Decizie CNSC BO2025_2203

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2203/C5/2218 Data: 31.07.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 39415/16.06.2025, formulată de ......... SRL, cu sediul social în ........., ........., județul ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin administrator .. și convențional prin .. – Cabinet de avocat, cu sediul în ........., unde alege sediul și solicită comunicarea tuturor actelor, împotriva documentației de atribuire elaborată de ........., cu sediul în ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Modernizare iluminat public din ........., Județul .........”, s-au solicitat urmatoarele: - anularea procedurii; - obligarea autorității contractante să dispună ......... în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - dispunerea anularii procedurii de atribuire, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse ......... care să permită continuarea legală a acesteia; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de soluționare a contestației. Prin Încheierea nr. 2233/C5/2218/20.06.2025, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea contestatoarei de suspendare a procedurii de atribuire. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 45

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 39415/16.06.2025, prin care ......... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea prezintă motivele de fapt și de drept pentru care solicită modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive. 1. Dezvoltă critici cu privire la solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive prin care se solicită ISO 27001/2013 pentru aplicație. Apreciază că se impune eliminarea acestei cerințe restrictive, având în vedere următoarele considerente: - ISO 27001/2013 - se aplică pentru organizație, ci nu pentru aplicație; - Versiunea 2013 este anulată. Conform site-ului Organismului Național de Standardizare – https://magazin.asro.ro/Search, în ceea ce privește Standardul SR EN ISO/IEC 27001:2023, se precizează că este anulat. Totodată, seriile anterioare ale acestui standard, respectiv pagina 27 din 47 27001:2006, 27001: 2013 și 27001: 2018 figurează ca fiind anulate. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase relevante din documentația de atribuire și citează în susținere din practica Consiliului. Consideră cerința restrictivă. Standardului, ISO 27001 se aplică pe companie, în baza codului CAEN ci nu pe produs. Aplicația de telegestiune este dezvoltată conform codului CAEN al companiei. 2. Cu referire la cerințele privind contul DEMO arată următoarele: a) În principal, solicită eliminarea acestei cerințe - Având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, care implică și prezentarea de mostre, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. b) În subsidiar, solicită eliminarea cerințelor privind validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului demo. Unele functionalități care implică interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate într-un cont demo doar prin trimiterea de comenzi în interfață sau monitorizarea unor parametri fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic. Cerința ar trebui completată cu mențiunea “verificată printr-un cont demo, dacă funcționalitatea nu este dependentă de interacțiunea cu un echipament fizic”. Pentru soluționarea acestei critici, indică din jurisprudența Consiliului. Cerința conform căreia procesul de achiziție include în mod obligatoriu prezentarea unui cont demo pentru verificarea tuturor 2

funcțiilor solicitate prin fișa tehnică, sub sancțiunea declarării ofertei ca neconformă în cazul lipsei chiar și a unei singure funcționalități, este restrictivă deoarece impune o metodă rigidă de evaluare care poate exclude oferte valabile și competitive. În primul rând, obligativitatea unui cont demo presupune că toți ofertanții trebuie să dispună deja de un sistem complet funcțional, ceea ce poate dezavantaja soluțiile personalizate sau inovațiile tehnologice care nu sunt disponibile în formă demonstrativă, dar care ar putea îndeplini cerințele la implementare. În al doilea rând, impunerea ca toate caracteristicile să fie demonstrabile în contul demo ignoră posibilitatea ca unele funcții să fie configurabile sau activabile ulterior, ceea ce reduce flexibilitatea ofertanților în adaptarea produsului la cerințele specifice ale beneficiarului. De asemenea, această cerință poate limita concurența, favorizând doar anumiți furnizori care au deja soluții standardizate și excluzând alternative viabile care ar putea oferi avantaje tehnice și economice superioare. În plus, formularea rigidă a cerinței, care nu permite nicio excepție sau alternativă de demonstrare a conformității, introduce riscul unei interpretări stricte care poate conduce la descalificarea ofertelor din motive administrative, fără a lua în considerare capabilitățile reale ale soluției propuse. Astfel, această exigență nu doar că îngreunează accesul la licitație, dar și reduce posibilitatea de a selecta cea mai eficientă și inovatoare soluție pentru iluminatul stradal. Contul DEMO, practic, implică și prezentarea mostrelor. Analizând prevederile art. 172, coroborate cu dispozițiile art. 179 litera l) din Legea nr. 98/2016, capacitatea tehnică prezintă un criteriu de calificare, iar dovedirea capacității tehnice se face, inclusiv, prin eșantioane și citează prevederile art. 172 alin. (a)-(c) și art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016. Citează din practica Consiliului pe aspectul analizat. 3. Solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate – capturi din aplicații implementată În principal, solicită eliminarea acesteia cu motivarea că reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. În subsidiar, argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe rezultă și din faptul că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedita prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă, însă cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari, și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Prin urmare această cerință are rolul de a favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. Pagina 3 din 45

Arată că se impune eliminarea cerinței și prin raportare la faptul că existența unei astfel de cerințe contravine prevederilor GDPR, pornind de la faptul că în cadrul sistemelor se regăsesc date personale ale utilizatorilor. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase din documentația de atribuire. O confirmare a faptului că reprezintă o veritabilă cerință de calificare rezultă și din următoarele prevederi legale statuate în cuprinsul art. 179 lit. a), b) din Legea nr. 98/2016. 4. Cu referire la cerințele privind prezentare mostrelor solicită eliminarea acestei cerințe - având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispozițiile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016. Solicită eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispozițiile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul achizițiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerință ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe considerente logistice și geografice, prin introducerea de condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanți, cum ar fi furnizarea corpurilor de iluminat, a dispozitivelor de control a acestora, integrarea în rețeaua de date a autorității contractante, configurarea soft-ului ofertat pentru integrarea cu cel din patrimoniul autorității contractante etc. Prin urmare, finalitatea urmărită de către autoritatea contractantă este verificarea conformității dintre produsele ofertate și specificațiile tehnice impuse prin documentația de atribuire, iar, modalitatea de demonstrare a acestei conformități a fost stabilită sub forma unei probe practice/prezentării de mostre, în cadrul căreia, produsele indicate în ofertă să fie montate, configurate și testate concret. Solicită să se constate caracterul nelegal al cerinței, motivat de faptul că, proba practică/prezentarea mostrelor nu sunt prevăzute nici în Legea nr. 98/2016 și nici în HG nr. 395/2016, ca modalitate de demonstrare a conformității propunerii tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini. 4

În acest sens, reliefează că, potrivit art. 21 alin. (2) coroborat cu art. 113 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, procedura simplificată se inițiază prin publicarea, în SEAP, a unui anunț de participare simplificat, însoțit, în mod obligatoriu, de documentația de atribuire aferentă (obligativitatea rezultă din textul „Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare în SEAP (...) documentația de atribuire împreună cu documentele-suport”) iar, potrivit art. 60 alin. (1) din HG nr. 395/2016, operatorii economici au obligația de a transmite oferta numai în format electronic, prin intermediul SEAP. Totodată, se reține că, potrivit art. 62 alin. (1) din HG nr. 395/2016, eventualele clarificări solicitate de către autoritatea contractantă pe parcursul verificării conformității propunerilor tehnice cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, și răspunsurile aferente, se transmit tot prin SEAP, în format electronic. Rezultă că, în exercitarea atribuțiilor sale, prevăzute la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, autoritatea contractantă este obligată să se raporteze, în mod exclusiv, la înscrisurile depuse prin SEAP de către operatorii economici în oferte și în clarificările ulterioare, acest aspect asigurând transparența și trasabilitatea în cadrul procedurii de atribuire. De la această regulă, privind evaluarea, exclusiv, a înscrisurilor transmise prin SEAP, există o singură excepție, stabilită la art. 63 din HG nr. 395/2016, însă, aceasta nu se referă la proba/încercarea/testarea produselor ofertate, ci, se referă la transmiterea propunerii tehnice prin alte modalități, cum ar fi e-mail, fax, poștă, și doar în situațiile în care, transmiterea în SEAP nu este posibilă, din motive tehnice. Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul achizițiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerință ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe considerente logistice și geografice, prin introducerea de condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanți, cum ar fi furnizarea corpurilor de iluminat, a dispozitivelor de control a acestora, integrarea în rețeaua de date a autorității contractante, configurarea soft-ului ofertat pentru integrarea cu cel din patrimoniul autorității contractante etc. Cu privire la cerința restrictivă privind proba practică, solicită: a) În primul rând, solicită eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că vorbim despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar fișa de date/în proiectul tehnic și în caietul de sarcini. De asemenea, având în vedere că prin documentația de atribuire au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are Pagina 5 din 45

rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. Solicită eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispozițiile art. 179 lit. l din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul achizițiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerință ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe considerente logistice și geografice, prin introducerea de condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanți, cum ar fi furnizarea corpurilor de iluminat, a dispozitivelor de control a acestora, integrarea în rețeaua de date a autorității contractante, configurarea soft-ului ofertat pentru integrarea cu cel din patrimoniul autorității contractante etc. b) În subsidiar, învederează Consiliului că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicităm să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. De asemenea, solicită ca aceasta să se organizeze în spații cu semnal GSM, special amenajate. c) Proba practică impune prezentarea unor eșantioane/echipamente care exced obiectului contractului. d) Cererea sa de eliminare a probei practice este justificată și de faptul că mențiunea unei astfel de cerințe încalcă prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții impune ca echipamentele și lucrările să fie evaluate în condiții reale de funcționare, acolo unde este cazul. În cazul iluminatului public, este evident că “condițiile reale” nu pot fi replicate într-o cameră. Echipamentele de iluminat public stradal sunt proiectate și fabricate pentru funcționarea în medii exterioare, în condiții reale de exploatare: intemperii, variații de temperatură, umiditate, vânt, praf, vibrații etc. Testarea acestor echipamente într-un mediu controlat de laborator sau în spațiu închis (ex. cameră) nu poate simula și nu reflectă condițiile reale de utilizare, ceea ce face ca proba practică să fie irelevantă sau chiar imposibilă. e) Cererea contestatoarei de eliminare a probei practice este justificată și de faptul că mențiunea unei astfel de cerințe încalcă prevederile HG nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism și alte reglementări urbanistice prevăd că infrastructura publică 6

de iluminat este parte integrantă a spațiului public urban, iar testarea funcționalității acesteia trebuie făcută în raport cu mediul urban real. f) Cererea sa de eliminare a probei practice este justificată și de faptul că mențiunea unei astfel de cerințe încalcă prevederile SR EN 13201 – Iluminat public (standard românesc care preia standardele europene) prevede în mod clar că evaluarea performanțelor pentru iluminatul rutier (parte a iluminatului stradal) se face în condiții reale de amplasare, incluzând evaluări privind: - distribuția luminii pe carosabil, - uniformitatea iluminării, - nivelul de luminanță perceput de participanții la trafic, - impactul asupra mediului înconjurător (poluare luminoasă). Aceste condiții nu pot fi replicate într-un laborator. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase relevante din documentația de atribuire și invocă din practica Consiliului. A. Autoritatea contractantă a solicitat, cumulativ, prin documentația de atribuire, declarație de conformitate a produselor, dar și prezentarea de rapoarte de testare, rapoarte de conformitate, fișe tehnice etc. În condițiile arătate, obligația realizării unei probe practice, reprezintă o cerință disproporționată, astfel că, cerința în analiză, reprezintă un obstacol nejustificat în calea operatorilor economici interesați să participe la procedură, care generează costuri suplimentare. Susține că jurisprudența este în sensul eliminării cerinței. B. În plus, realizarea probei practice implică și prezentare mostrelor. Învederează instanței faptul că această cerință privind proba practică care presupune și prezentare mostrelor este stipulată în cuprinsul fișelor tehnice, ci nu în anunțul de participare simplificat. Subliniază că normele de aplicare a Legii, aprobate prin HG nr. 395/2016, interzic includerea criteriilor de calificare în conținutul caietului de sarcini sau a documentelor descriptive, sub sancțiunea neluării lor în seamă (fiind considerate clauze nescrise), prin art. 30 alin. (6): Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise. Astfel, în absența oricărei mențiuni, din cuprinsul anunțului de participare, privind obligativitatea prezentării mostrelor, apreciază că se impune anularea acestei cerințe. 6. Solicită eliminarea tuturor cerințelor care au rolul de a favoriza un singur producător. În urma analizei cerințelor din fișă tehnică nr. 2 - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune, devine evidentă favorizarea unui singur producător echipamente de telegestiune, deoarece mai multe cerințe cumulate, nu pot fi îndeplinite de un singur producător. Producătorul favorizat de către majoritatea cerințelor cumulate este Esave iar în acest sens prezintă o analiză a cerințelor din documentația Pagina 7 din 45

de atribuire și fișele tehnice care se regăsesc pe site-ul producătorului, în care se poate observa, fără o analiză amănunțită, că sunt aproape identice. Pornind de la faptul că mai multe specificații din fișa tehnică prezentată sunt identice cu fișele tehnice al producătorului Esave, arată că putem presupune cu un grad foarte mare de certitudine că și alte cerințe din cadrul documentației de atribuire au rolul de a părtini acest furnizor în speță eSave A,g fără a oferi un beneficiu real autorității contractante. Suplimentar, pentru susținerea celor declarate anterior prezintă o analiză succintă a încă 3 soluții oferite de 3 mari producători de echipamente de telegestiune, foarte activi pe piața din România. Arată că link-urile și capturile de ecran prezentate sunt de pe site- urile producătorilor și pot fi consultate oricând. Pe scurt, arată că producatorii Signify și Intelilight nu folosesc protocoale de comunicații bazate pe 2.4 – 2.5 Ghz, ci mai degrabă folosesc comunicare prin GSM (NB-IOT și LTE-M) sau, în cazul Intellilight, LoraWan care folosește frecventa 868 Mhz. Singurii producători enumerați care folosesc protocoale de comunicație bazate pe frecvența 2.4 – 2.5 Ghz sunt Esave și Schreder, însă analizând fișele de date publice putem observa că, echipamentele de tip “controller cu rol gateway/controller cu rol de colectare și transmisie date” furnizate de Schreder nu au integrate senzori pentru calitatea aerului, cerință îndeplinită doar de controllerul furnizat de producătorul Esave. Concluzionează în sensul că, cerința prin care se urmărește eliminarea cerințelor sau completarea acestora prin mențiuni precum “sau tehnologii echivalente”, “sau alte forme de montaj”, “sau alte frecvențe și protocoale de comunicație echivalente”, sau “senzori cu specificații echivalente ce comunica cu comunicare directă cu controllerele” este una mai mult decât pertinentă și justificată. În concret contestatoarea solicită: 6.1 Eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun funcțile Tunable White și RGBW. Prezentul proiect nu cuprinde instalarea de aparate de iluminat care să dețină funcții Tunable White și RGBW, aceste funcții fiind specifice aparatelor de iluminat de tip arhitectural și care nu fac parte din proiect, prin urmare cerința este nejustificată. Autoritățile contractante sunt obligate potrivit legii să elaboreze documentația de atribuire pentru fiecare procedură în parte pe care o organizează, în conformitate cu art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 20 din HG nr. 395/2016, citate anterior, prin urmare Consiliul apreciază că este întemeiată critica formulate de contestator și că se impune eliminarea cerinței în cauză. 8

Învederează faptul că așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedură de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. 6.2 Eliminarea cerinței restrictive privind Certificare D41. Cerința privind certificarea D41 pentru driverul aparatului de iluminat stradal este apreciată ca restrictivă deoarece impune utilizarea unei tehnologii specifice, eliminând alte soluții echivalente care pot asigura aceeași funcționalitate și compatibilitate. D4i este un standard bazat pe protocolul DALI-2, destinat în principal sistemelor inteligente de iluminat conectate, însă existența altor protocoale larg utilizate, precum 0-10V, DMX, KNX, LonWorks sau Zigbee, face ca această cerință să limiteze artificial opțiunile disponibile pe piață. Mai mult, certificarea D41 implică costuri suplimentare pentru producători și oferă un avantaj competitiv doar anumitor furnizori care deja dețin această certificare, excluzând soluțiile care respectă standarde internaționale precum IEC 62386 fără a avea formalizarea specifică D41. De asemenea, driverii care utilizează alte tehnologii pot oferi eficiență energetică similară și integrare facilă în sistemele de telegestiune fără a necesita conformitatea D41, ceea ce face ca această cerință să fie o barieră tehnologică și economică nejustificată. În plus, impunerea unui certificat strict D41 poate duce la creșterea costurilor echipamentelor și a restricțiilor de compatibilitate cu infrastructurile existente, reducând flexibilitatea în alegerea celor mai eficiente soluții pentru iluminatul stradal inteligent. Astfel, această cerință nu doar că limitează concurența, dar și restricționează adoptarea unor alternative performante, compatibile și optimizate din punct de vedere al costurilor. În acest sens, redăm extrase relevante din documentația de atribuire. Prezintă extras din flșa tehnică nr. 2 sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune. De contestat ca o cerință restrictivă pornind de la premisa că autoritatea contractantă urmărește să inducă în eroare participanții la această procedură contrazicându-se în cerințe. Arată că în cadrul documentației de atribuire autoritatea contractantă cere echiparea cu drivere ce comunică cel puțin prin protocoalele DALI. Subliniază că cerința este restrictivă, deși menționează că se acceptă și Zhaga și Nema, solicită ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org. În mod similar, cu titlu de jurisprudență, indică un extras din măsurile de remediere adoptate de Primăria Roșiorii de Vede. 6.3 Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind montajul controllerului. Pagina 9 din 45

Arată că cerința este restrictivă și arată că trebuie reformulate fișele tehnice cu mențiunea “la partea inferioară/superioară”, așa cum este menționat în Proiectul tehnic și în fișa tehnică nr. 2 - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune la punctele 1.1 și 2.1 Cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal este apreciată ca restrictivă, deoarece impune o soluție constructivă specifică, eliminând posibilitatea utilizării altor configurații tehnice care pot oferi aceleași beneficii funcționale. În primul rând, această cerință limitează compatibilitatea cu diverse modele de aparate de iluminat și controlere disponibile pe piață, excluzând soluții care sunt proiectate pentru a fi montate în alte poziții, precum în partea superioară sau integrat în corpul aparatului. În al doilea rând, montajul în partea inferioară poate expune controlerul la factori de degradare crescuți, precum acumularea de praf, umiditate, impact mecanic sau vandalism, ceea ce poate afecta durabilitatea și performanța sistemului pe termen lung. Mai mult, această impunere nu este justificată tehnic printr-un avantaj obiectiv și elimină flexibilitatea ofertanților de a propune alternative optimizate în funcție de caracteristicile produsului și de cerințele specifice ale proiectului. Prin restricționarea poziției de montaj, cerința favorizează doar anumite soluții disponibile pe piață și poate duce la excluderea unor echipamente competitive care ar putea respecta toate celelalte specificații, dar cu o altă configurație de instalare. Astfel, această solicitare reduce artificial concurența și poate conduce la costuri mai mari de achiziție și întreținere, fără a aduce un beneficiu clar în ceea ce privește funcționalitatea sau eficiența sistemului de iluminat stradal. Preliminar, indică extrase relevante din documentația de atribuire. Susține că cerința este restrictivă și arată că se impune reformularea

fișelor

tehnice

cu

mențiunea

“la

partea inferioară/superioară”, așa cum este menționat în Proiectul tehnic și în fișa tehnică nr. 2 - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune la punctele 1.1 și 2.1. 6.4 Eliminarea cerințelor restrictive privind senzoristica integrată într-o placă comună. Indică extrase din documentația de atribuire și extras din fișa tehnică nr. 2 Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune. Având în vedere toate cele de mai sus, rezultă că se impune înlocuirea cerinței cu privire la senzorul de mișcare și senzorul calității aerului integrați în controlerul de telegestiune și acceptarea unor soluții echivalente ce presupune un senzor de mișcare separat de controlerul de telegestiune dar care poate îndeplini aceleași cerințe tehnice solicitate. 10

Mai mult decât atât, autoritatea contractantă nu menționează unde vor fi acestea montate, având în vedere că se solicită mai multe tipuri de controlare. Pornind de la cele menționate mai sus și caracterul vădit părtinitor al acestei cerinte, solicită excluderea cerințelor legate de calitatea aerului (PM 1 – PM 1-, VOC 0-500, Nox 0-500, temperatura aer, umiditate Aer etc.). Cerința este apreciată ca fiind una restrictivă, obiectivul principal al proiectului fiind acela de modernizare a iluminatului public și nu de monitorizare a calității aerului. De asemenea obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la monitorizarea calității aerului și nici nu prezintă în vreun fel modul în care un astfel de senzor poate fi folosit în conjunctura cu echipamentele destinate modernizării și telemanagementului rețelei de iluminat public. Echipamentele ce vizează acest obiectiv pot face obiectului unei alte proceduri. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă nu menționează unde vor fi acestea montate, având în vedere că se solicită mai multe tipuri de controlare. Jurisprudențial, în sensul eliminării acestei cerințe, indică o decizie de practică a Consiliului. 6.6. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind modul de comunicare: A. În principal, eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare apreciază că se impune completarea cerințelor cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile AES/GSM/RF/MESH/ Frecvență radio 2:40-2.50 GHZ și să se adauge mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016. B. În subsidiar solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicație rezultă și din faptul că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Ori în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile “sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. Pagina 11 din 45

D. Comunicația wireless pe frecvența de 2 -10 Ghz reprezintă o cerință restrictivă și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. Arată că în realitate există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existentă de alimentare a AIL-urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicație benzile de 2 - 10 Ghz fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc.) În timp ce frecvente alternative precum 868Mhz sau comunicarea prin cablul electric (PLC) nu sunt supuse interferențelor cauzate de echipamente uzuale ce regăsesc în preajma AIL-urilor. Subliniază că se impune ajustarea formulării și să se adauge mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente.” Comunicația wireless pe frecvența de 2.40-2.50 Ghz reprezintă o cerință restrictivă și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. În realitate există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existente de alimentare a AIL-urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicației pe benzile de 2.40-2.50 Ghz fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc.) Invocă din practica Consiliului pe aspectul analizat. 6.7. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind alimentarea și consumul redus de energie. Cerința este apreciată ca fiind restrictivă fiind formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentația de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. Citează în susținere prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. 12

Indică extrase relevante din documentația de atribuire. 6.8. Eliminarea cerințelor restrictive privind frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle. Invocă o decizie de practică a CNSC, în sensul: - să ajusteze formularea și să adauge mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente.” - comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare, - comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri, - furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependența de furnizori terți. 6.9 Alimentarea controller-ului limitat de la 0-34V DV și consumul redus de energie de 0,5W fără a specifica dacă acest consum este în standby sau în utilizare. Cerința privind consumul redus de electricitate pentru controlerul care gestionează aparatul de iluminat stradal este una restrictivă, deoarece limitează sever selecția echipamentelor disponibile pe piață și impune constrângeri tehnologice semnificative. În primul rând, majoritatea controlerelor de iluminat existente, chiar și cele eficiente din punct de vedere energetic, au un consum de energie superior acestui prag, ceea ce reduce considerabil opțiunile de achiziție și poate conduce la necesitatea dezvoltării unor soluții personalizate, cu costuri de proiectare și producție crescute. În al doilea rând, limitarea la un consum de maximum 0.3W afectează direct performanțele funcționale ale controlerului, deoarece acesta trebuie să îndeplinească multiple sarcini operaționale, cum ar fi comunicarea cu sistemele centrale, reglajul intensității luminoase și monitorizarea parametrilor de funcționare, toate acestea necesitând un consum minim de energie pentru a asigura o operare stabilă și fiabilă. În plus, apreciază că cerința nu ține cont de realitățile tehnologice actuale și de standardele de eficiență energetică utilizate în industrie, ceea ce poate determina excluderea unor soluții mature și testate în favoarea unor tehnologii experimentale sau ineficiente din punct de vedere al costurilor. De asemenea, o astfel de restricție poate crea dificultăți în integrarea controlerului cu alte componente ale sistemului de iluminat, întrucât reducerea consumului la un nivel atât de scăzut poate impune compromisuri privind compatibilitatea, viteza de procesare și fiabilitatea comunicării. Nu în ultimul rând, această cerință poate limita concurența în cadrul licitației, Pagina 13 din 45

favorizând doar anumiți producători capabili să îndeplinească specificațiile impuse, ceea ce poate duce la o creștere artificială a costurilor de achiziție și la o reducere a flexibilității în alegerea soluției optime. Astfel, cerința de consum maxim de 0.3W nu doar că reprezintă o constrângere tehnologică, dar și una economică și concurențială, făcând dificilă implementarea unei soluții viabile și sustenabile din punct de vedere al performanței și al costurilor. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind completarea fișelor tehnice și solicită acceptarea oricărui mijloc de probă echivalent pentru demonstrarea caracteristicilor tehnice, nu doar fișe de catalog. Impunerea unei forme unice (doar fișe + formulare fără expresii generale) restrânge nejustificat modalitățile de demonstrare a conformității. Contrar art. 156 alin. (2) din Legea 98/2016, autoritatea nu permite alte documente relevante (declarații, certificate, rapoarte de test, capturi ecran, cont demo), impunând exclusiv fișe de catalog, cu solicitarea de acceptare a oricărui mijloc de probă echivalent pentru demonstrarea caracteristicilor tehnice, nu doar fișe de catalog. În final precizează că, prin stabilirea anumitor specificații tehnice autoritatea contractantă trebuie să nu încalce principiile impuse prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în aplicarea acestor principii, dispozițiile art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016 prevăd că ”pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existența unui conflict de interese și/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței”. Aliniatul următor impune ca „în cazul în care se constată apariția unei situații dintre cele prevăzute de alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare adoptând, potrivit competențelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităților care au legătură cu acestea”. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Punctul de vedere nr. 5250/26.06.2025, a fost înregistrat la CNSC cu nr. 42891/26.06.2025. ......... a precizat că a răspuns la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici interesați de procedură, inclusiv, răspunsul la părțile contestate, unde a inclus și explicații și justificări. Autoritatea contractantă a prezentat sub formă de tabel răspunsul la solicitările de clarificări, incluzând răspunsul său la contestația ......... SRL. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 48160/16.07.2025, ......... SRL formulează „Concluzii scrise” prin care precizează că, raportat la 14

răspunsul autorității contractante înregistrat cu nr. 5250/26.06.2025, își menține contestația în integralitate. În susținerea contestației, prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 48849/18.07.2025, ......... SRL formulează „Concluzii scrise”, având în vedere răspunsul formulat de autoritatea contractantă, înregistrat cu nr. 5250/26.06.2025. Contestatoarea subliniază că menține contestația sa așa cum a fost formulată. Referitor la critica nr. 1 - eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ISO 27001/2013 pentru aplicație arată că își menține critica. Deși prin răspunsul formulat de autoritatea contractantă, înregistrat cu nr. 5250/26.06.2025 se menționează că certificările ISO 27001 să fie pentru producătorul sistemului, în documentația de atribuire se solicită ca acest standard să fie pentru aplicație. 2. Cu referire la cerințele privind contul DEMO își menține critica. 3. Solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate – capturi din aplicații implementată - menține critica. 4. Cu referire la cerințele privind prezentare mostrelor arată că menține critica - solicită eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 3952016, coroborate cu dispozițiile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul achizițiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerință ce excede cadrului legal. 5. Cu privire la cerința restrictivă privind proba practică arată că menține critica. a) În primul rând, solicită eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că vorbim despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar fișa de date/în proiectul tehnic și în caietul de sarcini. De asemenea, având în vedere că prin documentația de atribuire au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. Solicită eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispozițiile art. 179 lit. l din Legea nr. 98/2016. Pagina 15 din 45

Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul achizițiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerință ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe considerente logistice și geografice, prin introducerea de condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanți, cum ar fi furnizarea corpurilor de iluminat, a dispozitivelor de control a acestora, integrarea în rețeaua de date a autorității contractante, configurarea soft-ului ofertat pentru integrarea cu cel din patrimoniul autorității contractante etc. b) În subsidiar, învederează Consiliului că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. De asemenea, solicită ca aceasta să se organizeze în spații cu semnal GSM, special amenajate. c) Proba practică impune prezentarea unor eșantioane/echipamente care exced obiectului contractului. d) Cererea sa de eliminare a probei practice este justificată și de faptul că mențiunea unei astfel de cerințe încalcă prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții impune ca echipamentele și lucrările să fie evaluate în condiții reale de funcționare, acolo unde este cazul. În cazul iluminatului public, este evident că “condițiile reale” nu pot fi replicate într-o cameră. Echipamentele de iluminat public stradal sunt proiectate și fabricate pentru funcționarea în medii exterioare, în condiții reale de exploatare: intemperii, variații de temperatură, umiditate, vânt, praf, vibrații etc. Testarea acestor echipamente într-un mediu controlat de laborator sau în spațiu închis (ex. cameră) nu poate simula și nu reflectă condițiile reale de utilizare, ceea ce face ca proba practică să fie irelevantă sau chiar imposibilă. e) Cererea de eliminare a probei practice este justificată și de faptul că mențiunea unei astfel de cerințe încalcă prevederile HG nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism și alte reglementări urbanistice prevăd că infrastructura publică de iluminat este parte integrantă a spațiului public urban, iar testarea funcționalității acesteia trebuie făcută în raport cu mediul urban real. f) Cererea de eliminare a probei practice este justificată și de faptul că mențiunea unei astfel de cerințe încalcă prevederile SR EN 13201 – Iluminat public (standard românesc care preia standardele europene) prevede în mod clar că evaluarea performanțelor pentru iluminatul rutier (parte a iluminatului stradal) se face în condiții reale de amplasare, incluzând evaluări privind: 16

- distribuția luminii pe carosabil, - uniformitatea iluminării, - nivelul de luminanță perceput de participanții la trafic, - impactul asupra mediului înconjurător (poluare luminoasă). 6. Solicită eliminarea tuturor cerințelor care au rolul de a favoriza un singur producător – respectiv producătorul eSAVE, cu precizarea că menține critica – așa cum a fost indicată și detaliată în cuprinsul contestației. În urma analizei cerințelor din fișă tehnică nr. 2 - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune, devine evidentă favorizarea unui singur producător echipamente de telegestiune, deoarece mai multe cerințe cumulate, nu pot fi îndeplinite de cât de acest producător. Arată că aceste cerințe sunt legate de: Funcțile Tunable White și RGBW; Certificare D41 - fără a menționa posibilitatea de accepta certificări echivalent, Montaj controller doar în partea inferioară, Senzoristica de mișcare integrați într-o placă comună, Senzori calitatea aerului integrați într-un controller, Modul de comunicare prin GSM și RF 2,4 – 2,5 GHZ într-o rețea de tip MESH, Alimentarea controller-ului limitat de la 0-34V DV și consumul redus de energie de 0,5W fără a specifica dacă acest consum este în standby sau în utilizare, frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle strict legată de modul de comunicare. În sensul eliminării cerințelor care favorizează producătorul eSAVE, contestatoare subliniază că, Consiliul s-a pronunțat în mod constant în acest sens. ......... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 30.200,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211399620/1 din 17.06.2025, eliberată de CEC BANK SA - Sucursala .......... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......... a inițiat o procedura simplificată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare iluminat public din ........., Județul .........”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN 1163671 din 06.06.2025, valoarea estimată a contractului de lucrări fiind de 1.510.000,00 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Documentația de atribuire a fost publicata în SEAP odată cu anunțul de participare. Împotriva documentației de atribuire, ......... SRL a depus contestația în analiza, solicitând: - anularea procedurii; - obligarea autorității contractante să dispună ......... în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; Pagina 17 din 45

- dispunerea anularii procedurii de atribuire, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse ......... care să permită continuarea legală a acesteia; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de solutionare a contestației. Dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. 18

Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependență dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. Văzând susținerile părților, Consiliul notează ca autoritatea contractanta a luat ........., regăsite anexat punctului de vedere la prezenta contestație. Primind aceste remedieri ale autorităţii contractante, ......... SRL arata ca își menține criticile, cu excepția celei referitoare la cerințele privind completarea fiselor tehnice, pe care nu o mai susține. Prin urmare, Consiliul va analiza aspectele reclamate de către ......... SRL și prin perspectiva masurilor adoptate de către achizitoare ca urmare a primirii acestei contestații. O prima solicitare consta în eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicita ISO 27001/2013 pentru aplicație. In remedierile adoptate, autoritatea contractanta a menționat: Pagina 19 din 45

„Majoritatea producătorilor de sisteme de telegestiune respectă deja acest standard, ceea ce demonstrează că nu este deloc o cerinţă restrictivă, ci o normă adoptată pe scară largă în industrie. Producători de renume, precum Schréder şi Philips Interact, deţin această certificare, confirmând că tehnologia necesară este disponibilă şi accesibilă. Considerăm necesară prezentarea certificării ISO 27001 de către producătorul sistemului de telegestiune, având în vedere natura sensibilă a datelor gestionate şi riscurile asociate securităţii cibernetice. Sistemele de monitorizare şi control implică colectarea, transmiterea şi procesarea în timp real a datelor provenite din infrastructura de iluminat public, ceea ce impune respectarea unor standarde stricte de protecţie a informaţiei. Prezentarea a certificatului ISO 27001 atestă că producătorul a implementat un sistem de management al securităţii informaţiei, contribuind astfel la reducerea riscurilor operaţionale şi de securitate pentru autoritatea contractantă. Menţionăm că implementarea acestui proiect va contribui direct la atingerea obiectivelor comunităţii, prin îmbunătăţirea confortului şi calităţii vieţii, creşterea siguranţei cetăţenilor, fluidizarea şi securizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi prin modernizarea infrastructurii de iluminat public. Mai mult, chiar şi contestatarul cerinţei aplică standarde similare în propriul sistem de management al securităţii, conform certificării ISO 27001, menţionată pe site-ul său oficial. Captura de ecran anexată serveşte drept dovadă că respectarea unor astfel de standarde nu este un obstacol, ci o practică firească. Prin urmare, menţinerea cerinţei este nu doar justificată, ci şi necesară pentru asigurarea unui sistem eficient, competitiv şi aliniat la cele mai bune practici din domeniu.” Văzând aceste mențiuni ale achizitoarei, Consiliul constata ca acestea nu conțin și modificarea cerinței criticate, respectiv eliminarea sintagmei „pentru aplicatia de telegestiune ofertata” din cuprinsul cerinței privind prezentarea certificatului în conformitate cu standardul ISO/IEC 27001:2013, deși din explicațiile prezentate rezulta ca autoritatea contractanta a stabilit ca trimiterea la ISO/IEC 27001 se face în legătură cu „producatorul sistemului de telegestiune”. De asemenea, în remedierea adoptata, autoritatea contractanta evita sa mai indice seria standardului 27001/2013, facand referire exclusiv la „ISO 27001”. Prin urmare, deși este evidenta achiesarea la critica primita, autoritatea contractanta a omis sa precizeze expres și sensul în care cerința criticata este modificata, respectiv prin eliminarea sintagmei „pentru aplicatia de telegestiune ofertata” și a editiei standardului „2013”, situație în care urmează a face aceasta modificare expresa a cerinței criticate. In continuare, ......... SRL cere, în principal, eliminarea cerinței privind contul DEMO, iar în subsidiar, eliminarea cerințelor privind validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului demo. Societatea arata ca unele funcționalități care implica interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate într-un cont demo doar prin trimiterea de comenzi în interfață sau monitorizarea unor parametrii fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic, cerința trebuind sa fie 20

completata cu mențiunea „verificata printr-un cont demo, daca functionalitatea nu este dependenta de interactiunea cu un echipament fizic”. In răspunsul sau la contestație, autoritatea contractanta a menționat: „Contul demo reprezintă o modalitate prin care autoritatea contractantă doreşte să se asigure că sistemul este cel puţin existent şi acesta corespunde solicitărilor şi necesităţilor sale. In primul rând, menţionăm că solicitarea autorităţii contractante privind prezentarea unui cont demo pentru aplicaţia de telegestiune nu are ca scop verificarea capacităţii tehnice sau profesionale a ofertantului, ci vizează exclusiv demonstrarea existentei reale a software-ului ofertat. Această cerinţă este parte integrantă din propunerea tehnică şi urmăreşte validarea faptului că produsul oferit există efectiv în forma operaţională şi că îndeplineşte cerinţele minime prevăzute în Caietul de sarcini şi anexele aferente. Accesul la un cont demo permite autorităţii contractante verificarea concretă, obiectivă şi nedisimulată a caracteristicilor funcţionale, a interfeţei, a structurii de meniu şi a elementelor de configurare, aspecte esenţiale pentru evaluarea conformităţii aplicaţiei ofertate cu specificaţiile tehnice impuse. In lipsa acestei dovezi practice, evaluarea s-ar baza exclusiv pe declaraţii sau descrieri scriptice, care nu oferă suficiente garanţii de implementare şi pot conduce la situaţii în care sistemul software livrat nu corespunde cu cel ofertat, afectând grav buna execuţie a contractului. Astfel, cerinţa privind contul demo nu este una restrictivă, ci un instrument legitim de verificare a realităţii existentei produsului licitat, contribuind la asigurarea transparenţei, comparabilităţii şi tratamentului egal între ofertanţi. In al doilea rând, contestatoarea face confuzie între componentele unei oferte, respectiv eligibilitate şi partea tehnică, întrucât fişa de date a achiziţiei, postată în SEAP, respectă prevederile Legii nr. 98/2016, solicitându-se în DUAE, completarea secţiunii aferente şi prezentarea de fotografii, descrieri, urmând ulterior sau oricând pe perioada evaluării, a se prezenta documentele care justifică/dovedesc îndeplinirea cerinţelor asumate prin declaraţia DUAE, care reprezintă altceva decât caietul de sarcini pe baza căruia se elaborează propunerea tehnică. In mod evident, nu se solicită demonstrarea funcţionalităţii în timp real a echipamentelor fizice prin contul demo, ci doar a părţii software, în forma sa utilizabilă, chiar şi cu date simulate. Acesta este un standard uzual în evaluarea soluţiilor software în cadrul procedurilor de achiziţie, întrucât permite comisiei să evalueze dacă aplicaţia este dezvoltată, structurată logic şi corespunde cerinţelor esenţiale. Prin urmare, adăugarea unei menţiuni precum cea propusă de contestatar nu este necesară, întrucât cerinţa nu solicită interacţiune directă cu echipamente fizice. Dimpotrivă, completarea propusă introduce un grad de ambiguitate şi interpretare care poate afecta coerenţa evaluării, fiind în dezacord cu principiile de obiectivitate şi tratament egal. Totodată, menţionăm că validarea completă a funcţionalităţilor software care implică interacţiunea cu echipamente fizice nu se realizează prin contul demo, ci în cadrul testării mostrelor prevăzute expres în documentaţia de Pagina 21 din 45

atribuire. Această etapă permite testarea și validarea integrării aplicaţiei software cu componentele hardware, conform cerinţelor tehnice deja stabilite. Prin urmare, contul demo nu înlocuieşte, ci completează testarea mostrelor, fiind un instrument preliminar de verificare a existenţei şi funcţionalităţii generale a aplicaţiei ofertate.” Parcurgând aceste explicații ale autorităţii contractante, Consiliul stabilește, ca prim aspect, faptul ca solicitarea acestui cont DEMO este pe deplin justificata pentru achizitoare, de altfel și contestatoarea admițând ca remedierea poate avea alternativa păstrării cerinței și modificării ei. Prin urmare, este nefondata solicitarea de eliminare, concluzie care nu se păstrează și în privința modificării cerinței. Referitor la acest aspect, Consiliul notează ca achizitoarea ia în calcul faptul ca nu se solicită demonstrarea funcționalității în timp real a echipamentelor fizice prin contul demo, ci doar a părţii software, iar cerinţa nu solicită interacţiune directă cu echipamente fizice, validarea completă a funcţionalităţilor software care implică interacţiunea cu echipamente fizice nefiind realizată prin contul demo, ci în cadrul testării mostrelor prevăzute expres în documentaţia de atribuire. Așadar, autoritatea contractanta este de acord cu raționamentul contestatoarei, utilizând, însă, alți termeni, ceea ce nu poate sa invalideze achiesarea evidenta, situație în care Consiliul stabilește în sarcina autorităţii contractante obligația de modificare a cerinței de a demonstra validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului demo cu mențiunea „verificata printr-un cont demo, daca functionalitatea nu este dependenta de interactiunea cu un echipament fizic”. O astfel de modificare este congruenta cu explicațiile citate ale autorităţii contractante, în ciuda faptului ca, deși aceasta admite ca societatea contestatoare are dreptate, refuza modificarea cerinței în sensul propus de aceasta. Prin contestația sa, ......... SRL cere și eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate – capturi din aplicații implementate, apreciind ca aceasta solicitare reprezintă o cerință de calificare inserata în caietul de sarcini și care, potrivit art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, devine astfel clauza nescrisa. Consiliul notează ca, prin apărările formulate, autoritatea contractanta arata: „Precizam ca cerinţa menţionată nu constituie o cerinţă de calificare privind capacitatea tehnică, astfel cum este reglementată de art. 181 din Legea nr. 98/2016, ci o solicitare adresată exclusiv ofertanţilor ale căror oferte sunt supuse evaluării tehnice, în scopul verificării realităţii şi relevanţei soluţiilor declarate ca fiind funcţionale şi integrate anterior. Această cerinţă nu condiţionează participarea în procedură şi nu este destinată selectării operatorilor economici, ci urmăreşte exclusiv verificarea corespondenţei propunerii tehnice cu realitatea soluţiilor livrate în proiecte similare. 22

Mentionam ca aceasta cerinta nu presupune transmietrea codului sursa, a detaliilor tehnice confidentiale sau a informatiilor cu caracter personal, ci doar prezentarea unor capturi ilustrative (anonimizate, daca este cazul) din aplicatiile deja implementate, în scopul sustinerii veridicitatii afirmatiilor din oferta tehnica. Totodată, cerinţa nu limitează dreptul operatorului economic de a anonimiza datele afişate, conform obligaţiilor ce decurg din GDPR. Nu se solicită accesul în medii de producţie, în conturi reale sau prezentarea de date identificabile ale utilizatorilor. Prin urmare, nu este aplicabil art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 privind clauzele nescrise aferente cerinţelor de calificare care nu se regăsesc în anunţul de participare. Menţionăm că astfel de cerinţe sunt uzuale în domeniul soluţiilor software personalizate, tocmai pentru a se evita riscul ca ofertanţii să declare funcţionalităţi care nu sunt susţinute de o implementare anterioară concretă. Certificările de conformitate (ex. TALQ) atestă capacitatea tehnică generală a produsului, dar nu acoperă neapărat aspecte particulare, cum ar fi interoperabilitatea cu aplicaţii terţe, nivelul de personalizare, UI/UX sau integrarea cu platforme de tip Smart City deja existente. Cerinţa referitoare la capturi din aplicaţii are ca scop susţinerea afirmaţiilor ofertantului privind integrarea declarată în cadrul ofertei. Spre deosebire de lista de livrări și lista lucrărilor realizate, capturile din aplicaţii nu constituie dovezi ale prestării unor servicii, nici nu sunt însoţite de certificate de bună execuţie. în mod clar, ele nu se încadrează ca atare în mijloacele de probă din art. 179, ci sunt parte a descrierii tehnice a unei soluţii, similare cu fişele tehnice, diagramele de integrare, sau alte materiale descriptive.” Consiliul noteaza ca, potrivit art. 179 din Legea nr. 98/2016, „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă; l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante.” De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din HG nr. 395/2016, „Criteriile de calificare privind capacitatea au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru şi de a Pagina 23 din 45

rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare.” Parcurgând explicațiile achizitoarei, Consiliul constata ca ele conduc către ideea evidenta ca scopul acestei cerințe este prezentarea unor experiențe anterioare ale operatorului economic, ceea ce, potrivit legislației citate, reprezintă experiență similara anterioara a entității, dovedirea acesteia având drept scop demonstrarea potenţialului tehnic şi organizatoric al participantului la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare, sau, în termenii autorităţii contractante, verificarea „realităţii şi relevanţei soluţiilor declarate ca fiind funcţionale şi integrate anterior” și a „corespondenţei propunerii tehnice cu realitatea soluţiilor livrate în proiecte similare”. Consiliul reține că, spre deosebire de cerințele de calificare care, potrivit art. 181 din Legea nr. 98/2016, trebuie sa se regăsească în anunțul de participare, specificațiile tehnice ale produselor necesare se enumeră în caietul de sarcini și trebuie să descrie, în mod obiectiv, în ce constă necesitatea autorității contractante, aspect reglementat la art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. Prin urmare, înserarea acestei veritabile cerințe de calificare în cadrul caietului de sarcini reprezintă o clauză nescrisă, în acord cu dispozițiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 („Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise.”). Mai mult, Consiliul a menținut cerința privind contul DEMO, pentru demonstrarea conformității ofertelor, astfel încât nu există motive pentru care s-ar impune menținerea acestei cerințe în caietul de sarcini, ca specificație tehnică. Prin urmare, Consiliul va admite solicitarea contestatoarei și va obliga autoritatea contractantă să elimine aceasta cerința din documentația de atribuire. ......... SRL cere, prin contestația sa, și eliminarea cerinței privind proba practică, în principal, iar în secundar acceptarea ca aceasta proba practica să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. In privința probei practice, autoritatea contractanta a precizat în punctul de vedere referitor la contestație urmatoarele: «Așa cum se precizează în caietul de sarcini: „Comisia de evaluare are dreptul de a solicita mostre și demonstrații de utilizarea a produselor, în cazul în care din documentele prezentate de către operatorii economici participanți sunt identificate necorelații. în cazul prezentei licitații mostrele și demonstrația 24

se va referi la: corpurile de iluminat, sistemul de telegestiune, aplicația de utilizare a sistemului de telegestiune. Metodologia de realizării a testării mostrelor: -In cursul evaluării tehnice, membrii comisiei de evaluare au dreptul sa solicite operatorilor sa transmită mostre. Solicitarea se va face cu minim 5 zile înainte de termenul limita de depunere a mostrelor. -Testarea se va face în ședință publica la care operatorul economic este invitat sa participe, direct sau prin reprezentanți împuterniciți; -Ședința de testare se va filma pentru a exista exemplar martor; -Ședința de testare se va finaliza cu un proces verbal de constatare; -Scopul testării mostrelor este pentru a verifica corespondenta și realitatea îndeplinirii cerților tehnice.” Autoritatea contractanta urmărește achiziționarea și montarea unui sistemul de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranța ridicata în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanța fiind format din totalitatea corpurilor de iluminat ce urmează a fi montate și sistemul de telegestiune aferent acestora așa cum este precizat și în caietul de sarcini. Astfel s-a realizat complexitatea prezentului proces de achiziție, prin prisma multitudinii soluțiilor existente, al elementelor care intră în componenta unui astfel de sistem de iluminat, al constrângerilor care țin de condițiile de funcționare a acestora, precum și de riscurile care țin de achiziționarea unui sistem de iluminat slab calitativ, neadaptat la cerințele de funcționalitate impuse de mediul ambient în care acesta va funcționa. Așa cum este menționat în cadrul proiectului tehnic, parte a documentației de atribuire: -Sistemul de Telegestiune, prin elementele sale componente (hardware și software), trebuie să aibă capabilitatea să monitorizeze, comande și sa transmită date care permite obținerea de informații detaliate asupra rețelei de iluminat în vederea optimizării consumurilor de energie, a costurilor și funcționării acesteia și care poate grupa funcțiuni de reglare a fluxului luminos la nivelul întregului obiectiv de investiție, având ca suport tehnologiile de comunicare și informaționale actuale, aplicat la sistemele de iluminat public, cu scopul de a asigura exploatarea eficientă și operativă a sistemului de iluminat, creșterea nivelului de calitate a serviciului către cetățeni, scăderea emisiilor de CO_2 și asigurarea protecției mediului înconjurător; -Controlul lămpilor se va realiza în mod dinamic cu ajutorul controlerelor inteligente, instalate la partea inferioara/superioara a fiecărei lămpi, astfel încât fiecare lampa va lumina la intensitatea prestabilita doar atunci când se îndeplinesc condițiile limită de declanșare a semnalului de comandă. Dimarea va fi controlată prin senzori de miscare/PIR/Radar sau calitate aer având la baza comunicarea dintre lămpi ce se realizează prin rețeaua autonomă, de tip „MESH”. -Prin montarea sistemului de telegestiune se urmărește realizarea unui sistem de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranță ridicata în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanță, fără erori. Pentru realizarea acestor cerințe fiecare corp de iluminat va fi prevăzut cu un modul/nod/controler, în conformitate cu cerințele din fisele tehnice. Modulul/nodul/controlerul va fi alimentat din driver D4i sau SR, cu tensiune suplimentara de 24 V DC, va fi prevăzut cu conector electromecanic Zhaga 4 pin (tata) sau similar. Pagina 25 din 45

-De asemenea, integrarea diferitor senzori (mișcare, radar, calitate a aerului) în rețelele de iluminat public, autoritățile pot beneficia de soluții dinamice care optimizează consumul energetic, îmbunătățind siguranța publică și contribuind la reducerea poluării aerului și creșterea siguranței populației. Prin integrarea diferitor senzori se pot detecta și analiza o gamă largă de poluanți atmosferici, ce detectează praf, fum, polen și alte particule fine care afectează sănătatea respiratorie, emisiile toxice generate de motoare și alte surse de ardere. Senzorii precum cei de calitate a aerului pot fi conectați la rețelele de iluminat public pentru a regla intensitatea luminoasă. În zonele cu niveluri ridicate de poluare (ex. smog sau fum), luminile pot crește în intensitate pentru a îmbunătăți vizibilitatea, pot emite semnale vizuale (ex. schimbarea intensității sau a culorii luminii) pentru a avertiza populația în caz de poluare periculoasă. Iar în perioadele de aer curat, intensitatea luminii poate fi redusă economisind astfel energie. Creșterile bruște de monoxid de carbon sau particule în suspensie pot indica un incendiu în zonă, iar sistemul cu ajutorul senzorilor pot alerta automat autoritățile. Controlerul cu senzor de claitate aer integrat se va monta pe aparatul de iluminat în zona scolii sau a gradinitei din comuna” La elaborarea caietului de sarcini parte a documentației de atribuire s-a avut în vedere atingerea următoarelor ținte referitoare la sistemul de iluminat ce se dorește a se implementa, specificate și în ghidul de finanțare: […].» Contrar celor susținute de reclamantă, Consiliul constată că această cerinţă din documentaţia de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluţia tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerinţe de calificare/unui criteriu de selecţie. Consiliul notează ca dispozițiile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate (ca cerință de calificare), în timp ce, în prezenta cauză, solicitarea prezentării de mostre vizează verificarea de către autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Astfel, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecţie, prin care să se urmărească dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerinţă specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcţionalitatea soluţiei tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menţionarea expresă a acestei cerinţe în anunţul de participare, fiind suficientă precizarea sa în cadrul caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Consiliul determină că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Consiliul a reținut că, deşi prin caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor, li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de 26

conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Consiliul reține că prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune documentele solicitate de achizitoare pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea acestuia şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Consiliul apreciază că depunerea de documente nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a o înlocui. În acest sens s-a exprimat și Curtea de Apel București, în Decizia nr. 829/05.12.2024, pronunțată în Dosarul nr. 6426/2/2024, prin care a soluționat o plângere într-o procedură similară, în care Consiliul eliminase cerința privind proba practică: «Curtea constată că această cerinţă din documentaţia de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluţia tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerinţe de calificare/unui criteriu de selecţie, aşa cum în mod eronat a reţinut Consiliul. Principalul scop al unui criteriu de selecţie este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante". Deşi Consiliul a reţinut ca fiind aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 mai sus redate, care se referă la dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, Curtea apreciază că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în speţă. Astfel, Curtea constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de mostre funcţionale vizează verificarea de către Autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Or, Curtea apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecţie, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerinţă specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcţionalitatea soluţiei tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menţionarea expresă a acestei cerinţe în Anunţul de participare, fiind suficientă Pagina 27 din 45

precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Curtea subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Curtea relevă că, deşi prin Caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Curtea remarcă faptul că, potrivit menţiunilor din Anexa 7- Sistem de telegestiune, Autoritatea contractantă a solicitat prezentarea de capturi de ecran, însă, aşa cum în mod corect a susţinut şi autoritatea contractantă, prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune certificate de conformitate/certificate de test, pentru aparatele de iluminat şi capturi de ecran, pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea sistemului de telegestiune şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Curtea apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică.» Fiind cerință a caietului de sarcini, evaluarea acesteia se va face în etapa de evaluare a propunerilor tehnice, care este obligatorie pentru toți ofertanții și nu doar pentru cel clasat pe locul 1. Doar în situația în care aceasta era o cerință de calificare, era valabilă solicitarea contestatoarei ca proba practică să fie efectuată doar cu privire la oferta clasată pe locul 1 în clasamentul intermediar. În consecință, Consiliul va respinge solicitările contestatoarei de eliminare sau de modificare a cerinței privind proba practica. In strânsă legătură cu desfășurarea probei practice este și cerința de prezentare a mostrelor, a cărei eliminare este ceruta prin contestație. Astfel, ......... SRL precizează ca prezentarea mostrelor este o cerinţă privind capacitatea tehnică, astfel încât se impune eliminarea ei, cu motivarea că trebuia inclusă în anunțul de participare drept cerinţă de calificare, în sens contrar reprezentând o clauză nescrisă, potrivit art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. In explicațiile prezentate, autoritatea contractanta arata: «Precizam ca cerinţa în cauză nu reprezintă o cerinţă de calificare (privind capacitatea tehnică sau profesională), ci o modalitate de verificare a conformităţii propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini. Aceasta nu are ca scop restrângerea accesului la procedură sau excluderea unor operatori economici, ci urmăreşte asigurarea faptică a respectării cerinţelor tehnice, printr-o metodă obiectivă de evaluare. 28

Invocarea articolelor de către operatorul economic nu sunt incidente întrucât repetăm: nu este vorba de o cerinţă de calificare, ci de procedura de evaluare tehnică aşa cum este descrisa prin caietul de sarcini. Aşa cum este menţionat în cadrul caietului de sarcini: „Detalii despre partea tehnica a lucrărilor sunt prezentate în anexele la caietul de sarcini - PTH complet.", detaliile privind prezentarea mostrelor, a contului demo, ţin de etapa de evaluare a propunerii tehnice. în cazul nostru, mostrele nu sunt solicitate în vederea calificării, ci pentru verificarea tehnică a produselor ofertate, ceea ce este permis de lege. In conformitate cu art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica conformitatea propunerii tehnice cu cerinţele caietului de sarcini. Legea nu interzice utilizarea unui mecanism suplimentar, precum demonstrarea practică, în măsura în care această cerinţă este prevăzută explicit şi transparent în documentaţia de atribuire, are aplicabilitate unitară pentru toţi operatorii economici și nu reprezintă o barieră disproporţionată în accesul la procedură. In cadrul probei practice, prezentarea mostrelor - în cazul nostru, sisteme de iluminat inteligente formate din aparate de iluminat şi controlere instalate pe carcasele acestora - este esenţială. Testarea interoperabilităţii acestora prin intermediul software-ului dedicat este necesară pentru a verifica dacă oferta tehnică depusă este conformă, compatibilă, complet funcţională şi corespunde cerinţelor și necesităţilor autorităţii contractante.» Consiliul constata ca, prin fisa de date a achizitiei, punctul „II.2.5 Criterii de atribuire”, autoritatea contractanta a stabilit ca, în aplicarea criteriului „cel mai bun raport calitate-pret” va utiliza și factorul de evaluare „Reducerea termenului de executie a lucrarilor”, în algoritmul de calcul al punctajului pentru acesta fiind menționat: „Comisia de evaluare are dreptul de a solicita mostre și demonstratii de utilizare a produselor, în cazul în care din documentele prezentate de catre operatorii economici participanti sunt identificate necorelatii. In cazul prezentei licitatii mostrele și demonstratia se vor referi la: corpurile de iluminat, sistemul de telegestiune, aplicatia de utilizare a sistemului de telegestiune. Metodologia de realizare a testatii mostrelor: -In cursul evaluarii tehnice, membrii comisiei de evaluare au dreptul sa solicite operatorilor sa transmita mostre. Solicitatea se va face cu minim 5 zile inainte de termenul limita de depunere a mostrelor. -Testatea mostrelor se va face în sedinta publica, la care operatorul economic este invitat în scris sa participe, direct sau prin reprezentanti imputerniciti. -Sedinta de testare se va filma pentru a exista exemplar martor. -Sedinta de testare se va finaliza cu un proces verbal de constatare. -Scopul testarii mostrelor este pentru a verifica corespondenta și realitatea indeplinirii cerintelor tehnice.” Aceleași mențiuni se regăsesc și în caietul de sarcini, dar și în explicațiile autorităţii contractante referitoare la proba practica. Or, având în vedere faptul ca desfășurarea probei practice implica în mod necesar și mostre ale produselor furnizate, Consiliul retine în sarcina autorităţii contractante inserarea în documentația de atribuire a Pagina 29 din 45

unei mențiuni exprese ca depunerea de mostre se realizează în scopul desfășurării probei practice și nu ca cerința independenta, de sine stătătoare, care ar putea dubla necesitatea mostrelor din proba practica. O astfel de posibilitate ar împovăra inutil ofertanții care ar fi nevoiți sa prezinte autorităţii contractante mostre în doua rânduri, atât în scopul dovedirii conformității ofertei, cat și în scopul desfășurării probei practice. In continuarea contestaţiei sale, ......... SRL arata ca în urma analizei cerințelor din fișă tehnică nr. 2 - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune, devine evidenta favorizarea unui singur producător de echipamente de telegestiune, deoarece mai multe cerințe cumulate nu pot fi îndeplinite de cat de acest producător, aceste cerințe fiind legate de urmatoarele: 6.1 Funcțile Tunable White și RGBW; 6.2 Certificare D4I - fără a menționa posibilitatea de accepta certificari echivalent; 6.3 Montaj controller doar în partea inferioara; 6.4 Senzoristica de mișcare integrați într-o placa comuna; 6.5 Senzori calitatea aerului integrați într-un controller; 6.6 Modul de comunicare prin GSM și RF 2,4 – 2,5 GHZ într-o rețea de tip MESH; 6.7 Alimentarea controller-ului limitat de la 0-34V DV și consumul redus de energie de 0,5W fara a specifica daca acest consum este în standby sau în utilizare; 6.8 Frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle strict legata de modul de comunicare. Contestatoarea cere eliminarea acestor cerințe sau completarea lor prin mențiuni precum „sau tehnologii echivalente”, „sau alte forme de montaj”, „sau alte frecvente și protocoale de comunicație echivalente”, sau „senzori cu specificații echivalente ce comunica cu comunicare directa cu controllerele”. In privința acestei critici, achizitoarea a precizat: «In cadrul caietului de sarcini chiar de la început se menționează că „Orice referire din cuprinsul prezentei documentații de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini și a tuturor anexelor sale, liste de cantități, formulare , etc), prin care se indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marca de fabricant sau de comerţ, un brevet de invenţie şi/sau o licenţă de fabricaţie se va citi şi interpreta ca fiind însoţită de menţiunea «sau echivalent»”. Mai mult, în cele exprimate de contestatar, considerăm ca nu se formulează critici restrictive privind legalitatea procedurii de achiziție publică, sau de a restrânge concurenta, ci se exprimă doar nemulțumirea față de cerințele tehnice, funcționale și minime impuse echipamentelor, precum și față de modul de abordare și organizare adoptat de autoritatea contractantă în definirea obiectului achiziției.» Văzând mențiunea achizitoarei și atenționarea înscrisă pe prima pagina a caietului de sarcini, Consiliul retine caracterul nefondat al acestei critici, în condițiile în care orice referire din documentația de atribuire la o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marca de fabricant sau de comerț, un brevet de invenţie şi/sau o licenţă 30

de fabricaţie se va citi, se va interpreta și va fi verificata în evaluare ca fiind însoţită de menţiunea „sau echivalent”. ......... SRL cere eliminarea cerințelor prin care se impun funcțile Tunable White și RGBW, motivat de faptul ca aceste funcţii sunt specifice aparatelor de iluminat de tip arhitectural, care nu fac parte din acest proiect, cerința nefiind nejustificată. Autoritatea contractanta menționează: «În proiectul tehnic, parte integrantă a documentației de atribuire, se solicită ca: Sistemul de telegestiune, prin elementele sale componente (hardware și software), trebuie să aibă capabilitatea să controleze, să monitorizeze, sa măsoare și sa gestioneze funcționarea în parametri optimi a rețelei de iluminat public stradal și pietonal a localității, cu obținerea de reduceri semnificative de emisii de CO2, de consum de energie electrica și de costuri de exploatare și îmbunătățind, în același timp, fiabilitatea sistemului de iluminat public. Ori prin asta se înțelege ca sistemul trebuie sa controleze, să monitorizeze, sa măsoare și sa gestioneze funcționarea în parametri optimi pentru întreaga rețea de iluminat public, compusa din aparate de iluminat stradal, aparate de iluminat pietonal, aparate de iluminat arhitectural, aparate de iluminat festiv, chiar daca prezentul proiect nu cuprinde instalarea de aparate de iluminat care utilizeaza implicit aceasta functie. Implementarea pe controler a unei funcții de comanda până la maxim 4 drivere, asigura indeplinerea cerintei conform proiect tehnic. Autoritatea Contractantă urmareste în viitor să adauge mai multe dispozitive în sistemul de telegestiune cu utilizarea aceastei functii. Funcția Tunable White și RGBW, descrie unul dintre driverele care ar putea fi ulterior montate pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placă. Această specificație a fost făcută pentru a aduce mai multe lămuriri referitoare la ce ar intenționa să monteze Autoritatea Contractantă în viitor astfel încât posibili ofertanți să poată depune o ofertă conformă și competitivă. Mai mult, conform ghidului de finantare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, Articolul 11, punctul (2), Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: h) Sistemele de telegestiune să fie scalabile pentru a gestiona un volum tot mai mare de date şi un număr tot mai mare de dispozitive pentru a se potrivi creşterii pe viitor. Consideram ca cerinta este în totalitate legala și justificata. Nicăieri în documentația de atribuire nu se solicită ca aparatele de iluminat să fie echipate cu 4 drivere sau cu leduri cu temperaturi de culoare diferite așa cum în mod eronat afirmă contestatoarea. Faptul că această cerință este restrictivă este o afirmație eronată din moment ce una dintre caracteristicile principale ale unui sistem de telegestiune, caracteristică îndeplinită de absolut toți producătorii de pe piață este posibilitatea de extindere. Astfel orice sistem de telegestiune are capacitatea de a integra ulterior alte echipamente. Autoritatea Contractantă a detaliat intenția de a extinde în viitor sistemul și descris componentele pe care ar dori să le integreze. Mai mult decât atât aceasta cerință nu este una de ordin constructiv din moment ce s-a Pagina 31 din 45

detaliat necesitatea unei funcții a sistemului de telegestiune deja existentă, funcție care nu impune un anumit tip constructiv. Aceasta cerinta demonstreaza fie ca actiunea de contestare nu are baze reale fie ca sistemul propriu Neos, nu funcționează. Astfel, pe site ul https://neos.ro/kamsens/ , se observa clar ca .. produce și comercializeaza un sistem de telegestiune care poate comanda functiile Tunable White și RGBW, atat manual, cat și în plus utilizand senzorii produsi de dansii. […] Menționam ca firma .., a accesat fonduri europene pe programul “Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020”, și a dezvoltat sistemul de telegestiune NEOS, prezentat pe site ul https://neos.ro.» Consiliul va respinge ca nefondată critica, având în vedere că necesitatea unei specificații nu intră în marja de apreciere a operatorilor economici, ci exclusiv a autorității contractante. Totodată, Consiliul reține că indiferent dacă în procedura de față se instalează sau nu iluminat arhitectural, acest sistem trebuie să aibă posibilitatea up-gradării în timp. Deci, atât timp cât contestatoarea nu dovedește un caracter restrictiv al cerinței, respectiv că ar fi proprie unui operator economic, ci doar că autoritatea contractantă nu are nevoie de ea, acest aspect nu poate fi cenzurat de Consiliu. Pe de altă parte, orice sistem tehnic nou ce se implementează trebuie să aibă în vedere posibilitatea up-gradării în timp, tocmai pentru o exploatare eficientă a acestuia, deoarece imposibilitatea up-gradării va face sistemul inutilizabil în timp. Totodată, Consiliul reține că nu există vreo dovadă din care să rezulte un eventual caracter restrictiv al acestei solicitări, iar stabilirea nevoii autorității contractante nu poate fi cenzurată de Consiliu, atât timp cât nu are caracter restrictiv. ......... SRL cere și eliminarea cerinței privind Certificare D4I pentru driverul aparatului de iluminat stradal, pe care o apreciaza restrictivă deoarece impune utilizarea unei tehnologii specifice, eliminând alte soluții echivalente care pot asigura aceeași funcționalitate și compatibilitate. Societatea arata ca D4I este un standard bazat pe protocolul DALI-2, destinat în principal sistemelor inteligente de iluminat conectate, însă existența altor protocoale larg utilizate, precum 0-10V, DMX, KNX, LonWorks sau Zigbee, face ca această cerință să limiteze artificial opțiunile disponibile pe piață, excluzând soluțiile care respectă standarde internaționale precum IEC 62386 fără a avea formalizarea specifică D4I. Replica autorităţii contractante este următoarea: «Precizam ca prin documentația de atribuire s-a făcut mențiunea clara: „Orice referire din cuprinsul prezentei documentații de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini), prin care se indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comert, un brevet de inventie 32

si/sau o licentă de fabricatie se va citi și interpreta ca fiind însotită de mentiunea “sau echivalent”. Referitor la cele declarate precum ca: „D4i este un standard bazat pe protocolul DALI-2, destinat în principal sistemelor inteligente de iluminat conectate, însă existența altor protocoale larg utilizate, precum 0-10V, DMX, KNX, LonWorks sau Zigbee”, menționăm ca protocoalele mentioante: -1-10V este unul vechi, semnalul de control este un curent de 1-10 volți, iar dimarea este unidirecțională și nu oferă feedback sau adresare individuală. -DMX este un protocol digital utilizat preponderent în iluminatul de scenă și arhitectural, conceput pentru control rapid al efectelor vizuale și nu pentru infrastructuri publice sau stradale. Nu oferă, în mod nativ, funcționalități de monitorizare a consumului, diagnoză sau interoperabilitate standardizata. -KNX și LonWorks sunt protocoale de automatizare a clădirilor, cu utilizare generală (HVAC, securitate, iluminat interior etc.). Deși permit integrare în sisteme complexe, ele nu sunt dedicate exclusiv iluminatului inteligent și nu oferă în mod optim suport pentru controlul corpurilor de iluminat stradal, mai ales în contextul interoperabilității între echipamente D4i / DALI-2. -Zigbee este un protocol wireless, utilizat în aplicații de tip IoT. Deși oferă funcții de control și comunicare bidirecțională, poate ridica probleme legate de fiabilitatea conexiunii în medii exterioare sau aglomerate electromagnetic și nu este standardizat în același mod riguros precum DALI- 2/D4i în ceea ce privește interoperabilitatea între producători. Avantajul folosirii protocoalelor de comunicare cel puțin DALI este mai mult decat evident. Cerința privind conformitatea echipamentelor ofertate cu standardele D4i, DALI-2 și ZD4i, fie prin certificare oficială, fie prin înregistrare în bazele de date oficiale www.dali-alliance.org și www.zhagastandard.org, nu poate fi considerată restrictivă. Dimpotrivă, această cerință asigură un cadru clar, obiectiv și verificabil pentru selecția unor produse de calitate, compatibile și interoperabile cu infrastructura existentă și viitoare. In primul rând, este important de subliniat că autoritatea contractantă nu a impus o singură metodă de demonstrare a conformității, ci oferă două alternative echivalente: •Certificarea oficială conform standardelor recunoscute internațional (D4i, DALI-2, ZD4i) •Înregistrarea produsului sau a producătorului în bazele de date oficiale DALI-Alliance și Zhaga. In al doilea rând, prin această abordare, nu se restricționează participarea ofertanților de pe piață, ci se asigură că orice furnizor care dispune de echipamente compatibile are posibilitatea de a participa. Astfel, cerința nu este discriminatorie, ci doar stabilește un criteriu transparent și verificabil. Sistemele de iluminat moderne necesită soluții interoperabile, care să poată funcționa în orice rețea inteligentă, indiferent de furnizor. Prin urmare, menținerea acestei cerințe este esențială pentru asigurarea compatibilității între componentele sistemului, indiferent de producător, prevenirea achiziției unor produse cu tehnologie închisă, care ar putea bloca viitoarele dezvoltări ale sistemului și protejarea investiției autorității contractante, evitând situații în care echipamentele nu pot fi utilizate sau integrate corespunzător. In al treilea rând, este important de reținut că standardele D4i, DALI-2 și ZD4i sunt recunoscute la nivel internațional și sunt utilizate de mari Pagina 33 din 45

producători de echipamente de iluminat, ceea ce elimină orice suspiciune de favorizare a unui anumit furnizor. Prezența în bazele de date Zhaga și DALI- Alliance oferă o garanție suplimentară privind conformitatea produselor, fiind un mod clar și verificabil de a demonstra compatibilitatea acestora cu standardele menționate. Această cerință elimină riscul ca ofertanții să prezinte declarații nefundamentate privind conformitatea produselor, oferind autorității contractante siguranța că echipamentele respectă standardele tehnice impuse. Înregistrarea în aceste baze de date este o practică obișnuită și accesibilă pentru orice producător care dezvoltă echipamente conforme, astfel că cerința nu introduce o barieră artificială în competiție. In final, nu poate fi vorba de o restricționare a pieței atâta timp cât există multiple soluții de la producători diferiți, care respectă aceste cerințe. Echipamentele certificate conform standardelor D4i, DALI-2 și Zhaga sunt disponibile pe scară largă, iar orice ofertant care respectă aceste standarde poate participa. Prin menționarea acestei cerințe, nu se favorizează un anumit producător, ci se urmărește asigurarea unui standard ridicat de calitate, interoperabilitate și fiabilitate pentru echipamentele utilizate în sistemul de iluminat public. Se oferă flexibilitate ofertanților, fiind acceptate două metode diferite de dovedire a conformității, ceea ce exclude orice caracter restrictiv. Această abordare este una justificată, transparentă și necesară pentru implementarea unui sistem inteligent și eficient de iluminat.» Certificarea D4i este emisă de DiiA (Digital Illumination Interface Alliance), o alianță internațională de companii din industria iluminatului, nu de un producător anume. DiiA este acum parte din IEEE SA Industry Connections Program și promovează standarde deschise, precum DALI, DALI-2 și D4i. Orice producător care respectă cerințele tehnice ale standardului D4i poate obține certificarea D4i pentru produsele sale (de exemplu, drivere LED, senzori, module wireless). Produsele certificate sunt testate în mod obiectiv și independent, pentru a garanta interoperabilitatea și conformitatea cu standardul. Odată certificate, aceste produse pot afișa logo-ul D4i, un semn de încredere și compatibilitate. Exista o serie de producători care oferă produse D4i (Signify /Philips, Osram / Inventronics, Tridonic, Helvar, Acuity Brands s.a), lista fiind deschisă și în creștere, iar DiiA menține un registru oficial public al produselor certificate D4i. D4i nu este exclusiv pentru un producător, ci este un standard deschis și certificat de o organizație neutră. Catalogul oficial al produselor certificate D4i este disponibil în baza de date publică a DiiA (Digital Illumination Interface Alliance), unde sunt afișate toate produsele conforme cu standardul D4i, împreună cu detalii relevante. In ceea ce privește montajul controllerului, contestatoarea cere sa se reformuleze fisele tehnice cu mențiunea „la partea inferioara/superioara”, așa cum este menționat în Proiectul tehnic și în 34

Fisa tehnica nr. 2 - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune la punctele 1.1 și 2.1. In replica, achizitoarea arata: «Contestatarul susține că cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat este restrictivă. Considerăm această afirmație ca nefondată, având în vedere că în caietul de sarcini se menționează clar că aparatul de iluminat poate fi echipat cu un soclu Zhaga sau similar, fie în partea inferioară, fie în partea superioară. Aceasta oferă flexibilitate ofertanților și nu impune o soluție constructivă unică. Mai mult, formularea „sau similar” permite utilizarea altor soluții echivalente, atâta timp cât acestea respectă cerințele tehnice și funcționale ale proiectului. Argumentul contestatarului conform căruia poziționarea controlerului ar fi restrictivă este invalid, deoarece documentația tehnică oferă o marjă clară de flexibilitate pentru ofertanți în ceea ce privește configurarea echipamentului.» Consiliul constata ca autoritatea contractante achiesează la cererea contestatoarei, situație în care urmează a menționa expres în documentația de atribuire ca montajul controllerului se va realiza „la partea inferioara/superioara”. In ceea ce privește eliminarea cerințelor privind senzoristica de mișcare integrata într-o placa comuna și privind senzorii calității aerului, autoritatea contractanta replica: „Autoritatea contractanta urmărește achiziționarea și montarea sistemul de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranța ridicata în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanța fiind format din totalitatea corpurilor de iluminat ce urmează a fi montate și sistemul de telegestiune aferent acestora așa cum este precizat și în caietul de sarcini. Astfel s-a realizat complexitatea prezentului proces de achiziție, prin prisma multitudinii soluțiilor existente, al elementelor care intră în componenta unui astfel de sistem de iluminat, al constrângerilor care țin de condițiile de funcționare a acestora, precum și de riscurile care țin de achiziționarea unor sisteme de iluminat slab calitative, neadaptate la cerințele de funcționalitate impuse de mediul ambient în care acestea vor funcționa. Motivul pentru care cele doua cerințe sunt abordate împreună și nu separat este acela că sistemul de telegestiune solicitat de Autoritatea Contractanta trebuie să aibă capacitatea de a oferi ambele lucruri în același timp fapt ce se poate realiza prin senzorii de mișcare integrați. Din punct de vedere al siguranței, principalul beneficiu este adus de comunicarea extrem de rapida intre senzorul care înregistrează mișcarea sau calitatea aerului și controlerul care comandă lampa. În momentul în care aceștia sunt conectați pe aceeași placă nu există nici o întârziere între momentul când a fost înregistrată mișcarea și momentul aprinderii lămpii la o putere mai mare. În mod practic, lucrurile stau astfel: •în anumite intervale din timpul nopții, când traficul de pietoni sau mașini este în mod normal redus, fluxul luminos al lămpii este redus pentru o economie de energie •în momentul în care unul din senzorii de mai sus înregistrează o mișcare, o valoare ridicata a noxelor din detectate în aer va transmite un semnal controlerului inteligent cu care este echipata lampa Pagina 35 din 45

•la primirea mesajului, controlerul va mari fluxul luminos al lămpii în mod automat și instantaneu crescând astfel nivelul de luminozitate și siguranța atât a participantului la trafic cât și a pietonului. Orice întârziere în comunicare între senzor și controler (în sensul aprinderii lămpii după trecerea pietonului) poate provoca numeroase probleme atât din punct de vedere al siguranței cât și din punct de vedere financiar (un consum de energie nejustificat). În ceea ce privește costurile minime de investiții și mentenanță, beneficiile soluției integrate (senzor și controler) sunt următoarele: •Costul unui modul integrat (controler și senzor pe aceeași placă) este semnificativ mai mici decât costul de achiziție a doua module separate prin faptul ca acestea vor avea automat două carcase, doi conectori Zhaga sau similar (conectorul care face legătura între corp și orice component inteligent montat pe corp), mai multe materiale mărunte, etc •Montarea a doi conectori Zhaga sau similar, în scopul folosirii unui controler inteligent și a unui senzor, separat de controler, necesita, automat, gaurirea carcasei aparatului de iluminat în 2 locuri, fapt ce duce la cresterea ratei de defect a acelui aparat de iluminat; •Costul de intervenție și mentenanță pentru un singur modul, integrat, este mai mic decât costul pentru intervenție și mentenanța la un controler și un senzor separat. Atât în perioada de garanție cât și în perioada de după, controlerele și senzorii se pot defecta indiferent dacă sunt montați pe o placa integrată sau nu. Aceste defecțiuni generează numeroase costuri pentru Autoritatea Contractanta. Pentru perioada de garanție, în cazul în care apar defecte pe un modul integrat, Autoritatea Contractanta va avea costuri cu o singura deplasare la fiecare lampă pentru a înlocui modulul defect iar perioada de garanție se prelungește automat pentru ambele, atât pentru senzor cât și pentru controler fapt ce facilitează urmărirea noii perioade de garanție și duce la scăderea apariției defectelor în viitor. În cazul în care apar defecte iar controlerul și senzorul nu sunt integrate pe aceeași placă, Autoritatea Contractanta va avea costuri cu două deplasări la fiecare lampă pentru a înlocui fiecare dintre cele doua componente când este necesar deoarece posibilitatea ca cele doua sa aibă un defect în același timp este redusă. De asemenea vor apărea decalaje intre perioadele de garanție și se poate ajunge astfel la o garanție pentru senzor cu un termen de valabilitate diferit de garanția pentru controler. Pentru perioada de după garanție, pe lângă costurile cu deplasările identice ca în situația anterioară, vor apărea și costuri pentru înlocuirea modulului integrat sau a controlerului și a senzorului. Așa cum am precizat mai sus, este clar că vor fi mai mari costurile de achiziție pentru două componente decât pentru o singură componentă. De asemenea va fi necesară înlocuirea a doi conectori Zhaga sau similar în loc de unul singur așa cum ar fi în cazul unui modul integrat. Costurile cu stocurile cresc în momentul în care Autoritatea Contractantă cumpără doua produse deși ar fi putut cumpăra unul singur. 36

Din analiza de mai sus reiese că Autoritatea Contractantă poate avea costuri de mentenanță și întreținere duble în cazul în care controlerul și senzorul nu sunt montate pe aceeași placă. •Costul aparatului de iluminat (lămpii) crește cu cât se aduc mai multe modificări. Pentru soluția integrată, este necesar a se monta un singur conector de tip Zhaga sau similar care să facă legătura între aparatul de iluminat și controlerul cu senzor integrat. În momentul în care este necesară montarea a doi conectori costul cu modificările aduse corpului este implicit mai mare. Or, intenția Autorității Contractante este aceea de a achiziționa produsul cel mai bun din punct de vedere tehnico-economic, prin urmare componenta economică are o mare importanță. Tinând cont de aceste aspecte, Autoritatea Contractantă a luat toate masurile pentru a-și asigura accesul la cele mai performate produse din punct de vedere tehnic, calitativ, estetic, funcțional având în vedere în același timp și caracteristicile de mediu și inovatoare cât și condițiile comerciale. Un alt avantaj tehnic extrem de important pe care soluția cu modul integrat îl aduce Autorității Contractante este acela că scade riscul de defect datorat pătrunderii apei în aparatul de iluminat deoarece aparatul va avea un singur conector Zhaga sau similar nu doua ca în cazul în care se folosesc controler inteligent și senzor separat. Pentru montarea conectorilor Zhaga sau similar carcasa aparatului de iluminat va fi prevăzută cu doua perforații în locurile în care se vor monta conectorii, fapt ce duce la creșterea riscului de a pătrunde apa prin doua zone în loc de una singură. De asemenea poate duce la nerespectarea gradului de protecție la apă solicitat. Integrarea senzorului PIR în controler elimină latențele de comunicare, oferind un timp de răspuns aproape instantaneu la detectarea mișcării. Astfel, utilitatea practica intrinseca se refera la echiparea aparatelor de iluminat la trecerea de pietoni, zone cu risc de conflict ridicat, care trebuie sa identifice, sa transmită și sa comande fie mărirea intensității luminoase, fie schimbarea temperaturii de culoare, în vedere avertizării autovehiculelor de existenta unui factor de risc și sa reducă viteza de rulare. Pe de alta parte, semnalam ca sistemul Neos, produs de catre .., contine acest senzor inclus în controlerul de corp: https://neos.ro/kamsens/ […] Menționam ca specificațiile tehnice sunt fundamentate pe cerințele reale ale proiectului, nu pe existența unui anumit produs pe piață. Specificarea cerințelor tehnice este esențială pentru asigurarea unui sistem eficient, interoperabil și compatibil cu infrastructura existentă. Aceste cerințe nu au rolul de a restricționa competiția, ci de a garanta că soluția selectată îndeplinește nevoile reale ale autorității contractante. Faptul că un produs de pe piață îndeplinește aceste cerințe nu înseamnă că doar acel produs poate fi ofertat, ci doar că soluțiile trebuie să respecte un anumit standard de performanță și fiabilitate. Referitor la integrarea senzorului PIR în controler reprezintă o soluție tehnologică avansată, care răspunde cerințelor de eficiență, reducere a costurilor de operare și optimizare a performanței sistemului de telegestiune. Această abordare asigură un management inteligent al resurselor, reducând consumul inutil de energie și maximizând durabilitatea infrastructurii. Pagina 37 din 45

Prezentam mai jos argumentele care demonstrează superioritatea soluției cu senzor PIR integrat în controlerul de telegestiune, comparativ cu alternativele care utilizează senzori separați: -Integrarea senzorului PIR în controler elimină latențele de comunicare, oferind un timp de răspuns aproape instantaneu la detectarea mișcării. -Fiabilitate crescuta; -PIR-ul detectează instantaneu mișcarea, reducând întârzierile; -Un senzor PIR extern ar avea nevoie de un canal suplimentar de comunicare cu controlerul, ceea ce poate genera întârzieri și potențiale erori de sincronizare. -Prin eliminarea cablajelor și conexiunilor suplimentare necesare pentru un senzor extern, soluția integrată reduce riscul de defecțiuni cauzate de deteriorarea cablurilor, probleme de conectare sau expunerea la factori de mediu. -Toate componentele sunt proiectate să funcționeze într-un sistem optimizat, ceea ce minimizează problemele de compatibilitate între diferite module. -Costurile de mentenanță sunt mai mici, întrucât un sistem integrat are mai puține componente expuse la uzură sau deteriorare. Faptul că două componente montate separat pe carcasa aparatului de iluminat reprezintă de fapt două surse de defect în loc de una singură, generând costuri duble pentru remedierea acestora. Este foarte puțin probabil ca controlerul și senzorul luate separat să prezinte defecte în același timp astfel încât Autoritatea Contractantă să rezolve ambele defecte cu un singur cost de transport, utilaj și manoperă. De asemenea riscul de defect datorat pătrunderii apei în aparatul de iluminat crește deoarece carcasa aparatului de iluminat va fi prevăzută cu doua perforații în locurile în care se vor monta conectorii pentru controler și senzor fapt ce duce la creșterea riscului de a pătrunde apa prin doua zone în loc de una singură. De asemenea poate duce la nerespectarea gradului de protecție la apă solicitat. Faptul ca modulul format din senzor și controler este integrat și se află în aceeași carcasă nu înseamnă că defecțiunea unuia va duce în mod automat și la defecțiunea celuilalt. Dar înseamnă că în costul pentru schimbarea unuia intră și costul pentru înlocuirea celuilalt, astfel Autoritatea Contractanta are costuri mai mici de mentenanță decât să meargă în primă fază să schimbe controlerul și ulterior, poate chiar la o diferență de zile, să meargă din nou să îl schimbe și pe celălalt. Nicăieri în caietul de sarcini nu s-a făcut referire la un anumit producător, o anumita origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se refera la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Autoritatea Contractantă are certitudinea că cel puțin doi posibil ofertanți au în acest moment în portofoliu o soluție de tip integrat, făcând doar o simplă cercetare online, ceea ce ar fi putut să facă și contestatoarea înainte de a se pronunța supra favorizării unui singur ofertant. 38

Autoritatea Contractantă nu a specificat o valoarea fixă nici pentru senzitivitate nici pentru înălțimea de montaj. Intervalele 2-6 m și 6-12 m solicitate dau posibilitatea fiecărui ofertant să își calculeze atât senzorul necesar cât și înălțimea la care se va monta corpul astfel încât să îndeplinească cerințele solicitate. Scopul licitației este de a selecta cea mai potrivită soluție tehnică, nu de a favoriza un anumit producător. Doar în cazul în care cerințele ar fi disproporționate sau nejustificate tehnic, s-ar putea vorbi despre o restrângere a concurenței. Or, în acest caz, argumentele prezentate demonstrează clar că specificațiile sunt fundamentate și justifică alegerea unei soluții optime pentru nevoile autorității contractante. Eliminarea cerințelor tehnice ar deschide calea ofertării unor soluții suboptimale, care nu garantează compatibilitatea, performanța și eficiența necesare pentru succesul proiectului. Fără specificații clare, există riscul ca furnizorii să propună echipamente care nu răspund nevoilor autorității contractante, ceea ce ar putea genera costuri suplimentare pentru adaptări ulterioare și întârzieri în implementare. O licitație fără cerințe clare ar crea un mediu nestructurat, în care soluțiile ofertate ar putea fi necorespunzătoare, afectând performanța și sustenabilitatea investiției. Specificațiile tehnice nu sunt restrictive, ci necesare pentru garantarea unui sistem eficient, fiabil și adaptat cerințelor beneficiarului.» In contextul explicațiilor achizitoare și al faptului ca există mai mulți producători care folosesc senzori integrați pentru corpurile de iluminat stradal, în lipsa dovedirii de către contestatoare a unei imposibilități personale de participare la procedura datorita acestei cerințe, Consiliul va respinge aceasta critica. In ceea ce privește senzorii calității aerului, contestatoarea cere eliminarea cerințelor legate de calitatea aerului (PM 1 – PM 1-, VOC 0- 500, Nox 0-500, temperatura aer, umiditate aer etc.), în condițiile în care obiectivul principal al proiectului este acela de modernizare a iluminatului public și nu de monitorizare a calității aerului, iar obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la monitorizarea calității aerului și nici nu prezinta în vreun fel modul în care un astfel de senzor poate fi folosit în conjunctura cu echipamentele destinate modernizării și telemanagementului rețelei de iluminat public. Mai arata contestatoarea ca autoritatea contractanta nu menționează unde vor fi aceastea montate, având în vedere ca se solicita mai multe tipuri de controlere. Consiliul va respinge ca nefondată critica, deoarece senzorii pentru calitatea aerului sunt o componentă importantă și obișnuită în cadrul sistemelor de iluminat, intensitatea luminii stabilită de sistemul de telegestiune fiind mai mare sau mai mică și în funcție de calitatea aerului (ploaie, zăpadă, praf, ceață, fum). De altfel, argumentul contestatoarei nu vizează restrictivitatea cerinței, ci aprecierea acesteia asupra necesității lui, aspect ce intră exclusiv în marja de apreciere a autorității contractante. In privința cerinței privind modul de comunicare, ......... SRL cere: Pagina 39 din 45

- în principal, eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie nu sunt justificate, prin urmare se impune completarea cerințelor cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante; modificarea/completarea cerințelor prin care se impun comunicațiile AES/GSM/RF/MESH/ Frecvență radio 2.40-2.50 GHz și să se adauge mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; - în subsidiar, acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Consiliul are în vedere că referiri ca GPS sau GSM nu sunt proprii unui anumit producător, ci tehnologii accesibile unui număr mare de ofertanți. Dimpotrivă, utilizarea anumitor frecvențe poate avea efect restrictiv, și nu referirea la GSM, nefiind o tehnologie proprietară. GPS /GSM este acronimul pentru sistemul global de comunicații mobile, iar în contracte de lucrări și servicii de acest gen, ofertanții apelează la operatori GSM, transferul de date în sistem realizându-se pe această cale. Prin urmare, Consiliul reține că societatea contestatoare nu a dovedit prin argumentele expuse că stabilirea soluției tehnice are efect restrictiv și că soluția sa este una progresistă. De altfel, în condițiile în care contestatoarea găzduiește aplicația pe serverele sale proprii, așa cum rezultă din informațiile existente pe site-ul propriu, se ajunge la situația descrisă de Consiliul Concurenței în cadrul „Studiului privind efectul de captivitate (lock-in) în sectoarele sensibile în domeniul achizițiilor publice, IT și echipamente/aparatură medicală”, soluția propusă de contestatoare ar avea efect restrictiv, ar da naștere captivității față de acest furnizor. Ori dacă piața telefoniei mobile are o reglementare națională și europeană clară, în ceea ce privește piața iluminatului public inteligent și soluțiile de comunicații aferente nu este specific reglementată. Deci, și în situația în care garanția expiră, autoritatea publică nu poate renunța la acest furnizor, devenind captivă, aspect ce încalcă regulile concurențiale pe viitor, solicitările contestatoarei fiind respinse ca nefondate. Consiliul reține că frecvențele și tehnologiile solicitate nu sunt unele proprietare, care să restrângă concurența, așa cum susține contestatoarea. Similar cerinței analizate mai sus, tehnologiile solicitate sunt accesibile, neexistând vreo dovadă că aceste cerințe ar introduce vreo restricție. Pe de altă parte, suntem în prezența unui sistem deja proiectat, iar modificarea proiectului de către Consiliu nu este posibilă, existând reguli clare. Totodată, nu există vreo dovadă sau vreun argument care să conducă la concluzia că wireless pe frecvența de 2.400 și maxim 2.500 sau radiofrecvență ar fi restrictivă, în condițiile în care 40

această frecvență este una comuna, chiar contestatoarea susținând că este cea mai utilizată. Prin urmare, critica este respinsa. Referitor la eliminarea cerințelor privind alimentarea și consumul redus de energie, contestatoarea arata ca acestea sunt formulate special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu documentația de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. In apărare, autoritatea contractanta menționează: „Referitor la solicitarea contestatoarei privind Alimentarea controller-ului limitat de la 0-34V DV și consumul redus de energie de 0,5W fara a specifica daca acest consum este în standby sau în utilizare Cerința privind consumul redus de energie al controlerului pentru iluminatul stradal, limitată la maximum 0.5W, este justificată, ci și esențială pentru un sistem eficient, sustenabil și economic. Într-o lume în care eficiența energetică devine o prioritate, această specificație asigură un consum redus la scară largă, contribuind la economii semnificative și la reducerea impactului asupra mediului. Departe de a fi o constrângere, această cerință stimulează inovația, încurajează adoptarea celor mai noi tehnologii și aliniază proiectul la standardele internaționale de sustenabilitate. Soluțiile moderne permit deja operarea în aceste limite fără a compromite performanța, compatibilitatea sau fiabilitatea. Prin urmare, menținerea acestui criteriu nu doar că este posibilă, ci și benefică pe termen lung, atât din punct de vedere economic, cât și tehnologic. Valoarea consumului de energie specificată (0,5W) se referă la consumul în regim de funcționare nominală (activ), conform destinației echipamentului în cadrul unui sistem de iluminat inteligent. În cazul în care există diferențe semnificative între consumul în standby și cel în funcționare activă, ofertantul are obligația de a le evidenția explicit în documentația tehnică aferentă mostrei propuse.” Consiliul nu regăsește vreo propunere din care să rezulte care este plaja de consum pentru acest subansamblu. Totodată, este inacceptabilă solicitarea eliminării totale a limitei de consum de electricitate, atât timp cât scopul montării sistemului este sporirea eficienței energetice, proiectul fiind finanțat din Fondul de mediu. Prin urmare, sustenabilitatea, respectiv consum cât mai mic de energie, reprezintă chiar rațiunea de a fi a acestui contract, Consiliul neregăsind argumente din care să rezulte că această cerință ar fi restrictivă. De altfel, contestatoarea nu susține că această cerință i-ar restricționa participarea, ci doar că pe piață sunt puține astfel de componente, ori toți potențialii operatori vor cumpăra de pe aceeași piață, neputându-se reține restricționarea participării contestatoarei la procedură. In ceea ce privește eliminarea cerințelor privind frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle, autoritatea contractanta replica: «Dispozitivul USB-Dongle asigură accesul la rețeaua locala wireless de tip „MESH” , ce permite autorității contractante accesul la rețeaua de iluminat Pagina 41 din 45

public local, setarea corpurilor de iluminat chiar de sub acesta, fără a mai fi nevoie de o conexiune la internet. Această cerință se justifică în raport de avantajele pe care o astfel de conexiune le oferă, reprezentanții autorității contractante, în caz de avarii sau alte evenimente imprevizibile, având acces la corpurile de iluminat chiar dacă nu poate fi accesat sistemul de telegestiune prin aplicația web. Mai mult în cadrul, cerința nu este de loc restrictiva având în vedere ca a fost menționat chiar în cadrul cerinței: Accesul la rețeaua locala de tip "MESH" (frecventă radio [2.400-2.500]GHz) va trebui sa se realizeze printr-un dispozitiv extern, de tip USB-Dongle securizat sau similar. Ori prin solicitarea de a prezenta un produs similar, autoritatea contractantă nu a încercat să restrângă concurența între operatorii economici prin cerința privind prezentarea unui produs tip USB-Dongle, ci a dorit să realizeze o concurență reală și obiectivă între produsele ofertate echivalente, o evaluare obiectivă și corectă, precum și achiziționarea unor produse corespunzătoare din punct de vedere al calității și funcționalități. Formularea alternativă propusă de contestatar – „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente” – introduce un grad ridicat de ambiguitate și subiectivism în evaluare, fiind dificil de determinat ce înseamnă „rezultate de comunicare echivalente” în absența unor criterii clare și obiective. Acest lucru ar complica evaluarea ofertelor și ar putea genera litigii ulterioare sau implementări nefuncționale. Si în acest caz exista multiple exemple de sisteme care folosesc un USB- Dongle prezentam câteva exemple: https://www.lumenova.net/sales-products/street-light-control- system.html https://www.schuch.de/en/produkte/lichtmanagement/limas https://www.lixtec.com/en/#products.» Consiliul constata ca autoritatea contractanta îmbrățișează în esență critica din contestație, însă refuza completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, apreciind ca aceasta din urma introduce un grad ridicat de ambiguitate și subiectivism în evaluare, fiind dificil de determinat ce înseamnă „rezultate de comunicare echivalente” în absența unor criterii clare și obiective. Or, Consiliul stabilește ca ii revine autorităţii contractante sarcina ca, în evaluarea ofertelor, prin specialiștii săi, sa verifice probele de echivalenta pe care le prezinta ofertanții si, daca este cazul, ca clarifice cu aceștia în ce măsura soluția propusa este echivalenta cu cerințele caietului de sarcini. Prin urmare, cerința va fi modificata prin adăugarea mențiunii „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. Ultima critica adusa de ......... SRL se refera la faptul ca autoritatea contractanta nu a specificat daca alimentarea controller-ului și consumul redus de energie sunt în standby sau în utilizare. Autoritatea 42

contractanta a menționat ca „Valoarea consumului de energie specificată (0,5W) se referă la consumul în regim de funcționare nominală (activ), conform destinației echipamentului în cadrul unui sistem de iluminat inteligent. În cazul în care există diferențe semnificative între consumul în standby și cel în funcționare activă, ofertantul are obligația de a le evidenția explicit în documentația tehnică aferentă mostrei propuse.” Consiliul stabilește în sarcina autorităţii contractante inserarea acestei explicații în documentația de atribuire. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită în parte contestația depusă de ......... SRL, în limita celor analizate de Consiliu. În baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire, în sensul celor achiesate și al celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondat capătul de cerere din contestația vizând anularea procedurii, în condițiile în care procedura este suspendata în etapa anterioara a depunerii ofertelor, iar documentația de atribuire poate fi remediata, astfel încât procedura sa poată fi continuata în legalitate, nefiind necesara adoptarea măsurii extreme ceruta de contestatoare. În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge cererea ......... SRL de obligare a autorităţii contractante la plata cheltuielilor de soluționare, deoarece până la pronunțarea deciziei, nu au fost prezentate Consiliului cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația depusă de ......... SRL, în limita celor analizate de Consiliu. Pagina 43 din 45

Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire, în sensul celor achiesate și al celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge ca nefondat capătul de cerere din contestația vizând anularea procedurii. Respinge cererea ......... SRL de obligare a autorităţii contractante la plata cheltuielilor de soluționare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată în 4 exemplare, conține 42 pagini. Redactată practicaua deciziei .... 44

Pagina 45 din 45