Decizie CNSC BO2025_2400

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2400/C1/1746, 2209 Data: 14.08.2025 Prin contestația nr. 131875/15.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 32031/16.05.2025, în dosarul nr. 1746/2025, formulată de Asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, cu sediul în municipiul ........., ……….., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., împotriva rezultatului procedurii de licitație deschisă, emisă de către ........., cu sediul în municipiul ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Servicii de elaborare a documentației tehnico-economice la stadiul PT + DDE, asistență tehnică din partea proiectantului, execuție lucrări în cadrul proiectului cu titlul „CONSTRUIRE CENTRU PALIATIV SI RECUPERARE PEDIATRICA” - cod CPV 45215140-0, s-a solicitat: -anularea raportului procedurii și a comunicării rezultatului procedurii, precum și a actelor anterioare, concomitente și subsecvente, dacă este cazul, în partea privind declararea ofertei sale drept ofertă inacceptabilă și neconformă. -anularea raportului procedurii și a comunicării rezultatului procedurii, precum și a actelor anterioare, concomitente și subsecvente, dacă este cazul, în partea privind declararea ofertei Asocierii ........... (Lider asociere) - ........... drept ofertă admisibilă (acceptabilă și conformă) și câștigătoare. -obligarea autorității contractante la reluarea procedurii și reevaluarea ofertei sale, prin solicitarea unei noi clarificări, clare și complete, cu respectarea prevederilor legale naționale și europene, a priorității dreptului Uniunii Europene, a jurisprudenței CJUE obligatorii și a principiilor esențiale în domeniul achizițiilor, conform celor expuse infra; Pagina 1 din 151

-acces la toate documentele dosarului constituit la Consiliu, precum și de a pune concluzii scrise în cursul procedurii de soluționare a contestației, rezervându-și dreptul de a dezvolta/completa contestația depusă, inclusiv de a accesa instituția repunerii în termen/formulării unei contestații noi de la data luării la cunoștință a unor informații noi la sediul CNSC, după caz. Prin cererea de repunere în termen nr. 132059/10.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, calificată ca fiind o nouă contestație, potrivit Notei nr. 102/16.06.2025,

formulată

de

asocierea

.........

SRL -........................ SRL ........................ SRL, cu sediul în municipiul ........., ........., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., împotriva rezultatului procedurii de licitație deschisă, emisă de către ........., cu sediul în municipiul ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Servicii de elaborare a documentației tehnico-economice la stadiul PT + DDE, asistență tehnică din partea proiectantului, execuție lucrări în cadrul proiectului cu titlul „CONSTRUIRE CENTRU PALIATIV SI RECUPERARE PEDIATRICA” - cod CPV 45215140-0, s-a solicitat anularea raportului procedurii nr. 19257/05.05.2025, a comunicării nr. 19260/05.05.2025 privind rezultatul procedurii de atribuire și a comunicării nr. 19258/05.05.2025 privind rezultatul procedurii de atribuire transmis Asocierii ........... SA – ........... SRL, precum si a actelor anterioare, concomitente și subsecvente, dacă este cazul, în partea privind declararea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL drept ofertă admisibilă și câștigătoare. Prin adresa nr. 1108/26.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 34590/27.05.2025, Asocierea ........... SA – ........... SRL, cu sediul în municipiul ........., Calea Republicii nr. 159, et. 1, județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J04/1042/1991, având cod unic de înregistrare RO ..........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin „Cabinet de Avocat ..”, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul ……………, formulează cerere de intervenție față de contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 32031/16.05.2025, în dosarul nr. 1746/2025, formulată de asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, prin care solicită următoarele: I. Admiterea în principiu a cererii de intervenție în temeiul art. 17 alin. (2) și art. 18 din Legea nr. 101/2016; II. Pe fondul cauzei, solicită: Pagina 2 din 151

1. Respingerea în totalitate a contestației formulate de asocierea ......... SRL (Lider asociere) - ........................ SRL - ........................ SRL în Dosarul CNSC nr. 1746/C1/2025, ca fiind neîntemeiată și nelegală, sub toate aspectele criticate, respectiv: sub aspectul solicitării de anulare a actelor autorității contractante (raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025) în partea privind declararea ofertei contestatorului ca inacceptabilă și neconformă; sub aspectul solicitării de anulare a actelor autorității contractante (raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025) în partea privind declararea ofertei sale ca admisibilă si câștigătoare; sub aspectul solicitării de obligare a autorității contractante la reluarea procedurii și reevaluarea ofertei ......... SRL. 2. Menținerea în totalitate a actelor emise de autoritatea contractantă, respectiv: raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025, prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare. 3. Constatarea legalității și temeiniciei deciziei autorității contractante de a declara oferta sa ca fiind admisibilă si câștigătoare în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică. 4. Respingerea oricăror altor solicitări formulate de contestator, ca fiind neîntemeiate. Prin adresa nr. 1128/17.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 40362/18.06.2025, Asocierea ........... SA – ........... SRL, cu sediul în municipiul ........., Calea Republicii nr. 159, et. 1, județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J04/1042/1991, având cod unic de înregistrare RO ..........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin „Cabinet de Avocat ...........”, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ……………, formulează cerere de intervenție față de contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, formulată de asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL, prin care solicită următoarele: I. Admiterea în principiu a cererii sale de intervenție formulată în temeiul art. 17 alin. (2) si art. 18 din Legea nr. 101/2016; - Excepția de conexitate a dosarului 2209 la dosarul 1746, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. - Excepția tardivității contestației și, pe cale de consecință, respingerea, ca tardiv formulată, a contestației ce formează obiectul dosarului nr. 2209/C1/2025 potrivit dispozițiilor imperative ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; II. Pe fondul cauzei, solicită: Pagina 3 din 151

1. Respingerea, în totalitate, a contestației înregistrată la Consiliu sub nr. nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, ca fiind neîntemeiată si nelegală, sub toate aspectele criticate, respectiv: sub aspectul solicitării de anulare a actelor autorității contractante (raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025) în partea privind declararea ofertei contestatorului - Asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL, ca inacceptabilă și neconformă. sub aspectul solicitării de anulare a actelor autorității contractante (raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025) în partea privind declararea ofertei sale ca admisibilă și câștigătoare. sub aspectul solicitării de obligare a autorității contractante la reluarea procedurii și reevaluarea ofertei contestatorului. 2. Menținerea în totalitate a actelor emise de autoritatea contractantă, respectiv raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025, prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare. 3. Constatarea legalității și temeiniciei deciziei autorității contractante de a declara oferta sa ca fiind admisibilă și câștigătoare în cadrul procedurii de atribuire. 4. Respingerea oricăror altor solicitări formulate de ......... SRL, ca fiind neîntemeiate. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 1746/2025 și nr. 2209/2025, au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece, acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: În ceea ce privește contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 32031/16.05.2025, în dosarul nr. 1746/2025, formulată de asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, împotriva raportului procedurii nr. 19257/05.05.2025, precum și a comunicării nr. 19260/05.05.2025 privind rezultatul procedurii de atribuire, prin care acesta solicită cele prezentate în preambul, contestatorul face o scurtă prezentare a situației de fapt, precizând următoarele: 1. Contestatorul face o scurtă prezentare a situației de fapt, menționând că în temeiul Legii nr. 98/2016, prin publicarea pe site-ul www.e-licitatie.ro,

a

anunțului

de

participare

nr. CN1076696/24.12.2024, autoritatea contractantă a inițiat procedura de atribuire de licitație deschisă în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de elaborare a documentației tehnico-economice la stadiul PT + DDE, asistență tehnică din partea proiectantului, execuție lucrări în cadrul proiectului cu titlul „CONSTRUIRE CENTRU PALIATIV SI Pagina 4 din 151

RECUPERARE PEDIATRICA”, având o valoare estimată de 72.403.471 RON (fără TVA). Menționează că, din analiza comunicării rezultatului și a raportului procedurii, a constatat că au depus oferte, după cum urmează: Asocierea

...........

(Lider

asociere)

-

.......................SRL - .......................SRL - .......................SRL - ......................., Asocierea ........... SA – ........... SRL și Asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL. Precizează că, în urma evaluării ofertei sale tehnice și a răspunsului la solicitările de clarificări, autoritatea contractantă a decis eliminarea sa din prezenta procedură, astfel: „Oferta Asocierii ......... SRL este inacceptabilă și neconformă prevederilor art. 134 alin. (5), (6), și art. 137 alin. (3) lit. a) din HG 395/2016 coroborat cu prevederile art. 209 și art. 215 din Legea nr. 98/2016 având în vedere că răspunsurile transmise nu sunt concludente, nu satisfac în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini și nu respectă cerințele prezentate în documentele achiziției;”. În urma evaluării ofertei tehnice a Asocierii ........... SA – ........... SRL și a propunerii financiare și având în vedere că acesta a rămas singurul ofertant, întrucât, ......... SRL și Asocierea ........... au fost respinși, oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL a fost declarată câștigătoare. Contestatorul menționează că a solicitat acces la dosarul achiziției publice, la sediul autorității contractante, însă accesul a fost extrem de limitat. Considerând nelegală și netemeinică evaluarea autorității contractante, astfel cum a fost sumarizată în raportul procedurii și în comunicarea rezultatului procedurii, precum și refuzul de acces la dosarul achiziției publice, afirmă că a formulat contestația ce face obiectul prezentei. 2. Asocierea ......... SRL-........................ SRL ........................ SRL susține că a formulat contestația în termenul prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, subliniind faptul că, potrivit valorii estimată a contractului de achiziție publică ce face obiectul procedurii, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, termenul de formulare a Contestației este de 10 (zece) zile. Așadar, prin raportare la data transmiterii în SEAP a comunicării rezultatului și a raportului procedurii (i.e., la data de 05.05.2025), susține că termenul de 10 (zece) zile pentru formularea contestației se împlinește la data de 15.05.2025, cu consecința formulării contestației în termen legal. 3. Contestatorul susține că a adresat autorității contractante, prin model – formular-tip de solicitare a informațiilor de interes public, cererea de acces la dosarul achiziției publice, aceasta răspunzându-i că documentațiile de ofertă ale operatorilor economici și anumite înscrisuri Pagina 5 din 151

aferente nu pot fi puse la dispoziție, întrucât, conțin informații „confidențiale” aparținând Asocierii ........... SA – ........... SRL. În consecință, acesta menționează că s-a prezentat la sediul autorității contractante la data de 08.05.2025 pentru a consulta dosarul, însă, accesul i-a fost restrâns, atât temporal, cât și material, fără posibilitatea copierii documentelor sau a transmiterii lor în format electronic (proces-verbal nr. 19909/08.05.2025) . Acesta apreciază că autoritatea contractantă nu avea competența de a limita accesul în dosar, potrivit art. 217 alin. (6) și art. 57 din Legea nr. 98/2016. Subliniază că, în opinia sa, accesul neîngrădit, astfel cum este acesta caracterizat de dispozițiile legale, în absența probării de către ofertanți a caracterului confidențial al informațiilor din ofertele lor, ar fi presupus punerea la dispoziția Asocierii ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, a documentației de ofertă a ofertanților – inclusiv, solicitările dc clarificări și răspunsurile la acestea, iar, nu exclusiv, a unor procese-verbale de evaluare, parțiale/confidențializate, așa cum au fost întocmite de comisia de evaluare, cu consecință evidentă ca ......... SRL să nu poată lua la cunoștință de neconformități/inacceptabilități ale ofertelor din procedură și să nu își poată fundamenta contestația și exercita o cale de atac eficientă. Consideră că autoritatea contractantă avea obligația să analizeze, în concret, declarațiile de confidențialitate depuse de ofertanți și să observe dacă, într-adevăr, acestea sunt susținute de argumente și documente care să probeze caracterul confidențial al informațiilor. Astfel, apreciază că aceasta i-a restricționat accesul la studiul dosarului achiziției, îngrădind posibilitatea evaluării unor potențiale aspecte de nelegalitate și, implicit, formularea unor critici având în vedere întreg ansamblul documentației. Evidențiază că autoritatea contractantă, în mod nelegal și nejustificat, a restrâns, respectiv, i-a limitat accesul la dosarul achiziției publice, încălcându-i dreptul la apărare. În susținere, afirmă că, dacă a decis restricționarea accesului la ofertele depuse în cadrul procedurii, autoritatea contractantă avea obligația de a își motiva această decizie, astfel cum s-a statuat și în cauza CJUE C-927/19: „Prin urmare, pentru a nu încălca acest drept, Autoritatea contractantă trebuie nu numai să își motiveze decizia de a trata anumite date că fiind confidențiale, ci trebuie de asemenea să comunice într-o forma neutră, pe cât posibil și în măsură în care o astfel de comunicare este de natură să mențină caracterul confidențial al elementelor specifice ale acestor date pentru care este justificata o protecție în acest temei, conținutul esențial al acestora unui asemenea ofertant care le solicită și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale și ale ofertei reținute.” Pagina 6 din 151

Or, în prezenta cauză, autoritatea contractantă nu i-a comunicat care sunt motivele pentru care accesul la dosarul achiziției publice a fost atât de limitat. Totodată, menționează că, tot în cauza CJUE C-927/19, s-a stabilit cu caracter obligatoriu că, obligația autorității contractante de a proteja informațiile considerate confidențiale ale ofertantului câștigător în procedură nu trebuie interpretată atât de extins, încât, să golească obligația de motivare din conținutul său și sa lipsească de efect util articolele din reglementările europene care stipulează obligația statelor membre de a prevedea căi de atac eficiente: „(…) Astfel, obligația autorității contractante de a proteja informațiile considerate confidențiale ale operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziții publice nu trebuie interpretata atât de extins încât să golească obligația de motivare de conținutul sau (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden-Württemberg și SRB, C-584/20 P și C-621/20 P, EU:C:202i:60i, punctul 120) și să lipsească de efect util articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665, care stipulează în special obligația statelor membre de a prevedea căi de atac eficiente. în acest scop, autoritatea contractantă poate, în special și în măsură în care dreptul național căruia îi este supusă nu i se opune, să comunice într-o forma rezumată anumite aspecte ale unei candidaturi sau ale unei oferte, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate.” Mai mult, arată că, atât în jurisprudența instanțelor naționale, cât și în jurisprudența Consiliului s-a reținut că, în lipsa justificării motivate a caracterului confidențial a anumitor informații/documente, accesul la documentele din dosarul achiziției publice nu poate fi restricționat, după cum urmează: „(…) în context, Consiliul a avut în vedere dispozițiile legale aplicabile pretinsului caracter confidențial al ofertelor, în sensul că nu a constatat existența vreunui impediment legal de punere la dispoziție a acelor informații pentru care nu s-a dovedit că au caracter secret/confidențial; Astfel, în dosarul achiziției înaintat Consiliului nu există o motivare a declarării confidențiale a anumitor informații/documente, așa cum obliga dispozițiile art. 123 alin. (1) din Norma de aplicare a Legii nr. 98/2016, aprobată prin HG nr. 395/2016. De asemenea, nici în fața Consiliului nu au fost prezentate mijloace de proba care să confirme confidențialitatea vreunei informații declarate că atare în fata autorității contractante, așa cum obliga dispozițiile art. 19 alin. (1) teza finală din Legea nr. 101/2016: Caracterul confidențial trebuie demonstrat prin orice mijloace de probă. (…)”. Așadar, susține că decizia autorității contractante de a restricționa accesul, în prezenta procedură, la documentele din dosarul achiziției apare ca nemotivată și este, pe cale de consecință, nelegală, prin această decizie limitându-se, în mod abuziv, accesul neîngrădit la informațiile din cadrul celorlalte oferte depuse în cadrul Procedurii. Pagina 7 din 151

Apreciază ca fiind esențial de evidențiată jurisprudența obligatorie a CJUE, mai exact, în cauza C-54/214, cu privire la faptul că îi revine Consiliului, în calitate de instanța națională, sarcina de a asigura remedierea oricărei încălcări, eventual constatate, a dreptului la o cale de atac efectivă. Contestatorul precizează că documentațiile de ofertă ale ofertanților contestați și orice documente conexe care fac referire la aceasta, precum răspunsurile de clarificare, este esențială, întrucât, exclusiv, în urma studierii și analizei detaliate a acestor documente, ar fi putut identifica și fundamenta toate criticile sale împotriva motivelor de inadmisibilitate a acestor oferte. Mai mult, evidențiază că procesele verbale privind evaluarea acestor oferte de către autoritatea contractantă nu au un caracter confidențial per se, astfel încât, restricționarea accesului la aceste documente interne, care emană de la autoritate, iar, nu de la ofertanți, nu are nicio justificare, respectiv, este vădit nelegală, contravenind principiilor transparenței și asumării răspunderii și deopotrivă, încălcând dreptul la o apărare aacestuia. Consideră că, în urma accesului limitat la dosarul achiziției la sediul autorității contractante, se află în situația de a nu beneficia de un acces efectiv la justiție și de a nu avea la dispoziție toate informațiile pentru a putea invoca toate aspectele de inadmisibilitate și/sau după caz, incorectă punctare privind oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL. În concluzie, ......... SRL, în conformitate cu prevederile art. 19 raportat la dispozițiile art. 21 din Legea nr. 101/2016, solicită Consiliului acordarea posibilității de a avea acces la toate documentele dosarului achiziției publice, precum și de a pune concluzii scrise în cursul procedurii de soluționare a contestației, rezervându-și dreptul de a dezvolta/completa contestația depusă, inclusiv, de a accesa instituția repunerii în termen și/sau de a formula o nouă contestație, astfel cum va fi cazul. 4. Referitor la nelegalitatea și netemeinicia raportului procedurii, precum și a comunicării privind rezultatul procedurii, sub aspectul declarării ca inacceptabilă și neconformă a ofertei sale, ......... SRL precizează următoarele: 4.1. Cu privire la critica conform căreia „în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025 nu se regăsește Declarația privind asigurarea perioadei de garanție acordată lucrărilor solicitată ca anexă la Formularul de propunere tehnică”, contestatorul evidențiază că, sub acest aspect, prin solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025, din care inserează extras ca print screen, autoritatea contractantă i-a solicitat să clarifice cum a îndeplinit cerința. Precizează, cu titlu preliminar, faptul că, în raport de acest punct, în documentație nu s-a prevăzut/înaintat de autoritatea contractantă un model de formular. Cu toate acestea, afirmă că, încă de la momentul Pagina 8 din 151

depunerii ofertei, și-a asumat această obligație prin declarația depusă la pag. 2543 din cadrul propunerii tehnice. În continuare, menționează că, prin răspunsul de clarificare nr. 2955/27.03.2025, a reconfirmat autorității contractante, că și-a asumat pe deplin obligația de a asigura perioada de garanție a lucrărilor și că este de la sine înțeles că îndeplinește și această atribuție în scopul executării prezentului contract, având în vedere că a acceptat fără rezerve clauzele contractuale. Astfel, evidențiază că, în cadrul condițiilor contractuale impuse prin documentația de atribuire, art. 7 (pagina 50) precizează, în mod expres, că se acordă o garanție pentru lucrări de 5 ani. Prin urmare, odată cu acceptarea clauzelor contractuale, în mod implicit, ......... SRL și-a asumat și responsabilitatea de a asigura garanția lucrărilor pe o perioadă de 5 ani. Mai mult, precizează că a anexat la răspunsul de clarificare referit, declarația privind asigurarea perioadei de garanție din data de 19.02.2025, însă, dintr-o regretabilă omisiune de încărcare, aceasta nu s-a atașat în anexele răspunsului transmis autorității. Consideră ca fiind esențial de evidențiat, în acest sens, că deține și își asumă întrutotul declarația privind asigurarea perioadei de garanție ca o confirmare a faptului că și-a asumat garanția de bună execuție de 5 ani încă de la momentul depunerii ofertei, astfel cum a învederat și autorității contractante prin intermediul răspunsului de clarificare. Simpla omisiune de încărcare nu echivalează cu neîndeplinirea cerinței, astfel cum în mod incorect, nejustificat și excesiv, a considerat autoritatea contractantă. În acest context, în opinia sa, este total nejustificată și excesivă atitudinea autorității contractante de a declara oferta sa ca fiind inacceptabilă și neconformă, motivată de presupusa lipsă a declarației privind asigurarea perioadei de garanție. Pe de o parte, contestatorul susține că, prin răspunsul transmis a reconfirmat, în mod expres, că este întrutotul de acord să își asume această garanție și să și depună declarația privind asigurarea perioadei de garanție. Așadar, în opinia sa, este evident că nu există nicio urmă de îndoială în îndeplinirea acestei cerințe. Simplul fapt că declarația privind asigurarea perioadei de garanție nu a fost anexată (dintr-o regretabilă eroare), nu echivalează cu un refuz al său de a își asuma această obligație sau cu o lipsă de răspuns, de natură să atragă cea mai drastică sancțiune - neconcludența răspunsului și respingerea ofertei sale. Pe de altă parte, având în vedere disponibilitatea, deschiderea, dorința sa de a colabora întrutotul cu autoritatea contractantă în prezenta procedură și de a răspunde prompt în mod adecvat, conform și corespunzător la orice cerință a acesteia, contestatorul apreciază că o abordare proporțională, echilibrată și în concordanță cu legislația și cu principiile din materia achizițiilor publice presupunea ca autoritatea să Pagina 9 din 151

revină cu o nouă solicitare de clarificare prin care să ne aducă la cunoștință faptul că declarația privind asigurarea perioadei de garanție nu a fost anexată și să îi solicite retransmiterea sa. În mod inevitabil, consideră că, pentru o procedură complexă cum este prezenta procedură și în contextul prezentării unei oferte tehnice de aproximativ 2700 pagini, este firesc să fie nevoie de anumite clarificări, însă, dacă acestea nu sunt pe deplin explicate după o singură solicitare a autorității contractante, nu înseamnă, în mod automat, că această ofertă este inacceptabilă și neconformă. În plus, consideră că, în abordarea sa, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere și principul proporționalității, prin aplicarea căruia, aceasta nu ar putea sa refuze o ofertă admisibilă și avantajoasă, prin prisma unor presupuse neconformități nedovedite, nelegale și nejustificate. Cu atât mai puțin, în raport de elemente neesențiale, ce putea fi ușor remediate, și mai mult, care suscitau remediere. În acest sens, face trimitere la jurisprudența CNSC, citând extras din considerentele Deciziei Consiliului nr. 957/C5/789,792 din 28.04.2023, susținând că, în considerarea informațiilor prezentate și detaliate în cadrul răspunsului transmis autorității contractante, explicațiile de mai sus, dar și a considerentelor reținute în Decizia CNSC referită mai sus, în opinia sa, măsura adecvată, firească și proporțională pe care trebuia autoritatea contractantă să o dispună, era aceea de a transmite o nouă solicitare de clarificare către ......... SRL. Mai mult, acesta apreciază că nici acest argument și nici celelalte pretinse argumente invocate de autoritatea contractantă în cadrul raportului procedurii și a comunicării privind rezultatul procedurii, nu constituie temeiuri reale, legale și suficiente care să justifice excluderea abuzivă, ilegală, nejustificată și disproporționată a ......... SRL. Astfel, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale cu luarea în considerare a tuturor acestor elemente, a informațiilor existente inițiale în ofertă, a răspunsului de clarificare furnizat și a principiului proporționalității, cu permiterea remedierii acestei situații ce poate comporta remediere, existând toate elementele inițiale în oferta depusă care permit clarificarea/completarea celor deja asumate. În secundar, solicită obligarea autorității contractante la transmiterea unei noi solicitări de clarificare către ......... SRL pentru a retransmite declarația în cauză. 4.2. Cu privire la critica conform căreia „2. în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.04.2025 nu se regăsește pentru ....................... propus ca și Coordonator proiectare CV-ul solicitat conform cerinței datat și care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora. Lista de proiecte cuprinsă în anexa la Propunerea Tehnică depusă la pag. 106 cuprinde "Câteva lucrări de restaurare categoria A și B realizate de ing. ....................... în ultimii 2 ani 2018-2019, de evidențiat că nu este Pagina 10 din 151

actuală și nici nu cuprinde clar poziția deținută în cadrul contractelor.”, contestatorul menționează că: CV-ul dl. ing. ....................... este datat, astfel că nu înțelege această critică a autorității contractante. În plus, în orice caz, devine restrictiv a considera faptul că un CV nedatat ar reprezenta un motiv rezonabil sau pertinent pentru a exclude un ofertant de la o procedură de achiziție publică. Precizează că acest aspect referitor la dată este un aspect formal, nesemnificativ și care nu are niciun impact și nicio relevanță asupra experienței și nici asupra dovedirii experienței dl. Ing. ......................., experiență care reprezintă, de fapt, obiectivul cerinței. Pe de o parte, în opinia sa, este absurd, disproporționat și excesiv să se motiveze excluderea unui ofertant pe baza unui detaliu de forma acestuia, respectiv faptul că CV-ul este nedatat, întrucât, acest aspect este unul pur formal, insignificant, lipsit de relevanță, și care nu influențează în niciun evaluarea ofertei, deoarece, nu prezintă elemente concludente cu privire la capacitatea operatorului economic sau cu privire la experiența, aptitudinile și competențele inginerului de a își executa atribuțiile în prezentul contract. Pe de altă parte, evidențiază, din nou, faptul că acest CV este datat. De asemenea, din punctul său de vedere, dacă autoritatea consideră că lipsa datei înseamnă lipsa datei de la momentul depunerii, atragem atenția asupra faptului că un CV actual în cazul dovedirii experienței unui inginer nu înseamnă un CV care poartă data de la momentul depunerii, ci, presupune ca acesta să prezinte toată experiența sa relevantă, aspect care este pe deplin îndeplinit de CV-ul depus pentru Ing. ........................ În al doilea rând, menționează că autoritatea contractantă, afirmă, în mod eronat, că ......... SRL nu ar fi indicat proiectele și poziția deținută de inginer ....................... în cadrul acestora. Pe această cale, evidențiază că a depus odată cu CV-ul și lista de proiecte la care a participat domnul inginer ....................... pe poziții similare, astfel cum solicită autoritatea contractantă, listă care este parte integrantă a CV-ului, unde se regăsește, în mod explicit, fiecare contract la care inginer ....................... a participat, categoria de importanța a clădirilor respective, precum și calitatea acestuia. Pentru claritate, acesta prezintă captură de ecran cu lista de proiecte la care a participat inginer ....................... pe o poziție similară, întocmai cum solicită autoritatea contractantă, prezentată deja în oferta depusă inițial, lista anexată CV-ului ing. ....................... fiind asumată și semnată de acesta. De asemenea, subliniază că, în continuarea acestei liste se află și recomandările de la terțe persoane care atestă capacitatea și experiența vastă a inginer ....................... în diverse proiecte având ca obiect clădiri de categoria A și B. Prin urmare, printr-o simplă consultare a Pagina 11 din 151

documentelor care au fost anexate încă de la început la oferta tehnică depusă, respectiv, citirea cumulată a informațiilor depuse, autoritatea contractantă ar fi trebuit să observe faptul că ......... SRL a îndeplinit cerința. Acesta afirmă că înțelege întrutotul preocuparea cu privire la îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire și este total de acord că autoritatea trebuie să se asigure că ofertantul care va fi desemnat câștigător deține toate resursele necesare pentru a îndeplini în mod corespunzător obligațiile asumate prin contract, dar, totuși, consideră important să sublinieze că, în procesul său de selecție și de evaluare, autoritatea are și obligația de a respecta legislația în vigoare, precum și principiile care guvernează materia achizițiilor publice și, în virtutea acestora, nu trebuie să aibă o abordare rigidă și excesivă. Chiar și dacă ar fi considerat că mai este nevoie de clarificări referitor la această cerință sau că există aspecte în dovedirea cărora nu a anexat suficiente documente, menționează că autoritatea contractantă, în scopul asigurării unui tratament egal între ofertanți, precum și pentru a asigura existența concurenței în prezenta procedură și în virtutea scopului avut în vedere de legiuitor prin reglementarea tuturor principiilor achizițiilor publice, îndeosebi proporționalitatea, pe care autoritatea contractantă trebuie să le respecte în mod concomitent, și nu separat, avea obligația de a reveni cu o solicitare de clarificări. Contestatorul apreciază că nu poate fi acuzat de neîndeplinirea cerinței și nici de prezentarea unei oferte neconforme întrucât a depus CV-ul datat însoțit și de alte documente justificative privind experiența, demonstrând astfel disponibilitate deplină și o atitudine de bună-credință pe tot parcursul procedurii. Prin modul în care a înțeles să aplice cerințele din documentația de atribuire și să se prevaleze de puterea sa de apreciere și de pretinsul său drept de a solicita clarificări de la ofertanți, drept care în realitate reprezintă o obligație, susține că autoritatea contractantă a restrâns, în mod artificial, concurența, adoptând o abordare excesiv de formalistă, care are ca efect excluderea nejustificată a unor operatori economici eligibili. În opinia sa, o astfel de conduită contravine principiilor fundamentale care guvernează achizițiile publice, în special celor privind transparența și proporționalitatea, și conduce la îngrădirea neîntemeiată a accesului liber și echitabil la procedură. Apreciază că restrângerea concurenței este o problemă la nivel general, care a fost sesizată, inclusiv, de instituțiile de specialitate în domeniul achizițiilor publice. Prin refuzul de a solicita clarificări cu privire la eventualele nelămuriri, care, deși uneori pot fi nejustificate și generate de volumul mare de documente sau de alte aspecte minore, iar, alteori, sunt justificate, dar, perfect remediabile, autoritatea contractantă limitează, în mod nejustificat, posibilitatea de a analiza și înțelege în mod real Pagina 12 din 151

ofertele depuse, împreună cu particularitățile, avantajele și potențialele puncte slabe ale acestora. Această abordare conduce la o situație în care autoritatea contractantă continuă procedura cu un singur ofertant, lipsită de alternative reale, ceea ce compromite aplicarea efectivă, obiectivă și diligentă a criteriului de atribuire stabilit - respectiv, cel mai bun raport calitate - preț, și totodată afectează concurența și eficiența procedurii. În concluzie, pentru toate aceste motive, ......... SRL consideră că măsura corectă, proporțională și logică pe care autoritatea contractantă ar fi trebuit să o adopte era transmiterea unei noi solicitări de clarificare către acesta dacă considera că nu este lămurită cu privire la experiența inginer ........................ Drept pentru care, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la transmiterea unei noi solicitări de clarificare către ......... SRL pentru a clarifica informații existente, asumate în oferta depusă. 4.3. Cu privire la critica conform căreia „Pentru ....................... propus ca și coordonator proiectare paginile 108-110 reiese calitatea de expert tehnic MLPTL și MCC nu de Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Manager Proiect și nu reiese nici categoria de importanță a clădirilor din cadrul proiectelor, așa cum este, solicitat în Documentație: „documente relevante (fișa de post/contractul de muncă/ referințe/recomandări de la beneficiari finali/procese-verbale sau orice alte documente similare din care să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă)"pentru a dovedi experiența profesională specifică „experiență constând în implicarea pe o poziție similară (Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect) sau cu atribuțiile similare în cel puțin un proiect/contract ce presupune proiectare de lucrări similare și/sau proiectare și execuție de lucrări similare celor din caietul de sarcini, (respectiv, construcție/modernizare/reabilitare/consolidare construcții civile categoria minim B conform HG nr. 766/1997)”, contestatorul precizează următoarele: În primul rând, consideră că abordarea de care dă dovadă autoritatea contractantă, este strictă și viziunea exagerată, întrucât, face referire, în mod individual, la documentele de la paginile 108-110 din care reiese calitatea de expert tehnic MLPTL și MCC a ing. ......................., ignorând cu desăvârșire lista de proiecte prezentată și care se află chiar înaintea documentelor la care face referire, respectiv, la pagina 107. Astfel, menționează că, din lista prezentată, asumată și constituind parte din documentația de ofertă, reiese cu exactitate atât categoria de importanță a clădirilor (care respectă întrutotul cerința, deoarece clădirile prezentate sunt din categoria A sau B, iar, prin cerință se solicita participarea la proiecte din categoria minim B conform HG nr. Pagina 13 din 151

766/1997), cât și calitatea ocupată de inginer ....................... pentru fiecare proiect în parte. Mai mult, susține că, și în acest context, dacă, prin absurd, autoritatea contractantă aprecia că ......... SRL nu ar fi îndeplinit cerința, aceasta putea solicita explicații prin intermediul unei noi solicitări de clarificări, iar, nu să procedeze la cea mai drastică sancțiune - respingerea ofertei sale. În al doilea rând, precizează că, imediat după lista depusă, într- adevăr, a anexat și recomandări, deci documente din cele solicitate de autoritate, respectiv referințe/recomandări de la beneficiari finali. Cu toate acestea, menționează că autoritatea contractantă pare că privește recomandările distinct de lista de proiecte și se apleacă doar asupra anumitor recomandări pe care le găsește a fi presupus relevante. Din punctul său de vedere și în ipoteza în care ar fi de acord cu abordarea adoptată de autoritatea contractantă, respectiv, că nu reiese din documente experiența expertului, solicitată de aceasta, este esențial de subliniat că, în spiritul respectării dispozițiilor legale aplicabile și obligației sale de a asigura o înțelegere completă și corectă a conținutului ofertelor depuse, autoritatea avea responsabilitatea de a întreprinde toate demersurile necesare pentru clarificarea eventualelor aspecte neclare sau interpretabile. Astfel, în vederea aprofundării și evaluării corecte a ofertelor, autoritatea contractantă ar fi trebuit să recurgă, cel mult, la o nouă solicitare de clarificări și să asigure un dialog transparent și echidistant cu toți operatorii economici implicați în procedură, astfel cum era cazul. Precizează că, la finalul prezentării motivelor care au stat la baza excluderii sale, autoritatea contractantă invocă, în mod eronat, dispozițiile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, pe care le invocă, menționând că, dacă autoritatea contractantă considera că nu ar fi depus suficiente

documente

pentru

dovedirea

experienței inginer ......................., aceasta ar fi trebuit să îi solicite din nou clarificări, fără a se putea considera în vreun fel că s-ar fi creat vreun avantaj ......... SRL, deoarece, ar prezentat toate aceste documente și informații încă de la momentul depunerii propunerii tehnice, urmând ca informațiile pe care le-ar fi oferit printr-un nou răspuns să susțină elemente deja prezentate autorității. Din punctul său de vedere, este absolut firesc ca autoritatea contractantă să manifeste un interes justificat față de calificările, competențele și experiența profesională a personalului desemnat pentru executarea contractului, întrucât aceste elemente contribuie în mod direct la asigurarea unei implementări eficiente și conforme a obligațiilor asumate prin contract. Însă, contestatorul apreciază că întreg procesul de selecție și de evaluare desfășurat de autoritatea contractantă trebuie să fie, în mod constant și riguros, guvernat de principiile fundamentale din materia achizițiilor publice – respectiv, transparența, egalitatea de Pagina 14 din 151

tratament, nediscriminarea și proporționalitatea. Numai astfel se poate asigura un cadru echitabil, obiectiv și legal pentru toți operatorii economici participanți, evitându-se eventualele abuzuri sau interpretări subiective în cadrul procedurii de atribuire. În continuare, menționează că, în cadrul motivelor 4 și 5 din comunicarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă invocă faptul că, dacă ar accepta documente depuse de ......... SRL prin răspunsul la clarificări, ar încălca principiul tratamentului egal. Făcând trimitere la comunicarea rezultatului procedurii, evidențiază că în finalul acesteia, autoritatea contractantă concluzionează: (…) Având în vedere că în cadrul procedurii există un ofertant care a depus o ofertă conformă, autoritatea contractantă nu poate accepta completări și modificări din partea altor ofertanți pentru că ar încălca principiul tratamentului egal.” Astfel, evidențiază că, în opinia sa, autoritatea contractantă face o confuzie gravă între art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și principiul egalității de tratament. Menționează că, în primul rând, principiul tratamentului egal nu presupune neacceptarea unor documente care sunt de natură a detalia informații transmise/existente deja în propunerea tehnică, astfel cum interpretează autoritatea contractantă. Consideră că dacă ar accepta interpretarea sa și coroborarea sa eronată a acestui principiu cu art. 209 alin. (2), ar goli de substanță instituția solicitării de clarificări, scopul său și, totodată, dispozițiile legale prevăzute de art. 135 din HG nr. 395/2016 conform căruia „(1) în condițiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.” În al doilea rând, apreciază că raționamentul autorității contractante prezintă o fractură de logică evidentă. Astfel, deși, se prevalează de prevederile art. 209 din Lege, autoritatea nu argumentează apoi, în concret, cum ar fi putut documentele anexate pentru clarificarea punctelor 4 și 5 din comunicarea rezultatului procedurii să aducă „un avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”. Evidențiază că, în continuare, se observă că autoritatea contractantă se mulțumește cu faptul că există un ofertant care ar fi depus o ofertă conformă (și care nu ar fi necesitat clarificări) și, doar pentru acest motiv, consideră că orice alt document depus de ceilalți ofertanți ar fi o încălcare a principiului egalității de tratament, interpretare total eronată a acestui principiu. În al treilea rând, consideră că principiul egalității de tratament presupune tocmai ca tuturor ofertanților să li se solicite clarificări, astfel încât, autoritatea contractantă să aibă o viziune clară și completă asupra ofertei depuse pentru a putea evalua, în condiții de egalitate și în cunoștință de cauză, oferta. Consideră că, dacă autoritatea contractantă se mulțumește cu faptul că există un operator economic care a depus o ofertă admisibilă, se omite, în mod paradoxal, tocmai elementul esențial Pagina 15 din 151

care ar trebui să stea la baza oricărei proceduri de achiziție publică: asigurarea și protejarea interesului public. În opinia sa, întreaga logică a derulării unei licitații este orientată spre selectarea acelei oferte care răspunde cel mai bine necesităților proiectului din punct de vedere tehnic, operațional, funcțional și în termeni de calitate, eficiență economică și respectare a cerințelor contractuale, tocmai în scopul utilizării responsabile a fondurilor publice și al maximizării beneficiilor pentru publicul general. Dacă, însă, autoritatea contractantă nu se preocupă să cunoască toate ofertele tehnice depuse de operatorii economici, contestatorul consideră că aceasta încalcă principiul egalității de tratament, al asumării răspunderii și al oportunității, și, totodată, este în pericol interesul public prin atribuirea contractului oricărui operator care în viziunea autorității contractante „a depus o ofertă acceptabilă prin aceea că nu ar fi necesitat clarificări”. În concluzie, ......... SRL susține că autoritatea contractantă trebuie să acorde un tratament egal tuturor ofertanților și, deopotrivă, să ia măsuri proporționale. Astfel, cu respectarea principiului proporționalității, aceasta trebuie să se aplece spre a înțelege fiecare ofertă în parte și spre a citi documentele depuse coroborat (respectiv CV, lista de proiecte și recomandările depuse pentru domnul inginer .......................). În consecință, acesta solicită obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale cu luarea în considerare a tuturor informațiilor și documentelor referite. În secundar, în cazul în care se consideră că mai erau aspecte de clarificat și având în vedere că lista proiectelor depusă în cuprinsul ofertei reprezintă cel puțin un început de dovadă scrisă, apreciază și solicită obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale și transmiterea unei noi solicitări de clarificare către aceasta. 4.4. Cu privire la critica conform căreia „Acceptarea Organigramei echipei — cu evidențierea rolurilor în cadrul echipei pentru prestarea serviciilor de proiectare de a prezenta - ar crea un avantaj față de celălalt ofertant, iar autoritatea contractantă ar încălca principiul egalității de tratament și a criticii conform căreia „Acceptarea infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectare de a prezenta ar crea un avantaj față de celălalt ofertant, iar autoritatea contractantă ar încălca principiul tratamentului egal.”, contestatorul menționează următoarele: 4.4.1. Aspecte generale Preliminar, menționează că va trata cumulat motivele de contestare vizând punctele 4 și 5 din comunicarea rezultatului procedurii, dat fiind că motivele reținute de autoritate pentru respingerea ofertei sale sunt similare. În primul rând, precizează că organigrama depusă prin intermediul răspunsului la clarificări nu reprezintă o completare, deoarece aceasta nu Pagina 16 din 151

aduce nicio informație nouă, care să nu fi fost furnizată până la acel moment și nici măcar o informație esențială. Pentru claritate, face trimitere la organigrama depusă în răspunsul de clarificare. Consideră că din răspunsul său, această organigramă nu furnizează niciun fel de informații esențiale sau semnificative. Prin urmare, aceste informații nu au cum să creeze un pretins avantaj acestuia față de ceilalți ofertanți, deoarece informațiile acestea au fost deja prezentate prin intermediul ofertei inițiale, aici fiind doar indicate sub formă schematică rolurile și coordonarea dintre membrii personalului propus în ofertă. Astfel, subliniază că a declarat în cadrul propunerii tehnice persoanele care vor participa la executarea contractului după cum urmează: ....................... - paginile 64, 103-110, Horia Mihnea - paginile 65, 94-102, Mihaela Chibzui - paginile 67, 89-93, Bogdan Chibzui - paginile 68-74, Veronica Tudor – paginile 111-114, Ștefan Otelea – paginile 66, 84-87. Astfel, consideră ca fiind excesiv să consideri că o organigramă care conține personalul deja prezentat prin intermediul ofertei inițiale este o completare a ofertei. Mai mult, consideră că aceasta nu are niciun impact asupra informațiilor deja furnizate, nu schimbă cu nimic elementele esențiale și nici prețul ofertei. În al doilea rând, cu privire la infrastructura pentru prestarea serviciilor de proiectare, contestatorul face trimitere la tabelul depus prin răspunsul la clarificări. Astfel, evidențiază că, și în acest al doilea caz, modul în care se vor realiza serviciile de proiectare descrise în propunerea tehnică au fost detaliate încă de la momentul depunerii ofertei și în cadrul graficului de la paginile 115-116, unde, în coloana Resurse-Tehnologie, este prezentată infrastructura ce se va folosi în fiecare etapa de proiectare. Și în acest caz, reiterează cele învederate supra, respectiv că, dacă ar accepta interpretarea propusă de autoritatea contractantă, respectiv că orice răspuns la o solicitare de clarificare echivalează cu o „completare”, atunci practic orice informație din cadrul unui răspuns la solicitări de clarificare ar fi considerată o completare. Consideră că o asemenea abordare ar deturna sensul și finalitatea reglementării stabilite de legiuitor, golind de conținut mecanismul clarificărilor, menit să asigure o evaluare corectă și completă a ofertelor. În secundar, susține că, doar în măsura în care, cu ignorarea completă a celor explicitate supra și susținute de întreg materialul probator constând în documentația de ofertă depusă de ......... SRL și răspunsul de clarificare, se va considera ad absurdum că oferta sa a fost completată/modificată prin anexarea organigramei și prin infrastructura pentru prestarea serviciilor de proiectare, indicând că modificarea ofertei prin răspunsul de clarificare este nesubstanțială și permisă. Pagina 17 din 151

În susținerea acestei afirmații, contestatorul are în vedere cu prioritate dispozițiile art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE raportat la efectul util și principiul proporționalității. Subliniază totodată că, în evaluarea ofertei sale, autoritatea contractantă nu a avut în vedere prioritatea dreptului Uniunii Europene și aplicabilitatea art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE în raport de principiul efectului util și nici principiul proporționalității, ceea ce a condus la o evaluare netemeinică și nelegală, defectuoasă în ansamblul său. 4.4.2. Prioritatea dreptului Uniunii Europene. Aplicabilitatea art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE în coroborare cu principiul efectului util și principiul proporționalității Sub un prim aspect, iterează Consiliului că informațiile prezentate în oferta inițială și cele prezentate prin răspunsul la clarificare trebuiau evaluate de către autoritatea contractantă în scopul atingerii efectului util indicat mai jos, dar și în baza principiului proporționalității. Chiar și ca rezultat al unei completări, suplimentări și/sau corectări a ofertei, conform prevederilor art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE. Însă, menționează că autoritatea contractantă nu a luat în considerare incidența art. 56 alin. 3) din Directiva 2014/24/UE și aplicabilitatea sa, deși, acest articol este aparent menționat în cadrul comunicării rezultatului. Apreciază că fiind deosebit de important de reținut că art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE permite corectări/completări/suplimentări ale ofertei inițiale, într-un cadru permisiv, (fără a face distincție la niciun moment între documentele de calificare sau documentele din propunerea tehnică), potrivit art. 56 din Directiva nr. 2014/24/UE. Evidențiază că, tot în Directivă, acest articol este explicitat și la punctul (136) din Preambul, completat și corelat cu art. 18 din Directivă. Menționează că prevederile din legislația internă, respectiv art. 209 din Legea nr. 98/2016, permit corectări/completări într-un mod simplificat, dar în toate cazurile nu contrar dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE. In acest context, în corelare cu respectarea principiului proporționalității, trebuie avut în vedere și principiul „efectului util” ce impune că prevederile legale - pe cale de interpretare și documentația de atribuire - să nu fie interpretate și aplicate rigid ori extrem de limitativ, ajungându-se la situația de a fi lipsite de efectivitate. În dovedirea necesitații aplicării efectului util la prezenta situație, trimite la absurditatea situației, respectiv faptul că, în prezenta procedură, oferta sa a fost considerată că neconformă și inacceptabilă în urma anexării organigramei și a Infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectare. Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă trebuia să facă aplicarea „efectului util” al art. 56 din Directivă, respectiv să nu le Pagina 18 din 151

golească de conținut ori să le ignore. În acest sens, redă și concluziile Avocatului General - Eleanor Sharpston - prezentate în Cauza C-413/15: „(...) într-un celebru articol recent (denumit "The doctrine of «direct ejfect»:an infant disease ofCommunity law", republicat în European Law Review, 2015, 40(2), p. 135-153), judecătorul Pierre Pescatore susținea că "normele juridice, prin însăși natura lor, au un scop practic. Orice normă juridică este concepută astfel încât să se aplice efectiv (în Franța, formula consacrată este «effet utile»). Daca nu este aplicabilă, aceasta nu constituie o norma de drept. (...) Funcționarea practică a tuturor normelor în cauza, ceea ce nu reprezintă altceva decât «efectul direct», trebuie considerată ca fiind condiția normala a oricărei norme de drept (...) Cu alte cuvinte, «efectul direct» trebuie să fie prezumat, nu trebuie să fie stabilit apriori" (a se vedeap. 135).” Totodată, în acest context, indică faptul că devine prioritară aplicarea dreptului Uniunii Europene, având în vedere că prin transpunerea sau, după caz, aplicarea necorespunzătoare de către ANAP a acestor prevederi în dreptul național (prin Notificare privind utilizarea DUAE în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale), se limitează cadrul trasat de art. 56 alin. (3) din Directivă, fapt ce conduce în mod direct la o evaluare ce încalcă principiile achizițiilor publice și lezează interesul ofertanților. Menționează că informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici, ce constituie oferta, sunt reprezentate de i) documentele necesare îndeplinirii cerințelor de calificare, ii) propunerea tehnică și iii) propunerea financiară. Nici legiuitorul european și nici cel național nu face distincție între componentele ofertei, la momentul la care legiferează posibilitatea de corectare/completare/ suplimentare a ofertei. În baza principiului efectului util și al principiului proporționalității, aplicarea art. 56 alin. (3) din Directivă, cât și art. 209 din Legea nr. 98/2016 trebuie aplicate pentru a produce efecte, respectiv pentru a permite corectarea erorilor ce pot interveni în tot cuprinsul ofertei, deci inclusiv în DUAE. În acest sens, în ceea ce privește principiul proporționalității, contestatorul apreciază că sunt relevante și aspectele reținute de către Instanța Supremă, în cadrul Deciziei ÎCCJ nr. 604/2023, la care contestatorul face trimitere. Totodată, menționează că, în dreptul intern, legiuitorul român, prin art. 134 alin. (7) din HG 395/2016 - care este însă o simplă normă de aplicare a prevederilor art. 209 din Legea nr. 98/2016 și care nu poate încalcă sau limita dispoziții superioare sau prioritare prin forță juridică -, a decis în sensul de a permite anumite modificări ale ofertei inițiale, inclusiv sub formă de completare, cu respectarea principiilor proporționalității și tratamentului egal (i.e., abateri tehnice minore, vicii de forma și erori aritmetice). Pagina 19 din 151

Consideră că reiese ca evidentă necesitatea aplicării prioritare a dreptului Uniunii Europene și a principiului efectului util coroborat cu principiul proporționalității, având în vedere că prin transpunerea sau, după caz, aplicarea necorespunzătoare a acestor prevederi în dreptul național, se limitează nejustificat cadrul trasat de art. 56 alin. (3), fapt ce conduce în mod direct la o evaluare ce încalcă principiile achizițiilor publice și lezează interesul ofertanților deopotrivă cu cel al autorității contractante. Astfel, susține că, autoritatea contractantă, prin neaplicarea concretă a prevederilor art. 56 din (3) din Directiva 2014/24/UE, a emis o decizie nelegală de inacceptabilitate și neconformitate a ofertei sale, care nu respecta nici principiile achizițiilor publice, nici prevederile legale. Concret, susține că, Spitalul Județean ......... nu a luat în considerare, în analiza sa, acest articol european și nici măcar excepțiile prevăzute de art. 134 alin. (7), (8) și (9) din HG nr. 395/2016, și s-a mulțumit să respingă, în mod artificial, oferta sa, fără o motivare completă, corectă, care să privească posibilitatea acceptării informațiilor depuse. Menționează că, principiul priorității dreptului Uniunii Europene este consacrat expres de prevederile art. 148 (2) din Constituție, potrivit cărora „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.” În mod similar, evidențiază că, potrivit art. 4 C. civ. și art. 3 C.p.c. prevăd că „dispozițiile privind drepturile și libertățile persoanelor vor fi interpretate și aplicate în concordanta cu Constituția, Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte” și că „dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și prezentul cod, au prioritate reglementările internaționale.” Totodată, menționează că supremația dreptului Uniunii Europene - presupunând superioritatea acestuia în raport cu legile naționale ale statelor membre - a fost expres statuata în jurisprudență de referință a CJUE reținându-se inter alia că „întrucât provine dintr-un izvor autonom, dreptului născut din tratat nu i s-ar putea opune, așadar, în considerarea naturii sale specifice, originale, pe cale judiciară, un text intern, indiferent de natura acestuia [...]”. În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește principiul priorității dreptului Uniunii Europene, contestatorul apreciază că se impune a se observa inclusiv rolul esențial al hotărârilor CJUE, care au „efecte directe pentru statele membre, iar problemele dezlegate de aceasta se impun cu autoritate jurisdicțiilor naționale.” Astfel, susține că, așa cum a fost expres reținut în jurisprudența instanței europene „incumbă tuturor autorităților statelor membre Pagina 20 din 151

indiferent dacă este vorba de autoritățile unui stat federal sau de alte autorități teritoriale să asigure respectarea regulilor comunitare în cadrul competențelor lor.” Totodată, menționează că doctrina a subliniat că „[...] principiul priorității dreptului Uniunii Europene este strâns legat de principiul aplicării directe în dreptul intern, inclusiv în activitatea de jurisdicție, a reglementărilor Uniunii Europene, sporind astfel responsabilitatea judecătorului național de a înfăptui justiția cu respectarea acestor principii ale dreptului Uniunii Europene.” În concret, e de părere că, incumbă autorităților naționale obligația de a interpreta dreptul intern pe cât posibil în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau chiar de a înlătură aplicarea unei norme interne în măsură în care aceasta este incompatibilă cu legislația europeană. În susținere, ......... SRL face trimitere la jurisprudența obligatorie CJUE ce confirmă de asemenea, constant acest raționament. Așadar, în opinia sa, Comisa de evaluare, în procedura de evaluare a ofertei sale, trebuia să aibă în vedere posibilitatea legală a operatorilor economici de a-și suplimenta, clarifica sau completa informațiile din ofertă, cu caracter prioritar conform prevederilor art. 56 alin (3) din Directiva 2014/24/UE, iar, în secundar, conform dispozițiilor interne. Mai mult, consideră că, prin interpretarea in extenso a deciziei citate, se poate susține că, partea lezată de neconformitatea dreptului național cu dreptul Uniunii Europene are dreptul de a obține o măsură de remediere. În concret, Consiliul, prin aplicarea prevederilor indicate ar trebui să constate admisibilitatea ofertei ......... SRL, prin completări/suplimentari permise, și să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei sale și constatarea acestei admisibilități, în caz contrar, declararea inacceptabilității/neconformității ofertei sale este (iar, prin necorectare, vă rămâne) o aplicare contra legem a dreptului unional. Sub un al doilea aspect, menționează că, în dreptul intern, legiuitorul român, prin art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016, a decis în sensul de a permite anumite modificări ale ofertei inițiale, inclusiv sub formă de completare și cu titlu de excepție (abaterile tehnice minore, viciile de formă și erorile aritmetice), cu respectarea principiilor proporționalității și tratamentului egal. Specific, evidențiază că, prin art. 135 alin (3) din HG nr. 395/2016, s-a explicitat faptul că viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Pagina 21 din 151

Totodată, susține că prin art. 134 alin. (8) din HG nr. 395/2016, abaterile tehnice minore sunt considerate acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu va conduce la depunerea unei noi oferte. Completările informațiilor/documentelor și/sau corectările erorilor din oferta unui operator economic (în sens larg) sunt permise dacă acestea se încadrează în ipoteza unui „viciu de formă” sau a unei „abateri tehnice minore", atâta timp cât acestea pot fi explicate în mod simplu și pot fi ușor îndepărtate, condiții respectate pe deplin în prezenta cauză. Astfel, subliniază că, în jurisprudența CJUE, Curtea a decis că este posibilă corectarea unor abateri ale ofertei, prin decizia obligatorie dispusă în Cauza T-195/08 Antwerpse Bouwwerken NV c. Comisia, acest raționament a fost preluat și în practica recentă a instanțelor naționale. ......... SRL consideră ca fiind esențial de remarcat faptul că, în analiza sa asupra incidenței și aplicabilității art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE, Consiliul este rugat să aibă în vedere și interpretările CJUE asupra acestuia, prin care se statuează că, atâta timp cât legislația ori chiar documentația de atribuire a procedurii nu prevede în mod expres sancțiunea excluderii/respingerii, autoritățile contractante au posibilitatea de a solicita operatorilor economici să își completeze/suplimenteze oferta. Iterează Consiliului că informațiile prezentate în oferta inițială a ofertei sale și cele prezentate prin răspunsul său de clarificare la solicitarea autorității, nu au fost evaluate de către aceasta în scopul atingerii efectului util al art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, ori în baza principiului proporționalității, conform prevederilor art. 2 și art. 209 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 18 și art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE. Subliniază că, în fapt, autoritatea contractantă, în procesul de evaluare a ofertei ......... SRL a constatat o lipsa prezentării organigramei și a infrastructura pentru prestarea serviciilor de proiectare. Precizează că, în termenul acordat, a răspuns - în mod concludent - și a prezentat organigrama și a Infrastructura pentru prestarea serviciilor de proiectare. Aceste tabele explicative reprezintă o modificare nesubstanțială a propunerii tehnice, ce este permisă și trebuie acceptată de autoritatea contractantă ca fiind concludentă, sub forma unui viciu de formă și, în secundar, a unei abateri tehnice minore. În continuare prezintă - viciu de formă, menționând că potrivit art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, pentru ca erorile sau omisiunile din cadrul unui document, să fie calificate drept vicii de formă trebuie ca: • Corectarea/completarea acestora să fie susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant, ori. Pagina 22 din 151

• Corectarea/completarea acestora să aibă rol de clarificare sau de confirmare, fără a fi susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Prin urmare, susține că, norma legală reglementează 2 (două) situații distincte care pot duce la calificarea unei corectări/modifică drept un viciu de formă. În prezenta situație, anexarea organigramei și a organigramei și a infrastructura pentru prestarea serviciilor de proiectare prin răspunsul la clarificări, care nu prezintă elemente noi, ci sunt menite în a explica aspecte deja prezentate în Propunerea tehnică, îndeplinesc toate condițiile prevăzute de art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016. În acest context, susține că trebuie avut în vedere principiul „efectului util” ce impune ca prevederile legale să fie interpretate și aplicate pentru a produce efecte, iar nu în mod rigid ori extrem de limitativ, ajungându-se la situația de a fi lipsite de efectivitate. Astfel, evidențiază că, la nivel european, CJUE a statuat constant în jurisprudența sa obligatorie, menționând, ca exemplu, Cauza C-599/10, Sag Elv Slovensko, unde Curtea a precizat expres faptul că Articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca „în mod excepțional, datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente, cu condiția ca această modificare să nu determine propunerea, în realitate, a unei noi oferte.” Totodată, menționează că, în virtutea principiului proporționalității și a dreptului prioritar al Uniunii Europene, este permisă remedierea erorilor evidente din cuprinsul propunerii tehnice, scopul legii fiind acela de a recunoaște posibilitatea remedierii erorilor minore oriunde s-ar afla acestea în cuprinsul ofertei. Astfel, subliniază că răspunsul său a clarificat toate aspectele solicitate de autoritatea contractantă, ......... SRL clarificând informații ce erau deja susținute la nivel declarativ de oferta depusa inițial. Susține că nu a adus nicio modificare substanțială a ofertei depuse inițial și nici nu a modificat declarațiile sale inițiale. În plus, consideră că, detalierea unor elemente deja prezentate în oferta tehnică de către ......... SRL nu este susceptibilă să producă un avantaj incorect în raport de ceilalți participanți la procedura de atribuire, având în vedere că atât personalul cât și infrastructura ce se va folosi în fiecare etapă de proiectare au fost prezentate încă de la început prin oferta tehnică depusă. În opinia sa, acceptarea răspunsul la clarificări pentru a detalia aspecte prezentate deja în oferta tehnică ar fi un tratament egal pentru toți ofertanții (cărora nu le sunt verificate detaliile peste ce este strict necesar în această fază), or o verificare excesivă și disproporționată a ofertei sale sau nepermiterea acesteia de a răspunde în mod real la solicitările de clarificări nu face decât să încalce principiul tratamentului egal. Pagina 23 din 151

În sensul celor susținute, contestatorul indică jurisprudența națională și europeană relevantă care confirmă posibilitatea de completare punctuală a ofertei, în mod nesubstanțial într-o decizie recentă, definitivă, a Curții de Apel București. Având în vedere toate aceste aspecte, ......... SRL consideră că autoritatea contractantă a evaluat în mod netemeinic și nelegal răspunsul de clarificare oferit de acesta și l-a considerat ca fiind neconcludent, oferta sa fiind în mod incorect respinsă ca inacceptabilă și neconformă. Totodată, apreciază că o completare de acest gen, a informațiilor deja oferite în cadrul ofertei tehnice, nu conduce la depunerea unei oferte noi. Sub un al treilea aspect, contestatorul afirmă că autoritatea contractantă nu a argumentat în cadrul comunicării rezultatului, cum s- ar fi modificat substanțial oferta sa, ci doar a conchis asupra nerespectării cerinței de calificare, fapt neadevărat așa cum am detaliat. Cu atât mai mult, apreciază că trebuie analizat acest fapt, prin raportare la posibilitatea legală a acestui for de a aprecia asupra admisibilității ofertelor. Astfel, cu încălcarea vădită a principiilor achizițiilor și a eficacității efectului util, Autoritatea contractantă nu a luat în considerare posibilitatea acordată de legiuitorul european, subsumată dreptului național, de a-și completa/corecta oferta, în ansamblul său, fără distincție. Mai mult, subliniază că, referitor la principiul proporționalității, Consiliul trebuie să aibă în vedere, în analiza sa, caracterul minor al completării/modificării. în considerarea ansamblului ofertei complexe depuse de apreciază că. Susține că, și în dreptul național în domeniul achizițiilor publice, noțiunea ce se utilizează cel mai frecvent este cea de completare permisă a unei „erori” sau a unei „omisiuni”. Menționează că, în acest context, în jurisprudența instanțelor române sunt prezente situații în care forurile de control au acceptat depunerea unor noi documente/informații, în baza prevederilor legale și a principiilor achizițiilor publice, în acest sens indicând: „(…) Cât timp prin răspunsul sau asocierea nu s-a referit la alti specialiști cooptați în proiect și nu a înfățișat înscrisuri care să contravină informațiilor deja furnizate în privință acestora, este de ordinul evidenței caracterul de eroare involuntară a omisiunii înaintării documentelor de calificare deodată cu oferta. Prin urmare, și aceasta critica este vădit nefondată. De asemenea, similar, indică și o cauză în care Consiliul a reținut că o ofertă nu poate fi considerată inadmisibilă din cauza unor omisiuni sau a unor erori materiale vădite si nesemnificative, deoarece ar fi înfrânt „principiul economiei” și chiar criteriul de atribuire stabilit „cel mai bun raport calitate-preț.” Pagina 24 din 151

Totodată, similar argumentelor sale din cadrul prezentei contestații, referitoare la necesitatea aplicării prioritare a dreptului unional, coroborat cu principiul proporționalității și efectul util, ......... SRL face trimitere la considerentele Deciziei CNSC nr. 1506/C9/1490/03.07.2023 rămasă definitivă prin Hotărârea nr. 367 din data de 06.10.2023 a Curții de Apel București, ca urmare a respingerii plângerilor conexate în dosarul nr. 4856/2/2023. Astfel, acesta concluzionează că, având în vedere cele detaliate supra, măsura respingerii ofertei sale ca inacceptabilă, în baza art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu art. 137 alin. (2) lit. b) și ale art. 134 alin. alin. (5) și (6) din HG nr. 395/2016 și ca neconformă, în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, este disproporționată și nelegală, iar, omisiunea de a aplica art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24 în raport de principiul efectului util și principiul proporționalității în evaluarea ofertei sale este vădit nelegală. ......... SRL solicită Consiliul să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei sale cu respectarea prioritară a art. 56 alin. (3) din Directiva 2014/24 și, secundară, a art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016. 4.5. Cu privire la critica conform căreia ”Ofertantul a prezentat plan de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile de construcții în cadrul fișierului Propunere Tehnică Executie.pdf - pag. 598 - 623, dar nu cuprinde estimările solicitate în concordanță cu principiile DNSH”, contestatorul precizează următoarele: Sub acest aspect, evidențiază că a prezentat odată cu oferta tehnică, planul de gestionare așa cum a precizat și autoritatea contractantă. Cu toate acestea, susține că cerința conform căreia se solicită estimarea unui procent de deșeuri care vor rezulta din activitățile de construcție anterior realizării proiectului tehnic, este o cerință absurdă, nejustificată și ne-necesară întrucât, o estimare la acest moment ar fi o estimare falsă, fictivă și teoretică. Așadar, în opinia sa, se află în prezența unei cerințe care privind obligativitatea estimării, anterior elaborării proiectului tehnic, a unui procent de deșeuri ce ar urma să rezulte din activitățile de construcție se dovedește a fi nejustificată din punct de vedere tehnic, lipsită de fundament legal și, în consecință, neconformă cu principiile care guvernează domeniul achizițiilor publice. Consideră că o astfel de solicitare presupune furnizarea unei informații care, în mod obiectiv, nu poate fi determinată în această etapă incipientă a procedurii. În absența unui proiect tehnic detaliat orice estimare privind cantitatea sau procentul de deșeuri ar avea un caracter pur ipotetic, teoretic și, implicit, lipsit de valoare reală sau practică în cadrul procesului de evaluare. Mai mult, ......... SRL apreciază că includerea unei astfel de cerințe în documentația de atribuire poate conduce la distorsionarea concurenței Pagina 25 din 151

și la încălcarea principiului proporționalității, întrucât se impune operatorilor economici o obligație imposibil sau nerezonabil de îndeplinit, fără o justificare tehnică sau juridică pertinentă, care i-ar putea forța pe aceștia să prezinte informații total eronate și în consecință să fie depunctați. Estimarea cu adevărat reală și care ar putea avea relevanță este cea realizată odată cu proiectul tehnic, deoarece doar la acel moment ofertantul cunoaște întocmai toate detaliile necesare pentru a putea include cantitățile reale de deșeurile care ar putea rezulta din activitățile de construcții. Acesta subliniază că, inclusiv jurisprudența confirmă faptul că estimarea unor cantități de materiale/deșeuri înainte de realizarea proiectului tehnic este imposibilă si ¡relevantă deoarece ar însemna indicare unor elemente care țin de executarea contractului care sc va desfășură în viitor, făcând trimitere la Hotărâre nr. 441/2023 din 27.10.2023, Curtea de Apel București. Referitor la imposibilitatea de a prezenta date despre executarea viitoare a contractului încă de la depunerea ofertei, contestatorul face trimitere la Curtea de apel Constanța prin Hotărâre nr. 18/2025 din 23.01.2025. Or, în opinia sa, cerința autorității contractate de a estima odată cu depunerea ofertei cantitățile de deșeuri ce vor rezulta din activitățile derulate în desfășurarea contractului este excesivă, prematură și prezintă aspecte care vor putea fi cunoscute în mod efectiv doar la momentul realizării proiectului tehnic, iar măsura de a exclude un ofertant pentru că nu îndeplinește condițiile de executare ale contractului care sunt strâns legate de elemente pe care acesta le va cunoaște în viitor este vădit nelegală. Din punctul său de vedere, răspunsul de clarificare furnizat de ......... SRL este mai mult decât corect, dat fiind că estimarea procentuală pentru cele 2 (două) elemente pe lângă lipsită de sens și relevanță, în lipsa proiectului tehnic ce va fi întocmit de operatorul economic în implementarea contractului, este deopotrivă un element neesențial și nesemnificativ nu doar în raport de Planul de gestionare a deșeurilor, cât, cu atât mai evident, în ansamblul ofertei tehnice depuse de ......... SRL, neavând niciun impact economic/financiar în oferta financiară depusă și, mai mult, fără utilitate la acest moment, dat fiind că nici autoritatea contractantă nu poate folosi in vreoun fel aceste informații. În concluzie, acesta solicităm Consiliului să constate îndeplinirea corespunzătoare a cerințelor minime obligatorii, în acord cu prevederile obligatorii, care indică faptul că elemente de natura estimărilor procentuale de gestionare a deșeurilor se pot furniza la întocmirea proiectului tehnic, deci la o fază ulterioară ofertării, de către viitorul antreprenor. În secundar, în măsura în care se consideră esențială Pagina 26 din 151

menționarea acestor procente, contestatorul solicită Consiliului obligarea autorității la reevaluarea ofertei sale și transmiterea unei noi solicitări de clarificare, dat fiind nu doar caracterul (de substanță) nejustificat al cerinței, însă, cu atât mai evident, caracterul neesențial al cerinței și clarificării ce poate fi solicitată de autoritate și dată de ......... SRL, cu respectarea, și în acest caz, a principiului proporționalității și a luării măsurilor adecvate ce se impun în acord cu scopul urmărit de Autoritate - i.e., atribuirea către ofertantul care îndeplinește criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț. 4.6. Referitor la încălcarea principiilor esențiale într-o achiziție publică: proporționalitatea, egalitatea de tratament, cheltuirea eficientă a banului public și încrederea legitimă, contestatorul menționează că: În final, ca un corolar în analiza motivelor de respingere a ofertei ......... SRL și a soluționării contestației, solicită Consiliului să aibă în vedere și aspectele învederate în prezenta subsecțiune, astfel: Sub un prim aspect, precizează că autoritatea contractantă încalcă în mod flagrant principiul proporționalității, prin declararea ca inacceptabilă a unui ofertant cu (i) o oferta avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic, (ii) ce a dovedit inițial mai mult decât s-a cerut, respectiv ca ofertantul poate sa susțină integral execuția întregului proiect, (iii) și care a depus documentele justificative solicitate de către Autoritate fără să își modifice oferta, pentru un motiv aspecte neesențiale pentru care autoritatea contractantă a respins oferta în loc să transmită o nouă solicitare de clarificări. Astfel, consideră că, din toate evidențele menționate supra, susținute atât de informații existente (și verificabile) la momentul depunerii ofertei, cât și confirmate cu prisosința în cadrul răspunsului la clarificare, rezultă că ......... SRL are capacitatea economică de a susține și executa întregul proiect, respectiv dispune de disponibilul financiar necesar, atât din capitaluri proprii aferente situațiilor financiare și cifrei de afaceri, din bonitatea pe care o prezintă față de instituțiile de credit care i-au acordat instrumente de credit. În acest sens, evidențiază Directiva 2014/24/UE care prevede la punctul 101 din preambul: „(...) Neregulile minore ar trebui sa duca la excluderea unui operator economic doar in circumstanțe excepționale. Cu toate acestea, cazurile repetate de nereguli minore pot arunca asupra fiabilității unui operator economic un dubiu care ar putea justifica excluderea lui.” Similar, face trimitere la Hotărârea din cauza C-157/96 National Farmers Union si alții, punctul 60, în care se retine: „(...) Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin Pagina 27 din 151

constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite.” Totodată, subliniază că, în acest sens, Consiliul a reținut în practica sa, cu caracter definitiv ca fiind dovada unui formalism excesiv faptul de a respinge o ofertă pentru un motiv minor, mai ales în cazul unei oferte complexe și al unei documentații de atribuire ce a suferit modificări constante, situație identică cu prezenta cauză – Decizia CNSC nr. 957/C5/789,792 din 28.04.2023. Tot în considerarea principiului egalității de tratament și proporționalității, contestatorul apreciază că CNSC trebuie să aibă în vedere și faptul că, în aceeași decizie referită mai sus, CNSC a reținut că nu este neconcludent răspunsul unui ofertant ce completează propria ofertă cu peste 2000 de pagini de fișe tehnice și broșuri din partea furnizorilor ce nu aveau corespondent in oferta inițiala. în această speță, Consiliul a făcut aplicarea principiului proporționalității și prin analiza tuturor elementelor din dosar, nu a conchis ca fiind incident articolul 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016 în raport de completările ofertantului respectiv. Sub un al doilea aspect, contestatorul menționează că prin decizia sa disproporționată de a nu accepta documentele justificative suplimentare/ de confirmare depuse prin răspunsul la clarificare din evaluarea inițială, Spitalul Județean ......... încalcă vădit inclusiv principiul cheltuirii eficiente a banului public, atribuind în final procedura unui ofertant care are o oferta mai dezavantajoasă. Consideră că, respingerea ofertei sale în raport de un aspect minor, care nu afectează nici capacitatea și nici calitatea lucrărilor sub niciun aspect și nici partea financiară a execuției (prețul ofertat fiind unul serios) este vădit nejustificată. Totodată, în susținerea celor învederate mai sus, menționează că stă inclusiv jurisprudența CJUE, care, în cauza Antwerpse Bouwwerken NV, la punctul 65, statuează următoarele: „Într-un astfel de caz, interpretarea pur literala si stricta a condiției prevăzute la punctul 25 din anexa administrativa la caietul de sarcini, preconizata de reclamanta, ar conduce, din cauza unor omisiuni sau a unor erori materiale vădite și nesemnificative, la respingerea unor oferte avantajoase din punct de vedere economic, ceea ce, după cum arată în mod întemeiat Comisia, nu este, in definitiv, concilia bit cu „principiul economiei” menționai la articolul 27 din regulamentul financiar.” Or, dacă pentru o ofertă complexă de mii de pagini precum cea a sa, singurul aspect necorespunzător este reprezentat de nedepunerea unor documente justificative/suport/de clarificare a unor elemente existente, ce doar re-confirmă aspecte punctuale, măsura respingerii reiese cu atât mai mult ca disproporționată și încalcă flagrant principiul cheltuirii eficiente a banului public. Pagina 28 din 151

Susține că, în strânsă legătură cu aceste aspecte referitoare la proporționalitate și economicitate, faptul că autoritatea contractanta nu a continuat să apere evaluarea inițială (cu privire la acest aspect minor), în concordanță cu cele susținute la acel moment, contravine și principiului încrederii legitime, consacrat în jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene: „Principiul încrederii legitime a fost consacrat în jurisprudența constantă a CJUE, alături de principiul securității juridice, drept principii care fac parte din ordinea juridică a Uniunii Europene” și care „trebuie să fie respectate nu numai de instituțiile Uniunii, ci și de statele membre în exercitarea competențelor care le sunt conferite prin directivele Uniunii.” În opinia sa, principiul încrederii legitime impune autorităților administrative ale statelor membre să adopte un comportament uniform și sa nu își schimbe în mod neîntemeiat interpretarea asupra acelorași situații de fapt într-o asemenea manieră încât să prejudicieze operatorii economici. în acest sens, redă în continuare și jurisprudența CJUE, cauza C- 332/14 și respectiv Cauza T-195-05. În concluzie, în considerarea tuturor aspectelor învederate referitoare la oferta sa, ......... SRL solicit Consiliului să constate încălcarea flagrantă de către autoritatea contractantă a principiului proporționalității, egalității de tratament, economicității cheltuirii banului public și încrederii legitime. Prin urmare, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei sale, cu respectarea tuturor acestor principii esențiale, prevăzute atât de normele Europene și locale, cât și iterate constant în jurisprudența conturată în domeniul achizițiilor publice. 5. În ceea ce privește nelegalitatea și netemeinicia raportului procedurii, precum și a comunicării privind rezultatul procedurii, sub aspectul declarării ca admisibilă a ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, contestatorul menționează că: 5.1. Asocierea ........... SA – ........... SRL nu respectă cerința 1 din secțiunea III.12.1.a) Situația personală a candidatului sau ofertantului a fișei de date. Încadrarea Asocierii ........... SA – ........... SRL în situațiile prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) și lit. h) din Legea 98/2016 impun excluderea ofertantului de la prezenta procedură. În opinia sa, nelegalitatea și netemeinicia actelor atacate ale Autorității contractante rezidă inclusiv sub aspectul declarării ca admisibilă (conformă și acceptabilă) a ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, deși aceasta nu îndeplinește cerințele documentației de atribuire și se încadrează în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 alin. (1) lit. g) și lit. h) din Legea nr. 98/2016. Astfel, evidențiază că, potrivit fișei de date, secțiunea III.1.1.a) Situația personală a candidatului sau ofertantului, cerința nr. 1 „Ofertanții, asociații, terții susținători și subcontractanții nu trebuie să se Pagina 29 din 151

regăsească în situațiile prevăzute la art.164, 165, 167 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice” și încadrarea într-una din situațiile prevăzute la art.164, art.165 și art.167 din Legea nr. 98/2016, atrage excluderea ofertantului din procedura de achiziție publica”. Menționează că printre cazurile de excludere reglementate în materia achizițiilor publice se numără și încălcarea în mod grav sau repetat a obligațiilor principale în cadrul unui contract de achiziții publice care au condus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile, conform art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Or, în opinia sa, Consiliul este rugat să constate faptul că Asocierea ........... SA – ........... SRL se încadrează în acest caz de excludere fiind emise 2 (două) documente constatatoare negative ca urmare a modului neconform în care liderul Asocierii ........... SA – ........... SRL, respectiv operatorul economic al acestuia, a executat respectivele contracte de achiziție publică, după urmează: „(i) Documentul constatator nr. 12677 din data de 22.03.2023 emis de Unitatea Administrativ-teritorială Municipiul .............., Primăria Municipiului ...................referitor la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către liderul Societatea ........... SA. al Asocierii S.C. ........... SA. - ....................... S.R.L. - .......................S.R.L. - ...........S.R.L. („Documentul constatator nr. 12677”): Menționează că, potrivit documentului constatator nr. 12677 societatea ........... SA, lider atât al Asocierii ........... SA – ........... SRL, cât și al Asocierii ........... SA - ....................... SRL - .......................SRL - ...........SRL, și-a încălcat în mod grav și deopotrivă repetat obligațiile în cadrul contractului de proiectare și execuție lucrări nr. 27203/22.06.2022 aferent proiectului ,Modernizarea parcului auto de transport călători din municipiul ...................prin achiziționarea de vehicule nepoluante pentru transportul public”. În concret, acesta evidențiază că documentul constatator nr. 12677 menționează că, urmare a modul în care societatea ........... SA și-a îndeplinit obligațiile contractuale, autoritatea contractantă s-a aflat în imposibilitatea continuării colaborării și a reziliat contractul, sens în care a reținut și suma de 3.222.748,32 lei din garanția de bună execuție. De asemenea, se menționează faptul că Antreprenorul și-a îndeplinit cu întârziere și, în mod necorespunzător, obligațiile contractuale constând în predarea integrală a documentației tehnice la termenul stabilit, fapt care s-a materializat „prin întârzieri majore în implementarea și alterarea calendarului proiectelor, aspecte ce ar putea conduce la sancțiuni financiare sau pierderea finanțării nerambursabile”. Astfel, acesta apreciază că documentul constatator nr. 12677 dovedește faptul că liderul Asocierii ........... SA – ........... SRL și-a încălcat în mod grav și repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul respectivului contract de achiziție publică, acțiuni care au condus Pagina 30 din 151

la rezilierea contractului, reținerea garanției de bună execuție pentru compensarea prejudiciilor suportate de beneficiar, precum și punerea beneficiarului în situația de a pierde finanțarea nerambursabilă obținută pentru realizarea proiectului. (ii) Documentul constatator nr. 553129 din data de 18.10.2023 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră referitor la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către Asocierea S.C. ........... SA (lider) - SC ........... SRL (asociat) („Documentul constatator nr. 553129”): De asemenea, susține că liderul Asocierii ........... SA – ........... SRL, respectiv ........... SA, a executat în mod necorespunzător și contractul de achiziție publică de lucrări nr. 115/11.04.2022 având ca obiect proiectarea, executarea, finalizarea și remedierea oricăror defecte ale lucrărilor în cadrul obiectivului „Construire sediu pentru Unitatea Națională ETIAS”, sens în care au fost aplicate sancțiuni sub forma penalităților de întârziere. Astfel, documentul constatator nr. 553129 dovedește îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor principale ale contractului fiind aplicate penalități de întârziere în cuantum de 54.336.24 lei. Or, acesta susține că, în prezenta procedură, în considerarea acestor aspecte și ținând cont de faptul că autoritatea contractantă avea cunoștință de documentul constatator nr. 12677 și documentul constatator nr. 553129, aceasta avea obligația de a analiza fiabilitatea operatorului economic ........... SA de a executa în mod corespunzător prezentul contract, având în vedere modul defectuos în care liderul Asocierii ........... SA – ........... SRL a executat în trecut contracte similare de achiziție publică, cât și repetarea comportamentului culpabil în executarea acestora. Susține că în acest sens este și jurisprudența CJUE, Curtea considerând că acest motiv de excludere „are la bază un element esențial al relației dintre ofertantul câștigător al contractului în cauză și autoritatea contractantă, și anume fiabilitatea primului, pe care se întemeiază încrederea acordată acestuia de cel de al doilea”. Dat fiind că, potrivit informațiilor disponibile public, legalitatea documentului constatator nr. 1267729 și a documentului constatator nr. 553129, a făcut obiectul controlului judiciar, însă instanțele competente au respins în mod definitiv acțiunile intentate de societatea ........... SA, acestea continuă să producă efecte, fapt pentru care trebuie să fie analizate în concret, iar nu lăsate goale de conținut și efecte, de către orice autoritate/entitate contractantă, inclusiv de către Spitalul Județean .......... În opinia sa, pentru ca autoritatea contractantă să procedeze in concreto la o atare analiză, Asocierea ........... SA – ........... SRL, în considerarea principiului transparenței, trebuia să furnizeze toate informațiile necesare la momentul depunerii ofertei, în special prin (i) declararea în DUAE a incidenței cazurilor de excludere, (ii) prezentarea Pagina 31 din 151

documentelor constatatoare negative și condițiile în care acestea au fost emise, precum și (ii) menționarea si dovedirea eventualelor măsuri dc remediere adoptate. Chiar și în lipsa completării DUAE cu „DA” în ceea ce privește motivele de excludere, Asocierea ........... SA – ........... SRL trebuia cel puțin, să transmită o Notă justificativă separată însoțind DUAE, pentru a oferi autorității toate pârghiile necesare pentru a conduce o evaluare reală și concretă, respectiv documente doveditoare care să ateste măsuri de remediere adoptate de operatorul economic ........... SA. Menționează că în acest sens, este inclusiv jurisprudența națională. Or, acesta consideră că o abordare contrară a Asocierii ........... SA – ........... SRL, respectiv omiterea furnizării tuturor informațiilor indicate mai sus, precum și a furnizării lor integrale, atrage incidența inclusiv a motivului de excludere reglementat de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, împiedicând astfel evaluarea transparentă și în mod egal a ofertanților de către autoritatea contractantă. Ca urmare a analizei acestor aspecte de către autoritatea contractantă și a constatării incidenței art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016, consideră că aceasta avea obligația de a exclude Asocierea ........... SA – ........... SRL din prezenta procedură. Menționează că dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 sunt clare în sensul că excluderea operatorilor care se încadrează în aceste prevederi reprezintă o obligație a autorităților contractante: „Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situații [...]”. Acesta subliniază că, decizia autorității de a nu exclude din procedură Asocierea ........... SA – ........... SRL ar fi putut fi justificată exclusiv în raport de măsurile de remediere concret adoptate de către ofertant, care să demonstreze fiabilitatea acestuia, în ciuda existenței motivului de excludere. în speță însă, Asocierea ........... SA – ........... SRL nu a prezentat informații cu privire la măsurile de remediere adoptate de ........... SA în raport de cele două documente constatatoare negative, nesuspendate, respectiv neanulate, și, în orice caz, acestea ar fi trebuit evaluate în concret de autoritate, ținând cont de gravitatea și de circumstanțele particulare ale încălcării, cu consemnarea acestei evaluări în procesul verbal de evaluare a documentelor justificative DUAF, prezentate de acest ofertant. Or, având în vedere că, urmare a modului necorespunzător în care liderul Asocierii ........... SA – ........... SRL și-a executat obligațiile contractuale, acesta consideră că a fost necesară rezilierea unui contract de achiziție publică, fapt constatat prin documentul constatator nr. 12677, iar acesta a continuat în comportamentul culpabil și în cadrul executării unui contract ulterior, astfel cum reiese din documentul constatator nr. 553129, Asocierea ........... SA – ........... SRL trebuia Pagina 32 din 151

exclusă de la procedură, orice măsură contrara golind de conținut prevederile art. 167 alin, 1) lit. g.) din Legea nr. 98/2016. Susține că, acest fapt rezultă cu atât mai mult din documentele prezentate de Asocierea ........... SA – ........... SRL la momentul depunerii ofertei în justificarea credibilității prin raportare la motivele de excludere. Astfel, la momentul studiului dosarului achiziției la sediul autorității contractante, ......... SRL susține că a constatat, în timpul extrem de limitat acordat de autoritate, faptul că documentele prezentate de ........... SA constau, într-o majoritate covârșitoare, exclusiv în contracte încheiate de operatorul ........... SA ulterior și în pofida documentelor constatatoare negative menționate. Deși multitudinea documentelor existente la dosar în acest sens nu a permis o analiză în detaliu, contestatorul a observat că aceste contracte au fost încheiate ca urmare a unor proceduri de atribuire în care operatorul economic ........... SA a fost singurul participant. Or, având în vedere necesitatea autorităților de a realiza obiectivele în termen optim (ținând cont de posibilele finanțări primite), acestea ar fi putut considera atribuirea contractului ofertantului unic ca singura măsură existentă pentru salvgardarea procedurilor respective. Totuși, indiferent de condițiile în care operatorul ........... SA a încheiat respectivele contracte de achiziție publică, contestatorul susține că nu se poate considera că acestea reprezintă dovezi în sprijinul măsurilor de remediere adoptate astfel cum impune legislația și jurisprudența. În susținere, acesta face trimitere la art. 171 alin. (3) din Legea 98/2016, apreciind astfel că operatorul ........... SA trebuia să adopte măsuri concrete de remediere a situațiilor cauzate de către acesta la momentul în care a intervenit și să furnizeze toate informațiile și probele necesare care „să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere”, conform art. 171 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, la momentul depunerii ofertei, cât și odată cu prezentarea documentelor justificative în susținerea informațiilor declarate în DUAE. În măsura în care s-ar accepta dovedirea acestor aspecte prin depunerea unor informații suplimentare la un moment ulterior, ar fi încălcat tratamentul egal. Astfel, susține că, prin neaplicarea unei sancțiuni de excludere de la procedură a operatorului economic care se regăsește în situațiile de la art. 167 din Legea nr. 98/2016, încă de la momentul depunerii DUAE, a fost încălcat principiul tratamentului egal între ofertanți. În concluzie, ......... SRL solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, cu consecința constatării incidenței prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) și lit. h) din Legea nr. 98/2016 și excluderea Asocierii ........... SA – ........... SRL din prezenta procedură. Pagina 33 din 151

5.2. Autoritatea contractantă cu încălcarea tratamentului egal a considerat îndeplinită cerința caietului de sarcini privind experții cheie nominalizați pe poziția de manager de proiect și șef/coordonator/director proiect de către Asocierea ........... SA – ........... SRL. Autoritatea, în mod nelegal și nejustificat, a acordat punctajul maxim pentru factorul de evaluare referitor la experiența expertului șef/coordonator/director proiect. Potrivit cerințelor din secțiunea 4.4 - Personalul Contractantului - din caietul de sarcini, contestatorul susține că ofertanții aveau obligația de a nominaliza experții-cheie solicitați, printre care se numără managerul de proiect și șeful/coordonatorul/directorul de proiect, fiecare dintre aceștia trebuind să îndeplinească cerințele minime privind experiența profesională. Susține că, pentru demonstrarea experienței s-a solicitat prezentarea cumulativă a următoarelor documente: - curriculum vitae, actual semnat și datat la data depunerii ofertei, care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora; - copii „conform cu originalul” după contractul de muncă/contractul de colaborare/de servicii sau/și angajamentul de participare (pentru personalul care nu este angajat ai ofertantului); - documente relevante (fisa de post/contractul de muncă/referințe/ recomandări de la beneficiari finali/procese verbale sau orice alte documente similare din care să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă). Acesta subliniază că ofertantul ........... nu a prezentat documentele solicitate, astfel că experiența nu a fost dovedită, iar cerința minimă prevăzută în Caietului de sarcini nu a fost îndeplinită în ceea ce privește următorii experți-cheie: (i) Managerul de proiect În calitate de manager de proiect a fost nominalizat domnul .................... Potrivit cerinței citate, Asocierea ........... SA – ........... SRL trebuia să prezinte pentru acesta, în mod cumulativ, documentele

solicitate:

curriculum

vitae,

contracte

de muncă/colaborare/servicii sau și angajamentul de participare - pentru a demonstra modul în care se va asigura accesul la expert - precum și documente

relevante

(fișa

de

post/contractul

de muncă/referințe/recomandări de la beneficiari finali/procese verbale) - pentru a demonstra, în special, faptul că persoana nominalizată a fost implicată în proiecte pe o poziție similară. Cu toate acestea, Asocierea ........... SA – ........... SRL a prezentat pentru domnul ................... exclusiv recomandări de la angajatorul acestuia, iar nu de la beneficiarul final al proiectului. Rațiunea aceste cerinței constă tocmai în confirmarea de către o terță persoană a experienței expertului, care să ofere informații reale și obiective. în acest Pagina 34 din 151

sens este și jurisprudența națională, redând în extras, parte din Hotărârea nr. 356/2024/09.08.2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, cod RJ 624d994d5. Acesta evidențiază că autoritatea contractantă nu a aplicat un tratament egal ofertanților. Reiterează că, deși, în cazul său cerința caietului de sarcini a fost interpretată și aplicată în mod restrictiv, nefiind considerate relevante documentele depuse pentru dovedirea experienței persoanei nominalizate ca (și) coordonator proiectare, totuși, în cazul Asocierii ........... SA – ........... SRL, autoritatea a aplicat cerința într-un mod favorabil acesteia, considerând relevante recomandările emise de către angajator. Consideră că principiul tratamentului egal este recunoscut atât la nivelul legislației naționale, prin art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cât și la nivelul legislației europene, prin articolul 18 alin. (1) din Directiva 24/2014: „Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-o manieră transparentă și proporționată”. În opinia sa, importanța acestui principiu fundamental a fost constant afirmată de către CJUE în jurisprudența sa: „Astfel, pe de o parte, principiile egalității de tratament și nediscriminării impun ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante”. Astfel, având în vedere cerința clară și obligatorie a caietului de sarcini care solicită ca recomandările prezentate să fie emise de beneficiarii finali, cât și modul restrictiv în care a fost aplicată aceasta în cazul său, nefiind considerată îndeplinită prin prezentarea unor documente similare relevante, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă trebuia să respingă oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL ca neconformă în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, în aplicarea principiului tratamentului egal. (ii) Șef/coordonator/director proiect Menționează că, în calitate de șef/coordonator/director proiect a fost nominalizată doamna ............ Acesta consideră că pentru îndeplinirea cerinței minime a caietului de sarcini, Asocierea ........... SA – ........... SRL trebuia să demonstreze prin documentele solicitate faptul că doamna ........... are experiență constând în implicarea pe o poziție similară (Coordonator Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect) în cel puțin un proiect. Analizând însă proiectele declarate de Asocierea ........... SA – ........... SRL, în care doamna ........... ar fi avut o poziție similară, Pagina 35 din 151

astfel cum s-a solicitat prin caietul de sarcini, contestatorul susține că aceasta nu a deținut calitatea necesară pentru îndeplinirea cerinței. În concret, și pentru a exemplifica cele susținute, contestatorul menționează că, în cadrul proiectului „Renovare integrată a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgenta Dr. Pompei Samarían Calarasi”, conform anunț de participare în SEAP nr. CN1058437/13.08.2023, declarat pentru dovedirea experienței acestui expert, doamna ........... a avut funcția de arhitect senior, șef de proiect fiind doamna Cătălina Preda. Astfel, susține că, autoritatea contractantă în mod nelegal, nejustificat și cu încălcarea tratamentului legal a considerat îndeplinită cerința caietului de sarcini, având în vedere că nu s-a demonstrat experiența

profesională

a

persoanei

nominalizată

ca șef/coordonator/director proiect constând în implicarea pe o poziție similară, respectiv Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect. Prin urmare, având în vedere cerința clară și obligatorie a caietului de sarcini, apreciază că autoritatea contractantă trebuia să respingă oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL ca neconformă, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Adițional, ținând cont că expertul cheie nominalizat nu a fost implicat pe o poziție similară în proiectele declarate, în măsura în care se va putea, totuși, dovedi existența a cel puțin unui (1) contract în care doamna ........... a avut o atare funcție, contestatorul solicită reevaluarea modului în care a fost aplicat algoritmul de calcul, cu consecința depunctării Asocierii ........... SA – ........... SRL pentru factorul de evaluare

constând

în

experiența

experților

-

implicați -Șef/coordonator/director proiect. În concluzie, ......... SRL solicită Consiliului ca în considerarea atribuțiilor legale care îi revin în temeiul art. 26 din Legea 101/2016, să dispună măsurile de remediere care se impun ca urmare a situației învederate, respectiv solicităm obligarea Autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, cu consecința declarării sale ca neconformă în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, iar, adițional și doar în măsura în care se impune, obligarea autorității contractante la reducerea punctajului acordat Asocierii ........... SA – ........... SRL pentru factorul de evaluare constând în Experiența experților - implicați -Șef/coordonator/director proiect. Pentru toate argumentele învederate anterior, ......... SRL solicită Consiliului să dispună admiterea contestației, astfel cum a fost formulată și motivată. Prin adresa nr. 21832/21.05.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 33453/22.05.2025, autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de contestația înregistrată la Consiliu sub Pagina 36 din 151

nr. 32031/16.05.2025, în dosarul nr. 1746/2025, formulată de ......... SRL, prin care solicită respingerea acesteia. Autoritatea contractantă, respectiv ........., a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de elaborare a documentației tehnico-economice la stadiul PT + DDE, asistență tehnică din partea proiectantului, execuție lucrări”, aferent proiectului intitulat „CONSTRUIRE CENTRU PALIATIV ȘI RECUPERARE PEDIATRICĂ”. În acest scop, menționează că a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții

Publice

(SEAP)

anunțul

de

participare

nr. CN1076696/24.12.2024. Aceasta susține că, potrivit documentației de atribuire, care include cerințele, criteriile, regulile și informațiile necesare pentru asigurarea unei informări clare și complete a operatorilor economici, precum și potrivit răspunsurilor consolidate la solicitările de clarificări, comisia de evaluare constituită la nivelul autorității contractante a procedat la analiza și evaluarea ofertelor depuse, în strictă conformitate cu legislația aplicabilă în materia achizițiilor publice. Totodată, menționează că, la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor în cadrul procedurii de atribuire, au fost înregistrate următoarele oferte: • Asocierea ........... (lider), ........... (asociat 1), ...........S.R.L. (asociat 2), .......................S.R.L. (asociat 3), ...........(asociat 4), ........... S.R.L. (asociat 5), ....................... (asociat 6), având ca subcontractant ...........; • Asocierea ........... (lider), ........... (asociat 1), cu subcontractanții: ..........., ...........S.R.L., ...........S.R.L., ........... S.R.L., ...........S.R.L., ..........., .....................și ...........; • Asocierea ......... (lider), ........................ S.R.L. (asociat 1), ........................ (asociat 2), cu subcontractant ............ Comisia de evaluare, constituită la nivelul autorității contractante, a procedat la verificarea și analizarea tuturor ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire desfășurate prin mijloace electronice (licitație deschisă online), stabilind pentru fiecare ofertă caracterul admisibil, inacceptabil sau neconform, precum și clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire, comunicat ulterior ofertanților. Precizează că, în urma etapei de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă a comunicat rezultatele procedurii către toți cei trei ofertanți, după cum urmează: a)

Asocierea

...........

–

........... – ...........– .......................– ...........– ........... – ......................., cu subcontractant ........... Menționează că oferta acestei asocieri a fost calificată drept inacceptabilă și neconformă, în temeiul art. 134 alin. (5) și (6), respectiv Pagina 37 din 151

art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispozițiile art. 209 și art. 215 din Legea nr. 98/2016. Aceste concluzii au fost determinate de faptul că răspunsurile transmise la solicitările de clarificare nu au fost concludente, nu au satisfăcut corespunzător cerințele din caietul de sarcini și nu au respectat prevederile documentației de atribuire, după cum urmează: 1. Nici în oferta, nici în răspunsul la clarificări nu se regăsește conform solicitărilor: Grafic general de realizare a investiției publice (fizic) pentru execuție lucrări Cel puțin următoarele informații trebuie prezentate în graficul general de realizare a investiției publice (fizic): Evidențierea constrângerilor pentru derularea activităților/lucrărilor într-o succesiune logică și cronologică, inclusiv prin identificarea drumului critic aferent realizării obiectivului de investiții/construcției din contract; Durata/succesiunea activităților și inter-relaționarea lor; Punctele cheie de control (jaloane/milestones); Resursele alocate activităților. 2. Referitor la g. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor privind raportarea solicitate in cadrul contractului, inclusiv documentele finale in raport cu prevederile cerințelor minime din caietul de aarcini răspunsul la solicitarea de clarificări face trimitere la paginile 406 - 407 din oferta depusa, dar la paginile indicate nu se regăsește g. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor privind raportarea solicitate in cadrul contractului, inclusiv documentele finale in raport cu prevederile cerințelor minime din Caietul de Sarcini ci începerea activităților pe șantier, raportarea în cadrul contractului și desfășurarea ședințelor de monitorizare a progresului activităților de execuție. 3. Nu se regăsește capitolul solicitat cu detalierea si aplicarea de masuri pentru cele 11 riscuri incluse în caietul de sarcini la capitolul Ipoteze și riscuri pagina 41. 4. Solicitarea de a nominaliza cei 2 specialiști: Specialist topometrist și auditor energetic nu reprezintă un criteriu de calificare sau de selecție, ci este o cerință minimă inclusă în caietul de sarcini, ofertantul nu a nominalizat specialist topometrist și auditor energetic. 5. Ofertantul a prezentat pentru ........... propus ca șef/coordonator/director proiect documente pentru experiența similară specifică și modalitatea de acces la acest specialist, acceptarea documentelor suplimentare ar duce la încălcarea tratamentului egal între ofertanți având în vedere că în cadrul procedurii a fost depusă o ofertă completă care nu a necesitat nici măcar o clarificare, de asemenea din documentele depuse nu reiese calitatea de șef proiect și nici categoria de importanță a clădirii din cadrul proiectului. Pagina 38 din 151

6. Organigrama prezentată atât în propunerea tehnică, cât și în răspuns sunt nelizibile. 7. Conform propunerii tehnice depuse durata pentru serviciile de proiectare de 134 de zile depășește cerința din caietul de sarcini de 4 luni, iar graficul transmis în răspunsul la solicitarea de clarificări nu este corelat cu graficul depus, de ex: proiectul tehnic în ofertă durează 49 zile iar în răspunsul la clarificări proiectul tehnică 2 luni și 3 săptămâni, ceea ce reprezintă o modificare substanțială a ofertei depuse. 8. Conform actul normativ invocat de ofertant HG nr. 907/2016 art. 1 alin. (2) prevede etapele documentațiilor, ultima etapa fiind „d) în etapa a IV-a: (i) proiectul tehnic de execuție.” Părți din proiectul tehnic sunt elaborate pe tot parcursul procesului de proiectare, dar etapa de elaborare a proiectului tehnic este ultima în procesul de proiectare. Întrucât a fost depusă o ofertă conformă de către un alt operator economic, autoritatea contractantă consideră că nu are dreptul de a accepta completări care ar conduce la încălcarea principiului tratamentului egal între ofertanți. b) În ceea ce privește Asocierea ........... (lider), ........... (asociat 1), cu subcontractanții ..........., ...........S.R.L., ...........S.R.L., ........... S.R.L., ...........S.R.L., ..........., .....................și ..........., precizează că oferta depusă a fost declarată câștigătoare ca urmare a aplicării criteriului de atribuire stabilit în documentația de achiziție. Menționează că oferta ........... SA a obținut punctajul maxim, respectiv 100,00 puncte, și a fost desemnată câștigătoare pentru valoarea totală ofertată de 62.498.154,66 lei, fără TVA. În ceea ce privește Asocierea ......... (lider), ........................ S.R.L. (asociat 1), ........................ (asociat 2), cu subcontractant ..........., precizează că aceasta a fost calificată ca inacceptabilă și neconformă în temeiul art. 134 alin. (5) și (6), respectiv art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispozițiile art. 209 și art. 215 din Legea nr. 98/2016. Menționează că această calificare a fost justificată prin faptul că răspunsurile transmise la solicitările de clarificări nu au fost concludente, nesatisfăcând corespunzător cerințele caietului de sarcini și nefiind conforme cu cerințele din documentele achiziției, după cum urmează: • În răspunsul transmis la clarificarea nr. 12753/24.03.2025, nu a fost regăsită declarația privind asigurarea perioadei de garanție acordate lucrărilor, solicitată ca anexă la formularul de propunere tehnică. • Pentru domnul ......................., propus în calitate de Coordonator proiectare, nu a fost transmis un CV semnat și datat care să includă explicit proiectele relevante, poziția ocupată și perioada implicării; lista anexată (pag. 106 din oferta tehnică) cuprinde doar lucrări parțiale din anii 2018–2019 și nu este actualizată, iar poziția deținută nu este menționată clar. Documentele transmise pentru domnul Pagina 39 din 151

....................... (pag. 108–110) reflectă calitatea de expert tehnic MLPTL și MCC, dar nu dovedesc calitatea cerută de Coordonator Proiect, Director Proiect, Manager Proiect sau poziții similare. Nu este indicată nici categoria de importanță a clădirilor aferente proiectelor, așa cum se solicita în documentație (prin fișe de post, recomandări, procese-verbale sau alte documente relevante). • Acceptarea organigramei echipei, în forma prezentată, ar crea un avantaj nejustificat față de alți ofertanți și ar încălca principiul tratamentului egal. • Informațiile privind infrastructura disponibilă pentru prestarea serviciilor de proiectare, prezentate în clarificări, ar conduce la același dezechilibru concurențial. • Planul de gestionare a deșeurilor, deși depus (pag. 598–623 din Propunerea tehnică - EXECUȚIE.pdf), nu conține estimările solicitate în concordanță cu principiile DNSH (Do No Significant Harm). Susține că, în temeiul art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu este îndreptățită să accepte completări sau modificări care ar conduce la un avantaj evident pentru un ofertant/candidat. Având în vedere că în procedură a existat un ofertant care a depus o ofertă conformă încă de la început, autoritatea contractantă nu putea accepta completările propuse de alți ofertanți fără a încălca principiul tratamentului egal. Autoritatea menționează că rezultatul evaluărilor ofertelor depuse a fost consemnat în cadrul următoarelor documente: raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025, procesul-verbal standard – anexa 1 nr. 9584/ 03.03.2025, procesul-verbal standard – anexa 3 nr. 14196/01.04.2025, procesul-verbal standard – anexa 4 nr. 14541/02.04.2025, respectiv procesul-verbal standard – anexa 6 nr. 17939/28.04.2025. Toate aceste documente fac parte integrantă din dosarul achiziției. Autoritatea contractantă aduce la cunoștință că oferta formulată de contestatoare a fost declarată neconformă și inacceptabilă, cu mențiunea că motivele au fost deja expuse în detaliu în cadrul comunicării transmise și sunt reluate în prezenta. În continuare reiterează o cele prezentate anterior referitor la oferta ......... SRL. II. Autoritatea contractantă prezintă în continuare argumentele sale, după cum urmează: A. Cu privire la accesul la dosarul achiziției Precizează că, urmare a transmiterii comunicării privind rezultatul procedurii, operatorul economic ......... S.R.L. a înaintat, în data de 06.05.2025, adresa privind solicitarea de acces la dosarul achiziției, înregistrată la autoritatea contractantă cu nr. 2996/07.05.2025. Prin adresa emisă sub nr. 19724/07.05.2025, autoritatea contractantă a comunicat operatorului economic documentele la care Pagina 40 din 151

poate avea acces, cu mențiunea că oferta desemnată câștigătoare, depusă de Asocierea ........... (lider) – ........... (asociat), a fost declarată confidențială, în temeiul declarației de confidențialitate existente în dosarul achiziției, în acest context, în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, fiindu-i puse la dispoziția contestatoarei procesele-verbale întocmite de comisia de evaluare, rapoartele experților cooptați, precum și orice alte documente din dosarul achiziției care nu conțin date declarate confidențiale. În ceea ce privește oferta depusă de Asocierea ........... (lider),

...........,

...........S.R.L., .......................S.R.L., ..........., ........... S.R.L. și ......................., întrucât aceasta nu a fost declarată confidențială în conținutul tehnic și financiar, în conformitate cu dispozițiile art. 57 din Legea nr. 98/2016 și art. 123 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă a pus la dispoziție contestatoarei toate documentele relevante: procese-verbale, rapoarte ale experților, informațiile din documentele de calificare, oferta tehnică și financiară, solicitările de clarificări și răspunsurile aferente, cu excepția datelor cu caracter personal, protejate de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția datelor personale. Astfel, autoritatea contractantă susține că, prin modul de soluționare a solicitării de acces la dosarul achiziției, a respectat în mod riguros principiul tratamentului egal. Oferta Asocierii ......... – ........................ – ........................, cu subcontractant ..........., a fost tratată în mod identic cu celelalte, fiind respectat inclusiv caracterul de confidențialitate al anumitor informații, acolo unde a fost cazul. Menționează că în data de 08.05.2025, reprezentantul operatorului economic s-a prezentat la sediul autorității contractante în vederea studierii dosarului achiziției, fiind întocmit în acest sens procesul-verbal nr. 19909/08.05.2025, care consemnează documentele accesate. B. În ceea ce privește aspectele sesizate cu privire la oferta depusă de Asocierea ......... (lider), ........................ S.R.L. (asociat 1), ........................ (asociat 2), cu subcontractant ..........., autoritatea contractantă precizează următoarele: 4. Referitor la nelegalitatea și netemeinicia raportului procedurii, precum și a comunicării privind rezultatul procedurii, sub aspectul declarării ca inacceptabilă și neconformă a ofertei Asocierii ......... SRL: 4.1. Referitor la critica potrivit căreia „în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025 nu se regăsește Declarația privind asigurarea perioadei de garanție acordată lucrărilor, solicitată ca anexă la Formularul de propunere tehnică”, susține că declarația privind asigurarea perioadei de garanție a fost impusă în documentația de atribuire ca anexă la formularul de propunere tehnică, fără ca autoritatea contractantă să aibă obligația de a pune la dispoziție un model standardizat pentru această declarație. Menționează că în caietul de Pagina 41 din 151

sarcini, la pagina 12, este prevăzută obligația de a asuma „o garanție pentru execuția lucrărilor de minim 5 ani”. Totodată, precizează că la pagina 2543 din oferta depusă de contestatoare se regăsește „Declarație de acceptare a condițiilor contractuale”, în care se acesta menționează: „declar că sunt de acord cu toate prevederile contractului publicat în cadrul prezentei proceduri de atribuire și ne obligăm să respectăm toate obligațiile menționate în conținutul acestuia.” Menționează că în modelul de contract, Clauza 61 prevede: „Durata Perioadei de Garanție … se va completa ulterior derulării procedurii.”, potrivit capturii de ecran sub formă tabelară inserat de aceasta. Având în vedere cerința expresă din caietul de sarcini privind includerea unei perioade minime de 5 ani pentru garanția lucrărilor, consideră că ofertantul avea obligația de a indica în mod clar perioada ofertată, având libertatea fie de a se limita la perioada minimă solicitată, fie de a propune o perioadă mai mare. Deoarece perioada de garanție nu a fost precizată expres în cadrul propunerii tehnice, autoritatea contractantă menționează că a emis, în mod justificat, solicitarea de clarificare nr. 12753/24.03.2025, formulată clar și concret: „Clarificați cum este îndeplinită solicitarea din Fișa de date: Declarație privind asigurarea perioadei de garanție acordată lucrărilor – 5 ani execuție lucrări.” Menționează că în răspunsul transmis, contestatorul a făcut trimitere la modelul de contract și la Subclauza 61.7, inserată de acesta ca și captură de ecran, precizând totodată că în cadrul aceluiași răspuns, contestatorul a precizat: „Având în vedere aspectele precizate mai sus, atașăm declarația privind asigurarea perioadei de garanție ca o confirmare a faptului ca ne-am asumat o garanție de bună execuție de 5 ani, prin însușirea clauzelor contractuale, unde este reglementată”, autoritatea contractantă menționând că totuși, o astfel de declarație nu a fost anexată în mod efectiv. În plus, afirmă că în cadrul propunerii tehnice depuse nu se regăsește nicio mențiune explicită privind perioada de garanție oferită, considerând că asumarea tacită a acestei cerințe prin simpla invocare a modelului contractual nu echivalează cu îndeplinirea efectivă a condiției impuse prin documentație. Lipsa declarației specifice, precum și lipsa mențiunii în oferta tehnică privind termenul de 5 ani contravin principiului tratamentului egal în raport cu ceilalți ofertanți care au îndeplinit complet cerințele. În susținere, autoritatea invocă art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În consecință, în condițiile în care ofertantul nu a răspuns în mod concludent la prima solicitare, iar documentul solicitat (declarația) nu a fost transmis nici în răspunsul la clarificări, apreciază că nu se justifică transmiterea unei a doua solicitări în același scop. Pagina 42 din 151

Mai mult, faptul că oferta contestatorului conține un număr de aproximativ 2700 de pagini nu este relevant în absența unei mențiuni exprese privind termenul de garanție. Aceasta afirmă că operatorul economic recunoaște, de altfel, în mod expres, că nu a transmis declarația solicitată, invocând propria culpă, ceea ce confirmă neîndeplinirea cerinței, făcând trimitere la dispozițiile art. 125 din HG nr. 395/2016. În concluzie, autoritatea contractantă susține că nu avea obligația de a transmite o nouă solicitare de clarificare pe același subiect, întrucât acest demers ar fi condus la încălcarea principiului tratamentului egal, cu atât mai mult cu cât în procedură a existat un ofertant care a prezentat o ofertă completă. Astfel, autoritatea solicită Consiliului, respingerea contestației ca fiind nefondată. 4.2. Referitor la critica formulată de contestator, potrivit căreia „în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025 nu se regăsește, pentru ......................., propus ca și Coordonator proiectare, CV-ul solicitat, conform cerinței, datat și care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora (…)”, autoritatea contractantă formulează următoarele precizări: Cerința expresă prevăzută în caietul de sarcini „curriculum vitae, actual semnat și datat la data depunerii ofertei, care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora”, se referă la faptul că expertul nominalizat să prezinte un curriculum vitae actual, semnat și datat la data depunerii ofertei, scopul acestei prevederi fiind de a permite evaluarea experienței recente și relevante a persoanei propuse. Menționează că documentul transmis în ofertă are data de 15.08.2020, ceea ce implică faptul că lipsește o perioadă de aproximativ cinci ani din experiența profesională a expertului. Această lipsă este de natură să afecteze caracterul actual al documentului, cu atât mai mult cu cât se impune analiza experienței relevante raportate la un contract ce urmează a fi derulat. De altfel, precizează că între CV-ul depus și lista cu proiecte anexată există și o legitimație, ceea ce, în opinia sa, confirmă faptul că CV-ul propriu-zis nu include, în mod detaliat, proiectele derulate și pozițiile ocupate. Cu toate acestea, autoritatea contractantă susține că a analizat și lista atașată la pagina 107 a propunerii tehnice, ce conține: „Câteva lucrări de restaurare, categoria A și B, realizate de ing. ....................... în ultimii doi ani 2018–2019.” Afirmă că această enumerare nu precizează în mod clar care au fost atribuțiile efective ale expertului în cadrul proiectelor, iar doar o parte dintre obiectivele enumerate indică și funcția acestuia. În lipsa unor elemente concrete privind implicarea efectivă, lista nu poate constitui o probă suficientă pentru dovedirea experienței. Pagina 43 din 151

În consecință, autoritatea contractantă a considerat necesară emiterea unei solicitări de clarificări, precizând că ......... SRL, însă, nu a prezentat detaliile cerute, nu a transmis un CV actualizat, ci a făcut trimitere tot la documentul din 2020. În concluzie, având în vedere că nici în propunerea tehnică, nici în răspunsul la solicitarea de clarificări nu a fost prezentat un CV actualizat, complet și relevant, care să confirme experiența solicitată pentru expertul propus, autoritatea contractantă susține că nu putea transmite o nouă solicitare de clarificare fără a încălca principiul tratamentului egal, reiterând că în cadrul procedurii a existat un ofertant care a depus o ofertă completă, conformă încă din etapa inițială. Astfel, autoritatea solicită Consiliului respingerea contestației ca fiind nefondată. 4.3. Cu privire la critica formulată de contestatoare, potrivit căreia „pentru ......................., propus ca și Coordonator proiectare, pag. 108– 110 reiese calitatea de expert tehnic MLPTL și MCC, nu de Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect și nu reiese nici categoria de importanță a clădirilor din cadrul proiectelor, așa cum este solicitat în documentație (…)”, autoritatea contractantă formulează următoarele observații: În primul rând, precizează că lista contractelor prezentată la pagina 107 din propunerea tehnică a fost analizată cu atenție. Totuși, aceasta nu oferă informații clare, distincte și complete cu privire la categoria de importanță aferentă fiecărei clădiri menționate, apreciind că se utilizează doar o exprimare generală, de tipul „categorie A și B”, fără legătura explicită cu fiecare proiect. Ca urmare, autoritatea contractantă menționează că a solicitat clarificări prin adresa nr. 12753/24.03.2025 și, cu toate acestea, contestatorul a făcut din nou trimitere doar la lista generală cu proiecte și la pagina 102 din propunerea tehnică, unde este inclus certificatul de atestare al domnului ........................ Acest certificat arată că expertul este atestat ca șef de proiect (litera D) și șef de lucrări (litera E), însă nu indică proiecte concrete în care acesta să fi exercitat atribuții corespunzătoare poziției de Coordonator Proiect, Director Proiect sau echivalente. Mai departe, menționează că documentele aflate la paginile 108–110 susțin doar calitatea de expert tehnic MLPTL și MCC, fără a atesta în mod concret implicarea expertului în proiecte în calitate de Coordonator sau într-o funcție de conducere tehnică, nici categoria de importanță a clădirilor implicate. Examinând cele trei recomandări anexate, autoritatea contractantă reține următoarele: Pagina 44 din 151

• Pagina 108: recomandarea emisă de ...........SRL confirmă doar calitatea de expert tehnic MCC și faptul că ....................... a realizat expertiza și proiectul tehnic pentru intervenții asupra structurii unui monument istoric. Nu reiese din acest document că ar fi deținut calitatea de Coordonator Proiect sau funcție similară, iar categoria de importanță a clădirii nu este precizată. • Pagina 109: recomandarea nr. 4518/09.11.2009 emisă de Ministerul Culturii și Cultelor – Direcția Monumentelor Istorice – atestă doar calitatea de expert tehnic MCC înscris în registrul național din anul 2004. Se menționează mai multe locații (Mănăstirea Pârgalăți, Biserica Sf. Simeon din Suceava etc.), dar nu se indică funcția deținută, iar aceste locații nici nu figurează în lista de proiecte de la pagina 107. • Pagina 110: recomandarea emisă de Westrom Design SRL menționează implicarea expertului în lucrări de restaurare (ex. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Potlogi și Sadina – Giurgiu), dar precizează doar implicarea ca expert MCC. Nu se regăsește calitatea solicitată (Coordonator/Manager/Director Proiect), iar nici aici nu se indică explicit categoria de importanță a clădirilor. autoritatea contractantă susține că din analiza acestor documente, concluzionează că: - Restaurarea și punerea în valoare culturală și turistică a monumentului istoric de valoare națională cod LMI 2015 DB - II - m - A - 17645, Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Strâmbeanu”, situat în str. Clucer Mihai Stâmbeanu nr. 109 cartierul Nucești, sat Pitaru, comuna Potlogi, județul Dâmbovița, toate fazele de proiectare, în perioada 2015 - 2018, lucrare aprobată pentru finanțare din fonduri europene, la care este în curs scoaterea șa licitație a lucrărilor de execuție. - Restaurarea și punerea în valoare culturală și turistică a monumentului istoric de valoare națională cod LMI 2015 GR - II - m - A - 15073, Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Sadina”, fostul schit Roata, situat în str. Petrolistului nr. 5, sat Roata de Jos, comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, în perioada 2017-2018, faza SFOM, în curs de avizare pentru finanțare din fonduri europene. În acest context, autoritatea contractantă subliniază că a întreprins toate demersurile legale pentru a clarifica eventualele neconcordanțe, solicitând informații relevante și detaliate prin clarificarea emisă în data de 24.03.2025. Solicitarea a fost formulată în mod clar și a respectat principiile transparenței, egalității de tratament, proporționalității și nediscriminării. Subliniază că răspunsul contestatorului nu a conținut documente suplimentare relevante care să probeze în mod clar calitatea expertului propus, în conformitate cu cerințele documentației. Doar trimiterea la certificatul de atestare nu este suficientă pentru a demonstra implicarea concretă într-un proiect similar pe o poziție corespunzătoare. Pagina 45 din 151

În concluzie, autoritatea contractantă apreciază că nu avea dreptul și nici obligația de a transmite o nouă solicitare de clarificare pe aceeași temă. Solicitarea unei a doua runde de clarificări, în absența unor documente doveditoare în prima etapă, ar fi condus la încălcarea principiului tratamentului egal, în condițiile în care un alt ofertant a depus o ofertă completă și conformă. Astfel, sub acest aspect, solicită respingerea contestației ca fiind nefondată. 4.4 Cu privire la critica conform căreia: „4.Accepîarea Organigramei echipei - cu evidențierea rolurilor în cadrul echipei pentru prestarea serviciilor de proiectare de a prezenta ar crea un avantaj fata de celălalt ofertant, iar autoritatea contractantă ar încălca principiul tratamentului egal. 5. Acceptarea Infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectare de a prezenta ar crea un avantaj față de celălalt ofertant, iar autoritatea contractantă ar încălca principiul tratamentului egal.”, autoritatea contractantă susține că cerința din caietul de sarcini, pe care o inserează, era foarte clară. Având în vedere că în cadrul propunerii tehnice nu se regăsește nici măcar pentru serviciile de proiectare din formularul de propunere tehnică: „a. Structura echipei propuse pentru managementul contractului pentru serviciile de proiectare care a fost acceptată prin răspunsul la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a considerat că nu poate accepta ca și completare organigrama, mai mult în cadrul organigramei nu au fost prezentate „Modalitatea de poziționare și integrare a echipei responsabile, instrumentele/metodele de coordonare a activității între membrii echipei care gestionează realizarea lucrării”. Autoritatea contractantă susține că, prin solicitarea de clarificări a ținut cont de art. 56 alin. (g) din Directiva 2014/24/UE, care permite corectări/completări/suplimentari ale ofertei inițiale, într-un cadru permisiv, dar contestatorul recunoaște că ar mai fi avut nevoie de solicitări de clarificări suplimentare, răspunzând neconcludent la prima solicitare. Din punctul său de vedere, faptul ca prin răspunsul la solicitarea de clarificări ar mai fi avut nevoie și de alte clarificări suplimentare, apreciază că acestea nu pot fi considerate vicii de formă și nici abateri tehnice minore, având în vedere că au primit ocazia de a le îndrepta prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025. Astfel, autoritatea solicitam respingerea contestației ca fiind nefondată sub acest aspect. 4.5 Cu referire la critica: „6. Ofertantul a prezentat PLAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE DE CONSTRUCTII in cadrul fișierului Propunere tehnica - EXECUTIE.pdf pag. 598 - 623, dar nu cuprinde estimările solicitate in concordanta cu Pagina 46 din 151

principiile DNSH.”, autoritatea face trimitere la prevederile documentației de atribuire, respectiv cele ale caietului de sarcini. În ceea ce privește mențiunea din cadrul contestației: „Cu toate acestea, cerința conform căreia se solicită estimarea unui procent de deșeuri care vor rezulta din activitățile de construcție anterior realizării proiectului tehnic, este o cerință absurdă, nejustificată și ne-necesară întrucât, o estimare la acest moment ar fi o estimare falsă, fictivă și teoretică.”, autoritatea precizând că, în cazul în care contestatorul considera că o anumită cerință a documentației de atribuire ar fi fost "absurdă, nejustificată și ne-necesara”, avea posibilitatea contestării documentației de atribuire în termenul legal raportat la momentul publicării documentației de atribuire. Astfel, susține că, prin depunerea unei oferte, operatorii economici își asumă conținutul documentației de atribuire și cerințele din cadrul acesteia și trebuie să le respecte întocmai, având în vedere că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, are obligația evaluară ofertei prin raportare la acestea. Mai mult, susține că cerința a fost formulată în conformitate cu ghidurile europene emise în acest sens, iar prin cele menționate în contestație și în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări, reiese că ofertantul nu a prezentat și nu a respectat cerința din caietul de sarcini al prezentei proceduri. În acest sens, autoritatea solicită respingerea contestației ca fiind nefondată. 4.6 Referitor la încălcare principiilor esențiale într-o achiziție publică proporționalitatea, egalitatea de tratament, cheltuirea eficientă a banului public și încrederea legitimă, autoritatea contractantă susține că a evaluat ofertele depuse fără încălcarea principiilor esențiale într-o achiziție publică proporționalitatea, egalitatea de tratament, cheltuirea eficientă a banului public și încrederea legitimă. Precizează că a luat în calcul și a analizat toate documentele depuse în cadrul propunerii tehnice și a răspunsului la solicitarea de clarificări prin prisma cerințelor documentației de atribuire. Reiterează că, ......... SRL nici măcar în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nu a clarificat și nu a depus documentele din care să reiasă cele solicitate. În opinia sa, interpretarea conform căreia autoritatea contractantă a respins oferta pentru „aspecte neesențiale în loc să ceara o nouă solicitare de clarificare, nici nu poate fi reținută, în condițiile în care cerințele documentației de atribuire reprezintă cerințe imperative pentru toți operatorii economic participanți la procedură, iar comisia de evaluare are obligația analizării și evaluării ofertelor prin prisma acestor cerințe. Apreciază că însuși contestatorul recunoaște ca a răspuns neconcludent la solicitarea de clarificări, recunoscând totodată și necesitatea solicitării unei noi clarificări. Autoritatea susține reiterează opinia că, lipsa documentelor solicitate și lipsa furnizării informațiilor Pagina 47 din 151

solicitate nu pot fi încadrate nici în vicii de forma, nici în abateri tehnice minore, așa cum prevede art. 134 alin. (7) alin. (8) și alin. (9) din HG nr. 395/2016, invocat de aceasta. Totodată, susține că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea contractantă a evaluat în mod unitar ofertele depuse de ofertanți în cadrul procedurii de atribuire sus-menționate, neîncălcând principiul tratamentului egal. Autoritatea precizează că a transmis către toți ofertanții admiși, în etapa de evaluare tehnică a ofertelor, solicitările de clarificări formulate unitar, tocmai pentru a nu exista diferențe sau pentru a nu crea avantaje vreunui ofertant. In ceea ce privește încălcarea principiului cheltuirii eficiente a banului public, principiu care nu se regăsește în legislația în vigoare, în condițiile în care criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate - preț, iar prețul are o pondere de 40% (pondere stabilită potrivit prevederilor legale în vigoare) și în condițiile în care autoritatea contractantă a avut acces doar la oferta financiară a asocierii declarate câștigătoare (a cărei valoare ofertată a reprezentat 86,32% din valoarea estimată a achiziției), celelalte oferte fiind neconforme și inacceptabile, autoritatea afirmă că nu vede cum a fost încălcat acest principiu și nu înțelege argumentele pentru care ar trebui luată în considerare o astfel de critică. Astfel, autoritatea solicită, sub acesta aspect, respingerea contestației ca fiind nefondată. C. In ceea ce privește aspectele sesizate cu privire la oferta depusa de Asocierea ........... (Lider asociere), ........... (asociat 1), menționează următoarele: 5. Referitor la nelegalitatea și netemeinicia raportului procedurii, precum și a comunicării privind rezultatul procedurii, sub aspectul declarării ca admisibilă a ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, având în vedere argumentele de mai sus și faptul că în mod evident oferta contestatorului nu putea fi declarată admisibilă în etapa de evaluare tehnică, autoritatea apreciază că orice critică referitoare la oferta câștigătoare, în acest context, poate fi considerată lipsită de interes, singurul rezultat urmărit fiind cel de anulare a procedurii. În continuare, face referire punctual la criticile aduse ofertei declarate câștigătoare: 5.1. Susține că Asocierea ........... SA – ........... SRL nu respectă cerința 1 din secțiunea III.1.1.a) Situația personală a candidatului sau ofertantului a fișei de date. Încadrarea asocierii ........... SA – ........... SRL în situațiile prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) și lit. h) din Legea 98/2016 impun excluderea ofertantului la prezenta procedură. Astfel, autoritatea solicită respingerea criticii contestatorului, având în vedere următoarele aspecte: Pagina 48 din 151

În primul rând, evidențiază că în evaluarea ofertelor, comisia de evaluare a ținut cont de prevederile legale în vigoare, și anume art. 167 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare și art. 171 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, susținând astfel că a analizat toate documentele depuse în dosar și a analizat informațiile, considerând că operatorul economic nu va fi exclus din procedură, coroborând prevederile art. 167 cu cele ale art. 171 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, susține că luarea deciziei s-a realizat și cu respectarea notificării cu privire la situația de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Pe de altă parte, invocă dispozițiile art. 166 alin. (4) - (51) din Anexa la HG nr. 395/2016. Subliniază că, în prezenta speță, pe de o parte, operatorul economic a declarat în cadrul DUAE existența celor două documente constatatoare, iar în cadrul documentelor de calificare (paginile 54 - 68) a detaliat și a prezentat măsurile luate pentru a nu se mai regăsi în aceasta situație, respectiv nu a mai participat la proceduri cu operatorii economici care au avut în responsabilitatea lor realizarea serviciilor de proiectare în cadrul contractului nr. 27203/22.06.2022, au cooptat pentru buna derulare a activității persoane cu pregătire și experiența atât în domeniul achizițiilor publice, cât și în domeniului managementului de contract, au adoptat o serie de proceduri destinate creșterii calității lucrărilor și serviciilor realizate, inclusiv au plătit penalitățile percepute în respectivele contracte. Astfel, autoritatea apreciază că nu poate fi reținut motivul de excludere invocate de contestator, potrivit prevederilor art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea 98/2016. Pe de alta parte, în ceea ce privește documentul constatator nr. 12677/22.03.2023 emis Municipiul .............., așa cum este menționat și în DUAE, susține că acesta făcea obiectul dosarului nr. 578/88/2023, dosar care era în curs de judecată la momentul depunerii ofertei. Mai mult, menționează că în cazul contractului încheiat cu Municipiul .............., aspectele ce sunt consemnate în documentul constatator se referă la abateri, nerespectări ale termenelor legate de proiectare, iar operatorul economic SSAB - AG, deși a avut calitatea de lider al asocierii, conform acordului de asociere avea următoarele activități și cota de participare: SSAB - AG SĂ - 62,50% - execuție lucrări. În ceea ce privește documentul constatator nr. 553129/18.10.2023 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, operatorul economic a procedat la plata penalităților și totodată a formulat cererea de chemare în judecată împotriva acestui document constatator. Pagina 49 din 151

De asemenea, menționează că Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis adresa nr. 625063/12.03.2024 prin care sunt clarificate următoarele aspecte referitoare la contractul de achiziție publica de lucrări nr. 115/11.04.2022 și documentul constatator nr. 553129/18.10.2023: - documentul constatator nr. 553129/18.10.2023 conține o secțiune dedicata mențiunilor referitoare la nerespectarea termenelor contractuale, unde autoritatea contractantă a consemnat faptul că au fost calculate penalități în valoare totala de 54.336,24 lei (penalități atât pentru proiectare, cât și pentru execuție), penalități care au fost plătite de ........... SA, iar contractul nu a fost reziliat și nici nu au fost înregistrate prejudicii aduse autorității contractante. Menționează că, în contextul celor de mai sus, comisia de evaluare a concluzionat: „Având în vedere cele declarate de ofertant și documentele anexate pentru cele doua certificate constatatoare, respectiv faptul că în cadrul unuia dintre certificate este menționat faptul că au fost plătite penalități, iar în cazul celui de-al doilea certificat constatator au fost demarate demersuri legale (în curs), operatorul economic nu vă fi exclus din procedura ținând cont de prevederile art. 167 și 171 din Legea 98/2016.” De asemenea, menționează că, înainte de desemnarea Asocierii ........... (Lider asociere), ........... (asociat 1) cu subcontractanți: ..........., ...........S.R.L., ...........S.R.L., ........... S.R.L., ...........S.R.L., ..........., ..................., ........... ca și câștigătoare, în etapa de evaluare, documente suport DUAE, operatorul economic a revenit cu precizări și documente legate de motivele de excludere și neîncadrare în prevederile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Susține că aceste informații se regăsesc la paginile 274 - 1118 (în cadrul documentelor răspuns solicitare documente DUAESJU Pediatrie B C 10.04.2025. P2.pdf răspuns

solicitare

documente

DUAE_SJU

Pediatrie

BC 10.04.2025.P3.pdf). Evidențiază că în adresa nr. 625063/12.03.2024 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (anexa 3 - paginile 302 - 303 din documentul Răspuns solicitare documente DUAE SJU Pediatrie BC_10.04.2025.P2.pdf) rezultă următorul aspect: „(…) Prin urmare nici documentul constatator nu poate fi considerat unul "negativ", întrucât nu plasează operatorul economic în situația prevăzută de art. 167 alin. (1) Ut. g) din Legea 98/2016. În susținerea acestei interpretări arătam consilierea metodologica oferita de Agenția Naționala pentru Achizițiile Publice prin ”Speța 1051” (…)” Astfel, comisia de evaluare a luat în considerare toate aspectele menționate și toate documentele prezentate pe perioada evaluării ofertelor, analizând în ansamblu toate documentele și informațiile prezentate (atât în etapa de evaluare DUAE, cât și în etapa de evaluare Pagina 50 din 151

documente suport DUAE), și a considerat că operatorul economic nu trebuie exclus din procedura de atribuire. În concluzie, autoritatea solicită respingerea acestei critici a contestatorului că fiind nefondată, în condițiile în care comisia de evaluare a analizat o serie de documente relevante în ceea ce privește situația operatorului economic ........... SA, așa cum rezultă din argumentele prezentate. 5.2 Autoritatea contractantă cu încălcarea tratamentului egal a considerat îndeplinită cerința caietului de sarcini privind experții cheie nominalizați pe poziția de manager de proiect și șef/coordonator/director proiect de către Asocierea ........... SA – ........... SRL. Autoritatea, în mod nelegal și nejustificat, a acordat punctajul maxim pentru factorul de evaluare referitor la experiența expertului șef/coordonator/director proiect. Referitor la acest aspect, autoritatea contractantă susține că a analizat în detaliu documentele depuse pentru experți în cadrul tuturor ofertelor depuse în procedura, iar în ceea ce privește oferta câștigătoare: Menționează

că

ofertantul

Asociere

...........

(Lider asociere), ........... (asociat 1) a propus că Manager de proiect (contract) pe ................... pentru care a prezentat următoarele documente în cadrul fișierului PersonalSJU Pediatrie BC - l.pdf: - Angajament contractual nr. SSB156/14.02.2025 - pagina 5 - Declarație de disponibilitate - pagina 6 - Diplomă de inginer - absolvent al Institutul Politehnic Gh. Asachi din ........., specializarea Construcții civile, Industriale și Agricole - pagina 7 - Certificat de absolvire specializarea Manager de proiect - pagina 8 - cv semnat, datat la data depunerii ofertei și cuprinde principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora - pagina 9-17 - documente - suport relevante care atestă experiența generală/specifică (fișa de post/contractul de muncă/recomandarea sau orice alte documente similare din care să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă): 1. Recomandare General Service Grup 98 SRL pentru contractul: „Lucrări de reabilitare, modernizare și echipare la Spitalul Clinic Județean de Urgenta Ilfov” - documente din care reies calitatea de Manager de proiect și categoria de importanta a clădirii B - pagina 18; 2. Scrisoare de recomandare SOMET SĂ pentru contractul: „LUCRĂRI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, RENOVARE, REMODELARE FAȚADE, AMENAJĂRI INTERIOARE, RECONFIGURARE ZONĂ CORP NOU, DESFACERI PARȚIALE, SCHIMBARE DE FUNCȚIUNE ÎN HOTEL ȘI FUNCȚIUNI COMPLEMENTARE (ALIMENTAȚIE PUBLICĂ, COMERȚ, PISCINĂ, SPA, SERVICII)”, al Palatului Marmorosch,” - documente din Pagina 51 din 151

care reies calitatea de Manager de proiect și categoria de importanță a clădirii A - pagina 19; 3. Recomandare nr. 32104/04.12.2020 Primăria Orașului Mioveni pentru contractul: „Construire Spital Orășenesc Mioveni, S+P+6E, Județul Argeș” - documente din care reies calitatea de Manager de proiect și categoria de importanta a clădirii A - pagina 20; 4, Recomandare Generai Service Grup 98 SRL pentru contractele: -Consolidare și reabilitare Biserica Ortodoxă Răzvan, Strada Băniei, București. Monument categoria B, Categoria de importanță C, Clasa de importanță III; -Consolidare și renovare clădire studenți Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, București. Clădire categoria de importanță B, Clasa de importanță II; -Relații și renovare sediu Transelectrica, Bulevardul Hristo Botev, București. Clădire categoria de importanță B, Clasa de importanță II; -Consolidare, reabilitare și renovare UM 461, Stațiunea Olimp, Județul Constanta. Clădire categoria de importanță B, Clasa de importanță II; -documente din care reies calitatea de Manager de proiect și categoria de importanță a clădirii minim C - pagina 21. 5. Recomandare SILVANO SRL pentru contractul: „Ansamblul Urbanistic PRIVILEGE” - documente din care reies calitatea de Manager de proiect și categoria de importanta a clădirii B - pagina 22 Menționează

că

ofertantul

Asociere

...........

(Lider asociere), ........... (asociat 1) a îndeplinit cerința privind Managerul de proiect, prezentând pentru acesta toate documentele solicitate, cv, declarație de disponibilitate și documente din care reies atât calitatea de Manager de proiect a expertului propus, cât și categoria de importanta minim B a clădirilor din cadrul contractelor prezentate ca experiență similară specifică. Susține că au fost luate în considerare atât recomandările de la beneficiarii finali, cât și de la foști angajatori, actuali angajatori care se încadrează la referințe, deoarece ofertanților li s-a permis să prezinte: „documente relevante (fișa de post/contractul de muncă/referințe/ recomandări de la beneficiari finali/procese verbale sau orice alte documente similare din care să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă).” Menționează

că

ofertantul

Asociere

...........

(Lider asociere), ........... (asociat 1) a propus că și Coordonator proiectare pe ..................., pentru care a prezentat următoarele documente în cadrul fișierului PersonalSJU Pediatrie BC - 1 .pdf: - diploma arhitect, Universitatea Spiru Haret din București, specializarea Arhitectură - pagina 24 Pagina 52 din 151

- curriculum vitae, actual semnat și datat la data depunerii ofertei, care cuprinde principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora - pag. 25 - 29 -

Adeverința

nr.

14233/19.04.2024

pentru calificarea/ocupația/gruparea de competențe manager proiect - pagina 30 - Certificat OAR de dobândire a dreptului de semnătură - pagina 31 - copie extras REVISAL, angajata a ..........., activ cu timp parțial, contract nr. 6/13.10.2014 - paginile 32-33 - documente - suport relevante care atestă experiența generală/specifică: 1. documente din cadrul proiectului nr. SCUBV/2023 „Proiectare corp nou, proiectare extindere corp existent și întocmire documentație tehnică în vederea conformării la normele actuale de apărare împotriva incendiilor a clădirilor existente - Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov - faza SF, DALI, DTAC, PT + DDE + CS” - reiese calitatea de șef proiect și categoria de importanta a clădirii B conform HG nr. 766/97 - paginile 34-37; 2. documente din cadrul proiectului nr. CJCEABCD547/2022 creșterea eficientei energetice la corpurile A, B, C ȘI D la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian” Călărași - reiese calitatea de șef proiect și categoria de importanță a clădirii B, conform HG nr. 766/97 - paginile 38-42; 3. documente din cadrul proiectului nr. PMASF516/2021 creșterea eficientei energetic E- în Ambulatoriul Spitalului Orășenesc „Sfânta Filofteia” - Mizil - reiese calitatea de șef proiect și categoria „A” de importanță conform HG nr. 766/97 – paginile 752 – 757; 4. documente din cadrul proiectului nr. CJCFGH555/2022 documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F, G, H LA Spitalul Județean de Urgență dr. Pompei Samarian, Călărași - reiese calitatea de șef proiect și categoria de importanță a clădirii B, conform HG nr. 766/97 - paginile 43 – 45; 5. documente din cadrul proiectului nr. CJCSBC517/2022 Reabilitare Energetica Secția Boli Contagioase și Dermatologice din Cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași - reiese calitatea de șef proiect și categoria de importanță a clădirii B, conform HG nr. 766/97 - paginile 46 – 47; 6. documente din cadrul proiectului nr. RMSUE695/2024 reabilitare și modernizare construcție existenta la Spitalul Universitar de urgență Elias - reiese calitatea de șef proiect și categoria de importanță a clădirii B, conform HG nr. 766/97 - paginile 48-51; 7. documente din cadrul proiectului nr. PJI02.23/2023 Servicii de proiectare și inginerie (fazele PAC/POE, PTE, DDE) și asistență tehnică din partea proiectantului pe durata execuției lucrărilor pentru obiectivul „Creșterea eficienței energetice a Palatului administrativ al județului Pagina 53 din 151

Ialomița” beneficiar Ministerul Afacerilor Interne prin Instituția Prefectului- Județul Ialomița - reiese calitatea de șef proiect și categoria „B” de importanță conform HG nr. 766/97 - paginile 52 – 58. Susține că ofertantul Asociere ........... (Lider asociere), ........... (asociat 1) a îndeplinit cerința privind Șeful de proiect, prezentând pentru acesta toate documentele solicitate, CV, declarație de disponibilitate și documente din care reies atât calitatea de șef de proiect a expertului propus cât și categoria de importanta minim B a clădirilor din cadrul contractelor prezentate ca experiență similară specifică. Susține că au fost luate în considerare atât recomandările de la beneficiarii finali, cât și de la foști angajatori, actuali angajatori care se încadrează la referințe, deoarece ofertanților li s-a permis să prezinte: „documente

relevante

(fișa

de

post/contractul

de muncă/referințe/recomandări de la beneficiari finali/ procese verbale sau orice alte documente similare din care să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă. Apreciază că, potrivit documentelor depuse în cadrul proiectului nr. CJCEABCD547/2022 Creșterea eficientei energetice la corpurile A, B, C și D la Spitalul Județean de Urgență „DR. Pompei Samarian” Călărași - reiese calitatea de șef proiect și categoria de importanță a clădirii B conform HG 766/97 - paginile 38-42. Subliniază că din propunerea tehnică depusă, la pagina 40, rezultă calitatea de șef de proiectul mai sus menționat, a luat în calcul documentele depuse în cadrul propunerii tehnice în SEAP. Pe cale de consecință, solicită respingerea contestației. Aceasta precizează că oferta contestatorului a fost respinsă deoarece răspunsul la clarificări nu a fost concludent, nu au fost respectate cerințele prezentate în documentele achiziției și deoarece prin răspunsul la clarificări ofertantul nu a precizat clar informațiile și documentele solicitate, iar solicitarea unei noi clarificări ar fi determinat încălcarea principiilor din domeniul achizițiilor publice. Susține că a evaluat in mod unitar ofertele depuse de ofertanți în cadrul prezentei proceduri și a transmis către ofertanți, în etapa de evaluare tehnică a ofertelor, solicitările de clarificări formulate unitar, tocmai pentru a nu exista diferențe sau pentru a crea avantaje vreunui ofertant. Față de aceste aspecte, solicită respingerea contestației împotriva rezultatului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică. Prin adresa nr. 1108/26.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 34590/27.05.2025, Asocierea ........... SA – ........... SRL, transmite cerere de intervenție față de contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 32031/16.05.2025, în dosarul nr. 1746/2025, solicitând cele prezentate în partea introductivă a prezentei decizii. Intervenientul, ASOCIEREA ........... S.A. (lider de asociere) – ........... S.R.L., prin liderul asocierii, ........... S.A., afirmă că a formulat Pagina 54 din 151

cererea de intervenție în temeiul art. 61 alin. (3), art. 63 alin. (2) și art. 148 alin. (1) din C.p.c., raportat la dispozițiile art. 17 din Legea nr. 101/2016, solicitând cele prezentate în parte introductivă a prezentei decizii. În susținerea solicitărilor sale, ........... SA prezintă următoarele aspecte: A. Premise factuale relevante: Acesta face o scurtă prezentare a situației de fapt, menționând că ........., a publicat în SEAP Anunțul de participare nr. CN1076696 din data de 24.12.2024, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de elaborare a documentației tehnico- economice la stadiul PT + DDE, asistență tehnică din partea proiectantului, execuție lucrări în cadrul proiectului cu titlul CONSTRUIRE CENTRU PALIATIV ȘI RECUPERARE PEDIATRICĂ”, având valoarea estimată de 49.740.653,00 lei, exclusiv TVA, având ca și criteriu de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Menționează că la termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor, respectiv data de 19.02.2025, ora 15:00, au fost înregistrate în SEAP un număr total de trei (3) oferte, formulate de următorii operatori economici: • Asocierea ........... S.A. (lider asociere) – ........... S.R.L. (intervenientul); • Asocierea ......... SRL (lider asociere) – ........................ SRL – ........................ SRL (contestatorul); • S.C. ........... S.A. În urma procesului de evaluare desfășurat de comisia de evaluare constituită la nivelul autorității contractante, în conformitate cu prevederile raportului procedurii nr. 19257/05.05.2025 și ale comunicării rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025, s-au constatat următoarele: • oferta depusă de intervenientul ASOCIEREA ........... S.A. (lider asociere) – ........... S.R.L. a fost declarată admisibilă și câștigătoare, clasându-se pe locul 1 în urma aplicării criteriului de atribuire; • oferta depusă de Asocierea ......... SRL (lider asociere) – ........................ SRL – ........................ SRL a fost declarată inacceptabilă și neconformă, fiind, în consecință, respinsă; • oferta depusă de S.C. ........... S.A. a fost, de asemenea, declarată inacceptabilă și neconformă, fiind respinsă. Prin urmare, precizează că oferta câștigătoare, în conformitate cu actele emise de autoritatea contractantă, este cea depusă de Asocierea ........... S.A. (lider asociere) – ........... S.R.L. În continuare, menționează că, nemulțumită de rezultatul comunicat și de respingerea propriei oferte, ......... SRL a formulat contestația ce face obiectul prezentului dosar, prin care acesta critică în principal, Pagina 55 din 151

caracterul nelegal al excluderii propriei oferte ca urmare a neincluderii declarației privind asigurarea perioadei de garanție în răspunsul la clarificări, și caracterul nelegal al excluderii ca urmare a pretinselor neconformități aferente CV-ului și experienței coordonatorului de proiectare propus (domnul .......................), atât sub aspect formal (lipsa datării CV-ului, lipsa detaliilor privind proiectele relevante), cât și sub aspectul neîndeplinirii cerinței de experiență pe o poziție similară. Menționează că ......... SRL susține, de asemenea, caracterul nelegal al respingerii organigramei și al infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectare, considerate de către autoritatea contractantă ca fiind completări ce ar genera un avantaj nejustificat. În plus, precizează că prin contestație se invocă caracterul nelegal al excluderii ca urmare a neconformității estimărilor din Planul de gestionare a deșeurilor cu principiile DNSH, precum și presupuse încălcări ale principiilor care guvernează materia achizițiilor publice, respectiv proporționalitate, tratament egal, eficiența utilizării fondurilor publice și încrederea legitimă. În ceea ce privește oferta sa, intervenientul menționează că ......... SRL susține: • neîndeplinirea cerinței privind situația personală, invocând o presupusă încadrare în cazurile de excludere prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 98/2016, în legătură cu două documente constatatoare emise de Primăria Municipiului ...................și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; • neîndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini privind experții- cheie – managerul de proiect (domnul ...................) și șeful/coordonatorul/directorul de proiect (doamna ...........) – și acordarea nelegală a punctajului maxim pentru aceștia; • existența unor încălcări ale procedurii de atribuire constând, în principal, în limitarea nejustificată a accesului contestatorului la dosarul achiziției publice. În concluzie, menționează că ......... SRL solicită anularea actelor administrative atacate, reluarea procedurii cu reevaluarea ofertei proprii și acordarea accesului la dosarul achiziției. B. Admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție: Intervenientul reiterează că cele prezentare anterior privind premisele factuale, menționând că în cadrul prezentei procedurii de atribuire a participat în calitate de ofertant, iar ca urmare a finalizării procesului de evaluare, prin comunicarea rezultatului procedurii nr. 19260/05.05.2025 și în temeiul raportului procedurii nr. 19257/05.05.2025, oferta sa a fost declarată admisibilă, iar în baza aplicării criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, aceasta a fost clasată pe locul 1 și declarată câștigătoare de către autoritatea contractantă. Pagina 56 din 151

Totodată, menționează că, la data de 16.05.2025, prin publicarea pe platforma SEAP, a luat cunoștință despre formularea contestației de către ......... SRL ce contestație vizează, printre altele, legalitatea și temeinicia deciziei de declarare a ofertei sale ca fiind câștigătoare, precum și solicitarea de reevaluare a propriei oferte a contestatorului. În acest context, în temeiul art. 17 alin. (2) și (3), coroborat cu art. 18 din Legea nr. 101/2016, intervenientul susține că justifică un interes legitim, direct, actual și personal pentru a interveni în prezenta cauză. Interesul rezultă din folosul practic al adjudecării și încheierii contractului, folos care este direct amenințat de demersul contestatorului și care poate fi realizat doar prin menținerea ca fiind temeinice și legale a actelor autorității contractante prin care oferta intervenientului a fost declarată câștigătoare. Susține că o eventuală admitere a contestației formulate de ......... SRL ar avea ca efect prejudicierea directă și iremediabilă a drepturilor și intereselor legitime ale intervenientului, prin anularea rezultatului favorabil obținut în cadrul procedurii de atribuire și prin pierderea posibilității de a încheia și executa contractul, în condițiile în care oferta sa a fost declarată câștigătoare în urma unei evaluări obiective și riguroase efectuate de către autoritatea contractantă. În plus, acesta subliniază că principiul liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituția României și de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și dreptul la o cale de atac efectivă în domeniul achizițiilor publice, oferă intervenientului cadrul legal necesar pentru a-și proteja interesele și pentru a preveni o eventuală vătămare a drepturilor ce s-ar putea produce prin admiterea, chiar și parțială, a contestației formulate de ......... SRL. Având în vedere toate aceste considerente, coroborate cu dispozițiile legale anterior menționate, intervenientul solicită admiterea, în principiu, a cererii sale de intervenție și introducerea sa în calitate de intervenient accesoriu, în dosarul CNSC nr. 1746/C1/2025. C. În continuare prezintă motivele de fapt și de drept cererii sale de intervenție: C.1. Cu privire la criticile formulate de contestator privind legalitatea și temeinicia declarării ofertei sale ca fiind admisibilă și câștigătoare, precizează următoarele: Contestatorul, a formulat o serie de critici la adresa ofertei depuse de ........... S.A., susținând pretinse neconformități ale acesteia, față de care, intervenientul înțelege să demonstreze, punctual și argumentat, lipsa de temeinicie și caracterul eronat al fiecărei dintre aceste susțineri, confirmând astfel legalitatea și temeinicia actelor emise de autoritatea contractantă prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare. C.1.1. Cu privire la netemeinicia criticilor privind o pretinsă neîndeplinire de către ........... S.A. a cerinței privind situația personală (încadrarea în cazurile de excludere prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) Pagina 57 din 151

și h) din Legea nr. 98/2016), precizează că ......... SRL susține, în mod eronat, că ........... S.A., s-ar fi încadrat în motivele de excludere prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 98/2016, invocând existența a două documente constatatoare referitoare la contracte anterioare – unul emis de Primăria Municipiului .............., iar celălalt de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Din punctul său de vedere, aceste susțineri sunt nefondate, pentru următoarele considerente: a) Cu privire la documentul constatator nr. 12677/22.03.2023 emis de Primăria Municipiului ...................și la pretinsa abatere profesională gravă: Transparența și buna-credință a intervenientului – Declararea explicită a situației în DUAE: Contrar afirmațiilor contestatorului referitoare la o posibilă omisiune de a declara situații relevante (ce ar putea atrage incidența art. 167 alin. (1) lit. h)), intervenientul, afirmă că a acționat cu deplină transparență și bună-credință. Astfel, menționează că în cadrul Documentului Unic de Achiziție European (DUAE) (Anexa nr. [4]), la Partea III – Motive de excludere, Secțiunea C (paginile 6–7 ale DUAE), a declarat explicit încadrarea în situația reglementată de art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, făcând referire directă la contractul încheiat cu Municipiul ...................(nr. 27203/22.06.2020 – „Modernizare parc auto transport călători”) și la dificultățile care au condus la încetarea acestuia. De asemenea, a fost menționată existența unui litigiu pe rolul instanțelor de judecată privind această încetare. Prin urmare, această conduită proactivă exclude din start orice acuzație de declarație falsă sau de omisiune culpabilă. Prezentarea detaliată a măsurilor de remediere (self-cleaning) – Demonstrarea fiabilității restabilite: Sub acest aspect, concomitent cu declararea situației respective, în conformitate cu prevederile art. 171 din Legea nr. 98/2016 și art. 57 alin. (6) din Directiva 2014/24/UE, intervenientul susține că a prezentat un set detaliat și consistent de măsuri de remediere, descrise pe larg în secțiunea dedicată din DUAE (paginile 6–7) și dovedite prin documente justificative concrete, depuse împreună cu oferta sa în cadrul răspunsului la solicitarea de prezentare a documentelor justificative aferente DUAE (nr. SSB355/10.04.2025, cuprins în oferta sa, de la pagina 274 până la pagina 1118, inclusiv Anexele 1–18). În ceea ce privește măsurile de remediere asumate de către ........... S.A., acesta susține că ele au urmărit demonstrabil restabilirea fiabilității acestuia și reflectă în mod clar angajamentul de a corecta disfuncționalitățile anterioare. Menționează că acestea sunt detaliate și susținute de documentele anexate la răspunsul justificativ DUAE (Anexele 1–18) și includ, cu titlu exemplificativ: Pagina 58 din 151

• Realizarea unei analize interne aprofundate privind cauzele care au afectat derularea contractului cu Municipiul .............., materializată într-un Raport de analiză internă (parte din anexele menționate), care a identificat factorii concreți de disfuncționalitate, precum necorelarea proiectului tehnic elaborat de un terț cu realitatea din teren și deficiențele în activitatea acelui proiectant. Raportul a stat la baza elaborării unui Plan de măsuri corective anexat la Răspunsul justificativ DUAE. • Adoptarea unor decizii strategice documentate privind selecția partenerilor de proiectare, concretizate prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ........... S.A., prin care s-a aprobat o nouă politică de colaborare și s-a decis încetarea cooperării cu proiectantul implicat în contractul cu ............... Acest angajament este confirmat, în cadrul prezentei proceduri, prin asocierea intervenientului cu ........... S.R.L. • Consolidarea structurilor interne, atât din punct de vedere tehnic, cât și juridic, dovedită prin prezentarea organigramelor actualizate, deciziilor interne privind numiri/reorganizări, precum și prin acte justificative privind angajarea de personal suplimentar specializat (inclusiv contracte de muncă anonimizate și fișe de post actualizate, incluse în anexele relevante). • Implementarea unor proceduri operaționale revizuite în cadrul sistemului de management al proiectelor și al controlului riscurilor, precum Procedura Operațională PO-XX referitoare la Managementul Proiectelor Design & Build, parte integrantă a sistemului de management al calității certificat conform standardului ISO 9001. • Cooptarea de personal cu experiență conform HG nr. 1/2018, confirmată prin CV-urile și documentele suport aferente experților-cheie propuși în prezenta ofertă. • Demonstrări ale capacității financiare consolidate ale intervenientului (Anexa 17 la Răspunsul justificativ DUAE – situații financiare și rapoarte de audit), precum și existența unor instrumente de garantare adecvate (Anexa 18 – scrisori de confort bancar, Anexa 11 – Scrisoare de garanție de bună execuție emisă de ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A.). • Furnizarea de dovezi privind buna execuție a altor contracte semnificative încheiate ulterior incidentului de la .............., inclusiv prin documentul constatator nr. 154 emis de Aeroportul Internațional Oradea, care atestă îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale, precum și o listă detaliată a contractelor aflate în derulare sau deja finalizate cu succes, însoțită de referințe și valori concrete. Subliniază că, în cadrul răspunsului justificativ DUAE, a prezentat autorității contractante din ......... o serie de elemente esențiale menite să demonstreze că situația contractuală de la ...................este mult mai complexă decât rezultă din simpla citire a documentului constatator nr. 12677/22.03.2023 și că respectivul document nu reflectă o culpă Pagina 59 din 151

exclusivă și certă a acestuia. În susținerea acestei poziții, a arătat următoarele: • A indicat că beneficiarul contractului – Primăria Municipiului ...................– nu și-a îndeplinit propriile obligații, iar aceste aspecte au fost dezvoltate în cadrul Răspunsului la întâmpinare formulat în dosarul nr. 578/88/2023 aflat pe rolul Tribunalului ................... (Anexa 6 la Răspunsul justificativ DUAE). Documentul respectiv detaliază deficiențele imputabile beneficiarului anterior și contestă interpretarea unilaterală a cauzelor rezilierii. • A informat asupra faptului că, în respectivul litigiu, instanța de judecată – Tribunalul ...................– a încuviințat administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară (Anexa 7 la Răspunsul justificativ DUAE) pentru clarificarea unor aspecte tehnice esențiale aflate în dispută. Printre acestea se numără chestiuni referitoare la „necesitatea comunicării caracteristicilor autobuzelor electrice și a stațiilor de încărcare” și la suficiența informațiilor furnizate de beneficiar. Admiterea acestei probe de către instanță confirmă existența unor incertitudini obiective și validează poziția intervenientului de a contesta caracterul imputabil exclusiv al rezilierii contractului. Analiza și validarea legală și temeinică realizată de către autoritatea contractantă din .........: Precizează că autoritatea, prin comisia de evaluare constituită la nivelul SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ......... a avut la dispoziție toate aceste informații – declarațiile inserate în DUAE, documentele justificative din Răspunsul justificativ DUAE (paginile 274–1118) și argumentele referitoare la contextul contractual de la ...................– și a procedat la o analiză concretă și individualizată a situației. ......... SRL susține că, în realitate, așa cum a susținut constant și transparent inclusiv în cadrul altor proceduri administrative și judiciare în care documentul constatator ...................a fost invocat, situația de la baza acestuia este marcată de complexitate și nu poate fi atribuită exclusiv sau preponderent intervenientului, fiind relevante următoarele: • Existența unor neconcordanțe semnificative între proiectul tehnic elaborat de un terț (neafiliat intervenientului și neimplicat în actuala asociere) și situația reală din teren, care au generat blocaje și au impus identificarea unor soluții tehnice suplimentare; • Lipsa de promptitudine și de profesionalism a proiectantului terț în răspunsurile la solicitările de ajustare, aspecte în legătură cu care intervenientul a notificat în mod repetat beneficiarul contractului, respectiv Primăria Municipiului .............., și a depus toate diligențele pentru continuarea contractului în condiții optime, precizând că aceste argumente sunt detaliate și în contestația formulată de .............. S.A. împotriva Consiliului Județean Brașov – Anexa [număr anexă]. • Litigiul aflat pe rolul Tribunalului ...................(dosar nr. 1297/88/2023) având ca obiect legalitatea și temeinicia rezilierii Pagina 60 din 151

contractului de către Primăria Municipiului ...................și eventualele consecințe financiare (inclusiv executarea garanției de bună execuție) nu a fost încă soluționat definitiv. Astfel, culpa intervenientului nu poate fi considerată stabilită irevocabil, iar documentul constatator emis unilateral de către beneficiarul contractului și contestat în instanță nu poate produce efectele juridice ale unei „abateri profesionale grave dovedite” în sensul art. 167 din Legea nr. 98/2016, anterior pronunțării unei hotărâri definitive. • Referitor la transparență și prezentarea Măsurilor de remediere, acesta reiterează cele detaliate anterior și rezultate din DUAE-ul depus în prezenta procedură (pagina 10-11 și 13-14) și din răspunsul Justificativ DUAE (pagina 274-532 din oferta sa), intervenientul afirmă că a declarat în mod transparent acest incident și a prezentat un set amplu și detaliat de măsuri de remediere („self- cleaning”), care au vizat atât cauzele identificate, cât și consolidarea capacității sale organizaționale, tehnice și de personal. Totodată, reiterează că aceste măsuri au inclus:  Reorganizarea structurală si procedurală internă.  O nouă politică privind selecția si colaborarea cu proiectanții.  Consolidarea departamentelor cheie.  Implementarea de noi proceduri de management de proiect si control al riscurilor.  Demonstrarea bunei execuții a numeroase alte contracte, inclusiv de anvergură, ulterior incidentului de la .............., aspect probat prin documente constatatoare pozitive (precum cel emis de Aeroportul Internațional Oradea - Anexa 1 la Răspunsul Justificativ DUAE). Confirmarea acestor concluzii prin jurisprudență anterioară cu valoare de precedent: În opinia sa, concluziile reținute de autoritatea contractantă din ......... privind fiabilitatea restabilită a acestuia sunt confirmate de practica administrativă și jurisdicțională, concretizată în: • Decizia CNSC nr. 1008/C11/723 din 18.04.2024 (Anexa nr. [5]) și în • Decizia definitivă a Curții de Apel Brașov nr. 530/R/2024 din 28.05.2024 (Anexa nr. [6]), susținând că ambele soluții au avut ca obiect o situație identică, implicând același document constatator emis de Primăria Municipiului ...................și au statuat că autoritățile contractante au obligația să analizeze efectiv măsurile de remediere („self-cleaning”) prezentate și că .............. S.A. a demonstrat fiabilitatea sa restabilită. Totodată, face trimitere la considerentele reținute de Curtea de Apel Brașov, cu valoare de lucru judecat relativ în cauză, sunt pe deplin aplicabile mutatis mutandis și în prezenta speță, precizând că instanța a reținut, în mod clar, începând cu pagina 7 a deciziei nr. 530/R/2024, că Pagina 61 din 151

și în situația în care există un motiv real de excludere, operatorul economic are posibilitatea de a-și demonstra credibilitatea în fața autorității contractante, precum și faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza dovezile privind măsurile de remediere înainte de a lua o decizie de excludere. Prin urmare, menționează că, o instanță de judecată – respectiv Curtea de Apel Brașov – printr-o hotărâre definitivă, a confirmat că:  Existența unui document constatator care atestă un incident contractual anterior nu conduce automat la excluderea operatorului economic, acesta având dreptul fundamental de a- și demonstra fiabilitatea restabilită;  Autoritatea contractantă are obligația legală de a analiza în mod efectiv măsurile de remediere propuse de ofertant, inclusiv prin solicitarea de dovezi concrete privind implementarea și eficiența acestora;  În cazul .............. S.A., demersul de a invoca mecanismul de „self-cleaning” în contextul unei posibile excluderi a fost validat din punct de vedere juridic. Astfel, afirmă că, autoritatea contractantă din prezenta procedură, a analizat și a considerat suficiente măsurile de remediere declarate de intervenient în DUAE și susținute prin documentele justificative anexate (paginile 274–1118, Anexele 1–18), a acționat în conformitate nu doar cu litera și spiritul legii, ci și în acord cu o practică administrativă și jurisprudență constantă la nivel național. Această practică recunoaște caracterul eficace și pertinent al demersurilor de remediere întreprinse de .............. S.A. În ceea ce privește principiul puterii de lucru judecat – chiar și în forma sa relativă (inter partes în cauzele anterioare) – coroborat cu principiul consecvenței în aplicarea și interpretarea normelor juridice de către autorități și instanțe, acesta consideră că impune ca o situație de fapt și de drept similară, analizată și tranșată definitiv, să beneficieze de o soluționare identică. Ignorarea acestor realități juridice de către contestator și a validării anterioare a capacității intervenientului de a-și remedia poziția nu poate fi primită. Din punctul său de vedere, abordarea autorității contractante din ......... este, cu atât mai mult, una de apreciat, deoarece reflectă o înțelegere corectă a mecanismelor legale care permit sancționarea abaterilor anterioare, dar și reabilitarea operatorilor economici care adoptă măsuri concrete și eficiente de redresare. Apreciază că o asemenea abordare contribuie, în mod real, la menținerea unui mediu concurențial echilibrat și sănătos în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, consideră că decizia adoptată de autoritatea contractantă – ......... – de a nu proceda la excluderea intervenientului din procedura de atribuire este pe deplin legală, temeinică și justificată. Aceasta se bazează pe transparența manifestată de operatorul economic, Pagina 62 din 151

pe caracterul amplu și concret al măsurilor de remediere asumate (dovedite prin documentele incluse în Anexele 1–18 ale Răspunsului justificativ DUAE), pe complexitatea contextului în care a avut loc incidentul contractual de la ...................– aflat încă în litigiu – și pe o jurisprudență administrativă și judiciară stabilă și coerentă. Menționează că demersul autorității contractante prin care a analizat în mod particularizat și individualizat situația intervenientului, evaluând cu rigoare măsurile de remediere prezentate și alegând, în mod justificat, să nu aplice o excludere automată în baza documentului constatator emis de Primăria Municipiului .............., se încadrează perfect în prevederile art. 171 din Legea nr. 98/2016, în jurisprudența aplicabilă (inclusiv decizia definitivă a Curții de Apel Brașov nr. 530/R/2024), precum și în recomandările formulate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În acest sens, intervenientul invocă Notificarea emisă de ANAP privind interpretarea situației de excludere prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 (Anexa nr. [7]), document care detaliază explicit obligațiile autorităților contractante în ipoteze similare. În ceea ce privește obligația de clarificare a incertitudinilor, face trimitere la Notificarea ANAP (pagina 2) care statuează că "autoritatea contractantă are obligația de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de lege, de a analiza toate aspectele si documentele relevante în acest sens si de a dispune toate măsurile care se impun în vederea clarificării eventualelor incertitudini în ceea ce privește existența sau inexistența situației de excludere.”, apreciind că prin solicitarea de documente justificative DUAE și prin analiza detaliată a răspunsului său, autoritatea contractantă a îndeplinit această obligație, asigurându-se că dispune de toate informațiile necesare pentru o decizie fundamentată. Consideră că referitor la analiza tuturor condițiilor Legale, ANAP amintește că, pentru a se dispune excluderea, trebuie demonstrat că încălcările contractuale anterioare au fost „grave” sau „repetate” și au condus la consecințele stipulate de lege (reziliere anticipată, daune- interese sau alte sancțiuni comparabile). Susține că, în cazul său, a demonstrat că incidentul de la .............., deși a condus la o reziliere (contestată în justiție și pentru care am prezentat argumente solide de neimputabilitate parțială/totală și cauze obiective), a fost urmat de măsuri de remediere substanțiale și validate, care anihilează prezumția de nefiabilitate viitoare. Astfel, consideră că decizia autorității contractante de a aprecia măsurile de remediere ca fiind suficiente și de a nu exclude intervenientul din procedura de atribuire nu doar că reflectă o aplicare corectă a prevederilor legale, dar este și în deplină concordanță cu îndrumările oficiale formulate de ANAP. Susține că aceste îndrumări au ca scop asigurarea unei practici unitare, echilibrate și conforme cu principiile dreptului achizițiilor publice. Pagina 63 din 151

Pe de altă parte, solicitarea formulată de contestator, ce vizează excluderea intervenientului pe baza unei interpretări simpliste și automate a documentului constatator emis de Primăria Municipiului .............., ignoră aceste exigențe legale și obligațiile care revin autorității contractante în ceea ce privește analiza fiabilității unui operator economic. Această analiză trebuie realizată inclusiv prin prisma mecanismului legal de remediere („self-cleaning”), reglementat expres de Legea nr. 98/2016. b) Cu privire la documentul constatator nr. 553129/18.10.2023 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, intervenientul menționează următoarele: Apreciază că, în mod similar, contestatorul încearcă să confere o gravitate excesivă acestui document, omițând din nou contextul real al situației și interpretând în mod eronat dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Menționează că în cadrul Documentului Unic de Achiziție European (DUAE), depus în prezenta procedură, la Partea III – Motive de excludere, Secțiunea C: Motive legate de insolvență, conflicte de interese sau abateri profesionale (pagina 6), a fost declarată în mod explicit încadrarea în situația reglementată de art. 167 alin. (1) lit. g), făcându- se referire directă la documentul constatator nr. 553129/18.10.2023, emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Susține că documentul constatator nr. 553129/18.10.2023, emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, confirmă aplicarea unor penalități de întârziere în cuantum de 54.336,24 lei, aferente contractului nr. 115/11.04.2022. Cu toate acestea, apreciază că este esențial de precizat că dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 prevăd că excluderea poate opera numai în ipoteza în care încălcările contractuale anterioare sunt „grave” sau „repetate” și au condus la consecințe semnificative, precum încetarea anticipată a contractului, plata de daune-interese ori alte sancțiuni comparabile. Susține că, din punctul său de vedere, în speță, analiza obiectivă a situației indică următoarele: • Contractul în cauză nu a fost reziliat: Așa cum rezultă și din Răspunsul justificativ DUAE (paginile 274–1118), contractul încheiat cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a fost finalizat și recepționat, fiind întocmit Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 4325/05.09.2023. Faptul că s-a ajuns la recepția lucrărilor confirmă că eventualele întârzieri nu au avut un caracter suficient de grav pentru a afecta executarea integrală a contractului. • Penalitățile de întârziere aplicate nu pot fi asimilate automat cu sancțiuni comparabile rezilierii contractului: Acestea reprezintă un mecanism contractual uzual, prevăzut pentru a compensa eventuale întârzieri minore sau parțial justificate, fără a implica în mod necesar existența unei „abateri profesionale grave” în sensul legii. De asemenea, Pagina 64 din 151

cuantumul acestor penalități nu este demonstrat de contestator ca fiind disproporționat în raport cu valoarea totală a contractului sau ca reflectând o culpă exclusivă și gravă a intervenientului. • Cauzele întârzierilor și contestarea penalităților: În cadrul Răspunsului justificativ DUAE, intervenientul a explicat în mod detaliat contextul generat de factori externi și neimputabili, care au condus la întârzieri în executarea contractului. Printre aceștia se numără: pandemia de COVID-19, conflictul din Ucraina, creșterea generalizată a prețurilor, modificările legislative privind ajustarea prețurilor, precum și întârzieri sau modificări survenite din partea beneficiarului. Mai mult decât atât, intervenientul susține că a informat autoritatea contractantă cu privire la faptul că legalitatea și temeinicia aplicării acestor penalități fac obiectul unui litigiu pendinte – dosar nr. 5897/118/2023 aflat pe rolul Tribunalului .......... În acest context, atât cuantumul, cât și imputabilitatea integrală a penalităților menționate rămân discutabile până la soluționarea definitivă a litigiului. Referitor la analiza și decizia corectă a autorității contractante în prezenta procedură, apreciază că aceasta a avut la dispoziție toate informațiile și explicațiile relevante, atât prin DUAE, cât și prin răspunsul justificativ DUAE, comisia de evaluare analizând documentele aferente în cadrul verificării documentelor justificative prevăzute de DUAE (conform Raportului procedurii, pagina 11) și a constatat, în mod justificat, că nu există motive de excludere în legătură cu documentul constatator emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Prin faptul că nu a considerat aplicarea penalităților de întârziere – contestate în instanță și survenite într-un contract finalizat și recepționat – ca fiind suficiente pentru a califica o „abatere profesională gravă” în sensul art. 167 alin. (1) lit. g), consideră că autoritatea contractantă a acționat în mod corect, interpretând dispozițiile legale în conformitate cu spiritul și litera acestora. Apreciază că această abordare reflectă aplicarea corectă a principiului proporționalității. În caz contrar, interpretarea propusă de contestator ar duce la un formalism excesiv și la excluderea nejustificată a unor operatori economici pentru situații contractuale minore sau încă neclarificate definitiv pe cale judiciară. În opinia intervenientului, susținerile formulate de contestator, potrivit cărora ........... SA nu ar fi îndeplinit cerințele privind situația personală și, în consecință, ar fi trebuit exclus din procedură, sunt complet neîntemeiate. Acesta susține că a acționat cu deplină transparență, declarând în mod corect situația contractuală de la .............., a prezentat un set riguros și bine documentat de măsuri de remediere, care și-au dovedit eficacitatea și care au fost validate de autoritatea contractantă din cadrul prezentei proceduri – totul în conformitate cu jurisprudența relevantă și cu îndrumările oficiale ale ANAP. De asemenea, incidentul contractual cu Inspectoratul General al Pagina 65 din 151

Poliției de Frontieră nu se încadrează, prin natura și consecințele sale, în ipoteza legală a excluderii. În concluzie, susține că decizia autorității contractante de a aprecia oferta depusă de ........... SA ca fiind admisibilă din perspectiva situației personale, este pe deplin legală și temeinică. C.1.2. Cu privire la netemeinicia criticilor formulate de contestator privind o pretinsă neîndeplinire de către intervenient a cerințelor prevăzute în caietul de sarcini referitoare la experții-cheie – Manager de proiect (domnul ...................) și Șef/Coordonator/Director proiect (doamna ..........................) – și o pretinsă acordare nelegală a punctajului maxim, prezintă următoarele aspecte: Consideră criticile contestatorul, regăsite la paginile 46–49 din contestație, ca fiind neîntemeiate privind îndeplinirea de către experții- cheie propuși de intervenient a cerințelor prevăzute în documentația de atribuire, încercând să sugereze existența unor neconformități care ar fi dus la o acordare nelegală a punctajului în cadrul evaluării tehnice. Intervenientul înțelege să demonstreze, în continuare, netemeinicia acestor susțineri, prin raportare directă la conținutul documentației de atribuire și al ofertei depuse. Potrivit prevederilor secțiunii 4.4 din caietul de sarcini, apreciază că cerințele referitoare la demonstrarea experienței profesionale aferente pozițiilor de „Manager de proiect (contract)” și „Șef/Coordonator/Director proiect” sunt structurate în mod clar, distinct și detaliat. Această abordare respectă în mod integral principiile transparenței, proporționalității și obiectivității, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017. Astfel, subliniază că pentru ambele categorii de experți, autoritatea contractantă a stabilit în mod clar două niveluri distincte de cerințe: A. Cerințe minime obligatorii (condiții de calificare): În opinia sa, documentația de atribuire prevede cerințe minime pentru fiecare dintre pozițiile vizate, acestea reprezentând pragul obligatoriu pentru declararea conformității propunerii tehnice. Concret, pentru pozițiile de „Manager de proiect (contract)” și „Șef/Coordonator/Director proiect” se solicită: • Prezentarea unui Curriculum Vitae actualizat, semnat și datat, care să conțină detalii privind proiectele relevante și pozițiile ocupate anterior; • Prezentarea copiilor conforme cu originalul ale documentelor care atestă raporturile juridice dintre ofertant și expert (ex: contract de muncă, contract de colaborare, angajament de participare); • Prezentarea unor documente suplimentare relevante care să demonstreze fără echivoc experiența profesională, cum ar fi: • fișe de post / contracte de muncă / referințe sau • recomandări din partea beneficiarilor finali sau Pagina 66 din 151

• procese-verbale sau • orice alte documente similare din care să reiasă informațiile solicitate de autoritatea contractantă. Din punctul său de vedere, aceste cerințe minime asigură verificabilitatea și obiectivitatea evaluării, constituind fundamentul demonstrației privind experiența profesională. B. Cerințe extinse, utilizate ca factori de evaluare în cadrul criteriului „cel mai bun raport calitate-preț” (subfactor: experiență experți): Sub acest aspect, intervenientul precizează că, în conformitate cu art. 12 lit. a) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, în cadrul cerinței 13 din caietul de sarcini (pagina 42), criteriul „cel mai bun raport calitate-preț”, componenta B – Tehnică, subfactorul b), Autoritatea Contractantă utilizează nivelul de calificare și experiență profesională a experților propuși drept factor de evaluare calitativă, astfel: Pentru „Manager de proiect (contract)”: • 10 puncte: dacă expertul demonstrează, prin documente concludente, experiență efectivă ca manager/coordonator într-un proiect cu obiective și complexitate similare contractului actual; • 5 puncte: dacă expertul dovedește experiență relevantă ca manager/coordonator, însă într-un proiect care nu atinge nivelul de similitudine și complexitate cerut pentru punctajul maxim; • 0 puncte: dacă expertul nu îndeplinește pragul minim de relevanță. Pentru „Șef / Coordonator / Director proiect”: • 10 puncte: dacă expertul dovedește, concludent, experiență efectivă de coordonare în cel puțin două proiecte similare ca obiect și complexitate; • 5 puncte: dacă expertul dovedește implicare într-un singur proiect similar; • 0 puncte: dacă expertul nu atinge nivelul minim de similitudine și complexitate solicitat. a) Cu privire la Managerul de proiect propus de intervenient (domnul ...................) și presupusa neconformitate a documentelor justificative: Evidențiază că ......... SRL susține că documentele prezentate pentru domnul ................... nu ar fi conforme, întrucât recomandările ar proveni exclusiv de la angajator și nu de la beneficiarii finali ai proiectelor. Această susținere este, însă, vădit nefondată. Menționează că pentru a dovedi în mod explicit și efectiv experiența relevantă a domnului ..................., în vederea confirmării îndeplinirii cerințelor minime și superioare prevăzute în documentația de atribuire, a anexat un set riguros și concludent de documente, distincte și complete, după cum urmează: • Angajament contractual ferm, întocmit explicit și semnat pentru poziția indicată ca „Manager proiect” în cadrul proiectului Pagina 67 din 151

„Construire Centru Paliativ și Recuperare Pediatrică”, document care atestă în mod formal poziția ocupată și atribuțiile asumate (pagina 5). • Declarație de disponibilitate, semnată în mod expres de către expert, prin care acesta își asumă în mod neechivoc angajamentul personal și disponibilitatea integrală pentru exercitarea funcției nominalizate în ofertă (pagina 6); • Certificat de absolvire a formării profesionale în domeniu, atestând calificările necesare pentru exercitarea atribuțiilor de Manager de proiect în domeniul construcțiilor (pagini 7–8); • Curriculum Vitae complet și actualizat, în care sunt detaliate toate proiectele relevante, cu indicarea clară a funcțiilor ocupate, a perioadelor de implicare și a responsabilităților specifice (pagini 9–17); • Recomandări oficiale și explicite, emise de următorii beneficiari sau parteneri contractuali: - General Service Grup 98 SRL – recomandare pentru proiectul desfășurat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov (pagina 18), precum și o a doua recomandare pentru alte patru proiecte, detaliate individual (pagina 21); - SOMET SA – recomandare pentru activitatea desfășurată în cadrul proiectului „Palatul Marmorosch” (pagina 19); - Orașul Mioveni – recomandare oficială semnată și ștampilată de Primarul Orașului Mioveni și de Directorul Executiv al Direcției Investiții, Dezvoltare, Patrimoniu, Fonduri Europene, ce confirmă exercitarea funcției de Manager de proiect în cadrul proiectului „Construire Spital Orășenesc Mioveni, S+P+6E, județul Argeș”, obiectiv de importanță categoria „A” (pagina 20); - SILVANO SRL – recomandare pentru proiectul „PRIVILEGE” Galați, ansamblu urbanistic de amploare (pagina 22). Susține că aceste documente, astfel clasificate și prezentate, respectă în mod riguros și integral cerințele obligatorii prevăzute în caietul de sarcini și în Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, asigurând dovada clară, concludentă și incontestabilă a experienței profesionale relevante și superioare solicitate pentru funcția de „Manager de proiect”. În plus față de CV-ul actualizat și documentele privind raportul juridic dintre expert și ofertant, precizează că autoritatea contractantă a solicitat prezentarea unor „documente suplimentare relevante care demonstrează neechivoc experiența profesională, precum: fișe de post/contracte de muncă/referințe sau recomandări din partea beneficiarilor finali/procese-verbale/alte documente similare”. Utilizarea conjuncției disjunctive „sau” și a expresiei „precum” (care are caracter exemplificativ), coroborate cu sintagma „orice alte documente similare”, conduc la concluzia că autoritatea contractantă nu a impus o cerință restrictivă referitoare la prezentarea obligatorie a recomandărilor exclusiv din partea beneficiarilor finali. Dimpotrivă, documentația Pagina 68 din 151

prevede o gamă largă de instrumente doveditoare, fiecare apt să confirme experiența solicitată, în funcție de specificul proiectului. Analizând cu atenție conținutul și formularea explicită a cerinței din caietul de sarcini, intervenientul afirmă că rezultă cu claritate că autoritatea contractantă nu a stabilit obligația exclusivă de prezentare a unei recomandări provenind de la „beneficiarul final”. Ea a recunoscut în mod expres caracterul echivalent al mai multor modalități alternative de demonstrare a experienței relevante. Astfel, în opinia sa, utilizarea semnului „/” în enumerarea: „fișe de post/contracte de muncă/referințe sau recomandări din partea beneficiarilor finali/procese-verbale/alte documente similare” indică fără echivoc faptul că fiecare din aceste opțiuni este valabilă și suficientă în mod individual, neexistând nicio ierarhie sau excludere între ele. Intervenientul afirmă că documentele prezentate de intervenient (contracte, angajamente, recomandări, procese-verbale și alte înscrisuri relevante) sunt pe deplin conforme și valide, fără a fi necesar ca toate să provină de la beneficiari finali. Consideră că evaluarea riguroasă a documentației trebuie să țină cont de această interpretare permisivă și echilibrată, care recunoaște mai multe forme de probă, fiecare având aceeași valoare juridică. Prin urmare, apreciază că documentele depuse de intervenient în susținerea experienței Managerului de proiect sunt valabile, complete și suficiente, îndeplinind în mod corect cerința formulată de autoritatea contractantă. Nicio prevedere nu impune o condiție prioritară sau exclusivă legată de emiterea recomandărilor strict de către beneficiarul final. Consideră că această interpretare este corectă, riguroasă și corespunde în totalitate prevederilor legale și instrucțiunilor ANAP, autoritatea contractantă având dreptul să recunoască relevanța oricăruia dintre documentele permise pentru a susține experiența declarată de ofertant. Evidențiază că, potrivit art. 9 alin. (7) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, documentele-suport pot fi, cu titlu de exemplu, fișa de post, contractul de muncă, recomandarea sau orice alte documente similare, cu condiția ca din acestea să reiasă informațiile solicitate de autoritate. Totodată, subliniază că art. 12 alin. (4) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 interzice autorității contractante să îngrădească dreptul operatorilor economici de a demonstra experiența similară prin orice tip de document emis sau contrasemnat de o autoritate / entitate sau client privat. Această normă reiterează faptul că dovezile pot fi diverse, iar autoritatea contractantă nu poate restrânge nejustificat libertatea de probă a ofertanților. Intervenientul precizează că singura referire expresă la noțiunea de „beneficiar final” se regăsește în Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, însă aceasta nu stabilește o obligație în sarcina ofertantului, ci una ce revine Pagina 69 din 151

exclusiv comisiei de evaluare. Mai exact, în situația în care autoritatea contractantă are îndoieli în privința veridicității informațiilor prezentate în cadrul recomandărilor atașate la ofertă, aceasta are posibilitatea de a solicita direct confirmări de la beneficiarul final al serviciilor care fac obiectul contractelor invocate ca experiență similară. Această opțiune este reglementată expres la art. 12 alin. (5) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 din 19 aprilie 2017. În concluzie, susține că o interpretare juridică riguroasă și completă a textului cerinței din documentația de atribuire confirmă faptul că documentele prezentate de intervenient sunt integral valabile, conforme și suficiente pentru demonstrarea experienței similare solicitate. Nu rezultă din nicio prevedere a documentației obligația ca respectivele documente să fie emise strict de beneficiari finali. În extremis, analiza explicită și judicioasă confirmă fără echivoc faptul că recomandarea emisă de autoritate, respectiv recomandarea din partea SILVANO SRL, privind proiectul ansamblului urbanistic explicit identificat drept „PRIVILEGE" Galați, îndeplinesc integral cerința minimă obligatorie a autorității contractante privind demonstrarea experienței similare pentru poziția de „Manager de proiect (contract)". Din punctul său de vedere, aele două recomandări menționate anterior, provenind din partea unor entități care au acționat în calitate de beneficiari finali ai proiectelor respective – autoritate publică, respectiv client privat – atestă fără echivoc implicarea directă și corespunzătoare a domnului inginer ................... în calitate de Manager de proiect. Acestea confirmă natura, amploarea și complexitatea obiectivelor în care expertul a fost implicat, demonstrând fără dubiu îndeplinirea cerințelor esențiale de experiență profesională similară. Susține că, în această situație, în mod evident, cerința de calificare stabilită în documentația de atribuire este satisfăcută în întregime, ceea ce determină în mod obligatoriu conformitatea explicită și incontestabilă a ofertei depuse de intervenient în ceea ce privește experiența similară dovedită pentru poziția de Manager de proiect (contract). b) Cu privire la expertul propus de intervenient pentru funcția de șef/

Coordonator/Director

de

proiect

–

doamna arhitect .......................... – și susținerile referitoare la pretinsa lipsă a experienței similare, susține următoarele: În raport cu susținerile formulate de contestator, referitoare la pretinsa lipsă a experienței similare a expertului propus de intervenient pentru poziția de „Șef/Coordonator/Director proiect”, respectiv doamna arhitect .........................., apreciază că se impune efectuarea unei analize riguroase și profesioniste a probelor depuse în cadrul dosarului ofertei, în scopul stabilirii, în mod cert și neechivoc, a situației de fapt și de drept aplicabile în cauză. În opinia sa, contestatorul formulează, în mod superficial și incomplet, o critică în legătură cu atribuțiile exercitate de doamna Pagina 70 din 151

arh. .......................... în cadrul proiectului intitulat „Renovare integrată a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași”. Se afirmă că aceasta nu ar fi ocupat funcția de Șef de proiect, ci doar o poziție de „arhitect senior”, iar calitatea de șef de proiect ar fi fost deținută de o altă persoană, respectiv dna Cătălina Preda. Din punctul său de vedere, aceste afirmații sunt profund eronate și sunt infirmate în mod direct de înscrisurile oficiale anexate la dosarul ofertei depuse de intervenient. Astfel, documentul intitulat „Foaia de semnături” aferentă proiectului menționat, respectiv „Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru corpurile F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași”, depus la pagina 45 din dosarul ofertei, confirmă fără echivoc faptul că doamna arh. .......................... a deținut funcția explicită și oficială de „Șef de proiect/ Arhitect”, calitate care implică exercitarea responsabilităților corespunzătoare poziției solicitate de autoritatea contractantă. În susținere inserează captură de ecran cu documentul la care face referire. Susține că, această foaie de semnături, document oficial, semnat și ștampilat, certificat conform cu originalul, are valoare juridică incontestabilă și demonstrează în mod direct faptul că doamna arh. .......................... a exercitat efectiv funcția de Șef de proiect în cadrul proiectului menționat, asumându-și atribuții de coordonare generală, responsabilitate asupra soluțiilor tehnice și organizarea echipei implicate în proiect. Prin urmare, apreciază că susținerea contestatorului potrivit căreia doamna .................. ar fi avut o poziție inferioară este în mod clar infirmată de proba concludentă și oficială depusă de intervenient. În aceste condiții, susținerea contestatorului, potrivit căreia doamna arhitect .......................... ar fi deținut o poziție inferioară celei solicitate prin documentația de atribuire, respectiv ar fi exercitat doar funcția de „arhitect senior”, apare ca fiind în mod evident lipsită de fundament. Aceasta este formulată superficial și se bazează pe o interpretare trunchiată și incompletă a situației de fapt și de drept. Contestatorul omite în mod vădit să țină seama de semnificația profesională și juridică a calității de „Șef de proiect”, așa cum reiese în mod expres din documentul oficial depus de ........... SA, document care atestă fără echivoc atribuțiile de coordonare generală, responsabilitatea asupra soluțiilor tehnice și organizarea echipei de proiect. Astfel, intervenientul susține că a demonstrat în mod integral, clar și riguros îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de autoritatea contractantă în ceea ce privește experiența similară aferentă funcției de „Șef/Coordonator/Director de proiect”, în persoana doamnei arh. ........................... Subliniază că oferta sa tehnică este, prin urmare, conformă în întregime cerințelor documentației de atribuire. Având în vedere cele expuse, în opinia sa, se constată în mod evident că toate criticile formulate de contestator în legătură cu Pagina 71 din 151

presupusa neconformitate a experților-cheie propuși de ........... SA, precum și cele referitoare la acordarea punctajului tehnic, sunt lipsite de fundament. Acestea se întemeiază pe o interpretare eronată, trunchiată sau incompletă a cerințelor caietului de sarcini și a documentelor aferente ofertei. Autoritatea contractantă a efectuat o evaluare corectă, obiectivă și în conformitate deplină cu prevederile legale și cu documentația de atribuire, declarând în mod legal și temeinic conformitatea experților propuși și atribuind punctajul în mod justificat. Intervenientul, ASOCIEREA ........... S.A. (lider asociere) – ........... S.R.L., apreciază că autoritatea contractantă a aplicat în mod corect și riguros prevederile documentației de atribuire, precum și dispozițiile legale incidente, atunci când a procedat la respingerea ofertei depuse de contestator. Acesta susține că deși nu a beneficiat de acces la conținutul integral al ofertei depuse de contestator și nici la procesele-verbale detaliate de evaluare – acest acces fiind restricționat de autoritatea contractantă prin Adresa nr. 21620/20.05.2025 (Anexa nr. [9]) – considerentele reținute în Raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 (pagina 10) sunt suficiente pentru a fundamenta legalitatea deciziei comisiei de evaluare. În cele ce urmează, intervenientul analizează punctual fiecare dintre motivele de respingere invocate de autoritatea contractantă și contestate de către ......... SRL, pentru a demonstra temeinicia măsurilor dispuse. C.2.1. Cu privire la neincluderea Declarației privind asigurarea perioadei de garanție în răspunsul la solicitarea de clarificări – caracterul esențial al răspunsurilor la clarificări și responsabilitatea exclusivă a ofertantului, precizează: Constatarea autorității contractante (raportul procedurii, pagina 9, punctul a): Afirmă că, în acest sens, comisia de evaluare a constatat, în mod corect, faptul că: „În răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025 [transmis de ASOCIEREA .........] nu a fost inclusă Declarația privind asigurarea perioadei de garanție acordată lucrărilor, document solicitat în cadrul Capitolului 5 din Propunerea Tehnică – Formularul nr. 9 din Secțiunea Formulare.” Poziția sa, în susținerea deciziei autorității contractante: Față de acest aspect, menționează că decizia de a considera această omisiune ca motiv de neconformitate este pe deplin legală și justificată, având în vedere următoarele considerente: 1. În cadrul unei proceduri de achiziție publică, solicitările de clarificări adresate de comisia de evaluare și răspunsurile formulate de ofertanți nu au un caracter formal sau decorativ, ci reprezintă un instrument esențial pentru desfășurarea corectă a evaluării. Acestea sunt destinate să lămurească neclarități, omisiuni sau ambiguități din oferta inițială și să permită comisiei formularea unei aprecieri documentate privind conformitatea ofertei. Un răspuns incomplet, care nu include Pagina 72 din 151

documentele solicitate explicit, afectează capacitatea comisiei de a verifica îndeplinirea cerințelor și reflectă lipsa de diligență a ofertantului. 2. Declarația privind garanția lucrărilor – Formularul nr. 9 – reprezintă un angajament expres, solicitat în mod explicit în cadrul clarificărilor formulate de autoritatea contractantă. Simpla susținere a unei asumări generale a garanției, prin acceptarea clauzelor contractuale în oferta inițială (așa cum afirmă contestatorul în contestație, pagina 6), nu poate înlocui obligația de a furniza un document dedicat, conform solicitării exprese a comisiei. Răspunsul la clarificare trebuia să conțină, în mod efectiv, declarația respectivă, întrucât viza o cerință distinctă a documentației. 3. Responsabilitatea exclusivă a ofertantului pentru prezentarea documentației complete: în opinia sa, argumentul contestatorului privind o „regretabilă omisiune de încărcare” a declarației în răspunsul la clarificări (Contestație) nu poate fi primit ca o justificare pentru neconformitate. În conformitate cu principiile care guvernează achizițiile publice, responsabilitatea pentru elaborarea, verificarea și transmiterea unei oferte complete și corecte, inclusiv a răspunsurilor la clarificări, revine în totalitate și în mod exclusiv ofertantului. Orice eroare, omisiune sau neglijență în acest proces este imputabilă ofertantului și nu poate fi transferată asupra autorității contractante. 4. Limitele principiului proporționalității și imposibilitatea substituirii diligenței ofertantului: consideră că deși contestatorul invocă principiul proporționalității și necesitatea unei noi solicitări de clarificări (contestație), trebuie subliniat că acest principiu nu poate fi interpretat ca o obligație a autorității contractante de a acoperi la nesfârșit neglijența sau lipsa de diligență a unui ofertant. Autoritatea contractantă are dreptul de a se aștepta ca răspunsurile la solicitările sale de clarificări să fie complete, precise și să conțină toate documentele solicitate. A permite corectarea succesivă a unor omisiuni clare ar putea duce la prelungirea nejustificată a procedurii și la încălcarea principiului tratamentului egal față de ofertanții care au depus documentații complete și corecte de la bun început sau în urma primei solicitări de clarificări. Mai mult, întrucât solicitarea de clarificări inițială a fost clară și a indicat explicit documentul necesar, o a doua solicitare pe același subiect este considerată excesivă. 5. Spre deosebire de simple vicii de formă sau abateri tehnice minore (invocate de contestator la pagina 17-18 din contestație în alt context), neprezentarea unei declarații care confirmă un angajament esențial (garanția lucrărilor), atunci când aceasta este solicitată explicit este considerată o neconformitate substanțială. Aceasta demonstrează incapacitatea ofertantului de a răspunde pe deplin si conform cerințelor procedurale într-o etapă critică a evaluării. În concluzie, intervenientul apreciază că autoritatea contractantă a acționat în mod legal si temeinic atunci când a constatat că neincluderea Pagina 73 din 151

declarației privind asigurarea perioadei de garanție în răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025 constituie un motiv de neconformitate a ofertei Asocierii ......... SRL. Consideră că susținerile contestatorului care încearcă să minimalizeze această omisiune sau să transfere responsabilitatea către autoritatea contractantă sunt nefondate. C.2.2. Cu privire la neconformitățile aferente Coordonatorului de proiectare propus de ......... (dl. .......................) - responsabilitatea ofertantului pentru prezentarea unor documente clare si concludente, menționează: Constatările autorității contractante (conform raportului procedurii, pagina 9, punctele b.1 și b.2): Susține că, sub acest aspect, comisia de evaluare a identificat mai multe neconformități în legătură cu documentația prezentată pentru expertul cheie Coordonator de proiectare propus de ........., dl. .......................: 1. "CV-ul dlui ....................... nu este datat, nu cuprinde mențiuni cu privire la principalele proiecte în care a fost implicat si poziția deținută în cadrul acestora, iar lista de proiecte de la pag. 106 nu este actuală (perioada 2018¬2019) si nu aduce lămuriri cu privire la poziția deținută de acesta în cadrul proiectelor.” (punctul b.1) 2. „Din documentele prezentate la pag. 108-110, din care rezultă calitatea de expert tehnic MLPTL si MCC si nu de Coordonator Proiect/Director Proiect/Manager Proiect sau similar. De asemenea, din aceste documente nu reiese categoria de importanță a clădirilor, conform cerințelor.” (punctul b.2) Prezintă poziția sa (susținând decizia autorității contractante): Susține că decizia autorității contractante de a considera aceste aspecte drept motive de neconformitate este pe deplin justificată si reflectă o aplicare corectă a documentației de atribuire. Menționează că autoritatea contractantă a stabilit în mod explicit în caietul de sarcini (Secțiunea 4.4) pagina 16 pentru cerințele specifice ale șefului de proiect/Coordonatorului de proiectare) necesitatea prezentării unor documente clare si complete pentru experții cheie. Acestea includ: - Un Curriculum Vitae actualizat, semnat si datat, care să detalieze explicit proiectele relevante și pozițiile ocupate. ■ Documente suport relevante (exemplificate în caietul de sarcini) care să ateste neechivoc experiența specifică similară solicitată pentru fiecare expert, inclusiv poziția deținută și caracteristicile proiectelor (precum categoria de importanță a construcțiilor). Neconformități în Documentația domnului ....................... (așa cum sunt reținute de AC): ■ Lipsa datării CV-ului și a mențiunilor clare privind proiectele și pozițiile deținute, precum și caracterul neactual/neclar al listei de proiecte (constatare autoritate contractantă, punctul b.1), reprezintă carențe care Pagina 74 din 151

împiedică în mod direct Comisia de evaluare să verifice îndeplinirea cerințelor de experiență. Acestea nu sunt simple aspecte formale minore, ci elemente care afectează capacitatea de analiză a substanței experienței. Un CV nedatat sau o listă de proiecte neactualizată pot ridica semne de întrebare legitime cu privire la relevanța și veridicitatea informațiilor. ■ Nedemonstrarea experienței pe o poziție similară și a categoriei de importanță a clădirilor (constatare autoritate contractantă, punctul b.2) constituie o neconformitate de fond majoră. Caietul de sarcini (pagina 16) a solicitat pentru Coordonatorul de proiectare experiență specifică în calitate de „Șef de proiect/Coordonator de proiect/Director de proiect sau echivalent” în contracte de proiectare pentru construcții civile de categoria de importanță B. Lista prezentată de contestator (la pagina 16 din Contestație) cuprinde: o Referitor la grupul „Câteva lucrări de restaurare, categorie «A» și «B» realizate de ing. ....................... în ultimii doi ani 2018-2019”: ■ Monument DB-II-m-A-17693 - biserica „Nașterea Domnului” Săucieni: Nu se specifică poziția deținută de expert. Simpla mențiune a „realizării” unor lucrări de restaurare nu echivalează cu rolul de Coordonator/Manager/Director de Proiect. Restaurarea unui monument istoric, deși complexă, poate implica roluri diverse (proiectant, consultant, expert tehnic etc.), fără a include neapărat managementul integral al proiectului de proiectare. Categoria de importanță „A” este superioară celei minime „B”, dar lipsa clarificării rolului este determinantă. ■ Monument CL-II-m-A-14665 - Prefectura județului Călărași - șef proiect structuri: ■ Poziție: „Șef proiect structuri” se referă la coordonarea specialității de structuri de rezistență. Caietul de sarcini solicită experiență ca Șef de proiect/Coordonator de proiect/Director de proiect la nivelul întregului proiect de proiectare sau al unei componente majore care implică coordonarea mai multor specialități, nu doar a unei singure specialități tehnice, fie ea si esențială. A fi „șef proiect structuri” nu este automat echivalent cu a fi „Șef de Proiect” în sensul managementului general al proiectării solicitat. ■ Monument HD-II-s-A-03216 - ansamblul „Cetatea medievală Deva” - manager tehnic structuri: ■ Poziție: „Manager tehnic structuri” ridică aceleași semne de întrebare ca și „șef proiect structuri”. Se referă la managementul tehnic al unei specialități (structuri), nu neapărat la coordonarea generală a proiectului de proiectare în ansamblul său, care implică integrarea tuturor specialităților (arhitectură, instalații etc.). Pagina 75 din 151

■ Monument GR-II-m-A-15073 - Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Sadina Roata de Jos: Similar primei referințe, nu se specifică poziția deținută. o Referitor la grupul „Expertiza si sefie proiect structuri”: ■ Monument B-II-m-B-19660 - Casa str. Sevastopol 5 - expertiză tehnica, șef proiect structura consolidare si modernizare clădire: ■ Poziție: Se menționează „expertiză tehnică” și „șef proiect structură”. Reiterează că, referitor la calitatea de expert tehnic și cea de șef de proiect pe o singura specialitate (structură), nu echivalează cu rolul de Coordonator/Manager/Director de Proiect general al proiectării. ■ Monument DB-II-m-A-17645 - biserica „Adormirea Maicii Domnului” sat Pitaru - Potlogi, expert Mcc, MLPTL, si consultant pe perioada execuției: ■ Poziție: "Expert Mcc, MLPTL" și "consultant pe perioada execuției" sunt roluri distincte de cel de Coordonator/Manager/Director de Proiect (Proiectare). Aceste calități nu implică responsabilități de management al procesului de proiectare. ■ Monument B-II-m-B-19576 - Consolidare si modernizare imobil strada Roma 54/56, expertiza, proiectare si consultanta: ■ Poziție: Se menționează „expertiză, proiectare și consultanță”. Termenul generic „proiectare” nu clarifică dacă a deținut un rol de coordonare/management al proiectului de proiectare. ■ Monument DB-II-m-B-17307 - Fosta Școală de Cavalerie - Târgoviște: Nu se specifică poziția. ■ Piața Cetății 11 - Sighișoara - expertiza clădire: Rolul de "expertiză clădire” este diferit de cel solicitat iar obiectul „expertizat” nu reprezintă o clădire civilă. ■ Expertize porțiuni zidului cetății Sighișoara - Expert tehnic MLPTL și MCC: Rolul de „Expert tehnic” nu este echivalent cu cel de Coordonator/Manager/Director de Proiect iar obiectul „expertizat” nu reprezinta o clădire civilă. ■ Consultanta si expertizare clădire administrativa Paltim - Timișoara: Rolurile de „consultanță” și „expertizare” sunt diferite de cel solicitat. Intervenientul susține că, din însăși enumerarea prezentată de contestator în propria sa contestație (pagina 16), reiese că pentru majoritatea proiectelor listate, poziția deținută de dl. ....................... este fie neclară/nespecificată, fie se referă explicit la roluri precum „șef proiect structuri”, „manager tehnic structuri”, „expert tehnic MLPTL și MCC”, „consultant” sau „expertiză”. Niciuna dintre aceste titulaturi nu este, per se și fără dovezi suplimentare concludente privind atribuțiile efective, echivalentă cu rolul de „Coordonator Proiect/Director Proiect/Manager Proiect (Proiectare)” în sensul caietului de sarcini, care vizează o coordonare generală și integratoare a procesului de proiectare. Pagina 76 din 151

Din punctul său de vedere, chiar și în cazurile unde se menționează „șef proiect structuri” sau „manager tehnic structuri” (ex: Prefectura Călărași, Cetatea Deva, Casa str. Sevastopol), aceasta denotă o responsabilitate la nivelul unei singure specialități tehnice (structuri de rezistență), și nu un rol de management/coordonare a întregului proiect de proiectare care implică multiple specialități (arhitectură, instalații, etc.). O astfel de experiență specializată, deși valoroasă, nu corespunde cerinței explicite a autorității contractante pentru un rol de coordonare generală a proiectării. Subliniază că lista prezentată de contestator este, așa cum a reținut și autoritatea contractantă, neactuală („2018-2019”) și nu oferă detalii suficiente pentru o evaluare completă a tuturor proiectelor din perspectiva categoriei de importanță si a complexității specifice solicitate (construcții civile). Așadar, pe baza informațiilor furnizate de contestator în susținerea propriei oferte, se confirmă corectitudinea constatărilor autorității contractante din raportul procedurii (pagina 9, punctul b.1 și b.2). Documentația prezentată de ......... SRL pentru domnul ....................... nu a demonstrat în mod clar, neechivoc si conform cerințelor obligatorii din Caietul de Sarcini experiența specifică necesară pentru poziția de Coordonator de proiectare. Subliniază că, responsabilitatea pentru prezentarea unor documente clare, complete si concludente, care să ateste fără dubiu îndeplinirea cerințelor minime, revine în totalitate ofertantului. Comisia de evaluare nu avea obligația de a deduce informații sau de a interpreta extensiv roluri care nu erau explicit demonstrate ca fiind echivalente cu cele solicitate. Susține că, întrucât documentele depuse de contestator (consemnate ca fiind la paginile 108–110 ale ofertei) atestă doar calitatea domnului ....................... de „expert tehnic MLPTL și MCC”, fără a demonstra în mod explicit și concludent ocuparea unei funcții de coordonare sau de conducere a proiectului de proiectare și fără a indica categoria de importanță a clădirilor în cauză, Autoritatea Contractantă a constatat în mod corect că nu sunt îndeplinite cerințele minime obligatorii prevăzute de documentația de atribuire. Așa cum s-a subliniat anterior, calitatea de expert tehnic nu este, prin natura sa, echivalentă și nu poate substitui experiența specifică în coordonarea și managementul proiectelor de proiectare complexe, astfel cum aceasta a fost definită în secțiunea 4.4 din caietul de sarcini. Referitor la obligația de a demonstra îndeplinirea cerințelor minime prin documente clare, complete și concludente aparține în exclusivitate ofertantului, intervenientul afirmă că autoritatea contractantă nu are obligația de a interpreta extensiv documente incomplete sau ambigue și nici de a deduce din circumstanțe nespecificate că experiența declarată ar corespunde cerințelor impuse. Evaluarea trebuie să se bazeze pe Pagina 77 din 151

documente obiective și verificabile, depuse în cadrul ofertei, iar lipsa acestor dovezi revine în totalitate ofertantului. Așadar, precizează în continuare că, ......... SRL susține că autoritatea contractantă ar fi invocat în mod eronat art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 pentru a justifica refuzul de a solicita clarificări suplimentare. Această critică este, însă, lipsită de relevanță juridică în contextul în care neconformitățile constatate de comisia de evaluare sunt de fond și nu pot fi remediate printr-o simplă clarificare. Astfel, dacă documentele depuse nu atestă îndeplinirea cerinței privind experiența similară, solicitarea unor documente noi, suplimentare, care să demonstreze acest lucru ar echivala, în fapt, cu o completare nepermisă a propunerii tehnice. În consecință, intervenientul apreciază că motivele reținute de autoritatea contractantă în raportul procedurii cu privire la neconformitatea documentației aferente expertului propus de contestator în calitate de coordonator de proiectare sunt întemeiate. Ofertanții au obligația de a se asigura că documentele depuse sunt complete, actualizate și apte să demonstreze în mod clar și neechivoc îndeplinirea cerințelor. Orice omisiune, ambiguitate sau lipsă de probatoriu concret acționează în defavoarea ofertantului și nu poate fi suplinită ulterior prin intervenția comisiei de evaluare. C.2.3. Cu privire la prezentarea organigramei și a infrastructurii de către ......... SRL în cadrul răspunsului la clarificări – Interdicția modificării propunerii tehnice și respectarea principiului tratamentului egal, menționează că: Referitor la constatarea autorității contractante (Raportul procedurii, paginile 9–10, punctul c): Comisia de evaluare a reținut în mod corect și legal că: „Prezentarea în cadrul răspunsului la clarificări a Organigramei pentru prestarea serviciilor de proiectare și a Infrastructurii pe care ofertantul o are la dispoziție pentru prestarea serviciilor de proiectare reprezintă completări la propunerea tehnică, de natură să creeze un avantaj evident față de ceilalți operatori economici care au avut obligația să prezinte o ofertă completă și corectă, încălcând principiul tratamentului egal.”, precizând că, în susținerea acestei constatări, autoritatea contractantă a invocat dispozițiile art. 134 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Poziția intervenientului, în susținerea deciziei autorității contractante: În acest sens, evidențiază că, în opinia sa, decizia autorității contractante de a nu lua în considerare aceste elemente prezentate abia în etapa de clarificări este pe deplin justificată, întrucât reflectă aplicarea corectă a principiilor fundamentale ce guvernează procedurile de achiziții publice. Pagina 78 din 151

Consideră că unul dintre principiile cardinale în materia achizițiilor publice este acela al imutabilității ofertei după momentul depunerii. Ofertanții au obligația de a transmite o propunere tehnică completă și conformă, până la termenul-limită stabilit. Etapa clarificărilor, reglementată de art. 134 din H.G. nr. 395/2016 și art. 209 din Legea nr. 98/2016, nu este destinată completării sau modificării substanțiale a ofertei, ci doar clarificării unor neînțelegeri sau ambiguități privind conținutul deja depus. De asemenea, apreciază că, în situația în care organigrama detaliată pentru componenta de proiectare, respectiv infrastructura specifică alocată pentru prestarea serviciilor, nu au fost prezentate inițial în mod clar, complet și în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, completarea ulterioară a acestora în cadrul răspunsului la clarificări constituie o modificare esențială a propunerii tehnice. În astfel de situații, autoritatea contractantă este obligată să respingă respectivele completări. Făcând trimitere la prevederile art. 134 alin. (3) din HG nr. 395/2016, subliniază faptul că, autoritatea nu are dreptul de a permite modificarea elementelor propunerii tehnice sau financiare în timpul procesului de evaluare. Or, furnizarea pentru prima dată a unor elemente fundamentale, cum ar fi organigrama echipei de proiectare și descrierea infrastructurii disponibile, dacă acestea nu au fost incluse în mod clar în oferta inițială, depășește cadrul legal permis al clarificărilor și echivalează cu o modificare de substanță a ofertei. Susține că argumentele formulate de contestator, prin care încearcă să califice organigrama și infrastructura prezentate în etapa de clarificări drept simple „schematizări” ale unor informații deja existente ori „completări nesemnificative”, sunt pur speculative și nu pot fi primite în absența unei analize concrete a conținutului efectiv al ofertei inițiale – asupra căruia intervenientul nu a avut acces. Intervenientul se raliază, însă, în întregime aprecierii formulate de comisia de evaluare, care a avut acces deplin la documentația tehnică depusă de ......... SRL și a evaluat obiectiv natura și impactul informațiilor introduse tardiv în etapa de clarificări. e asemenea, menționează că acceptarea de către autoritatea contractantă a unor astfel de completări sau modificări substanțiale – survenite după termenul de depunere a ofertelor – ar fi condus la o încălcare gravă a principiului tratamentului egal între participanții la procedură. Acesta precizează că, la rândul său, a fost obligat să elaboreze și să depună o ofertă completă și conformă în termenul prevăzut, fără a beneficia de posibilitatea de a corecta sau adăuga ulterior elemente esențiale. A oferi această posibilitate doar unui operator economic – prin acceptarea completărilor în clarificări – ar însemna o discriminare și un avantaj procedural vădit nejustificat. Pagina 79 din 151

Menționează că, a permite unui ofertant să își completeze propunerea tehnică prin introducerea unor componente-cheie în etapa de clarificări, după expirarea termenului-limită de depunere, ar conduce la vicierea gravă a competiției, periclitând echitatea procedurală și favorizând în mod nejustificat acel operator economic, compurtament considerat de acesta ca fiind contrar spiritului și literei legislației în domeniul achizițiilor publice. Contestatorul invocă în mod eronat posibilitatea de corectare a unor „vicii de formă” sau „abateri tehnice minore”, acesta subliniind că, însă, prezentarea pentru prima dată a unor componente fundamentale ale propunerii tehnice – precum organigrama specifică echipei de proiectare și detaliile privind infrastructura alocată proiectului – nu poate fi echivalată cu un viciu de formă (cum ar fi lipsa unei semnături) sau o eroare aritmetică evidentă. Astfel de elemente contribuie la evaluarea calitativă a capacității ofertantului de a executa contractul și nu pot fi introduse ulterior depunerii ofertei fără a modifica esențial conținutul acesteia. În concluzie, apreciază că decizia autorității contractante de a nu lua în considerare organigrama și informațiile privind infrastructura, așa cum au fost acestea introduse de contestator abia în etapa de clarificări, este legală și temeinică. Aceasta se bazează pe aplicarea riguroasă a principiilor fundamentale ale achizițiilor publice, în special al tratamentului egal și al imutabilității ofertei, precum și pe interdicția expresă de a permite modificarea ofertelor după depunere. C.2.4. Cu privire la neconformitatea estimărilor din Planul de gestionare a deșeurilor cu principiile DNSH – Obligația respectării cerințelor tehnice și de mediu, menționează că: Referitor la constatarea autorității contractante (Raportul procedurii, pagina 10, punctul d), susține că, autoritatea a constatat în mod întemeiat că: „Din analiza Planului de gestionare a deșeurilor (pag. 598– 623 din Propunerea Tehnică – Execuție) nu reiese că ofertantul [ASOCIEREA ......... SRL] a cuprins estimările solicitate în concordanță cu principiile DNSH.” Referitor la poziția sa, în susținerea deciziei autorității contractante, acesta susține că apreciază decizia autorității de a considera oferta ca neconformă din acest motiv, ca fiind perfect justificată și legală, reflectând importanța respectării cerințelor tehnice și de mediu, în special a celor asociate principiului „Do No Significant Harm” (DNSH). Menționează că principiul DNSH – „A nu aduce prejudicii semnificative” – reprezintă o condiție esențială pentru proiectele care beneficiază de finanțare europeană și urmăresc atingerea unor standarde înalte de sustenabilitate. Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă, în mod legitim, a inclus în caietul de sarcini cerințe specifice privind conformitatea ofertei cu acest principiu, iar Planul de gestionare a deșeurilor devine, astfel, un document substanțial, nu doar Pagina 80 din 151

formal. Acesta reflectă în mod direct angajamentul ofertantului privind reducerea impactului asupra mediului în cadrul activităților de execuție. Susține că argumentul formulat de contestator, potrivit căruia solicitarea unor estimări concrete privind deșeurile ar fi „absurdă”, „nejustificată” sau „nenecesară” înainte de elaborarea Proiectului Tehnic, constituie o tentativă de substituire a propriei aprecieri în locul celei realizate de autoritatea contractantă. În opinia sa, în mod legal și legitim, autoritatea contractantă este singura competentă să stabilească, prin documentația de atribuire, cerințele tehnice necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului, inclusiv cele de mediu, iar contestatorul avea obligația de a respecta aceste cerințe în integralitate. În ceea ce privește tardivitatea criticii privind cerințele din documentația de atribuire, intervenientul menționează că observă că o parte dintre susținerile formulate de contestator – în special cele referitoare la dificultatea de a furniza estimări sau la caracterul „absurd” al cerinței privind DNSH – echivalează, în fapt, cu o contestare a documentației de atribuire, respectiv a cerințelor tehnice instituite de autoritatea contractantă. În susținere face trimitere la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, precizând că termenul de contestare a prevederilor documentației de atribuire începe să curgă de la data publicării acestora în SEAP ori, cel târziu, de la data-limită de adresare a solicitărilor de clarificări. În măsura în care contestatorul a avut neclarități sau obiecții cu privire la formularea sau oportunitatea unor cerințe – precum cele referitoare la planul de gestionare a deșeurilor – sau a apreciat că aceste cerințe sunt disproporționate ori restrâng concurența, acesta avea obligația legală să formuleze contestație în termen. Susține că, prin neexercitarea acestui drept în termenul legal prevăzut de Legea nr. 101/2016, contestatorul este decăzut din dreptul de a mai invoca, în etapa contestației formulate împotriva rezultatului procedurii, presupuse nelegalități, ambiguități sau inoportunități ale cerințelor din documentația de atribuire. Aceste cerințe au intrat în circuitul civil, au produs efecte juridice și au constituit baza pe care toți operatorii economici interesați, inclusiv contestatorul, și-au întocmit ofertele. Prin depunerea unei oferte, contestatorul a confirmat, implicit, acceptarea și asumarea tuturor cerințelor stabilite de autoritate. În consecință, consideră că orice critică formulată de ......... SRL care, în mod direct sau indirect, vizează formularea cerințelor din caietul de sarcini – precum acuzațiile de „absurditate” ori „lipsă de logică” în privința cerințelor referitoare la estimările privind deșeurile – este tardiv formulată. Susține că o astfel de critică nu mai poate fi primită în această etapă procesuală, întrucât vizează aspecte care trebuiau contestate în mod expres și separat, în cadrul termenului legal, în faza prealabilă depunerii ofertelor. Pagina 81 din 151

Din punctul său de vedere, această excepție de tardivitate, pe care o invocă în mod subsidiar, este de natură să paralizeze orice critică formulată de contestator care excede cadrul strict al analizei modului în care autoritatea contractantă a evaluat conformitatea ofertei sale. Practic, contestatorul încearcă să plaseze în sarcina autorității culpa pentru nerespectarea unor cerințe pe care, în realitate, le-a acceptat prin simplul fapt al participării la procedură. Sub rezerva celor menționate anterior, acesta reiterează că, și în absența excepției de tardivitate, argumentele contestatorului privind „caracterul neesențial” al cerinței vizând estimările DNSH sunt pur subiective. Importanța unei cerințe este stabilită de autoritatea contractantă în funcție de obiectivele sale de mediu, de sustenabilitate și de eligibilitate a proiectului. Niciun operator economic nu poate substitui propria apreciere celei realizate de autoritate cu respectarea principiilor legalității și oportunității administrative. În opinia sa, în mod corect, autoritatea contractantă a constatat că oferta contestatorului nu conține, în Planul de gestionare a deșeurilor, estimările solicitate în legătură cu principiile DNSH, iar neîndeplinirea acestei cerințe, expres formulate, constituie în sine motiv de respingere a ofertei, fără a fi necesară o apreciere subiectivă a relevanței sale. Într- o procedură de achiziție publică, toate cerințele impuse prin caietul de sarcini sunt obligatorii, iar încălcarea oricăreia dintre ele determină, în mod justificat, constatarea neconformității ofertei. Menționează că era obligația exclusivă a contestatorului să demonstreze, prin Planul de gestionare a deșeurilor, înțelegerea și integrarea principiilor DNSH în propunerea tehnică, iar lipsa acestor elemente justifică în mod deplin respingerea ofertei. În concluzie, intervenientul apreciază că autoritatea contractantă a acționat în mod legal, temeinic și în deplină concordanță cu dispozițiile aplicabile, atunci când a constatat neconformitatea Planului de gestionare a deșeurilor propus de ......... SRL cu cerințele caietului de sarcini și cu principiile DNSH. Acest demers reflectă nu doar o aplicare corectă a legii, ci și o abordare responsabilă din perspectiva protecției mediului și a angajamentelor asumate prin proiectul finanțat. În lumina celor de mai sus, consideră că motivele de respingere a ofertei ......... SRL, așa cum sunt ele prezentate în raportul procedurii, sunt întemeiate și reflectă o aplicare corectă a documentației de atribuire și a legislației în vigoare. Consideră criticile formulate de contestator la adresa acestor motive de respingere ca nefiind de natură să demonstreze o pretinsă nelegalitate a actelor autorității contractante, ci mai degrabă o încercare de a justifica propriile neconformități. Prin urmare, solicită menținerea deciziei autorității contractante de respingere a ofertei contestatorului. Pagina 82 din 151

În susținere, acesta invocă o serie de prevederi legale și anexează o serie de documente pe care le consideră ca fiind relevante în soluționarea cauzei. Prin adresa nr. 132014/02.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 36508/03.06.2025, ......... SRL formulează concluzii scrise față de punctul de vedere al autorității contractante, înregistrat la Consiliu sub nr. 33453/22.05.2025, precum și față de cererea de intervenție înregistrată la Consiliu sub nr. 34590/27.05.2025, în dosarul nr. 1746/2025, solicitând respingerea apărărilor formulate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere înregistrat la CNSC sub nr. 33453/22.05.2025, precum și respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de intervenție formulată de către Asocierea ........... S.A. (lider de asociere) – ........... S.R.L., înregistrată la CNSC sub nr. 34590/27.05.2025, având în vedere următoarele: 1. Cu privire la nelegalitatea și netemeinicia susținerilor autorității contractante, preliminar, acesta dorește să aducă o clarificare importantă în legătură cu un aspect care, în opinia sa, creează confuzie în raționamentul autorității contractante. Astfel, precizează că, în întreg cuprinsul punctului său de vedere, autoritatea contractantă susține că, în temeiul art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, nu are dreptul ca prin solicitările de clarificări sau completări să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant sau candidat. De asemenea, menționează că, întrucât în cadrul procedurii există un ofertant care a depus o ofertă conformă, nu poate accepta completări sau modificări din partea altor ofertanți, întrucât s-ar încălca principiul tratamentului egal. În acest context, subliniază că instituția solicitării de clarificări sau aplicarea acesteia în mod repetat în cadrul unei proceduri de licitație publică nu echivalează, în mod necesar, cu generarea unui avantaj în favoarea unui candidat, așa cum, în mod eronat, susține Spitalul Județean .......... În opinia sa, autoritatea contractantă face o confuzie între aplicarea corectă, reală și efectivă a instituției solicitării de clarificări și crearea unui avantaj pentru un ofertant, considerând că, în cazul în care legiuitorul ar fi apreciat că aplicarea acestei instituții generează un astfel de avantaj, nu ar fi reglementat-o sau ar fi precizat expres aplicarea sa într-un mod limitativ (de exemplu ar fi precizat că se poate transmite o singură solicitare de clarificări pentru un ofertant). Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă a comis o eroare prin refuzul de a utiliza instrumentele legale disponibile pentru analiza completă a ofertelor. Aceasta a invocat, în mod greșit, existența unui ofertant care a depus o ofertă acceptabilă, considerând că acest fapt este suficient pentru a exclude analiza celorlalte oferte. O asemenea abordare denotă o înțelegere greșită a obligațiilor care incumbă autorității contractante, precum și o încălcare flagrantă a principiilor care guvernează procedurile de atribuire. Pagina 83 din 151

În opinia contestatorului, refuzul autorității contractante de a analiza toate ofertele depuse, doar pentru că una dintre ele a fost considerată acceptabilă, reprezintă o eroare gravă. Această atitudine exclude, în mod nejustificat, posibilitatea de a selecta cel mai potrivit antreprenor pentru proiectul supus achiziției. O asemenea conduită poate conduce la o alegere nefundamentată și, implicit, la deturnarea scopului urmărit prin atribuirea contractului. De asemenea, contestatorul critică raționamentul eronat al autorității contractante, care a asimilat în mod nejustificat transmiterea unei solicitări de clarificări cu încălcarea principiului tratamentului egal. Potrivit contestatorului, această logică este absurdă, întrucât refuzul autorității de a transmite o nouă solicitare de clarificări încalcă tocmai principiul tratamentului egal, având în vedere că, în lipsa clarificărilor, autoritatea nu cunoaște în mod egal și detaliat conținutul tuturor ofertelor. Totodată, susține că a arătat că, prin abordarea sa restrictivă, autoritatea contractantă a încălcat și principiul concurenței, limitând artificial participarea efectivă la procedura de licitație și, în mod indirect, restrângând concurența. 1.1. Cu privire la accesul la dosarul achiziției, menționează că prin adresa nr. 19724/07.05.2025, autoritatea contractantă i-a comunicat actele la care va av ea acces motivând că poate pune la dispoziție „doar acele părți care nu conțin date ce nu fost declarate ca fiind confidențiale” și că inclusiv prin acest răspuns aceasta a respectat principiul tratamentului egal. Având în vedere contestația formulată, acesta reiterează că autoritatea contractantă i-a limitat accesul la documente ce nu au fost probate corespunzător ca fiind confidențiale. 1.2. Cu privire la declarația privind asigurarea perioadei de garanție acordată lucrărilor, menționează că autoritatea contractantă a afirmat că ......... SRL a declarat că este de acord cu condițiile contractuale, dar că în cadrul acestei declarații nu se menționează în mod special perioada de garanție a lucrărilor. În continuare, precizează că tot autoritatea contractantă arată că ......... SRL, prin răspunsul transmis la solicitarea de clarificări, a făcut trimitere la modelul de contract și la articolul 61.7, care prevede în mod expres perioada de garanție pentru lucrări, respectiv 5 ani pentru construcțiile încadrate în categoriile de importanță A și B, în sensul Legii. În susținere, acesta inserează captură de ecran cu extras din cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025, în care face trimitere la modelul de contract și la un articol care cuprinde specificații generale care fac timitere la subelauza 61.7., care reglementează perioadele de garanție astfel: - 5 ani pentru construcțiile încadrate în categoriile de importanță A și B, - 3 ani pentru construcțiile din categoria C, Pagina 84 din 151

- 1 an pentru construcțiile din categoria D. În acest context, contestatorul susține că a afirmat expres că este de acord cu prevederile contractuale, inclusiv cu articolul care reglementează în mod direct perioada de garanție, menționând că prin răspunsul nr. 12753/24.03.2025, a indicat exact articolul aplicabil, ceea ce, în opinia sa, demonstrează că perioada de garanție a fost nu doar cunoscută, ci și acceptată și asumată în integralitate. În plus, contestatorul susține că a adus la cunoștința Consiliului că declarația privind asigurarea perioadei de garanție, datată 19.02.2025, a fost anexată atât contestației, cât și răspunsului la solicitarea de clarificări. Cu toate acestea, dintr-o eroare tehnică survenită în procesul de compilare a documentelor, această declarație nu a fost inclusă efectiv în dosarul transmis. Chiar și în aceste condiții, rezultă fără echivoc din documentele transmise – atât din oferta inițială, cât și din răspunsurile la clarificări – că subscrisa a depus și a asumat declarația privind perioada de garanție. În concluzie, apreciază că, nu există niciun dubiu cu privire la depunerea sau existența unei declarații privind asigurarea perioadei de garanție. În continuare, contestatorul a înțeles să clarifice că nu invocă în niciun fel propria culpă în legătură cu presupusa lipsă a declarației privind perioada de garanție, ci a explicat, în mod obiectiv, că este posibil ca, dintr-o eroare tehnică, documentul respectiv – care avea doar rolul de reconfirmare a unor elemente deja conținute în ofertă – să nu fi fost efectiv încărcat în sistem. Cu toate acestea, subscrisa a subliniat că și-a asumat în mod constant și fără rezerve obligația de a respecta condițiile contractuale, inclusiv cele privind garanția lucrărilor, astfel, considerând că, prevederile art. 125 din HG nr. 395/2016 nu își găsesc aplicabilitatea în prezenta speță. 1.3. Cu privire la critica autorității în ceea ce privește Curriculum vitae depus pentru domnul expert ......................., în primul rând, contestatorul susține că autoritatea contractantă interpretează în mod limitativ noțiunea de „Curriculum vitae actual”, considerând că aceasta presupune, în mod obligatoriu, existența unei date care să coincidă cu momentul depunerii ofertei. Acesta subliniază că această exigență formală nu are relevanță reală în dovedirea experienței expertului, întrucât proiectele derulate, aptitudinile și competențele acestuia nu pot fi invalidate doar prin raportare la o dată anterioară. În opinia sa, această cerință este excesivă, formalistă și lipsită de fundament, mai ales în condițiile în care expertul propus are o experiență demonstrabilă, concretizată prin implicarea efectivă în proiecte relevante, iar simpla lipsă a unei date recente nu poate afecta validitatea conținutului profesional al documentului. În al doilea rând, inserând captură de ecran cu cele prezentate de contestator, menționează că acesta a arătat că autoritatea contractantă Pagina 85 din 151

nu a înțeles tocmai aspectul semnalat prin contestație, aceasta susținând că proiectele nu sunt incluse în Curriculum vitae, deși ......... SRL a menționat explicit – fapt verificabil în oferta tehnică – că lista de proiecte a fost anexată Curriculumului vitae. Prin urmare, apreciază ca fiind lipsit de temei să se susțină că aceste informații nu au fost prezentate, în condițiile în care anexa face parte integrantă din Curriculum vitae. În al treilea rând, autoritatea contractantă a reiterat, în mod repetat, ideea că nu poate transmite o nouă solicitare de clarificare, sens în care inserează captură de ecran cu extras din concluziile acesteia. Contestatorul a exprimat nedumerirea față de interpretarea potrivit căreia o solicitare de clarificări ar putea încălca principiul tratamentului egal, exprimând îndoiala că o asemenea abordare este rezultatul unei interpretări greșite a legislației ori, mai grav, al unei lipse de voință din partea autorității contractante de a analiza toate ofertele depuse, alegând în schimb să se limiteze la un singur ofertant. 1.4. În ceea ce privește critica formulată de autoritatea contractantă, conform căreia, în cazul expertului ......................., propus în calitate de Coordonator proiectare, din documentația depusă nu ar reieși explicit calitatea acestuia de Coordonator Proiect, Director Proiect, Manager Proiect ori alte funcții similare (inclusiv poziții de tip Adjunct Coordonator/Director/Manager Proiect), precum nici categoria de importanță a clădirilor din proiectele indicate, contestatorul a arătat următoarele, contestatorul precizează următoarele: Pe de o parte, din lista de proiecte depusă ca anexă la Curriculum vitae reiese în mod clar categoria de importanță a clădirilor, iar, pe de altă parte, consideră că dacă s-ar admite, ipoteza autorității contractante potrivit căreia nu ar rezulta această informație pentru fiecare imobil în parte, se impune totuși concluzia că această categorie nu are relevanță în context, întrucât cerința impusă prin documentația de atribuire este aceea a unei categorii minime B. Or, la începutul listei de proiecte se menționează explicit că toate clădirile se încadrează în categoria A sau B. Întrucât categoria A este superioară celei B, rezultă în mod evident că respectivele proiecte satisfac exigențele documentației, chiar la un nivel superior celui solicitat. De asemenea, menționează că, autoritatea contractantă a susținut că ......... SRL nu ar fi dovedit că expertul propus a ocupat o poziție similară celor solicitate prin fișa de date a achiziției (Director Proiect, Manager Proiect etc.), însă chiar autoritatea afirmă că domnul Sabo este atestat ca șef de proiect cu litera D și șef de lucrări cu litera E. Tocmai acest fapt dovedește că expertul propus de contestator are competențele și atestările necesare pentru a îndeplini rolul solicitat prin cerințele tehnice. În susținere, inserează extras cu mențiunea acesteia potrivit căreia, la pagina 102 din propunerea tehnică se regăsește certificatul de Pagina 86 din 151

atestare care confirmă că dl. ....................... este atestat ca șef de proiect (litera D) și șef de lucrări (litera E), confirmând astfel experiența și competențele sale. Contestatorul a mai evidențiat contradicțiile din raționamentul autorității contractante. Astfel, în momentul în care subscrisa a depus organigrama și infrastructura pentru prestarea serviciilor de proiectare, autoritatea a refuzat să le primească, motivând că aceste documente reprezintă completări ale ofertei. În același timp, însă, pentru a-și justifica ulterior omisiunea de a solicita clarificări, autoritatea afirmă că subscrisa nu ar fi depus suficiente documente din care să rezulte aspectele relevante privind poziția expertului. Prin urmare, consideră că, în viziunea autorității contractante, orice document suplimentar, fie că aduce o informație nouă, fie că susține cele deja prezentate în oferta inițială, ar constitui „o completare”. 1.5. În ceea ce privește critica autorității contractante referitoare la acceptarea organigramei echipei, respectiv a infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectare, contestatorul a înțeles să răspundă punctual, contestatorul menționează următoarele: Evidențiază că autoritatea contractantă începe argumentarea acestui motiv prin a reaminti cerința din caietul de sarcini, precizare care nu are nicio relevanță la acest moment, inserând extras cu argumentele acesteia față de acest aspect. Astfel, precizează că autoritatea contractantă a afirmat că acceptarea unei organigrame detaliate, care evidențiază rolurile membrilor echipei în realizarea serviciilor de proiectare, ar crea un avantaj față de ceilalți ofertanți și, implicit, ar conduce la încălcarea principiului tratamentului egal. Contestatorul a subliniat că autoritatea începe această argumentație reluând cerințele din caietul de sarcini, aspect considerat irelevant în contextul evaluării concrete. În opinia sa, această atitudine reflectă faptul că autoritatea contractantă nu înțelege cum funcționează solicitarea de clarificare, ce presupune, ce documente pot fi primite, ce documente ar putea fi considerate completare, dacă poate primi documente sau nu și faptul că transmiterea mai multor solicitări de clarificări nu echivalează cu încălcarea principiului tratamentului egal, dimpotrivă cu salvgardarea procedurii în conformitate cu principiul proporționalității. Contestatorul a evidențiat în continuare că viziunea eronată a autorității contractante reiese și din afirmația potrivit căreia: „Faptul că prin răspunsul la solicitarea de clarificări ar mai fi avut nevoie și de alte clarificări suplimentare, acestea nu pot fi considerate vicii de formă și/sau abateri tehnice minore, având în vedere că au primit ocazia de a le îndrepta prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 12753/24.03.2025.” Astfel, ......... SRL a criticat această interpretare, arătând că autoritatea contractantă consideră, în mod greșit, că solicitarea de Pagina 87 din 151

clarificări ar reprezenta o „ocazie” pe care o acordă sau nu, în mod subiectiv, ofertanților, pentru a-și corecta eventualele greșeli. Această viziune este fundamental greșită și denotă o lipsă de înțelegere a cadrului legal aplicabil. Solicitările de clarificări nu sunt un favor, ci un mecanism legal menit să asigure transparența și caracterul echitabil al procedurii, precum și înțelegerea corectă a ofertelor. 1.6. În ceea ce privește critica referitoare la Planul de gestionare a deșeurilor, formulată în sensul că: „Ofertantul a prezentat planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile de construcții în cadrul fișierului Propunere Tehnică Execuție.pdf – pag. 598 – baj, dar nu cuprinde estimările solicitate în concordanță cu principiile DNSH”, contestatorul a reiterat ceea ce a susținut și în contestație, respectiv faptul că estimarea cantității de deșeuri în această etapă este imposibilă și lipsită de relevanță practică. Menționează că nu a contestat caracterul legal al cerinței în sine, ci modul disproporționat și nerealist în care aceasta a fost formulată în documentația de atribuire, prin solicitarea unor detalii care depășesc posibilitățile reale de analiză la momentul ofertării. De asemenea, susține că ar fi putut insera un procentaj teoretic doar pentru a satisface formal cerința autorității contractante, dar acest demers ar fi fost lipsit de onestitate profesională. Afirmă că intenția sa este aceea de a depune o ofertă corectă, realistă și conformă cu realitatea tehnico-economică a proiectului, care să reflecte fidel costurile, cantitățile și estimările necesare. Prezentarea unor cifre superficiale și fără fundament nu face parte din obiectivul subscrisei, iar astfel de elemente speculative nu fac obiectul și scopul depunerii unei oferte concludente. Apreciază că insistența autorității contractante asupra faptului că cerința privind estimările din Planul de gestionare a deșeurilor nu ar fi excesivă devine derizorie în momentul în care se constată că, indiferent ce procentaj ar fi inclus subscrisa în ofertă, acesta nu ar fi reflectat realitatea. 1.7. În continuare, cu privire la susținerile autorității contractante referitoare la presupusa încălcare a principiilor care guvernează achizițiile publice, contestatorul menționează că formularea unei contestații nu reprezintă o recunoaștere a faptului că ar fi formulat răspunsuri neconcludente sau că ar fi fost necesară transmiterea unei noi solicitări de clarificări. Acesta subliniază că există o distincție clară între necesitatea legală sau oportună a unei noi clarificări și ideea de răspuns neconcludent. Susține că nu a recunoscut în niciun moment că ar fi oferit un răspuns neconcludent, iar invocarea acestei nevoi de către autoritatea contractantă nu poate fi transformată într-o prezumție de culpă a ofertantului. Pagina 88 din 151

Mai departe, contestatorul a criticat abordarea autorității contractante potrivit căreia mecanismul clarificărilor ar trebui să fie unul unic, folosit o singură dată, și că orice reluare a acestuia ar fi nejustificată. Potrivit subscrisei, această interpretare este vădit eronată și contrară scopului reglementării. În opinia sa, simpla necesitate a transmiterii unei noi solicitări de clarificări nu echivalează cu o recunoaștere a depunerii unui răspuns neconcludent. De asemenea, apreciază că, din nou autoritatea contractantă consideră solicitarea de clarificări ca fiind un mecanism cu aplicabilitate unică și condamnă vehement, vădit nejustificat și nefondat, transmiterea unei noi solicitări. Cu privire la susținerea conform căreia: „în ceea ce privește încălcarea principiului cheltuirii eficiente a banului public, (…) în condițiile în care criteriul de atribuire este cel mai hun raport calitate - preț, iar prețul are o pondere de 40% (…) și în condițiile în care autoritatea contractantă a avui acces doar la oferta financiară a asocierii declarate câștigătoare (al cărei valoare ofertată a reprezentat 86.32% din valoarea estimată a achiziției), celelalte oferte fiind neconforme și inacceptabile, (…)”, contestatorul apreciază că exact acest context reprezintă problema esențială semnalată: autoritatea contractantă nu a manifestat bună- credință și diligență în analizarea propunerilor tehnice ale ofertanților. Astfel, împiedicându-se în aspecte minore și nevalorificând instrumentele legale aflate la dispoziția sa, aceasta a blocat accesul la analiza financiară a mai multor oferte, fapt ce a condus inevitabil la desemnarea unui câștigător fără aplicarea reală a criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț”. Contestatorul a continuat prin a arăta că autoritatea contractantă nu poate susține în mod legitim că a desemnat o ofertă câștigătoare în baza aplicării criteriului „cel mai bun raport calitate – preț” atâta timp cât nu a evaluat, din punct de vedere financiar, mai multe oferte. Lipsa acestei evaluări comparative face imposibilă o analiză reală, obiectivă și completă a raportului dintre calitate și preț. Prin urmare, apreciază că susținerea autorității contractante potrivit căreia criteriul de atribuire ar fi fost aplicat în mod corect este, în opinia sa, lipsită de fundament, în absența unei evaluări financiare multiple. Într-o astfel de situație, desemnarea unei oferte câștigătoare nu se poate face prin comparație, ci doar în raport cu o singură ofertă, fapt ce contravine principiului de bază al atribuirii prin concurență. 1.8. În ceea ce privește aspectele sesizate cu privire la oferta depusă de Asocierea ..........., preliminar, contestatorul precizează că autoritatea contractantă a invocat lipsa de interes a ......... SRL, dedusă din faptul că oferta sa nu ar fi putut fi declarată admisibilă, contestatorul calificând această afirmație ca fiind vădit eronată. Contestatorul susține că, dimpotrivă, a înțeles să semnaleze în mod expres neregulile comise în cadrul evaluării ofertei proprii și a susținut constant că aceasta este Pagina 89 din 151

admisibilă. Așadar, din punctul său de vedere, interesul în formularea contestației este legitim și evident. Faptul că autoritatea contractantă menține opinia că oferta ......... SRL este inacceptabilă și neconformă, acest lucru nu echivalează cu validarea acestei opinii de către o autoritate competentă. Din această perspectivă, contestatorul respinge interpretarea autorității contractante potrivit căreia ......... SRL nu ar avea interes, mai ales în contextul în care aceasta a fost oricum înclinația autorității – de a respinge oferta subscrisei, în favoarea unui ofertant a cărui fiabilitate este afectată de multiple abateri contractuale. În plus, contestatorul a subliniat că interesul său subzistă inclusiv în raport cu faptul că actele administrative contestate – respectiv rezultatul procedurii și raportul procedurii – sunt considerate de subscrisa ca fiind afectate de vicii de legalitate. În condițiile în care aceste acte au fost comunicate, iar termenul de 10 zile pentru contestare este extrem de limitat, lipsa unei reacții din partea sa ar fi condus la continuarea procedurii de atribuire în mod eronat, cu un ofertant care ar fi trebuit, de fapt, exclus. În ceea ce privește susținerile autorității conform cărora „comisia de evaluare a luat în considerare toate aspectele menționate și toate documentele prezentate pe perioada evaluații ofertelor, analizând în ansamblu toate documentele și informațiile prezentate (atât în etapa de evaluare DUAE, cât și în etapa de evaluare documente suport DUAE), și a considerat că operatorul economic nu trebuie exclus din procedura de atribuire. În concluzie, vă rugăm să respingeți și această critică a operatorului ......... SRL, ca fiind nefondată, în condițiile în care comisia de evaluare a analizat o serie de documente relevante în ceea ce privește situația operatorului economic SSAR - AG, așa cum rezultă din argumentele de mai sus.”, contestatorul evidențiază că, în lipsa unei mențiuni clare, în actele procedurii (rezultat, raport etc.), privind analiza măsurilor de remediere și a impactului documentelor constatatoare negative asupra credibilității acestui operator economic, nu se poate susține că evaluarea a fost efectuată cu diligență. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă a fost condusă de ideea greșită conform căreia ........... ar fi singurul ofertant cu o ofertă acceptabilă și că, prin urmare, automat ar fi și fiabil, ignorând faptul că acest ofertant a fost sancționat prin două documente constatatoare negative, aflate în vigoare. Prin urmare, contestatorul susține că autoritatea contractantă a tratat în mod preferențial oferta ........... și că, în contrast cu modul în care a evaluat oferta ......... SRL, aceasta a manifestat un interes vizibil pentru analizarea completă a ofertei ..........., fără a aplica același standard și subscrisei. Astfel, contestatorul susține că, în vederea respectării principiului tratamentului egal, autoritatea contractantă era Pagina 90 din 151

obligată să analizeze documentația depusă pentru evaluarea experților cheie din oferta sa cu aceeași rigoare aplicată în cazul ..........., folosind aceleași criterii cumulative de evaluare aplicate ......... SRL. În continuare, acesta subliniază că, în ceea ce privește experiența doamnei expert ..........., propusă de Asocierea ..........., aceasta a prezentat o listă de proiecte în care se susține că ar fi avut calitatea de șef de proiect. Or, astfel cum s-a demonstrat prin Anexa nr. 10, în cadrul proiectului „Renovare integrată a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași”, conform anunțului de participare publicat în SEAP cu nr. CN1058437/13.08.2023, doamna ........... a avut, de fapt, funcția de arhitect senior, iar șef de proiect a fost doamna Cătălina Preda. Prin urmare, consideră că, este important de subliniat faptul că, cu atât mai mult se impunea ca autoritatea contractantă să verifice în mod concret și diligent dacă expertul propus de Asocierea ........... chiar a avut calitatea de șef de proiect în proiectele menționate. Această verificare era cu atât mai necesară în condițiile în care contestatorul a demonstrat că cel puțin într-un proiect relevant autoritatea contractantă a fost indusă în eroare, fiind prezentate informații contrare realității. Această situație dovedește, în opinia sa, că Asocierea ........... a formulat cu rea-credință afirmații neadevărate cu scopul de a crea aparența îndeplinirii cerințelor de calificare, cel puțin în ceea ce privește proiectul identificat de ......... SRL. 2. Referitor la netemeinicia cererii de intervenție formulată de Asocierea ........... SA (lider de asociere) - ..................SRL, contestatorul precizează că, a solicitat respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, prezentând următoarele motive: Cu titlu preliminar, reiterează că atât autoritatea contractantă, cât și intervenientul susțin în mod eronat că oferta Asocierii ........... a fost declarată câștigătoare în urma aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Consideră că această afirmație este falsă și nelegală, întrucât pentru a se putea vorbi despre aplicarea acestui criteriu este necesar ca mai multe oferte să fi fost evaluate atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Or, în cazul de față, oferta ........... a fost singura declarată admisibilă, astfel că nu se poate susține în mod serios că s-a efectuat o analiză reală privind raportul calitate-preț în lipsa unei comparații. Contestatorul susține că nu a urmărit să inducă ideea unei pretinse neconformități a ofertei ..........., ci, prin contestația formulată, a arătat erorile, vicierile și neregularitățile care afectează oferta acestei asocieri. De asemenea, acesta menționează că a indicat nelegalitățile comise în evaluarea acestei oferte și a semnalat încălcarea principiilor esențiale ale achizițiilor publice, solicitând reevaluarea în mod conform a ofertei respective, prin raportare la problemele prezentate. Pagina 91 din 151

Evidențiază că intervenientul a invocat, în susținerea poziției sale, existența unor măsuri de remediere, menționând că acestea ar fi fost detaliate

în

cadrul

„documentelor

justificative

DUAE (nr. SSB355/10.04.2025)”, incluse în oferta depusă, între paginile 274– 1118, împreună cu Anexele 1–18, contestatorul subliniind că, față de acest aspect, pe de o parte, nu a avut acces la oferta acestuia, iar pe de altă parte, chiar și în lipsa acestui acces, ......... SRL subliniind existența a două documente constatatoare negative emise față de acest operator economic. În opinia sa, aceste documente demonstrează că autoritatea contractantă nu a analizat situația în mod obiectiv, complet și diligent, în condițiile în care respectivele documente atestă greșeli grave, repetate și iremediabile, săvârșite de ofertant, care au condus fie la imposibilitatea finalizării contractelor, fie la întârzieri semnificative în executarea acestora. Susține că simpla invocare a unor măsuri de remediere nu este de natură să înlăture culpa, iar gravitatea repetării abaterilor – în două situații distincte – ridică serioase semne de întrebare cu privire la fiabilitatea, seriozitatea și capacitatea reală a ofertantului de a finaliza cu succes contractul supus procedurii. În continuare, evidențiază că intervenientul a susținut că rezilierea contractului nr. 27203/22.06.202 nu i-ar fi fost imputabilă, motivând că ar fi existat „neconcordanțe majore în proiectul tehnic elaborat de un terț proiectant (care nu are nicio legătură cu actuala asociere)” și că acestea nu corespundeau situației din teren. În primul rând, consideră că tocmai faptul că nu le-a fost imputabilă rezilierea contractului, este doar o apreciere pur subiectivă. În al doilea rând, acesta înțelege că din exprimarea sa, terțul nu face parte în acest moment din Asocierea .............., dar acesta a făcut parte din asocierea respectivă la momentul executării contractului respectiv, prin urmare este evident că Asocierii ........... îi este imputabilă orice acțiune a unui asociat/subcontractant al său. În al treilea rând, contestatorul consideră că, a afirma că dificultățile contractuale nu îți sunt imputabile și că acestea au fost generate de dificultăți din teren, este un argument superficial, banal și la îndemâna oricui dorește să se absolve de orice formă de vinovăție. În continuare, subliniază că intervenientul afirmă că ......... SRL ar fi omis intenționat că legalitatea și temeinicia rezilierii contractului de către Primăria Municipiului .............., precum și consecințele financiare ale acestuia (inclusiv pretinsa executare a garanției de bună execuție) fac obiectul unui litigiu aflat pe rolul instanțelor de judecată. Contestatorul apreciază ca fiind esențial de precizat faptul că, la momentul studierii dosarului achiziției, în intervalul extrem de scurt avut la dispoziție și din documentele puține la care a avut acces, reprezentanții subscrisei au identificat doar hotărâri judecătorești prin care au fost respinse toate plângerile formulate de către Pagina 92 din 151

Asocierea ........... împotriva certificatelor constatatoare negative. Totodată, precizează că, din consultarea limitată a dosarului, a constatat existența unor contracte încheiate de către intervenient cu alte autorități contractante după emiterea certificatelor constatatoare negative, cu scopul evident de a demonstra fiabilitatea operatorului economic. Însă, un aspect esențial, omis cu bună știință de către Asocierea ..........., este acela că în majoritatea covârșitoare a acestor contracte atribuite ulterior, ........... a fost singurul ofertant participant la procedură. Această constatare a fost susținută inclusiv prin declarațiile de participare aferente acelor proceduri. În aceste condiții, argumentul privind validarea ulterioară a fiabilității ofertantului ........... este, în opinia sa, lipsit de valoare probatorie, întrucât nu a existat nicio analiză comparativă, iar autoritățile contractante respective au fost puse în situația de a încheia contractele din considerente de oportunitate și necesitate, pentru a evita pierderea unor surse de finanțare și pentru a respecta termenele de implementare. În acest sens, contestatorul a reiterat că obiectivul unei proceduri de achiziție publică nu este acela de a atribui contractul ofertantului unic, rezultat din lipsa de opțiuni sau din constrângeri bugetare și de timp, ci acela de a selecta în mod riguros și obiectiv ofertantul cel mai potrivit pentru executarea contractului. Așadar, consideră că, în lipsa unei evaluări comparative reale, Asocierea ........... nu poate susține valid faptul că, prin atribuirea acestor contracte, i-ar fi fost confirmată fiabilitatea, în condițiile în care respectivele atribuiri nu au fost rezultatul unei competiții efective. În continuare, menționează că la punctul 23 din cererea de intervenție, acesta validează întrutotul raportul procedurii și opinia autorității contractante prin care aceasta apreciază măsurile de remediere luate de Asocierea .................. ca fiind eficiente. În opinia contestatorului, cele doua părți, autoritatea contractantă și .............., susțin același punct de vedere, totodată acesta consideră că este nevoie de o viziune obiectivă și de o evaluare clară, transparentă și imparțială în lumina căreia să fie aplicate dispozițiile legale atunci când există un caz de excludere. În speță, susține că, prin prezentarea contractelor încheiate de Asocierea ..........., se pare ca autoritatea contractantă a considerat că Asocierea ........... și a demonstrat fiabilitatea și din cauza comodității în a analiza alte oferte, a ignorat cu desăvârșire existența cazurilor evidente de excludere în ceea ce îl privește pe acest ofertant și a considerat oferta Asocierii ........... acceptabilă în lipsa unei analize riguroase a impactului documentelor constatatoare negative asupra credibilității și capacității acestui ofertant. Menționează că intervenientul, prin prisma perspectivei sale subiective, apreciază ca abordarea autorității contractante este „cu atât mai mult de apreciat cu cât demonstrează o înțelegere corectă a Pagina 93 din 151

mecanismelor menite să asigure echilibrul între nevoia de a sancționa abaterile anterioare și dreptul operatorilor economici de a-și demonstra fiabilitatea restabilită contribuind la un mediu concurențial sănătos.” Astfel, acesta afirmă că nu poate considera că abordarea autorității contractante este corectă, deoarece aceasta încalcă dispozițiile art. 167 din Legea nr. 98/2016, care prevăd foarte clar necesitatea excluderii pentru situații de natura celor în care se află Asocierea ............ Prin urmare, apreciază că autoritatea contractantă nu a evaluat situația intervenientului sau a evaluat-o în mod superficial, eludând astfel dispozițiile art. 167 din Legea nr. 98/2016 și evitând în mod nejustificat soluția care se impunea într-o astfel de situație, respectiv excluderea asocierii ............ Contestatorul a revenit asupra documentului Constatator nr. 5532129/18.10.2023, emis de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, reiterând că acesta nu omite niciun element relevant, ci doar critică faptul că autoritatea contractantă a omis să evalueze acest document și, mai mult, nu a aplicat dispozițiile art. 167 din Legea nr. 98/2016. Susține că intervenientul a încercat să minimalizeze gravitatea comportamentului culpabil sancționat prin acest document, realizând o comparație între sancțiunea rezilierii unui contract și sancțiunea constând în penalități de întârziere. În opinia sa, această comparație este profund defectuoasă. Faptul că în cazul celui de-al doilea contract autoritatea contractantă nu a aplicat sancțiunea rezilierii, ci doar penalități, nu înseamnă că Asocierea ........... nu a avut un comportament culpabil sau că a respectat în mod exemplar obligațiile contractuale. Dimpotrivă, aplicarea unei sancțiuni – fie ea și mai puțin severă – confirmă existența unor deficiențe serioase în executarea contractului. Prin urmare, compararea unei sancțiuni (penalitățile) cu una mai severă (rezilierea) în scopul diminuării impactului primei nu este de natură să înlăture gravitatea constatărilor făcute în cele două documente constatatoare negative. Astfel, susține că, simpla existență a celor două documente, aflate în vigoare și neanulate, este suficientă pentru a concluziona că fiabilitatea operatorului ........... este serios afectată. 2.1. în ceea ce privește neîndeplinirea de către Asocierea ........... a cerinței referitoare ia experții cheie, respectiv poziția de manager de proiect - di. ................... și poziția de șef de proiect — dna ..........., contestatorul menționează următoarele: Cu privire la experiența domnului ..................., menționează că analiza pe text realizată de intervenient nu este în măsură să combată argumentele sale. Menționează că, pe calea contestației, a arătat expres faptul că nici Consiliul și nici instanțele de judecată nu consilieră că angajatorul reprezintă „beneficiar final" în sensul documentației de atribuire, deoarece între aceștia există un raport de muncă și nu unul Pagina 94 din 151

comercial. Prin urmare, atât interpretarea autorității contractante, cât și a intervenientului sunt eronate și contrare interpretării consacrate de către Consiliu și de către instanțele de judecată, dat fiind că orice document care emană de la angajator nu este valid prin raportare la cerința documentației de atribuire. Reiterează că, în privința Asocierii ..........., autoritatea contractantă a permis documente justificative din partea angajatorului, în timp ce, în cazul ofertei ......... SRL nu a analizat toate documentele, depus și informațiile din Curiculum vitae sau anexate acestuia. Contestatorul a susținut că, în ceea ce privește experiența domnului ..................., analiza textului efectuată de intervenientă nu este suficientă pentru a combate criticile formulate de subscrisa. Astfel, contestatorul subliniază că nici Consiliul și nici instanțele de judecată nu consideră angajatorul drept „beneficiar final” în sensul documentației de atribuire, întrucât între acesta și expert există un raport de muncă, nu unul contractual comercial independent. Pe această bază, contestatorul apreciază că interpretarea intervenientului, potrivit căreia documentele emise de angajator ar putea demonstra experiența necesară, este contrară practicii administrative și jurisprudenței. Așadar, susține că, în lipsa unor documente care să emane de la beneficiari finali, experiența invocată de expertul propus nu poate fi reținută ca validă. Totodată, contestatorul subliniază că, în timp ce autoritatea contractantă a acceptat în cazul Asocierii ........... documente justificative emise de angajatori, în ceea ce privește oferta subscrisei nu a manifestat aceeași deschidere, refuzând să analizeze documentele depuse și informațiile incluse în Curriculum vitae ori anexele acestuia. În privința dnei arhitect .........................., contestatorul respinge afirmația intervenientului conform căreia critica adusă de ......... SRL ar fi fost superficială, afirmând că, dimpotrivă, această critică a fost formulată în mod fundamentat, pe baza unor informații reale și confirmate prin documente doveditoare depuse ca Anexa nr. 11 la contestație. Contestatorul susține că nu a avut acces la documentele la care face trimitere intervenientul în cererea sa, însă, având în vedere că există, în prezent, două documente care atestă lucruri diferite, apreciază că se impune, cu atât mai mult, o verificare riguroasă a realității afirmațiilor prezentate de intervenientă cu privire la experiența acestei experte. Un singur pasaj decupat dintr-un document prezentat odată cu cererea de intervenție, în care se menționează că dna .......................... ar fi avut calitatea de șef de proiect, potrivit celor precizate de contestator, nu este suficient pentru a dovedi această funcție. Prin urmare, ......... SRL consideră că susținerile intervenientului cu privire la experiența experților săi sunt lipsite de credibilitate și impun o verificare riguroasă a tuturor proiectelor declarate în demonstrarea experienței acestora. Pagina 95 din 151

2.2.În ceea ce privește criticile formulate de intervenient în legătură cu declararea ofertei ......... SRL ca fiind inacceptabilă și neconformă, contestatorul subliniază cu titlu preliminar, că toate susținerile acestuia sunt neîntemeiate și lipsite de relevanță juridică, fiind motivate exclusiv de interesul propriu al acesteia de a menține valabil rezultatul procedurii și de a-și conserva poziția de ofertant declarat câștigător. Acesta afirmă că intervenientul formulează critici lipsite de fundament, substituindu-se autorității contractante și reiterând argumentele acesteia, într-o încercare evidentă de a induce în eroare Consiliul. Susține că afirmația intervenientului conform căreia „răspunsurile formulate de ofertanți nu au un caracter pur formal, ci reprezintă o componentă esențială a procesului de evaluare” nu este respinsă în sine de ......... SRL, dar este folosită de intervenientă într-un context denaturat. ......... SRL a precizat că nu a considerat niciodată că solicitările de clarificări ar avea un caracter pur formal. Dimpotrivă, susține că a tratat cu maximă seriozitate fiecare solicitare venită din partea autorității contractante, oferind răspunsuri clare, prompte și bine argumentate. Invocarea de către intervenient a argumentelor deja prezentate de autoritatea contractantă nu aduce elemente noi și nu are relevanță în analiza legalității deciziei de declarare a ofertei sale ca inacceptabilă sau neconformă. Contestatorul evidențiază că intervenientul reiterează punct cu punct susținerile autorității contractante și urmărește discreditarea ......... SRL, fără a analiza în mod obiectiv propriile nereguli sau cele ale autorității contractante. În ceea ce privește afirmația intervenientului conform căreia aplicarea principiului proporționalității nu ar trebui să acopere „la nesfârșit neglijența sau lipsa de diligență a unui ofertant”, ......... SRL susține că a arătat că nu a invocat acest principiu pentru a justifica astfel de comportamente, remarcând totodată că, în cazul Asocierii ..........., tocmai principiile achizițiilor publice au fost invocate și aplicate cu larghețe, în special în analiza documentelor constatatoare negative. Acesta subliniază că, în situația în care Asocierea ........... a depus documente justificative pentru dovedirea experienței provenind de la angajatori în loc de beneficiari finali, autoritatea contractantă a considerat că principiile generale ale achizițiilor publice justifică acceptarea acestora. În schimb, când este vorba despre ......... SRL, aceleași principii sunt ignorate și nu sunt aplicate. Mai mult, menționează că intervenientul afirmă, cu vădită rea- credință, că lipsa declarației privind asigurarea perioadei de garanție „demonstrează incapacitatea ofertantului de a răspunde pe deplin și conform cerințelor procedurale într-o etapă critică a evaluării”. Contestatorul consideră că această afirmație este nu doar disproporționată, ci și profund nedreaptă, în contextul în care ......... SRL Pagina 96 din 151

a furnizat explicații detaliate privind acest aspect, inclusiv în cuprinsul contestației. În opinia sa, afirmațiile intervenientului nu fac decât să confirme caracterul părtinitor al apărărilor formulate, fiind menite exclusiv să conserve rezultatul obținut în mod nejustificat, și să respingă orice critică venită din partea altor ofertanți, fără o analiză echitabilă și echilibrată. Totodată, reiterează că prezentarea superficială sau formală a unor documente, fără relevanță practică, nu face obiectul și scopul depunerii unei oferte concludente. În continuare, evidențiază că intervenientul a înțeles să reitereze, în mod mecanic, toate argumentele deja expuse de autoritatea contractantă pentru a justifica declararea ofertei ......... SRL ca fiind inacceptabilă și neconformă, remarcând totodată că această abordare nu aduce nimic nou în discuție și servește doar la consolidarea poziției proprii a intervenientului, care încearcă astfel să-și mențină statutul de ofertant câștigător fără a accepta o evaluare obiectivă a propriilor documente. Precizează că intervenientul a susținut că lipsurile identificate în cadrul ofertei ......... SRL nu sunt simple chestiuni formale sau minore, ci aspecte care afectează capacitatea de analiză a experienței. A afirmat, astfel, că „un CV nedatat sau o listă de proiecte neactualizată pot ridica semne de întrebare legitime cu privire la relevanța și veridicitatea informațiilor”. Contestatorul subliniază că a calificat această afirmație drept absurdă, apreciind că experiența unui expert nu este determinată de data la care este întocmit CV-ul, ci de conținutul acestuia: proiectele, atribuțiile și competențele demonstrate în cadrul acelor proiecte. Subscrisa a apreciat că preocuparea intervenientei de a-și conserva poziția de „singur ofertant admisibil” o determină să recurgă la afirmații lipsite de logică juridică și factuală. Menționează că, în continuare, intervenientul a analizat în mod detaliat fiecare proiect declarat de subscrisa pentru a susține experiența expertului ......................., acesta remarcând caracterul disproporționat și părtinitor al acestei analize, arătând că, în paralel, nu a existat nicio preocupare din partea intervenientei pentru o verificare similară a propriei oferte, în special în ceea ce privește experiența doamnei................... Contestatorul consideră că, dacă intervenientul ar fi dorit să demonstreze realitatea experienței acesteia, ar fi trebuit să prezinte, pentru fiecare proiect declarat, documente justificative clare care să confirme calitatea avută în mod concret. O astfel de analiză ar fi fost necesară pentru a evita situații precum cea identificată deja de ......... SRL, în care s-a constatat că doamna.................. a deținut în realitate poziția de arhitect, și nu de șef de proiect, într-unul dintre proiectele importante declarate de ............ Pagina 97 din 151

Evidențiază că, la punctul 90 din cererea de intervenție, Asocierea ........... a afirmat că „Responsabilitatea pentru prezentarea unor documente clare, complete și concludente, care să ateste fără dubiu îndeplinirea cerințelor minime, revine în totalitate ofertantului. Comisia de evaluare nu avea obligația de a deduce informații sau de a interpreta extensiv roluri care nu erau explicit de demonstrate ca fiind echivalente cu cele solicitate.” Acesta a răspuns că această afirmație reprezintă o deturnare voită a sensului celor susținute prin contestație. ......... SRL susține că nu a afirmat niciodată că autoritatea contractantă avea obligația de a deduce informații ori de a interpreta extensiv datele din ofertă. Ceea ce a criticat, în mod argumentat, a fost lipsa de interes real a comisiei de evaluare față de oferta sa. Contestatorul susține că autoritatea contractantă nu a făcut niciun efort pentru a înțelege și analiza în mod obiectiv documentația depusă de subscrisa, apreciind că aceasta nu a utilizat instrumentele legale puse la dispoziția sa, respectiv solicitarea de clarificări suplimentare, pentru a obține informațiile necesare unei evaluări corecte și echitabile. Prin urmare, contestatorul susține că întreaga analiză realizată de autoritatea contractantă în privința ofertei sale s-a realizat superficial, în mod simplist și formalist, fără a urmări în mod real identificarea celui mai bun raport calitate-preț, fără a exercita un minim efort de interpretare logică sau verificare. Acesta este, de altfel, motivul pentru care contestatorul a formulat contestația, întrucât evaluarea ofertei subscrisei nu s-a realizat cu diligența impusă de lege, iar comisia de evaluare s-a mulțumit cu o abordare superficială și formală. Totodată, evidențiază că la punctul 93 din cererea de intervenție, intervenientul a afirmat: „Contestatorul susține că autoritatea contractantă ar fi invocat eronat art. 209 alin. (2) din Lege pentru a nu solicita clarificări suplimentare. Acest argument este irelevant dacă neconformitățile constatate de autoritatea contractantă sunt de fond și nu pot fi remediate printr-o simplă clarificare care nu ar afecta conținutul propunerii tehnice.” Menționează că tocmai acest aspect l-a învederat, respectiv faptul că presupusele neconformități nu reprezintă aspecte esențiale și puteau fi clarificate prin transmiterea unei noi solicitări de clarificări, fără a se afecta conținutul propunerii tehnice. Contrar afirmațiilor de la punctul 97, acesta subliniază că a depus o ofertă tehnică completă, precizând că, dacă autoritatea contractantă are nevoie de detalieri, care nu duc la modificarea conținutului ofertei, nu înseamnă că nu a depus o ofertă completă cum încearcă intervenientul să inducă, afirmând cu rea-credință, că ar fi încercat o îmbunătățire și o completare substanțială a ofertei, și nu o simplă clarificare. Cu privire la pretinsa tardivitate a contestării cerințelor documentației de atribuire, contestatorul precizează că nu a contestat Pagina 98 din 151

cerințele documentației de atribuire și cunoaște termenul legal pentru contestarea sa. Acesta a concluzionat că intervenientul, în lipsa unor argumente reale și obiective, a ales să reia în mod formal și mecanic poziția autorității contractante, încercând să contureze în mod artificial ideea unei critici formulate cu întârziere, pentru a evita o analiză de fond asupra modului nelegal în care a fost evaluată oferta sa. Pentru toate argumentele învederate prin intermediul contestației, precum și prin intermediul prezentelor concluzii scrise, contestatorul solicită admiterea contestației sale astfel cum aceasta a fost formulată și motivată; respingerea ca neîntemeiate și nelegale a susținerilor autorității contractante din punctul de vedere și respingerea ca neîntemeiată a cererii de intervenție formulată de Asocierea ............ Prin adresa nr. 132029/03.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 36786/04.06.2025, contestatorul ......... SRL transmite cerere de prelungire a termenului de depunere a concluziilor scrise, sens în care face trimitere la dispozițiile art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; art. 48 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din Constituția României; art. 13 alin. (1) și alin. (3) din C.p.c. Prin adresa nr. 1120/12.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 39933/17.06.2025, Asocierea ........... SA – ........... SRL, transmite memoriu de răspuns la concluziile scrise formulate de contestator, solicitând respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și menținerea ca legale și temeinice a actelor autorității contractante. Asupra solicitării privind accesul la dosarul cauzei, consideră că accesul la aceste documente este esențial și imperativ pentru exercitarea deplină și efectivă a dreptului la apărare și pentru a putea formula apărări complete și pertinente în raport cu toate susținerile contestatorului și cu actele procedurale întocmite de autoritatea contractantă. În continuare, urmărind structura argumentelor contestatorului, pentru a facilita o analiză coerentă, Asocierea ........... SA – ........... SRL, răspunde punctual după cum urmează: Capitolul 1: Cu privire la pretinsa nelegalitate și netemeinicie a susținerilor autorității contractante, apreciază că ......... SRL, în încercarea de a-și justifica multiplele și esențialele carențe ale propriei oferte, recurge la o interpretare eronată și deformată a legislației achizițiilor publice și a rolului autorității contractante în procesul de evaluare. Referitor la punctul 1, paginile 1-2 din Concluzii - Interpretarea instituției clarificărilor. Menționează că argumentul central al contestatorului, reluat obsesiv, este acela că autoritatea contractantă ar fi trebuit să inițieze runde succesive de clarificări pentru a-i remedia oferta. În opinia sa, această perspectivă este fundamental greșită și contravine spiritului și literei Pagina 99 din 151

legii. Art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 este un mecanism de protecție a competiției loiale, interzicând crearea unui avantaj evident. A permite unui ofertant, a cărui ofertă este viciată prin omisiuni multiple de fond (lipsa declarației de garanție, documentație neconformă pentru personalul cheie, propunere tehnică incompletă), să o „repare" post- factum, în timp ce un alt ofertant a depus o ofertă completă și conformă de la bun început, reprezintă definiția însăși a avantajului necuvenit și a încălcării principiului tratamentului egal. Sarcina prezentării unei oferte conforme incumbă exclusiv ofertantului. Clarificările vizează lămurirea unor ambiguități, nu completarea unor omisiuni de substanță. Referitor la punctul 1.1, paginile 2-3 din Concluzii - Accesul la dosarul achiziției, intervenientul menționează următoarele: Contestatoarea reiterează nemulțumirea privind accesul la dosarul achiziției, susținând că i s-ar fi încălcat dreptul la o cale de atac eficientă. Această critică, este irelevantă în ceea ce privește fondul prezentei cauze - respectiv conformitatea ofertei noastre și neconformitatea ofertei contestatorului. Consideră că modul în care autoritatea contractantă gestionează accesul la dosar este o procedură administrativă guvernată de art. 217 din Legea nr. 98/2016 și de Legea nr. 544/2001. Autoritatea contractantă are obligația legală de a proteja informațiile declarate și probate ca fiind confidențiale de către ceilalți ofertanți. O eventuală dispută pe această temă este una distinctă, între contestator și autoritatea contractantă, și nu poate avea ca efect validarea unei oferte neconforme sau invalidarea unei oferte conforme. Subliniază că a respectat întocmai prevederile legale privind declararea confidențialității, iar decizia autorității de a proteja aceste informații este una legală și nu-i poate fi imputată. Referitor la punctul 1.2, paginile 3-4 din Concluzii - Declarația privind asigurarea perioadei de garanție, intervenientul menționează următoarele: Contestatorul, recunoscând omisiunea depunerii declarației de garanție, încearcă în mod eronat să minimizeze gravitatea acestei neconformități, catalogând-o drept o simplă „eroare tehnică”. O asemenea abordare eludează rigorile legii și trebuie respinsă de plano. Lipsa unui document care formalizează un angajament esențial al ofertantului - anume, asumarea garanției pentru lucrări pe o perioadă de 5 ani, conform Formularului nr. 9 solicitat expres - nu este un aspect de formă, ci o neconformitate de fond care viciază însăși substanța propunerii tehnice. Contrar susținerilor contestatorului, această omisiune nu se poate încadra în excepțiile prevăzute de art. 134 si 135 din Normele Metodologice (H.G. nr. 395/2016) ce permit remedierea ofertei: 1. Nu reprezintă un „viciu de formă” în sensul art. 135 alin. (3). Un viciu de formă presupune o eroare sau omisiune a cărei corectare este susținută în mod neechivoc de alte informații existente inițial în Pagina 100 din 151

ofertă. Or, asumarea generică a clauzelor contractuale nu susține în mod neechivoc conținutul specific si angajamentul ferm pe care o declarație separată, semnată si asumată, îl implică. A permite depunerea ulterioară a declarației ar însemna a introduce în ofertă un document nou, cu substanță proprie, si nu a corecta o eroare materială dintr-un document existent. Acest fapt ar constitui o modificare a ofertei inițiale, interzisă de art. 134 alin. (6). 2. Nu reprezintă o „abatere tehnică minoră” în sensul art. 134 alin. (8). Garanția acordată lucrărilor este un element fundamental al oricărui contract de execuție, având implicații financiare si de performanță semnificative. Lipsa angajamentului ferm, formalizat prin declarația solicitată, nu poate fi considerată „minoră”. Acceptarea depunerii ulterioare a acestui document ar echivala cu depunerea unei noi componente a ofertei, situație explicit interzisă de normele care definesc abaterile tehnice minore si care împiedică orice modificare ce ar conduce, în esență, la o nouă ofertă. În consecință, susține că, neprezentarea declarației de garanție, nici în oferta inițială, nici la solicitarea de clarificări, constituie o neconformitate substanțială, care nu putea fi remediată. Apreciază că decizia autorității contractante de a constata acest fapt este pe deplin legală si temeinică, fiind o aplicare directă a principiului responsabilității ofertantului pentru conținutul complet si corect al documentelor depuse. Referitor la punctul 1.3 și 1.4, paginile 4-6 din Concluzii - Expertul ......................., intervenientul menționează următoarele: Argumentația contestatorului pe acest punct reprezintă un exemplu elocvent de evitare a fondului problemei, încercând să mascheze o neconformitate de substanță sub un văl de pretinse vicii de procedură si formalism excesiv. Se eludează cu intenție faptul că autoritatea contractantă a respins documentația pentru acest expert nu din cauza unor detalii formale, precum data de pe CV, ci pentru că proba experienței specifice solicitate, un element esențial al calificării, este inexistentă. Analiza punctuală a cerinței, a abaterii și a modului în care Contestatoarea evită argumentația de fond este edificatoare: Prin cerința explicită din caietul de sarcini (pagina 16) documentația a solicitat, fără echivoc, pentru poziția de coordonator de proiectare, experiență ca „Șef de proiect/Coordonator de proiect/Director de proiect sau echivalent” în contracte relevante. Logica acestei cerințe este clară: se caută un profesionist cu viziune de ansamblu, capabil să gestioneze și să integreze toate specialitățile unui proiect complex (arhitectură, structură, instalații, etc.), nu doar un specialist într-un singur domeniu. În loc să probeze acest rol de management integrat, contestatorul a prezentat documente care atestă pentru dl. ....................... roluri precum „șef proiect structuri”, „manager tehnic structuri” sau „expert tehnic MLPTL și MCC”. Diferența nu este una terminologică, ci una de Pagina 101 din 151

substanță. A fi „șef proiect structuri” înseamnă a coordona o singură specialitate tehnică, oricât de importantă ar fi ea. Este fundamental diferit de a fi „Coordonator de Proiect”, rol care implică responsabilitatea finală pentru corelarea tuturor specialităților și livrarea unui proiect unitar și funcțional. Proba cerută nu a fost adusă. În opinia intervenientului, conștient de această neconformitate esențială, contestatorul evită orice discuție despre echivalența reală a atribuțiilor. Nu prezintă niciun extras din fișa postului, nicio decizie de numire, niciun alt document din care să rezulte că, deși titulatura era de specialist, atribuțiile exercitate au fost, în fapt, cele ale unui manager de proiect generalist. În schimb, își construiește întreaga apărare pe critici marginale: o Se reclamă data de pe CV: un aspect formal, irelevant pentru substanța experienței. o Se reclamă că lista de proiecte era o anexă: o subtilitate procedurală, care nu schimbă cu nimic conținutul documentelor. o Se reclamă că nu s-au cerut noi clarificări: o tentativă de a transfera responsabilitatea probei de la ofertant la comisia de evaluare. Obligația de a depune o ofertă clară, completă și conformă aparține exclusiv ofertantului. În concluzie, declararea ca neconforma a ofertei pentru acest expert nu a fost un act de formalism excesiv, ci o consecință directă, legală și corectă a neîndeplinirii unei cerințe de fond, esențiale pentru asigurarea capacității tehnice a viitorului contractant. Contestatorul a eșuat în a proba un element cheie al calificării sale, iar încercarea de a devia discuția spre aspecte procedurale nu poate acoperi această carență fundamentală. Referitor la punctul 1.5, pagina 6-7 din Concluzii - Organigramă și Infrastructură, acesta menționează următoarele: Poziția contestatorului, conform căreia depunerea Organigramei și a detaliilor privind infrastructura în faza de clarificări ar fi o simplă „schematizare”, este fundamental viciată, ignorând atât principiul imutabilității ofertei, cât si distincția de substanță dintre nominalizarea personalului si prezentarea unei structuri organizatorice. O nominalizare tabelară a identității si calificării profesionale a personalului răspunde la întrebarea „cine?”, în timp ce o organigramă funcțională, cu evidențierea rolurilor si a metodelor de coordonare, răspunde la întrebarea fundamentală „cum?”. Susține că, această completare tardivă, prin care s-a încercat introducerea răspunsului la întrebarea „cum?”, nu se poate încadra în excepțiile de la art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016: • Nu este un „viciu de formă” (art. 135 alin. (3)): Depunerea ulterioară a unei organigrame, care lipsea cu desăvârșire inițial, nu reprezintă o corectare susținută „în mod neechivoc” de alte informații. O simplă listă de nume si calificări nu implică în mod neechivoc o anumită Pagina 102 din 151

structură ierarhică, fluxuri de comunicare sau metode de coordonare. Acestea sunt informații absolut noi, care nu pot fi deduse, ci doar adăugate, modificând oferta. • Nu este o „abatere tehnică minoră” (art. 134 alin. (8)): Metodologia de organizare si coordonare a echipei este un pilon al propunerii tehnice, esențial pentru evaluarea capacității ofertantului de a gestiona contractul. Introducerea ulterioară a acestui pilon nu este o omisiune minoră, ci o alterare fundamentală a ofertei, echivalentă cu depunerea unei propuneri tehnice noi, îmbunătățite, mult după termenul-limită. A permite un asemenea demers ar constitui o încălcare flagrantă a principiului tratamentului egal, oferind contestatorului o a doua șansă de a-și consolida oferta, în detrimentul competitorilor care s- au conformat de la bun început. Prin urmare, decizia autorității contractante de a considera aceste completări drept o modificare nepermisă a propunerii tehnice, cu consecința declarării ofertei ca inacceptabilă, este pe deplin legală si temeinică. Referitor la punctul 1.6, pagina 7 din Concluzii - Planul de gestionare a deșeurilor, precizează următoarele: Prin această critică, contestatorul nu mai contestă modul de evaluare, ci însăși legalitatea și oportunitatea unei cerințe din documentația de atribuire. Acest demers este vădit tardiv. Orice obiecțiune cu privire la cerințele considerate „absurde” sau „imposibile” trebuia formulată în termenul legal prevăzut de Legea nr. 101/2016, fie prin solicitare de clarificări, fie prin contestație la documentație. Odată ce a depus oferta fără a contesta această cerință, Contestatorul și-a asumat-o integral, iar neîndeplinirea ei constituie un motiv temeinic și legal de respingere. În susținere inserează extras pagina 11/49 din caietul de sarcini. Capitolul 2: Cu privire la netemeinicia cererii de intervenție și a criticilor aduse ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, menționează că: Contestatorul, în lipsa unor argumente solide pentru a-și susține propria ofertă, recurge la critici speculative și la denaturarea faptelor în ceea ce privește oferta sa. Referitor la punctul 2, paginile 10-13 din concluzii, precizează că ......... SRL omite cu rea-credință elementele esențiale. Intervenientul susține a acționat cu o transparență totală, declarând proactiv în DUAE incidența situațiilor contractuale anterioare. Această conduită infirmă ab initio orice supoziție de inducere în eroare, prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. h) din Lege, demonstrând o asumare responsabilă a istoricului contractual. Susține că, în deplină conformitate cu art. 171 din Lege, a prezentat un set exhaustiv și detaliat de măsuri corective (Anexele 1-18 la răspunsul Justificativ DUAE, totalizând peste 800 de pagini, conform Pagina 103 din 151

opisului depus), care nu sunt simple declarații de intenție, ci acțiuni concrete, verificabile (analize interne, decizii strategice documentate, proceduri implementate, consolidarea capacității tehnice, juridice și financiare), ce atestă o reorganizare profundă menită să prevină repetarea unor disfuncționalități. Din punctul său de vedere, aspectul cel mai grav ignorat de contestator este validarea judiciară a demersului său de remediere. Prin Decizia definitivă nr. 530/R/2024 a Curții de Apel Brașov, o instanță de judecată a analizat, într-o speță similară ce viza același document constatator de la .............., și a statuat cu autoritate de lucru judecat relativ la interpretarea și aplicarea art. 167 și 171 din Legea nr. 98/2016, confirmând în mod irevocabil capacitatea noastră de a ne demonstra fiabilitatea restabilită. A ignora această hotărâre judecătorească definitivă, care a tranșat deja problema de drept, ar echivala cu o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Insinuarea conform căreia buna execuție a contractelor ulterioare ar fi irelevantă deoarece am fi fost ofertant unic este o eroare fundamentală de logică juridică. Criteriul legal de apreciere a fiabilității este modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale, un aspect intrinsec performanței contractantului, complet independent de contextul concurențial al procedurii de atribuire inițiale. Un contract este fie bine executat, fie nu, iar documentele constatatoare pozitive emise ulterior, precum cel de la Aeroportul Internațional Oradea, constituie proba certă a capacității noastre de a performa la standarde corespunzătoare, infirmând orice prezumție de nefiabilitate. Referitor la punctul 2.1, paginile 13-14 din Concluzii - Experiența experților cheie, precizează că: Acuzațiile contestatorului privind o pretinsă neconformitate a experților săi și un tratament inegal aplicat de comisia de evaluare nu reprezintă altceva decât o distorsionare a realității factuale și o încercare de a crea o falsă simetrie între neconformitățile grave și substanțiale ale propriei oferte și o ofertă a ......... SRL, care este pe deplin conformă și documentată. Susține că aceste critici sunt construite pe afirmații demonstrabil false și pe o interpretare eronată a cerințelor. Cu privire la managerul de proiect, domnul ..................., consideră alegația contestatorului, conform căreia ar fi prezentat exclusiv recomandări de la angajator, ca fiind vădit neadevărată și contrazisă de conținutul ofertei. Susține că, în realitate, cerința autorității contractante nu impune exclusiv prezentarea unei recomandări directe din partea beneficiarului final, ci prevede explicit si expres multiple modalități alternative, perfect valabile si suficient de clare, pentru demonstrarea experienței profesionale. Pe de alta parte, intervenientul menționează că oferta sa a inclus multiple documente care atestă experiența acestuia în funcția solicitată, emise de beneficiari finali de prestigiu, precum: Pagina 104 din 151

o Recomandarea emisă de Orașul Mioveni pentru funcția de manager de proiect în cadrul contractului având ca obiect „Construire Spital Orășenesc Mioveni” (categoria de importanță A). o Scrisoarea de recomandare emisă de SOMET SA pentru funcția de manager de proiect în cadrul contractului de consolidare si restaurare a Palatului Marmorosch (categoria de importanță A). o Recomandarea emisă de beneficiarul privat SILVANO SRL pentru funcția de manager de proiect în cadrul ansamblului urbanistic „PRIVILEGE" din Galați. Așadar, în opinia sa, critica nu numai că este nefondată, dar demonstrează fie o analiză superficială a dosarului, fie o intenție clară de a induce în eroare Consiliul, ignorând probe concludente care atestă fără echivoc îndeplinirea cerinței. Cu privire la Șeful de proiect, doamna arhitect ..........., susține că afirmația contestatorului, potrivit căreia doamna arhitect nu ar fi deținut calitatea solicitată, ci pe aceea de „arhitect senior”, este, din nou, infirmată de proba cu înscrisuri oficiale, care prevalează în fața oricăror susțineri speculative. Precizează că oferta sa conține, pentru multiple proiecte de referință, foi de semnături oficiale, parte integrantă a documentațiilor tehnice, care atestă calitatea sa, asumată prin semnătură si stampilă, de „Șef de proiect”. Cu titlu exemplificativ, menționăm: o Foaia de semnături pentru proiectul „Creșterea Eficientei Energetice La Corpurile A,B,C, si D la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași", unde funcția sa este explicit menționată ca Șef de proiect. o Foaia de semnături pentru proiectul „Documentate de Avizare Lucrări de Intervenție A Corpurilor F, G, H LA Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași”, unde figurează cu funcția de Șef de proiect/Arhitect. o Lista cu semnături pentru proiectul „Reabilitare și Modernizare Construcție Existentă la Spitalul Universitar de Urgenta Elias”, unde deține funcția de Șef de proiect. A invoca informații generice din SEAP și a ignora documente oficiale, asumate, care fac parte din documentațiile tehnice ale proiectelor respective, constituie o gravă denaturare a probelor. Prin urmare, si această critică este vădit neîntemeiată. Referitor la punctul 2.2, pagina 14-16 din Concluzii - Criticile aduse intervenției, precizează următoarele: Încercarea de a discredita demersul său este nefondată. Consideră că intervenția sa este un drept procedural legitim de a-și apăra interesele și de a contribui la stabilirea adevărului. Consideră că este profund incorect ca o parte care solicită indulgență pentru propriile erori Pagina 105 din 151

substanțiale să ceară în același timp aplicarea unui formalism excesiv și a celei mai drastice sancțiuni pentru cealaltă parte. Capitolul 3: Răspuns la criticile formulate prin cererea de repunere în termen În opinia sa, contestatorul, prevalându-se de accesul la noi documente din dosarul cauzei, formulează o serie de critici suplimentare care, deși prezentate ca fiind descoperiri esențiale, urmează aceeași linie de argumentație speculativă și eronată, ignorând realitatea factuală și juridică. În continuare prezintă punctual contraargumentele față de acestea: 1: Asupra inadmisibilității cererii de repunere în termen/noii contestații Cu prioritate, invocăm excepția inadmisibilității demersului procedural denumit de Contestatoare „Cerere de repunere în termen constituind, după caz, o nouă contestație”, pentru motive ce țin de nerespectarea dispozițiilor legale imperative ce guvernează termenul si obiectul căii de atac în materia achizițiilor publice. 1.1. Caracterul de decădere al termenului de contestare și inaplicabilitatea instituției repunerii în termen. Menționează că demersul contestatorului de a formula noi critici de nelegalitate, cu mult peste termenul legal de 10 zile de la comunicarea rezultatului procedurii, sub pretextul accesului ulterior la documentele din dosarul achiziției, reprezintă un artificiu procedural ce caracterizează eludarea unor norme speciale, de strictă interpretare. Termenul legal prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 pentru depunerea contestației este un termen de decădere, care începe să curgă exclusiv de la momentul luării la cunoștință despre actul considerat nelegal - în speță, raportul procedurii și comunicarea rezultatului. Legea nr. 101/2016, ca normă specială, nu prevede și nu permite nicio posibilitate legală de a institui un alt moment de la care să înceapă să curgă termenul și exclude categoric ideea unei eventuale repuneri în termen în condițiile Codului de procedură civilă, întrucât norma specială stabilește exhaustiv condițiile aplicabile procedurii de contestare. Principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus își găsește pe deplin aplicarea, nefiind permis interpretului să adauge la lege sau să creeze excepții nereglementate. 1.2. Delimitarea obiectului contestației. Obiectul contestației, conform art. 7 din Legea nr. 101/2016, îl constituie un act al autorității contractante considerat nelegal, și nicidecum conținutul propriu-zis al ofertelor depuse de către alți operatori economici participanți. Susține că, ofertele celorlalți competitori sau documentele din dosarul achiziției pot constitui, cel mult, mijloace de probă în susținerea criticilor de nelegalitate aduse actului administrativ de evaluare, însă, cunoașterea lor, in extenso, nu reprezintă o condiție sine qua non pentru nașterea dreptului de a contesta. Pagina 106 din 151

Intervenientul consideră că ......... SRL avea obligația de a formula, în termenul legal de 10 zile, toate criticile sale față de raportul procedurii, chiar dacă unele dintre acestea s-ar fi bazat pe prezumții sau indicii, urmând ca, ulterior, în faza de soluționare și cu acces la dosar, să le probeze. A condiționa formularea motivelor de contestație de accesul nelimitat la dosar echivalează cu o suspendare sine die a termenului de decădere, ceea ce este inadmisibil și contravine cerințelor de celeritate și securitate a raporturilor juridice specifice achizițiilor publice. Prin urmare, consideră că cererea formulată de contestator la data de 10.06.2025 este, în realitate, o tentativă de a completa o contestație deja depusă cu motive noi, formulate în afara termenului legal de decădere, fiind astfel inadmisibilă. Solicităm, așadar, respingerea ca inadmisibilă a acestei cereri și a tuturor criticilor formulate prin intermediul ei. Mai mult, subliniază că, demersul ......... SRL de a introduce noi motive de nelegalitate este lovit de inadmisibilitate si în virtutea art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, text de lege imperativ care statuează fără echivoc: „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia.” Prin urmare, legiuitorul a prevăzut o sancțiune procedurală expresă pentru completarea contestației peste termen, interzicând, în mod absolut, analiza unor astfel de critici tardive. Tentativa de a le încadra într-o „cerere de repunere în termen” este o construcție juridică artificială, menită să ocolească această interdicție clară, motiv pentru care se impune respingerea in limine litis a noilor critici. Prin urmare, acesta apreciază că cererea formulată de ......... SRL la data de 10.06.2025 este, în realitate, o tentativă de a completa o contestație deja depusă cu motive noi, formulate în afara termenului legal de decădere, fiind astfel, inadmisibilă. Astfel, intervenientul solicită respingerea, ca inadmisibilă, a acestei cereri și a tuturor criticilor formulate prin intermediul ei. 2: Răspuns la criticile formulate prin cererea de repunere în termen (formulat în subsidiar) În subsidiar, doar pentru ipoteza în care, prin absurd, Onoratul Consiliu ar trece peste excepția inadmisibilității, acesta prezintă în continuare care sunt argumentele în baza cărora susține că motivele noi invocate de ......... SRL sunt, în egală măsură, și vădit neîntemeiate. Referitor la punctul 2.1, paginile 13-17 din Cerere - Pretinsa neconformitate a propunerii financiare, acesta susține că, în opinia sa, critica principală a contestatorului, prin care se invocă un pretins preț neobișnuit de scăzut pentru Capitolul 2, „Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului”, în valoare de 21.012,00 lei, este fundamental viciată, pornind de la o premisă faptică eronată si Pagina 107 din 151

demonstrând o ignoranță deliberată sau o înțelegere superficială a structurii normative a unui deviz de lucrări. Susține că demersul ......... SRL de a compara, în mod artificial, această valoare cu estimarea globală din Studiul de Fezabilitate este menit, exclusiv, să inducă în eroare și să creeze aparența unei neconformități acolo unde, în realitate, există doar o riguroasă și corectă aplicare a legislației și o reflectare fidelă a situației tehnice din teren. Contestatorul susține că analiza se va axa pe două planuri distincte, dar interconectate, care demontează în totalitate acest eșafodaj speculativ: realitatea tehnică a amplasamentului, confirmată de documentația de atribuire, si cadrul normativ ce guvernează elaborarea devizelor pentru investiții publice. 1. Realitatea Tehnică: Racordare la Utilități Existente, Nu Extindere de Rețele Intervenientul apreciază că ......... SRL omite cu rea-credință un fapt esențial, probat de însăși documentația pusă la dispoziție de autoritatea contractantă: proiectul nu presupune execuția unor rețele de utilități noi și extinse, ci, doar racordarea noii construcții la rețelele funcționale deja existente la limita amplasamentului. Acest fapt este confirmat fără echivoc de multiple documente: • Certificatul de Urbanism nr. 930 din 22.11.2024, emis de Primăria Municipiului ........., care prevede în mod expres, la secțiunea 5, lit. d.1), obligația obținerii de avize de la operatorii de rețea deja prezenți în zonă: Compania Regională de Apă ......... SA pentru apă și canalizare, Delgaz Grid SA pentru gaze naturale și energie electrică și Thermoenergy Group SA pentru energie termică. Existența acestor operatori și necesitatea avizării confirmă prezența rețelelor în proximitatea imediată. • Caietul de sarcini în capitolul intitulat „4.6. Zona de lucru, utilitățile și facilitățile șantierului” unde atestă explicit că: „În zonă (la limita amplasamentului) există și sunt funcționale: rețea de apă, rețea de canalizare, rețea de energie electrică, rețea de gaze naturale, rețea de telefonie și rețea de termoficare.” Același document clarifică scopul proiectului: „Prin proiect, se vor realiza racordurile la rețelele de utilități asigurate în zonă...”. Din punctul său de vedere, contestatorul realizează o comparație eronată între suma ofertată de ........... SA (21.012 lei) și valoarea estimată din Studiul de Fezabilitate pentru Capitolul 2 (1.769.755 lei, conform Scenariului A). Această valoare include: • rețele electrice (405.643 lei) • alimentare cu apă rece și caldă (310.328 lei), • rețele termice (673.658 lei). Deși, aceste informații sunt preluate din studiul de fezabilitate, citirea atentă a documentației de atribuire (parte scrisă și desenată) relevă că soluția tehnică propusă de proiectant presupune racordarea exclusivă la rețelele existente din incinta amplasamentului. Nu se impune Pagina 108 din 151

realizarea de lucrări cu furnizori terți, motiv pentru care, Capitolul 2 a fost completat, în mod legal, cu informațiile actualizate din SF și piesele desenate. Așadar, apreciază că obligația ........... SA, în calitate de ofertant, nu este de a construi kilometri de rețele, ci, de a executa operațiunile tehnice de conectare la infrastructura existentă și pe deplin funcțională. 2. Cadrul Normativ: Distincția Fundamentală între Capitolul 2 și Capitolul 4 al Devizului Cu privire la acest aspect, consideră că argumentația contestatorului denotă o confuzie gravă, reală sau simulată, între capitolele de cheltuieli definite de Hotărârea de Guvern nr. 907/2016. • Capitolul 2 - „Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului” este destinat, conform normativelor, să acopere exclusiv costurile aferente procesului de racordare, adică cheltuielile pentru obținerea avizelor de racordare, taxele plătite operatorilor de rețea și, eventual, costul lucrărilor specifice executate de aceștia pentru a aduce punctul de branșament la limita proprietății. Valoarea de 21.012,00 lei ofertată de ........... SA reprezintă o estimare realistă și suficientă pentru acoperirea acestor costuri administrative și de racordare, nefiind în niciun caz un preț derizoriu. • Capitolul 4 - „Cheltuieli pentru investiția de bază” (subcapitolul 4.1. Construcții și Instalații) este cel în care se regăsesc, în mod corect și legal, costurile masive de execuție a rețelelor pe amplasamentul propriu-zis - valoarea cablurilor, a conductelor, a lucrărilor de săpătură, a echipamentelor etc., de la punctul de racord până la clădire. Prin urmare, a căuta valoarea materialelor și a manoperei pentru rețele în Capitolul 2 este un nonsens tehnic și juridic. Susține că oferta sa este coerentă, corelată și elaborată cu respectarea strictă a normativelor tehnico-economice. În concluzie, în opinia ........... SA, critica adusă de ......... SRL este nu doar nefondată, ci și profund șicanatorie, apreciind că aceasta se bazează pe o comparație ilogică și pe o denaturare a scopului real al lucrărilor, ignorând probe clare din documentația de atribuire și din legislația în vigoare. Valoarea ofertată pentru Capitolul 2 nu este o dovadă de neconformitate, ci, dimpotrivă, o dovadă de înțelegere corectă a proiectului și de elaborare profesionistă a ofertei. O atare conduită procedurală, care încarcă inutil procedura și denotă o lipsă de rigoare în analiza propriei cauze, nu poate fi primită. Acesta solicită înlăturarea în totalitate a acestei critici, ca fiind vădit neîntemeiată. Referitor la punctul 2.2, paginile 20-28 din Cerere - Reiterarea criticilor privind experții cheie și lansarea unor acuzații nefondate. Susține că ......... SRL, în încercarea de a acredita aparența unor neconformități în oferta ........... SA, reia, sub o nouă formă aceleași Pagina 109 din 151

critici vădit neîntemeiate privind experții acestuia, la care adaugă o acuzație de o gravitate extremă, dar complet nesusținută și speculativă, referitoare la pretinsa invaliditate a semnăturilor. Asupra acuzațiilor iresponsabile privind validitatea semnăturilor, contestatorul lansează o acuzație gravă, dar complet nesusținută, conform căreia semnăturile de pe CV-ul și recomandările experților săi nu ar fi valide, fiind „preluate si aplicate (copy-paste)”. În opinia sa, această susținere este pur speculativă si denotă, fie o necunoaștere a modului în care se compilează și se asumă documentele în format electronic, fie o rea-credință. Faptul că o imagine a semnăturii olografe este inserată într-un document electronic ce urmează a fi compilat într- un PDF nu îi anulează per se validitatea juridică, câtă vreme, documentul, în ansamblul său, este asumat de parte si transmis ca parte integrantă a unei oferte semnate electronic la nivelul întregului pachet, conform legii. Mai mult, ........... SA apreciază că alegațiile sunt nu doar speculative, ci și efectiv nereale și tendențios formulate. Spre exemplu, pentru expertul .................., desemnat în calitate de Manager de proiect/contract, probele din dosar infirmă categoric susținerile ......... SRL: la pagina 5 a setului de documente se regăsește Angajamentul contractual semnat; la pagina 6, Declarația de disponibilitate este semnată olograf, iar la paginile 9-17, CV-ul este, de asemenea, semnat olograf, pe ultima sa pagină. În plus, evidențiază că, în ceea ce privește experiența similară, la paginile 18-22 din același set de documente, se regăsesc recomandări explicite, semnate și stampilate de emitenți, care reflectă și confirmă fără echivoc îndeplinirea cerinței. A lansa acuzații privind caracterul „nevalid” al semnăturilor în fața unor probe atât de clare este un demers iresponsabil. O atare conduită, adiacentă netemeiniciei intrinseci, este extrinsecă procedurii administrativ-jurisdicționale pendinte, putând fi eventual valorificată pe calea procedurală distinctă a înscrierii în fals ori, la o gravitate extremă, pe calea unei proceduri judiciare penale - dacă o asemenea abordare este apreciată ca fiind utilă si legitimă de către contestator. În contextul de față, însă, așa cum reflectă conținutul efectiv al ofertei sale, nu rezultă absolut nicio suspiciune de neregulă, conduita judiciară a ......... SRL fiind una neavenită. Asupra fondului experienței și a pretinsei contradicții (doamna ...........): Dincolo de acuzațiile privind semnăturile, afirmă că ......... SRL construiește un eșafodaj logic vicios, încercând să acrediteze ideea unei contradicții inexistente prin alăturarea artificială și decontextualizată a unor documente ce provin din etape contractuale distincte, apreciind că acest demers șicanatoriu ignoră realitatea factuală și juridică a probelor administrate: Pagina 110 din 151

• Proba certă și concludentă din oferta sa: Susține că a demonstrat în mod neechivoc experiența doamnei arhitect ........... în calitate de Șef de proiect prin depunerea, pentru proiectul de la Spitalul Județean Călărași, a Procesului-verbal de predare-primire a documentației nr. 1/13.09.2022 (regăsit la pagina 44 din fișierul „Personal_...”) și, coroborat, a foii de semnături aferente (pagina 45). Acest din urmă document, parte integrantă a documentației de proiectare pentru faza DALI, atestă, sub semnătură asumată, calitatea de „Șef de proiect/Arhitect”. Intervenientul susține că recepționarea acestei documentații de către beneficiar, atestată prin procesul-verbal menționat, consacră finalizarea cu succes a unei etape contractuale în care doamna arhitect a deținut rolul contestat. • Denaturarea faptelor de către ......... SRL: Din punctul său de vedere, critica se întemeiază pe un document extras dintr-o altă procedură de achiziție ([CN1058437]), care viza servicii ulterioare de actualizare a DALI, din februarie 2023. A extrapola componența echipei dintr-o fază ulterioară si distinctă si a o folosi pentru a invalida retroactiv rolul deținut într-o fază anterioară, finalizată și recepționată, este un nonsens logic și juridic. Este pe deplin firesc și uzual în dinamica proiectelor de anvergură ca echipele să fie reconfigurate între diferitele etape contractuale, fără ca acest lucru să afecteze experiența acumulată. Apreciază că ......... SRL creează în mod artificial o contradicție acolo unde există doar o succesiune temporală si contractuală firească, într-o evidentă încercare de a induce în eroare completul de soluționare. Mai mult, susține că soliditatea experienței doamnei arhitect în acest rol este confirmată și de numeroase alte documente oficiale depuse în ofertă, precum foile de semnături pentru proiecte de anvergură similară (ex: Spitalul Elias, pagina 50; Palatul Administrativ Ialomița, pagina 58), care demonstrează o continuitate în exercitarea atribuțiilor de Șef de Proiect, infirmând astfel complet construcția speculativă a contestatorului. În opinia sa, ......... SRL continuă să ignore aceste probe directe și să se bazeze pe interpretări personale și informații trunchiate, ceea ce nu poate constitui un motiv de neconformitate. În concluzie, intervenientul susține că noile critici formulate nu aduc niciun element de noutate reală, ci doar reiterează, sub alte forme, aceleași acuzații nefondate, demontate deja de probatoriul solid administrat în cauză. Față de toate cele expuse, acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestației formulate de ......... SRL și menținerea în totalitate a actelor emise de autoritatea contractantă. Referitor la cererea de repunere în termen nr. 132059/10.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, calificată ca fiind o nouă contestație, potrivit Notei nr. Pagina 111 din 151

102/16.06.2025, formulată de asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, prin care acesta solicită cele prezentate în partea introductivă a prezentei decizii, contestatorul susține următoarele: I. Împiedicarea accesului integral la dosarul achiziției publice. Admisibilitatea și temeinicia cererii de repunere în termen. Contestatorul susține că a solicitat autorității contractante acces la dosarul achiziției publice, potrivit cererii nr. 2996/06.05.2025, autoritatea contractantă revenind cu răspunsul nr. 19724/07.05.2025, prin care indică faptul că urmau a fi acordate la studiul de dosar exclusiv informațiile din cadrul proceselor verbale elaborate de comisia de evaluare și rapoartele experților cooptați, întrucât oferta ........... SA a fost declarată ca fiind confidențială. Astfel, la data de 08.05.2025, acesta s-a prezentat la sediul autorității pentru studierea documentelor, însă, a primit un acces extrem de limitat, atât în timp, cât și în conținut, fiindu-i permisă studierea exclusiv a: proceselor-verbale de calificare și raport expert cooptat calificare - Asocierea ........... și Asocierea ...........; raport expert cooptat privind criteriile de atribuire - Asocierea ........... și Asocierea ...........; precum și procesul-verbal de îndeplinire DUAE și Raport expert cooptat - Asocierea ........... și Asocierea ............ Accesul extrem de limitat la documentele din dosarul achiziției este probat de procesul-verbal nr. 19909/08.05.2025 din data de 08.05.2025. Acesta susține că autoritatea contractantă nu avea dreptul de a-i limita accesul la documente ce nu au fost probate corespunzător ca fiind confidențiale și ar fi trebuit să-i acorde accesul neîngrădit la dosarul achiziției publice. Această restricționare este cu atât mai nejustificată cu cât oferta Asocierii ........... nu a fost declarată și probată corespunzător ca fiind confidențială, sens în care invocă dispozițiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 și cele ale art. 57 din Legea nr. 98/2016. II. Referitor la nelegalitatea și netemeinicia raportului procedurii, precum și a comunicării privind rezultatul procedurii, sub aspectul declarării ca admisibilă și câștigătoare a ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL 2.1. Susține că oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL este neconformă în temeiul art. 136 alin. (3) coroborat cu art. 137 alin. (3) lit. c), d) și g) din HG nr. 396/2016. Autoritatea contractantă, în evaluarea propunerii financiare a Asocierii ........... SA – ........... SRL, a încălcat obligația legală prevăzută de art. 136 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Afirmă că, urmare a consultării documentelor la sediul CNSC a identificat noi motive flagrante de neconformitate ale ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, de natură să afecteze interesele proiectului și, implicit, interesul public. Pagina 112 din 151

Astfel, precizează că, potrivit anexei 1 la formularul de ofertă, Asocierea ........... SA – ........... SRL la capitolul 2 cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului a ofertat un preț de 21,012.00 lei fără TVA. Or, acest preț nesustenabil, nejustificat și neobișnuit de scăzut atrage neconformitatea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL în temeiul art. 136 alin. (3) coroborat cu art. 137 alin. (3) lit. c), d) și g) din HG 396/2016, pentru următoarele motive esențiale: În primul rând, evidențiază că prețul pentru această categorie de lucrări este neobișnuit de scăzut. În susținerea acestei critici, contestatorul inserează extras sub formă tabelară din studiul de fezabilitate - Deviz general estimativ, unde au fost anticipate costuri pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului. Susține că potrivit acestuia s-a estimat un total de 1,769,755.00 lei fără TVA pentru asigurarea în condiții optime a utilităților necesare obiectivului. Or, prețul ofertat de Asocierea ........... pentru această categorie, i.e. 21,012.00 lei fără TVA, reprezintă 1,19% din valoarea estimată pentru acest element, fiind de netăgăduit un preț neobișnuit de scăzut. Mai mult, menționează că prețul ofertat de Asocierea ........... SA – ........... SRL pentru asigurarea celor 3 (trei) tipuri de utilități necesare obiectivului nu acoperă nici măcar racordarea tabloului electric general TEG la rețeaua electrică din postul de transformare, întrucât, conform Studiului de fezabilitate și a planșei nr. IE08 Instalații electrice, schema tablou electric general din piese desenate (a se vedea pagina 27 inserată în extras de acesta) - parte a documentației de atribuire - obiectivul de investiție

necesită

o

Putere

totală

instalată

de 580kW+200kW=780kW=Pi. Totodată, menționează că potrivit planșei nr. IE08 Instalații electrice, schema tablou electric general din piese desenate (pagina 27) se prevede alimentarea Barei 1 - consumatori Normali, din Tabloul Electric General (TEG), cu Pi = 580 kW, realizată prin 2 (două) cabluri subterane provenite dintr-un post de transformare 20/0,4 kV; iar alimentarea Barei 2 - consumatori Vitali, cu Pi = 200 kW, se face printr- un alt cablu subteran, tot din același post de transformare. Prin urmare, pentru alimentarea celor 2 (două) categorii de consumatori, Studiul de fezabilitate a prevăzut 3 (trei) cabluri subterane alimentate dintr-un post de transformare. Conform calculelor de specialitate, contestatorul menționează că, pentru alimentarea Barei 1 - consumatori Normali din Tabloul Electric General TEG cu Ps=7i6,86 kW (putere simultan absorbită calculată de proiectant) sunt necesare 4 (patru) cabluri conectate în paralel pe o singură plecare spre postul de transformare, cu secțiunile firelor de cupru 4x24ommp pe fază, 4xi2ommp pe neutru și 4xi20mmp pe conductorul de protecție PE. Pagina 113 din 151

Acesta menționează că prețul pieței pentru un metru de cablu este de 535,00 lei/ML, cu TVA, respectiv 433,35 lei fără TVA pe 1 metru liniar. Prin urmare, pentru cele 4 (patru) cabluri în paralel, raportat la prețul de 433,35 lei fără TVA, rezultă că, numai pentru materialul cablului este necesară alocarea unei sume de aproximativ 1733,4 lei, pentru 1 (un) metru liniar de alimentare pentru o singură plecare. Acesta apreciază că dacă se ia în calcul o distanță minimă posibilă de 20 de metri între postul de transformare și TEG, luând în considerare și planșa nr IE08, unde se specifică că există 2 (două) plecări către postul de transformare pentru consumatorii normali alimentarea Barei 1 din TEG, rezultă un cost, numai pentru materialul cablu de 2 plecări x 20 de metri x 1733,4 lei fără TVA/metru de 69.336 lei fără TVA (excluzând costurile cu săpătura șanțurilor și a altor materiale, precum nisip, șuruburi de fixare, vopsea pentru marcaj, banda de avertizare etc.), iar acest cost este numai pentru Bara 1 din Tabloul Electric General. De asemenea, susține că, potrivit calculelor de specialitate pentru alimentarea Barei 2 consumatori Vitali din Tabloului Electric General TEG cu Ps=isokW (putere simultan absorbită calculată de proiectant) este necesar pentru plecarea spre postul de transformare un cablu de cupru cu secțiunile 3x185+95+95 mmp. Precizează că prețul pieței pentru un metru de cablu este de 442,7 lei/ML, cu TVA, respectiv 358,87 lei fără TVA, pe 1 metru liniar. Prin urmare, pentru o lungime minimă posibilă de 20 metri rezultă un total de 7.171,74 lei fără TVA (i.e. 20 metri x 358,87 lei/metru = 7.171,74 lei fără TVA), excluzând costurile cu săpătura șanțurilor și a altor materiale, precum nisip, șuruburi de fixare, vopsea pentru marcaj, banda de avertizare etc, iar acest cost este numai pentru Bara 2 consumatori Vitali din Tabloul Electric General (!). Astfel, contestatorul susține că, doar costul cablurilor se ridică la suma de 76.507,74 lei (fără TVA), fără a include cheltuielile aferente lucrărilor de săpătură a șanțurilor și a altor materiale, precum nisip, șuruburi de fixare, vopsea pentru marcaj, banda de avertizare etc.  În plus, precizează că la aceste costuri se adaugă și tariful de racordare, care trebuie plătit către Delgaz Grid și care, pentru un branșament electric trifazat cu puterea instalată Pi de numai 2okW, se percepe taxa de racordare de 2.200 lei, fără grupul de măsură, firida aferentă trifazată, iar pentru puterea instalată Pi de 78okW, taxa de racordare este mult mai mare. De asemenea, subliniază că la toate cheltuielile exemplificate supra, se adaugă și tariful de racordare la rețea al sistemului solar on-grid trifazat de 100kwp, al cărui cuantum depășește semnificativ suma de 2.200 lei, în susținere inserând captură de ecran de unde rezultă cele afirmate. Astfel, coroborând explicațiile prezentate pe larg supra având în vedere specificul proiectului, contestatorul evidențiază că prețurile de Pagina 114 din 151

piață practicate, cât și, în principal, valoarea estimată prin studiul de fezabilitate, rezultă cu evidență faptul că prețul ofertat de Asocierea ........... SA – ........... SRL pentru capitolul 2 cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de numai 21.012.00 lei fără TVA (care reprezintă 1,19% din valoarea estimată pentru acest element) se circumscrie noțiunii de element de preț neobișnuit de scăzut. În acest sens, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă avea obligația de a solicita explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire, conform art. 136 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Din punctul său de vedere, neprocedând în acest sens, autoritatea contractantă și-a încălcat obligația legală, rezultatul procedurii fiind astfel viciat, respectiv stabilit cu încălcarea dispozițiilor legale obligatoriii. Însă, chiar și în situația în care autoritatea contractantă ar fi procedat la o atare analiză, contestatorul menționează că oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL trebuia și trebuie declarată ca neconformă în temeiul art. 136 alin. (3) coroborat cu art. 137 alin. (3) lit. g) din HG nr. 395/2016, având în vedere că, în nicio situație nu se poate considera justificat prețul extrem de scăzut ofertat pentru capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului, în considerarea explicațiilor iterate supra. În al doilea rând, ......... SRL susține că modalitatea superficială în care a fost elaborată propunerea financiară de către Asocierea ........... SA – ........... SRL și neconformitatea acesteia rezultă inclusiv din perspectiva faptului că prețul ofertat pentru capitolul 2 cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului nu prezintă caracter ferm, real, serios, temeinic și legal. Or, condițiile prețului sunt consacrate: • prin normele de drept comun, respectiv art. 1660 alin. (2) Cod civil: „Acesta (prețul) trebuie să fie serios și determinat sau cel puțin determinabil”, sens în care face trimitere și la jurisprudența CNSC; • cât și prin normele speciale din domeniul achizițiilor publice, respectiv art. 137 alin. (3) lit. c) din HG nr. 395/2016: „conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate”. Totodată, făcând trimitere la jurisprudența CNSC, menționează că în practica acestuia s-a stabilit că propunerile financiare ale ofertanților trebuie să fie serioase, ferme, având suport real, neputând fi operate artificii financiare/matematice/rotunjiri de tarife unitare după bunul plac, având la bază simpla prezumție că urmare a declarării ca și câștigătoare a ofertei lor, vor găsi o modalitate să finalizeze contractul indiferent prin ce mijloace. În ceea ce privește atribuția autorității contractante de a analiza incidența art. 137 alin. (3) lit. c) din HG nr. 395/2016 cu privire la oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL, contestatorul menționează că acest Pagina 115 din 151

caz de neconformitate nu este condiționat de ofertarea unui preț total aparent neobișnuit de scăzut, sens în care invocă jurisprudența CNSC. Astfel, contestatorul susține că propunerea financiară a Asocierii ........... SA – ........... SRL se circumscrie inclusiv prevederilor art. 137 alin. (3) lit. c) din HG nr. 395/2016. Condițiile propunerii financiare, respectiv ale prețului ofertat, impuse prin dispozițiile legale și stabilite la nivel jurisprudențial, astfel cum am arătat mai sus, nu sunt îndeplinite în cazul Asocierii ........... SA – ........... SRL, având în vedere că nu se poate considera că prețul unitar pentru capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului ar fi fost stabilit în urma analizării prețurilor pieței sau că ar avea caracter real, ferm și serios. Nu în ultimul rând, afirmă că oferta Asocierii ........... SA – ........... SRL este neconformă și în raport de prevederile art. 137 alin. (3) lit. d) din HG nr. 395/2016, propunerea financiară nefiind corelată cu propunerea tehnică. Astfel, susține că, deși în cuprinsul propunerii tehnice se face referire expresă la existența rețelelor de utilități în zona amplasamentului; racordarea la toate rețelele necesare (apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale, termoficare, telefonie); cât și la soluțiile tehnice privind consumul estimat, branșamentele definitive, precum și detaliile de execuție aferente fiecărei utilități, totuși aceste aspecte nu se reflectă în propunerea financiară. Totodată, reiterează că, prețul ofertat pentru capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului acoperă o parte nesemnificativă a costurilor aferente acestei categorii. Având în vedere că, în documentația tehnică sunt prezentate măsuri concrete privind asigurarea utilităților, apreciază că reiese că Asocierea ........... SA – ........... SRL a înțeles cerințele documentației de atribuire, nefiind scuzabilă necorelarea elementelor propunerii tehnice cu cele ale propunerii financiare, raportat la diligența cu care trebuie să acționeze un operator economic profesionist. În concluzie, cu privire la acest aspect, contestatorul solicită Consiliului să dispună măsurile de remediere care se impun ca urmare a situației învederate, respectiv obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, cu consecința declarării sale ca neconformă prin aplicarea art. 136 alin. (3), coroborat cu art. 137 alin. (3) lit. c), d) și g) din HG nr. 396/2016. 2.2. Autoritatea contractantă, cu încălcarea tratamentului egal, a considerat îndeplinită cerința caietului de sarcini cu privire la expertul cheie nominalizat pe poziția de manager de proiect de către Asocierea ........... SA – ........... SRL. Autoritatea, în mod nelegal și nejustificat, a acordat punctajul maxim pentru factorul de evaluare b) Experiența experților - implicați- Manager de proiect (contract) și factorul de evaluare Experiența experților-implicați-Șef/coordonator/director proiect. Pagina 116 din 151

Față de aceasta critică, ......... SRL afirmă că își menține criticile dezvoltate deja pe calea contestației referitor la neconformitatea și necesitatea depunctării ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, raportat la situația concretă a experților-cheie și documentele prezentate pentru aceștia, critici a căror admisibilitate devine cu atât mai evidentă și întemeiată în raport de noile informații la care acesta a avut acces. Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL, în considerarea următoarelor aspecte esențiale: (i) Cu privire la managerul de proiect - domnul ................... Contestatorul precizează că, în urma studiului dosarului a identificat o serie de neconformități a documentelor prezentate pentru expertul nominalizat în calitate de manager de proiect, care atrag, în primul rând, respingerea ofertei ca neconformă în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, iar, în al doilea rând, în măsura în care nu se ia act de neconformitățile învederate, depunctarea ofertei Asocierii ........... SA – ........... SRL pentru factorul de evaluare b) Experiența experților - implicați- Manager de proiect (contract). În primul rând, pentru demonstrarea experienței persoanei nominalizate ca manager de proiect, inserează captură de ecran cu extras din cerințele caietului de sarcini, de unde rezultă că trebuie prezentate, cumulativ, următoarele 3 (trei) categorii de documente: „Pentru demonstrarea experienței se vor prezenta pentru: Manager de proiect (contract), dar fără a se limita: - curriculum vitae, actual semnat și datat la data depunerii ofertei, care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora; - copii „conform cu originalul” după contractul de muncă/contractul de colaborare/de servicii sau/și angajamentul de participare (pentru personalul care nu este angajat al ofertantului); - documente relevante (fișa de post/contractul de muncă/referințe/ recomandați de la beneficiari finali/procese verbale sau orice alte documente similare din care sa rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă).” În ceea ce privește prima categorie, respectiv CV-ul, susține că semnarea acestuia reprezintă una dintre condițiile expres și clar solicitate pentru validitatea acestuia și deci îndeplinirea cerinței. Această cerință are în vedere asumarea de către persoana care emite respectivul document a informațiilor cuprinse în acesta, precum și transpunerea dispozițiilor legale care condiționează eficacitatea oricărui act juridic (deci, producerea efectelor pentru care a fost întocmit), de semnarea acestuia. Potrivit dispozițiilor legale, pentru ca o semnătură să producă efecte juridice, aceasta trebuie să fie: olografă, electronică calificată sau, în Pagina 117 din 151

anumite situații particulare și limitate, electronică avansată ori simplă. Relevante, în acest sens, sunt următoarele prevederi: • art. 268, alin. (1) și alin. (2) - Rolul semnături - din Codul de procedură civilă; • art. 4 alin. (1) din Legea nr. 214/2024. Apreciază că, studiind documentul depus în format electronic, se poate observa faptul că CV-ul prezentat pentru domnul ................... nu are o semnătură validă, conținutul acestuia nefiind asumat și, deci, neputând produce efecte juridice, astfel făcând trimitere la documentul denumit Personal_SJU Pediatrie BC - 1, pagina 17, în vederea constatării faptului că semnătura este infacto preluată și aplicată în document (copy- paste), iar, în niciun caz, olografă. Mai mult, în opinia sa, prin compararea acestei semnături, pretins realizate de către domnul ..................., cu cea reprodusă în Declarația de disponibilitate (a se vedea documentul Personal SJU Pediatrie SJU BC – 1, pagina 61) se poate observă că acestea nu sunt deloc similare, reieșind, cu atât mai mult, faptul că CV-ul domnul Radu Danu nu are o semnătură validă, dat fiind că (i) nu este realizată în forma prescrisă de lege, (ii) cât și îndoiala rezonabilă cu privire la persoana de la care emană. Or, necesitatea respingerii ofertei Asocierii ........... pentru nerespectarea cerinței caietului de sarcini, sub aspectul depunerii unui CV nesemnat, se impune, în considerarea principiului tratamentului egal. Astfel, având în vedere că autoritatea contractantă a decis respingerea ofertei ......... SRL, motivat de faptul că CV-ul depus pentru coordonator proiectare nu a fost datat, contestatorul apreciază că autoritatea

contractantă

a favorizat,

în mod

nepermis, Asocierea .................., acceptând un document care nu respectă cerințele documentației de atribuire, nefiind, deci, dovedită experiența expertului cheie propus. Prin urmare, acesta solicită obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ........... și respingerea acesteia, ca neconformă, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016 pentru neîndeplinirea cerințelor caietului de sarcini. În al doilea rând, în măsura în care, ca urmare a reevaluării ofertei ..........., nu se dispune respingerea acesteia, ca neconformă, potrivit celor explicitate supra, contestatorul solicită reevaluarea ofertei acesteia cu consecința depunctării pentru factorul de evaluare b) Experiența experților – implicați - manager de proiect (contract). Făcând trimitere la algoritmul de calcul pentru acest factor de evaluare din fișa de date, inserată în extras de către ......... SRL, susține că, în acest sens, oferta Asocierii ..........., cu încălcarea cerințelor documentației de atribuire și în mod netemeinic, a primit punctajul maxim pentru acest factor de evaluare, în condițiile în care, nu a depus documente relevante și valide pentru demonstrarea implicării pe o Pagina 118 din 151

poziție similară în cel puțin 2 (două) proiecte/contracte a domnului .................... Astfel, conform cerinței, apreciază că pentru demonstrarea experienței expertului cheie trebuiau prezentate inter alia documente relevante din cuprinsul cărora să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractantă. Menționează că Asocierea ........... a depus în acest sens recomandări de la angajatorii domnului ................... care, în plus față de criticile formulate pe cale contestației cu privire la faptul că acestea trebuiau să provină de la beneficiarii finali, nu pot fi reținute pentru demonstrarea experienței, având în vedere că nu sunt asumate în mod valid de persoana emitentă. Susține că a observat, în urma consultării documentelor în format electronic, faptul că, recomandările depuse se regăsesc în aceeași situație cu CV-ul domnului ..................., respectiv au fost semnate prin preluarea și aplicarea (copy-paste) a semnăturii unei persoane distincte de Asocierea ..........., în constatarea acestei situații, făcând trimitere la documentul regăsit în format electronic, denumit Personal_SJU Pediatrie BC - 1, paginile 18, 19, 21, 22, respectiv: Recomandările depuse în numele societății General Service Grup 98 SRL, Recomandarea depusă în numele Somet SA și Recomandarea depusă în numele Silvano SRL. Astfel, reiterează faptul că, orice act, pentru a produce efecte juridice, trebuie să fie semnat în mod valid de către emitent, în scopul asumării conținutului acestora. Având în vedere formatul documentelor (în cazul unor dintre aceste fiind preluat copy-paste inclusiv antentul societății), cât și repetarea acestei practici - pe lângă ineficacitatea documentelor cu semnătură invalidă - există dubii rezonabile cu privire la autenticitatea documentelor depuse la momentul ofertării. Prin urmare, ......... SRL solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Asocierii ..........., cu consecința depunctării acesteia pentru factorul b) Experiența experților - implicați- Manager de proiect (contract), nefiind prezentate documente valide care să demonstreze experiența pe o poziție similară a expertului cheie Manager de proiect în cel puțin 2 (două) proiecte/contracte. (ii) Șef/coordonator/director proiect - doamna .................. ......... SRL precizează că, suplimentar criticilor formulate pe calea contestației cu privire la lipsa experienței pe o poziție similară a doamnei .................. în proiectele declarate de aceasta, pe care și le menține în totalitate și le va dezvolta infra, în urma accesului primit în format electronic la dosarul cauzei, a identificat o serie de neconformități a documentelor prezentate pentru expertul nominalizat în calitate de Șef/coordonator/director proiect, doamna ................... Ca urmare a acestor neconformități, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ..........., cu consecința depunctării acesteia pentru factorul de evaluare experiența experților - implicați - Șef/coordonator/director proiect. Pagina 119 din 151

În continuare, evidențiază cerința din caietul de sarcini referitoare la documentele privind demonstrarea experienței, precizând că, în opinia sa, documentele „relevante” prezentate de Asocierea ........... nu pot fi luate în considerare pentru îndeplinirea cerinței având în vedere că, similar documentelor depuse pentru expertul manager de proiect, acestea nu sunt semnate valid și, deci, nu produc efecte juridice. În susținere, enumeră, cu titlu exemplificativ, documentele prezentate în concret de Asocierea ........... pentru proiectele: a) Spital Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, (documentul Personal SJU Pediatrie BC - 1. Paginile 34-37): • Proces-verbal de recepție a mijloacelor fixe nr. 57/12.09.2023, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către dna. .................. în proiect; • Proces-verbal de recepție a mijloacelor fixe nr. 58/12.09.2023, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către dna. .................. în proiect; • Proces-verbal de recepție a mijloacelor fixe nr. 59/12.09.2023, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către dna. .................. în proiect; • Foaia de semnăturii aferentă documentației realizate: singurul document prezentat pentru acest proiect în care se menționează funcția deținută de dna. .................., dar care nu conține semnături valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile/ștampilele sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. Mai mult, .semnătura doamnei .................. este reprodusă de două ori în acest document. însă în mod diferit, fapt care confirmă suspiciunile Subscrisei cu privire la autenticitatea semnăturilor. b) Creșterea eficienței energetice la corpurile A.B.C și D la Spitalul Județean de Urgentă Dr. Pompei Samarian Călărași, (documentul Personal SJU Pediatrie BC - 1, paginile 38-42): • Proces verbal de recepție nr. 12456/09.08.2022, din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către dna. .................. în proiect; • Foaia de semnăturii aferentă documentației realizate: în care se menționează funcția deținută de dna. .................., dar care nu conține semnături valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. Pagina 120 din 151

• Plan amplasare panori fotovotaice si blocuri de beton: în care se menționează funcția deținută de doamna .................., dar care nu conține semnătura acesteia, iar singurele ștampile/semnături (ale domnului inginer Boldișor Buta V. Mircea — verificator proiect și societății ........... S.R.L.) aplicate nu sunt valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. • Plan situație propunere: în care se menționează funcția deținută de dna. .................., dar care nu conține semnătura acesteia, iar singurele ștampile/semnături (ale domnului Florea Gr. Gheorghe și domnului Cișmigiu D.C. Victor— verificatori proiect) aplicate nu sunt valide și par aplicate aleatoriu (cu atât mai mult că acestea corespund a doi verificatori de proiect diferiți de cel menționat în plașa anterioară, și care vizează același proiect). Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. c) Servicii de întocmire a documentației tehnico-economice - Documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F. G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Sama nan Călărași, (documentul Personal SJU Pediatrie BC - 1. paginile 43-45): • Proces verbal de recepție nr. 20051/21.12.2022, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către dna. .................. în proiect; • Proces verbal de predare-primire documentație nr. 1/13.09.2022, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către dna. .................. în proiect; • Foaia de semnăturii aferentă documentației realizate: singurul document prezentat pentru acest proiect în care se menționează funcția deținută de dna. .................., dar care nu conține semnături valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste "semnături" nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. Mai mult, documentul nu specifică în mod clar și fără echivoc funcția deținută de dna. .................. în proiect, ci indică în mod alternativ funcția de „șef de proiect/arhitect”. d) Servicii de reactualizare DALI aferent obiectivului dc investiții: „Reabilitare energetică Secția Boli Contagioase și Dermatologice din Pagina 121 din 151

cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași - reactualizare DAU”, documentul Personal SJU Pediatrie BC – 1, paginile 46-47): • Proces verbal de recepție nr. 18016/17.11.2021, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către doamna .................. în proiect; • Foaia de semnături aferentă documentației realizate: singurul document prezentat pentru acest proiect în care se menționează funcția deținută de doamna .................., dar care nu conține semnături valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. e) Creșterea eficienței energetice a Palatului administrativ Ialomița, cod C5-B2.2.B1. (documentul Personal SJU Pediatrie BC - 1. paginile 52-58): • Proces-verbal de recepție nr. 12.220/31.08.2023, semnat în mod corespunzător, dar din cuprinsul căruia nu rezultă informații cu privire la implicarea pe o poziție similară de către doamna .................. în proiect; • Plan încadrare: în care se menționează funcția deținută de doamna .................., dar care nu conține semnături valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. • Foaia de semnăturii aferentă documentației realizate: în care se menționează funcția deținută de doamna .................., dar care nu conține semnături valide. Rezultă cu evidență, prin consultarea documentului în format electronic, că toate semnăturile sunt preluate și aplicate (copy-paste), fapt care lipsește de orice efect juridic un atare înscris, aceste „semnături” nefiind de natură să confirme veridicitatea informațiilor. Astfel, ......... SRL consideră că se impune reevaluarea ofertei Asocierii .................. sub aspectul factorului de evaluare Experiența experților - implicați - Șef/coordonator/director proiect, cu luarea în considerare a tuturor neconformităților regăsite în documentele prezentate pentru demonstrarea experienței expertului Șef/coordonator/ director proiect, respectiv, prezentarea unor documente nesemnate conform dispozițiilor legale, care nu sunt de natură să confirme veridicitatea informațiilor. Mai mult, este necesară o analiză aprofundată a documentelor doveditoare prezentate pentru proiectele în care doamna .................. a fost implicată, atât de către Consiliu, cât și de către autoritatea contractantă prin reevaluarea ofertei Asocierii ..........., în considerarea Pagina 122 din 151

faptului că există neconcordanțe vădite între documentele depuse de Asocierea ........... și cele identificate de acesta din surse oficiale. Astfel, contestatorul reiterează că a identificat procedura de atribuire aferentă proiectului „Servicii de întocmire a documentației tehnico- economice - Documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași”, în SEAP, conform anunțului de participare nr. CN1058437/13.08.202322. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă din speța respectivă a publicat în mod transparent, cu caracter obligatoriu și oficial, documentul DALI_Parte scrisa+DG+Studiu geo (1) în SEAP (a se vedea Anexa nr. 4), cu precizarea că extras din cuprinsul acestui document a fost reatașat. În opinia sa, comparând acest document oficial, respectiv pagina nr. 3 în care se regăsește foaia de semnături, cu documentul prezentat de Asocierea ........... pentru acest proiect (z.e. documentul Personal_SJU Pediatrie BC - 1, pagina 45), susținând că acestea nu sunt identice, astfel cum ar fi de așteptat. Concret, deși, documentul publicat oficial în SEAP și în baza căruia s- a

desfășurat

procedura

de

atribuire

menționează

că doamna .................. a avut funcția de arhitect senior, totuși, în documentul nesemnat prezentat de Asocierea ..........., se menționează că doamna .................. a avut funcția de șef de proiect/arhitect. În susținerea informațiilor cu privire la funcția real deținută de doamna .................. în proiectul Servicii de întocmire a documentației tehnico-economice - Documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași este, inclusiv, documentul DALI_Parte desenata (1), publicat în SEAP, în care se menționează faptul că funcția Șef de proiect a fost deținută de doamna Cătălina Preda, făcând trimitere la Anexa nr. 4, cu precizarea că acest document, spre deosebire de alte proiecte, nu a fost depus de către Asocierea ................... Prin urmare, consideră că există îndoieli rezonabile cu privire la informațiile furnizate de Asocierea ........... referitor la experiența doamnei .................., ca urmare a documentelor (i) nesemnate corespunzător, asupra căror au fost operate alterări prin preluarea și inserarea copy-paste și (ii) care, cel puțin în privința proiectului ante- menționat, sunt contrare informațiilor oficiale, disponibile public. Contestatorul susține că a identificat procedura de atribuire și documentele aferente exclusiv pentru proiectul ante-menționat, însă, având în vedere că toate documentele enumerate și exemplificate supra, prezintă deficiențe similare, acesta solicită Consiliului analizarea aprofundată a tuturor documentelor prezentate de Asocierea ........... pentru demonstrarea experienței doamnei .................., obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ........... în raport de cele constatate, cu consecința depunctării ofertei pentru factorul de Pagina 123 din 151

evaluare experiența experților - implicați - șef/coordonator/ director proiect. În concluzie, ......... SRL solicită Consiliului să dispună măsurile de remediere care se impun ca urmare a situației învederate, respectiv obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ..........., cu respectarea principiului tratamentului egal, cu consecința, în primul rând, respingerii ofertei ca neconformă în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, iar, în al doilea rând, în măsura în care nu se ia act de neconformitățile învederate supra, depunctarea ofertei Asocierii ........... pentru factorul de evaluare b) Experiența experților - implicați- Manager de proiect (contract). De asemenea, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei Asocierii ..........., cu consecința depunctării acesteia pentru factorul de evaluare Experiența experților - implicați - șef/coordonator/director proiect, în considerarea aspectelor arătate supra. În concluzie, pentru toate argumentele învederate anterior, ......... SRL solicită admiterea cererii de repunere în termen (constituind, după caz, o nouă contestație), astfel cum a fost formulată și motivată. În susținere, contestatorul invocă dispozițiile Legii nr. 98/2016, ale HG nr. 395/2016, ale Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 134/2010 și toate celelalte prevederi și jurisprudență citate în contestație, și depune o serie de înscrisuri pe care le consideră ca fiind relevante în soluționarea contestației. Totodată, dată fiind contestarea în raport de raportul, comunicarea și rezultatul procedurii, care au fost deja înaintate de acesta odată cu contestația formulată în procedură — ce constituie obiect al dosarului nr. 1746/C1/2025, contestatorul solicită respectuos Consiliului, ca, în soluționarea cererii de repunere în termen, să ia în considerare, inclusiv, actele înainte deja de acesta în dosarul referit - atât ca acte atacate, cât și ca acte probante. Prin adresa nr. 25944/16.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 40009/17.06.2025, autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de cererea de repunere în termen nr. 132059/10.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, formulată de ......... SRL, prin care solicită respingerea acesteia, ca fiind tardiv formulată. Autoritatea contractantă face o scurtă prezentare a situației de fapt, subliniind faptul că, având în vedere prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, întrucât, în cadrul procedurii există un ofertant care a depus ofertă conformă, nu poate accepta completări și modificări din partea altor ofertanți, deoarece, acest lucru ar încălca principiul tratamentului egal. ......... susține că, rezultatul evaluărilor asupra ofertelor depuse sunt reflectate în cadrul raportului procedurii nr. 19257/05.05.2025, Pagina 124 din 151

procesului verbal standard anexa 1 nr. 9584/03.03.2025, procesului verbal standard anexa 3 nr. 14196/ 01.04.2025, procesului verbal standard anexa 4 nr. 14541/02.04.2025, procesului verbal standard anexa 6 nr. 17939/28.04.2025, care sunt parte a dosarului achiziției. Totodată, autoritatea contractantă susține că această contestație a ofertantului ......... SRL, în calitate de lider al asocierii Asociere ......... (Lider asociere), ........................ SRL (asociat 1), ........................ (asociat 2), cu subcontractant GENERAL INSTALATTI este tardivă, invocând dispozițiile art. art. 8 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, precizând că, în condițiile în care în cadrul contestației, acesta se raportează la actele care au făcut obiectul contestației nr. 131875/15.05.2025, calificată ca fiind o nouă contestație, potrivit Notei nr. 102/16.06.2025, (raportului procedurii nr. 19257/ 05.05.2025 și comunicările aferente din data de 05.05.2025), noile critici referitoare la declararea ofertei Asocierii ........... (Lider asociere), ........... (asociat 1), din cererea de repunere în termen, sunt tardiv formulate. Astfel, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, apreciază că operatorii economici nu pot formula noi capete de cerere/noi motive de contestare ulterior termenului legal de formulare a contestației, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia, având în vedere tardivitatea formulării criticilor. Prin adresa nr. 1128/17.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 40362/18.06.2025, Asocierea ........... SA – ........... SRL, transmite cerere de intervenție față de contestația înregistrată la Consiliu sub nr. nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. În susținere, intervenientul face o scurtă prezentare a situației de fapt, evidențiind faptul că, la data de 24.12.2024, ........., în calitatea sa de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin licitație deschisă, publicând în SEAP Anunțul de participare nr. CN1076696, iar, urmare a finalizării procesului de evaluare, prin raportul procedurii nr. 19257/05.05.2025 și comunicarea rezultatului nr. 19260/05.05.2025, comisia de evaluare a stabilit următoarea ierarhie: oferta depusă de Asocierea ........... SA – ........... SRL, a fost declarată admisibilă și câștigătoare, în timp ce ofertele depuse de Asocierea ......... SRL și ........... SA au fost respinse, ca fiind inacceptabile și neconforme. Menționează că, nemulțumită de rezultatul comunicat, ......... SRL a formulat o contestație, înregistrată la Autoritatea Contractantă sub nr. 21102 din 16.05.2025, ce formează obiectul Dosarului CNSC nr. 1746/C1/2025, cu precizarea că prin acest demers inițial, contestatorul a criticat, în principal: o Nelegalitatea respingerii propriei oferte, invocând carențe pretins formale precum neincluderea declarației de garanție la clarificări 13 sau Pagina 125 din 151

neconformități

formale

ale

CV-ului

expertului

propus, domnul ....................... 14, precum și respingerea nelegală a Organigramei și a Planului de gestionare a deșeurilor. o Nelegalitatea declarării ofertei ........... SA ca fiind câștigătoare, invocând o pretinsă încadrare a liderului ........... S.A. în motivele de excludere prevăzute de art. 167 din Legea nr. 98/2016, ca urmare a unor documente constatatoare anterioare, precum și o pretinsă neîndeplinire a cerințelor din caietul de sarcini pentru experții cheie, domnul ................... și doamna ............ o Încălcări procedurale, constând în limitarea accesului la dosarul achiziției publice. 4. Menționează că, ulterior formulării contestației inițiale și ca urmare a obținerii accesului la noi documente din dosarul achiziției, contestatorul a formulat un al doilea demers procedural, înregistrat ca Dosar CNSC nr. 2209/C1/2025, intitulat „Cerere de repunere în termen constituind, după caz, o nouă contestație”, a introdus în cauză motive de nelegalitate noi și distincte, vizând exclusiv oferta ........... SA. Acesta apreciază că noile critici, formulate cu mult peste termenul legal inițial de contestare, vizează în principal: O pretinsă neconformitate fundamentală a propunerii financiare a Subscrisei, argumentată pe existența unui presupus preț neobișnuit de scăzut pentru Capitolul 2 „Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului”. Lansarea unor acuzații de nevaliditate a semnăturilor de pe documentele de calificare ale experților săi, susținând că acestea ar fi fost aplicate prin metoda „copy-paste”. Dezvoltarea și reiterarea criticilor privind experiența experților cheie, în special a doamnei ..........., prin invocarea unor pretinse contradicții între documentele din ofertă și alte înscrisuri publice. 5. În atare condiții, apreciază că prezentul litigiu administrativ- jurisdicțional are o configurație complexă, fiind determinat de două demersuri contestatare succesive, dar interconectate, motiv pentru care Subscrisa am solicitat conexarea celor două dosare. Analiza pe fond trebuie să aibă în vedere atât apărările formulate față de criticile inițiale, cât și excepțiile procedurale și apărările de fond față de motivele noi, invocate tardiv de către contestator. În ceea ce privește admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție, acesta reiterează prezentare anterior, subliniind faptul că, în calitate de ofertant, a depus o ofertă în cadrul prezentei proceduri, ofertă ce a fost declarată admisibilă, iar în urma aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, a fost clasată pe locul 1 și declarată câștigătoare de către autoritatea contractantă. Menționează că, la data de 16.06.2025, prin publicarea pe site-ul SEAP, a luat cunoștință despre formularea de către Asocierea ......... SRL (Lider asociere) - ........................ SRL - ........................ SRL, a Pagina 126 din 151

contestației ce face obiectul Dosarului CNSC nr. 2209/C1/2025, contestație ce vizează, inter alia, legalitatea și temeinicia deciziei de declarare a ofertei ........... SA ca fiind câștigătoare, precum și solicitarea de reevaluare a propriei oferte a Contestatorului. Apreciază că, în acest context, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (2) și (3) coroborat cu art. 18 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, justifică un interes legitim, direct, actual și personal pentru a interveni în prezenta cauză. Consideră că interesul său este constituit din folosul practic al adjudecării și încheierii contractului, folos care este direct amenințat de demersul contestatorului și care poate fi realizat doar prin menținerea ca fiind temeinice și legale a actelor autorității contractante prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare. Din punctul său de vedere, o eventuală admitere a contestației formulate de ASOCIEREA ......... SRL ar fi de natură să îi prejudicieze în mod direct și iremediabil drepturile și interesele legitime, prin anularea rezultatului favorabil obținut în cadrul procedurii și prin pierderea posibilității de a încheia și executa contractul, în condițiile în care a fost declarat câștigător în urma unei evaluări obiective și riguroase. Mai mult, subliniază că principiul liberului acces la justiție, consacrat atât de art. 21 din Constituția României, cât și de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și dreptul la o cale de atac efectivă în materia achizițiilor publice, îi conferă cadrul legal pentru a-și proteja interesele și pentru a preveni o eventuală vătămare a drepturilor ce s-ar putea produce prin admiterea, chiar și parțială, a contestației formulate de ......... SRL. Având în vedere toate aceste considerente, coroborate cu dispozițiile legale anterior menționate, intervenientul solicită Consiliu admiterea, în principiu, a prezentei cereri de intervenție și introducerea Asocierii ........... S.A. (Lider asociere) - ........... S.R.L., în calitate de intervenient accesoriu, în cadrul dosarul. Cu privire la motivele de fapt și de drept ale cererii sale de intervenție, ........... SA precizează următoarele aspecte: Asupra excepției de conexitate, remediu procedural imperativ: Cu titlu prealabil oricărei analize pe fondul cauzei, ........... SA, în virtutea calității de intervenient, invocă excepția de conexitate, solicitând Consiliului să dispună, conexarea dosarului nr. 2209/C1/2025 la dosarul nr. 1746/C1/2025. Apreciază că acest demers procedural nu reprezintă o simplă facultate, ci se impune cu necesitate, dat fiind că între cele două cauze se relevă o unitate substanțială și indisolubilă, manifestată printr-o triplă Pagina 127 din 151

identitate de părți, obiect și cauză. Ambele contestații emană de la același operator economic, vizează invalidarea acelorași acte administrative emise în cadrul aceleiași proceduri de atribuire și se fundamentează pe aceeași cauză juridică – pretinsa nelegalitate a evaluării efectuate de Autoritatea Contractantă. Precizează că norma procedurală instituită de legiuitor prin art. 17 alin. (2) are un caracter imperativ și o teleologie clară: asigurarea unei judicioase administrări a justiției, garantarea coerenței și preîntâmpinarea pronunțării unor soluții divergente sau chiar contradictorii. Prin urmare, coroborând starea de fapt cu exigențele textului de lege, admiterea excepției și conexarea celor două dosare constituie unica soluție procedurală aptă să asigure un cadru legal și unitar pentru soluționarea prezentului litigiu. Asupra excepției tardivității, sancțiune dirimantă a demersului contestator din dosarul nr. 2209/C1/2025, menționează că în mod dirimant, invocăm excepția tardivității, o excepție de fond, absolută și peremptorie, solicitând Consiliului să constate că dreptul material la acțiune al contestatorului, în ceea ce privește motivele formulate în dosarul nr. 2209/C1/2025, a fost stins prin neexercitarea sa în interiorul termenului legal de decădere. Pe cale de consecință, solicită respingerea in limine litis a acestui demers ca fiind tardiv formulat. Evidențiază că fundamentul juridic al acestei excepții rezidă în dispozițiile imperative ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Legiuitorul, în considerarea principiilor celerității și securității raporturilor juridice specifice achizițiilor publice, a instituit un termen de decădere de 10 zile, a cărui nerespectare atrage, ope legis, stingerea irevocabilă a însuși dreptului subiectiv de a formula o cale de atac. Evidențiază că, momentul de la care acest termen a început să curgă este unul cert și de necontestat: data de 06.05.2025, fiind ziua imediat următoare comunicării actelor administrative vătămătoare din data de 05.05.2025. Raportat la acest reper temporal, intervenientul menționează că termenul legal pentru introducerea oricărei contestații s-a împlinit la data de 15.05.2025. Or, prin înregistrarea celui de-al doilea demers abia la data de 10.06.2025, contestatorul s-a plasat în mod deliberat și culpabil în afara cadrului procedural legal, depășind în mod flagrant termenul de decădere. În opinia sa, construcția juridică precară a unei „cereri de repunere în termen” este nefondată, întrucât regimul derogatoriu instituit de Legea nr. 101/2016, în calitatea sa de normă specială (specialia generalibus derogant), nu reglementează și nu permite aplicarea instituției repunerii în termen, specifică dreptului comun. Mai mult decât atât, legiuitorul, anticipând posibile conduite procesuale dilatorii, a instituit prin art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 o veritabilă „barieră” procedurală, sancționând cu inadmisibilitatea absolută orice Pagina 128 din 151

încercare de a introduce noi motive de contestație ulterior expirării termenului legal Astfel, consideră că demersul tardiv al contestatorului nu reprezintă altceva decât o tentativă de fraudare a legii procedurale, o încercare de a completa, peste termen, contestația inițială cu motive noi, fapt prohibit în mod expres. În atare condiții, admiterea excepției tardivității și respingerea contestației din dosarul nr. 2209/C1/2025 se impun ca o consecință firească și necesară a aplicării stricte a legii. Pe fondul cauzei, intervenientul formulează următoarele apărări: Asupra criticilor formulate de contestator privind legalitatea și temeinicia declarării ofertei ........... SA ca fiind admisibilă și câștigătoare, evidențiază următoarele aspecte: Intervenientul precizează că ......... SRL, a formulat o serie de critici la adresa ofertei sale, încercând să inducă ideea unei pretinse neconformități a acesteia. Susține că, în cele ce urmează, demonstrează punctual și argumentat, netemeinicia și caracterul eronat al fiecărei susțineri a contestatorului, confirmând astfel legalitatea și temeinicia actelor emise de autoritatea contractantă prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare. În subsidiar, doar pentru ipoteza în care, prin absurd, Onoratul Consiliu ar trece peste excepția inadmisibilității invocată anterior, intervenientul precizează că motivele sale invocate de contestatoare sunt, în egală măsură, vădit neîntemeiate și denotă o înțelegere fundamental eronată a documentației de atribuire și a cadrului normativ aplicabil. a) Cu privire la pretinsa neconformitate a propunerii financiare (punctul 2.1, paginile 13-17 din cerere) Critica principală a contestatoarei, prin care se invocă un pretins preț neobișnuit de scăzut pentru Capitolul 2, „Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului”, în valoare de 21.012,00 lei, este viciată în substanța sa, pornind de la o premisă faptică eronată și de la o ignoranță deliberată a structurii normative a unui deviz de lucrări. Demersul contestatorului de a compara, în mod artificial, această valoare cu estimarea globală din Studiul de Fezabilitate este menit exclusiv să inducă în eroare, creând aparența unei neconformități acolo unde, în realitate, există doar o riguroasă aplicare a legislației și o reflectare fidelă a situației tehnice din teren. Apreciază că analiza sa se va axa pe două planuri distincte, dar interconectate, care demontează în totalitate acest eșafodaj speculativ: 1. Realitatea tehnică: Racordare la Utilități Existente, nu Extindere de Rețele Din punctul său de vedere, contestatorul omite cu rea-credință un fapt esențial, probat de însăși documentația pusă la dispoziție de autoritatea contractantă: proiectul nu presupune execuția unor rețele de utilități noi și extinse, ci doar racordarea noii construcții la rețelele Pagina 129 din 151

funcționale deja existente la limita amplasamentului. Acest fapt este confirmat fără echivoc de multiple documente, precum certificatul de urbanism nr. 930/ 22.11.2024 și caietul de sarcini (capitolul 4.6), care atestă explicit că: „În zonă (la limita amplasamentului) există și sunt funcționale: rețea de apă, rețea de canalizare, rețea de energie electrică...” și că „Prin proiect, se vor realiza racordurile la rețelele de utilități asigurate în zonă...”. Așadar, obligația ........... SA nu este de a construi kilometri de rețele, ci de a executa operațiunile tehnice de conectare la infrastructura existentă. 2. Cadrul Normativ: Distincția Fundamentală între Capitolul 2 și Capitolul 4 al Devizului Intervenientul consideră că argumentația contestatorului denotă o confuzie gravă între capitolele de cheltuieli definite de HG nr. 907/2016. • Capitolul 2 – „Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului” este destinat, conform normativelor, să acopere exclusiv costurile aferente procesului de racordare (avize, taxe la operatori etc.). Valoarea de 21.012,00 lei ofertată de ........... SA reprezintă o estimare realistă și suficientă pentru acoperirea acestor costuri administrative, nefiind în niciun caz un preț derizoriu. • Capitolul 4 – „Cheltuieli pentru investiția de bază” (subcapitolul 4.1. Construcții și Instalații) este cel în care se regăsesc, în mod corect și legal, costurile masive de execuție a rețelelor pe amplasamentul propriu- zis (valoarea cablurilor, conductelor, lucrărilor de săpătură etc.). Prin urmare, apreciază că, a căuta valoarea materialelor și a manoperei în capitolul 2 este un veritabil nonsens tehnic și juridic. În opinia sa, critica adusă de contestator este nu doar nefondată, ci și profund șicanatorie. Astfel, intervenientul solicită, înlăturarea în totalitate a acestei critici ca fiind nu doar neîntemeiată, ci și formulată cu o evidentă rea-credință procedurală. b) Cu privire la reiterarea criticilor privind experții cheie și lansarea unor acuzații nefondate (punctul 2.2, paginile 20-28 din cerere) Susține că ......... SRL reia, sub o nouă formă, un eșafodaj de acuzații speculative și vădit neîntemeiate privind experții noștri, la care adaugă o acuzație de o gravitate extremă, dar complet nesusținută, referitoare la pretinsa invaliditate a semnăturilor. Asupra acuzațiilor iresponsabile privind validitatea semnăturilor, apreciază că susținerea conform căreia semnăturile ar fi „preluate și aplicate (copy-paste)” este pur speculativă și denotă fie o necunoaștere a modului în care se compilează documentele în format electronic, fie o rea-credință manifestă. Faptul că o imagine a semnăturii olografe este inserată într-un document electronic nu îi anulează per se validitatea juridică, câtă vreme documentul în ansamblu este asumat de parte și transmis ca parte a unei oferte semnate electronic la nivelul întregului pachet. Mai mult, reiterează că, așa cum a demonstrat punctual pentru expertul .................., documentele esențiale (angajament, declarație, Pagina 130 din 151

CV) sunt semnate olograf, iar acuzațiile sunt contrazise de probele de la dosar. O atare conduită, extrinsecă procedurii de față, poate fi valorificată, eventual, pe calea distinctă a înscrierii în fals, însă în acest context este doar o tactică neavenită. Asupra fondului experienței și a pretinsei contradicții (dna. arh. ...........), menționează că, demersul șicanatoriu al contestatorului atinge apogeul, încercând să acrediteze ideea unei contradicții inexistente prin alăturarea artificială a unor documente ce provin din etape contractuale distincte. • Acesta susține că a demonstrat experiența doamnei arhitect în calitate de Șef de proiect prin depunerea Procesului-verbal de predare- primire a documentației nr. 1/13.09.2022 și, coroborat, a Foii de semnături aferente fazei DALI pentru proiectul de la Spitalul Județean Călărași, document care atestă, sub semnătură asumată, calitatea de „Șef de proiect / Arhitect”. • În opinia sa, critica se întemeiază pe un document dintr-o altă procedură de achiziție, care viza servicii ulterioare de actualizare a DALI, din februarie 2023. A extrapola componența echipei dintr-o fază ulterioară pentru a invalida retroactiv rolul deținut într-o fază anterioară, finalizată și recepționată, este un nonsens logic și juridic. • Pentru a înlătura orice dubiu și pentru a demonstra netemeinicia absolută a susținerilor contestatorului, intervenientul depune recomandarea emisă de CONSILIUL JUDEȚEAN .................. la data de 16.06.20251, semnată de Președintele instituției, domnul ................... Acest document oficial, referitor la același contract de proiectare pentru Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”, certifică în mod explicit și fără echivoc faptul că: „În cadrul acestui proiect, confirmăm faptul că arh. Monica (Anghelusescu) Nicula a îndeplinit rolul de arhitect coordonator șef de proiect. Implicarea sa a fost activă și constantă, gestionând cu profesionalism toate etapele de proiectare (...)”. Apreciază că acest document, obținut și depus în probațiune, tranșează, în mod definitiv și irevocabil, disputa privind rolul deținut, invalidând complet construcția artificială a contestatorului și făcând orice discuție ulterioară pe această temă nu doar nefondată, ci și caducă. Soliditatea experienței doamnei arhitect, confirmată prin multiple documente oficiale și, acum, printr-o recomandare directă și explicită de la cel mai înalt nivel al beneficiarului final, demontează orice critică și confirmă pe deplin conformitatea ofertei noastre. Având în vedere documentele depuse de ........... SA în cadrul procedurii de atribuire sus-menționată, marcate „CONFIDENȚIAL”, respectiv oferta tehnică și oferta financiară, precum și raportat la faptul că ......... SRL solicită „accesul la dosarul aflat pe rolul CNSC”, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa nr. 34946/ 1746/C1/28.05.2024, Consiliul îi solicită acestuia să comunice temeiul Pagina 131 din 151

juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că: „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.” ........... SA răspunde prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 35515/29.05.2025, invocând, în susținerea confidențialității ofertei sale, următoarele: paginile 1-6 ale declarației privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară care au caracter confidențial, precum și următoarele prevederi legale: art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016; art. 217 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016; art. 19 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 101/2016, jurisprudența CJUE, și totodată face trimitere la acordurile subcontractanților de către operator în cadrul procedurii de licitație publică. Prin adresa nr. 35650/C1/1746/30.05.2025 Consiliul îi comunică contestatorului ........... SA, termenul de studiere a dosarului cauzei și implicit de depunere a concluziilor scrise; acesta s-a prezentat la sediul CNSC în data de 02.06.2025. Prin adresa nr. 132152/23.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 419870/24.06.2025, contestatorul ......... SRL, transmite concluzii scrise ca urmare a punctului de vedere al autorității contractante, precum și față de cererea de intervenție depuse în dosarul nr. 2209/2025, solicitând Consiliului să respingă, în totalitate, excepțiile și apărările invocate de autoritatea contractantă și de Asocierea ........... SA – ........... SRL, în calitate de intervenient, sens în care, solicită admiterea cererii de repunere în termen. Prezentele concluzii scrise nu vor fi redate în conținutul deciziei, însă, vor fi avute în vedere la soluționarea contestației. Prin adresa nr. 21832/21.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 33968/23.05.2025, autoritatea contractantă transmite un dosarul achiziției. Prin adresa nr. 3019/16.05.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 32319/19.05.2025, contestatorul ......... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211313968/1 din 16.05.2025, în cuantum de 1.448.069,42 lei, eliberată de CEC Bank Sucursala ........., Pagina 132 din 151

constituită pentru soluționarea contestației ce face obiectul dosarului nr. 1746/2025. Prin adresa nr. 3054/13.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 39378/16.06.2025, contestatorul ......... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211385110/1 din 12.06.2025, în cuantum de 1.448.069,42 lei, eliberată de CEC Bank Sucursala ........., constituită pentru soluționarea contestației ce face obiectul dosarului nr. 2209/2025. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Servicii de elaborare a documentației tehnico-economice la stadiul PT + DDE, asistență tehnică din partea proiectantului, execuție lucrări în cadrul proiectului cu titlul „CONSTRUIRE CENTRU PALIATIV SI RECUPERARE PEDIATRICA” - cod CPV 45215140-0, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare CN1076696/24.12.2024, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 72.403.471,00 lei, fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Consiliul are în vedere că, în cauză, Asocierea ........... SA – ........... SRL, ofertant în cadrul procedurii în analiză, a formulat două cereri de intervenție, față de contestațiile formulate de asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL, prin care solicită Consiliului cele precizate în partea introductivă a prezentei decizii. Constatând că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 61 alin. (1) și alin. (3) Cod procedură civilă și de art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, în temeiul art. 63 și art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul va admite în principiu cererile de intervenție formulate de Asocierea ........... SA – ........... SRL și va dispune introducerea în cauză, în calitate de intervenient, a acestuia. Cererile de intervenție vor fi soluționate odată cu contestația. Având în vedere documentele depuse de ........... SA în cadrul procedurii de atribuire sus-menționată, marcate „CONFIDENȚIAL”, respectiv oferta tehnică și oferta financiară, precum și raportat la faptul că ......... SRL solicită „accesul la dosarul aflat pe rolul CNSC”, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa nr. 34946/ 1746/C1/28.05.2024, Consiliul îi solicită acestuia să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că: „La cerere, părțile cauzei au Pagina 133 din 151

acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.” ........... SA răspunde prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 35515/29.05.2025, invocând, în susținerea confidențialității ofertei sale, următoarele: paginile 1-6 ale declarației privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară care au caracter confidențial, precum și următoarele prevederi legale: art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016; art. 217 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016; art. 19 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 101/2016, jurisprudența CJUE, și totodată face trimitere la acordurile subcontractanților de către operator în cadrul procedurii de licitație publică. Analizând răspunsul ........... SA, prin care acesta susține, în principiu, că își menține declarația de confidențialitate, fără, însă, a demonstra caracterul confidențial al înscrisurilor indicate ca atare și nici prejudiciul care va fi suferit, urmare a dezvăluirii acestora, Consiliul a decis să pună la dispoziția contestatorului care și-a manifestat dorința de a studia dosarul cauzei, conform dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, toate documentele aflate la dosar. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul urmează să se pronunțe cu întâietate asupra excepției inadmisibilității cererii de repunere în termen nr. 132059/10.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, calificată ca fiind o nouă contestație, potrivit Notei nr. 102/16.06.2025, formulată de asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, dar și asupra tardivității acesteia, excepții pe care le va respinge, ca neîntemeiate, după cum urmează: Astfel, având în vedere faptul că asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL a avut acces deplin la dosarul achiziției și la oferta declarată câștigătoare, în data de 02.06.2025, când a studiat aceste înscrisuri din dosarul constituit la CNSC, Consiliul reține că termenul de contestare al ofertei aparținând asocierii ........... SA – ........... SRL, a început să curgă de la această dată. În cauza C-532/2020, la considerentul 32, CJUE s-a pronunțat astfel: „(...) trebuie amintit că nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții Pagina 134 din 151

publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor căi de atac încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință despre pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate (a se vedea prin analogie Ordonanța din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, C- 54/18, EU:C:2019:118, punctul 45 și jurisprudența citată)”. Cu privire la același aspect, CJUE s-a pronunțat și în cauzele C-54/18, C-538/13 și C-161/13 și C-406/08 (Hotărârea Uniplex (UK), EU:C:2010:45), relevante prin detalierea lor fiind considerentele 25-35 ale acesteia din urmă, astfel: „25 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere urmărește să afle, în esență, dacă articolul 1 din Directiva 89/665 impune ca termenul de introducere a unei acțiuni având ca obiect constatarea încălcării normelor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau obținerea de daune interese pentru încălcarea acestor norme să înceapă să curgă de la data încălcării normelor menționate sau de la data la care reclamanta a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință de această încălcare. 26 Directiva 89/665 urmărește garantarea existenței unor căi de atac eficiente în cazul încălcării legislației comunitare în domeniul achizițiilor publice sau a reglementărilor de drept intern pentru punerea în aplicare a acestei legislații, în scopul de a asigura aplicarea efectivă a directivelor privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice. Directiva menționată nu conține însă nicio dispoziție privind în mod specific condițiile legate de termenul de introducere a acțiunii pe care urmărește să le instituie. În consecință, este de competența ordinii juridice interne a fiecărui stat membru să definească aceste condiții legate de termen (Hotărârea din 12 decembrie 2002, Universale-Bau și alții, C- 470/99, Rec., p. I- 11617, punctul 71). 27 Căile de atac în justiție menite să asigure protecția drepturilor conferite de dreptul comunitar candidaților și ofertanților lezați de unele decizii ale autorităților contractante nu trebuie să aducă atingere efectului util al Directivei 89/665 (Hotărârea Universale-Bau și alții, citată anterior, punctul 72). 28 În această perspectivă, trebuie să se verifice dacă, în privința finalității acestei directive, o reglementare națională precum cea în cauză în acțiunea principală nu aduce atingere drepturilor conferite particularilor de Pagina 135 din 151

dreptul comunitar (Hotărârea Universale-Bau și alții, citată anterior, punctul 73). 29 În acest sens, trebuie amintit că articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665 impune statelor membre obligația de a asigura că deciziile ilegale luate de autoritățile contractante pot face obiectul unor căi de atac eficiente și cât mai rapide posibil (Hotărârea Universale-Bau și alții, citată anterior, punctul 74). 30 Or, faptul că un candidat sau un ofertant află că oferta sau candidatura sa a fost respinsă nu îl îndreptățește să formuleze efectiv o acțiune. Astfel de informații sunt insuficiente pentru a permite unui candidat sau unui ofertant să afirme că există eventual o ilegalitate care poate face obiectul unei acțiuni. 31 Numai după ce a fost informat despre motivele pentru care a fost respins la procedura de atribuire a unui contract, candidatul sau ofertantul vizat are posibilitatea să își formeze o convingere clară în legătură cu existența unei eventuale încălcări a dispozițiilor aplicabile și cu oportunitatea formulării unei acțiuni. 32 În consecință, obiectivul stabilit la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665, de a garanta existența unor căi de atac eficiente împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice, nu poate fi atins decât dacă termenele impuse pentru a introduce aceste acțiuni încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință de pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate (a se vedea în acest sens Hotărârea Universale-Bau și alții, citată anterior, punctul 78). 33 Această concluzie este confirmată de faptul că articolul 41 alineatele (1) și (2) din Directiva 2004/18, care era în vigoare la data faptelor din acțiunea principală, impune autorităților contractante să comunice candidaților și altor ofertanți respinși motivele deciziei care îi vizează. Astfel de dispoziții sunt compatibile cu un sistem de termene de decădere în temeiul căruia aceste termene încep să curgă de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință de pretinsa încălcare a dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice. 34 Aceeași concluzie este confirmată de asemenea de modificările aduse Directivei 89/665 prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice (JO L 335, p. 31), deși termenul de transpunere a acestei directive a expirat după ce au intervenit faptele din acțiunea principală. Astfel, articolul 2c din Directiva 89/665, introdus prin Directiva 2007/66, prevede că decizia autorității contractante se comunică fiecărui ofertant sau candidat, însoțită de un rezumat al motivelor pertinente, și că termenul pentru formularea unei căi de atac nu expiră decât la un anumit număr de zile după această comunicare. Prin urmare, aplicând în mod corespunzător raționamentul regăsit la considerentul 37 din Hotărârea pronunțată de CJUE în cauza C- Pagina 136 din 151

532/2020, potrivit căruia „(...) în asemenea împrejurări în care motivele pertinente ale unei decizii a autorității contractante nu au fost aduse la cunoștința ofertanților nici prin intermediul unei publicări (n.n. cum este raportul procedurii), nici cu ocazia notificării acestei decizii (n.n. adresa de comunicare a rezultatului), termenul în care adjudecatarul poate introduce o cale de atac împotriva unei decizii a autorității contractante prin care oferta unui ofertant necâștigător este declarată admisibilă începe să curgă nu de la data primirii acestei decizii, ci de la data comunicării către acest adjudecatar a motivelor pertinente ale deciziei menționate (n.n. procesele verbale și oferta câștigătoare), care garantează că adjudecatarul menționat a avut cunoștință sau a putut să aibă cunoștință despre eventuale încălcări ale dreptului Uniunii care viciază o astfel de decizie”, Consiliul stabilește că, în speța dedusă soluționării, termenul de contestare a ofertei câștigătoare nu a început să curgă pentru asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, nici de la data publicării în SEAP a raportului procedurii și nici de la data luării la cunoștință a adresei de comunicare a rezultatului, ci, strict, de la data 02.06.2025, când a putut să verifice, efectiv, dacă propunerea tehnică și cea financiară din oferta contracandidatului său conțin înscrisurile solicitate prin documentația de atribuire. Prin urmare, din aceste considerente, care țin exclusiv de culpa autorității contractante cu privire la modalitatea nelegală de restricționare a accesului la oferta câștigătoare, asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL a fost în măsură să-și formuleze cea de-a doua contestație doar după studierea dosarului cauzei, prin cererea de repunere în termen nr. 132059/10.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, calificată ca fiind o nouă contestație, potrivit Notei nr. 102/16.06.2025,

formulată

de

asocierea

.........

SRL -........................ SRL ........................ SRL, transmise în interiorul termenului de 10 zile prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 raportat la data luării la cunoștință asupra elementelor ofertei desemnată câștigătoare. În ceea ce privește jurisprudența națională invocată de către intervenient, Consiliul subliniază faptul că trimiterile la practica judiciară sunt relative la pricinile soluționate anterior, nu constituie izvor de drept și nici nu pot obliga la emiterea unei noi decizii într-un anumit sens, deoarece, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Potrivit Legii nr. 101/2016, în activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, deciziile acestuia fiind pronunțate în temeiul legii. În aceeași direcție sunt și normele art. 26 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care statuează independența completului de soluționare a contestațiilor, Pagina 137 din 151

deciziile pronunțate fiind bazate pe stricta aplicare și respectare a legii, iar nu pe deciziile pronunțate anterior. Raționamentul anterior se regăsește și în considerentele Deciziei nr. 2/19.01.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care s-a reținut faptul că „Ab initio, Înalta Curte observă că în sistemul de drept românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, instanțele judecătorești nefiind ținute de soluțiile pronunțate anterior de alte instanțe. Hotărârile judecătorești au aplicabilitate numai la speță, efectele lor neputând fi extinse la cauze similare cu care instanțele au fost învestite”. Excepția de conexitate, invocată de intervenient în cererea de intervenție față de contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, va fi admisă, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 1746/2025 și nr. 2209/2025, au fost conexate, prin efectul legii, conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece, acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Pe fond, Consiliul reține că asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, nemulțumită fiind de rezultatul procedurii - în ceea ce privește motivele de respingere a ofertei sale, vizând neincluderea Declarației de garanție la clarificări, neconformitățile CV- ului și experienței similare a expertului propus, ing. ......................., precum și respingerea, nelegală, a Organigramei și Infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectarea Planului de gestionare a deșeurilor – depuse prin răspunsul la solicitarea de clarificări- dar și de modul în care autoritatea contractantă a evaluat oferta asocierii ........... SA – ........... SRL, declarată câștigătoare - a formulat prezentele contestații, solicitând cele precizate în preambulul deciziei. Având în vedere că, prin contestațiile formulate, asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL vizează aceleași aspecte, Consiliul le va soluționa, unitar. Consiliul, reține, ca o primă critică, pe cea privind nelegalitatea comunicării si insuficiența informațiilor din raportul procedurii, pe care o va respinge, ca rămasă fără obiect, întrucât, contestatorul a avut acces deplin la dosarul achiziției și la oferta declarată câștigătoare, urmare a studierii dosarului la sediul Consiliului, în data de 02.06.2025, în conformitate cu art. 19 din Legea nr. 101/2016, în vigoare. Astfel, orice pretinsă vătămare legată de lipsa de transparență sau de imposibilitatea de a verifica legalitatea evaluării ofertelor a fost înlăturată prin asigurarea accesului deplin la informațiile solicitate. În referire la criticile vizând motivele de respingere a ofertei sale, ce constau în neconformitățile CV-ului și experienței similare a expertului Pagina 138 din 151

propus, ing. ......................., acestea vor fi respinse, Consiliul reținând, astfel: Potrivit cerințelor caietului de sarcini, care se regăsesc și în fișa de date a achiziției și anunțul de participare, autoritatea contractantă a solicitat, ca și expert cheie, printre altele, și: „1. Rol expert: Șef/coordonator/director proiect; Cerințe minime și experiența profesională specifică: experiența constând în implicarea pe o poziție similară (Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect) sau cu atribuții similare in cel puțin un proiect/contract ce presupune proiectare de lucrări similare si/ sau proiectare si execuție de lucrări similare celor din caietul de sarcini, (respectiv

construcție/modernizare/reabilitare/consolidare construcții civile categoria minim B conf. HG nr. 766/1997); Responsabilități în cadrul Contractului (fără a fi limitative): a. coordonarea și supervizarea generală a întregului conținut al documentației tehnico-economice proiectului; b. elaborarea și semnarea documentelor tehnico-economice necesare și în legătură cu obiectivul de investiții; c. verificarea în timpul execuției lucrării a conformității acesteia cu autorizația de construcție emisă. Pentru demonstrarea experienței se vor prezenta pentru Șef/coordonator/director proiect, dar fără a se limita: - curriculum vitae, actual semnat si datat la data depunerii ofertei, care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora; - copii „conform cu originalul" după contractul de muncă/contractul de colaborare/de servicii sau/și angajamentul de participare (pentru personalul care nu este angajat al ofertantului); - documente relevante (fișa de post/contractul de muncă/referințe/recomandări de la beneficiari finali/procese verbale sau orice alte documente similare din care să rezulte informațiile solicitate de autoritatea contractanta)‟. Analizând propunerea tehnică a contestatorului, aflată în fișierul cu identificator [Propunere tehnica-proiectare.pdf], Consiliul constată că, acesta a depus, începând cu pag. 103, următoarele documente, pentru ing. .......................: - Certificat de atestare nr. 64-E din 26.03.2004, expert pentru a desfășura activități în domeniul protejării monumentelor istorice, emis de Ministerul Culturii și Cultelor; - CV Europass din data de 15.08.2020, semnat olograf; - legitimație vizată, la zi, de MDRAP; Pagina 139 din 151

- documentul, semnat olograf, anexă la CV Europass, în care sunt precizate: «Câteva lucrări de restaurare, categorie „A" si „B" realizate de ing, ....................... in ultimii doi ani 2018-2019: - Monument DB-II-m-A-17693 - biserica „Nașterea Domnului" Săcuieni - Monument CL-II-m-A-14665 - Prefectura județului Călărași - sef proiect structuri, - Monument HD-II-a-A-03216 - ansamblul „Cetatea medievala Deva" - manager tehnic structuri - Monument GR-II-m-A-15073 - Biserica „Adormirea Maicii Domnului" Sadina Roata de Jos Expertiza si șefie proiect structuri, [pentru care a fost depusă Recomandarea nr. 594/09/02/2019, emisă de Westrom Design Consulting Engineering Impex S.R.L. - Restaurarea și punerea în valoare culturală și turistică a monumentului istoric de valoare națională] - Monument B-II-m-B-19660 - Casa str. Sevastopol 5 - expertiza tehnica, sef proiect stuctura consolidare si modernizare clădire, pentru care a fost depusă și Recomandarea FN și nedatată, emisă de Design Proiect SRL - Monument DB-II-m-A-17645 - biserica „Adormirea Maicii Domnului" sat Pitaru - Potlogi, expert MCC, MLPTL, si consultant pe perioada execuției, [pentru care a fost depusă Recomandarea nr. 594/09/02/2019, emisă de Westrom Design Consulting Engineering Impex S.R.L. - Restaurarea și punerea în valoare culturală și turistică a monumentului istoric de valoare națională] - Monument B-II-m-B-19576 - Consolidare si modernizare imobil strada Roma 54/56, expertiza, proiectare si consultanta. Monument DB-II-m-B-17307 - Fosta Școală de Cavalerie - Târgoviște, - Piața Cetății 11 - Sighișoara - expertiza clădire - Expertize porțiuni din zidul cetății Sighișoara - Expert tehnic MLPTL si MCC Consultanta si expertizare clădire administrativa Paltin - Timișoara». În propunerea tehnică a fost identificată, la pag. 109, Adeverința nr. ilizibil, emisă de MCC –pentru expertiză și asistență tehnică, pentru alte obiective, care nu au fost cuprinse în lista depusă, odată cu CV-ul ing. ........................ Pe parcursul evaluării ofertei contestatorului, prin adresa nr. 12753 din 24.03.2025, comisia de evaluare a solicitat ofertantului clarificări, printre care și următoarele: «Clarificați cum este îndeplinita cerința pentru ....................... propus ca si Coordonator proiectare de a prezenta: „curriculum vitae, actual semnat si datat la data depunerii ofertei, care să cuprindă principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora;" având in vedere ca CV-ul depus este nedatat la Pagina 140 din 151

data depunerii ofertei si nu cuprinde principalele proiecte în care a fost implicat și poziția deținută în cadrul acestora. Clarificați cum este îndeplinita cerința din Caietul de sarcini cu privire la experiența Șef/coordonator/director proiect: „Cerințe minime și experiența profesionala specifică Cerințe minime și experiența profesională specifică experiența constând în implicarea pe o poziție similară (Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect) sau cu atribuții similare în cel puțin un proiect/contract ce presupune proiectare de lucrări similare si/ sau proiectare si execuție de lucrări similare celor din caietul de sarcini, (respectiv construcție/modernizare/reabilitare/ consolidare construcții civile categoria minim B conf. HG nr. 766/1997, având in vedere ca recomandările prezentate pentru ....................... propus ca si Coordonator proiectare pag. 108-110 reiese calitatea de expert tehnic MLPTL și MCC, nu de Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect așa cum este solicitat în documentație». Prin răspunsul la clarificări nr. CSD14/25.03.2025, contestatorul a precizat: „4. Referitor la punctul 5 din lista de clarificări, vă menționăm faptul ca in cadrul anexelor la Propunerea Tehnica, la pagina 106, se regăsește lista de proiecte la care dl. ....................... a participat precum si funcția ocupata de acesta in cadrul colectivului de proiectare. 5. Referitor la punctul 6 din lista de clarificări, va menționăm faptul ca in cadrul anexelor la Propunerea Tehnica, la pagina 106, se regăsește lista de proiecte la care dl. ....................... a participat si a avut poziție de șef/manager de proiect. Totodată, la pagina 102 din cadrul Propunerii Tehnice, se afla certificatul de atestare care releva faptul ca dl. Sabo Emil este atestat ca șef de proiect cu litera D precum si șef de lucrări cu litera E‟. În condițiile în care conținutul documentației de atribuire nu a suportat modificări și nu a fost contestat, acesta și-a consolidat caracterul obligatoriu față de ofertanți care, potrivit prevederilor art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Analizând documentele depuse pentru ......................., în îndeplinirea cerințelor caietului de sarcini, prin raportare, inclusiv, la răspunsul oferit de contestator la solicitarea de clarificări a autorității contractante, Consiliul constată, contrar susținerilor contestatorului, după cum urmează: CV-ul este semnat întocmit/semnat la data de 15.08.2020, DAR, nu este actualizat/semnat, la data depunerii ofertei, iar, din conținutul acestuia, nu rezultă, că ing. ....................... ar fi deținut poziția solicitată în documentația Pagina 141 din 151

de atribuire, aspecte care nu au fost remediate nici ca urmare a procedurii de clarificare. Din enumerarea celor «Câteva lucrări de restaurare, categorie „A" si „B" realizate de ing. ....................... in ultimii doi ani 2018-2019», rezultă că ing. ....................... a participat, în perioada 2018-2019, la lucrări de restaurare a unor clădiri monument istoric, în condițiile în care, prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă a precizat că, lucrări

similare,

înseamnă „construcție/modernizare/reabilitare/consolidare

construcții

civile categoria minim B conf. HG nr. 766/1997‟. Din recomandările prezentate pentru ing. ......................., propus ca si Coordonator proiectare nu rezultă că acesta ar fi avut calitatea de Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Adjunct Coordonator Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect, ci, doar calitatea de expert tehnic MLPTL/MCC. Având în vedere cele expuse pe parcursul considerentelor, Consiliul constată că documentele depuse pentru ....................... nu întrunesc exigențele documentației de atribuire, astfel cum a fost elaborată de autoritatea contractantă, oferta depusă de asocierea ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL nefiind conformă cu cerințele caietului de sarcini, în sensul arătat. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestator, cu privire la motivele de respingere a ofertei sale, vizând neincluderea Declarației de garanție la clarificări și respingerea, nelegală, a Organigramei, Infrastructurii pentru prestarea serviciilor de proiectare și a Planului de gestionare a deșeurilor, Consiliul nu mai analizează conformitatea acestora, atâta vreme cât, din cauza motivelor antemenționate, nu poate fi înlăturat caracterul neconform și inacceptabil al ofertei asocierii ......... SRL -........................ SRL ........................ SRL, rezultatul fiind același. În referire la criticile privind modul în care autoritatea contractantă a evaluat oferta asocierii ........... SA – ........... SRL, declarată câștigătoare, Consiliul le va admite în parte pentru motivele ce vor fi detaliate în continuare: Criticile potrivit cărora în privința .................. ar fi incidente cazurile de excludere prevăzute art. 167 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, ceea ce ar conduce la faptul că oferta acesteia ar fi inacceptabilă, Consiliul le va respinge, ca neîntemeiate, pentru motivele ce vor fi detaliate, în continuare: Referitor la Documentul constatator nr. 12677/22.03.2023, simpla existență a acestuia nu conduce automat la aplicarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, întrucât, comisia de evaluare are obligația de a verifica încadrarea operatorilor economici în situațiile de excludere prevăzute de lege. Pagina 142 din 151

Potrivit art. 166 alin. (8) din HG nr. 395/2016, atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant, pe baza unui document constatator, comisia de evaluare are obligația de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Lege. Din analiza coroborată a normelor juridice anterior menționate, Consiliul reține că, ceea ce poate justifica excluderea unui ofertant potrivit prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 este numai aprecierea proprie a comisiei de evaluare asupra îndeplinirii condițiilor cumulative, apreciere care să fie rezultatul unei analize concrete, iar nu simpla existență a documentului constatator. În același sens, este și jurisprudența Curții Europene de Justiție, respectiv, Hotărârea pronunțată de CJUE la data de 3 octombrie 2019 în cauza C-267/18 Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93 SA împotriva Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, prin care, s-au reținut, după cum urmează: „25. Astfel cum rezultă din modul de redactare a articolului 57 alineatul (4) din Directiva 2014/24, legiuitorul Uniunii a intentionat să încredinteze autorității contractante și doar acesteia, în faza de selecție a ofertanților, sarcina de a aprecia dacă un candidat sau un ofertant trebuie să fie exclus de la o procedură de achiziție publică (Hotărârea din 19 Iunie 2019, Meca, C-41/18, EU:C:2019:507, punctul 34). (...) 27.Stabilirea unei relații de incredere intre autoritatea contractantă si ofertantul câstigător presupune, asadar, ca această autoritate contractantă să nu fie în mod automat ținută de aprecierea făcută, în cadrul unui contract de achiziții publice anterior, de o altă autoritate contractantă, în special pentru a fi în măsură să acorde o atenție deosebită principiului proporționalității la momentul aplicării cauzelor facultative de excludere (a se vedea in acest sens Hotărârea din 19 iunie 2019, Meca, C-41/18, EU:C:2019:507, punctele 30 si 32). Astfel, acest principiu impune ca autoritatea contractantă să examineze și să aprecieze ea însăși faptele. În această privință, astfel cum a arătat domnul avocat general la punctul 32 din concluziile sale, din modul de redactare a articolului 57 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2014/24 reiese că neregula săvârșită de ofertant trebuie să fi fost suficient de gravă pentru a justifica, din perspectiva principiului proporționalității, rezilierea contractului. 28. Rezultă că o autoritate contractantă nu poate deduce în mod automat din decizia unei alte autorități contractante de a rezilia un contract de achiziții publice anterior, pentru motivul că ofertantul ar fi subcontractat o parte din lucrări fără autorizarea sa prealabilă, că acest ofertant a dat dovadă de deficiențe semnificative sau persistente, in sensul articolului 57 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2014/24, referitor la îndeplinirea unei cerințe de fond aferente acestui contract de achiziții publice. Pagina 143 din 151

29. Revine astfel autorității contractante sarcina de a efectua propria evaluare a comportamentului operatorului economic vizat de rezilierea unui contract de achiziții publice anterior. În această privință, ea trebuie să examineze, în mod diligent și imparțial, pe baza tuturor elementelor relevante, printre care decizia de reziliere, și având în vedere principiul proporționalității, dacă acest operator este, din punctul său de vedere, răspunzător pentru deficiențe semnificative sau persistente de care a dat dovadă la îndeplinirea unei cerințe de fond care îi revenea în cadrul contractului menționat, deficiențele respective fiind susceptibile să provoace ruperea legăturii de incredere cu operatorul economic in cauză”. Astfel, câtă vreme a luat spre analiză incidența unui caz de excludere asimilat, respectiv, încălcarea, în mod grav sau repetat, de către operatorul economic, a obligațiilor principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar, aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile, autoritatea contractantă avea sarcina de a realiza o apreciere proprie asupra caracterului nemotivat/nejustificat al neîncheierii contractului anterior, iar, nu de a prelua, ca atare, informațiile din documentul constatator. Autoritatea contractantă a analizat, cu deplină respectare a cadrului legal aplicabil, documentele transmise de operatorul economic, inclusiv, pe calea solicitărilor de clarificări (adresa nr. 14543/02.04.2025, la care .............. SA a răspuns prin adresa nr. SSB355/10.04.2025) și a apreciat că oferta Asocierii ........... nu se încadrează în situația de excludere susmenționată. Rezultatul evaluării ofertei, inclusiv, prin raportare la explicațiile aduse prin răspunsul la solicitarea de clarificări, a fost consemnat, în mod transparent, în Procesul-verbal nr. 17939/28.04.2025 privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc. În

ceea

ce

privește

documentul

constatator

nr. 553129/18.10.2023, criticile contestatorului vor fi respinse, ca neîntemeiate, întrucât, emitentul acestuia recunoaște concret și complet că situația care a condus la emiterea documentului constatator în discuție, nu poate conduce la reținerea motivului de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/20163, dat fiind că operatorul economic a achitat penalitățile care îi erau imputate, situație care se subscrie măsurilor ce pot fi furnizate, de către operatorii economici aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 164 și 167 din Legea nr. 98/2016, pentru a-și demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere (potrivit art. 171 alin. (3) din Legea nr. 98/2016). Criticile vizând documentele prezentate de Asocierea ........... SA – ........... SRL, în vederea îndeplinirii cerințelor minime privind Experienţa Pagina 144 din 151

experţilor – implicaţi, respectiv, Manager de proiect - ................... și Şef/coordonator/director proiect - .................., în sensul în care, acestea nu sunt semnate valid, vor fi admise de Consiliu, pentru motivele ce vor fi expuse, în continuare: Astfel, în urma unei simple analize a propunerii tehnice aflate în fișierul transmis sub indicator [Personal_ SJU Pediatrie BC - 1.pdf], se constată, după cum urmează: - pentru Manager de proiect - ...................: Declarația de disponibilitate datată 14.01.2025, de la pag. 6, CV ul datat 19.02.2025, de la pag. 17, Diploma emisă de Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic ........., depusă la pag. 7, sunt semnate cu semnături „olografă‟ diferite, care nu corespund unele cu celelalte; - Şef/coordonator/director proiect - ..................: în documentul Foaie de semnături, pag. 37, semnătura este reprodusă de două ori în același document, însă în mod diferit; CV ul datat Februarie 2025, de la pag. 29, documentul Foaie de semnături de la pag. 40, documentul Lista cu semnături, de la pag. 50, documentele de la pag. 57, pag. 58, sunt semnate cu semnături „olografă‟ diferite, care nu corespund unele cu celelalte. Față de cele arătate mai sus, Consiliul apreciază că sunt pertinente susținerile contestatorului din cadrul celor două contestații, fiind evidente discrepanțele între semnăturile aflate pe documentele depuse în vederea dovedirii

experienței

experților

implicați

Manager

de proiect ................... și Șef/coordonator/director proiect ..........., autoritatea contractantă urmând a reevalua propunerea tehnică a asocierii declarate câștigătoare și să solicite acesteia clarificări, în vederea stabilirii, cu certitudine, a autenticității semnăturilor experților cheie Manager de proiect ................... și Şef/coordonator/director proiect ................... Criticile contestatorului vizând prețul ofertat de asocierea declarată câștigătoare la capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului, vor fi admise de Consiliu, motivat de următoarele: Se reține, că, în Anexa 1 la Formularul de Ofertă, capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului, asocierea ........... SA – ........... SRL, a ofertat un preț de 21,012.00 lei, fără TVA, în condițiile în care, în devizul general, autoritatea contractantă a prevăzut, pentru același capitol, o valoare de 1.769.755,00 lei, fără TVA. Ori, în aceste condiții, valoarea ofertată de asocierea declarată câștigătoare, reprezintă 1,19% din valoarea estimată pentru acest capitol, fiind un preț aparent neobișnuit de scăzut. De reținut este și faptul că, în punctul de vedere transmis, autoritatea contractantă nu contrazice susținerile contestatorului cu privire la aspectul analizat. Pagina 145 din 151

Deși, valoarea de 62.498.154,66 lei, ofertată de asocierea ........... SA – ........... SRL depășește pragul de 80% din valoarea estimată a procedurii, prevăzut de art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016, Consiliul reține că prevederea enunțată nu înlătură dreptul autorității contractante de a solicita o justificare a unor elemente de cost, care, fie nu au fost incluse, fie necesită o detaliere/defalcare și prezentare a unor documente justificative în demonstrarea sustenabilității acestora; autoritatea contractantă poate și trebuie să constate cele de mai sus și să procedeze la lămurirea situației cu ofertantul înainte de a declara oferta acestuia admisibilă din punct de vedere financiar. Autoritatea contractantă, în etapa de analiză a fundamentării propunerilor financiare trebuie să țină cont de toate elementele de cost pe care le implică proiectarea și execuția lucrării în cauză, astfel încât, operatorii economici să nu vicieze rezultatul procedurii prin neincluderea unor costuri aferente unor activități care s-au solicitat în mod expres, fie prin reduceri de costuri materiale, utilaje, tarife orare/salarii pe fondul neachitării sau achitării din alte surse terțe a contribuțiilor aferente salariilor,

etc.,

sau

de

a

proceda

la

artificii financiare/matematice/rotunjiri de tarife unitare după bunul plac având la bază simpla prezumție că urmare a declarării ca și câștigătoare a ofertei lor, vor găsi o modalitate să finalizeze contractul indiferent prin ce mijloace. Prin urmare, Consiliul apreciază că, în etapa de verificare a ofertelor depuse, autoritatea contractantă trebuie să dea dovadă de rigoare și să evalueze informațiile și documentele furnizate de ofertanți, pentru a se asigura de realitatea și sustenabilitatea acestora. În plus, din perspectiva tratamentului egal între competitori, elementele de cost obligatorii sunt esențiale și pentru aceștia, întrucât lipsa ofertării unor elemente de cost sau ofertarea sub nivelul minim stabilit de lege conduce la distorsionarea liberei concurenței și alterarea rezultatului. Orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Anterior finalizării evaluării ofertelor, autoritatea contractantă ar fi trebuit să stabilească cu exactitate dacă propunerile financiare depuse de ofertanți sunt reale și ferme, numai în urma obținerii și verificării detalierii prețurilor ofertate putând stabili conformitatea, sustenabilitatea, realitatea și corectitudinea formării acestora; verificarea propunerilor financiare depuse de ofertanți nu se limitează doar la simpla inventariere a prețurilor depuse, astfel cum a procedat autoritatea contractantă, ci, este un proces laborios, constând în verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, care să confere Pagina 146 din 151

autorității contractante certitudinea că prețul indicat în propunerea financiară cuprinde toate cheltuielile necesare executării contractului și nu este folosită doar cu scopul de a denatura concurența prin vicierea rezultatului. Aplicând în mod corespunzător principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, Consiliul constată că, în lipsa unei solicitări de justificare/detaliere a prețurilor ofertate, autoritatea contractantă nu poate determina sustenabilitatea ofertelor. Consiliul apreciază că autoritatea contractantă ar fi trebuit să procedeze, anterior finalizării evaluării ofertelor, la solicitarea de clarificări privind elementele de cost aferente asigurării utilităților și la verificarea explicațiilor transmise cu privire la justificarea prețului ofertat, pentru a stabili cu exactitate veridicitatea și fezabilitatea propunerilor financiare depuse, astfel încât să aibă certitudinea că oferta desemnată câștigătoare este una reală, fermă și acoperă toate cerințele documentației de atribuire. Numai în urma obținerii și verificării detalierii prețurilor ofertate, autoritatea contractantă putea stabili realitatea și corectitudinea formării acestuia. Ținând cont de cele de mai sus, autoritatea contractantă avea obligația de a verifica dacă ofertanții care au depus oferte în cadrul acestei proceduri au ținut cont, în elaborarea propunerii financiare aferente contractului care face obiectul prezentei proceduri, de toate prevederile legale. Prin urmare, autoritatea contractantă nu avea dreptul de a accepta ofertarea unui tarif pentru un contract care se va implementa în viitor - având la bază costuri care, în mod cert, nu vor putea fi respectate și care la momentul depunerii ofertelor erau sau trebuiau cunoscute de operatorii economici. În cauza T 392/15, Tribunalul UE a reținut la pct. 85 și 86 următoarele: „În ceea ce privește această din urmă dispoziție, Tribunalul a statuat că obligația autorității contractante de verificare a caracterului serios al unei oferte rezultă din existența prealabilă a îndoielilor referitoare la fiabilitatea acesteia, obiectivul principal al acestui articol fiind de a nu permite respingerea unui ofertant din cadrul procedurii fără să i se fi acordat posibilitatea să justifice conținutul ofertei sale care ar părea anormal de mică. Prin urmare, numai atunci când există asemenea îndoieli, comitetul de evaluare este obligat să solicite informații pertinente privind compoziția ofertei înainte să o respingă, dacă este cazul. În schimb, în ipoteza în care o ofertă nu pare anormal de mică potrivit articolului 158 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare, articolul menționat nu se aplică [a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 iulie 2005, TQ3 Travel Solutions Belgium/Comisia, T 148/04, EU:T:2005:274, punctele 49 și 50, Hotărârea din 11 mai 2010, PC Ware Information Technologies/Comisia, T 121/08, EU:T:2010:183, punctul 72, Hotărârea din 5 noiembrie 2014, Computer Resources International (Luxembourg)/Comisia, T 422/11, EU:T:2014:927, punctul 57, și Hotărârea din 15 septembrie 2016, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T 698/14, nepublicată, EU:T:2016:476, punctul 59). Astfel de îndoieli pot exista printre Pagina 147 din 151

altele atunci când pare incert, pe de o parte, că o ofertă respectă legislația țării în care serviciile ar trebui să fie prestate, în materie de remunerare a personalului, de contribuție la sistemul de securitate socială, de respectare a normelor de securitate și de sănătate la locul de muncă, de vânzare în pierdere, și, pe de altă parte, că prețul propus include toate costurile pe care le presupun aspectele tehnice ale ofertei (Hotărârea din 8 octombrie 2015, Secolux/Comisia, T 90/14, nepublicată, EU:T:2015:772, punctul 62)”. În cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunțat în cauza C-336/12 astfel: „31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43). 35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei ca- re impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44). 36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41)”. Justificarea prețului ofertat înseamnă prezentarea de elemente concrete și actuale de formare a prețului, formule din care să rezulte modalitatea exactă/matematică în care au fost determinate sumele din propunerea financiară și chiar documente care să conțină costurile avute Pagina 148 din 151

în vedere pentru îndeplinirea contractului în cauză și care să permită, în final verificarea corectitudinii prețului ofertat, scop care nu a fost atins de către autoritatea contractantă în prezenta procedură de atribuire, datorită lipsei solicitărilor de clarificări privind elementele constitutive aferente prețului ofertat. Astfel, având în vedere considerentul 103 din cadrul Directivei 2014/24/UE: „Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicație suficientă, autoritatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta”, coroborat cu art. 69 alin. (1) din directivă: „Autoritățile contractante solicită operatorilor economici să explice prețul sau costurile propuse în ofertă, în cazul în care ofertele par a fi anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile respective”, Consiliul stabilește că, în speța dedusă soluționării, autoritatea contractantă avea obligația de a solicita atât ofertantului desemnat câștigător cât și celorlalte oferte declarate admisibile justificarea prețurilor ofertate prin raportare la toate cerințele documentației de atribuire. În cadrul Hotărârii din 19 octombrie 2017, CJUE s-a pronunțat în cauza C-198/16 astfel: „50 În acest sens, articolul 139 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2342/2002 prevede că, dacă, pentru un anumit contract, ofertele par să aibă prețuri anormal de mici, înainte de a respinge ofertele în cauză numai din acest motiv, autoritatea contractantă solicită în scris detalii privind elementele constitutive ale ofertei pe care le consideră relevante și verifică aceste elemente constitutive, după audierea corespunzătoare a părților, ținând cont de explicațiile primite. 51 Astfel, această dispoziție stabilește obligația autorității contractante, în primul rând, de a identifica ofertele suspecte, în al doilea rând, de a permite ofertanților în cauză să demonstreze caracterul serios al acestora, solicitându- le precizările pe care le consideră oportune, în al treilea rând, de a aprecia relevanța explicațiilor furnizate de persoanele interesate și, în al patrulea rând, de a lua o decizie cu privire la admiterea sau la respingerea ofertelor menționate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 27 noiembrie 2001, Lombardini și Mantovani, C 285/99 și C 286/99, EU:C:2001:640, punctul 55)”. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a propunerilor financiare prezentate de ofertanți, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. h) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această verificare nu s-a făcut, în cazul ofertei asocierii ........... SA – ........... SRL, criticate, cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile contestatorului privind nelegalitatea evaluării ofertei declarate câștigătoare, din punct de vedere al propunerii financiare, sunt întemeiate, urmând să fie admise. Pagina 149 din 151

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestațiile formulate

de

asocierea

.........

SRL

-

........................ SRL ........................ SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., în ceea ce privește documentele experților și prețul ofertat pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului din oferta asocierii ........... SA – ........... SRL iar, pe cale de consecință, va anula raportul procedurii și actele subsecvente și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ........... SA – ........... SRL, potrivit considerentelor prezentei, cu respectarea documentației de atribuire și dispozițiilor legale, în materie, în termen de 10 zile de la primirea deciziei. În temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ, Consiliul va respinge, în rest, ca neîntemeiate, contestațiile formulate de asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, va admite, în parte, cererile de intervenție depuse de Asocierea ........... SA – ........... SRL. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondate, excepțiile inadmisibilității și tardivității cererii de repunere în termen nr. 132059/10.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 38266/11.06.2025, în dosarul nr. 2209/2025, calificată ca fiind o nouă contestație. Admite, în parte, contestațiile formulate de asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., în ceea ce privește documentele experților și prețul ofertat pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului din oferta asocierii ........... SA – ........... SRL iar, pe cale de consecință, anulează raportul procedurii și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ........... SA – ........... SRL, potrivit considerentelor prezentei, cu respectarea documentației de atribuire și dispozițiilor legale, în materie, în termen de 10 zile de la primirea deciziei. Respinge, în rest, ca neîntemeiate, contestațiile formulate de asocierea ......... SRL - ........................ SRL ........................ SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, admite, în parte, cererile de intervenție depuse de Asocierea ........... SA – ........... SRL. Pagina 150 din 151

Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 145 (osutăpatruzecișicinci) pagini. Pagina 151 din 151