Decizie CNSC BO2025_1309

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1309/C1/1219 Data: 13.05.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 22788/08.04.2025, formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ........., împotriva rezultatului procedurii, emis de către ........., cu sediul comuna ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Înființare de sisteme individuale adecvate (SIA) de colectare și de epurare a apelor uzate în comuna ........., județul .........” - cod CPV: 45232411-6, s-a solicitat: - anularea, în parte, a raportului procedurii nr. 1748/31.03.2025, în ceea ce privește modul de evaluare a propunerii sale financiare și de evaluare a ofertei declarate câștigătoare a procedurii și a părților din raportul procedurii care stabilesc ca fiind

câștigătoare

în

procedura

de

atribuire, societatea .................. ......... SRL; - anularea înscrisurilor care stau la baza elaborării raportului procedurii, cu referire la procesele verbale privind evaluarea propunerilor financiare și a documentelor suport la DUAE depuse de ofertantul declarat câștigător al procedurii; - anularea înscrisurilor subsecvente raportului procedurii, cu referire la comunicările de rezultat transmise acestuia și societății declarate câștigătoare a procedurii; - reluarea activității de evaluare cu observarea admisibilității depline a ofertei sale și a inadmisibilității ofertei declarate câștigătoare a procedurii. În luarea deciziei CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul, ......... SRL susține interesul său în promovarea acestei contestații rezidă în faptul că cenzurarea pe cale administrativ- jurisdicțională a actelor nelegale ale autorității contractante, rezultat al Pagina 1 din 62

unei greșite aplicări a legislației speciale a achizițiilor publice, ar conduce, în activitatea de reevaluare, la constatarea admisibilității depline a ofertei sale, cu consecința atribuirii contractului de achiziție publică în favoarea noastră, inclusiv în ipoteza menținerii în concurs a ofertei declarate câștigătoare, având în vedere că în urma aplicării criteriului de atribuire (prețul cel mai scăzut) și la oferta sa ar fi pe primul loc în clasamentul ofertanților. Acesta menționează că oferta declarată câștigătoare a procedurii conține un preț de 1.345.802,22 lei, iar ......... SRL a ofertat un preț de 1.332.631,99 lei. Așadar, consideră că, în măsura în care contestația sa ar fi admisă, iar autoritatea contractantă ar fi obligată la reevaluarea propunerii sale financiare și constatarea admisibilității ei, contractul ar urma a fi atribuit în favoarea sa. Mai mult, contestatorul apreciază că, inclusiv în ipoteza admiterii numai în parte a contestației sale, exclusiv sub aspectul inadmisibilității vădite a ofertei societății .................. ......... SRL, justifică un interes legitim in promovarea prezentei căi de atac, materializat în anularea procedurii de atribuire si reluarea acesteia, valorând o nouă șansă la atribuirea contractului. Caracterul legitim al interesului procesual în anularea procedurii, în ipoteza admiterii doar în parte a contestației, se impune nu doar din perspectiva strictă a eticii și echitabilității, care împiedică acceptarea atribuirii contractului in favoarea unui ofertant care a depus o ofertă cert inadmisibilă, dar și din perspectiva practicii constante a Consiliului și a instanței comunitare. Secundar, consideră că, în cazul său, caracterul legitim al acestui interes, este susținut de CJUE, invocând în acest sens cauza PFE, C- 689/13, ECLI:EU:C:2016:199, apreciind astfel că promovarea contestației sale satisface în tot condiția interesului procesual, consecință a diferenței de preț dintre oferta sa și oferta declarată câștigătoare a procedurii, precum și a caracterului legitim al interesului de a determina constatarea inadmisibilității ofertei ilegal declarate câștigătoare a procedurii. Menționează

că,

autoritatea

contractantă,

PRIMĂRIA COMUNEI ........., a publicat în SICAP anunțul de participare simplificat nr. SCN1153371 din 20.09.2024, în vederea atribuirii contractului „Înființare de sisteme individuale adecvate (SIA) de colectare și de epurare a apelor uzate în comuna ........., județul .........”. Precizează că în data de 18.11.2024. a primit comunicare de rezultat nr. 5.900/15.11.2024 și un prim raport al procedurii nr. 5897/ 15.11.2025, înscrisuri din care rezultă că oferta sa a fost respinsă ca neconformă, în temeiul prevederilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/ 2016, și inacceptabilă, în temeiul prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/ 2016, coroborate prevederilor art. 137 alin. (1) și (3) din același act normativ. Pagina 2 din 62

Consideră că, astfel cum rezultă din acest prim raport al procedurii și această primă comunicare de rezultat, motivul de fapt al incidenței acestor texte legale rezidă, în opinia eronată a comisiei de evaluare, în aceea că: i) propunerea sa tehnică nu ar satisface cerințele caietului de sarcini; ii) răspunsul său la solicitarea de clarificare ar fi neconcludent. ……………, apreciază că decizia eronată a comisiei de evaluare a fost întemeiată pe conținutul propunerii sale tehnice, analizat cu excesiv formalism de către aceasta, și pe răspunsurile sale din cadrul adresei nr. 732/06.11.2024, cu referire la răspunsurile nr. 1, 4 și 7, pe care comisia de evaluare le-a calificat ca fiind neconcludente, acesta formulând contestație față de rezultatul procedurii, precizând că inacceptabilitatea și neconformitatea propunerii sale tehnice se întemeiază pe două erori de evaluare, respectiv: evaluarea ofertei cu excesiv formalism și evaluarea ofertei cu neobservarea incidenței, în privința acesteia, a prevederilor art. 134 alin. (8) și (9) din HG nr. 395/ 2016 și ale art. 135 alin. (1) si (3) din același act normativ. Menționează că prin Decizia nr. 131/C1/4094, 4112 din data de 20.01.2025, Consiliul a admis contestația sa și a obligat autoritatea contractantă la reluarea activității de evaluare a ofertei, cu observarea admisibilității depline a propunerii sale tehnice. Precizează că, pe parcursul reevaluării ofertelor autoritatea contractantă i-a transmis solicitarea de clarificare nr. 1.307/13.03.2025, prin intermediul căreia i-a solicitat să clarifice următoarele aspecte ale propunerii sale financiare: 1. Lipsa OPIS-ului din cadrul propunerii financiare; 2. Lipsa Centralizatorului financiar al lucrărilor executate de asociați. Acesta susține că, prin răspunsul său nr. 786/14.03.2025, a arătat autorității contractante, pe larg, cu invocarea in extenso a practicii Consiliului, a practicii instanțelor de control judiciar și a practicii instanței comunitare, că: - aspectele invocate referitor la OPIS constituie deficiențe minore/ vicii de formă, asanabile în condițiile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/ 2016, transmițând anexat răspunsului OPIS-ul la care autoritatea a făcut referire în cadrul solicitării de clarificare; - a arătat autorității contractante că Nota 5 la care face referire în solicitarea de clarificare, se regăsește în cadrul caietului de sarcini la pagina 9, în cadrul capitolului „Modul de prezentare a propunerii tehnice”, iar în cadrul capitolului „Modul de prezentare a propunerii financiare” din cadrul caietului de sarcini o astfel de notă nu există. - în ceea ce privește centralizatorul lucrărilor executate de asociatul său, având o proporție de participare la asociere de 1%, a depus prin răspuns acest centralizator, arătând autorității că lipsa acestuia din cadrul ofertei inițiale constituie o deficientă minoră, aflată sub limita substanțialului. Pagina 3 din 62

- a mai arătat autorității contractante că eventuala respingere a ofertei pentru astfel de erori minore, nesubstanțiale, ar valora o nesocotire directă a Deciziei CNSC, pronunțată anterior în procedură, cu referire la Decizia nr. 131/C1/4094, 4112/20.01.2025, prin care Consiliul a atras atenția, în mod inechivoc, autorității contractante, asupra tendinței de evaluare a ofertelor cu practicarea unui formalism excesiv, lipsit de sustenabilitate legală (pagina 59 și următoarele din Decizie.) În pofida unui Răspuns detaliat întemeiat, nu doar pe legislația incidență și practica judiciară relevantă, dar, chiar pe considerentele Deciziei CNSC anterior pronunțate în procedură, contestatorul precizează că a receptat, la data de 01.04.2025, comunicarea de rezultat nr. 1.750/ 31.03.2025 și raportul procedurii nr. 1.748/31.03.2025, prin intermediul cărora, autoritatea contractantă l-a informat asupra neconformității ofertei sale, în temeiul prevederilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, coroborate prevederilor art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, urmare a pretinsului caracter neconcludent al răspunsului său. Apreciază ca vădit ilegală respingerea ofertei sale, autoritatea probând, prin practicarea unui excesiv formalism în evaluarea propunerii financiare, că refuză să pună în aplicare considerentele Deciziei CNSC pronunțate în procedură, considerând că, prin această decizie, Consiliul a cenzurat modul de evaluare marcat de profund formalism excesiv al propunerii tehnice, iar, în activitatea de reevaluare, autoritatea înțelege să practice același formalism excesiv în evaluarea, de această dată, a propunerii sale financiare. Susține că deficiențele ofertei sale, reclamate de autoritatea contractantă prin solicitarea de clarificare, au fost integral remediate prin înscrisurile anexate răspunsului, în modalități admisibile, potrivit unor prevederi legale, exprese și de imperativă aplicare, iar, respingerea ofertei pentru aceste deficiențe aflate sub limita substanțialului, sub limita neasanabilului, constituie o modalitate de evaluare marcată de formalism excesiv, îndreptată împotriva eliminării din competiție a unor oferte perfect admisibile. Contestatorul menționează că a solicitat autorității contractante o primă solicitare de acces la dosarul achiziției publice, purtând nr. 1812/ 02.04.2025, căreia autoritatea i-a răspuns prin adresa nr. 1.851/ 03.04.2025, prin care l-a informat asupra asigurării accesului la dosarul achiziției publice, fără însă, a-i permite fotocopierea înscrisurilor și fără a-i permite accesul nu numai la oferta declarată câștigătoare a procedurii, dar nici la DUAE și înscrisurile probatorii ale acestuia, depuse de acest ofertant. Menționează că prin această adresă autoritatea contractantă justifică refuzul furnizării de copii de pe înscrisurile parte a dosarului achiziției publice prin aceea că dosarul achiziției „nu este finalizat”, iar refuzul accesului la dosarul de eligibilitate aferent ofertei câștigătoare și Pagina 4 din 62

la propunerea tehnică și propunerea financiară a acestui ofertant prin depunerea unei declarații de confidențialitate. Față de refuzul autorității contractante nu numai de a furniza copii după înscrisuri, dar, mai mult, de a interzice fotocopierea acestor înscrisuri direct de către reprezentantul său, precum și de a asigura acces cel puțin la DUAE și înscrisuri probatorii ale declarațiilor de la nivelul DUAE, contestatorul precizează că a transmis autorității contractante adresa purtând nr. 1867/ 03.04.2025, arătând acesteia că: - pe de o parte, caracterul public sau nepublic al dosarului achiziției publice, finalizarea sau nu a acestuia, netemeinic invocate de autoritate, este lipsită de relevanță in chestiunea limitelor și condițiilor acordării accesului neîngrădit la dosarul achiziției publice, atât timp cât, solicitarea noastră nu-și găsește temeiul juridic în prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, împrejurare în raport de care caracterul public sau nu al dosarului achiziției este lipsit de relevanță în soluționarea cererii noastre, solicitarea noastră fiind formulată prin raportare la excepția prevăzută de alin. (6) al art. 217 din Legea nr. 98/ 2016; - pe de altă parte, diferendul dintre părți nu privește obligația sau lipsa obligației autorității de a furniza copii de pe aceste înscrisuri, ci interpretarea abuzivă dată de Comisia de evaluare acestor prevederi legale, in sensul interzicerii fotografierii înscrisurilor puse la dispoziție, în lipsa oricărui suport legal al unei astfel de conduite; - în ceea ce privește limitarea accesului la oferta declarată câștigătoare a procedurii a arătat autorității că, pe de o parte, emiterea unei declarații de confidențialitate neînsoțită de probe, dovezi privind caracterul confidențial al informațiilor, nu produce efecte, și, pe de altă parte, din perspectiva prevederilor legale incidente, propunerea tehnică și propunerea financiară nu pot fi declarate confidențiale în bloc, atât timp cât, potrivit voinței exprese a legiuitorului, pot face obiectul obligațiilor de protecție a confidențialității numai „informalii din propunerea tehnică” elemente din propunerea financiară” și „fundamentări/justificări de preț/cost.” - în ceea ce privește DUAE și înscrisurile probatorii ale acestuia nu există prevedere legală care să permită protecția acestor înscrisuri. Precizează că, la data de 04.03.2025 reprezentantul său s-a deplasat la sediul autorității, iar părțile au încheiat un proces verbal de vizualizare oferte, purtând nr. 1.893, din care rezultă, pe de o parte, că autoritatea contractantă înțelege a persevera în refuzul acordării permisiunii de fotocopiere a dosarului, și, pe de altă parte, că i s-a permis accesul exclusiv la procesele verbale de evaluare, fără a i se pune la dispoziție vreo parte a propunerii tehnice sau financiare a ofertantului și, mai grav, fără a i se permite accesul la DUAE și înscrisurile probatorii ale acestuia. Pagina 5 din 62

......... SRL apreciază ca vădit ilegală conduita comisiei de evaluare, care a procedat la extinderea dreptului de protecție a informațiilor confidențiale dincolo de limitele stabilite în mod expres de lege. Din punctul său de vedere, conduita comisiei de evaluare valorează o veritabilă adăugare la lege, menită a proteja actele sale de evaluare a ofertei declarate câștigătoare a procedurii de examinarea, statuată de lege, de către concurenți. Astfel, apreciază că limitele și obiectul protecției confidențialității sunt expres stabilite de legiuitor prin prevederile art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/ 2016, potrivit cărora: „(1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. [...] (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).” Prin urmare, subliniază că, în opinia sa, potrivit voinței expres exprimate a legiuitorului numai următoarele părți ale unei oferte pot beneficia de regimul confidențialității: - „informații din propunerea tehnică;” - „elemente din propunerea financiară;” - „fundamentări/justificări de preț/cost.” Acesta consideră că, din aceste prevederi legale rezultă cu deplină și incontestabilă claritate următoarele: - este ilegală și, deci, nu poate produce efecte, declararea în bloc a propunerii tehnice și a propunerii financiare ca fiind confidențiale; Pagina 6 din 62

- nu orice informații pot avea caracter confidențial, ci doar acelea care sunt „date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Per a contrario, orice alte informații din ofertă sunt informații publice, neprotejate de vreun drept la confidențialitate; - extinderea regimului confidențialității și la alte înscrisuri decât cele mai sus precizate, adică si asupra dosarului de eligibilitate, constituie o veritabilă adăugare nepermisă la lege, din nicio prevedere legală nerezultând că DUAE sau înscrisurile probatorii la acesta ar putea avea caracter confidențial. Așadar, sub un prim aspect, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă încalcă legea atunci când asigură un regim al confidențialității mult extins dincolo de limitele stabilite de legiuitor prin prevederi legale exprese. În al doilea rând, precizează că autoritatea contractantă refuză să facă aplicarea unor prevederi legale exprese, indicate în cadrul adreselor sale, care statuează asupra condițiilor nașterii în sarcina autorității a obligațiilor de protecție. Invocând dispozițiile legale despre care face vorbire, contestatorul menționează că, prin art. 57 alin. (4) teza ultimă din Legea nr. 98/2016 legiuitorul stabilește: „Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).”, or, autoritatea contractantă face aplicația prevederilor legale relative la protecția confidențialității întemeindu-se pe o declarație de confidențialitate, neînsoțită de dovezi, deși legea stabilește în mod inechivoc faptul că lipsa dovezilor atrage după sine inaplicabilitatea regimului confidențialității. Susține că, în fapt, declarația de confidențialitate depusă de ofertant constituie limitativ o reluare a prevederilor legale aferente dreptului la declararea confidențialității unora din înscrisurile parte a ofertelor, fără furnizarea vreunor dovezi ale caracterului confidențial al acestor informații. Mai mult, consideră că, cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale pe care le citează, declarația de confidențialitate procedează nu doar la declararea confidențialității în bloc a propunerii tehnice și financiare și a solicitărilor și răspunsurilor la clarificări, dar, mai grav, și la declararea confidențialității DUAE și a înscrisurilor probatorii, în lipsa oricărui suport legal. ......... SRL menționează că prin adresa sa a rugat comisia de evaluare să aibă în vedere și îndrumarea ANAP privind analiza confidențialității ofertelor, în cadrul căreia se arată: „Totodată, vă Pagina 7 din 62

aducem la cunoștință că potrivit modificării aduse art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prin OUG nr. 114/20201, informațiile indicate de ofertanți/operatori economici ca fiind confidențiale, pot fi doar cele care se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale sau celor care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. [...] Subliniem că motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică si plauzibilă, conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu cele ale art. 123 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, prin prezentarea motivelor concrete în temeiul cărora ofertantul dorește să păstreze confidențiale unele informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau din propunerea financiară prin raportare la domeniul de activitate al acestuia, cu atât mai mult cu cât respectivele informații/elemente declarate confidențiale pot viza date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Mai mult, evidențiază că, prin prevederile art. 4.2.1 din cadrul aceleași îndrumări, ANAP definește, în acord cu legislația specială, natura juridică a secretului comercial și condițiile ce au a fi îndeplinite pentru ca anumite informații să dobândească caracterul de secret comercial: „4.2.1 Secretul comercial Sunt secrete comerciale informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe (Art. 11 Ut. (e) din Legea nr. 11/1991) în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză; • au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; • au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, in circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete. dovezi Ofertantul ar trebui să poată demonstra că a luat măsuri rezonabile pentru protecția informațiilor declarate ca fiind secrete comerciale, printr-o politică internă de proiecție a secretelor comerciale cunoscută și asumată de personalul companiei, care poate cuprinde: • modul în care a identificat la nivel organizațional secretele comerciale; • modul în care a pus în practică proceduri pentru protecția secretelor comerciale (pentru acea informație declarată ca fiind secret comercial); • modul în care a restricționat accesul la secretele comerciale; Pagina 8 din 62

• existența unor clauze contractuale în contracte încheiate cu partenerii, furnizorii, clienții și angajații pentru protecția secretelor comerciale; • registrul acordurilor de confidențialitate încheiate cu partenerii, furnizorii, clienții și angajații pentru protecția secretelor comerciale; • documentele semnate de angajați la momentul angajării pentru păstrarea respectivului secret comercial sau la părăsirea locului de muncă prin care se asigura că nu mai au acces la secretele comerciale (dacă este aplicabil, în funcție de tipul secretului comercial). Așadar, dovezile care pot fi prezentate pentru susținerea caracterului confidențial al informațiilor declarate ca fiind secrete comerciale, sunt documentele/înscrisurile/orice alt mijloc de probă care demonstrează măsurile întreprinse de către operatorul economic pentru protejarea respectivelor informații, astfel cum sunt menționate mai sus cu titlu exemplificativ. Testul prejudiciului Este necesar să se demonstreze o relație clară de tip cauză-efect între dezvăluirea informațiilor și potențialul prejudiciu pe care îl poate suferi operatorul economic pentru ca acesta să poată invoca un interes în confidențialitatea ofertei (De reținut că instanța de judecată va aplica același test).” Astfel, precizează că autoritatea, însă, a decis să ignore nu doar adresa sa, dar și îndrumarea ANAP invocată, precum și practica judiciară invocată, asigurând ofertantului un regim de protecție a confidențialității extins dincolo de limitele legale, protejând această ofertă de examinarea concurenților, în scopul evitării sau, cel puțin, îngreunării procesului de contestare a legalității actelor comisiei de evaluare. Pentru toate aceste motive, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă a acționat ilegal atunci când: • a asigurat protecție unor informații care, potrivit legii, nu pot beneficia de protecția confidențialității; • a asigurat acestei oferte un regim de protecție a confidențialității, deși nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru nașterea în sarcina autorității a acestei obligații, cu referire la lipsa completă a dovezilor privind confidențialitatea informațiilor astfel declarate în mod ilegal. În ceea ce privește admisibilitatea ofertei sale, ......... SRL menționează că autoritatea contractantă respinge oferta sa ca neconformă, în temeiul prevederilor art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/ 2016, considerând că aceasta „nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini” întrucât: i) din propunerea sa financiară lipsește OPIS-ul documentelor depuse; Pagina 9 din 62

ii) din propunerea sa financiară lipsește centralizatorului financiar al lucrărilor executate de asociați. Acesta susține că prin răspunsul transmis autorității contractante, a furnizat acesteia atât OPIS-ul documentelor depuse în cadrul propunerii financiare, cât și centralizatorul financiar al lucrărilor executate de asociatul care are o cotă de participație la asociere de 1%. Menționează că autoritatea contractantă, însă, a procedat la evaluarea ofertei sale ignorând deplin posibilitatea legalmente conferită de corectare a deficientelor de ordin minor prin răspunsuri la solicitări de clarificare, în condițiile îndeplinirii cerințelor de ordin legal pentru calificarea deficientei ca fiind un viciu de formă/ abatere tehnică minoră/ deficientă nesubstanțială. În opinia sa, astfel, procedând de această manieră, comisia nu evaluează în acord cu legislația incidentă consecințele unor deficiențe de formă și nu de fond ale ofertei, împrejurare în raport de care aceasta nu observă incidența prevederilor art. 135 alin. (3) și ale art. 134 alin. (8) și (9) din HG nr. 395/ 2016, coroborate prevederilor art. 134 alin. (7) lit. a) si b) din același act normativ. Cu privire la OPIS-ul documentelor, contestatorul apreciază că, în primul rând, autoritatea contractantă își întemeiază măsura respingerii ofertei pe obligativitatea depunerii acestui OPIS al propunerii financiare derivata din nota 5 a caietului de sarcini, pe care a invocat-o atât în cadrul solicitării de clarificare, cât și în cadrul comunicării de rezultat. Acesta susține că nota 5 la care face autoritatea referire se regăsește în cadrul caietului de sarcini la pagina 9, în cadrul capitolului „modul de prezentare a propunerii tehnice.” și, mai mult, subliniază că în cadrul capitolului „modul de prezentare a propunerii financiare” din cadrul caietului de sarcini o astfel de notă nu există. Menționează că, în capitolul „modul de prezentare a propunerii financiare” din cadrul caietului de sarcini conține o singură notă, nota 1, care, însă, nu stabilește obligația depunerii vreunui opis. Rezultă, așadar, că autoritatea contractantă invocă în susținerea unei deficiente a propunerii financiare o notă care privește propunerea tehnică, fiind cuprinsă în caietul de sarcini la capitolul referitor la „modul de prezentare a propunerii tehnice.” Prin urmare, acesta consideră că ne aflăm în ipoteza unui culpe directe a autorității contractante care dispune printr-un capitol referitor la propunerea tehnică în privința condițiilor propunerii financiare și, cumulativ, nu dispune în același sens în cadrul capitolului relativ la propunerea financiară. Susține că, o astfel de cerință lipsește cu desăvârșire din cadrul capitolului „modul de prezentare a propunerii financiare.” În aceste condiții, contestatorul apreciază că, cel puțin în parte, însăși autoritatea contractantă este responsabilă pentru confuzia creată, prin modul defectuos de redactare a prescripțiilor caietului de sarcini, or, Pagina 10 din 62

autorității contractante îi incumbă o obligație de claritate și precizie în comunicarea cu ofertanții. Evidențiază că, potrivit prevederilor art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă si precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.” Rezultă, în opinia sa, că, obligația de a comunica cu ofertanții, prin intermediul documentației de atribuire, de o manieră „completă, corectă și precisă”, constituie pentru autoritățile contractante obligație legală. Pe de altă parte, susține că, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 98/ 2016: „Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, însoțită de documentele sau de documentul unic de achiziție european, în conformitate cu dispozițiile art. 193-197, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de calificare stabilite de autoritatea contractantă.” Prin urmare, din punctul său de vedere, calibrarea ofertei se raportează la conținutul documentației de atribuire și la cerințele expres stabilite de autoritate prin documentație, susținând totodată că la momentul redactării propunerii financiare s-a raportat la acea parte a caietului de sarcini intitulată „modul de prezentare a propunerii financiare”, iar în această parte a capitolului 9 al caietului de sarcini nu există nicio referire, nicio notă referitoare la depunerea unui opis. Evidențiază că, potrivit art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016 „Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/ candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.” Prin urmare, consideră că, în măsura în care prezenta importanță pentru autoritatea contractantă, cerința privind depunerea unui opis al propunerii financiare urma a fi expres precizată în acea parte a documentației de atribuire care privește „modul de prezentare a propunerii financiare”, sub forma unei obligații certe si exprese, aplicabile propunerii financiare, întrucât lipsa unei astfel de formulări clare, urmată de eventuala sancționare a ofertantului pentru propria culpa a autorității, astfel cum pretinde autoritatea, ar viola dreptul ofertanților la o informare completă, corectă, explicită și deplină. Potrivit art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/ 2016 „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, în condițiile art. 57 alin. (4) din Lege.” Prin urmare, subliniază că niciun ofertant care și-a calibrat oferta în deplin acord cu prescripțiile documentației de atribuire nu va putea fi legalmente sancționat cu respingerea ofertei sale, întemeiată pe o lipsă a satisfacerii unei eventuale cerințe a autorității contractante privind Pagina 11 din 62

conținutul ofertei, care nu a fost adusă la cunoștința ofertanților prin documentația de atribuire. Acesta reiterează că a redactat propunerea financiară raportându- se la capitolul din cadrul caietului de sarcini intitulat „modul de prezentare a propunerii financiare”, iar acest capitol nu conține nicio cerință privind depunerea vreunui opis. În condițiile în care obligația de claritate și precizie incumbă legalmente autorității contractante, contestatorul apreciază că în ipoteza unui dubiu asupra prevederilor contradictorii ale caietului de sarcini, aceste prevederi urmează a fi interpretate în sensul favorabil ofertantului, a celui care se obligă, și nu în sensul favorabil autorității contractante, adică a subiectului de drept care prin propria culpă a generat aspecte de neclaritate, dat fiind principiul de interpretare a actelor cu consecințe juridice potrivit căruia in dubio pro reo, principiu preluat în legislația naționala, cu valoarea juridică de norma de imperativă aplicare, prin prevederile art. 1.269 alin. (1) din NCC, potrivit cărora: „(1) Dacă, după aplicarea regulilor de interpretare, contractul rămâne neclar, acesta se interpretează în favoarea celui care se obligă.” Or, acesta susține că debitorul obligației legale de a comunica de o manieră completă, corectă și precisă cu ofertanții este autoritatea contractantă, iar debitorul obligației de a depune o ofertă în acord cu documentația este ofertantul. Prin urmare, susține că, în ipoteza unei redactări defectuoase a documentației de atribuire, aceasta urmează a fi interpretată în favoarea debitorului obligației de conformare la documentație, adică a ofertantului. Așa fiind, apreciază că este nepermisă conduita autorității contractante de a-și invoca propria culpă, materializată în redactarea deficitară a documentației, în scopul justificării respingerii ofertei. Din punctul său de vedere, a invoca propriul mod defectuos, contradictoriu, de redactare a caietului de sarcini, rezidând în calibrarea condițiilor propunerii financiare în cadrul unui capitol referitor la propunerea tehnică, în scopul respingerii ofertei, valorează încălcarea principiului de drept de generală și imperativă aplicare potrivit căruia „nemo propriam turpitudinem allegans.” Contestatorul consideră că depunerea ulterioară a acestui opis valorează juridic îndreptarea unui viciu de formă, în sensul dat acestei noțiuni de prevederile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „(3) în sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.” Pagina 12 din 62

Or, menționează că, atât timp cât toate înscrisurile solicitate prin documentația de atribuire se regăsesc în oferta inițială și singurul înscris lipsă este un opis al acestor înscrisuri depuse, rezultă cu deplină claritate, în limitele unei interpretări de bună credință, că depunerea ulterioară a unui opis reprezintă depunerea unui înscris al cărui conținut este „susținut în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant.” În opinia sa, contrar logicii, autoritatea contractantă susține prin comunicarea de rezultat că depunerea ulterioară a opis-ului nu constituie îndreptarea unui viciu de formă întrucât „acesta nu este susținut neechivoc de alte documente din cadrul ofertei, așa cum declară ofertantul. [...] Ori, în acest caz în oferta inițială nu se regăsesc informații privind opis-ul solicitat”. Consideră că, admițând, ad absurdum, argumentația pernicioasă a autorității, ar însemna că depunerea ulterioară a opis- ului ar fi admisibilă numai dacă în cadrul ofertei ar fi fost depus un alt înscris cu același conținut, dar cu alt nume, sau dacă oferta ar fi conținut cuvântul „opis.” În opinia sa, poziția autorității este una atât de formală încât inevitabil conduce la astfel de consecințe ridicole, rizibile. Menționează că, atât timp cât un opis este o „listă de acte”, așa cum chiar DEX-ul atestă, depunerea efectivă a respectivelor acte constituie în sine baza, temeiul recapitulației care va determina conținutul respectivului opis. Conținutul respectivului opis rezultă din chiar înscrisurile pe care respectivul opis le inventariază, astfel că a susține că opis-ul „nu este susținut neechivoc de alte documente din cadrul ofertei” valorează a susține, în plină disonanță cognitivă, că din capitolele unei cărți nu se poate redacta cuprinsul acesteia. Contestatorul apreciază că, ne aflam, în prezența unor deficiențe minore de formă șl nu de fond ale ofertei, atât timp cât toate înscrisurile și toate informațiile solicitate prin documentația de atribuire există în oferta inițial depusă, iar lipsa sesizată de comisia de evaluare rezidă exclusiv într-un opis al acestor înscrisuri. Acesta susține că, un opis, în sine, constituie o recapitulare rezumativă a unor înscrisuri și nu înscrisurile în ele însele, împrejurare în raport de care se impune logic constrângător concluzia că orice opis conține doar informații recapitulate relative la alte înscrisuri și nu informații noi. Menționează că, etimologic, cuvântul opis înseamnă „lista de acte”, potrivit sursei https://dexonline.ro/definitie/opis, or, o „listă de acte” nu conține decât referiri la alte acte, care ele însele conțin informații, și nu un înscris care conține el însuși anumite informații. Condiția secundară pentru corectarea viciilor de formă ale ofertelor rezidă în verificarea impactului acestei corectări asupra imperativului asigurării unui tratament egal tuturor ofertanților. Pagina 13 din 62

Corectarea viciilor de formă nu va fi permisă atunci când prin această corectare a unei oferte respectivul ofertant ar fi avantajat. Însă, din punctul său de vedere, natura erorii minore a ofertei noastre, cu referire exclusivă la lipsa unui opis, în condițiile prezentării efective a înscrisurilor solicitate prin caietul de sarcini, exclude orice posibilitate de producere a vreunui avantaj întrucât depunerea ulterioară a unui opis nu implică depunerea unei noi oferte și nu implică depunerea vreunor documente prin care se face vreo dovadă relativă la cerințe minime ale caietului de sarcini, ci exclusiv o listă, o recapitulație a înscrisurilor deja depuse. Evidențiază că, înlăturarea incidenței excepției statuate de legiuitor prin prevederile art. 134 alin. (7) lit. a) din HG nr. 395/ 2016 implică la modul imperativ identificarea unui avantaj concret si substanțial, ceea ce în prezenta speță nu poate fi reținut, fiind insuficientă simpla invocare a încălcării tratamentului egal, fără probarea existenței și întinderii concrete a avantajului produs ofertantului prin acceptarea îndreptării erorii minore. În raport de cele mai sus expuse, contestatorul apreciază că prezentarea ulterioară a acestui opis satisface în tot cerințele de ordin legal pentru a fi calificată ca având valoarea juridică a îndreptării unui viciu de formă sau a îndreptării unei erori materiale nesubstanțiale. De altfel, contestatorul consideră că, dacă autoritatea contractantă insistă să practice această „rigoare exagerată”, asupra căreia a fost avertizată de Consiliu prin chiar decizia pronunțată anterior în procedură, ar trebui să respingă și oferta depusă de .................. ......... SRL întrucât, astfel cum rezultă din procesul verbal de evaluare a propunerilor financiare nr. 1.255/ 11.03.2025, pagina 12, acest ofertant a depus în cadrul propunerii financiare un „cuprins” și nu un opis, iar nota 5 din cadrul caietului de sarcini reclamă depunerea unui opis. În opinia sa, dacă evaluarea ofertelor prin practicarea unui exagerat formalism devine metodă dezirabilă de evaluare, deși e contrară voinței legiuitorului și practicii constante a Consiliului, a instanțelor de control judiciar și a instanței comunitare, înscrisurile depuse de ofertanți au a purta neapărat denumirile indicate de autoritate, devenind fără relevanță conținutul, și orice derogare are a fi sancționată cu respingerea imediată a ofertei. Consideră că respingerea unei oferte pentru lipsa unui opis valorează practicarea unui nepermis și indezirabil formalism excesiv, cu consecința încălcării principiului proporționalității actelor autorităților contractante, statuat prin prevederile art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, contestatorul subliniază faptul că, prin Decizia CNSC pronunțată anterior în procedură, cu referire la Decizia nr. 131/C1/1094, 4112/20.01.2025, Consiliul a atras atenția în mod inechivoc autorității contractante asupra tendinței de evaluare a ofertelor cu practicarea unui Pagina 14 din 62

formalism excesiv, lipsit de sustenabilitate legală (pagina 59 și următoarele): „rigoarea exagerată, demonstrată de către Comisia de evaluare, apare a nu sluji scopului pentru care a fost organizată procedura de atribuire.” Acesta susține că, principiul proporționalității actelor comisiilor de evaluare implică la modul necesar evaluarea deficiențelor constatate prin raportare la substanțialitatea lor, urmând ca respingerea ofertei să intervină exclusiv în acele cazuri extreme în care erorile și lipsurile constatate ar depăși limita substanțialului. Or, în opinia sa, lipsa unui opis nu poate fi văzută ca o lipsă substanțială. Cu privire la centralizatorul financiar al lucrărilor executate de asociați, ......... SRL apreciază că, prin răspunsul său a depus centralizatorul financiar al lucrărilor executate de asociați, însă autoritatea contractantă nu a acceptat această depunere ulterioară, arătând prin comunicare de rezultat că: - nu este „posibilă transmiterea ofertei financiare doar parțial”; - „lipsa documentului în speță nu este doar o abatere minoră și formală care să poată fi acoperită prin răspunsul la o solicitare de clarificare, ci constituie un viciu serios cu consecințe dintre cele mai importante, care implică însăși nevalabilitatea juridică a documentului transmis.” Din punctul său de vedere, ambele justificări ale autorității contractante sunt profund false. În susținerea afirmației sale, precizează că, în primul rând, nu a fost transmisă o oferta financiară parțială. Menționează că centralizatorul general al propunerii sale financiare cuprinde toate lucrările șl activitățile contractului, iar propunerea sa financiară privește totalitatea contractului de atribuit, inclusiv lucrările aferente asociatului care deține o cotă de participație la asociere de 1%. Susține că din oferta sa financiară nu lipsesc acele componente (1%) care vor fi executate de asociat, iar ceea ce lipsește este exclusiv centralizatorul financiar al lucrărilor executate de asociați, a căror valoare este cuprinsă în propunerea noastră financiară. Prin urmare, contestatorul apreciază că, a susține că lipsa centralizatorului financiar al lucrărilor executate de asociați ar valora depunerea unei oferte parțiale este contrazis de însuși conținutul propunerii sale financiare, care acoperă întregul contract de atribuit. Acesta menționează că valoarea ofertată de noi prin propunerea financiară nu reprezintă 99% din valoarea contractului, ipoteză inexistentă în care valoarea total ofertată ar trebui dedusă prin însumarea centralizatoarelor ambilor asociați, caz în care lipsa unui centralizator ar face imposibilă determinarea valorii ofertei. Totodată, contestatorul susține că propunerea sa financiară cuprinde toate lucrările contractului și toate lucrările Asocierii ......... SRL – leader, asociat ........................, cu consecința ineluctabilă si logic Pagina 15 din 62

constrângătoare că lipsa centralizatorului lucrărilor executate de asociatul cu o cotă de 1% nu valorează lipsa cunoașterii valorii totale ofertate. Așadar, apreciază că pretenția autorității, potrivit căreia lipsa acestui centralizator ar valora depunerea unei oferte parțiale este completamente nesutenabilă factual. În al doilea rând, ......... SRL socotește că deși „consecințele dintre cele mai importante, care implică însăși nevalabilitatea juridică a documentului transmis”, invocate de autoritatea contractantă nu există. Contestatorul susține că propunerea sa financiară conține toate activitățile contractului, iar contractarea în temeiul acestei propuneri financiare implică la modul necesar contractarea tuturor lucrărilor contractului. Din punctul său de vedere, lipsa centralizatorului financiar al lucrărilor executate de asociați nu impietează asupra valorii contractului sau asupra validității consimțământului exprimat de părți pentru intrarea în raportul juridic. Mai mult, consideră că lipsa acestui centralizator nu implică nici măcar lipsa cunoașterii valorii lucrărilor executate de asociat, atât timp cât din acordul de asociere rezultă cota acestuia de 1% din valoarea contractului. Prin urmare, estimează că și valoarea lucrărilor acestui asociat poate fi facil determinată, chiar în lipsa centralizatorului, prin simpla calculare a valorii de 1% din valoarea ofertată. Pe de altă parte, acesta evidențiază că, potrivit art. 4.1. din cadrul acordului de asociere, aflat la dispoziția autorității contractante, societatea ......... SRL este stabilită de asociați ca fiind lider al Asocierii ......... SRL – leader, asociat ........................ în participație, împuternicit să depună oferta, să poarte întreaga corespondență cu autoritatea, să primească instrucțiunile autorității „în numele tuturor membrilor asocierii”, să dețină „puterea de reprezentare a Asocierii în relația cu beneficiarul.” Pentru a fi și mai clar, indică art. 6.1 din acordul de asociere care dispune: „Membrii asocierii convin ca asociatul ......... SRL - în calitate de Lider al Asocierii, să fie desemnat titular de cont. În vederea efectuării operațiunilor financiar-contabile, respectiv emiterea și încasarea facturilor aferente contractului [...].” Prin urmare, susține că decontarea lucrărilor se face prin emiterea facturilor fiscale de către lider, indiferent care asociat a executat respectivele lucrări. Așa fiind, reiterează faptul că lipsa centralizatorului financiar al lucrărilor executate de asociați nu are niciun impact asupra decontării, facturării șl plății lucrărilor, precizând că, acest centralizator nu face altceva și nu are alt rol decât acela de a comunica autorității rezultatul operației matematice de ciclu școlar primar vizând determinarea valorii a 1% din valoarea total ofertată. Pagina 16 din 62

În continuare subliniază faptul că autoritatea cunoaște atât din propunerea tehnică, cât și din acordul de asociere că acest asociat are o cotă de participare la asociere de 1%. De asemenea, subliniază că autoritatea cunoaște valoarea total ofertată, anume suma de 1.332.631,99 lei. Prin urmare, precizează că acest centralizator, prezentat de autoritate ca fiind un înscris esențial, fără de care întreaga ofertă ar fi incertă, are rolul singular de a spune autorității cât face 1% din 1.332.631,99, adică rezultatul unei operații matematice de împărțire a valorii de 1.332.631,99 la 100, respectiv 13.326,32 lei. În opinia sa, caracterul vădit nesubstanțial al lipsei acestui centralizator se relevă facil din simpla analiză a rolului acestuia, desigur numai în ipoteza în care scopul efectiv al comisiei de evaluare nu este acela de a inventa motive de respingere, legalmente indezirabil, ci acela dezirabil de a evalua ofertele cu responsabilitate și cu respectarea principiilor achizițiilor publice. Concluzionând asupra celor de mai sus, „consecințele dintre cele mai importante, care implică însăși nevalabilitatea juridică a documentului transmis”, invocate de autoritatea contractantă, nu există, lipsa acestui centralizator fiind lipsită de orice consecințe economice sau juridice. Pe de altă parte, afirmă că reaua credință a autorității rezultă în mod direct și transparent din faptul că are sau ar trebui să aibă deplina înțelegere a faptului că în discuție este vorba despre un centralizator aferent lucrărilor executate de un asociat care deține o cotă de participare la asociere de numai 1%. Printre motivele anterioarei respingeri a ofertei noastre a fost invocată de autoritate lipsa descrierii prin propunerea tehnică a activităților executate de acest asociat cu cotă de 1%. Respectiva detaliere (montaj echipamente) a fost furnizată printr- un răspuns la o solicitare de clarificare, însă, autoritatea nu a acceptat această depunere ulterioară, ci a procedat la o abuzivă respingere a ofertei. În opinia sa, conduita autorității în privința propunerii sale financiare nu este diferită de ceea ce a profesat autoritatea prin modul de evaluare și respingere a ofertei generată de evaluare propunerii tehnice. Deși Consiliul, prin considerentele de la pagina 59 din cadrul deciziei anterior pronunțate în procedură, a atras atenția autorității că „apreciază că autoritatea contractantă ar fi trebuit să constate concludenta răspunsului prin care respectivul ofertant a confirmat participația asociatului său ........................ cu activitatea de montaj al echipamentelor, având cota de 1% din contract”, autoritatea contractantă insistă obstinat ca și în cadrul evaluării propunerii financiare să exhibe același formalism excesiv, anterior cenzurat de Consiliu, respingând oferta pentru lipsa și depunerea ulterioară a unui Centralizator care privește lucrările unui asociat care execută exclusiv Pagina 17 din 62

montai de echipamente și a cărui cotă de participare la asociere este de doar 1% din valoarea contractului. Prin urmare, apreciază că niciuna dintre justificările furnizate de autoritate prin comunicarea de rezultat în susținerea măsurii sale de respingere a ofertei nu rezistă unei analize neinfestate de partizanat, fiind vădit că, pe de o parte, lipsa centralizatorului care să expună ce înseamnă, matematic, 1% din valoarea contractului, așadar un simplu calcul aritmetic, nu valorează transmiterea unei oferte parțiale, și, pe de altă parte, „consecințele dintre cele mai importante”, sentențios invocate de autoritate, nu există. Pentru toate aceste motive, contestatorul apreciază că, în lipsa profesării unui interesat formalism, excesiv, nu există motive juridic sustenabile pentru care comisia de evaluare să refuze Asocierii ......... SRL – leader, asociat ........................ aplicarea prevederilor legale prin care legiuitorul, în scopul evitării restrângerii artificiale a concurenței, prin respingeri pripite ale ofertelor, a permis în mod expres corectarea aspectelor minore de neconcordanță ale acestora, minore fiind și asanabile ambele motive de respingere invocate de autoritate. Menționează că, scopul și sarcina comisiilor de evaluare nu este, potrivit voinței exprese a legiuitorului, acela de a identifica cât mai rapid și cât mai multe „chichițe” lipsite de orice semnificație și orice consecințe juridice și/sau tehnico-economice ale ofertelor, astfel încât să poată proceda la respingerea cât mai rapidă a cât mai multor oferte. Practica concretă a achizițiilor publice face necesară intervenția competentă și plină de autoritate a Consiliului, care să reamintească comisiilor de evaluare că respingerea tuturor ofertelor dintr-o procedură, mai puțin cea câștigătoare, pentru motive ce țin, cel puțin în privința ofertei noastre, de o lipsă de importanță și o banalitate vădit absurde, vine în vădit conflict cu interesele directe ale autorității publice pe care o reprezintă, prin îngustarea artificială a concurenței, și astfel, în ineluctabilă coliziune cu interesul public general, prin angajarea de către autorități a unor bugete suplimentare, uneori considerabile, pentru simplul motiv că dintr-o ofertă a lipsit o literă, iar din alta o virgulă. În ceea ce privește încălcarea principiului proporționalității, contestatorul apreciază că potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, legiuitorul stabilește în sarcina comisiilor de evaluare obligația respectării în procesul de achiziție publică a principiului proporționalității, aspect care limitează dreptul de opțiune și decizie al autorităților contractante la ceea ce este necesar și adecvat la modul obiectiv prin raportare la situația de fapt supusă analizei. Menționează că principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate Pagina 18 din 62

nu trebuie să fie disproporționate in raport cu scopurile urmărite. (în susținere făcând trimitere la Hotărârea Curții din 5 mai 1998, National Farmers' Union si alții, C-157/96, pct. 60). În opinia sa, acest principiu impune autorităților contractante, ca, atunci când acestea se confruntă cu o oferta ambiguă (sau incompletă/ incorectă, dar cu lipsuri nesubstanțiale), iar o cerere de precizări cu privire la conținutul ofertei menționate ar putea asigura securitatea juridica în același mod precum respingerea imediată a ofertei in cauză, să solicite clarificări ofertantului vizat, mai degrabă decât să opteze pentru respingerea pură și simplă a ofertei acestuia (în susținere făcând trimitere la Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, Rec., p.11-3781, punctele 37 si 38). În opinia sa, o atare conduită a autorității contractante este prescrisă constant de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că autoritățile contractante au obligația de a adopta un rol activ ori de câte ori constată că există omisiuni/erori în propunerile unui ofertant sau aspecte ce ar trebui clarificate. CJUE a stabilit că le incumbă autorităților contractante obligația de solicita completarea/clarificarea/ corectarea unei oferte cu privire la un viciu de formă/abatere tehnica minoră/deficiență nesubstanțială care ar fi putut fi lămurită printr-un schimb de informații cu ofertantul. Or, apreciază că, în prezenta cauză, autoritatea contractantă receptează o ofertă din care lipsește un opis și un centralizator al lucrărilor executate de un asociat cu o cotă de 1% (dar ale cărui lucrări sunt cuprinse în propunerea financiară, nefiind în discuție o ofertă parțială), aspect care valorează legalmente ocurența unui viciu de formă și îndreptarea unei deficiențe minore, și, în pofida incidenței unor excepții legalmente statuate, procedează la respingerea ofertei, cu încălcarea flagrantă atât a obligațiilor legale statuate în sarcina sa prin prevederile art. 134 alin. (7) lit. a) și b) din HG nr. 395/ 2016, cât și a obligației legale de a doza reacțiile și deciziile sale în mod proporțional cu situația supusă analizei, fără a dispune sancțiuni de o maximă gravitate, cum este respingerea ofertei, pentru lipsuri completamente nesubstanțiale. Respectarea unor principii legalmente statuate în cadrul procesului competitiv de achiziție publică, cu referire în acest caz la principiul proporționalității, nu constituie o simplă prețiozitate de ordin juridic și teoretic, ci rezultatul înțelegerii faptului că legea nu poate predetermina conduite pentru absolut toate situațiile deduse analizei și deciziei autorităților publice, cu corolarul imperativului stabilirii unor jaloane limitative de acțiune a decidenților, prin raportare la aceste principii. în acest sens, în doctrina de specialitate s-a arătat că „este recomandabil ca deciziile adoptate, pe parcursul derulării unei proceduri de atribuire, să fie trecute prin testul principiilor, respectiv să fie verificate potențiale Pagina 19 din 62

încălcări ale unui principiu în atribuirea contractului de achiziție publică, prin adoptarea/aplicarea unei anumite hotărâri.” Pentru menținerea afirmațiilor sale, contestatorul consideră că este consecventă acestei maniere de gândire, aptă a limita arbitrariul și abuzul de putere, Curtea de Apel Oradea, prin Decizia nr. 1365/CA/2015-R din 6 aprilie 2015 reține: „nu este nici legală și nici oportună respingerea unei oferte pentru deficiențe minore, trebuind să existe o corelare rezonabilă între abaterea identificată in cadrul ofertei depuse și gravitatea măsurii luate de autoritatea contractantă. Proporționalitatea reprezintă un criteriu adesea decisiv în evaluarea legalității actelor și acțiunilor instituțiilor statului, iar dispozițiile legale trebuie interpretate în sensul în care voința legiuitorului este de a sancționa doar acele abateri ale ofertei care ating limita substanțialului caietului de sarcini”. Or, în opinia sa, în prezenta speță, o deficiență minoră relativa nu la valoarea totală a ofertei, ci la ceea ce înseamnă, matematic, 1% din această valoare, precum și banala lipsă a unui opis, nu poate fi văzută ca o derogare substanțială de la prevederile caietului de sarcini, ci ca o simplă eroare, lipsită de orice consecințe juridice, tehnice, economice. Din punctul său de vedere, încălcarea flagrantă de către autoritatea contractantă a principiului proporționalității relevă o conduită marcată de formalism excesiv și exces de putere, în sensul că autoritatea contractantă a depășit limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru atingerea scopurilor sale, aplicând prin respingerea ofertei noastre cea mai constrângătoare măsură, in pofida constatării unei minore deficiente, lipsită de substanțialitate. Menționează că imperativul acțiunii proporționale în evaluarea ofertelor face obiectul unei vaste si constante practici atât a Consiliului, cât și a instanței comunitare. Astfel, precizează că, prin Decizia publicată în B02020J827, Consiliul arată: „în acest sens, Consiliul reiterează faptul că, în procesul de evaluare a ofertelor, principiul proporționalității este unul dintre cele mai importante principii consacrate la art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. în acest sens, proporționalitatea reprezintă un criteriu decisiv în evaluarea ofertelor, astfel că dispozițiile Legii nr. 98/2018, respectiv a normelor de aplicare ale acesteia (HG nr. 395/2016), trebuie interpretate în sensul în care voința legiuitorului este de a sancționa doar acele abateri care se deosebesc substanțial de viciile de forma.” Or, din perspectiva contestatorului, eroarea relativă la lipsa unui opis și lipsa unui centralizator care nu face altceva decât să spună autorității rezultatul operației matematice elementare care privește determinarea a ceea ce înseamnă 1% din valoarea ofertată, nu se deosebește substanțial de viciul de formă/abaterea tehnică Pagina 20 din 62

minoră/deficienta nesubstanțială, ci prezintă în mod fidel caracterele acestora, în condițiile în care: - OPIS-ul nu este altceva decât recapitulația titlurilor unor documente depuse; - centralizatorul lucrărilor executate de asociatul ........................ nu are alt rol decât să arate cât înseamnă 1% din valoarea ofertată. În același sens, menționează că dispune CJUE prin Hotărârea T - 211/2002 în cauza Tideland Signal vs. Comisie, în cadrul căreia CJUE a reținut: „analiza conținutului unei oferte, când dintre termenii și circumstanțele cauzei se conturează că este probabil ca ambiguitatea sau neclaritatea să aibă o explicație simplă și există posibilitatea a fi surmontate într-o manieră facilă, ca în cazul în care este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate in raport cu scopurile”. Acesta consideră că ne aflăm în prezenta procedură în prezența unei situații perfect similare situației avute în vedere de CJUE prin Hotărârea mai sus citată, în condițiile în care: • „este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate”, în sensul că nicio prevedere legală nu împiedica comisia de evaluare să accepte completarea ofertei pe calea răspunsului cu opis-ul și centralizatorul respectiv; • „trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile”, în sensul că măsura acceptării completării, deplin legală, este mai puțin constrângătoare decât respingerea ofertei, fără îndreptarea erorii minore constatate. Referitor la inadmisibilitatea ofertei declarate câștigătoare a procedurii, contestatorul susține că: Oferta declarată câștigătoare a procedurii nu îndeplinește cerința de calificare privind experiența similară. În acest sens, menționează că, prin capitolul III.1.3.a) capacitatea tehnica și/sau profesională din cadrul fișei de date a achiziției, s-a impus ofertanților: „Operatorii economici participanți la procedura de atribuire trebuie să facă dovada că au executat și dus la bun sfârșit* în ultimii 5 ani**, care vor fi calculați până la data limită de depunere a ofertei, lucrări similare în valoare cumulată de cel puțin 1.572.555,68 lei fără TVA la nivelul a 3 contracte.” Precizează că, în probațiunea îndeplinirii cerinței, ofertantul a depus 2 (două) contracte, după cum urmează: - contract de proiectare și execuție lucrări nr. 1.662/27.03.2023, încheiat între UAT Comuna Nucșoara și Antreprenorul Asocierea formată din .................. ......... SRL și ........................ SRL și ........................ SRL, cu valoarea de 1.356.851,81 lei, plus TVA; Pagina 21 din 62

- contract de proiectare și execuție lucrări nr. 1.782/2.841/ 19.05.2022,

încheiat

între

UAT

Comuna

Valea

Danului și .................. ......... SRL, în valoare de 484.111,83 lei, TVA inclus. Acesta menționează că valoarea cumulată a acestor contracte este de 1.840.963,64 lei, aspect care în aparență ar proba îndeplinirea cerinței minime în valoare de 1.572.555,68 lei. Totodată, contestatorul evidențiază că, deși contractul de proiectare și execuție lucrări nr. 1.662/ 27.03.2023 este executat de ofertant în cadrul unei asocieri, iar autoritatea contractantă nu a considerat necesar să verifice ce proporție din acest contract, a fost în mod efectiv executată de către ofertant. În susținere, dă cu titlu de exemplu faptul că, în ipoteza în care ofertantul a participat la respectiva asociere într-o cotă de participare mai mică de 80,20%, urmează că a executat efectiv lucrări similare în valoare mai mică de 1.088.195,15 lei, cu consecința că, însumând această valoare cu valoarea celui de al doilea contract se va ajunge la o experiență similara de maxim 1.572.306,98 lei, așadar inferioară plafonului minimal stabilit prin documentația de atribuire. Subliniază că, obligația verificării cotei efective de execuție a ofertantului în cadrul contractului prezentat în probațiunea îndeplinirii cerinței de calificare rezultă cu deplină claritate din prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2 din 19/04/2017, în cadrul căreia se arată prin art. 14 alin. (3) lit. b): „nota nr. 2; în situația în care un operator economic participă la procedura de atribuire singur sau în asociere cu alt (alți) operator(i) economic(i) și prezintă pentru îndeplinirea cerinței de calificare un contract ce a fost realizat într-o asociere (alta decât cea în care participă acum), vor fi avute în vedere de către comisia de evaluare următoarele repere în luarea deciziei cu privire la admisibilitatea în raport cu experiența similară: A. În cazul în care cerința privind experiența similară este stabilită în corelație cu un plafon valoric (valoare monetară): A.1. Dacă membrii asocierii care au derulat contractul prezentat ca referință erau responsabili, fiecare, pentru anumite activități/lucrări, atunci întreaga valoare a activității respective va fi considerată ca fiind atribuită acelui membru care a avut-o în responsabilitate. Exemplu: Operatorul economic A a fost asociat cu operatorul economic B într-un contract de construcție de autostrăzi de 100.000.000 lei, în care operatorul economic A a fost responsabil pentru construcția unui viaduct, în valoare de 30.000.000 lei, și operatorul economic B pentru restul. Astfel, contractul respectiv va fi considerat ca referință în îndeplinirea cerinței de calificare privind experiența similară după cum urmează: - pentru operatorul economic A: viaduct autostradă în valoare de 30.000.000 lei; - pentru operatorul economic B: construcție de autostradă în valoare de 70.000.000 lei. Pagina 22 din 62

A.2. Dacă membrii asocierii care au derulat contractul prezentat ca referință erau responsabili pentru ansamblul contractului, punând resursele lor în comun, atunci se va considera că fiecare membru al asocierii a executat un contract având valoarea aferentă procentului său de participare în asocierea respectivă. Exemplu: Operatorul economic A a fost asociat cu operatorul economic B într-un contract de construcție de autostrăzi de 100.000.000 lei, fără ca fiecare în parte să fie responsabil strict cu îndeplinirea unei/unor

anumite/anumitor

activități

ce

poate/pot

fi individualizată/individualizate, fiecare fiind realizată în comun de către cei 2 asociați prin cumularea resurselor acestora. Procentele de asociere au fost: operatorul economic A - 55% și operatorul economic B - 45%. Astfel, contractul respectiv va fi considerat ca referință în îndeplinirea cerinței de calificare privind experiența similară după cum urmează: - pentru operatorul economic A: construcție de autostradă în valoare de 55.000.000 lei; - pentru operatorul economic B: construcție de autostradă în valoare de 45.000.000 lei.” Totodată, susține că autoritatea contractantă nu a efectuat niciun fel de verificări prin care să determine ce proporție anume din contractul de proiectare și execuție lucrări nr. 1.662/ 27.03.2023 poate lua în calculul experienței similare a ofertantului, funcție de condițiile concrete ale respectivei asocieri. Prin urmare, cu indulgentă superficialitate, contestatorul apreciază că astfel, comisia de evaluare a stabilit că cerința de calificare ar fi îndeplinita, deși în mod evident nu cunoaște dacă cerința este sau nu îndeplinită. În raport de cele mai sus expuse, consideră că acestei oferte îi sunt aplicabile prevederile art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/ 2016, potrivit cărora: „(2) în condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă.” ......... SRL precizează că inacceptabilitatea acestei oferte nu este asanabilă pe calea unei solicitări de clarificare, în temeiul căreia ofertantul să transmită alte noi înscrisuri în probațiune, în condițiile în care aceste înscrisuri sunt expres solicitate prin documentația de atribuire, iar oferta inițială nu le cuprinde. Mai mult, contestatorul subliniază că aceste înscrisuri sunt esențiale pentru probațiunea îndeplinirii cerinței de calificare, în lipsa acestora lipsind, în fapt, însăși proba îndeplinirii cerinței, iar depunerea acestora la cererea autorității este expres statuată prin documentație. Arată că, prin fișa de date a achiziției, autoritatea a stabilit ca modalitate de probațiune: „Ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea Pagina 23 din 62

criteriului de atribuire trebuie să facă dovada unei experiențe similare, prin prezentarea de documente/contracte/procese verbale de recepție (finale sau la terminarea lucrărilor prin care se confirmă că în ultimii 5 ani (raportați la data limită de depunere a ofertelor), a executat lucrări similare cu cele care fac obiectul contractului de achiziție.” Așadar, apreciază că ofertantul avea obligația de a furniza, la prima cerere a autorității, înscrisuri din care să rezulte îndeplinirea cerinței, deci înscrisuri din care să rezulte, din ele însele șl nu din altele, că a executat lucrări similare de o valoare superioară pragului stabilit de autoritate, menționând totodată că, din înscrisurile depuse de ofertant la cererea autorității nu rezultă îndeplinirea cerinței. În susținere, invocă Decizia nr. 200/R/2022, Curtea de Apel Târgu Mureș; evidențiază că, în Hotărârea pronunțată în cauza C-131/16, pagina 36, CJUE a statuat: „O solicitare adresată de autoritatea contractantă unui ofertant de a furniza declarațiile și documentele necesare nu poate avea, în principiu, alt obiect decât clarificarea ofertei acestuia din urmă sau îndreptarea unei erori vădite care viciază oferta menționată. Prin urmare, ea nu îi poate permite cu titlu general unui ofertant să furnizeze declarațiile si documentele a căror comunicare era impusă prin caietul de sarcini si care nu au fost comunicate în termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.” Mai mult, evidențiază și că, printr-o decizie foarte recentă a Consiliului, cu referire la Decizia nr. 784/ C5/ 419/ 24.03.2025, se reține: «Alăturat acestor aspecte, Consiliul notează că autoritatea contractantă nu a solicitat asocierii nicio clarificare privind situația expusă (…) conduită pe care Consiliul o apreciază ca fiind corectă, în condițiile în care, potrivit art. 140 alin. (1) din HG nr. 394/ 2016, comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. Or, lipsa documentelor care să probeze experiența expertului nu poate fi considerată formală, iar acoperirea acestei lipse pe calea clarificării ofertei nu este nici formală, nici de confirmare, de vreme ce numai în acest mod oferta neconformă devine ofertă conformă. În plan alăturat, în lipsa informațiilor și documentelor care să facă proba experienței expertului juridic, de natura celor cerute de achizitoare prin caietul de sarcini, oferta este una neconformă pentru neîndeplinirea cerinței minime referitoare la experiența acestui expert, proba îndeplinirii acestor cerințe fiind realizată, în cazul în care achizitoarea ar fi cerut clarificarea situației, abia prin actele prezentate ca urmare a aplicării de către autoritatea contractantă a dispozițiilor art. 140 alin. (1) din HG nr. 394/2016. Prin urmare, este facil de observat că prin solicitarea și acceptarea documentelor probante, autoritatea contractantă ar fi determinat transformarea unei oferte neconforme într-una conformă, ceea ce Pagina 24 din 62

reprezintă în mod evident crearea unui avantaj nepermis ofertantei în discuție. Consiliul subliniază că sarcina alcătuirii și prezentării ofertei aparține autoarei acesteia, autoritatea contractantă fiind ținută, în activitatea sa, de limitele stabilite de lege pentru evaluarea unei oferte. [...] Consiliul reține că dispozițiile legale citate sunt de strictă interpretare, astfel încât nu pot acoperi situații ca cea existentă în cauza prezentă, în care eroarea de întocmire a ofertei îi aparține operatorului economic, în discuție nefiind niciun aspect neclar ori insuficient detaliat al ofertei, ci pur și simplu lipsa actelor care să facă dovada îndeplinirii unei cerințe a caietului de sarcini și care, potrivit legii, nu poate fi acoperită pe calea clarificării ofertei, fără a fi încălcată regula de la art. 221 alin. (2) din Legea nr. 99/ 2016, potrivit căreia: „(2) Entitatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.”. Avantajul în acest caz este transformarea unei oferte neconforme (art. 143 alin. 3 lit. a) din HG nr. 394/ 2016) într-una conformă. În acest context, sunt de respins pretențiile intervenientei, potrivit cărora autoritatea contractantă ar fi fost obligată să îi solicite clarificarea ofertei din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței de conformitate a ofertei vizând experiența expertului juridic. Consiliul nu va primi pretențiile intervenientei atât pentru că depășesc obligațiile pe care legea le stabilește expres în sarcina autorității contractante, dar și pentru că cea chemată să transmită informații suficiente și lămuritoare achizitoarei este ofertanta, ce nu se poate prevala de obligația sa invocând rolul activ al autorității contractante. ». Astfel, contestatorul reliefează că, în prezenta procedură ne confruntăm, în privința ofertei declarate câștigătoare a procedurii, cu o situație perfect identică celei avute în vedere de Consiliu prin Decizia mai sus citată, în sensul că: - prin fișa de date se prescrie în sarcina ofertanților obligația de a furniza înscrisuri care să facă proba îndeplinirii unei cerințe de calificare; - aceste înscrisuri lipsesc, ofertantul transmițând înscrisuri din care nu rezultă îndeplinirea cerinței, și, în consecință, această ofertă, prin raportare la înscrisurile furnizate la cererea autorității, este inacceptabilă; - lipsa acestor înscrisuri, expres solicitate prin fișa de date, nu constituie un aspect „formal, iar acoperirea acestei lipse pe calea clarificării ofertei nu este nici formală, nici de confirmare, de vreme ce numai în acest mod oferta neconformă devine ofertă conformă.” - perfect similar, „eroarea de întocmire a ofertei îi aparține operatorului economic, în discuție nefiind niciun aspect neclar ori Pagina 25 din 62

insuficient detaliat al ofertei, ci pur și simplu lipsa actelor care să facă dovada îndeplinirii unei cerințe a caietului de sarcini.” - de asemenea, „prin solicitarea și acceptarea documentelor probante, autoritatea contractantă ar fi determinat transformarea unei oferte neconforme într-una conformă.” Prin urmare, evidențiază că autoritatea contractantă a receptat o ofertă inacceptabilă, neasanabilă pe calea unei solicitări de clarificare întrucât nu există aspecte neclare, ci o veritabilă lipsă a unui înscris expres solicitat prin fișa de date, cu referire la înscrisuri din care să rezulte efectiv cota din respectivul contract executată de ofertantul care a invocat acest contract în probațiunea cerinței de calificare privind experiența similară. Apreciază

că,

autoritatea

contractantă

nu

constată inacceptabilitatea acestei oferte, ci o declară, cu largă indulgență și încălcarea legislației primare, secundare și terțiare a achizițiilor publice, ca fiind câștigătoare a procedurii. În raport de cele mai sus expuse, ......... SRL solicită Consiliului să constate că oferta declarată câștigătoare a procedurii nu face proba îndeplinirii cerinței de calificare privind experiența similară și să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea acestei oferte, având în vedere imposibilitatea asanării inacceptabilității funciare a acesteia pe calea unei solicitări de clarificare. În continuare, în ceea ce privește modul în care ofertantul a făcut proba ducerii la bun sfârșit a lucrărilor contractelor invocate în probațiunea îndeplinirii cerinței de calificare privind experiența similară, menționează că nu se poate pronunța întrucât autoritatea s-a asigurat că protejează această ofertă de orice examinare a concurenților, îngrădindu-i accesul nu doar la oferta, în sine, dar și la documentele de eligibilitate, DUAE și înscrisuri probatorii. În acest sens, contestatorul menționează că urmează să se pronunțe asupra acestor chestiuni, ulterior consultării efective a acestor înscrisuri. În ceea ce privește oferta declarată câștigătoare a procedurii, contestatorul susține că aceasta se află sub incidența cazului de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. Evidențiază că, potrivit prevederilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului- cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situații: h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate.” Pagina 26 din 62

Acesta subliniază faptul că, fără a avea acces la dosarul de eligibilitate al ofertantului, înțelege că acesta a bifat în cadrul DUAE, la secțiunea «partea IV criteriile de selecție » punctul - a: Indicație globală pentru toate criteriile de selecție.” Consideră că, prin această indicație globală, ofertantul a declarat că îndeplinește, printre altele, și cerințele stabilite de autoritate prin capitolul III.1.1.a) situația personală a candidatului sau ofertantului din cadrul fișei de date, cu referire la cerința privind: „certificate constatatoare privind lipsa datoriilor restante, cu privire la plata impozitelor, taxelor sau a contribuțiilor la bugetul general consolidat (buget local, buget de stat etc.) la momentul prezentării”. Contestatorul menționează că ofertantul a declarat la data emiterii DUAE că nu are datorii restante la bugetul consolidat. Or, apreciază că, din procesul verbal de evaluare a documentelor justificative nr. 1.590/25.03.2025 rezultă că ofertantul a depus în probațiunea îndeplinirii acestei cerințe de calificare certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale nr. 6.275/11.03.2025, emis de Primăria Municipiului Curtea de ........., în care figurează cu creanțe bugetare în valoare de 53.227 lei. Menționează că autoritatea contractantă solicită clarificări, iar, ofertantul furnizează certificatul de atestare fiscala nr. 7688/28.03.2025, care atestă că la data de 1 a lunii următoare eliberării certificatului nu figurează cu creanțe bugetare. ......... SRL apreciază că solicitarea de clarificare a acestui aspect al ofertei este legală, prin raportare la prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, subliniază că, dacă ofertantul înregistra aceste datorii, sau altele, la data la care a bifat în cadrul DUAE punctul „a: Indicație globală pentru toate criteriile de selecție”, rezultă că acesta a furnizat comisiei de evaluare „declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție” și, astfel, operează în privința acestei oferte cazul de excludere conceptualizat de legiuitor prin prevederile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/ 2016. Din punctul său de vedere, receptând un astfel de certificat de atestare fiscală care atestă existența datoriilor și receptând un DUAE care afirmă îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare la data emiterii DUAE, așadar inclusiv a cerinței privind lipsa datoriilor la bugetul consolidat, autoritatea contractantă ar fi avut obligația nu doar de a face aplicația prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, ci și de a verifica, prin solicitarea de înscrisuri care să ateste situația fiscală a ofertantului ia data emiterii DUAE, posibilitatea incidenței cazului de excludere conceptualizat de legiuitor prin prevederile art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/ 2016. Pagina 27 din 62

Contestatorul apreciază că, în discuție, sunt două chestiuni diferite, respectiv, asanarea ofertei sub aspectul îndeplinirii cerinței de calificare privind lipsa datoriilor la buget este permisă de legiuitor prin prevederile exprese ale art. 165 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, însă, furnizarea prin DUAE a unor informații și declarații false nu este asanabilă, ci atrage după sine respingerea ofertei în temeiul prevederilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/ 2016. Or, apreciază că, în acest sens, comisia de evaluare nu a făcut niciun fel de verificări cu privire la realitatea declarațiilor de la nivelul DUAE, deși: - prin DUAE ofertantul a afirmat că nu are datorii restante la buget, iar - din certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale nr. 6.275/11.03.2025, emis de Primăria Municipiului Curtea de ........., rezultă că figurează cu creanțe bugetare în valoare de 53.227 lei. Prin urmare, precizează că, o evaluare în acord cu legea impunea și o verificare a lipsei de incidență a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016. Pentru aceste motive, ......... SRL solicită Consiliului să dispună admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale și a ofertei câștigătoare, cu observarea celor de mai sus. Prin adresa nr. 2039/11.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 24717/15.04.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției împreună cu punctul său de vedere față de contestația formulată de Asocierea ......... SRL - leader, asociat - ........................, solicitând Consiliului respingerea contestației ca fiind nefondată și, în subsidiar, lipsită de obiect. Autoritatea contractantă face o scurtă prezentare a situației de fapt, menționând că a inițiat procedura de atribuire a contractului, publicarea anunțului în SEAP sub nr. SCN1153371/20.09.2024 pentru achiziția publica de execuție lucrări privind obiectivul: „Înființare de sisteme individuale adecvate (SIA) de colectare și de epurare a apelor uzate în ........................, județul .........”. Menționează că valoarea estimată a procedurii fiind de 1.572.555.68 lei fără TVA, iar depunerea ofertelor de către participanții interesați, având ca dată limită de depunere în SEAP - 09.10.2024, ora 15.00. Precizează că, așa cum rezultă procesului de vizualizare oferte nr. 5059/09.10.2024, până la data limită au depus oferte un număr de 4 (patru) operatori economici, respectiv: 1. ……….. SRL; 2. …………… SRL; 3. ………….. ......... SRL; Pagina 28 din 62

4. Asocierea - S.C. ......... SRL-leader, asociat - ......................... Menționează că, în urma verificării garanțiilor de participare, s-au solicitat clarificări ofertanților: ………….. SRL, prin adresa nr. 5072/10.10.2024 și …… ......... SRL, prin adresa nr. 5073/10.10.2024. Aceasta precizează că ofertele depuse de cei patru participanți la procedură au fost evaluate de comisia de evaluare prin verificarea informațiilor DUAE, a garanțiilor de participare, conform proceselor - verbale nr. 5060/09.10.2024 și nr. 5142/15.10.2024, procese-verbale ce fac parte din dosarul achiziției, iar în urma răspunsurilor înaintate de acești ofertanți și înregistrate la autoritatea contractantă sub nr. 5082/11.10.2024 și sub nr. 5141/15.10.2024, comisia de evaluare a decis admiterea ofertelor. De asemenea, comisia de evaluare a procedat la evaluarea și analiza propunerilor tehnice în raport de cerințele caietului de sarcini, dar și al documentație de atribuire în integralitatea sa, precizând că documentația a fost pusă la dispoziția operatorilor economici în SEAP. De asemenea, comisia de evaluare a procedat la evaluarea și analiza propunerilor tehnice în raport de cerințele caietului de sarcini, dar și al documentație de atribuire în integralitatea sa, precizând că documentația a fost pusă la dispoziția operatorilor economici în SEAP. Subliniază că, în acest sens, pentru cei patru ofertanți s-au stabilit solicitări de clarificări, respectiv: ……….. SRL, ………. SRL, ………........... SRL și Asocierea - ......... SRL-leader, asociat - ........................, solicitări stabilite de către comisia de evaluare în cadrul procesului verbal nr. 5553/04.11.2024, astfel, fiind transmise operatorilor economici în SEAP, aceștia răspunzând în termenul stabil prin înaintarea răspunsului la autoritatea contractantă, respectiv în data de 06.11.2024, prin adresele înregistrate la sediul autorității contractante sub nr.5660/06.11.2024, nr.5659/06.11.2024, nr. 5662/06.11.2024 și nr. 5661/06.11.2024, răspunsurile fiind semnate cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat conform prevederilor art. 60 alin. (4) și art. 123 din HG nr. 395/2016, cu completările și modificările ulterioare. Totodată, precizează că în cadrul procesului-verbal nr. 5698/ 07.11.2024 privind evaluarea propunerilor tehnice, comisia de evaluare respinge ofertele prezentate de ……….. SRL, ………. SRL, ………........... SRL și Asocierea - ......... SRL-leader, asociat - ........................, ca fiind inacceptabile și neconforme, astfel că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, a luat decizia anularii procedurii, nefiind depusă nicio ofertă admisibilă. Analizând contestațiile înregistrate cu nr. 6090/5111/25.11.2024 și nr. 6118/26.11.2024, înaintate de către ofertanții Asocierea ......... SRL- leader, asociat - ........................ și .. ......... SRL, prin care aceștia solicită anularea comunicării nr. 5902/15.11.2024, comunicării nr. 5900/ Pagina 29 din 62

15.11.2024 și implicit a raportului procedurii nr. 5897/15.11.2024, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestora, anularea deciziei autorității contractante prin care ofertele depuse de Asocierea ......... SRL-leader, asociat - ........................ și …......... SRL, au fost respinse ca fiind considerate neconforme și reluarea procedurii de achiziție publică de la etapa de evaluare tehnică, comisia de evaluare constată că CNSC a admis contestația formulată de ofertanții mai sus menționați. Având în vedere că ofertanții …. SRL și … SRL, nu au înaintat contestații, conform prevederilor legale în vigoare, cu privire la adresele de

comunicare

a

rezultatului

procedurii

înregistrate

la UAT ........................ sub nr. 5899, nr. 5901 din 15.11.2024, apreciază că aceștia și-au asumat decizia autorității contractante, iar ofertele acestora rămân neconforme și inacceptabile. Menționează că, având în vedere contestațiile menționate anterior, precum și expirarea valabilității ofertelor înaintate de ofertanți, autoritatea contractantă a înaintat solicitări de prelungire garanției și a ofertelor până la data de 28.02.2025, conform art. 124 alin. (3) din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că: „[...] Autoritatea contractantă are obligația de a solicita prelungirea valabilității ofertelor, precum și, după caz, a garanției de participare, în situații excepționale care impun o astfel de prelungire,” următorilor ofertanți: - Asocierea ......... SRL-leader, asociat - ........................ prin adresa

nr.908/24.02.2025,

acesta

depunând

adresa

nr. 1050/27.07.2025 și astfel prelungind valabilitatea ofertei și a garanției de participare până la data de 30.04.2025; - ………. ......... SRL, prin adresa nr. 909/24.02.2025, acesta depunând adresa nr. 1066/28.02.2025 și astfel prelungind valabilitatea ofertei și a garanției de participare până la data de 30.04.2025. În continuare, autoritatea contractantă face o scurta prezentare a situației de fapt după decizia CNSC nr.131/C1/4094/4112/20.01.2025 înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 468/29.01.2025, după cum urmează: Urmare a deciziei CNSC, comisia de evaluare prin procesul verbal nr. 558/04.02.2025i și-a însușit decizia CNSC comunicată autorității contractante, procedând la anularea tuturor actelor subsecvente și, de asemenea, hotărând reluarea evaluării ofertelor tehnice a celor doi contestatori,

conform

celor

precizate

în

Decizia

CNSC nr.131/C1/4094/4112/20.01.2025,

înregistrată

la

autoritatea contractantă sub nr. 468/29.01.2025. Precizează că, ulterior, s-au întocmit următoarele documente: - nota justificativă privind prelungirea evaluării ofertelor nr. 485/30.01.2025; - procesul verbal tehnic nr. 1207/07.03.2025; Pagina 30 din 62

- procesul verbal intermediar financiar nr. 1255/11.03.2025; - solicitarea de clarificări nr. 1307/13.03.2025; - răspunsul la solicitarea de clarificări, înregistrat sub nr. 1374/ 17.03.2025; - procesul verbal de evaluare financiară finală nr. 1375/17.03.2025; - nota justificativă privind prelungirea evaluării ofertelor nr. 1426/19.03.2025; - solicitare privind depunerea documente justificative de către ofertantul clasat pe locul 1 înregistrat sub nr. 1376/17.03.2025; - răspunsul la solicitarea de clarificări sub nr. 1562/24.03.2025; - raportul expertului cooptat sub nr. 1589/25.03.2025; - proces verbal intermediar nr. 1590/25.03.2025 privind evaluare documente suport; - solicitare privind documentele suport nr. 1603/25.03.2025; - răspunsul la solicitarea de clarificări sub nr. 1742/31.03.2025; - procesul verbal final privind evaluarea documentelor la solicitarea de clarificări privind depunerea documentelor suport nr. 1743/ 31.03.2025; - raportul de atribuire nr. 1748/31.03.2025; - comunicările rezultatului proceduri nr.1750/31.03.2025; nr. 1749/31.03.2025. Astfel, autoritatea contractantă solicită retragerea contestației, pentru următoarele motive: Precizează că, potrivit documentației de atribuire, ofertantul avea obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile acesteia. Astfel că, în conformitate cu prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr.98/2016, care stipulează că: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.”, coroborate cu prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016, care precizează că: „1) Documentația de atribuire este alcătuită din următoarele: a) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați: b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c) proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente. (2) Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă

și

alte

informații

necesare

pentru

a

asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Pagina 31 din 62

(3) Instrucțiunile către ofertanți/candidați prevăzute la alin. (1) lit. a) conțin detaliile referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici trebuie să structureze informațiile ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde cerințelor din anunțul de participare/simplificat/de concurs, respectiv detalii procedurale cum ar fi precizări privind garanțiile solicitate, modul în care trebuie întocmite si structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și termenele procedurale ce trebuie respectate și căile de atac ce pot fi utilizate. Toate aceste informații constituie bază pentru generarea

automată

de

către

SEAP

a

anunțului

de participare/simplificat/de concurs. [....]”, Contestatorul menționează că, la analiza contestației înregistrată la autoritatea contractanta sub nr.1958/08.04.2025, comisia de evaluare a ținut cont de următoarele elemente prevăzute în documentație de atribuire pusă la dispoziția operatorilor economici în cadrul invitației de participare, astfel: A. Fișa de date-capitolul III.1.9. legislația aplicabilă 1. Legea privind achizițiile publice nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare; 2. Legea privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr 101/2016, cu modificările și completările ulterioare; 3. H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare; 4. Legislația incidență în domeniul obiectului contractului prevăzută în caietul de sarcini: - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții cu modificările și completările ulterioare; - Hotărârea de Guvern nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții; - HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și Conținutul cadru

al

documentațiilor

tehnico-economice

aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice; - Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției cu modificările și completările ulterioare; - Legea 265/2006 privind aprobarea OUG 195/2005 privind protecția mediului; Pagina 32 din 62

- Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securității si sănătății în muncă; - Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare; - Hotărârea de Guvern nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice și a punerii în funcțiune a capacităților de producție; - Hotărârea de Guvern 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; - Legea 500/2002, privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/2002, cu modificările și completările ulterioare; - www.anap.gov.ro. B. Fișa date-capitolul IV A.2. modul de prezentare a propunerii financiare. D. Analiza punctuală a contestației. Referitor la accesul la dosarul achiziției publice și confidențialitatea ofertei operatorului ........................... ......... SRL, identificat în contestație la punctul 1, autoritatea contractantă precizează că, având în vedere adresa înaintata în data de 02.04.2025, înregistrată la ........................, județul ......... sub nr. 1848/ 02.04.2025, prin care Asocierea ......... SRL-leader, asociat - ........................, solicită studierea întregului dosar privind procedura de achiziție si fotocopierea acestuia, inclusiv DUAE depus de ofertantul ........................... ......... SRL;

Anexele

la

aceste

DUAE;

Propunerea

tehică

a ofertantului ........................... ......... SRL; Propunerea financiară a ofertantului ........................... ......... SRL; Motivarea confidențialității ofertei ........................... ......... SRL; Documentele suport depuse de ofertantul ........................... ......... SRL în probațiunea declarațiilor de la nivelul DUAE. Autoritatea contractantă menționează că a înaintat răspunsul înregistrat sub nr. 1851/03.04.2025 la aceasta solicitare, asigurând în termen de o zi accesul operatorului. Precizează că, potrivit procesului verbal de vizualizare nr. 1893/04.04.2025, întocmit de ........................, s-au prezentat la sediul autorității contractante dna. Chitu Corina Maria, legitimata cu CI, seria AZ nr. 480913, cu împuternicirea nr.803/04.04.2025, punându-se la dispoziție pentru a fi studiate toate documentele procedurii de atribuire, fără propunerea tehnică, propunerea financiară, DUAE, documente suport depuse de ofertantul declarat câștigător și răspunsuri la solicitările de clarificări a ofertantului ........................... ......... SRL, având în vedere declarația de confidențialitate depusă în cadrul ofertei, fără să se impună un timp limită de studiere. Pagina 33 din 62

Având în vedere art. 217 alin. (4) din Legea nr.98, privind achizițiile publice, cu modificările si completările ulterioare, care stipulează că: „(4) Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziției publice are caracter de document public.”, autoritatea contractantă precizează că nu a permis fotocopierea documentelor din dosarul achiziției publice având în vedere prevederile legislative și faptul că procedura de atribuire nu este finalizată. Totodată, având în vedere declarația de confidențialitate depusă de ofertantul ........................... ......... SRL, autoritatea contractantă precizează că nu a permis ofertantului Asocierea ......... SRL-leader, asociat - ........................, studierea propunerii tehnice, propunerii financiare, a DUAE, a documentelor suport depuse de ofertantul declarat câștigător și a răspunsurilor la solicitările de clarificări. În opinia sa, simpla supoziție a contestatorului că ofertantul, respectiv ........................... ......... SRL nu a făcut dovada caracterului confidențial al documentelor indicate, ci, au declarat în mod generic faptul că toate documentele sunt confidențiale, reprezintă în raport și de cele prezentate anterior, indiciu că acesta are o conduită de nesocotire a informațiilor reale prin afirmații neadevărate și neconforme cu realitatea. Totodată, evidențiază că ......... SRL, a prezentat, în cadrul procedurii, în aceeași manieră, declarația privind confidențialitatea documentelor din cadrul procedurii, fapt ce a condus comisia de evaluare la aplicare tratamentului egal al tuturor operatorilor economici participanți la procedura cu privire la acest aspect. Referitor la afirmația contestatorului cu privire la faptul că oferta sa a fost declarată neconformă, în mod nejustificat de către comisia de evaluare, ......... SRL apreciază că aceasta afirmație nu se susține, din următoarele considerente: Cu privire la solicitarea nr. 1, față de care autoritatea susține că „(…) nu regăsește depus opisul propunerii financiare” și având în vedere răspunsul ofertantului „(…) dintr-o eroare de anexare (…) nu a depus în cadrul ofertei opis-ul (…) în condițiile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, (…) A. Depunerea ulterioara a acestui OPIS valorează juridic îndreptarea unui viciu de forma (…)”, autoritatea contractantă apreciază că prin răspunsul înaintat, ofertantul completează după data și ora limită de depunere, cerința minimă a autorității contractante la oferta depusă inițial, propunerea financiară. În acest sens, evidențiază că, potrivit cerinței minime din caietul de sarcini/fișa de date = depunerea OPIS-ului solicitat a fost un document obligatoriu. Acesta nu este susținut neechivoc de alte documente din cadrul ofertei, așa cum declară ofertantul. În opinia sa, justificarea și încadrarea de către ofertant la viciu de formă a lipsei documentului obligatoriu solicitat nu se poate reține, precizând că încadrarea în viciu de formă conform prevederilor legiuitorului fiind doar atunci când Pagina 34 din 62

informațiile prezentate sunt susținute neechivoc de alte documente din cadrul ofertei depuse. Ori, în acest caz, autoritatea contractantă susține că, în oferta înaintată nu se regăsesc informații privind opisul solicitat, precizând totodată că ofertantul recunoaște prin răspunsul înaintat că „dintr-o eroare de anexare, asocierea noastră nu a depus în cadrul ofertei OPIS- ul [...]”. Aceasta consideră că, depunerea de către celălalt ofertant a opis- ului propunerii, în raport de lipsa acestuia din cadrul ofertei depuse de contestator, conduce la neaplicarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că: „(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții sunt:[...] b) tratamentul egal;[...]”, coroborat cu prevederile HG nr. 395/2016, art. 123, care stipulează ca: „(1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, în condițiile art. 57 alin. (4) din Lege.” De asemenea, acesta evidențiază că ofertantul, prin însușirea cerinței autorității contractante, care preciza: „nota 5: Opis al documentelor incluse în propunerea tehnica și financiară, respectiv formularul 10 și 11 sunt cu caracter obligatoriu, lipsa acestora va conduce la respingerea ofertei”, avea obligația depunerii opis-ului propunerii financiare. Consideră că lipsa opis-ului solicitat de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, este în strânsă corelare cu alt document lipsă din cadrul propunerii financiare, respectiv „centralizatorul lucrărilor executate de asociat”, document ce nu se regăsește în opis-ul propunerii financiare prezentat după depunerea ofertei, respectiv, după data și ora limită. Comisia de evaluare va reține că riscul întocmirii răspunsului la solicitările de clarificări, la fel ca și cel al întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al modificării/completării ofertei financiare, potrivit principiului „nemor auditu propriam turpitudinem allegans”, în condițiile în care documentația de atribuire a menționat în mod clar și expres modalitatea strictă și riguroasă de elaborare și întocmire a propunerii financiare, precum și documentele solicitate, punând în acest sens la dispoziție în cadrul secțiuni formulare-formularul pentru opis propunere financiară. Susține că, având în vedere cele expuse, comisia de evaluare consideră răspunsul ca fiind neconcludent. Având în vedere solicitarea nr.2, autoritatea contractantă precizează că, raportat la cerința minimă solicitată de autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire cu privire la întocmirea propunerii financiare, respectiv: „1.centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți conform acordurilor de asociere sau subcontractare (cu valori), după caz;” coroborat cu „nota 1: Toate Pagina 35 din 62

elementele propunerii financiare sunt obligatorii și trebuie să fie prezentate în ordinea solicitată prin documentația de atribuire, să fie corelate și să includă în mod obligatoriu toate cerințele solicitate. Ofertele care nu respectă cerințele documentației de atribuire sau care nu sunt complete, detaliate și corelate vor face obiectul solicitărilor de clarificări, • Orice omisiune, necorelare ori neconformitate constatată în privința documentelor propunerii financiare, în raport cu cerințele din documentația de atribuire ori cu prevederile legislației în vigoare, care nu este un viciu de forma sau abatere tehnică minoră, va conduce la respingerea ofertei. Prin urmare, în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiare și/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia în forma solicitată sunt incidente prevederile de mai sus”, comisia de evaluare nu a regăsit centralizatorul cu lucrările executate de asociatul ........................, conform acordului de asociere nr. 1/03.10.2024 și având în vedere că nu se regăsește opis-ul propunerii financiare care să conțină informații cu privire la depunerea centralizatorului. Față de răspunsul ofertantului, care menționează că, în cadrul răspunsului la solicitările de clarificări: „[...] depunerea acestui centralizator la acest moment constituie o consecința firească și inevitabilă a permisiunii exprese acordate de lege și de Consiliu în privința îndreptării acestei abateri tehnice minore. De altfel, dimensiunea valorică a implicării acestui asociat în executarea contractului de achiziție publică rezultă în mod indubitabil din acordul de asociere, care precizează expres cota de participație a acestuia: 1%, o participație minoră a asociatului ........................, care va executa exclusiv montajul echipamentelor. [...]”, autoritatea contractantă susține următoarele: Urmare a răspunsului la solicitările de clarificări, comisia reține răspunsul ofertantului ca fiind neconcludent, având în vedere următoarele considerente: Consideră că din interpretarea cerinței: „Propunerea financiara va cuprinde formularul de ofertă și se va elabora cu respectarea și prezentarea următoarelor documente care vor deveni anexă la formularul de ofertă, având aceeași forță juridică: 1 centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți conform acordurilor de asociere sau subcontractare (cu valori), după caz; [...]”, din cadrul documentației de atribuire pusă la dispoziția ofertanților, reiese că prezentarea acestuia este obligatorie făcând parte integrantă din propunerea financiară. În susținere face trimitere la dispozițiile art.3, lit. hh) din Legea nr. 98/2016, unde, oferta este definită ca actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum și alte documente Pagina 36 din 62

stabilite prin documentația de atribuire, conform prevederilor art. 124 alin. (1) din HG nr.395/2016, care stipulează că: „(1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și asumată de ofertant.” Prin urmare, autoritatea contractantă susține că, astfel cum rezultă din cerința documentației de atribuire și prevederile legale aplicabile în materie, toate documentele care compun propunerea financiară, se depun de ofertanți în mod imperativ prin asumarea acestora; astfel spus, nici autoritatea contractantă și nici legiuitorul nu a stabilit vreo excepție de la această regulă, respectiv nu a indicat vreun document exceptat sau vreo împrejurare în care ar fi posibilă transmiterea ofertei financiare doar parțial, fiind aplicabil principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Aceasta menționează că, din analiza propunerii financiare a ofertantului contestator, comisia reține că acesta nu a prezentat centralizatorul cu lucrările executate de asociați (cu valori) conform acordului de asociere prezentat. Mai mult, precizează că, în urma răspunsului solicitării de clarificări din partea autorității contractate prin adresa înregistrată sub nr. 1374/17.03.2025, ofertantul în cauză depune centralizatorul solicitat. Subliniază faptul că autoritatea contractantă nu poate să își încalce propria documentație de atribuire prin acordarea Asocierii ......... SRL- leader, asociat - ........................ la transmiterea documentelor lipsă (opis al documentelor și centralizatorul lucrărilor executate de asociat), indicate în mod expres în cadrul fișei de date/caiet de sarcini. Comisia va reține faptul că riscul întocmirii ofertelor financiare cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al lipsei transmiterii tuturor documentelor care alcătuiesc propunerea financiară, potrivit principiului „nemo auditur propriam tupitudinem allegans”, în condițiile în care autoritatea contractantă a menționat, în mod expres, în cadrul fișei de date, atât documentele care sunt obligatorii a fi depuse în cadrul propunerii financiare, cât și sancțiunea nerespectării acestei obligații, respectiv, echivalarea cu: „lipsa ofertei, respectiv a actului juridic de angajare în contract”. Din punctul său de vedere, faptul ca Asocierea ......... SRL-leader, asociat - ........................ a transmis acest document în forma cerută de lege, respectiv, documentația de atribuire, în urma solicitării de clarificări, este lipsit de relevanță, deoarece, ofertantul în cauză nu a transmis respectivul document autorității contractante, înainte de expirarea termenului-limită stabilit pentru depunerea ofertelor, astfel cum avea obligația potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) din HG nr. 395/2016 potrivit căruia: „(1) Operatorul economic are obligația de a transmite oferta numai în format electronic, precum șl de a completa Pagina 37 din 62

DUAE prin intermediul SEAP până la data și ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunțul de participare”. Arată că, verificând legalitatea declarării ca și admisibilă a ofertei respective de către autoritatea contractantă, comisia de evaluare constată că, potrivit exigențelor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; e) proporționalitatea; f) asumarea răspunderii.” De asemenea, susține că în condițiile art. 49 și 50 din același act normativ, autoritatea contractantă are obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională, acesta incumbându-le obligația negativă de a nu concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi, ori al restrângerii artificiale a concurentei, considerându- se că există o restrângere concepută sau structurată cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici. Contrar susținerilor operatorului economic în cadrul răspunsului la solicitările de clarificări, consideră că lipsa documentului în speță nu este doar o abatere minoră și formală care să poate fi acoperită prin răspunsul la o solicitare de clarificări, ci constituie un viciu serios cu consecințe dintre cele mai importante care implică însăși nevalabilitatea juridică a documentului transmis; solicitarea și acceptarea prezentării documentului financiar ulterior datei și orei limită de depunere a ofertelor fiind de natură să atragă după sine, în mod automat, încălcarea principiilor mai sus menționate, raționament care se regăsește și în Hotărârea nr.3048/CA/08.12.2017, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. 525/35/CA/2017. În opinia sa, conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația sa-și elaboreze ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, respectiv art. 123 din HG nr. 395/2016, cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Arată că, având în vedere cele mai sus menționate, comisia de evaluare reține față de oferta contestatorului și incidența prevederilor art. 134 alin.(6) din HG nr. 395/2016, care stipulează ca: „(6) în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.” Pagina 38 din 62

Comisia de evaluare va reține că riscul întocmirii răspunsului la solicitările de clarificări, la fel ca și cel al întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al modificării/completării ofertei financiare potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, în condițiile în care documentație de atribuire a menționat în mod clar și expres modalitatea strictă și riguroasă de elaborare și întocmire a propunerii financiare. Totodată, autoritatea susține că, prin comisia de evaluare, reține că modificările operate de acest ofertant în legătură cu propunerea sa financiară nu privesc doar corectarea mecanică a unei erori materiale astfel încât să poate fi aplicabile prevederile art. 134, alin. (10) din HG nr. 395/2016 ci, a fost prezent un înscris solicitat în mod expres și imperativ a fi prezentat în cadrul ofertei financiare până la data și ora limită de depunere a ofertelor și care a fost omis la data limită de prezentare a ofertelor, în susținere făcând trimitere la jurisprudența CNSC, respectiv la decizia CNSC nr. 1067/C1/928 din 24.05.2022. În continuare, autoritatea contractantă precizează că, urmare a răspunsului la solicitările de clarificări, comisa de evaluare a declarat respinsă oferta contestatorului, din următoarele considerente legale aplicabile legislației în vigoare în materia achizițiilor publice, după cum urmează: - potrivit art.154 din Legea nr.98/2016, coroborate cu prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016: „1) Documentația de atribuire este alcătuită din următoarele: a) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați: b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c) proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente. (2) Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă

și

alte

informații

necesare

pentru

a

asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. (3) Instrucțiunile către ofertanți/candidați prevăzute la alin. (1) lit. a) conțin detaliile referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici trebuie să structureze informațiile ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde cerințelor din anunțul de participare/simplificat/de concurs, respectiv detalii procedurale cum ar fi precizări privind garanțiile solicitate, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și termenele procedurale ce trebuie respectate și căile de atac ce pot fi utilizate. Toate aceste informații constituie bază pentru generarea automată de către SEAP a anunțului de pârtiei pa re/simplificat/de concurs.[....]” Pagina 39 din 62

- Având in vedere faptul ca nu au fost îndeplinite în totalitate cerințele autorității contractante, oferta contestatorului, a fost considerată neconformă, potrivit dispozițiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 „Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerințele prezentate în documentele achiziției [...]”, coroborat cu art. 137 alin. (3) lit. a) „în condițiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a) nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini; [...]” din HG nr. 395/2016 și s-a respins în baza prevederilor art. 137 alin. (1) „Comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile și neconforme,” din același act normativ. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că, în acord cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentație de atribuire, autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, este obligată să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrate de prevederile art.2, alin.(2), lit. b din Legea nr.98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauza. Menționează că, în acest sens, înaintează Consiliului toate documente ce au stat la baza procesului de evaluare, întocmite de comisia de evaluare pe tot parcursul derulării procedurii de atribuire. Autoritatea contractantă precizează că își întemeiază răspunsul la contestația înaintată ținând cont de următoarele prevederi în materia achizițiilor publice: a) Conform documentației de atribuire, ofertantul avea obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, prevederile art. 133 din HG nr. 395/2016 care stipulează că: ”(1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile. b) Conform documentației de atribuire, ofertantul avea obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Astfel că, în conformitate cu prevederile art. 154, alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, coroborate cu prevederile art. 20 din H.G. 395/2018 care precizează că: „1) documentația de atribuire este alcătuită din următoarele :a) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați; b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru Pagina 40 din 62

inovare; c) proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente. (2) Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. (3) Instrucțiunile către ofertanți/candidați prevăzute la alin. (1) lit. a) conțin detaliile referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici trebuie să structureze informațiile ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde cerințelor din anunțul de participare/simplificat/de concurs, respectiv detalii procedurale cum ar fi precizări privind garanțiile solicitate, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și termenele procedurale ce trebuie respectate și căile de atac ce pot fi utilizate. Toate aceste informații constituie bază pentru generarea automată de către SEAP a anunțului de participare/simplificat/de concurs.[....]”, autoritatea contractantă a ținut cont de aceste prevederi punând la dispoziție toate aceste documente. Totodată, susține că, potrivit art. 3 lit. hh) din Legea nr. 98/2016, oferta este definită ca actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum și alte documente stabilite prin documentația de atribuire. Conform prevederilor art. 124 alin. (1) din HG nr. 395/2016: „Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și asumată de ofertant”. Prin urmare, astfel cum rezultă din cerințele documentației de atribuire și prevederile legale aplicabile în materie, menționează că toate documentele care compun propunerea tehnică, se depun de ofertanți în mod imperativ prin asumarea acestora; altfel spus, autoritatea contractantă nu a stabilit vreo excepție de la această regulă respectiv nu a indicat vreun document exceptat sau vreo împrejurare în care ar fi posibilă transmiterea ofertei tehnice doar parțial fiind aplicabil principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Or, subliniază că, din analiza propunerii financiare a ofertantului contestatorul, autoritatea menționează că reține faptul că acesta nu a prezentat o serie de cerințe minime expres formulate în cadrul documentație de atribuire, mai sus menționate, în sensul celor prezentate anterior. Autoritatea contractantă reține faptul că riscul întocmirii ofertelor tehnice și financiare cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al lipsei transmiterii tuturor documentelor care alcătuiesc propunerea financiară, potrivit principiilor Pagina 41 din 62

de drept, în condițiile în care autoritatea contractantă a menționat în mod expres, în cadrul fișei de date atât documentele care sunt obligatorii a fi depuse în cadrul propunerii financiare, cât și sancțiunea nerespectării acestei obligații, respectiv echivalarea cu: lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract. În opinia sa, faptul că ofertantul a transmis o ofertă necorespunzătoare în raport de cerințele minime obligatorii, este lipsit de relevanță în soluționarea prezentei, deoarece ofertantul în cauză nu a transmis respectivul document autorității contractante înainte de expirarea termenului limită stabilit pentru depunerea ofertelor, astfel cum avea obligația potrivit prevederilor art. 123 din HG nr. 395/2016 anterior citat coroborat cu art. 104 alin. (3) și art. 60 alin. (1) din aceeași normă juridică potrivit căruia: „Operatorul economic are obligația de a transmite oferta și DUAE în format electronic și numai până la data și ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunțul de participare”. Verificând legalitatea declarării, autoritatea contractanta reiterează că a constatat că, potrivit exigențelor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; e) proporționalitatea; f) asumarea răspunderii. De asemenea, menționează că, în condițiile art. 49 și 50 din același act normativ, autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională, acestora incumbându-le obligația negativă de a nu concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței, considerându-se că există o restrângere concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici. Totodată, reiterează idea că, lipsa documentelor în speță nu este doar o abatere minoră și formală care să poată fi acoperită prin răspunsul la o solicitare de clarificări, ci constituie un viciu serios cu consecințe dintre cele mai importante care implică însăși nevalabilitatea juridică a documentului transmis; solicitarea și acceptarea prezentării documentelor ulterior datei limită de depunere a ofertei, fiind de natură să atragă după sine, în mod automat, încălcarea principiilor mai sus menționate, raționament care se regăsește în Hotărârea nr. 3048/CA02.12.2017, pronunțata de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 525/35/CA/2017. În opinia sa, conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din Pagina 42 din 62

HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. În susținere invocă jurisprudența CJUE, respectiv Hotărârea pronunțată în cauza C-213/2017, făcând trimitere la considerentul nr. 45. Față de cele de mai sus, autoritatea contractantă consideră că nu avea dreptul să solicite sau să accepte prezentarea documentelor lipsă din cadru propunerii financiare, având în vedere că, prin acceptarea unei astfel de completări a ofertei, s-a determinat apariția unui avantaj evident în favoarea celuilalt ofertant, cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, avantaj constând în transformarea ofertei acestuia dintr-o ofertă care documentele solicitate, situație sancționată potrivit art. 137 alin. (2) lit. k) din nu conține toate HG nr. 395/2016 cu respingerea ca inacceptabilă într-o ofertă conformă și, eventual, câștigătoare. Având în vedere cele mai sus menționate, autoritatea contractantă menționează că, a constatat, față de oferta acestui ofertant, și incidența prevederilor art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”. Autoritatea contractantă prin comisia de evaluare, reiterează că, riscul întocmirii răspunsului la solicitările de clarificări la fel ca și cel al întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al modificării/completării ofertei tehnice potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, în condițiile în care documentația de atribuire a menționat în mod clar și expres modalitatea strictă/riguroasă de elaborare și întocmire a propunerii tehnice. De asemenea, reține că modificările operate de acest ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică nu privesc doar corectarea mecanică a unei erori materiale astfel încât că poată fi aplicabile prevederile art. 134 alin. (10) din HG nr. 395/2016, ci a fost prezentat un înscris solicitat în mod expres și imperativ a fi prezentat în cadrul ofertei tehnice până în data limită de depunere a ofertelor. Astfel, autoritatea arată că, potrivit fișei de date, punctul IV.4.2. modul de prezentare al propunerii financiare”, a impus următoarele: Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerințele prevăzute în fișa de date a achiziției și din caietul de sarcini, iar la nota 1 din cadrul aceluiași document s-a stipulat: „nota 1: Se va completa după cum urmează: Pagina 43 din 62

Propunerea financiară va cuprinde prețul total ofertat, valoare fără TVA care se completează în sistemul electronic SICAP rubrica special dedicată „Oferta financiară”, precum și următoarele documente: Propunerea financiara va cuprinde formularul de ofertă și se va elabora cu respectarea și prezentarea următoarelor documente care vor deveni anexa la formularul de oferta/având aceeași forță juridică: 1. centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți conform acordurilor de asociere sau subcontractare (cu valori), după caz; 2. centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1); 3. centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2); 4. listele cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări, inclusiv pentru Organizare de Șantier (formularul F3) însoțite de extrasele de manopera, utilaje, materiale. 5. listele cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);” Din punctul său de vedere, formularele F1-F4, completate cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării. În continuare, acesta redă, pe larg, precizările regăsite în nota 1. Totodată, având în vedere cele declarate de contestator: „Nota 5 la care face autoritatea referire se regăsește în cadrul caietului de sarcini la pagina 9, în cadrul capitolului „modul de prezentare a propunerii tehnice”, autoritatea menționează faptul că, prin depunerea ofertei la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile in cel mai mic detaliu. Subliniază că, ofertantul avea dreptul, conform legislației în vigoare, să solicite clarificări privind documentația de atribuire și elementele acesteia în termenul stabilit de autoritatea contractantă. Cu privire la afirmația contestatorului regăsită la pagina 17 din contestație: „Ceea ce lipsește este exclusiv centralizatorul financiar al lucrărilor executate de asociați, a căror valoare este cuprinsă în propunerea noastră financiară”, autoritatea contractantă reține că ofertantul însuși confirmă faptul că a omis depunerea documentului în cauză, până la ora și data limită de depunere a ofertelor, respectiv până la data de 09.10.2024, ora 15:00. Astfel, apreciază că, având în vedere că documentul lipsă era unul solicitat clar de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, susține că acesta trebuia prezentat în cadrul propunerii financiare, indiferent dacă acesta deținea o cota de participație la asociere de 1%. În susținere, autoritatea contractantă invocă jurisprudența CJUE, cauza C 131/16. Pagina 44 din 62

Apreciază că, în aceste condiții, comisia de evaluare nu avea dreptul să solicite sau să accepte din partea acestui ofertant completarea propunerii financiare cu documente a căror prezentare era obligatorie, având în vedere că un astfel de demers a constituit un avantaj evident în favoarea acestuia cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care interzic determinarea apariției unui avantaj ca urmare a solicitării unor clarificări, în speță transformarea unei oferte neelaborată corespunzător documentației de atribuire (sancționată de legiuitor cu respingerea ca neconformă), într-una conformă. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă consideră că este obligată să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. Apreciază că procedura de achiziție publică este reglementată de norma din domeniul dreptului public care se desfășoară sub autoritatea principiului priorității interesului public, însă în etapa de evaluare autoritatea contractantă nu poate să respecte doar acest principiu și să încalce celelalte principii expres reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special principiul nediscriminării, tratamentului egal și transparenței. Mai mult, evidențiază că, ofertantul în cauză a ales, prin propria manifestare de voință să răspundă în termen la aceste solicitări de clarificări, ceea ce implică o acceptare a lor si oferind astfel posibilitatea autorității contractante de a verifica concludenta răspunsurilor. Prin urmare, în opinia sa, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea susține că avea obligația să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. Prin urmare, în cazul lipsei unor documente aferente propunerii financiare și/sau completarea greșită a unui document, ori neprezentarea acestuia în forma solicitată, susține că sunt incidente prevederile de mai sus, precum și celelalte precizări din cuprinsul capitolului IV.4.2. modul de prezentare al propunerii financiare din cadrul caietului de sarcini. Cu referire la punctul 3 din contestație, în ceea ce privește inadmisibilitatea ofertei declarate câștigătoare a procedurii, autoritatea contractantă face următoarele precizări: I. Referitor la critica privind faptul că oferta nu îndeplinește cerința de calificare privind experiența similară „III. 1.3 capacitatea tehnică și profesională: Cerința nr. 1 - Experiența similară - Operatorii economici participanți la procedura de atribuire trebuie să facă dovada că au executat și dus la bun sfârșit* în ultimii 5 ani**, care vor fi calculați Pagina 45 din 62

până la data limită de depunere a ofertei, lucrări similare în valoare cumulată de cel puțin 1.572.555,68 lei fără TVA la nivelul a 3 contracte.”, precizează următoarele: - Contractul nr. 1662/27.03.2023 - privind proiectarea și execuția de lucrări în cadrul obiectivului „Racorduri individuale de alimentare cu apă în satul Slatina, comuna Nucșoara a avut o valoare totală de 1.458.827 lei fără TVA. Conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 6584/2023, valoarea lucrărilor executate in cadrul contractului este de 1.356.851.81 lei fără TVA. - la calculul experienței similare comisia de evaluare, potrivit documentelor justificative, a luat în calcul numai valoarea de execuția de lucrări, respectiv: 1.356.851,81+484.111,83=1.840.963,64 lei fără TVA, valoare ce îndeplinește cerința de calificare privind experiența similară. În concluzie, autoritatea contractantă apreciază că această critică a contestatorului nu se poate reține, supozițiile acesteia cu privire la modul de verificare a documentelor înaintate de ofertanți, fiind nefondat. II. Referitor la declarațiile contestatorului de la paginile 28-29, punctul V.2. Oferta declarată câștigătoare a procedurii se afla sub incidența cazului de excludere prevăzut de art.167 alin. (1) lit. h) din Legea nr.98/2016, autoritatea face următoarele mențiuni: La data și limita oră de depunere a ofertelor, respectiv 09.10.2024, ora 15:00, ofertantul a prezentat DUAE cu indicație globală pentru toate criteriile de selecție, prin aceasta indicație ofertantul a declarat la secțiunea B. motive legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale, respectiv la întrebarea: „Operatorul economic și-a încălcat obligațiile cu privire la plata impozitelor, atât în țară în care este stabilit, cât și în statul membru al autorității contractante sau entității contractante, în cazul în care este diferit de țara de stabilire?”, ofertantul a menționat „nu”, astfel rezultă, în opinia sa, că, în anul 2024, ofertantul nu figura cu creanțe bugetare la bugetul de stat sau bugetul local cu privire la achitarea taxelor și a impozitelor. Având în vedere că, până la finalul anului 2024, nu a fost atribuit contractul de execuție lucrări privind obiectivul: „Înființare de sisteme individuale adecvate (SIAJ de colectare și de epurare a apelor uzate în ........................, județul .........”, menționează că ofertantul declarat câștigător de comisia de evaluare a prezentat în urma solicitărilor de clarificări, documentele suport ce susțin cele declarate în formularul DUAE pentru anul 2025. Precizează că, în cadrul documentelor suport solicitate de comisia de evaluare, ofertantul ........................... ......... SRL, a prezentat certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele, taxele locale și alte venituri datorate bugetului local nr. 6275/11.03.2025 emis de Primăria Municipiului Curtea de ........., în care figurează cu creanțe bugetare curente pentru anul 2025, dar creanțe care nu erau Pagina 46 din 62

exigibile la data emiterii certificatului fiscal, respectiv la data de 11.03.2025, data eliberării certificatului în cauză. Susține că pentru ofertantul ........................... ......... SRL, a fost înaintată solicitarea de clarificări înregistrata cu nr. 1603/25.03.2025, având termen de răspuns până la data de 28.03.2025, ora 23:59 în SEAP, la care ofertantul a răspuns în cadrul SEAP, până la data și ora limită stabilită, respectiv 28.03.2025, ora 14:05, răspuns înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 1742/ 31.03.2025. Menționează că răspunsul ofertantului a fost semnat cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat conform art. 123 alin (2) și (3) din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere art. 462 alin. (1) din Codul Fiscal 2025, care stipulează că: „(1) Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.”, și faptul că ofertantul a prezentat certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele, taxele locale și alte venituri datorate bugetului local înregistrat sub nr. 7688/28.03.2025 emis de Primăria Municipiului Curtea de ........., în cadrul căruia este menționat faptul că la data de 01 a lunii următoare eliberării prezentului certificat de atestare fiscală nu figurează în evidențele compartimentului fiscal cu creanțe bugetare de plată către bugetul local, astfel, comisia de evaluare reține răspunsul ca fiind concludent, conform prevederilor art. 165, alin.(2) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, cu modificările si completările ulterioare, care stipulează că: „(2) Operatorul economic nu este exclus din procedura de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, își îndeplinește obligațiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuțiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalități de stingere a acestora sau beneficiază, în condițiile legii, de eșalonarea acestora ori de alte facilități în vederea plății acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalități de întârziere acumulate sau a amenzilor”. Ori în acest caz ofertantul nu avea datorii la bugetul general consolidat. În concluzie, având în vedere cele prezentate, autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea contestației formulată de Asocierea ......... SRL-leader, asociat - ........................, ca fiind nefondată și, în subsidiar, lipsită de obiect. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 25627/22.04.2025, ......... SRL transmite răspuns față de punctul de vedere al autorității contractante înregistrat la CNSC sub nr. 24717/15.04.2025, prin intermediul căruia, în raport de lipsa de sustenabilitate factuală și juridică a apărărilor autorității contractante, contestatorul înțelege să stăruie cu privire la solicitarea sa de admitere a contestației astfel cum a fost formulată, pentru următoarele motive: Pagina 47 din 62

1. Cu privire la accesul la dosarul achiziției publice, menționează că autoritatea contractantă formulează pretinse apărări fără a răspunde punctual criticilor de nelegalitate a conduitei reprezentanților săi, relativă la asigurarea unui regim de protecție activă a ofertei declarate câștigătoare a procedurii mult extins dincolo de ceea ce prevede legea. Apreciază că, prin punctul său de vedere, autoritatea a admis expres că i-a îngrădit accesul la „DUAE, documente suport depuse de ofertantul declarat câștigător”, ignorând cu desăvârșire textele de lege iterate prin contestație și care prohibesc asigurarea unui astfel de nivel de protecție ofertei declarate câștigătoare a procedurii. Menționează că autoritatea susține că are dreptul să îngrădească accesul la DUAE și înscrisuri suport, să protejeze o ofertă de examinarea de către concurenți chiar dacă ofertantul nu a furnizat dovezi privind caracterul confidențial și să protejeze o ofertă care a fost declarată în bloc ca fiind confidențială, deși legea stabilește că, pe de o parte, numai anumite părți ale ofertei pot fi declarate confidențiale, și, pe de altă parte, numai anumite informații pot avea caracter confidențial. Din punctul său de vedere este lipsită de relevanță apărarea acestea privind asigurarea acestui regim al confidențialității ofertei declarate câștigătoare, întrucât și contestatorul a depus o declarație de confidențialitate și, astfel, ar fi asigurat tratamentul egal considerând că acest argument este lipsit de legătură cu cauza. Contestatorul declară că nu cunoaște ca în privința ofertei sale să fi formulat vreun alt ofertant o solicitare de acces la ofertă, astfel că susținerea autorității de aplicare a tratamentului egal, deși nu există situații comparabile, este nefondată. Acesta menționează că respectarea principiului tratamentului egal obligă ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și situații diferite să nu fie tratate în același mod. Principiile achizițiilor publice, astfel cum sunt statuate prin prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, constituie jaloane limitative și imperative cărora conduita comisiilor de evaluare are a le achiesa cu fidelitate, însă nu constituie formule magice a căror simplă încântare să fie suficientă pentru obținerea rezultatului urmărit. Susține că, în practica achizițiilor publice se uzitează, mult prea des și mult prea abuziv, recursul la principiul tratamentului egal, văzut ca apt a înlocui o motivare concretă și temeinică juridic a criticilor formulate, atunci când această motivare în drept nu poate fi identificată. Concluzionând, contestatorul menționează că în prezenta procedură nu există, cu referire la accesul la oferte, situații comparabile cărora să li se fi aplicat soluții diferite și nici situații diferite cărora să li se fi aplicat o aceeași soluție, motiv pentru care pretenția eventualei încălcări a principiului tratamentului egal prin modul de asigurare a accesului la dosarul achiziției este completamente nefondată. Pagina 48 din 62

Așadar, susține că, autoritatea, în temeiul declarației sale de confidențialitate nu a asigurat nicio protecție ofertei sale, întrucât în procedură nu a fost solicitat accesul la oferta sa, însă în temeiul unei declarații de confidențialitate neînsoțită de probe, depusă de ofertantul declarat câștigător al procedurii, a asigurat acestuia un regim de protecție extins dincolo de limitele expres prescrise de legiuitor. Față de punctul de vedere cu referire la critica sa privind lipsa probării confidențialității, că ar avea „o conduită de nesocotire a informațiilor reale prin afirmații neadevărate și neconforme cu realitatea.”, contestatorul precizează că autoritatea a asigurat un regim extins al protecției confidențialității în temeiul exclusiv al unei declarații de confidențialitate, neînsoțită de vreo dovadă a caracterului confidențial al informațiilor astfel declarate. Menționează că art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/ 2016 stabilesc, cu claritate, lipsa de efecte a declarațiilor de confidențialitate, neînsoțite de dovezi privind caracterul confidențial al informațiilor. Așadar, se întreabă care sunt acele „informații reale” relative la eventuale probe inexistente privind caracterul confidențial al informațiilor ilegal protejate, și care sunt acele „afirmații neadevărate și neconforme cu realitatea”, în condițiile în care declarația de confidențialitate a ofertantului, astfel cum i-a fost pusă la dispoziție, nu cuprinde niciun fel de probe privind caracterul confidențial al informațiilor astfel declarate. 2. Cu privire la admisibilitatea ofertei sale, ......... SRL apreciază că autoritatea contractantă nu se apără. Față de mențiunile autorității contractante, regăsite la pagina 12 alineat (4) din punctul său de vedere, unde aceasta afirmă că ofertantul nu poate proceda la corectarea propriei oferte întrucât o astfel de operațiune ar implica recunoașterea unei culpe și invocarea acesteia în scopul producerii de consecințe juridice, contestatorul precizează că legiuitorul a statuat în mod expres asupra unor excepții privind permisiunea corectării unor erori ale ofertelor, aplicabile ipotezelor în care aceste erori se situează sub limita substanțialului. Apreciază că orice îndreptare de eroare implică la modul necesar și logic constrângător o prealabilă eroare, fiind vădit că în lipsa erorii concrete nu se poate rezonabil pune problema îndreptării. Evidențiază că, nu doar ca legiuitorul a stabilit prin prevederile art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/ 2016 excepții menite a permite corectarea unor erori nesubstanțiale ale ofertelor, dar, mai mult, a statuat expres asupra posibilității asanării ofertelor prin prevederile art. 209 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „(1) În cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/candidaților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de Pagina 49 din 62

participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței.” Evidențiază că legiuitorul indică, prin prevederile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, tipurile de erori nesubstanțiale ale ofertelor, care pot fi îndreptate prin demersuri de clarificare, după cum urmează: - „documentele [...] incomplete sau eronate”; - „lipsesc anumite documente.”, susținând că în cazul ofertei sale „lipsesc anumite documente”, cu referire la un opis, adică un tabel rezumativ, cu rol administrativ și birocratic de inventariere a documentelor depuse, și un centralizator al lucrărilor asociatului, care nu face altceva decât să arate rezultatul complicatei operații matematice de 1% din valoarea ofertei. Consideră că apărarea potrivit căreia depunerea ulterioară a opis- ului ar fi inadmisibilă întrucât acest înscris a fost „solicitat în mod expres și imperativ a fi prezentat în cadrul ofertei financiare”, nu poate fi reținută, întrucât este întemeiat pe premisa absurdă că ar putea lipsi din ofertă un înscris nesolicitat prin documentație. Din punctul său de vedere, în orice ipoteză în care „lipsesc anumite documente” din ofertă, în mod cert și inevitabil ne aflăm și în prezența unei cerințe a documentației. Subliniază că nu poate exista o lipsă a ofertei fără a exista o anumită cerință corelativă a documentației, însă, faptul că prin documentație se stabilește o cerință privind depunerea unui înscris, iar acest înscris lipsește din ofertă, în opinia sa, nu înseamnă că îndreptarea erorii ar fi prohibită, ci doar faptul că s-a constatat că din ofertă „lipsesc anumite documente”, urmând ca permisiunea completării ulterioare să depindă nu de existența sau inexistența unei cerințe corelative a documentației, ci de substanțialitatea sau lipsa de substanțialitate a documentului lipsă. Contestatorul evidențiază că, în opinia sa, întotdeauna, orice lipsă este, în mod necesar, însoțită de o cerință corelativă, cu consecința că permisiunea sau lipsa permisiunii completării nu depinde de existența sau nu a unei cerințe, aceasta existând întotdeauna, și atunci când este permisă corectarea/completarea și atunci când nu este permisă corectarea/completarea. Menționează că, factorul determinant al permisiunii sau interzicerii corectării/completării rezidă exclusiv în substanțialitatea sau lipsa de substanțialitate a lipsei/erorii, reiterând că, din punctul său de vedere, un opis și un centralizator al lucrărilor asociatului care deține o cotă de participare la asociere de 1% nu pot fi rezonabil privite ca lipsuri substanțiale ale unei oferte. În ceea ce privește apărarea autorității față de critica sa privind respingerea ofertei sale ca urmare a unei pretinse deficiențe a propunerii financiare, întemeiată pe prescripții ale caietului de sarcini incidente propunerii tehnice, ......... SRL menționează că, prin contestație, a arătat că nota 5 la care face referire autoritatea contractantă în cadrul solicitării Pagina 50 din 62

de clarificare și în cadrul comunicării de rezultat se regăsește în cadrul caietului de sarcini la pagina 9, în cadrul capitolului „modul de prezentare a propunerii tehnice”, iar în cadrul capitolului „modul de prezentare a propunerii financiare” din cadrul caietului de sarcini o astfel de notă nu există. Capitolul „Modul de prezentare a propunerii financiare” din cadrul caietului de sarcini conține o singură notă, nota 1, care, însă, nu stabilește obligația depunerii vreunui opis. Rezultă, așadar, că autoritatea contractantă invocă în susținerea unei deficiențe a propunerii financiare o notă care privește propunerea tehnică, fiind cuprinsă în caietul de sarcini la capitolul referitor la „modul de prezentare a propunerii tehnice.” Referitor la opinia autorități contractante față de această critică, regăsită la alineatul ultim al paginii 17 din cadrul punctului său de vedere, în sensul că, pe de o parte, și-am însușit documentația de atribuire, și, pe de altă parte, ar fi putut solicita clarificarea acesteia, dacă ar fi considerat necesar, contestatorul apreciază că o astfel de apărare este lipsită de relevanță, logică comună și temeinicie juridică întrucât: - este adevărat că și-am însușit documentația prin depunerea ofertei, însă a însuși documentația nu înseamnă că printr-un act de viziune extratemporală și-ar fi însușit și dreptul viitor al autorității de a aplica note ale caietului de sarcini referitoare la propunerea tehnică și pentru propunerea financiară; - însușindu-și documentația și-a însușit, exclusiv, că: • notele din caietul de sarcini aferente propunerii tehnice vor fi aplicate propunerii tehnice; • notele din caietul de sarcini aferente propunerii financiare vor fi aplicate propunerii financiare. - are deplină înțelegere a faptului că ar fi putut solicita clarificarea documentației de atribuire dacă i s-ar fi părut neclară, însă nu s-a aflat în această ipoteză, în sensul că documentația i-a fost clară, deși în alt sens clară decât pretinde acum autoritatea. Menționează că autoritatea calibrează, în mod clar, documentația de atribuire, în sensul că stabilește note distincte aplicabile propunerii tehnice și Note distincte aplicabile propunerii financiare, iar, ulterior, pe parcursul evaluării, decide să aplice aceste note indistinct, aplicând note precise ca având efecte doar în privința propunerilor tehnice și în ceea ce privește propunerile financiare. Având în vedere cele prezentate, contestatorul apreciază că în lipsa profesării unui interesat formalism excesiv nu există motive juridic sustenabile pentru care comisia de evaluare să refuze contestatorului aplicarea prevederilor legale prin care legiuitorul, în scopul evitării restrângerii artificiale a concurenței, prin respingeri pripite ale ofertelor, a permis în mod expres corectarea aspectelor minore de neconcordanță Pagina 51 din 62

ale acestora, minore fiind și asanabile ambele motive de respingere invocate de autoritate. Reiterează trimiterile din contestație referitoare la considerentele Curții de Apel Oradea, prin Decizia nr. 1365/CA/2015-R din 6 aprilie 2015, apreciind că, în prezenta speță, o deficiență minoră relativă, nu la valoarea totală a ofertei, ci la ceea ce înseamnă, matematic, 1% din această valoare, precum și banala lipsă a unui opis, nu poate fi văzută ca o derogare substanțială de la prevederile caietului de sarcini, ci ca o simplă eroare, lipsită de orice consecințe juridice, tehnice, economice. 3. Cu privire la inadmisibilitatea ofertei declarate câștigătoare a procedurii, contestatorul reiterează cele prezentate în cuprinsul contestației, iar, față de punctul de vedere al autorității cu privire la această critică, evidențiază faptul că această critică nu viza valoarea componentelor de execuție lucrări sau de proiectare din cadrul respectivului contract, ci faptul că acel contract a fost executat într-o asociere. Menționează că, și numai componența respectivei asocieri indică faptul că este foarte posibil ca nu 100% din lucrările contractului să fi fost executate de ofertant, dat fiind ca asocierea respectivă este formată din: - .................. ......... SRL, și - ........................ SRL, care probabil a prestat servicii de proiectare, și - ........................ SRL, care probabil a executat lucrări. Prin urmare, contestatorul apreciază că nu există nici temei legal și nici temei factual pentru premisa ilegal stabilită de autoritate că întreg volumul de lucrări al respectivului contract ar fi fost executat de ofertantul .................. ......... SRL, fiind foarte probabil ca o parte din acest volum să fi fost executată de asociatul ........................ SRL. Subliniază că, din punctul de vedere al autorității, reiese faptul că, pentru acest contract, ofertantul a prezentat procesul verbal de recepție nr. 6.584/2023, la care nu a avut acces, însă, consultând https://www.e- licitatie.ro/pub/ack-docs, constată că pentru acest ofertant UAT Nucșoara, beneficiarul lucrărilor ce fac obiectul acestui contract, nu a emis niciun document constatator. De

asemenea,

menționează

că,

nici

pentru asociatul ........................ SRL sau pentru asociatul ........................ SRL nu există niciun document constatator, pentru niciun contract de achiziție publică, pe site-ul e-licitatie.ro Pentru aceste motive, în raport de lipsa de sustenabilitate juridică și factuală a apărărilor autorității, ......... SRL înțelege să stăruie în solicitarea sa de admitere a contestației, astfel cum a fost formulată și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale și a ofertei declarate câștigătoare a procedurii. Pagina 52 din 62

Având în vedere documentele depuse de .................. ......... SRL în cadrul procedurii de atribuire sus-menționată, marcate „CONFIDENȚIAL”, respectiv oferta tehnică și oferta financiară, precum și raportat la faptul că ......... SRL solicită „accesul la dosarul aflat pe rolul CNSC”, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările

și

completările

ulterioare,

prin

adresa

nr. 24855/1219/C1/16.04.2025, Consiliul îi solicită acestuia să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că: „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.” .................. ......... SRL răspunde prin adresa nr. 1461/16.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 25168/17.04.2025, invocând, în susținerea confidențialității ofertei sale, următoarele prevederi legale: art. 57 alin. (1), art. 217 alin (5) din Legea nr. 98/2016, art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, art. 19 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 101/2016, Legea nr. 11/1991. Prin adresa nr. 25406/1219/C1/22.04.2025 Consiliul îi comunică contestatorului ......... SRL, termenul de studiere a dosarului cauzei și, implicit, de depunere a concluziilor scrise. Prin

adresa

înregistrată

la

Consiliu

sub

nr. 26089/23.04.2025, ......... SRL renunță la cererea cu privire la accesul dosarului achiziției publice. Prin

corespondența

înregistrată

la

Consiliu

sub nr. 25334/17.04.2025, contestatorul transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211212018/1 din 11.04.2025 în cuantum de 31.452,00 lei, eliberată de CEC Bank Unitatea nr. 1 Curtea de .......... Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Înființare de sisteme individuale adecvate (SIA) de colectare și de epurare a apelor uzate în comuna ........., județul .........” - cod CPV: 45232411-6, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și Pagina 53 din 62

publicând, în SEAP, anunțul de participare SCN1153371/20.09.2024, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 1.572.555,68 lei fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „prețul cel mai scăzut”. Anterior, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea a efectuat o primă verificare a ofertelor depuse (în număr de 4), pe care le-a respins și, pe cale de consecință, a anulat procedura. Doi dintre cei 4 ofertanți respinși, respectiv .................. ......... SRL și Asocierea ......... SRL – ........................ prin liderul de asociere ......... SRL au formulat contestație cu privire la rezultatul procedurii, solicitând, fiecare dintre ei, reevaluarea propriei oferte. Urmare a soluționării celor 2 contestații menționate anterior, Consiliul a pronunțat Decizia nr. 131/C1/4094, 4112 din data 20.01.2025, prin care a dispus astfel: „Admite contestațiile formulate de .................. ......... SRL și ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., anulează raportul de anulare a procedurii și actele subsecvente și dispune continuarea procedurii de atribuire, cu reevaluarea ofertelor contestatorilor, de la etapa de verificare a conformității propunerilor tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini, în termen de 10 zile de la comunicare, verificare ce va respecta documentația de atribuire, prevederile legale și motivarea aferentă prezentei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”. În vederea punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 131/C1/4094, 4112 din data 20.01.2025, autoritatea contractantă a solicitat clarificări Asocierii ......... SRL – ........................ privind propunerea sa financiară și a respins oferta acestuia, motivat de faptul că propunerea financiară nu ar conține opisul și centralizatorul lucrărilor executate de asociați, a solicitat de la .................. ......... SRL documentele justificative DUAE și clarificări privind aceste înscrisuri și a desemnat câștigătoare oferta .................. ......... SRL. Ulterior luării la cunoștință a rezultatului etapei de reevaluare a procedurii, ......... SRL a formulat contestația care face obiectul prezentei, susținând, pe de o parte, că lipsa din oferta sa a opisului și centralizatorului lucrărilor executate de asociați ar fi un simplu viciu de formă, a cărui corectare ar fi permisă de legislația din domeniul achizițiilor publice, iar, pe de altă parte, că autoritatea contractantă nu ar fi evaluat cu aceeași rigoare documentele justificative DUAE ale ofertantului desemnat câștigător. Analizând, pentru început, criticile ......... SRL, Consiliul reține că, la secțiunea „IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare” din instrucțiunile pentru ofertanți intitulate generic „fișa de date” s-a solicitat depunerea următoarelor înscrisuri: „Propunerea Financiară va cuprinde prețul total ofertat, valoare fără TVA care se completează în sistemul electronic SICAP rubrica special dedicată „Oferta financiară”, precum și următoarele documente: Pagina 54 din 62

Propunerea financiara va cuprinde formularul de ofertă și se va elabora cu respectarea și prezentarea următoarelor documente care vor deveni anexă la formularul de ofertă, având aceeași forță juridică: 1. centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți conform acordurilor de asociere sau subcontractare (cu valori), după caz; 2. centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1); 3. centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2); 4. listele cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări, inclusiv pentru Organizare de Șantier (formularul F3) însoțite de extrasele de manopera, utilaje, materiale. 5. Listele cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4); Formularele F1-F4, completate cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării. NOTA 1: Toate elementele propunerii financiare sunt obligatorii și trebuie să fie prezentate în ordinea solicitată prin Documentația de atribuire, să fie corelate și să includă în mod obligatoriu toate cerințele solicitate. Ofertele care nu respecta cerințele documentației de atribuire sau care nu sunt complete, detaliate și corelate vor face obiectul solicitărilor de clarificări. • Orice omisiune, necorelare ori neconformitate constatată în privința documentelor propunerii financiare, în raport cu cerințele din documentația de atribuire ori cu prevederile legislației în vigoare, care nu este un viciu de formă sau abatere tehnică minoră, va conduce la respingerea ofertei. Prin urmare, în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiara si/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia în forma solicitată sunt incidente prevederile de mai sus. Propunerea financiară are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și asumată de ofertant. Cu excepția erorilor aritmetice, astfel cum sunt acestea definite la art. 134 alin. (10) din Anexa la HG nr. 395/2016 cu completările și modificările ulterioare, nu vor fi permise alte omisiuni, necorelări sau ajustări ale propunerii financiare. Prin erori aritmetice în sensul acestor dispoziții se înțeleg inclusiv următoarele situații: a) în cazul unei discrepante între prețul unitar și prețul total, va fi luat în considerare prețul unitar, iar prețul total va fi corectat în mod corespunzător; Pagina 55 din 62

b) dacă există o discrepanță între litere și cifre, trebuie va fi luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător. În vederea comparării unitare a ofertelor, se solicită ca toate preturile să fie exprimate în cifre cu cel mult două zecimale. Niciun fel de cereri și pretenții ulterioare ale ofertantului legate de ajustări de prețuri, determinate de orice motive (cu excepția situațiilor prevăzute explicit în documentația de atribuire și/sau prin dispozițiile legale aplicabile), nu pot face obiectul vreunei negocieri sau proceduri litigioase între părțile contractante”. Constatând faptul că în propunerea financiară depusă de Asocierea ......... SRL – ........................ nu se regăsește centralizatorul cu lucrările executate de asociați, autoritatea contractantă a transmis acestuia adresa de solicitare clarificări nr. 1307/13.03.2025, prin care i-a solicitat, la punctul 2, următoarele informații: „2. Raportat la cerința minimă solicitată de autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire cu privire la întocmirea propunerii financiare, respectiv „1. centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți conform acordurilor de asociere sau subcontractare (cu valori), după caz;” coroborat cu „NOTA 1: Toate elementele propunerii financiare sunt obligatorii și trebuie să fie prezentate în ordinea solicitată prin Documentația de atribuire, să fie corelate și să includă in mod obligatoriu toate cerințele solicitate. Ofertele care nu respectă cerințele documentației de atribuire sau care nu sunt complete, detaliate și corelate vor face obiectul solicitărilor de clarificări • Orice omisiune, necorelare ori neconformitate constatată în privința documentelor propunerii financiare, în raport cu cerințele din documentația de atribuire ori cu prevederile legislației în vigoare, care nu este un viciu de formă sau abatere tehnică minoră, va conduce la respingerea ofertei. Prin urmare, în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiară și/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia în forma solicitată sunt incidente prevederile de mai sus”, comisia de evaluare nu a regăsit Centralizatorul cu lucrările executate de asociatul SC ........................, conform acordului de asociere nr. 1/03.10.2024 și având în vedere că nu se regăsește nici OPIS-ul propunerii financiare care să conțină informații cu privire la depunerea centralizatorului. Vă rugăm clarificați acest aspect!”. La această solicitare de clarificări a răspuns Asocierea ......... SRL – ........................, astfel: „Respectuos rugăm Comisia de evaluare să observe că prin Decizia nr. 131/C1/4094, 4112 pronunțată de Consiliu la data de 20.01.2025 în această procedura [pagina 59 alineat (5)], Consiliul a obligat autoritatea contractantă să valorifice ca fiind concludent răspunsul nostru anterior la o solicitare de clarificare, prin care clarificăm activitățile ce vor fi executate de acest asociat. Concludența acestui răspuns derivă din constatarea acestei deficiente a ofertei ca fiind o abatere tehnica minoră, în sensul dat acestei noțiuni de prevederile art. 134 alin. (8) si (9) din HG nr. 395/2016. Or, depunerea acestui Centralizator la acest moment constituie o consecința firească și inevitabilă a permisiunii exprese acordate de lege și de Consiliu în privința îndreptării acestei abateri tehnice minore. De altfel, dimensiunea valorică a implicării acestui asociat in executarea contractului de achiziție publică rezultă în mod indubitabil din Acordul de Pagina 56 din 62

asociere, care precizează expres cota de participație a acestuia: 1%, o participație minoră a asociatului ........................, care va executa exclusiv montajul echipamentelor. În cadrul Îndrumării ANAP privind modul de tratare a abaterilor tehnice minore, viciilor de formă și a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor se arată: „Din analiza jurisprudenței existente și luând în considerare prevederile legale în vigoare, se desprind următoarele: […] În conformitate cu prevederile art. 134 din HG 395/2016, respectiv art. 140 din HG 394/2016, abaterile tehnice minore se referă la modificări/clarificări ale informațiilor din propunerea tehnică, dar acest lucru nu înseamnă că încadrarea respectivei abateri/omisiuni în categoria abaterii tehnice minore trebuie realizată exclusiv la momentul evaluării propunerii tehnice. Având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. menționate anterior, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să analizeze respectiva abatere/omisiune din perspectiva neîncadrării în situațiile prezentate de lit. a) la e) alin. (8) respectiv (9) din art. menționate, inclusiv prin cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni, de cele mai multe ori, această cuantificare se popate realiza în cele mai multe cazuri doar pe baza informațiilor incluse în propunerea financiară (ex. prețuri unitare, tarife etc). În aceste cazuri, nu este greșit din punct de vedere procedural, ca o anumită abatere/omisiune să fie analizată din perspectiva încadrării în categoria abaterilor tehnice minore la momentul evaluării propunerii financiare”. Prin urmare, apartenența acestui Centralizator la Propunerea Financiară nu înlătură incidența prevederilor legale relative la abaterea tehnică minoră. Or, dacă la modul general ANAP dispune în acest sens, cu sporită măsură este valid acest raționament în condițiile în care Consiliul a stabilit expres, printr-o decizie pronunțată în prezenta procedură, ca lipsa precizării activităților de volum și valoare nesemnificativă ale acestui asociat constituie o abatere tehnică minoră”. În anexa răspunsului reprodus anterior, contestatorul a transmis autorității contractante următoarea defalcare a lucrărilor executate de asociați: Denumirea capitolelor Valoare totala ASOCIAT LIDER/ ASOCIAT/ ......... ............... ......... SRL Terasamente 378,480.75 lei 378,480.75 lei Construcții rezistenta si arhitectura 4,940.85 lei 4,940.85 lei Instalații sanitare43,839.95 lei 35,229.95 lei 8,610.00 lei Montaj utilaje 14,370.43 lei 14,370.43 lei 2Utilaje, echipamente din care tehnologice și funcționale care 891,000.00 lei 891,000.00 lei necesita montaj TOTAL 1,332,631.98 lei 1,319,081.13 lei 13,550.85 lei 99% 1% Pagina 57 din 62

Ulterior analizării răspunsului Asocierii ......... SRL – ........................, autoritatea contractantă a respins oferta acestuia, motivat, în esență, de faptul că respectivul ofertant și-a completat propunerea financiară după data limită de depunere a ofertelor. Prin contestația care face obiectul prezentei, ......... SRL susține că răspunsul său ar fi concludent, reprezentând simpla îndreptare a unui viciu de formă, aspect față de care s-ar fi pronunțat deja CNSC în Decizia nr. 131/C1/4094, 4112 din data de 20.01.2025, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Procedând la identificarea considerentelor Deciziei nr. 131/C1/4094, 4112 din data de 20.01.2025, invocate de către contestator în răspunsul la solicitarea de clarificări, [pagina 59 alineat (5)], Consiliul reține să acesta are următorul conținut: „În ceea ce privește ultimul motiv de respingere a ofertei ......... SRL, respectiv, detalierea modului de abordare a lucrărilor sub aspectul repartizării sarcinilor între asociați, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă ar fi trebui să constate concludența răspunsului prin care respectivul ofertant a confirmat participația asociatului său ........................ cu activitatea de montaj al echipamentelor, având cota de 1% din contract”. Având în vedere faptul că Decizia nr. 131/C1/4094, 4112 din data de 20.01.2025 nu a fost atacată cu plângere, Consiliul reține că toate considerentele

acesteia,

inclusiv,

cel

privind

participația asociatului ........................ cu activitatea de montaj al echipamentelor, în cuantum de 1% din valoarea contractului, beneficiază de autoritate de lucru judecat. În atari condiții, părțile din cauza soluționată anterior de Consiliu, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, sunt obligate să respecte, întocmai, decizia pronunțată. Or, din analiza centralizatorului lucrărilor executate de asociați, transmis de Asocierea ......... SRL – ........................ în anexa răspunsului la solicitarea de clarificări, Consiliul reține că lucrările de montaj echipamente, în cuantum de 14,370.43 lei, urmează a fi executate de ......... SRL, nicidecum de ........................, astfel cum s-a reținut, cu putere de lucru judecat, că ar fi lămurit anterior contestatorul, în etapa de verificare a propunerilor tehnice. Consiliul reține că valoarea lucrărilor de montaj utilaje din oferta sa este 14,370.43 lei, iar, împărțind această sumă la valoarea ofertei, de 1,332,631.98 lei, se obține rezultatul 1,08%, care este diferit de cota/proporția 1% indicată prin răspunsul din etapa de verificare a propunerilor tehnice. Rezultă că, nefiind în măsură să coreleze informațiile din acordul de asociere (respectiv cota de 1% alocată asociatului ........................) cu cele din răspunsul la solicitarea de clarificări din etapa de evaluare a propunerilor financiare (respectiv faptul că ........................ ar executa doar lucrările de activitatea de montaj al echipamentelor), contestatorul Pagina 58 din 62

a transmis autorității contractante un centralizator potrivit căruia asociatul ........................ ar executa toate lucrările de Construcții rezistență și arhitectură în cuantum de 4,940.85 lei și o parte din lucrările de instalații sanitare, până la împlinirea cotei de 1%, asumată prin acordul de asociere. Prin urmare, defalcarea valorii lucrărilor pe asociați nu reprezintă îndreptarea unui simplu viciu de formă, deoarece, rezultatul calculului nu rezultă din alte informații prezentate deja în cadrul ofertei, cum ar fi fost, de exemplu, situația în care valoarea lucrărilor de montaj utilaje ar fi fost exact 1%, ci, este rezultatul unor calcule de sine stătătoare, prezentate pentru prima dată în etapa de reevaluare a ofertelor. Totodată, procedând la identificarea clarificării din etapa de verificare a propunerilor tehnice, asupra căreia s-a pronunțat Consiliul în decizia anterioară, se reține că aceasta se află la pag. 351 (numerotarea olografă a autorității contractante) din vol. 2 al dosarului CNSC nr. 4094/2024 conexat cu dosarul nr. 4112/2024, și are următorul conținut: „(...) Ca urmare a solicitării dvs. vă comunicăm faptul că toate lucrările vor fi executate de ......... SRL cu excepția montării utilajelor, montaj ce va fi realizat de către ........................”. Or, prin răspunsul ulterior, din etapa de verificare a propunerilor financiare,

contestatorul

nu

a

cuantificat

în

sarcina asociatului ........................ montarea utilajelor, ci lucrările de Construcții rezistență și arhitectura în cuantum de 4,940.85 lei și o parte din lucrările de instalații sanitare, lăsând în sarcina asociatului ......... SRL lucrările de montare a utilajelor. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că autoritatea contractantă a constatat, în mod corect, lipsa de concludență a răspunsului Asocierii ......... SRL – ........................ cu privire la centralizatorul lucrărilor executate de asociați, acesta fiind în evidentă discordanță cu informațiile transmise anterior. În acest context, Consiliul apreciază că eventuala acceptare, de către comisia de evaluare, a completării propunerii financiare a Asocierii ......... SRL – ........................ cu centralizatorul lucrărilor executate de asociați, care nu se regăsea în aceasta și este necorelat cu informațiile transmise anterior ar fi determinat apariția unui avantaj evident în favoarea contestatorului, cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, avantaj constând în transformarea ofertei sale, dintr-o ofertă neconformă datorită lipsei informațiilor solicitate expres prin documentația de atribuire într-o ofertă conformă și, eventual, câștigătoare. Consiliul va mai reține că regula generală, stabilită la art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016 este că „în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul (...) propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă” iar, de la această regulă, legiuitorul a stabilit o singură Pagina 59 din 62

excepție, la alin. (10) al aceleiași norma juridice, respectiv „Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente”. Din interpretarea textului legal mai sus reiterat, rezultă că un ofertant poate opera modificări în cadrul propunerii sale financiare doar dacă aceste modificări reprezintă erori aritmetice, adică erori materiale survenite, fie la înmulțirea cantităților ofertate cu prețurile unitare, fie la adunarea valorilor și, nicidecum, modificarea conținutului propunerii financiare prin defalcarea valorii categoriilor de lucrări cu încălcarea informațiilor transmise anterior. Prevederile art. 134 alin. (10) din HG nr. 395/2016 dispun, în mod expres și imperativ, care sunt modificările propunerii financiare pe care autoritatea contractantă le poate accepta, modificări care, așa cum se poate observa, în speță nu sunt aplicabile. Hotărârea CJUE din data 5 iunie 2015 pronunțată în cauza C 49/15, statuează în acest sens că: „43 În această privință, trebuie amintit că, în conformitate cu ceea ce s-a statuat la punctul 28 din prezenta ordonanță, corectarea unei erori materiale săvârșite de un ofertant în redactarea ofertei sale, în temeiul articolului 160 alineatul (3) din regulamentul delegat, nu trebuie să îi permită să o modifice și să îi confere astfel un avantaj necuvenit. 44 În consecință, orice modificare a unei oferte economice care nu privește corectarea mecanică a unei erori materiale vădite de redactare sau care nu rezultă automat dintr-o corectare nu este autorizată în temeiul articolului 160 alineatul (3) din regulamentul delegat. Astfel, autoritatea contractantă nu poate da unui singur ofertant, după deschiderea ofertelor, posibilitatea să modifice termenii ofertei sale, sub sancțiunea încălcării principiului egalității de tratament, precum și a termenilor dispoziției menționate”. Având în vedere faptul că valorile din centralizatorul lucrărilor executate de asociați nu sunt susținute în mod neechivoc de informațiile transmise anterior, fiind exclusă încadrarea lor în categoria viciilor de formă și nici nu reprezintă corectarea mecanică a unor erori materiale evidente, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a respins, în mod corect oferta Asocierii ......... SRL – ........................, criticile sale privind centralizatorul lucrprilor executate de asociați urmând a fi respinse, ca nefondate. Critica cu privire la opis apare ca fiind justificată, ținând cont de faptul că acesta poate fi ușor reconstituit pe baza informațiilor din propunerea financiară, iar, lipsa sa nu împiedică verificarea ofertei, însă, Pagina 60 din 62

având în vedere că oferta contestatorului a fost respinsă, în mod corect, pentru lipsa centralizatorului lucrărilor executate de asociați, Consiliul nu va dispune nicio măsură de remediere, rezultatul fiind același, oferta fiind, oricum, respinsă. Critica contestatorului privind experiența similară a ofertantului desemnat câștigător urmează a fi respinsă, ca nefondată, deoarece, valoarea lucrărilor executate de .................. ......... SRL pentru beneficiarul Comuna Nucșoara rezultă din certificatul constatator aflat la pag. 33 din fișierul „Raspuns Clarificari 21.03.2025 SIA .........-semnat.pdf.p7s”, emis de către beneficiar pentru respectivul operator economic și care este suficient pentru demonstrarea experienței similare. În ceea ce privește critica cu privire la suma menționată în certificatul de atestare fiscală emis pentru .................. ......... SRL de către Primăria Municipiului Curtea de ........., Consiliul o va respinge, ca nefondată, deoarece, din analiza respectivului certificat, aflat la pag. 2 – 6 din fișierul anterior menționat, rezultă că, respectivele creanțe reprezintă impozit curent, nefiind exigibile la data 11.03.2025, când a fost emis respectivul certificat, la care se adaugă majorări de întârziere al căror cuantum, de 528 de lei, se încadrează în limita de 10.000 lei, prevăzută la art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, iar, ulterior, prin adresa nr. 1151/28.03.2025, a transmis autorității contractante un alt certificat constatator, emis în data 28.03.2025, din care rezultă lipsa datoriilor restante, situație reglementată la art. 165 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Operatorul economic nu este exclus din procedura de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate (...)”. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .......... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 61 din 62

Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 60 (șaizeci) pagini. Pagina 62 din 62