Decizie CNSC BO2025_3270

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 3270/C1/3845 Data: 30.10.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 68110/30.09.2025, formulată de ......... SRL, cu sediul în municipiul ........., ........., ........., având cod unic de înregistrare ........., înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal de ........., împotriva rezultatului procedurii de atribuire emis de către autoritatea contractantă ........., cu sediul în localitatea ........., C-tin Brâncoveanu, nr. 2, județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare străzi în ........., județul ........., Lot III”, cod CPV 45233120-6, s-a solicitat: - anularea adresei autorității contractante nr. 5220/22.09.2025 privind descalificarea ofertei .......... și a raportului procedurii de atribuire nr. 5214/22.09.2025; - anularea tuturor deciziilor și actelor incidente, anterioare și subsecvente (inclusiv a oricăror procese-verbale de evaluare și comunicări adresate în acest sens, inclusiv, celorlalți participanți în procedură); - reluarea procedurii de atribuire cu consecința evaluării ofertei sale și aplicării criteriului de atribuire ofertelor declarate admisibile; În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul, ......... SRL formulează contestație împotriva rezultatului procedurii de atribuire a procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare străzi în ........., județul ........., Lot III”, solicitând cele prezentate în partea introductivă a prezentei decizii. Contestatorul face o scurtă prezentare a situației de fapt, menționând că autoritatea contractantă a inițiat prezenta procedură prin publicarea

în

SEAP

a

anunțului

de

participare

nr. SCN1165997/28.07.2025 și a documentației de atribuire aferente, iar, în Pagina 1 din 24

conformitate cu cerințele documentației de atribuire, ......... SRL, în calitate de ofertant, a depus ofertă în cadrul acestei procedurii. Menționează că, prin adresa nr. 5220/22.09.2025 și raportul procedurii de atribuire nr. 5214/22.09.2025, i s-a comunicat de către autoritatea contractantă respingerea ofertei sale, ca inacceptabilă, prin raportare la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, motivat de faptul că răspunsurile sale de clarificare nr. 601/04.09.2025, referitoare la propunerea tehnică, ar fi fost neconcludente. Cât privește netemeinicia deciziei autorității privind descalificarea ofertei sale, contestatorul apreciază că susținerile autorității sunt neîntemeiate, acesta expunând în continuare explicații detaliate pentru fiecare dintre pretinsele argumente ale comisiei de evaluare referitoare la neîndeplinirea cerințelor documentației de atribuire, astfel considerând că demonstrează faptul că oferta sa a fost întocmită cu respectarea acestora și că răspunsurile la clarificări au fost concludente. Referitor la pretinsa neprezentare a metodologiei de execuție, ......... SRL susține că, prin solicitarea de clarificări nr. 1 din adresa autorității contractante nr. 4721/01.09.2025, s-a invocat o pretinsă neprezentare a metodologiei de execuție în cadrul propunerii tehnice, citând următoarele: „1. Referitor la cerința din caietul de sarcini 1) Metodologia de execuție, vă rugăm să ne indicați unde ați prezentat metodologia de execuție a tuturor lucrărilor proiectate, având în vedere că la pag. 8-75 din cadrul propunerii tehnice ați prezentat etapele de execuție a lucrărilor.” Totodată, contestatorul susține că a precizat prin adresa nr. 601/04.09.2025, modalitatea de prezentare a metodologiei de execuție, indicând includerea în propunerea tehnică, la paginile 8-75, a metodologiilor de execuție, corelate cu procedurile tehnice de execuție de la paginile 359-616, unde este descris întregul proces tehnologic. Inserând

extras

din

adresa

comisiei

de

evaluare nr. 5220/22.09.2025 privind descalificarea ofertei sale, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă a reținut pretinsa neconcludența a răspunsului de clarificare formulat de ......... SRL, subliniind din aceasta faptul că: „(…) O metodologie de execuție este un set de reguli, proceduri și instrucțiuni specifice care ghidează cum să se realizeze o anumită activitate a unui proiect, de la planificare la finalizare, pentru a asigura calitatea, eficiența și respectarea standardelor. Aceasta descrie pașii detaliați, materialele necesare, tehnicile utilizate și controlul de calitate pe parcursul întregului proces. Ofertantul transmite că a prezentat procedurile tehnice de execuție, proceduri ce nu au fost solicitate în cadrul documentației de atribuire. Proceduri tehnice de execuție sunt instrucțiuni tehnice standard, cu caracter descriptiv, care nu arată cum va gestiona ofertantul execuția proiectului. (…)” Pagina 2 din 24

Concluziile comisiei de evaluare cu privire la acest aspect sunt contestate ca neîntemeiate, pentru argumentele de mai jos. Din punctul său de vedere, propunerea tehnică acoperă toate cerințele din caietul de sarcini, fiind structurată pe capitole distincte pentru a facilita evaluarea și a evidenția o abordare metodică pentru fiecare cerință. Astfel, acesta consideră că metodologia de execuție reprezintă un document amplu care descrie „cum” va fi realizat proiectul, incluzând capitole privind strategia de abordare, fazele/etapele tehnologice aferente fiecărei categorii de lucrări și resursele necesare. Conform procedurilor tehnice de execuție prezentate, apreciază că, fiecare activitate este descrisă în detaliu, reflectând etapele individuale și distincte ale procesului tehnologic. Contestatorul apreciază că metodologia sa de execuție furnizează informații detaliate și complete asupra planului de lucru și a modalității de îndeplinire a contractului. De asemenea, menționează că se evidențiază faptul că autoritatea contractantă nu a indicat, în documentația de atribuire, inclusiv, în caietul de sarcini, formatul sau nivelul de detaliere dorit pentru prezentarea metodologiei de execuție. ......... SRL susține că a elaborat propunerea tehnică conform cerințelor documentației de atribuire, respectiv „în propria viziune” (conform fișa de date) și „abordarea propusă de ofertant pentru execuția contractului”, având în vedere cerința aferentă IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, „1) Metodologia de execuție;”, citând: „în acest scop, pornind de la propria expertiza a ofertantului în domeniul contractului ce urmează să fie atribuit și prin raportare la necesitățile, obiectivele și constrângerile autorității contractante, astfel cum au fost acestea descrise în cadrul Caietului de sarcini, propunerea tehnică va cuprinde informații relevante privind abordarea propusă de ofertant pentru execuția contractului. Propunerea tehnică va cuprinde: 1. Metodologia de execuție; 2. Graficul general de realizare a contractului (graficul Gantt) din care să rezulte încadrarea în durata contractului de achiziție publică.” În opinia sa, autoritatea contractantă nu a definit în documentația de atribuire un nivel de detaliu sau o structură obligatorie pentru metodologia de execuție. În aceste condiții, apreciază că o ofertă care prezintă o descriere logică și detaliată a procesului tehnologic nu poate fi respinsă, ca neconformă; propunerea tehnică depusă oferă un nivel de detaliu care depășește o simplă enumerare de etape tehnologice. Contestatorul susține că propunerea sa tehnică a tratat cerința privind „Metodologia de execuție” într-o manieră completă și integrată, structurată pe două niveluri de detaliere ce se completează reciproc, precizând următoarele: Pagina 3 din 24

■ Cadrul Metodologic (paginile 8-75): menționează că, în acest capitol, a prezentat, pentru fiecare stradă în parte, succesiunea logică a fazelor tehnologice majore, de la organizarea de șantier până la semnalizări și marcaje. În opinia sa, acestea nu reprezintă simple „etape”, ci, constituie o descriere clară a modului de abordare și realizare a lucrărilor, incluzând resursele umane și tehnice alocate fiecărei activități, așa cum se specifică în introducerea capitolului. ■ Detalierea Procesului Tehnologic (pag. 359-616): Menționează că procedurile tehnice de execuție (PTE) sunt parte integrantă și esențială a metodologiei de execuție. Acestea nu sunt „standarde descriptive”, ci, documente operaționale care descriu cum anume vor fi executate fiecare dintre lucrări, prezentând „pașii detaliați, materialele necesare, tehnicile utilizate și controlul de calitate”, exact elementele pe care autoritatea contractantă le definește ca aparținând unei metodologii. Spre exemplu, în timp ce, la pagina 14, se prezintă succint fazele pentru „strat de fundație piatra spartă”, procedura AA07MSI13 (de la pagina 430) detaliază pe 11 pagini caracteristicile materialelor, tehnologia de așternere, metoda de compactare și criteriile de acceptare, demonstrând o abordare detaliată și profesională. Din punctul său de vedere, afirmația potrivit căreia „metodologia prezentată nu asigura gradul de calitate solicitat” este nefondată. Acesta susține că propunerea sa tehnică include un capitol dedicat planului de management al calității (de la pagina 286) și o listă exhaustivă de planuri de control al calității, verificări și încercări (PCCVI), demonstrând un sistem complet de asigurare a calității, integrat direct în metodologia de execuție și aplicabil obiectului și activităților contractului. În susținerea poziției, acesta inserează extras din Decizia CNSC publicată în Buletinul Oficial CNSC nr. 3297/2017: „Atâta vreme cât nici în cadrul fișei de date a achiziției și nici ulterior în solicitarea de clarificare adresată ofertantului, autoritatea contractantă nu a detaliat până la ce nivel de detaliu se solicită a fi prezentată metodologia de execuție aferentă executării lucrărilor, nu se poate susține că (...) nu a prezentat o descriere a procesului tehnologic astfel cum a fost solicitat.”, care, în opinia sa, specifică, în mod clar, că nu se poate susține descalificarea unei oferte pentru neprezentarea metodologiei într-o anumită formă, ce nu a fost efectiv solicitată prin caietul de sarcini. Având în vedere argumentele expuse anterior, contestatorul solicită Consiliului să constate că susținerea autorității contractante privind descalificarea ofertei sale pentru neprezentarea metodologiei tehnice de execuție, este neîntemeiată. Referitor la pretinsa neîndeplinire a obligației de a deține asigurare de răspundere profesională de către expertul responsabil tehnic cu execuția, menționează că, prin solicitarea de clarificări nr. 2 din adresa autorității contractante nr. 4721/01.09.2025, autoritatea contractantă a Pagina 4 din 24

invocat neprezentarea asigurărilor de răspundere profesională pentru toți experții-cheie propuși, cu valabilitate pe întreaga durată a executării contractului, până la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Acesta susține că a clarificat, prin adresa nr. 601/04.09.2025, faptul că art. 31 din Legea nr. 10/1995 impune doar pentru „specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați” obligația „să încheie asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică.” Susține că, între experții-cheie propuși conform caietului de sarcini, singurul specialist dintre cei indicați la art. 6 din Legea nr. 10/1995, este responsabilul tehnic cu execuția, care este operator economic independent, contractat de ofertant pe bază de contract de prestări servicii. Subliniază că acesta îndeplinește obligația legală de a deține o asigurare de răspundere civilă profesională valabilă pe durata exercitării dreptului de practică. Menționează că asigurarea RCP a fost depusă în ofertă la pagina 167, cu valabilitate anuală și reînnoire automată pe întreaga perioadă de exercitare a profesiei. Consideră că ceilalți experți-cheie propuși, pentru care legea nu impune deținerea unei asigurări de răspundere profesională (nefiind incluși la art. 6 din Legea nr. 10/1995), sunt angajați ai ......... SRL, nefiind operatori economici independenți, iar, specialiștii care nu activează ca operatori economici independenți nu pot obține polițe individuale nominale pentru răspundere profesională. Menționează că, specialiștii angajați ai unui operator economic sunt acoperiți de polița de asigurare a angajatorului, în speță a ......... SRL. A fost depusă polița OMNIASIG G1081593, care, conform obiectului poliței (notă: ultima linie de la rubrica privind obiectul poliței), acoperă inclusiv daunele cauzate din culpa profesională. Întrucât, cu excepția expertului independent RTE, toți ceilalți experți propuși sunt angajați ai ......... SRL, contestatorul solicită constatarea îndeplinirii cerinței din caietul de sarcini privind deținerea și prezentarea polițelor de răspundere profesională pentru toți experții, prin polița RCP a responsabilului tehnic cu execuția și prin polița ......... SRL care acoperă răspunderea profesională a angajaților. Contestatorul subliniază că autoritatea contractantă a reținut o pretinsă neconcludență a răspunsului său la clarificare. Evidențiază că, autoritatea contractantă a confirmat poziția ......... SRL, în sensul inexistenței obligației de a prezenta polițe de răspundere profesională pentru ceilalți experți pentru care nu există obligație legală în temeiul Legii nr. 10/1995. Cu privire la polița RCP depusă pentru RTE, menționează că autoritatea contractantă a apreciat că se impune descalificarea ofertei Pagina 5 din 24

sale, motivat de faptul că, deși, în termen de valabilitate, polița nu acoperă o durată până la recepția la terminarea lucrărilor din proiect. Acesta susține că, prin oferta sa, și-a asumat asigurarea valabilității tuturor polițelor pe întreaga durată a proiectului, până la semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. De asemenea, reține că, la data depunerii ofertelor nu era, obiectiv, posibilă încheierea unei polițe pe întreaga durată a proiectului, întrucât, nu se cunoșteau momentul de începere și data finalizării lucrărilor. În considerarea celor arătate, contestatorul solicită Consiliului să constate nelegalitatea măsurii de descalificare, câtă vreme, expertul RTE propus deținea, la data ofertei și deține, în continuare, o asigurare de răspundere profesională în termen de valabilitate, neputând fi determinată ex ante data finalizării proiectului. Referitor la pretinsa neprezentare a declarației de disponibilitate de către expertul RTE, contestatorul precizează următoarele: Prin solicitarea de clarificări nr. 3 din adresa autorității contractante nr. 4721/01.09.2025, autoritatea contractantă a invocat lipsa „Declarației de disponibilitate” pentru expertul RTE, semnată în original. Acesta explică faptul că, prin adresa nr. 601/04.09.2025, documentul „Declarație de disponibilitate” depus la ofertă a fost scanat și comprimat pentru încărcare în SEAP, fără a fi afectată validitatea actului juridic și acordul expertului privind disponibilitatea. Pentru înlăturarea oricărui dubiu cu privire la validitatea acordului expertului, contestatorul menționează că a anexat răspunsului la clarificare o confirmare semnată olograf de expert, referitoare la recunoașterea declarației de disponibilitate depuse în ofertă. Subliniază faptul că, prin adresa autorității contractante nr. 5220/22.09.2025, s-a reținut că oferta sa nu include declarația de disponibilitate semnată/însușită de expertul RTE, apreciind că nu este îndeplinită o cerință de calificare și impunându-se descalificarea ofertei. În susținere, contestatorul invocă prevederile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și cauza CJUE C-131/16, EU:C:2017:358, menționând că, legiuitorul a admis posibilitatea ca într-o ofertă să fie omis a fi inserate documente a căror completare este permis a fi solicitată și primită ulterior momentului depunerii acesteia. Consideră că, în mod evident, în ceea ce privește situația în care, prin completarea documentelor și informațiilor lipsă, se aduc modificări ale propunerii tehnice sau celei financiare, operează și reglementările art. 134 și 135 din HG nr. 395/2016. Acesta susține că informațiile furnizate prin răspunsul la clarificări, sunt de natură doar de a confirma conținutul inițial al ofertei, iar, nu a-l completa, în mod nepermis. Este recunoscut dreptul autorității să solicite clarificarea respectivelor informații, însă, sub rezerva acceptării doar a Pagina 6 din 24

acelor răspunsuri care au natura unor clarificări formale sau de confirmare, iar, nu a unei completări cu informații noi a conținutului ofertei. În opinia sa, necomunicarea unui document suport, astfel cum este declarația de disponibilitate, în condițiile în care nu fost impusă, expres, sancțiunea descalificării ofertei și nu a fost determinat un avantaj evident pentru unul dintre ofertanți, nu poate atrage descalificarea ofertei. Cu atât mai puțin, confirmarea cu un document semnat de expert, prin intermediul răspunsului de clarificare, a unei declarații de disponibilitate deja depuse în cadrul ofertei, nu poate determina respingerea ofertei. Consideră că, măsura descalificării ofertei pentru o pretinsă incertitudine, dacă, un document prezentat este semnat sau nu de către emitent, în condițiile în care expertul a confirmat olograf documentul emis și prezentat, este o măsură nelegală. În concluzie, ......... SRL solicită Consiliului să dispună cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatorul solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisuri. ........., transmite, prin adresa nr. 5452/03.10.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 69198/03.10.2025, punctul său de vedere față de contestația depusă de ......... SRL, solicitând respingerea tuturor capetelor de cerere, apreciind ca având caracter dolosiv, prin inducerea în eroare a Consiliului. Aceasta menționează că, în fapt, contestatorul solicită anularea adresei nr. 5220/22.09.2025 privind rezultatul procedurii de atribuire și a raportului procedurii nr. 5214/22.09.2025; anularea tuturor deciziilor și actelor incidente, anterioare și subsecvente, precum și reluarea procedurii de atribuire, cu consecința evaluării ofertei și aplicării criteriului de atribuire ofertelor declarate admisibile. Autoritatea contractantă precizează că a organizat prezenta procedură prin anunțul de participare simplificat SCN1165997 din 28.07.2025, iar, în perioada de evaluare a propunerilor tehnice a transmis solicitări de clarificări tuturor ofertanților. Arată că, prin adresa nr. 4721/01.09.2025 au fost solicitate clarificări ofertantului contestator, iar, prin adresa nr. 601/04.09.2025 acesta a comunicat răspunsurile la solicitările de clarificări; în consecință, comisia de evaluare a analizat fiecare răspuns și a reverificat oferta prezentată de contestator în funcție de răspunsul aferent fiecărei solicitări. Totodată, precizează că toate ofertele au fost evaluate cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pagina 7 din 24

În ceea ce privește susținerea netemeiniciei deciziei autorității contractante privind descalificarea ofertei ......... SRL, respectiv criticile referitoare la decizia comisiei de evaluare privind neîndeplinirea cerințelor documentației de atribuire de către oferta ......... SRL și pretinsa neconcludență a răspunsurilor transmise, considerate de operatorul economic ofertant ca fiind neîntemeiate, autoritatea contractantă apreciază că acestea sunt lipsite de temei și nefondate. Referitor la solicitarea de clarificări nr. 4721/01.09.2025, autoritatea precizează că ......... SRL a transmis, prin adresa nr. 601/04.09.2025, răspunsurile la toate solicitările de clarificări, în termenul stabilit de comisia de evaluare, iar acestea au fost analizate în conformitate cu cerințele stabilite în documentația de atribuire și cu conținutul propunerii tehnice, astfel încât, comisia de evaluare a verificat, a constatat și a concluzionat, evaluarea răspunsului fiind prezentată în cadrul comunicării: 1. Astfel, referitor la solicitarea de clarificări privind metodologia de execuție „Referitor la cerința din caietul de sarcini 1) Metodologia de execuție, vă rugăm să ne indicați unde ați prezentat metodologia de execuție a tuturor lucrărilor proiectate, având în vedere că la pag. 8-75 din cadrul propunerii tehnice ați prezentat etapele de execuție a lucrărilor”. Autoritatea contractantă susține că, analizând acest răspuns, a apreciat că, din reverificarea propunerii tehnice la paginile 8-75, precum și a opisului prezentat, rezultă că metodologia de execuție a lucrărilor proiectate este indicată la paginile 8-75, metodologie ce conține doar etapele de execuție, nicidecum, metodologia de execuție. Autoritatea contractantă evidențiază că, finanțarea obiectivului de investiții este asigurată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), instituție care are propriile manuale de procedură, cu formulare standard și cerințe clar stabilite; în consecință, pentru avizarea documentației de atribuire, autoritatea contractantă a întocmit documentația, respectând întocmai manualul de procedură pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru proiectele finanțate prin PNDR 2014-2020 și PS 2023-2027, Instrucțiuni privind achizițiile publice pentru beneficiarii PNDR 2014-2020/PS 2023-2027 Cod Manual PS-MAPP Ediția I/revizia 1. Autoritatea contractantă susține că, finanțatorul a avizat documentația de atribuire. Din cerințele de mai sus, rezultă că operatorii economici trebuiau să prezinte informații pentru aceste cerințe; mai precis, pentru cerințele 1-3 se solicita detaliat metodologia de execuție, graficul și personalul, propunerea tehnică urmând a avea un conținut foarte redus. De asemenea, menționează că, documentația de atribuire a fost avizată după depunerea, pentru a treia oară, a documentației, iar, în cele Pagina 8 din 24

două versiuni anterioare, neavizate, solicitase, între altele și procedurile tehnice de execuție. Autoritatea contractantă solicită Consiliului să rețină că finanțatorul nu a fost de acord ca în cadrul documentației de atribuire să fie cerința „proceduri tehnice de execuție”, astfel încât, comisia de evaluare nu a evaluat procedurile de execuție din nicio ofertă prezentată de ofertanți, deoarece, sunt informații nesolicitate în cadrul documentației de atribuire. În aceste condiții, nu puteau fi solicitate clarificări pe aceste proceduri tehnice, atât timp cât, nu au fost cerute în documentația de atribuire. Mai mult, autoritatea contractantă a arătat că procedurile tehnice de execuție sunt instrucțiuni tehnice standard, cu caracter descriptiv, care arată cum va gestiona ofertantul execuția proiectului și care conțin informații pentru tipurile de activități, chiar și pentru cele care nu fac obiectul proiectului tehnic. Aceasta a precizat că procedurile tehnice pot fi documente utile în execuție, dar, nu echivalează cu metodologia de execuție solicitată în documentația de atribuire. Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă a reținut că procedurile tehnice de execuție prezentate în cadrul propunerii tehnice la pag. 359-616 nu au fost și nu vor fi evaluate, așa cum nu au fost evaluate nici cele prezentate în ofertele celorlalți ofertanți. Reiterează că cerința din documentația de atribuire a fost „metodologia de execuție”, aceasta fiind cerință obligatorie, pe care ofertanții trebuiau să o respecte, întocmai; în consecință, comisia de evaluare a analizat metodologia de execuție prezentată în propunerea tehnică la paginile 8-75, care conține doar etapele principale de execuție, respectiv, enumerarea lor. Autoritatea contractantă a arătat că ofertantul a precizat, în răspunsul său: „Atâta vreme cât nici în cadrul fișei de date a achiziției și nici ulterior in solicitarea de clarificare adresată ofertantului, autoritatea contractantă nu a detaliat până la ce nivel de detaliu se solicită a fi prezentată metodologia de execuție aferentă executării lucrărilor, nu se poate susține că (...) nu a prezentat o descriere a procesului tehnologic astfel cum a fost solicitat. [Buletinul Oficial CNSC nr. 3297/2017]”. Totodată, a precizat, însă, că, metodologia de execuție este un set de reguli, proceduri și instrucțiuni specifice care ghidează cum să se realizeze o anumită activitate a unui proiect, de la planificare la finalizare, pentru a asigura calitatea, eficiența și respectarea standardelor. Aceasta descrie pașii detaliați, materialele necesare, tehnicile utilizate și controlul de calitate pe parcursul întregului proces. În consecință, autoritatea contractantă apreciază că nu poate fi vorba de netemeinicia deciziei comisiei de evaluare privind considerarea Pagina 9 din 24

răspunsului ca fiind neconcludent, întrucât, ofertantul/contestatorul nu a indicat unde este prezentată această metodologie și din reverificarea acesteia să rezulte că cerința este îndeplinită. În opinia sa, concluzia comisiei de evaluare este întemeiată, rezultând clar că propunerea tehnică nu acoperă cerințele din caietul de sarcini. Cu privire la susținerile contestatorului potrivit cărora, propunerea tehnică acoperă cerințele din caietul de sarcini, deoarece, a fost organizată pe capitole pentru a facilita evaluarea, autoritatea contractantă arată că acestea sunt netemeinice și nesusținute de argumente clare. În cadrul propunerii tehnice trebuia prezentată doar metodologia de execuție detaliată, așa cum chiar contestatorul a susținut în contestație; apreciază că ofertantul știa ce trebuie să conțină metodologia de execuție, dar cea prezentată conține doar enumerarea etapelor de execuție: „strat de fundație piatră spartă Fazele tehnologice necesare pentru așternerea stratul din piatră spartă sunt următoarele: - procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum și a forței de muncă necesare; - trasare și pichetare; - semnalizarea zonei de lucru; - așternerea și nivelarea materialului; - compactarea straturilor realizate: - testarea lucrării executate. În continuare, menționează că, echipa necesară execuției acestor lucrări ar putea fi formată din: „2 pavatori, autogreder, compactor, autocisternă, 3 operatori utilaje, 3 camioane, 3 șoferi”. Astfel, solicită Consiliului să constate că toată metodologia de execuție conține, pentru fiecare activitate, doar etapele de execuție, așa cum s-a arătat mai sus. Autoritatea contractantă a mai solicitat să se constate că, pe tot parcursul procesului de evaluare, nu au fost evaluate procedurile tehnice de execuție. În consecință, consideră că, dacă procedurile tehnice de execuție prezentate de .......... în cadrul propunerii tehnice ar fi fost evaluate de către comisia de evaluare, s-ar fi creat un avantaj, încălcând astfel principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pentru respectarea principiilor și evaluarea tuturor ofertelor conform cerințelor din documentația de atribuire, inclusiv, operatorului economic ofertant FLORIMAR CONTRUCT TOTAL SRL i-a fost transmisă clarificarea nr. 1, iar comisia de evaluare a stabilit că și răspunsul acestuia este neconcludent. Pagina 10 din 24

1. „Indicați unde ați prezentat metodologia de execuție a lucrărilor de frezare a sectoarelor de drumuri care prezintă mixtură asfaltică existentă. Răspuns ofertant: În cuprinsul paginilor 40-41 din cadrul propunerii tehnice. Analiza răspuns: Din reverificarea propunerii tehnice, respectiv a paginilor indicate, rezultă că au fost prezentate doar etapele de execuție si nu metodologia de execuție. O metodologie de execuție este un set de reguli, proceduri și instrucțiuni specifice care ghidează cum să se realizeze o anumită activitate a unui proiect, de la planificare la finalizare, pentru a asigura calitatea, eficiența și respectarea standardelor. Aceasta descrie pașii detaliați, materialele necesare, tehnicile utilizate și controlul de calitate pe parcursul întregului proces. Rezultă clar că metodologia prezentată nu asigură gradul de calitate solicitat conform documentației de atribuire. Având în vedere motivarea de mai sus, comisia de evaluare consideră răspunsul ca fiind neconcludent.” Autoritatea contractantă subliniază că tuturor operatorilor economici le-a fost aplicat același tratament. De asemenea, aceasta a invocat art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea 98/2016, care consacră principiul tratamentului egal al operatorilor economici, subliniind că acceptarea unor documente diferite de cele solicitate ar încălca acest principiu; totodată, art. 2 alin. (2) lit. b) consacră principiul transparenței și al utilizării criteriilor obiective: acceptarea procedurilor tehnice ca „echivalent” al metodologiei ar crea o lipsă de predictibilitate și ar transforma evaluarea într-un proces arbitrar. Precizează că finanțatorul a interzis expres solicitarea procedurilor tehnice de execuție în cadrul documentației de atribuire; în consecință, autoritatea contractantă nu putea să solicite procedurile tehnice de execuție, nu putea să evalueze procedurile tehnice prezentate ca fiind „metodologic” și nu putea să le considere ca îndeplinind cerința impusă, deoarece acceptarea lor ar fi constituit o abatere de la documentația aprobată și de la condițiile finanțatorului. Referitor la punctul 12 din contestație, respectiv afirmația: „Conform procedurilor tehnice de execuție prezentate, fiecare activitate este descrisă în detaliu, reprezentând etapele individuale si distincte ale procesului tehnologic”, autoritatea contractantă susține că a detaliat și justificat mai sus că acestea nu au fost solicitate și nu au fost evaluate. În ceea ce privește alegațiile contestatorului potrivit cărora, propunerea sa tehnică oferă un nivel de detaliu care depășește cu mult o simplă enumerare de etape tehnologice, autoritatea contractantă susține Pagina 11 din 24

că acestea sunt simple speculații prin care se încearcă inducerea în eroare a Consiliului și care sunt netemeinice și neadevărate. Susține că respingerea ofertei contestatorului a fost temeinică și legală, deoarece: - Documentația de atribuire a solicitat în mod expres metodologia de execuție. - Autoritatea nu avea dreptul să echivaleze sau să considere procedurile tehnice de execuție ca fiind metodologia solicitată. - Autoritatea contractantă a arătat că acceptarea lor ar fi încălcat principiile fundamentale din Legea nr. 98/2016 (egalitate de tratament, transparență, legalitate). Prin urmare, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, ca nefondată. 2. Referitor la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă, având în vedere cerința din caietul de sarcini „Pentru Experții cheie propuși, se vor depune in cadrul Propunerii tehnice, copii după polițele de asigurare de răspundere civila profesionala nominale, cu valabilitate pe toata durata exercitării atribuțiilor din contract (pana la data semnării Procesului Verbal de Recepție la Terminarea Lucrărilor -PVRTL).”, a solicitat indicarea locului în care au fost prezentate, pentru experții cheie RTE, șef șantier, manager de proiect, polițe de asigurare de răspundere civilă profesională, nominale, cu valabilitate pe toată durata exercitării atribuțiilor din contract - PVRTL. Inserând răspunsul ofertantului: „Prevederile art. 31 din Legea nr. 10/1995 impun obligația (…) Responsabilul tehnic cu execuția îndeplinește obligația legală de a deține o asigurare de răspundere civila profesională valabilă pe durata exercitării dreptului de practică. Asigurarea RCP a fost prezentată în ofertă la pag. 167. (…) Specialiștii angajați ai unui operator economic intră sub beneficiul poliței de asigurare a operatorului economic angajator (…) În vederea clarificării aspectelor menționate mai sus, vă transmitem polița de asigurare (…) OMNIAS1G G1081593 (…) ca răspuns detaliat la solicitarea comisiei.”, acesta a reținut că ofertantul indică polița prezentată pentru RTL la pagina 167, cu valabilitate până la data 14.11.2025, iar cerința din caietul de sarcini a fost (..) pentru experții cheie propuși, se vor depune în cadrul propunerii tehnice, copii după polițele de asigurare de răspundere civila profesionala nominale, cu valabilitate pe toata durata exercitării atribuțiilor din contract (până la data semnării procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor -PVRTL).” Referitor la ceilalți experți, comisia a considerat că nu s-a precizat care sunt experții cheie pentru care se vor depune, astfel încât, s-a acceptat depunerea poliței doar pentru RTE, așa cum s-a acceptat tuturor ofertanților, pentru aplicarea unui tratament egal. Comisia de evaluare consideră răspunsul ca fiind neconcludent. Pagina 12 din 24

Autoritatea contractantă a solicitat să se constate că toate argumentele contestatorului de la punctul 22-33 sunt simple speculații și justificări formale, având în vedere cerința clară din caietul de sarcini „Pentru experții cheie propuși, se vor depune în cadrul propunerii tehnice, copii după polițele de asigurare de răspundere civilă profesională nominale, cu valabilitate pe toată durata exercitării atribuțiilor din contract (până la data semnării procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor - PVRTL).” și faptul că, în cadrul propunerii tehnice, la pagina 167, a fost prezentată polița de răspundere civilă profesională pentru specialistul RTE, cu durată de valabilitate până la data 14.11.2025. Consideră că acest fapt nu lasă loc de interpretări, polița prezentată pentru RTE trebuia să fie valabilă pe toată durata exercitării atribuțiilor din contract (pana la data semnării procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor -PVRTL. În opinia sa, contestatorul putea solicita asigurătorului, ca și ceilalți ofertanți, prelungirea poliței prin act adițional, pentru îndeplinirea cerinței. Comisia de evaluare a concluzionat că răspunsul nu este concludent, deoarece, polița prezentată nu avea valabilitatea stabilită în cerința din caietul de sarcini. 3. Referitor la clarificarea privind declarația de disponibilitate a RTE, „ Vă rugăm să ne comunicați modalitatea de îndeplinire a cerinței din caietul de sarcini „Declarație de disponibilitate” pentru personalul responsabil de îndeplinirea contractului semnată în original de către expertul propus, daca acesta nu este angajat al ofertantului (daca este angajat se vor depune documente din care să reiasă acest lucru), având în vedere că declarația de disponibilitate a domnului Cozma Lica - expert cheie - RTE, prezintă o semnătură copiată, parțială.”, inserând răspunsul ofertantului: „Referitor la aspectul invocat referitor la semnătură expertului RTE, va asigurăm că imperfecțiunea vizuală nu poate fi cauzată decât de o eventuală afectare a documentului în cursul procesului de scanare și comprimare, nefiind afectată în niciun fel validitatea actului juridic, respectiv a acordului expertului privind disponibilitatea. Pentru a elimina orice dubiu privind autenticitatea acordului expertului privind disponibilitatea, atașam prezentului răspuns de clarificare o confirmare din partea expertului (atașam Anexa 2), semnata olograf, privind recunoașterea autenticității Declarației de disponibilitate de la pag. 170 din oferta.” Astfel, analizând acest răspuns, autoritatea contractantă menționează că nu înțelege despre ce act juridic vorbește ofertantul, având în vedere că declarația de disponibilitate nu a fost semnată, respectiv, nu a fost însușită de către expert. Referitor la „imperfecțiunea Pagina 13 din 24

vizuală”, comisia a constatat că nu este o imperfecțiune, acea declarație nu este semnată, iar din scanare nu dispărea semnătura în original. Din punctul său de vedere, din răspunsul transmis, rezultă clar că declarația de disponibilitate a expertului cheie RTL, din cadrul propunerii tehnice, depusă până la termenul limită de depunere al ofertelor, nu a fost semnată/însușită de către expert, deși, în cadrul cerinței s-a precizat „Declarație de disponibilitate” pentru personalul responsabil de îndeplinirea contractului semnată în original de către expertul propus. Comisia de evaluare consideră răspunsul ca fiind neconcludent. Autoritatea contractantă a solicitat să se constate că ofertantul contestator a depus o declarație de disponibilitate în care semnătura și ștampila expertului apar ca o imagine inserată, ceea ce nu reprezintă o semnătură olografă. În cadrul procesului de evaluare, autoritatea contractantă a formulat o solicitare de clarificări, având în vedere îndoiala justificată cu privire la autenticitatea documentului. Menționează că, ofertantul a răspuns invocând, că „imperfecțiunea vizuală” s-ar datora scanării și comprimării documentului, însă, pentru a înlătura dubiul, a depus o nouă declarație/confirmare semnată olograf de expert. Or, aceasta susține că, dacă declarația din cadrul ofertei tehnice (pagina 170) era semnată în original de către expert, în cadrul răspunsului de clarificări at fi fost rescanată/retransmisă și nu depusă o nouă declarație de confirmare. Astfel, susține că declarația prezentată în oferta depusă până la termenul limită de depunere al ofertelor, nu a fost însușită de către expertul RTE Cozma Lică, ci, s-a inserat o semnătură vizibil parțială. În susținere, autoritatea inserează print screen cu semnătura acestuia, purtând data de 11.08.2025. Autoritatea contractantă afirmă că, deși, contestatorul susține că a transmis declarația de confirmare pentru eliminarea oricărui dubiu, clar pentru eliminarea oricărui dubiu trebuia să prezinte aceeași declarație, cu aceeași semnătură, în original, pentru a se putea constata autenticitatea documentului prezentat în cadrul ofertei. Referitor la afirmația că situația se încadrează în prevederile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă reiterează că acest articol conferă un drept autorității contractante si nu o obligație, prevederi aplicate de către comisia de evaluare, având în vedere că a transmis o solicitare de clarificare în acest sens. Precizează că, la punctul 40, contestatorul susține că legiuitorul a admis posibilitatea ca într-o ofertă să fie omis a fi inserate documente, dar, în acest caz, documentul a fost prezentat cu o semnătură inserată, iar, prin răspunsul la solicitarea dc clarificări nu a fost transmis acel document prezentat inițial, cu semnătura în original. Pagina 14 din 24

În opinia sa, cerința din documentația de atribuire a fost clară, fără ambiguități „Declarație de disponibilitate” pentru personalul responsabil de îndeplinirea contractului semnată în original de către expertul propus, dacă acesta nu este angajat al ofertantului (daca este angajat se vor depune documente din care să reiasă acest lucru), cerință ce nu a fost îndeplinită. Arată că, la punctul 41 din contestație se justifică faptul că nu a fost completată oferta cu un alt document, ceea ce, autoritatea contractantă apreciază ca fiind complet eronat, deoarece, susține că decizia comisiei „răspunsul nu este concludent” nu a fost motivată de faptul că a fost depus un nou document, ci, că, documentul retransmis nu este același document (cu semnătură în original) prezentat în cadrul propunerii tehnice, prezentată până la termenul limită de depunere al ofertelor. Contrar celor susținute la punctul 42 din contestație, arată că acceptarea prezentării declarației expertului RTL (expert foarte important în execuția lucrărilor) cu o semnătură parțială, inserată, ar fi determinat un avantaj evident pentru con testator. Subliniază faptul că, măsura respingerii ofertei, ca inacceptabilă, nu a fost stabilită ca urmare a incertitudinii că documentul prezentat este semnat sau nu de emitent, ci, comisia a hotărât că „răspunsul este neconcludent”, având în vedere documentul prezentat inițial și documentul prezentat ulterior, care, de fapt, nu confirmă autenticitatea documentului depus inițial, pentru că nu a fost prezentat același document, ci, alt document, ce confirmă faptul că documentul depus inițial nu a fost însușit de către expertul propus. Astfel, autoritatea contractantă solicită Consiliului să ceară contestatorului ca, în proba cu înscrisuri pe care a invocat-o în cadrul contestației, să depună declarația depusă în cadrul ofertei la pagina 170, în original, pentru clarificarea oricărui dubiu. Aceasta apreciază că, prin toate argumentele prezentate în cadrul contestației, contestatorul încercă să inducă ideea că propunerea tehnică respectă, în totalitate, cerințele din fișa de date și caietul de sarcini. Autoritatea contractantă solicită, în baza argumentelor prezentate mai sus, respingerea tuturor capetelor de cerere, fiind vădit caracterul dolosiv, prin inducerea în eroare a onoratului Consiliu. Prin adresa nr. 5452/03.10.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 69977/07.10.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 68332/01.10.2025, contestatorul transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 1/30.09.2025 în cuantum de 72.642,00 lei, eliberată de Raiffeisen Bank. Pagina 15 din 24

Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare străzi în ........., județul ........., Lot III”, cod CPV 45233120-6, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare SCN1165997/28.07.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 3.632.067,77 lei fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „prețul cel mai scăzut”. Procedând la analiza contestației formulate de EMPYRUS MISONI SRL se reține că acesta critică adresa comunicare rezultat nr. 2483/27.05.2025 de respingere a ofertei sale, ca neconformă și inacceptabilă, deoarece, răspunsul la solicitarea de clarificări nu a fost concludent, motiv pentru care, Consiliul va analiza aceste critici prin raportare atât la cerințele documentației de atribuire, cât și la legislația aplicabilă, în materie. Consiliul reține că unul din motivele principale de neconformitate reținute de autoritatea contractantă în cadrul adresei comunicare rezultat privește lipsa din cadrul propunerii tehnice a „Metodologiei de execuție a lucrărilor”. Se reține, în acest sens, că, autoritatea contractantă a menționat în cadrul Fișei de date, la pct.IV.4.1 – „Modul de prezentare al propunerii tehnice”, următoarele cerințe: „Propunerea tehnică se va prezenta la rubrica special prevăzută în S.E.A.P. în acest sens, respectiv „Documente de calificare și propunere tehnică. Ofertanții vor întocmi propunerea tehnică într-o manieră organizată, astfel încât aceasta să asigure posibilitatea verificării în mod facil a corespondenței cu cerințele/specificațiile prevăzute în cadrul prezentei secțiuni, respectiv cu cele prevăzute în cadrul Caietului de sarcini și a documentelor anexate la acesta, care fac parte integrantă din documentația de atribuire. În acest scop, pornind de la propria expertiză a ofertantului în domeniul contractului ce urmează să fie atribuit și prin raportare la necesitățile, obiectivele și constrângerile autorității/ contractante, astfel cum au fost acestea descrise în cadrul Caietului de sarcini, propunerea tehnică va cuprinde informații relevante privind abordarea propusă de ofertant pentru execuția contractului. Propunerea tehnică va cuprinde: 1) Metodologia de execuție; 2) Graficul general de realizare a contractului (graficul Gantt) din care să rezulte încadrarea în durata contractului de achiziție publică logică a evenimentelor informații care vor trebui să probeze Pagina 16 din 24

transpunerea prevederilor caietului de sarcini într-un plan de implementare fezabil. Daca anumite activități sunt realizate de subcontractanti in cadrul graficului Gantt vor fi evidențiate distinct; Prin activitățile proiectului se înțelege articol de deviz. Prezentarea unui grafic Gantt care sa nu îndeplinească cerințele impuse va conduce la declararea ofertei drept neconforma. Ofertanții vor lua in considerare la întocmirea graficului toate fazele determinante precum și zilele libere. 3) Personalul disponibil și propus pentru executarea contractului; 4) Termenul de garanție acordat pentru lucrările executate; 5) Propuneri privind clauzele contractuale și/sau declarație privind acceptarea clauzelor contractuale (dacă e cazul). 6) Angajamentul ofertantului de a nu subcontracta execuția lucrărilor ulterior emiterii dispoziției de începere lucrări fără acceptul autorității contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizați ca fiind subcontractanți de specialitate în cadrul ofertei în alte condiții decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, document ce va fi semnat olograf ori cu semnătură electronică; 7) Ofertantul (ofertant unic, asociați, subcontractanți) vor prezenta o declarație pe proprie răspundere a ofertantului din care să rezulte faptul că, la elaborarea ofertei, ofertantul a ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile de mediu, sociale și cu privire la relațiile de muncă pe toată durata de îndeplinire a contractului de lucrări (model - formularul nr. 5). care sunt în vigoare în România, precum și că le va respecta în vederea implementării contractului”. Din parcurgerea documentației de atribuire, rezultă că autoritatea contractantă nu a urmărit obținerea unui anumit grad de detaliere în privința metodologiei de execuție (activități/subactivități) care să se regăsească în propunerile tehnice ale operatorilor economici, limitându- se doar a indica obligativitatea cuprinderii în ofertă a acesteia, pornind de la propria expertiză a ofertantului în domeniul contractului ce urmează să fie atribuit. Metodologia de execuție a lucrărilor este documentul care descrie pașii tehnologici, resursele (utilaje, materiale, personal) și metodele specifice prin care se va realiza o lucrare, de la pregătire până la finalizare; aceasta detaliază modul în care vor fi abordate procesele tehnologice necesare pentru a îndeplini cerințele proiectului. Analizând propunerea tehnică depusă de ........., se reține că acesta a tratat cerința privind „Metodologia de execuție" într-o manieră structurată pe două niveluri de detaliere, respectiv: - cadrul Metodologic (pag. 8-75): în acest capitol fiind prezentat, pentru fiecare stradă în parte, succesiunea logică a fazelor tehnologice majore, de la organizarea de șantier până la semnalizări și marcaje; se Pagina 17 din 24

poate identifica alocarea corespunzătoare a personalului și a echipamentelor, pentru toate activitățile prevăzute în proiect fiind detaliate resursele alocate pentru fiecare tip de activitate în parte, incluzând personalul, echipamentele și materialele necesare prin corelarea acestora cu ritmul de execuție stabilit și specificațiile din documentația de atribuire. - detalierea Procedurilor tehnice de execuție (pag. 359-616), fiind descrise procedurile operaționale, respectiv, cum anume va executa fiecare lucrare, prin detalierea materialelor necesare, tehnicile utilizate și controlul de calitate, exact elementele pe care autoritatea contractantă le definește ca fiind parte a unei metodologii. Având a determina în ce măsură răspunsul contestatorului are sau nu caracter concludent, Consiliul reiterează că, propunerea tehnică a unui ofertant trebuie să reflecte posibilitatea concretă că un anumit operator economic poate duce la îndeplinire un contract, drept urmare, autoritatea contractantă este obligată să examineze ofertele în ansamblul lor și să nu dea dovadă de un formalism excesiv în considerarea conformității, pornind de la indicarea în documentația de atribuire a unui anumit format al secțiunilor ofertei. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu, atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție publică, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv; orice altă interpretare excedează propriilor reguli stabilite de autoritatea contractantă și încalcă principiile transparenței și tratamentului egal statuate de art. 2 alin. (2) lit. d) și b) din Legea nr. 98/2016. Altfel spus, câtă vreme, autoritatea contractantă nu a indicat în cadrul documentației de atribuire nivelul de detaliere a metodologiei de execuție (cum, de exemplu, a indicat în cazul graficului de execuție), limitându-se doar la obligativitatea cuprinderii în ofertă a acesteia, pornind de la propria expertiză a ofertantului în domeniul contractului ce urmează să fie atribuit, nu se poate reține, ca întemeiat, motivul autorității contractante de respingere, ca neconformă, pentru neprezentarea într-o anumită formă, a metodologiei de execuție, motivul de respingere fiind unul excesiv și în afara regulilor reciproc valabile stabilite în cadrul documentației de atribuire. Această manieră de a proceda a autorității contractante apare ca nelegală în raport de principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, dar și de natură să încalce drepturile recunoscute de același act normativ în Pagina 18 din 24

beneficiul ofertanților participanți. Consiliul reține că autoritatea contractantă nu-și poate invoca propria culpă, potrivit principiului de drept „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, izvorâtă din presupusa eroare/omisiune a unor cerințe din cadrul documentației de atribuire. În situația în care autoritatea contractantă solicita o astfel de cerință, respectiv, detalierea metodologiei de execuție, această cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare ar fi trebuit să fi fost exprimate într-un mod transparent pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire, așa cum este prevăzut la art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016: „Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”. Prin urmare, autoritatea contractantă a dat dovadă de un formalism exagerat, încercând în acest moment să impună anumite condiții/cerințe tehnice, care nu au fost menționate în cadrul documentației de atribuire și care nu au fost aduse la cunoștința operatorilor economici interesați înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, încălcând, astfel, principiul transparenței și tratamentului egal. În Cauza Enterprised Focused Solutions SRL (C-278/14) Curtea a declarat că „normele fundamentale și principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplinește cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat”. Relevante sunt și considerentele 53 și 54 din Cauza Medipac-Kazantzidis AE vs. Venizeleio-Pananeio (C-6/05) „ (53) (...) principiul egalității de tratament al ofertanților, precum și obligația de transparență, care se aplică independent de aplicabilitatea sau neaplicabilitatea Directivei 93/36, se opun, cu scopul de a evita arbitrarul, ca însăși această autoritate contractantă să aibă posibilitatea de a respinge în mod direct oferta în cauză și îi impun să se conformeze unei proceduri, precum procedura de protecție prevăzută la articolul 8 din Directiva 93/42, de natură să garanteze o apreciere și un control obiectiv și independent al riscurilor pretinse. (54) În plus, acest principiu Pagina 19 din 24

și această obligație interzic autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele anunțului privind cererea de ofertă întemeindu- se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunț și care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte”. La punctul 39 din Hotărârea pronunțată în cauza C-27/15, CJUE a reținut că: „Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași hotărâre a reiterat că „astfel cum s- a amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. Este de interes a se reține și faptul că întreaga reglementare a domeniului achizițiilor publice, cu toate drepturile și obligațiile prevăzute părților implicate în acest proces, au ca prim scop asigurarea respectării principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, principii printre care se regăsește și acela al proporționalității, înțeles ca fiind egală măsură între ceea ce se cere și ceea ce se oferă, respectiv, între Pagina 20 din 24

ceea ce se face și cum se sancționează. Această manieră de a proceda a autorității contractante apare ca nelegală, în raport de principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, dar și de natură să încalce drepturile recunoscute de același act normativ în beneficiul ofertanților participanți. Prin urmare, sancționarea unei oferte cu respingerea, ca neconformă/inacceptabilă, nu reprezintă o măsură ad-hoc, ce intervine după constatarea/aprecierea formală că în cuprinsul unei secțiuni a ofertei nu se regăsesc informațiile indicate de autoritate, ci, apare exclusiv în măsura în care toate informațiile cuprinse în ofertă au fost analizate și evaluate în ansamblul lor, dezideratul achizitoarei fiind desemnarea, drept câștigătoare, a unei oferte care satisface întregul set de cerințe, independent de formalismul construirii și organizării conținutului ei. Astfel, dacă autoritatea contractantă ar fi apreciat necesară detalierea și mai aprofundată a informațiilor din oferta tehnică, aceasta avea obligația să solicite clarificări concrete, prin care să indice explicit care sunt detaliile necesar a fi dezvoltate din oferta tehnică; astfel cum a arătat prin răspunsul la clarificări, informațiile solicitate prin documentație se regăsesc în oferta tehnică (a indicat paginile relevante, conform solicitării comisiei de evaluare), orice clarificare suplimentară vizând astfel maniera subiectivă de interpretare de către comisia de evaluare a informațiilor solicitate. Aprecierea concludentei răspunsurilor la clarificări nu trebuie să fie una discreționară, verdictul neconcludenței poate fi aplicat doar în situația unui răspuns inutilizabil, ceea ce nu este cazul, în situația de față (față de niciunul din răspunsurile invocate în comunicare), principiul proporționalității impune ca oferta să fie evaluată prin raportare la scopul achiziției, respectiv, semnarea contractului de achiziție publică și nu la interpretări excesiv de formaliste. Este de nepermis ca o autoritate contractantă să își creeze premisele evaluării și respingerii discreționare a ofertelor printr-o interpretare și aplicare subiectivă a cerințelor unei documentații pe care tot aceasta le formulează. Formalismul excesiv se reține și în ceea ce privește Polița prezentată pentru RTE (responsabil tehnic execuție), la pag. 167, cu valabilitate până la data 14.11.2025, respingerea ofertei pe motiv că, deși polița de asigurare este în termenul de valabilitate, aceasta nu era încheiată pentru o durată până la recepția la terminarea lucrărilor în cadrul proiectului ( astfel cum s-a cerut în caietul de sarcini) este disproporțională și nelegală, respingerea ofertei pentru acest motiv fiind în contradicție cu prevederile legale incidente în materia achizițiilor publice și cu jurisprudența în materie, în condițiile în care, prelungirea valabilității se poate efectua înainte de expirarea acestuia, autoritatea contractantă având obligația de a lua o decizie conformă cu legea și Pagina 21 din 24

principiul proporționalității măsurilor adoptate, care impunea analiza ofertei prin raportare la scopul achiziției și nu la interpretări excesiv de formaliste, contrare prevederilor legale aplicabile. Raționamentul anterior se regăsește și în Decizia civilă nr. 2164 din 24 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel .........: „Este adevărat că dispozițiile legale enunțate, ca și dispozițiile art. 35 din același act normativ, invocate de autoritatea contractantă, fac vorbire despre un drept al autorității contractante de a solicita detalii, precizări sau confirmări, iar nu despre o obligație, dar acest drept trebuie exercitat cu bună-credință și în considerarea tuturor dispozițiilor din materia achizițiilor publice, iar nu discreționar. Relevante în acest sens, se rețin a fi prevederile art. 2 din ordonanță, care stabilesc scopul actului normativ, printre care se regăsește și acela al promovării concurenței între operatorii economici și principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziții publice, printre care se regăsesc și cele ale tratamentului egal și eficienței utilizării fondurilor publice. Așadar, interesul autorității contractante trebuie să fie acela ca la procedura de atribuire să participe cât mai mulți operatori economici, dintre ofertele cărora să o aleagă pe aceea care răspunde cel mai bine necesităților sale, iar nu să înlăture ofertele depuse pe baza unor interpretări excesiv de formaliste a prevederilor documentației de atribuire sau a prevederilor legale aplicabile”. În cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunțat în cauza C-336/12 astfel: „32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40)”. Cauza T-195/08 Antwerpse BouM'werken NV c. Comisia, are relevanță în prezenta cauză pentru că se referă la posibilitatea completării ofertei financiare de către un ofertant. În acest caz, Comisia a acceptat corectarea erorii, iar, Tribunalul a hotărât că principiul egalității de tratament și al bunei administrări dă naștere unei obligații a autorității contractante de a solicita clarificări, atunci când este probabil ca inadvertența ofertei să poată fi explicată în mod simplu. În cadrul acestei hotărâri s-a reținut că „principiul proporționalității” impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându- se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar, inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate, în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curții din 5 mai 1998, National Farmers' Union și alții, C-157/96, Rec., p. 1-2211, punctul 60). Pagina 22 din 24

Acest principiu impune autorității contractante, atunci când aceasta se confruntă cu o ofertă ambiguă, iar, o cerere de precizări cu privire la conținutul ofertei menționate ar putea asigura securitatea juridică, în același mod, precum, respingerea imediată a ofertei în cauză, să solicite precizări candidatului vizat, mai degrabă, decât să opteze pentru respingerea, pur și simplu, a ofertei acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Tideland Signal/Comisia, punctul 56 de mai sus, punctul 43). Consiliul reține că, deși, a procedat la solicitări de clarificări, ca măsură adoptată pentru clarificarea unor cerințe de calificare și, implicit, ca măsură necesară pentru finalizarea procedurii de atribuire în condiții optime, comisia de evaluare a procedat invers față de cele precizate anterior, în cazul contestatorului, în mod excesiv de formalist, contrar prevederilor legale sus precizate și tuturor argumentelor juridice date de jurisprudența de specialitate, fiind încălcat, în mod evident și principiul proporționalității măsurilor adoptate, care impunea analiza ofertei prin raportare la scopul achiziției și nu la interpretări excesiv de formaliste, contrare prevederilor legale aplicabile. Situația este similară și în ceea ce privește pretinsa lipsă a semnăturii, în original, pe Declarația de disponibilitate a responsabilului RTE, considerațiile mai sus iterate fiind pe deplin aplicabile și în acest caz. În aceste condiții, Consiliul nu poate reține, ca întemeiat, motivul de respingere, ca inacceptabilă, a ofertei contestatorului, acesta neîndeplinind rigorile legale privind clarificarea, fiind doar rezultatul interpretării eronate, de către autoritatea contractantă, a prevederilor legale privind evaluarea ofertelor, pe fondul unui formalism excesiv al comisiei de evaluare. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt cele de verificare a conformității ofertelor, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această verificare s-a făcut cu un formalism excesiv, raportat la prevederile documentației de atribuire și legislația incidentă și, pe cale de consecință, critica ......... SRL privind nelegalitatea verificării evaluării ofertei sale este fondată, urmând să fie admisă. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, va anula raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei ......... SRL, de la etapa evaluării propunerilor tehnice, cu respectarea documentației de atribuire, a Pagina 23 din 24

prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, anulează raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei ......... SRL de la etapa evaluării propunerilor tehnice, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 23 (douăzecișitrei) pagini. Pagina 24 din 24