Decizie CNSC BO2025_1116

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1116/C1/988 Data: 25.04.2025 Prin contestația nr. 93/26.03.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 19532/27.03.2025, formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., ........., str. ……… și adresa de corespondență în ........., având CUI …., înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal de administrator, împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii cu privire la lotul 1, emisă de către entitatea contractantă ......... SA, cu sediul în ........., în cadrul procedurii proprii, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii de pază bunuri și obiective aparținând Societății ......... SA – SE IȘALNIȚA” cod CPV: 7971300-5, s-a solicitat: - admiterea, ca temeinică și legală, a contestației formulate; - anularea comunicării rezultatului procedurii, precum și toate actele subsecvente acestuia și procesele verbale, cu privire la evaluarea ofertei clasate pe locul 1 în clasamentul stabilit de comisia de evaluare, respectiv ......................, pentru lotul 1; - obligarea entității contractante la reevaluarea ofertei depuse de participantul clasat pe locul 1, în clasament; - accesul la dosarul achiziției publice, în vederea formulării concluziilor scrise, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 101/2016; - obligarea entității contractante la continuarea procedurii de atribuire. Prin

adresa

înregistrată

la

CNSC

sub

nr. 20879/01.04.2025, ......................, cu sediul în …, județul ........., ………., având cod unic de înregistrare …, înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. …, reprezentată legal de administrator, Pagina 1 din 43

formulează cerere de intervenție voluntară accesorie, solicitând admiterea acesteia și respingerea contestației, ca neîntemeiată, cu menținerea, ca temeinice și legale, a actelor contestate. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: ......... SRL precizează că, ulterior punerii în aplicare a Deciziei CNSC nr. 574/C1/364/05.03.2025 (neatacată cu plângere), entitatea contractanta i-a transmis comunicarea privind rezultatul procedurii nr.

1917/21.03.2025 prin care a declarat din nou admisibila și câștigătoare oferta depusa de ....................... Susține că entitatea contractantă a pus în aplicare doar la nivel formal, Decizia Consiliului mai sus menționată. Precizează că, tariful de 24,21 lei/ora este unul neobișnuit de scăzut în raport cu serviciile ce urmează a fi prestate și nu include toate elemente obligatorii prevăzute la nivelul documentației de atribuire și stabilite de Codul Muncii. 1. Cu privire la sporul de noapte, arată că, prin decizia mai sus amintită, Consiliul a stabilit ca ofertantul ………… a prevăzut valoarea 0 (zero) lei, însă, aceasta justificare nu poate fi acceptată, câtă vreme, suplimentarea agenților salariați pe timp de noapte, astfel încât, nici un salariat să nu efectueze mai mult de 3 ore, implica anumite costuri care trebuiau avute în vedere și incluse în tariful ofertat. 2. Sporul de noapte ofertat de ...................... nu este calculat în conformitate cu prevederile Codului Muncii. Precizează că, pentru posturile permanente, ofertantul clasat pe primul loc avea obligația de a include în cadrul tarifului ofertat un spor de noapte de 25% (art. 126 lit. b) din Codul Muncii) în valoare de 2,04 lei/oră (4050 lei x 25% spor noapte x 33,33% (33,33% reprezintă ponderea orelor de noapte dintr-o zi (8 ore noapte / 24 ore) sau Acordarea unei ore libere plătite (art. 126 lit. a) din Codul Muncii). Așadar, pentru intervalul orar 22-06, când agentul de paza va beneficia de o oră liberă/zi dar plătită, serviciul de pază se va executa de un alt salariat care, la fel ca ceilalți salariați, va fi plătit cu salariul de bază, sporurile și indemnizațiile aferente (art. 160 din Codul Muncii), astfel: - Salariul minim: 24,496 lei/oră (4050 lei/lună: 165,334 ore); - Spor sărbători legale: 0,94 lei/oră (7 zile x 24 ore/zi x 24,496 lei/ora x 100% :4344 ore); - Indemnizație concediu de odihnă: 2,04 lei/oră (4050 lei/an: 12 luni:165,334 ore/lună) Total: 27,48 lei/ora. Mod de calcul a sporului de noapte prin acordarea unei ore libere plătite: 30,42 ore libere/luna x 24,88 lei/ora : 730 ore/luna/post x 165,334 ore/luna/agent; Subliniază că, deși ofertantul menționat mai sus procedează la compensarea cu timp liber a orelor prestate în anumite situații, este evident faptul că în orele în care salariații respectivi sunt liberi, serviciile de pază trebuie prestate de alt agent pentru a se respecta programul solicitat în cadrul documentației de atribuire (24/24 ore), fiind necesari un număr suplimentar de 0,18 agenți rezultat din următorul mod de calcul: 1 ora/zi x 30,42 ore/lună: 165,334 ore/agent/lună=0,18 agenți. Așadar, consideră că ofertantul clasat pe primul loc avea obligația de a include în cadrul ofertei un număr suplimentar de 0,18 agenți de Pagina 3 din 43

pază pentru efectuarea serviciului de pază când agentul de noapte beneficiază de liber plătit ca urmare a aplicării art. 126 lit. a) din Codul Muncii, iar pentru cei 0,18 agenți de pază trebuia să includă costurile cu salariul, sporurile și indemnizațiile aferente în cuantum de 24,88 lei/oră. În ceea ce privește valoarea indemnizației pentru concediul de odihna, contestatorul redă un paragraf din Decizia CNSC mai sus menționată.

3. Sporul pentru zilele de sărbătoare legală. Ofertantul a luat în calul un număr de 6 zile de sărbătoare legală, însă, pentru perioada contractuală sunt 7 zile de sărbătoare legală, după cum urmează: Sporul pentru zilele de sărbătoare legală are o valoare de 156,63 lei/lună/agent pentru un număr de 7 zile de sărbătoare legală pentru perioada de executare a contractului de achiziție publică, respectiv 01.02.2025-31.07.2025, iar, ...................... a luat în calcul un număr de 6 zile de sărbătoare legală, ceea ce, a condus la reducerea costului cu sporul de sărbători legale de la 156,63 lei/lună/agent la o valoare nelegală de 134,26 lei/lună/agent. Calcul sporului de sărbători legale conform Codului Muncii: 7 zile x 24 ore/zi x 24,496 lei/ora x 100% : 4344 ore/post/contract x 165,334 ore=156,63 lei/luna/agent. În vederea respectării prevederilor art. 139 - 142 din Codul Muncii, și având în vedere caracterul permanent al serviciilor, angajatorul are obligația de a respecta prevederile art. 142 alin. (2) - Spor sărbători legale, 7 zile libere in perioada de executare a contractului de achiziție publică, respectiv 01.02.2025-31.07.2025, zile plătite dublu, cheltuiala suplimentară fiind în cuantum de 156,63 lei/luna/agent: 18 - Vinerea Mare 20- 21 aprilie — Paște ortodox 2025 1 mai — Ziua Muncii 1 iunie — Ziua Copilului. 8 iunie (duminică) - Rusalii, 9 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii Susține că, indiferent de modul de aplicare al art. 142 și de numărul de agenți utilizați, costul suportat de angajator pentru zilele de sărbători legale este dublu. 4. Valoarea cheltuielilor directe și indirecte ofertate de ofertantul declarat câștigător, este redusă artificial și nu include costurile obligatorii pentru toți agenții de pază, respectiv: - valoarea serviciilor de monitorizare si intervenție rapidă; - uniforma de lucru - dotare standard conform art. 40 din Legea nr. 333/2003; - echipamente de lucru - spray, baston, lanterna, fluier, registre de paza - conform art. 43 din Legea nr. 333/2003 și 52 alin. (1) din HG nr. 301/2012; - abonament lunar pentru telefonie mobila conform art 52 alin. {1) din HG 301/2012; - medicina muncii - examenul medical periodic se efectuează anual, intervalul dintre doua verificări medicale neputând depăși 12 luni (pct. 2 lit. c) Anexa 1 din HG nr. 315/2007). 5. Cu privire la reducerea tarifului ofertat pe baza convențiilor încheiate cu Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, precizează că ofertantul clasat pe primul loc, nu a făcut dovada că toate persoanele pentru care beneficiază de subvenții vor fi utilizate efectiv în realizarea prezentului contract, neputând fi utilizate în diminuarea Pagina 5 din 43

prețului ofertat facilitățile fiscale obținute de ofertant pentru persoane care nu vor fi folosite efectiv în executarea contractului. De asemenea, arată că ofertantul in cauza avea obligația de a lua în calcul doar convenții care se încasează pe perioada executării contractului de achiziție publică. Consideră că, pentru ca diminuarea tarifului prin sumele ce urmează a se încasa din convențiile încheiate cu AJOFM să fie legala, ...................... avea obligația, pe de-o parte, de a demonstra ca persoanele din convențiile prezentate vor presta activitate în cadrul

viitorului contract, iar, pe de altă parte, de a include în cadrul tarifului ofertat costurile cu diurna, deplasarea, cazarea, etc. pentru toți agenții din convenții care nu au domiciliul pe raza obiectivelor achizitoarei așa cum s-a solicitat în cadrul documentației de atribuire. În opinia contestatorului, oferta clasată pe locul 1 este inacceptabilă, în baza art. 143 alin. (2) lit. d) și neconformă, în baza art. 143 alin. (3) lit. a), c) și d) din HG nr. 394/2016. Prin

adresa

înregistrată

la

CNSC

sub

nr. 20879/01.04.2025, ...................... formulează cerere de intervenție voluntară accesorie, solicitând admiterea acesteia și respingerea contestației, ca neîntemeiată, cu menținerea, ca temeinice și legale, a actelor contestate, pentru următoarele motive: 1. În privința sporului de noapte, subliniază că, în cuprinsul Răspunsului nr. 2511/17.03.2025, în ceea ce privește acoperirea celor 24h/zi ale unui post permanent, în elaborarea ofertei sale, s-a raportat la prevederile art. 126 lit. a) din Codul Muncii, respectiv, agenții de pază programați să presteze muncă în intervalul 22.00 - 06.00, vor avea program redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, respectiv în condițiile anterior expuse, prestatorul pentru o zi de prestare va suporta cheltuieli salariale pentru 25 de ore. Așadar, în privința costurilor constând în sumele plătite pentru ora cu care s-a redus durata normală a zilei de muncă, nu prezintă relevanță numărul agenților de pază, în condițiile în care entitatea contractantă nu a impus participanților vreo anumită planificare a resurselor umane, pe perioada de derulare a contractului, ci doar dacă, pentru acoperirea celor 24h/zi ale unui post permanent, ...................... a inclus în calculația de preț 9.125 ore/post/an și nu doar 8.760 ore/post/an. 2. Cât privește critica referitoare la valoarea costurilor aferente indemnizațiilor pentru concediul de odihnă, subliniază că în Răspunsul nr. 2511/17.03.2025, a arătat că, întrucât uzează de prevederile art. 126 lit. a) din Codul Muncii, nu plătește spor pentru munca de noapte și că oricum acest spor, la fel ca și sporul pentru munca în weekend și pentru munca în zilele de sărbătoare legală și sporul pentru munca peste norma legală/suplimentară, nu au caracter permanent. Apreciază că, sporul cu caracter permanent reprezintă suma suplimentară acordată la salariul de bază în fiecare lună, pe o perioadă nedeterminată, în baza unor factori constanți. Cu alte cuvinte, sporurile permanente sunt parte integrantă a veniturilor lunare ale angajatului, fiind specificate în contractul individual sau colectiv de muncă și incluse în calculul contribuțiilor sociale și al pensiei. Pagina 7 din 43

Cum sporurile pentru munca de noapte, pentru munca în weekend și pentru munca în zilele de sărbătoare legală și sporul pentru munca peste norma legală/suplimentară nu se acordă în baza unor factori constanți, ele nu pot fi considerate sporuri permanente. 3. Cât privește sporul pentru zilele de sărbătoare legală, precizează că în Răspunsul nr. 2511/17.03.2025, a arătat că, deși, a avut în vedere 7 zile de sărbătoare legală, calculul sporului a fost efectuat doar pentru 6 zile, întrucât pentru cea de-a 7-a zi, se aplică

prevederile art. 142, alin. 1 din Codul Muncii, respectiv se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. 4. În ceea ce privește cheltuielile directe și indirecte, precizează că a avut în vedere la această categorie cheltuieli în cuantum de 4,85 lei/lună/agent, valoarea cheltuielilor eferente uniformei și echipamentului de lucru; a avut în vedere la această categorie cheltuieli de 24,71 lei/lună/agent pentru echipament, 3,43 lei/lună/agent pentru dotările din posturi și 3,43 lei/lună/agent pentru mijloacele de apărare, valoarea abonamentului lunar pentru telefonie mobilă; a avut în vedere la această categorie cheltuieli în cuantum de 1,33 lei/lună/agent și valoarea cheltuielilor cu medicina muncii, fără a dovedi în vreun fel că valoarea altor cheltuieli în legătură cu activitatea de securitate de 12,11 lei/lună/agent este insuficientă pentru a acoperi valoarea cheltuielilor generate de medicina muncii. 5. Cât privește reducerea tarifului ofertat pe baza convențiilor încheiate cu Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, precizează că prin Răspunsul nr. 2511/17.03.2025, a arătat, nu doar numărul și data convențiilor încheiate, dar și numele și domiciliul agenților de pază ce urmează să fie implicați în executarea contractului. Prin adresa nr. CEO8207/02.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 22920/08.04.2025, entitatea contractantă transmite documentele emise de la primirea ultimei Decizii CNSC și până în prezent, precum și punctul de vedere cu privire la contestația, în cauză. În preambul, face un scurt istoric al procedurii. Precizează că ulterior punerii în aplicare a Deciziei CNSC a solicitat clarificări, ofertantul ...................... răspunzând prin adresa nr. 2511/17.03.2025, transmițând justificarea tarifului negociat la procedura de atribuire, de 24,21 lei/ora/agent. Arată că ziua de lucru va fi de 25 ore și nu de 24 ore, societatea plătind către angajații care prestează serviciul de pază un număr de 25 ore și nu de 24 ore. Evident că, în aceste condiții, se diminuează și norma de lucru și va crește numărul necesar de agenți de pază pentru acoperirea unui post de pază, fără ca acestea să ducă la scăderea salariului de bază al agenților. Numărul maxim total de zile de prestare este de 365 zile. Calculele pentru postul de pază permanent, zilnic, 24 ore / 24 ore: - Numărul mediu de ore de prestare pe lună este de: 365 zile : 12 luni x 24 ore/zi = 730 medie ore / lună. - Numărul de agenți cu care trebuie să se presteze în mod normal (cu spor de noapte) într-un post de pază, pentru 165,334 medie ore program normal de lucru la data întocmirii ofertei este: 730 medie ore/lună: 165,334 medie ore program normal = 4,415 agenți/post de pază. - Prin reducerea programului de lucru cu o oră zilnic (conf. art. Pagina 9 din 43

126, lit. a) din Legea nr. 53/2003), pentru întreaga perioadă maximă de prestare de 365 zile, se vor presta în plus 365 ore. Numărul total de ore de prestare într-un post de pază permanent 24/24 ore, 7 zile / săptămână, pentru perioada maximă de derulare a acordului cadru, fără a se plăti spor de noapte, este de: 365 zile x 24 ore + 365 ore = 9125 ore. Pentru acoperirea 24 h / 24 h a unui post de pază timp de o lună, este necesar un număr de 4,54 agenți de pază pe un post de pază (calculat la punctul c) mai sus), față de un număr normal de 4,415 agenți pe post de pază, justificat anterior, suplimentat cu

necesarul de agenți pentru acoperirea orei de program redus conform prevederilor art. 126, lit. a) din Codul Muncii, acest necesar suplimentar fiind de 0,125 agenți pe post de pază (câte o oră în fiecare din cele 365 zile ale duratei de prestare, deci 365 ore suplimentare : 2.920 ore normale(365 zile x8 ore noapte) = 0,125 agenți/post), rezultând un total de 4,54 agenți pe post de pază. În consecință, menționează că ofertantul a corelat propunerea financiară cu propunerea tehnică, disponibilizând un număr mai mare de personal pentru îndeplinirea acordului cadru, respectiv 4,54 agenți / post de pază în loc de 4,415 agenți /post de pază. În cuprinsul punctului de vedere, entitatea contractantă redă, sub formă tabelară, justificarea tarifelor, prin compararea justificărilor pe fiecare categorie de cheltuieli dintre cele două oferte depuse. Având în vedere criteriul de atribuire „prețul ce mai scăzut”, s-a decis atribuirea contractului către asocierea ...................... - …………. SRL, oferta clasată pe locul 1, cu prețul de 1.156.850,64 lei/serviciu (24,21 lei/ora/agent) cu durata contractului de 8 luni începând cu emiterea ordinului de începere a prestării din partea achizitorului și termen de prestare de 6 luni, de la semnarea și înregistrarea contractului la achizitor. Având în vedere îndrumările din Decizia CNSC nr. 574/C1/364/05.03.2025, entitatea contractantă precizează că a solicitat celor doi ofertanți care au prezentat oferte admisibile, să prezinte, punctual (pe fiecare element component), justificarea tarifului final prezentat în cadrul procedurii. Prin adresa nr. 2511/17.03.2025, …………… a transmis justificarea tarifului negociat la procedura de atribuire de 24,21 lei/ora/agent, astfel: Salariul de încadrare avut în vedere a fost 4050 lei stabilit de HG 1506/2024 cu o norma lunara de lucru de 165,334 ore, din care rezulta un tarif de 24,496 lei/ora . Pentru sporul de weekend au fost respectate dispozițiile din Codul Muncii, respectiv, prevederile art. 137 al.2-3, procentul prevăzut in CCM si CIM fiind de 0,5%. Ponderea zilelor de weekend este de 28,571% rezultata din - 2 zile weekend : 7 zile in săptămâna = 28,571%. 4051 % x28,571% = 5,79 lei/luna/agent. Pentru sporul de noapte, au fost avute în vedere prevederile art. 126 din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), republicată: salariații de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele in care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă, timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de Pagina 11 din 43

noapte din timpul normal de lucru și a prezentat detaliat modul de calcul al acestui spor. Entitatea contractantă susține că a verificat și a constatat faptul că ofertantul a corelat propunerea financiară cu propunerea tehnică, disponibilizând un număr mai mare de personal pentru îndeplinirea acordului cadru, respectiv 4,54 agenți/post de pază în loc de 4,415 agenți/post de pază, informațiile prezentate fiind corecte. Pentru sporul de sărbători legale, ofertantul declarant câștigător a aplicat prevederile art. 137 si art. 142 alin. 1 din Codul Muncii.

Zilele declarate sărbători legale ce fac obiectul derulării contractului sunt: - Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelul-18.04 - prima si a doua zi de Pasti:20.04.2025, 21.04.2025. - 1 mai; - 1 iunie; - prima si a doua zi de Rusalii; 08.06.2025,09.06.2025. Pentru primele 6 zile, a arătat că se acordă un spor de 100% din salariul de bază, iar, pentru ultima zi, respectiv, 09.06.2025, se aplica prevederile art. 142 alin. (1): Salariaților care lucrează in unitățile prevăzute la art. 140, precum si la locurile de munca prevăzute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzător in următoarele 30 de zile. În consecință, calculul este: Ponderea zilelor de sărbători legale este de 3,315% rezultata din-6 zile sl: 181 zile in contract 4050 xl00% x3,315% = 134,26 lei/luna/agent. Menționează că indemnizația de concediu de odihna respectă prevederile art. 160 din Codul Muncii, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Salariul de baza este plata orară, săptămânala sau lunară pentru munca depusă de un angajat, iar sporurile sunt venituri suplimentare care se acordă angajaților ca forma de recompensă, oferită în schimbul efortului suplimentar depus și al riscurilor asumate în activitatea profesională; sporurile permanente sunt parte integranta a veniturilor lunare ale angajatului. În consecință, 4050 : 12 luni = 337,50 lei/lună/agent de securitate. Pentru fondul de handicap, așa cum rezultă din Declarația 100 depusă la organul fiscal teritorial, rezultă că, atât ......................, cât și ......................, nu plătesc fond de handicap. Din situațiile recapitulative, rezultă cu certitudine numărul mediu de salariați și numărul de persoane cu grad de încadrare în handicap ce sunt angajate la fiecare societate. Subliniază că a fost prezentată justificarea de cheltuieli care vor fi efectuate în executarea contractului: Echipament: 140 lei/echipament x 51 agenți = 7140 lei/contract; 47784 ore contract x 165,334 norma de lucru = 24,71 lei/luna/agent. Dotare posturi - registre, lanterne - 90 lei x 11 posturi = 990,00 Iei: 47784 : 165,334= 3,43 lei/luna/agent. Mijloace de apărare - spray, baston de cauciuc - 90 lei x 11 posturi = 990,00 lei: 47784 : 165,334= 3,43 lei/luna/agent. Telefonie 5 lei/luna/SIM x 11 posturi x 7 luni = 385,00 lei: 47784 x 165,334 = 1,33 lei/luna/agent. Mijloace auto (amortizări, reparații, etc) 500 lei/luna x7 luni =3500 lei: 47784 x 165,334 = 12,11 iei/luna. Pagina 13 din 43

Cheltuieli de transport agenți - 1900 lei/luna x 7 luni = 13.300,00 lei : 47784 x 165,334 = 46,02 lei/luna/agent. Dispecerizare, monitorizare si intervenție 200 lei/luna x 7 luni = 1400 :47784 x 165,334 = 4,85 lei/luna/agent. Alte cheltuieli în legătură cu activitatea de securitate: Asigurări - 500 lei/luna x7 luni =3500 lei: 47784 x 165,334 = 12,11 lei/luna. Alte cheltuieli neprevăzute - 10,25 lei/luna/agent. TOTAL= 24,71+3,43 + 3,43 + 1,33 +12,11 +46,02 +4,85 + 12,11 + 12,11 + 10,25 = 130,35 lei/luna/agent.

Cheltuieli indirecte (control, recrutare personal, pregătire etc) 5,50 lei/luna/agent. A fost prezentat detaliat modul în care subvențiile acordate influențează valoarea contractului. În contract sunt utilizate 20 persoane care beneficiază de convenții. 20 convenții x 2250 lei/luna x 6 luni contract = 270.000,00 lei 270000 : 47784 ore contract = 5,65 lei/ora /agent. 5,65 lei/ora x 165,334 norma de lucru conform HG nr. 1506/2024 = 934,13 lei/luna/agent. Pe cale de consecință, luând în considerație aspectele prezentate, din verificarea propunerii financiare, entitatea contractantă a constatat că aceasta este corelată cu propunerea tehnică, valoarea de 1.156.850,64 lei este corectă și nu au fost identificate erori aritmetice, propunerea financiară s-a încadrat în valoarea estimată, iar. prin aplicarea criteriului cel mai scăzut preț, oferta a fost declarată câștigătoare. Întrucât. contestatorul a solicitat accesul la dosarul cauzei, prin adresa nr. 23753/988/C1/10.04.2025, Consiliul i-a comunicat acestuia, termenul de studiere a dosarului și implicit de depunere a concluziilor scrise; acesta s-a prezentat la sediul CNSC în data de 14.04.2025. Ulterior, prin adresa nr. 115/14.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 24772/15.04.2025, contestatorul formulează concluzii scrise, prin care își menține criticile din cuprinsul contestației. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr.20833/01.04.2025, ......... SRL depune, în 28.03.2025, eliberată de CEC Bank – Sucursala Târgu- Jiu, în cuantum de 23.940,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ......... SA, în calitate de entitate contractantă, a organizat procedura proprie, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii de pază bunuri și obiective aparținând Societății ......... SA – SE IȘALNIȚA” cod CPV: 7971300-5”, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, site-ul propriu, anunțul nr. 460/23.01.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 1.196.989,20 lei fără TVA. Conform cap. 8 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „prețul cel mai scăzut”. În cauza care formează obiectul prezentei, la data de 01.04.2025, ...................... a formulat cerere de intervenție, înregistrată la CNSC sub nr. 20879/01.04.2025, care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece, în calitate de ofertant câștigător al procedurii, sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care, Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. Pagina 15 din 43

În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care stipulează, astfel „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, (...), operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. (...)” și art. 5 din același act normativ, care prevede: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se

încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”, având în vedere faptul că, data formulării prezentei contestații a fost 27.03.2025, Consiliul constată că cererea de intervenție a ...................... este formulată în termen legal. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ., dar și faptul că, în cadrul procedurii de atribuire în cauză, ...................... are calitatea de ofertant câștigător, iar, cererea sa privește menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată, astfel cum a fost calificată, iar, în conformitate cu art. 67 din C.p.c., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție împreună cu contestația formulată de ......... SRL. Procedând la analiza fondului cauzei, se reține, în prealabil, faptul că, anterior, pe rolul Consiliului a fost depusă contestația nr. 33/06.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 7615/07.02.2025 formulată de ......... SRL care a criticat

modul

de

desemnare

a

ofertei

câștigătoare aparținând ......................, apreciind că oferta acestuia din urmă trebuia respinsă, deoarece, propunerea financiară a acestuia nu cuprinde toate costurile aferente legislației muncii, precum și obligațiile ce decurg din cerințele caietului de sarcini. Contestația mai sus menționată a fost soluționată prin Decizia nr. 574/C1/364/05.03.2025, în sensul: „Admite contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ......... SA, anulează raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente și obligă entitatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ...................... - ...................... cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, a legislației incidente și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Pe cale de consecință, respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ....................... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”. Decizia Consiliului nr. 574/C1/364/05.03.2025, nu a fost atacată cu plângere, devenind definitivă și executorie, iar, cele statuate în dispozitivul ei beneficiază de autoritate de lucru judecat. În atare condiții, părțile din cauza soluționată anterior de Consiliu în cadrul Pagina 17 din 43

aceleiași proceduri de atribuire, sunt obligate să respecte întocmai decizia pronunțată. Verificând modalitatea în care a pus în aplicare autoritatea contractantă

măsurile

dispuse

prin

Decizia

CNSC

nr. 574/C1/364/05.03.2025, definitivă și irevocabilă prin neatacarea cu plângere, Consiliul apreciază ca relevante următoarele considerente din decizia amintită: „Astfel, potrivit pct. IV.3.2 din Fișa de date, la „Modul de prezentare al propunerii financiare” , entitatea contractantă a menționat următoarele:

„Propunerea financiară/serviciu se va prezenta în lei fără TVA, respectiv lei/oră/agent. Formularul de ofertă va fi însoțit de Anexa la formularul de ofertă, care va conține Obligatoriu modalitatea de constituire a garanție de bună execuție și fundamentările ( calculațiile) de preț tarif unitar pentru lei/oră/agent. Se vor organiza două runde de negociere. NOTA: La ședințele de deschidere a ofertelor și derulare a rundelor de negociere vor participa reprezentanți împuterniciți ai ofertanților. Pentru ofertanții care nu vor participa la ședința de negociere a ofertelor financiare prin reprezentanți împuterniciți oferta inițială va fi considerată ofertă finală. Oferta finala va fi considerată oferta depusă pentru runda numărul doi. In cazul in care, după ultima runda de negociere, pe locul 1 sunt oferte care au propuneri financiare egale, se va solicita, numai acelor ofertând o noua oferta financiara, în plic închis, procesul fiind repetitiv pana la departajarea ofertelor. Vor avea loc doua runde de negociere a ofertei financiare/serviciu, urmând ca oferta financiara finala/serviciu sa fie transmisa ulterior, insolita de documente care sa justifice tariful ofertat (justificare tarif ofertat, tabel nominal cu agenții de paza folosiți care sa cuprindă si nr. atestatului, eventualele convenții de munca încheiate cu AJOFM, orice alt document care sa justifice tariful ofertat)”. De asemenea, în cadrul Caietului de sarcini, la formularul de propunere tehnică, entitatea contractantă a stipulat următoarele cerințe: „Posturile prevăzute cu armament vor fi cuprinse in planuri de paza. Prestatorul se obligă să asigure, armamentul din dotarea agenților de securitate. Prestatorul poartă răspunderea pentru folosirea, păstrarea și depozitarea muniției și a armamentului, pentru acele obiective unde este prevăzut in planul de paza. Mijloace tehnice și echipamente Ofertantul se obligă să asigure mijloacele tehnice şi echipamentele pentru agenții de securitate și intervenție din serviciu, după cum urmează (dotarea standard): a) spray iritant lacrimogen; b) baston de cauciuc/tomfă lungime minimum 59 cm si diametru de minimum 3 cm; c) binoclu - destinat pentru observare generala, dimensiune standard, zoom optic minimum lOx, diametru obiectiv minimum 50 mm, luminozitate relativa minimum 25, relief ocular minimum 12mm, câmp vizual- minimum 1000 m, câmp vizual real minimum 6,5° corectare dioptrie +/- 4, unul pentru fiecare post (mai puțin postul de control acces), plus unul pentru șeful de tură; d) lanternă - câte una pentru fiecare agent de pază (sau securitate) în serviciu, raza minima de acțiune 400 m si flux luminos de minimum 1000 m; e) stație radio - emisie/recepție (obligatoriu), opțional alte mijloace de comunicații radio sau telefoane mobile cu acoperirea necesară realizării pazei și intervenției - câte una/unul pentru fiecare post de pază; Pagina 19 din 43

f) echipament de lucru corespunzător anotimpului şi stării vremii pentru agenții de securitate care asigură serviciul de pază; g) armament neletal cu muniția aferenta, potrivit Legii nr. 295/2004, din categoria C „Arme si muniții neletale” supuse autorizării, conform anexei la Legea nr. 295/2004, pentru agenții de securitate conform planurilor de paza si pentru agenții echipajului mobil de intervenție”. Din analiza cerințelor mai sus iterate rezultă faptul că ofertanții aveau obligația de a detalia și include, în cadrul propunerilor financiare, raportat la salariul minim pe economie, toate sporurile

legale (de exemplu: spor de noapte, spor de weekend, sărbători legale, ore suplimentare) cheltuielile directe (ca de exemplu: mijloacele tehnice de apărare și de protecție cu care este dotat, uniforme, spray iritant lacrimogen, baston de cauciuc, lanterna și telefon mobil sau radiotelefon etc.) și indirecte, inclusiv, fondul de handicap. De asemenea, având în vedere că natura contractului de achiziție publică ce urmează a se încheia este unul oneros, este evident că, la stabilirea propunerii financiare trebuie avut în vedere și o cotă de profit. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe tara garantat în plată, s-a stipulat: „Art. 1. - Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră”. Or,

analizând

propunerea

financiară

a

ofertantului asocierea ...................... - ......................, se reține că aceasta a ofertat inițial o valoare totală de 1.196.989,20 lei, fără TVA și un tarif orar de 25,05 lei/oră, iar, ulterior negocierilor, o valoare totală de 1.156.850,64 lei și un tarif de 24,21 lei/oră. Prin urmare, în condițiile în care, tariful orar de 24,21 lei/oră, nu acoperă nici măcar salariul minim, fără a include sporuri și alte adaosuri sau celelalte cheltuieli directe/indirecte, este evident că, în cazul acestei propuneri financiare, se impunea solicitarea de clarificări, astfel cum stipulează următoarele prevederi: - Art. 222 din Legea nr. 99/2016: „În cazul unei oferte care are un preț sau cost aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului sectorial/ acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, entitatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costul propus. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție utilizate; b) soluțiile tehnice adoptate și/sau orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 64 alin. (1); e) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 232; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat”; - art. 142 din HG nr. 394/2016: „(1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit Pagina 21 din 43

de scăzute, prin raportare la preturile pieței, utilizându-se ca referință în acest sens informații cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. (2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, respectiv de documente privind, după caz și fără a se limita, preturile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de

materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă. (4) În sensul prevederilor art. 222 alin. (1) din Lege, o ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv”. - art. 64 din Legea nr. 99/2016 : „Entitatea contractantă precizează în documentația de atribuire reglementările obligatorii în domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă, stabilite prin legislația adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislația națională, prin acorduri colective sau prin tratatele, convențiile și acordurile internaționale în aceste domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului sectorial sau să indice instituțiile competente de la care operatorii economici pot obține informații detaliate privind reglementările respective. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), entitatea contractantă are totodată obligația de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ținut cont de obligațiile relevante din domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă”. De asemenea se reține că acest ofertant a menționat, la costurile aferente „Spor de noapte” – „0” lei/oră, justificând lipsa acestor costuri prin: „organizarea serviciului de pază prin ture astfel încât nu se vor efectua ore noaptea, cu respectarea art. 125 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii”. Potrivit dispozițiilor art.125 din Legea nr.53/2003: „(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru”. Ori, ținând seamă de dispozițiile legale mai sus iterate, această justificare nu poate fi acceptată, câtă vreme, suplimentarea agenților salariați pe timp de noapte, astfel încât, nici un salariat să nu efectueze mai mult de 3 ore, implică costuri care trebuiau avute în vedere și incluse în tariful ofertat. Ofertanții nu trebuie să vicieze rezultatul procedurii, prin ofertarea unor prețuri fără suport legal, în baza unor supoziții proprii, fapt pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a evalua ofertele financiare ținând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea prețului, pentru a se asigura de fezabilitatea și sustenabilitatea prețului propus în acest sens. Nu este lipsit de importanță nici modul eronat de stabilire a costului aferent „indemnizației CO”, în cuantum de 337,50 lei/lună (4050 : 12 = Pagina 23 din 43

337,50 lei) pe care ofertantul declarat câștigător l-a stabilit prin raportare la salariul de bază minim în cuantum de 4050 lei lunar, fără a include indemnizațiile/sporurile cu caracter permanent, astfel cum impun prevederile art. 150 alin. (1) și (2) din Codul Muncii, care stipulează: „Art. 150. - (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu”. De asemenea, Consiliul constată că, deși, asocierea ...................... - ...................... (ofertant clasat pe locul 1) a menționat, în cadrul tabelului centralizator al propunerii financiare, o sumă de 130,35 lei/lună pentru cheltuieli materiale reprezentând 0,01% din valoarea ofertată, entitatea contractantă nu a solicitat acestuia detalierea/defalcarea calculului valoric pe fiecare

tip

de

cheltuieli,

astfel

încât,

să

poată

verifica sustenabilitatea/realitatea sumei aferente acestor tipuri de cheltuieli, ca de exemplu: mijloacele tehnice de apărare și de protecție cu care este dotat, uniforme, spray iritant lacrimogen, baston de cauciuc, lanterna și telefon mobil sau radiotelefon, dispecerat, combustibil mijloace auto, etc.; aceste tipuri de cheltuieli trebuiau să se regăsească în cadrul cheltuielilor directe, iar, în cadrul cheltuielilor indirecte, trebuiau incluse acele cheltuieli care nu se pot identifica și atribui direct pe un anumit obiect de calculație, ci, privesc întreaga producție a unei secții sau a persoanei juridice în ansamblul ei (a se vedea Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1826 din 22.12.2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea si conducerea contabilității de gestiune). Totodată, din fișa de fundamentare tarif, se reține că asocierea câștigătoare nu a menționat nici un cost la fondul de handicap, justificând că nu plătește contribuția de 4% stipulată de lege, de unde rezultă că are angajați persoane cu handicap, fără, însă, a prezenta vreo dovadă în susținerea acestei justificări. În ceea ce privește deducerea din valoarea ofertată a sumei de 934,13 lei/lună/agent, respectiv 5,65 lei/oră, reprezentând subvenții primite în baza unor convenții încheiate cu AJOFM, Consiliul reține că, deși documentația de atribuire elaborată de entitatea contractantă nu interzice utilizarea acestor subvenții cu scopul susținerii/reducerii tarifului ofertat, acest fapt nu înlătură obligația entității contractante de a verifica sustenabilitatea tarifului, astfel rezultat, precum și confirmarea utilizării agenților pentru care a beneficiat de subvenții. Faptul că, în documentația de atribuire, s-a prevăzut criteriul de atribuire „cel mai scăzut preț”, nu înseamnă acceptarea de către entitatea contractantă a oricărui tarif ofertat, indiferent dacă acesta ar fi justificat sau nu de ofertanți, într-o interpretare contrară s-ar putea ajunge la obținerea unui punctaj maxim doar în scopul câștigării contractului. Având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 99/2016 care statuează că unul dintre principiile de bază din achizițiile publice este principiul nediscriminării prin care se înțelege asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca orice operator să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șanse egale de a deveni contractant, Consiliul apreciază că practicarea unor prețuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenților cu eventuala acoperire a diferențelor din alte surse, este contrară principiului anterior invocat. Pagina 25 din 43

Concurența dintre întreprinderi joacă un rol foarte important în garantarea bunăstării consumatorilor, în realizarea unei repartiții optime a resurselor existente și în eficientizarea unor parametri precum prețul, producția, calitatea, varietatea sau inovarea. Toate persoanele fizice sau juridice angajate într-o activitate economică sunt obligate să respecte regulile de concurență, legea interzicând comportamentele de piață care împiedică, restrâng ori denaturează concurența. Situația de forță economică deținută de un operator economic care îi conferă putința de a împiedica menținerea unei concurente efective pe piață,

generează un comportament abuziv al acestuia prin care se poate îngrădi / elimina concurența prin practici de excludere (câștigarea de noi clienți prin practicarea unor prețuri menținute artificial la un nivel scăzut cu scopul de a înlătura concurența). Manifestarea discreționară a unui operator economic, concretizată în încercarea de a-i scoate de pe piață pe operatorii economici considerați concurenții lui prin impunerea de prețuri, stabilirea de condiții inegale la prestații echivalente, utilizarea de prețuri de ruinare nu este compatibilă cu principiile consacrate de legislația achizițiilor publice. Ofertanții nu trebuie să vicieze rezultatul procedurii, prin ofertarea unor prețuri fără suport real având la bază prețuri extrem de mici, artificiale care nu acoperă nici măcar costurile de prestare a serviciilor ofertei, doar cu scopul de a elimina concurența și în final de a vicia rezultatul procedurii de atribuire. Raționamentul de mai sus se regăsește și în cadrul hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel ......... nr. 3926/2016, nr. 5192/2016 și nr. 4533/2017 și de Curtea de Apel Timișoara nr. 3638/28.10.2016, prin care au fost menținute deciziile pronunțate de CNSC precum și în hotărârea nr. 1294/2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara. Prin urmare, deși stabilirea unei propuneri financiare rămâne la latitudinea exclusivă a ofertantului, ea trebuie să fie serioasă și reală adică să nu fie utilizată doar cu scopul de a elimina din procedură ceilalți ofertanți, prin acoperirea/subvenționarea acesteia în mod neloial din alte surse, distorsionând astfel concurența între operatorii economici, motiv pentru care entitatea contractantă avea obligația de a evalua ofertele financiare ținând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea prețului, pentru a se asigura de fezabilitatea și sustenabilitatea prețului propus și pe cale de consecință să constate aplicabilitatea prevederilor art. 143 alin. (3) lit. c) din HG nr. 394/2016 care stipulează că: „oferta este considerată neconformă în următoarele situații: c) conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate”. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, entitatea contractantă în etapa de analiză a fundamentării propunerilor financiare ar fi trebuit să țină cont de toate drepturile și obligațiile ce decurg din prevederile legale în vigoare, astfel încât operatorii economici să nu vicieze rezultatul procedurii prin reduceri de costuri/tarife orare/salarii pe fondul neachitării sau achitării din alte surse terțe a contribuțiilor aferente salariilor sau de a proceda la artificii financiare/matematice/rotunjiri de tarife unitare după bunul plac având la bază simpla prezumție că urmare a declarării ca și câștigătoare a ofertei lor, vor găsi o posibilitate să finalizeze contractul indiferent prin ce mijloace; prin urmare, Consiliul apreciază că în etapa de verificare a ofertelor depuse, entitatea contractantă ar fi trebuit să dea dovadă de rigoare și să evalueze informațiile și documentele furnizate de ofertanți, pentru a se asigura de realitatea și sustenabilitatea acestora. Mai mult, Consiliul reține faptul că legiuitorul nu a impus în sarcina entității contractante doar obligația de a solicita justificări, în sensul de a întocmi o simplă adresă de solicitare pentru a demonstra îndeplinirea acestei obligații, ci și de a efectua verificări detaliate ale tuturor componentelor care Pagina 27 din 43

formează prețul în condițiile în care legiuitorul stabilește o prezumție relativă de încălcare a principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței necesare pentru atribuirea unui contract de achiziție publică. Prețul, propus de către ofertanți nu este un element pur formal al ofertei, prezumat a fi valabil și admis indiferent de întinderea sa, ci reprezintă un element esențial al propunerii financiare, a cărui realitate/sustenabilitate trebuie să fie verificată cu maximă atenție de comisia de evaluare, în baza art. 133 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, și confirmată de ofertanți

prin documentele înaintate entității, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta procedură. Prin urmare, în condițiile în care propunerea financiară este elaborată fără a avea în vedere toate costurile pe care le implică cerințele documentației de atribuire, este evident că ofertantul în cauză, pentru a se încadra în propunerea financiară ofertată, fie nu va respecta cerințele caietului de sarcini, fie va vicia rezultatul procedurii prin ofertarea unor prețuri nesustenabile, care nu sunt rezultatul liberei concurențe sau care nu pot fi justificate decât în baza unei simple decizii comerciale. Orice decizie a entității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică sub toate aspectele acesteia și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte, care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Anterior finalizării evaluării ofertelor, entitatea contractantă ar fi trebuit să stabilească, cu exactitate, dacă propunerile financiare depuse de ofertanți sunt reale și ferme; numai în urma obținerii și verificării detalierii prețurilor ofertate putea stabili conformitatea, sustenabilitatea, realitatea și corectitudinea formării acestora. Prin urmare, în condițiile în care propunerea financiară are la bază un tarif unitar care nu acoperă nici măcar salariul minim obligatoriu, autoritatea contractantă, în etapa de analiză a fundamentării propunerilor financiare, ar fi trebuit să procedeze la solicitarea de clarificări și să evalueze informațiile și documentele furnizate de respectivul ofertant, pentru a se asigura de realitatea și sustenabilitatea acestuia, ținând seamă de toate cerințele și condițiile ce decurg din prevederile legale în vigoare, astfel încât, operatorii economici să nu vicieze rezultatul procedurii prin reduceri de costuri sau de a proceda la artificii financiare/matematice după bunul plac, având la bază simpla prezumție că, urmare a declarării ca și câștigătoare a ofertei sale, va găsi o posibilitate să finalizeze contractul, indiferent prin ce mijloace. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că, potrivit art. 72 alin. (2) și art. 133 alin. (1) lit. h) din HG nr. 394/2016, verificarea propunerilor financiare depuse de ofertanți nu se limitează doar la simpla inventariere a prețurilor depuse astfel cum a procedat ......... SA, ci este un proces laborios, constând în verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 222 din Lege și care să confere entității contractante certitudinea că prețul indicat în propunerea financiară cuprinde toate cheltuielile necesare executării contractului. Or, tocmai acesta ar fi fost rolul clarificărilor care s-ar fi impus, respectiv, de a lămuri anumite elemente ale ofertei financiare, respectiv, de a verifica sustenabilitatea acestora, la care ofertanții în cauză au obligația de a se conforma și să le trateze cu maximă competență și diligență; solicitarea informațiilor referitoare la modul de formare a prețului este dublată de obligația comisiei de verificare a acestora, verificare care are loc pe baza dovezilor prezentate; clarificările de preț impunându-se cu atât mai mult cu cât, potrivit chiar propriei calculații de preț, entitatea contractantă a estimat Pagina 29 din 43

potrivit „Notei Estimare Valoare” nr. 215/20.01.2025 un tarif de 28,28 lei/oră /agent, iar, informațiile din anexa Formularului de ofertă sunt minimale fără a oferi o imagine clară a modului de constituire a prețurilor ofertate. Acceptând un tarif orar sub cel impus de lege, entitatea contractantă își asumă riscul ca acesta să fie elaborat fără a avea în vedere toate costurile pe care le implică cerințele documentației de atribuire și legislația muncii iar ofertantul în cauză pentru a se încadra în propunerea financiară ofertată, fie nu va respecta cerințele caietului de sarcini, fie va vicia rezultatul procedurii prin

ofertarea unor prețuri nesustenabile, care nu sunt rezultatul liberei concurențe sau care nu pot fi justificate decât în baza unei simple decizii comerciale. Ofertele depuse reprezintă angajamente asumate de către ofertanți, în scopul realizării obiectului contractului, astfel, prețul nu este un element pur formal al ofertei, ci, reprezintă un element esențial al propunerii tehnice și financiare a cărui realitate și sustenabilitate trebuie verificată de comisia de evaluare, în baza respectării principiilor asumării răspunderii, tratamentului egal și nediscriminării și confirmate de ofertanți prin documentele înaintate entității contractante. Entitatea contractantă nu poate accepta necondiționat ofertarea unor tarife pentru un contract care se va implementa în viitor - având la bază costuri aparent neobișnuit de scăzute, asupra cărora are îndoieli rezonabile că nu vor putea fi respectate și care la momentul depunerii ofertelor erau sau trebuiau cunoscute de operatorii economici. Concluzionând, Consiliul apreciază că entitatea contractantă ar fi trebuit să procedeze, anterior finalizării evaluării ofertelor, la solicitarea de clarificări de la asocierea ...................... - ...................... privind toate elementele de cost și la verificarea explicațiilor transmise cu privire la justificarea prețului ofertat pentru a stabili cu exactitate veridicitatea și fezabilitatea propunerii financiare depuse, astfel încât, să aibă certitudinea că oferta desemnată câștigătoare este una reală, fermă și acoperă toate cerințele documentației de atribuire; numai în urma obținerii și verificării detalierii prețului ofertat, entitatea contractantă putea stabili realitatea și corectitudinea formării acestuia. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, de verificare a propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 222 din Lege și de stabilirea a ofertelor admisibile, așa cum este prevăzut la art. 133 alin. (1) lit. f), h) și k) din HG nr. 394/2016, Consiliul constată că această verificare, așa cum a fost efectuată de entitatea contractantă, nu respectă întocmai condițiile de rigurozitate impuse de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile contestatorului privind nelegalitatea

evaluării

propunerii

financiare

aparținând asocierii ...................... - ...................... sunt întemeiate, urmând ca, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, să admită contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ......... SA, iar, pe cale de consecință, va respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ......................, va anula raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente și va obliga entitatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ...................... - ......................, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, a legislației incidente și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare”. Analizând modul de reevaluare a ofertei asocierii ...................... - ...................... în urma deciziei CNSC, se reține că entitatea contractantă a solicitat acestuia prin adresa nr. 1658/DC/14.03.2025 Pagina 31 din 43

modul de formare/detaliere a tarifului orar ofertat, respectiv 24,21 lei/agent/oră, cu prezentarea explicită a următoarelor elemente: «- cheltuielilor lunare/agent pentru fiecare specificație în parte (a se vedea formularul fișe de calcul tarif), precum și a procentului [%] pe care îl prezintă in tariful lei/agent/ora ofertat. -cheltuielile lunare/agent care conform legislației muncii pentru diurna și/sau detașarea, respectiv transport, însoțite de o situație din care să reiese persoanele respective, domiciliu acestora și convențiile de care beneficiază.

-„sporul zile sărbători legale" ați evidențiat cheltuieli pentru 6 zile în fișa de fundamentare a tarifului, vă solicitam sa justificați pentru numărul legal de zile pentru perioada contactului. Pentru acest spor solicitam pe lângă modul detaliat de calcul, sa specificați si zilele de sărbători legale luate in considerare. • Modul de calcul al concediului de odihna; • Justificarea fondului de handicap; • Detalierea costurilor cu cheltuielile materiale; • Justificarea cheltuielilor indirecte; Justificarea tarifului, trebuie să demonstreze sustenabilitatea lui, inclusiv raportat la legislația muncii aferentă acestui tip de servicii, care implică asigurarea personalului (cheltuieli pentru diurnă/transport), activitatea de noapte, sărbători legale etc., precum și convențiile ce susțin tariful ofertat pentru atribuirea contractului». Din adresa de răspuns nr. 2511/17.03.2025 a ......................, se reține că ofertantul în cauză își reiterează justificările din evaluarea inițială referitoare la costurile aferente „Spor de noapte” – „0” lei/oră, prin organizarea serviciului de pază prin mai multe ture, astfel încât. să nu fie necesară plata sporului pentru ore prestate noaptea. Fără a înlătura considerațiile Consiliului din decizia anterioară cu privire la sporul de noapte, care sunt pe deplin aplicabile și în soluționarea prezentei, se reține că asocierea câștigătoare își motivează lipsa sporului de noapte prin reducerea programului de lucru în timpul nopții, fără însă. a lua în considerare că, într-o atare situație, acea oră acordată liber trebuie achitată de două ori și la două persoane diferite și, pe cale de consecință, incluse în tariful ofertat. Astfel, pe de-o parte, ora liberă acordată angajatului, conform lit. a) art. 126 din Codul muncii, este plătită, iar pe de altă parte, în respectiva oră, un alt agent de securitate va presta serviciul de pază, agent care va fi, de asemenea, plătit pentru serviciul său. Concluzionând, este evident că, în ceea ce privește orele de noapte prestate prin suplimentarea numărului de agenți cheltuielile aferente sunt duble, fiind plătiți în același timp și pentru aceeași oră doi agenți de securitate/pază. Prin urmare, reiese în mod clar că într-o atare ipoteză valoarea cheltuielilor aferente orelor de noapte este mai mare decât în situația în care s-ar fi optat pentru achitarea sporului de noapte conform legislației în vigoare. Situația este similară și în ceea ce privește modul de calcul a „indemnizației CO”, în cuantum de 337,50 lei/lună (4050 : 12 = 337,50 lei) pe care ofertantul declarat câștigător l-a stabilit prin raportare la salariul de bază minim în cuantum de 4050 lei lunar, fără a include indemnizațiile/sporurile cu caracter permanent, astfel cum impun prevederile art. 150 alin. (1) și (2) din Codul Muncii, respectiv prin Pagina 33 din 43

raportare la media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. De asemenea, nu este lipsit de relevanță nici faptul că, deși entitatea contractantă a solicitat acestui ofertant detalierea/justificarea tuturor cheltuielilor pentru persoanele care beneficiază de subvenție și care au domiciliul în alte județe, în speță 15 persoane având domiciliul în jud Dolj iar 5 persoane în județul Olt, ofertantul în cauză nu s-a conforma,t deoarece, s-a limitat fără nici un fundament să susțină că,

persoanelor care domiciliază în Dolj nu li se aplică prevederile privind transportul deoarece au domiciliul „în proximitatea obiectivului din jud. ......... ”, iar pentru cei 5 persoane in jud. Olt se „pune la dispoziție un autovehicul care va efectua 30 de curse ( 15 curse dus- întors), calculând un cost cu transportul de 1900,00 lei /lună”. Or, această justificare nu poate fi acceptată câtă vreme costul cu transportul este acoperit doar pentru cei 5 persoane din jud Olt, iar, aceste costuri nu au fost incluse în cadrul cheltuielilor materiale, (în sumă de 130,35 lei/lună pentru cheltuieli materiale reprezentând 0,01% din valoarea ofertată). Mai mult, în cazul cheltuielilor materiale s-a limitat la o simplă defalcare fără a prezenta vreo dovadă concludentă privind sustenabilitatea și realitatea acestora. Față de cele de mai sus și ținând seamă de considerațiile avute în vedere în decizia anterioară care sunt pe deplin aplicabile și în acest caz, Consiliul reține că, prin modul superficial în care a răspuns la solicitările de clarificare în etapa de reevaluare a ofertelor, ...................... nu a reușit să demonstreze realitatea și sustenabilitatea tarifului ofertat, deoarece, răspunsul acestuia nu reprezintă în fapt o justificare a prețului, ci, o explicație generică cu privire la modul empiric în care a aproximat acest ofertant valoarea ofertată, în speță, fiind incidente prevederile art. 142 din HG nr. 394/2016: „(1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la preturile pieței, utilizându-se ca referință în acest sens informații cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. (2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, respectiv de documente privind, după caz și fără a se limita, preturile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă”. Solicitarea informațiilor referitoare la modul de formare a prețului este dublată de obligația comisiei de verificare a acestora, verificare care trebuie să vizeze toate aspectele financiare implicate de oferta depusă, cu respectarea strictă a prevederilor documentației de atribuire. Altfel Pagina 35 din 43

spus, verificarea justificărilor propunerilor financiare depuse de ofertanți nu se limitează doar la formularea unei solicitări și la simpla inventariere/ reproducere a răspunsurilor transmise de ofertant, astfel cum a procedat ......... SA, conform raportului procedurii nr. 1914/21.03.2025, încheiat în urma reevaluării (pag. 70 din dosarul achiziției), ci, este un proces laborios, constând în verificarea tuturor argumentelor și înscrisurilor din răspunsul ofertantului raportat la propunerea financiară depusă inițial de acesta și care să confere autorității contractante certitudinea că serviciile descrise în ofertă pot fi

prestate la prețul și în condițiile prevăzute în propunerea financiară depusă până la data limită de depunere stabilită în anunțul de participare. Nu este lipsit de relevanță faptul că, din conținutul răspunsului la clarificările solicitate, se constată că aceasta îmbracă forma unei veritabile plângeri împotriva deciziei pronunțate de Consiliu, fără însă a fi respectate prevederile exprese ale art. 29 din Legea nr. 101/2016, care stipulează că: „Deciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către autoritatea contractantă și/sau de către orice persoană vătămată de măsurile dispuse de Consiliu cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate”, în condițiile în care ...................... avea calitatea de intervenient în cauza în care s-a pronunțat decizia anterioară. Concluzionând, entitatea contractantă nu poate accepta ofertarea unor tarife pentru un contract care se va implementa în viitor - având la bază costuri care, în mod cert, nu vor putea fi respectate și care la momentul depunerii ofertelor erau sau trebuiau cunoscute de operatorii economici. Prin urmare, justificarea prețului ofertat înseamnă prezentarea de elemente concrete de formare a prețului și chiar documente care să conțină costurile avute în vedere pentru îndeplinirea contractului în cauză și care să permită, în final verificarea corectitudinii prețului ofertat. Solicitarea informațiilor referitoare la modul de formare a prețului este dublată de obligația comisiei de verificare a acestora, verificare care trebuie să vizeze verificarea tuturor toate aspectelor financiare implicate de propunerea tehnică depusă, cu respectarea strictă a prevederilor documentației de atribuire. Orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte (cum ar fi o simplă defalcare a cheltuielilor directe/indirecte) care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertelor. Astfel cum s-a reținut în mod definitiv în decizia CNSC anterioară, ofertele depuse reprezintă angajamente asumate de către ofertanți în scopul realizării obiectului contractului, astfel, prețul nu este un element pur formal al ofertei, ci, reprezintă elementul esențial al propunerii financiare a cărui realitate și sustenabilitate trebuie verificată de comisia de evaluare, în baza respectării principiilor asumării răspunderii, tratamentului egal și nediscriminării și confirmate de ofertanți prin documentele înaintate autorității contractante. Justificarea prețului ofertat înseamnă prezentarea de elemente concrete și actuale de formare a prețului și Pagina 37 din 43

chiar documente care să conțină costurile avute în vedere pentru îndeplinirea contractului în cauză și care să permită, în final, verificarea corectitudinii prețului ofertat, iar, în cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile solicitate sau răspunsurile pe care le prezintă nu justifică, în mod corespunzător, nivelul scăzut al prețurilor sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată în temeiul art. 136 alin. (3) din HG nr. 395/2016, ca inacceptabilă. Raționamentul de mai sus se regăsește și în cadrul hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel ......... nr. 3926/2016 și nr. 5192/2016 și

de Curtea de Apel Timișoara nr. 3638/28.10.2016, prin care au fost menținute deciziile pronunțate de CNSC, precum și în Hotărârea nr. 1294/2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara. În cauza C 396/14, CJUE s-a pronunțat astfel: „37 În această privință, trebuie amintit că principiul egalității de tratament și obligația de transparență au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă și constituie temeiul normelor Uniunii privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 2008, Michaniki, C 213/07, EU:C:2008:731, punctul 45 și jurisprudența citată). 38 Principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea termenilor ofertelor lor și implică, așadar, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți concurenții (Hotărârea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C 496/99 P, EU:C:2004:236, punctul 110, și Hotărârea din 12 martie 2015, eVigilo, C 538/13, EU:C:2015:166, punctul 33)”. În cauza T- cauza T 392/15, Tribunalul UE a reținut la pct. 85 și 86 următoarele: „În ceea ce privește această din urmă dispoziție, Tribunalul a statuat că obligația autorității contractante de verificare a caracterului serios al unei oferte rezultă din existența prealabilă a îndoielilor referitoare la fiabilitatea acesteia, obiectivul principal al acestui articol fiind de a nu permite respingerea unui ofertant din cadrul procedurii fără să i se fi acordat posibilitatea să justifice conținutul ofertei sale care ar părea anormal de mică. Prin urmare, numai atunci când există asemenea îndoieli, comitetul de evaluare este obligat să solicite informații pertinente privind compoziția ofertei înainte să o respingă, dacă este cazul. În schimb, în ipoteza în care o ofertă nu pare anormal de mică potrivit articolului 158 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare, articolul menționat nu se aplică [a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 iulie 2005, TQ3 Travel Solutions Belgium/Comisia, T 148/04, EU:T:2005:274, punctele 49 și 50, Hotărârea din 11 mai 2010, PC Ware Information Technologies/Comisia, T 121/08, EU:T:2010:183, punctul 72, Hotărârea din 5 noiembrie 2014, Computer Resources International (Luxembourg)/Comisia, T 422/11, EU:T:2014:927, punctul 57, și Hotărârea din 15 septembrie 2016, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T 698/14, nepublicată, EU:T:2016:476, punctul 59). Astfel de îndoieli pot exista printre altele Pagina 39 din 43

atunci când pare incert, pe de o parte, că o ofertă respectă legislația țării în care serviciile ar trebui să fie prestate, în materie de remunerare a personalului, de contribuție la sistemul de securitate socială, de respectare a normelor de securitate și de sănătate la locul de muncă, de vânzare în pierdere, și, pe de altă parte, că prețul propus include toate costurile pe care le presupun aspectele tehnice ale ofertei (Hotărârea din 8 octombrie 2015, Secolux/Comisia, T 90/14, nepublicată, EU:T:2015:772, punctul 62)”.

Prin urmare în lipsa unor justificări concludente asupra fundamentării tarifelor ofertate, ofertele depuse nu pot fi declarate admisibile doar în baza unor explicații fără fundament economic/legal sau generice cu privire la modul empiric în care aproximează unii ofertanți tariful pentru serviciile de pază ofertate, entitatea contractantă având obligația de a verifica dacă ofertanții care au depus oferte în cadrul acestei proceduri au ținut cont în elaborarea propunerii financiare aferente contractelor de servicii ce fac obiectul prezentei proceduri de toate prevederile legale deoarece trebuie avut în vedere și faptul că tipul/felul contractului de servicii în speță este un contract de servicii cu executare succesivă ceea ce implică executarea prestațiilor/serviciilor într-o perioadă de timp, de 7 luni și nu este un contract cu executare „uno ictu”, și nu de a desemna, în mod automat, drept admisibile și câștigătoare ofertele acestora; entitatea contractantă nu avea dreptul de a accepta ofertarea unui tarif pentru un contract care se va implementa în viitor - având la bază costuri care, în mod cert, nu vor putea fi respectate și care la momentul depunerii ofertelor erau, sau trebuiau cunoscute de operatorii economici. Raportat la principiile prevăzute în Legea nr. 99/2016 și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de elaborare a solicitărilor de clarificări necesare în vederea evaluării ofertelor și de stabilire a ofertelor inacceptabile și/sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, Consiliul constată că această verificare nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu, entitatea contractantă punând în aplicare, doar în mod formal, măsurile dispuse prin decizia CNSC nr. 574/C1/364/05.03.2025 și, pe cale de consecință, critica contestatorului ......... SRL privind nelegalitatea evaluării ofertei depuse de asocierea ...................... - ...................... ......................, este întemeiată, urmând să fie admisă. Față de cele mai sus menționate, Consiliul nu mai analizează restul criticilor din contestația formulată de ......... SRL, câtă vreme, indiferent de natura acestora, nu poate fi înlăturat caracterul neconform al ofertei asocierii ...................... - ...................... rezultatul fiind același. Față de aspectele de fapt și de drept evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, în vigoare, Consiliul va admite contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ......... SA, iar, pe cale de consecință, va respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ......................, va anula raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente, pentru lotul 1, în partea care privește oferta asocierii ...................... - ...................... și va obliga entitatea contractantă la reevaluarea ofertei acestei asocieri, de la etapa evaluării propunerii financiare, cu respectarea prevederilor documentației de Pagina 41 din 43

atribuire, a legislației incidente și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ......... SA, iar, pe cale de consecință, respinge ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ......................, anulează raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente, pentru lotul 1, în partea care privește oferta asocierii ...................... - ...................... și obligă entitatea contractantă la reevaluarea ofertei acestei asocieri, de la etapa evaluării propunerii financiare, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, a legislației incidente și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE

Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 23 (douăzecișitrei) pagini Pagina 43 din 43