Decizie CNSC BO2024_553

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 553/C5/266, 281 Data: 05.03.2024 I. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 5953/30.01.2024, care formează obiectul dosarului nr. 266/2024, formulată de ..............cu sediul în ............ înmatriculată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. ............, având CUI .........., reprezentată legal prin avocat .............., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ................ împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 473/25.01.2024 și a Raportului procedurii nr. 477/25.01.2024, emise de către ...........cu sediul în .............. în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „.............»”, inițiată prin publicarea anunțului de participare simplificat nr. ............., s-au solicitat următoarele: (i) anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 473/25.01.2024, a Raportului procedurii nr. 477/25.01.2024, precum și a tuturor actelor anterioare sau subsecvente, în privința respingerii ca inacceptabilă a ofertei sale; (ii) obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție cu privire la oferta .............., la reevaluarea ofertelor potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunțată de CNSC și la refacerea clasamentului ofertanților cu luarea în considerare și a ofertei contestatoarei; (iii) obligarea autorității contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluționarea prezentei contestații, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. II. Prin contestația nr. 4256/01.02.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 6598/02.02.2024, care formează obiectul dosarului nr. 281/2024, prin care .............., cu sediul în ............., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr........., având CUI ...........reprezentată legal Pagina 1 din 133

prin ............. – administrator și ................., cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în ................... critică actele și măsurile nelegale adoptate de autoritatea contractantă ..................... în cadrul procedurii de atribuire mai sus menționate, solicitând꞉ În principal: 1. Anularea comunicării privind rezultatul procedurii nr. 471/25.01.20246, a tuturor și oricăror acte care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la raportul procedurii nr. 477/25.01.20247 și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe; 2. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de ....................., cu consecința declarării acesteia drept acceptabile și conforme și, respectiv, admisibile; 3. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de .......................... cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale invocate prin prezenta contestație și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia; 4. Obligarea autorității contractante la reevaluarea, cu respectarea principiului tratamentului egal, a tuturor ofertelor depuse în cadrul procedurii declarate inadmisibile la acest moment .................... dar pentru care motivele actuale de inadmisibilitate vor fi invalidate ulterior pronunțării unei decizii asupra tuturor contestațiilor formulate împotriva raportului procedurii nr. 477/25.01.2024, a actelor ce au stat la baza acestuia și a actelor subsecvente acestuia, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale invocate prin prezenta contestație în cadrul secțiunii IV și V și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acestora; 5. Obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire prin aplicarea în mod corespunzător a criteriului de atribuire doar ofertelor admisibile, atribuirea contractului de achiziție publică, precum și emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii; 6. Constatarea faptului că autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul ................. la dosarul achiziției publice prin refuzul de a acorda acces la dosarul integral al achiziției publice și, pe cale de consecință, acordarea accesului la documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, în format integral, și eliberarea unor copii ale acestor documente, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 7. Repunerea ................... în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa. În subsidiar: În măsura în care Consiliul va respinge în tot sau în parte capetele de cerere formulate în principal, contestatoarea solicită: 8. Anularea procedurii de atribuire. Page 2 of 133

De asemenea, ............ solicită consemnarea faptului că își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de soluționare a contestației pe cale separată. Prin cererea de intervenție accesorie înregistrată la CNSC cu nr. 8845/13.02.2024, .............., înmatriculată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. ..........., având CUI .............., reprezentată legal prin avocat ................., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ................., în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire (care a formulat propria sa contestație și față de care contestatoarea din prezentul dosar a invocat argumente privitoare la pretinsa existență a unui motiv suplimentar de inadmisibilitate a ofertei față de cel avut în vedere de către autoritatea contractantă) în cadrul procedurii de licitație simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect ................, a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție și, în urma judecării cauzei, respingerea în parte a contestației formulate de ................, lider al ............., cu privire la: (a) pretinsa inadmisibilitate a ofertei .................... (având în vedere că, în mod contrar susținerii contestatoarei, lucrările care fac obiectul procedurii de atribuire nu presupun verificări de proiect în subdomeniul Af); (b) caracterul nefondat al susținerilor din secțiunile II.3 (referitoare la modalitatea de acces la personalul de specialitate), II.4 (referitoare la abordarea pentru managementul subcontractanților) și II.5 (privind măsurile de asigurare a asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție) ale contestației formulate de ..................... În ceea ce privește susținerile din secțiunea II.2 a contestației (referitoare la neconformitatea graficului privind serviciile de proiectare) intervenienta lasă soluția la aprecierea Consiliului, neavând suficiente date pentru a analiza temeinicia acestora. În temeiul art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, în vederea pronunțării unei soluții unitare, Consiliul a conexat cele două contestații și cererea de intervenție care vor fi soluționate împreună. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care .................(cauza nr. 281/2024), critică rezultatul procedurii, solicitând cele redate în partea introductivă. I. .......... în calitate de lider al ..................a formulat contestația (cauza nr. 266/2024) pentru următoarele motive꞉ În prealabil, contestatoarea menționează faptul că, în interpretarea constantă a Consiliului, în situația în care contestația este îndreptată Page 3 of 133

împotriva rezultatului procedurii, „procedura este suspendată prin dispozițiile art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 101/2016, în sensul că nu poate fi continuată prin încheierea contractului, ceea ce face de prisos eventuala luare de către Consiliu a măsurii suspendării ei” (Decizia nr. 24/C9/37/06.01.2023, p. 3). Din acest motiv, contestatoarea nu solicită Consiliului suspendarea procedurii de atribuire, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. 1. Prezentarea situației de fapt Anterior detalierii motivelor de nelegalitate care viciază respingerea ca inacceptabilă a ofertei asocierii, Asocierea prezintă pe scurt elementele de fapt relevante pentru prezenta contestație. Potrivit comunicării rezultatului procedurii nr. 473/25.01.2024 (precum și a secțiunilor 2.4.2 (p. 14-16) și 2.4.4 pct. 4 din raportul procedurii nr. 477/25.01.2024), oferta tehnică a Asocierii a fost declarată neconformă și inacceptabilă ca urmare a considerării în mod nefondat și nelegal de către autoritatea contractantă ca fiind neconcludent răspunsul acesteia nr. 126/28.12.2023 la pct. 4 al solicitării de clarificări nr. 5413/27.12.2023, cu privire la prezentarea într-un centralizator a furnizorului și a distanței de transport pentru materiale. În comunicarea rezultatului procedurii nr. 473/25.01.2024, autoritatea contractantă a motivat respingerea ofertei ............. susținând, în esență, faptul că prin răspunsul la solicitarea de clarificări (de fapt la pct. 4 al acesteia) aceasta ar fi „completat propunerea tehnică cu informații noi, neprezentate în cadrul propunerii tehnice depuse” arătând că „răspunsul transmis nu este concludent, iar în același timp modifică conținutul propunerii tehnice prezentate”. Prin aceasta, autoritatea contractantă a aplicat în mod nelegal prevederile art. 134 alin. (5) și (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, invocate de autoritatea contractantă, învederează contestatoarea. Contestatoarea subliniază că autoritatea contractantă în mod nelegal nu a aplicat prevederile art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3), din HG nr. 395/2016, în condițiile în care informațiile centralizate și prezentate succint în răspunsul său nr. 126/28.12.2023 nu modifică propunerea tehnică, ci doar clarifică și agregă informații deja cuprinse (și dovedite) în propunerea tehnică a Asocierii contestatoare. Prin pct. 4 al solicitării de clarificări nr. 5413/27.12.2023, autoritatea contractantă a cerut contestatoarei următoarele: „4. Constatare Conform formularului de propunere tehnică punctul 10. Anexe obligatorii la propunerea tehnică a fost solicitat pentru resursele principale de materiale propuse a se pune în operă se va prezenta centralizator furnizori și se va specifica locația exactă de furnizare. De asemenea, în fișa de date a achiziției paragraful IV.4.1 Modul de prezentare a propunerii tehnice. 5. Transportul materialelor se va oferta în conformitate cu extrasele de transport calculate de fiecare ofertant în Page 4 of 133

parte, ofertanții fiind obligați să folosească distanțele reale de transport. Distanțele reale de transport se vor justifica în cadrul propunerii tehnice încărcate în SEAP prin prezentarea furnizorului și a distanței de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate. Solicitare clarificare: Unde în propunerea tehnică ați prezentat centralizator furnizori, locația exactă de furnizarea și distanțele de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate.” Prin pct. 4 al răspunsului ...................... nr. 126/28.12.2023 la solicitarea de clarificări, aceasta a indicat următoarele: „Având în vedere prevederile HG nr. 395/2016 art. 135 alin. (3): - În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, facem precizarea că de la pagina 703 la pagina 711, au fost depuse următoarele documente: - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică 2008- CPR-1005 – ............. – Furnizor mixturi asfaltice; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică 773 P/29.10.2020 (facem mențiunea că acest certificat a fost reînnoit) .............. – furnizor beton de ciment; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2174-CPR-979 – ............. – Furnizor mixtură tip MAS 16; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2293-CPR-0661 – ................. – furnizor Emulsie cationică – se va aprovizionat de ................ - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2204-CPR-0742 ................. – Furnizor agregate de balastieră; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 1833-CPR-0017E – ................ – Furnizor agregate de carieră; Având în vedere existența în ofertă a certificatelor mai sus menționate, facem următoarele precizări privind transporturile: - În listele provizorii întocmite, pentru balast s-a utilizat distanța de 100 km, având în vedere ................... – depunem captura de ecran cu ruta utilizată; - În listele provizorii întocmite, pentru piatră spartă s-a utilizat distanța de 140 km, având în vedere ruta .................– depunem captura de ecran cu ruta utilizată; - În listele provizorii întocmite, atât pentru betonul de ciment, cât și pentru mixturile asfaltice (cu excepția MAS 16 – distanța de transport fiind 95 km, furnizorul fiind ................ s-a utilizat distanța de 50 km, aceste materiale având ca loc de proveniență ................... - depunem captura de ecran cu ruta utilizată; - Facem precizarea că pentru furnizorul de emulsie, distanța cotată a fost de 50 de km, întrucât aceasta va fi aprovizionată de ................ Page 5 of 133

SRL ulterior, odată cu punerea în operă a mixturii, realizându-se și amorsarea corespunzătoare a stratului suport.” 2. Motive de nelegalitate ale respingerii a ofertei .................. Așa cum contestatoarea a arătat mai sus, din analiza motivării date de autoritatea contractantă pentru respingerea ofertei ............. rezultă că această măsură a fost luată cu invocarea art. 134 alin. (5) și (6) din HG nr. 395/2016, considerându-se în mod nefondat și nelegal neconcludente clarificările/completările transmise, deoarece acestea ar fi modificat conținutul propunerii tehnice. Aspectul reținut este neîntemeiat, mai exact este nereal din punct de vedere faptic, deoarece prin clarificarea comunicată de ............. aceasta precizează că a agregat informațiile referitoare la furnizori și a indicat distanțele de transport pentru fiecare material utilizat în executarea lucrării, în condițiile în care aceste informații fie se găseau deja (cum este cazul furnizorilor), fie rezultau neechivoc (cum este cazul distanțelor de furnizare) din documentele aflate la p. 703-711 din propunerea tehnică, unde a depus certificatele de conformitate a controlului producției în fabrică pentru materialele folosite. Certificatele de conformitate a controlului producției în fabrică indică atât furnizorul, cât și locul de producție a acestor materiale, astfel încât toate informațiile pe ................. le-a centralizat în răspunsul la solicitarea de clarificări erau deja conținute sau rezultau direct din documentația parte a propunerii tehnice. Astfel: - pentru mixturi asfaltice, Certificatul 2008-CPR-1005 indică numele furnizorului - ........... și adresa fabricii, ............ - pentru beton de ciment, Certificatul 773 P/29.10.2020 indică numele furnizorului - ................. - pentru mixtură tip MAS 16, Certificatul 2174-CPR-979 indică numele furnizorului - ..................... - pentru agregate de balastieră, Certificatul 2204-CPR-0742 indică numele furnizorului - ............. - pentru agregate de carieră, Certificatul 2204-CPR-0742 indică numele furnizorului - 1833-CPR-0017E și adresa fabricii (carierei), ................... - pentru emulsia cationică, Certificatul nr. 2293-CPR-0661 indică numele producătorului, iar distanța de furnizare este cea de la furnizorul de mixturi asfaltice ................... (mai sus precizată), deoarece emulsia cationică se aplică imediat anterior așternerii asfaltului. În consecință, prin centralizarea făcută în răspunsul la clarificări, ................. precizează că doar a agregat și clarificat informații care deja erau incluse în documente parte a propunerii tehnice, neputând fi considerat că prin aceasta s-ar fi modificat în vreun fel propunerea tehnică deja depusă. Art. 134 alin. (7) și (8) din Normele Metodologice stipulează astfel: „(7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată Page 6 of 133

admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. (8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.” Aceste prevederi se coroborează cu cele ale art. 135 alin. (3) din Norme potrivit cărora „(3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.” În mod evident, informațiile centralizate în răspunsul la clarificări, regăsindu-se în conținutul propunerii tehnice se încadrează în prevederile art. 134 alin. (7) coroborate cu prevederile art. 134 alin. (8) și art. 135 alin. (3) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, învederează contestatoarea. Într-o situație similară, prin Decizia nr. 1068/C4/1005/10.05.2023, definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel, Consiliul a statuat astfel (pp. 17-18): „Consiliul reține că deși aceste documente nu au fost prezentate inițial în ofertă, depunerea lor ulterioară nu este de natură a produce ofertantului un avantaj în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire și nici la completarea substanțială a ofertei. Pentru a stabili astfel, Consiliul constată că în conținutul propunerii tehnice, așa cum a constatat și cu ocazia pronunțării deciziei anterioare, sunt informații referitoare la stratul de bază din piatră spartă artificială și strat de fundație din balast, care se regăsesc în metodologia de lucru, în procedurile tehnice de execuție în planurile de calitate și planurile de verificare. (...) Completarea propunerii tehnice cu aceste două contracte nu conduce la modificarea acesteia, nu schimbă conținutul ei, ci vine în completarea informațiilor deja existente în propunerea tehnică, având astfel natura unor completări formale și de confirmare a informațiilor deja existente în ofertă. Față de cele reținute anterior, Consiliul constată că decizia de respingere a ofertei pentru răspuns neconcludent este nelegală, atât din perspectiva a ce s-a solicitat, în condițiile în care contestatoarea a clarificat cum îndeplinește prevederea caietului de sarcini, dar și a argumentelor aduse de autoritatea contractantă în susținerea acesteia. Page 7 of 133

De asemenea, Consiliul reține incidența în prezența speță a dispozițiilor art. 134 alin. (7) și (8) din HG nr. 395/2016 (...) coroborate cu cele ale art. 135 (3) (...). Din conținutul întregii propuneri tehnice se desprinde concluzia că ofertantul are capacitatea de a executa contractul, cele două contracte care au ca obiect furnizarea de „balast” și „piatră spartă artificială” nu fac altceva decât să confirme existența surselor de aprovizionare cu aceste materiale, documente pe care, așa cum susține prin contestație, a omis să pe prezinte la data depunerii ofertei, deși acestea erau încheiate.” În cazul de față, în considerarea aspectelor reținute mai sus de Consiliu, cu atât mai mult sunt aplicabile prevederile art. 134 alin. (7) coroborate cu prevederile art. 134 alin. (8) și art. 135 alin. (3) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, în condițiile în care documentația doveditoare este deja depusă ca parte a propunerii tehnice, iar prin răspunsul la clarificări doar s-au centralizat informații care sunt expres menționate în acestea (indicarea furnizorilor) sau care rezultă în mod inerent din respectivele documente (spre exemplu distanțele de transport care rezultă din indicarea în respectivele documente a adresei fabricilor furnizorilor, distanța fiind cea dintre aceste puncte și ............... unde urmează a se executa lucrarea). Doar pentru emulsia cationică a fost necesară o explicație suplimentară, dar pentru aceasta necesitatea de a fi livrată împreună cu mixturile asfaltice reprezintă o clarificare de natură tehnică ce se întregește cu informațiile cuprinse în propunerea tehnică (referitoare la localizarea furnizorului mixturilor asfaltice. În consecință, nu doar că răspunsul nu este neconcludent, ci el reprezintă o clarificare care răspunde exact și în limitele legale mai sus indicate, solicitării autorității contractante, învederează contestatoarea. Depunerea în răspunsul la clarificări a centralizării privitoare la furnizori și distanțe de transport nu face altceva decât să confirme și să agrege informații existente deja în propunerea tehnică, fiind aplicabile prevederile art. 134 alin. (7) coroborate cu prevederile art. 134 alin. (8) și art. 135 alin. (3) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016. Prin urmare, respingerea ofertei asocierii este nelegală, reprezentând o abordare formalistă, rigidă care încalcă dispozițiile normative anterior menționate și mai sus citate. Pentru toate motivele de mai sus, .................. solicită admiterea prezentei contestații, conform petitului din preambul. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa nr. 737/05.02.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7093/05.02.2024, ............ a transmis „Punct de vedere” cu privire la contestația depusă de ................ Respectând prevederile Legii nr. 101/2016, art. 9, alin. (4), autoritatea contractantă .............., nu va încheia contractul de lucrări cu ofertantul declarat câștigător, până nu va primi Decizia CNSC în prezenta cauză. Page 8 of 133

.............. a inițiat procedura simplificată de atribuire a contractului de „Servicii de proiectare si execuție lucrări pentru obiectivul de investiții: ............. prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ................. Autoritatea contractantă a purtat corespondența pe perioada de desfășurare a procedurii cu operatorii economici, întrebările și răspunsurile la solicitările de clarificări fiind publicate în SEAP. În data de 30.01.2024, ................., a formulat contestația, înregistrată la ................... cu nr. 583 din 31.01.2024. Autoritatea contractantă menționează în punctul său de vedere solicitările contestatoarei. În fapt................, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire simplificată a contractului de achiziție publică având ca obiect .............termenul limită de depunere a ofertelor fiind 23.10.2023, ora 15:00 în SEAP. Criteriul de atribuire stabilit de către autoritatea contractantă prin documentația de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate - preț". La data și ora programată pentru deschiderea ofertelor s-a constatat că au depus oferte următorii: 1. Asocierea .................. 2. Asocierea ......................... 3. Asocierea ............... 4. Asocierea ................. .......... Analizând contestația atât sub aspectul conținutului său, autoritatea contractantă

solicită

respingerea

contestației

formulată

de contestatoarea ................. ca fiind neîntemeiată. În fapt, prin contestația formulată, ........................ contestă stabilirea ofertei sale ca inacceptabilă, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) și alin. (6) din HG nr. 395/2016. În contradictoriu cu susținerile contestatoarei, autoritatea contractantă subliniază că evaluarea ofertelor tehnice s-a făcut în conformitate cu documentația de atribuire publicată în SEAP în cadrul anunțului de participare simplificat nr. .................. din 04.10.2023, respectiv fișa de date cap VI.4.1 propunerea tehnică și formularul de propunere tehnică. De altfel, în fișa de date a achiziției paragraful IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice reguli obligatorii la întocmirea propunerii tehnice, după cum urmează: „6.Toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini și documentația de atribuire sunt obligatoriu a fi prezentate in propunerea tehnica încărcată în SEAP, sub sancțiunea excluderii. Nu se vor solicita și nu se vor accepta completări ulterioare a propunerilor tehnice, indiferent de natura acestora. 7. Solicitările de clarificări vor viza doar confirmarea sau explicarea unor informații prezentate în ofertă, și nu prezentarea/completarea celor care lipsesc din oferta. Ofertele incomplete vor fi respinse”. Page 9 of 133

Urmare a analizării propunerii tehnice a ofertantului ................. s-a constatat necesitatea solicitării de clarificări privind propunerea tehnică pentru execuția lucrărilor, întrucât acesta nu a respectat solicitarea din fișa de date, „ETAPA 2 - EXECUŢIA LUCRĂRILOR: Se vor prezenta în mod obligatoriu toate informațiile solicitate în cadrul formularului de propunere tehnică, cronologic și opisate, respectându-se structura de formă și de fond a formularului”. Un exemplu fiind solicitarea de clarificări nr. 3 și răspunsul ofertantului, autoritatea contractantă fiind nevoită să verifice 723 de pagini ale propunerii tehnice - execuție, să adune informații din capitole diferite, astfel încât să declare răspunsul concludent. „3. În propunerea tehnică prezentată nu au fost regăsite informații conform solicitărilor din formularul de propunere tehnică 4. Ofertantul va prezenta o organigramă cuprinzătoare care să identifice în mod clar tot personalul şi echipamentele pe care acesta intenționează să le utilizeze la realizarea lucrărilor. Organigrama va include şi o descriere a rolurilor şi responsabilităților personalului şi liniile de comunicare dintre membrii echipei. Solicitare clarificare: Unde în propunerea tehnică ați prezentat aceasta organigramă. Răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări: Organigrama a fost depusa la pagina 201 din propunerea tehnică, de asemenea rolurile și responsabilitățile se regăsesc de la pagina 172 la pagina 177, în ceea ce privește utilajele și echipamentele, au fost depuse toate informațiile necesare în capitolul infrastructura care va fi utilizata în realizarea activităților în cadrul contractului – pag. 297 -298. Pentru utilajele și echipamentele necesare, au mai fost depuse și documente suport, de la pagina 624 la pagina 700 (Contracte de închiriere, rapoarte de inspecție, cărți de identitate etc.)”. Referitor la solicitarea de clarificări privind lipsa din propunerea tehnică - execuție a documentelor centralizator furnizori și locația exactă de furnizare și o justificare a distanței de transport pentru toate materialele, conform formularului de propunere tehnică punctul 10. Anexe obligatorii la propunerea tehnică a fost solicitat pentru resursele principale de materialele propuse a se pune în opera se va prezenta centralizator furnizori și se va specifica locația exactă de furnizare. De asemenea, în fișa de date a achiziției paragraful IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice. 5. „Transportul materialelor se va oferta în conformitate cu extrasele de transport calculate de fiecare ofertant în parte, ofertanții fiind obligați să folosească distanțele reale de transport”. Distanțele reale de transport se vor justifica în cadrul propunerii tehnice încărcate in SEAP prin prezentarea furnizorului și distanței de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate. Întrucât la pagina 323 din propunerea tehnică execuție a fost regăsită doar solicitarea din formularul de propunere tehnică respectiv „Pentru resursele principale de materialele propuse a se pune în operă se va prezenta centralizator furnizori şi se va specifica locația exactă de furnizare”, iar în toată propunerea tehnică de execuție nu au fost regăsite alte informații privind un centralizator furnizori, locația exactă de furnizare Page 10 of 133

și o justificare a distanței de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate, cu adresa nr. 5413 din 27.12.2023, s-au solicitat clarificări astfel: „Unde în propunerea tehnică ați prezentat centralizator furnizori, locația exactă de furnizare și distanțele de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate". Solicitarea de clarificare transmisă, respectă, dispozițiile art. 209 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă solicitând ofertantului să indice unde se regăsesc aceste documente. În răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul a făcut trimitere la documentele privind calitatea materialelor prezentate în ofertă, încercând sa ocolească solicitarea de clarificare („Unde în propunerea tehnică ați prezentat”), în continuare completând propunerea tehnică cu producătorii, locația și distanțele de transport ale acestor materiale (nu toate materialele așa cum a fost solicitat), precum și reprezentări grafice privind rutele de transport. Documentele privind calitatea materialelor prezentate de ofertant, certificatele de conformitate a controlului producției în fabrică indică producătorul, și nu furnizorul, așa cum pretinde ofertantul, fapt recunoscut de acesta chiar în cuprinsul contestației „pentru emulsia cationică, Certificatul nr. 2293-CPR-0661 indică numele producătorului, iar distanța de furnizare este cea de la furnizorul de mixturi asfaltice .................. producătorii fiind diferiți de cele mai multe ori de furnizori. Răspunsul la această solicitare de clarificări transmis de ofertantul ...................., nu poate fi considerat viciu de formă întrucât în propunerea tehnică depusă inițial nu au fost depuse centralizator furnizori, locația exactă de furnizare și o justificare a distanței de transport pentru toate materialele, completările la oferta tehnică nu se încadrează în categoria viciilor de formă sau corectări ale unor abateri tehnice minore, deoarece sunt omisiuni din oferta tehnică a căror completare nu este susținută în mod neechivoc de sensul şi conținutul altor informații şi nu reprezintă abateri tehnice minore respectiv acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduc la depunerea unei noi oferte, așa cum este precizat la art. 134, 135 din HG nr. 395/2016. Completarea ofertei cu descrierile lucrărilor constatate lipsa din oferta inițială nu se poate considera că reprezintă o completare formală sau de confirmare astfel încât să fie aplicabile dispozițiile art. 134 din normele metodologice, respectiv nu pot fi încadrate în categoria viciilor de forma sau abaterilor tehnice minore. De asemenea, prin completarea propunerii tehnice depusă inițial cu informații noi nedepuse inițial - centralizator furnizori, locația exactă de furnizare și justificare a distanței de transport pentru materialele - fără a motiva lipsa acestora din oferta inițială și completarea ofertei cu aceste descrieri constatate lipsă din oferta inițială, nu se poate considera că Page 11 of 133

reprezintă o completare formală sau de confirmare astfel încât să fie aplicabile dispozițiile art. 134 din normele metodologice. Lipsa unei componente a propunerii tehnice nu poate fi asimilată unei abateri tehnice minore ce poate fi completată pe parcursul evaluării ofertelor. Prin acceptarea depunerii ulterioare a descrierii lucrărilor, ofertantului i s-ar fi creat un avantaj evident față de ceilalți participanți la procedură, care au prezentat toate documentele conform solicitărilor din documentația de atribuire, deoarece oferta sa, se transforma din una inacceptabilă, în una admisibilă, putând deveni în final şi posibilă câștigătoare. Referitor la Decizia nr. 1068/C4/1005/10.05.2023, invocată de ofertant în cuprinsul contestației, respectiv: „Consiliul reține că deși aceste documente nu au fost prezentate inițial în ofertă, depunerea lor ulterioară nu este de natură a produce ofertantului un avantaj în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire şi nici la completarea substanțială a ofertei. Pentru a stabili astfel, Consiliul constată că în conținutul propunerii tehnice, așa cum a constatat şi cu ocazia pronunțării deciziei anterioare, sunt informații referitoare la stratul de bază din piatră spartă artificială şi strat de fundație din balast, care se regăsesc în metodologia de lucru, în procedurile tehnice de execuție în planurile de calitate şi planurile de verificare", se poate observa că situația nu este identică cu cea din prezenta contestație întrucât „Consiliul constată că în conținutul propunerii tehnice, așa cum a constatat şi cu ocazia pronunțării deciziei anterioare, sunt informații referitoare la stratul de bază din piatră spartă artificială şi strat de fundație din balast. care se regăsesc în metodologia de lucru, în procedurile tehnice de execuție în planurile de calitate şi planurile de verificare”, ori la prezenta procedură ofertantul nu a prezentat nici o informație în propunerea tehnică referitoare la furnizori și justificare a distanței de transport pentru materiale. În mod identic a procedat și comisia de evaluare cu răspunsul la întrebarea nr. 2 din solicitarea de clarificări transmisă ofertantului, privind lipsa declarației de disponibilitate pentru șeful de șantier nominalizat în oferta, acceptând declarația de disponibilitate transmisă de ofertant prin răspunsul la clarificări întrucât aceasta a fost menționată în contractul de colaborare nr. 103 din 18.09.2023. În evaluarea propunerilor tehnice, ale ofertantului comisia de evaluare a ținut cont de următoarele dispoziții: - documentația de atribuire are forță obligatorie pentru ofertanți potrivit articolului 123 din HG nr. 395/2016 alin. (1); - art. 127, alin. 1 litera f din HG nr. 395/2016; - art. 133, alin. 2 din HG 395/2016 "(2) Propunerea tehnica trebuie sa corespunda cerinţelor minime prevăzute in caietul de sarcini sau în documentul descriptiv; - art. 209, alin. 2 din Legea 98/2016; - art. 135, alin. 3 din HG 395/2016. Page 12 of 133

Având în vedere prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă solicită să se constate că s-a procedat corect neacceptându-se completarea ofertei contestatoarei cu documentele lipsă sau ca acesta să corecteze toate aspectele contradictorii din propunerea tehnică. O completare a ofertei ar fi constituit un avantaj evident în favoarea contestatoarei, avantaj constând în transformarea ofertei acestuia dintr-o ofertă care nu a fost elaborată conform documentației de atribuire în ofertă admisibilă. Astfel, autoritatea contractantă consideră motivele prezentate de ...................., în contestație, nu sunt întemeiate, motiv pentru care solicită respingerea contestației ca nefondată, oferta acestuia fiind inacceptabilă în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) si alin. (6) din HG nr. 395/2016. În drept, au fost invocate dispozițiile legale din Legea nr. 98/2016, Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016, Legea nr. 101/2016. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 9751/16.02.2024, ........................ transmis „Răspuns la punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă” prin solicită înlăturarea ca nefondate a apărărilor autorității contractante, cu consecința admiterii în tot a contestației sale, potrivit petitului acesteia. Menționează contestatoarea că, prin contestația formulată, aceasta a arătat că autoritatea contractantă a respins în mod nelegal oferta sa, considerând în mod nefondat ca fiind neconcludent răspunsul nr. 126/28.12.2023 la pct. 4 al solicitării de clarificări nr. 5413/27.12.2023, cu privire la prezentarea într-un centralizator a furnizorului și a distanței de transport pentru materiale. Procedând astfel, autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3), din HG nr. 395/2016, în condițiile în care informațiile centralizate și prezentate succint în răspunsul contestatoarei nr. 126/28.12.2023 nu modifică propunerea tehnică, ci doar clarifică și agregă informații deja cuprinse (și dovedite) în propunerea tehnică a asocierii contestatoare. În răspunsul său, autoritatea contractantă încercă să împiedice aplicarea prevederilor art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3), din HG nr. 395/2016, invocând prevederile secțiunii IV.4.1 din fișa de date (p. 10) unde, la pct. 6 și 7 se indică astfel: „6. Toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini și documentația de atribuire sunt obligatoriu a fi prezentate în propunerea tehnică încărcată în SEAP, sub sancțiunea excluderii. Nu se vor solicita și nu se vor accepta completări ulterioare a propunerilor tehnice, indiferent de natura acestora. Page 13 of 133

7. Solicitările de clarificări vor viza doar confirmarea sau explicarea unor informații prezentate în ofertă și nu prezentarea/completarea celor care lipsesc din ofertă. Ofertele incomplete vor fi respinse.” Contestatoarea învederează că autoritatea contractantă omite trei aspecte esențiale: (i) În primul rând, prevederile documentației de atribuire nu pot fi interpretate și aplicate împotriva, sau cu nesocotirea prevederilor normative, cu alte cuvinte, nu pot înlătura aplicabilitatea prevederilor art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016. (ii) În al doilea rând, se observă că, în mod contrar interpretării pe care, în mod nelegal, autoritatea contractantă dorește să o acrediteze, cerințele de la pct. 6-7 din secțiunea IV.4.1 din fișa de date, nu interzic acele completări pe care prevederile art. 134-135 din HG nr. 395/2016 le permit, ci interzic doar completarea acelor informații care nu se regăsesc în propunerea tehnică. Contestatoarea menționează că a arătat că prin răspunsul său nu a prezentat informații care nu se regăseau în propunerea tehnică inițială, ci doar a centralizat informații care fuseseră incluse deja în propunere (respectiv numele furnizorilor – producători ai respectivelor materiale – și distanțele de transport) care fie erau expres indicate, fie rezultau cu claritate din documentele pe care aceasta deja le depusese. Astfel, așa cum s-a indicat prin pct. 4 al Răspunsului contestatoarei nr. 126/28.12.2023 la solicitarea de clarificări de la pagina 703 la pagina 711 a propunerii sale tehnice, au fost depuse următoarele documente: - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică 2008- CPR-1005 – .................. – furnizor mixturi asfaltice; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică 773 P/29.10.2020 (cu mențiunea că acest certificat a fost reînnoit) – SC ......................... – furnizor beton de ciment; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2174-CPR-979 – .............. – furnizor mixtură tip MAS 16; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2293-CPR-0661 – ................ – furnizor emulsie cationică – se va aproviziona de ...........; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr. 2204-CPR-0742 – ............... – Furnizor agregate de balastieră; - Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 1833-CPR-0017E – ............... – furnizor agregate de carieră; Aceste documente indică atât numele furnizorilor, cât și localizarea fabricii unde respectivul material este produs; în același timp, distanța până la șantier este un element care rezultă în mod necesar din informația privitoare la localizarea fabricii inclusă în dovezile deja depuse ca parte a Propunerii tehnice. Prin urmare, (a) centralizarea prezentată în răspunsul la solicitarea de clarificări „este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul Page 14 of 133

altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire”, în conformitate cu prevederile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016 și (b) nu constituie informații nou prezentate care să fie interzise de prevederile secțiunii IV.4.1 invocate de autoritatea contractantă. (iii) În al treilea rând, autoritatea contractantă omite prevederile pct. 8 din aceleași reguli prevăzute de secțiunea IV.4.1 din fișa de date (p. 10) potrivit cărora „8. Modificările aduse in urma solicitărilor de clarificări asupra elementelor propunerii tehnice care se refera la calitate, la cantități si la termenul de execuție nu vor fi considerate abateri tehnice minore.” Per a contrario, potrivit cerințelor fișei de date, acele eventuale modificări care nu se referă la calitate, cantități și la termenul de execuție se pot încadra în categoria abaterilor tehnice minore, fiind admisibile, potrivit cerințelor fișei de date. În consecință, contestatoarea subliniază că, contrar celor reținute de autoritatea contractantă, informațiile din propunerea tehnică nu erau incomplete, în documentele parte a propunerii tehnice găsindu-se integral numele furnizorilor și localizarea fabricilor, astfel încât și distanțele de transport rezultau în mod necesar (acestea fiind distanțele dintre locația de furnizare indicată și șantier). De asemenea, nu se poate reține că prin admiterea răspunsului contestatoarei s-ar determina „apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”, pentru că scopul prevederilor art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3), din HG nr. 395/2016 este tocmai acela de a indica situațiile care nu conduc la un avantaj în favoarea unui ofertant, acestea fiind cazurile în care completarea este susținută în mod neechivoc de informații deja existente în propunerea tehnică. Cum ................... se înscrie în prevederile art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3), din HG nr. 395/2016, aceasta nu poate să fie considerată a produce un avantaj în sensul prevederilor art. 209 din Legea nr. 98/2016. La pagina 5 a punctului său de vedere, autoritatea contractantă invocă un argument de asemenea nefondat, încercând exploatarea artificială a distincției terminologice între producător și furnizor, în condițiile în care: - Pentru majoritatea materialelor, potrivit propunerii tehnice a achiziționează respectivele materiale de la producător (acesta având și calitatea de furnizor). - Doar într-o singură situație (aceea a emulsiei cationice) aceasta este furnizată prin intermediul furnizorului de mixturi asfaltice (SC ................ dintr-o evidentă rațiune tehnică (mixturile asfaltice nu pot fi așternute decât imediat după amorsarea suprafeței cu emulsia Page 15 of 133

cationică, iar furnizarea mixturilor în lipsa emulsie conduce la deprecierea lor, acestea nemaiputând fi puse în operă după răcire. Însă și în acest caz, documentația conține informația privind localizarea fabricii (stației) de mixturi asfaltice ................ de unde se transportă atât mixturile, cât și emulsia cationică (aceasta fiind indicată în documentația privitoare la producătorul și furnizorul de mixturi asfaltice .......................... Mai susține autoritatea contractantă că situația din prezenta speță nu este identică cu cea din cauza în care s-a pronunțat Decizia nr. 1068/C4/1005/10.05.2023, definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel, pentru că în acel caz, informațiile referitoare la utilizarea pietrei sparte și a balastului se regăseau în documentele parte a propunerii tehnice. Însă argumentul invocat de autoritatea contractantă este nefondat, pentru că pe de o parte, nu este necesar ca situațiile din cele două spețe să fie identice, fiind suficient să fie similare aspectele relevante, iar pe de altă parte, în cazul nostru cu atât mai mult trebuie să se aplice aceleași considerente cu cele avute în vedere de Consiliu în Decizia nr. 1068/C4/1005/10.05.2023, în condițiile în care informațiile deja incluse în Propunerea tehnică sunt cu mult mai precise în cazul de față (unde se indică exact numele producătorilor/furnizorilor și localizarea fabricilor), în comparație cu informațiile din cauza în care s-a pronunțat Decizia nr. 1068/C4/1005/10.05.2023 (unde se indica utilizarea unor materiale, dar nu se indica numele producătorului/furnizorului, acesta fiind indicat abia prin depunerea contractelor). De asemenea, documentele anexă la care .................. a făcut referire sunt parte a propunerii tehnice, informațiile din ele fiind informații din propunerea tehnică. Prin urmare, din răspunsul autorității contractante rezultă cu claritate faptul că, raportat la elementele concrete ale ........................ aceasta, în mod nelegal, a ales să nu aplice prevederile exprese ale art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8) din HG nr. 395/2016. Contestatoarea mai menționează că, așa cum a indicat în contestație, și cum Consiliul a reținut în cauze similare (așa cum este cea în care s-a pronunțat Decizia nr. 1068/C4/1005/10.05.2023 sus- menționată, aceste prevederi se coroborează cu cele ale art. 135 alin. (3). Pentru toate motivele de mai sus, ....................... solicită admiterea contestației, așa cum aceasta a fost formulată. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 9953/16.02.2024, ................... a transmis dovada cheltuielilor solicitate, factura nr. 1009/02.02.2024 în sumă de 3551,94, reprezentând onorariu de avocat și OP electronic 10/06.02.2024, prin care a fost achitată factura nr. 1009/02.02.2024. II. ........................... a formulat contestația (cauza 281/2024) pentru următoarele motive꞉ I. Scurta prezentare a situației de fapt (1) La data de 04.10.2023, autoritatea contractantă a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ......................, prin care a Page 16 of 133

adus la cunoștința operatorilor economici interesați organizarea procedurii de atribuire. (2) Valoarea estimată a contractului de lucrări este de 14.874.570,44 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate-preț . (3) .................. a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire. (4) Prin solicitarea de clarificări nr. 5411/27.12.2023, autoritatea contractantă a solicitat contestatoarei o serie de clarificări privind propunerea tehnică. Prin răspunsul nr. 25028/29.12.2023, contestatoarea a furnizat în mod clar, complet și concludent toate clarificările solicitate de .................... (5) La data de 25.01.2024, autoritatea contractantă a publicat în SEAP comunicarea rezultatului procedurii (Anexa nr. 2) și raportul procedurii (Anexa nr. 3) (6) Potrivit acestora, oferta ....................... a fost respinsă ca fiind inacceptabilă și neconformă. În opinia autorității contractante, contestatoarea ar fi răspuns neconcludent solicitărilor de clarificări primite, astfel încât oferta ar fi inacceptabilă în conformitate cu art. 134 alin. (5) din Normele metodologice, în legătură cu 4 aspecte: - graficul privind realizarea serviciilor de proiectare; - modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare; - abordarea pentru managementul activității subcontractanților; și - măsurile aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată. (7) Singura ofertă admisibilă, care a fost de altfel declarată și câștigătoare este cea depusă de ...................., în pofida faptului că aceasta prezintă motive de inadmisibilitate. (8) Prealabil formulării contestației, ...................... a solicitat autorității contractante accesul la documentele din dosarul achiziției publice. Concret: - prin cererea nr. 4246/26.01.2024 (Anexa nr. 4), ..................... a solicitat accesul la dosarul achiziției publice aferent procedurii de atribuire; - prin răspunsul nr. 543/29.01.2024 (Anexa nr. 5), autoritatea contractantă a transmis ............. o parte din documentele solicitate și a restricționat accesul la ofertele ...................... - ................ a transmis adresa de revenire nr. 4250/30.01.2024 (Anexa nr. 6), prin care a reiterat solicitarea ca autoritatea contractantă să acorde accesul la dosarul achiziției publice complet în mod corespunzător, indicând inclusiv motivele pentru care restricțiile aplicate de autoritatea contractantă nu sunt temeinice și legale; - prin Răspunsul nr. 659/01.02.2024 (Anexa nr. 7), autoritatea contractantă a transmis doar strategia de contractare și și-a Page 17 of 133

menținut însă decizia de a restricționa accesul la dosar în formă completă. (9) În cele ce urmează, menționează contestatoarea că va demonstra că: - decizia de respingere a ofertei .................. este nelegală și netemeinică, sancțiunea aplicată fiind vădit disproporționată și contrară scopului legislației achizițiilor publice (secțiunea II); - oferta ................... ar fi trebuit respinsă întrucât este inadmisibilă (secțiunea III); - oferta ................... este inadmisibilă și pentru nerespectarea cerințelor cu privire la verificatorii atestați (secțiunea IV); - oferta ................ este inadmisibilă și pentru nerespectarea cerințelor cu privire la verificatorii atestați (secțiunea V); - autoritatea contractantă a încălcat principiile în materia achizițiilor publice și, în mod special, principiul tratamentului egal în evaluarea ofertelor (Secțiunea VI); - autoritatea contractantă a restricționat netemeinic accesul la dosarul achiziției publice, impunându-se acordarea unui acces nerestricționat și complet la acest dosar și repunerea, în mod corespunzător, în termenul de contestare (Secțiunea VII); - în subsidiar, se impune anularea procedurii de atribuire atât față de abaterile grave de la prevederile legale ce afectează procedura, cât și, în cazul respingerii în tot sau în parte a capetelor de cerere formulate în principal, față de nedepunerea de oferte admisibile în procedură (secțiunea VIII). II. CARACTERUL ADMISIBIL AL OFERTEI ASOCIERII NOMIS (10) Contestatoarea afirmă că decizia de respingere a ofertei sale este netemeinică și nelegală, în condițiile în care: - în comunicare se menționează respingerea ofertei și ca neconformă, dar nu este indicat nici temeiul legal și nici vreun motiv concret în acest sens; - răspunsul ................. la solicitarea de clarificări referitoare la graficul privind realizarea serviciilor de proiectare este concludent și în concordanță cu prevederile documentației de atribuire; - răspunsul ................................ la solicitarea de clarificări referitoare la modalitatea de acces la personalul propus pentru serviciile de proiectare este concludent și în concordanță cu prevederile documentației de atribuire; - răspunsul ................. la solicitarea de clarificări privind abordarea pentru managementul activității subcontractanților este concludent; - ........................ a răspuns concludent la solicitarea de clarificări privind „Măsuri aplicate de Ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată” și a confirmat respectarea cerinței din documentație. 1. Comunicarea nu respectă exigențele legale Page 18 of 133

(11) Comunicarea nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016. (12) În primul rând, în partea introductivă a comunicării, autoritatea contractantă menționează că oferta .................. a fost respinsă ca inacceptabilă și neconformă, dar subsecvent: - include referiri doar la inacceptabilitatea ofertei conform art. 134 alin. (5) din Normele metodologice față de o serie de răspunsuri la clarificări pretins neconcludente; - nu indică vreun temei legal sau vreun motiv concret în legătură cu așa-zisa neconformitate; - nu precizează care anume cerință din caietul de sarcini nu ar fi „satisfăcută în mod corespunzător”. (13) De altfel, nici în raportul procedurii nu sunt indicate motivele de neconformitate ale ofertei ......................, acestea fiind indicate de autoritatea contractantă doar pentru ceilalți doi ofertanți respinși din procedură. (14) În al doilea rând, motivarea din comunicare este diferită de cea regăsită în Procesul-verbal nr. 143/10.01.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini. De exemplu, în ceea ce privește motivul de respingere de la pct. 1 referitor la graficul privind realizarea serviciilor de proiectare: - în comunicare se argumentează pretinsa neconcludență astfel: - în timp ce în procesul-verbal de evaluare tehnică este menționată o altă motivare:

Page 19 of 133

(15) Similar, în ceea ce privește motivul de la pct. 4 din comunicare, argumentarea din comunicare (pag. 6-contestație) este suplimentată față de cea din Procesul-verbal de evaluare tehnică (pag. 7-contestație). (16) Argumentarea este totodată neclară, fiind limitată la evidențierea prin îngroșare și subliniere a unor sintagme, fără ale explicații clare și concrete. (17) Încălcarea art. 215 alin. (2) lit. (b) din Legea nr. 98/2016 este cu atât mai gravă cu cât motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ. Motivarea în conținutul actului este o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. (18) Consiliul a sancționat în jurisprudența sa motivarea lacunară a deciziei de respingere a unei oferte din cadrul procedurii de atribuire. (19) În concluzie, în condițiile în care autoritatea contractantă nu a indicat motivele concrete de neconformitate ale ofertei ..................... în însuși conținutul comunicării (actul administrativ care se comunică destinatarului său), menționarea acestei pretinse neconformități este arbitrară și neîntemeiată, impunându-se înlăturarea sa de plano. 2. Răspunsul ................. SRL la solicitarea de clarificări privind graficul general de realizare a serviciilor de proiectare este concludent și în concordanță cu prevederile documentației de atribuire 2.1. Prevederile documentației de atribuire (20) Din prevederile coroborate ale documentației de atribuire, respectiv pct. IV.4.1 din fișa de date – Modul de prezentare al propunerii tehnice și formularul 13 – propunere tehnică, rezultă cel puțin următoarele aspecte: - autoritatea contractantă nu a specificat în mod clar, expres și detaliat activitățile/sub-activitățile pe care ofertanții ar trebui să le includă în mod obligatoriu în graficul privind serviciile de proiectare din propunerea tehnică; niciunde în documentația de atribuire nu s-a solicitat specificarea în grafic a activităților în forma: Secțiunea I: Memoriu tehnic general, Secțiunea II: Memorii tehnice pe specialități, Secțiunea III: Breviare de calcul, Secțiunea VI: Graficul general de realizare a investiției publice, Capitolul II: B. părți desenate; o astfel de specificare nu reprezintă o cerință expresă a documentației; fiecare ofertant a avut libertatea de a analiza și de a stabili care sunt activitățile principale și care sunt sub-activitățile acestora pe care le va ilustra în acest grafic; - graficul privind serviciile de proiectare trebuie coroborat cu partea narativă a propunerii tehnice referitoare la aceste servicii în care ofertantul prezintă informațiile care au stat la Page 20 of 133

baza elaborării graficului, inclusiv activitățile principale ale acestora și sub-activitățile aferente fiecărei activități principale. (21) Prevederile legale din materia achizițiilor publice și principiile transparenței și tratamentului egal nu permit sub nicio formă adăugarea în etapa de evaluare a ofertelor a unor cerințe care nu au fost publicate în documentația de atribuire. Totodată, în virtutea principiului asumării răspunderii prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, dar și a art. 3 pct. 26 lit. z), art. 154 din Legea nr. 98/2016 și a art. 20 alin. (2) din Normele metodologice, Autoritatea Contractantă este cea care răspunde pentru modul de redactare a documentației de atribuire și pentru asigurarea unei informări complete, corecte și explicite a operatorilor economici cu privire la procedura de achiziție. (22) În concluzie, oferta ....................., astfel cum a fost clarificată de aceasta, poate fi evaluată exclusiv prin raportare la cerințele expres prevăzute în documentația de atribuire și comunicate transparent tuturor operatorilor economici, din care decurg aspectele ante-menționate. Autoritatea contractantă nu poate adăuga în etapa de evaluare a ofertelor cerințe privind evidențierea în graficul privind serviciile de proiectare a anumitor activități/sub-activități. 2.2. Concludența răspunsului la clarificări (23) Clarificările transmise de .................... răspund în mod corespunzător și concludent solicitării autorității contractante. (24) Prin solicitarea de clarificări (pct. II.1), ................... a solicitat contestatoarei următoarele: Contestatoarea solicită să se aibă în vedere că secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: (25) Prin răspunsul la clarificări (pag. 8-10), contestatoarea a transmis întocmai informațiile solicitate de autoritatea contractantă. (26) Concret, contestatoarea a arătat în linii mari următoarele: - în cadrul propunerii tehnice s-a depus graficul de prestare servicii și s-a detaliat în mod clar activitatea de elaborare proiect tehnic, din care fac parte, așa cum este bine-cunoscut și precizat în propunerea tehnică (pag. 48-52 din propunerea tehnică de proiectare) și sub-activitățile detaliate în solicitarea de clarificări (Memoriu tehnic general, memoriu tehnic pe specialități, breviare de calcul, grafic general de elaborare a investiției publice, părți desenate); Page 21 of 133

- activitatea de elaborarea proiectului tehnic are ca sub- activități- elaborare caiete de sarcini pe specialități ce cuprinde și memoriile tehnice pe specialități și memoriul tehnic general, fiind documente complementare, sub-activitatea de elaborare detalii de execuție cuprinde atât graficul general de realizare a investiției cât și părțile desenate; astfel se poate observa clar că toate activitățile și sub-activitățile necesare a se realiza în vederea întocmirii unui proiect tehnic complet au fost prevăzute în graficul de execuție prezentat și nu există vreun dubiu că au fost tratate corespunzător; - conținutul cadrul al unui proiect tehnic este compus din aceste elemente ceea ce înseamnă că îndeplinirea activității de elaborare proiect tehnic presupune exact elaborarea documentațiilor menționate care compun proiectul tehnic (deci inclusiv cele specificate de autoritatea contractantă în solicitarea de clarificări), altfel nu s-ar putea îndeplini activitatea de elaborare proiect tehnic; - Graficul de prestare servicii a fost întocmit în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, care lasă libertate ofertanților în ceea ce privește stabilirea activităților și sub- activităților pe care le evidențiază în grafic; - mai mult, în partea narativă a propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare, contestatoarea a detaliat pentru fiecare activitate și sub-activitate modul de realizare, prin detalierea operațiunilor pe fiecare fază de proiectare: Page 22 of 133

(27) În concluzie, ................... a arătat că sub-activitățile menționate în Solicitarea de clarificări, respectiv memoriu tehnic general, memorii tehnice pe specialitate, breviare de calcul, graficul general de realizare a investiției și părțile desenate compun activitatea de Elaborare proiect tehnic, ce are o durată totală de 6 zile, termen stabilit în strânsă legătură cu experiența deținută, susținută de recomandările din partea beneficiarilor ce pot confirma predarea proiectelor în termenele scurte prevăzute. Secțiune confidențială încheiată. 2.3. Nelegalitatea și netemeinicia respingerii (28) Niciunul dintre aspectele invocate de autoritatea contractantă în comunicare în aprecierea răspunsului ca neconcludent nu este întemeiat. (29) ................... se limitează la a afirma că nu ar fi concludentă susținerea contestatoarei din răspuns în sensul că: - sub-activitățile aferente proiectului tehnic caiete de sarcini cuprind memoriile tehnice pe specialități și memoriul tehnic general, iar - în detaliile de execuție sunt cuprinse graficul general de realizare a investiției și părțile desenate ale proiectului tehnic cu o durată de 6 zile. (30) Nu motivează însă în concret de ce susținerea ar fi neconcludentă. (31) Autoritatea contractantă a întrebat unde a prevăzut în graficul de proiectare respectivele elemente și perioada de timp necesară întocmirii proiectului. Contestatoarea a indicat secțiunea din grafic care înglobează aceste sub-activități, precum și durata totală de 6 zile necesară întocmirii proiectului tehnic. Modalitatea de concepere a Page 23 of 133

graficului a fost lăsată la latitudinea operatorilor, iar Autoritatea Contractantă a obținut prin Răspunsul la clarificări confirmarea faptului că activitățile și sub-activitățile indicate de ................ în grafic includ toate componentele proiectului tehnic conform H.G. nr. 907/2016. Acest aspect reieșea oricum din propunerea tehnică de proiectare, unde sunt detaliate toate operațiunile conform extrasului de mai sus (pag. 9-10, pag. 35). Însăși activitatea de elaborare a proiectului tehnic presupune elaborarea memoriilor, breviarelor de calcul, pieselor desenate. Acestea stau la baza soluției descrise în proiectul tehnic, fiind imposibil a se considera proiectul tehnic ca fiind separat de elementele care îl formează propriu-zis. (32) Mai susține autoritatea contractantă eronat că: - nu s-ar realiza toate serviciile necesare elaborării și finalizării proiectului tehnic, contestatoarea neprecizând perioada de timp necesară întocmirii unor sub-activități importante din proiectul tehnic, respectiv parți scrise și desenate, memorii conform anexei nr. 10 la H.G. nr. 907/2016; prin solicitare nu s-a cerut însă perioada de timp defalcată pentru fiecare dintre elementele componente indicate, ci perioada de timp necesară întocmirii proiectului tehnic respectiv părți scrise și desenate conform HG 907/2016, deci perioada totală; or, concludența răspunsului poate fi raportată doar la conținutul solicitării de clarificări; durata de timp totală de 6 zile a fost reconfirmată de ................. prin Răspunsul la clarificări, la fel ca și prestarea tuturor serviciilor necesare elaborării și finalizării proiectului tehnic, asumată oricum și în partea narativă a propunerii tehnice; - nu s-ar fi justificat perioadele de timp necesare întocmirii unor sub-activități importante parte a proiectului tehnic, conform H.G. nr. 907/2016; această reținere excedă însă nejustificat însăși solicitării de clarificări, întrucât autoritatea contractantă nu a cerut astfel de justificări. (33) În ceea ce privește alegația din procesul-verbal de evaluare tehnică în sensul în care în anexa nr. 10 la H.G. nr. 907/2016 sub- activitățile caiete de sarcini nu cuprind și memoriile tehnice pe specialități și memoriul tehnic general, iar detalii de execuție nu cuprind graficul general de realizare a investiției și părțile desenate ale proiectului tehnic: - aceasta nu a fost inclusă în comunicare, prin urmare, se impune înlăturată din start; - este și eronată întrucât astfel cum rezultă din art. 12 alin. (8) din HG nr. 907/2016, anexa nr. 10 prevede conținutul-cadru al proiectului tehnic de execuție, care se adaptează de către operatorii economici care prestează servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul investiției, iar nu sub- activități dintr-un grafic de proiectare prezentat de ofertanți în cadrul propunerilor tehnice. (34) Prin urmare, în condițiile în care: Page 24 of 133

- contestatoarea a transmis autorității contractante clarificările solicitate, confirmând întocmirea tuturor elementele componente ale proiectului tehnic în durata totală de 6 zile, aspect susținut și de partea narativă a propunerii tehnice a ...................; - prin documentația de atribuire nu s-a impus evidențierea obligatorie a unor activități/sub-activități în graficul privind serviciile de proiectare; - Anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016 prevede conținutul-cadru la proiectului tehnic de execuție, conținut pe care contestatoarea și-a asumat că îl va respecta, iar nu activitățile și sub- activitățile de evidențiat în graficul serviciilor de proiectare din propunerea tehnică, - răspunsul furnizat de contestatoare este concludent, nefiind incident art. 134 alin. (5) din Normele metodologice. (35) Nelegalitatea respingerii ofertelor atunci când răspunsul corespunde solicitării de clarificări a fost confirmată și de C.N.S.C.: „Acest răspuns este găsit a fi pertinent de către Consiliu, situație în care oferta nu putea fi respinsă ca inacceptabilă, în temeiul dispozițiilor art. 134 alin. (5) și art. 137 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, din cauza lui. Dispozițiile amintite […], nu îi este incident ofertei amintite, întrucât răspunsul tratează exact obiectul solicitării transmise de autoritate, putând fi valorificat de aceasta, mai cu seama ca ofertanta a subliniat ca funcțiile care figurează în formularul cu lista consumurilor cu mana de lucru pot fi cumulate. […] Solicitarea comisiei de evaluare trebuie să fie clară, precisă și definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce consta fundamentarea personalului ce va fi utilizat, rezultând ca autoritatea trebuia să ceara expres documente precis identificate și lămuriri despre competentele care o interesau”. (36) Prin respingerea ofertei ...................., Autoritatea Contractantă încalcă și prevederile: - art. 134 alin. (4) din Normele metodologice, care impun ca solicitarea comisiei de evaluare să fie clară și explicită; autoritatea contractantă nu a cerut justificări sau defalcări ale perioadelor de timp necesare întocmirii sub-activităților pretinse în solicitarea de clarificări; - art. 134 alin. (1) și art. 127 (1) lit. i) din Normele metodologice, potrivit căruia comisia de evaluare trebuie să elaboreze solicitările de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor; comisia de evaluare nu trebuie, așadar, să utilizeze solicitarea de clarificări drept pretext de respingere a ofertelor, astfel cum s-a întâmplat în ipoteza de față. (37) Și în jurisprudența constantă a Consiliului se arată că: - accentul trebuie pus nu pe identificarea de pretexte pentru respingerea ofertei, ci pe clarificarea ofertei în sensul necesar evaluării Page 25 of 133

corespunzătoare a acesteia: „Autoritatea avea și are obligația să asigure ofertanților toate condițiile pentru ca aceștia să își poată justifica și proba calificarea și conformitatea ofertei. Evident, accentul trebuie pus nu pe respingerea cu orice preț a ofertelor, pentru a exclude din competiție anumiți ofertanți, probabil cu propuneri mai avantajoase, ci pe clarificarea lor în sensul dorit și necesar evaluării corespunzătoare a ofertelor. Jurisprudența Consiliului este constantă în sensul ca orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinica a ofertei, sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente deduse din context de autoritate, care ar defavoriza un ofertant, cum este cel în cauza, căruia trebuia să i se acorde dreptul de a își demonstra cu claritate conformitatea ofertei cu care au participat la procedură”. - autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare argumentele și documentele anexate răspunsurilor la clarificări în evaluarea unei oferte: „Solicitările de clarificare sunt instrumente esențiale prin care autoritatea contractantă trebuie să se edifice asupra situației reale privind îndeplinirea sau neîndeplinirea de către un ofertant a cerințelor de calificare sau a specificațiilor tehnice, și în niciun caz nu pot fi utilizate ca simple acțiuni formale care să creeze pretextul respingerii unei oferte fără a fi luate în considerare argumentele și documentele anexate răspunsului primit”. (38) Nu în ultimul rând, respingerea ofertei Asocierii NOMIS sub aspectul graficului este nelegală și prin prisma principiului egalității de tratament. Din procesul-verbal de evaluare tehnică, rezultă că și ceilalți ofertanți au prezentat o structura similară cu contestatoarea pentru elaborarea activității de proiectare, astfel: - ..................: - .................: Page 26 of 133

- .........................: (39) Astfel cum reiese din consemnările din Procesul-verbal de evaluare tehnică: - niciunul dintre cei trei ofertanți nu a evidențiat în graficul serviciilor de proiectare sub-activitățile din conținutul-cadrul al proiectului tehnic conform HG nr. 907/2016; - autoritatea contractantă nu a cerut niciunuia dintre ceilalți ofertanți aceleași clarificări ca și contestatoarei, respectiv structura graficului conform elementelor componente din HG nr. 907/2016, ci a consemnat cerința minimă ca fiind îndeplinită; - ...................au ofertat o durată de proiectare tot de 20 de zile ca contestatoarea, ceea ce înseamnă că termenele de realizare a proiectului tehnic sunt similare întrucât sunt activități ce se succedă și nu se pot împărți altfel. (40) Autoritatea contractantă are, așadar, obligația de a trata oferta contestatoarei în condiții egale cu celelalte oferte și de a o declara și pe aceasta admisibilă. Altfel, sancțiunea inadmisibilității ar trebui aplicată și pentru VIACONS și ceilalți ofertanți care au întocmit graficul în mod similar. 3. Răspunsul ................... la solicitarea de clarificări privind modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare este concludent și în concordanță cu prevederile documentației de atribuire (41) Motivul de respingere invocat față de răspunsul la clarificări referitor la modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare nu poate fi validat de Consiliu. 3.1. Cerința este îndeplinită (i) prevederile documentației de atribuire Page 27 of 133

(42) Potrivit secțiunii IV.4.1 – Modul de prezentare al propunerii tehnice din fișa de date, autoritatea contractantă a stabilit că în propunerea tehnică vor fi incluse informații referitoare la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare: (43) Aceste cerințe se regăsesc și la pag. 28 din caietul de sarcini. (44) Totodată, potrivit formularului nr. 13 - propunere tehnică, pentru personalul propus și managementul contractului pentru realizarea serviciilor de proiectare, ofertantul va prezenta inter alia: (45) Așadar, din prevederile documentației de atribuire ante-citate, rezultă că autoritatea contractantă nu a restrâns în niciun mod modalitatea în care ofertanții vor face dovada accesului la specialiști. (46) Contractele de muncă și declarațiile de disponibilitate la care face referire autoritatea contractantă prin comunicare sunt doar exemple pentru documentele ce ar putea fi prezentate de ofertanți, nefiind nicidecum o enumerare limitativă a acestor documente. Această concluzie reiese fără dubiu din sintagma „etc” inclusă la finalul acestor documente, astfel cum a reținut și C.N.S.C. în jurisprudența sa recentă (Decizie nr. 100/C2/12.01.2024). (47) Documentele care vor fi prezentate pentru dovedirea accesului la personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare au fost lăsate la latitudinea ofertanților, aceștia fiind liberi să depună orice documente din care rezultă modalitatea de acces la personal. (48) Astfel cum contestatoarea a arătat la para. (21) de mai sus, în lumina principiului asumării răspunderii prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, dar și a art. 3 pct. 26 lit. z), art. 154 din Legea nr. 98/2016 și a art. 20 alin. (2) din Normele metodologice: - autoritatea contractantă este cea care răspunde pentru modul de redactare a documentației de atribuire și pentru asigurarea unei informări complete, corecte și explicite a operatorilor economici cu privire la procedura de achiziție; - nu este permisă sub nicio formă adăugarea în etapa de evaluare a ofertelor a unor cerințe care nu au fost publicate în documentația de atribuire. (49) Prin limitarea la acest moment a documentelor care fac dovada accesului la personal exclusiv la contracte de muncă și declarații de Page 28 of 133

disponibilitate (astfel cum reiese din comunicare), autoritatea contractantă adaugă în mod nepermis și netransparent, noi cerințe față de cele din documentația de atribuire. (50) În situația în care autoritatea contractantă urmărea ca dovada accesului la personal să se realizeze exclusiv prin intermediul unor contracte de muncă ori declarații de disponibilitate, aceasta avea obligația de a preciza clar în documentația de atribuire un astfel de aspect. În caz contrar, evaluarea ofertelor nu poate fi efectuată prin raportare la o cerință necomunicată expres și transparent ofertanților. (51) Obligativitatea respectării stricte de către autoritatea contractantă a cerințelor documentației de atribuire în evaluarea ofertelor a fost subliniată constant în jurisprudența europeană. Cu titlu de exemplu, în Cauza Pippo Pizzo, CJUE (Hotărârea CJUE din 02.06.2016 - Cauza C- 27/15) a subliniat că autoritatea contractantă trebuie să își respecte cu strictețe propriile criterii tocmai în considerarea sancțiunii aplicabile, respectiv respingerea ofertei. (ii)conformitatea ofertei .................... (52) Astfel cum rezultă din coroborarea solicitării de clarificări cu motivele indicate prin comunicare, nemulțumirea autorității contractante vizează modalitatea de acces la specialiștii ..............., angajați ai .................. (53) În același sens sunt și consemnările din Procesul-verbal nr. 143/10.01.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini: (54) Propunerea tehnică a ........................ cuprinde însă informații și documente relevante pentru modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare, nominalizat anterior. (55) Concret: Contestatoarea solicită să se aibă în vedere că secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: - la pagina 257 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare se regăsește graficul de realizare a serviciilor de proiectare; în coloana „Personal” din acest grafic sunt ...................... - la pagina 180-182 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare se regăsește punctul 4. personalul propus și managementul realizării serviciilor în care se specifică structura echipei propuse pentru realizarea serviciilor de proiectare; în Page 29 of 133

cadrul acestei secțiuni se precizează în mod clar pentru acești specialiști următoarele: o faptul că operatorul economic participant la procedură ce asigură accesul la experții nominalizați mai sus care vor presta activități în contract este asociatul .........................; și o organizația permanentă/operatorul economic de care aparțin experții nominalizați mai sus este ................; o relația acestor specialiști cu ........................... este următoarea „angajat permanent”. (56) Atât din referințele de mai sus din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare, cât și din tabelul referitor la resursele umane alocate contractantului (regăsit la pagina 186 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare), ................... a demonstrat că personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare sunt angajați ai asociatul ..................., angajați pe perioada nedeterminată. (57) Faptul ca personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare este angajat al ................. rezultă și din CV-urile prezentate pentru acest personal, dar și recomandările prezentate pentru aceștia: - dl. ............... (58) CV-ul dlui. ............ (pag. 260-263 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare) precizează negru pe alb că acesta este în prezent angajat al ......... (perioada: aprilie 2023 – prezent, angajator ............ (59) Din extrasul din Proiectul nr. 51/2022 (pag. 265 – 267 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare) și Proiectul nr. 120/2023 (pag. 269 – 272 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare), reiese clar că dl. .......... este angajatul ............ (proiectul tehnic având denumirea proiectantului general – ................. și ștampila societății). (60) În cazul dlui. ..........., operatorul economic, prin recomandarea nr. 83/14.06.2023 (pag. 264 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare), ............. menționează faptul că dl. ................. este angajat în cadrul societății. (61) De asemenea, recomandarea nr. 5271/20.10.2023 emisă de ........ (pag. 268 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare) menționează că dl. ............. este angajat al .................... ...............: (62) Din CV-ul dlui. .......... (pag. 292-296 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare), rezultă că acesta este în prezent angajat al societății .............. (perioada: septembrie 2018 – prezent, angajator .................). (63) Totodată, pentru dl. ..........., a fost depusă și Recomandarea nr. 2389/21.08.2019 emisă ............. (pag. 299 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare), care menționează faptul că dl. .................este angajat în cadrul societății ............. - dna. .............. Page 30 of 133

(64) Din CV-ul dnei. .......... (pag. 315 - 328 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare), rezultă că aceasta este în prezent angajat al ......... (perioada: februarie 2023 – prezent, angajator ................ Secțiune confidențială încheiată. (65) Prin urmare, în contextul în care: - documentația de atribuire nu a limitat documentele ce vor fi prezentate pentru dovedirea accesului la personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare; - contestatoarea a elaborat propunerea tehnică în conformitate cu cerințele documentației de atribuire publicate în SEAP; - din informațiile și documentele prezentate de ........... în propunerea tehnică, nominalizate mai sus (e.g. CV-uri, extrase din proiecte tehnice, recomandări) reiese și este dovedită fără dubiu modalitatea în care va fi asigurat accesul la personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare (acesta fiind angajat al asociatului ............); - Autoritatea contractantă este ținută în procesul de evaluare a ofertelor, de regulile pe care ea însăși le-a stabilit ab initio prin documentația de atribuire, nefiind îndrituită să invoce drept temei al respingerii ofertei o pretinsă nerespectare a documentației de atribuire față de o ofertă care respectă toate cerințele publicate (și fără a indica măcar în concret cerința vizată prin comunicare), respingerea ofertei ............ este netemeinică și nelegală, cerința fiind îndeplinită, învederează contestatoarea. (66) În propunerea tehnică există atât informații, cât și documente din care rezultă faptul că experții nominalizați mai sus sunt angajați ai asociatului ................ - extrasele din proiectele tehnice arată clar ca proiectele respective sau fost întocmite ca angajați ai proiectantului; - în CV-urile depuse pentru fiecare specialist în parte este menționat de când sunt angajați ai asociatului; - în propunerea de proiectare scrie clar că specialiștii respectivi sunt angajați. (67) Autoritatea contractantă nu poate ignora aceste documente întrucât nu ar fi „declarații de disponibilitate” sau „contracte de muncă”, câtă vreme prin documentația de atribuire a lăsat la latitudinea ofertanților documentele care vor fi depuse pentru a demonstra accesul la personal. 3.2. Răspunsul este concludent (68) Potrivit Comunicării, autoritatea contractantă a respins oferta ............... pentru prezentarea unui răspuns pretins neconcludent, întrucât: Page 31 of 133

- documentele din propunerea tehnică enumerate prin răspunsul la clarificări pentru accesul la personal nu ar putea reprezenta dovada modalității de acces la acești specialiști; și - extrasul REVISAL depus prin răspunsul la clarificări nu ar putea fi luat în considerare, întrucât ofertanții ar fi avut obligația de a prezenta aceste documente încă de la faza întocmirii propunerii tehnice, iar acceptarea acestor documente ar conduce la încălcarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. 3.2.1. Contestatoarea a indicat secțiunile relevante din propunerea tehnică pentru modalitatea de acces la personalul propus pentru serviciile de proiectare - Contrar opiniei comisiei de evaluare, astfel cum a arătat la secțiunea 3.1. de mai sus, autoritatea contractantă nu poate invoca că documentele la care s-a făcut referire din propunerea tehnică nu ar putea reprezenta dovada modalității de acces la acești specialiști, câtă vreme prin documentația de atribuire nu au fost limitate documentele ce pot fi depuse în acest sens; și răspunsul formulat de contestatoare este concludent, întrucât clarifică modalitatea de acces la personalul propus pentru serviciile de proiectare. (69) Prin întrebările nr. 1 – 4 din secțiunea III – personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare din solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a solicitat contestatoarei clarificări referitoare la modalitatea de acces la specialiștii ................. Secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: (70) Prin Răspunsul la clarificări, contestatoarea: - a arătat că, în cadrul propunerii tehnice prezentate se regăsesc documente care demonstrează că personalul desemnat pentru realizarea serviciilor de proiectare este angajat al asociatului .................... - a indicat, pentru fiecare specialist în parte, care sunt informațiile și documentele din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare din care rezultă modalitatea de acces la personalul respectiv; - a subliniat faptul că, față de modul în care autoritatea contractantă specifică în documentația de atribuire cerința referitoare la modalitatea de acces la specialiști („contracte de munca, declarații disponibilitate, etc.”), ofertanții au posibilitatea de a alege orice alta variantă de a demonstra accesul la specialiștii propuși, iar prin documentele prezentate în cadrul propunerii tehnice de proiectare, .................. a demonstrat ca specialiștii propuși sunt angajați pe perioadă nedeterminată. Page 32 of 133

(71) Totodată, pentru a lămuri orice fel de dubii pe care le-ar fi avut comisia de evaluare cu privire la modalitatea de acces la personal, a prezentat un extras din REVISAL al asociatului ................ din care rezultă că: - dl. ........... este angajatul ................. prin Contractul de muncă nr. 60/13.04.2023, pe o perioadă nedeterminată; - .............. este angajatul ............... prin Contractul de muncă nr. 53/17.09.2018, pe o perioadă nedeterminată; - dna. Cojanu Cristina este .................... prin Contractul de muncă nr. 59/27.02.2023, pe o perioadă nedeterminată. Secțiune confidențială încheiată. (73) Aprecierea concludenței răspunsurilor la clarificări nu este una discreționară. Verdictul neconcludenței poate fi aplicat doar în situația unui răspuns inutilizabil, ceea ce nu este cazul în situația de față (față de niciunul din răspunsurile invocate în comunicare), astfel cum a reținut și Consiliul: „Pentru a putea fi respinsă o ofertă în virtutea art. 134 alin. (5) din normele anexă la Hotărârea Guvernului nr. 395/........., legiuitorul impune – dacă nu explicit, atunci măcar implicit – condiția ca răspunsurile date de ofertant să fie inutilizabile, respectiv să nu prezinte nicio relevanță, să nu fie concludente în nicio privință. În cazul concret, nu se poate afirma că răspunsul dat de ofertanta contestatoare este inutilizabil sau neconcludent. El este atât utilizabil, cât și concludent, prin prisma solicitării transmise de autoritate. În considerarea celor evocate, după cum s-a arătat, Consiliul determină că în mod nelegal autoritatea a respins oferta asocierii SC ......... SRL – SC .......... SRL sub aspectele dezbătute mai sus, situație de natură să atragă infirmarea rezultatului procedurii de atribuire”. (74) Răspunsurile sunt, așadar, concludente, întrucât menționează contestatoarea că a clarificat pe deplin modalitatea de acces la personalul nominalizat pentru serviciile de proiectare, fiind indicate inclusiv secțiunile relevante din propunerea tehnică a .................., conform solicitării autorității contractante. (75) Mai mult, prin respingerea ofertei .................., autoritatea contractantă a încălcat și rolul solicitărilor de clarificări. (76) Rolul solicitărilor de clarificare nu este acela de a găsi pretexte formale de respingere a unei oferte, ci de a lămuri anumite aspecte cu privire la documente aflate în ofertă. Consiliul a subliniat constant în jurisprudența sa că accentul trebuie pus nu pe identificarea de pretexte pentru respingerea ofertei, ci pe clarificarea ofertei în sensul necesar evaluării corespunzătoare a acesteia. (77) Din conduita Autorității Contractante este clar că aceasta nu a acordat în mod real eficiență art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea fiind vădit defavorizată de conduita comisiei de evaluare. Dacă ar fi adoptat o atitudine proactivă, diligentă și ar fi căutat să stabilească dacă, pe fondul său, oferta ...................este sau nu acceptabilă, conduita Autorității Contractante ar fi fost sau cel puțin ar fi Page 33 of 133

trebuit să fie spre clarificarea ofertei (inclusiv verificarea incidenței viciilor de formă/abaterilor tehnice minore), și nu spre respingerea sa pentru o chestiune care nu a fost solicitată expres prin documentația de atribuire. 3.2.2. Autoritatea Contractantă are obligația de a verifica încadrarea și reține aplicarea art. 134 alin. (7)-(10) și art. 135 din Normele metodologice (78) În subsidiar, chiar și dacă documentele depuse prin propunerea tehnică referitoare la modalitatea de acces la personal nu ar fi fost pe placul autorității contractante, autoritatea contractantă avea obligația de a verifica incidența art. 134 alin. (7) - (9) și art. 135 din Normele metodologice. În astfel de cazuri, oferta nu va fi respinsă în măsura în care aspectele sesizate: - pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau - reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire; (79) Dincolo de faptul că documentația de atribuire nu a limitat la niciun moment documentele care pot fi depuse de ofertanți pentru demonstrarea accesului la personalul propus pentru serviciile de proiectare, o eventuală clarificare a acestora este permisă de legislația achizițiilor publice. Consiliul a reținut că prin inserarea dispozițiilor legale referitoare la erorile aritmetice, viciile de formă și abaterile tehnice minore, însuși legiuitorul admite faptul că ofertele pot conține erori, abateri sau vicii ce pot fi corectate la inițiativa autorității contractante. Dacă legiuitorul ar fi vrut să elimine orice ofertă care conține erori, abateri sau vicii, respectiv orice situații de remediere a acestora, textele legale respective nu își mai găseau locul în Normele metodologice.   (80) Autoritatea contractantă are obligația de a ține cont de aceste dispoziții legale în evaluarea ofertelor, așa cum corect a subliniat și Consiliul în practica sa, respingerea unei oferte în condiții similare celor din prezenta cauză fiind disproporționată. (81) Excepțiile introduse de legiuitor au în vedere balansarea aplicării principiilor în materie, principiul tratamentului egal fiind necesar a fi aplicat împreună cu principiul proporționalității – mai ales în contextul unor oferte cu un volum important și, cu o multitudine de elemente și documente. (82) Autoritatea contractantă nu a depus nici măcar minime diligențe în a verifica, față de oferta .............., incidența art. 134 alin. (7)-(10) și art. 135 din Normele metodologice. Or, opinia Consiliului și a instanțelor de judecată (Hotărârea civilă nr. 4114/2018 pronunțată de Curtea de Apel București) este, de asemenea, convergentă. (83) Confirmarea prin REVISAL a informațiilor declarate în propunerea tehnică are doar rol de clarificare sau de confirmare și nu este susceptibilă de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire, atestând o situație de fapt Page 34 of 133

preexistentă. În astfel de situații, este permisă completarea documentelor din ofertă, astfel cum s-a reținut și în jurisprudența europeană (Hotărârea din 10 octombrie 2017, Solelec și alții/Parlamentul, T-281/16, citată în Dumitru-Daniel Șerban, Achizițiile publice – Curtea de Justiție a Comunităților/Uniunii Europene. O radiografie sinoptică a întregii jurisprudențe în domeniu, pag. 213 – 216). (84) În același sens, în cazul documentelor care doar atestă o anumită situație pre-existentă, prin Decizia nr. 59/2021, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că se impune a se stabili dacă este posibil ca autoritatea contractantă să solicite, după expirarea termenului acordat pentru depunerea ofertelor comunicarea unor documente care descriu o astfel de situație și a căror comunicare era impusă de documentația de atribuire, dar care nu erau anexate la oferta depusă. Sprijinindu-se pe criteriile din jurisprudența CJUE (e.g. cauza C 336/12, C 496/99), instanța a reținut că: - „autoritatea contractantă poate solicita ca datele care figurează într-un astfel de dosar să fie corectate sau completate punctual, în măsura în care o asemenea cerere privește elemente sau date, precum bilanțul publicat, a căror anterioritate în raport cu expirarea termenului stabilit pentru depunerea candidaturii poate fi verificata în mod obiectiv”; față de împrejurarea că datele solicitate în speța respectivă erau anterioare, Curtea a reținut legalitatea solicitării unei completări a documentelor depuse inițial; - această măsură este posibilă dacă în documentația de atribuire nedepunerea dintr-un bun început a documentelor nu este prevăzută cu sancțiunea excluderii; or, prevederile din fișa de date nu cuprind o astfel de sancțiune expresă pentru nedepunerea contractelor de muncă sau a declarațiilor de disponibilitate (oricum solicitate doar cu titlu exemplificativ). (85) Chiar cauza C-27/15 (Pizzo Pippo) stabilește că aplicarea documentației de atribuire nu se efectuează obtuz și fără aplicarea principiului proporționalității, fiind permisă îndreptarea anumitor erori: „66. În sfârșit, rămâne îndoiala cu privire la posibila remediere a neîndeplinirii obligației de plată a contribuției prevăzute de Legea nr. 266/2005, în privința căreia considerăm, asemenea Comisiei, că, în cazul în care instanța de trimitere admite că un ofertant informat în mod rezonabil și care dă dovadă de o diligență normală putea să nu cunoască existența obligației respective, autoritatea contractantă trebuie să îi acorde un termen suficient pentru îndreptarea erorii. [...]” (i) viciile de formă (86) Având în vedere că extrasul din REVISAL depus prin răspunsul la clarificări confirmă informațiile și documentele deja depuse prin propunerea tehnică (e.g. CV-uri, extrase din proiectele tehnice, recomandări), acest aspect ar putea reprezenta cel mult îndreptarea unui Page 35 of 133

viciu de formă, astfel cum prevede art. 135 alin. (3) din Normele metodologice. (87) Confirmarea faptului că specialiștii nominalizați de autoritatea contractantă sunt angajați ai ...................., prin prezentarea extrasului REVISAL, reprezintă cel mult un viciu de formă, în sensul art. 135 din Normele metodologice, având în vedere că nu se aduc modificări la oferta prezentată, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. (88) Informațiile relevante pentru accesul la personal sunt oricum susținute și confirmate de informațiile prezentate în propunerea tehnică, astfel cum au fost acestea indicate în răspunsul la clarificări. (ii)abaterile tehnice minore (89) În egală măsură, autoritatea contractantă nu procedează nici la analiza încadrării situației în categoria abaterilor tehnice minore, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 134 alin. (7) lit. b), alin. (8) și alin. (9) din Normele metodologice. (90) În acest sens, dacă ar fi verificat, în conformitate cu prevederile legale, încadrarea în categoria abaterilor tehnice minore, autoritatea contractantă ar fi observat că toate condițiile prevăzute de lege pentru a se reține incidența unei abateri tehnice minore sunt îndeplinite: - cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni nu depășește 1% din preţul total al ofertei – nu există o valoare monetară; - cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni nu conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice – în condițiile în care nu există o valoare monetară, nu există premisele unei eventuale eludări a aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice; - în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată ca nu s-ar schimba clasamentul ofertanților – permiterea depunerii extrasului REVISAL prin răspunsul la clarificări nu conduce

la

modificarea

clasamentului

în

cadrul procedurii; ................ a ofertat cel mai scăzut preț din procedura de atribuire, iar în clasamentul ofertelor admisibile care ar include și oferta sa................... s-ar clasa pe primul loc și înainte și după remedierea acestui aspect; - modificarea nu ar presupune o diminuare calitativă în comparație cu oferta inițială – prezentarea extrasului REVISAL nu ar putea avea vreun efect asupra aspectelor calitative ale ofertei; - modificarea nu vizează o parte din ofertă pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca Page 36 of 133

ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații, iar oferta inițială nu a fost în conformitate cu aceste cerințe – autoritatea contractantă nu a inclus în documentație o cerință expresă în acest sens, astfel cum a arătat mai sus. 4. Răspunsul contestatoarei la solicitarea de clarificări privind

abordarea

pentru

managementul

activității subcontractanților este concludent (91) Prin Comunicare, autoritatea contractantă a respins oferta .................. pentru furnizarea unui pretins răspuns neconcludent, întrucât: - în cadrul propunerii tehnice (la pag. 198): o s-ar fi precizat „Nu este cazul” cu privire la abordarea pentru managementul activității subcontractanților; o nu s-ar fi prezentat abordarea pentru managementul activității subcontractanților; și - prin acceptarea răspunsului la clarificări, autoritatea contractantă ar încălca principiile nediscriminării și tratamentului egal. (92) Un astfel de pretext nu poate justifica însă respingerea ofertei ................. (93) Este important de subliniat încă de la bun început că acest motiv din Comunicare nu influențează realizarea corespunzătoare a obiectivului, reproșurile Autorității Contractante vizând un aspect de natură formală (locul în care se regăsesc în ofertă informațiile referitoare la abordarea managementul activității subcontractanților) și nesemnificativ pentru ceea ce este relevant: capacitatea tehnică și resursele necesare pe care ................. a dovedit că le deține în vederea realizării obiectivului. (94) Este absurdă respingerea unei oferte din care doar propunerea tehnică însumează peste 1.600 de pagini pentru motive formale, precum faptul că, dintr-o eroare, într-un singur loc din propunerea tehnică, s-a precizat „nu este cazul”, deși: - atât existența unor subcontractanți; cât și - abordarea pentru managementul activității subcontractanților, rezultă din toate celelalte documente depuse în oferta ...................... 4.1. Răspunsul la clarificări este concludent (95) Prin solicitarea de clarificări (întrebarea nr. 5), autoritatea contractantă a solicitat contestatoarei să clarifice cum este îndeplinită cerința privind „abordarea pentru managementul activității subcontractanților”. Secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: (96) Prin Răspunsul la clarificări (răspunsul nr. 5), contestatoarea a arătat că: Page 37 of 133

- subcontractanții declarați de ................., aspect susținut de toate documentele ce le corespund acestora și se regăsesc în cadrul ofertei depuse; - în cadrul ofertei depuse se regăsesc acorduri de subcontractare și documente privind eligibilitatea, depuse pentru subcontractanții declarați de ............., respectiv ................ - documentele aferente subcontractanților au fost prezentate în oferta ................; astfel, aceștia au calitatea clară de subcontractanți declarați în ofertă, pentru care au fost completate și DUAE-uri în cadrul platformei SEAP; - dintr-o eroare de tehnoredactare, la pag. 198 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare, s-a precizat „Nu este cazul” pentru abordarea pentru managementul activității subcontractanților în cadrul activităților din contract. (97) Totodată, contestatoarea ................ a arătat că abordarea pentru managementul activității subcontractanților se va realiza conform acordurilor de subcontractare, astfel cum au fost acestea prezentate în cadrul documentelor de calificare. Secțiune confidențială încheiată. (98) Prin urmare, în condițiile în care: - art. 134 alin. (1) și (4) din Normele metodologice prevăd că solicitarea de clarificări trebuie să fie clară, explicită și suficient de detaliată cu privire la solicitarea comisiei de evaluare; - concludența răspunsului formulat de contestatoare poate fi apreciată doar prin raportare la întrebarea formulată de autoritatea contractantă; verdictul neconcludenței poate fi aplicat doar în situația unui răspuns inutilizabil, ceea ce nu este cazul în situația de față; - întrebarea autorității contractante a fost generic formulată prin sintagma „vă rugăm să clarificați”, - contestatoarea a clarificat pe deplin modalitatea în care este îndeplinită cerința prezentării abordării pentru managementul activității subcontractanților și este evident că temeiul de respingere prevăzut la art. 134 alin. (5) nu este aplicabil ofertei ................... 4.2. Autoritatea contractantă are obligația de a verifica încadrarea și reține aplicarea art. 134 alin. (7)-(10) și art. 135 din Normele metodologice (99) Și în acest caz, clarificările au fost solicitate ca parcurgerea unui pas scriptic în evaluare și nu pentru asigurarea unei evaluări temeinice și efective. (100) Autoritatea contractantă a procedat direct la respingerea ofertei ................ și nici măcar nu a depus minime diligențe în a verifica, față de acest aspect, incidența art. 135 din Normele metodologice. (101) Astfel cum contestatoarea a arătat și în Secțiunea 3.2.2. de mai sus, Consiliul a reținut în jurisprudența sa anterioară că: Page 38 of 133

- prin inserarea dispozițiilor legale referitoare la astfel de omisiuni minore din oferte, însuși legiuitorul admite faptul că ofertele pot conține erori, abateri sau vicii ce pot fi corectate la inițiativa autorității contractante; - excepțiile introduse de legiuitor au în vedere balansarea aplicării principiilor în materie, principiul tratamentului egal fiind necesar a fi aplicat împreună cu principiul proporționalității, mai ales că nu se pune problema îndeplinirii sau neîndeplinirii vreunei cerințe din documentația de atribuire. (102) Opinia Consiliului (Decizia publicată în BO2017_2970) este că și atunci când s-ar pune problema îndeplinirii cerințelor din documentație, conduita autorității contractante ar trebui orientată spre clarificarea ofertei și nu respingerea sa. (103) În primul rând, dacă și-ar fi respectat obligațiile, autoritatea contractantă ar fi concluzionat fie că putea îndrepta acest viciu de formă în mod automat, fie că eventuala clarificare a abordării pentru managementul activității subcontractanților se încadrează în excepțiile prevăzute de lege, întrucât ar putea reprezenta cel mult îndreptarea unui viciu de formă. (104) Atât existența unor subcontractanți, cât și abordarea pentru managementul activității subcontractanților (solicitată prin formularul de propunere tehnică) este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate în ofertă: - DUAE-urile depuse pentru subcontractanții .......................– acestea cuprind identificarea lucrărilor realizate de subcontractanți; - Acordurile de subcontractare și celelalte documente de calificare depuse pentru subcontractanții declarați de .......... respectiv ...................în aceste documente se regăsește abordarea pentru managementul activității subcontractanților, precum și de informațiile precizate chiar de autoritatea contractantă prin Solicitarea de clarificări și disponibile în declarația de participare publicată în SEAP: (105) Comisia de evaluare are obligația aibă în vedere informațiile relevante din oferta .................. și să le interpreteze în mod global, în virtutea atribuțiilor sale legale. Art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele Page 39 of 133

metodologice coroborat cu art. 133 alin. (1) din Normele metodologice, impun comisiei de evaluare obligația de a verifica ofertele prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă din punct de vedere al elementelor tehnice propuse. (106) Această evaluare presupune o evaluare completă și coroborată a tuturor informațiilor prezentate de ofertant (inclusiv în coroborare cu documentele de calificare, e.g. DUAE-uri și acordurile de subcontractare), cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă are acces simultan documentele de calificare și propunerile tehnice încărcate de ofertanți în SEAP, astfel cum rezultă din: - fazele procedurilor online din Manualul SEAP publicat în atenția autorităților

contractante

(https://www.e- licitatie.ro/pub/manual/ca/): [...] - calendarul procedurii de atribuire din SEAP (https://www.e- licitatie.ro/pub/procedure/view/100243080/): (107) În aceste condiții dacă considera necesară o centralizare a acestor informații din ofertă sub o altă formă, o eventuală clarificare subsecventă adresată Asocierii NOMIS referitoare la: - coroborarea informațiilor deja regăsite în ofertă cu privire la abordarea pentru managementul activității subcontractanților; și - centralizarea acestora și într-o secțiune distinctă, ar avea doar rol de clarificare sau de confirmare și nu este susceptibilă de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire, atestând o situație de fapt preexistentă (formula de participare și managementul pentru activitatea subcontractanților au fost stabilite încă de la momentul depunerii ofertelor). Page 40 of 133

(108) Nelegalitatea respingerii ofertelor în situații similare a fost reținută și în jurisprudența anterioară a Consiliului, din care se amintește, cu titlu de exemplu Decizia C.N.S.C. publicată sub BO2021_366. 5. ............ răspuns concludent la solicitarea de clarificări privind „Măsuri aplicate de Ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată” și a confirmat respectarea cerinței din documentația de atribuire (109) Prin Comunicare, autoritatea contractantă conchide din nou neîntemeiat neconcludența unui alt răspuns la clarificări: (110) Contrar acestor rețineri însă, răspunsul formulat de contestatoarea este concludent, apreciază aceasta. (111) Astfel, solicitarea de clarificări a autorității contractante a fost următoarea:„8. Referitor la solicitarea privind «Măsuri aplicate de Ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului daca va fi cazul în perioada de garanție acordată», în propunerea tehnica prezentată nu au fost regăsite informații. Va rugam clarificați”. (112.................. a răspuns în mod corespunzător menționând că în propunerea tehnică se regăsesc numeroase paragrafe în care se detaliază activitatea de asistență tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor și pe perioada de garanție. Secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale. (113) Contestatoarea a extras câteva exemple, precizând că acestea sunt nenumărate și că pot fi identificate în tot conținutul propunerii tehnice de proiectare: Page 41 of 133

Secțiune confidențială încheiată. (114.................. a subliniat astfel în răspuns că, în propunerea tehnică se face trimitere clară, la asistența tehnică pe perioada execuției lucrărilor și pe perioada de garanție până la recepția finală, iar în cazul în care autoritatea contractantă consideră că mai sunt necesare și alte lămuriri cu privire la acest aspect, în urma unei solicitări adresate va putea răspunde punctual. (115) Față de mențiunea din comunicare în sensul în care la pag. 123 și pag. 15 nu au fost regăsite informațiile din răspunsul la clarificări, contestatoarea precizează că ceea ce prezintă importanță pentru stabilirea admisibilității ofertei este regăsirea informațiilor respective în propunerea tehnică a .................., iar nu numărul de pagină contestatoarei, ar fi constatat din start că informațiile referitoare la măsurile aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată sunt incluse în propunerea tehnică privind proiectarea (e.g. pag. 4, 18, 171- 118). (116) În ceea ce privește alegația că la pag. 18 din propunerea tehnică nu ar fi prezentate măsurile aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție acordată, autoritatea contractantă selectează discreționar doar anumite aspecte pe care le subliniază. În acest paragraf se arată însă și că asistență tehnică se derulează inclusiv pe perioada de garanție până la recepția finală a obiectivului, fiind indicate și alte activități pe care le va efectua proiectantul. Page 42 of 133

(117) În orice caz, acesta nu este singurul paragraf relevant din propunerea tehnică, și trebuie coroborat cu celelalte paragrafe relevante din propunerea tehnică, redate ca extras de contestatoare și în răspuns. (118) Reținerile autorității contractante sunt netemeinice și față de faptul că: - este vorba despre o activitate pentru care contestatoarea a prevăzut element de cost; - este o activitate obligatorie potrivit Legii nr. 10/1995; - este menționată în toată propunerea tehnică și inclusiv în grafic faptul că asistența tehnică este pe toata perioada de execuție a proiectului. (119) Prin urmare, în condițiile în care: - verdictul neconcludenței poate fi aplicat doar în situația unui răspuns inutilizabil, ceea ce nu este cazul în situația de față fiind citate exact paragrafele din propunerea tehnică care redau asigurarea asistenței tehnice pe perioada de garanție; - întrebarea autorității contractante a fost generic formulată prin sintagma „vă rugăm să clarificați”; - contestatoarea a clarificat pe deplin modalitatea în care este îndeplinită cerința privind „Măsurile aplicate de Ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată”, este evident că temeiul de respingere prevăzut la art. 134 alin. (5) nu este aplicabil ofertei ..................... (120) Nelegalitatea și netemeinicia respingerii ofertei ..........sub acest aspect decurg și din consemnările din procesul-verbal de evaluare tehnică aferente celorlalți ofertanți în legătură cu această cerință. (121) Astfel cum rezultă din procesul-verbal, autoritatea contractantă a considerat cerința îndeplinită în cazul celorlalți ofertanți deși aceștia au prezentat într-o manieră similară cu contestatoarea măsurile privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție acordată. De exemplu, pentru .................., s-au reținut următoarele: (122) Așadar, inclusiv principiul egalității de tratament impune declararea ofertei contestatoarei drept admisibilă. III. INADMISIBILITATEA OFERTEI ASOCIERII VIACONS (123) În pofida faptului că oferta depusă de contestatoare a fost analizată formal fără luarea în considerare a explicațiilor oferite și respinsă în mod abuziv, față de oferta ..................., Autoritatea Contractantă a relaxat nepermis cerințele din propria documentație de atribuire, declarând-o câștigătoare chiar dacă aceasta este în mod vădit inadmisibilă. Page 43 of 133

A. Referitor la autorizările necesare pentru executarea contractului de achiziție publică 1. Asocierea ...................nu a prezentat verificatori de proiect care să dețină toate domeniile de atestare tehnico- profesională prevăzute de lege 1.1. Cerințele documentației de atribuire (124) Potrivit Fișei de Date: - secțiunea II.1.4 Descrierea succinta a contractului sau a achiziției/achizițiilor și II.2.4 Descrierea achiziției publice: - secțiunea III.1.1.b) – Capacitatea de exercitare a activității profesionale, - secțiunea III.1.1.b) – capacitatea de exercitare a activității profesionale, (125) Prin urmare, verificarea proiectelor tehnice face obiectul contractului de achiziție publică, fiind o activitate esențială, iar ofertanții au obligația de a demonstra că au capacitatea profesională de a realiza aceste activități. (126) În plus, potrivit Caietului de sarcini: - pag. 7: - pag. 10: - pag. 14: […] - pag.15: Page 44 of 133

(127) Prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă a impus, așadar, ca verificarea proiectului tehnic să se efectueze de verificatori de proiecte atestați MLPAT/MLPTL pentru specialitățile și cerințele în cauză, subliniind în numeroase rânduri importanța realizării acestei activități în conformitate cu prevederile legale. (128) În continuare, conform documentului DALI Piese scrise (pag. 45) publicat în SEAP, este solicitată proiectarea de lucrări care implică verificarea din partea unui verificator de proiect tehnic care să fie atestat în subdomeniul Af: (129) Potrivit prevederilor procedurii din 2021 privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte și a experților tehnici, aprobate prin Ordinul nr. 871/2021: „Art. 3 alin. (1) În sensul prezentei proceduri, atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte și/sau experților tehnici se face pentru cerințele fundamentale aplicabile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe domenii/subdomenii de construcții şi pe specialități pentru instalații aferente construcțiilor şi, după caz, în funcție de categoriile de importanță specifice ale construcțiilor, în următoarele domenii/subdomenii de atestare tehnico-profesională: 3. c) domeniul de atestare tehnico-profesională A4 - Rezistență mecanică şi stabilitate pentru drumuri (inclusiv podețe*) poduri, tuneluri și piste aeroportuare, cu următoarele subdomenii: i)A4.1 - Rezistență mecanică şi stabilitate pentru drumuri (inclusiv podețe*) și piste aeroportuare; ii)A4.2 - Rezistență mecanică şi stabilitate pentru poduri rutiere şi de cale ferată; iii)A4.3 - Rezistență mecanică şi stabilitate pentru tuneluri; 9. i) domeniul de atestare tehnico-profesională Af - Rezistență mecanică şi stabilitate pentru masivele de pământ, a terenului de fundare și interacțiunea cu structurile îngropate prin investigații geotehnice și proiectare geotehnică”; Page 45 of 133

(130) Din cadrul celor prezentate mai sus rezultă obligația ofertanților de a prezenta verificatori de proiecte care sunt atestați atât în domeniul A4, cât și în domeniul Af. (131) Importanța atestării pe domenii și subdomenii a verificatorilor este subliniată și prin faptul că în documentele de evaluare au fost consemnate expres domeniile de atestare pentru fiecare verificator de proiecte propus de ofertanți. (132) De exemplu, față de această cerință, contestatoarea a nominalizat subcontractant pe ...................... 1.2. Verificarea proiectelor poate fi efectuată doar de entități autorizate în mod corespunzător pe subdomeniul vizat (133) Activitatea de verificare este reglementată de o serie de acte normative specifice, din care rezultă că verificarea proiectelor tehnice poate fi realizată numai de verificatori autorizați pe fiecare dintre subdomeniile în care sunt proiectate lucrările supuse verificării. (134) În acest sens, potrivit art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/1995: „(1)Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii și specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică. (2) Se interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție neverificate în condițiile alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5 alin. (2)”. (135) De asemenea, conform art. 36 pct. II lit. c) din Legea nr. 10/1995: „În sensul prezentei legi, constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă, astfel: c) depășirea de către verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați şi diriginții de șantier autorizați a competențelor pe domenii, subdomenii, specialități sau grade profesionale pentru care sunt atestați/autorizați, exercitarea dreptului de practică în afara perioadei de valabilitate și/sau neîndeplinirea obligațiilor ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare”; (136) În acest sens, la ultima pagină din caietul de sarcini, este prevăzută obligația respectării Legii nr. 10/1995: Page 46 of 133

(137) Însăși definiția prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016 presupune că operatorul economic reprezintă orice persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări. (138) În absenta deținerii atestării necesare de către verificatorul de proiect, ofertantul fie se va afla în imposibilitatea executării contractului, fie nu va executa acest contract în mod licit. 1.3. Oferta ................ și obligația autorității contractante de respingere a acestei oferte (139) În pofida acestei cerințe, din procesul – verbal de evaluare a propunerilor tehnice nr. 143/10.01.2024, se vede clar că ............... a prevăzut un verificator de proiect doar pentru subdomeniul A4.1.: Page 47 of 133

(140) Nicăieri în cadrul documentelor comunicate de autoritatea contractantă nu se consemnează că ofertantul declarat câștigător ar fi prevăzut un verificator de proiect atestat pentru domeniul Af. Or, această cerință rezultă expres din cadrul documentației de atribuire pe care avea obligația să o respecte, fie el însuși, fie prin subcontractanții declarați pentru respectivele servicii. (141) Prin raportare la prevederile art. 55 , art. 60 și art. 193 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, rezultă că ofertanții au obligația de a nominaliza subcontractanții, de a depune DUAE-urile pentru aceștia până la data limită de depunere a ofertelor, astfel încât Autoritatea contractantă să poată verifica admisibilitatea ofertei. Jurisprudența instanțelor și a Consiliului este constantă în sensul că, pentru a face dovada executării contractului în mod legal, ofertanții trebuie să nominalizeze eventualii subcontractanți de care înțeleg să se folosească până la data limită de depunere a ofertelor. (142) Totodată, modalitatea de respectare a cerințelor caietului de sarcini trebuie demonstrată și verificată prin intermediul propunerii tehnice. (143) Fiind o activitate esențială a obiectului contractului, aceasta nu ar putea fi realizată de terțe entități fără calitate în procedură (e.g. furnizori). (144) În lumina celor de mai sus, în condițiile în care: - prin criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale, autoritatea contractantă a impus ca operatorul economic să aibă capacitatea profesionala de a realiza activitățile care fac obiectul contractului; - prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă a impus expres ca verificatorii de proiect să fie atestați MLPAT/MLPTL pentru specialitățile și cerințele în cauză; - activitățile care fac obiectul contractului (i.e. lucrările de consolidare drum) presupun deținerea de către verificatorul de proiect a atestării pe subdomeniul Af, în lipsa căruia verificarea de proiect nu poate fi desfășurată în mod legal; - documentația de atribuire acceptată și necontestată a devenit obligatorie în forma publicată în SEAP; - ................. (i) nu deține capacitatea profesională pentru realizarea activităților solicitate prin documentația de atribuire, și (ii) nici nu au asociați/subcontractanți declarați care să execute aceste activități; orice declarare ulterioară a unui astfel de subcontractant ar fi nelegală și nu ar putea fi primită; Autoritatea contractantă nu are certitudinea ca acesta poate asigura executarea în integralitate, în legalitate și în condiții optime a contractului de proiectare și execuție. (145) Prin urmare, .................... ar fi trebuit respinsă ca: - inacceptabilă, în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta nu respecta cerințele aferente Page 48 of 133

elaborării și prezentării acesteia, a fost prezentata de un ofertant care nu are calificările necesare și al art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice, întrucât oferta nu îndeplinește criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale și criteriul de calificare privind declararea subcontractanților; - neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice, întrucât nu sunt respectate dispozițiile documentației de atribuire referitoare la verificarea proiectelor de către verificatori atestați în mod corespunzător; - neadecvate, prin aplicarea art. 215 alin. (51) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției. (146) În jurisprudența anterioara a Consiliului (Decizia CNSC publicata în BO2018_8471) s-a reținut că atunci când este necesară deținerea unei anumite atestări, ofertantul trebuie să demonstreze încă de la momentul depunerii ofertei că este în măsura să realizeze astfel de activități. (147) Învederează contestatoarea, totodată, ................. este singura care a respectat întocmai aceste prevederi ale documentației de atribuire. B. REFERITOR LA PROPUNEREA FINANCIARĂ 2. Ofertantul a întocmit defectuos propunerea financiara și si-a modificat în mod nepermis propunerea financiara 2.1. Documentația de atribuire (148) Prin secțiunea IV.4.2.) – Modul de prezentare al propunerii financiare din fișa de date, autoritatea contractantă a impus: Page 49 of 133

(149) De asemenea, autoritatea contractantă a specificat în cadrul aceleiași secțiuni din fișa de date și că: 2.2. Oferta ................... și obligația autorității contractante de a respinge această ofertă (150) Potrivit raportului expertului cooptat, în propunerea financiară a .................. au fost identificate multiple neconcordanțe în cadrul devizelor. (151) În loc să procedeze la respingerea ofertei, autoritatea contractantă oscilează între încadrarea acestor deficiențe în erori aritmetice sau abateri tehnice minore și îi solicită practic refacerea întregii propuneri financiare: (152) Deși în caietul de sarcini, autoritatea contractantă menționa pentru ofertantul declarat câștigător, autoritatea contractantă înțelege să facă o excepție de la această regulă. (153) Ofertantul ajunge astfel să depună o nouă propunere financiară prin răspunsul la solicitarea de clarificări. (154) În aceste împrejurări, autoritatea contractantă avea obligația de a respinge ................... ca: - neconformă, atât în temeiul art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (3) lit. a) și d) din Normele metodologice, pentru nesatisfacerea în mod corespunzător a cerințelor caietului de sarcini și pentru necorelarea propunerii financiare cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasa a contractului; - inacceptabilă, în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, pentru neîndeplinirea condițiilor de forma aferente elaborării și prezentării acesteia. Page 50 of 133

(155) Decizia autorității contractante de a solicita clarificări ofertantului declarat câștigător în privința multiplelor deficiențe ale propunerii financiare sesizate este profund eronată întrucât: - aspectele analizate nu sunt ambigue, nefiind susceptibile de a face obiectul clarificărilor, ofertantul declarat câștigător nerespectând modalitatea de prezentare a propunerii financiare impuse prin documentația de atribuire; - permiterea corectării acestor neconcordante reprezintă o modificare/completare semnificativa a propunerii financiare, interzisa potrivit art. 134 alin. (6) din Normele metodologice; - caracterul amplu al modificărilor propunerilor tehnice nu ar putea reprezenta în orice caz o eroare aritmetica în sensul art. 134 alin. (10) din Normele metodologice, întrucât erorile aritmetice a căror corectare este permisa de textul legal vizează erori minore de calcul care ar putea fi îndreptate de exemplu în baza unei prevederi legale, iar în niciun caz întregii propuneri financiare; contrar concluziei eronate a autorității contractante, aceste neconcordanțe nu reprezintă erori aritmetice, ci deficiențe iremediabile ale propunerii financiare; mai mult, permiterea modificării propunerii financiare la nivelul atât de multor documente încalcă principiul tratamentului egal prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta ................. a obținut astfel un avantaj nejustificat fata de ceilalți ofertanți care au înțeles să depună o oferta financiară care respectă cerințele documentației de atribuire încă de la bun început. (156) Cu nerespectarea flagrantă a prevederilor legale, autoritatea contractantă i-a permis practic ................ retransmiterea propunerii financiare – formularul de ofertă și listele de cantități, astfel cum rezultă din procesul-verbal privind evaluarea propunerii financiare. (157) Prin urmare, autoritatea contractantă avea obligația de a respinge oferta inclusiv în temeiul art. 134 alin. (6) din Normele metodologice, întrucât ............ și-a modificat/completat în mod nepermis propunerea financiară prin răspunsul la solicitarea de clarificări. (158) În această situație, pe lângă evidența inadmisibilitate a ofertei financiare a ..........., este interesant de observat felul în care ................. a decis să formuleze aceste solicitări de clarificări. (159) Autoritatea contractantă a încercat să îndrume ofertantul spre formularea unor răspunsuri care să conducă la declararea ofertei sale drept câștigătoare, oferindu-i și justificarea pentru neconcordanțele sesizate, fără însă ca aceasta să fie explicată de ................. la vreun moment. (160) Încălcarea egalității de tratament și favorizarea ofertantului câștigător este cu atât mai evidentă cu cât pentru ceilalți ofertanți, comisia de evaluare a cerut justificări și nu a furnizat direct soluții de depășire a neconformităților. Page 51 of 133

(161) Mai mult decât atât, astfel cum a arătat în partea dedicată ofertei ................ din prezenta contestație, autoritatea nu a procedat nici măcar la analizarea explicațiilor date și documentelor oferite de contestatoare prin intermediul răspunsurilor la clarificări. (162) Contestatoarea învederează, astfel, Consiliului că rezultatul procedurii ar fi fost complet diferit în cazul în care .................. ar fi respectat principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 din Legea nr. 98/2016 și ar fi procedat la o evaluare corectă a tuturor ofertanților. (163) Or, în situația în care autoritatea contractantă ar fi evaluat în mod corespunzător și echitabil toate ofertele, aceasta ar fi trebuit: - fie să constate inclusiv admisibilitatea ofertei depuse de contestatoarea, iar prin raportare la prețul ofertat de ................... și a criteriului de atribuire, să o declare câștigătoare; - fie, în situația absurdă în care ar fi respins în continuare oferta ............, să constate cel puțin și inadmisibilitatea ofertei depuse de ................... IV. INADMISIBILITATEA OFERTEI ASOCIERII TRANSMIR (164) .............. nu a prezentat verificatori de proiect care să dețină toate domeniile de atestare tehnico-profesională prevăzute de lege. (165) Din procesul – verbal de evaluare a propunerilor tehnice (pag. 264), rezultă că ............... a prevăzut un verificator de proiect doar pentru subdomeniul A4.: (166) Pentru motivele arătate pe larg la secțiunea III.1 de mai sus, pentru identitate de rațiune cu susținerile prezentate cu privire la Asocierea ......., oferta Asocierii T.......... ar fi trebuit respinsă ca: - inacceptabilă, în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta nu respecta cerințele aferente elaborării și prezentării acesteia, a fost prezentată de un ofertant care nu are calificările necesare și al art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice, întrucât oferta nu îndeplinește criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale și criteriul de calificare privind declararea subcontractanților; - neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice, întrucât nu sunt respectate dispozițiile documentației de atribuire referitoare la verificarea proiectelor de către verificatori atestați în mod corespunzător; - neadecvate, prin aplicarea art. 215 alin. (51) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției. Page 52 of 133

V. INADMISIBILITATEA OFERTEI ASOCIERII FAASCON (167) ............ nu a prezentat verificatori de proiect care să dețină toate domeniile de atestare tehnico-profesională prevăzute de lege. (168) Din procesul – verbal de evaluare a propunerilor tehnice (pag. 286), rezultă că ............... a prevăzut un verificator de proiect doar pentru subdomeniul A4.:

(169) Pentru motivele arătate pe larg la secțiunea III.1 de mai sus, pentru identitate de rațiune cu susținerile prezentate cu privire la ........., oferta .................. ar fi trebuit respinsă ca: - inacceptabilă, în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta nu respecta cerințele aferente elaborării și prezentării acesteia, a fost prezentata de un ofertant care nu are calificările necesare și al art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice, întrucât oferta nu îndeplinește criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale și criteriul de calificare privind declararea subcontractanților; - neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice, întrucât nu sunt respectate dispozițiile documentației de atribuire referitoare la verificarea proiectelor de către verificatori atestați în mod corespunzător; - neadecvate, prin aplicarea art. 215 alin. (51) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției. VI. ÎNCĂLCAREA

PRINCIPIILOR

ÎN

MATERIA ACHIZIȚIILOR PUBLICE și RESTRICȚIONAREA CONCURENȚEI (170) În lumina celor de mai sus, autoritatea contractantă a încălcat în mod grav deopotrivă: - principiul proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016 – astfel cum a detaliat mai sus, este disproporționată și excesiv de formalistă respingerea ofertei ................., în condițiile în care aceasta a depus o ofertă conformă și acceptabilă și a răspuns concludent solicitărilor de clarificări transmise de autoritatea contractantă; autoritatea contractantă a încălcat, așadar, principiul proporționalității prin aplicarea pentru oferta ............... a celei mai drastice măsuri, deși chestiunile care au stat la baza respingerii au fost clarificate/ar fi putut fi clarificate cu ușurință, în timp ce pentru ofertantul câștigător au fost „trecute cu vederea” elemente de inadmisibilitate vădită a ofertei; Page 53 of 133

- principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 – respingerea nelegală a ofertei ............. (deși aceasta respectă cerințele documentației de atribuire și a răspuns concludent la solicitările de clarificări) și favorizarea vădită a ...............prin relaxarea documentației de atribuire pentru aceasta și trecerea cu vederea a unor motive vădite de inadmisibilitate reprezintă exemple de manual ale încălcării principiului tratamentului egal; totodată, astfel cum a demonstrat mai sus, autoritatea contractantă a aplicat un tratament inegal atunci când a verificat îndeplinirea anumitor cerințe din documentație, respingând oferta contestatoarei, dar consemnând cu indulgență îndeplinirea cerințelor pentru ceilalți ofertanți; - principiul transparenței prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016 a fost încălcat prin modul în care autoritatea contractantă nu a aplicat cerințele din documentația de atribuire în mod transparent tuturor ofertanților; totodată, principiul transparenței a fost încălcat și prin faptul că expertul cooptat nu a fost declarat în Fișa de date, pentru a putea fi verificată eventuala incidență a unui conflict de interese și față de această persoană; - principiul asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, reiterat la art. 1 alin. (4) din Normele metodologice prin respingerea nelegală a ofertei ............. și declararea drept admisibilă și câștigătoare a unei oferte inadmisibile (i.e. oferta ................. și - scopul legislației achizițiilor publice prevăzut la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv achiziția de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială, dat fiind că măsurile autorității contractante au condus și la afectarea gravă a competiției în cadrul procedurii de achiziție, contractul fiind atribuit unui ofertant care a depus o ofertă vădit inadmisibilă în cadrul procedurii de atribuire. (171) Autoritatea Contractantă a încălcat principiul asumării răspunderii și prin modalitatea în care a preluat concluziile expertului cooptat. (172) Deși atribuția evaluării ofertelor revine comisiei de evaluare și nu expertului cooptat, astfel cum rezultă din analiza comparativă a proceselor-verbale și ale rapoartelor de specialitate ale expertului cooptat, reiese că comisia de evaluare a preluat ca atare concluziile expertului cooptat. (173) Rolul expertului cooptat este însă unul pur consultativ, astfel cum rezultă din prevederile art. 128 alin. (5) din Normele metodologice , iar punctul de vedere exprimat de acesta în raportul de specialitate nici nu înlocuiește și nici nu suprimă atribuțiile comisiei de evaluare. Page 54 of 133

(174) Totodată, potrivit prevederilor Normelor metodologice (e.g. art. 126 și art. 127 privind comisia de evaluare și modul de lucru al acesteia), autoritatea contractantă poartă exclusiv răspunderea pentru analizarea, verificarea și evaluarea ofertelor, precum și pentru redactarea documentelor de evaluare (e.g. procese-verbale, raportul procedurii), independent de rapoartele întocmite de experții cooptați. (175) Prin urmare, este evident că, în procesul de analiză și evaluare a ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a adopta decizii în mod independent, și că eventualele rapoarte întocmite de expertul cooptat nu pot aduce atingere acestei obligații, comisia de evaluare fiind ținută să adopte decizii în baza convingerilor proprii. (176) În sensul celor de mai sus cu privire la rolul raportului expertului cooptat în cadrul evaluării ofertelor s-a exprimat și Consiliul în jurisprudența sa anterioară (BO2018_7198). (177) Contestatoarea solicită, așadar, Consiliului să constate faptul că, în cauza de față, decizia solicitării de clarificări și a evaluării răspunsurilor a constat exclusiv în preluarea ca atare a propunerilor expertului cooptat și nicidecum în propriile convingeri ale comisiei de evaluare. (178) Această concluzie reiese de altfel și din cronologia documentelor de evaluare. De exemplu, în privința evaluării propunerilor tehnice: - Raportul expertului cooptat a fost încheiat la data 09.01.2024: - în timp ce procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini nr. 143 a fost încheiat la data de 10.01.2024. (179) Rămâne, așadar, un mister modul în care comisia de evaluare a analizat raportul de specialitate al expertului cooptat, a evaluat ofertele și și-a format propriile păreri asupra ofertelor în termen de o zi. Cum un asemenea scenariu nu este fezabil, este evident că în fapt comisia de evaluare s-a limitat să preia ca atare propunerile și concluziile expertului cooptat în sensul solicitării de clarificări, fără să efectueze propria analiză asupra ofertelor. (180) Gravitatea încălcării principiilor în materia achizițiilor publice este dovedită inclusiv de sancțiunea severă prevăzută la art. 224 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 224 alin. (2) din același act normativ, respectiv amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. VII. RESTRICȚIONAREA ACCESULUI LA DOSARUL ACHIZIȚIEI PUBLICE și REPUNEREA ÎN TERMENUL DE CONTESTARE 1. Autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul la dosarul achiziției publice (181) .................. a restricționat nelegal accesul la dosarul achiziției publice prin faptul că nu a permis accesul la toate ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire (DUAE, propuneri tehnice, propuneri financiare, documente de calificare, orice alte documente care Page 55 of 133

însoțesc ofertele), precum și oricare și/sau toate solicitările de clarificări transmise de autoritatea contractantă către ofertanți și răspunsurile transmise de ofertanți pe parcursul evaluării ofertelor. (182) În pofida argumentelor prezentate prin: - Cererea de acces la dosarul achiziției publice nr. 4246/26.01.2024; și - Adresa de revenire nr. 4250/30.01.2024, și prin răspunsul nr. 659/01.02.2024, autoritatea contractantă a refuzat să acorde accesul la ofertele depuse de .................... (183) Este important de punctat că autoritatea contractantă a transmis răspunsul nr. 659/01.02.2024 abia în ultima zi de formulare a contestației, deși adresa de revenire a fost transmisă și primită de autoritatea contractantă încă de la data de 30.01.2024. (184) În primul rând, autoritatea contractantă nu poate extinde confidențialitatea dincolo de limitele invocării sale și restricționa accesul la informațiile și documentele care nici măcar nu au fost indicate ca fiind confidențiale de către ofertanți. (185) Indiferent de documentele din oferte indicate ca fiind confidențiale, autoritatea contractantă are obligația de a acorda acces în mod complet la informațiile care nu au acest regim, precum și la celelalte documente din dosar (e.g. solicitări de clarificări). Caracterul confidențial poate viza doar ofertele depuse de acești ofertanți, nicidecum documentele de evaluare întocmite pe parcursul evaluării ofertelor (e.g solicitările de clarificări). (186) Astfel cum rezultă din declarațiile de confidențialitate depuse de ..................(citate în Răspunsul autorității nr. 543/29.01.2024), acești ofertanți au declarat doar anumite documente din oferta ca fiind confidențiale (i.e. propunere tehnică, propunere financiară, solicitările de clarificări și răspunsurile la solicitările de clarificări). (187) Așadar, autoritatea contractantă avea obligația de a acorda accesul la documentele din oferte care nu au fost indicate ca fiind confidențiale, precum și la documentele emise de aceasta (care nu pot avea caracter confidențial), respectiv: - .............. – s-ar fi impus acordarea accesului cel puțin la DUAE-uri, documentele care însoțesc oferta (e.g. garanție de participare, formulare) și solicitările de clarificări transmise de autoritatea contractanta acestui ofertant; - ................ – s-ar fi impus acordarea accesului cel puțin la DUAE-uri, documentele care însoțesc oferta (e.g. garanție de participare, formulare), documentele justificative care susțin informațiile din DUAE și solicitările de clarificări transmise de autoritatea contractantă acestui ofertant. (188) În al doilea rând, pentru motivele detaliate prin cererea de acces la dosarul achiziției publice nr. 4246/26.01.2024 și adresa de revenire nr. 4250/30.01.2024, autoritatea contractantă avea obligația de a acorda acces la toate informațiile și documentele din ofertele depuse în Page 56 of 133

cadrul procedurii de atribuire care nu îndeplinesc cele două condiții cumulative: - au fost indicate drept confidențiale și se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale sau cele care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala; și - ofertanții au depus și mijloacele de proba corespunzătoare în acest sens în cadrul ofertelor. (189) Din analiza declarațiilor de confidențialitate depuse de .................. (citate în Răspunsul autorității nr. 543/29.01.2024), rezultă că: - ofertanții nu au depus mijloace de probă cu privire la caracterul confidențial al ofertei; și - motivările expuse în declarațiile de confidențialitate sunt doar alegații cu titlu general și o înșiruire de dispoziții legale, care nu demonstrează în concret caracterul confidențial al informațiilor/documentelor din oferte indicate drept confidențiale de ofertanți în prezenta procedură. (190) Practica instanțelor naționale a statuat, în nenumărate rânduri, în sensul că orice eventuala limitare a accesului la informațiile cuprinse în cadrul dosarului de achiziții se poate face numai prin excepție. Cu titlu de exemplu, contestatoarea amintește Decizia Curții de Apel Alba nr. 645/21.11.2023. (191) În orice caz, prin Cauza C-54/21, CJUE a stabilit că: „În plus, pentru a respecta principiul general al bunei administrări și pentru a concilia protecția confidențialității cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective, autoritatea contractanta trebuie nu numai să își motiveze decizia de a trata anumite date ca fiind confidențiale, ci trebuie de asemenea să comunice într-o forma neutră, pe cat posibil și cu condiția ca o astfel de comunicare sî fie de natura să mențină caracterul confidențial al elementelor specifice ale acestor date pentru care este justificata o protecție în acest temei, conținutul esențial al acestora unui ofertant necâștigător care le solicita și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale și ale ofertei reținute (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctele 122 și 123)”. (192) Prin urmare, chiar și în ipoteza în care ofertanții și-ar fi declarat și dovedit odată cu depunerea ofertelor anumite informații din cuprinsul acestora drept confidențiale, autoritatea contractantă avea obligația de a comunica contestatoarei toate documentele și informațiile din oferte/răspunsurile la clarificări transmise de ofertanți care nu au fost declarate și dovedite drept confidențiale, precum și, dacă ar fi fost cazul, Page 57 of 133

într-o forma neutră, conținutul esențial al informațiilor declarate și dovedite drept confidențiale și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei autorității contractante și ale ofertelor reținute drept admisibile. 2. Sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru repunerea în termen (193) Potrivit art. 186 din Codul de Procedură Civilă , partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. Motivele justificate reprezintă acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute . (194) Toate condițiile prevăzute de lege pentru repunerea în termen în sensul prevăzut la art. 186 C. Proc. Civ. sunt, astfel, îndeplinite: - contestatoarea a depus toate diligențele posibile pentru a obține accesul la dosarul achiziției publice, anterior expirării termenului legal de contestare, sens în care a formulat nu una, ci două solicitări de acces la dosarul achiziției publice; - autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligația de a asigura accesul nerestricționat la dosar în conformitate cu prevederile legale; - această decizie aparține exclusiv autorității contractante, contestatoarea neavând și neputând să dețină vreun control asupra acesteia; - ........... nu pot fi restricționată în dreptul legal de a formula contestație împotriva unui act al autorității contractante chiar de conduita acesteia. (195) În susținerea celor de mai sus, în cauza C-54/21 , CJUE a reținut că articolul 1 (1) și (3) din Directiva 89/665/CEE trebuie interpretat în sensul că: „În cazul constatării, în cursul soluționării unei căi de atac formulate împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice, a unei obligații a autorității contractante de a divulga reclamantului informații care au fost tratate în mod eronat ca fiind confidențiale și a unei încălcări a dreptului la o cale de atac efectivă din cauza nedivulgării acestor informații, această constatare nu trebuie în mod necesar să conducă la adoptarea de către această autoritate contractantă a unei noi decizii de atribuire a contractului, cu condiția ca dreptul procedural național să permită instanței sesizate să adopte, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă sau să îi permită să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate. Termenul de introducere a unei astfel de căi de atac nu trebuie să curgă decât din momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor care au fost calificate în mod eronat drept confidențiale”. Page 58 of 133

(196) În acest sens, în măsura în care din analiza dosarului achiziției în mod complet vor reieși și alte critici referitoare la inadmisibilitatea ofertei ............ și a ofertei ................., contestatoarea solicită Consiliului să procedeze la analiza acestora și să o repună pe aceasta în termenul de contestare. (197) Necesitatea repunerii în termen în situații similare a fost reținută și în practica instanțelor de judecată astfel: - Hotărârea nr. 3120/2022 din 19.12.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, (https://www.rejust.ro/juris/5988dg7eg); - Hotărârea nr. 662/2023 din 20.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, (https://rejust.ro/juris/4e32g44d9); VIII. ANULAREA PROCEDURII DE ATRIBUIRE (198) În subsidiar, în situația în care Consiliul va respinge în tot sau în parte capetele de cerere formulate în principal, contestatoarea solicită anularea procedurii de atribuire. 1. Anularea procedurii de atribuire în temeiul art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/2016 (199) În ipoteza în care Consiliul nu va admite capătul de cerere formulat în principal de ............... cu privire la reevaluarea ofertei depuse de ............ și, în contextul în care oferta ................. este vădit inadmisibilă, se impune anularea procedurii de atribuire în temeiul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. 2. Anularea procedurii de atribuire în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 (200) Deopotrivă, contestatoarea solicită anularea procedurii față de abaterile grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire, în conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu prevederile art. 212 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. (201) Abaterile grave care afectează procedura de atribuire rezultă din modul deficitar și neuniform în care autoritatea contractantă a evaluat ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire. (202) Autoritatea contractantă a decis să aplice cea mai drastică sancțiune ................... există deficiențe grave, ignorate cu desăvârșire de autoritatea contractantă. A fost astfel aplicat un dublu standard în evaluarea ofertelor, incompatibil cu specificul de transparență și egalitate de tratament al oricărei proceduri de atribuire. Similar, astfel cum contestatoarea a arătat mai sus, au existat și alte situații în care oferta ............. a fost tratată inegală, fiind respinsă, față de ceilalți ofertanți aflați în situații similare, în privința cărora aceleași cerințe au fost considerate ca îndeplinite. În situația menținerii deciziei de respingere a ofertei .........., singura soluție posibila rămâne anularea procedurii și reorganizarea acesteia. (203) Autoritatea contractantă a distorsionat rezultatul procedurii de atribuire, încălcând astfel și art. 1 alin. (2) din Normele metodologice, care impune luarea tuturor măsurilor pentru a evita apariția unor situații Page 59 of 133

de natura să determine împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței. (204) În situația în care Consiliul va considera că procedura de atribuire este atât de grav viciată, încât nu se mai pot lua măsurile de remediere necesare, .................... solicită anularea procedurii de atribuire față de abaterile grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire. Jurisprudența este unanimă în a aprecia că: „procedura de atribuire se consideră afectată în cazul în care, în cadrul documentației de atribuire și/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor achizițiilor publice, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor privind nediscriminarea, tratamentul

egal,

recunoașterea

reciprocă,

transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice”. Pentru toate aceste motive, ................... solicită Consiliului să dispună în sensul admiterii prezentei contestații. În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016 și a tuturor celorlalte acte normative invocate prin contestație. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa nr. 739/05.02.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7096/05.02.2024, ................. a transmis „Punct de vedere” cu privire la contestația depusă de Asocierea .................. Respectând prevederile Legii 101/2016, art. 9, alin. (4), autoritatea contractant ................, nu va încheia contractul de lucrări cu ofertantul declarat câștigător, până nu va primi Decizia CNSC în prezenta cauză. .................. a inițiat procedura simplificată de atribuire a contractului de Servicii de proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții: „................... Autoritatea contractantă a purtat corespondența pe perioada de desfășurare a procedurii cu operatorii economici, întrebările și răspunsurile la solicitările de clarificări fiind publicate în SEAP. ......................., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire mai sus menționată. Criteriul de atribuire stabilit de către autoritatea contractantă prin documentația de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate - preț". La data și ora programată pentru deschiderea ofertelor s-a constatat ca au depus oferte următorii: 1. ...............; 2. ................ 3. ................. 4. .................... Page 60 of 133

Analizând contestația atât sub aspectul conținutului său, autoritatea contractantă

solicită

respingerea

contestaţiei

formulată

de contestatoarea ..............neîntemeiată, pentru următoarele motive: În fapt, prin contestația formulată, .................... contestă de fapt stabilirea ofertei acestuia ca inacceptabilă în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) și alin. (6) din HG nr. 395/2016. În contradictoriu cu susținerile contestatoarei autoritatea contractantă subliniază următoarele: Evaluarea ofertelor tehnice s-a făcut în conformitate cu documentația de atribuire publicată în SEAP. De altfel, în fișa de date a achiziției paragraful IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice: reguli obligatorii la întocmirea propunerii tehnice sunt precizate: „6.Toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini și documentația de atribuire sunt obligatoriu a fi prezentate în propunerea tehnică încărcată în SEAP, sub sancțiunea excluderii. Nu se vor solicita și nu se vor accepta completări ulterioare a propunerilor tehnice, indiferent de natura acestora. 7. Solicitările de clarificări vor viza doar confirmarea sau explicarea unor informații prezentate în ofertă, și nu prezentarea/completarea celor care lipsesc din ofertă. Ofertele incomplete vor fi respinse”. Urmare analizării propunerii tehnice a contestatoarei, s-a constatat necesitatea solicitării de clarificări privind propunerea tehnică pentru proiectarea lucrărilor. 1. Referitor la graficul privind realizarea serviciilor de proiectare La întrebarea adresată de comisia de evaluare, cu adresa nr. 5411 din 27.12.2023 referitoare la lipsa din graficul privind realizarea serviciilor de proiectare a subactivităţilor necesare întocmirii proiectului tehnic respectiv părți scrise și desenate conform HG nr. 907/2016 - Secțiunea I Memoriu tehnic general, Secțiunea II: Memorii tehnice pe specialități, Secțiunea III: Breviare de calcul, Secțiunea VI: Graficul general de realizare a investiției publice, Capitolul II: B. Părți desenate Răspunsul a fost considerat neconcludent de către comisia de evaluare întrucât susținerea contestatoarei că, „subactivităţile aferente întocmirii proiectului tehnic, respectiv caiete de sarcini cuprind memoriile tehnice pe specialități și memoriul tehnic general, iar în detalii de execuție, cuprind graficul general de realizare a investiției și părțile desenate ale proiectului tehnic cu o durata de 6 zile”, nu poate fi acceptată. Conform graficului prezentat, ofertantul și subcontractanții declarați, nu realizează toate serviciile necesare elaborării și finalizării proiectului tehnic conform conținutului cadru prezentat în HG nr. 907/2016, neprecizând perioada de timp necesară întocmirii unor subactivităţi importante din proiectul tehnic respectiv părți scrise și desenate, memorii conform anexei nr. 10 la HG nr. 907/2016: - Secţiunea I: Memoriu tehnic general; Page 61 of 133

- Secţiunea II: Memorii tehnice pe specialități; - Secţiunea III: Breviare de calcul; - Secţiunea VI: Graficul general de realizare a investiției publice; - Capitolul II: B. Părţi desenate Referitor la critica contestatoarei „o astfel de specificare nu reprezintă o cerință expresă a documentației; fiecare ofertant a avut libertatea de a analiza şi de a stabili care sunt activitățile principale şi care sunt subactivităţile acestora pe care le va ilustra în acest grafic" În caietul de sarcini de la pagina 10 la pagina 14 sunt prezentate detaliat toate activitățile și subactivităţile necesare întocmirii proiectului tehnic, iar la pagina 14 din caietul de sarcini este prevăzut clar „Proiectul tehnic de execuție (PTE) și detaliile de execuție (DDE) se vor întocmi obligatoriu în conformitate și pe baza documentației de atribuire și HG nr. 907/2016." Contestatoarea, în elaborarea propunerii tehnice ar fi trebuit să țină cont de toate cerințele exprese ale documentației de atribuire, astfel încât să nu propună un grafic de proiectare incomplet, iar prin răspunsul la solicitarea de clarificări să încerce să repare propria greșeală, iar prin contestație să atribuie vina autorității contractante. Astfel prin depunerea ofertei contestatoarea şi-a însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci implicit şi cerințele expres detaliate în cadrul documentației de atribuire referitoare la structura propunerii tehnice respectiv prezentarea graficului de proiectare după structura descrisă în caietul de sarcini iar riscul întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei, fiind incidente prevederile art. 133 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, conform cărora propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în cadrul documentației de atribuire. Contestatoarea a ales, să răspundă la aceste solicitări de clarificări, ceea ce implică o acceptare a lor, oferind astfel posibilitatea autorității contractante de a verifica concludenţa răspunsurilor. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale, cât şi cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă avea obligația să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză, care au întocmit un grafic de proiectare în care au cuprins toate activitățile și subactivităţile necesare desfășurării serviciilor de proiectare. Mai mult, respectarea întocmirii graficului de proiectare care să evidențieze toate activitățile/subactivităţile şi termenele de execuție a acestora, este cu atât mai important cu cât autoritatea contractantă a menționat în mod expres în cadrul documentației de atribuire faptul că termenul de proiectare asumat constituie unul din: „Factorii de evaluare". Față de cele mai sus menționate, autoritatea contractantă consideră că a constatat în mod corect față de oferta contestatoarei incidența Page 62 of 133

prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/ completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă" deoarece aceasta nu a prezentat în cadrul graficului de proiectare, toate subactivităţile și perioada de timp necesară întocmirii proiectului tehnic respectiv părți scrise și desenate conform HG nr. 907/2016. 2. Referitor la modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare La întrebarea adresată de comisia de evaluare, cu adresa nr. 5411 din 27.12.2023 referitoare la lipsa documentelor privind modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare. Răspunsul a fost considerat neconcludent de către comisia de evaluare întrucât, documentele enumerate de ofertant, respectiv recomandări ale beneficiarilor pot reprezenta dovada experienței personalului în nici un caz modalitatea de acces la acești specialiști (contracte de muncă, declarații de disponibilitate etc). De asemenea extrasele de REVISAL, depus de contestatoare în răspunsul la solicitarea de clarificări nu poate fi luat in considerare, deoarece în vederea elaborării unei oferte care să respecte conținutul documentației de atribuire, ofertanții aveau obligația de a prezenta în cadrul ofertelor şi aceste documente încă de la faza întocmirii propunerii tehnice. Mai mult decât atât extrasele de REVISAL prezentate în răspunsul la solicitarea de clarificări nu sunt identice pentru același angajator ..................... lăsând loc de interpretare. La paginile 13, 14, 16 si 17 codul CAEN este pentru lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, iar la pagina 23 codul CAEN este pentru activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, ori aplicația REVISAL acceptă doar codul CAEN pentru domeniul principal de activitate. Autoritatea contractantă consideră faptul că, contestatoarea a omis să transmită în cadrul procedurii, documentele privind modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare, și prin faptul ca în SEAP la rubrica propunere tehnică contestatoarea a încărcat fișierul .................. Document suport - personal serviciiproiectare.pdf.p7s, care conține o singură pagină reprezentând „Anexe la propunerea tehnică, documente suport - personal responsabil cu prestarea serviciilor de proiectare", iar conținutul a fost limitat doar la nominalizarea personalului fără alte documente suport. În aceste condiții, comisia de evaluare nu poate să accepte completarea cu extrasul de REVISAL, nedepus în propunerea sa tehnică inițială din care lipsesc informațiile solicitate expres de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire [modalitatea de acces la acești specialiști (contracte de muncă, declarații de disponibilitate etc.)], Page 63 of 133

având în vedere că un astfel de demers ar fi constituit un avantaj evident în favoarea acestuia cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care interzic determinarea apariției unui avantaj ca urmare a solicitării unor clarificări, în speță transformarea unei oferte neelaborată corespunzător documentației de atribuire (sancționată de legiuitor cu respingerea ca inacceptabile), într-una admisibilă. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât şi cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. 3. Referitor la abordarea pentru managementul activității subcontractanților La întrebarea adresată de comisia de evaluare, cu adresa nr. 5411 din 27.12.2023 referitoare la completarea „Nu este cazul” în propunerea tehnică privind serviciile de proiectare. Răspunsul contestatoarei „Dintr-o eroare de tehnoredactare, la pag. 198 s-a trecut Nu este cazul.", astfel contestatoarea a recunoscut că niciunde în propunerea tehnică nu a prezentat aceste informații. Răspunsul a fost considerat neconcludent de către comisia de evaluare întrucât, în cadrul propunerii tehnice contestatoarea nu a prezentat abordarea pentru managementul activității subcontractanților așa cum a fost solicitat prin formularul de propunere tehnică. Astfel din conținutul acordurilor de subcontractare nu rezultă „modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractorilor" de asemenea din acordul de subcontractare nr. 135/20.10.2024 încheiat cu ................... nu sunt delimitate clar sarcinile, subcontractorul executând toate serviciile mai puțin verificarea proiectului tehnic. În aceste condiții, comisia de evaluare nu poate sa accepte răspunsul primit, în propunerea sa tehnică inițială fiind tratat nu este cazul iar din documentele indicate de contestatoare lipsesc informațiile solicitate expres de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire (modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractorilor), iar acceptarea răspunsului ar fi constituit un avantaj evident în favoarea acestuia cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care interzic determinarea apariției unui avantaj ca urmare a solicitării unor clarificări, în speță transformarea unei oferte neelaborată corespunzător documentației de atribuire (sancționată de legiuitor cu respingerea ca inacceptabile), într-una admisibilă. 4. Referitor la măsurile aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului, dacă va fi cazul, în perioada de garanție acordată La întrebarea adresată de comisia de evaluare, cu adresa nr. 5411 din 27.12.2023 referitoare la lipsa informațiilor privind „Măsuri aplicate de ofertant privind asigurarea asistentei tehnice a proiectantului dacă va fi Page 64 of 133

cazul în perioada de garanție acordată" din propunerea tehnică privind serviciile de proiectare. Răspunsul contestatoarei „În propunerea tehnică depusă se regăsesc numeroase paragrafe în care se detaliază activitatea de asistență tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor, din care achizitoarea extrage câteva exemple, însă ele sunt nenumărate si pot fi identificate în tot conținutul propunerii tehnice de proiectare: Pag. 123, Pag. 15, Pag. 18" Răspunsul ofertantului nu este concludent întrucât nu a clarificat acest aspect, în oferta depusă nu se regăsesc măsuri aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului daca va fi cazul în perioada de garanție acordată. Mai mult decât atât contestatoarea, în răspuns a făcut referire la paragrafe în care se detaliază activitatea de asistență tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor. În propunerea tehnică așa cum este descris și în cuprinsul contestației formulate se regăsește răzleț cuvântul „garanție" acesta nefiind însoțit de măsurile aplicate privind asigurarea asistenței tehnice. 5. Referitor la alegațiile contestatoarei privind necesitatea deținerii verificatori de proiect atestați în domeniile Af Atât în contestație cât și prin răspunsurile la clarificări primite de la contestatoare solicită declararea ofertelor celorlalți 3 ofertanți ca fiind inacceptabile în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, „întrucât oferta nu respectă cerințele aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de un ofertant care nu are calificările necesare şi al art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice, întrucât oferta nu îndeplinește criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale şi criteriul de calificare privind declararea subcontractanților. În cadrul documentațiilor tehnice aferente procedurii a fost prezentat Studiul geotehnic, inclusiv referatul verificatorului la cerința Af. Serviciile de verificare presupun analiza documentațiilor tehnice de către verificatori de proiecte atestați de către Ministerul Dezvoltării pentru diverse cerințe (exigențe) de calitate. Verificarea documentațiilor este necesară în scopul respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și a normativelor de proiectare specifice pentru fiecare tip de proiect. Lucrările prezentate în DALI se referă la lucrările de scurgerea apelor în zonele unde drumul prezintă taluz mare și nu asigurarea stabilității unui versant, acestea necesitând verificare tehnică a proiectelor la cerințele esențiale privind respectarea calității în construcții pentru proiecte de drum, iar verificarea tehnică a proiectelor (fazele DALI, PT, DE, DTAC) se realizează de către inginer absolvent al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, atestat ca verificator de proiecte de către Ministerul Dezvoltării: A4 - rezistenta și stabilitatea drumurilor si platformelor rutiere; B2 - siguranța în exploatare a drumurilor și platformelor rutiere D - igienă, sănătate si mediu. Page 65 of 133

Verificarea tehnică la care face referire contestatoarea respectiv exigența de calitate Af reprezintă cerință, rezistența și stabilitatea masivelor de pământ și se realizează de către un inginer geolog atestat ca verificator de proiecte de către Ministerul Dezvoltării, iar în cadrul DALI nu exista lucrări pentru care să fie necesară această verificare respectiv rezistența mecanică și stabilitate pentru masivele de pământ și terenul de fundare și interacțiunea cu structurile îngropate prin investigații geotehnice și proiectare geotehnică. De asemenea, achizitoarea face câteva precizări legate de Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții NP 074 - 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 56 bis/20.1.2023, care precizează documentațiile geotehnice care se verifică de către verificatori tehnici atestați Ag -rezistența mecanică și stabilitate pentru masivele de pământ și terenul de fundare a tuturor tipurilor de construcții prin investigații geotehnice, sau Af - rezistența mecanică și stabilitate pentru masivele de pământ și terenul de fundare si interacțiunea cu structurile îngropate prin investigații geotehnice și proiectare geotehnică. Achizitoarea prezintă extras din NP 074-2022, cu referire la: „1.2. Categoriile de documentații geotehnice 1.2.1. Documentațiile geotehnice se diferențiază prin natura şi conținutul acestora, în funcție de etapele de realizare a proiectelor/lucrărilor de construcții, astfel: (a)Aviz geotehnic preliminar (b)Studiu geotehnic (c) Proiect geotehnic (d)Raport de monitorizare geotehnică (e)Expertiză geotehnică 1.3. Verificarea documentațiilor geotehnice 1.3.1. Documentațiile geotehnice, cu excepția avizului geotehnic preliminar şi a expertizelor geotehnice, se verifică de către verificatori de proiecte. 2.6. Corelarea între documentațiile geotehnice şi etapele de realizare a lucrării 2.6.1. în Figura 1 se prezintă schema clasificării, succesiunii şi corelării documentațiilor geotehnice pentru construcții, în funcție de etapele de realizare a lucrării”. Page 66 of 133

Ținând cont de faptul ca contestatoarea susține necesitatea efectuării verificărilor de către verificatori tehnici atestați Af, autoritatea contractantă constată că în cadrul propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare contestatoarea nu a declarat ca va întocmi documentații și studii geotehnice necesare a se supune verificării Af în persoana dlui Iliesi Adrian Traian. De asemenea, se constată că contestatoarea nu a declarat personalul de specialitate proiectant (geolog și/sau inginer geotehnician) necesar efectuării acestor studii geotehnice/proiect geotehnic/raport de monitorizare geotehnică, în lista de personal de specialitate declarați. De asemenea lipsește prezentarea infrastructurii și a autorizațiilor necesare efectuării acestor servicii necesare supunerii verificării la cerința Af. Adică contestatoarea a prezentat verificator de proiecte atestat Af dar nu deține personalul și infrastructura necesară întocmirii acestor proiecte/studii/rapoarte care ar trebui supuse verificării. Având în vedere cele de mai sus, achizitoarea solicită să se constate că cele prezentate de contestatoare nu au temei legal sunt simple afirmații, lipsite de suport tehnic, astfel încât celelalte 3 oferte prezentate nu pot fi declarate inadmisibile pe acest motiv. 6. Referitor la alegațiile contestatoarei ofertantul ................a întocmit defectuos propunerea financiară şi și-a modificat în mod nepermis propunerea financiară Page 67 of 133

Urmare

analizării

propunerilor

financiare

pentru ofertantul .......................... admiși în aceasta etapă s-a constatat necesitatea solicitărilor de clarificări întrucât în devizele pe stadii fizice prezentate de cei doi ofertanți au fost regăsite erori aritmetice, respectiv preț total pe categoriile de lucrări este obținut în mod greșit în urma operației de înmulțire dintre prețul unitar şi cantitate. Solicitările de clarificări au fost întocmite si transmise cu respectarea întocmai a prevederilor art. 134 alin. (10) din HG nr. 395/2016, precum si Îndrumarea ANAP, privind modul de tratare a abaterilor tehnice minore, viciilor de formă şi a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor. Ofertantul a răspuns corespunzător solicitării de clarificări, respectiv în conformitate cu precizările art. 134 alin. (10) din HG nr. 395/2016, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente. 7. Referitor la alegațiile contestatoarei: autoritatea contractantă a încălcat principiul asumării răspunderii şi prin modalitatea în care a preluat concluziile expertului cooptat Autoritatea contractantă consideră că nu a încălcat principiul asumării răspunderii deoarece acest principiu presupune determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, asigurându-se profesionalismul, imparțialitatea şi independența deciziilor adoptate pe parcursul acestui proces; de asemenea, acest principiu implică faptul că răspunderea aparține exclusiv comisiei de evaluare şi factorilor decizionali din autoritatea contractantă, indiferent de opiniile exprimate de recomandările expertului cooptat. 8. Referitor la alegațiile contestatoarei: autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul la dosarul achiziției publice În fapt solicitarea de acces a fost transmisă vineri 26.01.2024, autoritatea contractanta transmițând luni 29.01.2024 pe adresa de email indicată ca fiind oficială office@vasslawyers.eu și tehnic@nomis2003.ro. dosarul achiziției mai puțin documentele care au fost declarate și justificate ca fiind confidențiale. Faptul că contestatoarea a formulat o adresa de revenire în data de 30.01.2024 transmisă de pe o alta adresă decât cea oficială declarată în adresa din 26.01.2024, iar autoritatea contractantă nu a răspuns în termen nu poate face obiectul contestației întrucât pe adresa de e-mail a autorității contractante vin tot felul de e-mailuri care nici nu trebuie deschise. Autoritatea contractantă a răspuns în aceeași zi la adresa după contactarea telefonică de către contestatoare. Referitor

la

restricționarea

accesului

la

ofertele ofertanților ...................., achizitoarea menționează că a transmis în adresa răspuns că ofertele acestora nu vor fi prezentate, întrucât acestea au fost declarate și justificate ca fiind confidențiale, autoritatea Page 68 of 133

contractantă având obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor informații față de terți. De altfel, și contestatoarea a marcat care părți din contestație sunt confidențiale, singura justificare (un singur rând), fiind cea din declarația depusă în oferta „Propunerea tehnică și propunerea financiară aparțin ofertantului și au caracter confidențial". 9. Referitor la solicitarea contestatoarei de anulare a procedurii de atribuire Așa cum s-a arătat anterior la punctul 7, precum și în raportul procedurii şi celelalte acte subsecvente care îl însoțesc, oferta depusă de ................ nu poate fi respinsă, întrucât a fost întocmită conform art. 123 din HG nr. 395/2016, „în conformitate cu prevederile din documentația de atribuire". De asemenea, achizitoarea consideră că autoritatea contractantă a analizat conformitatea ofertei desemnate câștigătoare, cu respectarea principiului tratamentului egal conform prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți potențialii participanți la procedura în cauză. De asemenea, solicită să se constate că celelalte motive invocate de contestatoare nu impun măsura anularii procedurii, întrucât autoritatea contractantă: - nu a încălcat principiul proporționalității, întrucât măsura adoptată, de excludere a ofertantului din procedură, motivat de faptul că răspunsul său nu este concludent, este prevăzută de legislația în materia achizițiilor publice, ca o consecință firească în situația în care răspunsul la solicitarea de clarificări nu este corect sau complet; - nu a încălcat principiul transparenței, deoarece toată documentația de atribuire care a stat la baza desfășurării procedurii a fost adusă la cunoștința ofertanților prin intermediul SEAP, procedura fiind identificată prin anunțul de participare simplificat nr. ................. din 04.10.2023. Având în vedere că documentația de atribuire nu a fost contestată în termenul prevăzut de legislația în materia achizițiilor publice aceasta şi-a consolidat forța obligatorie, fiind necesar a fi respectată de ofertanți la întocmirea ofertelor; - nu a încălcat principiul asumării răspunderii deoarece acest principiu presupune determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, asigurându-se profesionalismul, imparțialitatea şi independența deciziilor adoptate pe parcursul acestui proces; de asemenea, acest principiu implică faptul că răspunderea aparține exclusiv comisiei de evaluare şi factorilor decizionali din autoritatea contractantă, indiferent de opiniile exprimate de organismele de control ex- ante sau ex-post în domeniul achizițiilor publice sau de recomandările autorităților cu competențe în domeniu sau în alte domenii. - de asemenea achizitoarea solicită să se respingă solicitarea privind anularea procedurii întrucât evaluarea tuturor ofertelor s-a făcut cu Page 69 of 133

rigurozitatea impusă de legislația în domeniu şi, pe cale de consecință, criticile acestuia privind anularea procedurii sunt nefondate. Referitor la faptul că în contestație se invocă prevederile art. 135 din HG nr. 395/2016, respectiv ofertantul motivează lipsa documentelor sau prezentărilor incomplete ca fiind viciu de formă, la același articol la alineatul 3 se prevede explicit că o corecție a unor vicii de formă nu trebuie să fie susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Nu în ultimul rând, achizitoarea precizează că în contestație se invocă o serie de hotărâri ale unor instanțe, însă trebuie precizat faptul că în sistemul juridic român autoritatea de lucru judecat se poate aplica doar în spețe identice, ori fragmentele citate de contestator nu expun tot fondul problemelor care au condus la emiterea respectivelor hotărâri sau decizii, deci nu pot fi luate în considerare în speța de față. În considerarea aspectelor invocate, achizitoarea solicită respingerea ca vădit nefondate toate solicitările contestatoarei şi să se mențină deciziile comisiei de evaluare consemnate prin raportul procedurii şi celelalte acte subsecvente. În evaluarea propunerilor tehnice, comisia de evaluare a ținut cont de următoarele dispoziții: - documentația de atribuire are forța obligatorie pentru ofertanți potrivit articolului 123 din HG nr. 395/2016 alin. (1); - art. 127, alin. (1) litera f din HG nr. 395/2016; - art. 133, alin. (2) din HG nr. 395/2016; - art. 209, alin. (2) din Legea 98/2016; - art. 135, alin. (3) din HG nr. 395/2016. Având în vedere prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă solicită să se constate că s-a procedat corect neacceptându-se completarea ofertei contestatoarei cu documentele lipsă sau că acesta să corecteze toate aspectele contradictorii din propunerea tehnică. O completare a ofertei ar fi constituit un avantaj evident în favoarea contestatoarei, avantaj constând în transformarea ofertei acestuia dintr-o ofertă care nu a fost elaborată conform documentației de atribuire în ofertă admisibilă. Astfel, ......... consideră motivele prezentate de ...................... în contestație, nu sunt întemeiate, motiv pentru care solicită respingerea contestației ca nefondată, oferta acestuia fiind inacceptabilă în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) și alin. (6) din HG nr. 395/2016. În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului - cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi Page 70 of 133

concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Prin cererea de intervenție accesorie (cauza 281/2024) înregistrată la CNSC cu nr. 8845/13.02.2024, formulată de către ....................... aceasta a solicitat cele redate în partea introductivă. În ceea ce privește susținerile din secțiunea II.2 a contestației (referitoare la neconformitatea graficului privind serviciile de proiectare) intervenienta lasă soluția la aprecierea Consiliului, neavând suficiente date pentru a analiza temeinicia acestora. Cu privire la argumentele contestatoarei vizând motivele de inadmisibilitate a ofertei depuse de .............. intervenienta arătă că (i) motivul 1 (secțiunea III.1 din contestație) este nefondat pentru aceleași motive pentru care este nefondată susținerea referitoare la pretinsul motiv suplimentar de inadmisibilitate a ofertei intervenientei (i.e. în realitate, nu este necesară verificarea proiectului în subdomeniul Af), iar (ii) în ceea ce privește motivul 2 de inadmisibilitate a ofertei asocierii VIACONS SRL (întocmirea defectuoasă a propunerii financiare) (secțiunea III.1 din contestație) intervenienta arătă că, pe de o parte............nu are interesul procedural de a combate în această privință susținerile contestatoarei, iar, pe de altă parte, nu rezultă din contestație că aceste argumente ar fi nefondate, astfel .................. lasă la aprecierea Consiliului temeinicia argumentelor din secțiunea III.2 a contestației formulate de ................... De asemenea, susținerea referitoare la inadmisibilitatea ofertei depuse de .............. (secțiunea IV din contestația depusă de ............) este nefondată pentru aceleași motive pentru care este nefondată susținerea referitoare la pretinsul motiv suplimentar de inadmisibilitate a ofertei intervenientei (i.e. lipsa necesității de verificare a proiectului în subdomeniul Af). 1. Cererea de intervenție este admisibilă în principiu Condiția esențială a admisibilității cererii de intervenție, potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) C.proc.civ., este aceea a interesului. În situația particulară a cererii de intervenție făcute în procedura contestației în fața CNSC, art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 definește sfera persoanelor interesate (pentru faza procedurii de atribuire în care ne aflăm) ca fiind constituită din „operatorii economici participanți la procedura de atribuire”. .......... nu doar că este un operator economic participant la licitație, ci este un operator economic (a) împotriva căruia contestația invocă un pretins motiv suplimentar inadmisibilitate și (b) care a formulat propria sa contestație. Prin urmare, intervenienta subliniază faptul că, are interesul respingerii (în parte) a contestației depuse de ............., potrivit petitului de mai sus și argumentelor care vor fi dezvoltate în secțiunile subsecvente. Page 71 of 133

În plus, este de observat faptul că, în ceea ce privește aspectele generale referitoare la aplicabilitatea prevederilor art. 134 alin. (7) și (8) și din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, argumentele din propria contestație a ........... sunt în linie cu argumentele contestatoarei ......... (solicitarea intervenientei de respingere a contestației depuse de ..........fiind bazată pe considerente care țin de aplicarea prevederilor art. 135 alin. (3) din aceleași Norme Metodologice la cazul concret al ofertei depuse de asocierea condusă de ......... SRL). Prin urmare, existând o suprapunere parțială (chiar dacă doar pe aspecte juridice de ordin general) între argumentele ......... și cele ale .........., rezultă că poziția procesuală a intervenientei nu poate coincide perfect cu cea a autorității contractante, pentru că aceasta are în privința contestației depuse de ............... un interes propriu care nu coincide în tot cu cel al autorității contractante. Din această perspectivă, intervenienta susține că, în principal, natura juridică a prezentei cereri de intervenție este aceea de intervenție principală, deoarece, prin aceasta valorifică propriul său drept de a solicita respingerea (în parte) a contestației, conform art. 61 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare, prezenta cerere de intervenție urmează să își mențină efectele indiferent de conduita procedurală a autorității contractante cu privire la contestația formulată. Însă, pentru situația subsidiară în care Consiliul ar considera că prezenta cerere nu poate avea natura unei intervenții principale, .......... solicită să fie avută în vedere și calificată de Consiliu ca o cerere de intervenție accesorie, în sprijinul poziției procedurale a autorității contractante, dar cu luarea în considerare a argumentației dezvoltate de intervenientă în cele ce urmează. 2. Sunt nefondate susținerile contestatoarei referitoare pretinsa inadmisibilitate a ofertei ............. (secțiunea V din contestația depusă de ..............) (având în vedere că, în mod contrar susținerii contestatoarei, lucrările care fac obiectul atribuirii nu presupun verificări de proiect în subdomeniul Af). Anterior abordării aspectului esențial în discuție (referitor la pretinsa cerință a verificării de proiect în subdomeniul Af), este necesar de subliniat că este nereală susținerea făcută de contestatoare în paragraful (168) a contestației, potrivit căreia „................... a prevăzut un verificator de proiect doar pentru subdomeniul A4”. În realitate, așa cum rezultă chiar din citatul dat de contestatoare în același paragraf, intervenienta a indicat că .............. Argumentele contestatoarei privitoare la o pretinsă necesitate a verificării documentațiilor de proiectare în subdomeniul Af sunt cuprinse în secțiunea III.1 a contestației sale și în special în paragrafele (128)-(130) din contestația ................ Susținerile contestatoarei sunt eronate. Așa cum va arăta pe scurt mai jos intervenienta, lucrările care fac obiectul contractului supus prezentei proceduri de atribuire, nu necesită verificare proiectului în subdomeniul Af. Page 72 of 133

Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) pct. 9.i din Procedura privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte şi a experților tehnici, aprobată prin Ordinul nr. 817/2021, din eroare, contestatoarea face referire, în paragraful (129) la Ordinul nr. 871/2021 „9.i) domeniul de atestare tehnico-profesională Af - Rezistență mecanică şi stabilitate pentru masivele de pământ, a terenului de fundare şi interacțiunea cu structurile îngropate prin investigații geotehnice şi proiectare geotehnică;” Prin urmare, doar acele lucrări a căror proiectare presupun investigații proprii geotehnice și proiectare geotehnică (pentru asigurarea rezistenței mecanice și stabilității masivelor de pământ, a terenului de fundare și a interacțiunii cu structurile îngropate) sunt supuse verificării în sub-domeniul Af – în cazul de față doar expertiza geotehnică, expertiză care însă este deja parte a documentației de atribuire. Lucrările la care face referire contestatoarea în paragraful (128) al contestației sale (respectiv taluzul de beton de ciment ranforsat cu plasă sudată, rigola ranforsată și șanțul ranforsat) sunt lucrări limitate, de suprastructură, care nu presupun și proiectare geotehnică și nici investigații geotehnice suplimentare, astfel încât nu necesită verificarea în domeniul Af. De asemenea, acest argument este confirmat de faptul că nici documentația DALI (părți scrise și părți desenate) și nici expertiza tehnică nr. 3415, parte a documentației de atribuire nu au fost întocmite sau verificate în sub-domeniul Af. Dacă s-ar admite argumentația (oricum nefondată) a contestatoarei, s-ar ajunge la necesitatea de anulare a procedurii pentru neconformitatea documentației DALI și a expertizei parte a documentației de atribuire. Mai mult, eventuala necesitate a verificării documentației în subdomeniul Af trebuia ori să fie indicată expres în DALI, ori să rezulte neîndoielnic din aceasta. Însă, cât timp documentația DALI este avizată doar în domeniile/subdomeniile A4, B2, D, iar expertiza este întocmită de un expert în domeniile A4, B2, D (așa cum rezultă din ștampilele aplicate pe aceste documente), a elimina din procedură un ofertant pentru lipsa din propunerea tehnică a informațiilor referitoare la verificarea proiectului într-un cu totul alt subdomeniu ar constitui o încălcare și a principiului transparenței, și a celui al asumării răspunderii. 3. Caracterul nefondat al susținerilor din secțiunile II.3 (referitoare la modalitatea de acces la personalul de specialitate), II.4

(referitoare

la

abordarea

pentru

managementul subcontractanților) și II.5 (privind măsurile de asigurare a asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție) ale contestației formulate ................. Intervenienta subliniază că, așa cum a arătat în Secțiunea 1 de mai sus, în principiu, sunt corecte susținerile generale ale contestatoarei, referitoare la necesitatea ca autoritatea contractantă să facă aplicarea prevederilor art. 134 alin. (7) și (8) din Normele Metodologice aprobate Page 73 of 133

prin HG nr. 395/2016. La rândul său, intervenienta a invocat aceste prevederi în propria sa contestație. Însă, din argumentația vastă pe care contestatoarea a inclus-o în secțiunile II.3, II.4 și II.5 a contestației, nu rezultă respectarea concretă în cazul ofertei sale a condiției esențiale prevăzute de art. 135 alin. (3) din aceleași norme metodologice, respectiv aceea ca o completare făcută prin răspunsul la clarificări să fie „susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant”. Astfel, din contestație nu rezultă următoarele aspecte esențiale: (i) În secțiunea II.3 (referitoare la modalitatea de acces la personalul de specialitate), contestatoarea nu precizează cu claritate(sau eventual indică în partea anonimizată, la care nu intervenienta nu a avut acces) dacă extrasul REVISAL depus odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări dovedește că fiecare dintre respectivele persoane erau angajate ale asociatului ............... la data depunerii ofertei. Din documentația parte a propunerii tehnice, așa cum aceasta este descrisă de contestatoare, pare a rezulta că aceste persoane au fost în trecut angajate ale asociatului respectiv, dar nu rezultă dacă acestea mai aveau calitatea respectivă la momentul depunerii ofertei. Dacă extrasul REVISAL depus ulterior nu dovedește că aceste persoane mai aveau calitatea de angajat la data depunerii ofertei, sau dacă din acesta rezultă că (unele din aceste persoane) au fost angajate ulterior depunerii ofertei, atunci oferta este în mod vădit inadmisibilă. (ii)În secțiunea II.4 a contestației (referitoare la abordarea pentru managementul subcontractanților) contestatoarea nu precizează și nici nu dovedește (sau eventual a făcut acest lucru în partea anonimizată a contestației) dacă documentele depuse ca parte a propunerii tehnice (mai ales acordurile de sub-contractare) conțin pentru fiecare dintre subcontractanții propuși următoarele informații expres solicitate prin documentația de atribuire (Formularul de propunere tehnică, p. 29): „- identificarea lucrărilor realizate de subcontractanți - modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractorilor - modalitatea de efectuare a plăților către subcontractanți în cadrul Contractului - informații referitoare la opțiunea de plată directă în raport cu prevederile art. 218 și următoarele din Legea 98/2016”. În măsura în care documentația parte a propunerii tehnice nu conține unele dintre informațiile de mai sus, iar acestea nici nu rezultă neîndoielnic din respectiva documentație, indicarea ulterioară a acestor informații expres solicitate reprezintă o suplimentare, o modificare a propunerii tehnice, care încalcă prevederile art. 135 alin. (3) și înfrânge principiul egalității de tratament. (iii) În ceea ce privește critica dezvoltată în secțiunea II.5 a contestației (privind măsurile de asigurare a asistenței tehnice a Page 74 of 133

proiectantului în perioada de garanție), aceasta este fondată doar dacă la paginile nou-invocate în paragraful (115) al contestației formulate de NOMIS 2003 SRL (respectiv p. 4, 18, 117-118 din propunerea tehnică privind proiectare) se indică în mod concret acordarea de asistență tehnică de către proiectant în perioada de garanție a lucrărilor. În cazul în care și din respectivele pagini invocate acum în contestație lipsesc respectivele informații (așa cum lipseau din paginile invocate în răspunsul la clarificări), oferta contestatoarei a fost corect respinsă pentru acest motiv, solicitând admiterea prezentei cereri de intervenție. Prin

adresa

nr.

9338/281/C5/14.02.2024,

Consiliul

a invitat ............... la sediul său pentru studierea dosarului cauzei 266, 281/2024, în data de 15.02.2024. Prin adresa nr. 4278/19.02.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 10327/19.02.2024, contestatoarea ........... a transmis „Răspuns la cererea de intervenție”, prin care contestatoarea solicită respingerea ca nefondate și netemeinice a susținerilor ............. din cererea de intervenție. Totodată, contestatoarea reiterează solicitarea ca, prin decizia pe care Consiliul o va pronunța, să dispună admiterea contestației nr. 4256/01.02.2024, astfel cum a fost aceasta formulată. Față de susținerile ..............din cererea de intervenție, contestatoarea transmite în continuare observațiile sale punctuale, dat fiind că motivele pentru admiterea contestației au fost pe larg prezentate în cadrul acesteia. Observațiile contestatoarei sunt structurate în continuare, astfel: I. INADMISIBILITATEA ÎN PRINCIPIU A CERERII DE INTERVENȚIE FAȚĂ DE LIPSA DE INTERES ................. (1) Prin cererea de intervenție................. încearcă să creeze un demers juridic hibrid între o cerere de intervenție principală și o cerere de intervenție accesorie, chiar dacă aparent solicitările sale sunt formulate în raport de subsidiaritate. (2) În primul rând, cererea de intervenție nu poate fi formulată parțial în interes propriu, parțial în interesul unei părți (autoritatea contractantă) și parțial în interesului altei părți (contestatoarei). Demersul se impune a fi unul unitar, astfel încât condițiile de admisibilitate să poată fi verificate în mod specific naturii demersului promovat. (3) În al doilea rând, relevant pentru analiza admisibilității demersului .............. este aprecierea interesului său/poziției sale față de actul contestat – raportul procedurii nr. 477/25.01.2024 . (4) Prin raportul procedurii, oferta .......... a fost respinsă iar, astfel cum afirmă, ................deja a formulat contestație împotriva acestuia, demers incompatibil a fi dublat printr-o cerere de intervenție în interes propriu. Potrivit principiului de drept, electa una via non datur recursus al alteram, dreptul de opțiune al titularului este stins odată ce alegerea sa a fost efectuată. Ca atare, cererea de intervenție în interes propriu este inadmisibilă. Page 75 of 133

(5) În ceea ce privește intervenția accesorie în interesul ambelor părți din proces, contestatoarea amintește de jurisprudența instanțelor de judecată (Hotărârea nr. 35/2024 din 30.01.2024 pronunțată de Curtea de Apel Iași). (6) Aplicând mutatis mutandis aceste considerente și în cauza de față, după cum rezultă chiar din expunerea introductivă din cererea de intervenție a ................ nici interesul acestuia nu corespunde integral poziției procesuale a vreuneia dintre părțile în proces: (7) Ca atare, demersul ............... este inadmisibil față de solicitările formulate de acest operator economic prin cererea promovată. II. INADMISIBILITATEA OFERTEI .................... (8) Astfel cum a demonstrat prin contestație, din documentația de atribuire rezultă obligația ofertanților de a prezenta verificatori de proiecte care sunt atestați atât în domeniul A4, cât și în domeniul Af. (9) Obligația ofertanților de a prezenta verificatori de proiecte care sunt atestați și în domeniul Af se aplică lucrărilor de sprijinire pentru masivele de pământ, e.g.: (D.A.L.I. Piese scrise (pag. 45)) Page 76 of 133

(10) Or, din procesul – verbal de evaluare a propunerilor tehnice (pag. 286), rezultă că ................. a prevăzut un verificator de proiect doar pentru subdomeniul A4, nu și pentru domeniul Af: (11) ............... recunoaște, de altfel, prin cererea de intervenție că nu a prezentat un verificator de proiect pentru subdomeniul Af. Toate argumentele sale se circumscriu ideii că lucrările care fac obiectul contractului supus prezentei proceduri de atribuire, nu necesită verificarea proiectului în subdomeniul Af (pag. 4 din cererea de intervenție). (12) În acest sens, ................ argumentează, în mod eronat, că, față de prevederile art. 3 alin. (1) pct. 9 i) din procedura privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte și a experților tehnici, aprobate prin Ordinul nr. 871/2021, verificatorul Af ar fi necesar doar pentru expertiza geotehnică care presupune investigații „proprii” geotehnice, nu și pentru proiectarea geotehnică: (13) Alegațiile intervenientului, care adaugă la prevederea legală cuvântul investigații „proprii” și limitează noțiunea de „proiectare geotehnică” la „expertiza geotehnică”, este contrazisa însă chiar de textul art. 3 alin. (1) pct. 9 i) din același act normativ: (14) Din textul legal rezultă că pentru proiectarea lucrărilor de sprijinire pentru masivele de pământ care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire este necesară: (i) atât proiectare geotehnică (nu doar expertiza geotehnică, cum afirma intervenientul), cât și (ii) investigații geotehnice (indiferent în ce etapă sunt acestea realizate). (i) proiectarea geotehnică (15) În capitolul 4 din Caiet de sarcini – reguli privind proiectarea, secțiunea proiectul tehnic va respecta următorul cadru general se solicită expressis verbis: Page 77 of 133

(16) În mod evident, în etapa de proiectare se vor avea în vedere inclusiv rezultatele studiului geotehnic astfel cum rezultă atât din caietul de sarcini: cât și din DALI: (17) Astfel, la pag. 27 din studiul geotehnic se arată expres ca la proiectarea infrastructurii se vor respecta prevederile normativelor din domeniul geotehnic: Page 78 of 133

(18) Totodată, prin anexa nr. 9 si 10 la HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, se prevede expres ca documentațiile întocmite trebuie să conțină: „Anexa nr. 9 – Conținutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare, precum şi conţinutul-cadru al proiectului de organizare a execuției lucrărilor 2.2.Structura 2.2.1.Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 şi va releva: - modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor şi a construcțiilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. Anexa nr. 10 - PROIECT TEHNIC DE EXECUŢIE CAPITOLUL II: B. PĂRŢI DESENATE Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuție pe baza cărora se elaborează părțile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informațiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din: 1.Planşe generale Sunt planșe de ansamblu şi cuprind: [...] d) planșele de amplasare a forajelor şi profilurilor geotehnice, cu înscrierea condiţiilor şi a recomandărilor privind lucrările de fundare”; (19) La întocmirea detaliilor de execuție pentru lucrările de consolidare, mai ales a acestor planșe, se vor avea in vedere așadar informațiile din Studiul geotehnic. Aceste planșe trebuie supuse verificării Af, reprezentând în mod evident proiectare geotehnică. (20) De altfel, însăși ..................... a menționat în propunerea sa tehnică de proiectare că va supune verificării studii geotehnice și planșele desenate: (21) Este profund eronată, așadar, afirmația intervenientului în sensul în care lucrările de sprijinire pentru masivele de pământ nu necesită proiectare geotehnică, afirmația sa fiind contrazisă atât de prevederile legale antecitate, cât și de dispozițiile caietului de sarcini și propria sa oferta tehnică. (ii) investigațiile geotehnice (22) Rezultatele investigațiilor geotehnice realizate pentru întocmirea studiului geotehnic, detaliate la pag. 13-20 din studiul geotehnic, trebuie avute în vedere de proiectant, indiferent dacă acesta Page 79 of 133

va realiza investigații geotehnice proprii sau nu. Prevederea legală nu limitează necesitatea verificării Af a proiectării geotehnice doar la etapele în care se realizează investigațiile, ci stabilește ca această verificare este necesară în orice etapă a proiectării geotehnice, atunci când au fost necesare și investigații. (23) Prin urmare, este fără putință de tăgadă că, pentru proiectarea lucrărilor de sprijinire pentru masivele de pământ care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire este necesară: (i) atât proiectare geotehnică (nu doar expertiza geotehnică, cum afirma intervenientul), cât și (ii) investigații geotehnice (indiferent în ce etapă sunt acestea realizate). (24) Totodată, afirmațiile ............, conform cărora nici documentația DALI și nici expertiza tehnică nu au fost verificate în sub- domeniul Af: sunt parțial înșelătoare, parțial false, întrucât studiul geotehnic a fost verificat în mod corespunzător conform cerinței Af. (25) Chiar și în studiul geotehnic publicat în SEAP se subliniază expressis verbis că este necesară verificarea documentației geotehnice (și nu doar a studiului geotehnic) la cerința Af: (26) Inclusiv studiul geotehnic a fost, astfel, verificat de ing................. verificator tehnic atestat Af:

(27) .............. este în eroare, așadar, și când concluzionează că „eventuala necesitate a verificării documentației în subdomeniul Af trebuia ori să fie expres indicate în DALI, ori sa rezulte neîndoielnic din aceasta”, întrucât studiul geotehnic prevede expressis verbis necesitatea verificării întregii documentații geotehnice la cerința Af. (28) Pe cale de consecință, necesitatea verificării tehnice de calitate a DTAC, a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție de către un verificator Af rezultă atât din prevederile exprese ale studiului geotehnic, cât și din toate prevederile fisei de date a achiziției și caietului de sarcini, citate deja la paragrafele (124)-(128) din contestație. (29) Or, verificarea proiectelor poate fi efectuată doar de entități autorizate în mod corespunzător pe subdomeniul vizat, astfel cum contestatoarea a arătat și prin contestație (para. 133 – 135). Această obligație este susținută atât de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, cât și de art. 6 alin. (1) din Regulament din 1995 privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției Page 80 of 133

lucrărilor şi a construcțiilor, precum şi verificarea calității lucrărilor executate aprobat prin HG nr. 925/1995. (30) În caz contrar, art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție neverificate în condițiile legii. Prin urmare, proiectul tehnic neverificat Af nu va putea fi utilizat pentru obținerea autorizației de construire. (31) Conform art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 50/1991, constituie contravenție emiterea de autorizații de construire - în baza unor documentații care nu sunt verificate potrivit legii. (32) Prin urmare, neverificarea corespunzătoare a documentației întocmite pentru obținerea autorizației de construire, inclusiv de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af, poate produce consecințe grave pentru obiectivul de investiții „Modernizare drumuri în comuna Șuletea, județul Vaslui”, de la neobținerea/amânarea obținerii autorizaților necesare, până la proiectarea necorespunzătoare a lucrărilor de sprijinire a masivelor de pământ. (33) În acest sens, studiul geotehnic relevă riscurile ridicate ale zonei Șuletea, de la riscul ridicat seismic, pana la alunecările de teren, care pot afecta populația și pot produce pagube și victime umane, astfel cum rezultă și din studiul geotehnic: (34) De exemplu, lipsa unei verificări corespunzătoare la cerința Af generează riscuri de avarie a lucrării. Astfel, un verificator Af poate spune dacă detaliul de consolidare cu rigola ranforsată este suficient sau poate dispune alte investigații în determinarea unei alte soluții de consolidare. Dacă în zona de consolidare nu sunt suficiente rigolele ranforsate și din proiectare rezultă că ar trebui un zid de sprijin și, cu toate acestea, un astfel de zid nu se realizează, peste un timp acele rigole ranforsate sunt împinse de masivul de pământ și se vor produce avarii. (35) În practică, asigurătorii refuza acoperirea pagubelor în cazul neverificării la toate cerințele necesare a proiectului tehnic, cum ar fi în cazul de față cerința Af. III. CARACTERUL FONDAT AL SECȚIUNILOR II.3, II.4 ȘI II.5 DIN CONTESTATIE (36) Prin cererea de intervenție, .............. este, de principiu, de acord că autoritatea contractantă ar fi trebuit să facă aplicarea art. 134 alin. (7) și (8) din Normele metodologice, însă pretinde că din argumentarea ................. din contestație nu ar rezulta respectarea concretă a condiției prevăzute la art. 135 alin. (3) din Normele metodologice cu referire la secțiunile II.3 (referitoare la modalitatea de Page 81 of 133

acces la personalul de specialitate), II.4 (referitoare la abordarea pentru managementul subcontractanților) și II.5 (privind măsurile de asigurare a asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție) în privința ofertei .............. (37) Se impune clarificat, cu titlu prealabil, că .................. a invocat prin contestație un spectru mai larg al prevederilor legale incidente, respectiv art. 134 alin. (7) - (9) și art. 135 din Normele metodologice. În astfel de cazuri, oferta nu va fi respinsă în măsura în care aspectele sesizate: - pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau - reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. (38) Prin urmare, datoria autorității contractante se impune a fi analizată pin verificarea completă a tuturor cazurilor de excepție prevăzute de lege. (39) Pentru a nu încărca Consiliu cu reluarea aspectelor dezvoltate în contestație și pe care ..............nu le atinge, contestatoarea face precizarea că își menține toate argumentele din contestație și prezintă în continuare punctual observațiile sale față de alegațiile intervenientului. (40) O primă observație generală aplicabilă tuturor aspectelor tratate în cererea de intervenție, ............... denumește sugestiv această secțiune: (41) Cu toate acestea, afirmațiile sale pentru fiecare dintre aspectele concrete tratate sunt formulate doar ipotetic și speculativ: „dacă extrasul REVISAL depus odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări dovedește [...]”, „dacă documentele depuse ca parte a propunerii tehnice (mai ales acordurile de sub-contractare) conțin pentru fiecare dintre subcontractanții propuși următoarele informații expres solicitate prin documentația de atribuire [...]” sau „doar dacă la paginile nou-invocate în paragraful (115) al contestației formulate de NOMIS 2003 SRL (respectiv p. 4, 18, 117-118 din propunerea tehnică privind proiectare) se indică în mod concret [...]”. (42) Așa cum Consiliul în jurisprudența sa nu permite formularea de contestații în mod speculativ, o astfel de abordare nu poate fi permisă nici intervenientului. Prin urmare, față de formularea exclusiv ipotetică a alegațiilor ................., se impune îndepărtarea, de plano, a acestora. a) Secțiunea II.3 (referitoare la modalitatea de acces la personalul de specialitate) Page 82 of 133

(43) Dincolo de caracterul speculativ al alegațiilor ...............mai sus indicat, raționamentul său este și nesustenabil față de scopul urmărit de acesta – menținerea măsurii de respingere a ofertei ............. (44) Astfel................... susține că dacă extrasul REVISAL depus odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări dovedește că fiecare dintre respectivele persoane erau angajate ale asociatului .............la data depunerii ofertei, atunci oferta este conformă. (45) Or, prin extrasul REVISAL se confirmă cele arătate prin propunerea tehnică a ............., respectiv faptul că persoanele vizate au avut calitatea de angajat al .................nclusiv la data depunerii ofertei (respectiv 23.10.2023), astfel cum rezultă din pozițiile 1 (începând cu sept. 2018 – perioadă nedeterminată), 3 (începând cu febr. 2023 – perioadă nedeterminată), 5 (începând cu apr. 2023 – perioadă nedeterminată). Prin urmare, chiar potrivit alegațiilor ................., susținerile din contestație sunt fondate. (46) De altfel, ................. a prezentat pentru personalul GEO MYKE un extras REGES (fila 160 din fișierul propunere tehnică – proiectare – .............). Acesta nu dovedește starea actuală a angajaților, nu se pot identifica date clare din care să rezulte că respectivii angajați sunt activi și își derulează activitatea în cadrul firmei și la momentul printării extrasului. Prin urmare, menționează contestatoarea, dacă privește comparativ situația celor două oferte: - ............... a prezentat un tabel în care a menționat că respectivele persoane sunt angajate și a confirmat acest aspect cu extras REVISAL la zi; totuși autoritatea contractantă a considerat că această împrejurare nu a fost suficientă; - ................. a fost considerată suficientă o simplă captură de ecran care nu releva nimic concret, deși in această captură de ecran nici măcar nu se vede angajatorul; față de aceste împrejurări, ar fi trebuit să se constate că, în fapt, spre deosebire de .............. (care a confirmat inclusiv prin REVISAL situația angajaților), ................... nu îndeplinește nici cerințele discutate în cererea de intervenție, pe lângă punctele clare de respingere a ofertei sale (mai ales cele legate de distanțele de transport și documentele privind calitatea materialelor). b) Secțiunea II.4 a contestației (referitoare la managementul subcontractanților) (47) În aceeași manieră speculativă, ...................face supoziții și cu privire la aspectul managementului subcontractanților și încearcă să inducă o limitare a aplicării art. 135 alin. (3) din Normele metodologice nesusținută de textul legal. (48) Niciunde în art. 135 alin. (3) din Normele metodologice nu este inclusă o restricție de tipul celei pe care .....................ncearcă să o inducă cu privire la necesitatea ca informațiile să fie regăsite în Page 83 of 133

„documentația parte a propunerii tehnice”. Dimpotrivă, textul articolului de lege are în vedere mai multe situații: - este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant; - a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. (49) Astfel cum contestatoarea a arătat și prin contestație, atât existența unor subcontractanți, cât și abordarea pentru managementul activității subcontractanților este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate în ofertă: - DUAE-urile depuse pentru subcontractanții ................... – acestea cuprind identificarea lucrărilor realizate de subcontractanți; - Acordurile de subcontractare și celelalte documente de calificare

depuse

pentru

subcontractanții

declarați de ................, respectiv ................... – în aceste documente se regăsește abordarea pentru managementul activității subcontractanților; - precum și de informațiile precizate chiar de autoritatea contractantă prin solicitarea de clarificări și disponibile în declarația de participare publicată în SEAP: (50) Este evident, așadar, că cele două condiții prevăzute alternativ de art. 135 alin. (3) din Normele metodologice sunt cumulativ îndeplinite, clarificarea/confirmarea informațiilor deja existente în ofertă prin Răspunsul la clarificări nefiind susceptibilă de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. c) Secțiunea II.5 a contestației (privind măsurile de asigurare a asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție). (51) Prin cererea de intervenție................... admite indirect că dacă în paginile din oferta tehnică se regăsesc aspecte privind acordarea de asistență tehnică de către proiectant în perioada de garanție a lucrărilor, atunci oferta contestatoarei nu a fost corect respinsă pentru acest motiv. Page 84 of 133

(52) După cum a demonstrat și în contestație, contestatoarea menționează aspecte privind acordarea de asistență tehnică de către proiectant în perioada de garanție a lucrărilor sunt nenumărate în propunerea tehnică .................. și pot fi identificate în tot conținutul propunerii tehnice de proiectare (fiind, de altfel, și prezentate extrasele). (53) Prin urmare, inclusiv intervenientul recunoaște temeinicia argumentării contestatoarei din această perspectivă și, pe cale de consecință, nelegalitatea respingerii ofertei. Pentru toate considerentele expuse atât prin contestație, cât și prin prezentul document, contestatoarea solicită să se dispună în sensul admiterii contestației formulate de aceasta. Prin adresa nr. 4283/21.02.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 10908/21.02.2024, contestatoarea ................... a transmis „Răspuns la punctul de vedere” prin care contestatoarea solicită respingerea ca nefondate și netemeinice susținerile autorității contractante din punctul de vedere. Totodată, contestatoarea reiterează solicitarea sa ca, prin decizia pe care o Consiliul o va pronunța, să dispună admiterea contestației nr. 4256/01.02.20246, astfel cum a fost aceasta formulată. Față de susținerile autorității contractante din punctul de vedere, contestatoarea transmite în continuare observațiile sale punctuale, dat fiind că motivele pentru admiterea contestației au fost pe larg prezentate în cadrul acesteia. Observațiile .................. sunt structurate în continuare, astfel: - netemeinicia susținerilor din punctul de vedere cu privire la inadmisibilitatea ofertei .................. (Secțiunea 1); - netemeinicia susținerilor din punctul de vedere cu privire la deținerea verificatorilor de proiectat atestați în domeniile Af (Secțiunea 2); - netemeinicia susținerilor din punctul de vedere cu privire la evaluarea și pretinsa admisibilitate a ofertei depuse de .............. (Secțiunea 3); - netemeinicia susținerilor din punctul de vedere cu privire la respectarea principiilor în materia achizițiilor publice (Secțiunea 4); - netemeinicia susținerilor din punctul de vedere cu privire la restricționarea accesului la dosarul achiziției publice (Secțiunea 5); - netemeinicia susținerilor din punctul de vedere cu privire la capătul de cerere subsidiar privind anularea procedurii de atribuire (Secțiunea 6). 1. ADMISIBILITATEA OFERTEI DEPUSE DE ASOCIEREA NOMIS (1) Contestatoarea arată că susținerile autorității contractante din punctul de vedere nu sunt în măsură să convingă asupra legalității respingerii ofertei .............. din procedura de atribuire. Page 85 of 133

(2) Evaluarea ofertei ................. nu s-a făcut cu respectarea prevederilor incidente în materia achizițiilor publice, ci prin aplicarea obtuză a documentației de atribuire și disproporționat aplicată doar ofertei sale. Răspunsul la clarificări prezentat de ................. vizează doar confirmarea sau explicarea unor informații prezentate în ofertă, nefiind vorba de o ofertă incompletă. (3) Totodată, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă adaugă un nou temei de respingere a ofertei, i.e. 134 alin. (6) din Normele metodologice. (4) Acest temei de respingere nu poate fi primit de plano însă de Consiliu, întrucât excede comunicării si actelor care au stat la baza emiterii acesteia (e.g. procesul-verbal nr. 143/10.01.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, raportul procedurii nr. 477/25.01.2024). Aceste documente nu se raportează la acest temei de respingere. Acest aspect este invocat pentru întâia dată prin punctul de vedere și este în contradicție cu actele de evaluare emise de autoritatea contractantă. (5) Faptul că autoritatea contractantă încearcă sa modifice prin punctul de vedere carențele din actele de evaluare și din comunicare dovedește prin sine însuși caracterul nelegal al actului atacat (inclusiv pentru motivele prezentate la para. (11) — (19) din contestație), dar și netemeinicia respingerii ofertei ............... (6) Or, în lumina principiului transparenței ce trebuie observat și respectat de autoritatea contractantă pe parcursul întregii proceduri de atribuire și a atribuțiilor ce incumbă comisiei de evaluare în temeiul art. 127 alin. (1) din Normele metodologice, motivele de respingere a unei oferte din procedură nu pot fi completate/modificate pe parcursul procedurii administrativ-jurisdicționale. - potrivit dispozițiilor imperative ale art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a prezenta fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale; - potrivit anexei nr. 4 la Ordinul președintelui ANAP nr. 1170/2021 9 - proces-verbal privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice — în acest proces-verbal trebuie să fie prezentate concluziile comisiei de evaluare, inclusiv în urma evaluării răspunsurilor ofertanților la solicitările de clarificări și să se regăsească detaliat și argumentat, motivele de respingere și temeiul legal; - anexei nr. 5 la Ordinul președintelui ANAP nr. 1170/2021 - raportul procedurii trebuie să includă prezentarea motivelor în fapt și în drept care au stat la baza deciziei de declarare a ofertei ca inacceptabilă/ neconformă. (7) Completarea/modificarea prin punctul de vedere a motivelor de respingere a ofertei care ar fi trebuit să se regăsească în comunicare și în actele de evaluare nu este, așadar, admisibilă în aceasta etapă a Page 86 of 133

procedurii. În acest sens, este și jurisprudența anterioară a C.N.S.C. (Decizia C.N.S.C. publicata sub B02017 2748, Decizia C.N.S.C. publicată sub B02021 718, Decizia C.N.S.C. publicată sub B02021 1125, ). (8) Pe cale de consecință, contestatoarea solicită Consiliului înlăturarea de la analiza prezentei spețe a tuturor și oricăror motive aduse de autoritatea contractantă în susținerea deciziei de respingere a ofertei Asocierii NOMIS ulterior momentului adoptării deciziei si comunicării acesteia către contestatoare. 1.1. Răspunsul ............. la solicitarea de clarificări privind graficul general de realizare a serviciilor de proiectare este concludent și în concordanță cu prevederile documentației de atribuire. (9) Prin susținerile sale din punctul de vedere, ................... nu reușește să indice vreo prevedere a documentației care să impună o anumită formă a graficului privind serviciile de proiectare din propunerea tehnică. (10) Autoritatea contractantă confirmă astfel că: - nu a prevăzut vreo cerință explicită la nivelul documentației de atribuire prin care sa impună ca graficul privind serviciile de proiectare din propunerea tehnică să specifice în mod obligatoriu anumite activități/sub-activități; - fiecare ofertant a avut libertatea de a analiza și de a stabili care sunt activitățile principale și care sunt sub-activitățile acestora pe care le va ilustra în acest grafic. (11) Prevederile din caietul de sarcini la care trimite autoritatea contractantă (de la pag. 10 și 14) vizează întocmirea proiectului tehnic de execuție (PTE) și a detaliilor de execuție (DDE), iar nu modalitatea de elaborare a propunerii tehnice, respectiv a graficului privind serviciile de proiectare. ................. face confuzie între două etape temporale distincte: etapa întocmirii ofertei și etapa execuției contractului. Faptul că specificațiile tehnice detaliază activitățile și sub-activitățile pentru faza de proiectare nu echivalează cu cerința includerii tuturor sub-activităților în cadrul graficului de proiectare. O astfel de cerință cu privire la nivelul de detaliere a graficului ar fi trebuit menționată expres în documentație neputând fi dedusă implicit din simpla descriere a activităților care vor face obiectul contractului. (12) Este adevărat că prin depunerea ofertei, .............. și-a însușit conținutul documentației de atribuire. ................ nu a afirmat contrariul nici prin răspunsul la clarificări și nici prin contestație. În cadrul cerințelor expres detaliate în cadrul documentației nu există însă vreo cerință în sensul prezentării graficului de proiectare după structura descrisă în caietul de sarcini pentru conținutul livrabilului - proiectul tehnic. Prin încercarea de a completa documentația prin punctul de vedere...............recunoaște că trebuia să impună expres o astfel de cerință, în măsura în care considera necesar. (13) În orice caz, contrar celor sugerate de autoritatea contractantă, contestatoarea a ținut cont de toate cerințele exprese ale documentației Page 87 of 133

de atribuire (inclusiv de cerințele caietului de sarcini menționate în punctul de vedere), astfel cum rezultă din propunerea tehnică depusă și răspunsul la clarificări. Astfel: - în graficul de prestare servicii, ............... a indicat expres activitatea de elaborare proiect tehnic, din care fac parte și memoriul tehnic general, memoriul tehnic pe specialități, breviarele de calcul, graficul general de elaborare a investiției publice și părțile desenate; aceste aspecte semnalate eronat de autoritatea contractantă ca fiind omise de ............. sunt doar părți componente ale unui proiect tehnic de execuție, contestatoarea asumându-și fără echivoc întreaga activitate de elaborare a unui proiect tehnic în termenul indicat și având conținutul prevăzut în prevederile legale, documentația de atribuire și, foarte important, propunerea tehnică a acesteia; - în cadrul propunerii tehnice aferente serviciilor de proiectare depuse de ...............se regăsesc toate activitățile necesare realizării proiectului tehnic de execuție (pag. 9-10,35); or, potrivit chiar formularului 13 - propunere tehnică, publicat de autoritatea contractantă în SEAP, graficul privind serviciile de proiectare trebuie coroborat cu partea narativă a propunerii tehnice referitoare la aceste servicii în care ofertantul prezintă informațiile care au stat la baza elaborării graficului; - modalitatea de concepere a graficului și gradul de detaliere au fost lăsate la latitudinea ofertanților, iar autoritatea contractantă a obținut prin răspunsul la clarificări confirmarea faptului că activitățile și sub- activitățile indicate de .............. în grafic includ toate componentele proiectului tehnic conform HG nr. 907/2016, astfel cum este detaliat oricum și în partea narativă a propunerii tehnice a contestatoarei; - HG nr. 907/2016 prevede conținutul-cadru al proiectului tehnic de execuție, conținut pe care ..............și-a asumat că îl va respecta, iar nu activitățile și sub-activitățile de evidențiat în graficul serviciilor de proiectare din propunerea tehnică. (14) În acest sens, prin îndrumarea privind modul de tratare a abaterilor tehnice minore, viciilor de formă și a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor, ANAP a precizat: „De exemplu, omiterea din cadrul graficului de execuție a contractului a unor etape componente poate fi considerată o abatere tehnică minoră dacă respectivele etape sunt descrise/se regăsesc informații despre aceste etape în alte secțiuni ale ofertei. Există însă și situații în care o anumită abatere/omisiune nu poate fi cuantificată din punct de vedere monetar (ex. omiterea includerii în graficul de execuție a unor etape/ perioade ale proiectului, dar care au fost prezentate de ofertant în cadrul altor documente ale propunerii tehnice și care nu au un impact financiar, precum perioada de obținere a avizelor sau a aprobărilor pe diverse livrabile). În toate cazurile prezentate mai sus autoritatea/entitatea contractantă, în cadrul raportului aferent procedurii de evaluare, trebuie să facă dovada că a analizat respectivele abateri/omisiuni prin raportare Page 88 of 133

la prevederile art. 134 alin (9) din HG. 395/2016, respectiv art. 140 alin, (8) din H.G. 394/2016, înainte de a lua o decizie de acceptare/respingere a ofertei”. (15) Cu atât mai mult este abuzivă și deosebit de formalistă eliminarea din competiție a ofertei ................... pentru nemenționarea unor sub-activități în grafic, care fac parte oricum din activitățile menționate în grafic, atât timp cât menționarea acestor sub-activități în grafic nu a fost solicitată prin caietul de sarcini. (16) Practic, autoritatea contractantă a eliminat oferta contestatoarei din competiție nu pentru că ar fi depus un grafic greșit sau nerealist, ci pentru că nu ar fi respectat o formă care nici măcar nu a fost solicitată prin documentația de atribuire. Printr-un astfel de demers principiul proporționalității este grav înfrânt, autoritatea contractantă dând prioritate formei asupra fondului, fără ca măcar acea forma solicitată la acest moment să fi fost clar și transparent comunicată tuturor ofertanților prin documentația de atribuire. (17) Mai mult, însăși autoritatea contractantă subliniază obligația de a analiza conformitatea tuturor ofertelor prezentate cu respectarea principiului tratamentului egal. Or, așa cum contestatoarea a detaliat la para. (38) — (40) din contestație, inclusiv cu extrase din procesul-verbal de evaluare tehnică și cum rezultă și din studiul dosarului achiziției publice în fața C.N.S.C.: - niciunul dintre ceilalți trei ofertanți nu a evidențiat în graficul serviciilor de proiectare sub-activitățile din conținutul-cadru al proiectului tehnic conform HG nr. 907/2016; - autoritatea contractantă nu a cerut niciunuia dintre ceilalți ofertanți aceleași clarificări ca lui ..............., respectiv structura graficului conform elementelor componente din HG nr. 907/2016, ci a consemnat pur și simplu cerința minimă ca fiind îndeplinită; - ofertanții .............. și ............... au ofertat o durată de proiectare tot de 20 de zile ca și contestatoarea, ceea ce înseamnă că termenele de realizare a proiectului tehnic sunt similare întrucât sunt activități ce se succedă și nu se pot împărți altfel; - în propunerea tehnică de proiectare a ..............., la pagina 97, se regăsește un grafic în care sunt evidențiate activitățile de proiectare într-o manieră similară cu oferta contestatoarei, cu o împărțire ce nu cuprinde aspectele invocate de autoritatea contractantă ca fiind omise de ................, iar începând cu pagina 30 ofertantul exemplifică conținutul cadru al proiectului tehnic; așadar, această ofertă, considerată conformă de către autoritatea contractantă din perspectiva graficului de proiectare practic menționează și susține aceleași argumente pe care le-a adus și contestatoarea în răspunsul la clarificări, în speță că toate aceste activități reproșate de ..................... ca Page 89 of 133

fiind omise în graficul contestatoarei, sunt, în fapt, componente ale proiectului tehnic. (18) Tratamentul inechitabil aplicat ............... este mai mult decât evident. Principiul egalității de tratament impune ca oferta contestatoarei să fie declarată conformă si acceptabilă din perspectiva graficului privind serviciile de proiectare. 1.2. Răspunsul ................... la solicitarea de clarificări privind modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare este concludent si în concordanță cu prevederile documentației de atribuire (19) Prin punctul de vedere, autoritatea contractantă: - nu răspunde în concret criticilor din contestație și reia în esență o parte din consemnările sale din raportul procedurii și comunicarea rezultatului procedurii; și - adaugă un nou pretins motiv pentru care ar fi considerat neconcludent răspunsul ............... (i) Autoritatea Contractantă nu poate completa prin punctul de vedere motivele de respingere a ofertei .............. (20) ............... schimbă motivul pentru care susține că ar fi considerat neconcludent răspunsul contestatoarei atunci când afirmă că: (21) Pentru motivele arătate mai sus, această alegație nu poate fi primită de plano de Consiliu, apreciază contestatoarea, întrucât excede comunicării și actelor care au stat la baza emiterii acesteia (e.g. procesul- verbal nr. 43/10.01.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini (pag. 6-9 din fișierul „8. PV evaluare Tehnic comisie final.pdf, folder „2, Evaluarea ofertelor", subfolder „3.Tehnic"), raportul procedurii nr. 477/25.01.2024). Aceste documente nu se raportează la un astfel de motiv. Acest aspect este invocat pentru întâia dată prin punctul de vedere și este în contradicție cu actele de evaluare emise de autoritatea contractantă. (22) În orice caz, acesta este un aspect care putea cel mult face obiectul unei solicitări de clarificări, nefiind de natura a conduce la inadmisibilitatea ofertei contestatoarei. (23) Mai mult, este un motiv deopotrivă neîntemeiat, câtă vreme din extrasele REVISAL rezultă că acestea vizează acelaşi angajator - asociatul .............. (ii) respingerea ofertei ................ este netemeinică: (24) Astfel cum contestatoarea a arătat pe larg prin contestație, respingerea ofertei ................. este netemeinică, întrucât: Page 90 of 133

- documentele care vor fi prezentate pentru dovedirea accesului la personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare au fost lăsate la latitudinea ofertanților, aceștia fiind liberi să depună orice documente din care rezultă modalitatea de acces la personal; autoritatea contractantă nu a precizat la niciun moment la nivelul documentației de atribuire faptul că recomandările beneficiarilor nu ar putea reprezenta „în niciun caz modalitatea de acces la acești specialiști”, astfel cum afirmă prin punctul de vedere; de asemenea, CV-urile sunt tot declarații pe propria răspundere, având exact aceiași efect juridic ca o declarație de disponibilitate; - propunerea tehnică a ............. cuprinde informații și documente relevante și clare pentru modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare; dincolo de fișierul „Documente suport personal.servicii proiectare.pdf” la care se face referire prin Punctul de vedere, contestatoarea menționează că a depus și fișierul „Propunere tehnică de ............... — final.pdf”, în cadrul căruia se regăsește și modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare; refuzul autorității contractante de a analiza aceste informații și documente (indicate de altfel și prin răspunsul la clarificări) este de neînțeles, susține contestatoarea. - din informațiile și documentele prezentate de ............... în propunerea tehnică, nominalizate și prin contestație (e.g. CV-uri, extrase din proiecte tehnice, recomandări) reiese și este dovedită fără dubiu, consideră aceasta, modalitatea în care va fi asigurat accesul la personalul propus pentru realizarea serviciilor de proiectare (aceștia fiind angajați al asociatului ................); așadar, contrar susținerii autorității contractante, oferta ................... nu este o ofertă „neelaborată corespunzător documentației de atribuire"; din contră, autoritatea contractantă este cea care nesocotește prevederile propriei documentații de atribuire în etapa de evaluare a ofertelor; - răspunsul formulat de contestatoare este concludent, întrucât clarifică modalitatea de acces la personalul propus pentru serviciile de proiectare; - chiar și dacă documentele depuse prin propunerea tehnică referitoare la modalitatea de acces la personal nu ar fi fost pe placul autorității contractante, autoritatea contractantă avea obligația de a verifica incidența art. 134 alin. (7) - (9) și art. 135 din Normele metodologice și a constata cel mult incidența unor vicii de formă/abateri tehnice minore. (25) Contrar celor susținute de autoritatea contractantă, extrasele REVISAL depuse prin răspunsul la clarificări pot fi luate în considerare și nu ar avantaja în mod nejustificat oferta ................ întrucât acestea doar confirmă informații deja cuprinse în ....................... (26) De altfel, nu se poate reține că din propunerea tehnică a .............. ar lipsi „informații solicitate expres prin documentația de atribuire". Lipsește chiar situația premisă pentru incidenta afirmației Page 91 of 133

autorității contractante: nu există informații/documente solicitate „expres” prin documentația de atribuire, întrucât contractele de muncă și declarațiile de disponibilitate la care face referire autoritatea contractantă prin punctul de vedere sunt doar exemple pentru documentele ce ar putea fi prezentate de ofertanți, nefiind nicidecum o enumerare limitativă a acestor documente. (27) Confirmarea prin extrasele REVISAL a informațiilor deja declarate în propunerea tehnică cu privire la modalitatea de acces la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare are doar rol de clarificare sau de confirmare și nu este susceptibilă de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire sau de a conduce la încălcarea principiului tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, atestând doar o situație de fapt preexistentă. Contestatoarea nu a modificat prin răspunsul la clarificări personalul propus, ci doar a confirmat prin extrasul REVISAL informațiile deja existente în oferta cu privire la angajații propuși. (28) Reiterează contestatoarea faptul că, principiul tratamentului egal este necesar a fi aplicat împreună cu principiul proporționalității — mai ales în contextul unor oferte cu un volum important și cu o multitudine de elemente și documente, contrar abordării autorității contractante din această procedură. Căci în aceasta situație, autoritatea contractantă dă prioritate formei asupra fondului, sancționând NOMIS 2003 SRL pentru nedepunerea unui document nesolicitat clar și fără echivoc prin documentația de atribuire și care, de altfel, nu face decât să susțină informațiile deja existente în ofertă. (29) Mai mult, în mod paradoxal, autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal (insistent invocat) în evaluarea acestei cerințe. De exemplu, în cazul ofertei ..................... (e.g. fila 137, fila 148, fila 160, din propunerea tehnică pentru proiectare (fișierul „Propunere tehnică - proiectare - ............ folder „4. .............. subfolder „Tehnic"), au fost prezentate extrase REGES care nu dovedesc starea actuală a respectivilor angajați (activ/suspendat la data depunerii ofertei etc.) sau o corelare clară cu angajatorul. (30) Totodată, nu se pot identifica date clare din care să rezulte că acei angajați sunt activi și își derulează activitatea în cadrul societății respective și în prezent, capturile fiind și din anul 2022 (e.g. pag. 160 sau pag. 137) sau chiar nedatate. De altfel, în aceste capturi de ecran nu apare menționat vreun cod CAEN. Autoritatea contractantă nu a sesizat însă aceste aspecte în evaluarea ofertei ................. (31) La polul opus, oferta contestatoarei a fost respinsă, în pofida faptului că ................ a dovedit concret accesul la personalul nominalizat pentru serviciile de proiectare, prin prezentarea tabelului personalului (din care rezultă că este angajat), a celorlalte documente doveditoare (e.g. CV-uri, recomandări, extrase din proiectele tehnice) și doar le-a confirmat prin extrase REVISAL. Page 92 of 133

1.3. Răspunsul contestatoarei la solicitarea de clarificări privind abordarea pentru managementul activității subcontractanților este concludent (32) În privința acestui motiv de respingere a ofertei, prin Punctul de vedere, autoritatea contractantă reia în esență consemnările din comunicarea rezultatului procedurii, la care adaugă un nou pretins motiv pentru care ar fi considerat neconcludent răspunsul .................... atunci când afirmă că: (33) Pentru motivele arătate la secțiunea 1 de mai sus (aplicabile pentru identitate de rațiune), contestatoarea solicită Consiliului înlăturarea de la analiza prezentei spețe a acestui nou motiv adus de autoritatea contractantă în susținerea deciziei de respingere a ofertei ................... ulterior momentului adoptării deciziei și comunicării acesteia către contestatoare. Încă o dată, aceste completări demonstrează șubrezimea motivelor invocate de comisia de evaluare pentru eliminarea ofertei contestatoarei din competiție, subliniază aceasta. (34) Contrar susținerilor autorității contractante, răspunsul la clarificări (prin care s-a făcut referire la eroarea de tehnoredactare de la pag. 198 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare) nu reprezintă în niciun caz o recunoaștere a faptului că în ofertă nu s-ar fi prezentat abordarea pentru managementul activității subcontractanților. Astfel de afirmații înșelătoare sunt o dovada clară a lipsei argumentelor concrete față de criticile contestatoarei din contestație. (35) Din contră, subliniază contestatoarea, astfel cum a arătat pe larg atât prin răspunsul la clarificări, cât și prin contestație, existența unor subcontractanți și abordarea pentru managementul activității subcontractanților (solicitată prin formularul de propunere tehnică) reiese din coroborarea altor informații existente inițial în alte documente prezentate în ofertă: - DUAE-urile depuse pentru subcontractanții .....................- acestea cuprind identificarea lucrărilor realizate de subcontractanți; și - Acordurile de subcontractare și celelalte documente de calificare depuse pentru subcontractanții declarați .................... - în aceste documente se regăsește abordarea pentru managementul activității subcontractanților, precum și de informațiile precizate chiar de autoritatea contractantă prin solicitarea de clarificări și disponibile în declarația de participare publicată în SEAP. (36) Față de susținerile autorității contractante referitoare la conținutul acordurilor de subcontractare, contestatoarea face următoarele precizări. Page 93 of 133

(37) Acordurile de subcontractare au respectat formularul nr. 5 — acord de subcontractare publicat de autoritatea contractantă în SEAP. (38) Totodată, din coroborarea conținutului acordurilor de subcontractare cu celelalte informații din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare, rezultă inclusiv modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractanților și inclusiv a subcontractantului .................. Contestatoarea solicită să se aibă în vedere că secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: - prin art. 8 din acordul de subcontractare încheiat cu subcontractantul ................ se precizează că subcontractantul se angajează față de contractant cu aceleași obligații și responsabilități pe care subcontractantul le are față de autoritatea contractantă: - prin propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare (pag. 25, pag. 133 – 134, pag. 143, pag. 202, pag. 179, pag. 180 (86), pag. 181 (87)), se precizează inter alia modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților, fiind precizate aspecte precum: . . [...] [...] [...] [...] Page 94 of 133

[...] [...] [...] etc. Secțiune confidențială încheiată. (40) Comisia de evaluare are obligația să aibă în vedere informațiile relevante din oferta ............. și să le interpreteze în mod global. Această evaluare presupune o evaluare completă si coroborată a tuturor informațiilor prezentate de ofertant în ofertă și nu se rezumă la analiza exclusivă a unei erori de tehnoredactare din propunerea tehnică „Nu este cazul". Ca principiu de lucru al comisiei de evaluare, Consiliul a reținut că: „Consiliul apreciază că, pentru a nu fi considerată abuzivă, o eventuală Page 95 of 133

măsură de respingere a ofertelor ar fi trebuit să aibă ca fundamentare o evaluare temelnică șl detaliată din partea comisiei de evaluare. În acest sens, Consiliul va retine că în exercitarea atribuției sale exclusivă prevăzută la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016 privind „verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini", comisia de evaluare din cadrul autorității contractante nu poate să se rezume la simpla consemnare a răspunsurilor ofertanților la multitudinea de solicitări de clarificare cerute chiar de autoritatea contractantă, având în vedere că această activitate ar fi trebuit să constituie un proces laborios, constând în inventarierea tuturor informațiilor aflate în cadrul propunerilor tehnice astfel cum au fost indicate/lămurite prin clarificările ulterioare, pentru a identifica si cuantifica acele cerințe din caietul de sarcini despre care a dobândit certitudinea că nu sunt îndeplinite. Ori, dacă modalitatea de numerotare/opisare, nivelul de detaliere si modul în care cel doi contestatori au răspuns nu îi era suficient comisiei pentru a verifica propunerile tehnice ale contestatorilor; nu înseamnă că nu putea transmite o nouă solicitare, clară și explicită, în care să indice cum anume, în concret dorește întocmirea justificării pentru aceste cantități de materiale; raționament care se regăsește în Decizia civilă nr. 1926/2014 pronunțată fa 01.04.2014 de Curtea de Apel Craiova”. (41) În consecință, pentru a se reține o eventuală neîndeplinire a cerinței referitoare la abordarea pentru managementul activității subcontractanților, este necesar ca verificarea comisiei de evaluare să fie una într-adevăr riguroasă și completă, respectiv să se demonstreze că oferta (în ansamblul său) chiar nu ar cuprinde informațiile solicitate prin documentația de atribuire. (42) Dacă ar fi evaluat în mod complet și corespunzător oferta ............... (cu atât mai mult cu cât a avut acces atât la documentele de calificare — e.g. DUAE-uri, acorduri de subcontractare, cât și la propunerea tehnică în integralitate), contrar concluziei din punctul de vedere, autoritatea contractantă ar fi concluzionat că informațiile solicitate referitoare la managementul activităților subcontractanților se regăsesc în .................... (43) Abordarea autorității contractante a fost însă una formalistă, în opinia contestatoarei, deși acest pretins motiv de inadmisibilitate nici măcar nu influențează realizarea corespunzătoare a obiectivului. (44) În orice caz, astfel cum contestatoarea a arătat și prin contestație, o eventuală clarificare subsecventă ................ referitoare la: - coroborarea informațiilor deja regăsite în ofertă cu privire la abordarea pentru managementul activității subcontractanților; și - centralizarea acestora și într-o secțiune distinctă, ar avea doar rol de clarificare sau de confirmare și nu este susceptibilă de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire, atestând o situație de fapt preexistentă și dovedită la nivelul ofertei (formula de participare și managementul pentru activitatea Page 96 of 133

subcontractanților au fost stabilite încă de la momentul depunerii ofertelor). (45) Astfel, această nemulțumire a autorității contractante referitoare la modul în care a fost prezentată abordarea pentru managementul activității subcontractanților nu ar putea conduce Ia respingerea ofertei ..........., ci cel mult, la solicitarea unor clarificări subsecvente ............... prin care să fie solicitată prezentarea abordării pentru managementul activității subcontractanților și într-o secțiune distinctă. 1.4. .............. a răspuns concludent la solicitarea de clarificări privind „Măsuri aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată” și a confirmat respectarea cerinței din documentația de atribuire (46) Autoritatea contractantă susține neîntemeiat că Asocierea NOMIS ar fi făcut referire în răspuns la paragrafe în care se detaliază activitatea de asistență tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor. Astfel cum rezultă din răspunsul la clarificări și din contestație, respectivele paragrafe fac referire și la asistența tehnică pe perioada de garanție a lucrărilor. (47) Lipsa de fundament a alegației din punctul de vedere în sensul în care în propunerea tehnică s-ar regăsi răzleț cuvântul „garanție” rezultă și din următoarele aspecte: - informațiile referitoare la măsurile aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului, dacă va fi cazul, în perioada de garanție acordată sunt incluse în mai multe paragrafe din propunerea tehnică privind proiectarea depusă de contestatoare (e.g. pag. 4, 18, 117- 118); - este vorba despre o activitate obligatorie potrivit Legii nr. 10/1995, pentru care contestatoarea a prevăzut element de cost; - contestatoarea a menționat în întreaga propunere tehnică și inclusiv în grafic faptul că asistența tehnică este pe toata perioada de execuție a proiectului, deci inclusiv perioada de garanție a lucrărilor. (48) În mod paradoxal, în pofida susținerilor vehemente din punctul de vedere, cu încălcarea principiului egalității de tratament, autoritatea contractantă a considerat îndeplinită această cerință în privința celorlalți ofertanți care au inclus mențiuni mult mai vagi în propunerea tehnică, de tipul: - proiectantul va respecta legislația în vigoare (Asocierea TRANSMIR); - proiectantul va participa cu personal de specialitate pentru stabilirea soluțiilor adecvate în vederea eliminării eventualelor obiecțiuni (.................., pag. 128 din propunerea tehnică): Page 97 of 133

sau - prezentarea măsurilor privind urmărirea comportării în timp a .............. (49) Practic oferta ................. a fost exclusă din competiție pentru ca nu a inclus titlul „Măsuri aplicate de ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată” în dreptul unuia dintre paragrafele referite mai sus din oferta sa. Se pare ca existența mot-a-mot a acestui titlu este mai importantă pentru autoritatea contractantă decât evidențierea pe parcursul ofertei a măsurilor efective privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului în perioada de garanție acordată. Cert este ca ................nu a oferit nicio măsura privind asigurarea asistenți tehnice în plus față de cele menționate de contestatoare doar cu titlu de exemplu în răspunsul la clarificări (citate la paragraful (113) din contestație). Dimpotrivă chiar, măsurile descrise de contestatoare sunt și mai concrete, și mai elaborate. Din nou, pentru comisia de evaluare forma a prevalat asupra fondului, diminuând artificial competiția în cadrul procedurii de atribuire. (50) În aceste condiții, decizia de respingere a ................ este evident nelegală și neîntemeiată, disproporționată și inechitabilă, învederează aceasta. 2. NERESPECTAREA CERINȚELOR CU PRIVIRE LA VERIFICATORII ATESTAȚI (51) Autoritatea contractantă susține prin punctul de vedere că pentru etapa de proiectare nu ar fi necesară prezentarea de verificatori de proiecte care sunt atestați atât în domeniul A4, cât și în domeniul Af. (52) În opinia sa, lucrările din DALI se referă la lucrările de scurgerea apelor în zonele unde drumul prezinta taluz mare și nu asigurarea stabilității unui versant, sens în care s-ar verifica numai pentru cerințele A4, B2 și D, neexistând lucrări care să necesite verificarea la cerința Af. (53) Cu toate acestea, în capitolul 4 din caiet de sarcini — reguli privind proiectarea, secțiunea proiectul tehnic va respecta următorul cadru general autoritatea contractantă solicită expressis verbis: Page 98 of 133

(54) în mod evident, în etapa de proiectare se vor avea în vedere inclusiv rezultatele studiului geotehnic astfel cum rezultă atât din caietul de sarcini: cât si din DALI: (55) Astfel, la pag. 27 din studiul geotehnic se arata expres ca la proiectarea infrastructurii se vor respecta prevederile normativelor din domeniul geotehnic: Page 99 of 133

(56) Totodată, prin anexa nr. 9 si 10 la HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, se prevede expres ca documentațiile întocmite trebuie să conțină: „Anexa nr. 9 – Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare, precum şi conţinutul-cadru al proiectului de organizare a execuției lucrărilor 2.2.Structura 2.2.1.Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 şi va releva: - modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundaţiilor şi a construcțiilor învecinate, la care se alătură construcţiile proiectate. Anexa nr. 10 - PROIECT TEHNIC DE EXECUŢIE CAPITOLUL II: B. PĂRŢI DESENATE Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuție pe baza cărora se elaborează părțile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informațiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din: 1.Planşe generale Sunt planșe de ansamblu şi cuprind: [...] d) planșele de amplasare a forajelor şi profilurilor geotehnice, cu înscrierea condiţiilor şi a recomandărilor privind lucrările de fundare”; (57) La întocmirea detaliilor de execuție pentru lucrările de consolidare, mai ales a acestor planșe, se vor avea în vedere informațiile din studiul geotehnic. Aceste planșe trebuie supuse verificării Af, reprezentând în mod evident proiectare geotehnică. (58) Autoritatea contractantă se afla, totodată, într-o gravă eroare când se raportează la Normativul NP 074 din anul 2022. Studiul geotehnic stabilește fără echivoc faptul că pentru acest proiect se aplica Normativul NP 112 din anul 2014. (59) Prevederile Normativului NP 074/2022 nu sunt relevante față de faptul că, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 27/10,01.2023:„Prezentul ordin nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiții: a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului ordin; b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentat] de avizare a lucrărilor de intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până Ia data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost recepționate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare; c) ale căror proiecte tehnice sunt elaborate în baza studiilor de fezabilitate/documentațiilor de avizare a lucrărilor de Page 100 of 133

intervenții menționate la lit. b); d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare; e) pentru care a fost aprobată finanțarea”. (60) Studiul geotehnic publicat în documentația de atribuire a fost întocmit așadar în baza Normativului din 2014 și instituie obligația respectării acestui normativ. (61) Argumentul autorității contractante în sensul că nu s-ar susține necesitatea verificării la cerința Af întrucât contestatoarea (i) nu ar fi declarat că se vor întocmi documentații și studii geotehnice necesare a se supune verificării Af și că (ii) nu ar fi declarat personalul de specialitate proiectant (geolog și/sau inginer geotehnician) necesar efectuării acestor studii geotehnice/proiect geotehnic/raport de monitorizare geotehnică, în lista de personal de specialitate declarați nu poate fi primit. (i) documentațiile și studiile geotehnice necesar a fi supuse verificării Af (62) În primul rând, prin propunerea tehnică, contestatoarea a declarat (e.g. pag. 14, 17, 18, 50, etc): Secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: [...] [...] [...] Secțiune confidențială încheiată. (63) Prin urmare, activitățile de întocmire a documentațiilor necesare au fost avute în vedere. Page 101 of 133

(ii) personalul de specialitate proiectant (geolog și/sau inginer geotehnician)

(64) În al doilea rând, în ceea ce privește personalul disponibil, contestatoarea a precizat prin propunerea tehnică (e.g. 37) că: Secțiunea de mai jos conține date și informații confidențiale: Secțiune confidențială încheiată. (65) Faptul că argumentul autorității contractante nu poate fi primit și că aceste elemente nu au legătură între ele întrucât documentația a impus cerințe diferite rezultă și din actele de evaluare. Astfel, autoritatea contractantă a verificat domeniile de autorizare pentru verificatorii de proiecte (de exemplu pentru ofertantul declarat câștigător): (pag. 30 din fișierul denumit 2. PV evaluare Tehnic comisie 1.pdf) dar nu și pentru inginerii proiectanți: (pag. 30 din fișierul denumit 2 PV evaluare Tehnic comisie 1.pdf) Page 102 of 133

(66) Activitatea de verificare a fost necesar a fi subcontractată întrucât legislația în vigoare nu permite ca verificarea proiectelor să fie efectuată de persoanele care le-au întocmit. (67) Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 stabilește că verificarea unui proiect trebuie efectuată de către un specialist verificator de proiect atestat, altul decât specialistul elaborator al proiectului:„(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii şi specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică”. (68) În același sens este și art. 8 din Regulament, potrivit căruia verificatorul de proiecte: „nu poate verifica, semna şi ștampila proiectul/proiectele întocmite de el, proiectul/proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectul/proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică”; (69) În concluzie, astfel cum reiese și din studiul geotehnic publicat în SEAP este necesară verificarea documentației geotehnice (și nu doar a studiului geotehnic) la cerința Af: (70) Inclusiv studiul geotehnic a fost, astfel, verificat de ing. Zaharia Constantin, verificator tehnic atestat Af: (71) Contrar celor concluzionate de autoritatea contractantă, argumentele contestatoarei au suport tehnic întrucât Studiul geotehnic prevede expressis verbis necesitatea verificării întregii documentații geotehnice la cerința Af, sens în care se impune respingerea celorlalte 3 oferte. (72) Pe cale de consecință, necesitatea verificării tehnice de calitate a modului de respectare a studiului geotehnic și a planșelor geotehnice din DTAC, a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție de către un verificator Af rezultă atât din prevederile exprese ale studiului geotehnic, cât și din toate prevederile fisei de date a achiziției și caietului de sarcini, citate deja la paragrafele (124)-(128) din contestație. (73) Or, verificarea proiectelor poate fi efectuata doar de entități autorizate în mod corespunzător pe subdomeniul vizat, astfel cum arată și prin Contestație (para. 133 – 135). Această obligație este susținută atât de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, cât și de art. 6 alin. (1) din Regulament din 1995 privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor şi a construcțiilor, precum şi verificarea calității lucrărilor executate aprobat prin HG nr. 925/1995. (74) În caz contrar, art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție neverificate în Page 103 of 133

condițiile legii. Prin urmare, proiectul tehnic neverificat Af nu va putea fi utilizat pentru obținerea autorizației de construire. (75) Conform art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 50/1991, constituie contravenție emiterea de autorizații de construire în baza unor documentații care nu sunt verificate potrivit legii. (76) Prin urmare, neverificarea corespunzătoare a documentației întocmite pentru obținerea autorizației de construire, inclusiv de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af, poate produce consecințe grave pentru obiectivul de investiții ............ de la neobținerea/amânarea obținerii autorizaților necesare, până la proiectarea necorespunzătoare a lucrărilor de sprijinire a masivelor de pământ. (77) În acest sens, studiul geotehnic relevă riscurile ridicate ale zonei Șuletea, de la riscul ridicat seismic, pana la alunecările de teren, care pot afecta populația și pot produce pagube și victime umane, astfel cum rezultă și din studiul geotehnic: (78) De exemplu, lipsa unei verificări corespunzătoare la cerința Af generează riscuri de avarie a lucrării. Astfel, un verificator Af poate spune dacă detaliul de consolidare cu rigola ranforsată este suficient sau poate dispune alte investigații în determinarea unei alte soluții de consolidare. Dacă în zona de consolidare nu sunt suficiente rigolele ranforsate și din proiectare rezultă că ar trebui un zid de sprijin și, cu toate acestea, un astfel de zid nu se realizează, peste un timp acele rigole ranforsate sunt împinse de masivul de pământ si se vor produce avarii. (79) În practică, asigurătorii refuza acoperirea pagubelor în cazul neverificării la toate cerințele necesare a proiectului tehnic, cum ar fi în cazul de față cerința Af. 3. INADMISIBILITATEA OFERTEI DEPUSE DE ASOCIEREA VIACONS (PROPUNEREA FINANCIARĂ). (80) Autoritatea contractantă tratează superficial aspectele de neconformitate privind oferta financiară a .......... (împreună cu oferta ............ Deși pretinde că a fost vorba doar de operații de înmulțire, autoritatea contractantă a solicitat redepunerea în integralitate a propunerii financiare: Page 104 of 133

(81) Este, astfel, cel puțin interesant modul în care pentru contestatoarea nici măcar nu a analizat incidența prevederilor art. 134 alin. (7)-(10) și art. 135 din Normele metodologice, dar ofertantului declarat câștigător îi permite aproape redepunerea întregii documentații din propunerea financiară. 4. ÎNCĂLCAREA PRINCIPIILOR ÎN MATERIA ACHIZIȚIILOR PUBLICE (82) Autoritatea contractantă nu răspunde tuturor criticilor din contestație referitoare la încălcarea principiilor în materia achizițiilor publice și restricționarea concurenței (acestea fiind tratate doar din perspectiva capătului de cerere subsidiar privind anularea procedurii de atribuire). În punctul de vedere (pct. 7) sunt formulate argumente doar referitoare la încălcarea principiului asumării răspunderii prin modalitatea în care comisia de evaluare a preluat concluziile expertului cooptat. (83) În primul rând, autoritatea contractantă încalcă art. 18 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Punctul de vedere ar fi trebuit formulat față de toate criticile din Contestație, fiind actul procesual echivalent întâmpinării din procesul civil, prin care autoritatea contractantă își expune apărările. (84) În al doilea rând, apărările ................ față de încălcarea principiului asumării răspunderii reprezintă simple aserțiuni de ordin teoretic. Autoritatea contractantă arată „ce presupune” acest principiu, fără a demonstra însă în concret respectarea acestuia în procedura de atribuire. (85) Astfel cum a arătat pe larg prin contestație, modul în care comisia de evaluare a preluat ca atare concluziile expertului cooptat încalcă principiul asumării răspunderii tocmai pentru că „răspunderea aparține exclusiv comisiei de evaluare și factorilor decizionali din Autoritatea contractantă, indiferent de opiniile exprimate de recomandările expertului cooptat”, așa cum se afirmă în punctul de vedere. Or, în actele de evaluare nu se consemnează o analiză proprie, independentă, a ofertelor de către comisia de evaluare. 5. RESTRICȚIONAREA ACCESULUI LA DOSARUL ACHIZIȚIEI PUBLICE (86) Prin punctul de vedere, autoritatea contractantă recunoaște că nu a răspuns în termenul legal adresei de revenire la cererea de acces la dosarul achiziției publice, însă justifică acest aspect prin faptul că adresa de revenire ar fi fost transmisă de pe o altă adresă decât cea oficială declarată în adresa din 26.01.2024: Page 105 of 133

(87) Această justificare nu poate fi reținută Consiliu însă, întrucât: - nu prezintă relevanță adresa de e-mail de la care au fost transmise cererile de acces (sau dacă aceasta este diferită de adresele de e-mail la care s-a solicitat transmiterea documentelor din dosarul achiziției publice), câtă vreme respectivele cereri au fost efectiv transmise și recepționate de autoritatea contractantă (Anexa nr. 1); - atât cererea de acces la dosarul achiziției publice nr. 4246/26.01.2024, cât și adresa de revenire nr. 4250/30.01.2024 au fost transmise de pe aceeași adresă de e- mail (i.e. belgin.boras@vasslawyers.eu); ne întrebăm de ce autoritatea contractantă a răspuns în termenul legal primei cereri de acces (înțelegând, așadar, că acesta este un mail care trebuie deschis din „tot felul de e-mail-uri” primite), însă nu și adresei de revenire (la care recunoaște că a răspuns abia după contactarea telefonică de către contestatoare); - imediat după transmiterea adresei de revenire nr. 4250/30.01.2024 (transmisă la data de 30.01.2024, ora 13:32), autoritatea contractantă a transmis la data de 30.01.2024, ora 13:36 următorul răspuns, prin care a reanexat Răspunsul nr. 543/29.01.2024: este evident că autoritatea contractantă a deschis e-mail-ul prin care a fost transmisă adresa de revenire la scurt timp după trimiterea acesteia, fără a formula însă vreun răspuns la solicitarea contestatoarei. (88) Nici susținerea autorității contractante referitoare la restricționarea accesului la ofertele ............ și ................ nu poate fi validată. Astfel cum a arătat și prin contestație, față de Cauza CJUE C- 54/21, autoritatea contractantă avea obligația de a comunica contestatoarei toate documentele și informațiile din oferte/răspunsurile la clarificări transmise de ofertanți care nu au fost declarate și dovedite drept confidențiale, precum și, dacă ar fi fost cazul, într-o forma neutră, conținutul esențial al informațiilor declarate și dovedite drept confidențiale Page 106 of 133

și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei autorității contractante și ale ofertelor reținute drept admisibile. (89) În orice caz, indiferent de documentele din dosar la care autoritatea contractantă a acordat acces, Consiliul are obligația de a analiza fiecare critică în parte din contestație, astfel cum s-a reținut și în jurisprudența anterioară a C.N.S.C. (Decizia C.N.S.C. publicată în BO2022_1291). 6. ANULAREA PROCEDURII DE ATRIBUIRE (90) În primul rând, astfel cum a arătat și prin contestație și prin secțiunea 3 de mai sus, ..................... este inadmisibilă, astfel încât autoritatea contractantă avea obligația de a respinge această ofertă, nicidecum de a o declara câștigătoare a procedurii de atribuire. În ipoteza în care nu s-ar admite capătul de cerere principal din contestație cu privire la reevaluarea ......................., nu ar mai exista oferte admisibile în cadrul procedurii, fiind incident art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. (91) În al doilea rând, contrar susținerilor din punctul de vedere: - încălcarea principiului tratamentului egal este flagrantă (e.g. sub aspectul graficului de prestare a serviciilor de proiectare sau a măsurilor privind asigurarea asistenței tehnice pe perioada de garanție a lucrărilor); tratamentul echitabil impune fie declararea ofertei contestatoarei drept admisibilă, fie respingerea și a celorlalte oferte din procedură; de altfel, deși afirmă respectarea acestui principiu, ................... nu explică concret maniera în care acesta a fost aplicat prin raportare la consemnările din procesul-verbal de evaluare tehnică în privința celorlalte oferta aflate într-o situație similară cu a contestatoarei, dar care au beneficiat de tratament preferențial; - Autoritatea contractantă a încălcat principiul proporționalității; Răspunsul la clarificări ................... este concludent, complet și confirmă asumarea respectării tuturor cerințelor documentației, astfel încât nu este aplicabilă sancțiunea prevăzută de art. 135 alin. (5) din Normele metodologice; - Autoritatea contractantă a încălcat principiul transparenței; principiul transparenței nu presupune doar publicarea documentației de atribuire în SEAP, ci și aplicarea cerințelor documentației în mod transparent tuturor ofertanților, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta procedură; - Autoritatea contractantă a încălcat principiul asumării răspunderii atât prin respingerea nelegală a ofertei ............. și declararea drept admisibilă și câștigătoare a unei oferte inadmisibile (i.e. oferta .............. cât și prin modul în care comisia de evaluare a preluat concluziile expertului cooptat; - evaluarea ofertelor nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu, ci prin aplicarea unui dublu standard, Page 107 of 133

incompatibil cu specificul de transparență și egalitate de tratament al oricărei proceduri de atribuire; astfel cum a arătat și prin prezentul răspuns, au existat și alte situații în care oferta ................. a fost tratată defavorabil, fiind respinsă, față de ceilalți ofertanți aflați în situații similare, în privința cărora aceleași cerințe au fost considerate ca îndeplinite. (92) În al treilea rând, contestatoarea a arătat deja incidența prevederilor art. 135 din Normele metodologice și faptul că eventuala corecție a acestor vicii de formă/abateri tehnice minore nu ar produce niciun avantaj incorect ofertei ............... în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire, astfel încât aceste argumente nu vor fi reluate. Din contră, oferta contestatoarei a fost cea dezavantajată față de oferta declarată câștigătoare (a ................), prin modul excesiv de formalist și nelegal în care a fost evaluată. (93) Faptul că aspecte de principiu, exemple de situații similare și concluziile din contestație au fost fundamentate pe practica în materie nu poate fi omis de Consiliu, mai ales că, în vederea respectării principiului securității juridice, dezideratul este ca practica judiciară să fie un instrument care servește predictibilității actului de justiție. În acest sens sunt și prevederile art. 63 alin. (6) și art. 65 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. (94) Nu în ultimul rând, pe lângă faptul că citează prevederi legale neactualizate la pag. 13-14 din punctul de vedere, comisia de evaluare nici nu a ținut cont de aceste prevederi: - art. 123 alin. (1) și art. 133 alin. (2) din Normele metodologice – oferta ............... a fost elaborată în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, iar propunerea tehnică corespunde cerințelor minime prevăzute în Caietul de sarcini; - art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice – dacă Autoritatea Contractantă ar fi verificat în mod complet și corespunzător oferta ..................., ar fi concluzionat că aceasta este conformă cu cerințele Caietului de sarcini; - art. 135 alin. (3) din Normele metodologice și art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 – clarificările prezentate de Asocierea NOMIS au doar rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire; oferta ............. a fost elaborată conform documentației de atribuie, nefiind necesară „transformarea” acesteia într-o ofertă admisibilă; mai mult, și ceilalți ofertanți din procedura de atribuire se află în situații similare, acestora nefiindu-le adresate nici măcar solicitări de clarificări. (95) În plus, refuzul său de a primi clarificarea/confirmarea aspectelor din ofertă de către contestatoarea prin raportare la Page 108 of 133

o pretinsă respectare a principiilor nesocotește tocmai îndrumarea ANAP citată și mai sus. (96) Se ridică astfel legitim două întrebări: - prin îndreptarea viciilor de formă/abaterilor tehnice din oferta contestatoarei s-a depus la vreun moment o altă ofertă. Răspunsul este simplu-nu, toate elementele care au fost îndreptate aveau un corespondent în oferta inițială într-o manieră sau alta; - prin redepunerea a aproape întregii oferte financiare, respectiv : de către .............a depus o altă ofertă. Răspunsul nu poate fi decât da, mai ales dacă ar fi privit prin lentila evaluării aplicate ofertei contestatoarei. Pentru toate considerentele expuse atât prin contestație, cât și prin prezentul document, contestatoarea solicită să se dispună în sensul admiterii contestației formulate de ....................... Prin adresa nr. 6540/266/C5/01.02.2023, Consiliul, în temeiul art. 611 din Legea nr. 101/2016, a solicitat contestatoarei .............., ca, în termen de cinci zile de la data sesizării CNSC, sub sancțiunea respingerii contestației, să transmită recipisa de consemnare a cauțiunii în original.

Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ..................., a transmis recipisa de consemnare nr. 209912184/1, eliberată de CEC BANK - Sucursala Vaslui, la data de 30.01.2024, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 88.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 266/2023. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ................. a transmis recipisa de consemnare nr. 209901893/1, eliberată de CEC BANK – Unitatea Bârlad, la data de 26.01.2024, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 88.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 281/2023. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă ................ a inițiat o procedură de licitație simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect .................. Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, iar valoarea estimată a contractului este de 14.874.570,44 lei fără TVA. Ca urmare a comunicării rezultatului procedurii prin care oferte lor au fost considerate inacceptabile și neconforme, au formulat Page 109 of 133

prezentele ............ în calitate de lider al ............în calitate de lider al ............. ambele asocieri criticând atât respingerea ofertelor proprii, dar și oferta câștigătoare depusă de ............... În plus, contestatoarea ....................... Consiliul se va limita doar la analiza ofertelor încă implicate în procedură, respectiv ofertele celor două contestatoare și oferta câștigătoare, față de .......... contestația depusă de ............... fiind lipsită de interes. Pe fondul primei contestații, Consiliul reține că ............... invocă formalismul excesiv al autorității contractante în etapa de evaluare a ofertelor, respectiv că a eliminat-o din procedură pentru lipsa unor informații concentrate într-un centralizator al furnizorilor, în condițiile în care toate informațiile se regăseau în ofertă, în alte documente. Autoritatea contractantă susține că documentele la care face trimitere contestatoarea sunt documente de calitate, și nu țin locul formularului solicitat. Mai arată că unul dintre documente se referă la un anumit producător, în condițiile în care furnizorul este un alt operator, după cum explică însăși contestatoarea prin răspunsul la clarificări. Astfel, în comunicarea rezultatului procedurii nr. 473/25.01.2024, autoritatea contractantă a motivat respingerea ofertei ................ considerând că prin răspunsul la solicitarea de clarificări ceasta ar fi „completat propunerea tehnică cu informații noi, neprezentate în cadrul propunerii tehnice depuse” arătând că „răspunsul transmis nu este concludent, iar în același timp modifică conținutul propunerii tehnice prezentate”. Contestatoarea consideră că autoritatea contractantă trebuia să aplice prevederile art. 134 alin. (7) lit. b) și alin. (8), coroborate cu prevederile art. 135 alin. (3), din HG nr. 395/2016, în condițiile în care informațiile centralizate și prezentate succint în răspunsul său nr. 126/28.12.2023 nu modifică propunerea tehnică, ci doar clarifică și agregă informații deja cuprinse (și dovedite) în propunerea tehnică a Asocierii contestatoare. Astfel, la întrebarea ,,Unde în propunerea tehnică ați prezentat centralizator furnizori, locația exactă de furnizarea și distanțele de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate............... a răspuns cu adresa nr. 126/28.12.2023, precizând următoarele: „Având în vedere prevederile HG nr. 395/2016 art. 135 alin. (3): - În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, facem precizarea că de la pagina 703 la pagina 711, au fost depuse următoarele documente: -Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică 2008- CPR-1005 – ............ – Furnizor mixturi asfaltice; Page 110 of 133

-Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică 773 P/29.10.2020 (facem mențiunea că acest certificat a fost reînnoit) – ............ – furnizor beton de ciment; -Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2174- CPR-979 – ............... – Furnizor mixtură tip MAS 16; -Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2293- CPR-0661 – .............. – furnizor Emulsie cationică – se va aprovizionat de ................; -Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 2204- CPR-0742 – .............. – Furnizor agregate de balastieră; -Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică nr 1833- CPR-0017E – ................ – Furnizor agregate de carieră; Având în vedere existența în ofertă a certificatelor mai sus menționate, facem următoarele precizări privind transporturile: -În listele provizorii întocmite, pentru balast s-a utilizat distanța de 100 km, având în vedere ruta ................. depunem captura de ecran cu ruta utilizată; -În listele provizorii întocmite, pentru piatră spartă s-a utilizat distanța de 140 km, având în vedere ruta Luncavița, jud. Tulcea – comuna Șuletea, jud. Vaslui – depunem captura de ecran cu ruta utilizată; -În listele provizorii întocmite, atât pentru betonul de ciment, cât și pentru mixturile asfaltice (cu excepția MAS 16 – distanța de transport fiind 95 km, furnizorul fiind .......... cu sediul în ................) s-a utilizat distanța de 50 km, aceste materiale având ca loc de proveniență loc. ........... - depunem captura de ecran cu ruta utilizată; -Facem precizarea că pentru furnizorul de emulsie, distanța cotată a fost de 50 de km, întrucât aceasta va fi aprovizionată de SC ................ ulterior, odată cu punerea în operă a mixturii, realizându-se și amorsarea corespunzătoare a stratului suport.” Ambele părți invocă fișa de date a achiziției, paragraful IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, reguli obligatorii la întocmirea propunerii tehnice, după cum urmează: „6.Toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini și documentația de atribuire sunt obligatoriu a fi prezentate în propunerea tehnică încărcată în SEAP, sub sancțiunea excluderii. Nu se vor solicita și nu se vor accepta completări ulterioare a propunerilor tehnice, indiferent de natura acestora. 7. Solicitările de clarificări vor viza doar confirmarea sau explicarea unor informații prezentate în ofertă, și nu prezentarea/completarea celor care lipsesc din ofertă. Ofertele incomplete vor fi respinse”. În fapt, prevederea fișei de date nu face decât să preia informațiile de la art. 134 și 135 din Normele metodologice, respectiv: -Art. 134 (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte (...) Page 111 of 133

(4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. (5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă, în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. (8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte’’. - Art. 135. - (1) În condiţiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia. (2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire’’. Alin. (1) prevede că autoritatea contractantă/comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă, dar practica este la unison în sensul că dreptul respectiv este interpretat ca inexistența interdicției, și nu ca fiind la libera apreciere a acesteia, deoarece dispozițiile legale în materia achizițiilor publice se interpretează prin prisma principiilor ce guvernează achizițiile publice, inclusiv promovarea concurenței. Page 112 of 133

Deci, nu există niciun motiv a interpreta că fișa de date derogă de la dispozițiile legale, și nici nu ar fi posibil ca autoritatea contractantă să stabilească în documentația de atribuire prevederi derogatorii de la acestea. Deci, prevederile documentației de atribuire vor fi interpretate prin prisma dispozițiilor legale citate mai sus. În acest sens, faptul că operatorul nu a prezentat un centralizator privind furnizorii, dar în propunerea tehnică se regăsesc informații despre acești furnizori, oferta nu poate fi respinsă ca neconformă, de plano, ci autoritatea trebuie să verifice acest răspuns prin coroborarea cu documentele din ofertă. Așa cum s-a arătat, art. 135 alin. (3) din HG 395/2016 stabilește că viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire. După cum se poate observa, în cadrul Propunerii Tehnice prezentate de contestatoare, se regăsesc informații referitoare la furnizorii principalelor materiale și distanțele de transport, dar dintr-o omisiune, nu au fost precizate în mod expres în formularul prezentat în documentația tehnică. Această omisiune poate fi încadrată în categoria viciilor de formă, dat fiind că există în mod cert informații în ofertă, prin răspuns confirmându-se respectivele informații, fără a aduce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedură. Prin urmare, Consiliul va admite critica formulată de contestatoare și va dispune reevaluarea ofertei contestatoarei. Consiliul are în vedere și faptul că neconformitatea unei oferte nu se stabilește pe elemente formale, ci efectiv prin raportare la specificațiile tehnice. Forma de prezentare a ofertei nu a fost niciodată privită ca un motiv de respingere a propunerii tehnice, dacă informațiile s-au regăsit în conținutul său. Este adevărat că ofertanții ar trebui să fie atenți și la modul de prezentare al ofertei, deoarece o ofertă dezorganizată este expusă riscului respingerii, iar acest lucru determină depunerea unei contestații care îngreunează derularea procedurii. Totodată, avantajarea unui operator nu poate fi luată în considerare, deoarece aplicarea unor dispoziții legale nu poate echivala cu o avantajare ilegitimă. Având în vedere cele constatate, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de ................ în contradictoriu cu .............. și va dispune reevaluarea acestei oferte. În ceea ce privește contestația formulată de NOMIS 2003 SRL, în calitate de lider al .................. Consiliul reține că această societate critică respingerea ofertei sale, dar și oferta câștigătoare și celelalte oferte depuse în procedură, Consiliul reținând mai sus că va analiza doar ofertele încă implicate. Page 113 of 133

După depunerea contestației de .............., a depus cerere de intervenție ..............., solicitând respingerea criticilor ..................cu privire la oferta sa. Contestatoarea invocă inadmisibilitatea demersului intervenientei, față de lipsa de interes a ................ Consiliul reține că ................... are calitatea de contestator în prezenta cauză, deci are interes ca autoritatea contractantă să nu identifice alte motive de respingere a ofertei sale. Prin urmare, având în vedere ................, în calitate de ofertantă, are șanse ca în reevaluare, să devină operator câștigător, prin urmare, are interes să stea în cauză, motiv pentru care, în temeiul art. 63 din codul de procedură civilă, o va admite în principiu ca cerere de intervenție accesorie. În ceea ce privește menționarea de către contestatoare a unor părți confidențiale din propunerea tehnică, citate în contestație, Consiliul nu a identificat vreo justificare din care să rezulte că respectivele pasaje ar avea acest caracter. Astfel, pasajele citate sau informații în rezumat despre acestea sunt preluate de autoritatea contractantă în procesele verbale și în Raportul procedurii, aceste părți fiind menționate în contestație ca neavând caracter confidențial. Ori nu există nicio justificare a considera că aceeași informație din documentul întocmit de autoritatea contractantă nu este confidențială, în schimb, informația sursă, oferta contestatoarei, este confidențială strict pe același aspect. Nu în ultimul rând, contestatoarea susține că toate celelalte oferte ar fi publice, că operatorii nu și-au dovedit dreptul de proprietate intelectuală, dar Consiliul reține că nici în oferta sa nu sunt dovezi ale caracterului confidențial. În contestația depusă, .............. formulează o serie de critici generale, prima dintre ele referindu-se la caracterul inform al adresei de comunicare a rezultatului procedurii, arătând că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, deoarece nu indică vreun temei legal sau vreun motiv concret în legătură cu așa-zisa neconformitate și nu precizează care anume cerință din caietul de sarcini nu ar fi „satisfăcută în mod corespunzător”. Consiliul va respinge ca nefondată critica, deoarece în adresa de comunicare există motivare, iar caracterul său fondat sau nefondat va fi analizat în cele de urmează. Trimiterea procedurii la autoritate doar pe aspecte formale nu concordă cu spiritul și litera legislației achizițiilor publice, astfel că simpla admitere a unei astfel de cereri, fără a verifica motivele identificate de autoritate, nu ar face altceva decât să întârzie procedura de atribuire. Pe de altă parte, consiliul reține că societatea contestatoare a criticat pe fond și detaliat motivele de respingere a ofertei sale, deci înseamnă că le-a înțeles pe deplin. Aceeași concluzie o reține Consiliul și în ceea ce privește motivarea din raportul procedurii. Cu privire la motivarea din comunicare despre care contestatoarea susține că ar fi diferită de cea regăsită în Procesul-verbal nr. 143/10.01.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, Consiliul reține că în esență, se regăsesc Page 114 of 133

aceleași motive, exprimările fiind puțin diferite, neexistând în legislație vreo prevedere din care să rezulte obligația de identitate, în comunicare, de regulă, răspunsurile fiind mai detaliate. În ceea ce privește respingerea propriei oferte, Consiliul reține că autoritatea contractantă a menționat 5 motive de respingere, care vor fi analizate pe rând. În ceea ce privește primul motiv de respingere, autoritatea contractantă menționează că ofertanta contestatoare nu a prevăzut în graficul de prestare a activităților de proiectare anumite subactivități. Consiliul reține că în adresa de solicitare de clarificări, autoritatea contractantă a solicitat următoarele: În răspunsul său, contestatoarea a menționat următoarele: - în cadrul propunerii tehnice s-a depus graficul de prestare servicii și s-a detaliat în mod clar activitatea de elaborare proiect tehnic, din care fac parte, așa cum este bine-cunoscut și precizat în propunerea tehnică (pag. 48-52 din propunerea tehnică de proiectare) și sub-activitățile detaliate în solicitarea de clarificări (Memoriu tehnic general, memoriu tehnic pe specialități, breviare de calcul, grafic general de elaborare a investiției publice, părți desenate); - activitatea de elaborarea proiectului tehnic are ca sub-activități - elaborare caiete de sarcini pe specialități ce cuprinde și memoriile tehnice pe specialități și memoriul tehnic general, fiind documente complementare, sub-activitatea de elaborare detalii de execuție cuprinde atât graficul general de realizare a investiției cât și părțile desenate; astfel se poate observa clar că toate activitățile și sub-activitățile necesare a se realiza în vederea întocmirii unui proiect tehnic complet au fost prevăzute în graficul de execuție prezentat și nu există vreun dubiu că au fost tratate corespunzător; -conținutul cadrul al unui proiect tehnic este compus din aceste elemente ceea ce înseamnă că îndeplinirea activității de elaborare proiect tehnic presupune exact elaborarea documentațiilor menționate care compun proiectul tehnic (deci inclusiv cele specificate de autoritatea contractantă în solicitarea de clarificări), altfel nu s-ar putea îndeplini activitatea de elaborare proiect tehnic; -Graficul de prestare servicii a fost întocmit în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, care lasă libertate ofertanților în ceea ce privește stabilirea activităților și sub-activităților pe care le evidențiază în grafic; Page 115 of 133

-mai mult, în partea narativă a propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare, contestatoarea a detaliat pentru fiecare activitate și sub- activitate modul de realizare, prin detalierea operațiunilor pe fiecare fază de proiectare: Consiliul are în vedere că ,,Termenul de predare a documentațiilor tehnice necesare începerii execuției lucrărilor’’ este factor de evaluare ]n cadrul componente tehnice, cu 20 % din punctaj. Astfel, stabilirea unui grafic de doar 6 zile pentru elaborarea proiectului tehnic, fără a detalia în mod clar fiecare activitate și subactivitate, reprezintă un motiv pertinent de respingere a ofertei. Chiar dacă documentația de atribuire nu ar cuprinde etapele și subetapele proiectării, documentația se adresează specialiștilor, care se presupune că au cunoștință despre acestea. Nu este vorba de cerințe de calificare, pentru care dispozițiile legale în materia achizițiilor, practica europeană și națională stabilesc expres că nu pot fi extinse la cerințe prevăzute în legi speciale, ci este vorba de stabilirea ordinii de realizare a activităților și subactivităților într-un contract de proiectare și execuție, în care ofertanților le revine obligația identificării activităților și subactivităților conform normelor aplicabile. În sistemul public din România, Hotărârea Guvernului nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice stabilește aceste etape, ori ofertantul cunoaște acest lucru, iar potrivit documentației de atribuire, respectiv Caietul de sarcini, pag. 8, se menționeză că elaborarea întregului proiect și a documentației tehnice se va realiza având în vedere conținutul cadru stabilit prin HG nr. 907/2016. Prin urmare, informația a fost clară și transparentă. De asemenea, la pag. 10-14 sunt descrise întocmai activitățile de proiectare, la pct. A.2.1. regăsindu-se Descrierea lucrărilor, echivalentul memoriului tehnic general, la A.2.2-Memorii tehnice pentru toate specialitățile, la A.3 caiete de sarcini, iar la A3.3, ca subactivitate a caietelor de sarcini, se face referire la lit. a) la breviarele de calcul. La A.5 se face referire la Graficul general de realizare a investiției, iar la A6, la părțile desemate. Prin urmare, este complet neadevărată susținerea contestatoarei conform căreia Graficul de prestare servicii a fost întocmit în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, care lasă libertate ofertanților în ceea ce privește stabilirea activităților și sub- Page 116 of 133

activităților pe care le evidențiază în grafic, din moment ce documentația precizează clar aceste activități și subactivități, reținerea acestui motiv de respingere a ofertei contestatoarei fiind corectă. Nu în ultimul rând, așa cum s-a arătat, ,,Termenul de predare a documentațiilor tehnice necesare începerii execuției lucrărilor’’ este factor de evaluare în cadrul componentei tehnice, cu 20 % din punctaj. Ori în condițiile în care la întrebarea autorității contractante referitoare la lipsa acelor activități a menționat cele rezumate mai sus, este evident că răspunsul este neconcludent. Consiliul reține că în formularul de propunere tehnică, referitor la ,,Grafic general de prestare a serviciilor de proiectare și programul de lucru implementat’’, se stabilesc următoarele: În acest capitol, Ofertantul Ofertantul va prezenta un program pentru realizarea serviciilor de proiectare care să ilustreze ordinea și derularea în timp a activităților pe care ofertantul propune să le îndeplinească pentru proiectarea lucrărilor; Nivelul de detaliere al programului trebuie să fie cel puțin la nivelul procedurilor operationale corelat cu toate componentele pe specialitati ale proiectului; Acest program va contine detalierea fiecarei categorii si subcategorii de lucrari prin utilizarea de text descriptiv (care sa ilustreze succesiunea si derularea in timp a activitatilor pe care ofertantul propune sa le indeplineasca pentru realizarea proiectarii si care sa detalieze activitatile relevante, datele, alocarile de resurse materiale si umane. Aceste etape vor fi corelate si sustinute de etapele si subetapele fizice stabilite in cadrul Graficului Gantt depus, cu toate intrarile planificate (ale executantului/partenerilor asocierii si subantreprenorilor declarati) si evidentiate de asemenea in termeni de activitati realizate: cantitati, timp si responsabilitati; Notă: Se acceptă și prezentarea mai multor grafice și/ sau formate diferite (de exemplu: unul care prezintă activitățile, respectiv unul care prezintă resursele) cu condiția ca acestea să conțină elemente comune astfel încât să poată fi analizate simultan. • în partea narativă a Propunerii Tehnice privind serviciile de proiectare Ofertantul va prezenta informațiile care au stat la baza elaborării Graficului, principalele etape ale serviciilor de proiectare, activitățile principale cu succesiunea și inter-relaționarea lor, corelarea cu metodologia de proiectare propusă, resursele necesare activităților (personal, echipamente hardware/software, etc.), punctele de reper relevante, analiza drumului critic, etc. Cel puțin următoarele informații trebuie prezentate în mod adecvat în Graficul general de realizare a serviciilor de proiectare: Denumirea serviciilor; Activitățile principale și subactivitățile acestora Evidențierea constrângerilor pentru derularea activităților de proiectare într-o succesiune logică și cronologică, inclusiv prin identificarea drumului critic aferent serviciilor de proiectare. Durata/succesiunea activităților și inter-relaționarea lor; e. Punctele cheie de control aferente etapelor de proiectare (jaloane); f. Drumul critic și activitățile incluse în acesta; g. Resursele alocate activităților, incluzând necesarul de personal pe categorii precum și numărul de echipamente hardware/software necesare pentru realizarea fiecărei etape de proiectare, h. Rezervele de timp pentru situații neprevăzute, Page 117 of 133

Graficul general de realizare a serviciilor de proiectare propus trebuie să conțină resursele planificate pentru realizarea activităților de proiectare și trebuie: a. să aibă corespondent în informațiile incluse în Caietul de Sarcini/Documentatia tehnica, atât la nivelul pieselor scrise cât și la nivelul pieselor desenate b. să demonstreze: - înțelegerea cerințelor Caietului de Sarcini si a Documentatiei tehnice de atribuire; - abilitatea de a transpune informațiile din piesele scrise și piesele desenate într- un Grafic general de proiectare fezabil, de așa manieră încât să se asigure finalizarea serviciilor de proiectare în termenul specificat în documentatia de atribuire; c. să utilizeze o scală de planificare a duratei/duratelor activității/activităților (calendar lunar/ săptămânal/) Ori în condițiile în care o serie de activități nu sunt prevăzute în grafic, deși sunt solicitate în documentația de atribuire, acesta nu poate respecta condiționalitățile documentației de atribuire. Consiliul consideră nefondate și susținerile contestatoarei referitoare la menționarea în partea narativă a propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare, a detaliilor pentru fiecare activitate și sub-activitate, modul de realizare, a operațiunilor pe fiecare fază de proiectare, deoarece, așa cum rezultă din citatul de mai sus, ,,în partea narativă a Propunerii Tehnice privind serviciile de proiectare Ofertantul va prezenta informațiile care au stat la baza elaborării Graficului’’, și nu invers. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile referitoare la primul motiv de neconformitate al ofertei contestatoarei. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de respingere a ofertei contestatoarei Nomis, respectiv că nu a prezentat modalitatea de acces la specialiști, respectiv contracte de muncă, declarații de disponibilitate etc, Consiliul reține că potrivit secțiunii IV.4.1 – Modul de prezentare al propunerii tehnice din Fișa de date a achiziției, s-a stabilit că în propunerea tehnică vor fi incluse informații referitoare la personalul de specialitate propus pentru serviciile de proiectare: De asemenea, potrivit formularului nr. 13 - propunere tehnică, pentru personalul propus și managementul contractului pentru realizarea serviciilor de proiectare, ofertantul va prezenta inter alia: Page 118 of 133

Consiliul reține că nemulțumirea autorității contractante vizează modalitatea de acces la specialiștii ................, angajați ai asociatului ................ Astfel, autoritatea contractantă, deși reține că acești specialiști sunt angajați ai asociatului .............., nu îi ia în considerare, deoarece nu s-au depus contracte de muncă, declarații de disponibilitate etc. Consiliul reține că argumentul autorității contractante, de a nu lua în considerare extrasul Revisal prezentat în clarificări, este o măsură excesivă, ce nu respectă dispozițiile art. 134 și 135 din Normele metodologice, citate mai sus. Contestatoarea arată că la pagina 257 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare se regăsește graficul de realizare a serviciilor de proiectare; în coloana „Personal” din acest grafic sunt menționați ...................... iar la pagina 180-182 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare se regăsește punctul 4, personalul propus și managementul realizării serviciilor în care se specifică structura echipei propuse pentru realizarea serviciilor de proiectare următoarele: operatorul economic participant la procedură ce asigură accesul la experții nominalizați mai sus care vor presta activități în contract este asociatul ............., organizația permanentă/operatorul economic de care aparțin experții nominalizați mai sus este asociatul ............., relația acestor specialiști cu asociatul .................. este următoarea „angajat permanent”. În condițiile în care respectivii specialiști sunt angajați ai asociatului, iar autoritatea contractantă fusese deja informată de acest lucru, solicitarea de documente pentru o astfel de dovadă nu poate fi decât o solicitare de confirmare, acceptată în practica achizițiilor. Prin urmare, extrasul REVISAL depus în urma clarificărilor este admisibil. În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de respingere a ofertei contestatoarei, acesta vizează răspunsul considerat neconcludent la solicitarea de clarificări privind abordarea pentru managementul activității subcontractanților. Astfel, în adresa de comunicare, autoritatea contractantă a respins oferta .............. pentru răspuns neconcludent, întrucât în cadrul propunerii tehnice (la pag. 198), s-ar fi precizat „Nu este cazul” cu privire la abordarea pentru managementul activității subcontractanților și că nu s-a

prezentat

abordarea

pentru

managementul

activității subcontractanților. Contestatoarea consideră că motivarea autorității este pur formală, deoarece într-un singur loc din propunerea tehnică s-a precizat „nu este cazul”, cu privire la existența subcontractanților, însă aceșia sunt menționați pe larg, au fost depuse DUAE pentru ei, iar abordarea pentru managementul activității subcontractanților rezultă din toate celelalte documente depuse în oferta ................... Prin solicitarea de clarificări (întrebarea nr. 5), autoritatea contractantă a solicitat contestatoarei să clarifice cum este îndeplinită cerința privind „abordarea pentru managementul activității Page 119 of 133

subcontractanților”. Prin Răspunsul la clarificări (răspunsul nr. 5), contestatoarea a arătat că subcontractanții declarați de ..............., aspect susținut de toate documentele ce le corespund acestora și se regăsesc în cadrul ofertei depuse, în cadrul ofertei depuse se regăsesc acorduri de subcontractare și documente privind eligibilitatea, depuse pentru subcontractanții declarați de ....................... și că documentele aferente subcontractanților au fost prezentate în oferta ..................; astfel, aceștia au calitatea clară de subcontractanți declarați în ofertă, pentru care au fost completate și DUAE-uri în cadrul platformei SEAP. Consiliul reține că, într-adevăr, suntem în prezența unei erori de tehnoredactare, la pag. 198 din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare, unde s-a precizat „Nu este cazul” pentru abordarea pentru managementul activității subcontractanților în cadrul activităților din contract. Cu toate acestea, Consiliul are în vedere că managementul activității subcontractanților nu este menționat în propunerea tehnică, iar explicația contestatoarei că se va realiza conform acordurilor de subcontractare, astfel cum au fost acestea prezentate în cadrul documentelor de calificare nu poate fi acceptată. Conform formularului de ofertă, pct. 4, Personalul propus și managementul contractului pentru realizarea serviciilor de proiectare, la lit. b), se solicită următoarele: ,,Abordarea pentru managementul activității subcontractanților în cadrul activităților din Contract și următoarele informații (în cazul în care Ofertantul va utiliza subcontractanți pentru anumite activități din Contract): - identificarea lucrărilor realizate de subcontractanți - modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractorilor - modalitatea de efectuare a plăților către subcontractanți în cadrul Contractului. - informații referitoare la opțiunea de plată directă în raport cu prevederile art. 218 și următoarele din Legea 98/2016’’. Consiliul reține că acest motiv de respingere a ofertei contestatoarei este întemeiat, deoarece nici chiar cu ocazia depunerii contestației, societatea contestatoare nu a arătat unde este cuprinsă modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractorilor și nici nu a arătat în ce constă delimitarea activităților subcontractantului Partener Construct față de cele ale asociatului. Consiliul nu poate lua în considerare susținerea contestatoarei de la pag. 11 din răspunsul la punctul de vedere al autorității contractante, conform căreia subcontractantul se angajează la aceleați responsabilități pe care și ofertantul le are, din moment ce din tot conținutul ofertei rezultă că proiectantul este .................... Astfel, în condițiile în care documentația de atribuire prevede, în mod clar, delimitarea sarcinilor subcontractanților de la început, a susține că asociatul ................ și subcontractantul Partener Construct au aceleași aceleași obligații nu Page 120 of 133

înseamnă că s-ar fi realizat identificarea lucrărilor realizate de acest subcontractant. Prin urmare, aprecierea autorității contractante potrivit căreia răspunsul la clarificări este neconcludent, este corectă. Cel de-al patrulea motiv de respingere a ofertei ................ este răspunsul neconcludent la solicitarea de clarificări privind „Măsuri aplicate de Ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată”. Astfel, solicitarea de clarificări a autorității contractante a fost următoarea: „8. Referitor la solicitarea privind «Măsuri aplicate de Ofertant privind asigurarea asistenței tehnice a proiectantului dacă va fi cazul în perioada de garanție acordată», în propunerea tehnică prezentată nu au fost regăsite informații. Vă rugăm clarificați”. ................a răspuns menționând că în propunerea tehnică se regăsesc numeroase paragrafe în care se detaliază activitatea de asistență tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor și pe perioada de garanție, citându-le în faximil. Consiliul are în vedere că cel de-al treilea paragraf citat relevă faptul că ofertantul și-a întocmit oferta în mod eronat, prin copiere din alte proceduri. Astfel, referindu-se la un citat din pag. 18 propunerea tehnică, aceasta citează în răspuns următoarele: ,,Prestatorul va avea obligația să răspundă la solicitările de clarificări cu privire la documentația tehnico- economică, formulate de ofertanți pe perioada desfășurării procedurii de atribuire a contractelor de execuție lucrări.’’ Consiliul are în vedere că prezenta procedură urmărește atribuirea unui contract de proiectare și execuție, deci ofertantul proiectant nu poate da răspunsuri la respectivele solicitări de clarificări, deoarece și contractul de lucrări și cel de proiectare vor fi atribuite prin prezenta procedură. Consiliul reține, astfel, că 3 dintre motivele de respingere a ofertei contestatoare sunt întemeiate, astfel că nu există niciun motiv a dispune reluarea evaluării ofertei sale. În ceea ce privește celelalte oferte implicate în procedură, respectiv a asocierii ................., despre care contestatoarea susține că ar fi inadmisibilă, Consiliul are în vedere că societatea contestatoare invocă lipsa unui verificator de proiecte atestat MLPAT/MLPTL pentru subdomeniul Af, Consiliul are în vedere că nicăieri în documentația de atribuire nu se solicită prezentarea în ofertă a acestui specialist. Consiliul are în vedere că argumentele contestatoarei au la bază o practică depășită de Consiliu și de instanțele naționale, în condițiile în care, după apariția motivării în cauza C-403/21, unde CJUE a reținut următoarele: „67 Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele Page 121 of 133

achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 68 Astfel cum reiese din răspunsul dat la prima întrebare, pentru a nu a lipsi de substanță larga putere de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili criteriile de selecție pe care intenționează să le impună operatorilor economici drept condiții de participare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții, obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice care urmează să fie atribuit nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract. 69 Prin urmare, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 70 Prin intermediul celei de a treia întrebări litera a), instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printr- o convenție de subcontractare. 71 Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 62 din prezenta hotărâre, dacă obligațiile care rezultă din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute, în calitate de criteriu de selecție, în documentele achiziției ar fi calificate drept condiție de executare a contractului și dacă ofertantul câștigător nu le- ar îndeplini la atribuirea contractului, nerespectarea acestor obligații nu ar avea incidență asupra conformității atribuirii contractului cu dispozițiile Directivei 2014/24 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 Page 122 of 133

septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctul 89). 72 În ipoteza în care obligațiile care decurg din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției ar constitui efectiv criterii de selecție, în sensul articolului 58 din Directiva 2014/24, este suficient să se amintească faptul că articolul 63 alineatul (1) din această directivă conferă oricărui operator economic un drept de a recurge, pentru un anumit contract, la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea, pentru a satisface diferitele categorii de criterii de selecție enumerate la articolul 58 alineatul (1) din directiva menționată și concretizate la alineatele (2)-(4) ale aceluiași articol (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013, Swm Costruzioni 2 și Mannocchi Luigino, C- 94/12, EU:C:2013:646, punctele 29 și 33, precum și Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctul 150). 73 Pe de altă parte, reiese cu claritate din ultima teză a articolului 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 că, atunci când un operator economic dorește să se bazeze pe capacitățile altor entități, este suficient ca acesta să dovedească autorității contractante că va avea la dispoziție resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entități în acest sens. 74 În consecință, este evident că subcontractarea nu constituie decât una dintre modalitățile prin care un operator economic poate recurge la capacitățile altor entități și că, prin urmare, aceasta nu îi poate fi impusă de autoritatea contractantă. 75 Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la a treia întrebare litera a) că articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte Page 123 of 133

entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printr- o convenție de subcontractare. 76 Prin intermediul celei de a treia întrebări litera b), instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu principiul proporționalității enunțat la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că un operator economic are dreptul de a- și stabili organizarea și relațiile contractuale în cadrul grupului și dacă poate de asemenea să solicite intervenția prestatorilor sau a furnizorilor într- un contract în cazul în care prestatorul în cauză nu face parte dintre entitățile pe a căror capacitate intenționează să se bazeze ofertantul pentru a demonstra respectarea criteriilor relevante”. În aceeași linie sunt și următoarele decizii CJUE:  Cauza Enterprised .................. (C-278/14) Curtea a declarat că „normele fundamentale și principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplinește cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat”  Cauza Medipac-Kazantzidis AE vs. Venizeleio-Pananeio (C-6/05) considerentele 53 și 54 „(53)(...) principiul egalității de tratament al ofertanților, precum și obligația de transparență, care se aplică independent de aplicabilitatea sau neaplicabilitatea Directivei 93/36, se opun, cu scopul de a evita arbitrarul, ca însăși această autoritate contractantă să aibă posibilitatea de a respinge în mod direct oferta în cauză și îi impun să se conformeze unei proceduri, precum procedura de protecție prevăzută la articolul 8 din Directiva 93/42, de natură să garanteze o apreciere și un control obiectiv și independent al riscurilor pretinse. (54) În plus, acest principiu și această obligație interzic autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele anunțului privind cererea de Page 124 of 133

ofertă întemeindu- se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunț și care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte”.  Cauza Pippo Pizzo împotriva CRGT Srl (C-27/15) considerentul 39 și 47 „(39) Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43). (...) (47) În ceea ce privește argumentul întemeiat pe faptul că CRGT furnizase deja anterior serviciile care făceau obiectul cererii de ofertă și, în consecință, putea cunoaște existența contribuției în discuție în litigiul principal, este suficient să se constate că principiul egalității de tratament și obligația de transparență, care constituie corolarul acestuia, ar fi vădit încălcate în cazul în care un astfel de operator ar fi supus unor criterii care nu sunt stabilite prin cererea de ofertă și care nu ar fi aplicabile unor operatori noi.”  Cauza Cartiera dell’Adda SpA vs. CEM Ambiente SpA (C-42/13) considerentul 44 „Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză Page 125 of 133

(a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, C- 496/99 P, EU:C:2004:236, punctele 108-111)”. Prin urmare, cerința este una ce ține de realizarea contractului, nefiind necesară prezentarea acestui specialist la acest moment, atât timp cât nu suntem în prezența unei cerințe concrete în acest sens. Contestatoarea invocă, de asemenea, faptul că ofertantei câștigătoare i s-a oferit posibilitatea modificării propunerii financiare, fiind, astfel, favorizată. Consiliul va respinge alegațiile contestatoarei, fiind în prezența strict a unor erori aritmetice, respectiv menționarea greșită a rezultatului cantității cu prețul pe unitatea de măsură, eroare preluată și în centralizatoare. Consiliul reține că autoritatea contractantă a aplicat corect prevederile art. 134 alin. (10) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, iar contestatoarea s-a conformat acestor dispoziții, critica urmând a fi respinsă. În ceea ce privește susținerea contestatoarei referitoare la lipsa din graficul aferent proiectării a unor activități, invocând evaluarea inegală a ofertelor, Consiliul reține că la pag. 171 din primul volum al propunerii tehnice se regăseșt acest grafic, iar acesta conține toate activitățile și subactivitățile prevăzute în HG nr. 907/2016, nefiind astfel, vorba de o evaluare care să fi favorizat un ofertant. În ceea ce privește oferta .................. și pentru această ofertă invocă inexistența verificatorului pentru subdomeniul Af, Consiliul reținând aceeași argumentație. Consiliul nu poate accepta ca relevantă nici susținerea contestatoarei referitoare la rapiditatea cu care comisia de evaluare și-a însușit raportul expertului cooptat, neexistând vreo încălcare a legii sub acest aspect. În ceea ce privește refuzul accesului la ofertele contracandidaților săi, Consiliul reține că și oferta contestatoarei s-a bucurat de aceeași protecție, deși nu a justificat diferit și nu a probat confidențialitatea. Astfel, a invoca faptul că propria ofertă este confidențială, iar cele ale contracandidaților ar fi publice, pretinzând protecție doar pentru propria ofertă, echivalează cu invocarea inegalității în fața legii. Consiliul reține, așa cum a arătat anterior, că societatea contestatoare și-a invocat secretul și în ceea ce privește părți ale contestației, dar ele nu au fost apreciate ca având acest caracter. Problema confidențialității ofertelor este pusă în discuție de o multitudine de decizii, practica CJUE fiind extrem de bogată, cele mai detaliate și uzitate cauze fiind HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră) din 7 Page 126 of 133

septembrie 2021- cauza C-927/19 Klaipedos, Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec - C 450/06, iar recent, Hotărârea Curții (Camera a patra) din 17 noiembrie 2022 din cauza C-54/21 Antea Polska. Această ultimă hotărâre tranșează problematica informațiilor confidențiale din cadrul ofertelor, temă amplu dezbătută și tratată într-o manieră neunitară atât de practica națională românească, dar și de practica altor state europene, dovadă fiind desele sesizări către CJUE pe această temă, ale statelor membre. Relevantă, din punctul de vedere al speței pendinte, întrebarea nr. 1 cu considerentele aferente din cauza C-54/21 Antea Polska, respectiv 46- 68, din care Consiliul le va cita pe cele mai relevante: 46 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie de achiziții publice care impune, cu singura excepție a secretelor comerciale, ca informațiile transmise de ofertanți autorităților contractante să fie publicate în mod integral sau comunicate celorlalți ofertanți, precum și unei practici a autorităților contractante care constă în a accepta în mod sistematic cererile de tratament confidențial cu titlu de secret comercial.(..) 51 În speță, din decizia de trimitere reiese că cererea reclamantei din litigiul principal privind accesul la informațiile transmise autorității contractante de CDM Smith, de Arup și de Multiconsult a fost examinată în temeiul Legii privind achizițiile publice. În conformitate cu articolul 8 din această lege, secretele comerciale fac obiectul, la cererea ofertanților care le dețin, al unui tratament confidențial, astfel încât orice altă informație transmisă de ofertanți autorității contractante trebuie făcută publică, în temeiul articolului 96 din legea menționată, în anexa la procesul verbal întocmit de această entitate.(..) 60 În temeiul articolului 50 alineatul (1) din directiva menționată, autoritatea contractantă trebuie să emită pentru publicare, la sfârșitul procedurii de achiziții publice, un anunț de atribuire care conține, în conformitate cu partea D din anexa V la aceeași directivă, anumite informații referitoare printre altele la ofertantul căruia i a fost atribuit contractul, precum și la oferta pe care a prezentat o acest ofertant. Cu toate acestea, articolul 50 alineatul (4) din Directiva 2014/24 prevede și că aceste informații pot să nu fie publicate în cazul în care divulgarea lor ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară în alt mod interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic sau ar putea aduce atingere concurenței loiale. Page 127 of 133

61 De asemenea, deși articolul 55 alineatul (2) din Directiva 2014/24 permite în mod expres oricărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă să solicite autorității contractante să îi comunice motivele respingerii ofertei sale, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului câștigător, se prevede totuși, la alineatul (3) al acestui articol, că autoritatea contractantă poate decide să nu comunice unele dintre aceste informații, atunci când această divulgare ar împiedica asigurarea aplicării legii, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic sau ar aduce atingere concurenței loiale. 63 În consecință, articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolele 50 și 55 din această directivă, pe de o parte, nu se opune ca un stat membru să instituie un regim care delimitează domeniul de aplicare al obligației de tratament confidențial întemeindu-se pe o noțiune de secret comercial care corespunde în esență celei care figurează la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2016/943. Pe de altă parte, el se opune unui astfel de regim atunci când acesta nu cuprinde un ansamblu adecvat de norme care să permită autorităților contractante, în împrejurările în care se aplică aceste articole 50 și 55, să refuze în mod excepțional divulgarea unor informații care, deși nu intră sub incidența noțiunii de secret comercial, trebuie să rămână inaccesibile în temeiul unui interes sau al unui obiectiv vizat la articolele 50 și 55 menționate. 67 Astfel, autoritatea contractantă poate, în special și cu condiția ca dreptul național care îi este aplicabil să nu se opună acestui lucru, să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei candidaturi sau ale unei oferte, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. În plus, presupunând că informațiile neconfidențiale sunt adecvate pentru a asigura respectarea dreptului ofertantului respins la o cale de atac efectivă, autoritatea contractantă va putea solicita operatorului a cărui ofertă a fost reținută să îi furnizeze o versiune neconfidențială a documentelor care conțin informații confidențiale (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C 927/19, EU:C:2021:700, punctele 124 și 125). 68 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare adresată că articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) coroborate cu articolul 50 alineatul (4) și articolul 55 alineatul (3) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie de achiziții publice care impune, cu singura excepție a secretelor comerciale, ca informațiile transmise de ofertanți autorităților contractante să fie publicate în mod integral sau comunicate celorlalți ofertanți, precum și unei practici a autorităților contractante care constă în a accepta în mod sistematic cererile de tratament confidențial cu titlu de secret comercial’’. Page 128 of 133

Prin urmare, Curtea a stabilit că legislația națională nu poate impune ca ofertele depuse de operatorii economici să fie publicate integral, cu singura excepție a informațiilor confidențiale. Curtea face trimitere la informațiile stabilite de art. 50 și 55 din Directiva 2014/24, vorbind de transmiterea informațiilor într-o formă rezumată, deci acele informații vor fi comunicate, ori acestea au fost comunicate operatorului economic contestator, regăsindu-se în documentele întocmite de autoritatea contractantă. Astfel, Consiliul conchide că legislația națională, în concordanță cu legislația comunitară, nu stabilește o obligație de comunicare integrală a ofertelor către operatorii economici din procedură, dar permite accesul la informații, către operatori comunicându-se un rezumat. Consiliul reține că dispozitivul hotărârii de mai sus stabilește o marjă de apreciere largă pentru autoritățile contractante de a decide ce documente divulgă contracandidaților. În niciun caz, nu poate fi vorba de o comunicare integrală a ofertelor de către autoritatea contractantă celui care solicită acest lucru. În ceea ce privește oferta câștigătoare, contestatoarea face o serie de aprecieri referitoare la nedovedirea caracterului confidențial al acestei oferte, solicitând accesul nerestricționat la aceasta. Consiliul reține că ambele ofertante și-au declarat confidențiale ofertele, astfel încât, pe baza principiului egalității de tratament, ambele părți au avut acces doar la documentele din conținutul ofertei care nu au fost declarate confidențiale odată cu depunerea ofertei. Consiliul reține relevanța în cauză a următoarelor dispoziții legale: -Art. 57 din Legea nr. 98/2016: (1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează

activitatea

autorităţii

contractante,

autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/ justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. (4) Operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informaţiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost ca fiind confidenţiale trebuie să fie însoţite de dovada care le conferă caracterul de Page 129 of 133

confidenţialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). ’’ - Art. 19 din Legea nr. 101/2016 ,,(1) La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară şi probează ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiţionat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice sau legislaţiei privind achiziţiile sectoriale ori legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi, în mod explicit şi vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi. În condițiile în care chiar contestatoarea și-a declarat propunerea tehnică și financiară ca fiind confidențiale, nu poate susține că doar oferta sa se încadrează în această situație, iar nu și cea câștigătoare. Similar celeilalte oferte, nici contestatoarea nu a dovedit caracterul confidențial. Pe de altă parte, a susține că doar propriile documente sunt confidențiale, nu și cele ale contracandidatului, nu poate constitui un argument juridic valid. Astfel, contestatoarea pretinde apărarea confidențialității ofertei sale, în timp ce consideră că documentele contracandidatului nu au acest caracter, aspect ce echivalează cu invocarea inegalității de drepturi între operatorii economici, aspect considerat inadmisibil de Consiliu. Consiliul mai reține, în acest sens, și considerentele din cauza C 927/19 din 07.09.2021, „Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras” UAB, în care Marea Cameră a stabilit următoarele: «În cadrul unei căi de atac referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 51). Dimpotrivă, astfel cum s-a arătat în esență la punctul 121 din prezenta hotărâre în contextul obligațiilor care revin în această privință autorităților contractante, obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a-i garanta dreptul la o cale de atac eficientă Page 130 of 133

trebuie să fie evaluată comparativ cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. 130: În consecință, instanța națională competentă trebuie să verifice, ținând seama pe deplin atât de necesitatea de a proteja interesul public privind menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, cât și aceea de a proteja informațiile cu adevărat confidențiale și îndeosebi secretele comerciale ale participanților la procedura de cerere de ofertă, că autoritatea contractantă a considerat în mod întemeiat că informațiile pe care a refuzat să le comunice solicitantului erau confidențiale. În acest scop, instanța națională competentă trebuie să efectueze o examinare completă a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. De aceea, trebuie să poată dispune în mod necesar de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 53). 131: Presupunând că instanța menționată consideră de asemenea că informațiile în cauză au un caracter confidențial care se opune din acest motiv divulgării lor către concurenții operatorului în cauză, trebuie amintit că, astfel cum a statuat Curtea, deși principiul contradictorialității implică, în general, dreptul părților la un proces de a lua cunoștință de probele și de observațiile prezentate în fața instanței și de a le discuta, în anumite cazuri, poate fi necesar să nu comunice anumite informații părților în vederea conservării drepturilor fundamentale ale unui terț sau pentru a proteja un interes public important (Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 47). 132 Or, printre drepturile fundamentale care pot fi astfel protejate figurează dreptul la respectarea vieții private și a comunicațiilor consacrat de articolul 7 din cartă, precum și dreptul la protecția secretelor comerciale care a fost recunoscut de Curte ca principiu general de drept al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctele 48 și 49). 133 Așadar, având în vedere importanța protecției informațiilor confidențiale, evidențiată în special la punctele 131 și 132 din prezenta hotărâre, organismul responsabil cu soluționarea căii de atac în domeniul atribuirii unui contract de achiziții publice trebuie să poată decide, dacă este cazul, că anumite informații cuprinse în dosarul de care dispune nu trebuie să fie transmise părților și avocaților acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 43)”. Prin urmare, documentele achiziției, în linii mari, relevă verificarea atentă și pertinentă a ofertelor, fiind necesară doar verificarea ofertei ................, sub aspectul răspunsului la clarificări referitor la lista furnizorilor. Având în vedere cele constatate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Page 131 of 133

Consiliul va admite contestația formulată de ................, în contradictoriu cu ................. și va dispune reevaluarea ofertei asocierii din care contestatoarea face parte, în 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de asocierea și contestația formulată de ............... în contradictoriu cu autoritatea contractantă .............. În temeiul art. 67 din Codul de procedură civilă, va admite cererea de intervenție formulată de ............... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, admite contestația formulată de ............. în contradictoriu cu .............. și va dispune reevaluarea ofertei asocierii din care contestatoarea face parte, în 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, respinge ca nefondată contestația formulată de asocierea și contestația formulată de .............. în contradictoriu cu autoritatea contractantă ............ În temeiul art. 67 din Codul de procedură civilă, admite cererea de intervenție formulată de ................ Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ............ .......... .............. Page 132 of 133

Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 132 (o sută treizeci și două) pagini. Page 133 of 133