Decizie CNSC BO2025_757

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 557/C4/376 Data: 20.03.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 7677/07.02.2025, formulată de SC URBIOLED SRL, cu sediul în comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, jud. Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J22/1956/2016, CUI RO32614831, reprezentată legal de Ciotir Ana-Maria - administrator și convențional de STAICU DANIELA – CABINET DE AVOCAT, cu sediul în București, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, corp C3, etaj 1, ap. 3105, sector 1, împotriva documentației de atribuire elaborată de PRIMĂRIA TURNU MĂGURELE, cu sediul în Turnu Măgurele, B-dul Republicii nr. 2, jud. Teleorman, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrări pentru modernizarea serviciului de iluminat public în Municipiul Turnu Măgurele Etapa II”, s-a solicitat: suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, se solicită anularea procedurii de atribuire; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; acces la dosarul constituit la Consiliu. Pagina 1 din 47

Prin Încheierea nr. 551/C4/376 din data de 12.02.2025, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, pe care l-a respins ca rămas fără obiect, în urma suspendării procedurii de către autoritatea contractantă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de SC Urbioled SRL, ce are ca obiect adoptarea măsurilor de remediere precizate mai sus. 1. Cu privire la cerința privind proba practică, consideră că aceasta este restrictivă, motiv pentru care solicită: a) În principal, eliminarea acestei cerințe, întrucât proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că este vorba despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare. Cu toate acestea, cerința a fost inclusă doar în caietul de sarcini și fișele tehnice și nu se regăsește în anunțul de participare, ci doar în proiectul tehnic. b) În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. c) proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. d) autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016 prin care se impune ca documentația să fie clară și completă. Contestatoarea învederează că realizarea probei practice implică și prezentare mostrelor, această cerință fiind indicată în cuprinsul proiectului tehnic/fișelor tehnice, și nu în anunțul de participare simplificat. Aceasta mai arată că dispozițiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 interzic includerea criteriilor de calificare în conţinutul caietului de sarcini sau a documentelor descriptive, sub sancţiunea neluării lor în seamă (fiind considerate clauze nescrise), Astfel, în absenţa oricărei menţiuni în cuprinsul anunţului de participare, privind obligativitatea prezentării mostrelor, apreciază că se impune anularea acestei cerințe, întrucât clauzele privind proba practică reprezintă clauze nescrise, raportat la dispozițiile art. 181, art. 172 și art. 179 din Legea nr. Pagina 2 din 47

98/2016. Autoritatea contractantă a solicitat, cumulativ, prin documentația de atribuire, declarație de conformitate a produselor, dar și prezentarea de rapoarte de testare, rapoarte de conformitate, fișe tehnice etc. În condițiile arătate, obligația realizării unei probe practice reprezintă o cerință disproporționată, astfel că această cerință reprezintă un obstacol nejustificat în calea operatorilor economici interesați să participe la procedură, care generează costuri suplimentare. Jurisprudențial, în sensul eliminării cerinței, indică: Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024, Decizia civilă nr. 88 din 18 ianuarie 2024, pronunțată în dosarul 10/59/2024, de Curtea de Apel Timișoara, Deciziile CNSC cu nr. 2549/C8/2587, 2589 din 05.12.2022 și nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024. 2. Eliminarea tuturor cerințelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, prin care se solicită ca producătorii să pună la dispoziția beneficiarului o aplicație mobilă gratuită. ✓ Punerea la dispoziție a aplicației nu poate fi solicitată producătorului, ci doar ofertantului care depune ofertă în cadrul procedurii. Totodată, arată că producătorul nu are nicio responsabilitate în cadrul contractului, ofertantul fiind cel care trebuie să prezinte documente în relația cu autoritatea contractantă. În sensul eliminării unor astfel de cerințe, jurisprudențial, indică: Deciziile CNSC nr. 2536/C11/2879 din 09.09.2024 și nr. 1287/C10/1185 din 09.06.2023. 3. Eliminarea cerințelor restricitive prin care se solicită ISO 27001 pentru aplicație, întrucât cerința este restrictivă, standardul ISO 27001 se aplică pe societate, în baza codului CAEN, nu pe produs. Aplicația de telegestiune este dezvoltată conform codului CAEN al companiei. Ca jurisprudență, indică și citează un extras din măsurile de remedire adoptate de Primăria Roșiorii de Vede în cadrul procedurii Execuţie lucrări în cadrul proiectului „Creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public în Municipiu Roşiorii de Vede”, Anunț de participare simplificat nr. SCN1157688/31.12.2024, Dosar CNSC 69/C11/2025. 4. Cu referire la cerințele restrictive privind impunerea unor valori excesive pentru intervalul de temperatură, solicită diminuarea valorii maxime solicitată, de la + 55 – la maxim 45°C și efectuarea modificărilor în tot cuprinsul documentației. În acest context, învederează Consiliului că aparatele de iluminat funcționează seara/noaptea, iar pe timpul nopții nu sunt temperaturi așa ridicate. În acest context învederează: a) Inutilitatea cerinței, având în vedere că cea mai mare temperatură din România a fost istoric înregistrată la Ion Sion, județul Brăila, cu valoarea 44,5°C (pe timpul zilei), fiind considerată temperatură maximă absolută înregistrată la noi în țară. Contestatoarea Pagina 3 din 47

face precizarea că specificația tehnică se referă la temperatura mediului ambiant („funcționare normală”), nu la temperatura interioară a aparatului de iluminat. Așadar, prin impunerea funcționării aparatului de iluminat la temperaturi de +60/+70oC, consideră că se restricționează în mod artificial participarea la procedură a ofertanților, cerința fiind una inutilă. b) Diversitatea soluțiilor potențiale, având în vedere că majoritatea producătorilor de corpuri de iluminat stradal cu LED, precum Schréder, Philips, IGuzzini și Thorn, specifică temperaturi maxime de operare de până la + 45-50°C. Această discrepanță arată că o cerință de +55°C depășește parametrii standard ai pieței de iluminat, într-un mod nejustificat. Având în vedere că majoritatea echipamentelor standard disponibile pe piață sunt proiectate să funcționeze optim la temperaturi de până la +45°C, petenta consideră că este rațional și justificat să se solicite ajustarea specificațiilor din documentația de atribuire, astfel încât să se alinieze la realitățile climatice și tehnologice actuale. Jurisprudențial, invocă Decizia CNSC nr. 1948/C1/1698 din 12.07.2024. 5. Eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei. ✓ Contestatoarea solicită completarea cerinței cu mențiunea “sau prin mecanisme echivalente”, cerința de autentificare în doi pași fiind deja o măsură suplimentară de securitate, solicitarea fiind justificată de prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Ca jurisprudență, invocă măsurile de remediere adoptate în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 6. Eliminarea cerinței care vizează programarea reacției, întrucât este restrictivă. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur ecran. În opinia sa, această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent, în temeiul art. 156 din Legea 98/2018, pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale căror producători au decis să prezinte aceste două funcționalități într-un mod diferit. Jurisprudențial, indică Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221 și măsurile de remediere adoptate în dosarul CNSC 4126/C3/2024. 7. Cu referire la cerințele care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/NB-IoT/RF/în mod direct, fără medii intermediare/cloud/wireless, consideră că și acestea sunt restrictive și solicită: A. În principal, eliminarea acestor cerințe, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie nu sunt justificate, astfel că se impune completarea cerințelor cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC și să se adauge mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, în conformitate cu prevederile art. Pagina 4 din 47

156 alin. (3) Legea nr. 98/2016; B. În subsidiar, solicită și acceptarea unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. C. Contestatoarea consideră că un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive, prin care se impun sisteme de comunicație, rezultă și din faptul că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. În cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, atât această cerință, cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile “sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. În sensul eliminării cerinței, ca jurisprudență, indică și măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistrița, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024, un extras din măsurile de remedire adoptate de Primăria Roșiorii de Vede în cadrul procedurii cu titlul Execuţie lucrări în cadrul proiectului „Creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public în Municipiul Roşiorii de Vede”, Anunț de participare simplificat nr. SCN1157688/31.12.2024, Dosar CNSC 69/C11/2025, dar și Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din 03.07.2024. Contestatoarea învederează că un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru toate cartelele SIM (aferent fiecărui aparat de iluminat din proiect), pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru presupunând costuri suplimentare, inclusiv pentru autoritatea contractantă. Aceasta apreciază că, impunerea unui anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, reprezintă o cerință restrictivă prin raportare la faptul că: ➢ Acest tip de comunicație presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; ➢ Comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; ➢ Furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de Pagina 5 din 47

comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți; ➢ Potrivit cerinței, entitatea contractantă impune un anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, pentru controlul de la distanță a aparatului de iluminat. ➢ Existența unei astfel de cerințe exclude alte tehnologii de comunicații care ar putea fi mai eficiente sau mai potrivite în anumite situații. Utilizarea exclusivă a transmisiei RF sau GSM poate să nu fie cea mai eficientă opțiune în toate scenariile. Cu titlu de exemplu, petenta arată că tehnologia PLC beneficiază de infrastructura de cablare electrică existentă, permițând transmiterea datelor și controlul prin intermediul rețelei de curent electric. Astfel, o cerință rigidă care exclude PLC limitează implementarea unei soluții mai eficiente din punct de vedere energetic și a resurselor și nu permite alegerea celei mai bune opțiuni de comunicare din zona de instalare a sistemului de telegestiune. ➢ Cerința exclude aplicațiile sau utilizările care ar putea beneficia de alte tipuri de comunicații, cum ar fi comunicațiile prin cablu, comunicațiile pe internet sau alte tehnologii emergente de comunicații. ➢ Cerința limitează baza de furnizori și soluții disponibile, deoarece nu toți furnizorii sau dezvoltatorii pot oferi module de control care funcționează exclusiv cu transmisia GSM/RF. ➢ Utilizarea numai a transmisiilor GSM sau RF poate fi limitată de acoperirea rețelei sau de alte constrângeri tehnice asociate cu aceste tehnologii. Acest lucru poate afecta disponibilitatea și fiabilitatea sistemului în anumite locații. ➢ Potrivit art. 166 din Legea nr. 99/2016, este interzisă indicarea unei anumite specificații tehnice/tehnologie de fabricație legată de proiectare, calculare și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor fără a fi însoțită de mențiunea „sau echivalent”, având în vedere că se pot utiliza și alte protocoale de comunicație. Din aceste considerente, petenta solicită eliminarea cerinței sau, în subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că nu se impune eliminarea acesteia, obligarea autorității contractante la reformularea prevederilor din fișa tehnică, prin introducerea, după sintagma transmisie GSM, a mențiunii „sau echivalent”, conform prevederilor legale. În susținere, indică Deciziile CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024, nr. 1991/C9/21032,2104 din 25.08.2023, nr. 2919/C7/3215/3221, nr. 2289/C9/2445 din 01.11.2022 și nr. 2549/C8/2587, 2589 din 05.12.2022. În mod similar, indică și cele dispuse de Consiliu prin Deciziile CNSC cu nr. 1311/C9/1268, 1274 din 12.06.2023 și nr. 530/C1/223 din 09.03.2023, dar și măsurile de remediere adoptate de Primăria Orașului Năsăud în dosarul CNSC nr. 1800/C5/2024. 8. Eliminarea cerințelor restrictive prin care solicită îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură, respectiv Pagina 6 din 47

eliminarea standardului EN 60598-2-5, întrucât se aplică în mod specific proiectoarelor de iluminat, nu iluminatului stradal. El stabilește cerințele de siguranță pentru proiectoarele utilizate atât în medii interioare, cât și exterioare, asigurând că acestea sunt proiectate și fabricate astfel încât să nu prezinte riscuri pentru utilizatori. Standardul acoperă aspecte precum construcția proiectoarelor, protecția împotriva șocurilor electrice, protecția la foc și rezistența mecanică și protecția la umezeală sau intemperii (în cazul utilizării în exterior). Jurisprudențial, indică un extras relevant din măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistrița, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 9. Cu referire la cerința prin care se impune „deschiderea fără utilizare de unelte”, apreciază că aceasta este restrictivă și solicită să se permită atât utilizarea cu unelte, cât și fără unelte. În susținerea afirmației că cerința este restrictivă, petenta indică producătorii care produc echipamente care permis deschiderea acestora „chiar și prin intermediul unor unelte”, iar jurisprudențial indică un extras relevant din măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistrița, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 10. Eliminarea cerințelor restrictive privind închiderea compartimentului, întrucât. ✓ Cerința suplimentară pentru balamale și cleme nu doar că este redundantă pentru protecție, dar complică și întreținerea, crescând costurile operaționale fără un beneficiu clar în ceea ce privește durabilitatea aparatului; ✓ Această specificație impune producătorilor să adopte un anumit tip de mecanism de închidere, ceea ce poate restrânge inovația și diversitatea în proiectarea aparatelor de iluminat; ✓ Implementarea unui sistem de închidere cu patru puncte, incluzând două balamale și două cleme, poate necesita materiale și procese de fabricație suplimentare, ceea ce poate duce la costuri mai mari de producție și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori; ✓ Aparatele de iluminat care nu respectă această cerință specifică conform caietului de sarcini vor fi excluse, chiar dacă îndeplinesc toate celelalte standarde de performanță și siguranță; ✓ Cerința impune un design specific, ceea ce exclude din competiție un număr semnificativ de producători, care oferă soluții alternative de calitate; ✓ Cerința este rigidă și îngrădește posibilitatea inovării și aplicării unor soluții noi de închidere care pot fi la fel de eficiente. În condițiile în care multe produse moderne sunt proiectate pentru a asigura etanșeitate și protecție fără a necesita fixare în patru puncte, cerința limitează progresul tehnologic și îngreunează integrarea soluțiilor inovatoare; ✓ Majoritatea aparatelor de iluminat de pe piață respectă deja standardele de siguranță europene și internaționale, precum IP65 și IK10, fără a fi nevoie de un număr specific de puncte de fixare. Aceasta sugerează că protecția la apă, praf și șocuri este asigurată prin designul produsului, indiferent de numărul exact de puncte de fixare. Pagina 7 din 47

Jurisprudențial, indică un extras pe care îl consideră relevant din măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistrița, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 11. Cu referire la cerința prin care se impune deschiderea aparatului – solicită eliminarea cerinței prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos ca fiind restrictivă, motiv pentru care se solicită să se accepte și în partea superioară, întrucât: ✓ Intervențiile nu se pot face în cazul precipitațiilor indiferent de cum se deschide aparatul de iluminat. ✓ Siguranța la manipulare: Deschiderea în partea inferioară crește riscul ca anumite componente să cadă în timpul intervenției, ceea ce poate duce la accidente. ✓ Distribuția greutății: Multe aparate de iluminat sunt proiectate pentru a distribui greutatea uniform, iar o deschidere inferioară poate afecta acest echilibru, mai ales la aparatele suspendate. ✓ Integritatea structurii: Dacă deschiderea este în partea inferioară, există un risc mai mare de slăbire a structurii de susținere a aparatului. Greutatea componentelor interne poate exercita o presiune mai mare asupra punctelor de prindere, crescând riscul de avarii. ✓ Întreținere dificilă: În cazul unei deschideri inferioare, curățarea sau înlocuirea componentelor devine dificilă, mai ales dacă aparatul este montat la înălțime, necesitând poziții incomode de lucru și riscând accidente pentru personalul de întreținere. Jurisprudențial, indică un extras relevant din măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistrița, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 12. Eliminarea cerințelor prin care se impun caracteritici precum forma și dimensiunile aparatelor de iluminat ca fiind restrictive. Contestatoarea învederează că necesitatea autorității este de a obține o eficiență luminoasă cu un anumit consum energetic, iar în lipsa unei justificări de natură tehnică, funcțională nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. O formă circulară sau tronconică poate să nu direcționeze lumina în mod optim către suprafața dorită. Distribuția luminii este mai greu de controlat comparativ cu formele dreptunghiulare sau pătrate, care pot ghida lumina mai precis (de exemplu, pe drumuri sau trotuare). Aparatele de iluminat LED generează căldură, iar disiparea termică este esențială pentru a preveni supraîncălzirea. O formă circulară poate limita suprafața disponibilă pentru radiatoare eficiente sau poate îngreuna integrarea lor în design. Forma tronconică poate necesita mai mult spațiu pentru integrarea componentelor interne (driver LED, module LED, radiatoare). Contestatoarea menționează că pe piață sunt mai mulți producători de astfel de echipamente, dar cu dimensiuni mai mici. Jurisprudențial, în sensul susținerii solicitării, indică Decizia CNSC 915/C3/630 din 05.05.2021, Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221. 13. Eliminarea cerințelor care vizează driverul, respectiv eliminarea cerinței prin care se impune că driverul are posibilitatea de ajustare a curentului de ieșire maxim 900 mA, ca fiind restrictivă, motiv pentru Pagina 8 din 47

care solicită să se accepte o altă valoare a curentului de ieșire ca în PT. Așadar, contestatoarea solicită uniformizarea cerinței, întrucât cerința privind limitarea curentului de ieșire al driverului la 900 mA poate fi considerată restrictivă din mai multe motive, respectiv: • Restricționează flexibilitatea tehnică: Limitarea curentului de ieșire la 900 mA împiedică utilizarea unor soluții de iluminat care pot funcționa eficient la curenți mai mari, adaptându-se mai bine la cerințele luminotehnice și de consum energetic. • Ignoră rezultatul final: cerința ar trebui să se concentreze pe îndeplinirea parametrilor luminotehnici și a consumului energetic total, nu pe impunerea unei limite arbitrare de curent. Rezultatul final este cel care contează, nu modul specific de realizare a acestuia. • Exclude soluții eficiente și inovatoare: Unele corpuri de iluminat și drivere performante sunt proiectate să funcționeze optim la curenți mai mari, ceea ce poate duce la o eficiență luminoasă și energetică mai bună. Limitarea poate exclude soluții tehnologice moderne care oferă beneficii superioare. • Nu ține cont de diversitatea aplicațiilor: În funcție de tipul de LED- uri utilizate, configurarea curentului de ieșire optim poate varia. O cerință rigidă limitează adaptabilitatea la diverse configurații și scenarii de instalare și implică costuri suplimentare inutile. Pentru a respecta această limită, ofertanții ar putea fi nevoiți să propună configurații mai complexe sau să utilizeze drivere și module mai scumpe, crescând astfel costurile fără un beneficiu clar pentru proiect. 14. Eliminarea cerințelor privind culorile echipamentelor de platformă, respectiv adăugarea sintagmei „echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea apreciază ca fiind restrictivă cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori. Aceasta susține că cerința trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea „sau echivalent” pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe hartă pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea, producătorul, numărul de leduri, calendarul, clasificarea pe funcții, tensiunea de alimentare. În acest context, consideră că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. Jurisprudențial, indică Decizia CNSC 915/C3/630 din 05.05.2021. 15. Eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită Certificat ENEC și ENC + care să confirme respectarea unor standarde, în principal, să se accepte orice certificate care sunt conforme standardelor enumerate, să adauge mențiunea sau echivalent/similar, în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016, iar în subsidiar, să se considere suficiente certificările ENEC și ENEC+ fără să se impună respectarea unor standarde suplimentare. Pagina 9 din 47

Obținerea certificării ENEC presupune plata unor taxe semnificative pentru testare, evaluare și emiterea certificatului, costuri ce pot crește în funcție de complexitatea aparatului de iluminat și de numărul de modele care necesită certificare. Cerința ENEC favorizează producătorii mari, care au resurse financiare și tehnice pentru a respecta standardele stricte. Producătorii locali, care oferă adesea soluții mai accesibile și adaptate la cerințele pieței, pot fi excluși din competiție. Iluminatul pietonal nu implică aceleași riscuri de siguranță ca alte tipuri de iluminat (ex. industrial, rutier sau de interior), astfel că cerințele stricte ale certificării ENEC pot fi disproporționate în raport cu riscurile asociate utilizării acestor echipamente. În plus, în sensul că cerințele se consideră îndeplinite prin certificate ENEC şi ENEC+ sau prin alte rapoarte de testare rezultă și din prevederile art. 11 din Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, Parte integrantă din Ordinele nr. 1866/2021 și nr. 2490/2024. 16. Eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită respectarea unor standarde inexistente/necorelate cu documentația, respectiv se solicită uniformizarea documentației cu respectarea prevederilor art. 20 din HG nr. 395/2016, astfel încât să se accepte prezentarea documentelor justificative pentru echipamente conform celor formulate fișelor tehnice. 17. Eliminarea cerințelor restrictive privind stâlpii, în concret se solicită: eliminarea cerinței prin care se solicită calculul de rezistență în care se va preciza viteza vântului, amprenta de carbon de maxim: 150 kg, impunerea cerinței privind realizarea din aluminiu anodizat, grosime perete (minim) 4,3, pe motiv că nu există date tehnice că acestea ar reprezenta cerințe/criterii de performanță. În soluționare, indică SR EN 60598-2-3, pct. 3.6.3.1 „încercarea de încărcare statică". În funcție de înălțimea de montaj a aparatului de iluminat se determină viteza vântului la care trebuie testat aparatul de iluminat, iar pentru înălțimi cuprinse între 8 metri și 15 metri, așa cum reiese și din documentația de atribuire, în care corpurile sunt amplasate la 8 metri, respectiv 9,5 metri (conform proiect luminotehnic), corpurile de iluminat se testează pentru viteza vântului de 188 km/h. 18. Eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice, întrucât nu este justificată cerința prin care se solicită ca, în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte. Conform caietului de sarcini, trebuie prezentate doar fișe tehnice, pagini de catalog ale producătorului, teste, rapoarte de testare și certificări. Solicitarea explicită ca fiecare cerință tehnică să fie documentată individual presupune o detaliere minuțioasă a informațiilor despre conformitatea produsului ofertat, îngreunează procesul de elaborare a Pagina 10 din 47

ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificații tehnice, întrucât necesită timp suplimentar, resurse dedicate și documentație detaliată, chiar dacă produsul respectiv este în mod evident conform. Contestatoarea învederează că, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanţă sau care sunt disproporționate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. În ceea ce privește contestația formulată de SC Urbioled SRL împotriva documentației de atribuire elaborată de Primăria Turnu Măgurele, ce formează obiectul dosarului nr. 376/2025, sintetizată mai sus, detalierea integrală a argumentelor prezentate în susținerea acesteia se regăsește în fișierul [SCN1158355/00013] Contestatie Urbioled_Turnu Magurele_SCN1158355.pdf.p7s, postat de către autoritate în SEAP la data de 07.02.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului simplificat SCN1158355/30.01.2025, astfel că nu se justifică reproducerea acestora în integralitate în cuprinsul deciziei, din moment ce acestea pot fi vizualizate liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Desigur, susținerile vor fi avute în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 24 din legea remediilor), pe fondul suprapunerii pe rol a mai multor dosare, inclusiv de complexitate notabilă, nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă în considerente a tuturor susținerilor părților. Cu adresa nr. 242/14.02.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 9829/17.02.2025, autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere cu privire la contestație, prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată. Cu privire la criticile aduse documentației de atribuire de către contestatoare, autoritatea contractantă arată că acestea sunt vădit nefondate. Astfel, consideră că societatea contestatoare se substituie autorității contractante și solicită, sub argumentul unei pretinse restrângeri a competiției, modificarea sau eliminarea unor specificații. Aceasta învederează că aspectele criticate prin contestația ce face obiectul prezentului dosar nu au făcut obiectul niciunei solicitări de clarificări, iar la momentul depunerii contestației expirase termenul limită de solicitat clarificări. 1. Referitor la cerința privind proba practică, învederează că cerința criticată este cuprinsă în proiectul tehnic și vizează strict interfața utilizatorului sistemului de telegestiune. Așadar, cerința vizează funcționalitatea și modalitatea de afișare a sistemului de telegestiune și nu este prevăzută pentru aparatele de iluminat. Pentru aparatele de iluminat sunt solicitate rapoarte de testare și certificări pe care le consideră suficiente în demonstrarea conformității, însă demonstrarea Pagina 11 din 47

funcționalității sistemului de telegestiune, respectiv a interfeței utilizatorului, nu poate fi probată prin certificate de conformitate sau rapoarte de testare, natura acestui sistem a cerințelor nepermițând acest lucru. Cerința probei practice este justificată de intenția de a achiziționa un sistem de iluminat de calitate și performant, iar posibilitatea verificării cerințelor prin realizarea unei probe practice nu introduce obstacole nejustificate în calea ofertanților. În cadrul probei practice se asigură că interfața sistemului de telegestiune este funcțională, conform cele declarate în cadrul documentelor. Autoritatea contractantă aduce la cunoștința Consiliului că, deși apreciază că cerința nu este disproporționată, cerința va fi eliminată din cuprinsul documentației de atribuire. 2. Referitor la critica potrivit căreia producătorii ar trebui să pună la dispoziția beneficiarului o aplicație mobilă gratuită, arată că cerința de a pune la dispoziția beneficiarului o aplicație mobilă vizează ofertanții participanți la procedură, nu producătorii în sensul restrâns al termenului. Faptul că cerința privind prezentarea aplicației mobile vizează ofertanții rezultă din cuprinsul Formularului nr. 5 - Formular — cadru Propunere tehnică, respectiv din cuprinsul Fișelor tehnice F5 din proiectul tehnic, în cadrul Fișelor tehnice F5 nr. 1, nr. 2 punctul 5.1, fiind prevăzut în mod explicit că obligația de a pune la dispoziție aplicația mobilă revine ofertanților. Astfel, ofertarea echipamentelor a fost solicitată conform formularelor F5 în cadrul cărora se solicită ca ofertantul să pună la dispoziția beneficiarului aplicația mobilă gratuită. Ofertanții sunt cei care vor pune la dispoziția beneficiarului aplicația mobilă, așa cum se solicită la punctul 5.1 din Fișa tehnică. Drept urmare, autoritatea contractantă apreciază susținerile contestatoarei ca fiind nefondate, eventualele sale nelămuriri ar fi putut fi clarificate printr-o simplă solicitare de clarificări. 3. Referitor la cerința privind certificarea ISO 27001 pentru aplicația de telegestiune, contrar celor susținute de contestatoare, consideră că cerința nu este restrictivă, aceasta fiind justificată prin raportare la necesitățile obiective al autorității contractante de asigurare a securității informației. În acest sens, învederează că aplicația de telegestiune este un element critic al sistemului de iluminat public, astfel că este necesar ca aceasta să aibă luate toate măsurile pentru protejarea sistemului de iluminat și să respecte principiile ISO 27001. ISO 27001 este un standard internațional pentru managementul securității informației și, în măsura în care organizația/societatea deține ISO 27001, atunci aplicația face parte din domeniul de aplicare a sistemului de management al securității. Acesta se aplică inclusiv aplicației de telegestiune, aplicație care este parte din sistemul de management al securității informației. Astfel toate procesele asociate cu dezvoltarea, operarea, întreținerea și protecția aplicației vor respecta Pagina 12 din 47

cerințele standardului, certificarea asigură implementarea măsurilor adecvate pentru confidențialitate, integritate și disponibilitate. Raportat la actuala legislație internațională, care pune un accent puternic pe securitatea informațiilor și a datelor personale, standardul ISO 27001 reprezintă o cerință necesară. Un sistem de management al securității informațiilor implementat conform acestui standard este un instrument de management al riscului, reziliență cibernetică și excelență operațională. În considerarea contractului ce urmează a fi încheiat, apreciază că este obligatoriu să fie asigurată securitatea informatică atât pentru partea de comunicație, cât și pentru platforma de telegestiune. Autoritatea contractantă mai susține că, prin includerea cerinței ISO27001, a urmărit prevenirea oricărui risc care ar conduce la permiterea unui acces neautorizat a softului, respectiv a platformei de telegestiune, acesta având o importanță semnificativă în vederea asigurării unei bune funcționări a iluminatului public și un rol definitoriu în garantarea siguranței cetățenilor și a siguranței traficului rutier. 4. Referitor la critica privind intervalul de temperatură -30°C - +55°C, societatea contestatoare solicită diminuarea valorii maxime de la +55°C la maxim +4°C, însă criticile contestatoarei sunt apreciate ca nefondate. Deși petenta invocă presupusa lipsă de utilitate a cerinței prin raportare la temperatura maximă de +44,5°C grade înregistrată în România în anul 1951, autoritatea contractantă consideră că aceste argumente nu au nicio relevanță cu privire la funcționarea aparatelor electrice în condiții reale. Aceasta solicită observarea că societatea contestatoare face referire la temperatura măsurată în condițiile standard ale măsurătorilor meteorologice (la umbră) și confundă astfel această temperatură cu temperatura mediului ambiant în care funcționează sistemul de iluminat. Autoritatea subliniază că temperaturile ambiante la nivelul aparatului de iluminat pot crește însă la niveluri mult mai mari decât cele măsurate la umbră. Pornirea sistemului, accidental sau pentru remedieri în timpul zilei poate fi făcută la temperaturi ambiante foarte mari, astfel că prin cerința solicitată încearcă să evite defecțiunile cauzate de acestea. Temperatura înregistrată de stațiile meteo se determină în condiții bine determinate, pe platforma meteorologică amenajată conform HG nr.1229 din 05.08.2004, conform unor metodologii ștințiifice corespunzătoare de prelevare și prelucrare a datelor. Aceasta susține că relevant este aspectul că temperatura oficială este măsurată cu ajutorul termometrelor amplasate în interiorul adăposturilor meteorologice pe platformă, terenul platformei fiind neted și acoperit cu iarbă. Potrivit normelor metodologice anterior indicate, în jurul acesteia trebuie să existe o zonă de de 30 de metri pe care nu există construcții înalte sau vegetație înaltă. Spre deosebire de termometrele utilizate în activitatea de meteorologie, care sunt amplasate în adăposturi meteorologice și sunt protejate de acțiunea directă a mediului, aparatele de iluminat vor fi Pagina 13 din 47

amplasate direct sub acțiunea intemperiilor, urmând să suporte temperaturi mai mari decât cele măsurate oficial (în timpul verii sub acțiune directă a razelor solare). Așadar, stâlpi sunt localizați în oraș, situați în plin soare, la o înălțime de 8 m, cu căldură radiantă de la asfalt și cu factori de influență proveniți din mediul înconjurător, de prezența clădirilor, chiar și de traficul din oraș. În ceea ce privește jurisprudența invocată de contestatoare solicită Consiliului să constate că aceasta nu vizează aceeași situație, cerințele considerate restrictive vizând temperaturi de +80°C, neavând relevanță în speță pentru că cerința din cadrul acestei proceduri privește valoarea maximă de +55°C. Contrar celor arătate de contestatoare, autoritatea contractantă exemplifică, sub formă tabelară, că o serie de echipamente îndeplinesc cerința temperaturii maxime de funcționare de +55°C, de unde rezultă că există mai multe tipuri de produse în piața de profil care îndeplinesc cerința referitoare la intervalul de temperatură de funcționare, operatorii economici ofertanți având posibilitatea de a alege ofertarea unor modele/generații de produse care să îndeplinească această cerință. Drept urmare, consideră că cerința privind intervalul temperaturilor de funcționare este justificată de o necesitate obiectivă, astfel că această critică a contestatoarei privind caracterul pretins restrictiv al cerinței se impune a fi respinsă. 5. Referitor la cerința privind reintroducerea parolei, autoritatea contractantă solicită constatarea că afirmațiile contestatoarei sunt pe de o parte contradictorii, iar pe de altă parte nemotivate și neprobate. Mai exact, deși în cadrul punctului 5 din contestație se solicită eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei, în cuprinsul secțiunii se solicită de fapt completarea cerinței cu mențiunea sau echivalent potrivit prevederilor art. 156, fără a prezenta raționamentul și argumentele concrete pentru care se consideră restrictivă cerința. În opinia autorității contractante, critica nu are un fundament demonstrat, simpla redare a cerinței, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o altă autoritate contractantă, fără un control de legalitate, nu poate reprezenta o motivare care respectă exigențele prevăzute de lege, respectiv de art. 10 din Legea nr.101/2016, critica fiind nefondată. Aceasta învederează că cerința este una necesară raportat la nevoile obiective ale autorității contractante, fiind prevăzută în scopul evitării erorilor de comandă și control, care pot fi deținute de diferiți utilizatori, aceasta fiind pentru a putea proteja integritatea sistemului de iluminat și a minimiza efectele posibilelor incidente de funcționare datorate erorilor umane în operarea sistemului. Așadar, prin reintroducerea parolei utilizator se evită comenzi accidentale de pornire sau oprire a sistemului de iluminat. 6. Referitor la cerința ce vizează programarea reacției, contestatoarea critică prezentarea celor două funcționalități, programarea reacției aparatelor de iluminat și controlarea acestora în Pagina 14 din 47

același ecran, contrar celor susținute de aceasta, autoritatea contractantă susține că cerința nu poate fi considerată un procedeu special, fiind o cerință de funcționalitate a sistemului de telegestiune. Tocmai programul de dimming al aparatului și modul de funcționare în baza semnalului reprezintă o caracteristică definitorie care va ajuta la stabilirea unor economii de energie electrică. Programarea controllerului aparatului modul de funcționare în funcție de semnalele primite de la senzori trebuie făcute în aceeași aplicație tocmai pentru a putea seta programul de dimming în funcție de reacția primită de la senzori. Setarea programului de dimming pe baza informației primite de la senzor nu poate fi îndeplinită sub altă formă, deoarece cele 2 funcționalități depind una de alta. Nu se poate programa dimmingul în funcție de semnalul senzorului fără ca în aceeași fereastră să se treacă parametrii primiți. 7. Cu privire la cerința privind sistemul de comunicație GSM/NB- loT/RF în mod direct fără medii intermediare cloud wireless, autoritatea contractantă susține că cerința nu este restrictivă, întrucât aceasta se referă la trei moduri de transmisie alternative, astfel că ofertanții au posibilitatea de a alege echipamente care asigură transmisia prin GSM, RF sau MESH, nefiind impus un anumit tip de transmisie. Așadar, ofertanții au posibilitatea de a oferi echipamente care funcționează pe oricare dintre rețelele de telefonie mobilă cu acoperire în aria teritorială administrată de autoritatea contractantă, în locațiile vizate de proiect existând acoperire 2G, 3G și 4G de la mai mulți furnizori. Autoritatea contractantă arată că la momentul întocmirii proiectului s-a analizat situația fizică actuală din teren a Municipiului Turnu Măgurele, iar pe baza datelor din teren s-a ales soluția optimă pentru prezenta investiție, respectiv utilizarea unui sistem de management la distanță. Soluția a fost aleasă pentru că are avantaje față de tehnologiile alternative, a căror utilizare nu este posibilă din două motive esențiale: - în cazul utilizării unui sistem de cablu de date instalat în paralel cu rețeaua electrică, aceste costuri nu sunt incluse în linia de costuri eligibile menționată de finanțator în ghidul de finanțare; - rețeaua de alimentare cu energie electrică este utilizată atunci când se utilizează tehnologia PLC. Dacă rețeaua de iluminat public este independentă de rețeaua de alimentare cu energie electrică, această soluție este fezabilă însă, în speță, rețeaua de alimentare cu energie electrică este deținută de distribuitorul regional de energie electrică și de alte tipuri de consumatori. Rețeaua casnică sau industrială este conectată în mod identic, iar dacă s-ar alege o astfel de soluție, ar fi necesare intervenții pe o rețea care nu aparține autorității contractante pentru instalarea sistemului, iar în caz de defecțiune, operatorul de iluminat public nu ar avea capacitatea de a interveni fără aprobarea distribuitorului de energie. În acest context, autoritatea contractantă solicită observarea că cerințele prevăzute în documentația de atribuire sunt raportate la nevoile Pagina 15 din 47

obiective ale autorității contractante, tehnologiile de utilizat în acest proiect fiind transmisiile fără fir, utilizând sisteme GSM și/sau RF (LoRaWan, Zigbee, etc) și/sau MESH. În ceea ce privește afirmația de restricționare a accesului ofertanților, aceasta atrage atenția că în piața de profil există un număr mare de producători care dispun de aceste variante de transmisii, inclusiv contestatoarea deține și utilizează tehnologia RF, astfel că nu se poate reține ideea ce restricționare a acesteia de a participa la prezenta procedură de achiziției. Protocolul de comunicație și arhitectura sistemului LoRa sunt definite de Wide Area Network. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) are un standard oficial pentru LoRaWAN. SemTech este membru fondator al Alianței deschise, non-profit LoRa, care gestionează dezvoltarea continuă a protocolului. Protocolul de rețea Low Power, Wide Area (LPWA), conceput pentru a conecta fără fir dispozitivele la Internet în rețele regionale, naționale sau globale, abordează cerințele cheie. Acest tip de rețea are o putere redusă, o rată de biți scăzută și utilizează Internetul pentru a transporta date. Autoritatea contractantă solicită observarea că inclusiv contestatoarea are propriul sistem de telegestiune, potrivit site-ului acesteia, astfel că nu se poate considera cerința excesivă și limitativă din moment ce utilizează tehnicile din caietul de sarcini și PT-ul elaborat. Mai mult, cu privire la jurisprudența CNSC invocată de către contestatoare solicită să se rețină că trimiterile la practica judiciară relativ la pricinile soluționate anterior nu constituie izvor de drept și nici nu pot obliga la emiterea unei noi decizii într-un anumit sens, deoarece precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Pe de altă parte, jurisprudența citată în contestație respectiv deciziile

CNSC

nr.

2549/C8/2587

din

05.12.2022;

nr. 1311/C9/1268,1274 din 16.06.2023; 530/C1/223 din 09.03.2023 confirmă de fapt legalitatea cerinței din prezenta speță, respectiv soluția aleasă de a putea utiliza oricare dintre modalitățile de comunicare, mai exact de a permite accesul la ofertare atât pentru cei care dețin soluție GSM, cât și RF sau le dețin pe amândouă. Soluțiile propuse în documentația de atribuire acoperă o plajă largă de transmisii, astfel că nu poate fi vorba de restricționarea participării, iar soluția propusă prin proiectul tehnic de execuție nu permite utilizarea unui alt tip de comunicații. Având în vedere aceste date consideră că nu se pot accepta alte tehnologii, iar ofertanților nu le este restricționat accesul de participare la prezenta procedură, inclusiv contestatoarea având în portofoliu produse care respectă cerința. Legat de soluțiile propuse de contestatoare, respectiv eventuale comunicații prin cablare electrică (PLC), prin internet sau alte tehnologii emergente de comunicații, arată că acestea nu se pot aplica autorității contractante întrucât ar presupune costuri suplimentare, necesare realizării unui sistem de cabluri de date instalat în paralel cu rețeaua electrică. Utilizarea tehnologiei de comunicare prin cabluri electrice Pagina 16 din 47

presupune utilizarea rețelei de alimentare cu energie electrică și este o soluție neviabilă în speță, întrucât rețeaua de iluminat public nu este independentă de rețeaua de furnizare a energiei electrice și nu îi aparține autorității, ci distribuitorului de energie electrică, la această rețea fiind racordați și consumatori casnici sau industriali, iar în cazul unei urgențe nu ar fi posibilă intervenția fără acordul distribuitorului. Prin urmare, alegerea rețelelor/sistemelor GSM/RF/MESH ca metodă de comunicare reprezintă o cerință stabilită prin raportare la nevoile obiective ale Municipiului Turnu Măgurele, cerința impusă fiind justificată și nu este de natură să restricționeze participarea operatorilor la procedura de atribuire. Mai mult, societatea contestatoare nu a probat că cerința ar fi restrictivă și nu a dovedit că doar un număr extrem de restrâns de operatori economici pot îndeplini cerința, respectiv nu a demonstrat în acest caz în ce măsură cerințele în discuție sunt în măsură să o prejudicieze în depunerea ofertei. 8. Referitor la cerința standardului EN 60598-2-5, prin contestație se solicită în mod neîntemeiat eliminarea cerinței pe motiv că standardul EN 60598-2-5 nu ar avea aplicabilitate în cauză. În privința standadrului SR EN 60598, autoritatea contractantă învederează că s-au menționat ambele părți ale acestuia, respectiv Partea 2-3, cât și Partea 2-5, ambele fiind aplicabile Corpurilor de iluminat stradal, indiferent de tipul constructiv al acestora, fiind un standard generic care se referă în primul rând la aparatele/corpurile de iluminat și nu reprezintă o cerință restrictivă. Aceasta menționează că ambele standarde, atât SR EN 60598-2-3, cât și SR EN 60598-2-5, sunt standarde specifice corpurilor de iluminat pentru șosele, străzi și alte aplicații ale iluminatului public exterior; iluminării tunelurilor; corpurilor de iluminat integrate în stâlpi la o înălțime totală minimă deasupra solului de 2,5 m, echipate cu surse electrice de lumină a căror tensiune de alimentare nu depășește 1000 V. Denumirea standardului cu Proiectoare nu semnifică că acesta se referă doar la Proiectoare, în cadrul standardului fiind prevăzute cerințele pentru aparate de iluminat cu surse de lumină electrice alimentate la o tensiune ce nu depășește 1 000 V. Aparatele de iluminat care nu respectă aceste standarde reprezintă un risc în utilizare, nefiind testate pentru a asigura funcționarea la parametri în siguranță, pentru aplicațiile pentru care au fost stabilite să funcționeze, astfel că cerința este legală. 9. Referitor la cerința privind deschiderea compartimentelor fără utilizare de unelte, arată că pentru corpurile de iluminat se impune ca accesul la compartimentul optic și compartimentul accesorii electrice să fie unul facil. Un sistem de închidere/deschidere fără unelte permite un acces ușor asupra aparatului în cazul intervențiilor de mentenanță sau service. Cerința privind deschiderea compartimentului accesorii electrice fără utilizarea de unelte a fost impusă pentru ca, în viitor, mentenanța aparatelor de iluminat la nivelul municipiului să fie făcută într-un timp Pagina 17 din 47

cât mai scurt, pentru a nu crea blocaje în trafic în momentul intervențiilor asupra aparatelor de iluminat, astfel necreându-se blocaje de trafic pe străzile din Municipiu și reducând costurile cu mentenanța aparatelor de iluminat, precum și timpii de intervenție. Autoritatea contractantă învederează că pe piața producătorilor de aparate de iluminat există numeroși producători care au aparate de iluminat în care compartimentul accesorii electrice se deschide fără utilizarea de unelte, chiar în lista prezentată în contestație fiind 3 producători ale căror produse au deschiderea fără unelte, contrar celor afirmate de contestatoare. În susținere și spre exemplificare, autoritatea redă sub formă tabelară o sinteză cu echipamente celor mai consacrați producători de aparate de iluminat la nivel național și internațional privind deschiderea fără unelte. Așadar, câtă vreme mai mulți producători pot furniza echipamente care acoperă necesitățile autorității contractante, impunerea anumitor cerințe precum cea a utilizării unor unelte de care să depindă accesul la compartimentele echipamentului nu se justifică, din contră, pot conduce la restricționarea participării la procedură. Și în acest caz subliniază că societatea contestatoare ar îndeplini această cerință, astfel încât apreciază că nu justifică niciun interes într-o astfel de critică. 10. Referitor la cerința privind modalitatea de închidere a compartimentului de accesorii electrice, contrar celor susținute de contestatoare, cerința privind închiderea în minim 4 puncte de fixare, respectiv în minim 2 balamale și minim două cleme de închidere nu este restrictivă. Autoritatea contractantă solicită să se observe că cerința este minimă, ofertanții putând oferta sisteme de închidere cu mai multe balamale sau mai multe cleme, puncte de fixare. Cerința nu presupune un număr fix, ci un interval indicând valoarea minimă a punctelor de fixare. Mai mult, modalitatea de formulare a cerinței, mai exact sintagma „minim" din specificațiile tehnice enunțate anterior arată caracterul nerestrictiv al cerinței. Autoritatea contractantă susține că nu intenționează să restricționeaze participarea ofertanților, dar consideră necesar să se respecte cerințele proiectului tehnic, acestea fiind motivate de situația din teren și de cerințele de proiectare. Cerința prevede fixarea în minim 4 puncte pentru a asigura o etanșeitate a aparatului de iluminat și o manevrare a acestuia mai rapidă și mai ușoară în timpul intervențiilor necesare pe durata de viață a aparatelor de iluminat. Aceasta subliniază că societatea contestatoare nu indică o altă soluție care ar putea îndeplini condițiile de închidere și care ar putea asigura etranșeitatea necesară pentru aparatele ofertate, și consideră că această critică nu are un fundament demonstrat, motiv pentru care susține că o altă soluție de închidere ar duce la deteriorarea în timp a aparatelor. Pagina 18 din 47

Autoritatea contractantă învederează Consiliului că este de acord cu corectarea unor greșeli/erori, însă nu admite modificarea cerințelor tehnice care nu au o justificare serioasă asupra proiectului ce se dorește a fi implementat. 11. Referitor la cerința privind deschiderea compartimentului de accesorii electrice în partea de jos, contrar celor afirmate de contestatoare, autoritatea contractantă onsideră că cerința nu este restrictivă, fiind justificată de necesitățile și specificațiile de proiectare. Pentru aparatul de iluminat aferent Fișei tehnice nr. 2 nu se poate accepta deschiderea în partea de sus, deoarece aparatul de iluminat are montajul suspendat din partea centrală astfel că, tehnic, este imposibil ca aparatul de iluminat să se poată deschide în partea de sus din moment ce în partea de sus se află prinderea aparatului de iluminat. Cerința privind deschiderea în partea de jos a compartimentului accesorii electrice pentru Fișa tehnică nr. 1 are rolul de a proteja echipele de intervenție, astfel că în situațiile în care după intervenția acestora asupra sistemului de iluminat public pot apărea precipitații iar aceștia se află în timpul intervenției, deschiderea în partea de jos va duce la evitarea pătrunderii apei în interiorul aparatului, neexistând riscul defectării aparatului de iluminat sau electrocutării personalului de intervenție. Așadar, modul de deschidere în partea de jos elimină posibilitatea pătrunderii apei și în acest fel se pot reduce cheltuielile cu întreținerea și evitarea defecțiunilor ce pot aduce costuri semnificative. În opinia autorității contractante, susținerile contestatoarei sunt simple afirmații generale, iar deschiderea compartimentului accesorii electrice nu afectează echilibrul greutății, fiind la fel ca în cazul deschiderii în partea de sus. De asemenea, întreținerea este similară ca în cazul deschiderii în partea de sus, deoarece în ambele cazuri aparatul este montat la înălțime, necesitând poziții incomode de lucru, iar prin deschiderea în partea de jos se evită accidente pentru personalul de întreținere. 12. Referitor la cerința de eliminare privind forma și dimensiunile aparatelor de iluminat, învederează că aceasta este legală, fiind corespunzătoare nevoilor autorității contractante, nefiind restrictivă. Aceasta aduce la cunoștința Consiliului că există diverse produse care îndeplinesc cerințele menționate, acestea nefiind niște cerințe speciale sau care necesită o construcție specifică unui anumit producător. Având în vedere că aceste aparate sunt de tip pietonal, forma aceasta a fost aleasă și adoptată prin HCL nr. 134/29.08.2023 și a fost aleasă pentru a fi corelată și pentru a se integra în peisajul urbanistic al zonelor în care se vor monta. Nu se dorește pentru aparatele de iluminat ornamentale montarea aceluiași tip de aparat de iluminat ca cel stradal, tocmai pentru că nu se integrează în peisajul urbanistic al zonelor. Drept urmare, consideră că această cerință nu este restrictivă, pe piață existând numeroși producători care comercializează produse cu Pagina 19 din 47

aceasta formă, toate produsele exemplificate de contestatoare demonstrând că există produse care se încadrează în formele solicitate. Acceptarea unor forme de bază a aparatelor de iluminat tip AIL-4 — din Fișa tehnică nr. 2 nu s-ar mai încadra în arhitectura străzii unde au fost alese aceste aparate de iluminat, astfel că pentru locația stabilită a aparatelor de iluminat ar strica arhitectura gândită la nivelul Municipiului. Așadar, cerința privind forma echipamentelor este justificată de peisajul urbanistic al zonelor în care se vor monta și, întrucât sunt mai multe produse pe piața de profil care pot să fie utilizate în cadrul proiectului, consideră că societatea contestatoare a formulat o critică nefondată, care nu se bazează pe o analiză serioasă a produselor din piață, cerința fiind legală, nefiind restrictivă. 13. Referitor la cerința ca driverul să aibă posibilitatea de ajutare a curentului de ieșire maxim 900 mA, cerința criticată prevede „posibilitatea de ajustare a curentului de ieșire maxim 900 mA". Așadar, nu a fost impus curentul de ieșire al driverului, ci posibilitatea de ajustare a acestuia, contrar celor invocate în contestație, posibilitatea de ajustare a curentului de ieșire nu implică niciun cost suplimentar, în cadrul investiției se realizează implementarea de aparate de iluminat sistem de telegestiune. Funcționarea sistemului de telegestiune presupune tocmai ajustarea curentului de ieșire pentru a obține economii de energie. Așadar, dacă aparatele de iluminat nu au această posibilitate de ajustare a curentului de ieșire prin sistemul de telegestiune, practic sistemul de telegestiune devine nul și nu se poate folosi, astfel că scopul acestei investiții nu se realizează. Această cerință nu poate fi considerată o cerință restrictivă din moment ce reprezintă tocmai scopul folosirii sistemului de telegestiune. Contrar celor afirmate în contestație, în documenția de atribuire nu a fost impusă limitarea curentului de ieșire, ci a fost solicitată posibilitatea de ajustare a acestuia. Prin urmare, nefiind în ipoteza prezentată de contestatoare, susținerile sale sunt apreciate ca nefondate, iar eventualele sale nelămuriri puteau fi clarificate printr-o simplă solicitare de clarificări și nu să facă obiectul unei contestații. 14. Referitor la cerința privind redarea diferențiată, pe culori, în interfața utilizator învederează că cerința nu este restrictivă, aceasta nu impune utilizarea anumitor culori, ci doar prezentarea/afișarea diferențiată prin culori a anumitor informații esențiale pentru serviciul de iluminat. Autoritatea contractantă învederează că societatea contestatoare nu demonstrează modul prin care se restrânge concurența prin cerința de prezentare diferențiată a informațiilor prin culori, afirmațiile sale fiind considerate simple alegații generice. Prin această cerință autoritatea contractantă susține că dorește o interfață de telegestiune prin care pot vizualiza aparatele de iluminat în funcție de producător, în funcție de calendarele alocate aparatelor de Pagina 20 din 47

iluminat, în funcție de puterile acestora, în funcție de clasificare stradal, treceri de pietoni, pietonal. În ceea ce privește setarea programelor de funcționare, în funcție de puterile aparatelor de iluminat, se setează calendare de funcționare diferite, pentru puteri mai mari se setează o dimare mai mare decât pentru aparatele cu puteri mai mici, de asemenea pentru aparatele stradale se setează programe de dimare diferite față de cele pietonale. Practic, contestatoarea susține că nu este nevoie de această diferențiere și solicită eliminarea ei, dar fără să demonstreze ce reprezintă din această cerință un procedeu special sau de ce nu ar fi justificată aceasta cerință, motiv pentru care solicită respingerea criticii ca nefondată. 15. Referitor la cerințele privind certificatul ENEC și ENEC+, se solicită acceptarea oricăror certificate care confirmă standardele enumerate, precum și să se adauge mențiunea sau echivalent, criticile sunt însă apreciate ca nefondate, lipsite de obiect. Astfel, autoritatea contractantă apreciază că cerințele documentației de atribuire respectă atât prevederile art. 156, cât și ale art. 158 din Legea nr.98/2016. În ceea ce privește mențiunea „sau echivalent", solicită Consiliului să aibă în vedere prevederile caietului de sarcini în cadrul cărora s-au menționat în mod explicit, următoarele: «cerințele tehnice definite la nivelul documentației de atribuire, prin trimiterea la standarde, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea „sau echivalent"». Drept urmare, solicitările contestatoarei privind completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent" sunt apreciate ca neîntemeiate. De asemenea, cerința privind prezentarea certificatelor a fost solicitată conform Formularului nr. 5, conform Fișelor tehnice F5 din proiectul tehnic, iar cerința din Fișele tehnice F5 nr. 1, nr. 2 punctul 6.4 respectiv 8.4 este următoarea: „Se va prezenta certificat ENEC și ENEC+ sau rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene care să demonstreze aceste performanțe” Astfel, solicită observarea că prin Fișele tehnice F5 nr. 1 și nr. 2 nu a fost impusă prezentarea strict a certificatelor ENEC și ENEC+, ci se acceptă și rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene. Autoritatea contractantă susține că cerința este în conformitate inclusiv cu prevederile art. 11 din Ghidul de finanțare a Progamului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021. În ceea ce privește solicitarea subsidiară din contestație, aceea să se considere suficiente certificările ENEC și ENEC+ fără să se impună respectarea unor standarde, solicită respingerea acestora ca neîntemeiate. Certificarea ENEC menționează standardul sau standardele pentru care aceasta a fost acordată. Astfel, în certificatul oficial ENEC se Pagina 21 din 47

menționează lista exactă a standardelor aplicabile pentru produsul testat, precum și informații despre producător, modelul certificate și specificațiile tehnice, deci nu poate fi primită orice certificare ENEC. Certificarea ENEC este solicitată pentru demonstrarea performanțelor în timp. Prin solicitarea certificatelor ENEC și ENEC+ autoritatea contractantă vizează o certificare de terță parte, care demonstrează conformitatea echipamentelor cu standardele directivele europene privind siguranța în functionare. Procesul de certificare ENEC presupune:  Testări și certificări ale produselor de către organisme de certificare independente membre ale schemei de certificare;  Inspecții anuale în fabrica de producție a echipamentelor supuse certificării;  Monitorizare continuă a produselor a proceselor de producție;  Obligativitatea marcării produselor cu logo-ul mărcii echivalente;  Monitorizarea permanentă a piețelor de desfacere. De asemenea, laboratoarele pentru certificare se supun unor reguli stricte, respectiv:  Certificare inițială, în baza atingerii unor criterii precise;  Program intensiv, periodic, de reevaluare a operațiunilor de testare;  Întâlniri regulate cu experții;  Programe de testare comparative. Autoritatea contractantă susține că beneficiază de expertiza unei certificări de terță parte care atestă conformitatea produselor, dar și de faptul că acestea au beneficiat de o schemă complexă de testare și verificare înainte de punerea pe piață, schemă de testare care nu poate fi realizată de către autoritate în procesul de evaluare. Aceasta face precizarea că cerința nu este restrictivă, aspect ce poate fi verificat accesând site-urile publice ENEC și ENEC + Prin documentația de atribuire au fost indicate pentru fiecare produs cerințele de siguranță ce trebuie confirmate de certificatul ENEC, cerința fiind legală. Mai mult, arată că nu fost impusă strict cerința certificării ENEC, ci sunt acceptate și rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme certificate europene care demonstrează aceste performanțe. Întrucât este permisă prezentarea de certificate ENEC/ENEC+, dar și permiterea demonstrării îndeplinirii cerinței inclusiv prin prezentarea de rapoarte de testare, rezultă că cerința nu este restrictivă, iar susținerile contestatoarei sunt nefondate, cu consecința respingerii acestora. 16. Referitor la solicitarea de eliminare a unor standarde inexistente/necorelate cu documentația, solicită respingerea criticii având în vedere lipsa motivării acesteia conform exigențelor legale. Simpla redare a unor prevederi din documentația de atribuire urmată de afirmații generale privind existența unor neconcordanțe sau inexistența unor standarde, fără a indica în concret în ce constau Pagina 22 din 47

neconcordanțele și fără a indica explicit standardul presupus inexistent, nu pot constitui o motivare legală. Contestatorul nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare „in integrum" a procedurii de atribuire sau o supraevaluare a ofertelor concurente pe bază de supoziții. 17. Referitor la solicitarea de eliminare a cerințelor privind stâlpii, similar criticii anterioare, contestatoarea procedează doar redarea prevederilor documentației de atribuire, fără a motiva și proba în caracterul restrictiv al acestora, deși acesteia îi revinea sarcina probei, potrivit prevederilor art. 249 c.proc.civ. Contestatoarea nu motivează concret și nu demonstrează modalitatea prin ce s-ar restrânge concurența, critica neavând fundament demonstrat. Cerința privind prezentarea calcului de rezistență a stâlpului este o cerința ce ține de siguranța execuției și, având în vedere că se montează stâlpi noi, este necesară prezentarea unui calcul de rezistență a acestuia pentru a nu exista probleme după montarea stâlpilor prin care să se rupă stâlpi din cauza vântului sau înclinarea acestora. În acest context, apreciază că cerința nu este restrictivă întrucât este o cerință de siguranță și pentru evitarea de accidente nedorite, fiecare producător de stâlpi prezintă un calcul de rezistență a stâlpului în funcție de vânt și momentul de forță. De asemenea, amprenta de carbon reprezintă cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră, având în vedere că prezenta investiție a fost obținută pe baza programului privind creșterea eficienței energetice, iar scopul principal al programului îl reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, solicitarea privind amprenta de carbon vine tocmai în acest scop. Nici legat de faptul că stâlpul este realizat din aluminiu anodizat contestatoarea nu a demonstrat ce este restrictiv, în consițiile în care soluția privind stâlpii noi montați a fost aprobată de AFM. Cerința grosime perete reprezintă o cerință minimă, ofertanții putând oferta orice grosime mai mare, întrucât o grosime mai mică a peretelui stâlpului ar risca ruperea stâlpului de la greutatea aparatelor și consolelor. Redarea indicativul SR EN 60598-2-3 reprezintă un normativ privind încercarea de încărcare statică a aparatelor de iluminat, care nu are nicio legătură cu stâlpii de iluminat. 18. Referitor la solicitarea de eliminare a cerințelor privind conformitatea cu specificațiile tehnice, arată că solicitarea de completare a formularului F5 cu documentul doveditor din care reiese îndeplinirea cerințelor nu presupune o detaliere minuțioasă ori excesivă a informațiilor, ci doar o indicare a paginii și a tipului de document din propunerea tehnică în care se regăsește dovada îndeplinirii cerinței. Potrivit documentației de atribuire, ofertanții trebuie să depună toate documentele prin care să demonstreze îndeplinirea cerințelor solicitate prin fișele tehnice F5, simpla asumare a Formularului F5 nu constituie o îndeplinire a cerințelor. Pagina 23 din 47

Astfel, completarea formularului F5 cu indicarea paginii și a documentului nu îngreunează procesul de elaborare a ofertei, fiind doar o completare a formularului F5 cu indicarea paginii și a documentului care se regăsește în propunerea tehnică, pe care ofertanții oricum trebuie să îl depună. Faptul că se cere completarea formularului F5 și cu indicarea paginilor nu reprezintă o restricționare a participării la procedura de atribuire, cerința fiind una uzuală, Așadar, criticile din contestație sunt apreciate de autoritatea contractantă ca nefondate, cerința respectând principiul proporționalității fiind relevantă raportat la scopul achiziției. Aceasta solicită observarea că, potrivit prevederilor legale, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță sunt stabilite de fiecare autoritate în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante. Totodată, solicită Consiliului să aibă în vedere că niciunde în legislația în vigoare nu a fost prevăzut dreptul operatorilor economici de a solicita sau de a propune modificarea documentației de atribuire astfel încât această să fie conform produselor pe care le comercializează. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 35.000,00 lei, prin consemnarea la CEC Bank – Sucursala Iași a sumei respective, conform recipisei de consemnare nr. 211031040/1 din 10.02.2025, aferentă contestației formulată împotriva procedurii organizată de Primăria Turnu Măgurele. Cauțiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă, Primăria Turnu Măgurele a inițiat procedura simplificată de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrări pentru modernizarea serviciului de iluminat public în Municipiul Turnu Măgurele Etapa II”, prin publicarea în

SEAP

a

anunțului

de

participare

simplificat

nr. SCN1158355/30.01.2025, împreună cu documentația de atribuire aferentă. Valoarea estimată a contractului este de 4.022.300 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Împotriva unor cerințe ale documentației de atribuire, SC URBIOLED SRL a formulat prezenta contestație, solicitând eliminarea/remedierea acestora. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul se va raporta la următoarele dispoziții legale privind achizițiile publice: din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1) lit. rr) - specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau Pagina 24 din 47

lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante; - art. 154 - Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire; - art. 155 alin. (6) - Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici; - 156 alin. (2) – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse; din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: - art. 20 alin. (10) - Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Astfel, raportat la prevederile legale anterior menționate, Consiliul reține că documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia, iar prevederile documentației de atribuire nu trebuie să restricționeze, în mod nejustificat, participarea operatorilor economici interesați la procedura de atribuire. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, însă îi revine acesteia obligația de a justifica atât oportunitatea inițierii procedurii de atribuire cât și stabilirea specificațiilor tehnice. Drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere că prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu obligă autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, astfel că aceasta nu poate fi sancționată pentru refuzul de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Pagina 25 din 47

Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice solicitate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus (art. 155 alin. 6 și art. 156 alin. 2 din Legea nr 98/2016). Curtea de Apel Oradea în cuprinsul Hotărârii nr. 282/15.04.2022 a reținut următoarele considerente: „Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească”. Din economia celor redate rezultă că regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a impune anumite specificații tehnice în prezenta cauza este necesară stabilirea rolului impunerii acestora prin raportare la necesităţile achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Totodată, Consiliul va avea în vedere și dispozițiile art. 158 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, invocate de părți, potrivit cărora: „Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei cu cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformităţii, Pagina 26 din 47

aceasta acceptă şi certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformităţii. În continuare, Consiliul va analiza punctual criticile din contestație, păstrând numerotarea conform celei de la pct. II din contestație. 1. Prima critică din contestație vizează cerința privind efectuarea unei probe practice, prevăzută în caietul de sarcini. În punctul său de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă achiesează la cererea contestatoarei, menționând că va elimina proba practică. Consiliul ia act de achiesarea achizitoarei și o obligă să elimine proba practică în discuție. 2. Următoarea critică vizează cerința ca producătorul să pună la dispoziția beneficiarului o aplicație mobilă gratuită, susținând că o astfel de solicitare nu poate fi adresată producătorului, ci doar furnizorului. Contestatoarea invocă existența acestei cerințe la pag. 54 și 59 din proiectul tehnic, unde se specifică: „Producătorul va pune la dispoziția beneficiarului o aplicație mobilă gratuită”. Autoritatea contractantă arată că cerința vizează, în fapt, obligația participanților la procedură de a pune la dispoziția beneficiarului aplicația mobilă în cauză. În acest sens, invocă prevederi ale documentației de atribuire, respectiv Fișele tehnice nr. 1 și nr. 2, părți ale proiectului tehnic, pag. 286 și 292, în care la pct. 5.1 se specifică: „Ofertantul va pune la dispoziția beneficiarului o aplicație mobilă gratuită”. Având în vedere aceste neconcordanțe în cadrul documentației de atribuire, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să precizeze, printr- o clarificare, că cerința vizează ofertantul și nu producătorul. 3. O altă critică din contestație se referă la cerința de prezentare a certificării ISO 27001 pentru sistemul de telegestiune, autoarea contestației susținând că Standardul 27001 se aplică pe societate, în baza codului CAEN și nu pe produs. Fără a nega faptul că certificarea 27001 se aplică organizațiilor/ societăților, autoritatea contractantă susține că dacă organizația/ societatea deține certificare ISO 27001, atunci și produsul societății se consideră că respectă principiile ISO 27001. În soluționare, Consiliul reține că cerința nu a fost de prezentare a certificării conform seriei ISO 27001, prin care se accepta certificare ISO 27001 orice serie/an, ci o certificare concretă ISO 27001:2023, fiind acceptate doar aceste certificări. Consiliul observă că, într-adevăr conform site-ului Organismului Naţional de Standardizare – https://magazin.asro.ro/Search, în ceea ce privește Standardul SR EN ISO/IEC 27001:2023, se precizează: „Acest standard specifică cerințele pentru stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a unui sistem de management al securității informației în contextul organizației. Acest standard include, de asemenea, cerințe pentru evaluarea și tratarea riscurilor de securitate a informației adaptate la nevoile organizației”. Totodată, seriile anterioare ale acestui standard, respectiv Pagina 27 din 47

27001:2006, 27001: 2013 și 27001: 2018 figurează ca fiind anulate. Redăm mai jos, captura de ecran cu privire la anularea standardului SR ISO/CEI 27001:2013, de pe site-ul https://www.asro.ro SR ISO/CEI 27001:2013 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe Acest standard specifică cerinţele pentru stabilirea, implementarea, întreţinerea, şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem de management al securităţii informaţiei în contextul organizaţiei. De asemenea, prezentul standard include cerinţele pentru evaluarea şi tratarea riscurilor de securitate a informaţiei potrivit nevoilor organizaţiei. Cerinţele specificate în prezentul standard sunt generice şi sunt destinate a fi aplicate tuturor organizaţiilor, indiferent de tip, mărime sau natură. Status : Anulat În această situație și văzând că apărarea autorității contractante de prevenire a riscului accesului neautorizat la platformă este întemeiată, Consiliul va dispune remedierea cerinței în sensul eliminarii sintagmei „pentru aplicația de telegestiune ofertate” și a ediției standardului „2013” 4. Reclamanta solicită diminuarea limitelor maxime de temperatură de +55°C la +45°C pentru corpurile de iluminat, solicitare găsită a fi neîntemeiată, după cum urmează: În caietul de sarcini, autoritatea a specificat ca temperatura de funcționare/operare a aparatelor să fie cuprinsă între -30°C și +55°C. Cu privire la maximul acestui interval, contestatoarea prezintă un tabel cu modele ale mai multor producători concepute pentru temperaturi maxime de 45°C - 50°C, susținând că acestea sunt temperaturile de operare standard ai pieței. În opinia contestatoarei nu se justifică cerința ca aparatul de iluminat să funcționeze la o temperatură de peste 45°C, întrucât acesta funcționează noaptea când temperatura este mai scăzută. Pe de altă parte, autoritatea contractantă arată că există discrepanțe mari între temperatura măsurată de stațiile meteorologice (la umbră și în condiții standard) și temperatura ambiantă din apropierea aparatului de iluminat, care este mult mai mare, influențată de mediul citadin, radiațiile solare și de asfaltul străzilor și trotuarelor. Dacă în ceea ce privește necesitatea sau nu a unei cerințe privind funcționarea corpului de iluminat la o temperatură de 55°C există argumente pro și contra, în schimb în ceea ce privește vătămarea pe care ar produce-o această cerință asupra contestatoarei, aceasta nu aduce niciun argument. În general, specificațiile tehnice sunt contestate de către potențiali ofertanți care nu le pot îndeplini și care, în urma modificărilor solicitate, ar putea prezenta ofertă conformă. Or, în situația de față, Consiliul a putut constata că SC URBIOLED SRL deține în portofoliu produse model Antara cu temperatură de funcționare în domeniul -40°C – +55°C linkul către broșura acestui producător fiind https://urbio-romania.ro/aparate de iluminat/antara. Pagina 28 din 47

Totodată autoritatea contractantă a mai indicat alți 3 producători ale căror produse de iluminat funcționează la o temperatură a mediului ambiant de 55°C . Prin urmare, o astfel de cerință nu este restrictivă și nu afectează posibilitatea contestatoarei de a depune ofertă conformă în cadrul acestei proceduri. Consiliul nu poate reține decizia invocată de contestatoare ca jurisprudență, întrucât aceasta se referă la temperatura de +80°C aferentă controller-ului și nu de +55°C aferentă corpului de iluminat. În sensul respingerii unor contestații prin care se solicita reducerea temperaturii de funcționare a aparatelor sunt, cu titlu de exemplu, următoarele decizii: a) decizia nr. 939/C11/853/05.05.2022, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: În ceea ce privește modificarea valorii maxime a intervalului de la +650 C, la + 450 C pentru aparatele de iluminat și de la +700 C, la + 450 C pentru controlerul de gestiune, Consiliul o va respinge, reținând ca fiind relevante susținerile autorității contractante din cadrul adresei nr. 4288/12.04.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 19078/13.04.2022 și anume: „Referitor la cerința privind temperatura de lucru a echipamentelor, facem precizarea că temperatura medie anuală la care face referire contestatarul, nu reprezintă temperatura de lucru a echipamentelor. Temperatura medie anuală nu reprezintă o siguranță a faptului că o alta temperatură superioară (negativă sau pozitivă) nu va fi atinsă. Temperatura de lucru a unui produs reprezintă acea temperatură atinsă (din orice cauză ar fi: externă sau internă) la care echipamentele nu îşi modifică parametrii, nu se defectează şi pot funcţiona fără o limită de perioadă la aceste temperatură. Temperaturile la care se referă contestatarul se măsoară în staţiile meteorologice, în condiţii de umbră, în condiţii ferite de vânt, precipitaţii şi alte intemperii, care pot afecta temperatura reală. După cum ştie şi contestatarul, există temperatură estimată şi temperatură resimţită de organism. De reţinut, pe lângă faptul că se discută de temperaturi de lucru, care sunt influenţate de factori interni - produsul propriu-zis -, avem factori externi care influenţează aceste temperaturi maximizând valorile extreme - negative sau pozitive. Astfel, autoritatea contractantă doreşte ca instalaţia de iluminat modernizată să conţină echipamente care să poată fi utilizate pe o perioadă lungă de timp, indiferent de cum evoluează temperaturile externe. Aşa cum indică şi contestatarul, valori extreme de temperatură există, dar nu face referire la acestea în mod clar, el face referire doar la valorile medii anuale. Pe site-ul Administraţiei Naţionale de Metrologie, se găsesc informaţii cu privire la temperaturi minime şi maxime care se încadrează în cerinţele documentaţiei de atribuire. Ataşăm extrase de pe site-ul https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/cc 08 1961- 2020.html: şi https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/. (Anexa nr. 3) Aparatele de iluminat cu tehnologie LED (AIL) pot funcţiona în doua moduri: Varianta 1: AIL complet oprit, scos de sub tensiune, inclusiv controllerul de telegestiune; Varianta 2: AIL oprit doar partea de iluminat, dar componenta de controller, să fie în continuare alimentat, care prin senzori analizează condiţiile de control al sistemului (spre exemplu, după amiaza apare o furtuna puternica, se înnorează foarte mult, intensitatea luminoasă scade, senzorul de lumina sesizează acest fapt, şi aprinde sursa de lumină). Varianta 2, este cea mai uzitată de către UAT-uri deoarece controllerul trebuie să fie alimentat continuu pentru a putea beneficia de toate avantajele unui sistem inteligent de telegestiune al iluminatului. Un AIL se găseşte deasupra vegetaţiei, în bătaia directă a razelor solare dar şi a vijeliei, crivăţului şi vânturilor foarte reci din timpul iernii. Aceste momente apar în timpul utilizării AIL, care pe lângă factorii de temperatură interni, sunt influenţaţi de cei externi. Solicitarea pragului de temperatura de -40 ... + 55 Grade Celsius este o plaja de lucru care asigura o calitate şi o utilizare pe termen lung, indiferent cu cât variază temperaturile de Pagina 29 din 47

la un an la altul, mai ales în timpurile prezente, cu aceste schimbări climatice, care aduc ani foarte călduroşi, urmaţi de perioade cu ani foarte reci. Rugăm Onoratul Consiliu, să înţeleagă utilitatea acestor valori în interesul calităţii lucrărilor pe care beneficiarul le achiziţionează, deoarece aceste aparate de iluminat nu trebuie să funcţioneze doar perioade scurte de timp (secunde, minute) la temperaturi extreme (-40 ... +55 Grade Celsius), ci, din contra ore întregi, zile şi nopţi întregi, ceea ce reprezintă foarte multe ore. În aceste condiţii, este în interesul autorităţii contractante să se achiziţioneze echipamente electrice care vor funcţiona în limitele de temperatură de funcţionare, indicate de producător. Vom exemplifica 2 situaţii uzuale în care apar temperaturi extreme, - în timpul zilelor de vară, razele directe ale soarelui vor încălzi partea metalică a aparatului de iluminat. În momentele în care, operatorul care are iluminatul în întreţinere, aprinde sistemul de iluminat cel puţin o dată pe lună, în timpul zilei, carcasa metalică, implicit aparatul propriu zis, depăşeşte uşor valori de +50 de grade Celsius, chiar +55 de grade Celsius. (...) În aceste condiții, Consiliul constată că, într-adevăr temperatura la care face referire contestatoarea de +450C, reprezintă o temperatură măsurată la umbră, nerelevantă în condițiile în care echipamentul poate sta în soare puternic, iar specificația tehnică criticată reprezintă o caracteristică care acoperă necesitatea autorității contractante, raportat la zona unde se va realiza lucrarea, unde, din informațiile prezentate în proiectul tehnic, referitor la clima și fenomenele naturale specifice zonei este precizat că: „Temperatura medie anuală este de 14-16°C. Temperaturile maxime se înregistrează în lunile iulie-august, iar cele minime în lunile ianuarie-februarie. Temperatura medie lunară în lunile de vară este de +25°C în timp ce temperatură medie lunară a lunilor de iarnă este de - 5°C. Temperatura maximă absolută a fost de +40° C iar temperatura minimă absolută a fost de -33 °C. Iernile sunt de regulă geroase, temperaturile sub 0°C, înregistrându-se într-un interval calendaristic mediu de 90-100 de zile, în special în lunile decembrie-februarie. Prin urmare, orașul se caracterizează printr-un regim climatic cu veri călduroase, cu tendințe secetoase în cadrul cărora numărul zilelor tropicale este ridicat, înregistrându-se astfel un număr de 40-45 zile tropicale, cu primăveri reduse ca distribuție a temperaturii, toamne lungi și ploioase și ierni în general geroase." Având în vedere faptul că pentru realizarea lucrării, proiectantul SC ... SRL a luat în calcul inclusiv condițiile de temperatură ale zonei în stabilirea celor 2 valori de temperatură de +650 C pentru aparatul de iluminat și de +700C pentru controler, urmare a calculelor efectuate pentru a obține soluții eficiente în sistemul de iluminat al achizitoarei, Consiliul va respinge critica contestatorului ca nefondată, societatea contestatoare neaducând probe cu privire la alte teste realizate unde se recomandă alte temperaturi pentru aparatele de iluminat și controler. b) decizia nr. 1883/C1/1938/16.08.2023, rămasă definitivă prin respingerea plângerii Urbioled SRL prin decizia nr. 486/R din 7 septembrie 2023 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust dege43d48, decizie în care Consiliul a reținut: H. Cu referire la temperatura funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C. Potrivit contestatorului, autoritatea contractantă impune următoarea cerință restrictivă: „1. Temperatura funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C, [...]”. Consideră această cerință ca fiind restrictivă, cu motivarea că, temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. [...] Criticile de la pct. H din contestație privind temperatura de funcționare a aparatului de iluminat la min +55 grade Celsius urmează a fi respinse, ca nefondate, motivat de faptul că argumentele contestatorului, potrivit cărora temperatura maximă înregistrată în România ar fi fost 44,5 grade Celsius, nu au nicio relevanță cu privire la funcționarea aparatelor electrice în condiții reale. Astfel, temperatura înregistrată de stațiile meteo se determină în condiții bine determinate, pe platforma meteorologică amenajată conform Normelor aprobate prin HG nr. 1229 din 05.08.2004, care dispun, printre altele, în sensul că desfășurarea corectă și în siguranță a activităților meteorologice necesită existența unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii științifice corespunzătoare de prelevare și prelucrare a Pagina 30 din 47

datelor meteorologice, iar în cazul elaborării de prognoze și avertizări, a verificării gradului de realizare a acestora. În ceea ce privește echipamentele pentru realizarea activităților de meteorologie, relevant este faptul că temperatura oficială este măsurată cu ajutorul termometrelor amplasate în interiorul adăposturilor meteorologice, pe platforma, aceasta din urmă fiind un teren standard de forma unui pătrat, având latura de o anumită lungime (26 metri). Terenul platformei este neted și acoperit cu iarbă. Potrivit Normelor metodologice anterior indicate, în jurul acestei platforme trebuie să existe o altă zonă de 30 de metri, pe care nu se găsesc construcții înalte sau vegetație înaltă. Rezultă că, spre deosebire de termometrele utilizate în activitatea de meteorologie, care sunt amplasate în adăposturi meteorologice și sunt protejate de acțiunea directă a mediului, aparatele de iluminat vor fi amplasate direct sub acțiunea intemperiilor, urmând a suporta fie temperaturi mai mari decât cele măsurate oficial (în timpul verii, sub acțiunea directă a razelor solare) fie temperaturi mai mici (în timpul iernii, sub acțiunea vântului care conduce la scăderea temperaturii resimțite). Având în vedere aspectele enumerate anterior și argumentele autorității, din care rezultă că ar putea fi necesară funcționarea echipamentelor în codiții de temperaturi extreme (cum ar fi vara, pe timpul zilei pentru diagnosticare/remediere), Consiliul reține că cerința privind temperatura de funcționare este justificată de o necesitate obiectivă, critica contestatorului privind caracterul pretins restrictiv al cerinței urmând a fi respinsă, ca nefondată. c) în decizia nr. 530/C1/223/09.03.2023, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: Criticile privind temperatura de funcționare stabilită pentru intervalul cuprins între -30 grade Celsius și +55 grade Celsius urmează a fi respinse ca nefondate motivat de faptul că argumentele contestatorului potrivit cărora temperatura maximă înregistrată în România ar fi fost 44,5 grade Celsius nu au nicio relevanță cu privire la funcționarea aparatelor electrice în condiții reale. Astfel, temperatura înregistrată de stațiile meteo se determină în condiții bine determinate, pe platforma meteorologică amenajată conform Normelor aprobate prin HG nr. 1229 din 05.08.2004 care dispun, printre altele, în sensul că desfășurarea corectă și în siguranță a activităților meteorologice necesită existența unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii științifice corespunzătoare de prelevare și prelucrare a datelor meteorologice, iar în cazul elaborării de prognoze și avertizări, a verificării gradului de realizare a acestora. În ceea ce privește echipamentele pentru realizarea activităților de meteorologie, relevant este faptul că temperatura oficială este măsurată cu ajutorul termometrelor amplasate în interiorul adăposturilor meteorologice, pe platforma, aceasta din urmă fiind un teren standard de forma unui pătrat, având latura de o anumită lungime (26 metri). Terenul platformei este neted și acoperit cu iarbă. Potrivit Normelor metodologice anterior indicate, în jurul acestei platforme trebuie să existe o altă zonă de 30 de metri pe care nu se găsesc construcții înalte sau vegetație înaltă. Rezultă că, spre deosebire de termometrele utilizate în activitatea de meteorologie, care sunt amplasate în adăposturi meteorologice și sunt protejate de acțiunea directă a mediului, aparatele de iluminat vor fi amplasate direct sub acțiunea intemperiilor, urmând a suporta fie temperaturi mai mari decât cele măsurate oficial (în timpul verii, sub acțiunea directă a razelor solare) fie temperaturi mai mici (în timpul iernii, sub acțiunea vântului care conduce la scăderea temperaturii resimțite). Având în vedere aspectele enumerate anterior, și argumentele autorității potrivit cărora ar putea fi necesară funcționarea echipamentelor în codiții de temperaturi extreme (cum ar fi vara, pe timpul zilei pentru diagnosticare/remediere), Consiliul reține că cerința privind intervalul temperaturilor de funcționare este justificată de o necesitate obiectivă, criticile contestatorului privind caracterul pretins restrictiv al cerinței urmând a fi respinse ca nefondate. d) decizia nr. 1964/C10/1955/24.08.2023, rămasă definitivă prin respingerea plângerii Urbioled SRL prin decizia civilă nr. 1181 din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 627eed293, decizie în care Consiliul a reținut: 5. Cu privire la critica privind temperatura de funcţionare, se reține că: Pagina 31 din 47

a) în fişa tehnică a aparatelor de iluminat se solicită: „1.13 Funcţionare la Ta= -40 -50° C;” b) în fişa tehnică a sistemului de telegestiune se solicită: „- temperatura de funcţionare -40°C + 65°C;” Contestatorul solicită uniformizarea valorilor pentru limitele maxime și diminuarea limitelor maxime la: +44,5 grade Celsius. Se reține că în punctul de vedere, autoritatea contractantă a specificat că menține cerința din documentație așa cum a fost aceasta formulată, motivând următoarele: „Limitele de funcţionare, asa cum sunt cerute prin fisele tehnice sunt necesare datorita faptului ca la temperatura de + 60°C chip-urile LED intra in protectie, aparand fenomenul de Flicker (Clipire). Pe de alta parte driverele folosite in iluminatul stradal au temperaturi de funcţionare ridicate +75°C pana la + 90°C, astfel ca o valoare cat mai apropiata de valoarea maxima a driverelor este necesara. La o temperature ambientala de 35°C, corpul de iluminat in funcţionare defectuoasa depăşeşte limitele date de producători, iar sistemul de telegestiune trebuie sa citeasca aceste valori de temperatura si sa opreasca alimentarea plăcii LED daca temperatura interioara ajunge la 60°C.” Potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorităţii contractante”. Consiliul apreciază că autoritatea contractantă, atunci când a stabilit cerințele tehnice în discuție a avut în vedere ca aparatele de iluminat să corespundă necesităților specifice derulării contractului, argumentând în acest sens în punctul de vedere; prin urmare, Consiliul va respinge ca nefondată critica formulată de către contestator. e) în decizia nr. 2549/C8/2587,2589/05.12.2022, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: Referitor la criticile formulate de Flash Lighting Services SA cu privire la cerința de la punctul 1.8 din fișele tehnice prin care s-a solicitat „temperatura de lucru: -40⁰C ÷+55⁰C”, Consiliul reține că este invocat faptul că cerința în cauză este restrictiva întrucât conform măsurătorilor oficiale temperatura maximă absolută a lunii august, în România este de +44,5°C și s-a înregistrat în localitatea Ion Sion din județul Brăila, în data de 10 august 1951; în aceeași zi, în alte două localități din Bărăgan (Amara și I.C. Frimu), s-a înregistrat temperatura maximă de 44,0°C, apropiată de cea absolută pe țară. Temperatura maximă absolută la București s-a produs în data de 7 august 2012 și este de 41,5°C, fiind înregistrată la stația meteorologică București-Filaret; în aceeași zi, la stația meteorologică București- Afumați, s-a înregistrat temperatura maximă absolută de 40,1°C. La București-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în data de 20 august 1945 și a avut valoarea de 41,1. De asemenea, contestatoarea susține că aparatele de iluminat stradal au, ca principală caracteristică, funcționarea pe timpul nopții, astfel încât, acestea nu vor funcționa la temperatura de +55° solicitată de autoritatea contractantă, rezultând faptul că cerința ca aparatele să funcționeze la temperaturi de Ta = - 30 + 55° C este restrictivă, încălcând principiile nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității și se impune a fi eliminată. În replică, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare susținerile autorității contractante, exprimate în cuprinsul punctului de vedere, potrivit cărora, contestatoarea face referire la temperatura măsurată în condițiile standard ale măsurătorilor meteorologice (la umbră), confundând astfel aceasta temperatură măsurată în condițiile măsurătorilor meteorologice cu temperatura mediului ambiant în care sistemul de iluminat funcționează; temperaturile ambiante la nivelul aparatului de iluminat pot crește la nivele mult mai mari decât cele măsurate la umbră. Pornirea sistemului, accidental sau pentru remedieri și întrețineri în timpul zilei, poate fi făcută la temperaturi ambiante foarte mari, iar autoritatea încearcă sa evite defecțiunile cauzate de acestea. Mai mult, prin folosirea de curenți mai mari temperatura emisă de aparat crește, iar schimbul termic necesar bunei funcționări scade. Astfel, Consiliul constată că autoritatea contractantă a avut în vedere temperatura de funcționare a led-urilor și nu temperatura mediului ambiant în care acestea funcționează. Prin urmare, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de contestatoare sub acest aspect, motiv pentru care va proceda la respingerea, ca nefondate, a acestora. f) în decizia nr. 457/C5/214/03.03.2022, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: Pagina 32 din 47

Cea de-a șasea critică a contestatoarei vizează faptul că în cadrul Fișei tehnice nr. 9, autoritatea contractantă solicită parametri constructivi care nu se justifică, respectiv temperatura de funcționare cuprinsă în intervalul -25 grade + 65 grade, iar pentru aparatele de iluminat solicită o temperatură cuprinsă între -40 grade și + 55 grade Celsius. Având în vedere temperatura maximă din România, respectiv 44,5 grade Celsius, contestatoarea solicită „modificarea cerinței, în sensul de a se solicita o temperatură de funcționare în acord cu temperaturile din România -20 + 45 min., acesta fiind și un interval de temperatură folosit în mod uzual pentru echipamentele electronice/de iluminat atât în România cât și Uniunea Europeană”. Analizând Fișa Tehnică nr. 9 – „Sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere”, Consiliul reține că printre „Parametri Tehnici și funcționali al unității de control și monitorizare a punctului de aprindere pentru iluminatul public” se regăsesc și cei de la punctele 1.2.3 și 1.2.4 – „Dom. temperatură de lucru” - „-25 ... +650 C” și „Dom. temperatură în timpul transportului, depozitării și montării” - „-25 ... +650 C”, critica autoarei contestației vizând „temperatura de funcționare”, ceea ce se poate identifica prin punctul 1.2.3 din Fișa tehnică 9 – „Dom. temperatură de lucru” – „-25 ... +650 C”. În ceea ce privește temperatura de lucru a aparatelor de iluminat și anume „-40 ...+55” la care face referire contestatoarea, Consiliul constată că aceasta nu se regăsește în cadrul Fișei tehnice nr. 9, ci în cadrul altor Fișe tehnice, și anume Fișele Tehnice nr. 1, 2, 4 și 7 (punctul 1.9 – „Dom. temperaturii de lucru” – „-40 ... +550 C”), necontestate de URBIOLED SRL sub acest aspect, astfel încât Consiliul se va limita la analiza specificației tehnice menționată la punctul 1.2.3 din Fișa tehnică 9 – „Dom. temperatură de lucru” – „-25 ... +650 C”, solicitarea contestatoarei vizând modificarea intervalului, după cum urmează: „-20 + 45 min. 0 C”. În ceea ce privește modificarea valorii minime a intervalului, Consiliul constată că autoarea contestației nu face nici un fel de susțineri în legătură cu acest aspect, astfel încât solicitarea de modificare a temperaturii minime de la -250 C la -200 C va fi respinsă ca nesusținută. În ceea ce privește modificarea valorii maxime a intervalului de la +650 C, la plus 450 C, Consiliul o va respinge, reținând ca fiind relevante susținerile autorității contractante din cadrul adresei nr. 1763/02.03.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 11092/02.03.2022 și anume: „Autoritatea contractantă (...) a prevăzut în documentația tehnică lămpi cu protecție ridicată care să reziste la temperaturi de până la 65 de grade, luând în considerare faptul că pe timpul verii, temperatura măsurată la umbră și la nivelul solului depășește adesea 40 grade, deci implicit, la o distanță mai mare de sol și la soare temperatura este mult mai ridicată. La acest lucru se adaugă și cantitatea degajată de către lampă, care și aceasta are o valoare ridicată”. În aceste condiții, Consiliul constată că, într-adevăr temperatura la care face referire contestatoarea +450 C reprezintă o temperatură măsurată la umbră, nerelevantă în condițiile în care echipamentul poate sta în soare puternic, iar specificația tehnică criticată reprezintă o caracteristică care acoperă necesitatea autorității contractante, singura responsabilă de sistemul care urmează să fie instalat, cerința impusă fiind, în mod pertinent, justificată. Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă pot face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritatea contractantă a ipotezei art. 155 alin. (2) și (6) și din Legea nr. 98/2016. Ori, în speță, însă, contestatoarea nu a făcut o astfel de dovadă. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica analizată anterior va fi respinsă ca neîntemeiată. Inclusiv pe rolul instanțelor de control judecătoresc sau aflat spețe cu relevanță în cauză, în acest sens, Consiliul exemplificând prin decizia nr. 486/R din 7 septembrie 2023 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust dege43d48: Cu titlu prealabil, Curtea reţine că potrivit art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, invocat de petentă în sprijinul criticilor pe care le-a formulat, „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”. Aceste dispoziţii legale reprezintă transpunerea în dreptul naţional a prevederilor art. 42 alin. (2) din Directiva (UE) 2014/24 a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE. Pagina 33 din 47

În interpretarea acestor dispoziţii, cu trimitere şi la dispoziţiile art. 42 alin. (3) din aceeaşi directivă, care stabilesc modurile (metodele) de formulare a specificaţiilor tehnice, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut, în jurisprudenţa sa (Hotărârea din 25 octombrie 2018, pronunţată în cauza C-413/17 Roche Lietuva, ECLI:EU:C:2018:865), că „(…) reglementarea Uniunii privind specificațiile tehnice recunoaște o largă marjă de apreciere autorității contractante în cadrul formulării specificațiilor tehnice ale unui contract” (par. 29), iar „Această marjă de apreciere este justificată de faptul că autoritățile contractante sunt cele care cunosc cel mai bine produsele de care au nevoie și sunt cele mai în măsură să stabilească cerințele care trebuie îndeplinite pentru a obține rezultatele dorite” (par. 30). Această marjă de apreciere a autorităţii contractante, recunoscută de dreptul Uniunii, este limitată, printre altele, potrivit celor reţinute de Curte în aceeaşi hotărâre, de dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Directivă, care impun ca „(…) specificațiile tehnice să permită accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și să nu aibă efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice” (par. 32), concretizând astfel principiul egalităţii de tratament, care alături de principiile nediscriminării şi transparenţei „(…) au o importanță crucială în ceea ce privește specificațiile tehnice, având în vedere riscurile de discriminare legate fie de alegerea acestora, fie de modul lor de formulare (…)” (par. 33 şi 34). Prin urmare, pentru analiza criticilor aduse de petentă specificaţiilor tehnice stabilite de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire, este necesar să fie avută în vedre marja de apreciere recunoscută autorităţii în stabilirea specificaţiilor tehnice, dar şi limitele acestei marje de apreciere, astfel cum au fost enunţate mai sus. Astfel, cu privire la criticile privind cerinţa din documentaţia de atribuire, referitoare la funcţionarea aparatelor de iluminat la temperaturi superioare celei de 55 de grade Celsius (litera H din contestaţie), Curtea reţine că acestea nu sunt fondate. În acest sens, Curtea apreciază că, aşa cum în mod corect şi Consiliul a reţinut în decizia sa, trebuie avut în vedere, pe de o parte, că în cadrul staţiilor meteo temperaturile se măsoară cu termometre protejate de acţiunea directă a soarelui (fiind temperaturi „la umbră”), în timp ce aparatele de iluminat pe care intenţionează să le achiziţioneze autoritatea contractantă vor fi amplasate sub acţiunea directă a intemperiilor şi a soarelui, iar pe de altă parte trebuie reţinut că nu trebuie excluse situaţiile în care aceste aparate vor trebui să funcţioneze şi în timpul zilei, atunci când vor fi necesare diagnosticări sau remedieri ale unor eventuale defecţiuni. Astfel temperaturile maxime înregistrate pe teritoriul României, fiind temperaturi măsurate „la umbră” nu prezintă relevanţă în stabilirea caracterului restrictiv al cerinţei supuse analizei, dată fiind necesitatea ca, în anumite împrejurări, cum sunt cele enunţate mai sus, aparatele de iluminat să poată funcţiona şi sub directa acţiune a soarelui, atingerea unor temperaturi superioare celei de 55 de grade Celsius la nivelul acestor aparate, în aceste condiţii, neputând fi exclusă. Prin urmare, această cerinţă, ca aparatele de iluminat să poată funcţiona şi la temperaturi de +550C, este justificată, se înscrie în marja de apreciere a autorităţii contractante şi nu afectează egalitatea de tratament a operatorilor economici. Având în vedere atât lipsa vătămării pe care ar putea-o suferi contestatoarea, cât și exemplele de decizii prin care Consiliul și Curtea de Apel au considerat că cerința ca aparatele de iluminat să funcționeze și la temperaturi de până la 55°C, Consiliul va respinge această critică. 5. La acest punct din contestație se solicită eliminarea cerinței privind reintroducerea parolei. Totodată, solicită completarea cerinței „Comanda manuală se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizator”, cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente”, cerința de autentificare în doi pași fiind deja o măsură suplimentară de securitate, solicitarea fiind justificată de prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Ca jurisprudență, invocă măsurile de remediere adoptate de o autoritatea contractantă în Dosarul CNSC nr. 4126/C3/2024. Consiliul reține că solicitările contestatoarei sunt, pe de o parte, contradictorii, iar pe de altă parte sunt nemotivate și neprobate. Pagina 34 din 47

Astfel la pct. 5 din contestație, ca titlu al criticii/solicitării, se solicită cu caractere bold „eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei”, iar în cuprinsul secțiunii, cu format normal se solicită, de fapt, completarea cerinței cu mențiunea sau echivalent potrivit prevederilor art. 156, fără a prezenta vreun argument concret pentru care cerința ar fi restrictivă. Consiliul consideră că această critică nu are un fundament demonstrat, simpla redare a cerinței, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o altă autoritate contractantă, fără un control de legalitate, nu poate reprezenta o motivare în fapt și în drept, așa cum se prevede la art. 10 din Legea nr.101/2016. În lipsa unei opinii contradictorii și motivată, Consiliul va reține motivarea autorității contractante cu privire la faptul că cerința, astfel cum a fost formulată la pag. 67 din proiectul tehnic și în fișa tehnică nr. 3- Sistem de telegestiune, este una necesară nevoilor obiective ale autorității contractante, fiind prevăzută în scopul evitării erorilor de comandă și control de către utilizatori, prin aceasta avându-se în vedere posibilitatea protejării integrității sistemului de iluminat și a minimiza efectele posibilelor incidente de funcționare din cauza erorilor umane în operarea sistemului. Pentru aceste motive, Consiliul va respinge această critică. 6. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței care vizează ca programarea reacției aparatelor la senzori și dimmingul acestora să fie prezentat într-un singur ecran. De altfel, chiar în cuprinsul cerinței, autoritatea contractantă prezintă și motivul pentru care a solicitat aceasta, respectiv pentru a putea fi vizualizate împreună. Redăm în acest sens, prevederile documentației de atribuire invocate de contestatoare (proiectul tehnic - pag. 66 și fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune) în care se prevede: „Programarea reacției aparatelor la senzori, dimmingul acestora și timpii de menținere se vor face în aceeași interfață în paralel cu programul de dimming aplicat. Se vor vizualiza în același moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului și modul de funcționare al acestuia în funcție de senzor. Se va prezenta captura de ecran din care să reiasă îndeplinirea cerinței.” Așadar, autoritatea contractantă vrea să vizualizeze în același timp, atât valorile unor parametri indicați de senzori, cât și răspunsul acestora (dimmingul) la respectivii senzori. Este clar că cei doi parametri trebuie urmăriți împreună, iar autoritatea contractantă a identificat un singur mod de a face aceasta și anume ca acești doi parametri să figureze pe aceeași interfață a aplicației. Dacă avea o altă idee concretă în care poate fi urmărită în același timp reacția aparatelor la senzori, precum și dimmingul acestora, contestatoarea avea ocazia, dar și obligația de a o propune în mod concret. Or, în lipsa unei propuneri concrete, propunerea contestatoarei de, acceptare și a soluțiilor echivalente, reprezintă o formă fără fond, de care, eventual, contestatoarea să se „agațe” în situația declarării ca neconformă a ofertei sale. Contestatoarea nu a prezentat niciun argument precum că prezentarea imaginii într-un singur ecran ar reprezenta o procedură Pagina 35 din 47

specifică unui singur operator economic, caz în care nu sunt incidente prevederile art.156 alin. (2) și (3) din Legea nr. 98/2016: 2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele "sau echivalent". Pentru aceste motive, Consiliul va respinge și această critică. 7. Cu referire la cerința care vizează modul de comunicație prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/LT-IOT/RF, societatea contestatoare a solicitat eliminarea acestora și, în subsidiar, acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date (PLC). În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a explicat că participarea posibililor ofertanţi nu a fost restrânsă, deoarece aşa cum se regăseşte şi în critica contestatoarei, ofertanţii au posibilitatea alegerii de echipamente care să asigure transmisia prin GMS, RF sau MESH. Cerinţa privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un anumit producător de echipamente cu transmisie GSM/ RF/ MESH sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piaţă. La momentul întocmirii proiectului, a fost analizată situaţia din teren la nivelul Municipiul Turnu Măgurele, iar în baza situaţiei din teren s-a ales această soluţie, respectiv utilizarea unui sistem de telegestiune care să folosească una din transmisiile GSM (3G, 4G, 5G) și/sau RF (loRaWan), Zigbee etc) și/sau MES. Analizând documentația de atribuire elaborată în cauză, Consiliul constată că, prin aceasta, s-au permis ambele tipuri de comunicație (GSM.LT-IOT și RF). Mai mult, s-a făcut precizarea: „Preferabil, modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o rețea de comunicatie locala pe orizontala whireless, de tip radio”. Totodată, se are în vedere că achizitoarea și-a argumentat soluția de a nu accepta folosirea tehnologiei PLC care utilizează reţeaua de alimentare cu energie electrică deoarece ar fi fost necesar ca reţeaua de iluminat public existentă să fie independentă de reţeaua de furnizare a energiei electrice şi să aparţină autorităţii contractante. Însă, în acest caz, reţeaua de alimentare cu energie electrică existentă, aparţine distribuitorului de energie electrică zonal şi pe aceeaşi reţea sunt racordate şi alte tipuri de consumatori (ex. casnici sau industriali). În plus, în caz de defecțiune, operatorul de iluminat public nu ar avea capacitatea de a interveni fără aprobarea distribuitorului de energie. Pagina 36 din 47

Consiliul reține, sub un prim aspect, față de cerința identificată la nivelul Fișei tehnice nr. 3 - Sistem de telegestiune, că în discuție se află trei modalități de transmisie, respectiv GSM/RF/MESHM astfel că nu se poate aprecia că autoritatea contractantă a restrâns participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie. În al doilea rând, autoritatea contractantă a justificat amplu nevoia sa, prezentând și motivele pentru care nu poate fi acceptată măsura propusă de contestatoare și anume comunicații prin cablare electrică (PLC), deoarece aceasta presupune costuri suplimentare și condiționarea intervențiilor urgente de acordul distribuitorului de electricitate. În al treilea rând, după cum corect arată și autoritatea contractantă, din verificarea site-ului contestatorului https://urbio-romania.ro/modul- interfata-punct-luminos-nema/, se constată că acesta deține și utilizează tehnologia RF. Astfel, potrivit detaliilor tehnice disponibile pe site, tipul de comunicație este PLC și/sau LoRa, aceasta fiind o tehnică de comunicare prin radio frecvență (RF). Or, în contextul expus, în care URBIOLED SRL nu reușește să probeze că îi este afectat în vreun fel dreptul de a participa la licitație prin cerința documentației, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei și va menține cerința în forma actuală. 8. Contestatoarea solicită eliminarea prezentării standardului EN 60598-2-5 dintre cerințe prevăzute la pag. 56-57 din proiectul tehnic și în fișele tehnice nr. 1 – Aparat de iluminat stradal de tip AIL 1-142 W, AIL 2-70 W, AIL 5-32 W și AIL 6-30 W și Fișa Tehnică nr. 2 – Aparat de iluminat tip AIL 4-39 W, pe considerentul că acest standard se aplică proiectoarelor de iluminat și nu iluminatului stradal. Făcând verificări sub acest aspect pe site-ul Organismului Naţional de Standardizare – https://magazin.asro.ro/Search, în ceea ce privește Standardul SR EN 60598-2-5:2016, denumit Corpuri de iluminat. Partea 2-5: Condiţii speciale. Proiectoare, se rezumă: „Acest standard specifică cerinţele pentru proiectoarele echipate cu surse de lumină electrice alimentate la o tensiune care nu depăşeşte 1 000 V.” Spre deosebire de acest standard, Standardul SR EN 60598-2- 3:2004 este denumit Corpuri de iluminat. Partea 2-3: Condiţii speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul public fiind rezumat astfel: „Aceasta parte a SR EN 60598 indica prescriptiile aplicabile: – corpurilor de iluminat pentru sosele, strazi si alte aplicatii ale iluminatului public Pagina 37 din 47

exterior; – iluminarii tunelurilor; – corpurilor de iluminat integrate în stâlpi la o înaltime totala minima deasupra solului de 2,5 m, echipate cu surse electrice de lumina a caror tensiune de alimentare nu depaseste 1000 V.” Având în vedere că Standardul SR EN 60598-2-5:2016 este destinat proiectoarelor, iar achiziția de față nu vizează instalarea unor astfel de produse, ci a corpurilor de iluminat stradale, Consiliul va dispune eliminarea cerinței de prezentare a certificării conform Standardului SR EN 60598-2-5:2016. 9. Referitor la cerința privind deschiderea compartimentelor fără utilizare de unelte, contestatoarea susține că este restrictivă, îndepărtând de la procedură produsele care permit deschiderea compartimentelor cu utilizarea uneltelor. În replică, autoritatea contractantă arată că se impune ca accesul la compartimentul optic și compartimentul accesorii electrice să fie unul facil, astfel încât să nu se creeze blocaje în trafic în momentul intervențiilor asupra aparatelor de iluminat, reducând costurile cu mentenanța aparatelor de iluminat, precum și timpii de intervenție. Pe piață există un număr considerabil de produse la care deschiderea compartimentelor optic și electric se face cu unelte, cât și de produse la care deschiderea acestor compartimente se face fără unelte. Este evident că uneltele care se folosesc nu pot fi decât unelte simple (chei, șurubelniță, clește etc), astfel încât timpul de deschidere a acestor compartimente este mic, de ordinul secundelor, având în vedere că operațiunea este efectuată de profesioniști. Trebuie avut în vedere faptul că aceste compartimente nu se găsesc la sol, ci la înălțimi de peste 8 m, accesul la acestea făcându-se în mod special, folosind utilaje de urcat, cum sunt nacelele. Este firesc, ca operatorul de iluminat, când urcă la instalația de iluminat, să aibă la el unealta de deschidere a compartimentelor. De altfel, în Anexa 1 la HCL nr. 134/2024 și nr. 78/2024, prin care au fost stabiliți și aprobați parametrii tehnici ai investiției, și care au stat la baza inițierii procedurii se prevede: - compartimentul optic trebuie să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, chiar dacă prin intermediul unor unelte; - compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii ele mentenanţă, chiar clacă prin intermediul unor unelte; Totodată în Fișa tehnică nr. 1 termenii prevăzuți pentru deschiderea compartimentelor optic și electric nu exclud deschiderea acestor compartimente prin folosirea uneltelor: 3.4 Compartimentul optic trebuie să permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță, chiar dacă prin intermediul unor unelte. 3.5 Compartimentul accesorii electrice va să permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță, preferabil fără unelte. Consiliul consideră derizorie existența unei cerințe cu privire la deschiderea unor compartimente, într-o procedură cu valoare estimată de peste 4.000.000 lei, fără TVA, în cadrul căreia se vor monta 576 aparate de iluminat și se va extinde rețeaua de iluminat public cu 4320 m. Scopul principal al contractului este realizarea acestor obiective și nu modalitatea de deschidere a unui compartiment, care se face doar în Pagina 38 din 47

situații de defecțiune sau mentenanță. În aceste condiții, existența unei cerințe în sensul deschiderii compartimentelor doar cu unelte sau doar fără unelte ar duce la eliminarea de la ofertare a aproape jumătate dintre produsele care îndeplinesc celelalte celelalte. S-a considerat „aproape jumătate”, având în vedere că pot exista producători care s-au adaptat cerințelor pieței ale căror produse sunt cu compartimente care se deschid atât cu unelte, cât și fără unelte. Jurisprudența Consiliului este bogată în contestații în egală măsură, împotriva documentațiilor de atribuire care stabilesc ca deschiderea să se facă fără unelte, cât și împotriva celor prin care este permisă deschiderea doar cu unelte. În consecință, Consiliul va admite critica din contestație și va obliga autoritatea contractantă să permită ca deschiderea compartimentelor optic și electric să se poată face fie cu unelte, fie fără unelte. 10. Critica de la acest punct din contestație vizează cerința din Proiectul tehnic pag. 58 și Fișa Tehnică nr. 2 – Aparat de iluminat de tip AIL 4-39 W: „închiderea compartimentului accesorii electrice se va face în minim 4 puncte de fixare. Fixarea se va face în minim 2 balamale și minim două cleme.” Autoritatea contractantă susține că această soluție de închidere aparține proiectantului și reprezintă o cerință minimă putând fi îndeplinită și prin mai mult de 2 balamale sau 2 cleme. Consiliul constată că aceasta este o cerință constructivă, care din punct de vedere al legislației achizițiilor publice este restrictivă, nepermițând participarea la procedură și a produselor care prezintă un alt sistem de închidere, situația fiind similară cu critica precedentă. Consiliul nu poate lua în considerare susținerea autorității contractante, potrivit căreia contestatoarea ar avea în portofoliu un produs care îndeplinește cerința, întrucât modelul Mesina nu îndeplinește cerința privind funcționarea până la temperatura de 55°C. Doar modelul Antara îndeplinește și cerința privind funcționarea până la temperatura de 55°C, dar acest model nu se regăsește în tabelul din punctul de vedere. Ca și în cazul cerinței anterioare, și această cerință este una derizorie, raportat la obiectul, valoarea și importanța contractului și nu cu privire la modul de închidere a unei cutii. În consecință, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să elimine această cerința, ofertanților revenindu-le obligația de a prezenta un sistem de închidere care să asigure o bună etanșeitate și o manevrabilitate ușoară. 11. În ceea ce privește cerința ca deschiderea compartimentului accesorii electrice să se facă prin partea de jos, prevăzută în proiectul tehnic – pag, 53 și în Fișa tehnică nr. 1, contestatoarea susține că este restrictivă, solicitând acceptarea ca deschiderea să se facă și prin partea de sus. Consiliul constată că aceasta nu se poate realiza din punct de vedere tehnic. Așa cum susține autoritatea contractantă și cum reiese Pagina 39 din 47

din planșele de la finalul Proiectului Tehnic, „deoarece aparatul de iluminat are montajul suspendat din partea centrală, astfel tehnic este imposibil ca aparatul de iluminat să se poată deschide în partea de sus, din moment ce în partea de sus se află prinderea aparatului (sistemul de montaj”. În consecință, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei și va menține cerința în cauză. 12. Contestatoarea solicită eliminarea, ca restrictive, a cerințelor prin care se impun caracteristici precum forma și dimensiunile aparatelor de iluminat, prevăzute în proiectul tehnic – pag 57 și în Fișa tehnică nr. 2 - Aparat de iluminat tip AIL 4-39. Autoritatea contractantă susține că aceste aparate sunt de tip pietonal, iar forma acestora a fost aleasă și adoptată prin HCL nr. 134/29.08.2023 și este corelată și pentru a se integra în peisajul urbanistic al zonelor în care se vor monta. Examinând HCL nr. 134/29.08.2023, care modifică HCL nr. 78/28.04.2024, Consiliul nu identifică vreo referință cu privire la formă, dimensiune, culoare și nici cu privire la peisajul urbanistic din zona în care se vor monta. Redăm mai jos, partea din Anexa 1 la HCL nr. 134/29.08.2023 (identică cu cea din HCL nr. 78/2016 – inițială): Aparatele de iluminat propuse vor îndeplini minim: - carcasă din aluminiu turnat sub presiune; - aparatul va fi integrat într-un sistem de control fără fir care permite controlul individual de la distanţă; - lentile din sticlă securizată sau policarbonat; - alimentare electrică: 230Vac ± 10% /50 Hz; - grad de protecţie compartiment accesorii electrice (minim) IP66; - rezistenţă la impact (minim) IK09; - clasă de izolaţie electrică: Clasa 1; - echipare cu sursă luminoasă tip LED de mare putere; - temperatura de culoare Tc = 3000-4000K; - indicele de redare al culorilor Ra≥70; - compartimentul accesoriilor electrice şi compartimentul optic vor constitui incinte separte, pentru a evita pătrunderea prafului/murdărirea compartimentul optic în cazul în care se intervine în compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri; - compartimentul optic trebuie să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, chiar dacă prin intermediul unor unelte; - compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii ele mentenanţă, chiar clacă prin intermediul unor unelte; - prevăzut în interior cu protecţie: la descărcări atmosferice: min 10 kV; la scurtcircuit; la suprasarcină; - durata de viaţă: 100.000 ore la Ta=25°C; - aparatele vor avea certificare ENEC şi ENEC+ ce va confirma respectarea minim a următoarelor standarde: EN60598-2-3:2003/A 1:2011, EN60598-1:2015, EPRS003-2018; - aparatele vor avea aplicat marcaj CE în conformitate cu directivele europene în vigoare. Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a putut dovedi că în stabilirea formei și dimensiunilor aparatelor de iluminat a avut în vedere argumente de încadrare în peisaj. Astfel, constatând că în impunerea formei/dimensiunilor aparatelor de iluminat, achizitoarea nu a avut în vedere justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare care să respecte și regulile constructive și cele de disciplină în construcții, specifice acestora. Pentru a nu limita participarea în competiție, pe criterii lipsite de relevanță tehnică sau funcțională, a unor produse care să asigure servicii de calitate, în privința iluminatului public, Consiliul consideră că Pagina 40 din 47

autoritatea contractantă trebuie să elimine trimiterile la forma aparatelor de iluminat și la dimensiunile acestora, care altfel sunt contrare dispozițiilor art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016: Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. 13. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor care vizează driverul, respectiv eliminarea cerinței prin care se impune că driverul are posibilitatea de ajustare a curentului de ieșire maxim 900 mA, ca fiind restrictivă, solicitând să se accepte o altă valoare a curentului de ieșire ca în proiectul tehnic. Autoritatea contractantă susține că nu a fost impus curentul de ieșire al driverului, ci posibilitatea de ajustare a acestuia, funcționarea sistemului de telegestiune presupunând tocmai ajustarea curentului de ieșire pentru a obține economii de energie. Dacă aparatele de iluminat nu au această posibilitate de ajustare a curentului de ieșire prin sistemul de telegestiune, practic sistemul de telegestiune devine nul și nu se poate folosi, astfel că scopul acestei investiții nu se realizează. Consiliul constată că în proiectul tehnic, parte a documentației de atribuire, cu privire la valoarea intensității curentului de ieșire există prevederi diferite. Astfel, la pag. 59 din Proiectul Tehnic se solicită: „Driverul va avea posibilitatea de ajustare a curentului de ieșire maxim 900 mA”, iar în Fișa tehnică nr. 2 - Aparat de iluminat tip AIL 4-39 se solicită: „Driverul va avea posibilitatea de ajustare a curentului de ieșire maxim 1050 mA”. Deși cu privire la cerința contestată la pct. 10 din contestație, autoritatea contractantă se opunea vehement modificării unei prevederi constructive a compartimentului electric, lipsită de impact tehnic și funcțional asupra sistemului de iluminat, în această situație, cu impact tehnic și funcțional asupra sistemului, cum ea însăși recunoaște, fără a prezenta vreun minim argument, autoritatea contractantă alege varianta din proiectul tehnic – pag 59, eliminând varianta proiectantului din fișa tehnică. Prin faptul că în proiectul tehnic, proiectantul a prevăzut atât varianta de ajustare a curentului electric de 900 mA, cât și cea de 1050 mA, reiese că proiectantul a avut în vedere că sistemul poate funcționa în ambele variante. Dacă s-ar accepta varianta din fișa tehnică, încât driverul să ajusteze curentul de ieșire de maximum 1050 mA, aceasta ar include și varianta de 900 mA, întrucât 900 < 1050. Având în vedere că variantă de proiectare care prevede un curent de ieșire de maximum 1050 mA nu este restrictivă și în lipsa unei minime motivări a autorității contractante cu privire la alegerea valorii curentului de ieșire de maximum 900 mA, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să precizeze că cerința de la pag. 59 din Proiectul Tehnic și Fișa tehnică nr. 2 este „Driverul va avea posibilitatea de ajustare a Pagina 41 din 47

curentului de ieșire maxim 1050 mA”. 14. Contestatoarea apreciază ca fiind restrictivă cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori a interfeței de telegestiune. Aceasta susține că cerința trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea „sau echivalent” pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe hartă pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea, producătorul, numărul de leduri, calendarul, clasificarea pe funcții, tensiunea de alimentare. Autoritatea contractantă arată că dorește o interfață de telegestiune prin care se pot vizualiza aparatele de iluminat în funcție de producător, în funcție de calendarele alocate aparatelor de iluminat, în funcție de puterile acestora, în funcție de clasificare (stradal, treceri de pietoni, pietonal). În ceea ce privește setarea programelor de funcționare, în funcție de puterile aparatelor de iluminat, se setează calendare de funcționare diferite, pentru puteri mai mari se setează o dimare mai mare decât pentru aparatele cu puteri mai mici, de asemenea pentru aparatele stradale se setează programe de dimare diferite față de cele pietonale. Consiliul reține că autoarea contestației nu aduce niciun argument pentru care colorarea diferită, ar fi un „procedeu special”, pentru care ar trebui să fie acceptate și variante similare, solicitând eliminarea ei sau completarea cu mențiunea „sau similar”. Alternativa similară, în cazul în care ar exista, ar trebui să fie la fel de ușoară și de eficientă, ca și diferențierea pe bază de colorare, însă contestatoarea nu demonstrează care ar fi această alternativă și nici măcar că aceasta ar exista. Consiliul determină că afișarea vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori pe interfața de telegestiune este un procedeu uzual menit să identifice ușor tipurile de aparate în funcție de anumite caracteristici: (putere, producător, numărul de leduri, tensiune), tipurile de calendare alocate, funcțiunile aparatelor (stradal, trecere de pietoni, pietonal), punctele de aprindere și aparatele deservite de acestea. Autoritatea contractantă nu a impus vreo cerință pentru anumite culori, alegerea acestora fiind doar la latitudinea furnizorului. Chiar și în situația indicată în contestație, ca unele coduri de culoare să fie folosite pentru a diferenția starea (pornit, oprit, defect etc), ofertantul poate folosi celelalte culori pentru afișările diferențiate solicitate în documentație. Constatând că cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori a interfeței de telegestiune este una în conformitate cu necesitățile autorității contractante, iar contestatoarea nu a demonstrat nici că este restrictivă și nici că reprezintă un „procedeu special”, Consiliul va respinge această critică. 15. Referitor la cerințele privind certificatele ENEC și ENEC+, se solicită acceptarea oricăror certificate care confirmă standardele enumerate, precum și completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”. Pagina 42 din 47

În ceea ce privește mențiunea „sau echivalent", autoritatea contractantă arată că în caietului de sarcini s-a menționat în mod explicit: «cerințele tehnice definite la nivelul documentației de atribuire, prin trimiterea la standarde, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/ prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea „sau echivalent"», motiv pentru care Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei privind completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent", ca nefondată. Consiliul observă că în ceea ce privește certificările ENEC și ENEC+, cerința pentru aceleași aparate de iluminat este formulată diferit în proiectul tehnic (pag. 56 și 62) și în Fișele tehnice 1 și 2. Astfel în proiectul tehnic se solicită dovedirea îndeplinirii cerinței prin depunerea certificatelor ENEC și ENEC+, iar prin fișele tehnice se acceptă și rapoarte de testare: - proiectul tehnic (pag.56 pentru produsele care fac obiectul FT 1): „Se va prezenta certificat ENEC ce va confirma respectarea minim a următoarelor standarde: EN 60598-2-3:2003/A1:2001; EN 60598-1:2015; EPRS 003:2018” - proiectul tehnic (pag.62 pentru produsele care fac obiectul FT 2): „Se va prezenta certificat ENEC ce va confirma respectarea minim a următoarelor standarde: EN 60943-2-3:2003/A1:2001; EN 60943-1:2015; EPRS 003:2018” - pct. 6.4 din FT 1 și pct. 8.4 din FT2: „Se va prezenta certificat ENEC și ENEC+ sau rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, organisme de certificare europene care să demonstreze aceste performanțe.” În punctul de vedere, autoritatea contractantă nu face vreo referire la aceste diferențe, însă subliniază că în fișele tehnice nr. 1 și nr. 2 s-a prevăzut îndeplinirea cerinței și prin rapoarte de testare, în conformitate cu prevederile art. 11 din Ghidul de finanțare, aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1866/2021 (invocat și de contestatoare), care la lit. l) prevede: „vor avea certificare ENEC şi ENEC+ pentru demonstrarea performanţelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanţe”. Totodată, Consiliul reține susținerea autorității contractante, potrivit căreia certificarea ENEC menționează standardul/standardele pentru care aceasta a fost acordată. Pentru toate acestea, precum și pentru faptul că standardele pentru care se solicită certificare ENEC și ENEC + au fost indicate doar în proiectul tehnic, pag. 56 și 62, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să precizeze în mod clar standardele pentru a căror respectare se solicită certificările ENEC și ENEC + pentru produsele Pagina 43 din 47

aferente FT 1 și FT2, precum și faptul că în locul certificărilor ENEC și ENEC+ se acceptă și „rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, organisme de certificare europene care să demonstreze aceste performanțe” în conformitate cu punctul de vedere. 16. Invocând prevederile proiectului tehnic de la pag. 62, citat mai sus, contestatoarea susține că prin acesta se solicită un standard inexistent, marcând în contestație toate variantele standardului EN 60943. Făcând verificări pe site-ul https://magazin.asro.ro/Search, Consiliul a constatat că răspunsul cu privire la acest standard a fost „Nu s-au găsit rezultate”. Prin urmare un astfel de standard nu există și nu a existat vreodată. În consecință, în aplicarea măsurilor de remediere de la punctul precedent, autoritatea contractantă trebuie să țină cont de inexistența standardului EN 60943 și să-l elimine din documentația de atribuire. Celelalte critici de la pct. 16 din contestație au fost deja analizate și s-au dispus măsurile la pct. anterior. 17. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive privind stâlpii, respectiv a cerinței prin care se solicită calculul de rezistență în care se va preciza viteza vântului, amprenta de carbon de maxim: 150 kg, impunerea cerinței privind realizarea din aluminiu anodizat, grosime perete (minim) 4,3 mm, pe motiv că nu există date tehnice că acestea ar reprezenta cerințe/criterii de performanță. În soluționare, indică SR EN 60598-2-3, pct. 3.6.3.1 „Încercarea de încărcare statică", conform căruia pentru înălțimi cuprinse între 8 metri și 15 metri, domeniu în care se încadrează și această procedură, corpurile de iluminat se testează pentru viteza vântului de 188 km/h. Consiliul constată că autoarea contestației emite doar solicitări, redând cerințe ale documentației de atribuire care ar trebui remediate, fără a motiva și proba caracterul restrictiv al acestora, deși potrivit prevederilor art. 249 C.proc.civ sarcina probei revine reclamantului. Contestatoarea nu motivează în niciun mod și nu demonstrează modalitatea prin ce s-ar restrânge concurența. Singurul argument al contestatoarei, respectiv faptul că cerințele respective nu ar fi cerințe de performanță a fost demontat de autoritatea contractată, demonstrație la care Consiliul subscrie întrutotul: „Cerința privind prezentarea calcului de rezistență a stâlpului este o cerința ce ține de siguranța execuției și, având în vedere că se montează stâlpi noi, este necesară prezentarea unui calcul de rezistență a acestuia pentru a nu exista probleme după montarea stâlpilor prin care să se rupă stâlpi din cauza vântului sau înclinarea acestora. În acest context, apreciază că cerința nu este restrictivă întrucât este o cerință de siguranță și pentru evitarea de accidente nedorite, fiecare producător de stâlpi prezintă un calcul de rezistență a stâlpului în funcție de vânt și momentul de forță. De asemenea, amprenta de carbon reprezintă cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră, având în vedere că prezenta investiție a fost obținută pe baza programului privind creșterea eficienței energetice, iar scopul principal al programului îl reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, solicitarea privind amprenta de carbon vine tocmai în acest scop. Pagina 44 din 47

Nici legat de faptul că stâlpul este realizat din aluminiu anodizat contestatoarea nu a demonstrat ce este restrictiv, în condițiile în care soluția privind stâlpii noi montați a fost aprobată de AFM. Cerința grosime perete reprezintă o cerință minimă, ofertanții putând oferta orice grosime mai mare, întrucât o grosime mai mică a peretelui stâlpului ar risca ruperea stâlpului de la greutatea aparatelor și consolelor.” Consiliul nu a identificat motivul pentru care autoarea contestației a citat din Standardul SR EN 60598-2-3, apreciind însă, că textul citat vine în susținerea cerinței privind viteza vântului la care trebuie făcut calculul de rezistență al stâlpului. Este clar că dacă aparatul de iluminat trebuie testat la o viteză de 188 km/h, atunci și stâlpul trebuie să reziste la o astfel de viteză a vântului. În consecință, Consiliul va respinge această critică. 18. Ultima critică din contestație vizează eliminarea cerinței prin care se solicită ca, în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte. În acest sens, arată că în caietul de sarcini se prevede prezentarea doar a fișelor tehnice, pagini de catalog ale producătorului, teste, rapoarte de testare și certificări, pe când în fișele tehnice se solicită broșuri, instrucțiuni de utilizare, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc. Contestatoarea susține că o astfel de solicitare îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificații tehnice, întrucât necesită timp suplimentar, resurse dedicate și documentație detaliată. Contestatoarea învederează că, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedură prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanţă sau care sunt disproporționate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. În opinia autorității contractante ofertanții trebuie să depună toate documentele prin care să demonstreze îndeplinirea cerințelor solicitate prin fișele tehnice F5, simpla asumare a Formularului F5 nu constituie o îndeplinire a cerințelor, completarea formularului F5 cu indicarea paginii și a documentului fiind o cerința uzuală. Cerința dovedirii îndeplinirii specificațiilor tehnice prin depunerea unor documente suport este o cerință comună procedurilor de atribuire, cuvântul de onoare nefiind o dovadă suficientă în achizițiile publice în privința îndeplinirii cerințelor caietului de sarcini. Apare surprinzător, că SC URBIOLED SRL critică o astfel de cerință după ce de-a lungul multor ani a participat la astfel de proceduri în care exista această cerință. Deși pentru o mare parte dintre critici invocă jurisprudență națională, cu privire la această critică nu invocă nicio decizie a Consiliului sau Curților de Apel. Contestatoarea nu mai poate invoca nici lipsa de timp, de vreme ce procedura de atribuire este suspendată din 07.02.2025, iar de la data inițială de depunere a ofertelor, 19.02.2025 a trecut deja o lună. Atâta timp cât legislația achizițiilor publice admite solicitarea de Pagina 45 din 47

certificări, rapoarte de teste și permite îndeplinirea specificațiilor și prin depunerea dosarului tehnic al producătorului, deci documente care nu sunt nici ieftine și nici ușor de obținut, evident că este la latitudinea autorității contractante să solicite demonstrarea îndeplinirii unor specificațiilor tehnice prin documente comune mai ușor de obținut și mult mai ieftine, așa cum sunt cele prevăzute în caietul de sarcini, enumerate și acceptate de contestatoare, cum sunt: fișe tehnice, extrase din cataloage ale producătorului, teste, rapoarte de testare și certificări. Prin prin fișele tehnice, autoritatea contractantă lărgește aria documentelor prin care permite dovada îndeplinirii cerințelor, prin acceptarea și a altor documente, cum ar fi broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, ca soluție alternativă. Pentru aceste motive, Consiliul va respinge această critică. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de SC URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA TURNU MĂGURELE și va dispune remedierea documentației de atribuire cu privire la criticile de la pct. 1-3, 8-10, 12, 13, 15 și 16 de la cap. II din contestație în conformitate cu considerentele de mai sus, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii. Va respinge, ca nefondate celelalte critici din contestație (criticile de la pct. 4-7, 11, 14, 17 și 18 de la cap. II din contestație). În cadrul procedurii, contestatoarea SC URBIOLED SRL a formulat cerere privind plata cheltuielilor de judecată. Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate sunt în cuantum de 10710 lei, conform facturii nr. SD0195/13.03.2025, reprezentând „Onorariu avocat – contract de asistență juridică nr. 2902556 din 07.07.2023” și a fost achitată

de

SC

URBIOLED

SRL

referința

BCR

nr. 2503195772237045/19.03.2025. Având în vedere prevederile art. 453 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă („Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”), coroborate cu cele ale art. 451 alin. (2) din același act normativ („Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei”), Consiliul va reduce cheltuielile de judecată la suma de 5.000 lei, motivat de faptul că cererea a fost admisă doar parțial, proporțional cu numărul criticilor admise și cu complexitatea mai redusă a acestora, față de cele respinse. Prin urmare, Consiliul va obliga autoritatea contractantă PRIMĂRIA Pagina 46 din 47

TURNU MĂGURELE la plata către contestatoarea SC URBIOLED SRL a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestația formulată de SC URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA TURNU MĂGURELE și dispune remedierea documentației de atribuire cu privire la criticile de la pct. 1-3, 8-10, 12, 13, 15 și 16 de la cap. II din contestație în conformitate cu considerentele prezentei decizii, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii. Respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestație (criticile de la pct. 4-7, 11, 14, 17 și 18 de la cap. II din contestație). Obliga autoritatea contractantă PRIMĂRIA TURNU MĂGURELE la plata către contestatoarea SC URBIOLED SRL a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Daniela NANU Daniel ȘERBAN Dan TRĂSNEA

Redactată în 4 exemplare originale, conține 48 (patruzeci și opt) pagini.

Redactat practicaua deciziei, Angela Achim Pagina 47 din 47