Decizie CNSC BO2025_286

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 286/C11/31 Data: 07.02.2025 Prin contestația nr. 375/31.12.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 196/03.01.2025, formulată de ......... SRL, cu sediul în localitatea ........., nr. 152, județul ........., având CUI RO ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul ........., reprezentată legal de administrator ........., împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMUNA ......... (PRIMARIA COMUNEI .........), cu sediul în localitatea ........., str. .. judeţul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „Proiectare și execuție la obiectivul „Înfiinţare sistem de canalizare pluvială în comuna ........., cu localităţile aparţinătoare, judeţul .........”, s-a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la modificarea în parte a documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea documentaţiei de atribuire, astfel cum este detaliat în cuprinsul contestaţiei; - anularea procedurii de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea documentaţiei de atribuire atacate. Prin încheierea nr. 51/C11/31/13.01.2025, Consiliul a respins cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulata de ......... SRL prin contestatie. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația nr. 375/31.12.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 196/03.01.2025, prin care solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Pagina 1 din 63

Prezintă motivele în fapt care stau la baza prezentei contestaţii: A. Motiv 1 - Perioada de depunere a ofertelor nu este suficientă pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecţie. 10) Conform precizărilor de la art. 113 alin. (3) din Legea 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele specifice astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecţie, dacă sunt solicitate prin documentele achiziţiei." 11) Solicită să se observe că documentaţia de atribuire a fost publicată în ajunul Crăciunului, în data de 24.12.2024, la ora 18:11. 12) Solicită obligarea autorității contractante să clarifice cine a postat documentaţia de atribuire în ajunul Crăciunului la ora 18:11, în condiţiile în care programul de lucru s-a finalizat la ora 16:00. 13) Arată că, caietul de sarcini este înregistrat în data de 30.07.2024, prin urmare, atât timp cât autoritatea contractantă a avut răbdare să aştepte_5 luni până la publicarea efectivă a documentaţiei de atribuire, pune întrebarea de ce nu a acordat autoritatea contractantă un termen corespunzător pentru elaborarea ofertelor. 14) Susține că, în mod voit, autoritatea contractantă a publicat documentaţia de atribuire, în afara programului de lucru, şi în ajunul Crăciunului, astfel încât posibilii ofertanţi să nu aibă timp să studieze documentaţia de atribuire, şi să poată realiza o ofertă admisibilă. 15) Raportat la data publicării răspunsului, eventualele solicitări de clarificări ar fi putut fi formulate cel târziu în data de 27.12.2024 (12 zile înainte de data limita de depunere a ofertelor), iar cele 3 zile în care se puteau adresa clarificări, au fost toate zile libere legal, fiind cele 3 zile de Crăciun. 16) Prin urmare, înainte de a intra pe elementele concrete de nelegalitate, solicită să se constate că nici un ofertant, în afară de cei invitaţi să depună oferte (.. SRL şi .. SRL) nu a avut un timp rezonabil pentru a studia documentaţia, şi pentru a solicita eventuale clarificări. 17) În termenul limită de depunere stabilit la acest moment, singurul ofertant care poate realiza o ofertă în termen, este proiectantul elaboratorului studiului de fezabilitate .. TR..NIA SRL şi asociatul său . SRL, care au avut la dispoziţie atât documentaţia tehnică, cât şi documentaţia de atribuire din luna iulie 2024, având la dispoziţie un termen considerabil, pentru a realiza oferta, în acest termen dintre sărbătorile legale. 18) Concluzionează în sensul că, având în vedere că la stabilirea termenului limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere complexitatea ofertei solicitate, consideră că 2

este necesar prelungirea cu minim 15 zile a perioadei de depunere a ofertelor, astfel încât toţi ofertanţii să aibă posibilitatea de a studia documentaţia de atribuire, de a solicita clarificări la ea dacă este cazul, şi, de a realiza o ofertă care să poată fi considerată admisibilă de autoritatea contractantă. B. Motiv 2 - Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind lichiditatea anuală, este apreciată ca nelegală. 19) Arată că în fişa de date, la secţiunea III.1) condiţii de participare, subsecţiunea III. 1.2) Capacitatea economică și financiară, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Indicator financiar Modalitatea de îndeplinire: Operatorul economic participant la procedura trebuie să demonstreze că are o lichiditate anulă mai mare sau egală cu 100% la data de 31.12.2023. În vederea îndeplinirii cerinţei se va completa formularul din secţiunea de formulare, însoţit de documente justificative. Se vor completa următoarele informaţii: - Lichiditatea globală - Solvabilitatea patrimonială, - Rata profitului brut, - Viteza de rotaţie a fondului de rulment.” 20) Astfel dacă cerinţa se referă la „lichiditate anuală" respectiv (total active curente/total datorii curente), modul cum autoritatea contractantă a definit modalitatea de îndeplinire a cerinţei: „în vederea îndeplinirii cerinţei se va completa formularul din secţiunea de formulare, însoţit de documente justificative. Se vor completa următoarele informaţii: Lichiditatea globala, Solvabilitatea patrimonială, Rata profitului brut, Viteza de rotaţie a fondului de rulment" face ca cerinţa să fie disproporţională, neclară şi excesivă deoarece: a. Ambiguitatea cerinţei: - cerinţa iniţială specifică doar lichiditatea curentă (100% sau mai mult). Adăugarea altor indicatori (care nu sunt menţionaţi în mod explicit în cerinţă) poate fi considerată o schimbare a criteriilor de calificare. - potrivit legislaţiei (Legea nr. 98/2016, HG nr. 395/2016), criteriile de calificare trebuie să fie proporţionale şi relevante pentru obiectul contractului. b. Documentele justificative: - pentru îndeplinirea cerinţei de lichiditate curentă, este suficient să se prezinte bilanţul contabil sau extrase relevante care arată activele curente şi datoriile curente. Solicitarea altor indicatori depăşeşte obiectul cerinţei iniţiale. - autoritatea contractantă solicită documentele justificative odată cu depunerea ofertei, contrar precizărilor de la art. 193 alin. (1) din Legea 98/2016: „autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie Pagina 3 din 63

pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: (b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă”, c. Indicatorii suplimentari: - solvabilitatea patrimonială: Măsoară proporţia capitalului propriu faţă de pasivul total şi nu are legătură directă cu lichiditatea curentă. - rata profitului brut: Este un indicator de rentabilitate, nu de lichiditate. - viteza de rotaţie a fondului de rulment: Este un indicator de eficienţă operaţională, iar calcularea lui implică informaţii suplimentare din contul de profit şi pierdere. 21) Critică introducerea unor indicatori suplimentari, neprevăzuţi explicit în cerinţă, reprezintă o încălcare a principiului transparenţei şi tratamentului egal. Conform legislaţiei europene, criteriile de calificare nu trebuie să fie discriminatorii şi trebuie să fie proporţionale. În acest sens a se vedea punctul 83 din expunerea de adoptare a Directivei 2014/24/UE: „Cerinţele prea stricte privind capacitatea economică şi financiară constituie adesea un obstacol nejustificat în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice. Orice astfel de cerinţe ar trebui să se raporteze la obiectul contractului și să fie proporţionale cu acesta." și prevederile de la art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. 22) Solicită ca autoritatea contractantă să revizuiască documentaţia de atribuire şi să clarifice că documentele justificative necesare pentru demonstrarea lichidităţii curente sunt bilanţul contabil şi/sau conturile de profit şi pierdere (după caz), şi să evite includerea altor indicatori care nu sunt relevanţi sau proporţionali cu cerinţa. C. Motiv 3 - Cerinţa de calificare privind „Asigurarea riscului profesional" este apreciată ca nelegală și disproportională. 23) În fişa de date, la secţiunea 111.1) condiţii de participare, subsecţiunea III. 1.2) Capacitatea economică și financiară, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Asigurarea riscului profesional Modalitatea de îndeplinire: Ofertantul proiectant (Operator Economic individual sau membru al asocierii) dovedeşte că deţine, la momentul depunerii ofertei, o poliţă de asigurare de răspundere civilă profesională, respectiv o asigurare de răspundere civila profesională pentru arhitecţi, ingineri proiectanţi și alţi specialişti în construcţii în baza art. 31 din Legea 10/1995 republicată, de minim 1,000,000 euro. Sub sancţiunea excluderii din procedura, 4

documentul se va depune în mod obligatoriu în cadrul documentelor de calificare, până la data limită de depunere a ofertei.” 24) Arată că, din modul cum această cerinţă a fost formulată, rezultă că sub sancţiunea excluderii, trebuie prezentată poliţa de asigurare „în cadrul documentelor de calificare, până la data limită de depunere a ofertei” cerinţă care contravine în mod direct precizărilor de la art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: "Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: (b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă.” 25) În al doilea rând, trebuie avut în vedere că prezenta procedură are ca obiect „proiectarea + execuţia lucrărilor", prin urmare, riscul erorilor de proiectare este transferat total viitorului antreprenor, aşa cum rezultă inclusiv din precizările din caietul de sarcini de la pagina 13: „proiectul tehnic, documentaţie tehnică, va permite elaborarea detaliilor de execuţie în conformitate cu materialele și tehnologia de execuţie propusă, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări și fără a depăşi costul lucrării stabilit în SF." 26) Prin urmare, arată că nu suntem în cazul unui contract separat de proiectare, în care se ofertează în baza listelor de cantităţi puse la dispoziţie de autoritatea contractantă, şi în care riscul diferenţelor de cantităţi să se regăsească în dreptul autorităţii contractante. 27) Susține neproporţionalitatea în raport cu obiectul contractului: conform principiilor proporţionalităţii şi nediscriminării reglementate în Legea nr. 98/2016, şi HG nr. 395/2016, cerinţele de calificare trebuie să fie relevante şi proporţionale cu complexitatea şi valoarea obiectului contractului. O poliţă de 1.000.000 EUR, pentru o valoare estimată a proiectării de 440.000,00 lei este apreciată ca disproporţionată, reprezentând de 10 ori valoarea serviciilor de proiectare. 28) Invocă restrângerea accesului operatorilor economici: cerinţa este apreciată ca restrictivă şi elimină operatorii economici mici sau medii care nu deţin astfel de poliţe la momentul depunerii ofertei, dar care ar putea obţine asigurarea înainte de semnarea contractului. Aceasta solicitare încălca principiul tratamentului egal şi al concurenţei, întrucât nu permite ofertanţilor să-şi adapteze cerinţele administrative la solicitările specifice ale contractului. 29) Momentul solicitării poliţei: solicitarea poliţei la momentul depunerii ofertei este apreciată ca disproporţionată. Operatorii economici ar putea suporta costuri semnificative pentru obţinerea poliţei, fără a avea siguranţa că vor câştiga contractul. Oabordare mai echitabilă ar fi solicitarea poliţei înainte de semnarea contractului, ceea ce permite ofertanţilor să reducă costurile inutile dacă nu câştigă licitaţia. Pagina 5 din 63

30) Invocă lipsa justificării detaliate pentru limita impusă: autoritatea contractantă nu a oferit justificări privind pragul minim de 1.000.000 EUR. Această valoare ar trebui corelată cu riscurile estimate ale proiectului şi cu legislaţia aplicabilă (de exemplu, Legea nr. 10/1995 menţionează cerinţe generale privind răspunderea profesională, dar nu impune limite concrete). Dacă riscurile proiectului pot fi acoperite printr-o poliţă de valoare mai mică, cerinţa devine nejustificată, mai ales în condiţiile în care riscurile de erori în proiectare cad în sarcina antreprenorului general şi nu a proiectantului (care va fi doar ofertant asociat sau subcontractant). 31) Analiza de piaţă: Critică faptul că cerinţa de 1.000.000 EUR exclude operatorii economici care operează pe piaţa locală şi ar putea favoriza companii mari, afectând astfel competiţia. Subliniază că solicitarea unei valori mai mici sau flexibilitatea privind momentul depunerii documentului ar putea încuraja participarea unui număr mai mare de ofertanţi. 32) Conform legislaţiei europene, criteriile de calificare nu trebuie să fie discriminatorii şi trebuie să fie proporţionale. În acest sens a se vedea punctul 83 din expunerea de adoptare a Directivei 2014/24/UE. 33) Solicită: - fie eliminarea cerinţei de calificare; - fie permiterea depunerii unui angajament de a obţine poliţa de asigurare înainte de semnarea contractului; - fie justificarea valorii de 1.000.000 EUR printr-o analiză a riscurilor specifice şi reducerea valorii minime cerute dacă riscurile asociate contractului nu justifică acest prag. D. Motiv 4 - Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind cash flow- ul, este apreciată ca nelegală. 34) Arată că în fişa de date, la secţiunea 111.1) condiţii de participare, subsecţiunea III. 1.2) Capacitatea economică și financiară, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Alte cerinţe economice sau financiare Modalitatea de îndeplinire: Ofertanţii trebuie să demonstreze că la momentul depunerii ofertelor vor avea acces sau au disponibile resurse reale, negrevate de datorii, depozite bancare, linii de credit confirmate de bănci ori alte resurse financiare disponibile, suficiente pentru a realiza un cash flow de execuţie a lucrării de minim 1.000.000 lei, suficient pentru desfăşurarea activităţilor, suma care va fi destinată exclusiv îndeplinirii viitorului contract pentru o perioada de 4 luni de la data semnării acestuia cu autoritatea contractantă, independent de alte angajamente contractuale ale operatorului economic. 6

În cazul unei asocieri, cerinţa poate fi îndeplinită prin cumul. în cadrul documentelor de calificare, ofertanţii vor prezenta documente justificative privind disponibilităţile băneşti, respectiv: extras de cont, scrisoare de bonitate bancara angajanta, linii de credit disponibile de la instituţii financiare bancare sau non-bancare.” 35) Din modul cum această cerinţă a fost formulată, rezultă că sub sancţiunea excluderii, trebuie prezentate documentele justificative „în cadrul documentelor de calificare, până la data limită de depunere a ofertei”, cerinţă care contravine în mod direct precizărilor de la art. 59 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE şi precizărilor de la art. 193 alin. (1) din Legea 98/2016: „Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: (b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă;" 36) Prin urmare, solicită obligarea autorităţii contractante să modifice documentaţia de atribuire, în sensul precizării că documentele justificative vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc, conform indicaţiilor de la art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, aşa cum a înţeles autoritatea contractantă să indice la secţiunea III.1.1.a) Situaţia personală a candidatului sau ofertantului: „Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerinţei: se va completa DUAE de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire (inclusiv eventualii terţi și subcontractanţi) cu informaţiile aferente situaţiei lor. Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE urmează a fi prezentate autorităţii contractante, doar de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit în urma aplicării criteriului de atribuire.” E. Motiv 5 - Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind accesul la „utilaje, instalaţii și echipament tehnic", este apreciată ca nelegală și disproporțională. 37) În fişa de date, la secţiunea 111.1) condiţii de participare, subsecţiunea III.1.3. a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Utilaje, instalaţii şi echipament tehnic. Modalitatea de îndeplinire: Ofertantul va face dovada deţinerii la data depunerii ofertelor, sub orice forma (proprietate/contract sau precontract de închiriere/ comodat/leasing/contract sau precontract de furnizare de servicii/ angajament de punere la dispoziţie) cel puţin a următoarelor utilaje/echipamente/instalaţii necesare realizării lucrărilor: - Instalaţie de foraj dirijat - 1 buc., - Laborator de încercări autorizat de grad II - 1 buc., Pagina 7 din 63

-Instalaţie de foraj dirijat-1 bu.c, -Staţie betoane - 1 buc., -încărcător frontal - minim 3 buc., -excavator pe pneuri - minim 3 buc., -excavator pe senile- minim 1 buc., -cilindru compactor 12-14ft - minim 2 buc., -autobasculantă - minim 5 buc. Raportat la specificul lucrării și la locaţiile de execuţie, în vederea reducerii de vibraţii/noxe, ofertanţii vor prezenta în mod obligatoriu accesul în condiţiile de mai jos la minim 3 utilaje de execuţie electrice din categoria excavator, rulou compactor, încărcător frontal şi/sau autobasculante, indiferent de categoria din care fac parte. Fiind criteriu de calificare și selecţie, documentele solicitate vor fi depuse în mod obligatoriu, sub sancţiunea excluderii din procedură, în cadrul documentelor de calificare. Pentru toate echipamentele, utilajele, instalaţiile și mijloacele de execuţie și de transport propuse, ofertantul va prezenta obligatoriu acte doveditoare privind deţinerea/închirierea sau/și disponibilitatea utilajelor, sculelor, echipamentelor și dispozitivelor pe care operatorul economic și/sau asociaţii și/sau subcontractanţii declaraţi, se angajează să le utilizeze/pună la dispoziţie pentru realizarea lucrărilor.” 38) Din modul cum această cerinţă a fost formulată, rezultă că sub sancţiunea excluderii, trebuie prezentate documentele justificative "in cadrul documentelor de calificare" (până la data limită de depunere a ofertei) cerinţă care contravine în mod direct precizărilor de la art. 59 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE şi precizărilor de la art. 193 alin. (1) din Legea 98/2016. 39) Prin urmare, solicită obligarea autorităţii contractante să modifice documentaţia de atribuire, în sensul precizării că documentele justificative vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc, conform indicaţiilor de la art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, aşa cum a înţeles autoritatea contractantă să indice la secţiunea III.1.1. a) Situaţia personala a candidatului sau ofertantului: "Modalitatea prin care poate fi demonstrata îndeplinirea cerinţei: se va completa DUAE de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire (inclusiv eventualii terţi și subcontractanţi) cu informaţiile aferente situaţiei lor. Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE urmează a fi prezentate autorităţii contractante, doar de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit în urma aplicării criteriului de atribuire.” 40) Solicităm eliminarea cerinţei ca din aceste utilaje, minim 3 utilaje de execuţie să fie electrice, solicitarea nefiind una proporţională cu obiectul contractului. Eventual, autoritatea contractantă poate folosi accesul la utilaje electrice, ca şi un factor de atribuire suplimentară, în 8

sensul punctării suplimentare a ofertelor care au acces la aceste utilaje, şi nu în sensul eliminării ofertelor care nu deţin accesul la aceste utilaje. Autoritatea contractantă nu a prezentat nici o analiză, din care să rezulte că la stabilirea valorii estimate, s-a luat în calcul folosirea unor astfel de utilaje, care au un cost de amortizare mult mai mare. F. Motiv 6 - Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind „standardul de asigurare a calităţii", este apreciată ca nelegală și disproportională. 41) În fişa de date, la secţiunea 111.1) condiţii de participare, subsecţiunea III.1.3.b) Standarde de asigurare a calităţii și de protecţie a mediului, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Certificate emise de organisme independente cu privire la standardele de asigurare a calităţii. Modalitatea de îndeplinire: Ofertantul (lider/asociat) va completa DUAE cu informaţiile privind documentul/documentele justificative care probează îndeplinirea cerinţei, iar în cadrul documentelor de calificare, pana la data limita de depunere a ofertelor, va prezenta o copie a unui certificat emis de un organism independent și acreditat, care atesta ca acesta are implementat un sistem de management al calităţii conform ISO 9001 sau echivalent pentru activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, în termen de valabilitate la momentul prezentării, semnat cu Semnătura electronică.” 42) în primul rând, din modul cum această cerinţă a fost formulată, rezultă că sub sancţiunea excluderii, trebuie prezentate documentele justificative „în cadrul documentelor de calificare" (până la data limită de depunere a ofertei, cerinţă care contravine în mod direct precizărilor de la art. 59 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE şi precizărilor de la art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: "Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: (b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă.” 43) Prin urmare, solicită obligarea autorităţii contractante să modifice documentaţia de atribuire, în sensul precizării că documentele justificative vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc, conform indicaţiilor de la art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, aşa cum a înţeles autoritatea contractantă să indice la secţiunea III.1.1. a) Situaţia personală a candidatului sau ofertantului: „Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerinţei: se va completa DUAE de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire (inclusiv eventualii terţi și subcontractanţi) cu informaţiile aferente situaţiei lor. Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE urmează a fi prezentate autorităţii contractante, doar Pagina 9 din 63

de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit în urma aplicării criteriului de atribuire.” 44) Subliniază că, cerinţa este neclară din 2 perspective: - pune întrebarea ce fel de „acreditare" trebuie să aibă organismul de certificare şi în baza cărei reglementări se cere această „acreditare", - care sunt „activităţile care fac obiectul contractului" pentru care se solicită certificarea ISO. 45) Cerinţele de atribuire trebuie să fie clare şi complete. Conform definiţiei de la art. 3 alin. (1) litera (z) din Legea nr. 98/2016: documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile. Aceleaşi aspecte se regăsesc subliniate şi la art. 154 alin. (1) din Legea 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire." 46) Prin urmare, solicită obligarea autorităţii contractante să modifice documentaţia de atribuire, în sensul precizării a tipului „de acreditare" pe care trebuie să le deţină organismul de certificare precum şi a "activităţilor care fac obiectul contractului" pentru care se solicită certificarea ISO. G. Motiv 7 - Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind "standardul de management al mediului", este apreciată ca nelegală și disproporțională. 47) În fişa de date, la secţiunea 111.1) condiţii de participare, subsecţiunea III.1.3.b) Standarde de asigurare a calităţii și de protecţie a mediului, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „Informaţii și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Certificate emise de organisme independente cu privire la sistemele sau standardele de management de mediu Modalitatea de îndeplinire: Ofertantul (lider/asociat) va completa DUAE cu informaţiile privind documentul/documentele justificative care probează îndeplinirea cerinţei, iar în cadrul documentelor de calificare, până la data limită de depunere a ofertelor, va prezenta o copie a unui certificat emis de un organism independent și acreditat, care atesta ca acesta are implementat un sistem de management de mediu conform ISO 14001 sau echivalent 10

pentru activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, în termen de valabilitate la momentul prezentării, semnat cu semnătura electronică extinsă. 48) Subliniază că, din modul cum această cerinţă a fost formulată, rezultă că sub sancţiunea excluderii, trebuie prezentate documentele justificative „în cadrul documentelor de calificare" (până la data limită de depunere a ofertei), cerinţă care contravine în mod direct precizărilor de la art. 59 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE şi precizărilor de la art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: "Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: (b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă.” 49) Solicită obligarea autorităţii contractante să modifice documentaţia de atribuire, în sensul precizării că documentele justificative vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc, conform indicaţiilor de la art. 196 alin. (2) din Legea 98/2016, aşa cum a înţeles autoritatea contractantă să indice la secţiunea III.1.1.a). 50) în al doilea rând, contestatoarea arată că cerinţa este neclară din 2 perspective: - ce fel de „acreditare" trebuie să aibă organismul de certificare şi în baza cărei reglementări se cere această „acreditare", - care sunt „activităţile care fac obiectul contractului" pentru care se solicită certificarea ISO. 51) Cerinţele de atribuire trebuie să fie clare şi complete. Conform definiţiei de la art. 3 alin. (1) litera (z) din Legea nr. 98/2016. Aceleaşi aspecte se regăsesc subliniate şi la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. 52) Prin urmare, solicită obligarea autorităţii contractante să modifice documentaţia de atribuire, în sensul precizării a tipului „de acreditare" pe care trebuie să le deţină organismul de certificare precum şi a „activităţilor care fac obiectul contractului" pentru care se solicită certificarea ISO. H. Motiv 8 - Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind constituirea garanţiei de participare, este apreciată ca nelegală și disproporțională. 53) În fişa de date, la secţiunea III. 1.6.a) garantie de participare, se regăseşte formulată următoarea cerinţă: „garanţia de participare se constituie în conformitate cu prevederile art. 36 din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare.” 54) Arată că art. 36 din HG nr. 395/2016 este abrogat. Prin urmare solicită modificarea documentaţiei de atribuire prin indicarea corectă a modului de constituire a garanţiei de participare. I. Motiv 9 - în caietul de sarcini se solicită un personal cu studii și experienţă care nu sunt solicitate obligatoriu în legislaţia internă. Pagina 11 din 63

55) În caietul de sarcini se solicită un personal cu studii şi experienţă care nu sunt solicitate obligatoriu în legislaţia internă, respectiv: - responsabil privind managementul deşeurilor, Cod COR 325713 - specialist în domeniul calităţii, Cod COR 214129- - Reprezentant al Antreprenorului cât şi Manager al sistemelor de management al calităţii, Cod COR 242114 - responsabil de mediu. COD COR 325710 - manager al sistemului de management al riscului-COD COR 325708, - coordonator SSM Cod COR 226303. 56) Ori, deşi acest personal nu este solicitat obligatoriu în legislaţia internă, autoritatea contractantă foloseşte acest personal ca şi un criteriu de calificare, precizând că: „neprezentarea unuia din specialiştii solicitaţi duce la neconformitatea ofertei. Se vor respecta în mod obligatoriu cerinţele de formă și de fond cu privire la documentele prezentate pentru specialişti." 57) Mai mult decât atât, autoritatea contractantă interzice fără nici o justificare şi fără nici o logică, cumularea de funcţii: „Aceeaşi persoană cu pregătire tehnică similară nu poate cumula responsabilităţi pentru mai multe specialităţi, chiar daca acestea nu sunt în relaţie de subordonare funcţională." 58) Solicită obligarea autorităţii contractante: - la eliminarea în totalitate a acestor cerinţe; - la justificarea acestor cerinţe, cu indicarea prevederilor legale prin care se obligă antreprenorii să deţină acest personal cu aceste calificări (cu precădere la certificările cu codurile COR nominalizate); - permiterea cumului de funcţii dacă acestea nu sunt în relaţie de subordonare funcţională. J. Motiv 10 - în caietul de sarcini se regăsesc elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor. 59) Arată că în caietul de sarcini se regăsesc elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor. Un exemplu fiind următoarea precizare de la pag. 19: „ofertantul va face dovada, în cadrul propunerii tehnice, ca are posibilitatea de a întocmi proiectul tehnic, detaliile de execuţie și proiectul pentru obţinerea autorizaţiei de construire și execuţia lucrărilor prin personal propriu calificat și suficient, sau/și prin contract de asociere/subcontractare, cu persoane fizice sau persoane juridice abilitate în conformitate cu prevederile legale și încadrarea în termenul propus în propunerea financiară și propunerea tehnică." 60) Critică faptul că, nu este clar ce înseamnă această "dovadă", respectiv nu este clar ce "personal" este necesar pentru a "dovedi" că are "posibilitatea de a întocmi proiectul tehnic, detaliile de execuţie și 12

proiectul pentru obţinerea autorizaţiei de construire și execuţia lucrărilor” în cazul în care autoritatea contractantă doreşte dovedirea accesului la un anumit personal, acestuia trebuie indicat în mod nominal în cadrul documentaţiei de atribuire, pentru o informare clară şi corectă, şi pentru a elimina posibilele respingeri arbitrare. K. Motiv 11 - în caietul de sarcini se regăsesc cerinţe de calificare nescrise. 61) Autoritatea contractantă prezintă cerinţe de calificare nescrise, atât în cadrul caietului de sarcini la pag. 33, cât şi în cadrul secţiunii modului de prezentare a propunerii tehnice din cadrul fişei de date, unde se solicită: „ofertanţii vor fi în mod obligatoriu autorizaţi să proiecteze și să execute toate categoriile de lucrări identificate în cadrul SF și a informaţiilor tehnice puse la dispoziţie prin intermediul documentaţiei de atribuire." 62) Conform precizărilor de la art. 58 alin. (2) din Directiva 2014/24/UE (transpusă în legislaţia internă prin Legea nr. 98/2016) deţinerea unei autorizaţii speciale poate fi folosită ca un criteriu de selecţie/de calificare, şi, prin urmare, conform precizărilor de la art. 181 din Legea nr. 98/2016 „criteriile privind capacitatea şi cerinţele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunţul de participare." 63) În continuare arată că, Legea nr. 98/2016 obligă autorităţile contractante să realizeze documentaţii care să respecte principiul transparenţei, în sensul indicării în cadrul documentaţiei de atribuire a tuturor cerinţelor de calificare şi de conformitate, ceea ce în cazul de faţă ar implica indicarea punctuală a "autorizărilor" pe care trebuie să le deţină ofertantul, pentru ca oferta sa să fie declarată admisibilă şi conformă. 64) Modul cum a fost formulată cerinţa, încalcă principiul transparenţei şi poate conduce la respingerea arbitrară a ofertelor. 65) Prin urmare, dacă autoritatea contractantă consideră necesară deţinerea unei anumite autorizaţii, atunci trebuie să înscrie această cerinţă în cadrul secţiunii III. 1.1.b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi să indice în mod concret ce autorizaţii trebuie să deţină ofertantul. L. Motiv 12 - în caietul de sarcini se regăsesc elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor. 66) în Caietul de sarcini se regăsesc elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor. Un exemplu fiind următoarea precizare de la pag. 37: "5. Transportul materialelor se va oferta în conformitate cu extrasele de transport calculate de fiecare ofertant în parte, ofertanţii fiind obligaţi să folosească distanțele reale de transport. Distanțele reale de transport se vor justifica în cadrul propunerii tehnice încărcate în SEAP prin prezentarea furnizorului și distanței de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate." Pagina 13 din 63

67) Atât timp cât în cadrul propunerii financiare nu se regăsesc "liste de cantităţi" şi nici măcar "centre de cost", propunerea financiară realizându-se în baza subcapitolelor din devizul general, arată că nu pot exista la acest moment "extrase de transport". 68) Trebuie menţionat că obiectul contractul este realizarea ulterioară a proiectului tehnic, şi stabilirea punctuală a tipurilor de lucrări şi a cantităţilor aferente, prin urmare, solicitarea la acest moment, ca în cadrul propunerii tehnice să se prezinte "extrase de transport", la nişte materiale şi cantităţi care încă nu au fost stabilite, este apreciată ca nelegală şi abuzivă. 69) De asemenea, este abuzivă inclusiv solicitarea "prezentării furnizorului și distantei de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate", atât timp cât nu este clar care sunt "toate materialele" ce urmează a fi utilizate. Eventual se poate solicita pentru "principalele materiale" ce urmează a fi puse în operă, cu indicarea punctuală a acestor materiale. M. Motiv 13 - Modul de acordare a punctajului tehnic este neclar 70) La ambii factori de evaluare de natură tehnică, în explicaţiile date privind algoritmul de calcul prezentat la pag. 40-43 din propunerea tehnică se regăsesc 3 coloane: Calificativ/ Raţionament utilizat în evaluarea conţinutului ofertelor/Punctaj. 71) Referitor la explicaţiile din coloana "Raţionament utilizat în evaluarea conţinutului ofertelor" nu este clar dacă este de ajuns încadrarea sau întrunirea unui singur subpunct (de exemplu doar subpunctul i) sau se ia în calcul cumulativ toate subpunctele (i-vi) pentru încadrarea la un anumit "calificativ". 72) De asemenea, din coloana "punctaj" arată că nu este clar cum se va acorda punctajul, deoarece se indică un "interval" de punctaj, cu un minim şi un maxim de puncte pentru fiecare calificativ, fără a fi indicat în mod clar, fără a lăsa loc de interpretare cum se va acorda punctajul. 73) Conform precizărilor de la art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016: "(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire." 74) Prin urmare, solicită obligarea autorităţii contractante să revizuiască documentaţia de atribuire, în sensul precizării în mod clar şi detaliat a metodologiei de punctare a ofertelor, pentru a se înlătura interpretarea şi aplicarea abuzivă a criteriului de atribuire, în folosul ofertanţilor doriţi de autoritatea contractantă. 14

N. Motiv 14 - Documentaţia de atribuire conţine prevederi care depăşesc cadrul legal și necesităţile autorităţii contractante. 75) În acest sens în cadrul Modelelor de formulare se regăseşte următoarea cerinţă: "obligatoriu, sub sancţiunea excluderii din procedura, formularele vor fi prezentate în secţiunea solicitată, după caz. Fiecare formular are note de subsol, unde se precizează concret în care secţiune va fi depus : secţiunea de documente de calificare, secţiunea de oferta tehnica sau secţiunea de oferta financiară." 76) Prin urmare, se ridică la rang ce cerinţă de conformitate/admisibilitate, cerinţa ca în cazul în care un "formular" este prezentat într-o altă secţiune, din cadrul ofertei, deşi este prezentat în cadrul ofertei până la data şi ora limită de depunere a ofertei, să fie respinsă (nu este clar ca "inacceptabilă" sau "neconformă"). 77) Subliniază că, o astfel de cerinţă este excesivă şi anulează din start prevederile art. 209 din Legea 98/2016 sau după caz, prevederile de la art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016 şi respectiv prevederile de la art. 135 din HG nr. 395/2016. 78) Arată că autoritatea contractantă nu are dreptul prin precizările pe care le face în cadrul documentaţiei de atribuire să anuleze aplicabilitatea unor prevederi legale de la sine putere. 79) Documentaţia de atribuire trebuie să se încadreze în limitele permise de lege. 80) O altă cerinţă nelegală şi excesivă este următoarea: "toate documentele de calificare acorduri asociere/subcontractare/ angajamente de susţinere, împuterniciri, declaraţii, etc, așa cum sunt ele prezentate în prezenta secţiune, în mod obligatoriu vor fi semnate olograf și stampilate sau electronic de fiecare membru în parte în cadrul documentului, care ulterior vor fi semnate de ofertantul împuternicit cu semnătură electronica extinsă. Documentele semnate olograf și stampilate vor avea menţiunea „conform cu originalul" scrisa olograf de semnatarul documentelui, vor fi scanate color și semnate de ofertantul împuternicit cu semnătură electronica extinsă. Sub sancţiunea excluderii din procedură, în conformitate cu prevederile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, se vor respecta condiţiile de formă impuse în această secţiune.” 81) Atât timp cât documentele sunt semnate electronic, nu înţelege de ce este necesar ca pe documente să mai fi menţionat şi "olograf" că documentul este "conform cu originalul". Atât timp cât semnătura electronică este recunoscută ca o semnătură cu valoare legală echivalentă cu o semnătură olografă, conform legislaţiei naţionale şi europene, se întreabă de ce mai este necesară menţiunea "conform cu originalul". O. Motiv 15 - Solicitările privind modul de prezentare a propunerii tehnice sunt excesive și neproporționale. 82) Prezentarea cantităţilor de resurse în graficul de execuţie: Pagina 15 din 63

- în cadrul graficului de execuţie, autoritatea contractantă solicită includerea principalelor cantităţi de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje, mijloace de transport), - această cerinţă este nejustificată în etapa de ofertare, având în vedere că obiectul contractului include realizarea proiectului tehnic, care presupune stabilirea detaliată a lucrărilor şi a cantităţilor aferente. În absenţa unui proiect tehnic finalizat, solicitarea unui grafic cu cantităţi de resurse este excesivă şi nu poate fi considerată proporţională cu obiectul procedurii. 83) Cerinţa privind „toate" procedurile tehnice de execuţie: - autoritatea contractantă impune depunerea completă a procedurilor tehnice de execuţie, sub sancţiunea respingerii ofertei. Documentaţia specifică (pag. 36 din formulare) menţionează: „Nu se acceptă prezentarea incompletă a procedurilor tehnice de execuţie sau prezentarea de proceduri care nu au legătură cu prezentul contract." - cu toate acestea, autoritatea nu a definit clar care sunt „toate" procedurile tehnice necesare. Această lipsă de claritate creează un risc semnificativ pentru ofertanţi, deoarece lipsa unei singure proceduri, nedefinită în prealabil, ar putea duce la excluderea nejustificată din procedură. 84) Lipsa definiţiilor şi subiectivismul evaluării: - pentru a respecta principiul transparenţei, Autoritatea Contractantă trebuie să definească explicit şi să enumere punctual toate procedurile tehnice de execuţie considerate necesare pentru îndeplinirea condiţiilor de conformitate. - lipsa unor astfel de indicaţii lasă loc interpretării subiective şi poate conduce la abuzuri în procesul de evaluare, contrar principiilor achiziţiilor publice. 85) Obiectul contractului şi clarificarea cerinţelor: - obiectul contractului implică atât proiectarea, cât şi execuţia lucrărilor. Detaliile privind tipurile de lucrări şi modalitatea de realizare a acestora urmează să fie dezvoltate în cadrul proiectului tehnic de execuţie. - în această etapă, solicitările referitoare la detalierea completă a procedurilor tehnice pot fi acceptate doar dacă autoritatea contractantă furnizează o listă clară şi completă a informaţiilor necesare pentru confirmarea admisibilităţii ofertei. 86) Solicitarea privind PCCVI: - solicitarea de a prezenta Planul de Control al Calităţii Verificării Interna (PCCVI) pentru „toate" tipurile de lucrări este, de asemenea, excesivă. Fără o listă clară a lucrărilor vizate, această cerinţă este ambiguă şi predispune la interpretări subiective. - PCCVI trebuie elaborat în detaliu la momentul realizării proiectului tehnic de execuţie, conform etapelor naturale ale derulării contractului. 16

87) Concluzionează în sensul că, solicitările formulate de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire sunt excesive, neclare şi disproporţionate în raport cu obiectul contractului. Fără clarificări punctuale şi o definire explicită a cerinţelor, evaluarea ofertelor rămâne supusă subiectivismului, punând în pericol respectarea principiilor de transparenţă, tratament egal şi nediscriminare. Solicită revizuirea documentaţiei în conformitate cu aceste principii. P. Motiv 16 - Solicitarea de vizitare a amplasamentului sub sancţiunea respingerii ofertei este neleaală. 88) În Fişa de date la secţiunea VI.3 Informaţii suplimentare, autoritatea contractantă a impus următoarea cerinţă excesivă: „vizitarea amplasamentului este obligatorie, procesul verbal de vizitare fiind parte integrantă a propunerii tehnice, sub sancţiunea excluderii din procedura." 89) Reclamă încălcarea principiului proporţionalităţii: Legea 98/2016, art. 2 alin. (2) şi HG nr. 395/2016 stabilesc că cerinţele de calificare şi selecţie trebuie să fie proporţionale cu obiectul contractului. Vizitarea amplasamentului, deşi poate fi utilă pentru înţelegerea specificului lucrărilor, nu este indispensabilă pentru pregătirea unei propuneri tehnice adecvate, mai ales dacă documentaţia conţine toate informaţiile relevante. Excluderea din procedură pentru neefectuarea vizitei este o sancţiune disproporţionată, mai ales în contextul în care ofertantul ar putea înţelege pe deplin cerinţele din documentaţia de atribuire fără vizitarea amplasamentului. 90) Restrângerea accesului operatorilor economici: această cerinţă poate descuraja participarea operatorilor economici care nu pot efectua vizita din motive obiective (distanţa mare, indisponibilitatea personalului în timpul vizitei planificate, constrângeri legate de pandemii sau alte evenimente neprevăzute). Restrângerea accesului nu este justificată dacă documentaţia conţine informaţii suficiente, precum descrieri detaliate, planuri şi fotografii ale amplasamentului, care să permită ofertanţilor să- şi pregătească propunerea tehnică fără o vizită fizică. 91) Invocă încălcarea principiului tratamentului egal: potrivit legislaţiei achiziţiilor publice, autoritatea contractantă trebuie să asigure tratament egal şi să nu impună cerinţe care să favorizeze anumiţi ofertanţi. Obligaţia vizitei poate crea un avantaj pentru operatorii economici locali sau cei cu resurse logistice mai mari, în detrimentul IMM- urilor sau operatorilor din alte regiuni. 92) Neconformitatea cu practica europeană: Directiva 2014/24/UE nu prevede obligaţia vizitei pe amplasament ca cerinţă obligatorie, ci doar ca o posibilitate opţională pentru ofertanţi. Aceasta subliniază că orice cerinţă trebuie să fie justificată prin raportare la obiectul contractului şi să respecte principiul concurenţei libere. Practica standard în achiziţiile publice permite organizarea unei vizite facultative, cu menţiunea că participarea sau neparticiparea la aceasta nu afectează calitatea de ofertant. Pagina 17 din 63

93) Subliniază că sancţiunea excluderii este excesivă şi nejustificată: excluderea din procedură pentru neefectuarea vizitei este o măsură extremă care nu corespunde principiului transparenţei şi echităţii. Vizita ar trebui să fie un element opţional, menit să faciliteze înţelegerea amplasamentului, fără a constitui un criteriu eliminatoriu. În loc de a impune sancţiunea excluderii, autoritatea contractantă poate opta pentru alte soluţii, cum ar fi publicarea unor informaţii detaliate sau oferirea de clarificări suplimentare la cerere. 94) invocă imposibilitatea aplicării uniforme: organizarea vizitei poate fi afectată de circumstanţe externe, cum ar fi condiţiile meteorologice nefavorabile, indisponibilitatea reprezentanţilor autorităţii contractante sau situaţii de forţă majoră. Astfel, impunerea acestei cerinţe ca obligatorie devine inechitabilă, deoarece nu toţi ofertanţii pot beneficia de aceleaşi condiţii. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Punctul de vedere nr. 75/09.01.2025, a fost înregistrat la CNSC cu nr. 1879//14.01.2025, iar dosarul achiziției a fost comunicat cu adresa nr. 210/20.01.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 4179/23.01.2025. Prin punctul de vedere, COMUNA ......... (PRIMARIA COMUNEI .........) a solicitat respingerea contestației formulată de ......... SRL, în temeiul art. 26 aliniat (6) din Legea 101/2016, pentru următoarele motive: A) 1. Pe cale de excepție, autoritatea contractantă arată că ......... SRL nu poate să își justifice interesul legitim cu privire la depunerea contestației: Arată că nu poate justifica vătămarea directă, nu are un interes real şi protejat de lege şi nu a demonstrat o intenţie clară de a participa la procedură, după cum va argumenta în continuare: a) Arată că nu există o legătură directă între actele contestate și presupusul prejudiciu invocat. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea 101/2016, interesul legitim al contestatorului trebuie să rezulte dintr-o legătură directă între actul contestat (documentaţia de atribuire) şi prejudiciul suferit sau riscul de prejudiciu. Contestatorul invocă faptul că cerinţele tehnice favorizează un anumit operator economic, dar nu poate demonstra că aceste cerinţe sunt nejustificate sau că îl exclud în mod discriminatoriu și nu demonstrează concret cum o cerinţă specifică îi afectează în mod direct capacitatea de a participa. Lipsa unei legături cauzale între cerinţele documentaţiei şi vătămarea invocată exclude existenţa unui interes legitim. Arată că documentaţia de atribuire este concepută pentru a asigura o concurenţă reală şi accesibilitatea tuturor operatorilor economici care respectă cerinţele legale şi tehnice. b) Invocă inexistenţa unei vătămări actuale sau iminente. 18

Conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea 101/2016, interesul legitim trebuie să fie bazat pe o vătămare reală sau pe riscul unei vătămări iminente. Dacă contestatorul nu demonstrează acest lucru, interesul legitim este lipsit de temei. Contestatorul afirmă că termenul pentru depunerea ofertelor este prea scurt, dar nu demonstrează că a întreprins acţiuni pentru a pregăti documentele necesare. După cum se poate observa, operatorul economic nu a demonstrat intenţia clară de a participa la procedură (de exemplu, prin transmiterea de solicitări de clarificări sau alte acţiuni concrete), nu poate susţine existenţa unei vătămări. Vătămarea trebuie să fie specifică şi să rezulte din cerinţele documentaţiei, nu din incapacitatea contestatoarei de a le îndeplini. Subliniază faptul că operatorii economici, contestatoarea în cazul de față, are dreptul, nu obligația de a participa la o procedura de achiziții publice. c) Reclamă lipsa interesului protejat de lege. Conform art. 3 alin. (2) din Legea 101/2016, interesul trebuie să fie unul protejat de lege şi justificabil în raport cu scopul procedurii. După cum se poate observa cerinţele de calificare sunt proporţionale cu obiectul şi complexitatea contractului, astfel cum prevăd art. 31 alin. (2) din HG 395/2016 şi art. 172 alin. (5) din Legea 98/2016. Cerinţele invocate ca restrictive (cum ar fi lichiditatea sau asigurarea profesională) sunt uzuale pentru proiecte similare şi sunt necesare pentru a asigura capacitatea ofertantului de a finaliza contractul fără riscuri pentru autoritatea contractantă. d) Invocă nedovedirea intenţiei reale de participare. Susține că, contestatoarea nu dovedeşte că a avut intenţia reală de a participa la procedură, în consecință nu poate invoca un interes legitim. Contestatoarea nu a depus DUAE, nu a solicitat clarificări sau nu a întreprins alte acţiuni care să demonstreze intenţia clară de participare. Intenţia trebuie să fie reală şi nu doar formală sau de a perturba procedura. Din analiza situaţiei de fapt, reiese că ......... SRL nu a depus o ofertă în cadrul procedurii, ceea ce denotă lipsa unui interes direct şi actual. În lipsa participării active, nu poate fi demonstrat prejudiciul suferit sau un risc real de afectare. Totodată, acesta nu a manifestat minimul de interes în participarea la prezenta procedură, și nu a solicitat nici un fel de clarificare cu privire la documentația de atribuire. De asemenea, nu a depus nici cea mai mică diligență necesară în vederea demonstrării interesului cu privire la procedura de atribuire, și, odată cu publicarea notificării de către instituția sa cu privire la vizitarea amplasamentului, nu a dispus un minim de efort în a trimite un reprezentant împuternicit în acest sens. e) Susține impactul minim sau inexistent asupra rezultatului procedurii. Cerinţele contestate (de exemplu, termenele sau anumite detalii tehnice) nu afectează obiectiv capacitatea operatorului economic de a formula o ofertă conformă, iar modificarea acestor cerinţe nu ar schimba calitatea ofertei contestatorului sau nu ar creşte şansa acestuia de a Pagina 19 din 63

câştiga procedura. Astfel, dacă aceste cerinţe contestate nu afectează în mod semnificativ capacitatea operatorului economic de a participa sau nu modifică rezultatul procedurii, iar interesul legitim este slab sau inexistent. f) Respectarea principiilor legalităţii și proporţionalităţii de către autoritatea contractantă: După cum se va prezenta pe fondul cauzei, autoritatea contractantă va demonstra că documentaţia de atribuire a fost elaborată în conformitate cu prevederile legale şi cu respectarea principiilor din Legea 98/2016. Cerinţele sunt proporţionale şi relevante pentru obiectul contractului, având ca scop selectarea unor operatori economici calificaţi iar procedura este una transparentă şi deschisă tuturor operatorilor economici care respectă cerinţele legale şi tehnice. B) Pe fondul cauzei susține următoarele apărări: Prin contestaţia formulata de ......... SRL susţine că documentaţia de atribuire ar conţine elemente nelegale şi restrictive, invocând următoarele motive principale: - Termen insuficient pentru depunerea ofertelor. - Cerinţe economico-financiare neclare şi disproporţionate (lichiditate anuală, asigurare profesională). - Favorizarea unor operatori economici anumiţi, ceea ce ar duce la restrângerea artificială a concurenţei. Analizează în continuare, punctual, toate motivele invocate de contestatoare: 1 Față de critica vizând faptul că perioada de depunere a ofertelor nu este suficientă pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecţie, arată că: Contestatoarea invocă faptul că perioada de depunere a ofertelor, raportată la data publicării documentaţiei, este insuficientă şi nejustificată, încălcând art. 113 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Mai jos sunt prezentate contraargumentele care demonstrează că această cerinţă a fost respectată şi că perioada de depunere este proporţională şi adecvată. - Publicarea documentaţiei respectă termenele legale: Conform art. 113 alin. (3) din Legea 98/2016, perioada de depunere a ofertelor trebuie să fie stabilită astfel încât operatorii economici să aibă un timp suficient pentru pregătirea documentelor şi ofertelor, în funcţie de complexitatea contractului. În cazul de faţă: - Perioada între publicarea documentaţiei de atribuire (24.12.2024) şi termenul limită de depunere a ofertelor este de 15 zile calendaristice, ceea ce respectă cerinţele legale pentru procedurile simplificate. - HG nr. 395/2016, art. 65 alin. (3), stabileşte că perioada minimă pentru depunerea ofertelor în cazul procedurilor simplificate este de 15 zile. 20

- Perioada de 15 zile oferă ofertanţilor un timp rezonabil pentru analizarea documentaţiei şi pregătirea ofertelor, depăşind cerinţele minime prevăzute de lege. - Complexitatea contractului a fost luată în considerare. Deşi contractul implică lucrări complexe de infrastructură (proiectare şi execuţie), cerinţele tehnice şi de calificare sunt standard pentru astfel de proceduri şi nu justifică o prelungire excesivă a termenului: - Documentaţia de atribuire include toate informaţiile necesare pentru întocmirea ofertei, inclusiv cerinţele tehnice, standardele de execuţie şi condiţiile financiare. - Autoritatea contractantă a considerat proporţionalitatea termenului în raport cu specificul lucrărilor şi cu necesitatea implementării eficiente a proiectului. - Susține că posibilitatea de clarificare este conformă cu legislaţia. Contestatoarea susţine că perioada pentru solicitarea clarificărilor a fost afectată de sărbătorile legale, însă arată că: - Art. 160 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 stabileşte că solicitările de clarificări pot fi trimise cu cel puţin 12 zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor, iar răspunsurile trebuie furnizate cu cel puţin 6 zile înainte de acest termen. - Autoritatea contractantă a respectat aceste termene, iar ofertanţii au avut posibilitatea de a solicita clarificări în perioada menţionată. - Faptul că perioada include zile libere legale nu anulează posibilitatea ofertanţilor de a analiza documentaţia şi de a trimite solicitări de clarificări în timpul alocat. - Publicarea documentaţiei în ajunul Crăciunului nu afectează legalitatea termenului. Contestatoarea susţine că publicarea documentaţiei pe 24.12.2024, după programul de lucru, ar afecta posibilitatea ofertanţilor de a pregăti oferta, însă apreciază că acest argument este nefondat: - Publicarea în SEAP este valabilă şi accesibilă continuu, indiferent de ora publicării sau de programul de lucru. - Termenul de 15 zile calendaristice include zile suficiente pentru analizarea documentaţiei, inclusiv zile lucrătoare, în conformitate cu legislaţia. - Cerinţele de claritate și transparenţă sunt respectate. Arată că documentaţia de atribuire este publicată integral în SEAP şi conţine toate informaţiile relevante pentru ofertanţi: - Caietul de sarcini, specificaţiile tehnice şi formularele standard sunt disponibile pentru descărcare imediată. - Eventualele neclarităţi pot fi soluţionate prin solicitări de clarificări. - Acuzaţia că doar unii ofertanţi (ex. PROIECT INVEST SRL şi SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL) au avut acces prelungit la documentaţie este speculativă şi nu poate fi susţinută în absenţa unor dovezi clare. - Nu există restricţii privind accesul operatorilor economici. Pagina 21 din 63

Contestatoarea invocă restrângerea accesului la procedură, însă această acuzaţie este apreciată ca nefondată: - Termenul de depunere este aplicabil tuturor ofertanţilor în mod egal. - Toţi operatorii economici au avut acces simultan la documentaţie, iar participarea la procedură nu este restricţionată în mod nejustificat. Arată că prelungirea termenului nu este necesară. Apreciază că cererea contestatoarei de prelungire a termenului cu 15 zile suplimentare nu este justificată: - Termenul respectă prevederile legale şi este proporţional cu cerinţele contractului. - O eventuală prelungire ar întârzia implementarea proiectului şi utilizarea eficientă a fondurilor publice. Concluzionează în sensul că cerinţele privind perioada de depunere a ofertelor sunt: - Legale, conform art. 113 alin. (3) din Legea 98/2016 şi HG 395/2016. - Proporţionale, raportate la complexitatea contractului şi necesitatea unei implementări eficiente. - Transparent aplicate, oferind şanse egale tuturor ofertanţilor. Astfel, motivul invocat de contestatoare este nefondat şi trebuie respins. Termenul de depunere a ofertelor respectă legislaţia aplicabilă şi principiile transparenţei, tratamentului egal şi proporţionalităţii. 2. Față de critica vizând cerinţa privind lichiditatea anuală care ar fi nelegală arată că: Contestatoarea susţine că cerinţa referitoare la demonstrarea lichidităţii anuale (> 100%) este neclară, disproporţionată şi nejustificată, invocând încălcarea principiilor proporţionalităţii şi transparenţei. Mai jos sunt prezentate contraargumentele care susţin legalitatea, claritatea şi justificarea acestei cerinţe. - Cerinţa este legală și proporţională cu obiectul contractului: Conform art. 172 alin. (5) din Legea 98/2016, cerinţele privind capacitatea economică şi financiară trebuie să fie relevante şi proporţionale cu obiectul contractului. Solicitarea unei lichidităţi anuale de minimum 100% este justificată în contextul: - Valoarea contractului: contractul are o valoare semnificativă, ceea ce necesită verificarea capacităţii financiare a ofertanţilor pentru a evita riscul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale. - Execuţia lucrărilor complexe: Lucrările implică proiectare şi execuţie, ceea ce necesită o planificare financiară solidă şi disponibilitatea resurselor pentru acoperirea costurilor iniţiale. - Solicitarea unui nivel minim de lichiditate este standard în proiectele similare, având scopul de a asigura capacitatea ofertanţilor de a gestiona fluxurile financiare necesare pentru implementarea proiectului. 22

- Solicitarea altor indicatori financiari este justificată din perspectiva următoarelor argumente: Cerinţa de a include indicatori suplimentari (solvabilitatea patrimonială, rata profitului brut, viteza de rotaţie a fondului de rulment) este justificată pentru a oferi o imagine completă a capacităţii economico-financiare a ofertanţilor: - Solvabilitatea patrimonială: Reflectă stabilitatea financiară a ofertantului, ceea ce este esenţial pentru proiecte de lungă durată. - Rata profitului brut: Indicativă pentru capacitatea ofertantului de a genera resurse din activitatea sa principală. - Viteza de rotaţie a fondului de rulment: Demonstrează eficienţa utilizării resurselor disponibile pentru derularea contractului. Susține fundamentul legal: - Conform art. 173 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita informaţii relevante pentru verificarea capacităţii financiare, inclusiv indicatori suplimentari, dacă aceştia sunt proporţionali cu obiectul contractului. - Documentele justificative solicitate sunt conforme cu legea. Contestatoarea susţine că solicitarea documentelor justificative la momentul depunerii ofertei contravine art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Totuşi în contraargument arată că: - Documentaţia permite prezentarea DUAE ca dovadă preliminară, iar documentele justificative suplimentare sunt necesare doar pentru verificarea ofertantului clasat pe primul loc. - Solicitarea unor informaţii detaliate privind lichiditatea şi alţi indicatori nu încalcă legislaţia, ci asigură verificarea riguroasă a capacităţii financiare a ofertanţilor. - Cerinţa este clară și nediscriminatorie. Contestatoarea susţine că cerinţa este ambiguă din cauza includerii altor indicatori. Totuşi în contraargument arată că: - Definiţia lichidităţii anuale (active curente/datorii curente) este clar precizată în documentaţie. - Indicatorii suplimentari sunt prezentaţi explicit, iar ofertanţii sunt informaţi despre documentele justificative necesare pentru demonstrarea acestora. - Nu există ambiguitate în cerinţă, iar solicitarea mai multor indicatori financiari asigură o evaluare corectă şi nediscriminatorie a ofertanţilor. - Cerinţa respectă principiul proporţionalităţii. Indicatorii solicitaţi sunt proporţionali cu obiectul contractului, iar includerea mai multor criterii financiare reflectă complexitatea şi valoarea contractului: - Lichiditatea de 100% este o cerinţă minimă rezonabilă pentru a verifica capacitatea ofertantului de a susţine fluxurile financiare necesare derulării proiectului. - Solicitarea altor indicatori oferă o imagine completă a stabilităţii financiare, reducând riscurile asociate cu derularea contractului. Pagina 23 din 63

- Practicile europene susţin astfel de cerinţe. Conform Directivei 2014/24/UE, autorităţile contractante pot solicita criterii financiare relevante pentru a verifica capacitatea operatorilor economici, atâta timp cât acestea sunt proporţionale şi justificate. - Solicitarea lichidităţii curente şi a altor indicatori este o practică standard în achiziţiile publice, în special pentru proiectele complexe. - Nu există încălcarea principiului transparenţei. Susține că documentaţia de atribuire specifică în mod clar cerinţele şi modalitatea de demonstrare a acestora: - Indicatorii solicitaţi sunt enumeraţi explicit în fişa de date a achiziţiei. - Documentele justificative necesare sunt clar indicate în secţiunea relevantă, eliminând riscul de interpretare subiectivă. - Riscul restrângerii accesului IMM-urilor este minim. Contestaţia invocă faptul că cerinţa ar putea restrânge accesul IMM- urilor. Totuşi în contraargument arată că: - Cerinţele financiare sunt proporţionale cu obiectul contractului şi nu discriminează IMM-urile, care pot participa individual sau în asociere cu alţi operatori economici pentru a îndeplini cerinţele. Concluzionează în sensul că: Cerinţa privind lichiditatea anuală şi indicatorii suplimentari este: - legală, conform prevederilor Legii 98/2016 şi HG 395/2016. - proporţională, raportată la complexitatea şi valoarea contractului. - clară, indicând explicit modalitatea de demonstrare şi documentele necesare. - nediscriminatorie, aplicabilă tuturor ofertanţilor în mod egal. Astfel, motivul invocat de contestatoare este nefondat şi trebuie respins. Cerinţele formulate de autoritatea contractantă respectă principiile transparenţei, proporţionalităţii şi tratamentului egal, având ca scop asigurarea capacităţii financiare a ofertanţilor pentru implementarea cu succes a contractului. 3. Referitor la critica vizând asigurarea riscului profesional care este care este criticată că este disproporţionată, arată că: Contestatoarea susţine că cerinţa referitoare la prezentarea unei poliţe de asigurare pentru riscul profesional în valoare de 1.000.000 EUR este nelegală, disproporţionată şi restrictivă. Mai jos sunt prezentate contraargumentele care demonstrează legalitatea, proporţionalitatea şi necesitatea acestei cerinţe. - Susține că cerinţa este legală și conformă cu Legea nr. 98/2016. Conform art. 173 alin. (1) din Legea 98/2016, autoritatea contractantă arată că poate solicita informaţii şi documente relevante pentru a demonstra capacitatea economică şi financiară a ofertanţilor. Poliţa de asigurare de răspundere civilă profesională este o cerinţă legală şi uzuală în achiziţiile publice pentru lucrări de proiectare şi execuţie. 24

Fundament legal este următorul: - Art. 31 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii impune obligaţia asigurării răspunderii profesionale pentru specialiştii implicaţi în proiectare şi execuţie. - Art. 172 alin. (5) din Legea 98/2016 prevede că cerinţele privind capacitatea economică trebuie să fie proporţionale cu obiectul contractului. Poliţa de asigurare protejează autoritatea contractantă împotriva riscurilor financiare asociate eventualelor greşeli în proiectare sau execuţie. - Cerinţa este justificată prin natura și complexitatea contractului. Contractul presupune atât proiectarea, cât şi execuţia lucrărilor, ceea ce implică riscuri semnificative legate de eventuale greşeli tehnice sau erori de proiectare. Susține că poliţa de asigurare de răspundere profesională este esenţială pentru: - Protecţia interesului public: Ggaranţia că eventualele prejudicii cauzate de erori de proiectare sau execuţie vor fi acoperite financiar. - Asigurarea calităţii lucrărilor: descurajează ofertanţii necalificaţi sau cu resurse financiare insuficiente să participe la procedură. - Valoarea de 1.000.000 EUR este proporţională cu complexitatea proiectului şi valoarea totală a lucrărilor, incluzând atât proiectarea, cât şi execuţia. Riscurile asociate justifică stabilirea unui nivel adecvat de protecţie financiară. - Susține că solicitarea poliţei la momentul depunerii ofertei este legală. Contrar susţinerilor din contestaţie, solicitarea poliţei la momentul depunerii ofertei nu contravine art. 193 alin. (1) din Legea 98/2016. Documentaţia permite depunerea DUAE ca dovadă preliminară, iar poliţa poate fi verificată ulterior, în cazul ofertantului clasat pe primul loc. - Documentaţia solicită depunerea poliţei sau a unui angajament ferm de asigurare, conform practicilor uzuale, ceea ce respectă principiul proporţionalităţii şi tratamentului egal. - Valoarea poliţei este proporţională cu riscurile proiectului. Contestatoarea susţine că valoarea de 1.000.000 EUR este disproporţionată în raport cu valoarea estimată a serviciilor de proiectare (440.000 lei). Totuşi arată că: - Poliţa acoperă riscurile totale ale contractului, inclusiv execuţia lucrărilor, care implică costuri semnificativ mai mari decât valoarea serviciilor de proiectare. - Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili o valoare a poliţei care să reflecte riscurile financiare totale asociate proiectului, nu doar o parte a acestuia. Prezintă următoarea justificare: - Riscurile de proiectare pot avea un impact financiar disproporţionat asupra costurilor totale ale proiectului, inclusiv întârzieri, revizii sau lucrări suplimentare. - Cerinţa nu restrânge accesul IMM-urilor. Pagina 25 din 63

Contestatoarea susţine că cerinţa este restrictivă pentru IMM-uri, însă: - IMM-urile pot participa la procedură fie individual, fie în asociere, pentru a împărţi costurile poliţei. - Solicitarea unei poliţe la momentul depunerii ofertei este justificată pentru a demonstra capacitatea financiară şi tehnică a ofertanţilor. - Cerinţa este aplicabilă tuturor operatorilor economici în mod egal, fără a favoriza sau dezavantaja o anumită categorie de ofertanţi. - Momentul solicitării poliţei este justificat. Solicitarea poliţei la momentul depunerii ofertei asigură că: - Toţi ofertanţii sunt pregătiţi să îşi asume responsabilităţile contractuale. - Evaluarea ofertelor este bazată pe documente concrete, nu pe promisiuni care pot să nu fie respectate ulterior. - Solicitarea poliţei doar înainte de semnarea contractului ar permite participarea ofertanţilor care nu pot îndeplini cerinţele de calificare, ceea ce ar creşte riscurile pentru autoritatea contractantă. - Practicile europene susţin astfel de cerinţe. Conform Directivei 2014/24/UE, autorităţile contractante pot solicita dovezi privind capacitatea economică şi profesională, inclusiv poliţe de asigurare, pentru a reduce riscurile asociate derulării contractului. Exemplu: - În proiectele similare la nivel european, cerinţele privind poliţele de asigurare sunt uzuale, iar valoarea acestora este stabilită proporţional cu riscurile proiectului. - Cerinţa respectă principiul proporţionalităţii și transparenţei Susține că documentaţia de atribuire specifică în mod clar: - Valoarea minimă a poliţei (1.000.000 EUR). - Scopul poliţei şi modalitatea de demonstrare a conformităţii. Aceasta asigură transparenţa procesului şi permite ofertanţilor să se pregătească corespunzător. Concluzionează în sensul că, cerinţa privind „Asigurarea riscului profesional" este: - legală, conform prevederilor Legii 98/2016 şi Legii 10/1995. - proporţională, raportată la valoarea şi complexitatea proiectului. - clară, indicând explicit valoarea minimă şi documentele necesare. - nediscriminatorie, aplicabilă tuturor ofertanţilor în mod egal. Astfel, motivul invocat de contestator este nefondat şi trebuie respins. Cerinţa este justificată de natura proiectului şi de necesitatea protejării interesului public şi al autorităţii contractante împotriva riscurilor asociate proiectării şi execuţiei lucrărilor. 4. Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind cash flow-ul, este nelegală: 26

Motiv invocat: contestatoarea susţine că cerinţa referitoare la demonstrarea unui cash flow de minimum 1.000.000 lei pentru o perioadă de patru luni este nelegală, disproporţionată şi lipsită de justificare. Argumente autoritatea contractantă: - Cerinţa este proporţională cu valoarea și complexitatea contractului. Conform art. 31 alin. (2) din HG nr. 395/2016 şi art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita indicatori economico-financiari proporţionali cu obiectul contractului. Contractul în cauză are o valoare estimată de 14.147.061,62 lei fără TVA şi implică atât proiectarea, cât şi execuţia unor lucrări complexe. Cerinţa unui cash flow disponibil de 1.000.000 lei pentru patru luni reprezintă doar aproximativ 7% din valoarea estimată a contractului, fiind o cerinţă rezonabilă care asigură continuitatea lucrărilor până la efectuarea primelor plăţi de către autoritatea contractantă. Concluzionează în sensul că: Solicitarea nu este disproporţionată, ci adaptată necesităţilor unui proiect de asemenea anvergură. - Cerinţa asigură capacitatea financiară a ofertantului. Demonstrarea unui cash flow disponibil este o măsură preventivă, necesară pentru a garanta că operatorul economic poate susţine cheltuielile iniţiale ale proiectului, cum ar fi: - procurarea de materiale; - plata salariilor personalului; - organizarea de şantier. Susține fundamentul legal: - Conform art. 173 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita dovezi ale capacităţii financiare a ofertanţilor, inclusiv fluxuri financiare disponibile, pentru a minimiza riscul de neexecutare a contractului. - Cerinţa este în conformitate cu art. 172 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, care prevede că solicitările de calificare trebuie să fie relevante pentru a verifica capacitatea operatorilor economici. - Modalitatea de demonstrare este clară și nediscriminatorie. Contestatoarea susţine că cerinţa este ambiguă şi neclară, însă această afirmaţie este nefondată. Documentaţia de atribuire precizează în mod explicit că operatorii economici pot demonstra cash flow-ul disponibil prin următoarele documente: - Depozite bancare; - Linii de credit confirmate de bănci; - Resurse financiare disponibile, specificând destinaţia exclusivă a acestora pentru aceasta investiție. - Nu există caracter restrictiv sau discriminatoriu Apreciază că cerinţa nu limitează accesul operatorilor economici la procedură, ci doar asigură că ofertantul selectat dispune de resursele financiare necesare pentru derularea proiectului. Aceasta nuu favorizează Pagina 27 din 63

un anumit operator economic și este accesibilă tuturor operatorilor economici care pot demonstra stabilitate financiară, indiferent de mărime. Practica europeană susţine cerinţa cash flow-ului. Cerinţe similare sunt acceptate la nivel european, în conformitate cu Directiva 2014/24/UE: - Punctul 83 din considerentele directivei subliniază că cerinţele economico-financiare trebuie să fie proporţionale cu obiectul contractului şi să asigure capacitatea ofertanţilor de a îndeplini obligaţiile asumate. - Impactul cerinţei asupra protecţiei interesului public. Apreciază că Prin această cerinţă, autoritatea contractantă îşi protejează interesul public, reducând riscul de nefinalizare a lucrărilor din cauza problemelor financiare ale operatorului economic. Această abordare este în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, care prevede utilizarea eficientă a fondurilor publice. Totodată, se elimina riscul participarii unor operatori economici care pot la nivel declarativ sa treacă în DUAE că dețin astfel de resurse, însă la o eventuală solicitare în cazul în care se clasează pe primul loc să nu raspundă solicitarii, iar autoritatea contractantă nu are în acele situații nici o măsură legală să penalizeze operatorul economic. Concluzionează în sensul că: Cerinţa privind cash flow-ul disponibil de 1.000.000 lei este: - proporţională cu valoarea şi complexitatea proiectului. - legală şi clar definită în documentaţia de atribuire. - nediscriminatorie, aplicabilă tuturor operatorilor economici care pot demonstra stabilitate financiară. - justificată prin nevoia de a minimiza riscurile financiare şi de a asigura continuitatea proiectului. Astfel, motivul invocat de contestator este nefondat şi trebuie respins. Documentaţia respectă prevederile legale şi asigură un echilibru între exigenţele procedurii şi accesul egal al operatorilor economici. 5. Față de critica vizând cerinţa privind modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind accesul la "Utilaje, instalaţii și echipament tehnic", că ar fi nelegală și disproporţională, în contraargument arată că: Motivul 5 din contestaţie susţine că cerinţele referitoare la demonstrarea accesului la utilaje, instalaţii şi echipamente tehnice sunt nelegale şi disproporţionate, deoarece ar îngrădi accesul operatorilor economici la procedura de atribuire. - Arată că cerinţele sunt legale și necesare pentru a asigura capacitatea tehnică a ofertanţilor. Conform art. 173 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita informaţii relevante pentru a demonstra capacitatea tehnică a operatorilor economici de a executa contractul. 28

Cerinţa privind accesul la utilaje, instalaţii şi echipamente este justificată pentru următoarele motive: - Natura contractului: proiectul implică lucrări complexe de proiectare şi execuţie pentru un sistem de canalizare pluvială, care necesită utilaje şi echipamente specifice, cum ar fi excavatoare, cilindre, autobasculante, şi alte echipamente tehnice. - Obiectivul cerinţei: se urmăreşte verificarea capacităţii ofertantului de a asigura resursele necesare pentru executarea lucrărilor conform standardelor de calitate. Fundament legal este următorul: - Art. 31 alin. (2) din HG nr. 395/2016 prevede că autoritatea contractantă poate solicita dovezi privind resursele tehnice proporţionale cu obiectul contractului. - Cerinţa este în conformitate cu Directiva 2014/24/UE, care permite stabilirea unor cerinţe de calificare relevante pentru atingerea scopului contractului. - Modalitatea de demonstrare este clară și rezonabilă Contestatoarea susţine că modalitatea de demonstrare este ambiguă, însă documentaţia de atribuire prevede explicit că ofertanţii pot demonstra accesul la utilaje prin: - Documente justificative: - Contracte de închiriere, angajamente ferme de furnizare sau achiziţie. - Documente proprii de deţinere, cum ar fi certificate de proprietate, facturi de achiziţie, însoţite de o declaraţie pe proprie răspundere. - Fără cerinţe excesive: nu se impune deţinerea efectivă a utilajelor la momentul depunerii ofertei, ci doar demonstrarea accesului la acestea în termenul prevăzut pentru execuţie. Autoritatea contractantă susține proporţionalitatea cerinţei: solicitarea acestor documente este standard şi nu limitează accesul operatorilor economici care au capacitatea de a îndeplini contractul. - Claritatea cerinţei: modalitatea de demonstrare este bine definită şi nu lasă loc interpretărilor, oferind mai multe opţiuni pentru a demonstra conformitatea. - Nu există caracter restrictiv sau discriminatoriu, iar cerința este proporţională cu specificul lucrărilor. Cerinţa nu favorizează un anumit operator economic şi este accesibilă tuturor participanţilor care pot demonstra accesul la resursele necesare. Arată că contestatoarea nu prezintă dovezi că această cerinţă limitează artificial concurenţa. Prezintă argumente suplimentare: - Tratamente egale: toţi operatorii economici, indiferent de mărime, au posibilitatea să demonstreze accesul la utilaje prin contracte de închiriere sau alte aranjamente contractuale. - Justificare obiectivă: verificarea resurselor tehnice este esenţială pentru a preveni atribuirea contractului unor operatori care nu dispun de mijloacele necesare pentru finalizarea lucrărilor. Pagina 29 din 63

- Relevanţa cerinţei în raport cu obiectul contractului. Accesul la utilaje şi echipamente este direct legat de implementarea proiectului. Lipsa acestor cerinţe ar creşte riscul întârzierilor sau al neexecutării lucrărilor. Prezintă următoarele exemple: - Proiectul necesită utilaje pentru săpături la adâncime, transport de materiale şi lucrări de compactare, care sunt indispensabile pentru succesul proiectului. - Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că ofertantul are acces la utilaje adecvate pentru a respecta termenele şi standardele contractului. - Utilizarea de utilaje electrice nu limitează capacitatea ofertanţilor de a participa, deoarece astfel de utilaje sunt disponibile pe piaţă fie prin achiziţie, fie prin închiriere. - Cerinţa vizează un segment clar de operaţiuni (de exemplu, transport sau săpături în zone rezidenţiale) şi nu impune exclusiv utilizarea de utilaje electrice pentru întreaga execuţie. - Practica europeană susţine cerinţe similare. Conform practicii în domeniul achiziţiilor publice, cerinţele privind accesul la utilaje sunt acceptate pe scară largă pentru a preveni atribuirea contractelor unor ofertanţi care nu dispun de resursele necesare. Invocă prevederi relevante: - Directiva 2014/24/UE, punctul 83: autorităţile contractante pot solicita dovezi relevante pentru a asigura capacitatea tehnică şi profesională a operatorilor economici, inclusiv accesul la resurse tehnice specifice. - Susține că solicitarea autorităţii contractante este proporţională şi conformă cu aceste prevederi. - Invocă impactul pozitiv asupra protecţiei interesului public. Cerinţa privind accesul la utilaje asigură că resursele publice sunt utilizate eficient, iar lucrările vor fi executate în termen şi la standardele de calitate prevăzute. - Impact minim asupra concurenţei Contestatoarea susţine că cerinţa restrânge concurenţa, dar acest argument este nefondat: - Cerinţa nu exclude operatorii economici care nu deţin astfel de utilaje, deoarece aceştia pot demonstra accesul prin alte mijloace (închiriere, leasing, achiziţie ulterioară). - Cerinţa este justificată de specificul proiectului şi nu reprezintă o îngrădire artificială a accesului la procedură. - Alinierea la obiectivele de mediu și sociale. Arată că solicitarea se încadrează în principiile Green Public Procurement (Achiziţii Publice Verzi) promovate de Uniunea Europeană, 30

care încurajează integrarea cerinţelor de mediu în procedurile de achiziţii publice. Invocă prevederi relevante: - Directiva 2014/24/UE permite includerea cerinţelor privind utilizarea de tehnologii nepoluante şi eficiente energetic în specificaţiile tehnice ale procedurilor de atribuire. - Art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016 prevede că autoritatea contractantă poate include cerinţe specifice care să asigure utilizarea eficientă a resurselor şi protecţia mediului. Concluzionează în sensul că: - Cerinţa privind accesul la „Utilaje, instalaţii şi echipament tehnic" este: - legală şi conformă cu prevederile Legii 98/2016 şi HG 395/2016. - proporţională cu valoarea şi complexitatea contractului. - nediscriminatorie, oferind multiple opţiuni pentru demonstrarea conformităţii. - justificată, având ca scop protejarea interesului public şi reducerea riscurilor de neexecutare a contractului. Astfel, motivul invocat de contestatoare este nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire respectă cerinţele legale şi principiile aplicabile achiziţiilor publice. 6. Față de critica vizând cerinţa privind modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind "standardul de asigurare a calităţii", că ar fi nelegală și disproporţională, în contraargument arată că: Contestatoarea susţine că cerinţa referitoare la demonstrarea respectării unui „standard de asigurare a calităţii" este nelegală şi disproporţionată, invocând faptul că aceasta limitează accesul operatorilor economici la procedură. Contraargumentele relevante sunt prezentate mai jos: - Cerinţa privind standardele de calitate este apreciată ca legală şi proporţională. Conform art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, cerinţele privind capacitatea tehnică şi profesională trebuie să fie proporţionale cu obiectul contractului. Arată că solicitarea unui standard de asigurare a calităţii este justificată pentru a asigura: - Respectarea normelor tehnice aplicabile lucrărilor de canalizare pluvială. - Implementarea unor proceduri bine definite de control al calităţii, necesare pentru finalizarea lucrărilor la standardele de siguranţă şi eficienţă impuse de legislaţie. Arată că fundamentul legal este următorul: - Conform art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita documente care să demonstreze implementarea unui sistem de management al calităţii, atâta timp cât aceste cerinţe sunt relevante pentru obiectul contractului. - Standardul de calitate cerut este uzual şi bine justificat. Pagina 31 din 63

Documentaţia de atribuire precizează că operatorii economici trebuie să demonstreze implementarea unui sistem de asigurare a calităţii prin: - Certificare ISO 9001 sau echivalent; - Declaraţii şi proceduri care atestă existenţa unui sistem de control al calităţii echivalent, în cazul în care operatorul economic nu este certificat ISO. - Cerinţa nu exclude operatorii care nu deţin certificarea ISO, atâta timp cât aceştia pot demonstra prin alte documente implementarea unui sistem de asigurare a calităţii echivalent. Astfel, nu există discriminare sau restricţie artificială. - Standardul ISO 9001 este recunoscut internaţional ca o garanţie a implementării unui sistem de management al calităţii şi este aplicabil uzual în proiectele de construcţii de anvergură. - Cerinţa este proporţională cu obiectul contractului. Lucrările pentru „sistemul de canalizare pluvială" din cadrul proiectului includ operaţiuni complexe, cum ar fi: - Proiectarea şi execuţia lucrărilor în conformitate cu reglementările tehnice aplicabile; - Testarea, verificarea şi recepţia lucrărilor la standarde corespunzătoare. Invocă o justificare proporţională din perspectiva următoarelor argumente: - Solicitarea unui standard de calitate are ca scop asigurarea unui control adecvat asupra proceselor de execuţie şi proiectare, minimizarea riscurilor de neconformitate şi respectarea cerinţelor de mediu şi siguranţă. - Conform fişei de date a achiziţiei, implementarea unui sistem de management al calităţii este necesară pentru monitorizarea şi raportarea activităţilor din cadrul proiectului, ceea ce este standard pentru proiecte de o astfel de valoare (14.147.061,62 lei). - Nu există caracter restrictiv sau discriminatoriu. Cerinţa este aplicabilă tuturor operatorilor economici care pot demonstra implementarea unui sistem de asigurare a calităţii, fie prin certificare ISO, fie prin proceduri echivalente. În ceea ce privește domeniile, sau „activităţile care fac obiectul contractului" constată faptul că, contestatoarea a omis sa parcurgă fișa de date, și să vadă codurile CPV în baza căruia a fost inițiată procedura. - Contestatoarea nu prezintă dovezi că cerinţa favorizează un anumit operator economic sau că este imposibil de îndeplinit de alţi operatori. - Soluţia alternativă prevăzută (documente echivalente certificării ISO) elimină orice potenţial obstacol artificial. - Practicile europene susţin cerinţa privind standardele de calitate. 32

Conform Directivei 2014/24/UE, autorităţile contractante pot include cerinţe referitoare la standardele de calitate pentru a asigura că operatorii economici respectă reglementările aplicabile şi au capacitatea de a livra rezultate corespunzătoare. Exemplifică în modul următor: - Standardul ISO 9001 sau echivalent este utilizat pe scară largă în procedurile de achiziţie publică din Uniunea Europeană pentru a asigura managementul eficient al proceselor şi calitatea execuţiei. - Impactul pozitiv asupra interesului public Cerinţa privind standardele de asigurare a calităţii protejează interesul public prin: - Creşterea siguranţei şi calităţii lucrărilor executate. - Asigurarea respectării normelor de mediu şi tehnice aplicabile. - Minimizarea riscurilor de neconformitate sau de remediere ulterioară a lucrărilor. Concluzionează în sensul că, cerinţa privind standardele de asigurare a calităţii este: - legală, conform Legii nr. 98/2016 şi Directivei 2014/24/UE. - proporţională, raportată la complexitatea şi valoarea contractului. - nediscriminatorie, oferind operatorilor economici opţiuni flexibile pentru demonstrarea conformităţii. - justificată, având scopul de a proteja interesul public şi de a asigura executarea contractului la standardele necesare. Astfel, motivul invocat de contestatoare este nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire respectă cerinţele legale şi principiile aplicabile achiziţiilor publice, asigurând accesul egal al operatorilor economici care pot dovedi capacitatea tehnică şi profesională. 7. Față de critica vizând cerinţa privind modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind "standardul de management al mediului", în contraargument arată că: Contestatoarea susţine că cerinţa referitoare la demonstrarea conformităţii cu un „standard de management al mediului" este nelegală, restrictivă şi disproporţionată, argumentând că aceasta ar îngrădi accesul operatorilor economici la procedură. Contraargumentele în acest sens sunt următoarele: - Cerinţa este legală și justificată prin specificul contractului. Conform art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul să solicite standarde relevante pentru capacitatea tehnică şi profesională a operatorilor economici, dacă acestea sunt proporţionale cu obiectul contractului. În cazul de faţă: - Obiectul contractului: proiectul include lucrări de construcţie şi infrastructură pentru un sistem de canalizare pluvială, care implică gestionarea unor riscuri de mediu semnificative, cum ar fi poluarea solului şi apei, gestionarea deşeurilor şi protecţia ecosistemelor. - Justificarea cerinţei: solicitarea unui standard de management al mediului este necesară pentru a asigura că operatorii economici dispun de procese şi practici care minimizează impactul asupra mediului. Pagina 33 din 63

Arată că fundamentul legal este următorul: - art. 193 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 permite autorităţilor contractante să solicite dovezi privind implementarea unor măsuri eficiente de protecţie a mediului, inclusiv prin certificări precum ISO 14001 sau echivalent. - Directiva 2014/24/UE, art. 62, permite includerea cerinţelor legate de managementul mediului în specificaţiile tehnice. - Cerinţa este proporţională cu obiectul și valoarea contractului. Contractul are o valoare estimată de 14.147.061,62 lei, iar lucrările implică riscuri semnificative asupra mediului, inclusiv: - Depozitarea temporară şi eliminarea deşeurilor rezultate din construcţii. - Protecţia apelor şi a solului în timpul lucrărilor de excavaţie şi drenaj. - Respectarea reglementărilor privind emisiile şi zgomotul. Argumente: - Cerinţa este adecvată pentru a verifica capacitatea operatorilor economici de a gestiona aceste riscuri în conformitate cu legislaţia de mediu. - Nu se solicită exclusiv certificarea ISO 14001, ci şi alte documente echivalente care să demonstreze conformitatea cu standardele relevante. - Modalitatea de demonstrare este flexibilă şi nediscriminatorie Documentaţia de atribuire permite mai multe modalităţi prin care operatorii economici pot dovedi conformitatea cu cerinţa: - Prezentarea unui certificat ISO 14001 sau echivalent. - Declaraţii, proceduri interne şi alte documente care atestă implementarea unui sistem de management al mediului echivalent. - Cerinţa nu este restrictivă, deoarece oferă posibilitatea de a demonstra conformitatea prin mijloace alternative, astfel încât să nu fie afectat accesul operatorilor economici care nu deţin certificarea ISO. - Standardul de management al mediului este o cerinţă uzuală în procedurile de achiziţie publică Susține că solicitarea unui standard de mediu este o practică uzuală şi conformă cu directivele europene privind achiziţiile publice şi protecţia mediului. În contextul actual, implementarea cerinţelor de sustenabilitate este o prioritate la nivel european. Exemplifică în sensul că: - Green Public Procurement (Achiziţii Publice Verzi) încurajează includerea standardelor de mediu în cerinţele tehnice ale documentaţiilor de atribuire. - Directiva 2014/24/UE susţine integrarea criteriilor de mediu pentru a promova utilizarea resurselor eficiente şi protecţia mediului. - Cerinţa nu favorizează un anumit operator economic. 34

Contestatoarea nu prezintă dovezi care să demonstreze că cerinţa favorizează un anumit operator economic sau că restrânge artificial concurenţa. Toţi operatorii economici au posibilitatea de a demonstra conformitatea, indiferent de certificarea specifică pe care o deţin, respectiv: - Modalitatea de demonstrare a conformităţii este accesibilă tuturor ofertanţilor, iar cerinţa este aplicabilă în mod uniform, - Documentele alternative acceptate (proceduri interne, declaraţii pe proprie răspundere) elimină orice barieră artificială pentru operatorii economici. - Cerinţa protejează interesul public și este justificată de legislaţia de mediu. Subliniază că lucrările de canalizare pluvială au un impact direct asupra mediului, iar cerinţa privind managementul mediului contribuie la: - Reducerea riscurilor de poluare în timpul şi după execuţia lucrărilor. - Respectarea reglementărilor de mediu aplicabile (de exemplu, Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului). - Asigurarea sustenabilităţii investiţiei şi protejarea sănătăţii publice. Exemplifică în sensul că, proiectele similare din alte localităţi au impus cerinţe de mediu similare, ceea ce reflectă o practică standard în domeniul achiziţiilor publice pentru lucrări de infrastructură. - Impactul asupra operatorilor economici este minim. Susține că cerinţa este justificată de necesitatea de a selecta operatori economici care pot demonstra capacitatea de a respecta normele de mediu. Documentele necesare pentru demonstrarea conformităţii sunt standard şi accesibile. - Cerinţa nu afectează operatorii economici care îndeplinesc standardele minime necesare pentru protecţia mediului, fie prin certificări recunoscute, fie prin măsuri alternative echivalente. - Solicitarea nu implică costuri excesive sau alte bariere disproporţionate. Concluzionează în sensul că: - Cerinţa privind standardele de management al mediului este: - legală, conform prevederilor Legii nr. 98/2016 şi Directivei 2014/24/UE. - proporţională, raportată la specificul şi valoarea contractului. - nediscriminatorie, oferind operatorilor economici posibilitatea de a dovedi conformitatea prin mai multe mijloace. - justificată, având în vedere impactul proiectului asupra mediului şi necesitatea respectării reglementărilor de mediu. Astfel, motivul invocat de contestatoare este nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire respectă cerinţele legale şi promovează utilizarea resurselor eficiente şi protecţia mediului, în conformitate cu principiile sustenabilităţii şi interesului public. 8. Modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind constituirea garanţiei de participare, este nelegală și disproporţională (aspect care putea fi Pagina 35 din 63

corectat prin o simpla solicitare de clarificare), iar față de această critică arată că: - Cerinţa privind garanţia de participare este legală și conformă cu legislaţia aplicabilă. Conform art. 35 alin. (1) din HG 395/2016, autoritatea contractantă poate solicita constituirea unei garanţii de participare pentru a proteja procedura împotriva riscurilor asociate cu comportamentul necorespunzător al operatorilor economici (ex. retragerea ofertei, neconstituirea garanţiei de bună execuţie, refuzul semnării contractului). Arată că fundamentul legal este următorul: - art. 36 alin. (1) din HG nr. 395/2016 stabileşte limitele valorice ale garanţiei de participare: garanţia nu poate depăşi 2% din valoarea estimată a contractului. Pentru contractele cu valori mari, cerinţa este plafonată, ceea ce asigură proporţionalitatea. Prezintă situaţia în cazul prezentului contract: - Valoarea estimată a contractului este de 14.147.061,62 lei fără TVA, ceea ce înseamnă că valoarea maximă a garanţiei de participare, conform legislaţiei, ar putea fi de până la 282.941,23 lei. Dacă valoarea solicitată este sub acest plafon, cerinţa este proporţională şi legală. - Modalitatea de constituire a garanţiei este clară și flexibilă. Documentaţia de atribuire şi fişa de date a achiziţiei precizează clar modalităţile prin care operatorii economici pot constitui garanţia de participare: 1. Depunere în numerar într-un cont indicat de autoritatea contractantă. 2. Scrisoare de garanţie bancară emisă de o instituţie financiară autorizată. 3. Poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurări care respectă cerinţele legale. - Cerinţa este flexibilă, oferind operatorilor economici mai multe opţiuni pentru constituirea garanţiei. - Nu există obligativitatea de a depune numerar, ceea ce reduce potenţialele dificultăţi financiare. - Cerinţa este proporţională cu obiectul şi valoarea contractului. Garanţia de participare este proporţională cu riscurile pe care autoritatea contractantă doreşte să le acopere: - Proiectul are o valoare mare, iar garanţia asigură că operatorii economici care participă la procedură sunt serioşi şi îşi vor îndeplini obligaţiile conform ofertei depuse. - Proporţionalitatea este respectată, întrucât cerinţa nu depăşeşte limitele maxime prevăzute de lege. Prezintă următoarele exemple: 36

- Garanţia este calculată pe baza unui procent fix din valoarea contractului, ceea ce asigură o aplicare uniformă şi nediscriminatorie între operatorii economici. - Solicitarea garanţiei este o practică standard în toate procedurile de achiziţie publică şi nu constituie o barieră artificială. - Nu există caracter restrictiv sau discriminatoriu. Cerinţa privind constituirea garanţiei este aplicabilă tuturor operatorilor economici în aceleaşi condiţii şi nu favorizează un anumit participant. - Documentaţia de atribuire permite constituirea garanţiei prin instrumente financiare accesibile pentru toţi operatorii economici, indiferent de mărimea sau experienţa lor. - Contestatoarea nu oferă dovezi că cerinţa este restrictivă sau că exclude operatorii economici din competiţie. - Protecţia interesului public și al autorităţii contractante. Solicitarea garanţiei de participare protejează interesele autorităţii contractante şi, implicit, resursele publice. Aceasta are rolul de a descuraja comportamentul necorespunzător al operatorilor economici, cum ar fi: - Retragerea nejustificată a ofertelor; - Refuzul de a semna contractul; - Neconstituirea garanţiei de bună execuţie. Exemplifică în sensul că: - în lipsa garanţiei de participare, autoritatea contractantă ar fi expusă unor riscuri majore care ar putea compromite implementarea proiectului. - Conformitatea cu practica europeană. Solicitarea unei garanţii de participare este o practică standard în achiziţiile publice la nivel european, conform Directivei 2014/24/UE. Aceasta are rolul de a asigura derularea corectă a procedurilor şi de a preveni comportamentele abuzive. Invocă prevederi relevante: - Directiva permite stabilirea unor cerinţe proporţionale pentru a verifica capacitatea ofertanţilor şi a proteja interesele autorităţii contractante. - Solicitarea garanţiei de participare este prevăzută în legislaţia tuturor statelor membre şi aplicată frecvent în proiectele de infrastructură. - Impactul minim asupra operatorilor economici. Garanţia de participare reprezintă un instrument financiar standard care nu implică un cost disproporţionat pentru operatorii economici: - Fondurile sunt recuperabile după finalizarea procedurii de atribuire, conform art. 37 alin. (1) din HG nr. 395/2016. - Documentaţia de atribuire prevede clar condiţiile de returnare a garanţiei, ceea ce oferă predictibilitate operatorilor economici. Concluzionează în sensul că: - Cerinţa privind constituirea garanţiei de participare este: Pagina 37 din 63

- legală, conform prevederilor Legii nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016. - proporţională, raportată la valoarea şi complexitatea contractului. - flexibilă, oferind mai multe opţiuni operatorilor economici pentru constituirea garanţiei. - justificată, protejând interesele autorităţii contractante şi prevenind comportamentele necorespunzătoare. Autoritatea contractantă arată că motivul invocat de contestatoare este nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire respectă cerinţele legale şi promovează o competiţie echitabilă, fără a exclude operatorii economici care pot îndeplini cerinţele contractului. 9. În caietul de sarcini se solicită un personal cu studii și experienţă care nu sunt solicitate obligatoriu în legislaţia internă: Contestaţia invocă faptul că solicitările privind personalul calificat, cu referire la anumite coduri COR (325713, 214129, 242114, 325710, 325708 şi 226303), sunt nelegale, nejustificate, şi excesive, argumentând că acestea nu sunt obligatorii conform legislaţiei interne. Mai jos sunt prezentate contraargumentele legale şi de fond care susţin legalitatea şi proporţionalitatea cerinţelor. - Cerinţele privind personalul calificat sunt legale și justificate de complexitatea contractului. Conform art. 172 alin. (5) din Legea 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita personal specific cu calificări şi experienţă adecvate, dacă aceste cerinţe sunt proporţionale şi relevante pentru obiectul contractului. - Natura proiectului: lucrările pentru implementarea unui sistem de canalizare pluvială implică activităţi complexe care necesită coordonare tehnică, gestionarea riscurilor, respectarea normelor de mediu şi asigurarea calităţii lucrărilor. - Justificarea cerinţelor: solicitarea unui personal specific este necesară pentru a garanta că ofertantul selectat are capacitatea tehnică şi operaţională să îndeplinească contractul la standardele prevăzute în documentaţie. Arată că fundamentul legal este următorul: - Conform art. 173 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cerinţele privind capacitatea tehnică trebuie să asigure că ofertantul poate îndeplini obligaţiile contractuale. - Codurile COR sunt utilizate ca referinţă pentru descrierea poziţiilor necesare şi pentru clarificarea cerinţelor de calificare. - Prevederile legale permit specificarea de cerinţe care depăşesc standardele minime din legislaţia internă. Deşi legislaţia internă nu impune obligativitatea specifică a personalului cu codurile COR menţionate, autoritatea contractantă susține că are dreptul să stabilească cerinţe suplimentare, atâta timp cât acestea sunt justificate şi proporţionale cu obiectul contractului. 38

Arată că din perspectiva art. 31 alin. (2) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate defini cerinţe suplimentare de calificare care sunt esenţiale pentru atingerea scopului contractului. Susține importanţa funcţiilor solicitate: - Responsabil managementul deşeurilor (COR 325713): Gestionarea corectă a deşeurilor este esenţială pentru un proiect de infrastructură care generează volume mari de deşeuri, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor. - Responsabil de mediu (COR 325710): Prezenţa acestuia este necesară pentru a garanta conformitatea cu legislaţia de mediu, cum ar fi Legea nr. 265/2006. - Manager al sistemelor de management al calităţii (COR 242114) şi specialist în calitate (COR 214129): Sunt necesari pentru implementarea şi monitorizarea unui sistem de management al calităţii adecvat. o Manager al riscurilor (COR 325708): Asigură identificarea şi gestionarea riscurilor pe durata implementării proiectului. - Coordonator SSM (COR 226303): Este obligatoriu conform Legii 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă şi HG nr. 1425/2006. - Interzicerea cumulului de funcţii este justificată. Fişa de date a achiziţiei interzice cumulul de funcţii pentru a evita concentrarea responsabilităţilor asupra unei singure persoane, ceea ce ar putea afecta calitatea şi monitorizarea eficientă a lucrărilor. Prezintă următoarea justificare: - Complexitatea proiectului: fiecare dintre funcţiile solicitate are atribuţii distincte care necesită expertiză specifică şi alocarea de resurse adecvate. - Evacuarea conflictelor de interese: separarea responsabilităţilor asigură o mai bună verificare şi control al activităţilor desfăşurate. - Practică standard: separarea funcţiilor în proiectele de infrastructură este o practică uzuală care reflectă cerinţele de transparenţă şi bune practici în gestionarea proiectelor publice. - Cerinţele nu sunt restrictive și sunt proporţionale, contestatoarea nu oferă dovezi că cerinţele privind personalul sunt restrictive sau că acestea limitează concurenţa. De fapt arată că: - Cerinţele sunt aplicabile tuturor operatorilor economici în mod egal, fără favorizarea sau dezavantajarea unui anumit participant. - Operatorii economici pot utiliza subcontractanţi sau terţi susţinători pentru a îndeplini cerinţele. - Impactul pozitiv asupra implementării proiectului Arată că solicitarea unui personal calificat asigură: - Respectarea cerinţelor legale și tehnice: funcţiile solicitate sunt esenţiale pentru conformitatea cu legislaţia privind siguranţa, sănătatea şi mediul. - Cresterea calităţii execuţiei: un personal bine calificat contribuie la reducerea erorilor şi la executarea lucrărilor în conformitate cu standardele de calitate. Pagina 39 din 63

- Minimizarea riscurilor: fiecare funcţie are un rol distinct în identificarea şi gestionarea riscurilor asociate proiectului. - Cerinţele se aliniază la bunele practici europene. Directiva 2014/24/UE permite autorităţilor contractante să solicite dovezi ale capacităţii tehnice şi profesionale, inclusiv personal specific calificat, pentru a asigura executarea corespunzătoare a contractelor. Prezintă următoarele exemple: - În proiectele de infrastructură similare, funcţii precum cele de responsabil de mediu, coordonator SSM sau specialist în managementul deşeurilor sunt solicitate pentru a respecta reglementările europene şi naţionale. Prezintă un răspuns la solicitările contestatoarei: a) Eliminarea cerinţelor privind personalul: Cerinţele sunt legale, proporţionale şi justificate de complexitatea proiectului. Eliminarea acestora ar putea compromite calitatea lucrărilor şi conformitatea cu reglementările aplicabile. b) Justificarea cerinţelor: Cerinţele sunt fundamentate legal, bazate pe prevederile relevante din legislaţia naţională (Legea nr. 319/2006, Legea nr. 265/2006, Legea nr. 211/2011) şi sunt proporţionale cu scopul proiectului. c) Permiterea cumulului de funcţii: Interzicerea cumulului de funcţii este justificată pentru a preveni concentrarea responsabilităţilor şi pentru a asigura separarea clară a atribuţiilor în cadrul proiectului. Concluzionează în sensul că: Cerinţele privind personalul solicitat sunt: - legale, conform prevederilor Legii nr. 98/2016 şi HG nr.395/2016. - proporţionale, raportate la complexitatea şi valoarea contractului. - justificate, având scopul de a asigura implementarea proiectului în conformitate cu reglementările aplicabile. 4. Nediscriminatorii, aplicabile tuturor operatorilor economici în mod egal. Astfel, motivul invocat de contestatoare este apreciat ca nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire respectă cerinţele legale şi promovează o competiţie echitabilă, în timp ce protejează interesele autorităţii contractante şi ale beneficiarilor proiectului. 10. Față de critica vizând cerinţa privind faptul că în caietul de sarcini se regăsesc elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor: Contestatoarea susţine că cerinţele de la pagina 19 din caietul de sarcini sunt neclare, ceea ce ar putea duce la respingerea arbitrară a ofertelor, invocând o lipsă de detalii privind modalitatea de „dovedire" a capacităţii ofertanţilor de a întocmi proiectul tehnic, detaliile de execuţie şi alte activităţi necesare. 40

- Cerinţa este clară și detaliată în contextul documentaţiei de atribuire. Documentaţia de atribuire, inclusiv caietul de sarcini, defineşte în mod clar cerinţele privind demonstrarea capacităţii tehnice şi profesionale ale ofertanţilor: - „Dovada" accesului la personal calificat: Este un standard uzual în achiziţiile publice pentru proiecte complexe şi implică prezentarea unor documente justificative (contracte, angajamente de asociere/ subcontractare, declaraţii pe proprie răspundere etc.). - Personalul necesar: documentaţia de atribuire detaliază categoriile de personal necesar în alte secţiuni (de exemplu, responsabil tehnic cu execuţia, proiectanţi, coordonator SSM), eliminând riscul arbitrarităţii. Fundamentul legal este următorul: - conform art. 173 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita dovezi privind accesul la personal calificat, cu condiţia ca aceste cerinţe să fie proporţionale şi relevante pentru obiectul contractului. -Modalitatea de demonstrare este flexibilă și non-restrictivă. Fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini oferă flexibilitate ofertanţilor în ceea ce priveşte modalitatea de demonstrare a accesului la personal calificat: - Se acceptă utilizarea personalului propriu, asocierea sau subcontractarea, ceea ce permite tuturor operatorilor economici să-şi organizeze resursele în funcţie de necesităţile proiectului. - documentele de susţinere pot include: - contracte de muncă pentru personal propriu. - acorduri de asociere sau subcontractare. - declaraţii privind angajamentul de utilizare a personalului specificat. - cerinţa privind „dovedirea" accesului la personal calificat nu este neclară, ci urmează o practică standard, oferind mai multe opţiuni operatorilor economici pentru a-şi demonstra conformitatea. - precizările privind „personalul" necesar sunt integrate în alte secţiuni ale documentaţiei. Contestaţia susţine că personalul necesar nu este clar specificat, însă documentaţia de atribuire include detalii clare despre calificările şi funcţiile solicitate: - responsabilităţile pentru întocmirea proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie şi a altor activităţi sunt corelate cu funcţiile enumerate (ex. proiectant cu specializări specifice, coordonator SSM, responsabil tehnic cu execuţia etc.). - conform art. 31 alin. (2) din HG 395/2016, cerinţele tehnice sunt detaliate în mod rezonabil, fără a impune restricţii nejustificate. Prezintă următoarele exemple: Lista poziţiilor şi calificărilor cerute este prezentată într-o manieră obiectivă şi transparentă, fără a crea confuzie cu privire la competenţele necesare. Pagina 41 din 63

- Nu există riscul de respingere arbitrară a ofertelor. Cerinţa privind „dovada" accesului la personal calificat nu este un criteriu subiectiv, ci unul măsurabil, bazat pe documente concrete. Nu există un risc real de arbitraritate în evaluarea ofertelor, deoarece: - autoritatea contractantă evaluează documentele pe baza criteriilor obiective specificate în documentaţie. - se respectă principiul proporţionalităţii, conform art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, care prevede tratamentul egal şi transparenţa procedurilor. - soluţia propusă de contestator nu este necesară. Contestatoarea solicită ca autoritatea contractantă să indice în mod explicit fiecare funcţie necesară şi să elimine orice ambiguitate. Totuşi: - documentaţia de atribuire deja oferă o descriere adecvată a funcţiilor şi calificărilor necesare. - solicitarea suplimentară de a enumera nominal toate cerinţele ar încărca inutil documentaţia şi ar putea exclude soluţiile alternative propuse de ofertanţi (ex. subcontractare, asociere). - flexibilitatea oferită de cerinţă este un avantaj, nu o deficienţă, permiţând ofertanţilor să îşi demonstreze capacitatea în moduri diferite, în funcţie de structura lor organizatorică. - cerinţa protejează interesul public și calitatea proiectului. Solicitarea accesului la personal calificat şi dovedirea capacităţii ofertantului de a întocmi proiectul tehnic şi de a executa lucrările contribuie la: - asigurarea calităţii: se garantează că operatorul economic are resursele necesare pentru a realiza lucrările conform cerinţelor tehnice şi legale. - reducerea riscurilor: se minimizează riscul întârzierilor sau al neexecutării din cauza lipsei de resurse umane adecvate. - protecţia resurselor publice: alegerea unui ofertant necalificat poate duce la cheltuieli suplimentare şi întârzieri. - practica europeană sprijină astfel de cerinţe. Conform Directivei 2014/24/UE, autorităţile contractante pot solicita dovezi referitoare la capacitatea tehnică şi profesională a ofertanţilor, inclusiv accesul la personal calificat, ca parte a procedurilor de achiziţie. Prezintă următoarele exemple: - Proceduri similare în alte state membre includ cerinţe privind accesul la personal calificat, fără a specifica în mod exhaustiv fiecare funcţie necesară, lăsând ofertanţilor flexibilitatea de a demonstra conformitatea. 11. Față de critica vizând cerinţa vizând caietul de sarcini unde s-ar regăsi cerinţe de calificare nescrise, arată că: Contestatoarea susţine că autoritatea contractantă a inclus cerinţe de calificare nescrise în mod explicit în documentaţia de atribuire, 42

referindu-se la solicitarea ca ofertanţii să fie autorizaţi să proiecteze şi să execute toate categoriile de lucrări identificate. Se invocă încălcarea Legii nr. 98/2016 şi a principiului transparenţei. Mai jos sunt contraargumentele detaliate: - Cerinţa este clară și derivă logic din obiectul contractului. Solicitarea ca ofertanţii să fie autorizaţi pentru a proiecta şi executa lucrările este justificată de specificul proiectului şi este apreciată ca o cerinţă standard în procedurile de achiziţii publice pentru lucrări complexe: - Obligaţia de autorizare este implicită şi necesară pentru a asigura respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. - Claritatea cerinţei: Documentaţia prevede că ofertanţii trebuie să deţină autorizaţii relevante pentru toate categoriile de lucrări, ceea ce este o cerinţă logică pentru un contract care implică proiectare şi execuţie. Arată că solicitarea autorizaţiilor este prevăzută în legislaţia sectorială. Autorizaţiile necesare pentru proiectare şi execuţie sunt reglementate de acte normative specifice, iar operatorii economici care activează în domeniul construcţiilor au obligaţia legală să le deţină: - autorizaţii pentru proiectare și execuţie sunt cerinţe legale reglementate prin: - HG nr.1/2018 privind autorizarea diriginţilor de şantier şi a responsabililor tehnici cu execuţia. - Ordinul MDRT 2264/2018, care stabileşte competenţele necesare pentru proiectare şi execuţie. - Apreciază că faptul că cerinţa nu este detaliată exhaustiv în documentaţia de atribuire nu o face nelegală, ci derivă direct din obligaţiile legale ale ofertanţilor de a respecta reglementările naţionale aplicabile în domeniul construcţiilor. - Documentaţia de atribuire este transparentă și nediscriminatorie. Subliniază că cerinţa este aplicabilă tuturor ofertanţilor în mod egal, iar solicitarea de autorizaţii nu este arbitrară sau restrictivă: - principiul transparenţei: în fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini este indicat clar că ofertanţii trebuie să fie autorizaţi pentru a proiecta şi executa lucrările, ceea ce asigură conformitatea cu cerinţele legale şi elimină riscul de interpretări subiective. Obiectele lucrărilor ce trebuie proiectate și executate sunt date de codurile CPV ale procedurii. - non-discriminare: toţi operatorii economici care îndeplinesc cerinţele legale şi sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi în domeniul proiectării şi execuţiei lucrărilor de construcţii pot participa la procedură. - cerinţa respectă principiul proporţionalităţii. Solicitarea de autorizaţii este proporţională cu complexitatea şi specificul proiectului, având în vedere că: - Contractul implică activităţi complexe de proiectare şi execuţie, care necesită competenţe certificate pentru asigurarea calităţii lucrărilor. Pagina 43 din 63

- Autorizaţiile cerute oferă o garanţie că ofertantul are capacitatea de a respecta reglementările în vigoare şi de a livra rezultate conforme cu standardele legale şi tehnice. - Nu există riscul respingerii arbitrare a ofertelor. Contestatoarea susţine că cerinţa poate duce la respingerea arbitrară a ofertelor, însă această afirmaţie este nefondată: - evaluarea ofertelor se va realiza pe baza documentelor depuse de ofertanţi (autorizaţii, declaraţii, contracte), conform cerinţelor documentaţiei de atribuire, eliminând riscul arbitrarităţii. - autoritatea contractantă nu poate solicita alte documente suplimentare decât cele menţionate în documentaţia de atribuire, în conformitate cu art. 192 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. - Practicile europene susţin solicitarea autorizaţiilor: Conform Directivei 2014/24/UE, art. 58 alin. (2), autorităţile contractante pot solicita autorizaţii sau licenţe speciale pentru operatorii economici, cu condiţia ca acestea să fie relevante pentru obiectul contractului: - cerinţa autorizaţiilor este o practică standard pentru proiecte de construcţii, având în vedere riscurile asociate şi necesitatea respectării normelor de siguranţă şi calitate. - colicitarea autorizaţiilor nu reprezintă o cerinţă discriminatorie, ci una necesară pentru asigurarea capacităţii tehnice a ofertanţilor. - modificările cerute de contestator nu sunt justificate Contestatoarea solicită ca autoritatea contractantă să includă explicit toate autorizaţiile necesare în secţiunea privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. Această cerere este apreciată ca nejustificată, deoarece: - autorizaţiile necesare sunt implicite pentru categoriile de lucrări prevăzute: Operatorii economici din domeniul construcţiilor sunt obligaţi să deţină autorizaţiile relevante conform legislaţiei naţionale, iar acestea nu trebuie enumerate exhaustiv în documentaţia de atribuire. - flexibilitatea în demonstrarea conformităţii: Ofertanţii pot demonstra accesul la personal autorizat sau subcontractanţi care deţin autorizaţiile necesare, ceea ce oferă oportunităţi egale pentru participare. - cerinţa este justificată de interesul public Solicitarea ca ofertanţii să fie autorizaţi pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este esenţială pentru: - asigurarea siguranţei şi calităţii lucrărilor de infrastructură. - respectarea reglementărilor legale privind autorizarea profesioniştilor din domeniul construcţiilor. - protejarea interesului public prin reducerea riscurilor asociate unor lucrări executate de operatori economici necalificaţi. Concluzionează în sensul că: Cerinţa privind autorizarea ofertanţilor este: 44

- legală, conform Legii nr. 98/2016 şi legislaţiei sectoriale aplicabile. - transparentă, indicată clar în documentaţia de atribuire. - proporţională, raportată la specificul şi complexitatea lucrărilor. - nediscriminatorie, aplicabilă tuturor ofertanţilor care respectă cerinţele legale. Astfel, motivul invocat de contestator este nefondat şi trebuie respins. Susține că documentaţia de atribuire respectă prevederile legale şi promovează o competiţie echitabilă, asigurând în acelaşi timp calitatea şi siguranţa lucrărilor executate. 12. Față de critica vizând caietul de sarcini unde s-ar regăsi elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor, în contraargument arată că: Contestatoarea invocă faptul că în caietul de sarcini se regăsesc elemente neclare, care pot duce la respingerea arbitrară a ofertelor. Mai jos sunt contraargumentele care demonstrează că cerinţele sunt legale, clare şi conforme cu legislaţia aplicabilă. - Claritatea şi precizia cerinţelor în caietul de sarcini: Caietul de sarcini, în conformitate cu legislaţia aplicabilă (Legea nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016), trebuie să fie formulat astfel încât să asigure transparenţa, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al ofertanţilor. În cazul cerinţei privind transportul materialelor, formulată astfel: „Transportul materialelor se va oferta în conformitate cu extrasele de transport calculate de fiecare ofertant în parte, ofertanţii fiind obligaţi să folosească distanţele reale de transport. Distanţele reale de transport se vor justifica în cadrul propunerii tehnice încărcate în SEAP prin prezentarea furnizorului şi a distanţei de transport pentru toate materialele ce urmează a fi utilizate". Arată că această cerință este clară, specificând: - Obligaţia ofertanţilor de a utiliza distanţe reale de transport; - Justificarea acestora prin furnizorii specificaţi şi distanţele de transport aferente. - Relevanţa cerinţelor pentru transportul materialelor. Conform prevederilor din Legea nr. 98/2016, art. 31 alin. (2), cerinţele incluse în documentaţia de atribuire trebuie să fie proporţionale şi legate de obiectul contractului. Specificarea distanţelor reale de transport este justificată de faptul că influenţează semnificativ costurile şi termenul de execuţie, fiind o componentă critică a eficienţei economice şi tehnice a proiectului. Documentele puse la dispoziţie permit ofertanţilor să estimeze corect aceste costuri şi să le includă în propunerea financiară. Solicitarea de justificare a distanţelor de transport la nivelul propunerii tehnice este menită să asigure: - Corectitudinea calculelor de cost; - Transparenţa procedurii, eliminând riscurile unor estimări arbitrare sau nejustificate. - Necesitatea justificării furnizorilor şi distanţelor de transport Pagina 45 din 63

Documentaţia solicită justificarea distanţelor şi a furnizorilor pentru toate materialele, o cerinţă care nu este disproporţionată având în vedere complexitatea şi scopul contractului. Autoritatea contractantă a urmărit, conform HG nr. 907/2016, art. 4 alin. (3), ca documentaţia să conţină informaţiile necesare pentru a evita riscuri în derularea contractului. În cazul în care există incertitudini, ofertanţii aveau dreptul de a solicita clarificări conform art. 78 alin. (2) din Legea 98/2016. Faptul că ofertanţii nu au adresat întrebări suplimentare până la termenul limită indică faptul că cerinţele au fost suficiente pentru pregătirea ofertelor. -Stabilirea ulterioară a cantităţilor şi extrasele de transport. Argumentul contestatoarei că proiectul tehnic urmează să fie realizat ulterior şi că „extrasele de transport" nu pot fi precizate este nefondat. Caietul de sarcini şi legislaţia aplicabilă permit utilizarea estimărilor preliminare, oferind astfel autorităţii contractante posibilitatea să ajusteze cantităţile în conformitate cu prevederile art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind modificarea contractelor în funcţie de necesităţi. - Corectarea solicitării privind „toate materialele". În contestaţie, se sugerează că cerinţa pentru „toate materialele" ar putea fi ajustată la „principalele materiale". Față de acestea, în conformitate cu scopul procedurii şi cu cerinţele clare din caietul de sarcini, arată că solicitarea justificării pentru toate materialele este proporţională cu valoarea şi complexitatea proiectului. Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate introduce o clarificare suplimentară pentru a defini mai precis „toate materialele" drept „materialele esenţiale utilizate", în cazul în care consideră că această modificare ar îmbunătăţi transparenţa. Concluzionează în sensul că: Cerinţele incluse în documentaţia de atribuire sunt proporţionale, clare şi fundamentate legal. Solicitarea justificării distanţelor de transport şi a furnizorilor asigură atât corectitudinea calculului costurilor, cât şi respectarea principiilor de eficienţă economică şi transparenţă, fiind în conformitate cu Legea nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016 13. Față de critica vizând cerinţa privind modul de acordare a punctajului tehnic este neclar: Contestatoarea invocă faptul că explicaţiile privind acordarea punctajului tehnic sunt neclare şi pot conduce la interpretări arbitrare sau aplicarea abuzivă a criteriilor de atribuire. Mai jos sunt contraargumentele care demonstrează că cerinţele şi metodologia de punctare sunt legale, clare şi conforme cu legislaţia aplicabilă. Arată că cerinţele privind acordarea punctajului tehnic sunt clare și detaliate. 46

Documentaţia de atribuire, inclusiv algoritmul de calcul de la paginile 40-43, prezintă structura factorilor de evaluare tehnică şi metodologia de punctare: - coloanele calificativ/raţionament utilizat/punctaj descriu în mod logic procesul de evaluare a propunerilor tehnice: - calificativ: Reprezintă nivelul de îndeplinire a cerinţelor. - raţionament utilizat: Explică modul în care se evaluează conţinutul propunerii tehnice. - punctaj: Atribuie un interval de puncte corespunzător fiecărui calificativ. - modul de acordare a punctajului este bazat pe o scală care reflectă gradul de îndeplinire a cerinţelor tehnice, ceea ce asigură transparenţă şi flexibilitate în evaluare. - acordarea punctajului din intervalul specificat este justificată. Contestatoarea susţine că utilizarea intervalelor de punctaj este neclară, însă acest mecanism este o practică uzuală în evaluarea propunerilor tehnice: Intervalele permit autorităţii contractante să evalueze în mod diferenţiat calitatea propunerilor, luând în considerare aspecte precum inovaţia, detalierea şi fezabilitatea soluţiilor tehnice. - Evaluarea pe baza intervalelor este prevăzută de art. 32 alin. (2) din HG 395/2016, care permite utilizarea factorilor de evaluare pentru a acorda punctaj diferenţiat în funcţie de avantajele aduse de propunerea tehnică. - Metodologia de punctare este proporţională și nediscriminatorie. Subliniază că cerinţele tehnice şi metodologia de evaluare sunt aplicabile tuturor ofertanţilor în mod egal: - aplicarea criteriilor de atribuire: factorii de evaluare şi algoritmul de punctare sunt prezentaţi în documentaţia de atribuire, ceea ce asigură tratamentul egal şi respectarea principiului transparenţei. - lipsa caracterului discriminatoriu: punctajul diferenţiat nu favorizează anumiţi ofertanţi, ci recompensează soluţiile tehnice care aduc avantaje suplimentare proiectului. Prezintă următoarele exemple: - propunerile care depăşesc cerinţele minime şi oferă soluţii inovatoare pot primi punctaj maxim, în timp ce propunerile conforme dar fără valoare adăugată primesc punctaj minim din interval. - raţionamentul utilizat este clar și obiectiv - coloana „Raţionament utilizat în evaluarea conţinutului ofertelor" explică în mod clar criteriile pe baza cărora se acordă punctajul: - toate subpunctele (i-vi) sunt relevante pentru evaluare şi contribuie cumulativ la determinarea calificativului. - evaluarea ofertelor va fi realizată prin analiza conformităţii şi a avantajelor aduse de soluţiile ofertanţilor, în conformitate cu cerinţele descrise în documentaţie. - este evident că toate subpunctele trebuie luate în considerare pentru acordarea punctajului, întrucât fiecare reflectă un aspect specific Pagina 47 din 63

al cerinţelor tehnice. Dacă ar fi fost suficientă îndeplinirea unui singur subpunct, documentaţia ar fi precizat explicit acest lucru. - respectarea principiului transparenţei și conformitatea cu legislaţia. Arată că documentaţia de atribuire respectă cerinţele de transparenţă prevăzute de art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016: - factorii de evaluare sunt precizaţi clar: Documentaţia detaliază în mod adecvat criteriile de evaluare şi metoda de calcul a punctajului. - metodologia reflectă avantajele reale ale ofertelor: Factorii de evaluare sunt concepuţi pentru a identifica propunerile care aduc valoare adăugată proiectului, fără a lăsa loc interpretărilor abuzive. Prezintă următoarele exemple: Utilizarea intervalelor de punctaj şi a calificativelor este o practică standard, fiind aplicată în mod obiectiv de comisia de evaluare pe baza documentaţiei de atribuire. - acordarea punctajului diferenţiat este conformă cu practica europeană. Directiva 2014/24/UE permite autorităţilor contractante să utilizeze factori de evaluare care să reflecte calitatea propunerilor tehnice, inclusiv prin punctaj diferenţiat: - metodologia utilizată de autoritatea contractantă este aliniată la practicile europene, care încurajează diferenţierea ofertelor pe baza avantajelor reale şi a soluţiilor tehnice propuse. - intervalele de punctaj permit evaluarea propunerilor într-un mod flexibil, fără a restrânge concurenţa. - riscul de interpretare arbitrară este minim. Contestatoarea susţine că metodologia de punctare poate duce la aplicarea abuzivă a criteriilor, dar acest argument este nefondat: - comisia de evaluare va aplica metodologia descrisă în documentaţie, fără a depăşi limitele prevăzute de aceasta. - controlul procedural: deciziile comisiei sunt supuse verificării ulterioare, ceea ce previne eventualele abuzuri. Concluzionează în sensul că: Metodologia de acordare a punctajului tehnic, aşa cum este descrisă în documentaţia de atribuire, este: - Legală, conform prevederilor Legii 98/2016 şi HG 395/2016. - Clară, detaliind factori de evaluare relevanţi şi intervale de punctaj justificabile. - Proporţională, raportată la valoarea şi complexitatea proiectului. - Nediscriminatorie, aplicabilă tuturor ofertanţilor în mod egal. - Transparentă, explicând modul de evaluare şi acordare a punctajului. Astfel, motivul invocat de contestatoare este apreciat ca nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire oferă un cadru clar şi echitabil 48

pentru evaluarea ofertelor, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană. 14. Față de critica vizând cerinţa privind documentaţia de atribuire care ar conţine prevederi care depăşesc cadrul legal şi necesităţile autorităţii contractante, în apărare arată că: Motivul 14 invocă faptul că anumite cerinţe din documentaţia de atribuire, referitoare la organizarea documentelor şi la semnătura documentelor de calificare, ar fi excesive, nelegale şi disproporţionate. Contestatorul susţine că aceste cerinţe depăşesc cadrul legal prevăzut de Legea nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016. Mai jos sunt contraargumentele detaliate. - Cerinţele sunt legale şi conforme cu legislaţia aplicabilă: Conform art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul să stabilească cerinţe privind conformitatea documentelor depuse de ofertanţi, inclusiv modul de organizare şi prezentare a acestora. Aceste cerinţe au ca scop: - Asigurarea unui proces de evaluare eficient şi transparent. - Verificarea facilă a conformităţii documentelor cu cerinţele din documentaţia de atribuire. Fundament legal: - art. 209 alin. (3) din Legea nr.98/2016 permite respingerea ofertelor care nu respectă cerinţele de formă impuse prin documentaţia de atribuire, dacă acestea afectează evaluarea obiectivă a ofertei. - art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016 specifică faptul că neconformitatea cu cerinţele legale şi procedurale poate conduce la excluderea ofertei. - Organizarea documentelor în secţiunile specificate este o cerinţă procedurală standard care nu afectează accesul ofertanţilor, ci doar facilitează verificarea conformităţii ofertei. - Cerinţa privind organizarea documentelor pe secţiuni este proporţională și justificată Solicitarea ca documentele să fie prezentate în secţiunile solicitate din cadrul ofertei (documente de calificare, propunerea tehnică, propunerea financiară) este apreciată ca: - O cerinţă uzuală pentru organizarea eficientă a procesului de evaluare. - Proporţională, având în vedere complexitatea proiectului şi volumul mare de documente implicate. Formulează un răspuns la acuzaţia de respingere arbitrară: - documentaţia de atribuire prevede clar care documente trebuie incluse în fiecare secţiune, eliminând riscul interpretării arbitrare. - respingerile se bazează pe criterii obiective, iar conformitatea ofertei este evaluată în ansamblu, conform art. 209 alin. (3) din Legea 98/2016. - solicitarea de semnături olografe și „conform cu originalul" este justificată în contextul legislaţiei actuale. Pagina 49 din 63

Contestatorul susţine că cerinţa de a include menţiunea „conform cu originalul" pe documentele semnate electronic este redundantă. Totuşi, această cerinţă este: - legală şi impusă pentru a asigura integritatea documentelor în cazul unor neconcordanţe sau verificări ulterioare. - conformă cu legislaţia naţională și europeană privind semnătura electronică: - conform Regulamentului UE 910/2014 (elDAS) şi Legii 455/2001, semnătura electronică are valoare juridică echivalentă cu semnătura olografă, dar autorităţile contractante pot solicita măsuri suplimentare pentru verificarea autenticităţii documentelor. - solicitarea menţiunii „conform cu originalul" este o măsură preventivă care asigură transparenţa şi legalitatea procesului de evaluare, fără a afecta validitatea documentelor semnate electronic. - documentele semnate electronic rămân valabile, iar menţiunea suplimentară nu afectează conformitatea ofertei. - cerinţele privind semnăturile și organizarea documentelor nu încalcă principiul proporţionalităţii Susține că, cerinţele contestate sunt proporţionale cu scopul lor: - semnătura olografă și menţiunea „conform cu originalul": - asigură claritatea şi integritatea documentelor depuse, mai ales în cazul unor verificări suplimentare, - nu creează un obstacol disproporţionat pentru ofertanţi, având în vedere că aceste cerinţe sunt uşor de respectat. - organizarea documentelor pe secţiuni: - este necesară pentru a facilita evaluarea, mai ales în cazul unor proceduri complexe care implică un volum mare de informaţii. - cerinţele nu restrâng accesul la procedură. Documentaţia de atribuire este accesibilă tuturor ofertanţilor şi nu conţine cerinţe care să limiteze participarea operatorilor economici: - cerinţele privind semnăturile şi organizarea documentelor sunt aplicabile în mod egal tuturor participanţilor. - aceste cerinţe nu reprezintă o barieră artificială şi nu restrâng competiţia. - cerinţele sunt conforme cu principiul transparenţei. Subliniază că documentaţia de atribuire specifică în mod clar: - ce documente trebuie incluse în fiecare secţiune. - modul de semnare şi autentificare a documentelor. Aceste cerinţe sunt conforme cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care prevede obligativitatea tratamentului egal, nediscriminării şi transparenţei. - acuzaţiile privind depăsirea cadrului legal sunt nefondate. Contestaţia susţine că cerinţele contestate depăşesc cadrul legal, însă acest argument este apreciat ca nefondat: 50

- cerinţele sunt în conformitate cu art. 215 alin. (4) din Legea 98/2016 şi alte prevederi legale, care permit autorităţii contractante să solicite documente suplimentare pentru verificarea conformităţii ofertelor. - documentaţia de atribuire nu anulează aplicabilitatea prevederilor legale, ci le completează prin cerinţe administrative specifice procedurii. Concluzionează în sensul că: Cerinţele contestate din documentaţia de atribuire sunt: - legale, conforme cu Legea 98/2016, HG 395/2016 şi reglementările privind semnătura electronică. - proporţionale, raportate la complexitatea proiectului şi volumul documentelor. - nediscriminatorii, aplicabile tuturor operatorilor economici în mod egal. - necesare, pentru asigurarea transparenţei, clarităţii şi integrităţii procesului de evaluare. Astfel, motivul invocat de contestator este nefondat şi trebuie respins. Documentaţia de atribuire respectă principiile de transparenţă, proporţionalitate şi tratament egal, asigurând în acelaşi timp un proces de evaluare eficient şi corect. 15. Față de critica vizând faptul că solicitările privind modul de prezentare a propunerii tehnice sunt excesive și neproporţionale, arată că: Contestatoarea susţine că solicitările privind modul de prezentare a propunerii tehnice (includerea cantităţilor de resurse în graficul de execuţie, depunerea completă a procedurilor tehnice şi prezentarea Planului de Control al Calităţii Verificării Interne - PCCVI) sunt excesive, neclare şi disproporţionate. Mai jos prezintă contraargumentele care demonstrează justificarea acestor cerinţe. - Solicitarea includerii cantităţilor de resurse în graficul de execuţie este justificată și proporţională. Cerinţa ca ofertanţii să includă principalele cantităţi de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje, mijloace de transport) în graficul de execuţie este o practică standard pentru a verifica fezabilitatea propunerii tehnice şi capacitatea ofertanţilor de a implementa proiectul. Prezintă următoarele justificări: - fezabilitatea proiectului: Graficul de execuţie cu cantităţi de resurse asigură că ofertanţii au planificat resursele necesare pentru a respecta termenele şi cerinţele contractuale. - proporţionalitate: se solicită doar principalele cantităţi de resurse, nu detalii exhaustive, ceea ce este rezonabil şi proporţional cu specificul contractului. - practică standard: documentarea resurselor este o etapă esenţială în procesul de ofertare pentru proiectele care implică atât proiectare, cât şi execuţie. - proiectul tehnic detaliat urmează să fie elaborat după atribuirea contractului, însă estimarea principalelor resurse este o cerinţă rezonabilă pentru a evalua capacitatea de implementare a ofertanţilor. Pagina 51 din 63

- depunerea completă a procedurilor tehnice de execuţie este necesară pentru conformitate. Cerinţa ca ofertanţii să depună procedurile tehnice de execuţie este justificată pentru a evalua modul în care aceştia planifică realizarea lucrărilor şi pentru a asigura conformitatea cu cerinţele tehnice şi de calitate. Prezintă următoarele justificări: - relevanţa procedurilor tehnice: procedurile tehnice reprezintă un element esenţial al propunerii tehnice, reflectând capacitatea ofertanţilor de a executa lucrările în conformitate cu standardele impuse. - excluderea arbitrarului: deşi contestatorul susţine că lipsa unei proceduri poate conduce la excluderea nejustificată, autoritatea contractantă evaluează conformitatea în raport cu cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, care sunt clare şi detaliate. - completitudinea documentelor: solicitatea depunerii tuturor procedurilor relevante este necesară pentru a preveni lacune în propunerea tehnică, care ar putea afecta implementarea proiectului. - Clarificarea cerinţei privind „toate procedurile tehnice de execuţie". Contestaţia susţine că termenul „toate procedurile" este neclar. Totuşi, documentaţia de atribuire defineşte în mod implicit ce tipuri de proceduri sunt necesare: - autoritatea contractantă specifică proceduri relevante în conformitate cu cerinţele tehnice şi standardele aplicabile pentru lucrările de canalizare pluvială. - practică uzuală: enumerarea detaliată a tuturor procedurilor poate fi evitată pentru a oferi flexibilitate ofertanţilor în redactarea propunerii tehnice, atâta timp cât acestea sunt relevante pentru contract. - Solicitarea PCCVI este apreciată ca legală și proporţională. Planul de Control al Calităţii Verificării Interne (PCCVI) este un document necesar pentru a evalua capacitatea ofertanţilor de a respecta cerinţele de calitate impuse prin contract. Prezintă următoarele justificări: - faza de ofertare: PCCVI este cerut în formă preliminară pentru a demonstra că ofertantul are capacitatea de a implementa un sistem de control al calităţii, urmând ca documentaţia detaliată să fie elaborată în etapa de proiectare tehnică. - claritate: deşi contestatoarea susţine că cerinţa este ambiguă, autoritatea contractantă arată că nu solicită un document exhaustiv, ci doar o formă preliminară care să reflecte intenţia ofertantului de a implementa controlul calităţii. - Cerinţele nu sunt excesive sau neclare. Contestatoarea susţine că cerinţele sunt neclare şi excesive, însă acest argument este nefondat pentruu că: 52

- documentaţia de atribuire defineşte cerinţele generale şi permite ofertanţilor să propună soluţii adaptate specificului lucrărilor. - cerinţele sunt proporţionale cu complexitatea proiectului şi sunt conforme cu principiul transparenţei, permiţând evaluarea obiectivă a ofertelor. - riscul de interpretare subiectivă este minim. Documentaţia de atribuire stabileşte criterii clare pentru evaluarea propunerilor tehnice: - principiul transparenţei: toate cerinţele sunt publicate în documentaţia de atribuire, ceea ce asigură un tratament egal pentru toţi ofertanţii. - evaluarea obiectivă: comisia de evaluare este obligată să respecte criteriile descrise în documentaţie, eliminând riscul arbitrarului. - Cerinţele sunt conforme cu practica europeană: Directiva 2014/24/UE permite autorităţilor contractante să solicite documente relevante care demonstrează capacitatea tehnică şi profesională a ofertanţilor. Solicitarea graficului de execuţie, a procedurilor tehnice şi a PCCVI este o practică uzuală care: - asigură fezabilitatea tehnică a propunerilor. - demonstrează capacitatea ofertanţilor de a respecta standardele de calitate. Concluzionează în sensul că: Cerinţele privind modul de prezentare a propunerii tehnice sunt: - legale, conform prevederilor Legii nr. 98/2016 şi HG nr.395/2016. - proporţionale, raportate la complexitatea proiectului şi cerinţele contractului. - nediscriminatorii, aplicabile tuturor ofertanţilor în mod egal. - clare, reflectând necesităţile reale ale proiectului şi standardele de calitate. Astfel, motivul invocat de contestator este nefondat şi trebuie respins. Cerinţele formulate de autoritatea contractantă sunt necesare pentru a asigura implementarea corectă şi calitativă a proiectului, fiind conforme cu principiile transparenţei, proporţionalităţii şi tratamentului egal. 16. Față de critica vizând cerinţa privind solicitarea de vizitare a amplasamentului sub sancţiunea respingerii ofertei care este criticata că este nelegală, în apărare arată că: Contestatoarea susţine că solicitarea vizitării amplasamentului, sub sancţiunea excluderii din procedură, este nelegală, disproporţionată şi încalcă principiile transparenţei, tratamentului egal şi proporţionalităţii. Mai jos sunt contraargumentele detaliate care susţin justificarea şi legalitatea acestei cerinţe. - Solicitarea vizitării amplasamentului este proporţională și justificată: Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cerinţele trebuie să fie proporţionale cu obiectul contractului. În acest caz, vizitarea Pagina 53 din 63

amplasamentului este justificată pentru a asigura înţelegerea corectă a specificului lucrărilor de către ofertanţi. Prezintă următoarele justificări: - complexitatea lucrărilor: contractul implică lucrări de infrastructură pentru un sistem de canalizare pluvială, care necesită o evaluare detaliată a condiţiilor locale, inclusiv accesibilitatea amplasamentului, caracteristicile terenului şi impactul potenţial asupra mediului. - prevenirea erorilor: vizitarea amplasamentului ajută ofertanţii să evite estimări greşite privind resursele necesare, reducând riscurile de întârzieri şi litigii ulterioare. - Cererea este conformă cu practica europeană: Directiva

2014/24/UE nu

interzice

solicitarea

vizitării amplasamentului, atâta timp cât aceasta este justificată şi aplicată nediscriminatoriu. De asemenea arată că: - organizarea unei vizite obligatorii este uzuală în proiecte care implică lucrări complexe sau amplasamente cu condiţii specifice. - cerinţa este proporţională dacă documentaţia de atribuire precizează clar obiectivul şi beneficiile vizitei. - tratament egal și aplicare nediscriminatorie. Arată că documentaţia de atribuire asigură tratament egal pentru toţi ofertanţii, oferindu-le aceleaşi condiţii pentru vizitarea amplasamentului: - organizare transparentă: procedura vizitei este anunţată clar, cu detalii privind programarea şi condiţiile de desfăşurare. - accesibilitate egală: toţi ofertanţii au posibilitatea de a participa, indiferent de localizare, iar cheltuielile pentru vizită sunt proporţionale cu complexitatea contractului. - solicitarea nu creează avantaje pentru operatorii locali, deoarece participarea este deschisă tuturor ofertanţilor. Indisponibilitatea personalului sau distanţa nu reprezintă motive suficiente pentru a elimina această cerinţă, care este esenţială pentru o ofertare corectă. - excluderea pentru neefectuarea vizitei este justificată. Excluderea ofertanţilor care nu participă la vizita obligatorie este o sancţiune proporţională, având în vedere scopul acestei cerinţe: - importanţa vizitei: evaluarea directă a amplasamentului este critică pentru întocmirea unei propuneri tehnice conforme şi realiste. - impact asupra propunerii tehnice: lipsa unei vizite poate duce la oferte nefundamentate sau nerealizabile, ceea ce ar afecta implementarea proiectului. Prezintă fundament legal: - conform art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate stabili condiţii de conformitate, inclusiv cerinţe eliminatorii, dacă acestea sunt justificate de specificul proiectului. 54

- solicitarea nu restrânge accesul operatorilor economici. Deşi contestatoarea susţine că cerinţa restrânge accesul la procedură, acest argument este nefondat întrucât: - documentaţia include informaţii relevante: vizita amplasamentului completează informaţiile deja furnizate în documentaţia tehnică, dar nu înlocuieşte documentaţia. - flexibilitate în organizare: autoritatea contractantă poate organiza mai multe sesiuni de vizitare pentru a acomoda ofertanţii care întâmpină dificultăţi. - practica standard permite vizitarea obligatorie a amplasamentului. În proiectele de infrastructură, vizitarea amplasamentului este frecvent utilizată pentru a asigura o ofertare realistă şi fundamentată. Acest lucru este recunoscut în ghidurile europene de bune practici şi în legislaţia naţională. Prezintă următoarele exemple: - proiectele similare în alte jurisdicţii solicită vizite obligatorii, mai ales în cazurile în care condiţiile locale nu pot fi descrise complet în documentaţie. - alternativa propusă de contestatoare este insuficientă. Contestatoarea propune ca vizita să fie opţională şi ca documentaţia să includă informaţii detaliate despre amplasament. Totuşi arată că:  - informaţiile furnizate în documentaţie nu pot înlocui evaluarea directă a terenului fiind la nivel de studiu de fezabilitate, mai ales în cazul proiectelor de infrastructură. - vizita permite ofertanţilor să identifice eventuale particularităţi sau provocări care nu pot fi documentate complet. - principiul transparenţei este respectat Subliniază că documentaţia de atribuire precizează clar: - data, ora şi locul vizitei obligatorii. - importanţa vizitei pentru întocmirea unei oferte conforme. - aceasta elimină orice posibilitate de interpretare subiectivă sau abuz în procesul de evaluare. Concluzionează în sensul că: Cerinţa privind vizitarea amplasamentului este: - legală, conform Legii nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016. - proporţională, raportată la complexitatea proiectului şi necesitatea evaluării amplasamentului. - justificată, asigurând întocmirea unor oferte realiste şi fundamentate. - nediscriminatorie, oferind condiţii egale tuturor ofertanţilor. Astfel, motivul invocat de contestatoare este apreciat ca nefondat şi trebuie respins. Solicitarea vizitării amplasamentului contribuie la asigurarea unei proceduri corecte şi transparente, protejând totodată interesul public şi al autorităţii contractante. ......... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 36.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa Pagina 55 din 63

de consemnare nr. 210911671/1 din 03.01.2025, eliberată de CEC BANK SA - Sucursala .......... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: COMUNA ......... (PRIMARIA COMUNEI .........) a inițiat o procedura simplificată în vederea atribuirii contractului de achiziție publica având ca obiect «Proiectare și execuție la obiectivul „Înfiinţare sistem de canalizare pluvială în comuna ........., cu localităţile aparţinătoare, judeţul .........”», prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN 1157570 din 24.12.2024, valoarea estimată a contractului de lucrări fiind de 14.147.061,62 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Documentația de atribuire a fost postata în SEAP odată cu anunțul de participare simplificat. Împotriva documentației de atribuire, ......... SRL a formulat contestația în analiza, solicitând: - obligarea autorităţii contractante la modificarea în parte a documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea documentaţiei de atribuire, astfel cum este detaliat în cuprinsul contestaţiei; - anularea procedurii de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea documentaţiei de atribuire atacate. Având a se pronunța, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu întâietate asupra excepțiilor invocate în cauză, Consiliul notează că autoritatea contractantă invocă lipsa de interes a ......... SRL în contestarea documentației de atribuire. Referitor la aceasta, Consiliul observă că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de ........., recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.”, următorii termeni având definiția regăsită la art. 3 alin. (1) din lege, astfel: „a) act al autorităţii contractante - orice act, orice operaţiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările și completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare; 56

f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.” Drept urmare, constatând faptul că ofertanta contestatoare înțelege să critice documentația de atribuire și urmărește ca, prin contestația înaintată Consiliului, să obțină modificarea acesteia, astfel încât, în viziunea sa, sa respecte condițiile legii și sa nu restrângă artificial concurenta, este evident că interesul acesteia este acela de a participa la o procedura concurențială ale cărei termene și reguli sa respecte rigorile impuse de legislația în domeniu. Consiliul notează ca nu se identifica în spectrul legal norme care sa condiționeze interesul contestării documentației de atribuire de prezentarea unei oferte, condiționare, de altfel, imposibila, de vreme ce, pe de o parte, documentația de atribuire se poate contesta, potrivit art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, de la data publicării ei în SEAP, deci înainte de depunerea ofertei, iar pe de alta parte, elaborarea și prezentarea unei oferte depinde chiar de conținutul documentației de atribuire contestata. Văzând acestea, Consiliul respinge excepția invocată de autoritatea contractantă și va analiza cauza pe fondul său. În acest sens, Consiliul retine ca o prima critica se refera la termenul acordat de autoritatea contractante pentru elaborarea și prezentarea ofertelor. Astfel, notează Consiliul, documentația de atribuire a fost publicata în SEAP în data de 24.12.2024, ora 18.11, iar data limita de depunere a ofertelor a fost stabilita pentru 08.01.2025, ora 15.00. Potrivit art. 139 alin. (1) din Codul Muncii, „Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza; - 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;[…] - prima şi a doua zi de Crăciun.” Prin urmare, rezulta ca în intervalul 24.12.2024 – 08.01.2025, stabilit de către achizitoare ca fiind necesar și suficient pentru elaborarea și prezentarea de oferte în procedura sa, sunt incluse 4 zile lucrătoare și o a cincea pana la ora 15.00, precum și 10 zile de sărbătoare legala și de sfârșit de săptămână. Consiliul retine ca, potrivit art. 113 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, „Conform alin. (4) lit. a) şi fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (3), perioada minimă între data transmiterii anunţului de participare la procedura simplificată şi data-limită de depunere a ofertelor este de cel puţin: c) 15 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziţie publică de lucrări.” Pagina 57 din 63

Într-o apreciere superficiala, se constata ca autoritatea contractanta a respectat aceasta durata minima a intervalului dintre publicarea anunțului (inclusiv a documentației de atribuire) și data-limita stabilita pentru depunerea ofertelor. Însă, ceea ce este de reținut este și ca, potrivit art. 113 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin documentele achiziţiei.” De altfel, Consiliul subliniază ca termenul minim indicat de legiuitor la art. 113 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 poate fi aplicat sub condiția de a nu fi adusa atingere dispoziţiilor alin. (3), prin urmare, prioritar pentru achizitoare, în stabilirea termenului de elaborare și depunere a ofertelor, trebuie sa fie asigurarea ca operatorii economici interesaţi beneficiază de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare. Altfel spus, în stabilirea termenului necesar depunerii ofertelor, autoritatea contractanta este chemata sa verifice, cu prioritate, daca acesta este suficient pentru ca operatorii economici interesați sa își elaboreze ofertele și sa pregătească documentele de calificare, și abia apoi daca este respectata condiția termenului minim impus prin lege. În situația prezentei proceduri, Consiliul reiterează ca intervalul real de timp, pus la dispoziția operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor și pregătirea documentelor de calificare, a fost de 4 zile lucrătoare și o a cincea pana la ora 15.00, termen evident insuficient pentru anvergura procedurii ce implica doua tipuri de activități diferite, respectiv prestare servicii de proiectare și executare lucrări. De altfel, acest interval de timp este departe de a respecta și termenul minim impus prin lege, ce cuprinde, în mod obișnuit, pentru perioade neafectate de sărbători legale, 10 zile lucrătoare. Prin urmare, Consiliul notează ca termenul-limita pentru depunerea ofertelor, stabilit în prezenta procedura, nu respecta condiția de la art. 113 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, de a asigura operatorilor economici interesați un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare. În apărarea sa, autoritatea contractanta susține contrariul, arătând ca „Termenul respectă prevederile legale şi este proporţional cu cerinţele contractului.”, precum și ca „Termenul de 15 zile calendaristice include zile suficiente pentru analizarea documentaţiei, inclusiv zile lucrătoare, în conformitate cu legislaţia.” 58

Însă, ceea ce omite achizitoarea sa dovedească, este caracterul suficient la celor 4 zile lucrătoare și al unei a cincea pana la ora 15.00, în vederea elaborării ofertelor ce vizează proiectare și execuție lucrări și în vederea pregătirii documentelor care sa dovedească îndeplinirea cerințelor de calificare. Cât privește aprecierea autorităţii contractante vizavi de faptul ca cele 15 zile stabilite pentru depunerea ofertelor sunt suficiente, incluzând și zile lucrătoare, Consiliul retine urmatoarele prevederi ale Codului Muncii: - art. 112 „(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.” - art. 113 „(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.” - art. 120 „(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.” - art. 122 „(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.” - art. 123 „(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.” - art. 142 „(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.” Prin urmare, posibilitatea ca operatorii economici sa presteze activități în scopul elaborării ofertelor și pregătirii documentelor de calificare și în celelalte 10 zile de sărbătoare legală și sfârșit de săptămână, incluse în termenul minim stabilit de achizitoare, este o posibilitate prevăzută de lege cu caracter excepțional, împovărătoare Pagina 59 din 63

financiar pentru operatorul economic. Or, autoritatea contractanta nu are dreptul ca prin condițiile stabilite pentru organizarea și desfășurarea unei proceduri de atribuire sa restrângă artificial concurenta, așa cum este cazul de fata. Prin termenul stabilit pentru depunerea ofertelor, autoritatea contractanta restrânge accesul la procedura al operatorilor economici care, din considerente de personal sau financiare, nu pot activa în cele 10 zile legal libere, astfel încât sa fie în măsură sa prezinte oferte cu potențial de admisibilitate și documente de calificare care sa permită același deziderat. Termenul stabilit de autoritatea contractanta pentru depunerea ofertelor este insuficient și din punctul de vedere al clarificării documentației de atribuire, relevante fiind urmatoarele prevederi din Legea nr. 98/2016: - art. 160 „(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege. (3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei, indicată potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (2), luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective.” - art. 161 „(1) În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare/de concurs, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puţin 10 zile, […], înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. (2) În cazul aplicării procedurii simplificate, termenele prevăzute la alin. (1) se reduc la 6 zile în cazul contractului de achiziţie publică de lucrări, […], înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.” În fisa de date a achiziţiei, punctul II.1.4 „Descrierea succinta a contractului sau a achiziţiei/achizițiilor”, autoritatea contractanta a înscris următoarele: 60

„Atentie: Termenul în care autoritatea contractanta va raspunde în mod clar și complet tuturor solicitarilor de clarificari sau informatii suplimentare este de 6 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor, în masura în care aceste solicitari vor fi adresate în termenul prevazut la sectiunea I din Fisa de Date/ Instructiunile pentru orfertanti, respectiv 12 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor.” În aplicarea, la situația prezentei achiziții, a dispozițiilor legale și a regulii stabilita de achizitoare, rezulta ca răspunsul autorităţii contractante la solicitări de clarificări sau informaţii suplimentare privind documentația de atribuire trebuie să fie transmis cu cel puțin 6 zile înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor, respectiv pana la data de 02.01.2025 (zi de sărbătoare legală), cu condiția ca respectivele solicitări sa ii fi fost transmise pana la data de 27.12.2024. Rezulta, așadar, conform regulii autorităţii contractante, ca operatorii economici, în vederea clarificării documentației de atribuire, au la dispoziție intervalul de timp cuprins intre 24.12.2024, ora 18.11, și 27.12.2024, interval în care aceștia trebuie sa fi studiat documentația de atribuire, să își fi formulat solicitările de clarificări și informații suplimentare referitor la aceasta și sa le fi transmis achizitoarei prin platforma SEAP. Consiliul subliniază ca acest interval de timp cuprinde, pentru operatorii economici interesați de participarea la procedura de atribuire, o singura zi lucrătoare, respectiv 27.12.2024. Or, pentru a putea respecta rigorile autorităţii contractante, aceștia, în cazul în care găseau necesara lămurirea documentației de atribuire, erau ținuți a-si desfășura activitatea în condițiile de excepție reglementate de legislația, referitoare la munca în zile de sărbători legale (25 și 26 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun). O astfel de situație, generata de condițiile nejustificate ale autorităţii contractante, nu poate conduce decât la concluzia nerespectării condițiilor legale și a restrângerii artificiale a concurentei, în condițiile în care, din argumentele autorităţii contractante nu rezulta caracterul urgent al acțiunilor sale. Pe de alta parte, nici situația achizitoarei nu este una mai fericita, în condițiile în care intre data pana la care operatorii economici sunt ținuți sa își transmită solicitările de clarificare a documentației de atribuire (27.12.2024) și data pana la care autoritatea contractanta este obligata sa răspundă solicitărilor privind documentația de atribuire (02.01.2025), exista doar 2 zile lucrătoare (30 și 31 decembrie) în care angajații acesteia trebuie sa analizeze solicitările primite și sa le răspundă în mod clar şi complet, așa cum impun dispozițiile art. 160 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. De notat este faptul ca, prin apărările sale, autoritatea contractanta nu a făcut mențiuni despre posibilitatea ca angajații săi sa își desfășoare activitatea și în zilele de sărbătoare legala și în cele de repaus săptămânal cuprinse în intervalul 27.12.2024 - 02.01.2025, cu atât mai mult cu cat, pentru angajații autorităţii contractante, ziua de 27.12.2024 a fost declarata zi libera prin HG nr. 1307/2023. Or, este de prisos a argumenta ca este total insuficient acest număr de zile în care real, atât operatorii economici, dar și autoritatea Pagina 61 din 63

contractanta își desfășoară activitatea. Când stabilește aceasta, Consiliul are în vedere ca în discuție este atribuirea unui contract de achiziție publica cu o durata a activității de proiectare de 4 luni și o durata a execuției lucrărilor de 18 luni. Prin urmare, termenele reale, extrem de reduse, evocate în analiza Consiliului, sunt insuficiente și neserioase pentru primirea unor oferte în care sa fie descrise activități de proiectare care vor fi prestate timp de 4 luni și activități de execuție de lucrări, derulate pe parcursul a 18 luni, activități a căror valoare a fost estimata de către autoritatea contractanta la 14.147.061,62 lei, fără TVA. Nu este de prisos a menționa și ca respectarea principiilor proporționalității și asumării răspunderii, consacrate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, reclama, în situația prezentei proceduri, ca autoritatea contractanta sa se asigure ca viitorul contract de achiziție publica, în valoare estimata de 14.147.061,62 lei, fără TVA, va fi atribuit unui operator economic care a avut la dispoziție un interval de timp suficient atât pentru a studia condițiile și cerințele achizitoarei, dar și pentru a concepe, elabora și prezenta cea mai buna oferta pe care autoritatea contractanta putea sa o obțină pe piața de profil. Or, termene de 1 zi lucrătoare pentru studiu al documentației de atribuire și înaintare solicitări de clarificări, 2 zile lucrătoare pentru ca achizitoarea sa răspundă acestor solicitări vizând documentația de atribuire, 4-5 zile pentru concepere, elaborare și prezentare oferta sunt termene evident arbitrar alese, nejustificat de scăzute, incompatibile cu dezideratul de a primi cat mai multe oferte, de a avea o concurenta sporita și reala, și de a obține cea mai avantajoasa oferta, deziderat care, fără îndoială, a fost avut în vedere de către autoritatea contractanta prezenta. În aceste condiții, Consiliul stabilește ca măsură de remediere necesara fata de situația analizata este prelungirea termenului de depunere a ofertelor. Însă, așa cum rezulta din informația disponibila în SEAP, ofertele au putut fi depuse pana la data de 08.01.2025, ora 15.00. Autoritatea contractanta a depus la dosarul cauzei procesul-verbal nr. 56 din 09.01.2025 de vizualizare a documentelor depuse in SEAP, verificare a garanțiilor de participare si DUAE, din care rezulta ca pana la aceasta data limita a fost depusa o singura oferta de către asocierea ...... Or, având în vedere ca în aceasta procedura a fost depășită faza de depunere a ofertelor, Consiliul stabilește ca ea nu mai poate fi remediata, astfel încât singura măsură ce poate fi adoptata ca remediu la încălcările legale constatate este anularea întregii proceduri de atribuire, context în care este de prisos examinarea celorlalte critici pe care ......... SRL le aduce documentației de atribuire. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și 62

concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită, din contestația depusă de ......... SRL, capătul de cerere vizând anularea procedurii și anulează procedura de atribuire. În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere din contestație vizând obligarea autorităţii contractante la modificarea în parte a documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea documentaţiei de atribuire. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția lipsei de interes în formularea contestaţiei, invocata de autoritatea contractanta. Admite, din contestația depusă de ......... SRL, capătul de cerere vizând anularea procedurii și anulează procedura de atribuire. Respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere din contestație vizând obligarea autorităţii contractante la modificarea în parte a documentației de atribuire şi eliminarea/amendarea documentației de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... .. .. Redactată în 4 exemplare, conține 60 pagini. Redactată practicaua deciziei ... Pagina 63 din 63