Decizie CNSC BO2025_67

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. …/…/… Data: … Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ..., formulată de ..., cu sediul în municipiul …, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. …, având cod unic de înregistrare …, reprezentată legal prin administrator … și convențional prin … – Cabinet de Avocat, împotriva documentației de atribuire emise de către ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ..., …, în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Servicii de proiectare tehnică, verificare tehnică a proiectului, asistență tehnică din partea proiectantului, precum și execuția lucrărilor necesare pentru realizarea obiectivului de investiții „CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A ACCESIBILITĂȚILOR MEDICALE PRIN EXTINDEREA SPITALULUI MUNICIPAL ...”, cod CPV 45215140-0 – Lucrări de construcții de unități spitalicești (Rev.2), anunț de participare nr. ..., s-au solicitat: „I. obligarea Autorității contractante să completeze și să corecteze documentația de atribuire, să ia măsurile de remediere astfel încât documentația de atribuire să respecte cerințele legale, conform solicitărilor și motivelor arătate în prezenta iar, în cazul în care se va constata că nu se pot adopta măsuri de remediere deoarece se încalcă prevederile legale ori în cazul nerespectării măsurilor dispuse, solicităm să se dispună anularea procedurii de atribuire, în conformitate cu disp. Art. 212 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 98/2016 și reluarea procedurii astfel încât să corespundă cadrului legal, iar formularea cerințelor documentației să respecte disp. Art. 154 din Legea nr. 98/2016 si art. 20 alin. 2 din HG nr. 395/2016. II. Decalarea/amânarea termenului de depunere a ofertelor cu minim 30 de zile de la data publicării in SEAP a documentației complete și corecte, conform pct. I de mai sus. Pagina 1 din 61

III. Suspendarea de urgență a procedurii până la soluționarea contestației de către Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor, conform prevederilor dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016.”. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: ... formulează contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ..., împotriva documentației de atribuire emise de către ..., solicitând cele redate în partea introductivă.

Ulterior prezentării, pe scurt, a procedurii de atribuire, contestatorul arată că, prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, dar și la cele ale art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și la data publicării documentației de atribuire în SEAP, contestația ce face obiectul prezentei cauze a fost formulată în termen. Pe fond, petentul afirmă că: I. prin documentația de atribuire se încalcă normele legale și principiile aplicabile în materia achizițiilor publice, în acest sens indicând dispozițiile art. 154 și art. 3 lit. z) din Legea nr. 98/2016, precum și art. 20 alin. (20 și art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Mai mult, face trimitere și la art. 172 alin. (3) și (5) din Legea nr. 98/2016, expunând o serie de considerente cu privire la principiile proporționalității, nediscriminării și tratamentului egal, despre care adaugă că stau la baza reglementării Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 din 19 aprilie 2017 (din cuprinsul căreia redă). Concret, punctează că: A. cerința privind experiența similară, în partea referitoare la activitatea de proiectare, este nelegală și încalcă normele legale. Astfel, redă prevederile fișei de date, cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională: „Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate: Pentru contractele de achiziție de lucrări: executarea de lucrări de tipul specificat Modalitatea de îndeplinire: Ofertanții vor face dovada experienței similare, în conformitate cu prevederile art. 179, Ut. a) și b) din Legea nr. 98/2016. a) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor servicii similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de documente/certificări de bună execuție pentru cele mai importante servicii, prestate în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. Prin servicii similare se înțelege servicii de elaborare și/sau actualizare și/sau revizuire de Studii de Fezabilitate și/sau DAU și/sau Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcții civile (construcții noi/consolidări/ reabilitări/modernizări/extinderi, reparații capitale), din categoria de importanță cel puțin B. Ofertanții trebuie să facă dovada că în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor), au prestat și dus la bun sfârșit la nivelul unui contract sau mai multor contracte, servicii similare celor ce fac obiectul contractului, în valoare/valoare cumulată de cel puțin 2.500.000,00 lei fără TVA. b) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor lucrări similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de certificări de bună execuție, pentru cele mai importante lucrări executate în ultimii 5 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. Prin lucrări similare se înțelege lucrări de construcții civile (construcții noi/consolidări/ reabilitări/modernizări /extinderi, reparații capitale, Pagina 3 din 61

reparații curente), din categoria de importanță cel puțin B, în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcții. Ofertanții trebuie să facă dovada că în ultimii 5 ani (până la data limita de depunere a ofertelor), au executat și dus la bun sfârșit, la nivelul unuia sau al mai multor contracte, lucrări similare celor ce fac obiectului contractului, în valoare/valoare cumulată de cel puțin 50.000.000,00 lei fără TVA”. (...)

„Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate: Pentru contractele de achiziție de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Modalitatea de îndeplinire: Ofertanții vor face dovada experienței similare, în conformitate cu prevederile art. 179, lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. a) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor servicii similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de documente/certificări de buna execuție pentru cele mai importante servicii, prestate în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. Prin servicii similare se înțelege servicii de elaborare și/sau actualizare și/sau revizuire de Studii de Fezabilitate și/sau DAU și/sau Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcții civile (construcții noi/consolidări/ reabilitări/ modernizări/extinderi, reparații capitale), din categoria de importanță cel puțin B. Ofertanții trebuie să facă dovada că în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor), au prestat și dus la bun sfârșit la nivelul unui contract sau mai multor contracte, servicii similare celor ce fac obiectul contractului, în valoare/valoare cumulată de cel puțin 2.500.000,00 lei fără TVA”, și susține că acestea contravin principiilor instituite prin art. 2 din Legea nr. 98/2016. Ca atare, apreciază că se impune ca, atât serviciile de proiectare, cât și lucrările, să se refere la construcții civile (construcții noi/ consolidări/reabilitări/modernizări/extinderi, reparații capitale) din cate-goria de importanță cel puțin B. Prin felul în care a fost concepută, precizează contestatorul, cerința a fost denaturată, din perspectiva rolului său de a permite autorității contractante să aprecieze în ce măsură operatorul economic are capacitatea de a executa în abstract contractul prefigurat și dacă operatorii economici au mai îndeplinit în trecut (cu succes) sarcini asemănătoare cu cele pe care le presupune contractul în cauză. Mai exact, specifică următoarele: a. Cerința privind activitatea de execuție de lucrări („executarea de lucrări similare”, Cap, III.1.3.a lit.a) este nelegală căci face referire, în mod eronat, la „servicii similare”, deși cerința reglementează activitatea de executare de lucrări. Redând respectiva cerință („Pentru contractele de achiziție de lucrări: executarea de lucrări de tipul specificat Modalitatea de îndeplinire: Ofertanții vor face dovada experienței similare, în conformitate cu prevederile art. 179, lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. a) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor servicii similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de documente/certificări de bună execuție pentru cele mai importante Pagina 5 din 61

servicii, prestate în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. Prin servicii similare se înțeleg servicii de elaborare și/sau actualizare și/sau revizuire de Studii de Fezabilitate și/sau DALI și/sau Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcții civile (construcții noi/consolidări/reabilitări/ modernizări/extinderi, reparații capitale), din categoria de importanță cel puțin B. Ofertanții trebuie să facă dovada că în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor), au prestat și dus la bun sfârșit la nivelul unui contract sau mai multor contracte, servicii similare celor ce fac obiectul contractului, în

valoare/valoare cumulată de cel puțin 2.500.000,00 lei fără TVA”), menționează că, având în vedere prevederile de la lit. b), lit. a) nu își mai are rostul; mai mult, cerința privind activitatea de proiectare este prevăzută pe p. 7 din fișa de date (la paragraful „Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate” - Pentru contractele de achiziție de servicii: executarea de servicii de tipul specificat). În consecința, susține că paragraful vizat de prezenta critică trebuie înlăturat, căci creează ambiguitate în formularea cerințelor privind experiența similară, ceea ce încalcă normele legale aplicabile cu privire conținutul documentației de atribuire amintite mai sus. b. cerința este nelegală, căci impune dovedirea întregii experiențe similare, atât pentru serviciile de proiectare, cât și pentru execuția de lucrări, prin referire la construcții civile (construcții noi/ consolidări/reabilitări/modernizări/extinderi, reparații capitale) din cate- goria de importanță cel puțin B. Practic, cerința prevede ca întreaga valoare a contractelor prezentate pentru dovedirea experienței similare să se raporteze la construcții civile din categoria de importanță cel puțin B, evidențiază petentul. Cerința, declară acesta, este vădit restrictivă, categoria de importanță fiind impusă: - pentru întreaga valoare a experienței similare solicitate și nu doar pentru o parte/segment/valoare din aceasta; - atât pentru activitatea de proiectare, cât și pentru cea de execuție lucrări. Categoria de importanță B, mai adaugă, se stabilește în raport de funcțiunea importantă a construcției; prin urmare, impunerea experienței similare, prin raportare la categoria de importanță B, este nelegală, nefiind relevantă această clasificare a construcțiilor pentru dovedirea capacității tehnice și profesionale. Prevalându-se de dispozițiile art. 7 din Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din 21.11.1997, aprobat prin HG nr. 766/1997, subliniază că stabilirea categoriei de importanță B este un atribut al unui proiectant și se face având în vedere funcțiunea construcției. Or, întrucât categoria de importanță B a spitalului municipal ... este stabilită de proiectant prin prisma funcțiunii pe care o are obiectivul în cauză și nu prin prisma caracteristicilor tehnice excepționale, condiționarea în cadrul experienței similare la această categorie specială de importanță a construcției este restrictivă, excesivă și nelegală, afirmă contestatorul. Acesta adaugă că, cel mult, putea fi solicitat un contract Pagina 7 din 61

care să privească o construcție din categoria de importanță B indiferent de valoare, însă nu întreaga valoare a experienței similare. De asemenea, susține că cerința este nelegală căci, limitând dovedirea acesteia la construcții civile de categoria de importanță B, se încalcă art. 5 din Instrucțiunea nr. 2/2017, care interzice solicitarea demonstrării experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică care urmează a se atribui, ori cele ce privesc servicii/ lucrări care să se încadreze în aceeași categorie/clasă.

Contestatorul apreciază că este necesar să se permită și lucrări/servicii similare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului, adică și cele care privesc construcții civile din categoria de importanță C, construcții care nu se deosebesc de cele din categoria de importanță B decât prin funcțiune, nu și prin specificații ori complexitatea/mărimea acestora. Prin urmare, declară că cerința încalcă dispozițiile art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016, restricționând liberul acces la procedură, dar și pe cele ale art. 49 și art. 50 din Legea nr. 98/2016. Astfel, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la completarea și corectarea documentației de atribuire și la luarea măsurilor de remediere care asigure respectarea dispozițiilor legale incidente. c. cerința privind experiența similară în execuția lucrărilor este tot una excesivă, având în vedere formularea acesteia, anume: „Ofertanții trebuie să facă dovada că în ultimii 5 ani (până la data limita de depunere a ofertelor), au executat și dus la bun sfârșit, la nivelul unuia sau al mai multor contracte, lucrări similare celor ce fac obiectului contractului, în valoare/valoare cumulată de cel puțin 50.000.000,00 lei, fără TVA.”. Aceasta încalcă, în aprecierea contestatorului, Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 (din care redă prevederile art. 11 și art. 13), potrivit căreia experiența similară pentru contractele de lucrări poate fi demonstrată prin prezentarea de „lucrări duse la bun sfârșit”, sintagmă explicată ca vizând obligativitatea recepționarii lucrărilor însoțite de procese verbale de recepție pe obiecte sau la terminarea lucrărilor (fiind necesară prezentarea documentului care confirmă recepționarea respectivelor servicii/lucrări în perioada de referință și nu contractul). B. În cadrul documentației de atribuire se regăsesc mențiuni/ prevederi/cerințe care nu se corelează între ele și cu restul documentației de atribuire, astfel că documentația în această formă nu asigură informarea unitară, completă, corectă și explicită a ofertanților cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, nefiind posibilă întocmirea ofertei conform normelor legale. Contestatorul învederează că autoritatea contractantă a inclus documentul „Spitalul Municipal ... – Extindere – DEVIZ”, în care se regăsesc, atât devizul general, centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, obiect, formularele F3, F4, precum și o multitudine de fișe tehnice. În urma studierii amănunțite a acestui document, declară că putut observa următoarele neconcordanțe/necorelări: d. conform devizului general, corelat cu cerințele din Anexa 2 la formularul de ofertă, se observă că în calculul valorii estimate a investiției nu se regăsește și valoarea aferentă cap. 4.2. Montajul utilaje, Pagina 9 din 61

echipamente tehnologice și funcționale; deci, cotând acest centru de cost, se depășește valoarea estimată a procedurii. Detaliind, utilizând date din devizul general postat, prezintă, sub formă tabelară, lista capitolelor care au fost luate în considerare la calcularea valorii estimate. Astfel, evidențiază și că, în același deviz general, există sume alocate pentru capitolul 4.3. Utilaje, echipamente Și funcționale care necesită montaj. Luând în considerare acest aspect, coroborat cu faptul că echipamentele ce se doresc a fi procurate necesită montaj (dar care

nu este bugetat), reiterează că valoarea estimată este stabilită în mod eronat. e. conform cerințelor din Anexa 2 la formularul de ofertă, nu există centru de cost aferent capitolului 4.5. Dotări. Petentul arată că în deviz sunt prevăzute cheltuieli cu dotările, în valoare de 72.746.894,75 lei, iar în caietul de sarcini, pg. 106-107 (sens în care redă extras din document), autoritatea contractantă solicită ca aceste dotări să fie incluse în cadrul ofertei depuse. Acesta solicită ca cerințele aferente echipamentelor/dotărilor medicale să fie eliminate din cadrul documentației de atribuire, în speță avizele CNCAN și ANMDMR. f) necorelările și viciile documentației de atribuire reies și din documentul „Formular propunere tehnica proiectare + execuţie”, în care se regăsesc ANEXA 2 - ECHIPAMENTE CU MONTAJ, unde se face următoarea precizare: „Se va prezenta lista echipamentelor medicale ofertate și fișele tehnice F5 pentru principalele echipamente specificate”, precum și ANEXA 3 - FIȘELE TEHNICE F5 ALE ECHIPAMENTELOR MEDICALE IDENTIFICATE ÎN ANEXA FORMULARUL DE ECHIPAMENTE ŞI DOTĂRI, în care se precizează: „Se vor prezenta fișele tehnice F5 ale echipamentelor medicale fixe identificate în Anexa 4 - Formular echipamente medicale fixe.”. În documentația postată, detaliază contestatorul: - nu se regăsește niciun fel de echipament medical fix, astfel cum indică autoritatea contractantă, existând doar echipamente aferente categoriilor de instalații ce se doresc a fi executate în cadrul proiectului, precum și ascensoarele, care nu sunt cotate în cadrul valorii estimate și care sunt încadrate la cap. Dotări Arhitectură. - nu se regăsesc exact fișele tehnice pentru utilajele și echipamentele care ar trebui cotate și, mai mult, există un amalgam de documente postate în cadrul folder-ului „DEVIZ GENERAL”, în care sunt inserate o mulțime de fișe tehnice, unele necompletate deloc în ceea ce privește coloana 1 - Specificații tehnice impuse prin caietul de sarcini - și unele completate greșit (în coloana 2 - Corespondența propunerii tehnice cu specificațiile tehnice impuse prin caietul de sarcini, se regăsesc cerințele impuse prin caietul de sarcini, unde, în fapt, această coloană 2 ar trebui completată de către ofertanți). În aceste condiții, consideră neclar ce fișe tehnice se vor prezenta în cadrul ofertei și, mai ales, pentru ce echipamente și dotări. Or, aceste lipsuri sunt vicii ale documentației de atribuire ce nu permit desfășurarea în continuare a procedurii, fiind necesare măsuri clare și concrete de remediere, conchide petentul. Pagina 11 din 61

g. în cadrul caietului de sarcini a fost formulată cerința de a prezenta un plan de trafic, nefiind furnizate informații clare și detaliate cu privire la specificațiile și criteriile ce trebuie îndeplinite. ... învederează că este necesară clarificarea următoarelor aspecte, fără de care consideră că este imposibilă întocmirea ofertelor: - tipologia detaliată a planului de trafic (de exemplu, studiu de trafic, plan de circulație rutieră, măsuri de siguranță, etc.); - perioada în care acest plan trebuie să fie implementat și reglementările specifice care trebuie respectate.

Fără aceste informații, apreciază că solicitarea autorității contractante este excesivă în raport cu natura și amploarea proiectului. h. există o contradicție între cerințele din documentație referitoare la verificatori. Documentația de atribuire indică, în una dintre cerințe, faptul că verificatorii sunt impuși de autoritatea contractantă a fi nominalizați în oferta depusă, iar într-o altă secțiune a caietului de sarcini, se menționează că aceștia sunt asigurați de autoritatea contractantă. Acest aspect, afirmă contestatorul, creează confuzie și nesiguranță cu privire la cine are responsabilitatea finală pentru selecția, pregătirea și remunerarea verificatorilor, cu atât mai mult cu cât în cadrul Anexei 2 la formularul de ofertă - Centralizator de prețuri trebuie cotată, la poz. 3.5.5, verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. Așadar, concluzionează acesta, se conturează următoarele nereguli: - lipsa clarității privind responsabilitatea pentru verificatori; - posibila încălcare a principiilor transparenței și nediscriminării; - lipsa unui mecanism de evaluare a verificatorilor. În consecință, solicită autorității contractante să ia măsurile de remediere ce se impun prin înlăturarea inadvertențelor sesizate mai sus, corelarea cerințelor astfel încât acestea să corespundă între ele și completarea documentației cu informațiile menționate. i. cu privire la testele la fabrica producătorului, cerințele sunt excesive deoarece produc costuri suplimentare. Precizând că cerințele excesive de testare pot duce la cheltuieli suplimentare pentru ofertant/contractant, care trebuie să investească în echipamente de testare speciale, personal suplimentar sau mai multe resurse pentru realizarea testelor, și subliniind că, dacă ofertantul nu poate îndeplini cerințele de testare excesive, acesta riscă să fie eliminat din procesul de selecție, solicită înlăturarea acestora. j. caietul de sarcini conține elemente și cerințe excesive și nelegale; mai exact, în cadrul caietului de sarcini, la p. 30, există următoarea cerință: „Se va întocmi un grafic, fizic și valoric, de prestare a serviciilor cu enumerarea fazelor și etapelor de proiectare. Ofertanții vor prezenta acesta grafic folosind Building Information Modeling (BIM). Ofertele care nu vor prezenta BIM vor fi respinse ca fiind neconforme, nefiind permisă completarea ofertei cu aceste documente”. Petentul apreciază că impunerea unui anumit program de realizare a graficului de prestare a serviciilor, fără a oferi posibilitatea alegerii unui program pentru planificare, recunoscut și folosit de toate autoritățile contractante/ofertanți este o cerință excesivă și nelegală, menită să restricționeze accesul operatorilor economici la procedură. Pagina 13 din 61

k. caietul de sarcini conține prevederi nelegale, injuste și disproporționate. În cadrul acestuia, la p. 130, autoritatea contractantă face următoarele mențiuni: „Prețul ofertat va include toate costurile și orice altfel de plăți, incluzând tot ce trebuie realizat în mod indispensabil sau fortuit de către Antreprenor în vederea îndeplinirii obligațiilor contractuale. Așadar nu se vor accepta lucrări suplimentare, Antreprenorul își va asuma orice altă lucrare pe care o descoperă necesar a se executa pentru îndeplinirea contractului și pe care nu o ofertează în listele de prețuri”.

Contestatorul semnalează că este de notorietate că pot exista situații neprevăzute, dincolo de ceea ce pot evalua la acest moment potențialii ofertanți, pe baza documentelor puse la dispoziție de către autoritatea contractantă. Astfel, mai adaugă, în orice contract, fie el de proiectare, fie de execuție, există posibilitatea reală și uzuală să intervină lucrări suplimentare, ce nu pot fi imputabile ofertanților la acest moment. Neachitarea acestora de către achizitor încalcă principiul bunei credințe în cadrul relațiilor contractuale, fiind prevederi ce nu pot fi păstrate în cadrul documentației de atribuire, declară acesta. l. modelul contractului de achiziție publică nu respectă prevederile HG nr. 1/2018, prevăzând clauze diferite privind ajustarea prețului contractului. ... arată că, în contract, este inserată: „Clauza 48 Ajustarea prețurilor 48.1.Se consideră că prețurile din Oferta Antreprenorului: (a) au fost stabilite în baza celor descrise și aplicabile în prezenta clauză; (b) conform Legii relevante aplicabile la Data de Referință. Se consideră că Părțile sunt satisfăcute de cele prevăzute și aplicabile în prezenta clauză și în celelalte clauze din Condițiile Contractuale în ceea ce privește ajustarea prețurilor, inclusiv în cazul în care aceste prevederi nu asigură o compensație totală pentru creșterea sau diminuarea prețului elementelor constitutive ale Ofertei. 48.2.Cu excepția cazului în care este prevăzut altfel în Acordul Contractual, dacă Durata de Execuție la semnarea Contractului este mai mică sau egală cu 365 de zile, preturile din Contract vor fi considerate ca fiind ferme și nu vor fi ajustate decât în cazul prevăzut la subclauza 48.8. 48.3.Cu excepția cazului în care este prevăzut altfel în Acordul Contractual, dacă Durata de Execuție la semnarea Contractului este mai mare de 365 de zile, se va considera că prețurile din Oferta Antreprenorului au fost stabilite în baza condițiilor de prețuri și piață în vigoare la Data de Referință și sumele plătibile Antreprenorului vor fi ajustate pentru creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale Ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat Prețul Contractului. Nu se va aplica nicio ajustare la lucrările evaluate pe baza Costului (cum ar fi cele aferente Sumelor Provizionate) sau a prețurilor curente. Această ajustare va fi determinată prin aplicarea formulei de ajustare. 48.4. (1)începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea preturilor contractelor de achiziție

publică/contractelor

sectoriale/contractelor

de concesiune/acordurilor cadru publicată în Monitorul Oficial nr. 377/15.04.2022, partea I, ajustarea prețului contractului se va realiza Pagina 15 din 61

exclusiv pentru restul rămas de executat la data intrării în vigoare a OUG nr. 47/2022, până la finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții/lucrărilor prevăzute în Contract și efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, potrivit prevederilor legale în vigoare la data efectuării recepției, conform prevederilor contractuale. (2) Ajustarea prevăzută la alin. (1) se aplică la fiecare solicitare de plată, pe întreaga perioadă de derulare a contractului.

3) Contractanta justifica ajustarea valorii solicitării de plata prin aplicarea indicelui de cost în construcții total, denumit în continuare ICC, diseminat de către Institutul Național de Statistică prin publicații oficiale. (4) în vederea ajustării valorii solicitării de plată potrivit alin. (1), părţile convin să utilizeze următoarea formulă: Va = Vox [(1-pa)xlCCn/ICC data referință +(p+a)], unde: - Va reprezintă valoarea ajustată a solicitării de plată, Vo reprezintă valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului-cadru, a reprezintă valoarea procentuală a plății în avans determinată ca raport dintre valoarea avansului primit și nerestituit/nejustificat și prețul contractului, p reprezintă valoarea procentuală a profitului determinată ca raport dintre valoarea profitului exprimată valoric și prețul contractului, ICCn reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii solicitării de plată, iar ICCdata referință reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii anterioare datei limită de depunere a ofertei, conform documentației de atribuire sau documentelor aferente realizării achiziției directe. În cazul contractelor subsecvente încheiate în baza unui acord- cadru, ICCdata referință reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii anterioare datei limită de depunere a ofertei aferente acordului-cadru. în situația în care luna aferentă datei-limită de depunere a ofertei este anterioară lunii ianuarie 2019, ICCdata referință se asimilează indicelui de cost în construcții total aferent lunii ianuarie 2019. Avansul și profitul, exprimate valoric, sunt cele din oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului-cadru. (5) În cazul notelor de comanda suplimentara, inclusiv in cazul celor încheiate după data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, data de referință pentru ajustarea valorii solicitării de plată este luna anterioară datei-limită de depunere a ofertei aferente contractelor de achiziție

publică/contractelor

sectoriale/contractelor

de concesiune/acordurilor-cadru, conform documentației de atribuire sau documentelor aferente achizițiilor directe, sau data de referință asimilată conform alin. (4), după caz, pentru cantitățile de lucrări și/sau de produse suplimentare care au echivalent în oferta inițială, respectiv luna aferentă depunerii ofertei pentru cantitățile de lucrări și/sau de produse suplimentare care nu au echivalent în oferta inițială. (6) în situația în care pentru indicele ICCn, prevăzut la alin. (3), nu există valori diseminate oficial sau acestea nu sunt definitive la data depunerii solicitărilor de plată se utilizează ultimii indici disponibili, iar ajustarea va fi recalculată de către contractant atunci când indicii vor deveni definitivi, determinând valoarea finală a solicitării de plată în baza căreia părțile procedează la regularizarea sumelor plătite şi datorate. (7) Valoarea solicitării de plata conform preturilor prevăzute in oferta care a Pagina 17 din 61

stat la baza încheierii contractului Vo, prevăzută la alin. (4), include profitul, precum și, după caz: a) cheltuielile directe și cheltuielile indirecte aferente lucrărilor și/sau cheltuielile aferente achiziției de dotări și/sau utilaje și echipamente tehnologice și funcționale prevăzute la art. 1 alin. (2); sau b) costul aferent achiziției de produse destinate realizării lucrărilor de întreținere/reparare/administrare/exploatare a drumurilor de interes național, județean sau local clasificate conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, iar achiziția este realizată prin atribuirea unui contract distinct. 48.5. Atunci când sunt aplicabile prevederile subclauzei 48.3 și în cazul în care tabelul datelor de ajustare din Acordul Contractual nu este completat de către Beneficiar, se va folosi formula: Va = Vo x [(1 -pa)xlCCn/ICCdata referință +(p+a)], 48.6. Pentru lucrări executate după aprobarea Recepției la Terminare, indicii curenți de preț/cost vor avea valorile aplicabile la data Recepției. Aceste valori nu vor mai fi modificate. 48.7.Dacă Antreprenorul nu finalizează Lucrările în Durata de Execuție după cum poate fi prelungită în conformitate cu prevederile clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuție], ajustarea prețurilor după finalul Duratei de Execuție va fi făcută utilizând: (a) coeficientul de actualizare (Pn) calculat în baza indicilor de preț/cost sau prețurilor de referință cu 60 de zile înainte de ultima zi din Durata de Execuție; sau (b) coeficientul de actualizare (Pn) calculat în baza indicilor de preț/cost sau prețurilor de referință curente, în funcție de cea dintre situațiile de mai sus care este cea mai favorabilă pentru Beneficiar. 48.8.Valoarea Contractului va fi ajustată pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a Costului rezultat din modificarea Legii (inclusiv adoptarea unor Legi noi și abrogarea sau modificarea Legilor existente), publicate ulterior Datei de Referință, care îl va afecta pe Antreprenor în îndeplinirea obligațiilor sale potrivit prevederilor Contractului. Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri și/sau se produc costuri suplimentare ca rezultat al modificării Legii, Antreprenorul va fi îndreptățit, cu condiția respectării prevederilor clauzei 69a [Revendicările Antreprenorului], la: (a) prelungirea Duratei de Execuție pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuție], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată, Și (b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 557 [Costuri suplimentare], în cazul în care modificarea Legii rezultă în diminuarea Costului suportat de Antreprenor, Beneficiarul va fi îndreptățit, cu condiția respectării prevederilor clauzei 69b [Revendicările Beneficiarului], la diminuarea corespunzătoare a Valorii Contractului. Prevederile prezentei subclauze nu se vor aplica dacă creșterea sau diminuarea Costului rezultat din modificarea Legii este luată în considerare prin evoluția indicilor de preț/cost sau prețurilor de referință relevante și aplicabile, stabilite în cadrul prezentei clauze.”. În comparație, arată că formula de ajustare, conform Hotărârii nr.1/2018 din 10 ianuarie 2018, actualizată, este: Pagina 19 din 61

„ART. 1 Se aprobă condițiile generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect exclusiv execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) Ut. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1

ART. 2 Se aprobă condițiile generale și specifice, împreună cu modelul- cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect atât proiectarea, cât și execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) Ut. a) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2. ART. 3 (1) Prezenta hotărâre se aplică în cazul contractelor prevăzute la art. 1 și 2 care sunt aferente procedurilor de achiziție publică sau sectorială inițiate după data intrării sale în vigoare. CONDIŢII SPECIFICE PENTRU CONTRACTUL DE PROIECTARE Şl EXECUŢIE DE LUCRĂRI Aceste Condiții Specifice, denumite și Condiții Speciale, privind contractele de proiectare și execuție de lucrări, completează, clarifică, amendează sau instituie excepții de aplicabilitate de la Condițiile Generale de Contract. Prevederile clauzelor neschimbate de prezentele Condiții Speciale sunt valabile în forma dată de Condițiile Generale. În cazul unor neconcordanțe între Condițiile Speciale și Condițiile Generale, primează prevederile Condițiilor Speciale. Numerotarea clauzelor Condițiilor Speciale nu este consecutivă, corespunde sau completează numerotarea clauzelor Condițiilor Generale. Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la subclauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiție Specială este nulă. Clauza și subclau za Subiectul Clauza 5 – Furnizarea documentelor beneficiarului 8.2 calendar pentru furnizarea unui exemplar complet al tuturor Documentelor Beneficiarului Clauza 9 – Acces pe șantier Contestatorul solicită remedierea situației semnalate, prin introducerea clauzelor și formulei corecte de ajustare a prețurilor, astfel cum a fost ea definită în condițiile generale ce sunt obligatorii și nu pot fi modificate conform prevederilor legale. m. documentația de atribuire conține necorelări între cerințele din caietul de sarcini și formularele postate de autoritatea contractantă, în ceea ce se solicită a fi depus de către operatorii economici în cadrul propunerii financiare. Pagina 21 din 61

Mai exact, arată că, în caietul de sarcini, p. 131, cap. Centre de cost/Listele de prețuri, se precizează că: „Centrele de cost din prezentul Anexa 3 la propunerea financiară nu sunt limitative”, însă anexa 3 nu conține ceea ce afirmă documentația, acesta reprezentând, de fapt, Centralizatorul serviciilor/lucrărilor subcontractate și nicidecum informații cu privire la partea și ponderea lucrărilor/serviciilor ce urmează a fi executate/prestate de către subcontractanți.

În plus, menționează că această precizare este reluată și câteva paragrafe mai jos: „Oferta se va întocmi pe centre de cost menționate în Formularul Anexa 3 propunere financiară”. Prin urmare, menționează că informațiile sunt necorelate și contradictorii, dovedind vicierea documentației de atribuire. Astfel, solicită ca autoritatea contractantă să ia măsurile de remediere ce se impun și să clarifice ce Formulare trebuie completate în cadrul propunerii financiare. II. În subsidiar, solicită să se dispună anularea procedurii de atribuire, în conformitate cu dispozițiile art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și reluarea procedurii astfel încât să corespundă cadrului legal, iar formularea cerințelor documentației să respecte prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 și art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016. III. De asemenea, în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, solicită suspendarea procedurii de atribuire. Această solicitare a fost analizată de Consiliu, iar prin încheierea nr. …, s-a dispus: „Admite cererea de suspendare a procedurii, din contestația formulată de ... în contradictoriu cu ... și dispune suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea fondului cauzei. Obligatorie. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere, în termen de 5 zile de la comunicare.”. Față de toate cele expuse, solicită admiterea contestației, astfel cum acesta a fost formulată. În temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat acces la dosarul cauzei, solicitare la care petentul, ca urmare a recepționării unor înscrisuri de la autoritatea contractantă, a renunțat ulterior. În drept, au fost invocate toate prevederile legale la care s-a făcut trimitere în cadrul documentului. Dovada comunicării contestației către autoritatea contractantă a fost prezentată. Prin adresa nr. …, în temeiul art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul solicită contestatorului să transmită dovada constituirii cauțiunii aferente contestației formulate, în cuantumul legal prevăzut. Prin punctul de vedere nr. 78524/11.12.2024, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. ..., ... solicită respingerea, ca nefondată, a contestației ce face obiectul prezentei cauze, cu consecința menținerii, în totalitate, a actelor întocmite de către comisia de evaluare. Preliminar, autoritatea contractantă face precizarea că, așa cum este specificat și în anunțul de participare, procedura de atribuire a contractului de achiziție publică este inițiată sub incidența următoarei condiții rezolutorii: încheierea contractului de achiziție publică este Pagina 23 din 61

condiționată de alocarea creditelor bugetare pentru această destinație, semnarea contractului făcându-se cu respectarea dispozițiilor legale, referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența legislației privind finanțele publice. Având în vedere prevederile Legii nr. 98/2016 și ale HG nr. 395/2016, subliniază că va încheia contractul cu ofertantul declarat câștigător, numai în măsura în care fondurile necesare achiziției vor fi asigurate prin alocarea creditelor bugetare pentru această destinație; în cazul în care, indiferent de motive, creditele bugetare nu vor fi alocate,

pe o perioada de cel mult 8 luni de la data aprobării raportului procedurii, procedura de atribuire se va anula de drept, în condițiile în care, în urma demersurilor efectuate, autoritatea contractantă nu va putea obține finanțarea contractului din fonduri externe nerambursabile și nu există o altă sursă de finanțare, în conformitate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, fiind imposibilă încheierea contractului de achiziție publică. I.1. Referitor la pct. A, alin. a, comunică faptul că, după cum se poate observa din analiza fișei de date, cerința privind experiența solicitată pentru componenta de „servicii”, a fost pur și simplu copiată în ambele câmpuri, fiind doar o eroare de formă ce va fi remediată printr-o erată, în sensul că se va elimina din cadrul câmpului pentru experiența în lucrări referirile cu privire la experiența în servicii. Considerând că, prin aceste măsuri, criticile contestatorului vor rămâne fără obiect și, prin urmare, afirmă că această critică trebuie respinsă. I.2. Cu privire la criticile de la pct. A, alin. b, învederează că, în conformitate cu precizările de la pg. 18/114 din Partea scrisă a memoriului la faza S.F., rezultă că viitoarea clădire care face obiectul contractului se încadrează în categoria de importanță B, conform HG nr. 766/1997 și clasa de importanță 1, conform P 100/1- 2013. Prin urmare, susține că, în pofida argumentelor contestatorului, criteriile de calificare privind experiența similară „se raportează proporțional cu categoria de importanță a prezentei proceduri de achiziție, respectiv B”. De asemenea, pune în vedere că în Exemplul de bună practică nr. 1, prezentat de ANAP în Instrucțiunea nr. 2/2017, la art. (3), se dă ca exemplu de definire a experienței de lucrări, pentru construcția unui Centru de afaceri, clădirea încadrată în categoria de importanță C, conform HG nr. 766/1997. Prin urmare, declară că, având în vedere că obiectul viitoarei lucrări, care face obiectul viitorului contract, o încadrează pe aceasta în categoria de importanță B, definirea experienței similare s-a raportat în mod logic la lucrările de la clădire încadrate în aceeași clasă de importanță sau superioare, respectiv în categoria A. Organizatoarea procedurii apreciază că, doar în cazul în care experiența similară ar fi fost definită strict prin raportare la „clădirile de unități spitalicești”, ar fi putut fi pusă în discuție (eventual) o critică vizând faptul că s-ar fi solicitat doar clădiri „identice” și nu „similare”. Or, prin modul în care a fost formulată cerința, s-a acordat dreptul ofertanților de a participa cu experiență în proiectarea sau executarea oricărui tip de clădire încadrată de legiuitor în categoria de importanță B sau A, fără a mai exista alte limitări, mai adaugă. Pagina 25 din 61

Prezentând o serie de argumente tehnice și funcționale privind diferențele dintre clădirile de categorie de importanță B și A, arată că: a) din perspectiva complexității structurale și arhitecturale: - clădirile din categoria de importanță A (excepțională) sunt adesea obiective de interes național sau public major (de ex. spitale de urgență, sedii de instituții strategice, centrale energetice critice), ceea ce implică soluții structurale mult mai sofisticate, cu un grad ridicat de redundanță, sisteme de amortizare seismică avansate, fundații speciale și elemente structurale cu rigidități crescute.

- categoria B include clădiri foarte importante, însă, de regulă, cu un grad ușor mai redus de criticitate față de cele din categoria A. Chiar și așa, acestea au cerințe superioare de proiectare față de clădirile din categoriile inferioare (C sau D), necesitând experiență vastă în aplicarea normelor avansate de proiectare și execuție, precum și gestionarea unor instalații complexe. Prin comparație, în categoria C se regăsesc clădiri cu o importanță normală, care nu necesită soluții tehnice la fel de complexe. Experiența dobândită exclusiv în categoria C este insuficientă pentru gestionarea provocărilor tehnice și organizatorice din categoriile B sau A. b) cât privește exigențele de siguranță și durabilitate: - clădirile din categoria A și B sunt supuse unor cerințe normative superioare în ceea ce privește stabilitatea la acțiuni seismice, rezistența la foc, protecția la explozii, precum și menținerea funcțiunilor vitale în situații critice. De exemplu, conform codului seismic PI00/1-2013, clădirile de importanță mai mare (Clasa de importanță I, care corespunde aproximativ categoriilor de importanță A și B) trebuie proiectate astfel încât să asigure siguranța utilizatorilor și menținerea funcțiunilor esențiale chiar și în cazul unui cutremur major. - în schimb, clădirile de importanță C au cerințe de siguranță adaptate unor funcțiuni obișnuite, nefiind concepute pentru a rămâne complet operaționale în situații de dezastru major. c) din perspectiva instalațiilor și echipamentelor specializate: - clădirile din categoria A (și, în multe cazuri, din categoria B) necesită integrarea unor instalații sofisticate (de ex. pentru spitale: circuite medicale, sisteme avansate HVAC, instalații de filtrare a aerului, infrastructură de suport pentru echipamente medicale critice, sisteme de securitate de nivel înalt, alimentare cu energie de rezervă, sisteme antiseismice active sau pasive). - experiența în proiectarea și execuția unor astfel de componente tehnice complexe nu se poate dobândi lucrând exclusiv pe clădiri de importanță C, unde cerințele sunt mult mai puțin restrictive și complexitatea tehnică este mai redusă. În sprijin, invocă: - prevederile HG nr. 766/1997, despre care susține că stabilește categoriile de importanță ale construcțiilor, evidențiind nivelul de complexitate și criticitatea acestora; - Codul seismic P100/1-2013: Clasele de importanță I corespund clădirilor cu rol esențial după cutremur, necesitând soluții tehnice avansate; această clasificare implică în mod direct competența proiectanților și constructorilor; - existența unor normative tehnice specifice pentru construcții de importanță mare sau excepțională (de ex. normativele pentru instalații Pagina 27 din 61

medicale, normative privind siguranța la foc, normative privind securitatea la explozie, standarde pentru asigurarea rezilienței infrastructurilor critice). De asemenea, face trimitere la jurisprudența CNSC și Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, afirmând că aceasta din urmă prevede că factorii de evaluare referitori la calificare și experiență profesională trebuie să fie corelați cu cerințe superioare față de nivelul minim, nu inferioare. Astfel, mai adaugă, cei care au proiectat/executat doar clădiri din categoria C, fără a demonstra competență în gestionarea cerințelor specifice clădirilor

de importanță B sau A, nu pot fi considerați calificați pentru a asigura același nivel de performanță la un obiectiv mult mai complex. Invocând, totodată, logica incrementală a experienței, punctează că: - diferențierea dintre categoriile de importanță are rolul de a asigura că experiența profesională este adecvată complexității lucrărilor. Clădirile din categoria A și B necesită un grad ridicat de sofisticare în proiectare și execuție, precum și un management atent al riscurilor, - prin urmare, experiența câștigată exclusiv pe clădiri din categoria C (cu cerințe standard și mai puțin restrictive) nu este suficientă pentru a garanta că același proiectant/constructor poate gestiona cu succes provocările tehnice și organizaționale specifice categoriilor A sau B. Prin urmare, declară că propunerile contestatorului, de reducere a clasei de importanță, contravin instrucțiunilor de la art. 1 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, care la art. 3 alin. (1) lit. a) prevede tipologia în care sunt încadrate serviciile sau lucrările similare. Autoritatea contractantă precizează că serviciile sau lucrările legate de clădiri situate în categoriile de importanță B sau A se încadrează în definiția serviciilor sau lucrărilor similare, întrucât reprezintă o tipologie distinctă în domeniul construcțiilor, și au caracteristici tehnice, funcționale și de siguranță specifice, care le diferențiază semnificativ de clădirile din alte categorii (C, sau D). Astfel, declară că experiența anterioară a ofertanților în proiectarea și execuția clădirilor din categoriile B sau A este relevantă și necesară, deoarece reflectă competența lor în gestionarea proiectelor cu nivel ridicat de complexitate și importanță. Solicitarea acestei experiențe specifice, mai menționează, este justificată și de prevederile legale, asigurând că autoritatea contractantă beneficiază de servicii la standardele cerute pentru un astfel de proiect. Raportându-se și la prevederile HG nr. 766/1997, susține că, pentru a asigura succesul unui proiect implicând clădiri din categoriile A sau B, este esențial ca ofertanții să fi realizat anterior lucrări similare ca tipologie și complexitate; experiența anterioară în clădiri de categorie C sau inferioară poate să nu fie suficientă, deoarece nu reflectă competențele necesare pentru a gestiona particularitățile tehnice și de siguranță ale clădirilor de importanță superioară. Solicitarea experienței în proiecte pentru clădiri de categoria de importanță B sau superioare, nu este un moft sau o restricție discriminatorie, ci o consecință firească a particularităților juridice, tehnice și calitative cerute de un obiectiv spitalicesc, afirmă autoritatea contractantă, adăugând că urmărește să minimizeze riscurile și să asigure selectarea unui ofertant care cunoaște deja problematicile specifice domeniului medical, respectând cerințele Legii nr. 95/2006, HG Pagina 29 din 61

nr. 766/1997, pe cele ale Normativului pentru construcții spitalicești Indicativ NP 015-2022, ale Normativului PI00-1/2013, etc. Într-un proiect de spital nou, precizează organizatoarea procedurii, experiența în proiecte similare (clădiri din categoria de importanță B sau superioare) este evident proporțională și legitimă, deoarece complexitatea, responsabilitățile și riscurile aferente unui astfel de obiectiv nu pot fi reproduse fidel de alte tipuri de construcții civile din categorii de importanță inferioare. Aceasta apreciază ca fiind nerelevant faptul că petentul dorește extinderea experienței la alte proiecte civile,

deoarece acestea nu se supun acelorași normative stricte și nu prezintă aceleași exigențe funcționale și de siguranță. Pe de altă parte, menționează că, prin solicitarea experienței de o complexitate similară cu viitoarea lucrare, protejează investiția publică și interesul final al pacienților și personalului medical. Redând o serie de precizări din Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor metodologie de stabilire a categoriei de importanță a construcțiilor, aprobat prin O.M.L.P.A.T., cu nr. 31/N/02.10.1995, și publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 4/1996, subliniază că, chiar și în cadrul unor construcții aflate în aceeași categorie de importanță, „există aspecte specifice ale construcției, care trebuie să facă obiectul unei tratări deosebite”, în speța de față elementele care necesită o tratare deosebită fiind cele redate de Normativul pentru construcții spitaliceștii cu indicativ NP 015-2022, în care se găsesc condiționalități de proiectare și execuție speciale, care nu se regăsesc în cadrul niciunui alt tip de clădire civilă. În concluzie, autoritatea contractantă consideră nefondată contestația formulată de ..., susținând că argumentele petentului nu iau în considerare cerințele speciale de proiectare și execuție a clădirilor încadrate în categoria de importanță B sau A. Reiterând că diferența semnificativă între construcțiile încadrate în categoria de importanță B sau A și alte tipuri de clădiri civile dintr-o categorie de importanță inferioară o reprezintă impunerea unor standarde speciale și cerințe de complexitate ce sporesc necesitatea unei experiențe specifice, declară că solicitarea cu privire la experiența similară este justificată, rezonabilă și proporțională, iar contestația nu are fundament legal sau tehnic. III.3. cu privire la pct. A alin. c), arată că în fișa dedate se aduc următoarele clarificări cu privire la modalitatea de îndeplinire a cerinței similare: „Prin lucrări duse la bun sfârșit se înțelege: -lucrări recepționate pe obiecte, care sunt însoțite de proces verbal de recepție; -lucrări recepționate, însoțite de proces verbal la terminarea lucrărilor; -lucrări recepționate, însoțite de proces verbal de recepție finală.”, mențiuni preluate ad-litteram de la art. 11 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. În ipoteza în care contestatorul interpretează termenul „au executat” în sensul de realizare efectivă a acestor lucrări, consideră că expresia trebuie înțeleasă în corelație cu sintagma „dus la bun sfârșit”, care semnifică finalizarea cu succes a lucrărilor, conform cerințelor și obiectivelor stabilite. Pentru ca o lucrare să fie considerată finalizată sau Pagina 31 din 61

dusă la bun sfârșit, este necesar ca aceasta să fi fost executată în prealabil, evidențiază autoritatea contractantă. În evaluarea experienței sau a conformității cu anumite cerințe, este important ca lucrările să fi fost atât executate, cât și duse la bun sfârșit, acest fapt demonstrând capacitatea de a gestiona un proiect de la început până la finalizare și îndeplinirea tuturor obligațiilor, mai menționează. Prin interpretarea celor două expresii împreună, afirmă organizatoarea procedurii, se evită orice ambiguitate care ar putea

apărea dacă s-ar considera că simpla execuție parțială este suficientă; doar lucrările finalizate integral sau pe obiecte pot fi recunoscute ca experiență relevantă sau ca îndeplinire a obligațiilor contractuale. În acest sens, prezintă o analiză a sintagmelor și a corelației dintre ele din punct de vedere juridic și din perspectiva achizițiilor publice, concluzionând că cele două aspecte sunt inseparabile și se completează reciproc, asigurând realizarea integrală și conformă a proiectelor sau lucrărilor în cauză. III.4. În ceea ce privește pct. B alin. d), învederează că proiectantul prezentei lucrări, la etapa S.F., a inclus costurile aferente „montajului echipamentelor” în cadrul capitolului de cheltuieli 4.3. Utilaje, echipamente și funcționale care necesita montaj, însă modul de estimare făcut de proiectant nu are niciun impact asupra intereselor contestatarului, în sensul că ofertanții nu sunt condiționați de respectarea valorilor estimate de proiectant pe capitole și subcapitole de deviz general. De altfel, mai arată că în caietul de sarcini, la p. 7 se menționează că: „**) Nu există limitări între capitole sau subcapitole de cheltuieli, ofertanții având dreptul, cât și obligația, de a prevedea toate costurile rezultate din listele de cantități și din oferta sa. Pentru capitolul 5.1 fiecare ofertant are libertatea de a propune propriile costuri în funcție de organizarea proprie și cerințele Documentației de atribuire.”. Organizatoarea procedurii apreciază că, pentru ca acestă critică să fie admisibilă, contestatarul trebuie să dovedească în mod concret, cum această așezare a costurilor făcută de proiectantul la etapa S.F., îi vatămă interesele de a putea participa, și după caz, de a fi declarat câștigător la această procedură. Or, criticile sunt neargumentate și neînsoțite de dovada modului în care petentul este afectat, subliniază aceasta. III.5. Răspunzând criticilor de la pct. B, alin. e), afirmă că nu există centru de cost aferent capitolului 4.5. Dotări, din simplul motiv că nu face obiectul contractului. Totuși, pentru a elimina orice urmă de neclaritate, precizează că va publica o clarificare din oficiu, prin care va preciza tuturor ofertanților că dotările nu fac obiectul prezentei proceduri. III.6. Cu referire la pct. B, alin. f), reiterează că dotările, inclusiv echipamentele medicale, care reprezintă o componentă a capitolului 4.5. Dotări, nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire și că va publica, pentru a elimina orice nelămurire, o clarificare din oficiu, prin care va preciza tuturor ofertanților că dotările nu fac obiectul prezentei proceduri. III.7. Privitor la criticile de la pct. B, alin. g), Pagina 33 din 61

arată că, la p. 74 din caietul de sarcini, se specifică: „iii. Planul de management al traficului rutier pe parcursul execuției, elaborat conform Normelor Metodologice în vigoare privind condițiile de închidere a circulației și de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului. Trebuie să fie tratate cel puțin următoarele aspecte: identificarea fazelor de execuție, semnalizarea punctelor de lucru, obligații și responsabilități, schemele de semnalizare temporara a punctelor de lucru, mijloace de

semnalizare rutieră temporară, planșele cu dispunerea concretă semnalizărilor pe toate segmentele de drum. Planul de management de trafic este necesar a fi prezentat în vederea analizării condițiilor de închidere a circulației și de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și /sau pentru protejarea drumului. Planul descrie cum intenționează executantul să minimizeze impactul activităților de construcție asupra circulației pe drumuri publice și la punctele de acces către organizarea de șantier.”. Prin urmare, susține că s-au oferit instrucțiuni privind modul de elaborare a acestuia, conform Normelor Metodologice din 4 aprilie 2000 privind condițiile de închidere a circulației și de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului. Referitor la „perioada în care acest plan trebuie să fie implementat”, declară că, în mod logic, această perioadă se raportează la durata de execuție a lucrărilor pentru viitorul contract. În consecință, apreciază că și această critică este neîntemeiată, în caietul de sarcini existând instrucțiuni clare, atât despre informațiile care trebuie prezentate în cadrul Planului de management al traficului rutier, cât și despre durata de implementare, care, în mod logic este durata execuției lucrărilor. III.8. În ceea ce privește pct. B, alin. h) din contestație, menționează că, în cadrul Anexei 2 la formularul de ofertă - Centralizator de prețuri, se precizează necesitatea ofertării activității 3.5.5 Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. Mai mult, indică și că, la p. 7 din caietul de sarcini, se regăsește indicată, ca și obiect al contractului, „verificarea de calitate a proiectului tehnic”. Astfel, concluzionează că această activitate face obiectul ofertării. Cu toate acestea, declară că, pentru a elimina orice nelămurire în acest sens, se va publica o clarificare din oficiu, prin care se va preciza tuturor ofertanților că Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție face obiectul prezentei proceduri. III.9. Cu privire la criticile de la pct. B, alin. i), afirmă că, faptul că cerințele de testare produc costuri suplimentare, nu avantajează și nici nu dezavantajează vreun ofertant, în condițiile în care această cerință se aplică oricăruia dintre aceștia. Mai mult, adaugă că testarea lucrărilor ce fac obiectul prezentului contract și a materialele utilizate pentru realizarea acestora, este o cerință logică și obișnuită în cadrul contractelor de lucrări. De altfel, semnalează autoritatea contractantă, în formularul de Acord Contractual, Pagina 35 din 61

aprobat prin HG nr. 1/2018, există chiar o clauză expresă pentru aceste testări, respectiv Clauza 41 Inspecție și testare. III.10. În privința criticilor de la pct. B, alin. j), Susține, în primul rând, că ... se află în eroare considerând că Building Information Modeling (BIM) este „un program”, căci acesta este o metodologie avansată de proiectare și gestionare a informațiilor despre construcții, care implică crearea și utilizarea unui model digital 3D inteligent al unei clădiri sau infrastructuri, și nu este un program informatic. BIM nu se referă doar la un model tridimensional, ci la un

întreg proces colaborativ, implicând colectarea, gestionarea și utilizarea informațiilor despre o construcție pe parcursul întregului ciclu de viață al acesteia, de la concept și proiectare, la construcție, operare și, eventual, demolare, mai menționează. Redând principalele caracteristici și avantaje ale metodologiei, precizează că aceasta are aplicabilitate în sectorul construcțiilor și în cel al agriculturii și este utilizată de guvernele și autoritățile publice ale multor țări (în proiectele publice), pentru a asigura transparența și rentabilitatea investițiilor. Învederând și că cerința este formulată în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice, conchide că sunt neîntemeiate și aceste critici ale contestatorului. III.11. În ceea ce privește punctul B, alin. k) din contestație, subliniază că, având în vedere tipul contractului, proiectare + execuție, s-a atras atenția ofertanților atenția că li se transferă riscul diferențelor de cantități sau erori de estimate. De asemenea, punctează că: - ANAP precizează în Notificări privind bunele practici în realizarea achizițiilor aferente contractelor de lucrări pentru construcția/ modernizarea obiectivelor de investiții: „Astfel, în cazul contractelor care au ca obiect proiectarea și execuția lucrărilor, modul de exprimare al prețului contractului are la bază sume forfetare care corespund pachetelor/categoriilor de activități aferente implementării acestuia. Conform acestei abordări clasice, contractantul este de acord ca pentru un preț forfetar (fix) să realizeze toate operațiunile/lucrările necesare îndeplinirii fiecărui jalon/fază determinantă/punct critic stabilit de autoritatea contractantă, la nivelul de calitate și performanță impus de aceasta, riscul de cantități fiind preluat, prin urmare, de contractant.”. - în acordul contractual, la clauza 20.4 din HG nr. 1/2018, anexă la prezenta procedură, de asemenea se menționează că: „20.4. Având în vedere că se consideră că Antreprenorul și-a stabilit Oferta financiară în baza propriilor calcule, operațiuni și estimări, Antreprenorul, fără plata vreunui cost suplimentar, va respecta orice obligație și va proiecta și executa orice lucrare prevăzute în Contract, chiar dacă pentru obligația sau lucrarea respectivă nu există o sumă sau o valoare în Graficul de Eșalonare a Plăților.”. În concluzie, declară că precizările din caietul de sarcini, la care contestatorul face trimitere, nu fac decât să pună în aplicare și să sublinieze condițiile contractuale aferente contractelor care au ca obiect proiectarea și executarea lucrărilor. Pagina 37 din 61

III.12. Față de criticile de la pct. B, alin. m), transmite că, printr-o clarificare, se va corela și se vor indica în mod concret centrele de cost care fac obiectul interpretării. Concluzionând, autoritatea contractantă face următoarele precizări: - cerințele de calificare privind experiența similară sunt legale și proporționale. Autoritatea contractantă a stabilit cerințe de calificare în conformitate cu principiile fundamentale ale achizițiilor publice: proporționalitate, transparență și tratament egal. Prin solicitarea sau, după caz, punctarea suplimentară a unei experiențe relevante, se

urmărește garantarea unui nivel înalt de competență, necesar pentru a gestiona provocările specifice domeniului medical și cerințele stricte impuse de legislația aplicabilă. - cele mai multe critici se referă la aspecte formale, aspecte care vor fi clarificare foarte simplu printr-o clarificare din oficiu, eventuala decizie de anulare a procedurii fiind disproporționată fată de criticile aduse. - procedura respectă principiul nediscriminării și al tratamentului egal prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea 98/2016. Nu există dovezi concrete că cerințele restricționează participarea. Principiul transparenței presupune punerea la dispoziția celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. - contestatarul nu a dovedit existența unui prejudiciu greu de reparat, astfel cum impune art. 9 alin. (4) din Legea 101/2016. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 18 din Legea nr. 98/2016, cele ale HG nr. 395/2016, precum și Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. În probațiune, au fost atașate înscrisuri. Dovada comunicării punctului de vedere către contestator a fost prezentată. Prin e-mail înregistrat la CNSC cu nr. …, ... transmite strategia de contractare. Prin nota internă încheiată la data de 03.01.2025, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a dispus prelungirea termenului de soluționare a contestației cu 10 zile. Această decizie a fost comunicată și autorității contractante cu adresa nr. …. Cu adresa nr. 2770/05.12.2024, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. …, ... transmite, în original, recipisa nr. …, eliberată de Unitatea Theodor Pallady, în valoare de 220.000,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura licitație deschisă, derulată online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Servicii de proiectare tehnică, verificare tehnică a proiectului, asistență tehnică din partea proiectantului, precum și execuția lucrărilor necesare pentru realizarea obiectivului de investiții „CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A ACCESIBILITĂȚILOR MEDICALE PRIN EXTINDEREA SPITALULUI MUNICIPAL ...”, cod CPV 45215140-0 – Lucrări de construcții de unități spitalicești (Rev.2), elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare nr. .... Conform acestui anunț, valoarea estimată a procedurii este de 85.230.016,08 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire utilizat este „Cel mai bun raport calitate-preț”, cu factori de Pagina 39 din 61

evaluare: Prețul ofertei – 40%; F.2. Experiența profesională specifică a experților cheie – 40%; F3. Demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului, precum și o planificare adecvată a resurselor umane și a activităților rezultatelor în cadrul contractului – 20%. Prin încheierea nr. …, Consiliul a dispus: „Admite cererea de suspendare a procedurii, din contestația formulată de ... în contradictoriu cu ... și dispune suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea fondului cauzei.

Obligatorie. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere, în termen de 5 zile de la comunicare.”. Hotărârea de suspendare a procedurii de atribuire a fost transmisă autorității contractante prin adresa nr. … și contestatorului prin adresa nr. …. Procedând la soluționarea contestației formulate de ..., Consiliul constată că aceasta vizează prevederile documentației de atribuire, fiind formulate critici cu privire la unele cerințe din fișa de date a achiziției precum și critici cu privire la necorelări între cerințele caietului de sarcini cu cele din modelul de contract și modelul de formulare publicate în SEAP. Analizând criticile formulate prin raportare la prevederile documentației de atribuire, la prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice și la susținerile părților, Consiliul are în vedere următoarele: Cu privire la criticile formulate de contestator în referire la cerința privind experiența similară, prin care reclamă caracterul restrictiv al cerinței sub aspectul că cerința face referire la „servicii similare” deși cerința reglementează „execuția de lucrări”, că se solicită experiență similară în construcții civile din categoria de importanță cel puțin B și că s-a solicitat ca lucrările similare să fi fost executate și duse la bun sfârșit, criticile a) – c), Consiliul reține că la punctul III.1.3.a) „Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date a achiziției este prevăzut că „Ofertanții vor face dovada experienţei similare, în conformitate cu prevederile art. 179, lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. a) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor servicii similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de documente/certificări de buna executie pentru cele mai importante servicii, prestate în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor si a beneficiarilor publici sau privati. Prin servicii similare se întelege servicii de elaborare și/sau actualizare și/sau revizuire de Studii de Fezabilitate și/sau DALI și/sau Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcții civile (construcții noi/ consolidări/ reabilitări/modernizări /extinderi, reparații capitale), din categoria de importanță cel puțin B. Ofertanții trebuie sa facă dovada că în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor), au prestat și dus la bun sfârșit la nivelul unui contract sau mai multor contracte, servicii similare celor ce fac obiectul contractului, în valoare/valoare cumulată de cel puțin 2.500.000,00 lei fără TVA. b) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor lucrări similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de certificări debuna execuție, pentru cele mai importante lucrări executate în ultimii 5 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. Prin lucrări similare se înțelege lucrări de construcții civile (construcții noi/ consolidări/ reabilitări/ modernizări /extinderi, reparații capitale, reparații curente), din categoria de importanță cel puțin B, în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 pentru Pagina 41 din 61

aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcții. Ofertanții trebuie sa faca dovada că în ultimii 5 ani (până la data limita de depunere a ofertelor), au executat si dus la bun sfârsit, la nivelul unuia sau al mai multor contracte, lucrări similare celor ce fac obiectului contractului, în valoare/valoare cumulată de cel putin 50.000.000,00 lei fără TVA. Modalitatea de îndeplinire: se va completa DUAE de catre toti operatorii economici participanti la procedura de atribuire (inclusiv eventualii asociați, subcontractanți, terți susținători), cu informatiile aferente situatiei lor, pana la data si ora limita de depunere a ofertelor.

Documentele prin care operatorii economici pot îndelini cerința privind experiența similară sunt următoarele, fără a se limita la, enumerarea nefiind cumulativă: -copii ale unor părți relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit; -certificate de predare-primire; -recomandări; -procese-verbale de recepție; -certificări de bună execuție; -documente constatatoare, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmrea îndeplinirii cerinței. Prin lucrări duse la bun sfârsit se înțelege: -lucrări recepționate pe obiecte, care sunt însoțite de proces verbal de recepție; -lucrări recepționate, însoțite de proces verbal la terminarea lucrărilor; -lucrări recepționate, însoțite de proces verbal de recepție finală. Se va prezenta un tabel centralizator care va cuprinde următoarele informații: numărul și data contractului invocat drept experiență similară, valoarea, beneficiarul, data și numărul documentului de recepție, precum și ponderea activităților pentru care operatorul economic a fost responsabil. Documentele justificative care probeaza indeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, urmeaza sa fie prezentate, la solicitarea Autoritatii Contractante, doar de catre ofertantul clasat pe primul loc, in clasamentul intermediar, intocmit la finalizarea evaluarii ofertelor. Documentele vor fi depuse in SEAP, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat. Daca un grup de operatori economici depune oferta comună, experiența similară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Toți ofertanții trebuie să prezinte acordul de asociere și/sau contractul de subcontractare, odata cu oferta și DUAE, până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor. Capacitatea tehnică și/sau profesională a operatorului economic poate fi susținută în conformitate cu art.182 din Legea nr.98/2016. Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Pentru contractele de achiziție de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Modalitatea de indeplinire: Ofertanții vor face dovada experienţei similare, în conformitate cu prevederile art. 179, lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. a) Operatorii economici vor prezenta lista principalelor servicii similare celor ce fac obiectul contractului, însoțită de documente/certificări de buna executie pentru cele mai importante servicii, prestate în ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor si a beneficiarilor publici sau privati. Prin servicii similare se întelege servicii de elaborare și/sau actualizare și/sau revizuire de Studii de Fezabilitate și/sau DALI și/sau Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcții civile (construcții noi/ consolidări/ reabilitări/modernizări /extinderi, reparații capitale), din categoria de importanță cel puțin B. Ofertanții trebuie Pagina 43 din 61

sa facă dovada că în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor), au prestat și dus la bun sfârșit la nivelul unui contract sau mai multor contracte, servicii similare celor ce fac obiectul contractului, în valoare/valoare cumulată de cel puțin 2.500.000,00 lei fără TVA. Modalitatea de îndeplinire: se va completa DUAE de catre toti operatorii economici participanti la procedura de atribuire (inclusiv eventualii asociați, subcontractanți, terți susținători), cu informatiile aferente situatiei lor, pana la data si ora limita de depunere a ofertelor.

Documentele prin care operatorii economici pot îndelini cerința privind experiența similară sunt următoarele, fără a se limita la, enumerarea nefiind cumulativă: -copii ale unor părți relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit; -certificate de predare-primire; -recomandări; -procese-verbale de recepție; -certificări de bună execuție; -documente constatatoare, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmrea îndeplinirii cerinței. Prin lucrări duse la bun sfârsit se înțelege: -lucrări recepționate pe obiecte, care sunt însoțite de proces verbal de recepție; -lucrări recepționate, însoțite de proces verbal la terminarea lucrărilor; -lucrări recepționate, însoțite de proces verbal de recepție finală. Se va prezenta un tabel centralizator care va cuprinde următoarele informații: numărul și data contractului invocat drept experiență similară, valoarea, beneficiarul, data și numărul documentului de recepție, precum și ponderea activităților pentru care operatorul economic a fost responsabil. Documentele justificative care probeaza indeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, urmeaza sa fie prezentate, la solicitarea Autoritatii Contractante, doar de catre ofertantul clasat pe primul loc, in clasamentul intermediar, intocmit la finalizarea evaluarii ofertelor. Documentele vor fi depuse in SEAP, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat. Daca un grup de operatori economici depune oferta comună, experiența similară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Toți ofertanții trebuie să prezinte acordul de asociere și/sau contractul de subcontractare, odata cu oferta și DUAE, până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor. Capacitatea tehnică și/sau profesională a operatorului economic poate fi susținută în conformitate cu art.182 din Legea nr.98/2016. Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Proporția de subcontractare Modalitatea de indeplinire: În cazul în care operatorul economic intentioneaza sa subcontracteze o parte/parti din contract, DUAE include si informatiile solicitate, cu privire la subcontractanti. Autoritatea contractanta solicita ofertantului sa precizeze în oferta partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele de identificare ale subcontractantilor propusi. Autoritatea contractanta solicita ofertantului sa precizeze in oferta, in conformitate cu art. 150 din HG 395/2016 si partea/partile din contract care urmeaza a fi indeplinite de catre subcontractanti, procentul sau valoarea la care se ridica partea/partile respective, precum si acordul subcontractantilor cu privire la aceste aspecte. Autoritatea contractanta va verifica inexistenta unei situatii de excludere Pagina 45 din 61

prevazute la art. 59-60, 164, 165 si 167, în legatura cu subcontractantii propusi. Modalitatea de îndeplinire: Completare DUAE de către operatorii economici participanți la procedura de atribuire. Odată cu DUAE se va depune acordul de subcontractare”. a) Raportat la criticile formulate de ..., Consiliul are în vedere că, în ceea ce privește faptul că în conținutul cerinței se face referire la servicii similare în condițiile în care cerința reglementează „execuția de lucrări”, în cuprinsul punctului de vedere nr. ..., autoritatea contractantă

precizează că „cerinţa privind experienţa solicitată pentru componenta de "servicii", pur şi simplu a fost copiată în ambele câmpuri, fiind doar o eroare de formă. Printr-o erată se va elimina din cadrul câmpului pentru experienţa în lucrări (Pentru contractele de achiziţie de lucrări: executarea de lucrări de tipul specificat), referirile cu privire la experienţa în servicii”. Astfel, Consiliul constată că autoritatea contractantă a recunoscut eroarea din cuprinsul cerinței reclamate și, deși a susținut că va remedia acest aspect printr-o erată, până în momentul emiterii prezentei nu au fost adoptate măsuri de remediere, astfel că va admite criticile formulate de contestator sub acest aspect și va obliga autoritatea contractantă ca, odată cu reluarea procedurii de atribuire, să procedeze la adoptarea măsurilor de remediere la care s-a angajat prin punctul de vedere și publicarea acestora în SEAP. b) Cu privire la criticile ce vizează faptul că, în cadrul cerinței, se face referire la experiență similară în domeniul construcțiilor civile din categoria de importanță cel puțin B, Consiliul are în vedere că așa cum este prevăzut în cuprinsul Studiului de fezabilitate, clădirea ce face obiectul contractului ce va fi încheiat ca urmare a finalizării prezentei proceduri de atribuire se încadrează în categoria de importanță B, așa cum este prevăzut la art. 6 și 7 din HG nr. 766/1997, respectiv „Art. 6 Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru construcţii sunt: - construcţii de importanţă excepţională (A); - construcţii de importanţă deosebită (B); - construcţii de importanţă normală (C); - construcţii de importanţă redusă (D). Art. 7. - Categoria de importanţă se stabileşte de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri. Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singură categorie de importanţă şi aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcţia: autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea tehnică a construcţiei, documentele de asigurare”. Prin urmare, Consiliul constată că în măsura în care clădirea Spitalului Municipal ... este o construcție de importanță B, autoritatea contractantă a stabilit, în mod corect, să solicite în cadrul cerinței de calificare pentru experiența similară ca lucrările și serviciile similare să fi vizat construcții de clădiri din aceiași categorie de importanță sau dintr-o categorie de importanță superioară, motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate sub acest aspect, cerința în discuție fiind în concordanță cu prevederile art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Toate cerinţele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie Pagina 47 din 61

publică/acordului-cadru şi să fie proporţionale prin raportare la obiectul acestuia”. c) Referitor la faptul că lucrările similare să fi fost executate și duse la bun sfârșit, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare prevederile art. 11 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, unde este prevăzut că „Cerinţa de calificare se va formula

făcându-se referire la lucrări duse la bun sfârşit în cadrul perioadei de 5 ani calculată conform art. 13, prin această sintagmă înţelegându-se: a) lucrări recepţionate pe obiecte, care sunt însoţite de proces-verbal de recepţie întocmit în conformitate cu prevederile legale şi tehnice din domeniul din care face parte obiectul contractului; sau b) lucrări recepţionate însoţite de proces-verbal la terminarea lucrărilor; sau c) lucrări recepţionate însoţite de proces-verbal de recepţie finală” și constată că în evaluarea experienţei sau a conformităţii cu anumite cerinţe, este important ca lucrările să fi fost atât executate, cât şi duse la bun sfârşit întrucât aceasta demonstrează capacitatea de a gestiona un proiect de la început până la finalizare, asigurând îndeplinirea tuturor obligaţiilor. Într-o atare situație, Consiliul reține susținerile autorității contractante, exprimate în cuprinsul punctului de vedere nr. ... prin care arată că „pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor sau a experienţei solicitate, este necesar ca lucrările să fi fost executate şi duse la bun sfârşit. Cele două aspecte sunt inseparabile şi se completează reciproc, asigurând realizarea integrală şi conformă a proiectelor sau lucrărilor în cauză”, motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate de contestator sub acest aspect. d) Referitor la criticile ce vizează faptul că în calculul valorii estimate a investiției nu se regăsește și valoarea aferentă cap. 4.2. „Montajul utilaje, echipamente tehnologice și funcţionale”, Consiliul are în vedere susținerile autorității contractante de la punctele 49 și 50 din punctul de vedere prin care arată că „la etapa S.F. a inclus costurile aferente "montajului echipamentelor" în cadrul capitolului de cheltuieli 4.3. Utilaje, echipamente si funcţionale care necesita montaj. Acest mod de estimare făcut de proiectantul la etapa S.F. nu are nici un impact asupra intereselor contestatarului, în sensul că ofertanţii nu sunt condiţionaţi de respectarea valorilor estimate de proiectant pe capitole şi subcapitole de deviz general”, precum și prevederile din caietul de sarcini unde se precizează că „Nu există limitări între capitole sau subcapitole de cheltuieli, ofertanții având dreptul cât și obligația de a prevedea toate costurile rezultate din listele de cantități și din oferta sa. Pentru capitolul 5.1 fiecare ofertant are libertatea de a propune propriile costuri în funcție de organizarea proprie și cerințele Documentației de atribuire”. Astfel, Consiliul constată că modul cum a fost structurată documentația de atribuire precum și modul în care a fost calculată valoarea estimată nu sunt de natură a vătăma operatorii economici interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire atât timp cât s-a prevăzut că „Nu există limitări între capitole sau subcapitole de cheltuieli, ofertanții având dreptul cât și obligația de a prevedea toate costurile rezultate Pagina 49 din 61

din listele de cantități și din oferte”, motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate cu privire la aceste aspecte. e) În ceea ce privește criticile ce vizează necorelările din cuprinsul documentației de atribuire legate de faptul că în anexa la formularul de ofertă nu exista centru de cost aferent capitolului 4.5. „Dotări”, în timp ce în cuprinsul caietului de sarcini există o secțiune intitulată „Cerințe generale cu privire la echipamentele și dispozitivele medicale”, Consiliul constată că se impune modificarea documentației de atribuire, astfel încât să fie eliminate cerințele aferente dotărilor, mai ales că în punctul

de vedere autoritatea contractantă confirmă că se impune publicarea unei erate, pentru a elimina orice urmă de neclaritate, însă până la emiterea prezentei nu a procedat în acest mod. Prin urmare, Consiliul admite criticile formulate de contestator la punctul e) din contestație și va obliga autoritatea contractantă ca, la reluarea procedurii de atribuire, să procedeze la eliminarea cerințelor referitoare la dotări din cuprinsul documentației de atribuire și precizarea, în mod clar, că dotările nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire. f) Cu privire la necorelarea informațiilor din cuprinsul documentației de atribuire, respectiv a faptului că în cadrul documentului "Formular propunere tehnica proiectare + execuţie" se regăsește ANEXA 2 ECHIPAMENTE CU MONTAJ, în care se precizează că „Se va prezenta lista echipamentelor medicale ofertate, şi fişele tehnice F5 pentru principalele echipamente specificate”, în timp ce în cuprinsul respectivei anexe nu se regăsește niciun fel de echipament medical și nu se regăsesc fișele tehnice pentru utilajele și echipamentele care ar trebui cotate, Consiliul are în vedere că prin punctul de vedere, autoritatea contractantă va precizat că va publica o clarificare din oficiu prin care se va preciza tuturor celor interesați că dotările nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire. Raportat la aceste aspecte și având în vedere că până la emiterea prezentei nu a fost publicată nicio erată cu privire la eliminarea cerințelor referitoare la dotări, Consiliul admite criticile formulate de contestator sub acest aspect și va obliga autoritatea contractantă ca, la reluarea procedurii de atribuire, să procedeze la eliminarea cerințelor referitoare la dotări din cuprinsul documentației de atribuire și precizarea, în mod clar, că dotările nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire. g) În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că cerința de prezentare a unui plan de trafic nu este însoțită de informații clare și detaliate cu privire la specificațiile și criteriile ce trebuie îndeplinite, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare susținerile autorității contractante, exprimate în cuprinsul punctului de vedere prin care face referire la prevederile de la pag. 74 din caietul de sarcini unde este prevăzut că „Documentația privind managementul calității, va fi prezentată în oferta tehnică și va cuprinde cel puțin: i. Planul calității; ii. Planul de control al calității lucrărilor, verificări și încercări. iii. Planul de management al traficului rutier pe parcursul execuției elaborat conform Normelor Metodologice in vigoare privind condițiile de închidere a circulației si de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Trebuie sa fie tratate cel puțin următoarele aspecte: identificarea fazelor de execuție, semnalizarea punctelor de lucru, obligații si responsabilități, Pagina 51 din 61

schemele de semnalizare temporara a punctelor de lucru, mijloace de semnalizare rutiera temporara, planșele cu dispunerea concreta semnalizărilor pe toate segmentele de drum. Planul de management de trafic este necesar a fi prezentat in vederea analizării condițiilor de închidere a circulației si de instituire a restricțiilor de circulație in vederea executării de lucrări in zona drumului public si /sau pentru protejarea drumului. Planul descrie cum intenționează executantul sa minimizeze impactul activităților de construcție asupra circulației pe drumuri publice si la punctele de acces către organizarea de șantier”. „

Prin urmare, Consiliul constată că, în mod contrar celor susținute de contestator, autoritatea contractantă a informat operatorii economici interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire cu privire la modul de desfășurare a procedurii de atribuire și documentele și informațiile ce se impun a fi prezentate cu privire la planul de management al traficului, fiind respectate, sub acest aspect, prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. În acest context, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de contestator cu privire la modul în care autoritatea contractantă a furnizat informații în referire la specificațiile și criteriile ce trebuie îndeplinite de planul de management de trafic prezentat de ofertanți. h) În referire la contradicţia între cerinţele din documentaţie referitoare la verificatori, respectiv a faptului că unele cerințe indică faptul că verificatorii sunt impuşi de autoritatea contractantă a fi nominalizaţi în oferta depusă şi, într-o altă secţiune a Caietului de sarcini, se menţionează că aceştia sunt asiguraţi de autoritatea contractantă, Consiliul are în vedere că prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a precizat că „Pentru a elimina orice urmă de neclaritate, se va publica o clarificare din oficiu, prin care se va preciza tuturor ofertanţilor că Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuţie

face obiectul prezentei proceduri”. Raportat la acest aspect, Consiliul constată că până la data emiterii prezentei nu a fost publicată nicio clarificare prin care să se remedieze prevederile documentației de atribuire referitoare la verificarea proiectului, motiv pentru care admite criticile formulate de contestator sub acest aspect și obligă autoritatea contractantă să procedeze la modificarea documentației de atribuire prin includerea precizării că „Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuţie face obiectul prezentei proceduri”, așa cum s-a menționat în cuprinsul punctului de vedere. i) Cu privire la criticile formulate de contestator în referire la cerința prin care s-a solicitat efectuarea de teste la fabrica producătorului, Consiliul are în vedere că autorul contestației nu invocă faptul că acesată cerință ar fi restrictivă ci faptul că aceasta generează costuri suplimentare. Or, sub acest aspect, Consiliul constată că o asemenea cerință nici nu avantajează și nici nu dezavantajează vreun participant la procedura de atribuire. De asemenea, Consiliul reține ca fiind relevante trimiterile făcute de autoritatea contractantă la formularul de Acord Contractual, aprobat prin HG nr. 1/2018, în cuprinsul căruia este prevăzută clauza 41 „Inspecție și testare”. Pagina 53 din 61

Într-o atare situație, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de contestator cu privire la cerința prin care s-a solicitat efectuarea de teste la fabrica producătorului, motiv pentru care va proceda la respingerea acestora. j) În ceea ce privește criticile formulate în referire la cerința din caietul de sarcini prin care s-a solicitat „Se va întocmi un grafic, fizic si valoric, de prestare a serviciilor cu enumerarea fazelor si etapelor de proiectare. Ofertanți vor prezenta acesta grafic folosind utilizarea Building Information Modeling (BIM). Ofertele care nu vor prezenta BIM vor fi respinse

ca fiind neconforme, nefiind permisă completarea oferei cu aceste documente”, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare susținerile autorității contractante din punctul de vedere formulat, potrivit cărora „Building Information Modeling (BIM), tradus în limba română ca Modelarea Informaţională a Clădirilor, este o metodologie avansată de proiectare şi gestionare a informaţiilor despre construcţii, care implică crearea şi utilizarea unui model digital 3D inteligent al unei clădiri sau infrastructuri, şi nu este un porgram informatic. BIM nu se referă doar la un model tridimensional, ci la un întreg proces colaborativ care implică colectarea, gestionarea şi utilizarea informaţiilor despre o construcţie pe parcursul întregului ciclu de viaţă al acesteia, de la concept şi proiectare, la construcţie, operare şi, eventual, demolare”. De asemenea, Consiliul are în vedere că respectiva cerință a fost formulată în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 4 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind achiziţiile publice: „Pentru contractele de lucrări şi concursurile de proiecte, statele membre pot impune utilizarea de instrumente electronice specifice, precum instrumentele de modelare electronică a informaţiilor de construcţii sau instrumente similare”. În acest context, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate cu privire la acest aspect, motiv pentru care le va respinge, ca nefondate. k) Referitor la criticile potrivit cărora prevederile din caietul de sarcini „Prețul ofertat va include toate costurile si orice altfel de plați, incluzând tot ce trebuie realizat in mod indispensabil sau fortuit de către Antreprenor in vederea îndeplinirii obligațiilor contractuale. Așadar nu se vor accepta lucrări suplimentare, Antreprenorul își va asuma orice alta lucrare pe care o descoperă necesar a se executa pentru îndeplinirea contractului si pe care nu o ofertează în listele de prețuri” este abuzivă, inechitabilă și nelegală, motiv pentru care se solicită eliminarea acesteia, Consiliul are în vedere că tipul contractului ce urmează a fi încheiat în urma finalizării prezentei proceduri de atribuire este de proiectare și execuție, iar prin prevederile invocate de contestator, autoritatea contractantă a pus în vedere potențialilor ofertanți că sunt răspunzători pentru diferenţele de cantităţi sau erori de estimate. Raportat la acest aspect,, Consiliul constată că autoritatea contractantă a avut în vedere Notificarea ANAP privind bunele practici în realizarea achizițiilor aferente contractelor de lucrări pentru construcția/modernizarea obiectivelor de investiții, din 30 mai 2019, unde este precizat, între altele, că „în cazul contractelor care au ca obiect proiectarea și execuția lucrărilor, modul de exprimare al prețului contractului are la bază sume forfetare care corespund pachetelor/categoriilor de activități aferente implementării acestuia. Conform acestei abordări clasice, contractantul este de acord ca pentru un preț forfetar (fix) să realizeze toate Pagina 55 din 61

operațiunile/lucrările

necesare

îndeplinirii

fiecărui

jalon/fază determinantă/punct critic stabilit de autoritatea contractantă, la nivelul de calitate și performanță impus de aceasta, riscul de cantități fiind preluat, prin urmare, de contractant. Autoritatea contractantă este de acord să plătească acest preț, prin contract fiind stabilite, de obicei, mai multe tranșe (plăți periodice) în corelare cu progresul fizic al lucrărilor. În acest context, Lista de prețuri/Graficul de eșalonare al prețurilor elaborată de autoritatea contractantă nu trebuie să aibă asociate liste de cantități obligatorii pentru ofertanți (acestea urmând a fi elaborate în procesul de realizare a proiectului tehnic, în

conformitate cu prevederile pct. V din anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016), lista de prețuri fiind utilizată, în primul rând, pentru stabilirea unui mod unitar de întocmire a propunerilor financiare. (...) este foarte important să fie incluse în contract mecanisme care prevăd defalcarea sumelor forfetare ofertate, alături de modalitățile de măsurare și plată periodică a lucrărilor realizate, în corelare cu progresul fizic al acestora, astfel încât să se asigure contractantului un flux de numerar adecvat. Autoritatea contractantă este protejată de riscul de cantități suplimentare prin faptul că acesta este preluat de contractant (care nu poate primi pentru elementul de lucrare mai mult decât prețul forfetar ofertat - conform Listei de prețuri, indiferent de consumurile de resurse înregistrate și de cantitățile puse în operă)”. De asemenea, Consiliul are în vedere că în cuprinsul acordului Contractual aprobat prin HG nr. 1/2018, la clauza 20.4, este prevăzut că „Având în vedere că se consideră că Antreprenorul şi-a stabilit preţurile în baza propriilor calcule, operaţiuni şi estimări, Antreprenorul, fără plata vreunui cost suplimentar, va respecta orice obligaţie şi va executa orice lucrare prevăzute în Contract, chiar dacă pentru obligaţia sau lucrarea respectivă nu există un preţ unitar sau o sumă (sau preţul unitar sau suma respective sunt egale cu zero)”. Prin urmare, Consiliul constată că prevederile criticate de contestator au fost inserate în mod justificat de către autoritatea contractantă, motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate în acest sens. l) Aceleași considerații vor fi avute în vedere de Consiliul și cu privire la criticile referitoare la prevederile din documentația de atribuire referitoare la ajustarea prețului contractului. Astfel, Consiliul are în vedere că în măsura în care s-a stabilit că „Antreprenorul, fără plata vreunui cost suplimentar, va respecta orice obligaţie şi va executa orice lucrare prevăzute în Contract, chiar dacă pentru obligaţia sau lucrarea respectivă nu există un preţ unitar sau o sumă”, în mod corect autoritatea contractantă a precizat că „19.1.5. Antreprenorul nu va fi îndreptățit să solicite o creștere a sumei ofertate invocând motivul că lucrarea sau serviciul a necesitat mai multă muncă sau a costat mai mult decât a anticipat inițial. Prețul ofertat va fi ferm. 19.1.6. Eventuala Ajustare a prețului contractului pe parcursul derulării acestuia se va face în conformitate cu condițiile stabilite prin contract. Antreprenorul i se recomandă să viziteze amplasamentul și să studieze documentația postată”, motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate sub acest aspect. m) În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că documentaţia de atribuire conţine necorelări între cerinţele din caietul de sarcini și Formularele postate de autoritatea contractantă, în ceea ce se solicită a fi depus de către operatorii economici în cadrul propunerii financiare, Pagina 57 din 61

Consiliul reține că prin punctul de vedere, legat de acest aspect, autoritatea contractantă a precizat că „Printr-o clarificare se va corela şi se vor indica în mod concret centrele de cost care fac obiectul interpretării”, însă având în vedere că pâna la momentul emiterii prezentei nu a fost publicată nicio clarificare sau erată, Consiliul admite criticile formulate de contestator în acest sens și obligă autoritatea contractantă ca, la reluarea procedurii de atribuire, să modifice documentația de atribuire cu privire la necorelările dintre cerinţele din caietul de sarcini și Formularele postate și să publice în SEAP modificările adoptate astfel încât să fie

comunicate tuturor celor interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire. Având în vedere că prin prezenta s-a stabilit necesitatea remedierii documentației de atribuire, Consiliul respinge, ca nefondată, solicitarea de anulare a prezentei proceduri de atribuire. În ceea ce privește solicitarea contestatorului de decalare a termenului de depunere a ofertelor, Consiliul are în vedere că procedura de atribuire a fost suspendată până la soluționarea contestației ce face obiectul prezentei cauze, astfel că, la reluarea procedurii de atribuire se impune ca autoritatea contractantă, pe lângă modificările dispuse de Consiliu, să stabilească un nou termen de depunere a ofertelor, motiv pentru care se va respinge, ca rămas fără obiect, acest capăt de cerere. Acestea fiind, în contextul de fapt și de drept anterior expus și în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite, în parte, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la modificarea documentației de atribuire cu luarea în considerare a celor precizate în motivare. Respinge, ca rămasă fără obiect, solicitarea de decalare a termenului de depunere a ofertelor. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare … PREȘEDINTE … Consilier de soluționare … Pagina 59 din 61

Redactat practicaua deciziei, …

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține … (…) pagini. Pagina 61 din 61