Decizie CNSC BO2022_2038

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. .... Data: ...... Prin contestația nr. .... înregistrată la CNSC cu nr. ..., depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., str. ...., ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având cod fiscal RO ........., reprezentată legal de Director General .... și convențional prin ..., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., str. ...., împotriva documentației de atribuire privind procedura simplificată, online, organizată de ........., cu sediul în localitatea ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, pentru atribuirea contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Eficientizarea, modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public în .........”, cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: I. Admiterea contestației și obligarea autorității contractante de a dispune măsuri de remediere a aspectelor sesizate îin sensul solicitat; II. Obligarea autorităţii contractante la stabilirea unui nou termen de depunere și deschidere a ofertelor, care să fie stabilit nu mai devreme de 20 de zile de la data postării în SEAP a respectivelor măsuri de remediere; III. În temeiul art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, în scopul prevenirii unei pagube iminente, admiterea cererii de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii. Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr. ..., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., ..., ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CIF RO ........., reprezentată legal de ........., împotriva documentației de atribuire privind procedura simplificată, online, organizată de ........., cu sediul în localitatea ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, pentru atribuirea contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Eficientizarea, modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public în .........”, cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: (1) Anularea în parte a documentaţiei de atribuire, respectiv a Caietului de Sarcini sub aspectul: Pagina 1 din 41

a.cerinţei nr. 6.5.2.1. lit. a) privind experienţa profesională generală de minim 15 ani a responsabilului care asigură protecţia şi securitatea muncii ca fiind o cerinţă restrictivă; b.cerinţei nr. 6.5.2.1. lit. b) privind experienţa profesională generală de minim 5 ani a inginerului/subinginerului cu gradul minim IIA, autorizat ANRE conform Ordinului ANRE, ca fiind o cerinţă restrictivă; c.cerinţei nr. 6.5.2.1. lit c) privind experienţa profesională generală de minim 5 ani a inginerului/subinginerului cu gradul mini IIIB, autorizat ANRE conform Ordinului ANRE, ca fiind o cerinţă restrictivă; (2) Anularea în parte a cerinţei din Fişa de date, respectiv punctul III.1.3.a privind capacitatea profesională sub aspectul: a.Caracterului restrictiv al numărului de contracte impus a fi prezentat cu titlu de experienţă similară, respectiv 3 contracte; b.Caracterului nelegal al cerinţei privind experienţa similară, în sensul în care se solicită prezentarea a 3 contracte finalizate („duse la bun sfârşit") care să aibă o valoarea cumulată de minim 13.000.000 lei fără TVA; (3) Anularea în parte a Fişei Tehnice nr. 1 prin raportare la caracterul restrictiv al unor cerinţe al acesteia, respectiv: a.„Temperatura de culoare impusă contravine ghidului de finanţare" - cerinţa este restrictivă şi are rolul de a favoriza anumiţi contractanţi prin încălcarea tratamentului egal; b.„Diferenţa de culoare între echipamente diferite de 4 pasi MacAatlam" - cerinţa este restrictivă, nu se prezintă relevanţa acesteia în economia proiectul şi are drept unic scop orientarea procedurii spre un anumit producător; c.Impunerea unor dimensiuni maxime şi a unor greutăţi maxime a corpurilor de iluminat - cerinţa este restrictivă, în condiţiile în care montajul corpurilor de iluminat se realizează pe stâlpi de beton; d.Supraevaluarea protecţiei la supra tensiuni; (4) Anularea în parte a Fişei Tehnice nr. 2 prin raportare la caracterul restrictiv al unor cerinţe al acesteia şi a încălcării tratamentului egal, respectiv: a.Impunerea elementelor Hardware obligatorii, iar nu a unor funcţiuni necesar a fi îndeplinite de către ofertanţi; b.Impunerea securizării prin cod PIN, iar nu formularea unei cerinţe privind asigurarea securităţii care să permită accesul la procedură şi operatorilor economici care utilizează tehnologii diferite pentru acelaşi obiectiv; c.Impunerea integrării automate prin cod QR, limitându-se accesul operatorilor economici care folosesc tehnologii diferite pentru acelaşi scop; d.Impunerea prezentării unor fişe tehnice pentru senzori meteo, deşi instalarea unor astfel de senzori nu face obiectul procedurii; e.Impunerea conectării la reţea printr-un dispozitiv USB Dongle (specific anumitor producători), iar nu dovedirea funcţionalităţii, respective a posibilităţii de control şi monitorizare de la distanţă; (5) Anularea Fişelor Tehnice nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 şi 12 prin raportare la încălcarea principiului tratamentului egal, în sensul în care acestea prezintă specificaţii tehnice ale unui anumit producător; Pagina 2 din 41

(6) Obligarea autorităţii contractante la luarea tuturor măsurilor de remediere în vederea eliminării din cadrul documentaţiei de atribuire a cerinţelor restrictive menţionate anterior; (7) În subsidiar, în eventualitatea în care Consiliul va considera că nu este posibilă remedierea documentaţiei de atribuire, contestatorul solicită anularea procedurii de atribuire; (8) Suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 şi urm. din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațile de față, prin care SC ......... SA și SC ......... SRL reclamă documentația de atribuire, opinând că o parte din cerințele acesteia sunt restrictive, încălcându-se astfel principiul tratamentul egal şi al proportionalității. În ce privește contestația formulată de SC ......... SA, contestatorul învederează următoarele: Prin prezenta contestaţie, se urmăreşte eliminarea, respectiv modificare unor cerinţe nelegale regăsite în documentaţia publicată de autoritate, contestatorul apreciind că prin modalitatea de redactare a documentaţiei s-au încălcat o serie de principii susţinute de legislaţia privind achiziţiile publice, respectiv principiul tratamentului egal, al transparenţei şi al proporţionalităţii. Contestatorul solicită eliminarea cerinţei de la pagina 65 din Caietul de sarcini privind obligativitatea ca vizita amplasamentului lucrărilor să se desfășoare în primele 4 zile lucrătoare de la publicarea invitației de participare, cu precizarea că nu vor fi acceptate și alte vizite suplimentare de amplasament. Se arată de către contestator că impunerea vizitei de amplasament într-un termen atât de scurt este restrictivă și lipsită de sens și nu se poate invoca în mod justificat o necesitate a acestei cerinţe sau o legătură directă sau indirectă cu necesitățile justificate și rezonabile ale autorității contractante. Contestatorul opinează că interesul autorității contractante este să primească cât mai multe oferte competitive. Impunerea unui termen atât de scurt pentru vizita de amplasament este restrictivă în accepțiunea contestatorului și se contrazice cu menţiunea din fișa de date de la pag. 8 "Ofertantul poate să viziteze amplasamentul pentru a obţine datele necesare pentru elaborarea ofertei". Contestatorul solicită eliminarea cerinței din cadrul paginii 17 din Caietul de Sarcini privind asumarea prin semnătură a autorizării traducătorului. Se apreciază de către contestator că și această cerinţă încalcă principiul proportionalității, este restrictivă și lipsită de sens juridic și nu se poate invoca în mod justificat o necesitate a acestei cerinţe sau o legătură directă sau indirectă cu necesitățile justificate și rezonabile ale autorității contractante. Pagina 3 din 41

În referire la solicitarea de la pag. 17 din Caietul de sarcini privind depunerea la documentaţie a autorizării traducătorului asumată prin semnătură "Conform cu originalul", contestatorul apreciază că cerinţa are efectul de a îngreuna procesul de întocmire a ofertelor și să încarce ofertele cu documente care nu sunt concludente. Se arată că toate traducerile autorizate poartă ștampila și semnătura traducătorului, precum și numărul de autorizație; aceste informaţii sunt publice și pot fi verificate. Contestatorul este de părere că în cadrul unei documentaţii de licitație pot exista documente traduse de mai mulţi traducatori autorizați, sau pot exista documente mai vechi traduse de persoane autorizate cu care s-a pierdut legătură, sens în care solicită eliminarea cerinţei de prezentare a Autorizării traducătorului pentru documentele emise în altă limbă. În legătură cu argumentele de mai sus, contestatorul invocă următoarele temeiuri legale apreciate a fi încălcate de autoritatea contractantă: Articolul 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 care impune ca specificaţiile tehnice să permită accesul operatorilor economici la procedura de achiziţie şi să nu aibă efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurenţă a achiziţiilor publice. Din jurisprudența CJUE și din însași Directivă se reţin cu precădere două aspecte relevante în speţa de față: Maniera transparentă - astfel autoritatea contractantă trebuia să acţioneze transparent și să detalieze și motiveze alegerea și impunerea unei specificaţii tehnice - simpla impunere fără motivare încălcând obligaţia de transparență; Maniera proporţională - principiul proportionalității impune autorității să aleagă numai acele cerinţe/limitări care să asigure un echilibru între necesitatea autorității contractante și liberul acces la procedură. În acelaşi sens se pronunţă și art. 49 din Legea 98/2016: Art. 49 Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională. De asemenea, contestatorul susține că au fost încălcate și norme prevăzute de HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie pubiică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, după cum urmează: ART. 20 (2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Contestatorul invocă inclusiv încălcarea principiului proporționalității din art. 2 alin. 2 litera e din Legea 98/2016: ART. 2 (2) Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii sunt: e) proporționalitatea: Principiul proporţionalităţii presupune corelarea dintre: - necesităţile autorităţii contractante; Pagina 4 din 41

- obiectul contractului de achiziţie publică; - cerinţele care trebuie îndeplinite de ofertanţi pentru satisfacerea necesităţilor autorităţii contractante. Principiul proporţionalităţii presupune ca: - măsurile luate de instituţii nu trebuie să depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite; - în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite; Efectul acestui principiu constă în faptul că se asigură definirea şi derularea unei proceduri corecte de atribuire în raport cu ofertanţii. Contestatorul redă exemple de încălcări ale acestui principiu identificate în practica judiciară din ţară: - solicitarea de resurse umane, utilaje sau echipamente fără relevanţă pentru buna execuţie a contractului de achiziţie publică sau într- un număr excesiv; - descrierea unor specificaţii tehnice proprii unor produse ce depăşesc necesităţile autorităţii contractante; - cererea de prezentare a unor garanţii inadecvate riscului implicat de atribuirea şi executarea corespunzătoare a contractului. Se arată că prin introducerea specificaţiilor tehnice enumerate anterior au fost încălcate principiile nediscriminării, al tratamentului egal, al transparenței și al proporţionalităţii. Impunerea fără justificare tehnică a unei anumite cerinţe tehnice care nu se justifică din punct de vedere al performanței sau din alte necesități de ordin tehnic reprezintă în opinia contestatorului o lipsă de transparență și se încalcă principiul proporționalității. De asemenea, contestatorul subliniază că autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publicăce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. Articolul 172 (3) Autoritatea contractantă stabileşte numai cerinţe de participare care sunt necesare si adecvate pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică si financiară si competentele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit. (5) Toate cerinţele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie oublică/acordului-cadru si să fie proporţionale prin raportare la obiectul acestuia. Articolul 178 (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziţiei cerinţe privind capacitatea tehnică si profesională care sunt necesare si adecvate pentru a se asigura că operatorii economici deţin Pagina 5 din 41

resursele umane şi tehnice şi experienţa necesare pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. Contestatorul solicită eliminarea cerinţei privind autorizarea ANRE privind RTE. Referitor la cerinţa de la punctul 6.5.2.1 din Caietul de sarcini privind personalul de specialitate minim, contestatorul arată că la punctul B este solicitat Responsabil tehnic cu execuţia (RTE) - atestat în domeniul electric, conform Ordin ANRE. Având în vedere că autorizarea Responsabililor tehnici cu execuţia nu mai este în sarcina ANRE, iar aceştia sunt autorizați de către Inspectoratul de Stat în Construcții, contestatorul solicită modificarea în Responsabil Tehnic cu Execuţia autorizat ISC în domeniul 8.1 Reţele electrice. Se menționează că autorizarea RTE pentru domeniile 6.1 Instalații electrice și 8.1 Reţele electrice se realizează conform Ordinului MDRAP nr. 1895/2016 privind aprobarea Procedurii privind autorizarea si exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor de construcții de către ISC. Autorizarea ANRE pentru specializarea RTE nu mai este valabilă conform legii. Ordinul 1895/2016 a înlocuit Ordinul nr. 777 din 26 mai 2003 pentru aprobarea reglementării tehnice „îndrumător pentru atestarea tehnico- profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii" și conform Ordinului 1895/2016 procedura de atestare privind RTE nu se mai face de către ANRE, astfel că în opinia contestatorului solicitarea este una nelegală și nesincronizată legislaţiei actuale. Contestatorul solicită eliminarea, respectiv modificarea următoarelor cerinţe tehnice nelegale: Se precizează că în cadrul Proiectului Tehnic nr. 126 întocmit de SC Proex Instal Consulting SRL Călărași, există o serie de cerinţe și specificaţii tehnice, care cumulate sunt menite să restrângă accesul la prezenta procedură, și să favorizeze doar anumiţi producători/furnizori de echipamente de iluminat public, astfel: Pentru sistemul de telegestiune propus în cadrul proiectului tehnic sunt o serie de cerinţe, ba chiar imagini (pag. 96 - 101) - ale produselor care indică un singur producător, și anume E-Save, aspect care încalcă legea și restrânge în mod nelegal concurența. În legătură cu acest sistem de telegestiune, contestatorul solicită eliminarea/modificarea următoarelor cerinţe: A. Impunerea frecvenței radio de comunicaţie 2.42 - 2.48 GHz între controlerele inteligente și Gateway. Contestatorul menţionează că pe piaţa de sisteme de telegestiune există mai multe modalități de comunicaţie fără fir atât radio cât și GSM. De altfel pe piaţa sistemelor de telegestiune fiecare producător își stabilește frecvența de comunicaţie radio în gama de frecvențe ultraînalte, asigurând aceleaşi funcționalități și elemente de securitate ca cele ale frecvenței 2.42 - 2.48 GHz impusă. Contestatorul solicită eliminarea impunerii cerinței frecvența radio de comunicaţie 2.42 - 2.48 GHz și acceptarea comunicaţiei GSM și radio în frecvențele proprii fiecărui producător, cu respectarea cerinţelor de securitate din documentaţia de atribuire. B. Crearea automată a unei reţele de tip "MESH". Pagina 6 din 41

Contestatorul face mențiunea că stabilirea tipului de reţea "MESH", "STAR", etc., în cazul sistemelor de telegestiune cu comunicaţie radio, se face în baza unui plan radio care ține cont de particularitățile amplasamentului (existența copacilor, a clădirilor sau distanțele între elementele de comunicaţie). Se reține că în cadrul Proiectului Tehnic nu a fost întocmit un astfel de plan radio, în schimb sunt impuse topologia reţelei, frecvența de comunicaţii, etc., motiv pentru care contestatorul solicită renunţarea la cerinţa de creare automată reţea de tip "MESH" și acceptarea de topologii asumate de fiecare producător în parte, cu respectarea funcționalităților solicitate prin documentaţia de atribuire. C. Securizarea dispozitivului printr-un cod PIN. Față de această cerință, contestatorul solicită acceptarea și a altor metode de securizare, pentru sistemul de telegestiune (ca de exemplu utilizarea de user și parolă alfanumerică), care au aceeaşi funcţionalitate și sunt utilizate de majoritatea furnizorilor de sisteme de telegestiune. Acesta susține că o parolă alfanumerică poate fi superioară din punct de vedere al securității cibernetice, unui cod PIN. D. Solicitarea de controler inteligent cu senzor de mişcare incorporat. Contestatorul opinează că această soluţie tehnică este specifică producătorului E-Save, pe piaţă existând soluţii echivalente cu senzori de mişcare montați la partea inferioară a aparatului de iluminat, prin intermediul prizelor standardizate, separaţi de controllerul inteligent care se montează la partea superioară. Această soluţie are funcţionalitate identică cu cea solicitată în documentaţia de atribuire. În acest context, petentul solicită renunţarea la cerinţa de controler inteligent cu senzor de mişcare încorporat, și acceptarea de soluţii echivalente cu senzor de mişcare montat la partea inferioară separat de controlerul inteligent. E. Concentratorul de date (gateway) va trebui să asigure afişare și control prin intermediul unui ecran de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu. Având în vedere că această combinaţie de specificaţii poate fi regăsită doar în portofoliul unui singur producător de sisteme de telegestiune, contestatorul solicită acceptarea de variante cu funcţionalitate similară pentru sistemul de Telegestiune. De exemplu, există soluţii moderne care permit realizarea comunicaţiei între controlerul inteligent al fiecărui aparat de iluminat și server fără a necesita existența unui Gateway. Rolul unei stații de bază (gateway) este acela de a realiza comunicarea între echipamentele din câmp și server, prin intermediul diverselor sisteme de comunicaţie (fibră optică, GSM, etc.). Contestatorul subliniază că existența sau nu a unui ecran tactil, modul de alimentare și chiar consumul raportat la economia de energie rezultată în urma înlocuirii aparatelor de iluminat, sunt ¡relevante în funcţionarea sistemului, având în vedere că această stație de bază poate fi accesată prin intermediul aplicaţiei de telegestiune de oriunde prin intermediul unui calculator, laptop, tabletă sau telefon mobil. În acest sens, contestatorul solicită acceptarea de soluţii echivalente la Gateway-ul cu ecran tactil al producătorului E-Save. Pagina 7 din 41

F. Un gateway va putea monitoriza și controla până la 250 corpuri de iluminat. Contestatorul afirmă că această cerinţă este extrasă din fișele tehnice ale producătorului E-Save; astfel că revine la ideea că proiectantul nu a pus la dispoziţia potenţialilor ofertanţi un plan radio din care să rezulte clar modul de amplasare al staţiilor de bază și posibilitatea de comunicaţie cu toate elementele de control din câmp. Se reține că în cadrul proiectului sunt propuse 2279 de puncte luminoase controlate prin telegestiune și 10 Gateway. Contestatorul se întreabă dacă fără un plan radio își poate asuma proiectantul comunicaţia pentru toate echipamentele? În acest context, petentul solicită acceptarea de soluţii de comunicaţie proprii fiecărui producător fără a restricţiona prin impunerea de frecvență, topologie sau număr de echipamente care pot fi controlate, atât timp cât ofertanții își asumă funcţionalitatea sistemului în condiţiile impuse de situația din teren. G. Temperatura de funcţionare cuprinsă între -40°C - max. 85°C pentru sistemul de telegestiune - monitorizare și control punct luminos. Contestatorul înţelege că în ultima vreme temperatura medie este în creştere, dar o temperatură de +85°C este de-a dreptul apocaliptică în opinia sa având în vedere că temperatura maximă înregistrată oficial în România a fost de +44.5°C (la Ion Sion (judeţul Brăila), pe 10 august 1951. Astfel, contestatorul solicită renunţarea la cerinţa de temperatură de funcţionare cuprinsă între -40°C - max. 85°C pentru sistemul de telegestiune - monitorizare și control punct luminos. Contestatorul invocă nelegalitatea cerinţei privind temperatura de lucru: -40°C÷ + 85°C pentru aparatele de iluminat (punctul 1.6 din fișele tehnice) și acceptarea unei temperaturi de lucru: -40°C÷ + 50°C. Se apreciază că cerinţa iniţială este restrictivă și fără temei, autoritatea neavând competența de a stabili aspecte meteorologice și de a aprecia limite și a nega o realitate istorică și un record înregistrat și recunoscut. Contestatorul arată că aparatele de iluminat stradal au ca principală caracteristică funcţionarea pe timpul nopţii. Astfel, nu se poate justifica cumulul de căldură extern cu cel emanat de către aparat în condiţiile în care aparatele de iluminat nu sunt concepute a funcţiona în timpul zilei (când căldură atinge maximele de temperatură). Totodată, contestatorul susține că nu se poate lua în considerare temperatura maximă la nivelul asfaltului în condiţiile în care aparatul de iluminat este suspendat în aer pe stâlpul său de susţinere și se află astfel la peste 4 metri deasupra solului. Contestatorul anexează decizia nr. ... a Curţii de Apel ... care obligă autoritatea .... la refacerea documentaţiei de atribuire cu aceleaşi specificaţii menţionate mai sus. Deopotrivă, contestatorul solicită modificarea acestor cerinţe în vederea impunerii doar a funcționalităților sistemului de telegestiune a iluminatului, fără a indica anumite cerințe/tehnologii specifice anumitor producători și mai mult fără a indica și impune un anumit producător. În continuare petentul indică următoarele prevederi legale: Articolul 50 Pagina 8 din 41

(1) Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici. Art. 155 (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. Art. 156 (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Contestatorul este de părere că, pentru evitarea oricărei confuzii, autoritatea avea obligaţia de a pregăti o documentaţie clară, care să nu genereze interpretări. Altfel, modul în care a fost redactată documentaţia şi modul în care se insistă, prin solicitările de clarificări, asupra unor detalii - evident eronate - din această documentaţie, pot conduce în opinia contestatorului la concluzia că se urmăreşte impunerea unei cerinţe vădit discriminatorie. Se arată că legea prevede expres posibilitatea eliminării oricăror specificaţii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anunţul de participare, din documentaţia de atribuire sau din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, conform art. 34 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 101/2016. Contestatorul punctează faptul că nediscriminarea este unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, astfel că în aplicarea acestui principiu, trebuie respectate următoarele reguli: - autoritatea contractantă nu trebuie să discrimineze potenţialii ofertanţi pe baza unor motive nejustificate şi nu trebuie să includă specificaţii tehnice care ar putea favoriza un anumit ofertant; - autoritatea contractantă trebuie să evite stabilirea de cerinţe de calificare care să favorizeze anumiţi participanţi la procedura de achiziţie publică; - autoritatea contractanta trebuie să evite practicile de favorizare a unui ofertant prin stabilirea de condiţii discriminatorii. Este evident pentru contestator că prin impunerea acestor cerinţe, se încalcă articolul 49 din Legea 98/2016: „Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională. De asemenea, în art. 78 alin. (3) din Legea 98/2016, este reglementată obligaţia autorităţii contractante de a indica reguli obiective şi nediscriminatorii în anunţul de participare: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare criteriile sau regulile obiective Pagina 9 din 41

şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice, numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte în etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim." Se reține de către petent că prin această cerinţă se denaturează, în mod evident, concurenţa; autoritatea contractantă, prin inserarea acestei condiţii discriminatorii, pe lângă faptul că a favorizat un participant la procedura de atribuire, în mod indirect, a ales şi câştigătorul procedurii. Contestatorul subliniază că prin inserarea unei condiţii pe care o îndeplineşte un singur producător, se încalcă în mod flagrant atât principiul nediscriminării, cât şi principiul tratamentului egal. În atare condiţii, organizarea prezentei proceduri de achiziţie publică este una pur formală, numai pentru a se crea iluzia unei proceduri publice şi transparente. Se menționează de către contestator că aceste abuzuri au fost reţinute şi în hotărâri pronunţate de către CNSC în materie: „CNSC apreciază că, prin impunerea acestui mod de participare ia procedură, autoritatea contractantă aduce în mod vădit atingere atât scopului OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, de promovare a concurenţei între operatorii economici, Ghid de bune practici - Culegere de speţe în domeniul achiziţiilor publice 114 cât şi principiilor legale al nediscriminării şi tratamentului egal, care guvernează atribuirea oricărui contract de achiziţie publică. CNSC punctează că, deşi nu este interzisă gruparea mai multor tipuri de servicii într-un singur contract, dacă această grupare determină anumite îngrădiri pentru operatorii economici interesaţi în participarea ia procedură, ea devine abuzivă şi contrară principiilor şi scopurilor de la art. 2 din OUG nr. 114/201150. Faptul că autoritatea contractantă însăşi arată că SC ... SA (actualul prestator de Unii analogice) este într-un oarecare avantaj, avantaj pe care CNSC nu îl poate reţine ca fiind oarecare, ci unul evident şi determinant în condiţiile în care operatorul economic menţionat este singurul furnizor de linii închiriate analogice din România, iar ceilalţi operatori economici care oferă astfel de servicii trebuie să preia de la .. contra cost, accesul la bucla locală de abonat. Acest aspect, dublat de nedivizarea pe loturi a contractului, nu poate avea decât un singur rezultat, mai mult decât previzibil, şi anume atribuirea acordului-cadru către SC ... SA, operator economic care, pe de o parte, poate oferi întreaga gamă de servicii, iar, pe de altă parte, în cazul liniilor închiriate analogice, preţul oferit va fi unul de furnizor, suspiciunea contestatorului în sensul intenţiei autorităţii contractante de a favoriza un anumit operator economic fiind, în situaţia dată, îndreptăţită." (Textul integral al deciziei este disponibil la adresa: ...). Contestatorul arată faptul că nu au fost respectate prevederile legale imperative, prevăzute în Legea nr. 98/2016 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice, după cum urmează: ART. 2 (2) Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; Pagina 10 din 41

Astfel cum CJUE a statuat deja, contestatorul susține că principiile egalităţii de tratament, nediscriminării şi transparenţei au o importanţă crucială în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice, având în vedere riscurile de discriminare legate fie de alegerea acestora, fie de modul lor de formulare (a se vedea, în ceea ce priveşte Directiva 2004/18, Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Ţările de Jos, C-368/10, EU:C:2012:284, punctul 62). Contestatorul invocă principiul egalităţii de tratament care figurează la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24, potrivit căruia autorităţile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi acţionează într-o manieră transparentă şi proporţionată. Tototadă, contestatorul arată că pentru soluţia integrată de iluminat cu LED și panouri fotovoltaice (SILPFV) există o serie de cerinţe restrictive, stabilite în mod nelegal, neproporțional și fără luarea în considerare a necesității și justificării: A. Clasa de protecție IP 67 pentru LED. Având în vedere că LED ul se montează în vârful stâlpului, petentul consideră exagerată cerinţa ca acesta să reziste la imersie temporară în apă de până la un metru. Contestatorul solicită adaptarea cerinţei la cele pentru aparatele de iluminat cu LED și anume grad de protecție min. IP66. B. Clasa de protecție IP 67 pentru controler de încărcare solară. Având în vedere că acest controler se montează fie în stâlp fie în zona panourilor solare, contestatorul apreciază că nu este necesar să reziste la imersie temporară în apă de până la un metru. Solicită petentul acceptarea unui grad de protecție de IP66. Pentru literele A și B, contestatorul solicită Consiliului să aibă în vedere următoarele aspecte: Gradul de protecție IP (engleza Ingress Protection Code) este stabilit de un standard internaţional (EN60529) ce clasifică și evaluează gradul de etanşeitate pentru carcase, dispozitive și aparate electrice împotriva pătrunderii particulelor solide (prima cifră) și împotriva pătrunderii lichidelor (a doua cifră). Gradul de protecție IP67 presupune protecţia la imersie temporară în apă. Contestatorul susține că cerința este eronată pentru aparate de iluminat stradal ce nu pot ajunge în situația de a fi imersate în apă. Acestea se montează pe stâlp. În continuare, petentul prezintă un extras din standardul SR EN 60529 ce indică faptul că un echipament ce a fost testat pentru gradul de protecție IP67, nu este testat implicit și pentru gradul de protecție IP66. Grade de protecţie împotriva pătrunderii apei, indicate prin a doua cifră caracteristică După instrucţiunea "Se înlocuieşte al şaptelea alineat prin următorul", se înlocuieşte textul prin următorul text nou: O carcasă căreia i s-a atribuit numai a doua cifră caracteristică 7 sau 8, este considerată inadecvată pentru expunerea la jeturi de apă (desemnată prin a doua cifră caracteristică 5 sau 6) şi nu necesită să fie conformă cu cerinţele pentru cifrele caracteristice 5 sau 6, cu excepţia cazului in care are codificare multiplă. O carcasă căreia i s-a atribuit numai a doua cifră caracteristică 9, este considerată inadecvată pentru expunerea Pagina 11 din 41

la jeturi de apă (desemnată prin a doua cifră caracteristică 5 sau 6) şi imersie în apă (desemnată prin a doua cifră caracteristică 7 sau 8) şi nu necesită să fie conformă cu cerinţele pentru cifrele 5, 6, 7 sau 8, cu excepţia cazului în care are codificare multiplă, după cum urmează: Extras din versiunea română a eratei europene EN 60529:1991/ A2:2013/AC: 2019-02. Contestatorul anexează prezentei cu titlu de practică judiciară extras din decizia CNSC nr. ...., în care Consiliul a decis ca în cazul echipamentelor electrice montate la înălțime nu se poate discuta de imersia lor, și nu sunt motive de impunere a gradului de protectie IP67. Pentru a demonstra că această cerinţă duce la restricționarea anumitor ofertanţi, în dezavantajul autorității contratante, care trebuie să propună contractului un număr cât mai mare de concurenţi, contestatorul prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa europeană și gradele de protecție ale acestora. Furnizor Gama Grad de protectie Protectie impact mecanic Philips Digistree t IP66 IK09 https://www.lightinB.philips.ro/prof/corpuri-de-iluminat- pentru- exterior/iluminat-stradal-si-iluminat-urban/corpuri-de- ilumínat- stradal-s¡-iluminat-urban/dísistreet/910925863563 EU/product Luma IP66 IK09 IK10 https://www.lighting.philips.ro/prof/corpuri-de-iluminat- pentru- exterior/iluminat-stradal-si-iluminat-urban/corpuri-de- iluminat- stradal-si-iluminat-urban/luma-gen2/910925866537 EU/product Unistree t gen 2 IP66 IK09 https://www.lightins.philips.ro/prof/corpuri-de-iluminat- pentru- exterior/iluminat-stradal-si-iluminat-urban/corpuri-de- iluminat- stradal-si-iluminat-urban/unistreet- gen2/910925865667 EU/product Lumistre etgen 2 IP66 IK08 https://www.lighting.philips.ro/prof/corpuri-de-iluminat- pentru- exterior/iluminat-stradal-si-Huminat-urban/corpuri-de- iluminat- stradal-si-iluminat-urban/iumistreet- gen2/910925865673 EU/product Schred er Ampera IP66 IK09 https://www.schreder.com/en/products/ampera-led-street- lifihtinR Axia 2 IP66 IK08/0 9/ 10 https://www.schreder.com/en/products/axia-2-outdoor-ied- lighting Voltana IP66 IK08 https://www schreder.com/en/products/voltana-street- luminaire CiviTEQ IP66 IK08 http://www.thomlighting.com/en/products/outdoor- lighting/road- liahtinB/CiviTEQ/civitea-small-street-comfort- optic/96665447 Dyana IP66 IK10 http;//www.thomlighting.corri/en/products/outdoor- lighting/road- liçhling/Dvana/dvana-led-bi-power-size-1/96260745 Pagina 12 din 41

Thorn Flow IP66 IK10 http://www.thornlighting.com/en/products/outdoor- lighting/road- lightine/Flow/fiow-narrow road-optic-lateral- mounting/96631017 Thorn IP66 IK 10 http://www.thomlighting.com/en/products/outdoor- lighting/road- lighting/Thor/thor-s-post-top-mounting-full-dome-street- comfort- optic/96630272

Elba Matrix IP66 IK08 https://www.elba.ro/produs/matrix-2-5-led/#matrix-2-5- 10-led- 600-xhp50-5700k-dim Criotek IP66 1K10 https://www.elba.ro/produs/criotek-hp-led/ffcriotek-01-hp- 16led- 4048lm-4000k-70cri-26-2w Delfin IP66 IK10 https://www.elba.rO/produs/delfin-03-3/#delfin-03-70 Sylvani a Zephyr LRG IP66 IK09 https://www.syivania-lighting.com/product/en- int/products/0049392/ ZODIAC SML 1P66 IK09 https://www.svlvania-lighting.com/product/en- int/products/0049918/ httos ://w ww.svlvan ia-liahti ne.com/Drod uct/en- SKYLINE STREET M 5 IP66 IK08 int/products/0066631/ GMR Aquilone A IP66 IK09 https://www.gmrenlights.com/download/EN/gmr-aquilone- a- datasheet.pdf Virgo B 400 IP66 IK10 https://www.gmreniights.com/download/EN/gmr-virgo-b- 400- datasheetjjdf Bega IP 65/66 IK10 https://s. bega.com/fp- 023658562550101931966531/media/oim/import/scr- lo¡7oxi/dokumente¿db/84247.db.en.pdf Siteco Streetlig ht 11 micro IP66 IK09 https://www.siteco.com/products/productfamilv-13- 14? cataloeue=uk en&cHash=95b0f3e4daa2db58dldeec354599d95 ItfproductTvpe GDS Talede IP66 IK08 https://gdslightinR.com/uploads/files/Talede Plus SLCS Sheet.pdf . Maximo IP66 IK09 https://BdsliBhtinR.com/uploads/files/MaXimo M Sheet.pdf C. Înălțimea totală de 4930 mm pentru stâlpul fotovoltaic. Contestatorul opinează că cerinţa este fără acordarea de marje de încadrare. Acelaşi lucru se aplică și pentru lungimea stâlpului sub pământ. D. Greutatea totală 110 kg. Nu este specificat dacă este greutatea maximă sau minimă. Contestatorul afirmă că pentru punctele C și D nu se justifică această cerinţă, nu se motivează această limitare tehnică, nu se indică care este efectul și necesitatea ca aceste înălțimi sau greutăți să fie de exact 4930 mm, respectiv 110 kg, fără a fi permisă nicio marjă. Contestatorul intuiește că proiectantul tehnic, ca și în cazurile indicate mai sus, a avut în vedere un anumit producător, aspect evident nelegal. Se arată că această cerinţă încalcă principiile și legislaţia astfel cum a indicat in curpinsul prezentei contestații. E. Având în vedere că sistemele fotovoltaice sunt propuse pentru iluminarea trecerilor de pietoni, contestatorul observă că nu au fost Pagina 13 din 41

prezentate în cadrul proiectului tehnic calcule luminotehnice cu sistemul LED de 200 Im/W, care să demonstreze încadrarea în clasele luminotehnice. Acesta apreciază că ofertanţii trebuie să aibă la dispoziţie mai multe detalii referitoare la sistemele LED de la trecerile de pietoni cum ar fi curba fotometrică, randamentul aparatelor precum și clasele luminotehnice în care se vor încadra. Se reține că pentru aparatele de iluminat sunt impuse puterile nominale la valori fixe, în Caietul de sarcini la pag. 19 și anume: 17.6W, 23.8W, 27.4W, 31.7W, 44.8W, 53.6W, 69.9W, 84.4W. Contestatorul subliniază că acest lucru face imposibilă utilizarea altor aparate de iluminat cu aceleaşi puteri, în afara celor utilizate în Proiectul Tehnic. Contestatorul solicită indicarea puterilor nominale ale aparatelor de iluminat din Caietul de sarcini ca fiind puteri maximale, sau puteri minimale. În cadrul fișei tehnice pentru aparate de iluminat stradal de la pag. 18 din Caietul de sarcini este solicitată protecție la supratensiune 12kV modul diferenţial, 12kV standard. De asemenea, contestatorul apreciază că cerinţa impusă este fixă și restrictivă pentru că protecția la supratensiune de 12kV nu este comună la furnizorii consacraţi de aparate de iluminat, protecțiile standard fiind de 6kV sau 10kV. În acest sens, petentul solicită indicarea protecţiei la supratensiune de 12kV ca fiind valoarea maximală. F. În ce privește solicitarea de la pag. 20 privind depunerea de mostre funcţionale ale aparatelor de iluminat propuse, care să respecte toate caracteristicile prevăzute în Caietul de sarcini și Proiectul tehnic, pentru fiecare putere rezultată din calculul luminotehnic, până cel târziu la data și la ora limită de depunere a ofertelor, Contestatorul opinează că cerinţa este restrictivă având în vedere termenul scurt între postarea anunţului (04.08.2022) și termenul de depunere a ofertelor (26.08.2022). Comandarea mostrelor pentru cele opt aparate de iluminat cu puteri diferite indicate în documentaţia de atribuire presupune in opinia contestatorului, întâi efectuarea calculelor luminotehnice, configurarea aparatelor de iluminat conform cerinţelor din documentaţia de atribuire și lansarea comenzilor. Chiar dacă aceste comenzi ar fi date fix în data în care a apărut anunţul de participare, un termen de livrare de doar 3 săptămâni în condiţiile actuale (criza componente electronice, război, perioada de vacanțe) este imposibil de respectat chiar și de către cei mai mari producători. În cest context, contestatorul solicită ca prezentarea de mostre funcţionale să se facă la faza de evaluare tehnică, doar la solicitarea autorității contractante. De asemenea, solicită ca pentru aparatele de iluminat din aceeaşi familie, care au aceeaşi carcasă să se prezinte o singură mostră funcţională, acest lucru fiind suficient pentru identificarea conformităţii cu cerinţele documentaţiei de atribuire. Concluzionând, contestatorul solicită admiterea contestației și obligarea autorității contractante de a lua măsurile de remediere conform solicitărilor expuse în cadrul contestației. În ce privește contestația formulată de SC ......... SRL, contestatorul învederează următoarele: Referitor la experiența profesională generală, contestatorul reține că prin Caietul de sarcini, respectiv punctul 6.5.2.1. lit a-c, se solicită Pagina 14 din 41

dovedirea experienţei profesionale generale a specialiştilor utilizaţi în cadrul proiectului, impunându-se un număr de minim 15 ani pentru responsabilului care asigură protecţia şi securitatea muncii şi un număr de minim 5 ani pentru inginerii/subinginerii autorizaţi ANRE cu gradele minim IIA şi IIIB. a. Responsabil sau contract cu o firma care asigura protecţia si securitatea muncii: - Calificare educaţionala si/sau profesionala: studii superioare finalizate cu diploma de licenţa; - Experienţa profesionala generala: minim 15 ani; b. Inginer/subinginer autorizat ANRE minim gradul IIA conform Ordin ANRE: - Calificare educaţională și/sau profesională: studii superioare în inginerie, finalizate cu diplomă; diplomă/certificat atestat la nivel naţional/ internaţional de Electrician acreditat ANRE IIA; - Experienţa profesionala generala : minim 5 ani; c. Inginer/subinginer autorizat ANRE minim gradul IIIB conform Ordin ANRE: - Calificare educaţională și/sau profesională: studii superioare finalizate în inginerie cu diplomă de licenţă; diplomă/certificat atestat la nivel naţional/ internaţional de Electrician acreditat ANRE IIIB - Experienţă profesională generală: minim 5 ani; d. Electrician autorizat ANRE, minim gr IIB: 5 electricieni. - Calificare educaţională și/sau profesională: Electrician calificat cu o practică de cel puţin 5 ani, în activități de execuţie, exploatare; - Experiență profesională specifică autorizat ANRE IIB pentru activități de execuţie, exploatare și întreținere instalații electrice de medie tensiune; În acest sens, contestatorul opinează că cerinţele privind cuantificarea experienţei profesionale prin raportare la o perioadă de 15, respectiv 5 ani sunt unele restrictive, după cum va arăta în cele ce urmează. Se arată că articolul 172 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 care transpune întocmai dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Directivă stabileşte că autoritatea contractantă „stabileşte numai cerinţe de participare care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică şi tehnică şi competen(ele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul cadru care urmează să fie atribuit." Contestatorul afirmă că această regulă este o punere în aplicare a principiului proporţionalităţii şi trebuie să fie citită şi aplicată în lumina dezlegărilor pe care CJUE le-a dat acestui principiu. În sens larg, CJUE a stabilit cu privire la principiul proporţionalităţii că, pentru respectarea acestuia, mijloacele utilizate de autoritatea contractantă trebuie să fie adaptate scopului urmărit de aceasta. Potrivit art. 58 alin. (4) din Directiva 2014/242: „În ceea ce priveşte capacitatea tehnică şi profesională, autorităţile contractante pot impune cerinţe care să asigure faptul că operatorii economici deţin experienţa şi resursele umane şi tehnice necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător. (...) În cazul procedurilor de achiziţii publice de produse care necesită lucrări de amplasare sau instalare, servicii sau lucrări, capacitatea profesională a operatorilor economici de a presta Pagina 15 din 41

serviciile sau de a executa instalaţiile sau lucrările poate fi evaluată în funcţie de aptitudinile, eficienţa, experienţa şi fiabilitatea lor." Potrivit art. 179 lit. g) din Legea nr. 98/2016, ofertantul este obligat să prezinte calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări sau ale personalului de conducere al operatorului economic, dacă acestea nu constituie factori de evaluare. Se reține că, pentru a conferi o viziune unitară asupra experienţei specialiştilor implicaţi în implementarea proiectului, prin Instrucţiunea nr. 1/2017, ANAP a încercat să creeze un set de directive menite a avea un caracter preventiv şi, totodată, coercitiv în privinţa cerinţelor ce nu se pliază pe principiile ce guvernează domeniul achiziţiilor publice. Astfel, art. 13 alin. (1) - (2) din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017 stabileşte că „Factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare ale experţilor- cheie pot fi exprimaţi atât calitativ, cât şi cantitativ. (2) Procesul de evaluare referitor la aplicarea factorilor calitativi urmăreşte relevanţa informaţiilor prezentate de ofertanţi, în legătură cu aspecte cum ar fi: metodologiile, metodele şi/sau instrumentele propuse pentru activităţile contractului; resursele umane şi materiale identificate; interacţiunea între membrii echipei şi responsabilităţile referitoare la managementul contractului." Totodată, atunci când analizează experienţa generală a specialiştilor, ANAP înţelege să facă trimitere la art. 6-9 din cuprinsul Instrucţiunii în discuţie. În acest sens, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017, autoritatea contractantă avea prerogativa de a solicita o experienţă generală de maxim 3 ani pentru specialiştii desemnaţi. În cazul de faţă, contestatorul opinează că, fără a avea în vedere scopul avut de legiuitor la momentul la care a permis solicitarea unei anumite experienţe profesionale, inclusiv prin raportare la un interval de timp, autoritatea contractantă a impus cerinţe restrictive care nu sunt adecvate şi necesare în raport cu obiectul contractului de achiziţie publică supus atribuire. Astfel, în condiţiile în care autoritatea contractantă avea posibilitatea de a stabili o perioadă de timp de maxim 3 ani cu titlu de experienţă generală profesională a specialiştilor declaraţi, iar aceasta a impus perioade de 15 ani, respectiv 5 ani, consideră petentul că se impune anularea cerinţelor de la punctele 6.5.2.1. lit a-c din Caietul de Sarcini (pag. 66), corelativ cu obligarea autorităţii contractante la luarea tuturor măsurilor necesare pentru remedierea situaţiei survenite, prin modificarea cerinţelor în discuţie în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu principiul proporţionalităţii. În referire la Capacitatea profesională, contestatorul arată că, potrivit punctului III.1.3.a din Fişa de date a achiziţiei, se solicită dovedirea capacităţii profesionale (experienţa similară) prin prezentarea a 3 contracte „duse la bun sfârşit" care să aibă o valoare cumulată de 13.000.000 lei fără TVA. Contestatorul menționează că această cerinţă este criticabilă prin raportare la două considerente, respectiv numărul de contracte care pot fi Pagina 16 din 41

avute în vedere pentru dovedirea capacităţii şi posibilitatea de a dovedi îndeplinirea cerinţei exclusiv cu acele contracte care au fost finalizate. 1. Stadiul contractului indicat cu titlu de experienţă similară Se reține că potrivit art. 11 alin. (2) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017. „Solicitarea unei cerinţe minime de calificare şi selecţie referitoare la prezentarea unui contract similar de execuţie lucrări finalizat în ultimii 5 ani devine restrictivă din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să deruleze un astfel de contract şi să execute asemenea lucrări Iară să fi finalizat contractul. în aşa fel încât efectele contractului să se răsfrângă asupra perioadei solicitate, respectivul ofertant putând invoca pentru dovedirea experienţei similare partea de contract executată până la momentul solicitării, cu condiţia ca lucrările prezentate să fie duse la bun sfârşit." În cazul de faţă, atât în cuprinsul cerinţei menţionate anterior, cât şi în cadrul secţiunii dedicate modalităţii de îndeplinire a cerinţei, autoritatea contractantă face referire la „contracte duse la bun sfârşit" şi documente justificative care să ateste „faptul că lucrările au fost executate în conformitate cu normele legale în domeniu şi că au fost duse la bun sfârşit şi/sau alte documente din care sa reiasă urmatoarele informaţii: beneficiarul, cantitatea (indicatori tehnici ce caracterizează obiectul lucrării), perioada (inclusiv data încheierii contractului) şi locul execuţiei lucrărilor." Deşi autoritatea contractantă face referire în cuprinsul cerinţei şi la lucrări executate, petentul consideră că aceasta nu este clară sub aspectul stadiului în care trebuie să se afle contractual la momentul depunerii ofertelor în cadrul procedurii organizate de .......... Un exemplu de bună practică în formularea cerinţei în discuţie, l-ar fi reprezentat în opinia contestatorului o formulare din care să reiasă semnificaţia sintagmei „dus la bun sfârşit", respectiv „prin contracte duse la bun sfârşit se va înţelege se vor înţelege lucrări recepţionate total/parţial- cu condiţia ca acestea sa fi putut fi utilizate de beneficiar ca rezultat independent." Însă, din maniera de formulare a cerinţei de către autoritatea contractantă, nu reiese în mod neechivoc dacă dovedirea cerinţei privind capacitatea profesională se poate realiza şi cu recepţii parţiale, deşi alin. (3) al art. 11 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 include şi recepţiile parţiale în cadrul modalităţilor de îndeplinire a cerinţei privind experienţa similară. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să constate nelegalitatea acestei cerinţe, să dispună anularea ei şi, în consecinţă, să oblige autoritatea contractantă la formularea unei cerinţe neechivoce sub aspectele capacităţii profesionale pretinse ofertanţilor. 2. Numărul de contracte avute în vedere pentru dovedirea capacităţii profesionale Contestatorul remarcă faptul că în cadrul cerinţei de la punctul III. 1.3.a din Fişa de date se precizează faptul că cerinţa privind capacitatea profesională poate fi dovedită prin prezentarea a maxim 3 contracte care să aibă o valoarea cumulată de 13.000.000 lei, iar cel puţin unul dintre acesta să vizeze implementarea unui sistem de telegestiune. Referitor la acest aspect, în primul rând, contestatorul precizează faptul că dispoziţiile art. 172 şi urm. din Legea nr. 98/2016 nu stabilesc un Pagina 17 din 41

număr limitat de contracte prin raportare la care să se facă dovada experienţei similare, lăsând acest aspect la latitudinea autorităţii contractante. Însă, la momentul la care o autoritatea contractantă stabileşte numărul de contracte pe care îl are în vedere pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară trebuie să aibă în vedere şi principiul proporţionalităţii. Astfel, potrivit art. 2 alin. (2) lit. e) unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii este proporţionalitatea. În acest sens, în doctrină se reţine că „principiul proporţionalităţii presupune asigurarea unei relaţii de corespondenţă cantitativă şi calitativă între necesitatea autorităţii contractante, obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele de îndeplinit pentru atribuire acestuia". Mai mult decât atât, „respectarea principiului proporţionalităţii impune ca o măsură luată de autoritatea contractantă trebuie să fie, în acelaşi timp, potrivită pentru atingerea obiectivului urmărit şi necesară pentru atingerea acestui obiectiv". În aceste condiţii, petentul consideră că nu este proporţională limitarea la doar 3 contracte în condiţiile în care discutăm despre o specificitate aparte şi despre o valoare considerabilă a contractului.  II. Nelegalitatea cerinţelor de ordin tehnic Se arată că potrivit art. 42 alin. (2) din Directiva 2014/24: „Specificaţiile tehnice permit accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziţie şi nu au efectul de a crea obstacole nejusliricale în calea deschiderii către concurenţă a achiziţiilor publice." Totodată, respectarea principiului tratamentului egal presupune ca oricând pe parcursul procedurii de atribuire să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii identice pentru foţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi. În acest sens, referitor la respectarea principiilor, în doctrină se arată că „este recomandabil ca deciziile adoptate, pe parcursul derulării unei proceduri de atribuire, să fie trecute prin testul principiilor, respectiv să fie verificate potenţiale încălcări ale unui principiu în atribuirea contractului de achiziţie publică, prin adoptarea/aplicarea unei anumite hotărâri". Însă, în cazul de faţă, contestatorul este de părere că încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă încalcă în mod flagrant principiul tratamentului egal, în sensul în care aceasta nu stabileşte cerinţe/funcţiuni de îndeplinit, ci indică în mod expres tehnologia de utilizat sau anumite specificaţii care restrâng în mod artificial concurenţa şi implicit, dreptul operatorilor economici care îndeplinesc funcţiunile în discuţie cu alte tehnologii (chiar mai performante) de a depune o ofertă conformă. Astfel, cu caracter prealabil, contestatorul arată că specificațiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini şi fişele tehnice sunt complet schimbate faţă de studiul de fezabilitate. Modificarea specificaţiilor tehnice a fost realizată prin impunerea unor condiţii tehnice extrem de restrictive, ce au drept rezultat blocarea participării la procedura a unor producătorii şi operatori economici cu o vastă experienţă, care însă utilizează tehnologii diferite pentru atingerea aceluiaşi rezultat, ajungându-se practic la Pagina 18 din 41

selectarea unui anumit operator economic/producător care îndeplineşte toate condiţiile stabilite tocmai pentru modalitatea acestuia de lucru. Se menționează de către petent că fişele tehnice sunt deosebii de restrictive, prin indicarea punctuală a tehnologiei și dispozitivelor ce trebuie folosite. Pentru a respecta tratamentul egal, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă avea obligaţia de a solicita dovedirea unor funcţiuni ale sistemului ofertat, iar nu de a indica în concret tehnologia pe care ofertanţii trebuie să o folosească pentru a îndeplini acea funcţiune. Contestatorul arată faptul că fiecare producător are tehnologii specifice prin care îndeplineşte anumite funcţiune, impunerea unei anumite tehnilogii limitând concurenţa, în sensul în care discutăm despre drepturi de autor pe care doar un anumit producător le are şi care fac imposibilă utilizarea aceleiaşi lehnologii/procedure şi de alţi producători. Mai mult, contestatorul observă că cerinţele din cadrul fişelor tehnice exceed programului de finanţare, în sensul în care se introduce cerinţe artificiale, ce nu sunt în concordanţă cu ghidul de finanţare POR. În cele ce urmează, contestatorul prezintă punctual cerinţele care încalcă principiul tratamentului egal, restrângând concurenţa: 1. Fişa tehnică nr. 1. Contestatorul reține că se solicită, la cerere, furnizarea aparatelor de iluminat cu temperatură de culoare alb cald 2700K, extra alb cald 2200K, Alb rece 5000K. Însă, această cerinţă contravine flagrant inclusiv ghidului de finanţare POR, care specifică temperaturile de culoare din cadrul proiectelor finanțate să fie 3000K sau 4000K. Mai mult, această cerinţă contravine însăşi procedurii achizitoriale, prin faptul că se solicită calcule luminotehnice cu o singură temperatură de culoare, dar se impune suplimentar ca la cerere producătorul să aibă şi alte temperaturi de culoare, ce nu vor fi folosite, dar sunt introduse artificial pentru limitarea producătorilor/ofertanţilor. Contestatorul opinează că se impune existenţa unei diferenţe de culoare între echipamente diferite de 4 paşi MacAadam. Această cerinţă nu prezintă relevanţă, nici măcar autoritatea contractantă nu a justificat în vreun fel necesitatea existenţei unei astfel de diferenţe de culoare de exact 4 paşi MacAdam, culoarea echipamentelor neavând vreo implicaţie în funcţionalitatea sistemului, context în care consideră petentul că şi această cerinţă are drept unic rol limitarea concurenței şi încălcarea tratamentului egal. Totodată, contestatorul observă că se impun, în mod restrictiv, dimensiuni maxime și greutate maximă pentru corpurile de iluminat, fără o necesitate efectivă, unicul rezultat fiind şi de această dată limitarea concurenţei. Precizează contestatorul faptul că nu există un studiu sau o limitare a greutăţii maxime bazate pe rezistenţa stâlpilor, context în care atât timp cât montajul se realizează pe stâlpi de beton care susţine reţele de comunicaţii şi alte sisteme, nu consideră că se impune limitarea concurenței prin introducerea acestei cerinţe. Se asemenea, contestatorul susține că protecţia la supratensiuni solicitată este supra evaluată, tot din raţiuni de limitare a concurenţei. Astfel, acesta precizează faptul că în cadrul acestor proiecte tensiunea solicitată este de 6kV cu nivel suplimentar până la 10kV, însă autoritatea Pagina 19 din 41

contractantă solicită direct o valoare atipică de 12kV, o valoare care este specifică doar anumitor producători. Fişa Tehnică nr. 2 Contestatorul arată că se impun elemente Hardware obligatorii, elemente care sunt specifice fiecărui producător în parte. Astfel, acesta precizează că funcţiunile necesare sunt îndeplinite de către fiecare producător prin tehnologii proprii, care pot fi patentate. În acest sens, impunerea unor elemente hardware care pot fi specifice unuia sau doar anumitor producători, limitează concurenţa şi favorizează anumiţi producători. Tehnologiile diferă, motiv pentru care aleg să nu folosească dispozitive gateway pentru funcţionarea sistemului, cu precădere în condiţiile în care lipsa unui dispozitiv gateway presupune un sistem mai suplu, fară elemente suplimentare, mai uşor de instalat şi gestionat. Prin această cerinţă, autoritatea contractantă limitează în mod nejustificat tehnologiile ce pot fi folosite pentru implementarea proiectului şi, în mod paradoxal, interzice folosirea de sisteme moderne care pot aduc avantaje suplimentare Totodată, se impune securizarea prin cod PIN. Această cerinţă este în opinia contestatorului menită a limita concurenţa şi a încălca tratamentul egal având în vedere că scopul e asigurarea securizării sistemului/dispozitivului, or această securizare se poate realiza utilizând diverse tehnologii, nu doar codul PIN. Separat de inferioritatea unui sistem de securizare cu cod PIN, contestatorul solicită Consiliului să constate că inclusiv la nivel cotidian există diverse modalităţi de securizare a unui dispozitiv, impunerea unei singure alternative fiind realizată în mod evident pentru a denatura concurenţa, mai ales în condiţiile în care toate aceste limitări nu au o justificare a autorităţii contractante. Prin Fişa Tehnică nr. 2 se solicită integrarea automată prin scanarea unui cod QR. Referitor la această cerinţă, contestatorul face precizarea că discuţia este similară celei anterioare, în sensul în care soluţia impusă limitează tehnologiile superioare prin necesitatea de scanare a unui cod QR pentru integrare în sistem. Alte tehnologii (mai moderne) nu necesită această procedură de scanare a unui cod QR, în sensul în care modulele de telegestiune realizează o auto configurare şi înregitrează de la momentul punerii sub tensiune, fară a fi nevoie de intervenite umană, limitându-se automat costurile şi posibilitatea apariţiei unor erori de utilizare. Astfel, prin propriile cerinţe, Autoritatea limitează participarea la procedură a producătorilor ce folosesc tehnologii diferite pentru îndeplinirea aceleiaşi funcţiuni, optând să favorizeze anumiţi producători ce au o anumită metodă de integrare, respectiv scanarea codului QR. Contestatorul reține că prin Fişa de date nr. 2, autoritatea contractantă solicită exagerat posibilitatea instalării de senzori meteo şi, în mod abuziv şi nejustificat, solicită prezentarea de fișe tehnice a unor senzori care nu fac parte din procedura de achiziţie. Chiar dacă în mod natural, un sistem de telegestiune poate funcţiona pe baza semnalelor unor senzori, prezentarea unor fişe tehnice nu are relevanţă, în condiţiile în care autoritatea nu achiziţionează prin acest contract aceşti senzori, iar achiziţionarea ulterioară va face obiectul unei ale proceduri prin care autoritatea contractantă, de asemenea, nu va putea impune ofertarea unor Pagina 20 din 41

anumiţi senzori ale căror fişe tehnice au fost depuse în cadrul prezentei proceduri. Totodată, contestatorul arată că se impune conectarea la reţea prin intermediul unui dispozitiv USB Dongle, însă această modalitate de conectare este specifică doar anumitor producători. Separat de faptul că această modalitate de conectare nu mai este de actualitate, petentul subliniază că autoritatea contractantă impune şi de această dată o anumită modalitate de îndeplinire a cerinţei, tocmai pentru a denatura concurenţa, deşi, pe piaţă, există multiple modalităţi de accesare, fără a se utiliza cablaje şi dispozitive terţ. Este evident pentru contestator că scopul este încălcarea tratamentului egal, în caz contrar autoritatea contractantă trebuind să vizeze cea mai performantă modalitate tehnologică de realizare a funcţiunii, nu exclusiv pe cea cu USB Dongle. Mai apoi, petentul consideră că se impune anularea în integralitate a fişelor tehnice nr. 3, 4, 5, 6, 7 8, 10 şi 12, corelativ cu obligarea autorităţii contractante la refacerea acestora prin solicitarea funcţiunilor necesare şi nu prin impunerea de tehnologii specifice şi prin numirea punctuală a producătorilor solicitaţi. Astfel, prin impunerea fişelor tehnice anterior menţionate, autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse de la producători specifici indicaţi, o parte dintre sistemele „impuse" nefiind utile proiectului în discuţie, respectiv dispositivele specializate în vederea rulării de jocuri video, numărarea traficului auto, etc. Totodată, contestatorul precizează că fişa tehnică pentru sistemul fotovoltaic nu reprezintă o cerinţă de funcţionalitate, ci este preluată din fişa tehnică de prezentare a producătorului sistemului impus, prin limbaj specific în care se prezintă avantaje şi caracteristici de marketing. În plus, se impune o locaţie exactă de poziţionare a modulelor pe aparate, deşi această locaţie este decisă de producător pentru funcţionare optimă şi poate fl atât sus, cât şi jos, cu poziţionarea senzorului astfel încât să permită detecţia. În mod evident pentru contestator, indicarea poziţionării relevă exclusiv afinitatea autorităţii contractante pentru un anumit producător. Mai apoi, se stabileşte în sarcina ofertanţilor exclusiv anumite frecvenţe de funcţionare, fără motivarea motivului. Contestatorul afirmă că producătorii pot folosi şi alte frecvenţe, cu condiţia îndeplinirii funcţionalităţii, în sensul în care o anumită frecvenţă nu este esenţială pentru îndeplinirea cerinţei, iar autoritatea nu poate impune o anumită tehnologie sau o anumită reţea, atât timp cât nu are convingerea că o altă tehnologie nu ar putea îndeplini exact acelaşi scop. Totodată, pentru crearea contextului de selecţionare a unui anumit ofertant cu eludarea principiului tratamentului egal, autoritatea contractantă impune o serie de cerinţe artificiale şi care nu au relevanţă în economia proiectului ce se vrea a fi implementat. Astfel, contestatorul nu identifică relevanţa unui senzor de înclinare pe sisteme fixe (nici autoritatea nu explică necesitatea acestuia), la fel cum nu identifică necesitatea cheltuirii fondurilor publice pe funcţiuni precum HBO-GO, Auto Game Mode, Game motion Plus, Ultra Wide Game Vieiv, Game Bar 2.0. în cazul unui proiect ce vizează iluminatul public. Consideră petentul absurde cerinţele referitoare la senzoristica nenecesară, capabilităţi specifice jocurilor video şi redării de filme de pe Pagina 21 din 41

platformă de streamig. Absurde sunt şi cerinţele legate de capacitate ridicată a sistemelor solicitate legate de redarea de sunet, la nivele profesioniste. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă nu evită să impună sistemul de operare a unui anumit producător şi procesoarele folosite tot de un anumit producător. Mai mult decât atât, după cum a precizat contestatorul şi anterior, specificaţiile sunt preluate direct din oferta tehnică şi materialele de prezentare a unor producători, uitând în unele cazuri (cum a subliniat mai sus) să le elimine numele din documentaţie. Contestatorul face precizarea că în cadrul Fişei Tehnice nr. 12, s-a preluat inclusiv textul de descriere comercială a producătorului vizat spre a câştiga procedura, cu încălcarea evidentă a principiului tratamentului egal. În concluzie, având în vedere considerentele anterior prezentate, contestatorul solicită admiterea prezentei contestaţii astfel cum aceasta a fost formulată şi motivată, fiind evidentă nelegalitatea documentaţiei de atribuire. Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC cu nr. ..., ......... a formulat punct de vedere cu privire la contestațiile formulate de ......... SRL și ......... SA, solicitând respingerea acestora şi menţinerea documentaţiei de atribuire în forma elaborată de autoritatea contractantă. În referire la contestația formulată de ......... SRL, autoritatea contractantă învederează următoarele: 1.1 Cerinţele din caietul de sarcini privind exterienţa profesională solicitată în cazul unor specialişti: Cerinţa privind experienţa profesională generală solicitată prin caietul de sarcini la punctul 6.5.2.1 lit a-c a fost formulată în conformitate cu dispoziţiile Legii 98/2016 şi a Instucţiunii nr. 1/2017. La punctele din caietul de sarcini indicate de contestatoarea ......... SRL, se poate observa că se solicită experienţă profesională generală de 5 ani, care potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 2 din Instrucţiunea nr. 1/2017 poate fi de maxim 5 ani. ART. 8 (1) Ca expresie a deţinerii unor competenţe ce reflectă existenţa unor calificări profesionale, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita pentru personalul menţionat la art. 2 alin. (1) demonstrarea unei experienţe generale şi/sau a uneia specifice, acolo unde autoritatea responsabilă în domeniul specific nu a stabilit descriptori de definire aferenţi nivelurilor Cadrului naţional al calificărilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare. (2)

Experienţa generală solicitată de autoritatea/entitatea contractantă în ceea ce priveşte domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară poate fi de până la 5 ani, ca regulă generală. Autoritatea contractantă punctează faptul că susţinerea contestatoarei că experienţa maximă ce poate fi impusă este de 3 ani este greşită, de altfel din textul de lege inserat la pag. 7 din contestaţie rezultând că este vorba de experienţa specifică şi nu de experienţă generală. Autoritatea contractantă face precizarea că singura cerinţă care nu respectă dispoziţiile legale sunt cele referitoare la persoana fizică/juridică Pagina 22 din 41

care prestează activitatea de SSM, unde dintr-o eroare de redactare a fost trecut 15 ani, dar cerinţa urmează a fi corectată în experienţa profesională generală de 5 ani. Concluzia Autorității este că această critică din contestaţie este nefondată şi nelegală, cerinţa privind experienţa profesională generală fiind formulată conform dispoziţiilor legale, (art. 8 din Instrucţiunea nr. 1/2017). 1.2 Capacitatea profesională. Autoritatea contrcatantă susține că cerinţa privind experienţa similară este formulată în conformitate cu dispoziţiile art. 3 coroborat cu art. 11 din Instrucţiunea nr. 2/2017. Astfel la art. 3 ca și exemplu de bună practică este dat un model de formulare a cerinţei, astfel: Exemplul de bună practică nr. 1: Experienţă similară formulată într-o procedură de atribuire având ca obiect contract de: "Construcţie centru de afaceri în municipiul X" - valoare estimată lucrări construcţie - 35.000.000 lei, fără TVA. Se vor prezenta informaţii aferente principalelor lucrări executate in ultimii 5 ani din care să reiasă că au fost executate lucrări similare in valoare cumulată de minimum 35.000.000 lei, fără TVA, la nivelul a minimum un contract - maximum a 3 contracte. La art. 11 din Instrucţiunea 2/2017 se arată că trebuie definit ce se înţelege prin experienţă similară, definiţie care este trecută. Referitor la susţinerea contestatoarei că cerinţa este restrictivă pentru că se solicită contracte încheiate în ultimii 5 ani, autoritatea contractantă afirmă că nu are nici un fundament având în vedere inserarea de la pagina 8 din fişa de date a achiziţiei de unde rezultă în mod expres faptul că au fost solicitate Precizarea principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani. Cât priveşte numărul de contracte prin care trebuie să facă dovada experienţei similare şi anume 1-3 contracte, Autoritatea menționează că acestă cerinţă nu este una restrictivă. Mai mult, Autoritatea subliniază că acestă cerinţă poate fi îndeplinită şi prin susţinerea acordată de un terţ, sau participarea la procedură în asociere cu alt operator economic. Se reține că la stabilirea numărului de contracte autoritatea contractantă a avut în vedere valoarea estimată a procedurii, precum şi complexitatea lucrărilor ce urmează a fi executate. Concluzia Autorității este că această critică din contestaţie este nefondată şi nelegală, cerinţa privind experienţa similară este formulată conform dispoziţiilor legale, (art. 3 coroborat cu art. 11 din Instrucţiunea nr. 2/2017). 1.3 Fişa tehnică 1 Autoritatea contractantă arată că în caietul de sarcini pag. 18 Temperatura de culoare solicitată prin fișa tehnică este de 4000 K, temperatura de culoare ce corespunde conform ghidului de finanţare. 6.4 Specificaţii tehnice minime pentru materialele și aparatele de iluminat solicitate 6.4.1 Specificații tehnice minime obligatorii pentru aparatele de iluminat public Fișe tehnice corpuri de iluminat Pagina 23 din 41

Autoritatea contractantă susține că poate impune cerinţele privind dimensiunea maximă şi greutatea maximă a corpurilor de iluminat, neavând nici o legătură cu tipul de stâlp pe care urmează a se monta aceste corpuri. Se reține că dimensiunile stabilite sunt legate de aspectul estetic/urbanistic avut în vedere de autoritatea contractantă, integrarea corpurilor de iluminat din punct de vedere estetic, iar la stabilirea greutăţii maxime

au

fost

avut

în

vedere

considerente

de exploatare/folosire/manipulare în decursul timpului. Autoritatea confirmă faptul că lucrarea va fi executată de operatorul economic desemnat câştigător, dar ulterior eventualele reparaţii, schimbarea unor lămpi vor reveni în sarcina angajaţilor autorităţii contractante. De altfel, autoritatea contractantă arată că nu există nici o dispoziţie legală care să fie încălcată, contestatoarea neinvocând în acest sens nici un act normativ decât în mod speculativ că favorizează alţi operatori economici. Pagina 24 din 41 SPECIFICAŢII PRINCIPALE Aplicaţii Iluminat stradal Sistemul optic Lentile multistratificate din PMMA Temperatura de culoare Alb Neutru 4,000K+/-10%; CRI si diferenţă de culoare (SDCM) Min. 80 Diferenţă de culoare intre echipamente diferite: 4 paşi MacAdam Conformitate — fotobiologică Clasa de izolaţie Clasa II, Rezistenta la IK09 impact IP Compartiment IP66 optic Cablu multifilar Conexiuni interne-deschidere fara unelte Dimensiuni - Greutate - SPECIFICAŢI] ELECTRICE Tensiune nominală 220-240 V 50/60 Hz; 120-270 V la cerere Factor de putere > 0.95 (fijll load) DALI-2 /1- 10V; Tehnologie de control Sistem de dimare automat cu 5 paşi "virtual midnight" şi funcţie de tip CLO; Zhaga 18 la cerere. Protecţie la supratensiune 12kV modul diferenţial, 12kV standard, SPD 5kA la cerere Temperatura de funcţionare -20°C +40°C Durata de viaţă (Ta -10°C to 40°C) L90 B l 0 > 100,000 ore MATERIALE Dispozitiv de Montare Pentru stâlpi/ console cu diametrul intre 40 şi 76 mm Permite poziţionare orizontala sau inclinata, ajustabila de la -15° la +20° Carcasa şi radiatorul Aluminiu turnat; RAL 9007 Sistemul optic Lentile multistratificate din PMMA Dispersorul Sticla plata securizata cu grosimea de minim 5mm, rezistentă la şocuri termice şi mecanice

Totodată, se menționează că protecţia la supratensiune a fost stabilită de proiectant pe considerente tehnice, nici în acest sens neexistând încălcări a dispoziţiilor legale/norme tehnice. 1.4 Fişa tehnică 2 Autoritatea contractantă notifică faptul că alegerea carateristicilor tehnice cerute în Fișa tehnică nr. 2 s-a făcut prin consultarea soluţiilor de telegestiune existente pe piaţă. S-au ales cerinţe tehnice care prin solicitarea îndeplinirii lor, să ofere Autorității un sistem iluminat controlat de un sistem de telegestiune modern, scalabil, robust, fiabil, autonom și cu costuri reduse de exploatare. Caracteristicile solicitate spre a fi îndeplinite se găsesc în soluţiile mai multor furnizori, drept urmare nu pot fi considerate restrictive, astfel: a. S-a optat pentru tehnologia cu utilizare de gateway deoarece se reduce costul de exploatare al sistemului de iluminat prin reducerea semnificativa a numărul de cartele GSM utilizate. Fiecare gateway gestionează câteva sute de controllere cu o singură cartelă GSM. În lipsa comunicării GSM sau a accesului la server prin diferite terminale, PC, tablete sau terminale mobile, acest dispozitiv are capacitatea de comunicare, stocare de date și control local al sistemului de telegestiune. b. Securizarea dispozitivelor și a grupurilor cu un cod PIN se face pentru a crește securitatea la nivel local, în teren. Acest lucru nu are legătură cu securizarea comunicaţiei dintre dispositive. c. Din totalitatea cerinţelor din fișa tehnică reise că se dorit ca modulele de telegestiune ce urmează să fie implementate să aibă, printre altele, funcţii de configurare automată, actualizare de la distanţă, crearea automată a unei reţele locale și de posibilitatea, în cazuri extreme (lipsă comunicaţie, lipsă alimentare tensiune etc), de integrare a modulului și prin scanare de cod QR. d. Autoritatea contractantă a dorit să se asigure că sistemul de telegestiune achiziţionat îi va permite în viitor adăugarea de noi senzori și funcționalități pentru a căror implementare să nu fie nevoie de costuri suplimentare și modificări sau adăugiri asupra sistemului existent. e. Utilizarea unui USB-Dongle, cu acces securizat, este doar pentru acces local, în teren. Acesta oferă posibilitatea, ca în cazuri extreme, cum ar fi pierderea comunicaţiei între modulele de telegestiune și sever, să existe un control local al modului. Controlul, monitorizarea, măsurarea și gestionarea sistemului, inclusiv accesul în reţea se face cu acces securizat din server. Autoritatea contractantă subliniază că în documentația de atribuire nu se face referire la nici un producător de echipamente, sau impunerea unor echipamente ale unui anumit producător. Mai mult decât atât, în caietul de sarcini cap. 1- Generalități, se specifică cla, că orice eventuală referire la mărci sau producători sunt exemplificative, iar în procesul de evaluare vor fi luate în considerare ofertele care conţin produse similare celor solicitate. 1.5 Fişele tehnice 3,4,5,6,7,8,9,10 şi 12 Autoritatea contractantă solicită respingerea cerinţei privind anularea în întregime a acestor fişe tehnice deoarece contestatoarea nu aduce critici concrete pentru fiecare dintre ele, limitându-se a arăta că acestea trebuie Pagina 25 din 41

să cuprindă doar descrierea funcţionalităţii nu şi impunerea unor tehnologii. Consideră Autoritatea că acestă critică nu este una fundamentată deoarece autoritatea contractantă poate impune și anumite tehnologii nu doar funcţionalitatea sistemului, din considerente economice sau tehnice. Aceste considerente au fost avute în vedere la elaborarea proiectului tehnic de către proiectant. Critica privind sistemul fotovoltaic nu are nici o susţinere sau fundament în opinia Autorității, având în vedere că în fişa tehnică nr. 12 privind stâlpul inteligent fotovoltaic nu se regăsesc astfel de cerinţe. Referitor la indicarea unor producători în unele fişe tehnice, autoritatea contractantă arată că în fişa de date a achiziţiei la pct VI. 3 Informaţii suplimentare este indicat că „Cerinţele tehnice definite la nivelul anunţului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/prestare/executie, vor fi înțelese ca fiind însoțite de menţiunea "sau echivalent". Dacă contestatoarea studia cu atenţie documentaţia de licitaţie putea observa acestă prevedere şi formula o propunere tehnică cu respectarea ei. Mai mult, autoritatea contractantă afirmă că criticile aduse la sistemul de telegestiune și senzori, având în vedere că fişele tehnice 3,4,5,6,7,8,9 privesc în mare parte această componentă a lucrării se referă la tipul de sistem avut în vedere de proiectant şi anume printr-un circuit închis de tip MASH. Se menționează că pe piaţă există două tipuri de sisteme de telegestiune unele care funcţionează pe sistem circuit închis de tip MASH sau altele care funcţionază pe cartele SIM - trafic de date, la care contestatoarea arată că este un sistem mai modern. Autoritatea contractantă prin implemnetarea proiectului urmăreşte reducerea costurilor cu iluminatul public, ocazie cu care nu doreşte încărcarea bugetului local cu alte tipuri de costuri, cum ar fi cele aferente cartelelor SIM care asigură traficul de date, pentru comunicarea lămpilor de tip LED cu sistemul de telegestiune. Dezavantajele sistemului bazat pe cartele SIM este unul financiar în primă fază, având în vedere că fiecare corp de iluminat necesită o cartelă SIM, iar costurile aferente sunt undeva la 1,5-2 EURO/SIM/lună. În cazul oraşului ......... unde se înlocuiesc peste 1.600 de corpuri de iluminat, acesta ar însemna un cost lunar de 2.400 euro/lună. Pe termen mediu reprezintă şi un dezavantaj tehnic având în vedere că aceste cartele SIM funcţionează pe reţea 2G sau 3G iar în următorii 2-3 ani toţi operatorii de internet care au astfel de antene vor renunţa la ele, având în vedere că costurile cu mentenanţa sunt ridicate și nejustificate atât timp cât pe piaţă există deja obţiunea de 4G și urmează să fie implementat 5G. Având în vedere aceste aspecte, autoritatea contractantă consideră că alegerea tehnologiei este importantă, iar acest sistem de telegestiune nu este dezvoltat de o singură firmă din țară. Totodată, Autoritatea nu înţelege contestaţia formulată pe aspecte tehnice ştiut fiind că aceste corpuri de iluminat nu sunt fabricate în serie, decât la comandă, ori atunci ofertanţii pot îndeplinii cerinţele privind greutate maximă sau dimensiunea maximă fără doar şi poate. Faptul că unii fabricanţi nu sunt deschişi la schimbarea tehnologiei sau la oferirea Pagina 26 din 41

unor soluţii alternative, mergând pe o linie prestabilită, nu este vina autorităţii contractante. Flexibilitatea producţiei şi dezvoltarea tehnologiei ţine de fiecare operator economic în parte şi nu de autoritatea contractantă. În referire la contestaţia formulată de ......... SA, autoritatea contractantă face următoarele precizări: II.1. Referitor la solicitarea vizitării amplasamentului Autoritatea Contractanta solicitând vizitarea amplasamentului a avut în vedere complexitatea investiției, lucrări de complexitate mare care necesită date din teren în ceea ce priveşte realizarea reţelelor de iluminat subterane din zona centru oraș. Autoritatea contractantă susține că va reformula cerinţa astfel: "Ofertantul poate să viziteze amplasamentul pentru datele necesare în vederea elaborării ofertei". Se reține că la stabilirea termenului pentru vizitarea amplasamentului a fost avut în vedere faptul că ne aflăm în faţa unei proceduri simplificate, unde termenul de depunere a ofertelor este mai scurt, la fel și termenul pentru solicitarea unor clarificări. Ori dacă ofertantul în urma vizitării amplasamentului dorea să formuleze anumite clarificări, în cazul unui termen mai lung nu avea acestă posibilitate. II.2. În ce privește solicitarea eliminării cerinței de la paginii 17 din Caietul de Sarcini privind asumarea prin semnătură a autorizarii traducătorului, autoritatea contractantă precizează că, conform cerinţelor din fişa de date a achiziţiei oferta trebuie elaborată în limba română. Din experienţa licitaţiilor anterioare, când ofertanţii au prezentat documente într-o limbă străină, traduse de către ei sau câteodată cu ajutorul google translate, astfel în procedura de faţă a fost introdusă cerinţa privind prezentarea documentelor traduse de un traducător autorizat. Traducerile autorizate de documente din altă limbă în limba română se fac de către traducatori autorizați, atestați în condiţiile legii din România. Depunerea atestatului traducătorului autorizat nu reprezintă o cerinţă restrictivă în opinia Autorității, ci o confirmare a faptului că documentele au fost traduse de un traducător autorizat în condiţiile legii. De asemenea, asumarea documentului de către ofertant nu este o cerinţă restrictivă deoarece documentul va fi depus la ofertare și nu necesită eforturi suplimentare. Mai specifică Autoritatea că această cerinţă nu reprezintă o specificaţie tehnică, așa cum invocă ofertantul contestator, și nu îi sunt aplicabile prevederile directivei europene 2014/24 art. 42 aliniatul (2). Prevederea nu încalcă principiul tratamentului egal, proportionalității, nefiind o cerinţă restrictivă, aceasta fiind solicitată la toți ofertanţii. II. 3. În referire la solicitarea eliminării cerinţei privind autorizarea ANRE privind RTE, autoritatea contractantă învederează că actualmente există două tipuri de autorizaţii pentru RTE-işti pe domeniul electric, cel eliberat de ANRE și cel emis de MDRAP. Pentru a permite accesul la procedură a tuturor specialiştilor RTE autoritatea contractantă va reformula această cerinţă astfel: "Responsabil tehnic cu execuţia RTE-atestat în domeniul electric conform ordin ANRE sau Responsabil tehnic cu execuţia RTE 8.1 reţele electrice - atestat conform ordinului MDRAP nr. 1895/2016.” Pagina 27 din 41

II.4 În ce privește criticile raportate la unele aspecte tehnice din Proiectul tehnic, autoritatea contractantă menționează că considerentele amintite la contestatorul ......... SRL sunt valabile şi în cazul de faţă. Pe scurt, Autoritatea răspunde la critici astfel: Impunerea frecventei radio de comunicaţie 2.42 - 2.48 GHz între controlerele inteligente și Gateway. B. Autoritatea contractantă susține că, prin grija proiectantului, și-a dorit implementarea unui sistem complet format din lămpi, controlere și telegestiune de ultimă generaţie, sisteme implementate cu succes în România. Sunt diferiţi producătorii a căror produse/soluţii sunt similare astfel încât autoritatea contractantă a dorit ca aceste soluţii să fie implementate. Alegerea frecvențelor de comunicare între controlere 2,42 și 2,48 GHz nu este restrictivă în opinia Autorității, existând producători de sisteme de telegestiune europeni și, inclusiv, companii româneşti care folosesc aceste frecvențe. Se reține că acest interval de frecvență este unul des întâlnit în aplicaţiile industriale și este folosit pentru comunicarea directă între noduri/controlere. Folosirea frecvenței radio de comunicaţie 2,4 - 2,48 GHz asigură stabilitatea conexiunii, fără a fi necesare comunicări prin server, atunci când semnalul GSM lipsește. Totodată, folosirea comunicaţiei radio elimină potenţialele costuri cu serviciile de telefonie mobilă. Crearea automata a unei reţele de tip "MESH". Autoritatea contractantă precizează că alegerea acestei soluţii care să conţină și funcţia de creare automată a unei reţele de tip MESH se doreşte tocmai pentru a preîntâmpina necesitatea unui plan radio. Aceast tip de reţea oferă o conexiune continuă şi dispune de algoritmi de reconfigurare în caz de noduri blocate sau neoperaţionale. Scopul principal al acestor algoritmi este de a găsi cea mai bună rută pentru a ocoli nodurile neoperaţionale şi de a transmite până la destinaţie pachetele de date, în ciuda dificultăţilor. Tehnologia de ultimă generaţia se bazează pe o arhitectură hardware adecvată, iar în materie de software se folosec algoritmi care nu necesită un plan radio, sistemele noi apărute și instalate în România fiind autoconfigurabile, iar prezența clădirilor și a copacilor nu influențează reţele MESH pe frecvențele 2,42 -2,48 GHz. Pe aceste frecvențe există comunicare stabilă, pe distanțe de sute de metri, astfel că distanța dintre lămpi nu mai este un factor decisiv în asigurarea comunicaţiei între noduri, în caz de defect apărut la unul sau mai multe aparate de iluminat. Securizarea dispozitivului printr-un cod PIN. Autoritatea contractantă afirmă că securizarea dispozitivelor și a grupurilor cu un cod PIN se face pentru a crește securitatea la nivel local, în teren. Acest lucru nu are legătură cu securizarea comunicaţiei dintre dispozitive. Accesul la sistemul de bază și anume la sistemul de telegestiune, se face pe bază de user și parolă. Folosirea securizării dispozitivelor și a grupurilor, pentru acces local, cu un cod PIN, este necesară pentru o mai bună gestionare din teren și securizare suplimentară a sistemului de telegestiune. Solicitarea de controler inteligent cu senzor de mişcare încorporat. Pagina 28 din 41

Autoritatea contractantă afirmă că își doreşte tehnologie de ultimă generaţie, aceasta fiind disponibilă la diferiţi producători și deja instalată și funcţională în România. Viteza de răspuns și fiabilitatea acestor dispositive, integrate într-un singur produs, a făcut ca această soluţie să fie solicitată. Prin montajul la partea inferioară se urmăreşte protejarea echipamentului inteligent, obținându-se o durată de viață extinsă și un cost redus de investiție și mentenanță. Concentratorul de date (gateway) va trebui să asigure afişare și control prin intermediul unui ecran de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu. Autoritatea contractantă susține că dispozitivul descris în fișa tehnică se regăsește în portofoliul mai multor producători. În lipsa comunicării GSM sau a accesului la server prin diferite terminale, PC, tablete sau terminale mobile, acest dispozitiv are capacitatea de comunicare, stocare de date și control local al sistemelor de telegestiune. Ecranul tactil permite accesarea informaţiilor local, în momentele în care accesarea acestor informaţii prin alte metode nu este posibilă. Un gateway va putea monitoriza și controla până la 250 corpuri de iluminat. Autoritatea contractantă opinează că această specificaţie nu este restrictivă, producătorii de astfel de dispositive menționează numărul optim de dispositive pe unitate de Gateway, astfel că un astfel de echipament poate comunica cu câteva sute de controlere. Temperatura de funcţionare cuprinsă între -40°C - max. 85°C pentru sistemul de telegestiune - monitorizare și control punct luminos. Autoritatea contractantă arată că intervalul de temperatură de funcţionare solicitat pentru dispozitivele montate pe corpul lămpii este direct influenţat de temperatura atmosferică în colaborare cu temeratura de funcţionare a aparatului de iluminat. La nivelul unui corp de iluminat sursa de putere, sau placa cu LED, pot atinge temperaturi de peste 80°C, astfel că aceste dipositive trebuie să fie funcţionale la aceste temperaturi ridicate, tocmai pentru a putea comanda lampa să se stingă, sau dimeze automat, pentru a preîntâmpina defectarea completă a lămpii. II.5. În referire la critica pentru soluţia integrată de iluminat cu LED și panouri fotovoltaice (SILPFV) există o serie de cerinţe restrictive, stabilite în mod nelegal, neproporțional și fără luarea în considerare a necesității și justificării, autoritatea contractantă face următoarele susțineri: A. Clasa de proiecţie IP67 pentru LED. Ofertantul contestatar face confuzie între LED (light-emitting diode- dioda emițătoare de lumină) și corpul de iluminat cu LED. Corpul de iluminat se montează în interiorul stâlpului existând riscul ca incinta să fie inundată de apa. În acest sens și din punct de vedere al securității muncii, în vederea eliminării riscului la electrocuție pe lângă protecția dată de legarea la împământare, proiectantul a ales un grad de proiecţie superior IP67. B. Clasa de protecție IP67 pentru controler de încărcare solară. Controlerul se montează în interiorul stâlpului existând riscul ca incinta să fie inundată de apă. În acest sens și din punct de vedere al securității muncii, în vederea eliminării riscului la electrocuție pe lângă Pagina 29 din 41

protecția dată de legarea la împământare, proiectantul a ales un grad de protecție superior IP67. C. Înălțimea totală de 4930 mm pentru stâlpul fotovoltaic Proiectantul acceptă o marjă de +/- 10% privind înălțimea stâlplui. D. Greutatea totală de 110 Kg Proiectantul acceptă o marjă de +/- 10%. E. Autoritatea susține că nu au fost prezentate în cadrul proiectului tehnic calcule luminotehnice cu sistemul LED 2001m/w; la pagina 58 din caietul de sarcini proiectantul a dat suficiente date astfel încât ofertanţii să poată oferta stâlpul de iluminat pietonal. În concluzie, autoritatea contractantă subliniază faptul că la baza documentației de atribuire a stat proiectul tehnic și caietul de sarcini întocmit în condiţiile legii de către o societate autorizatî - Proex Instal Consulting SRL și verificat în condiţiile legii de către un verificator de proiecte. Soluţiile tehnice, fișele tehnice au fost alese și întocmite de către proiectant conform prevederilor legale din România. De asemenea, autoritatea contractantă afirmă că proiectul tehnic a primit și viza autorității de implementare ADR Nord Vest, precum și faptul că Proiectul tehnic, detaliile de execuţie, caietul de sarcini, prevederile tehnice, inclusiv fișele tehnice au fost întocmite în conformitate cu H.G. nr. 907/2016 și sunt în reponsabilitatea proiectantului. În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiilor ca fiind nefondate şi menţinerea documentaţiei de licitaţie în forma publicată de aceasta. Cu adresa nr. ... înregistrată la Consiliu sub nr. ...., SC ......... SA depune Note scrise față de punctul de vedere la autorității contractante, arătând următoarele: În cadrul punctului de vedere nr. ... ca răspuns la criticile privind aspectele tehnice din Proiectul tehnic, autoritatea contractantă menționează că cerinţele privind sistemul de telegestiune nu sunt restrictive "existând producători de sisteme de telegestiune europeni și, inclusiv companii româneşti care au aceste specificaţii". Contestatorul menţionează că în cadrul contestației, a indicat în mod clar cine este producătorul sistemului de telegestiune propus de către proiectant și ale cărui specificaţii tehnice sunt favorizate în cadrul documentaţiei de atribuire, și anume E-Save. Contestatorul remarcă faptul că autoritatea contractantă se rezumă la a menţiona în mod vag faptul că există și alți producători de sisteme de telegestiune care îndeplinesc cerinţele documentaţiei de atribuire. Pe această cale, contestatorul solicită autorității contractante să precizeze în mod clar cel puţin 2 producători de telegestiune (cu excepţia E-Save) care îndeplinesc cumulat toate cerinţele tehnice din documentaţia de atribuire. Mai mult, contestatorul subliniază că în speţă există deja conturată o putere de lucru judecat - astfel atât CNSC cât și instanţele de judecată au stabilit anterior cu putere de lucru judecat că această cerinţă este una nelegală. Referitor la afirmaţia autorității privind temperatura de funcţionare și anume: "La nivelul unui corp de iluminat sursa de putere, sau placa cu LED, pot atinge temperaturi de peste 80°C", contestatorul menţionează că aprecierile autorității contractante nu au la bază niciun argument de ordin Pagina 30 din 41

științific, nefiind validate de opinia vreunui expert sau de studii de specialitate. Afirmaţia că aparatele de iluminat pot atinge temperaturi de peste 80°C este lipsită de fundament în opinia contestatorului, în condiţiile în care chiar în documentaţia de atribuire la pag. 18 din caietul de sarcini este menționată temperatura de funcţionare a aparatelor de iluminat în intervalul -20°C -f + 40°C. De asemenea, contestatorul face precizarea că aparatele de iluminat stradal funcționează noaptea, atunci când este foarte puţin probabil să se atingă temperaturi de 80°C. Contestatorul afirmă că și în această privinţă există deja o putere de lucru judecat - astfel petentul a contestat anterior cerinţe similare și atât instanțele cât și CNSC au stabilit deja că o astfel de cerinţă este nelegală. Referitor la soluţia integrată de iluminat cu LED și panouri fotovoltaice, contestatorul reia solicitarea prezentării de calcule luminotehnice pentru trecerile de pietoni propuse a fi iluminate în cadrul proiectului tehnic. Având în vedere că acestea sunt zone de conflict de importanță majoră, contestatorul apreciază că este foarte important ca soluţia aleasă de proiectant să demonstreze îndeplinirea parametrilor luminotehnici în conformitate cu standardele "SR EN 13201 - Iluminat public" și "NP 062- 2002 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier și pietonal" care menționează la punctul 4.4.2.1.7 "Nivelul de iluminare al trecerilor de pietoni trebuie să fie cu 50% mai mare decât cel al căii de circulaţie pe care se găsește trecerea de pietoni." Astfel, contestatorul arată că informaţiile prezentate la pag. 58 din caietul de sarcini nu sunt nici pe departe suficiente pentru ofertarea unui sistem de iluminat al trecerilor de pietoni care să garanteze îndeplinirea parametrilor luminotehnici. Ofertanţii trebuie să aibă la dispoziţie mai multe detalii referitoare la sistemele LED de la trecerile de pietoni cum ar fi curba fotometrică, randamentul aparatelor precum și clasele luminotehnice în care se vor încadra. Nu înțelege petentul cum un corp de iluminat "montat în interiorul" stâlpului (și supus posibilităţii de inundare) poate realiza o iluminare corespunzătoare a trecerii de pietoni. În general corpurile de iluminat destinate trecerilor de pietoni se montează fie în varf de stâlp fie prin intermediul unui braț. Contestatorul solicită proiectantului să pună la dispoziţia ofertanţilor o schiţă sugestivă a soluţiei integrate de iluminat cu LED și panouri fotovoltaice (SILPFV). Referitor la gradul de protecție IP67 pentru echipamentele montate în interiorul stâlpilor care fac parte integrantă a soluţiei integrate de iluminat cu LED și panouri fotovoltaice (SILPFV), contestatorul face următoarele precizări: Stâlpii de iluminat uzuali nu permit pătrunderea apei în interiorul lor. Singurul mod în care poate pătrunde apa este prin condens, dar acesta nu poate conduce la inundarea incintei, mai ales că se pot lua măsuri speciale de drenaj. Un stâlp care permite inundarea incintei interioare este un stâlp neconform. Soluţia aleasă cu tensiunea de alimentare la tensiunea de 12V/24V, elimină din start "riscul de electrocuție". Confuzia între LED (light-emitting diode - dioda emițătoare de lumină) și corpul de iluminat cu LED, vine chiar din documentaţia de atribuire: LED Pagina 31 din 41

• 200lm/W la 600mAh • Modul LED max. waţi 100 W • Temperatura de culoare 4000K (La cerere: Amber Light. 2000K. 3000K. 5000K) • Durata de viaţă a LED-urilor >75 000 h (1.80) • Clasa de protecţie IP 67 Referitor la considerentele finale generale ale autorității contractante cu privire la faptul că "la baza documentaţiei de atribuire a stat proiectul tehnic și caietul de sarcini întocmit în condiţiile legii de către o societate autorizată - Proex Instal Consulting SRL și verificat în condiţiile legii de către un verificator de proiecte. Soluţiile tehnice, fișele tehnice au fost alese și întocmite de proiectant conform prevederilor legale din România", Contestatorul menţionează că legea recunoaşte autorității contractante o anumită marjă de apreciere în stabilirea specificaţiilor tehnice, lăsând la latitudinea acesteia evaluarea necesității achiziţionării anumitor bunuri, precum și a caracteristicilor tehnice ale acestora, cu condiţia ca prin stabilirea anumitor specificaţii tehnice autoritatea contractantă să nu încalce principiile impuse prin art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. Totodata, contestatorul arată că art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/ 2016 prevede: (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire si nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate fata de asigurarea unei concurente efective intre operatorii economici. Art. 156 alin. 2 dispune: cu excepţia cazului in care acest lucru este justifiat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizeaza un anumit producător, o anumita origine sau un anumit procedeu care caracterizeaza produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic si nici nu se refera la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifica, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. În final, contestatorul susține că interesul autorității contractante este de a primi cât mai multe oferte competitive și de a face o analiză a acestora în raport cu avantajele tehnice și economice conținute. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ..., SC ......... SRL depune Note scrise în referire la punctul de vedere al autorității contractante, solicitând respingerea tuturor apărărilor formulate de către autoritatea contractantă ca fiind neîntemeiate. Contestatorul reține că în cuprinsul Punctului de vedere formulat, ......... susţine că cerinţele documentaţiei de atribuire nu încalcă dispoziţiile legale privind interdicţia de formulare a unor cerinţe restrictive, iar indicarea anumitor producători are doar caracter exemplificativ, în sensul în care se au în vedere doar specificaţii, nu şi producătorul. În acest sens, contestatorul indică prevederile art. 20 alin. 1 și art. 31 alin. 1 din HG nr. 395/2016, precum și jurisprudență relevantă, apreciind că practica defectuoasă a autorităţii contractante de a impune anumite cerinţe minime de calificare ce nu sunt adaptate la specificul contractului, afectează concurenţa, limitează opţiunile viabile ale autorităţii şi în acelaşi Pagina 32 din 41

timp favorizează unii candidaţi care beneficiază pe această cale de şansa de a rămâne singuri în cursa pentru câştigarea contractului. Contestatorul afirmă că nu poate considera că autoritatea contractantă a indicat cu titlu exemplificativ anumiţi producători, având în vedere că numele acestora se regăseşte în cadrul fişelor tehnice şi furnizarea produselor de la un anumit producător apar ca fiind cerinţe obligatorii. În acelaşi sens, deşi autoritatea contractantă a ales să păstreze tăcerea sub acest aspect, intenţia de a impune anumiţi producători parvine şi din analizarea cerinţelor ca un tot unitar, în sensul în care se solicită un aparat produs de ASUS cu procesor produs de AMD, sistem de operare TIZEN şi care să aibă integrate aplicaţiile HBO-GO, Auto Game Mode, Game motion Plus, Ultra Wide Game View, Game Bar 2.0. Or, analizând aceste cerinţe explicite, contestatorul nu identifică care ar fi alternativa aparatului produs de ASUS cu procesor AMD şi sistem de operare TIZEN, atât timp cât funcţionalităţile nu sunt indicate, ci impuse; totodată, nici până la acest moment contestatorul nu a identificat raţiunea pentru care sunt impuse respectivele aplicaţii în cadrul unei proceduri ce vizează iluminatul public. Separat de aceste aspecte, contestatorul solicitm Consiliului să constate că în privinţa cerinţelor cu privire la care autoritatea contractantă nu a formulat apărări, suntem în prezenţa unei recunoaşteri implicite a criticilor formulate de către acesta. Trecând la apărările de ordin tehnic formulate de către autoritatea contractantă, contestatorul reține că în ceea ce priveşte temperatura de culoare, aceasta susţine că în caietul de sarcini la pag. nr. 18 s-ar menţiona în mod expres faptul că se solicită o temperatură de culoare 4000K. Însă, în documentul ”06_FORMULARUL F5.pdf” se prezintă cerinţele pentru aparatele de iluminat, care, faţă de cele din caietul de sarcini de la pagina 18, sunt: Temperatura de culoare 2: Alb Cald 3,000K; 8: Alb Neutru 4,000K; La cerere: 5: Alb Cald 2,700K, 9: Extra Alb Cald 2,200K, 1: Alb rece 5,000K. Mai mult, în formularul menţionat anterior, se precizează în mod expres faptul că „la cerere" este obligatorie furnizarea corpurilor de iluminat cu temperaturi de culoare diferite faţă de cea de 4000K. Chiar dacă se presupune că discutăm despre o solicitare venită din partea autorităţii contractante, contestatorul nu identifică criteriile tehnice care ar sta la baza acestei cereri, respectiv de ce dorește autoritatea contractantă să modifice, în mod unilateral şi fără o expertiză tehnică, temperatura de culoare. Din poziţia expusă de ........., reiese că se va folosi în mod exclusiv temperatură de culoare 4000K, dar se impune, în mod arbitrar şi fără o justificare tehnică efectivă, ca ofertantul să aibă în portofoliu şi aparate cu temperatură de culoare Alb Cald 2/700K, 9: Extra Alb Cald 2,200K, 1: Alb rece 5,000K, care, deşi nu vor fi folosite în implementarea proiectului, reprezintă criteriu eliminatoriu. Prin urmare, având în vedere aspectele prezentate şi conţinutul concret al documentaţiei de atribuire, contestatorul solicită Consiliului să constate nelegalitatea cerinţei privind temperatura de culoare. Mai apoi, în ceea ce priveşte greutatea şi dimensiunea corpurilor de iluminat, petentul observă că ......... susţine că această decizie ar fi fost luată din raţiuni urbanistice şi de întreţinere în timp a corpurilor de Pagina 33 din 41

iluminat, însă aceştia nu au prezentat documente justificative care să susţină soluţia prezentată în criteriile de atribuire. Autoritatea contractantă nu a prezentat hotărâri ale consiliului local, ale comisiei de urbanism sau expertize de specialitate care să fundamenteze decizia de stabilite a unor indici privind greutatea şi dimensiunea corpurilor de iluminat. Reiterează contestatorul faptul că în lipsa unor motivări clare şi care să aibă o justificare de ordin legislativ, impunerea dimensiunii şi a greutăţii aparatelor de iluminat au drept unic scop denaturarea concurenţei şi favorizarea ofertantului care a contractat cu producătorul ce are exact dimensiunea respectivă în portofoliu. Referitor la greutate, contestatorul nu poate reține motivarea Autorității din cadrul punctului de vedere, având în vedere ca ne referim la aparate de iluminat montate pe stâlpi, ce nu necesită manipulare, mutare sau intervenţie care să implice transportul acestora. Modul de montaj este în sarcina contractantului, acesta fiind cel care evaluează dificultatea şi optează pentru o anumită modalitate de acţiune. În aceste condiţii, indicele privind greutatea este ales, în cel mai bun caz, arbitrar, însă din maniera de redactarea a întregii documentaţii de atribuire, din punctul de vedere al contestatorului, această cerinţă restrictivă are drept unic scop limitarea concurenţei. Referitor la impunerea tehnologiei utilizate, respectiv a reţelei de tip MESH, contestatorul remarcă faptul că autoritatea contractantă justifică această decizie prin raportare la aspecte de ordin financiar, realizând un calcul de unde ar reieşi un cost de 2400 euro/lună. Însă aceste considerente de ordin financiar sunt prezentate inexact în opinia petentului, autoritatea omiţând să precizeze că şi în cazul în care se optează pentru o reţea de timp MESH, costul traficului de date va trebui achitate de către unitatea administrativ teritorială. Astfel, se face referire la mai multe cartele de internet, dar această referire demonstrează doar că presupusa consultare a soluţiilor aflate pe piaţă ori nu a fost realizată, ori a fost realizată la nivel formal. În aceste sens, contestatorul precizează faptul că majoritatea producătorilor nu folosesc cartele de internet în modulele de telegestiune, acestea comunicând prin module GSM, însă costul traficului de date nu poate diferi, el fiind acelaşi şi atunci când se face centralizat printr-un singur dispozitiv şi atunci când este realizat individual (cartelă SIM). Se arată că legislaţia achiziţiilor publice prevede că preţurile şi costurile sunt stabilite prin procedura de achiziţie, acesta fiind rolul primordial al acesteia. Astfel, un producător poate oferi un preţ mai competitiv prin sistemul propriu fără controller de segment (gateway), dar autoritatea contractantă limitează artificial posibilitatea ofertanţilor de a oferi soluţii cu funcţionalităţi identice cu cele urmărite, dar prin tehnologii proprii şi la preţuri mai mici. Mai mult, o soluţie fără controller de segment (gateway) oferă o utilizare mai simplă, un sistem mai aerisit, fără elemente terţe ce necesită operare şi întreţinere suplimentare. Prin urmare, având în vedere că se achită costul utilizării datelor, iar nu costul cartelei SIM, autoritatea contractantă va achita acelaşi cost operatorului de date şi în ipoteza în care se optează pentru cartele SIM şi în ipoteza în care este utilizată o tehnologie de tip reţea MESH, singura Pagina 34 din 41

diferenţă rezidă în faptul că, nelimitând concurenţa, autoritatea ar putea primi oferte mult mai rentabile şi fiabile dar cu o tehnologie diferită. Astfel, contestatorul solicită Consiliului să constate nelegalitatea cerinţei privind impunerea unei tehnologii operatorilor economici interesaţi. Se menționează că prin documentaţia de atribuire, ......... impune securizarea sistemului prin utilizarea unui COD PIN. Referitor la acest aspect, contestatorul precizează faptul că nu contestăm necesitatea securităţii sistemului, ci este de părere că aceasta este deosebit de importantă. Ceea ce contestă este faptul că autoritatea contractantă impune o anumită modalitate de protecţie care, dată fiind evoluţia tehnologică, este relativ simplistă, cu precădere în condiţiile în care majoritatea producătorilor oferă sisteme de protecţie complexe, prin criptare, acces în sistem pe bază de nume de utilizator, parola + autentificare în doi paşi, de tip bancar. Contestatorul subliniază că aceste tipuri de sisteme de securitate nu sunt permise prin cerinţele documentaţiei de atribuire, deşi ele ar putea conferi un grad de securitate mult mai ridicat, autoritatea impunând şi, implicit, acceptând doar un sistem securizat pe bază de PIN. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să constate că cerinţa privind securizarea sistemului exclusiv pe bază de Cod PIN este una restrictivă. Totdată, contestatorul afirmă că prin documentaţia de atribuire s-a solicitat integrarea automată prin scanarea unui cod QR. În cuprinsul Punctului de Vedere formulat, autoritatea contractantă susţine că s-a dorit ca în cazuri extreme să se poate realiza integrarea sistemului şi prin scanarea unui cod QR. Totodată, revine şi specifică, de o manieră restrictivă în opinia contestatorului, modul prin care ofertanţii trebuie să îndeplinească această funcţionalitate. Contestatorul precizează faptul că înregistrarea manuală în cazuri extreme o fac toţi producătorii, însă fiecare alege să aplice o metodă specifică de realizare în concordanţă cu sistemele de telegestiune proprii, respectiv: Cod QR, Cod de bare, Poziţionare manuală în interfaţa de telegestiune, etc. În cazul de faţă, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica funcţionalitatea solicitată şi de a permite fiecărui ofertant să o realizeze utilizând funcţionalităţi proprii. Pare greu de crezut pentru contestator că există o diferenţă substanţială între scanarea unui cod QR (cod matrice) şi scanarea unui cod de bare, o diferenţă care să justifice cerinţa restrictivă privind integrarea prin cod QR. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să constate că cerinţa privind integrarea prin scanarea unui cod QR este restrictivă şi are drept unic scop limitarea concurenţei şi încălcarea tratamentului egal. Referitor la posibilitatea de integrare ulterioară a senzorilor în sistemul de telegestiune, contestatorul precizează faptul că majoritatea sistemelor de telegestiune suportă folosirea de senzoristică. Însă, din nou, modul în care autoritatea contractantă a justificat această cerinţă prin punctul de vedere depus reprezintă prezentarea funcţionalităţii solicitate, fără vreo apărare concretă faţă de criticile contestatorului. Se menţionează totodată faptul că prezentarea de senzori, fără achiziţia acestora, nu face altceva decât să restricţioneze accesul la Pagina 35 din 41

procedură, deoarece la eventualul moment de achiziţie a unor senzori, se va organiza o nouă procedură de achiziţie publică în care autoritatea contractantă nu va putea impune ofertanţilor să prezinte senzorii ce au fost prezentaţi în această procedură de către participanţi. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să constate că, în forma în care a fost formulată iniţial, cerinţe privind furnizarea fişelor tehnice ale senzorilor ce pot fi integraţi în sistemul de telegestiune nu este legală, furnizarea de senzori nefiind o componentă a procedurii în curs de desfăsurare. Mai apoi, contestatorul arată că tot prin documentaţia de atribuire, s-a impus conectarea la reţea prin intermediul unui dispozitiv USB Dongle, cerinţă presupus a fi justificată de autoritatea contractantă prin oferirea unei definiţii a acestui dispozitiv în cuprinsul punctului de vedere, accentuându-se faptul că s-a dorit ca în cazuri extreme să existe un control local al modulului de telegestiune. Însă, ceea ce nu menţionează ......... este faptul că utilitatea USB dongle este inexistentă pe plan local dacă comunicaţia este întreruptă, în acest caz accesul la aparate se va realiza tot wireless, neexistând o legătură fizică între Controlerul de segment (gateway) şi aparatele de iluminat. Practic, contestatorul opinează că cerinţa maschează doar o motivare pentru folosirea Controlerului de segment (gateway) şi astfel, limitarea participării la procedură a celor ce aleg o altă manieră de îndeplinire a funcţionalităţilor sistemului de telegestiune. Prin urmare, contestatorul învederează că şi această cerinţă are drept scop încălcarea tratamentului egal, fiind în mod evident restrictivă. Deopotrivă, contestatorul reține că autoritatea contractantă realizează o analiză a presupusei pertinenţe a selecţionării sistemului ce are la bază reţelele MESH. În acest sens, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă nu poate face presupuneri legate de costuri pentru sistemele de telegestiune. Acesta susţine în continuare că Autoritatea poate solicita funcţionalităţi, ofertanţii fiind obligaţi să ofere aceste funcţionalităţi prin tehnologii proprii. Presupunerea că sistemul MESH (nu MASH cum specifică ......... - Mobile Army Surgical Hospital) ar fi mai puţin costisitor faţă de sistemul de control direct, punct cu punct este doar o supoziţie în opinia contestatorului, preţul fiind stabilit prin însăşi procedura de achiziţie. Totuşi, autoritatea contractantă alege să realizeze un calcul pueril, referindu-se exclusiv la cartelele SIM. În aceste sens, contestatorul înţelege să arate că presupunerea de folosire a cartelelor GSM este eronată şi demonstrează doar necunoaşterea tehnologiei de către achizitoare sau elaboratorul PT-ului. Autoritatea realizează un calcul financiar nereal şi fără ancorare în realitate. Majoritatea producătorilor folosesc sisteme profesionale de transmisie de date GSM, iar nu cartele telefonice. Costul de trafic de date este, în principiu, acelaşi indiferent de tehnologia folosită, deoarece dacă, spre exemplu, se transmit 1000mb, costul acestora este acelaşi printr-un dispozitiv sau prin două, cantitatea de trafic fiind aceeaşi. Chiar dacă costurile ar diferi, preţul este stabilit prin procedura de achiziţie şi nu este presupus de autoritate care, prin această presupunere, limitează tehnologic accesul la procedură. Pagina 36 din 41

În concluzie, având în vedere considerentele prezentate atât în cuprinsul contestaţiei, cât şi în cadrul prezentelor Note scrise, contestatorul solicită admiterea prezentei contestaţii astfel cum aceasta a fost formulată şi motivată, fiind evidentă nelegalitatea documentaţiei de atribuire.

Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ..., SC ......... SA depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ... din 12.08.2022, emisă de ..., în valoare de ... RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ..., SC ......... SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ... din 16.08.2022, emisă de ..., în valoare de ... RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, online, pentru atribuirea contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Eficientizarea, modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public în .........”, cod CPV 45310000-3. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ...., criteriul de atribuire stabilit fiind „prețul cel mai scăzut”, iar data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită la data de 26.08.2022. Împotriva documentației de atribuire, respectiv a prevederilor caietului de sarcini, SC ......... SA și SC ......... SRL au depus contestațiile ce formează obiectul dosarelor conexate nr. ... Prin Încheierea nr. ..., Consiliul s-a pronunțat asupra solicitării de suspendare a procedurii de atribuire din cadrul contestațiilor formulate de SC ......... SA și SC ......... SRL, pe care a respins-o ca rămasă fără obiect. Pe fondul contestației formulate de SC ......... SA, Consiliul retine urmatoarele: SC ......... SA contesta documentatia de atribuire sub urmatoarele aspecte: 1. solicită eliminarea cerinţei de la pagina 65 din Caietul de sarcini privind obligativitatea ca vizita amplasamentului lucrărilor să se desfășoare în primele 4 zile lucrătoare de la publicarea invitației de participare. 2. solicită eliminarea cerinței din cadrul paginii 17 din Caietul de Sarcini privind asumarea prin semnătură a autorizării traducătorului. 3. solicită eliminarea cerinţei privind autorizarea ANRE privind RTE si modificarea în Responsabil Tehnic cu Execuţia autorizat ISC în domeniul 8.1 Reţele electrice. 4. solicită eliminarea/modificarea următoarelor cerinţe: A. Impunerea frecvenței radio de comunicaţie 2.42 - 2.48 GHz între controlerele inteligente și Gateway. B. Crearea automată a unei reţele de tip "MESH". C. Securizarea dispozitivului printr-un cod PIN. D. Solicitarea de controler inteligent cu senzor de mişcare incorporat. Pagina 37 din 41

E. Concentratorul de date (gateway) va trebui să asigure afişare și control prin intermediul unui ecran de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu. F. Un gateway va putea monitoriza și controla până la 250 corpuri de iluminat. G. Temperatura de funcţionare cuprinsă între -40°C - max. 85°C pentru sistemul de telegestiune - monitorizare și control punct luminos. H. Clasa de protecție IP 67 pentru LED. I. Clasa de protecție IP 67 pentru controler de încărcare solară. J. Înălțimea totală de 4930 mm pentru stâlpul fotovoltaic. K. Greutatea totală 110 kg. L. pentru aparatele de iluminat sunt impuse puterile nominale la valori fixe, în Caietul de sarcini la pag. 19 și anume: 17.6W, 23.8W, 27.4W, 31.7W, 44.8W, 53.6W, 69.9W, 84.4W. Contestatorul solicită indicarea puterilor nominale ale aparatelor de iluminat din Caietul de sarcini ca fiind puteri maximale, sau puteri minimale. M. solicitarea de la pag. 20 privind depunerea de mostre funcţionale ale aparatelor de iluminat propuse, care să respecte toate caracteristicile prevăzute în Caietul de sarcini și Proiectul tehnic, pentru fiecare putere rezultată din calculul luminotehnic, până cel târziu la data și la ora limită de depunere a ofertelor. Punctual, analizand argumentele partilor si luand in considerare si acceptul partial al autoritatii contractante raportat la unele critici, Consiliul va decide dupa cum urmeaza: 1. Se va elimina cerinţa de la pagina 65 din Caietul de sarcini privind „obligativitatea ca vizita amplasamentului lucrărilor să se desfășoare în primele 4 zile lucrătoare de la publicarea invitației de participare” si va ramane menţiunea din fișa de date de la pag. 8 "Ofertantul poate să viziteze amplasamentul pentru a obţine datele necesare pentru elaborarea ofertei". 2. Se va elimina cerinţa de la pagina 17 din Caietul de sarcini privind asumarea prin semnătură a autorizării traducătorului. 3. Se va reformula această cerinţă astfel: "Responsabil tehnic cu execuţia RTE-atestat în domeniul electric conform ordin ANRE sau Responsabil tehnic cu execuţia RTE 8.1 reţele electrice - atestat conform ordinului MDRAP nr. 1895/2016”. 4. A, B si C. Criticile formulate vor fi respinse intrucat este legala optiunea autoritatii contractante pentru o anume tehnologie atata timp cat nu indica in mod direct un anume producator sau o anume marca. D. Critica va fi admisa, autoritatea contractanta nu a putut indica explicit un alt producator in afara de E-save care sa indeplineasca cerinta astfel incat se va reformula această cerinţă astfel: „controler inteligent cu senzor de mişcare incorporat sau soluţie echivalenta cu senzor de mişcare montat separat de controlerul inteligent”. E. Intrucat autoritatea contractanta nu a putut indica explicit un alt producator in afara de E-save care sa indeplineasca cumulativ cerintele criticate, aceasta solicitare va fi eliminata integral cu acceptarea de variante cu funcţionalitate similară pentru sistemul de Telegestiune. Pagina 38 din 41

F. Critica va fi respinsa, cerinta fiind in stransa legatura cu tehnologia pentru care optiunea autoritatii contractante a fost apreciata ca legala. G. Verificand literatura de specialitate, Consiliul a concluzionat ca partile au argumente partial corecte privind temperatura maxima de funcţionare pentru sistemul de telegestiune - monitorizare și control punct luminos si va dispune modificarea cerintei cu solicitarea limitelor de temperatura -40°C - max. 70°C. H si I. In mod evident solicitarea clasei de protectie IP 67 pentru LED sau pentru controler de încărcare solară reprezinta cerinte atat inutile cat si restrictive, motiv pentru care criticile vor fi admise iar clasa de protectie solicitata pentru ambele cazuri va fi IP 66. J si K. Indicarea exacta a dimensiunilor este o modalitate restrictiva si se va accepta varianta propusa de autoritatea contractanta in punctul de vedere transmis, astfel: Înălțimea totală de 4930 mm +/- 10% pentru stâlpul fotovoltaic. Greutatea totală de 110 Kg +/- 10%. L. Impunerea puterilor nominale la valori fixe din caietul de sarcini pag. 19 este apreciata ca fiind restrictiva de catre Consiliu, critica va fi admisa si se vor modifica cerintele prin stabilirea unui interval sau prin indicarea puterilor nominale ale aparatelor de iluminat din caietul de sarcini ca fiind puteri maximale, sau puteri minimale. M. In conditiile in care data limita pentru depunerea ofertelor va fi decalata cu un interval de timp considerabil, Consiliul apreciaza ca prezentarea mostrelor funcţionale ale aparatelor de iluminat propuse, care să respecte toate caracteristicile prevăzute în Caietul de sarcini și Proiectul tehnic, pentru fiecare putere rezultată din calculul luminotehnic, până cel târziu la data și la ora limită de depunere a ofertelor este o cerinta rezonabila. Critica va fi respinsa. Pe fondul contestației formulate de SC ......... SRL, Consiliul retine urmatoarele: In primul rand, Consiliul nu va relua analiza asupra criticilor formulate de contestatorul SC ......... SA care se regasesc sub o anumita forma si in contestația formulată de SC ......... SRL, solutia stabilita de Consiliu fiind consemnata in motivarea corespunzatoare contestației formulată de SC ......... SA. 1. Referitor la cerintele privind experiența profesională generală, continute in Caietul de sarcini punctul 6.5.2.1., Consiliul va respinge critica formulata intrucat solicitarea unei experiente generale (nu specifice) de 5 ani respecta dispoziţiile art. 8 alin. 2 din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017. In ceea ce priveste experienta solicitata pentru Responsabil SSM, Consiliul constata ca minim 15 ani este o evidenta greseala de redactare care se va modifica in minim 5 ani. 2. Referitor la cerinţa privind experienta similara solicitata la punctul III. 1.3.a din Fişa de date, Consiliul va respinge critica formulata intrucat modul de redactare al cerintei se incadreaza, din toate punctele de vedere cu dispoziţiile art. 3 coroborat cu art. 11 din Instrucţiunea nr. 2/2017. 3. Referitor la criticile formulate privind continutul Fisei tehnice 1 din Formularul F6 (pag 392 vol 1 dosarul achizitiei publice), Consiliul le va Pagina 39 din 41

admite in totalitate, oportunitatea introducerii solicitarilor criticate, in mod corect, ca fiind restrictive, nefiind sustinuta cu niciun argument de autoritatea contractanta. Astfel Consiliul va dispune eliminarea din Fisa tehnica 1 a solicitării „la cerere, furnizarea aparatelor de iluminat cu temperatură de culoare alb cald 2700K, extra alb cald 2200K, Alb rece 5000K”, a solicitarii privind „existenţa unei diferenţe de culoare între echipamente diferite de 4 paşi MacAadam” precum si modificarea cerintei privind protectia la supratensiune de la 12Kv la „minim 6kV cu nivel suplimentar până la 10kV”. 4. Referitor la criticile formulate privind continutul Fiselor tehnice 2,3,4,5,6,7,8,9,10 şi 12 , Consiliul constata ca acestea se suprapun de facto cu critici formulate mult mai concret in contestația formulată de SC ......... SA, solutia fiind cuprinsa in motivarea corespunzatoare. In acest sens, Consiliul a apreciat ca legala optiunea autoritatii contractante pentru o anume tehnologie atata timp cat specificatiile tehnice nu indica in mod direct un anume producator sau o anume marca, eliminand pe de alta cerintele care puteau fi indeplinite de un singur producator. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestațiile formulate de SC ......... SA și de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... Consiliul va dispune modificarea documentatiei de atribuire conform celor cuprinse in motivare, publicarea documentatiei modificate in SEAP, precum si stabilirea unei noi date limita pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 20 zile de la publicarea modificarilor. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, termenul pentru punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei decizii este de 20 de zile de la comunicarea acesteia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate, conform motivarii, criticile mentionate (in numerotarea Consiliului) la nr. 4. A, B, C, F si M din contestația formulată de SC ......... SA, respectiv la nr. 1, 2 si partial 4 din contestația formulată de SC ......... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestațiile formulate de SC ......... SA și de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... Dispune modificarea documentatiei de atribuire conform celor cuprinse in motivare, publicarea documentatiei modificate in SEAP, precum si stabilirea unei noi date limita pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 20 zile de la publicarea modificarilor. Pagina 40 din 41

În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, termenul pentru punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei decizii este de 20 de zile de la comunicarea acesteia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate, conform motivarii, criticile mentionate (in numerotarea Consiliului) la nr. 4. A, B, C, F si M din contestația formulată de SC ......... SA, respectiv la nr. 1, 2 si partial 4 din contestația formulată de SC ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 41 din 41