Decizie CNSC BO2022_1466

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. …. Data: …. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 30720/20.06.2022, formulată de ...., cu sediul în ...., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr ...., având CUI ...., împotriva raportului procedurii nr. 30711/09.06.2022 și a adresei nr. „307014/09.06.2022” de comunicare a rezultatului procedurii, emise de către ...., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ...., în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect ...., s-au solicitat: - anularea adresei nr. „307014”/09.06.2022 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 30711/09.06.2022, în ceea ce privește oferta declarată câștigătoare (oferta ....), precum și oferta Asocierii ...., clasată pe locul al doilea, și a tuturor actelor subsecvente acestuia, prin înlăturarea aspectelor nelegale și continuarea procedurii; - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor de remediere în vederea restabilirii legalității în procedura în cauză și constatarea faptului că autoritatea contractantă a analizat ofertele depuse de .... și de asocierea .... cu încălcarea principiilor fundamentale ce stau la baza achizițiilor publice, consacrate de dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece ofertele sunt inacceptabile sub aspectul propunerilor tehnice și neconforme sub aspectul propunerilor financiare, aceste oferte conținând prețuri care nu pot fi justificate; - obligarea autorității contractante la reevaluarea temeinică și legală a propunerilor financiare clasate pe locul 1 și 2, sub aspectul justificării formării prețului prin prisma componentelor sale, în raport de ceea ce urmează a fi prestat și la continuarea procedurii de atribuire, spre stabilirea rezultatului acesteia, cu respectarea principiilor consacrate de dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pagina 1 din 28

...., cu sediul în ...., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., reprezentată legal prin ....- administrator, a formulat cererea de intervenție nr. 2415/01.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 33026/01.07.2022, prin care a solicitat respingerea contestației formulată de ...., ca nefondată și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor intervenientei ocazionate de prezentul demers juridic. Prin contestația nr. 962/20.06.2022, înregistrată la Consiliu sub nr.30834/20.06.2022, formulată de ...., în calitate de lider al asocierii .... – ...., cu sediul social în ...., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., reprezentată prin ....– administrator, împotriva adresei nr. 30713/09.06.2022 de comunicare a rezultatului procedurii, emisă de către ...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii sus menționată, s-au solicitat: - anularea adresei nr. 30713/09.06.2022 reprezentând comunicarea rezultatului procedurii și a celorlalte acte subsecvente, ca fiind netemeinice și nelegale, și, pe cale de consecință, reanalizarea și reevaluarea ofertei declarată admisibilă și câștigătoare, depusă de către ...., prin raportare la prevederile in vigoare in materia achizițiilor publice si in conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligațiilor salariale de plata care sunt in sarcina oricărui angajator si declararea castigatoare dintre ofertele admisibile cu respectarea criteriului de atribuire. ...., cu datele de identificare antemenționate, a formulat cererea de intervenție nr. 2416/01.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 33020/01.07.2022, prin care a solicitat respingerea contestației formulată de asocierea .... – ...., ca nefondată și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor intervenientei ocazionate de prezentul demers juridic. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1), art. 123 alin. (1) C. Proc. Civ. și art. 17 din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care .... și .... critică rezultatul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele menționate în partea introductivă. Dosar nr. ..../2022 Prin contestația ce face obiectul dosarului nr. ..../2022, .... aduce, într-un prim aspect, argumente în susținerea faptului că ofertantele Pagina 2 din 28

clasate pe locurile 1 și 2 au încălcat obligația prevăzută la art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, de a prezenta o ofertă cu respectarea tuturor prevederilor documentației de atribuire, vizând modul de întocmire a propunerii tehnice. Astfel, contrar celor menționate la cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice din fișa de date a achiziției, dar și în cadrul Instrucțiunilor pentru ofertanți (p.13), reclamanta arată că .... și .... au prezentat declarația privind respectarea standardelor de protecție a mediului și declarația privind respectarea legislației de securitate și sănătate în muncă, în care declară că vor respecta standardele de protecție a mediului, respectiv legislația de securitate și sănătate în muncă, însă pe durata de îndeplinire a contractului. Față de acest aspect, contestatoarea opinează că declarațiile celor două ofertante vizează momentul viitor, în care se presupune că vor derula contractul de servicii, nicidecum cel al elaborării ofertelor. Totodată, subliniază că niciunde în ofertele clasate pe locurile 1 și 2 nu se regăsește declarația solicitată, invocând în susținere dispozițiile art. 51 din Legea nr. 98/2016. În cele ce succed, reclamanta detaliază faptul că, în opinia sa, prețurile incluse în propunerile financiare ale ocupanților primelor două locuri în clasament, nu au fundament economic și real. Din datele cuprinse în raportul procedurii nr. 30711/09.06.2022, contestatoarea remarcă faptul că tarifele orare, ofertate pentru serviciile în cauză de operatorii economici clasați pe locurile 1 și 2, se situează sub tariful minim legal, respectiv tariful ofertat (/oră/agent) fiind de 18.40 lei în cazul ...., și de 18.48 lei în cazul ..... În continuare, autoarea contestației precizează faptul că, în analiza propunerii financiare, se impun a se avea în vedere - în mod obligatoriu - dispozițiile imperative care reglementează: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, munca de noapte, munca prestată în zilele de repaus săptămânal, munca prestată în zilele de sărbătoare legală, concediul de odihnă, contribuția asiguratorie pentru muncă, în cuantum de 2,25 % din salariul brut al salariatului (datorată de angajator), dar și obligațiile angajatorilor vizând angajarea persoanelor cu handicap. Având în vedere cele de mai sus, reclamanta prezintă, sub formă tabelară, o serie de calcule, în susținerea faptului că, pornind de la salariul minim brut pe țară garantat în plată, tariful pentru un post de pază permanent (24/24 ore), calculat doar pentru manoperă, fără a se ține cont de alte cheltuieli directe și indirecte ale prestatorului și de un profit minim al acestuia, este: 1. fie 18,88 lei/oră, în cazul în care se optează pentru acordarea unui program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care angajatul efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, conform dispozițiilor art. 126 lit. a) din Codul Muncii; Pagina 3 din 28

2. fie minim 19,47 lei/oră, dacă se optează pentru plata muncii de noapte cu respectarea prevederilor art. 126 lit. b) din Codul Muncii (spor de 25% aplicat la salariul de bază). .... notează și faptul că, la tarifele antecitate, se adaugă și alte categorii de cheltuieli, care trebuiau să facă obiectul unor verificări amănunțite din partea autorității contractante, respectiv: - cheltuielile directe obligatorii conform prevederilor Legii nr. 333/2003 cât și cerințelor caietului de sarcini, cheltuieli constând în echipament de lucru, medicina muncii, dotări post (spray, tomfă, lanternă, fluier, registre specifice, comunicații, asigurări, costuri cu controlul agenților, avize, autorizații, pregătire profesională, arme pentru posturile înarmate, transportul personalului etc.); - cheltuielile indirecte obligatorii, constând în cheltuieli cu personalul TESA, amortizări, utilități sediu, etc.; - profitul. De asemenea, în opinia contestatoarei, trebuia verificat dacă numărul de agenți implicați în contract acoperă activitățile solicitate prin caietul de sarcini, cu atât mai mult cu cât, deși nu a specificat în caietul de sarcini un număr minim de agenți, achizitoarea a lăsat la latitudinea ofertantelor modul de organizare a serviciilor de pază, sub condiția asigurării numărului necesar de agenți. În acest context, reclamanta consideră că, dacă ofertantele optează pentru plata muncii de noapte prin program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, conform prevederilor art. 126 lit. b) din Codul Muncii, numărul corect de agenți alocat contractului, cu respectarea caietului de sarcini, este de cel puțin 95, defalcat după cum urmează: - 85 agenți de securitate neînarmați cu atestat (din care 78 titulari și 7 agenți de rezervă pentru a înlocui agenții aflați în concediu de odihnă); - 10 agenți de securitate înarmați cu atestat și aviz port armă (din care 9 titulari și 1 agent de rezervă pentru concedii de odihnă). Contestatoarea reiterează faptul că, ofertând pentru un post de pază permanent (24/24 ore) un tarif de 18,40 lei/oră (....), respectiv 18,48 lei/oră (....), mai mici decât tariful minim legal fără cheltuieli directe, indirecte și profit, se desprinde concluzia că societățile criticate au avansat prețuri care nu pot fi justificate din punct de vedere legal și pentru fundamentarea cărora se impuneau a fi solicitate clarificări. În drept, se invocă dispozițiile Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016 și Legii nr. 101/2016. Ca mijloace de probă au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere nr. 33952/27.06.2022, comunicat cu adresa înregistrată la CNSC sub nr.31955/27.06.2022, ...., în calitate de autoritate contractantă, solicită respingerea contestației formulată de ...., ca nefondată, pentru considerentele expuse în cele de mai jos. Pagina 4 din 28

După ce, în prealabil, prezintă un istoric al procedurii în cauză, referitor la critica vizând propunerile tehnice ale operatorilor economici clasați pe primele 2 locuri, autoritatea contractantă se apără notând astfel: - Conform procesului verbal nr. 19641/15.04.2022, privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini (Anexa nr.3 la Ordinul Președintelui ANAP nr.1581/2018), ofertantele criticate au depus declarațiile pe proprie răspundere, în care acestea indică faptul că, la elaborarea ofertei, au ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile mediului, social și al relațiilor de muncă, conform reglementărilor în vigoare la nivel național (acestea regăsindu-se în cadrul propunerilor tehnice). În combaterea criticii vizând faptul că tarifele orare ale ofertantelor clasate pe locurile 1 și 2 se situează sub tariful minim legal, autoritatea contractantă, într-un prim aspect, prezintă, sub formă tabelară, calculul tarifului minim legal și calculul tarifelor orare ofertate pentru serviciile în cauză de către ...., ASOCIEREA ...., precum și pentru contestatoarea ...., menționând că atât operatorul economic câștigător, cât și cel clasat pe locul 2, beneficiază de prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006, deci, în consecință, sunt scutiți de plata fondului de handicap. Din analiza calculelor prezentate, achizitoarea concluzionează următoarele: - ofertantele au respectat toate prevederile legale în vigoare cu privire la Codul muncii; - reclamanta are aceleași componente ale tarifului orar ofertat ca și operatorii economici criticați; - în urma analizei, achizitoarea a constatat că ofertantele criticate au fundamentat corect modul de formare a prețurilor propuse pentru serviciile de pază, la fel ca și operatorii economici clasați pe locurile 3 și 4 în clasamentul ofertelor admisibile. În final, cu privire la critica referitoare la faptul că „toate aceste cheltuieli trebuiau sa facă obiectul unor verificări amănunțite din partea autorității contractante, nicidecum formale și superficiale”, achizitoarea face mențiunea că aceasta nu este fondată, întrucât analiza celor 11 propuneri financiare este înscrisă în procesul verbal nr. 28895/02.06.2022, privind evaluarea conformității propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice. Prin cererea de intervenție nr. 2415/01.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 33026/01.07.2022, .... solicită cele menționate în partea introductivă, aducând argumente în susținerea caracterului nefondat al criticilor privind neconformitatea și inacceptabilitatea ofertei sale, clasată pe locul I în procedura în cauză. Pagina 5 din 28

Într-un prim aspect, intervenienta aduce contraargumente la cele afirmate de reclamantă referitor la caracterul inacceptabil al ofertei .... sub aspectul propunerii sale tehnice. Intervenienta redă extrase din propunerea sa tehnică în susținerea faptului că a ținut cont de obligațiile relevante din domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă. Referitor la critica vizând faptul că prețul ofertat de intervenientă nu include costurile prevăzute de legislația în vigoare privind salarizarea și nu conține nici toate costurile solicitate prin documentația de atribuire, .... consideră că, prin oferta financiară depusă, a prezentat detalierea tuturor cheltuielilor avute în vedere la formarea prețului, inclusiv modul de calcul și temeiul legal. Autoarea intervenției redă explicit cuantumul cheltuielilor impuse de dispozițiile legale, pe care le-a avut în vedere la formarea prețului, și evidențiază faptul că reclamanta calculează eronat concediul de odihnă - 20 zile/an, luând în calcul sporul de noapte, respectiv ora liberă plătită. În continuare, invocând dispozițiile art. 150 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 și prevederile din Anexa 15 la normele de aplicare a Legii nr. 19/2000, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, intervenienta apreciază că sporul de noapte nu este spor cu caracter permanent pentru a fi avut în vedere la calculul indemnizației pentru concediu de odihnă, deoarece agenții de pază primesc spor de noapte după efectuarea serviciului de pază în astfel de perioade, temporar și nu permanent. Mai mult, adaugă că atât timp cât se asigură rotirea agenților de pază în posturi, aceștia vor realiza doar în anumite intervale serviciul de pază în timp de noapte, astfel că vor primi acest spor, de la caz la caz, temporar și nu permanent și, în aceste condiții, indemnizația de concediu de odihnă trebuie calculată raportat doar la salariul de bază. În plus, intervenienta notează că, în vederea aplicabilității dispozițiilor Legii nr. 448/2006, societatea sa a demonstrat cu documente (pag. 10÷84 din oferta financiară depusă) că respectă prevederile art.78 alin. (2):„ Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați”. Contrar celor afirmate de contestatoare, .... consideră că a avut în vedere la formarea prețului toate cheltuielile impuse de dispozițiile legale, respectiv: cheltuielile directe (uniforma de lucru - dotare standard conform prevederilor Legii nr. 333/2003 - , echipamente de lucru -spray, baston, ….., registre de pază-, telefonie mobilă și medicina muncii), cheltuielile indirecte, profit. Cu privire la transportul salariaților intervenienta precizează că societatea sa nu are această cheltuială, întrucât agenții care vor presta serviciile sunt din zonele administrate de DRDP Constanța, prezentând, Pagina 6 din 28

în propunerea sa tehnică, extrase REVISAL per salariat, care demonstrează acest fapt. De asemenea, remarcă și faptul că singura persoană care nu are domiciliul în județul .... este dl. .... - director general/manager de securitate, cheltuielile efectuate de către acesta în calitatea antemenționată (salariu, diurnă, transport, cazare, etc.) neputând fi repartizate unui anumit contract, ci întregii producții a societății (tuturor contractelor), drept urmare, cheltuielile respective fiind incluse la costuri indirecte - cheltuielile indirecte. În susținerea faptului că deține în zonă o infrastructură specifică bine dezvoltată, autoarea intervenției prezintă, cu titlu de exemple, câteva contracte de anvergură pe care le are în derulare. Raportat la cheltuielile directe și cheltuielile indirecte, intervenienta apreciază ca relevante dispozițiile Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 1826/2003. Referitor la critica privind faptul că, raportat la oferta câștigătoare, autoritatea contractantă nu a „verificat dacă numărul de agenți implicați în contract acoperă activitățile solicitate prin caietul de sarcini…”, intervenienta se apără notând că, în propunerea sa tehnică la pag.78÷374, se regăsește tabelul nominal cu cele 97 de persoane propuse pentru prestarea serviciilor, inclusiv documente justificative. Prin adresa nr.2471/06.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 33614/06.07.2022, autoarea intervenției prezintă cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor de judecată. Prin adresa nr. 4822/11.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 34407/11.07.2022, ca urmare a studierii dosarului cauzei constituit la CNSC, .... a transmis concluzii scrise prin care expune o serie de argumente suplimentare și solicită menținerea tuturor criticilor formulate în cadrul contestației cu privire la ofertele clasate pe primele două locuri, cu excepția criticii vizând declarația pe proprie răspundere în care ofertanta va indica faptul că la elaborarea ofertei a ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile mediului, social și al relațiilor de muncă, conform reglementărilor în vigoare la nivel național. Astfel, invocând cele prevăzute în secțiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice din fisa de date a achiziției și dispozițiile art. 69 și 70 din Legea nr. 245/2004, într-un prim aspect suplimentar, reclamanta notează că ofertanta clasată pe locul I a nominalizat după cum urmează: - 6 agenți înarmați, pentru care au fost depuse avize favorabile eliberate de IGPR pentru port arma și - 2 agenți înarmați, .... (p. 97 și 98 din propunerea tehnică) și .... (p. 327 și 328 din propunerea tehnică), care nu mai sunt angajații societății, pentru care s-au depus declarații de disponibilitate din partea acestora și avize de dotare cu armament, eliberate de I.G.P.R în 2017, Pagina 7 din 28

care nu mai sunt valabile, întrucât la data depunerii ofertei respectivii nu mai erau salariații operatorului economic criticat. Mai mult decât atât, contestatoarea adaugă că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, nu a verificat nici dacă numărul de agenți înarmați, pe care ofertanta câștigătoare l-a prezentat, asigură îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale, în ceea ce privește cele două posturi permanente înarmate la Agenția de încasare Fetești (p. 1 din caietul de sarcini). În continuare, reclamanta precizează că în tariful orar ofertat de .... nu se regăsesc costurile reale pentru: concediul de odihnă, fondul de handicap și cheltuielile directe. Raportat la costul pentru concediul de odihnă, contestatoarea arată că, în mod eronat a reținut .... că s-ar fi criticat neintroducerea în calculul elementului „concediu de odihnă" a sporului de noapte, acesta nefiind, într-adevăr, un spor cu caracter permanent. .... subliniază că a criticat neluarea în calcul, la stabilirea nivelului concediului de odihnă, a costurilor cu ora liberă plătită, acordată de angajator agentului pentru zilele în care acesta efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte. Menționează și că această critică este valabilă și pentru asocierea clasată pe locul al doilea. Referitor la fondul de handicap, contestatoarea arată că ofertanta câștigătoare a cotat cu „0” contribuția la fondul de handicap și a depus în justificare o declarație pe proprie răspundere a administratorului societății și un REVISAL incomplet, în care apar doar angajații cu handicap, aceste documente nefiind suficiente pentru a demonstra că societatea este scutită de la plata acestei contribuții. De asemenea, reclamanta constată că .... nu a inclus, în cheltuielile directe de 0,1115 lei/oră, toate cheltuielile cerute prin documentația de atribuire, cum ar fi: asigurări, controale, avize, pregătire profesională, arme. Față de oferta asocierii ...., clasată pe locul II, contestatoarea redă următoarele aspecte: - În condițiile în care, prin caietul de sarcini, s-au solicitat 17 posturi permanente neînarmate și 2 două posturi înarmate, un număr suficient de agenți instruiți și 1 șef de obiectiv, reclamanta apreciază că numărul de agenți propus de ofertanta clasată pe locul II (83 agenți, conform propunerii tehnice a acesteia) este insuficient; - Ofertanta criticată nu a respectat nici cerința din fișa de date de a prezenta avizele de port armă pentru agenții care deservesc cele 2 posturi înarmate; - Contestatoarea consideră ca fiind derizoriu nivelul cheltuielilor directe, de 0,26 lei/oră, în condițiile în care ofertanta nu a inclus toate cheltuielile cerute prin documentația de atribuire, cum ar fi: asigurări, controale, avize, pregătire profesională, arme, etc.; Pagina 8 din 28

- Având în vedere că 99% din personalul propus are domiciliul în județele Prahova, Buzău, Galați, Argeș, Teleorman sau Dâmbovița, s-ar fi impus, în opinia reclamantei, verificarea de către comisia de evaluare a includerii în calculul tarifelor ofertate, a cheltuielilor de transport al personalului. Prin adresa nr.2583/13.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 34859/13.07.2022, .... solicită a fi admisă excepția inadmisibilității prezentării de noi motive de contestație pe calea concluziilor scrise înaintate de .... (prin adresa nr.4822/11.07.2022), potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, reiterând, totodată, cele susținute pe calea cererii de intervenție. .... a constituit cauțiunea în sumă de ....lei, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ...., eliberată de CEC BANK- SUCURSALA ..... Dosar nr. ..../2022 Prin contestația ce face obiectul dosarului nr. ..../2022, în prealabil, .... aduce argumente în susținerea caracterului nelegal și netemeinic al deciziei autorității contractante de a declara câștigătoare oferta ..... Reclamanta prezintă, într-un prim aspect, o serie de considerente în justificarea faptului că ofertanta clasată pe locul I nu respectă prevederile Codului Muncii și nivelurile minime de salarizare stabilite de legislația incidentă. Contestatoarea redă un calcul privind analiza tarifului orar, ce respectă legislația în vigoare și caietul de sarcini, pentru a demonstra faptul că prețul ofertat de .... este nerealist. Astfel, în baza calculelor detaliate, din punctul de vedere al ...., oferta câștigătoare trebuia declarată inacceptabilă, ținând cont că ofertanta criticată nu respectă următoarele prevederi legale, respectiv: - Hotărârea nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară (15,24 lei/oră, conform calcul reclamantă); - Art. 126 din Codul Muncii referitor la sporul de noapte (0,64 lei/oră, conform calcul reclamantă); - Art. 137 din Codul Muncii referitor la sporul de week-end (0,01 lei/oră, conform calcul reclamantă); - Art. 142 din Codul Muncii vizând sporul de sărbători legale (0,63 lei/oră, conform calcul reclamantă); - Art. 144, 145 și 150 din Codul Muncii vizând concediul de odihnă (1,27 lei/oră, conform calcul reclamantă). Referitor la fondul de handicap, în opinia reclamantei, comisia de evaluare trebuia să dispună efectuarea de verificări asupra ofertantelor care beneficiază de prevederile Legii nr. 448/2006, și nu să accepte o diminuare artificială a prețului în baza unei simple declarații a ofertantei. Pagina 9 din 28

Cu privire la cheltuielile vizând fondul de handicap, contestatoarea învederează că dovedirea acestor cheltuieli se face în mod obligatoriu conform prevederilor Codului fiscal, prin depunerea Declarației 100 la ANAF, din care rezultă obligațiile operatorului economic referitor la codul 810 - vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap, confirmată cu indexul de încărcare la data raportării. Totodată, arată că dovedirea acestor cheltuieli se face cu extras din REVISAL pentru personalul cu handicap angajat de către operatorul economic și cu certificate de încadrare în grad de handicap, pentru personalul cu handicap angajat de către operatorul economic, ofertanta criticată nefăcând dovada cu documentele antemenționate. Următoarea critică vizează faptul că la capitolul Costuri directe .... nu detaliază componența acestora și costurile defalcate pe fiecare subcategorie din cadrul costurilor directe, și nu cuprinde toate costurile necesare desfășurării activității de prestare de servicii de pază, conform dispozițiilor Legii nr. 333/2003, H.G. nr. 301/2012, Legii nr. 3007/2006 coroborată cu Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 163/2007 și Legea nr. 319/2006. În mod similar, reclamanta notează că, la capitolul Cheltuieli indirecte, ofertanta câștigătoare nu detaliază și nu depune documente doveditoare în susținerea celor enunțate. Raportat la utilizarea convențiilor în susținerea prețului ofertat, contestatoarea precizează că, în situația în care ofertanta clasată pe locul I invocă faptul că beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002, comisia de evaluare avea obligația legală să dispună efectuarea de verificări efective, și să nu accepte o diminuare artificială a prețului. .... invocă jurisprudența CNSC și a instanțelor naționale în materie, în susținerea faptului că angajații pentru care sunt obținute subvenții, în baza Legii nr. 76/2002, trebuie implicați în derularea viitorului contract, încheiat ca urmare a procedurii de atribuire, pentru care s-a diminuat prețul ofertat. Prin urmare, în opinia reclamantei, comisia de evaluare avea obligația , potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1), art. 134 din HG nr. 395/2016, de a stabili dacă ofertanta criticată se află în situațiile de excludere prevăzute la art. 137 alin. (1), (3) lit. a),c),d),g) ale aceluiași act normativ și de a solicita cel puțin următoarele clarificări cu privire la subvențiile utilizate de către operatorul economic în cauză, pe lângă convențiile încheiate cu AJOFM : - Dispozițiile de plată emise de către AJOFM din care să rezulte sumele ce urmează a fi obținute în baza convențiilor invocate de ofertantă; - Tabel nominal cu persoanele încadrate în muncă prin convenții; - Dovada faptului că ofertanta va folosi, pe posturile ce fac obiectul contractului, persoanele încadrate în muncă prin convenție, de exemplu, declarație de disponibilitate din partea fiecărei persoane; Pagina 10 din 28

- Extrasul REVISAL care atestă că persoanele în cauză sunt încă salariați activi, precum și funcția pentru care sunt încadrați; - Dovada faptului că această ofertantă nu a utilizat aceleași subvenții și în alte proceduri la care a participat; - Modul de calcul al prețului ofertat, raportat la sumele ce urmează a fi obținute în baza subvențiilor; - Dovada domiciliului persoanelor încadrate în muncă prin convenții. Totodată, reclamanta învederează prevederile Codului Muncii cu privire la salariatul delegat care are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare. Cu privire la cele de mai sus, subliniază că ofertanta criticată nu a inclus la capitolul Cheltuieli conexe cheltuielile privind cazarea/ detașarea/delegarea și nu a depus niciun document din care să rezulte domiciliul persoanelor încadrate în muncă prin convenții, și că autoritatea contractantă avea obligația legală de a verifica acest aspect, cu atât mai mult cu cât respectiva ofertantă nu are sediul în raza obiectivelor pentru care urmează să fie asigurat serviciul de pază. Prin punctul de vedere nr. 33951/27.06.2022, comunicat cu adresa înregistrată la CNSC sub nr. 31954/27.06.2022, ...., în calitate de autoritate contractantă, solicită respingerea contestației formulată de ...., ca nefondată, pentru considerentele expuse în cele de mai jos. Împotriva criticii vizând faptul că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, nu a făcut o verificare efectivă a propunerii financiare a ofertantei câștigătoare, achizitoarea se apără apreciind că este vorba doar despre niște presupuneri ale reclamantei, având în vedere diferența dintre tarifele orare ofertate de operatorii economici clasați pe locurile 1 și 2 în clasamentul ofertelor admisibile, respectiv 0,08 lei/oră fără TVA. Autoritatea contractantă redă detaliat, sub formă tabelară, calculul tarifului minim legal și calculul tarifelor orare ofertate pentru serviciile în cauză de ofertantele clasate pe primele două locuri și menționează că ambele beneficiază de prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006. În urma analizei calculelor prezentate, achizitoarea notează următoarele concluzii: - .... a respectat toate prevederile legale în vigoare cu privire la Codul muncii; - contestatoarea are aceleași componente ale tarifului orar ofertat ca și ofertanta criticată; - critica vizând nerespectarea de către ofertanta câștigătoare a dispozițiilor legale vizând plata fondului de handicap este nefondată și neîntemeiată întrucât .... este scutit de plata fondului de handicap conform prevederilor Legii nr. 448/2006, în susținerea acestei scutiri prezentând în oferta sa toate documentele necesare conform calculului Pagina 11 din 28

aritmetic, fără a fi nevoie de solicitare de clarificări din partea comisiei de evaluare. Mai mult, achizitoarea menționează că reclamanta nu a prezentat în oferta sa documentele necesare susținerii scutirii de la plata fondului de handicap, iar comisia de evaluare, a dat dovada de bunăvoinţă și i-a solicitat, prin adresa nr.23684/06.05.2022, să depună respectivele documente; - critica vizând faptul că ofertanta clasată pe locul I nu detaliază componența costurilor directe și costurile defalcate pe fiecare subcategorie din cadrul costurilor directe este nefondată și neîntemeiată, deoarece în oferta criticată se regăsesc valoric toate cheltuielile componente ale costurilor directe. În plus, adaugă că asocierea contestatoare nu a prezentat în cadrul propunerii financiare detalierea valorică a costurilor directe, ci numai o înșiruire a unor tipuri de costuri directe; - critica referitoare la faptul că ...., în susținerea prețului ofertat utilizează „convenții” este, în opinia autorității contractante doar o supoziție întrucât ofertanta câștigătoare nu beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurării pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Prin cererea de intervenție nr. 2416/01.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr.33020/01.07.2022, .... solicită cele menționate în partea introductivă, aducând argumente în susținerea caracterului nefondat al criticilor aduse ofertei sale, clasată pe locul I în procedura în cauză. Referitor la critica vizând faptul că prețul ofertat de intervenientă nu respectă prevederile Codului muncii și nivelurile minime de salarizare stabilite de legislația incidentă, .... consideră că, prin oferta financiară depusă (pag. 8÷9), a prezentat detalierea tuturor cheltuielilor avute în vedere la formarea prețului, inclusiv modul de calcul și temeiul legal. Autoarea intervenției redă explicit cuantumul cheltuielilor impuse de dispozițiile legale, pe care le-a avut în vedere la formarea prețului, și evidențiază faptul că reclamanta calculează eronat concediul de odihnă - 20 zile/an, luând în calcul sporul de noapte, respectiv ora liberă plătită. .... remarcă și faptul că toate cheltuielile avute în vedere la formarea prețului ofertat sunt identice cu cele calculate de contestatoare, cu respectarea legislației în vigoare. Față de critica vizând nerespectarea prevederilor legale cu privire la plata fondului de handicap, intervenienta notează că, în vederea aplicabilității dispozițiilor Legii nr. 448/2006, societatea sa a demonstrat cu documente (pag. 10÷84 din oferta financiară depusă) că respectă prevederile art.78 alin. (2) din actul normativ antecitat. Contrar celor afirmate de contestatoare, .... consideră că a avut în vedere la formarea prețului toate cheltuielile impuse de dispozițiile legale, respectiv: cheltuielile directe (uniforma de lucru - dotare standard conform prevederilor Legii nr. 333/2003 - , echipamente de lucru - Pagina 12 din 28

spray, baston, ….., registre de pază-, telefonie mobilă și medicina muncii), cheltuielile indirecte, profit. Cu privire la transportul salariaților intervenienta precizează că societatea sa nu are această cheltuială, întrucât agenții care vor presta serviciile sunt din zonele administrate de DRDP ...., prezentând, în propunerea sa tehnică, extrase REVISAL per salariat, care demonstrează acest fapt. De asemenea, remarcă și faptul că singura persoană care nu are domiciliul în județul Constanța este dl. .... - director general/manager de securitate, cheltuielile efectuate de către acesta în calitatea antemenționată (salariu, diurnă, transport, cazare, etc.) neputând fi repartizate unui anumit contract, ci întregii producții a societății (tuturor contractelor), drept urmare, cheltuielile respective fiind incluse la costuri indirecte - cheltuielile indirecte. Raportat la cheltuielile directe și cheltuielile indirecte, intervenienta apreciază ca relevante, în susținerea faptului că în desfășurătorul de tarif orar a cuprins cheltuieli indirecte, dispozițiile Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 1826/2003, conform cărora cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica și atribui direct pe un anumit obiect de calculație, ci privesc întreaga producție a unei secții sau a persoanei juridice în ansamblul ei. Contrar celor afirmate de reclamantă, intervenienta susține că nu a utilizat convenții încheiate cu AJOFM în baza Legii nr. 76/2002 pentru reducerea tarifului ofertat. Prin adresa nr.2472/06.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 33618/06.07.2022, autoarea intervenției prezintă cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor de judecată. Prin adresa nr. 1115/11.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 34367/11.07.2022, ca urmare a studierii dosarului cauzei constituit la CNSC, .... a transmis concluzii scrise prin care expune o serie de argumente suplimentare și solicită menținerea criticilor formulate în cadrul contestației. Astfel, contestatoarea precizează că, pentru activitățile ce fac obiectul procedurii în cauză, ofertanta criticată nu cuprinde totalitatea costurilor directe necesare, iar, în lipsa acestora, operatorul economic nu își poate îndeplini cele asumate prin documentația de atribuire a procedurii. Cu privire la cheltuielile de transport, reclamanta opinează că, în conformitate cu cerințele documentației de atribuire și a ofertei ...., persoana dlui ...., conform criteriilor de atribuire, este persoană direct implicată în activitatea de pază, deținând calitate de manager de securitate, în baza căruia ofertanta a obținut punctaj, ceea ce a făcut obiectul departajării ofertelor, motiv pentru care, implicarea directă a acestuia în activitatea ce face obiectul procedurii în cauză, se încadrează în categoria costurilor directe. Pagina 13 din 28

Totodată, contestatoarea arată că, având în vedere faptul că activitățile de pază se vor realiza la subunitățile de pe raza județelor ...., iar din lista personalului calificat, depusă de către ofertanta criticată, la pag. 78 volumul II din III la poziția II, dl. ....are domiciliul în județul Constanța, deci în afara razei de activitate a posturilor de pază supuse procedurii, motiv pentru care ar fi trebuit incluse și pentru această persoană, cheltuieli cu diurnă, transport, cazare. Prin adresa nr.2584/13.07.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 34858/13.07.2022, .... solicită a fi admisă excepția inadmisibilității prezentării de noi motive de contestație pe calea concluziilor scrise înaintate de .... (prin adresa nr. 1115/11.07.2022), potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, reiterând, totodată, cele susținute în cuprinsul cererii de intervenție. .... a constituit cauțiunea în sumă de ....lei, fiind depusă la dosarul cauzei recipisa de consemnare nr. ...., eliberată de CEC BANK- SUCURSALA ..... Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ...., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect ...., sens în care a elaborat documentația de atribuire aferentă. Valoarea estimată a acordului-cadru este de .... lei, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate preț. La procedură au fost primite unsprezece oferte, între care cele ale ...., .... și asocierii .... – ..... Împotriva rezultatului evaluării care a dus la desemnarea drept câștigătoare a ofertei .... și la stabilirea admisibilității ofertei asocierii .... – ...., situată în competiție pe locul secund, .... (locul 3) și .... (locul 2) au învestit Consiliul cu soluționarea prezentelor contestații (dosarele nr. 1474/2022 și 1479/2022). Față de contestațiile formulate, în raport de criticile aduse ofertei sale, declarată câștigătoare, .... a depus două cereri de intervenție, înregistrate la Consiliu sub nr. 33026/01.07.2022 și nr. 33020/01.07.2022. Văzând că societatea amintită este declarată câștigătoare, iar prin cererile formulate, urmărește respingerea contestațiilor, deci implicit menținerea deciziei autorității contractante în privința ofertei sale, în conformitate cu art. 65 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul va încuviința cererile, în principiu, ca accesorii, de intervenție în favoarea autorității contractante. Analizând aspectele sesizate de reclamanta .... (dosar nr. 1474/2022), Consiliul ia act că acesta a ales să critice atât oferta societății declarate câștigătoare, .... cât și pe aceea a asocierii .... – ..... Pagina 14 din 28

Preliminar cercetării substanței procesului de față, în contextul susținerile contestatoarei privind conduita autorității contractante cu ocazia solicitării accesului la dosarul achiziției, Consiliul reține că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 98/2016, accesul la dosarul achiziției publice, la sediul autorității contractante, se face în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (5) și (6), potrivit cărora: (5) Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost au fost declarate şi probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidenţiale, potrivit legii. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. De asemenea, sunt reținute și prevederile art. 57 din același act normativ (1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală și (4) Operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informaţiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost ca fiind confidenţiale trebuie să fie însoţite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). Din economia acestor prevederi legale, Consiliul observă că accesul persoanelor la dosarul achiziției publice se realizează cu respectarea legislației privind liberul acces la informațiile de interes public, așadar, situația nerespectării dispozițiilor art. 217 din Legea nr. 98/2016, cade sub incidența Legii nr. 544/2001, iar conform dispozițiilor art. 22 alin. (1) din această lege, persoana care se consideră vătămată poate promova o acțiune la instanța de judecată competentă, CNSC nefiind abilitat să se pronunțe cu privire la respectarea dispozițiilor actului normativ indicat. Pagina 15 din 28

Relativ la disputa care se poartă între părți, Consiliul, analizând criticile cu privire la oferta desemnată câștigătoare, constată că un prim aspect reclamat vizează lipsa din cuprinsul acesteia a declarației pe propria răspundere în care ofertantul va indica faptul că la elaborarea ofertei a ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile mediului, social și al relațiilor de muncă, conform reglementărilor în vigoare la nivel național, declarația prezentată de .... fiind redactată pentru durata de îndeplinire a contractului. Parcurgând propunerea tehnică a .... se reține că asumarea de către ofertant a respectării regulilor privind legislația muncii și a sănătății și securității în muncă este consemnată în mai multe secțiuni din cuprinsul acesteia (a se vedea filele 59, 66, 76). Totodată la fila 77 a aceleiași propuneri tehnice se regăsește următoarea precizare: Declarăm pe propria răspundere că la elaborarea ofertei și pe toată durata de îndeplinire a contractului am respectat și vom respecta condițiile/obligațiile din domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă, conform legislației în vigoare. Așadar cerința pretinsă de unitatea achizitoare a fi îndeplinită este acoperită, indiferent de forma de prezentare a informației respective, declarație ca și document de sine stătător sau consemnare a acesteia în cadrul documentelor ofertei. De altfel, se observă, potrivit mențiunilor din concluziile scrise, că autoarea contestației nu-și mai menține critica formulată în acest sens. Determinând că argumentele contestatoarei nu au forța necesară care să conducă la reținerea inacceptabilității ofertei .... pentru motivul analizat, critica va fi respinsă ca neîntemeiată. Într-o altă critică, .... afirmă că tariful orar ofertant de către .... este neobișnuit de scăzut chiar și prin raportare numai la cheltuielile impuse angajatorului prin dispozițiile legale imperative ce reglementează drepturile salariale cuvenite angajaților, prezentând în acest sens un calcul propriu pentru tariful pentru un post permanent (24/24 ore), cu luarea în considerare doar a manoperei, fără cheltuieli directe și indirecte. Se reține că, în legătură cu modul de prezentare a propunerii financiare, în fișa de date a achiziției, la pct. IV.4.2, autoritatea contractantă a indicat următoarele: Evaluarea ofertelor se va realiza prin compararea propunerilor financiare determinate prin înmultirea preturilor unitare/tarifelor unitare (care vor sta la baza incheierii acordului cadru) cu cantitatea maxima aferenta ACORDULUI CADRU. Ofertantul trebuie sa incarce in SEAP oferta financiara criptata. Formularul de oferta insotit de anexele la acestea si/sau orice alte documente privind oferta financiara se incarca in SEAP sub semnatura electronica extinsa, in campul din SEAP destinat Ofertei financiare. Nota:Oferta financiara criptata se va posta in SEAP. Restul formularelor aferente ofertei financiare (centralizatoare de pret), se vor incarca in SEAP sub semnatura electronica extinsa, in campul din SEAP destinat Ofertei Financiare. (…) Pagina 16 din 28

Pretul incarcat in SEAP va include toate serviciile stabilite precum si cele implicate ce decurg din executarea contractului in privinta prestarii serviciilor. Acesta include toate responsabilitatile prestatorului pentru obtinerea avizelor, aprobarilor si autorizatiilor, forta de munca, supravegherea, echipamentele, dotarile asigurarile si altele, impreuna cu toate riscurile generate, raspunderi si obligati ice decurg din executarea contractului. În formularul Centralizator de preturi -Anexa 2 la Formularul de oferta financiara, disponibil în SEAP, este prezentată structura tarifului orar/agent de pază, după cum urmează: A) DETERMINAREA TARIFULUI ORAR / AGENT DE PAZA (lei/ora fara TVA) Denumire Agent de paza Număr de ore lucrate pe zi Număr de ore lucrate de angajat lunar Număr agenti necesari Norma de lucru legala / luna Salariu de baza tarifar, brut, lunar Salariul si alte venituri supuse taxarii Descriere % din salariul de baza brut Agent de paza Salariu tarifar orar Salariul brut / norma de lucru lunara Spor de noapte Spor de noapte (22:00 pm - 06:00 am) conform codul muncii Spor sambata - duminica / weekend Spor weekend ore in timpul zilei /nopții Spor sărbători legale 15 zile sărbători legale in an Concediu de odihna minim 20 zile de CO Spor ore suplimentare spor pentru ore lucrate peste norma de lucru legala 0 Total cost salarial supus cost per ora Taxe salariu si alte beneficii Descriere % din cost salarial taxabil Agent de paza CAM 2,25 % aplicat la total venit brut realizat Fond handicap (număr mediu angajați *4%-numar persoane handicap) X salariul minim brut Total taxe si alte beneficii Total cost salarial Costuri directe Descriere Agent de paza Uniforma de lucru, echipament de lucru, telefonie mobila, medicina ii t t t Total cost direct Total cost direct Costuri indirecte si profit Descriere Agent de paza Costuri indirecte Profit Marja profit Cost Descriere Agent de paza Pagina 17 din 28

Tarif orar / agent de paza Lei/ora B) ATENTIE - OFERTANTII VOR PREZENTA O DETALIERE A COMPONENTEI TARIFULUI ORAR Se va detalia componenta tarifului orar și modul de calcul al acestuia (se va preciza obligatoriu art. din Codul Muncii acolo unde este cazul, se va detalia și explica obligatoriu modul de calcul din care rezultă respectiva valoare). Obiectul achiziției, potrivit caietului de sarcini, este reprezentat de asigurarea ..... Același document prevede 18 obiective și 19 posturi de pază, pentru care se va asigura un serviciu continuu 24 de ore din 24, pe o durată de 4 ani. Pornind de la cele semnalate de autoarea contestației, Consiliul apreciază ca incidente dispozițiile art. 1 din HG nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care stipulează următoarele: Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.550 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 15,239 lei/oră. Codul muncii cuprinde următoarele dispoziții relevante în analiza prezentei contestații: - Art. 112 alin. (1): (1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână; - Art. 113: (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână; - Art. 114 alin. (1): (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare; - Art. 120: (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident; - Art. 121: (1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident; - Art. 122: Pagina 18 din 28

(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni; - Art. 123: (1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. - Art. 125: (1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;

b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă; - Art. 126: Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru; - Art. 139: (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

- 1 şi 2 ianuarie;

- 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;

- Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui; Pagina 19 din 28

- prima şi a doua zi de Paşti;

- 1 mai;

- 1 iunie;

- prima şi a doua zi de Rusalii;

- Adormirea Maicii Domnului;

- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

- 1 decembrie;

- prima şi a doua zi de Crăciun;

- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora; - Art. 140: Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie; - Art. 141: Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii; - Art. 142: (1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru; - Art. 145:

(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile. (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual; - Art. 150: (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. Potrivit art. 2203 alin. (1) din Codul fiscal, (1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%. Pagina 20 din 28

Conform art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, valabil la data inițierii procedurii de atribuire: (2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. (3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligaţii: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate. Din conținutul ofertei depusă de ofertantul declarat câștigător rezultă că acesta a ofertat un tarif unitar de 18,40 lei/oră/agent, costul salarial inclusiv taxe fiind de 18,18 lei/oră/agent. Analizând fundamentarea tarifului ofertat, Consiliul constată că ofertantul a luat în considerare: - Salariul minim brut pe țară stabilit la 2.550 lei/lunar/167,333 ore/15,239 lei/oră, conform HG nr. 1071/2021; - Cota contribuțiilor asigurătorii pentru muncă (CAM) stabilită în cuantum de 2,25%, conform art. 2203 alin. (1) din Codul Fiscal; - Sporul pentru sărbătorile legale (15 zile/an) stabilit la 100% din salariul de bază, conform prevederilor Codului muncii; - Sporul pentru muncă de noapte stabilit conform prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii; - Concediul de odihnă (20 zile/an) stabilit conform prevederilor art. 150 din Codul muncii; - Sporul acordat pentru weekend, 1 leu/lună/agent conform CCM; - Sporul pentru ore lucrate peste norma de lucru legală 75%- s-a menționat că nu se prestează ore suplimentare; - Fondul de handicap în procent de 0,00%, având în vedere prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Totodată, se reține că, în calculația de preț, au fost prevăzute cheltuieli directe (uniformă de lucru, echipamente de lucru – spray, baston…registre de pază, telefonie mobilă, medicina muncii), cheltuieli indirecte și profit. Așadar, din conținutul fundamentării depusă de .... privind tariful ofertat, contrar susținerilor generale și speculative ale contestatoarei, reiese că ofertantul criticat a luat în calcul sporurile prevăzute de Codul Pagina 21 din 28

muncii aferente, precum și contribuțiile prevăzute de legislația incidentă, indicate în considerentele prezentei decizii. În calculele prezentate pentru manoperă, de autoarea contestației, aceasta apreciază că tarifele de 18,88 lei/oră, în situația prevăzută la art. 126 lit. a) din Codul muncii (ofertantul declarat câștigător a optat pentru această situație) și de 19,47 lei/oră, în situația prevăzută la art. 126 lit. b) din Codul muncii, ar fi cele corecte, având în vedere dispozițiile legale incidente. Efectuând o analiză comparativă a tarifelor cost salariale ofertate de către .... și ...., Consiliul observă că între acestea există o diferență foarte mică de 0,08 lei (.... - 18,269 lei, .... – 18,18 lei). Diferența este dată de faptul că .... a prevăzut în cazul sporului de week-end un cost de 0,044 lei /oră/agent (1%), în timp ce .... a prevăzut un cost de 0,0060 lei /oră/agent (1 leu/lună/salariat conform CCM) iar în cazul sporului pentru concediu de odihnă, .... a indicat 1,323 lei /oră/agent în timp ce .... a prevăzut un cost de 1,2699 lei /oră/agent. Pornind de la faptul că pe parcursul contestației a fost criticată structura tarifului prin prisma respectării obligațiilor legale prevăzute de Codul Muncii și legislația incidentă, Consiliul va reține spre analiză cele reproșate pe calea concluziilor scrise de către autoarea contestației, față de tariful salarial, apreciind că reprezintă o dezvoltare a motivelor enunțate pe parcursul contestației, în speță față de concediul de odihnă și fondul de handicap, în legătură cu care se pretinde că nu au fost prevăzute costuri reale. În privința calculului aferent concediului de odihnă se reclamă faptul că .... nu a avut în vedere costurile cu ora liberă plătită acordată agentului pentru zilele în care acesta efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, contestatoarea susținând că numărul de ore la care ar fi trebuit să se facă raportarea ar fi de 160,550 ore/lună. Potrivit art. 145 alin. (1) din Codul Muncii Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare iar art. 150 stabilește la alin. (1) că Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă și la alin. (2) că Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. .... a efectuat următorul calcul: 2.550 lei (salariul de bază):12 luni/an : 167,333 (nr. ore lucrate de angajat lunar). În contextul dat, și cu luarea în considerare a inexistenței indemnizațiilor și a sporurilor ce se acordă cu caracter permanent, Consiliul conchide că modul de calcul al indemnizației de concediu prezentat de .... prin raportare la salariul de bază și numărul de ore de 167,333 este unul corect. Calculul prezentat de contestatoare cu includerea orei libere plătite nu are niciun fundament dat fiind că, astfel Pagina 22 din 28

cum statuează și legiuitorul, indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale multiplicată cu numărul de zile de concediu. Cât privește costurile cu fondul de handicap, pe care .... le-a cotat cu „0” se constată că societatea s-a prevalat de dispozițiile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 ce stabilesc că Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. Se are în vedere că ofertantul a declarat că, la data de 30.03.2022, avea un număr total de angajați de 734 persoane și că are angajate 30 persoane cu handicap (număr ce respectă procentul de 4% din numărul total de angajați, stabilit de lege), fiind depuse în sprijinul acestei declarații o serie de documente justificative: extrase REVISAL, certificate de încadrare în grad de handicap, certificat de cazier fiscal și certificat de atestare fiscală care atestă lipsa datoriilor la bugetul de stat (a se vedea filele 10-85 din propunerea financiară). În situația dată, nu se poate aprecia asupra lipsei justificării costului în discuție, sau că respectivul cost nu este unul real, mai cu seamă că nici autoarea contestației nu plătește fondul de handicap, prevalându-se de aceleași norme legale anterior invocate. Relativ la costurile cu cheltuielile directe, astfel cum s-a arătat în cele ce preced, .... a avansat astfel de costuri, incluzând costuri cu uniforma de lucru, echipamente de lucru – spray, baston…registre de pază, telefonie mobilă, medicina muncii. Vizavi de critica privind numărul de agenți implicați în contract, contestatoarea avansând un număr de cel puțin 95 de agenți, se impune sublinierea faptului că, la nivelul documentației de atribuire, nu există rigori în sensul indicării unui număr minim de agenți implicați în derularea contractului. Din ansamblul legislației pe linie de achiziții publice rezultă că evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele. Autoritatea contractantă este ținută să aplice propria documentație de atribuire care guvernează licitația, rămasă definitivă prin neatacare. Pe de altă parte, Consiliul observă că ofertantul declarat câștigător a prezentat la filele 78-79 ale propunerii tehnice, lista cu personalul calificat conform Legii nr. 333/2003, aceasta cuprinzând 97 de persoane propuse pentru prestarea serviciilor, număr mai mare decât cel avansat de autoarea contestației. Criticile cu privire la validitatea declarațiilor de disponibilitate ale domnilor ...., lipsa avizelor port armă, prezentate exclusiv pe calea concluziilor scrise, nu vor face obiectul analizei Consiliului. Contestatoarea nu poate profita de studiul dosarului pe care îl efectuează la Consiliu pentru a veni, pe calea concluziilor scrise, cu prezentarea criticilor vizavi de o nerespectare a cerințelor în privința Pagina 23 din 28

cărora în cuprinsul contestației nici măcar nu s-a afirmat că nu se respectă. Chiar dacă legiuitorul a prevăzut posibilitatea ofertanților de a avea acces la dosarul achiziției publice, acest lucru nu se constituie într- un motiv de derogare de la caracterul imperativ al termenului în care trebuie invocate neregularităţile procedurii de atribuire. Doar contestația este actul juridic ce învestește Consiliul și stabilește limitele de analiză în sarcina acestuia, astfel încât formularea de critici noi, prin intermediul concluziilor scrise, nu răspunde exigențelor procedurale menționate anterior. Mai mult, aceste motive de contestare noi, (nereguli nou – invocate) sunt vădit inadmisibile, în lumina dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Așadar, cum în cuprinsul contestației, aceste critici nici măcar nu au fost amintite, nu pot fi acceptate ca o dezvoltare a motivelor de nelegalitate sesizate prin actul de învestire, acestea depăşind cadrul procesual cu care Consiliul a fost învestit. Față de situația că informațiile concrete au fost obținute în urma studierii dosarului achiziției la Consiliu, se reține că motivarea contestaţiei sau soluţionarea ei nu trebuie să depindă de eventuala acceptare a cererii de studiere a dosarului. Cu alte cuvinte, legea este astfel construită încât o contestaţie trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate şi netemeinicie a actelor atacate – motivele pe care se bazează calea de atac –, iar nu să fie o formă fără fond, motivată pe parcursul procesului, în urma accesului la dosarul achiziţiei publice. Contestaţia este şi rămâne o cale de atac independentă de studierea dosarului cauzei de către părţi. În contextul dat, cu luarea în considerare a celor reclamate de ...., nu se constată nelegalitatea actelor întocmite de către autoritatea contractantă, susținerile expuse pe parcursul contestației neavând forța juridică de a infirma cele stabilite la nivelul raportului procedurii în raport de oferta ..... Trebuie subliniat că analiza actului atacat al autorității contractante, din punctul de vedere al legalității și temeiniciei, s-a efectuat prin prisma motivelor invocate de societatea contestatoare, în acord cu principiul disponibilității care guvernează și procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului [art. 9 alin. (2) C. proc. civ. - obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților]. Întrucât criticile petentei referitoare la oferta ...., desemnată câștigătoare, sunt neîntemeiate, Consiliul nu va mai proceda la analizarea celor formulate de către .... cu privire la oferta clasată pe locul imediat superior celui ocupat de contestatoare, deoarece, oricare ar fi rezultatul analizei, acesta nu va profita contestatoarei, fiind astfel lipsite de interes. Stabilind că nu există motive pentru infirmarea actelor autorității contractante se impune respingerea contestației, ca nefondată. Pagina 24 din 28

Față de cele reținute cu prilejul examinării contestației, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de .... în dosarul nr. ..../2022. Se observă că ...., în calitate de societate intervenientă, a solicitat obligarea .... la achitarea cheltuielilor de judecată generate de acest litigiu, avansând suma de 2.827,44 lei, pentru care a fost depusă factura nr. .... și confirmarea plății către ...., datată 04.07.2022. Vizavi de o astfel de cerere, ea se supune dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 care dispun: Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Fundamentul suportării cheltuielilor de judecată rămâne culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare, iar intervenientul accesoriu este parte câștigătoare atunci când contestația este respinsă, contestatorul aflându-se în culpă procesuală nu doar față de autoritatea contractantă, ci și față de intervenient. În sensul celor arătate este și Decizia Curții constituționale nr. 463 din 28 iunie 2016: 24. [...] Curtea reține că art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă determină debitorul obligației de plată a cheltuielilor de judecată (partea care pierde procesul) și creditorul obligației având ca obiect cheltuielile de judecată (partea care câștigă), înlocuind formularea codului anterior din 1865 de "parte căzută în pretenții". Această diferență terminologică nu schimbă însă cu nimic fundamentul suportării cheltuielilor de judecată, care rămâne culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare. Buna-credință a părții care a pierdut procesul nu justifică exonerarea ei de plata cheltuielilor de judecată. Din acest punct de vedere, între partea care a obținut câștig de cauză, dreptul ei fiind recunoscut prin hotărâre, și partea care acceptă judecata și pierde procesul, riscul acestei situații trebuie să fie suportat de această din urmă parte care, prin comportamentul său, chiar dacă nu a fost de rea-credință, a obligat pe partea potrivnică câștigătoare să angajeze cheltuielile din proces. Așa fiind, textul criticat induce o culpă procesuală în sarcina celui care, prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul și cu ocazia desfășurării procesului. Întrucât cererea de intervenție a fost admisă pe fond, aceasta are valoare de câștigare a procesului de către intervenient și prin urmare, se impune a beneficia de rambursarea cheltuielilor mai cu seamă că există un precedent multiplu al Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul acordării cheltuielilor către intervenienții accesorii (Decizia nr. 4240 din 6 decembrie 2018, Decizia nr. 1872 din 23 octombrie 2019, Decizia nr. 3878 din 24 iulie 2020, Decizia nr. 985 din 11 mai 2021, Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021). Astfel, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, .... va fi obligat să plătească .... suma de 2.827,44 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Din examinarea contestației secunde (dosar nr. ..../2022) rezultă faptul că autoarei acesteia este nemulțumită de decizia comisiei de evaluare de stabilire a clasamentului, .... considerând că ofertantul .... Pagina 25 din 28

nu respectă prevederile Codului Muncii și nivelurile minime de salarizare stabilite de legislația incidentă, promovând un calcul despre care apreciază că este în acord cu dispozițiile legale. Despre structura tarifului privind salarizarea prezentată de ...., Consiliul a concluzionat, cu prilejul analizei acelorași critici formulate de prima contestatoare, fără a mai relua în cele urmează considerentele de mai sus, că au fost luate în calcul sporurile aferente prevăzute de Codul Muncii, precum și contribuțiile prevăzute de legislația incidentă. Notabil este faptul că ofertantul câștigător a propus un tarif cost salarial (fără celelalte cheltuieli) de 18,18

lei/oră/agent, în timp ce contestatoarea a propus un tarif de 18,19 lei/oră/agent, diferența dintre cele două tarife fiind sub 1 leu, mai exact de 0.01 lei. De altfel și între tarifele totale/oră/agent (cuprinzând și cheltuielile directe, indirecte și profitul) ale celor două societăți există o diferență foarte mică, de 0,08 lei (.... - 18,40 lei/oră/agent, .... - 18,48 lei/oră/agent). Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că ambii ofertanți au avut în vedere salariul minim pe economie garantat în plată, stabilit prin HG nr. 1071/2021, dar și toate celelalte categorii de cheltuieli stabilite de Codul muncii și legislația incidentă. Așadar, apar lipsite de orice rațiune susținerile contestatoarei privind nerespectarea dispozițiilor legale incidente, în condițiile în care tariful său orar este cu doar 0,08 lei mai mare decât cel al ofertantului câștigător. Și în privința fondului de handicap, contrar aprecierilor contestatoarei, .... a făcut dovada (prezentând extrase REVISAL, certificate de încadrare în grad de handicap, certificat de cazier fiscal și certificat de atestare fiscală care atestă lipsa datoriilor la bugetul de stat), cum mai sus s-a arătat, că are angajate persoane cu handicap, în procent de 4% din totalul numărului de angajați. Relativ la prezentarea Declarației 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat, separat de faptul că nu a fost solicitată la nivelul documentației o astfel de declarație, certificatul de atestare fiscală, datat 02.03.2022, prezentat de ...., printre documentele propunerii financiare, reprezintă dovada privind lipsa datoriilor bugetare. Respinsă va fi și critica privind utilizarea convențiilor în prețul ofertat, dat fiind că din documentele ofertei nu reiese că .... beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002, tariful ofertat nefiind diminuat urmare a invocării convențiilor încheiate cu agențiile județene de ocupare a forței de muncă. Pe cale de consecință, nici critica privind lipsa includerii cheltuielilor cu cazarea, deplasarea, delegarea pentru persoanele încadrate în muncă prin convenții nu poate fi validată. Cele de mai sus dovedesc caracterul pur speculativ al criticilor formulate. Sunt speculative și criticile legate de cheltuielile directe și indirecte, tariful ofertat de .... incluzând cheltuieli directe în sumă de 0,1115 Pagina 26 din 28

lei/oră/agent, detaliate după cum urmează: uniforma de lucru, echipamente de lucru – spray, baston…registre de pază, telefonie mobilă, medicina muncii, precum și cheltuieli indirecte în sumă de 0,1006 lei/oră/agent. În privința prezentării documentelor doveditoare pentru aceste categorii de cheltuieli, se impune precizarea că nu a fost trasată în sarcina ofertanților o astfel de obligație, pe de parte, iar pe de altă parte, Consiliul nu apreciază necesară o justificare în acest sens față de criticile formulate. Motivele de contestare noi, (neregulile nou – invocate), invocate la data de 11.07.2022, pe calea concluziilor scrise, sunt vădit inadmisibile, în lumina dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, fiind valabile considerentele expuse în cele ce preced cu prilejul analizei efectuate asupra celor criticate, pe aceeași cale, de către autoarea primei contestații. În considerarea celor evocate, Consiliul determină că în mod legal autoritatea contractantă a admis și declarat câștigătoare oferta ...., neexistând motive pentru infirmarea acestei măsuri, pentru anularea raportului procedurii prin care a fost stabilit rezultatul procedurii și nici pentru obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei. Astfel fiind, Consiliul va respinge ca nefondată și contestația ..... Față de cele reținute cu prilejul examinării contestației, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de .... în dosarul nr. ..../2022. Se observă că ...., în calitate de societate intervenientă, a solicitat obligarea .... la achitarea cheltuielilor de judecată generate de acest litigiu, avansând suma de 2.827,44 lei, pentru care a fost depusă factura nr. .... și confirmarea plății către ...., datată 04.07.2022. Cererea de suportare a cheltuielilor va fi admisă pentru considerentele expuse în cele ce preced cu ocazia soluționării solicitării din dosarul nr. ..../2022. Astfel, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, .... va fi obligat să plătească .... suma de 2.827,44 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de .... și ...., în contradictoriu cu ...., în calitate de autoritate contractantă. Pagina 27 din 28

Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul de procedură civilă, încuviințează în principiu cererile de intervenție formulate de .... și în temeiul art. 67 din același act normativ, le admite. În baza art. 26 alin. (9) din lege, obligă .... la plata către .... a sumei de 2.827,44 lei și .... la plata către .... a sumei de 2.827,44 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Redactată în 6 (șase) exemplare, conține 29 (douăzeci și nouă) pagini Pagina 28 din 28