Decizie CNSC BO2025_852

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 852/C8/254,256 Data: 31.03.2025 I. Prin contestația nr. 641/29.01.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 5301/29.01.2025, formulată de ......................, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ............., având ................, împotriva raportului procedurii nr. CJ5/2/63/21.01.2025, emis de către ...................., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect „Serviciul de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor care aparțin Depoului de Locomotive Cluj sau terților și sunt remizate, depozitate sau păstrate în Depoul de Locomotive Cluj”, se solicită: a) admiterea contestației; b) anularea raportului procedurii nr. CJ 5/2/63/21.01.2025, publicat la data de 22.01.2025 și rezultatul procedurii, precum și toate actele subsecvente emise de autoritatea contractantă; c) obligarea entității contractante la adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității, cu indicarea clară și precisă a operațiunilor care urmează a fi realizate de aceasta, respectiv să reia procedura de evaluare a ofertelor, stabilirea clasamentului și desemnarea participanților câștigători. II. Prin contestația nr. 23/29.01.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 5396/30.01.2025, formulată de către .................., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..........., având ................, împotriva raportului procedurii nr. CJ5/2/63/21.01.2025, emis de către ................, în cadrul procedurii menționate mai sus, se solicită: - admiterea contestației astfel cum a fost formulată; - anularea raportului procedurii nr. 5/2/63/21.01.2025, comunicarea privind rezultatul procedurii, precum și toate actele subsecvente și Pagina 1 din 32

procesele verbale, în ceea ce privește evaluarea ofertelor prezentate de ofertanții clasați pe locurile 1, 2 și 3, respectiv ................; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor clasate înaintea societății contestatoare în conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice; - acces la dosarul achiziției publice în vederea formulării de concluzii scrise în conformitate cu art. 21 alin (2) din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care .............. critică decizia autorității contractante de declarare câștigătoare a ................., iar PSG ONE SRL critică rezultatul stabilit de autoritatea contractantă, deoarece evaluarea ofertelor clasate pe locurile 1, 2 și 3 nu s-a realizat cu respectarea Codului Muncii. I. (Dosar 254/2025) Contestatoarea arată că potrivit raportului procedurii nr. CJ 5/2/63/21.01.2025 comisia de evaluare a stabilit ca ofertă câștigătoare, oferta prezentată de ............... în calitate de subcontractant, ofertă care a fost clasată de primul loc în clasamentul rezultat după aplicarea criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut" și verificarea documentelor suport aferente probării informațiilor prezentate în DUAE, cu o valoare totală a contractului de 437.649, 60 lei la care se adaugă TVA. Potrivit aceluiași raport ............. s-a clasat pe locul 2 cu o valoare ofertată de 450.614, 40 lei fără TVA. În primul rând contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare a ofertelor, în mod greșit a considerat că oferta depusă de asocierea ................. este conformă. Entitatea contractantă a inițiat procedura, iar în vederea atribuirii contractului a stabilit o valoare estimată de 509.023 lei/an/fără TVA, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut". În cadrul procedurii au fost depuse 7 oferte, printre care și cea a societății contestatoare, iar în urma evaluării a fost încheiat raportul procedurii de atribuire nr. CJ 5/2/63/21.01.2025, în care s-a consemnat modul de derulare a procedurii, admisibilitatea tuturor ofertelor depuse și oferta câștigătoare, depusă de ....................... în cu o propunere financiară de 437.649, 60 lei. Contestatoarea susține că prețul ofertat este neobișnuit de scăzut, ofertantul declarat câștigător nu a prezentat oferta financiară potrivit cerințelor din fișa de date a achiziției și nici documente justificative. Din simpla lecturare a ofertei financiare rezultă că acesta nu include costurile cu produsele ce urmează a fi folosite, costurile cu salariile, indemnizația privind concediul de odihnă, contribuția asiguratorie de muncă - 2,25%, fondul de handicap, costurile deplasările și detașările, reducerea aferentă subvențiilor primite, transportul cu detașarea/delegarea personalului Pagina 2 din 32

pentru care s-au obținut subvenții, costurile indirecte, eligibilitatea cheltuielilor și nicio cotă de profit reală. Oferta câștigătoare este cu circa 17% mai mică decât valoarea estimată. Astfel potrivit fișei de date, cap. IV.4.2 - Modul de prezentare al propunerii financiare, entitatea contractantă a impus următoarele: Propunerea Financiară va cuprinde prețul total ofertat, valoare fără TVA care se completează în sistemul electronic SEAP rubrica special dedicată "Oferta financiară", precum și următoarele documente: 1) Formularul de Propunere Financiară din secțiunea FORMULARE, incluzând toate informațiile solicitate; 2) Documentele de fundamentare a prețului dacă sunt cerute prin caietul de sarcini. Ofertantul va elabora propunerea financiară astfel încât aceasta să furnizeze toate informațiile necesare cu privire la diversele condiții financiare și comerciale legate de formarea prețului ofertat (cum ar fi prețuri unitare aplicabile, exprimate în lei, fără TVA), astfel încât să se poată proba asigurarea realizării tuturor activităților, cel puțin la nivelul calitativ solicitat prin caietul de sarcini, în marja prețului ofertat. Oferta financiară va cuprinde toate costurile suportate de ofertant pentru realizarea activităților aferente contractului. Propunerea financiară are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului pe toată perioada de valabilitate stabilită de către entitatea contractantă și asumată de ofertant. Cu excepția erorilor aritmetice, astfel cum sunt acestea definite la art. 140 alin. (9) din Anexa la HG. nr. 394/2016, nu vor fi permise alte omisiuni, necorelări sau ajustări ale propunerii financiare. (...) Din raportul procedurii rezultă că pe parcursul evaluării financiare, entitatea contractantă a solicitat ofertanților, inclusiv ofertantului declarat câștigător, dar și societății contestatoare, în temeiul art. 222 alin. (1) și (2) din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 142 alin. (4) din HG. nr. 394/2016, clarificări cu privire la preturile ofertate, respectiv ofertantului clasat pe primul loc, să indice în mod explicit numărul de salariați pe care l- a luat în calcul în vederea stabilirii tarifului unitar în Modelul de calcul și să explice în mod detaliat, ținând cont de prevederile legale aplicabile suma de 15.984 lei reprezentând „Fond persoane cu handicap", iar în explicații să facă referire la numărul mediu de angajați, numărul de persoane încadrate cu handicap, valoare fondului de handicap, valoare/angajat/lună. Așadar, contestatoarea arată că entitatea contractantă a apreciat prețurile în discuție ca fiind unele aparent neobișnuit de scăzute, a decis să dea eficiență dispozițiilor legale mai sus enunțate. Răspunsurile furnizate au fost analizate de membrii comisiei de evaluare, care au concluzionat în sensul concludenței lor și admisibilității ofertei, după cum apare consemnat în raportul procedurii (pag 8). Prin urmare, prețul oferit de ofertantul câștigător a fost considerat justificat. Autoarea contestației susține că față de conținutul solicitărilor de clarificări nu s-a solicitat în mod concret fundamentarea economică a prețului, în condițiile în care din redactarea solicitării de clarificări rezultă, fără dubiu, faptul că membrii comisiei au avut suspiciuni clare cu privire la Pagina 3 din 32

sustenabilitatea prețului oferit. Petenta consideră că membrii comisiei de evaluare văzând prețul neobișnuit de scăzut trebuiau să demonstreze rol activ în sensul indicării, la modul concret, a elementelor de cost asupra sustenabilității. De asemenea, contestatoarea arată că s-a solicitat de către entitatea contractantă prezentarea de documente suport în dovedirea celor ce aveau a fi arătate la nivel declarativ în cadrul răspunsului, așa cum stabilește explicit art. 142 alin. (2) din HG. nr. 394/2016. Simpla „explicare" a solicitărilor comisiei fără a fi însoțită de documente justificative relevante, nu poate conduce la formarea unei concluzii în sensul sustenabilității prețului propus. În ceea ce privește diminuarea valorii cu sume obținute din subvenții, în mod obligatoriu „ofertantul va specifica clar numărul persoanelor care beneficiază de facilitați fiscale și va atașa obligatoriu formularului de propunere financiară documentele prin care acesta face dovada faptului că persoanele pentru care s-au acordat aceste facilități fiscale vor fi utilizate efectiv în realizarea respectivului contract, neputând fi utilizate în diminuarea prețului ofertat facilități fiscale obținute de ofertant pentru persoane care nu vor fi folosite efectiv în executarea contractului" . Entitatea contractantă trebuia să solicite dovada că subvențiile acordate în baza Legii 76/2002, utilizate de ofertant pentru diminuarea valorii au fost date în plată până la data depunerii procedurii și implicit au putut fi încheiate la nivelul agențiilor ANOFM și AJOFM. Lipsa dovezilor privind încheierea acestor subvenții ar fi demonstrat clar că suma trecută de ofertantul declarat câștigător nu are un fundament economic real, ci a fost stipulată numai ca să rezulte un tarif care să le permită să-și adjudece procedura. Față de condițiile din fișa de date a achiziției și caietul de sarcini (capitolul 4) ofertantul trebuia să includă în preț și cheltuielile legate de instruirea personalului de pază, echipamentul specific activității de pază, dotările și mijloacele tehnice de autoapărare, documentele specifice serviciului de pază, astfel cum decurg din aplicabilitatea art. 38-44 din Legea nr. 333/2003, coroborat cu prevederile art. 50-52 din Anexa 1, respectiv art. 1 din Anexa 2 la HG nr. 301/2012, privind aprobarea normelor de aplicare a Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Contestatoarea susține că din modul în care entitatea contractantă a abordat problematica justificării prețului, rezidă un caracter formal al demersului efectuat, contrar scopului urmărit de legiuitor prin edictarea dispozițiilor legale expres stabilite. Această concluzie dovedită prin chiar mențiunea din raportul procedurii, în care comisia de evaluare s-a limitat la a preciza că „explicațiile" ofertantului declarat câștigător, fără alte documente justificative "corespunde cerințelor autorității contractante", oferta fiind declarată admisibilă, lipsind o minimă analiză a răspunsurilor primite. Oferta depusă reprezintă angajamentul asumat de către ofertant în vederea realizării obiectului contractului, astfel că tariful consemnat nu este un element formal, ci elementul esențial al propunerii financiare, a Pagina 4 din 32

cărei sustenabilitate trebuie verificată de comisia de evaluare și confirmată de ofertant prin documentele înaintate. În acest context, autoarea contestației consideră că procedura este rezultatul aplicării eronate a dispozițiilor legale, iar pe cale de consecință răspunsul dat de ofertantul declarat câștigător trebuia să demonstreze includerea în prețul ofertat a tuturor costurilor necesare executării contractului importanță fiind și specificitatea condițiilor în care urmează să fie prestate serviciile și toate categoriile de cheltuieli de personal. Lipsa unei marje de profit minimal conduce la concluzia că oferta financiară a ofertantului declarat câștigător nu este sustenabilă. Mai mult deși prin fișa de date a achiziției de impune păstrarea acestei oferte pentru o perioadă de 90 de zile, față de modificările legislative care intervin pe piața muncii de la 1 ianuarie se poate observa că ofertantul declarat câștigător nu a ținut cont de acestea, astfel încât este greu de crezut că, oferta poate fi menținută la acest nivel perioada impusă prin fișa de date a achiziției. Pentru anul 2025 salariul minim brut pe economie este de 4050 lei lunar, iar salariul minim orar este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună, conform HG nr.1505/2024. Ca urmare, contestatoarea consideră că fără a lua în considerare celelalte sporuri și în lipsa unei marje minime de profit, este evident că oferta financiară declarată câștigătoare nu are o fundamentare economică reală. În exercitarea atribuțiilor ce revin comisiei de evaluare entitatea contractantă este în drept să apeleze la cooptarea unui expert pe lângă comisia de evaluare și în sprijinul activității acesteia, sens în care reglementează art. 132 alin. (3) din HG. nr. 395/2016, astfel încât avea posibilitatea de a verifica dacă normele Codului Muncii sunt pe deplin respectate, cu atât mai mult cu cât scopul entității contractante nu este acela de a obține o ofertă cu prețul cel mai scăzut, ci stabilirea caracterului sustenabil al prețului ofertat, anume că acesta este acoperitor pentru serviciile solicitate a fi prestate. Față de aceste considerente ........................ solicită Consiliului admiterea contestației astfel cum a fost formulată. II. (Dosar 256) ......................... că ofertanții clasați pe locurile 1, 2 și 3 nu au inclus costurile obligatorii, respectiv: • Sporul de noapte ofertat de primii trei participanți nu este calculat în conformitate cu prevederile Codului Muncii. Ofertanții clasați pe primele trei locuri aveau obligația de a include în cadrul tarifului ofertat, un spor de noapte de 25% (art. 126 lit. (b) din Codul Muncii) sau acordarea unei ore libere plătite (art. 126 lit. (a) din Codul Muncii). Pentru prestarea serviciului de pază, prin acordarea unei ore libere plătite în conformitate cu art. 126 lit. (a) din Codul Muncii, sunt necesari un număr de 0,18 agenți de pază suplimentari, astfel: - o oră/zi x 365 zile/an : 12 luni: 168 ore norma de lucru= 0,18 agenți de pază. Cei 0,18 agenți de pază suplimentari vor fi plătiți cu salariul de bază, sporurile și indemnizațiile aferente (art. 160 din Codul Muncii), astfel: • Salariul minim: 22,024 lei/oră (3700 lei/lună: 168 ore); Pagina 5 din 32

• Spor sărbători legale: 1,02 lei/oră (17 zile SL/an x 24 ore/zi x 22,024 lei/oră :365 zile :24 ore ore); • Indemnizație concediu de odihnă: 1,84 lei/oră (3700 lei/an: 12 luni: 168 ore/lună) Total: 24,90 lei/oră. Mod de calcul a sporului de noapte prin acordarea unei ore libere plătite: 1 ora/zi X 30.42 zile/luna X 24,90 lei/ora : 730 ore/post =1,0376 lei/ora x 168 ore =174,32 lei/luna; Contestatoarea arată că deși ofertanții menționați mai sus procedează la compensarea cu timp liber a orelor prestate în anumite situații este evident faptul că în orele în care salariații respectivi sunt liberi, serviciile de pază trebuie prestate de alt agent pentru a se respecta programul solicitat în cadrul documentației de atribuire (24/24 ore). În sensul celor prezentate mai sus, este și practica CNSC ca toți agenții de pază, inclusiv cei care prestează activitate în timpul când agentul de noapte beneficiază de liber plătit, să fie remunerați cu salariul, indemnizațiile și sporurile aferente. Relevantă în acest sens este Decizia nr. 2278/C2/2401/14.10.2021. Din raportul procedurii nr. 5/2/63/21.01.2025, se observă că ...............(locul 2) a ofertat o valoare a sporului de noapte de 161,62 lei/lună, valoare redusă în mod artificial față de valoarea corectă de 174,72 lei deoarece nu include valoarea sporului pentru zilele de sărbătoare legală și indemnizația de concediu de odihnă pentru cei 0,18 agenți suplimentari ce urmează a presta activitate de pază când agentul de noapte este liber ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 126 lit. (a) din Codul Muncii.  Sporul de sărbători legale nu este calculat corect de participanții clasați pe primele 3 locuri așa cum rezultă din art. 142 din Codul Muncii: Mod de calcul: 17 zile SL/an x 24 ore/zi x 22.024 lei/oră: 365 zile; 24 ore = 1.02 lei/oră x 168 ore=171,36 lei/luna. Contestatoarea susține că indiferent de modul de aplicare al art. 142 și de numărul de agenți utilizați, costul suportat de angajator pentru zilele de sărbători legale este dublu. Astfel, pentru cele 17 zile pe an declarate oficial libere, zile plătite dublu, cheltuiala suplimentară este de 171,36 lei/luna//agent. • Indemnizația privind concediul de odihnă nu este calculată în conformitate cu dispozițiile art. 144 și 150 alin. 1 din Codul Muncii de primii trei ofertanți: Mod de calcul 3700 lei/agent/an: 12 luni = 307.44 lei/oră. • Contribuția asiguratorie de muncă trebuia să fie calculată în conformitate cu dispozițiile art. 220 Alin 3 din Codul Fiscal: Total salariu brut 4356,53 lei x 2,25 %=98,02 lei • Contribuția la fondul de handicap în procent de 4% conform art. 78 din Legea nr. 448/2006. Pentru determinarea exactă a valorii contribuției la fondul de handicap, ofertanții clasați pe primele trei locuri, aveau obligația de a depune Declarația 100 privind creanța fiscală 810- Vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate, însoțită de Recipisa emisă de ANAF pentru luna anterioară depunerii ofertei de preț. Mod de calcul: 3700 lei/lună x 4% =148 lei/lună/agent. Pagina 6 din 32

Cu privire la oferta clasată pe primul loc, contestatoarea arată că este vorba de o asociere, rezultând astfel că fiecare asociat avea obligația de a depune documente justificative privind valoarea contribuției lunare la fondul de handicap pentru luna anterioară depunerii ofertei de preț. Entitatea contractantă a solicitat clarificări ofertantului clasat pe locul 1, însă nu există o verificare a răspunsului de către membrii comisiei de evaluare, ci s-au limitat să consemneze faptul că răspunsul transmis de ofertantul în cauză este unul concludent. Autoarea contestației susține că valoarea cheltuielilor directe și indirecte ofertate de primii trei participanți este redusă artificial și nu include costurile obligatorii, respectiv: - serviciile de monitorizare și intervenție rapidă; - uniforma de lucru - dotare standard conform art. 40 din Legea 333/2003; - echipamente de lucru - spray, baston, lanterna, fluier, registre de pază - conform art.43 din Legea 333/2003 și 52 alin. (1) din HG 301/2012; - abonament lunar pentru telefonie mobilă conform 52 alin. (1) din HG 301/2012; - medicina muncii - examenul medical periodic se efectuează anual, intervalul dintre două verificări medicale neputând depăși 12 luni (pct. 2 lit. c Anexa 1 din HG nr 315/2007). - cota de profit nu este una reală și sustenabilă. Ofertantul ................... (locul 3) a supradimensionat în mod nejustificat personalul de pază. Contestatoarea arată că din fundamentarea tarifului ofertat prezentată de primul participant, se poate constata că acesta a întocmit ofertă pentru un număr de 5,13 agenți/post și un număr de 168 ore/agent/lună x 12 luni x 2 posturi de paza, rezultă un număr total de 10,26 agenți pentru cele 2 posturi de pază (5,13 agenți/post x 2 posturi). Numărul total de ore solicitat de către entitatea contractantă este de 8760 ore/post x 2 posturi de paza = 17.520 ore. Așadar, numărul corect de agenți se calculează astfel: 17.520 ore/an: 12 luni: 168 ore/lună/agent= 8,70 agenți/contract. Printr-un simplu calcul, 5,13 agenți/post x 168 ore/lună x 12 luni 10.342 ore/post, fiind calculate un număr de ore ce depășesc orele necesare pentru un post de pază solicitate in cadrul Anexă la formularul de ofertă. Așadar, petenta arată că valoarea de 455.520 lei este valoarea corectă pentru cele 2 posturi permanente, ori, prin supradimensionarea numărului agenților de pază, ofertantul clasat pe locul 3 a redus artificial această valoare la o altă valoare. Prin verificarea tarifului ofertat se constată că 26 lei/oră x 168 ore/agent= 4.368 lei/lună/agent, dar: 455.520 lei: 12 luni: 10,26 agenți =3.399,81 lei/lună/agent. în situația arătată mai sus, se constată neconformitatea ofertei depusă de ofertantul clasat pe locul 3 și ca atare respingerea acesteia întrucât prețul ofertat este redus în mod artificial de la valoarea corectă de 537.788,16 lei la valoarea ofertată de 455.520 lei, deoarece: 10,26 agenți Pagina 7 din 32

pentru cele 2 posturi de pază x 4.368 lei/lună x 12 luni = 537.788,16 lei. Cu privire la supradimensionarea numărului de agenți de pază în ceea ce privește ofertantul clasat pe locul 3, Consiliul s-a pronunțat deja in cadrul Deciziei nr. 475/C7/1351 din 26.02.2024. 3. Contestatoarea susține că ofertantul ..................... a redus artificial valoarea sporului pentru zilele de sărbătoare legală pentru cele 2 posturi permanente; În vederea respectării prevederilor art. 139, 142 din Codul Muncii, și având în vedere caracterul permanent al serviciilor, angajatorul are obligația de a respecta prevederile art. 142 alin. (2) - spor sărbători legale, 17 zile pe an declarate oficial libere, zile plătite dublu, cheltuială suplimentară în cuantum de 172,42 lei/luna/agent. Indiferent de modul de aplicare al art. 142 și de numărul de agenți utilizați, costul suportat de angajator pentru zilele de sărbători legale este dublu. 4. Autoarea contestației susține că ...................lui alocat în procedură, fapt ce conduce la neconformitatea ofertei deoarece contractul de achiziție publică este un contract cu titlu oneros și nu un contract cu titlu gratuit, iar entitatea contractantă nu a respectat principiul tratamentului egal întrucât societatea contestatoare susține că a justificat prețul ofertat iar ofertantul clasat pe locul 1 a fost declarat câștigător prin reducerea artificială a prețului propus. Or, operatorul economic este societate comercială cu răspundere limitată care funcționează în condiții normale de piață și urmărește obținerea unui profit, care suportă pierderile rezultate din exercitarea activității sale, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, scopul acestora fiind obținerea de profit, în lipsa acestuia nu se poate concepe înființarea unei societăți. În mod suplimentar, profitul nu este numai scopul societății, ci și unul dintre pilonii de baza ai societății dotată cu personalitate juridică constituită cu respectarea dispozițiilor legii. Cu privire la reducerea tarifului pe baza convențiilor încheiate cu Agențiile Județene privind Ocuparea Forței de Muncă, relevante sunt dispozițiile art. 85, alin. (1) din Legea nr. 76/2002 "Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.” Pentru că diminuarea tarifului prin sumele ce urmează a se încasa din convențiile încheiate cu AJOFM să fie legală, ofertanții aveau obligația, pe de-o parte, de a demonstra că persoanele din convențiile prezentate vor presta activitate în cadrul viitorului contract, iar, pe de altă parte, de a include în cadrul tarifului ofertat costurile cu diurna, deplasarea, cazarea, etc. pentru toți agenții din convenții care nu au domiciliul pe raza obiectivelor achizitoarei. Relevantă în acest sens este Decizia CNSC Nr. 2005/C2/2127 2144, 2160/28.08.2023. Pagina 8 din 32

Din ofertele prezentate de primii trei participanți rezulta că ofertanții în cauză nu au prezentat convenții încheiate cu AJOFM pentru personalul ce urmează a executa serviciile de pază în cadrul viitorului contract și nici nu sunt luate în calcul sume din convențiile AJOFM pentru perioada de executare a contractului de achiziție publică. În raport cu cele arătate mai sus, contestatoarea susține că ofertele clasate pe locul 1, 2 și 3 în clasamentul stabilit de comisia de evaluare sunt inacceptabile în baza art. 143 alin (2) lit. d) și neconforme în baza art. 143 alin. (3) lit. (a), (c) și (d) din HG nr. 394/2016. .................... consideră că, în urma aplicării criteriului de atribuire, oferta depusă de societatea contestatoare este prima ofertă admisibilă în clasament, aceasta precizează că sunt întrunite condițiile privind declararea câștigătoare a ofertei sale în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (10) din Legea 101/2016 "Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepția situației în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câștigător rezultă din informațiile cuprinse în dosarul de soluționare a contestației". Pe cale de consecință, ............... solicită Consiliului admiterea contestației. I. Prin adresa nr. 14/2/46/17.02.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 10144/17.02.2025, ................” transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către ................. (dosar 254/2025), solicitând respingerea acesteia ca fiind în principal tardivă și pe fond neîntemeiată, pentru următoarele motive. Entitatea contractantă arată că procedura de achiziție s-a finalizat prin raportul procedurii nr. 5/2/63/21.01.2025, publicat în SEAP la data de 22.01.2025, dată la care au fost transmise, prin intermediul SEAP, fiecărui ofertant în parte, adresa de comunicare a rezultatului procedurii. Având în vedere că întreaga procedură de achiziție s-a derulat prin SEAP, în fișa de date și în anunțul de participare, au fost indicate adresele dedicate, atât de e-mail cât și poștale, ale entității contractante organizatoare a procedurii de atribuire, adrese la care se puteau transmite de către participanții/ofertanții la procedură, orice solicitarea de informații suplimentare, solicitări de clarificare, respectiv transmiterea contestațiilor la documentația publicată sau la actele administrative, procese-verbale, etc. emise de entitatea contractantă. Astfel, la Secțiunea I entitatea contractantă din fișa de date, respectiv Secțiunea I din Anunțul de participare, la punctul 1.1) au fost indicate datele de identificare și adresa achizitorului, - Cluj Napoca, P-ța Avram lancu nr. 17, jud. Cluj, și adresa de e-mail alina.ionescu@cfrcalatori.ro. persoana de contact indicată fiind Alina lonescu. De asemenea, la secțiunea VI.4 Proceduri de contestare, punctul VI.4,4. referitoare la serviciul la care se pot obține informații privind procedura de contestare, secțiuni publicate atât în fișa de date cât și în anunțul de participare, au fost indicate adresa poștală, numărul de telefon Pagina 9 din 32

și adresa de e-mail de la care se puteau obține informații, sau transmite comunicări, fiind indicate adresa de e-mail moniea.roman@cfrcălători.ro. Potrivit art. 8 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 101/2016, persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante în termen de 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, iar termenul până la care se puteau formula contestații împotriva rezultatului procedurii de atribuire a fost 29.01.2025. Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/20216, contestația se transmite atât Consiliului cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. Contestatorul nu a transmis entității contractante organizatoare a procedurii de achiziție nicio contestație până la data de 13.02.2025, nici prin corespondență - scrisoare recomandată cu confirmare de primire - nici pe adresele de e-mail indicate expres în fișa de date și anunțul de participare. La data de 13.02.2025, în urma convorbirii telefonice cu reprezentantul ................. s-a transmis, la adresa de e-mail ................ contestația înaintată la CNSC în data de 29.01.2025. Având în vedere că transmiterea contestației la entitatea contractantă s-a realizat pe e-mail doar la data de 13.02.2025, a fost depășit termenul limită 29.01.2025, până la care se putea depune la entitatea contractantă, la adresele de e-mail dedicate procedurii de achiziție, înscrise și comunicate ofertanților prin fișa de date și anunțul de participare publicat în SEAP. Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, sancțiunea pentru necomunicarea contestației entității contractante până la expirarea termenului legal de contestare este respingerea contestației ca tardivă. Contestatorul nu se poate prevala de comunicarea contestației la alte adrese de e-mail (relpublic.calatori@cfrcalatori.ro), deoarece acestea sunt destinate exclusiv pentru relații publice, nu sunt gestionate de organizatorul procedurii de achiziție și nici nu au fost indicate în fișa de date, respectiv în anunțul de participare publicat în SEAP. Câtă vreme entitatea contractantă a indicat care este procedura de contestare și adresele de email dedicate procedurii de achiziție, transmiterea contestației la alte adrese nu reprezintă comunicarea contestației către entitatea contractantă. În consecință, contestatorul nu a respectat prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, nu a transmis contestația și la entitatea contractantă în termenul limită pentru depunerea ei (29.01.2025) astfel că solicită admiterea excepției și respingerea contestației ca tardivă. Pe fondul cauzei, entitatea contractantă arată următoarele: 2.1. Prețul ofertat de câștigător nu este „neobișnuit de scăzut” Contestatorul susține că prețul ofertat de ................ este cu 17% mai mic decât valoarea estimată, ceea ce ar fi trebuit să atragă aplicarea art. 222 din Legea nr. 99/2016 privind solicitarea de clarificări. Pagina 10 din 32

Conform art. 142 alin. (4) din HG nr. 394/2016, o ofertă este considerată „neobișnuit de scăzută” doar dacă prețul este sub 80% din valoarea estimată. În acest caz, oferta câștigătoare este cu doar 17% mai mică decât valoarea estimată, ceea ce înseamnă că depășește pragul de 80%, deci nu se impunea solicitarea de clarificări suplimentare. De asemenea, ofertantul câștigător a inclus în preț facilități fiscale perfect legale, care explică reducerea costului fără a afecta sustenabilitatea financiară a ofertei. 2.2. Contribuția la fondul de handicap a fost corect determinată Potrivit art. 78 din Legea nr. 448/2006, persoanele juridice cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja 4% persoane cu handicap sau, în caz contrar, să plătească o contribuție. Comisia de evaluare a solicitat clarificări tuturor ofertanților privind acest aspect, deoarece au existat diferențe între valorile indicate de ofertanți. Ofertantul câștigător a răspuns că a aplicat corect procentul de 4% din salariul minim brut garantat în plată, raportat la numărul de agenți de pază (9 salariați). Nu au fost invocate reduceri sau scutiri care să necesite verificări suplimentare. 2.3. Facilitățile fiscale au fost justificate cu documente complete Ofertantul câștigător a depus documentele justificative necesare, inclusiv: Convențiile de subvenționare; Tabelul nominal cu angajații subvenționați; Extras din REVISAL care dovedește că aceștia sunt salariați activi; Declarația pe proprie răspundere privind utilizarea acestora în executarea contractului. Comisia de evaluare a verificat și confirmat că sumele incluse în ofertă sunt corect determinate și acoperă perioada de derulare a contractului. Contestatorul însuși a utilizat o facilitate similară în ofertă pentru un angajat, aplicând o reducere pentru o perioadă de 7 luni. 2.4. Fundamentarea economică a ofertei este validă Comisia de evaluare nu poate impune valori minime pentru cheltuielile indirecte și profit. Fiecare ofertant își determină individual aceste valori, conform strategiei sale de afaceri. Datele din oferte arată că tocmai contestatorul are cele mai mici valori pentru cheltuielile indirecte și profit: ................: Profit: 5% (229,53 lei/lună/agent); Cheltuieli indirecte: 26,10 lei/lună/agent. ................ (contestator): Profit: 2,11 lei/lună/agent; Cheltuieli indirecte: 15 lei/lună/agent + 8 lei monitorizare. Oferta câștigătoare este sustenabilă, iar entitatea contractantă nu are temei legal pentru a o respinge pe baza unei marje de profit subiectiv considerată „prea mică”. Pagina 11 din 32

În concluzie, entitatea contractantă arată că criticile contestatorului cu privire la valoarea cheltuielilor indirecte și a cotei de profit declarate de .....................sunt nefondate, oferta prezentată de către acesta fiind sustenabilă, cu o fundamentare economică reală. Pentru cele arătate, solicită respingerea contestației formulată de către ................ca fiind, în principal, tardivă, iar în cazul respingerii excepției invocate, ca fiind nefondată, cu consecința respingerii celorlalte capete de cerere și menținerea ca temeinice și legale a raportului procedurii nr. CJ5/2/63/21.01.2025 și a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii comunicate participanților la procedura de achiziție. II. Prin adresa nr. 14/2/39/04.02.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 6887/04.02.2025, ..............” transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către ............... (dosar 256/2025), solicitând respingerea acesteia ca nefondată, pentru următoarele motive: Pentru achiziționarea serviciului de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor care aparțin Depoului de Locomotive Cluj pentru o perioadă de 12 luni, societatea contestatoare a estimat o valoare de 509.023 lei, pentru un număr de 17.520 ore, pentru două posturi permanente de pază, rezultând un tarif orar de 29,05 lei/oră/post fără TVA. În ceea ce privește modul de prezentare a ofertelor financiare, entitatea contractantă a solicitat ofertanților să prezinte formularul de propunere financiară, în care să menționeze valoarea totală a ofertei și perioada de valabilitate a acesteia, iar anexat formularului să prezinte tabelar tariful orar pentru un post de pază permanent (lei/oră fără TVA), valoarea totală a contractului, iar în baza unui formular denumit model de calcul să prezinte detaliat modul de calcul prin care a determinat valoarea tarifului orar. În urma analizării ofertelor financiare prezentate de către toți ofertanții, a modelului de calcul anexat precum și a răspunsurilor formulate la solicitările de clarificare adresate de către entitatea contractantă, toate ofertele au fost declarate conforme și admisibile, iar în baza criteriului "prețul cel mai scăzut" s-a realizat ierarhizarea ofertelor, astfel cum a fost detaliat în procesul-verbal nr. Cj5/2/12/08.01.2025. În mod eronat contestatoarea susține că ofertanții clasați pe primele trei locuri nu au inclus în ofertele financiare prezentate costuri obligatorii, respectiv sporul de noapte, sporul de sărbători legale, indemnizația de concediu de odihnă, contribuția la fondul de handicap. În ofertele financiare prezentate, toți ofertanții au pornit de la acordarea unui salariu de 3700 lei/lună (salariul minim garantat în plată), iar în funcție de acesta au calculat și inclus costurile obligatorii aferente sporurilor și contribuțiilor obligatorii, iar în cazul în care nu au fost declarate sume sau acestea au avut valori, au depus documente justificative - declarația 100 sau contracte cu firme protejate. De asemenea, ofertanții nu au elaborat ofertele în mod unitar, dar fiecare ofertant a prezentat detaliat modul de abordare și calculul efectuat în elaborarea ofertelor, respectiv a costurilor salariale. Mai mult, pentru a se realiza o verificare corectă a modului de întocmire a ofertelor, comisia de evaluare a solicitat clarificări fiecărui Pagina 12 din 32

ofertant, iar răspunsurile și justificările, prin calculul detaliat au corespuns prevederilor legale care le reglementau. 1. În ceea ce privește sporul de noapte, în mod eronat contestatorul apreciază că în ofertele primilor trei clasați sporul nu este calculat în conformitate cu prevederile Codului Muncii, sens în care prezintă două valori, pentru două moduri de acordare a sporului de noapte, respectiv spor de noapte de 25% (art. 126 lit. b din Codul Muncii) sau acordarea unei ore libere plătite (art.126 lit. (a) din Codul Muncii), ipoteză în care sporul pentru ore de noapte ar fi 174,32 lei/lună/salariat, spor care cuprinde și salariul, sporul pentru sărbători legale și indemnizația de concediu pentru un surplus de 0,18 agenți de pază care acoperă ora liberă plătită conform art. 126 lit. a) din Codul muncii. În urma evaluării ofertelor și a răspunsurilor la clarificări, s-a constatat că: 1.1. ................... a acordat sporul de noapte în cuantum de 25% din salariul de bază, deci nu a uzat de posibilitatea de reducere a timpului de muncă cu o oră, astfel că, valoarea sporului, indicată în ofertă a fost de 5,51 lei/oră. (5840 ore cu o valoare de 32178,40 lei pentru post de pază permanent). 1.2. Ofertantul ................... a uzat de posibilitatea reducerii timpului de muncă cu o oră pe timp de noapte. În urma analizării modelului de calcul anexat ofertei financiare, comisia a stabilit că este necesar a se cere clarificări ofertantului în ceea ce privește stabilirea valorii pentru orele de noapte și a necesarului unui număr de 5,13 agenți pe un post de pază. Entitatea contractată a solicitat ofertantului, prin actul nr. CJ 5/2/1525/13.12.2024, la lit. a) să explice/detalieze cum a determinat numărul de 5,13 angajați utilizați în stabilirea și calculul orelor de noapte, orelor libere declarate oficial, în cheltuielile indirecte și profit. În răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul a prezentat detaliat că: • Numărul de ore plătite de angajator pe perioada unui an, prin însumarea orelor pe post, a orelor pentru compensarea muncii de noapte și a orelor necesare compensării sărbătorilor legale este de 9533 (9533 ore plătite de angajator rezultate prin adiționarea a 8760 ore/post cu 365 ore pentru compensarea muncii de noapte și 408 ore pentru compensarea sărbătorilor legale) • Numărul de agenți necesari pe lună (9533 ore : 12 luni = 794,42 ore/lună : 168 ore (norma legală) = 4,73 agenți necesari lunar • Ofertantul a stabilit numărul de ore aferente concediului de odihnă pe perioada unui an calendaristic pentru cei 4,73 agenți necesari lunar 4,73 agenți x 20 zile CO/an/12 luni x 8 ore/zi = 756,80 ore după care a calculat perioada pentru acoperirea celor 756,80 ore de concediu de care beneficiază cei 4,73 agenți • A stabilit numărul de ore de concediu de odihnă ce revin agentului care acoperă cele 756,80 de ore de zile de concediu ale celor 4,73 agenți necesari lunar, din calcule rezultând 60,12 ore Pagina 13 din 32

• A calculat perioada pentru acoperirea celor 756,80 de ore de concediu de care beneficiază cei 4,73 agenți necesari lunar, din calcule rezultând că este necesar ca un agent să lucreze 4,5 luni • A stabilit numărul de ore de concediu de odihnă ce revin agentului ce acoperă cele 756,80 ore de concediu ale celor 4,73 de agenți necesari lunar, din calcule rezultând valoarea de 60,12 ore • A calculat numărul de agenți necesari pe post incluzând și necesarul de personal ce va acoperi concediul de odihnă anual, din calcule rezultând că sunt necesari 5,13 agenți/post, pentru valoarea sporului a luat în calcul necesitatea acoperirii celor două posturi permanente de pază cu un număr de 5,13 agenți pe post În baza necesarului de 5,13 agenți pe un post de pază, care acoperă o oră de compensare a muncii de noapte, a concediului de odihnă, a compensării muncii prestate în zilele libere, sărbători legale, ofertantul a determinat valoarea orelor de noapte de 130,60 lei. Din această abordare rezultă că ofertantul a respectat prevederile Codului muncii în ceea ce privește achitarea orelor de noapte, din modul de abordare rezultând că la determinarea valorii orelor de noapte a avut a avut în vedere atât plata orelor prestate cât și indemnizația de concediu de odihnă pentru salariatul care beneficiază de program redus de muncă pe timpul nopții cât și plata orelor și a indemnizației de concediu de odihnă pentru salariatul care îl înlocuiește, celelalte sporuri fiind acordate prin compensare cu timp liber, sens în care ofertantul a stabilit necesarul de 5,13 agenți/post. 1.3. Ofertantul .................... a uzat de posibilitatea reducerii timpului de muncă cu o oră pe timp de noapte. În urma analizării Modelului de calcul anexat ofertei financiare și a explicațiilor pe larg și a calculelor prezentate la modelul de calcul cu privire la modul de plată al orelor prestate în timpul nopții, mod de calcul confirmat prin răspunsul la clarificările adresa de comisia de evaluare. Ofertantul a precizat că, în determinarea valorii muncii de noapte prin reducerii timpului de muncă cu o oră pe timp de noapte, a luat în calcul necesitatea acoperirii celor două posturi permanente de pază cu un număr de 4,47 agenți / un post de pază ( mai mult cu 0,125 agenți de pază decât numărul minim necesar de 4,345 agenți/post de pază). A determinat numărul de ore plătite ca urmare a reducerii programului de muncă cu o oră, a determinat numărul de ore prestate suplimentar pe an, plătite cu un spor de 100%, numărul de ore din sărbători legale, plătite cu un spor de 0,5%. Raportat la numărul de ore suplimentare de 8760 pentru un post, cu aplicare a sporurilor aferente (365 ore x 22,024 lei/oră + 17 ore x 100% x 22,024 lei/oră + 104 ore x 0,5% x 22,024 lei/oră = 8423,62 lei). Valoarea în lei/oră raportat la perioada de derulare a contractului (365 zile x 24 ore = 8760 ore de prestare într-un post) este de 8423,62 lei: 87600 ore de prestare = 0,962 lei/oră, respectiv 161,62 lei/normă de lucru de 168 ore. Astfel, entitatea contractantă susține că față de criticile contestatorului privitoare la valoarea orelor lucrate pe timp de noapte Pagina 14 din 32

determinate de ofertanții clasați pe locurile 1, 2 și 3 nu sunt fondate și solicită respingerea lor. 2. Al doilea motiv de contestație constă în susținerea potrivit căreia sporul de sărbători legale nu a fost calculat corect de participanții clasați pe primele 3 locuri așa cum rezultă din art. 142 din Codul Muncii, indicând un mod de calcul din care rezultă că valoarea sporului astfel determinată este de 171,36 lei/lună (Mod de calcul: 17 zile SL/an x 24 ore/zi x 22.024 lei/oră: 365 zile; 24 ore = 1.02 lei/oră x 168 ore=171,36 lei/luna), apreciind că indiferent de modul de aplicare al art. 142 și de numărul de agenți utilizați, costul suportat de angajator pentru zilele de sărbători legale este dublu. Codul muncii prevede la art. 139 care sunt sărbătorile legale în care nu se lucrează, în anul 2025 fiind stabilite 17 sărbători legale. Art. 141 Codul muncii prevede că dispozițiile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității, iar art. 142 stabilește la alin. (1) că salariaților care lucrează în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, sau, conform alin. 2), în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Deci legea prevede în principal compensarea cu timp liber a zilelor de sărbători legale și doar dacă, din motive justificate nu se poate acorda timp liber, se acordă un spor ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Cu privire la modul de acordare a sporului de sărbători legale de către cei trei ofertanți clasați înaintea contestatoarei, entitatea contractantă arată următoarele: 2.1. ................... a acordat sporul de sărbători legale în cuantum de 100% din salariul de bază, deci nu a uzat de posibilitatea de compensare cu timp liber, astfel că, valoarea sporului, indicată în ofertă a fost de 22,024 lei/oră, rezultând o valoare de 176,192 lei/lună, mai mare decât cea determinată de contestator. (816 ore cu o valoare de 17971,58 lei pentru un post de pază permanent). 2..2. Ofertantul .................... a uzat de posibilitatea compensării cu timp liber corespunzător pentru zilele de sărbători legale, conform contractului colectiv de muncă aplicabil și Legii nr. 53/2003. De asemenea, pentru a se putea asigura compensarea cu timp liber a muncii prestate în zilele de sărbători legale a stabilit un necesar de 5,13 agenți pe un post de pază, conform detalierii din răspunsul la clarificări. Prin urmare, în Modelul de calcul anexat ofertei financiare a prezentat modul de calcul pentru cele 17 zile de sărbători legale, rezultând o valoare de 748 lei/post, respectiv 145,97 lei/lună/salariat, prin utilizarea unui număr de 5,13 agenți/post. 2.3. Ofertantul ................ a acordat sporul de sărbători legale în cuantum de 100% din salariul de bază, deci nu a uzat de posibilitatea de Pagina 15 din 32

compensare cu timp liber, astfel că, valoarea sporului, indicată în ofertă a fost de 22,024 lei/oră, rezultând o valoare de 172,31 lei/lună, mai mare decât valoarea calculată de contestator de 171,36 lei/lună. În concluzie, toți ofertanții au respectat prevederile legale în ceea ce privește acordarea sporului pentru muncă în zilele declarate sărbători legale. 3. În ceea ce privește susținerea contestatului potrivit căreia cei trei ofertanți nu au determinat corect contribuția asiguratorie de muncă, care trebuia să fie calculată în conformitate cu dispozițiile art. 220 A3 din Codul Fiscal: Total salariu brut 4356.53 lei x 2,25 %=98,02 lei, ofertanții: 3.1. Ofertantul ............... a determinat valoarea contribuției asiguratorie de muncă prin aplicarea procentului de 2,25% la total salariu brut pe an pentru 9 agenți. Astfel, a obținut valoarea de 10558,43 lei/an/9 agenți, care, împărțit la nr de agenți și la 12 luni conduce la valoarea de 97,76 lei/lună/agent. (469263,74 sal. brut pentru 9 agenți x 2,25% = 10558,53 lei pentru 9 agenți. 10558,53 lei: 9 agenți : 12 luni = 97,76 lei/lună/agent) 3.2. Ofertantul .................. a determinat valoarea contribuției asiguratorie de muncă prin aplicarea procentului de 2,25% la total salariu brut pe lună/salariat, obținând valoarea de 96,10 lei/lună/salariat. 3.3. Ofertantul ...................... a determinat valoarea contribuției asiguratorie de muncă prin aplicarea procentului de 2,25% la total salariu brut pe lună/salariat, obținând valoarea de 97,82 lei/lună/salariat. Din cele arătate, rezultă că au fost respectate prevederile legale în ceea ce privește calcularea contribuției asiguratorie de muncă, contrar susținerilor contestatorului, iar criticile acestuia sunt nefondate. 4. În ceea ce privește susținerea contestatorului potrivit căreia cei trei ofertanți nu au determinat corect contribuția la fondul de handicap, achizitoarea susține că este complet eronată. 4.1. Ofertantul ...................... a determinat valoarea contribuției la fondul de handicap pe an prin aplicarea formulei 3700 lei x 9 agenți x12 luni x 4%, obținând o valoare de 15984.00 lei/an, conform art. 78 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 448/2006. Comisia de evaluare a solicitat clarificări ofertantului cu privire la valoarea contribuției la fondul de handicap ; Ofertantul a răspuns la clarificări și a indicat, numeric, numărul mediu de angajați, numărul de persoane încadrate cu handicap, indicând ca valoare a fondului de handicap/angajat/lună suma de 148 lei. 4.2. Ofertantul ............... a determinat o valoare de 148 lei/lună/agent, prin înmulțirea salariului minim de 3700 lei cu 4%. Prin Răspunsul la clarificări ofertantul a explicat modul de calcul al valorii de 148 lei/lună/salariat. 4.3. Ofertantul ................... a declarat valoarea 0,00 pentru contribuția la fondul de handicap, și a depus declarația 100, înregistrată la ANAF la data de 25.10.2024. De asemenea, prin răspunsul la clarificări a confirmat că nu datorează această contribuție, deoarece are angajate persoane cu handicap, al căror Pagina 16 din 32

număr, raportat la numărul total de salariați ai societății îi dă dreptul de a nu plăti această contribuție. În consecință, achizitoarea arată că, în contradicție cu susținerile contestatorului, toți ofertanții au determinat corect contribuția la fondul de handicap, iar comisia de evaluare a solicitat clarificări cu privire la modul de calcul al acestei contribuții, pe care le-a verificat, în urma analizării lor ajungând la concluzia că sunt concludente. De asemenea, comisia a verificat toate documentele depuse de ofertanți, în speță declarația 100, înregistrată la ANAF, document care confirmă faptul că un ofertant nu datorează contribuția la fondul de handicap. 5. Cu privire la valoarea cheltuielilor indirecte și a cotei de profit indicate de către fiecare ofertant, comisia de evaluare nu poate să cenzureze valoarea acestora, deoarece nu are elemente de cost pe care să le analizeze. Cheltuielile indirecte sunt determinate individual de fiecare ofertant în funcție de sumele cheltuite pentru desfășurarea în bune condiții a activității. De asemenea și cota de profit din oferta financiară este la latitudinea fiecărui ofertant, entitatea contractantă neimpunând valori nici pentru cheltuielile indirecte și nici pentru cota de profit. În ceea ce privește valoarea profitului din oferta financiară prezentată, valoarea indicată de contestator este penultima, de 2,30 lei/lună/salariat fiind apropiată ca valoare de cea indicată de către ................ de 2,11 lei/lună/salariat, cota de profit indicată de ceilalți doi ofertanți fiind mult superioară celei ofertate de către contestator: 26,10 lei/lună/salariat .......... și 16,10 lei/lună/salariat ................ În concluzie, entitatea contractantă susține că criticile cu privire la valoarea cheltuielilor indirecte și a cotei de profit declarate de ceilalți ofertanți sunt nefondate. În afara cheltuielilor salariale, nu au fost indicate cheltuieli directe de niciun ofertant. 6. În ceea ce privește susținerea contestatorului potrivit căreia ofertantul ..................... a supradimensionat în mod nejustificat personalul de pază, indicând în contestație un mod de calcul propriu prin care determină un număr de 10342 ore/post, superior numărului de ore/post necesare, iar apoi a determinat valoarea contractului pentru două posturi de pază, prin utilizarea permanent a unui număr de 10,26 agenți. Și entitatea contractantă susține că a avut neclarități cu privire la utilizarea unui număr de 5,13 agenți/un post de pază, astfel că, prin actul nr. CJ 5/2/1525/13.12.2024 a solicitat clarificări cu următorul conținut: a) să explice/detalieze cum a determinat numărul de 5,13 angajați utilizați în stabilirea și calculul orelor de noapte, orelor libere declarate oficial, în cheltuielile indirecte și profit. Ofertantul ..................... a răspuns la solicitarea de clarificări, în răspuns detaliind modul în care a ajuns la necesitatea utilizării unui număr de 5,13 agenți/post, respectiv 10,26 agenți/două posturi permanente, după cum urmează: • „În vederea stabilirii numărului de ore plătite de angajator pe perioada anului calendaristic aferent duratei derulării contractului, calculăm: • Numărul de ore/post 365 zile x 24 ore = 8760 ore/post Pagina 17 din 32

• Numărul de ore pentru compensarea muncii de noapte - 365 ore • Numărul de ore pentru compensarea sărbătorilor legale 17 sărbători x 24 ore = 408 ore • Numărul de ore plătite de angajator pe perioada unui an, prin însumarea orelor pe post, a orelor pentru compensarea muncii de noapte și a orelor necesare compensării sărbătorilor legale este de 9533 (9533 ore plătite de angajator rezultate prin adiționarea a 8760 ore/post cu 365 ore pentru compensarea muncii de noapte și 408 ore pentru compensarea sărbătorilor legale) • Numărul de agenți necesari pe lună (9533 ore : 12 luni = 794,42 ore/lună : 168 ore (norma legală) = 4,73 agenți necesari lunar • Ofertantul a stabilit numărul de ore aferente concediului de odihnă pe perioada unui an calendaristic pentru cei 4,73 agenți necesari lunar 4,73 agenți x 20 zile CO/an/12 luni x 8 ore/zi = 756,80 ore după care a calculat perioada pentru acoperirea celor 756,80 ore de concediu de care beneficiază cei 4,73 agenți • Calculăm perioada pentru acoperirea celor 756,80 de ore de concediu de care beneficiază cei 4,73 agenți necesari lunar, din calcule rezultând că este necesar ca un agent să lucreze 4,5 luni • Stabilim numărul de ore de concediu de odihnă ce revin agentului ce acoperă cele 756,80 ore de concediu ale celor 4,73 de agenți necesari lunar, din calcule rezultând valoarea de 60,12 ore • A calculat numărul de agenți necesari pe post incluzând și necesarul de personal ce va acoperi concediul de odihnă anual, din calcule rezultând că sunt necesari 5,13 agenți/post” Sub aspect valoric, al cheltuielilor de salarizare pentru un salariat/lună, respectiv pentru obținerea tarifului orar de 26 lei/oră, calculele sunt cele din modelul de calcul anexat ofertei. Entitatea contractantă precizează că, în conformitate cu răspunsul la clarificări și contestatorul, ................ utilizează un număr de 9,8 salariați 12 posturi permanente (cu 0,33 mai puțin față de 10,13 salariați/2 posturi permanente utilizate de .................), iar în propria ofertă financiară nu a respectat algoritmul de calcul expus în contestație. Astfel, achizitoarea subliniază că ambii ofertanți au declarant utilizarea unui număr superior de salariați decât cei minim necesari în îndeplinirea contractului, iar algoritmul de calcul indicat în contestație nu a fost respectat de către contestator în oferta financiară prezentată. 7. Conform celor prezentate la punctul 5, nu se susțin afirmațiile contestatorului cu privire la reducerea, în mod artificial a profitului de către ................, din tabelul prezentat, extras din ofertele financiare prezentate, rezultând că ofertantul a declarant o cotă de profit de 26,10 lei/lună/agent, net superioară celei calculate de către contestator, de 2,30 lei/lună/agent. 8. Criticile contestatorului cu privire la diminuarea tarifului ofertat prin sume ce urmează a se încasa din convențiile încheiate cu AJOFM sunt nefondate. Entitatea contractantă susține că ofertanții au prezentat, anexat ofertei financiare, pentru toți salariații cu convenții pe care urmau a îi utiliza în derularea contractului, convențiile încheiate cu AJOFM și au fost luate în calcul sumele din convențiile cu AJOFM pentru perioada de executare a contractului. De asemenea, prin Declarația anexată ofertei, ofertanții care au utilizat sumele din convenții și-au asumat obligația de a utiliza la prestarea serviciului de pază salariații nominalizați, pentru care au încheiate convenții cu AJOFM. În ceea ce privește cheltuielile efectuate cu salariații, ofertanții nu au indicat o valoare a acestora, dar din ofertele prezentate se poate observa Pagina 18 din 32

că au declarant cheltuieli indirecte/salariat la un nivel care poate să acopere cheltuielile cu diurna, deplasarea, cazarea, etc., în condițiile în care, prin contractul individual de muncă sau prin contractele colective de muncă există obligații în sarcina angajatorului. Pentru cele arătate ................ solicită Consiliului respingerea contestației ca nefondată și să constatate că evaluarea ofertelor a fost realizată cu respectarea prevederilor legale, iar pe cale de consecință, solicită menținerea raportul procedurii nr. Cj 5/2/63/21.01.2025, comunicarea privind rezultatul procedurii, precum și toate actele subsecvente și procesele verbale în ceea ce privește evaluarea ofertelor prezentate de ofertanții clasați pe locurile 1,2 ,3 și 4. Prin adresa nr. 88/21.03.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 18270/24.03.2025, ................. a transmis „concluzii scrise” prin care solicită admiterea contestației pentru următoarele motive: Reducerea artificială a tarifului prin utilizarea subvențiilor AJOFM ................. susține că ofertanții de pe primele trei locuri au beneficiat de subvenții pentru angajarea șomerilor, însă nu au demonstrat că aceștia vor presta efectiv activitatea în cadrul contractului. De asemenea, cheltuielile cu diurna, cazarea și transportul acestor angajați nu au fost incluse în tariful ofertat. Astfel, tarifele acestora au fost diminuate artificial, încălcând prevederile Legii nr. 76/2002 și ale documentației de atribuire. Erori în calcularea sporurilor salariale a) Sporul de noapte – Ofertantul clasat pe locul 2, ..................., nu a calculat corect sporul de noapte, omițând să includă indemnizația pentru concediul de odihnă a agenților de pază suplimentari care ar trebui să suplinească agenții de noapte în timpul liber plătit. Conform Codului Muncii, fie trebuie oferit un spor de 25%, fie trebuie angajați agenți suplimentari. b) Sporul de sărbători legale –.................., clasată pe locul 3, a redus artificial valoarea sporului pentru zilele de sărbătoare legală, încălcând prevederile Codului Muncii. Acesta ar trebui calculat pentru toate zilele de sărbătoare, iar costul real al angajatorului este dublu față de cel ofertat. c) Indemnizația de concediu de odihnă – Primii trei ofertanți nu au calculat corect indemnizația, nerespectând dispozițiile Codului Muncii. Contribuția asiguratorie de muncă (CAM) Ofertele primilor trei clasați nu includ corect contribuția de 2,25% asupra salariului brut total, ceea ce conduce la diminuarea artificială a prețului ofertat. Supradimensionarea numărului de agenți de pază ................... a calculat un număr excesiv de agenți de pază pentru posturile solicitate, ceea ce a dus la o ofertă financiară aparent mai avantajoasă, dar incorectă. Conform calculelor ................ pentru cele două posturi permanente de pază sunt necesari 8,7 agenți, însă ofertantul de pe locul 3 a ofertat 10,26 agenți, reducând artificial valoarea contractului. În concluzie, ............... solicită Consiliului anularea ofertelor primilor trei clasați, deoarece sunt inacceptabile și neconforme conform HG nr. Pagina 19 din 32

394/2016, declararea ca admisibilă a ofertei ................, fiind prima ofertă conformă din clasament. Argumentele sunt susținute de legislația aplicabilă, inclusiv Legea nr. 101/2016, Legea nr. 99/2016, HG nr. 394/2016 și Codul Muncii. ................. (dosar 254) a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. 211004596/1, eliberată de CEC BANK Unitatea Spiru Haret la data de 03.02.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 10.180,46 lei. .............. (dosar 256) a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. 210996785/1, eliberată de CEC BANK Sucursala Târgu-Jiu la data de 30.01.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 10.181,00 lei. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă................. a inițiat o procedură de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect „Serviciul de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor care aparțin Depoului de Locomotive Cluj sau terților și sunt remizate, depozitate sau păstrate în Depoul de Locomotive Cluj”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr...................... Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului, este de 509.023,00 lei fără TVA. În ceea ce privește dosar 254, conform art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, iar când se constată că acestea sunt întemeiate, nu se mai procedează la analiza pe fond a cauzei. În cadrul procedurii de atribuire, ................. a formulat contestația transmisă prin poșta electronică (e-mail) în data de 29.01.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 5301/29.01.2025, făcând obiectul dosarului nr. 254/C8/2025. Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „Sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, acesta se înaintează atât Consiliului cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare”. Astfel, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: […] b) 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii." Pagina 20 din 32

Consiliul nu poate reține argumentele contestatoarei potrivit căreia acesta a transmis contestația autorității contractante la adresa de email relpublic.calatori@cfrcalatori

.ro, deoarece, conform susținerilor autorității contractante, acestea sunt destinate exclusiv pentru relații publice, nu sunt gestionate de organizatorul procedurii de achiziție și nici nu au fost indicate în anunțul de participare/fișa de date. În anunțul de participare s-au prezentat explicit, chiar la prima secțiune

I.1 Denumire și adrese ............... informații privind date de identificare, dar și modul de comunicare, respectiv: - adresa sucursalei din ..........; - persoana de contact din .......... cu număr de telefon prefix de Cluj); - adresa de email a persoanei de contact - .............. De asemenea, în anunțul de participare, la secțiunea VI.4. Procedura de contestare/VI.4.4 Serviciul de la care se pot obține informații privind procedura de contestare, s-au indicat precis următoarele date de contact: - Oficiul Juridic din ........, cu adresa sucursalei din Cluj Napoca; - cu numere de telefon (cu prefix de Cluj); - adresa de email ..................., a persoanei de contact din Cluj Napoca. Așadar, entitatea contractantă organizatoare a procedurii de atribuire este sucursala din ............. a societății pe acțiuni (cu 8 sucursale în toată țara, mii de angajați, și cu sute de departamente/servicii/oficii în toată țara, mii de adrese de e-mail). De altfel, în toate documentele aferente procedurii de atribuire se precizează denumirea entității contractante organizatoare: ....................... Astfel, potrivit informațiilor din anunțul de participare, se observă că entitatea contractantă inițiatoare a procedurii de atribuire a înștiințat explicit toți operatorii economici asupra datelor sale de contact (din Cluj Napoca), dar și a modului de comunicare atât în ce privește procedura de atribuire, cât și în ce privește contestarea. Consiliul nu poate valida susținerile petentei că a trimis contestația la adresa de email ......................, întrucât această adresă nu are nicio legătură cu procedura de achiziție publică. Nu i se poate cere entității contractante ca, pentru identificarea unei contestații, să interogheze sutele de departamente/servicii/oficii din toată țara, din cadrul societății pe acțiuni. Atâta timp cât entitatea contractantă s-a identificat în SEAP cu date de contact din Cluj Napoca și adrese de email tot din Cluj, ofertantul contestator trebuia să transmită contestația la unitatea organizatoare, nu la o adresă de email care nu are legătură nici cu entitatea contractantă inițiatoare a procedurii de atribuire, dar nici cu procedura de atribuire în cauză. Astfel, în condițiile în care contestatoarea critică raportul procedurii de atribuire nr. CJ/5/2/63/21.01.2025, publicat la data de 22.01.2025, prin raportare la prevederile legale anterior citate, Consiliul stabilește că actul atacat putea fi contestat cel mai târziu la data de 29.01.2025. Pagina 21 din 32

În aceste condiții, Consiliul reține că transmiterea contestației atât la Consiliu, cât și la entitate contractantă în data de 13.02.2025 este un demers tardiv. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul urmează să respingă, ca tardivă, contestația depusă de ............. în contradictoriu cu .................. Fără pronunțare asupra altor excepții și a fondului contestației. Analizând conținutul contestației din dosarul 256, Consiliul constată că operatorul economic ................... este nemulțumit de evaluarea pe care a realizat-o autoritatea contractantă și solicită cele din partea introductivă. Procedura de atribuire derulată de către ...................a avut ca obiect încheierea unui contract de servicii pentru „Serviciul de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor care aparțin Depoului de Locomotive Cluj sau terților și sunt remizate, depozitate ori păstrate în cadrul acestuia”, pentru o perioadă de 12 luni. Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la suma de 509.023 lei, aferentă unui volum de 17.520 ore de pază, pentru două posturi permanente, ceea ce determină un tarif orar estimat de 29,05 lei/oră/post, fără TVA. Potrivit documentației de atribuire, ofertanții aveau obligația de a completa formularul de propunere financiară, în care să indice valoarea totală a ofertei și perioada de valabilitate a acesteia, precum și de a anexa: • un tabel cu tariful orar ofertat pentru un post de pază permanent, exprimat în lei/oră fără TVA; • valoarea totală a contractului; • și un model de calcul detaliat privind fundamentarea tarifului orar. În urma analizării propunerilor financiare, a modelelor de calcul anexate acestora și a răspunsurilor transmise de ofertanți în cadrul solicitărilor de clarificări formulate de comisia de evaluare, toate ofertele au fost declarate conforme și admisibile. Clasamentul final al ofertelor, întocmit în baza criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”, este următorul, conform celor consemnate în Procesul-verbal nr. Cj5/2/12/08.01.2025: • Locul I –.......... cu subcontractant ............, cu un preț ofertat de 437.649,60 lei; • Locul II –............., cu un preț ofertat de 450.614,40 lei; • Locul III – ............., cu subcontractant ................, cu un preț ofertat de 455.520,00 lei; • Locul IV – .............. cu subcontractant ......................, cu un preț ofertat de 466.732,80 lei. Contestatoarea .................. solicită anularea raportului procedurii și a actelor subsecvente, invocând o serie de neconformități ale ofertelor depuse de operatorii economici clasați pe primele trei poziții, susținând că acestea nu respectă prevederile legale referitoare la fundamentarea costurilor obligatorii (spor de noapte, sărbători legale, concedii, contribuții CAM și fond handicap etc.), precum și că unele valori au fost artificial Pagina 22 din 32

diminuate prin aplicarea unor facilități fiscale sau a convențiilor încheiate cu AJOFM, fără a fi fundamentate corespunzător. Cu privire la critica referitoare la modalitatea de calcul a sporului de noapte în ofertele declarate admisibile și clasate pe primele trei locuri Consiliul constată că, în mod eronat, contestatoarea ............... susține că ofertanții clasați pe locurile I–III nu ar fi inclus în propunerile financiare prezentate costurile obligatorii aferente sporului de noapte, încălcând astfel prevederile art. 126 din Codul Muncii. Din analiza documentelor aflate la dosar, rezultă că toți ofertanții au avut ca bază de calcul salariul minim brut garantat în plată (3.700 lei/lună), iar sporul de noapte a fost tratat distinct, în funcție de opțiunea aplicată conform Codului Muncii – respectiv fie prin acordarea unui spor de 25% din salariul de bază (art. 126 lit. b), fie prin reducerea programului de lucru cu o oră pe timp de noapte (art. 126 lit. a). Consiliul reține că: • ......................., clasată pe locul I, a optat pentru varianta de acordare a unui spor de noapte de 25%, fără reducerea programului de muncă, și a indicat în ofertă un spor de 5,51 lei/oră, pentru un total de 5.840 ore, respectiv 32.178,40 lei/post. • ...................., clasată pe locul III, a utilizat posibilitatea de reducere a timpului de muncă pe timpul nopții și, în cadrul clarificărilor transmise, a prezentat o fundamentare detaliată privind calculul numărului de agenți necesari (5,13 agenți/post), orele suplimentare rezultate din compensarea muncii de noapte, precum și costurile asociate concediului de odihnă aferent personalului implicat. Oferta includea un spor de noapte în cuantum de 130,60 lei/lună. • ..................., clasată pe locul II, a aplicat de asemenea mecanismul reducerii orei de muncă și a justificat în detaliu, atât în modelul de calcul, cât și în clarificările transmise, necesitatea suplimentării personalului la 4,47 agenți/post. A calculat o valoare lunară a sporului de noapte de 161,62 lei, prin aplicarea unor formule bazate pe tariful orar și orele efective compensate, inclusiv sporuri de 100% pentru orele suplimentare și 50% pentru munca în zilele de sărbătoare legală. Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a solicitat în mod corect clarificări ofertanților cu privire la modul de determinare a acestor valori și că răspunsurile primite au fost detaliate, susținute de calcule și conforme cu dispozițiile legale aplicabile. De asemenea, Consiliul observă că nici Legea nr. 98/2016, nici Codul Muncii nu impun o anumită metodă unică de calcul al sporului de noapte, ci recunosc aplicabilitatea ambelor variante prevăzute de art. 126. În acest context, simpla alegere a unei metode diferite față de cea considerată optimă de către contestator nu reprezintă un motiv de neconformitate sau de respingere a ofertei. Prin urmare, în absența unor erori evidente sau a unei nerespectări a cadrului legal, Consiliul apreciază că modul de calcul al sporului de noapte în ofertele clasate pe locurile I, II și III este justificat și conform cu legislația în vigoare, iar critica formulată de contestatoare sub acest aspect este nefondată și va fi respinsă ca atare. Pagina 23 din 32

Cu privire la critica referitoare la modul de calcul al sporului pentru sărbători legale Contestatoarea susține că ofertanții clasați pe primele trei locuri nu ar fi calculat corect sporul pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, încălcând prevederile art. 142 din Codul Muncii. În sprijinul afirmației, contestatoarea prezintă un model de calcul propriu, potrivit căruia valoarea corectă a sporului ar fi de 171,36 lei/lună/salariat. Consiliul constată că, potrivit art. 142 din Codul Muncii, angajatorii au obligația de a compensa munca prestată în zilele de sărbătoare legală fie prin acordarea de timp liber corespunzător în termen de 30 de zile (alin. 1), fie, în situații justificate, prin acordarea unui spor la salariul de bază, în cuantum de cel puțin 100% (alin. 2). Așadar, legea oferă posibilitatea alegerii între cele două modalități, fără a impune un regim unic sau exclusiv. Din analiza ofertelor depuse și a clarificărilor transmise de ofertanți, rezultă următoarele: • ................, clasată pe locul I, a acordat un spor de 100% din salariul de bază pentru zilele de sărbătoare legală, în conformitate cu art. 142 alin. (2) Codul Muncii. Sporul a fost calculat la valoarea de 22,024 lei/oră, rezultând o valoare lunară de 176,19 lei, deci superioară valorii de referință invocate de contestatoare. • .............., clasată pe locul III, a optat pentru compensarea muncii din zilele de sărbătoare legală cu timp liber corespunzător, conform dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul Muncii, coroborate cu prevederile contractului colectiv de muncă aplicabil. Pentru a acoperi timpul liber acordat, ofertantul a justificat suplimentarea personalului la 5,13 agenți/post și a detaliat modul de calcul în clarificările transmise, stabilind un cost lunar de 145,97 lei/salariat. Modul de abordare este justificat și legal, fiind adaptat specificului prestației continue solicitate de autoritatea contractantă. • ...................., clasată pe locul II, a acordat, de asemenea, un spor de 100%, stabilit la 22,024 lei/oră, iar valoarea lunară rezultată din calcul este de 172,31 lei/salariat, deci, de asemenea, superioară valorii de 171,36 lei/lună invocată de contestatoare. Consiliul constată că, în toate cele trei cazuri, modalitatea de abordare este conformă cu art. 142 din Codul Muncii, iar valorile propuse sunt fie egale, fie superioare celei indicate de contestatoare ca fiind „corectă”. De asemenea, autoritatea contractantă a procedat corect în solicitarea de clarificări și a verificat justificările prezentate de ofertanți, fără a identifica neconcordanțe sau încălcări ale legislației muncii. Având în vedere cele expuse, Consiliul apreciază că toți ofertanții au respectat cadrul legal aplicabil în materia muncii prestate în zilele de sărbătoare legală, iar critica formulată de contestatoare sub acest aspect este nefondată și va fi respinsă ca atare. Cu privire la critica referitoare la contribuția asiguratorie de muncă (CAM) Contestatoarea susține că ofertele depuse de operatorii economici clasați pe primele trei locuri nu ar fi determinat corect valoarea contribuției Pagina 24 din 32

asiguratorie de muncă, calcul care, potrivit art. 220^3 din Codul Fiscal, ar fi trebuit să fie realizat prin aplicarea cotei de 2,25% la un salariu brut de 4.356,53 lei, rezultând o valoare fixă de 98,02 lei/lună/salariat. Pe acest considerent, contestatoarea afirmă că ofertele respective sunt afectate de erori și ar trebui respinse ca neconforme. Consiliul constată însă că, în realitate, toți cei trei ofertanți au aplicat în mod corect dispozițiile art. 220^3 din Codul Fiscal, iar modul de determinare a contribuției CAM este justificat și legal, astfel: • ...................... a aplicat procentul legal de 2,25% la salariul brut anual cumulat pentru 9 agenți, în cuantum de 469.263,74 lei, rezultând o contribuție totală de 10.558,43 lei. Această valoare, raportată la numărul de agenți și la 12 luni, a condus la o valoare lunară per agent de 97,76 lei, foarte apropiată de referința invocată de contestatoare. • .................... a aplicat același procent de 2,25% la salariul brut lunar individual, obținând o valoare de 96,10 lei/lună/salariat, diferență minoră justificată de variațiile în metodologia de rotunjire și structura salariului brut. • .................... a utilizat o metodă similară, determinând o valoare a contribuției CAM de 97,82 lei/lună/salariat, aplicând procentul de 2,25% asupra salariului brut. Consiliul reține că prevederile legale nu impun un anumit mod de exprimare a valorii CAM (lunară sau anuală), atât timp cât procentul aplicat este corect și se raportează la baza de calcul prevăzută de Codul Fiscal, respectiv veniturile brute realizate de salariați. Așadar, diferențele minore între valorile rezultate din modelele de calcul prezentate de ofertanți nu reprezintă abateri de la cadrul legal, ci reflectă abordări tehnice diferite, dar echivalente, ale aceluiași principiu fiscal. Prin urmare, Consiliul constată că toți ofertanții au respectat prevederile art. 220^3 din Codul Fiscal, iar critica formulată de contestatoare este nefondată și va fi respinsă ca atare. Cu privire la critica referitoare la contribuția la fondul de handicap. Contestatoarea susține că ofertanții clasați pe primele trei locuri nu ar fi determinat corect contribuția la fondul de handicap, așa cum este reglementată de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Consiliul constată că această susținere este neîntemeiată, întrucât documentele depuse de ofertanți și clarificările furnizate autorității contractante dovedesc respectarea prevederilor legale aplicabile. Astfel: • .................... a determinat valoarea contribuției la fondul de handicap prin aplicarea procentului legal de 4% la salariul minim brut de 3.700 lei, pentru un număr de 9 agenți, timp de 12 luni. Calculul a condus la o valoare anuală de 15.984 lei, în conformitate cu art. 78 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 448/2006. La solicitarea de clarificări, ofertantul a indicat explicit numărul mediu de angajați, numărul de persoane cu handicap angajate, precum și contribuția rezultată per angajat (148 lei/lună). Pagina 25 din 32

• ................... a aplicat aceeași formulă de calcul (3.700 lei x 4%), obținând o valoare de 148 lei/lună/salariat, justificând-o corespunzător în răspunsul la clarificări. • ................... a declarat valoarea „0,00 lei” pentru contribuția la fondul de handicap, justificând această situație prin faptul că îndeplinește condițiile de exceptare, având angajate persoane cu handicap în proporția prevăzută de lege. În susținerea afirmației, a depus declarația 100 înregistrată la ANAF la data de 25.10.2024, document care confirmă nedatorarea acestei contribuții. Consiliul reține că autoritatea contractantă a solicitat în mod corespunzător clarificări cu privire la modul de calcul al acestei contribuții, iar justificările prezentate de ofertanți au fost complete, verificabile și conforme cu cerințele legale. Declarațiile fiscale depuse și valorile indicate în ofertele financiare corespund prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006, care reglementează atât obligația de plată, cât și excepțiile aplicabile în cazul angajatorilor ce încadrează persoane cu handicap. Prin urmare, Consiliul apreciază că toți ofertanții au determinat corect contribuția la fondul de handicap sau au justificat corespunzător exceptarea de la această obligație, astfel încât critica formulată de contestatoare sub acest aspect este nefondată și va fi respinsă ca atare. În ceea ce privește susținerea contestatoarei potrivit căreia valoarea cheltuielilor directe și indirecte ofertate de primii trei participanți ar fi redusă artificial și nu ar include anumite costuri obligatorii – precum serviciile de monitorizare și intervenție rapidă, uniforma de lucru și echipamentele prevăzute de Legea nr. 333/2003 și HG nr. 301/2012, abonamentul de telefonie mobilă, medicina muncii sau o cotă de profit sustenabilă – Consiliul constată că aceste afirmații nu sunt susținute de probe concludente și nu pot fi primite. Autoritatea contractantă a arătat că, în lipsa unor praguri minime impuse prin documentația de atribuire, nu poate stabili caracterul suficient sau nesustenabil al cheltuielilor indirecte sau al cotei de profit declarate de ofertanți. Fiecare operator economic are libertatea de a-și structura propria ofertă în funcție de costurile proprii de operare, politica de afaceri și strategia comercială adoptată. Mai mult, nu există un cadru legal care să impună un anumit nivel minim pentru cheltuielile indirecte sau pentru profit, în afara unor prevederi exprese în documentația procedurii. Consiliul reține că valorile declarate în ofertele financiare sunt următoarele: • Contestatoarea ............... a declarat cheltuieli indirecte în cuantum de 11 lei/lună/agent și o cotă de profit de 2,30 lei/lună/agent; • ................. a indicat o valoare a cheltuielilor indirecte de 229,53 lei/lună/agent și un profit de 26,10 lei/lună/agent; • .................... a declarat 217 lei/lună/agent ca cheltuieli indirecte și 16,24 lei/lună/agent ca profit; • ................ a inclus în cheltuielile indirecte o sumă totală de 23 lei/lună/agent (incluzând și servicii de monitorizare și intervenție) și a indicat un profit de 2,11 lei/lună/agent. Pagina 26 din 32

Rezultă, astfel, că valorile indicate de ofertanții clasați înaintea contestatoarei nu sunt mai mici, ci, dimpotrivă, sunt sensibil mai mari decât cele asumate de contestatoare, ceea ce contrazice afirmația privind o pretinsă subevaluare a cheltuielilor. În ceea ce privește lipsa unor cheltuieli directe – cum ar fi echipamentele, telefoanele mobile sau medicina muncii, Consiliul reține că acestea pot fi incluse în cadrul cheltuielilor indirecte sau deja acoperite din structura operațională curentă a ofertanților. În lipsa unei cerințe exprese privind prezentarea defalcată a acestor costuri, nu se poate prezuma că ele nu au fost avute în vedere. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că susținerile contestatoarei sunt nefondate, iar critica referitoare la neacoperirea cheltuielilor obligatorii și la caracterul nereal al cotei de profit urmează a fi respinsă ca atare. Cu privire la susținerea privind cota de profit ofertată Consiliul reține că autoritatea contractantă a argumentat imposibilitatea de a analiza și evalua valoarea cotei de profit declarate de ofertanți, în condițiile în care documentația de atribuire nu a impus un prag minim sau un nivel de referință pentru acest indicator financiar. Din analiza ofertelor, rezultă următoarele valori ale profitului declarat, exprimate per lună/salariat: • ................. (contestator) – 2,30 lei • ................... – 2,11 lei • ............... – 16,10 lei • ................... – 26,10 lei Consiliul constată că aceste valori diferă semnificativ de la un ofertant la altul, ceea ce reflectă opțiuni comerciale distincte, asumate în mod liber de fiecare operator economic, fără ca acest fapt să contravină dispozițiilor legale sau cerințelor procedurii. De asemenea, simpla existență a unor valori scăzute (cum este cazul ofertei contestatoarei sau al ..................) nu conduce automat la concluzia că profitul declarat este nereal sau nesustenabil, în absența unor dovezi concrete din care să rezulte imposibilitatea executării contractului în condițiile ofertate. Totodată, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a avut competența de a impune sau controla nivelul profitului în lipsa unei dispoziții exprese în documentație, iar analiza ofertelor a vizat respectarea condițiilor minime de calificare și legalitatea propunerilor financiare, nu fezabilitatea economică a strategiei comerciale a fiecărui ofertant. Pentru aceste considerente, critica formulată de contestatoare privind valoarea cotei de profit declarate de ceilalți ofertanți este nefondată și va fi respinsă ca atare. Critica privind cheltuieli indirecte va fi analizată împreună cu critica privind convențiile AJOFM. În ceea ce privește lipsa evidențierii cheltuielilor directe (altele decât cele salariale), Consiliul observă că: • niciunul dintre ofertanți nu a detaliat distinct aceste cheltuieli; Pagina 27 din 32

• documentația de atribuire nu a impus explicit o structurare separată a acestora; Astfel, în lipsa unei cerințe exprese de defalcare a acestor costuri, absența menționării lor directe nu echivalează cu lipsa lor din ofertă. În ceea ce privește susținerea contestatoarei potrivit căreia ofertantul .................. ar fi supradimensionat în mod nejustificat personalul de pază prin includerea unui număr de 5,13 agenți pentru un post permanent (echivalentul a 10,26 agenți pentru două posturi), Consiliul constată că această afirmație nu este susținută de probe care să evidențieze o abatere de la cadrul legal sau o încălcare a cerințelor documentației de atribuire. Din analiza documentelor aflate la dosar rezultă că autoritatea contractantă însăși a avut inițial nelămuriri cu privire la fundamentarea acestui număr, motiv pentru care, prin adresa nr. CJ 5/2/1525/13.12.2024, a solicitat clarificări ofertantului ............... în legătură cu determinarea numărului de agenți utilizați în calculul ofertat. În răspunsul transmis, .............. a prezentat un calcul detaliat, demonstrând necesitatea utilizării unui număr de 5,13 agenți/post, justificat prin: • totalul orelor de pază aferente unui post permanent (8.760 ore/an); • ore suplimentare necesare compensării muncii de noapte (365 ore); • ore suplimentare aferente sărbătorilor legale (408 ore); • acoperirea concediului legal de odihnă al agenților implicați (calculat la 756,80 ore/an/post); • respectarea normei lunare de 168 ore/agent. Toate aceste elemente au condus la un necesar estimat de 5,13 agenți/post pentru a asigura integral prestarea serviciilor solicitate, inclusiv în zilele de sărbătoare legală și în perioadele în care titularii de post se află în concediu. Consiliul constată că acest mod de calcul nu contravine niciunei dispoziții legale și nici nu încalcă principiile procedurii, fiind justificat din perspectiva organizării interne a ofertantului. Alegerea unei astfel de structuri de personal revine exclusiv operatorului economic, iar autoritatea contractantă, în urma clarificărilor primite, a apreciat că justificările sunt temeinice și conforme. Mai mult, Consiliul observă că și contestatoarea ............. a indicat în propria ofertă un număr de 9,8 agenți pentru două posturi permanente, ceea ce este foarte apropiat de numărul utilizat de ................... (10,26 agenți), diferența fiind de doar 0,46 agenți/post. De asemenea, chiar contestatoarea nu a respectat în propriul model de calcul algoritmul pe care îl invocă ca fiind „corect” în cuprinsul contestației, ceea ce diminuează forța criticii formulate. În consecință, Consiliul apreciază că numărul de personal utilizat în modelul de calcul al .................. este justificat, susținut cu explicații tehnico-economice relevante și nu poate fi calificat ca fiind nejustificat sau supradimensionat în mod artificial. În lipsa unei cerințe impuse de autoritatea contractantă privind modul de determinare a personalului Pagina 28 din 32

necesar, fiecare ofertant este liber să își dimensioneze resursele după propriile evaluări și responsabilități contractuale. Pentru aceste motive, critica formulată de contestatoare este nefondată și va fi respinsă ca atare. Cu privire la critica referitoare la utilizarea convențiilor încheiate cu AJOFM și diminuarea artificială a tarifului ofertat. Contestatoarea susține că unii ofertanți ar fi diminuat artificial tariful orar prin valorificarea sumelor ce urmează a fi încasate în temeiul convențiilor încheiate cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM), fără a indica în mod clar cheltuielile efective pe care angajatorul le va suporta cu salariații implicați, în special în ceea ce privește transportul, cazarea, diurna și alte costuri aferente. Consiliul reține că ofertanții au anexat la ofertele financiare convențiile încheiate cu AJOFM, precum și declarații din care rezultă angajamentul de a utiliza la prestarea serviciilor salariații pentru care beneficiază de facilitățile acordate prin aceste convenții. Deși ofertanții au prezentat convenții din alte județe față de cel de executare a contractului, respectiv în Gorj, Vaslui etc. în cuprinsul ofertelor nu sunt menționate în mod distinct cheltuielile concrete legate de deplasarea sau întreținerea acestora pe durata prestării serviciului. De asemenea, entitatea contractantă recunoaște în punctul său de vedere că ofertanții „nu au indicat o valoare a cheltuielilor efectuate cu salariații”, dar consideră că acestea ar putea fi acoperite din cheltuielile indirecte declarate, fără a verifica în mod efectiv dacă nivelul acestora este suficient pentru a acoperi toate obligațiile angajatorului conform contractului individual de muncă sau contractelor colective aplicabile. În acest context, Consiliul reține că nu este suficientă prezentarea convențiilor AJOFM și a angajamentelor generale, ci este necesar ca entitatea contractantă să verifice în mod concret și documentat dacă: • salariații nominalizați în convențiile AJOFM vor fi efectiv implicați în derularea contractului; • care sunt acești salariați, dacă locuiesc în altă localitate decât cea a prestării serviciului; • care sunt cheltuielile reale (transport, cazare, diurnă etc.) pe care angajatorul urmează să le suporte pentru asigurarea prezenței fizice a acestora la post; • în ce măsură aceste costuri au fost avute în vedere în structura cheltuielilor indirecte și dacă sunt acoperitoare. Simpla invocare a unui cuantum general al cheltuielilor indirecte, fără o justificare în raport cu situația concretă a salariaților ce urmează a fi utilizați în baza unor subvenții, nu oferă suficiente garanții cu privire la viabilitatea economică a ofertei și la respectarea obligațiilor legale ale angajatorului. Mai mult, chiar în formularul de ofertă toți ofertanții au introdus o linie separată privind “Ajutorul de stat”, iar entitatea avea obligația de a verifica corelarea cu linia “Cheltuieli indirecte”. Pentru aceste considerente, Consiliul constată că susținerea contestatoarei este întemeiată, iar entitatea contractantă are obligația de a Pagina 29 din 32

solicita clarificări suplimentare ofertanților care au declarat utilizarea convențiilor AJOFM, în sensul de a: • preciza numele și domiciliul angajaților vizați de aceste convenții, • detalia costurile concrete ce vor fi suportate în legătură cu deplasarea acestora, cazarea, diurna și alte obligații legale, • indica modul în care aceste cheltuieli au fost incluse în oferta financiară. În funcție de răspunsurile primite, entitatea contractantă va proceda la o reevaluare a ofertelor vizate, sub aspectul caracterului sustenabil și realist al propunerilor financiare. În fapt, entitatea contractantă s-a concentrat pe departajarea ofertelor pe baza prețului propus de fiecare ofertant, trecând cu vederea un aspectul important: tariful, cu elementele sale componente. Neverificarea cheltuielilor ce compun prețul pot conduce la realizarea defectuoasă a serviciilor de pază sau chiar la imposibilitatea de executare a contractului. Prin evaluarea inegală a ofertelor și prin ignorarea propriei documentații de atribuire, comisia de evaluare a adus atingere principiului tratamentului egal, dar și a principiul transparenței. Aceste principii garantează că operatorii economici se află pe poziții de egalitate atât în pregătirea ofertelor, cât și în evaluarea ofertelor. Jurisprudența CJUE este constantă în acest sens, cum ar fi hotărârile din cauzele C-387/19 RTS infra BVBA, C- 298/15 Borta, dar și hotărârile următoare: - cauza C-213/2017: „45 Principiile menționate, care au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 octombrie 2001, SIAC Construction, C-19/00, Rec., p. I-7725, punctul 34, și Hotărârea din 4 decembrie 2003, EVN și Wienstrom, C-448/01, Rec., p. I-14527, punctul 47), constituie într-adevăr, temeiul directivelor privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice (a se vedea, printre altele, Hotărârea Universale-Bau și alții, citată anterior, punctul 91, și Hotărârea din 19 iunie 2003, GAT, C-315/01, Rec., p. I-6351, punctul 73), iar obligația autorităților contractante de a asigura respectarea acestora corespunde chiar esenței acestor directive (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 septembrie 2002, Concordia Pagina 30 din 32

Bus Finland, C-513/99, Rec., p. I-7213, punctul 81, și Hotărârea din 3 martie 2005, Fabricom, C-21/03 și C-34/03, Rec., p. I-1559, punctul 26)”. - cauza C-336/2013: „31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43). 35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei care impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44). 36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41)”. Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, Consiliul va admite contestația formulată de ................, în contradictoriu cu ................... (dosar 256) și va obliga entitatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, să anuleze raportul procedurii și să reevalueze ofertele depuse de ......................, potrivit considerentelor prezentei decizii și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, Pagina 31 din 32

respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca tardivă, contestația formulată de către .............., în contradictoriu cu ................. (dosar 254). Admite contestația formulată de către ..........., în contradictoriu cu ............... (Dosar 256) și obligă entitatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, să anuleze raportul procedurii și să reevalueze ofertele depuse de ......................, potrivit considerentelor prezentei decizii și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat în 5 exemplare originale, conține 32 pagini. Pagina 32 din 32