceeaşi lege, Consiliul considerând că nu se poate substitui sau obliga autoritatea în privința îndeplinirii obligațiilor legale ale acesteia – manifestări de voință şi acte proprii ale autorității contractante – de stabilire a ofertelor inacceptabile/neconforme/ admisibile/câştigătoare/necâştigătoare sau, după caz, de anulare a aplicării procedurii. În sens contrar, s-ar aduce atingere principiului independenței şi imparțialității comisiei de evaluare (autorității contractante), după cum au decis în numeroase spețe de caz şi instanțele judecătoreşti şi după cum prevede expres art. 26 alin. (10) teza I din lege – „Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic”. În contextul reținut mai sus, excepţia prescrisă de același alin. (10) nu se suprapune speței, revenindu-i autorității sarcina de obține clarificările necesare reevaluării ofertei și de a determina dacă abaterile se încadrează în ipotezele evocate mai sus. Cu privire la cererea contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de întocmirea contestației (onorariu avocațial), ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din lege – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. –, precum și celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă. Probatoriul cauzei a relevat că organizatoarea ......... SA s-a aflat în culpă procesuală, întrucât evaluarea ofertei nu a fost realizată în mod temeinic și cu respectarea dispozițiilor legii, motiv pentru care reclamanta a inițiat atacarea rezultatului evaluării pe cale administrativ-jurisdicțională. Prin urmare, existând o culpă procesuală din partea ei, se impune ca achizitoarea să suporte cheltuielile efectuate de reclamantă. În consecință, observând că există cheltuieli avansate de contestatoare în soluționarea contestației, Consiliul consideră întemeiată și va admite solicitarea de obligare a autorității contractante aflate în culpă la plata cheltuielilor efectuate de aceasta în cursul soluționării contestației. Cheltuielile solicitate sunt în sumă de 3.480,25 lei și reprezintă onorariul avocațial pentru Societatea

Civilă

de Avocați .................................................................................... ..., facturat cu nr. BBR-1833/01.02.2021 și achitat de societatea 17

contestatoare la 18.02.2021 (ordinul de plată nr. 7/ 18.02.2021, Banca Transilvania), potrivit actelor depuse în copie semnată pentru conformitate cu originalul la dosarul cauzei. Pornind de la dispozițiile art. 26 alin. (9) precitate, coroborate cu cele ale art. 453 alin. (2) C. proc. civ. – când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată –, și văzând că demersul reclamantei a fost admis în parte, mai precis capătul de cerere prim s-a dovedit a fi inadmisibil, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la 2.000 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plata către contestatoare. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația SC ......... SRL nr. 5590/ 03.02.2021, în contradictoriu cu ......... SA, și anulează raportul procedurii de atribuire nr. 856L/26.01.2021 și actele autorității contractante ulterioare lui, în partea care privește oferta SC ......... SRL. Obligă autoritatea contractantă la clarificarea și reevaluarea acestei oferte, precum și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După reevaluarea ofertei și aprobarea raportului procedurii, autoritatea va comunica rezultatul procedurii, potrivit legislației aplicabile. Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind constatarea caracterului conform și acceptabil al ofertei SC ......... SRL. Obligă ......... SA la plata către SC ......... SRL a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli parțiale efectuate de aceasta pentru formularea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... Redactată practicaua deciziei, 18

Nicoleta PÎRVAN 19