Decizie CNSC BO2026_1463

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ………. Data: …….. I. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. … (dosarul nr. …), depusă de ...SRL, cu sediul în bd. … nr. …, clădirea …, biroul nr. …, etaj …, orașul …, județul …, CUI …, număr de înregistrare în registrul comerțului …, reprezentată legal de o persoană necunoscută și convențional de domnul … - avocat, cu sediul profesional în aleea … nr. …, bloc …, scara …, etaj …, apartament …, camera …, sectorul …, …, ales pentru comunicarea actelor, privind procedura de licitație deschisă pentru încheierea unui acord-cadru de furnizare echipamente cu utilizare medicală, lotul 1 – „…”, cod CPV …, cu data-limită de depunere a ofertelor …, anunț de participare nr. …, organizată de ..., cu sediul în bd. … nr. …, sectorul …, …, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în principal, remedierea anumitor cerințe de participare și specificații tehnice și stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, iar, în subsidiar, anularea procedurii, cu suspendarea ei până la soluționarea contestației. II. Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. … (dosarul nr. …), depusă de ...SRL, cu datele de identificare menționate mai sus, privind aceeași procedură de licitație deschisă organizată de ..., lotul 2 – „…”, contestatoarea a solicitat, în principal, remedierea anumitor cerințe de participare, specificații tehnice, factor de evaluare și punctaje, precum și stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, iar, în subsidiar, anularea procedurii, cu suspendarea ei până la soluționarea contestației. Prin încheierea nr. …, Consiliul s-a pronunțat asupra capetelor de cerere de suspendare a procedurii de atribuire din ambele contestații ale ...SRL, respingând respectivele capete, ca nefondate. III. Prin contestația nr. …, înregistrată la Consiliu cu nr. … (dosarul nr. …), depusă de ...SRL, cu sediul în str. … nr. …, …, etajele … și … (duplex), sectorul …, …, CUI …, număr de înregistrare în registrul comerțului …, reprezentată legal de domnul … - administrator și convențional de domnul … - avocat, Societatea Civilă de Avocați „…”, cu sediul profesional în … nr. …, sectorul …, …, ales pentru comunicarea Pagina 1 din 63

actelor, privind aceeași procedură de licitație deschisă organizată de ..., lotul 2 – „…”, contestatoarea a solicitat, în principal, remedierea documentației de atribuire, obligarea autorității la adoptarea măsurilor necesare și, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Pentru soluționarea unitară a contestațiilor, având în vedere că au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire și pentru motive care țin de economie procedurală, Consiliul procedează la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: IV. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația obiect al dosarului nr. 1138/2026, prin care operatorul economic ...SRL reclamă documentația de atribuire utilizată de autoritatea contractantă ... în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, lotul 1, învederând în motivare că cerința experienței similare este restrictivă și disproporționată, iar caietul de sarcini conține specificații tehnice nejustificate și care favorizează anumite produse și producătorii lor. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „...pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la …, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. …. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Sintetizarea de mai sus a celor 30 de pagini ale contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Aceste considerente își mențin valabilitatea și față de restul contestațiilor conexate. V. În punctul său de vedere asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. …, autoritatea contractantă menționează în apărare că solicitările și susținerile contestatoarei sunt nefondate, lipsite atât de temei legal, cât și de suport factual, nu evidențiază nicio încălcare concretă a cadrului legal, ci urmăresc exclusiv diminuarea nejustificată a standardelor de calificare, în considerarea interesului particular al contestatoarei, iar admiterea solicitărilor ar conduce la golirea de conținut a cerințelor de calificare și la afectarea interesului public. Deși avea ocazia de a se alinia exemplului meritoriu de bună practică și de transparență dat de alte autorități contractante, demn de a fi urmat și de ... (dacă este deplin conștientizată valoarea principiului transparenței inclusiv în privința întâmpinării procesuale, care ar trebui să se regăsească în SEAP, nu doar contestația, decizia Consiliului și Pagina 2 din 63

hotărârea instanței de judecată), acesta din urmă nu s-a preocupat să posteze în SEAP respectivul punct de vedere. Pe de altă parte, postarea ar fi facilitat nu doar celeritatea soluționării, ci și redactarea deciziei de soluționare a contestației. Art. 27 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 stabilește că decizia Consiliului se publică de către autoritatea contractantă în SEAP, în termen de 5 zile de la data primirii, fără referire la informațiile pe care operatorul economic le precizează și probează ca fiind confidențiale sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, iar din amintita decizie fac parte inclusiv apărările exprimate de autoritate în punctul de vedere, însemnând că el nu este secret și că poate și ar trebui să fie expus în SEAP, pentru deplină transparență și trasabilitate (în acest sens, a se vedea

recomandarea

disponibilă

la

adresa

http://www. cnsc.ro/recomandare-transmitere-a-dosarului-achizitiei-publice/). Autoritatea răspunde criticilor contestatoarei după cum urmează (reproducere ad litteram, cu păstrarea sublinierilor autorității și fără alineate): Scurt istoric: În data de 26 februarie 2026, ...a făcut primul pas în demararea procedurii de atribuire, transmițând către ... un prim draft al caietului de sarcini. Documentul a reprezentat punctul de plecare pentru o perioadă intensă de lucru și consultări. Până la data de 10 martie 2026, au avut loc multiple discuții și întâlniri între părțile implicate, menite să clarifice și să definitiveze conținutul caietului de sarcini. Accentul a fost pus în special pe specificațiile tehnice, stabilirea factorilor de evaluare și soluționarea unor situații punctuale apărute pe parcurs. În paralel cu aceste demersuri, grupul de lucru al ... a lucrat susținut la elaborarea întregii documentații de atribuire, asigurând coerența și conformitatea acesteia cu cerințele legale și procedurale. Eforturile comune s-au concretizat la data de 11 martie 2026, când documentația de atribuire a fost publicată în SEAP, fiind însoțită de anunțul de participare cu numărul CN1090678, publicat ulterior la 16 martie 2026. Procesul a continuat conform calendarului stabilit, următorul moment important fiind fixat pentru 16 aprilie 2026, data deschiderii ofertelor, etapă esențială în cadrul procedurii de atribuire. Ținând seama de cele susținute de către contestator, ... arată următoarele: În ceea ce privește solicitarea: ”anularea criteriului minim de selecție restrictiv și disproporționat referitor la capacitatea tehnică și profesională (experiența similară)” menționăm că aceasta este neîntemeiată și lipsită de fundament juridic, fiind rezultatul unei interpretări distorsionate a cadrului legal și al unei încercări evidente de a adapta cerințele autorității contractante la propriul profil economic. Autoritatea contractantă a stabilit cerința privind experiența similară cu respectarea dispozițiilor art. 179 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, art. 3 alin. (6) din INSTRUCŢIUNE Nr. 2/2017, precum și ale art. 31 din Hotărârea de Guvern nr. 395/2016, care consacră dreptul acesteia de a solicita cerințe de calificare privind capacitatea tehnică și profesională, în măsura în care acestea sunt proporționale și relevante în raport cu obiectul contractului. În speță, cerința criticată îndeplinește în mod evident aceste condiții, întrucât nivelul experienței similare solicitate este inferior valorii celui mai mare contract subsecvent ce urmează a fi atribuit, ceea ce demonstrează fără echivoc caracterul rezonabil, proporțional și adecvat al acesteia. Susținerile contestatorului în sensul caracterului excesiv sau restrictiv al cerinței sunt pur speculative și neprobate, nefiind susținute de niciun element concret din care să rezulte o încălcare a principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pagina 3 din 63

Or, potrivit practicii constante, simpla nemulțumire a unui operator economic nu echivalează cu nelegalitatea cerinței, în lipsa demonstrării unui efect real de restrângere a concurenței. Mai mult, stabilirea unei cerințe corelate cu valoarea și complexitatea contractelor subsecvente reprezintă o aplicare directă a principiului proporționalității, iar nu o abatere de la acesta. În mod constant, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a reținut că: „autoritatea contractantă dispune de o marjă de apreciere în stabilirea cerințelor de calificare, acestea nefiind cenzurabile decât în măsura în care sunt vădit disproporționate sau lipsite de legătură cu obiectul contractului”. Or, în speță, nu se poate reține un asemenea caracter, întrucât cerința este:  adecvată obiectului contractului;  necesară pentru diminuarea riscurilor de neexecutare;  proporțională cu anvergura și complexitatea obligațiilor contractuale. Contestatorul nu face dovada existenței unui caracter restrictiv real al cerinței, limitându-se la susțineri generale, ceea ce atrage caracterul nefondat al criticii formulate. Reducerea nivelului valoric, în sensul solicitat de contestator, ar conduce la golirea de conținut a cerinței de calificare și la compromiterea scopului acesteia. Față de cele de mai sus, Autoritatea contractantă apreciază că cerința privind experiența similară este legală, proporțională și pe deplin justificată. Susținerea contestatorului în sensul extinderii experienței similare la toate categoriile de echipamente medicale este nefondată întrucât Autoritatea contractantă, conform prevederilor legale, are dreptul de a solicita experiență similară relevantă și comparabilă, iar nu o experiență generică, fără legătură cu obiectul contractului. Definirea realizată de către Autoritatea contractantă are caracter funcțional și tehnic, vizează echipamente medicale comparabile sub aspectul complexității furnizării si reflectă cerințele reale ale contractului. Jurisprudența Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor statuează că: „noțiunea de similaritate nu presupune identitate de produse, ci existența unor caracteristici comune relevante din perspectiva obiectului contractului”. În prezenta cauză, obiectul contractului îl constituie ”...”, echipament utilizat pentru analize rapide care nu necesită trimiterea probelor la un laborator central și  reflectă domenii medicale conexe și tehnologii comparabile;  vizează echipamente cu grad similar de complexitate;  cerință este suficient de largă pentru a asigura participarea operatorilor economici relevanți. Solicitarea contestatorului de a include orice echipament medical, fără criterii de delimitare, este de natură a lipsi de eficiență cerința privind experiența similară, a împiedica evaluarea reală a capacității tehnice si de a contraveni principiului proporționalității. Acceptarea unei experiențe din orice categorie de echipamente medicale, indiferent de complexitate sau relevanță, ar conduce la diluarea cerinței de calificare, fiind contrară scopului prevăzut de lege. Critica referitoare la eliminarea plafonului maxim de 10 contracte este, de asemenea, neîntemeiată, întrucât stabilirea unui număr maxim de contracte reprezintă o măsură justificată, menită să asigure caracterul relevant și semnificativ al experienței prezentate, evitând fragmentarea acesteia în contracte de valoare redusă. În mod constant, CNSC a decis că Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili modalitatea de dovedire a experienței similare astfel încât aceasta să reflecte o capacitate reală de executare a contractului. Limitarea la un număr maxim de 10 contracte:  nu restricționează concurența;  nu exclude operatori economici relevanți;  asigură un echilibru între flexibilitate și relevanță. Contestatorul nu demonstrează existența unui efect restrictiv real, limitându-se la susțineri generale. Cerințele stabilite de Autoritatea contractantă sunt legale, proporționale și pe deplin justificate, întrucât:  sunt stabilite în temeiul dispozițiilor Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016;  vizează exclusiv experiență relevantă și comparabilă cu obiectul contractului; Pagina 4 din 63

 nu restricționează în mod nejustificat concurența;  sunt în concordanță cu practica constantă a CNSC. Având în vedere că procedura are un grad ridicat de complexitate care implică livrarea, instalarea, punerea în funcțiune, instruirea și asigurarea mentenanței pe perioade de garanție a echipamentelor, Autoritatea contractantă consideră că aceste elemente determină necesitatea unor cerințe de calificare adecvate, în vederea reducerii riscurilor asociate executării contractului. Jurisprudența Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor confirmă că: „în cazul contractelor complexe, autoritatea contractantă este îndreptățită să stabilească cerințe de calificare corespunzătoare pentru a asigura executarea în condiții optime”. Totodată, cadrul legal, instituit prin Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, consacră dreptul operatorilor economici de a participa  în mod individual;  în asociere;  prin susținerea capacității de către terți. Această posibilitate asigură accesul efectiv la procedură și înlătură orice pretins caracter restrictiv. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a reținut că: „posibilitatea cumulării capacităților prin asociere sau susținere de către terți constituie o garanție suficientă a respectării principiului concurenței”. În ceea ce privește solicitarea: ”anularea cerințelor nelegale din Caietul de sarcini aferente Lotului nr.1 – ”...”, arătăm următoarele: 1. Neacceptarea unei declarații pe proria răspundere Autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată, întrucât criticile formulate de către contestator se bazează pe o interpretare eronată a cadrului legal și a practicii constante în materia achizițiilor publice. În mod corect și justificat, Autoritatea contractantă a prevăzut în documentația de atribuire obligația demonstrării îndeplinirii cerințelor minime tehnice prin documente justificative verificabile, excluzând declarațiile pe propria răspundere ale producătorilor. Declarația pe propria răspundere are valoare exclusiv declarativă, nefiind însoțită de documente tehnice oficiale care să permită verificarea concretă și obiectivă a caracteristicilor ofertate. În acest sens, în practica CNSC s-a statuat că: „simplele declarații ale ofertantului sau ale producătorului, nesusținute de documente tehnice relevante, nu pot constitui probe suficiente pentru demonstrarea conformității tehnice” De asemenea, „autoritatea contractantă nu poate fi obligată să accepte afirmații nerelevante probatoriu, în lipsa unor înscrisuri care să permită verificarea obiectivă a caracteristicilor ofertate” În absența unor mijloace de probă verificabile, nu este posibilă confirmarea îndeplinirii cerințelor tehnice, ceea ce contravine obligației de evaluare riguroasă și fundamentată a ofertelor. În lipsa documentelor tehnice, Autoritatea contractantă  nu poate verifica îndeplinirea cerințelor;  nu poate realiza o evaluare obiectivă;  nu poate asigura trasabilitatea caracteristicilor produsului. CNSC a reținut în mod constant că: „evaluarea ofertelor nu se poate întemeia pe prezumții sau declarații lipsite de suport probator, ci pe documente certe, verificabile” Acceptarea unei astfel de declarații ar echivala cu eludarea cerințelor Caietului de sarcini, încălcând principiul transparenței și al tratamentului egal prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv:  tratamentul egal;  transparența;  nediscriminarea. În acest sens, CNSC a reținut că:  „acceptarea unor dovezi insuficiente în cazul unui ofertant ar conduce la crearea unui avantaj nejustificat față de ceilalți participanți la procedură” Pagina 5 din 63

 „ofertantul are obligația de a-și fundamenta oferta în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, iar riscul întocmirii necorespunzătoare a acesteia îi aparține în integralitate”  „oferta nu poate fi dovedită prin declarația pe proprie răspundere a producătorului” De asemenea, Consiliul a sancționat situațiile în care ofertanții au încercat să substituie documentația tehnică prin declarații, arătând că acestea nu permit verificarea reală a produsului ofertat și nu pot fundamenta evaluarea tehnică Având în vedere ansamblul argumentelor de fapt și de drept expuse, Autoritatea contractantă subliniază că cerința privind prezentarea unor documente tehnice justificative, în detrimentul unor simple declarații pe propria răspundere sau declarații ale producătorului nesusținute probator, este pe deplin legală, proporțională și conformă cadrului normativ aplicabil în materia achizițiilor publice. În mod esențial, această cerință nu are caracter restrictiv, ci reprezintă o aplicare legitimă a dreptului Autorității contractante de a stabili specificații tehnice clare, precise și verificabile, care să permită o evaluare obiectivă și fundamentată a ofertelor. Solicitarea unor documente tehnice (fișe tehnice, manuale, documentație oficială de produs) nu constituie o barieră artificială în calea participării operatorilor economici, ci dimpotrivă, asigură respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal și nediscriminării, în condițiile în care toți ofertanții sunt ținuți să probeze în mod identic și riguros conformitatea produselor ofertate. Mai mult, a admite posibilitatea demonstrării conformității exclusiv prin declarații ar echivala, în mod inadmisibil, cu transformarea obligațiilor din Caietul de sarcini în simple formalități lipsite de conținut, lipsirea procedurii de evaluare de caracterul său efectiv și riguros și crearea premiselor acceptării unor produse a căror conformitate nu poate fi verificată. În contextul specific al achiziției de echipamente medicale, unde exigențele privind siguranța, performanța și conformitatea sunt esențiale, Autoritatea contractantă are nu doar dreptul, ci și obligația de a solicita dovezi tehnice certe, verificabile și trasabile. 2. Cerințe tehnice restrictive, neuzuale și greșite: ”Tip de probă: Sânge integral heparinizat cu litiu "sau echivalent", ser sau plasma Parametri determinați: minim ALB, ALP, AST, AST, Ca, CK, CRP, GGT, GGT, Glu, LDH, Mg, K, Na, Urea, LDL, hemoleucogramă. Principiu de măsurare: fotometrie, spectrofotometrie, turbidimetrie "sau echivalent. (...)" Testele de reactivi să nu necesite centrifugare”. Abordare contestatorului este însă una reductivă și formală, întrucât pornește de la o limitare artificială a modului de utilizare a echipamentului, ignorând faptul că obiectul achiziției îl reprezintă un echipament utilizat pentru analize rapide care nu necesită trimiterea probelor la un laborator central. Specificațiile menționate descriu un analizor biochimic și hematologic de tip Point-of-Care (POC), destinat utilizării în imediata apropiere a pacientului (cabinet medic de familie, urgențe), care utilizează tehnologia "dry chemistry" (biochimie uscată) sau microfluidică pentru a elimina necesitatea centrifugării,cerinta care este îndreptățită prin faptul că beneficiarii finali ai acestor echipamente sunt cabinetele medicilor de familie. În concluzie, susținerile contestatorului se bazează pe o interpretare restrictivă și formală a utilizării echipamentului, motiv pentru care solicităm menținerea cerinței. 3. Cerințe tehnice restrictive referitoare la  ”folosirea ca probă sânge integral heparinizat cu litiu "sau echivalent", ser sau plasma;  determinarea următorilor parametri: minim ALB, ALP, AST, AST, Ca, CK, CRP, GGT, GGT, Glu, LDH, Mg, K, Na, Urea, LDL, hemoleucogramă;  folosirea ca principiu de măsurare: fotometrie, spectrofotometrie, turbidimetrie "sau echivalent;  testele de reactivi să nu necesite centrifugare.” Operatorul economic ar fi trebuit să aibă în vedere perspectiva medicală, și anume că, cel mai bun rezultat se obține adesea prin analizoare de biochimie uscată (ex. Seamaty/Spotchem) pentru profilul biochimic (ALB, ALP, AST, Ca, CK, CRP, GGT, Glu, Pagina 6 din 63

LDH, Mg, K, Na, Urea, LDL) combinat cu un analizor de hematologie POC compact pentru hemoleucogramă, ambele compatibile cu vacutainere heparinizate. Cerința este suficient de largă pentru a asigura participarea operatorilor economici relevanți, motiv pentru care solicităm menținerea acesteia. 4. Cerința tehnică obligatorie impusă pentru analizorul PoC ce presupune “stocare date, alimentare: 4x baterii AA sau alimentare prin USB” este una vădit restrictivă și disproporționată și imposibil de îndeplinit. Vă solicităm a observa ca această cerință tehnică este obligatorie întrucât implică mai multe caracteristici tehnice și operaționale specifice:  portabilitate extremă și mobilitate: dispozitivul este conceput pentru a fi utilizat în afara laboratoarelor clasice (la patul pacientului, în ambulanță, zone izolate), nefiind dependent de o sursă de alimentare de la rețeaua electrică (220V) sau de cabluri care să incomodeze;  autonomie și independență energetică: Utilizarea bateriilor AA standard sau reîncărcabile (1.2V-1.5V) permite utilizarea în zone fără infrastructură electrică, fiind ușor de înlocuit rapid pentru a asigura continuitatea testării;  tensiune de alimentare: Cele 4 baterii AA înseriate oferă o tensiune nominală de aproximativ 4.8V - 6V, potrivită pentru electronica de consum sau echipamente medicale compacte (de exemplu, pentru a alimenta senzori, sisteme de mixare, încălzire sau transmitere de date);  mentenanță simplă: Bateriile AA sunt ușor de procurat și înlocuit, eliminând necesitatea unor acumulatori speciali, scumpi, care necesită timpi lungi de încărcare;  design compact și ușor: acest sistem de alimentare indică un dispozitiv de dimensiuni reduse, optimizat pentru a fi ținut în mână sau depozitat cu ușurință. În concluzie, necesitatea ca un ... (Point-of-Care) să stocheze date, să aibă baterii sau alimentare USB este critică pentru portabilitate, trasabilitatea rezultatelor și funcționarea continuă în medii diverse (spitale, ambulanțe, teren). Stocarea asigură auditarea și istoricul pacienților, bateriile oferă independență energetică, iar USB-ul permite transferul rapid de date și reîncărcarea Reamintim că Analizatorul PoC este de utilitate publică și reprezintă un echipament medical de diagnostic rapid, utilizat în afara laboratorului central, direct lângă pacient, pentru a obține rezultate imediate. Utilitatea publică a acestor dispozitive constă în capacitatea lor de a oferi un diagnostic rapid în situații critice, ceea ce contribuie la salvarea de vieți și la eficientizarea sistemului sanitar, astfel încât este necesar ca cerința să fie menținută. 5. cerința tehnică obligatorie impusă pentru analizorul PoC ce presupune “Interval de detecție: 0.5-27g/dL” este mult prea vagă. Atragem atenția, că prezenta cerință este foarte clară întrucât intervalul de detecție menționat, 0.5 – 27 g/dL (sau echivalentul, 5 – 270 g/L), este specific analizatoarelor de hemoglobină, portabile sau de birou. Aceste dispozitive sunt concepute pentru a măsura cu precizie concentrația totală de hemoglobină (Hb) din sângele capilar sau venos, acoperind un spectru larg, de la anemii severe până la valori ridicate. Caracteristici cheie ale acestui interval de detecție:  limita inferioară (0.5 g/dL / 5 g/L): Permite detectarea unor niveluri extrem de scăzute de hemoglobină (anemie severă);  limita superioară (27 g/dL / 270 g/L): Permite măsurarea unor niveluri ridicate de hemoglobină (eritrocitoză/policitemie). În concluzie, cerința este clară și precisă și se impune a fi menținută. 6. cerința tehnică obligatorie ca analizorul PoC să aibă dimensiunile fixe de 106x151x39 mm este vădit restrictivă. Înțelegem argumentul contestatoarei privind performanța și diversitatea ofertelor, totuși, dimensiunile solicitate inițial (106 x 151 x 39 mm) au fost stabilite în funcție de limitările de spațiu din locațiile de utilizare și de nevoia de portabilitate specifică punctelor de îngrijire (Point-of-Care) și de beneficiari. Considerăm că această solicitare este formulată în mod tendențios întrucât există și alți producători care au apăratură cu aceste dimensiuni. Pagina 7 din 63

7. cerință tehnică obligatorie: ”testele cu reactivi să conțină toate substanțele necesare determinării simultane a minim 5 (cinci) parametrii” Operatorul economic consideră că această cerință este restrictivă, însă vă solicităm a observa că reactivii de tip panel multiparametru sunt esențiali pentru eficiență, oferind un profil complet al probei într-o singură rulare, și rapiditate. Ținând cont că medicii de familie se văd nevoiți a pune diagnostice ”pe loc” unui număr foarte mare de pacienți, aceste teste cu reactivi sunt relevante în stabilirea cât mai exactă a diagnosticelor. La stabilirea acestei cerințe, Autoritatea contractantă a avut în vedere PACIENTUL. În concluzie, se impune a se menține cerința astfel cum a fost formulată. 8. cerință tehnică obligatorie: ”testele cu reactivi să fie ambalate câte 10 sau 20 paneluri/cutie” Operatorul economic consideră că această cerință este restrictivă și disproporționată, însă este clar că dă dovadă de rea-credință. Solicităm Consiliului a constata că ambalarea testelor de reactivi în seturi mici, de 10 sau 20 de bucăți, oferă avantaje semnificative în ceea ce privește gestionarea stocurilor, validarea calității și utilizarea eficientă în laboratoare, clinici sau aplicații "in situ" (pe teren). Această dimensiune a kiturilor echilibrează nevoia de a avea suficiente teste disponibile cu necesitatea de a evita risipa și de a asigura trasabilitatea. Care este utilitatea ambalării în loturi de 10 sau 20 (față de cantități mari)?  validarea și controlul calității: Fiecare lot nou de reactivi trebuie validat pentru a demonstra conformitatea cu utilizarea preconizată. Seturile mai mici permit validarea rapidă a unui lot întreg, fără a consuma o proporție mare din stoc.  reducerea risipei și gestionarea expirării: Reactivii au date de expirare și necesită trasabilitate. Ambalarea în 10-20 de bucăți ajută la epuizarea lotului înainte de expirare, fiind ideală pentru laboratoarele cu volum mediu sau mic de activitate, prevenind pierderile financiare.  trasabilitate și conformitate: Kiturile mici sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere al evidenței trasabilității loturilor.  portabilitate și utilizare "in situ": Pentru testele rapide, kiturile de 10-20 bucăți sunt mai ușor de transportat, depozitat și utilizat în laboratoare mobile, clinici de teren sau pentru verificări rapide.  cost - eficiență în Testare: Deși testele multi-panel pot fi mai scumpe inițial, achiziționarea în seturi mai mici (ex. 10 bucăți) permite o monitorizare mai bună a costurilor per test și adaptarea rapidă la noile tendințe de testare.  minimalizarea riscurilor: Ambalarea separată a testelor (în kituri mici) minimalizează riscul de contaminare, scurgere sau deteriorare a tuturor reactivilor dintr-un stoc mare 9. Cerință tehnică obligatorie: ”calibrarea: automată în timpul procesării” Întrucât contestatorul consideră că această cerință este restrictivă și nu are sens din punct de vedere tehnic, solicităm Consiliului să constate utilitatea acestei cerințe și să o mențină asfel cum a fost stabilită de către Autoritatea contractantă. Necesitatea ca analizatoarele de tip Point-of-Care (POC) să aibă calibrare automată în timpul procesării este fundamentală pentru a asigura rezultate rapide și precise, specifice testării la patul pacientului, fără a necesita expertiza unui tehnician de laborator. Spre deosebire de laboratoarele centrale, mediul POC este variabil, iar calibrarea automată compensează aceste fluctuații în timp real. Principalele motive pentru care calibrarea automată (self-calibration) este necesară sunt:  asigurarea preciziei și corectarea "Driftului" (Derivării): Componentele optice, senzorii și reactivii pot prezenta variații de performanță în timp, cauzate de temperatură sau vechime, fenomen cunoscut sub numele de "instrument drift". Calibrarea automată corectează acești parametri în timpul procesării, aducând analizatorul înapoi la parametrii optimi de funcționare.  eliminarea erorilor umane: Calibrarea manuală implică riscuri de eroare la introducerea datelor, manipularea standardelor sau uitarea procedurii. Procesele automate elimină aceste riscuri, asigurând o trasabilitate electronică completă.  rapiditate și eficiență în urgențe: În cazul POC, scopul este un timp de răspuns (Turnaround Time - TAT) foarte mic. Dacă analizatorul se calibrează singur la fiecare Pagina 8 din 63

probă, nu mai este nevoie de verificări manuale zilnice, permițând obținerea rezultatelor în câteva minute.  compensarea variațiilor de mediu: Echipamentele POC sunt adesea folosite în afara laboratorului, unde condițiile de temperatură și umiditate nu sunt controlate strict. Calibrarea automată la cald/rece ajustează măsurătoarea pentru a elimina aceste influențe externe.  validarea cartușelor/reactivilor: Multe sisteme POC moderne folosesc cartușe sigilate care conțin soluții de calibrare. Analizatorul verifică automat acești reactivi înainte de a procesa proba de sânge a pacientului, asigurându-se că testul este valid. În concluzie, calibrarea automată este esențială pentru a transforma un analizator complex într-un dispozitiv de încredere, ușor de utilizat de către personal non-laborator, garantând în același timp calitatea analitică a rezultatelor Pentru toate considerentele expuse, Autoritatea contractantă apreciază că solicitările și susținerile contestatorului sunt vădit nefondate, fiind lipsite atât de temei legal, cât și de suport factual. Cerințele de calificare criticate:  au fost stabilite cu respectarea strictă a dispozițiilor Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;  sunt direct corelate cu obiectul, amploarea și complexitatea acordului-cadru;  sunt proporționale și necesare pentru asigurarea unei execuții corespunzătoare;  nu au caracter restrictiv, în condițiile în care legislația permite participarea în asociere și prin susținerea capacității de către terți. Criticile formulate nu evidențiază nicio încălcare concretă a cadrului legal, ci urmăresc exclusiv diminuarea nejustificată a standardelor de calificare, în considerarea interesului particular al contestatorului Admiterea unor astfel de susțineri ar conduce la golirea de conținut a cerințelor de calificare și la afectarea gravă a interesului public, prin riscul selectării unor operatori economici care nu dețin capacitatea reală de a executa un contract de o asemenea anvergură. În concluzie, va solicităm respingerea contestației ca fiind vădit nefondată, neîntemeiată în drept și formulată cu ignorarea cadrului legal aplicabil. VI. La …, în replică la punctul de vedere al autorității contractante, contestatoarea a transmis adresa înregistrată la Consiliu cu nr. …, prin care își menține și dezvoltă susținerile inițiale, combătând punctual apărările autorității și adăugând argumente suplimentare tehnice și juridice. VII. ...SRL a învestit Consiliul și prin contestația obiect al dosarului nr. …, aferentă lotului 2, în care arată că experiența similară impusă, factorul de evaluare „…” și anumite specificații din caietul de sarcini sunt restrictive, disproporționate și nu au legătură cu natura și obiectul contractului. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „...pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la 30.03.2026, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. VIII. În punctul său de vedere nr. … asupra contestației secunde, înregistrat la Consiliu cu nr. …, autoritatea contractantă susține în apărare că cerința privind experiența similară este legală, proporțională și deplin justificată, neavând caracter restrictiv real, că factorul de evaluare „timp de funcționare pe baterie” este relevant, justificat și direct legat de obiectul achiziției și de modul efectiv de utilizare a echipamentului, nefiind de natură să restrângă concurența, și că specificațiile tehnice din caietul de sarcini sunt clare, verificabile și Pagina 9 din 63

conforme cadrului legal, criticile contestatoarei fiind întemeiate pe interpretări eronate, susțineri generale și echivalări teoretice fără suport probator, context în care nu se impune modificarea documentației sau anularea procedurii. Apărările, in extenso, sunt: În ceea ce privește solicitarea: ”anularea criteriului minim de selecție restrictiv și disproporționat referitor la capacitatea tehnică și profesională (experiența similară)” menționăm că aceasta este neîntemeiată și lipsită de fundament juridic, fiind rezultatul unei interpretări distorsionate a cadrului legal și al unei încercări evidente de a adapta cerințele autorității contractante la propriul profil economic. Autoritatea contractantă a stabilit cerința privind experiența similară cu respectarea dispozițiilor art. 179 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, art. 3 alin. (6) din INSTRUCŢIUNE Nr. 2/2017, precum și ale art. 31 din Hotărârea de Guvern nr. 395/2016, care consacră dreptul acesteia de a solicita cerințe de calificare privind capacitatea tehnică și profesională, în măsura în care acestea sunt proporționale și relevante în raport cu obiectul contractului. În speță, cerința criticată îndeplinește în mod evident aceste condiții, întrucât nivelul experienței similare solicitate este inferior valorii celui mai mare contract subsecvent ce urmează a fi atribuit, ceea ce demonstrează fără echivoc caracterul rezonabil, proporțional și adecvat al acesteia. Susținerile contestatorului în sensul caracterului excesiv sau restrictiv al cerinței sunt pur speculative și neprobate, nefiind susținute de niciun element concret din care să rezulte o încălcare a principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Or, potrivit practicii constante, simpla nemulțumire a unui operator economic nu echivalează cu nelegalitatea cerinței, în lipsa demonstrării unui efect real de restrângere a concurenței. În ceea ce privește invocarea procedurii anterioare, aceasta este complet irelevantă din punct de vedere juridic, întrucât:  fiecare procedură de atribuire are caracter autonom;  autoritatea contractantă are dreptul și obligația de a-și ajusta cerințele în funcție de necesitățile reale ale achiziției;  cadrul legal nu instituie nicio obligație de menținere a unor cerințe anterioare. Mai mult, stabilirea unei cerințe corelate cu valoarea și complexitatea contractelor subsecvente reprezintă o aplicare directă a principiului proporționalității, iar nu o abatere de la acesta. În mod constant, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a reținut că: „autoritatea contractantă dispune de o marjă de apreciere în stabilirea cerințelor de calificare, acestea nefiind cenzurabile decât în măsura în care sunt vădit disproporționate sau lipsite de legătură cu obiectul contractului”. Or, în speță, nu se poate reține un asemenea caracter, întrucât cerința este:  adecvată obiectului contractului;  necesară pentru diminuarea riscurilor de neexecutare;  proporțională cu anvergura și complexitatea obligațiilor contractuale. Contestatorul nu face dovada existenței unui caracter restrictiv real al cerinței, limitându-se la susțineri generale, ceea ce atrage caracterul nefondat al criticii formulate. Reducerea nivelului valoric, în sensul solicitat de contestator, ar conduce la golirea de conținut a cerinței de calificare și la compromiterea scopului acesteia. Față de cele de mai sus, Autoritatea contractantă apreciază că cerința privind experiența similară este legală, proporțională și pe deplin justificată. Susținerea contestatorului în sensul extinderii experienței similare la toate categoriile de echipamente medicale este nefondată întrucât Autoritatea contractantă, conform prevederilor legale, are dreptul de a solicita experiență similară relevantă și comparabilă, iar nu o experiență generică, fără legătură cu obiectul contractului. Definirea realizată de autoritatea contractantă are caracter funcțional și tehnic, vizează echipamente medicale comparabile sub aspectul complexității furnizării si reflectă cerințele reale ale contractului. Jurisprudența Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor statuează că: „noțiunea de similaritate nu presupune identitate de produse, ci existența unor caracteristici comune relevante din perspectiva obiectului contractului”. Pagina 10 din 63

În prezenta cauză, obiectul contractului îl constituie ecografele, echipamente de imagistică medicală, iar lista indicată de autoritatea contractantă (EKG, EEG, EMG, ultrasonografie, endoscopie, testare la efort, MRI, CT, LINAC, raze X):  reflectă domenii medicale conexe și tehnologii comparabile;  vizează echipamente cu grad similar de complexitate;  este suficient de largă pentru a asigura participarea operatorilor economici relevanți. Solicitarea contestatorului de a include orice echipament medical, fără criterii de delimitare, este de natură a lipsi de eficiență cerința privind experiența similară, a împiedica evaluarea reală a capacității tehnice si de a contraveni principiului proporționalității. Acceptarea unei experiențe din orice categorie de echipamente medicale, indiferent de complexitate sau relevanță, ar conduce la diluarea cerinței de calificare, fiind contrară scopului prevăzut de lege. Critica referitoare la eliminarea plafonului maxim de 10 contracte este, de asemenea, neîntemeiată, întrucât stabilirea unui număr maxim de contracte reprezintă o măsură justificată, menită să asigure caracterul relevant și semnificativ al experienței prezentate, evitând fragmentarea acesteia în contracte de valoare redusă. În mod constant, CNSC a decis că Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili modalitatea de dovedire a experienței similare astfel încât aceasta să reflecte o capacitate reală de executare a contractului. Limitarea la un număr maxim de 10 contracte:  nu restricționează concurența;  nu exclude operatori economici relevanți;  asigură un echilibru între flexibilitate și relevanță. Contestatorul nu demonstrează existența unui efect restrictiv real, limitându-se la susțineri generale. Cerințele stabilite de Autoritatea contractantă sunt legale, proporționale și pe deplin justificate, întrucât:  sunt stabilite în temeiul dispozițiilor Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016;  vizează exclusiv experiență relevantă și comparabilă cu obiectul contractului;  nu restricționează în mod nejustificat concurența;  sunt în concordanță cu practica constantă a CNSC. Având în vedere că procedura are un grad ridicat de complexitate care implică livrarea, instalarea, punerea în funcțiune, instruirea și asigurarea mentenanței pe perioade de garanție a echipamentelor, Autoritatea contractantă consideră că aceste elemente determină necesitatea unor cerințe de calificare adecvate, în vederea reducerii riscurilor asociate executării contractului. Jurisprudența Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor confirmă că: „în cazul contractelor complexe, autoritatea contractantă este îndreptățită să stabilească cerințe de calificare corespunzătoare pentru a asigura executarea în condiții optime”. Totodată, cadrul legal, instituit prin Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, consacră dreptul operatorilor economici de a participa  în mod individual;  în asociere;  prin susținerea capacității de către terți. Această posibilitate asigură accesul efectiv la procedură și înlătură orice pretins caracter restrictiv. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a reținut că: „posibilitatea cumulării capacităților prin asociere sau susținere de către terți constituie o garanție suficientă a respectării principiului concurenței”. În ceea ce privește solicitarea: ”anularea factorului de evaluare ”Timp de funcționare pe baterie pentru Ecograf staționar (echipament de ultrasonografie multidisciplinar)”, vă solicităm a observa că argumentele formulate de către contestator nu pot fi acceptate, întrucât acestea pornesc de la o interpretare limitată a rolului funcțional al echipamentului și ignoră modul real în care un sistem ecografic este utilizat în practică, într-un context clinic care nu este nici static, nici perfect previzibil, ci presupune adaptabilitate, continuitate și capacitatea de a răspunde unor situații operative variabile. În același timp, susținerile formulate rămân la un nivel preponderent teoretic, fără a evidenția în mod concret în ce măsură cerința analizată ar genera efecte restrictive reale sau disproporționate. Pagina 11 din 63

În acest sens, afirmația potrivit căreia autonomia pe baterie ar reprezenta o simplă caracteristică de design nu este susținută de realitatea utilizării efective a echipamentului. Capacitatea unui ecograf de a funcționa autonom, chiar și pentru o perioadă limitată, nu ține de o opțiune constructivă arbitrară, ci de posibilitatea de a asigura continuitatea unei examinări în curs, de a evita întreruperi generate de factori externi și de a permite utilizarea echipamentului în situații în care accesul imediat la o sursă de alimentare nu este disponibil. Din această perspectivă, caracteristica evaluată are o dimensiune funcțională directă și este în mod evident legată de obiectul achiziției, neputând fi calificată ca fiind marginală sau auxiliară. De asemenea, echivalarea unei baterii integrate cu utilizarea unui UPS extern nu poate fi acceptată ca fiind corectă din punct de vedere practic. Deși, la nivel teoretic, ambele soluții pot asigura alimentarea în absența rețelei electrice, în realitate acestea implică moduri de utilizare diferite, cu impact direct asupra operabilității. Un UPS reprezintă un echipament suplimentar, care necesită conectare, manipulare și integrare în fluxul de lucru, introduce cabluri și elemente adiționale în spațiul de lucru și poate afecta mobilitatea și rapiditatea utilizării. În schimb, o baterie integrată este parte a echipamentului, funcționează fără intervenție suplimentară din partea utilizatorului și permite continuarea imediată a activității, fără întreruperi sau ajustări. În lipsa unor elemente concrete care să demonstreze echivalența practică între cele două soluții, susținerea contestatarului rămâne una declarativă. În ceea ce privește pretinsa restrângere a concurenței, vă solicităm a observa că prezenta cerință nu este demonstrată, nu vizează un anumit producător și nu impune o soluție tehnologică exclusivă, ci stabilește un criteriu de evaluare raportat la un rezultat funcțional, respectiv la capacitatea de funcționare autonomă. Existența pe piață a mai multor echipamente care oferă această caracteristică, fie standard, fie opțional, indică faptul că nu ne aflăm în prezența unei cerințe restrictive, ci a unei diferențieri legitime între soluții cu nivele diferite de performanță practică. Simplul fapt că anumite configurații nu includ această funcționalitate nu poate fi interpretat, în sine, ca o limitare nejustificată a concurenței. Totodată, nu poate fi susținută nici afirmația potrivit căreia factorul de evaluare nu ar avea legătură cu obiectul achiziției, întrucât utilizarea echipamentelor medicale nu se realizează exclusiv în condiții ideale, iar capacitatea de a continua o examinare fără întreruperi sau de a utiliza echipamentul în mod flexibil în cadrul unității medicale constituie un avantaj operațional real, care contribuie la eficiența actului medical și la siguranța pacientului. În acest context, autonomia pe baterie influențează direct modul efectiv de utilizare a echipamentului, nefiind un element secundar, ci unul cu relevanță practică evidentă. În ceea ce privește ponderea acordată acestui factor, aceasta reflectă importanța practică a caracteristicii evaluate în contextul utilizării reale a echipamentului și nu poate fi considerată disproporționată. Autoritatea contractantă beneficiază de marja de apreciere în stabilirea factorilor de evaluare și a ponderilor aferente, atât timp cât acestea sunt relevante și justificate, iar în prezenta cauză nu se evidențiază elemente care să indice o utilizare abuzivă sau nejustificată a acestei prerogative. Contestatorul susține, în mod repetat, că cerința privind bateria reîncărcabilă incorporată, capabilă să asigure funcționarea echipamentului pentru minimum 30 de minute, nu ar avea legătură cu obiectul achiziției și ar reprezenta o caracteristică pur constructivă, dependentă de designul fiecărui producător. O astfel de afirmație este însă evident eronată, întrucât ignoră complet modul real de utilizare a echipamentelor de ultrasonografie în practica medicală. Funcționarea neîntreruptă a unui ecograf în timpul unei examinări nu reprezintă un aspect teoretic sau secundar, ci o condiție esențială pentru finalizarea corectă a actului medical, evitarea reluării investigațiilor și asigurarea siguranței pacientului. Prin urmare, autonomia energetică a echipamentului, chiar și pentru o perioadă limitată de timp, este intrinsec legată de utilizarea sa efectivă și nu poate fi redusă la o simplă opțiune de design. În același sens, susținerea contestatorului potrivit căreia utilizarea unui UPS extern ar fi echivalentă, din punct de vedere funcțional, cu existența unei baterii integrate este una artificială și nu reflectă realitatea practică. Un UPS reprezintă un echipament extern, care necesită conectare, manipulare și integrare separată în fluxul de lucru, implicând cabluri suplimentare, spațiu dedicat și potențiale puncte de defecțiune sau utilizare incorectă. În mod evident, acesta nu oferă aceeași simplitate, rapiditate și siguranță în utilizare ca o baterie integrată, care funcționează automat, fără intervenția operatorului și fără a modifica în vreun fel ergonomia sau mobilitatea sistemului. A susține că cele două soluții sunt echivalente înseamnă a ignora diferențele evidente de integrare și de utilizare efectivă, diferențe care Pagina 12 din 63

justifică pe deplin opțiunea Autorității contractante de a puncta superior soluția tehnică integrată. Referitor la invocarea standardelor IEC 60364-7-710 și IEC 60601-1, vă rugăm a observa că operatorul economic realizează o interpretare selectivă și denaturată a acestora, sugerând în mod eronat că existența unor soluții de alimentare la nivel de infrastructură ar exclude sau ar face inutilă autonomia la nivel de echipament. În realitate, aceste standarde stabilesc cerințe minime privind siguranța și continuitatea alimentării, fără a limita posibilitatea implementării unor soluții suplimentare la nivelul echipamentelor individuale. Faptul că unitatea medicală poate dispune de UPS-uri sau generatoare nu exclude, ci dimpotrivă, este perfect compatibil cu existența unei autonomii proprii a echipamentului, aceasta reprezentând un nivel suplimentar de siguranță și continuitate. Prin urmare, nu se poate accepta nicio contradicție între cerința impusă și standardele invocate, ci doar o încercare a contestatarului de a reduce nejustificat nivelul de performanță solicitat. De asemenea, afirmația potrivit căreia cerința ar viza exclusiv elemente constructive și strategii comerciale ale producătorilor nu poate fi primită, întrucât Autoritatea contractantă nu a impus o soluție tehnologică specifică, ci un rezultat funcțional clar și măsurabil, respectiv capacitatea echipamentului de a funcționa autonom pentru o anumită perioadă și de a se reîncărca într-un interval rezonabil. Modul concret în care acest rezultat este atins rămâne la latitudinea fiecărui producător, însă relevanța rezultatului pentru utilizarea practică a echipamentului nu poate fi contestată. A accepta argumentul contestatorului ar însemna, în mod absurd, că orice cerință tehnică ar putea fi calificată drept „restrictivă” doar pentru că implică o anumită soluție constructivă. În ceea ce privește susținerea că un ecograf staționar nu ar necesita astfel de caracteristici, aceasta se bazează pe o abordare formală și nerealistă, care nu reflectă condițiile concrete de utilizare din unitățile medicale. Chiar și echipamentele staționare sunt frecvent deplasate pe distanțe scurte, utilizate în contexte dinamice sau supuse unor situații în care continuitatea alimentării nu este garantată în mod absolut. În aceste condiții, posibilitatea de a continua examinarea fără întreruperi, chiar și pentru o perioadă limitată, reprezintă un avantaj operațional evident și justificat, care nu poate fi ignorat pe motivul unei clasificări teoretice a echipamentului. În plus, susținerea privind caracterul restrictiv și discriminatoriu al cerinței nu este fundamentată, întrucât aceasta nu vizează un producător sau o tehnologie proprietară, ci un nivel de performanță care poate fi atins de mai mulți operatori economici. Diferențierea ofertelor pe baza unor caracteristici funcționale superioare reprezintă însăși esența caietului de sarcini și nu poate fi calificată drept restricționare a concurenței. Dimpotrivă, eliminarea unei astfel de cerințe ar conduce la uniformizarea artificială a ofertelor și la imposibilitatea Autorității contractante de a selecta soluția optimă din punct de vedere operațional. În ceea ce privește cerința privind timpul de reîncărcare, aceasta este în mod evident corelată cu utilitatea practică a autonomiei, întrucât o funcție de alimentare independentă care nu poate fi refăcută într-un interval rezonabil își pierde relevanța în utilizarea curentă. Stabilirea unui interval maxim de reîncărcare nu reprezintă o condiție arbitrară, ci o garanție că funcționalitatea solicitată este efectiv utilizabilă în practică și nu doar teoretic disponibilă. În concluzie, argumentele contestatarului se bazează pe echivalări forțate, interpretări selective ale standardelor și ignorarea modului real de utilizare a echipamentelor de ultrasonografie. Cerința privind bateria reîncărcabilă incorporată este direct legată de obiectul achiziției, justificată din punct de vedere operațional, proporțională și nediscriminatorie, motiv pentru care nu se impune în niciun fel eliminarea acesteia. Având în vedere cele de mai sus, rezultă că factorul de evaluare „Timp de funcționare pe baterie” este relevant, justificat și proporțional, fiind direct legat de obiectul achiziției și de modul efectiv de utilizare a echipamentului. În consecință, se impune menținerea factorului de evaluare în forma stabilită de Autoritatea contractantă. În ceea ce privește solicitarea: ”anularea cerințelor nelegale din Caietul de sarcini aferente Lotului nr.2 – ”Ecograf portabil și staționar”, arătăm următoarele: 1. Neacceptarea unei declarații pe proria răspundere Declarația pe propria răspundere are valoare exclusiv declarativă, nefiind însoțită de documente tehnice oficiale care să permită verificarea concretă și obiectivă a caracteristicilor ofertate. Pagina 13 din 63

În acest sens, în practica CNSC s-a statuat că: „simplele declarații ale ofertantului sau ale producătorului, nesusținute de documente tehnice relevante, nu pot constitui probe suficiente pentru demonstrarea conformității tehnice” De asemenea, „autoritatea contractantă nu poate fi obligată să accepte afirmații nerelevante probatoriu, în lipsa unor înscrisuri care să permită verificarea obiectivă a caracteristicilor ofertate” În absența unor mijloace de probă verificabile, nu este posibilă confirmarea îndeplinirii cerințelor tehnice, ceea ce contravine obligației de evaluare riguroasă și fundamentată a ofertelor. În lipsa documentelor tehnice, Autoritatea contractantă  nu poate verifica îndeplinirea cerințelor;  nu poate realiza o evaluare obiectivă;  nu poate asigura trasabilitatea caracteristicilor produsului. CNSC a reținut în mod constant că: „evaluarea ofertelor nu se poate întemeia pe prezumții sau declarații lipsite de suport probator, ci pe documente certe, verificabile” Acceptarea unei astfel de declarații ar echivala cu eludarea cerințelor Caietului de sarcini, încălcând principiul transparenței și al tratamentului egal prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv:  tratamentul egal;  transparența;  nediscriminarea. În acest sens, CNSC a reținut că:  „acceptarea unor dovezi insuficiente în cazul unui ofertant ar conduce la crearea unui avantaj nejustificat față de ceilalți participanți la procedură”  „ofertantul are obligația de a-și fundamenta oferta în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, iar riscul întocmirii necorespunzătoare a acesteia îi aparține în integralitate”  „oferta nu poate fi dovedită prin declarația pe proprie răspundere a producătorului” De asemenea, Consiliul a sancționat situațiile în care ofertanții au încercat să substituie documentația tehnică prin declarații, arătând că acestea nu permit verificarea reală a produsului ofertat și nu pot fundamenta evaluarea tehnică Având în vedere ansamblul argumentelor de fapt și de drept expuse, Autoritatea contractantă subliniază că cerința privind prezentarea unor documente tehnice justificative, în detrimentul unor simple declarații pe propria răspundere sau declarații ale producătorului nesusținute probator, este pe deplin legală, proporțională și conformă cadrului normativ aplicabil în materia achizițiilor publice. În mod esențial, această cerință nu are caracter restrictiv, ci reprezintă o aplicare legitimă a dreptului Autorității contractante de a stabili specificații tehnice clare, precise și verificabile, care să permită o evaluare obiectivă și fundamentată a ofertelor. Solicitarea unor documente tehnice (fișe tehnice, manuale, documentație oficială de produs) nu constituie o barieră artificială în calea participării operatorilor economici, ci dimpotrivă, asigură respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal și nediscriminării, în condițiile în care toți ofertanții sunt ținuți să probeze în mod identic și riguros conformitatea produselor ofertate. Mai mult, a admite posibilitatea demonstrării conformității exclusiv prin declarații ar echivala, în mod inadmisibil, cu transformarea obligațiilor din Caietul de sarcini în simple formalități lipsite de conținut, lipsirea procedurii de evaluare de caracterul său efectiv și riguros și crearea premiselor acceptării unor produse a căror conformitate nu poate fi verificată. În contextul specific al achiziției de echipamente medicale, unde exigențele privind siguranța, performanța și conformitatea sunt esențiale, Autoritatea contractantă are nu doar dreptul, ci și obligația de a solicita dovezi tehnice certe, verificabile și trasabile. 2. Cerințe tehnice restrictive referitoare la obligativitatea de a permite evoluția travaliului prin măsurarea automată a unghiului de progres și a orientării capului fătului, impuse cu privire la produsul echipament de ultrasonografie multidisciplinar Pagina 14 din 63

Contestatorul susține că această cerință tehnică ar fi restrictivă, disproporționată și fără legătură cu obiectul achiziției, argumentând în principal că beneficiarii finali ar fi structuri de medicină de familie sau centre comunitare, unde astfel de funcționalități nu ar fi utilizate. Această abordare este însă una reductivă și formală, întrucât pornește de la o limitare artificială a modului de utilizare a echipamentului, ignorând faptul că obiectul achiziției îl reprezintă un ecograf multidisciplinar, a cărui utilizare nu este, prin natura sa, rigid limitată la un singur tip de serviciu sau la un singur nivel de competență, ci permite acoperirea unei game extinse de aplicații, inclusiv în contextul colaborării interdisciplinare sau al utilizării în cadrul unor structuri medicale mai complexe decât cele enumerate de contestatar. În acest sens, simpla enumerare a unor categorii de beneficiari finali nu poate conduce automat la concluzia că echipamentul trebuie limitat funcțional doar la acele utilizări minimale, întrucât o astfel de interpretare ar contraveni însăși naturii unui echipament de ultrasonografie multidisciplinar, care este conceput tocmai pentru a permite extinderea gamei de investigații și pentru a susține dezvoltarea serviciilor medicale, inclusiv prin integrarea unor funcționalități avansate. A reduce specificațiile tehnice la nivelul celui mai simplu scenariu de utilizare ar însemna, în mod nejustificat, restrângerea artificială a performanțelor echipamentului și ignorarea evoluției tehnologice din domeniu. De asemenea, susținerea potrivit căreia funcționalitățile de monitorizare a travaliului ar aparține exclusiv unor specialități și nu ar avea nicio aplicabilitate în contextul achiziției este exagerată și formulată într-o manieră absolutizantă. Este evident că astfel de funcții sunt utilizate preponderent în obstetrică, însă acest fapt nu le face irelevante pentru un echipament multidisciplinar, ci dimpotrivă, reprezintă un exemplu de extindere a capabilităților acestuia. Autoritatea contractantă nu impune utilizarea obligatorie a acestei funcționalități în toate cazurile, ci solicită existența unei opțiuni care să permită utilizarea acesteia acolo unde este necesar, ceea ce este pe deplin justificat din perspectiva flexibilității și adaptabilității echipamentului. În același timp, argumentul contestatarului potrivit căruia aceste funcționalități nu sunt prevăzute în pachetul de servicii al medicului de familie și nu sunt decontate de CNAS este lipsit de relevanță în raport cu specificațiile tehnice ale unui echipament medical. Caietul de sarcini nu are ca scop limitarea capabilităților tehnice ale echipamentului la nivelul strict al serviciilor decontate într-un anumit moment, ci achiziționarea unui sistem performant, capabil să răspundă unei game largi de nevoi medicale, inclusiv în perspectivă. În mod evident, nivelul de dotare tehnică nu trebuie confundat cu limitele administrative ale unui anumit tip de serviciu medical, acestea fiind două planuri distincte. Totodată, afirmația potrivit căreia funcționalitatea ar fi „fără legătură cu obiectul achiziției” nu poate fi susținută, în condițiile în care obiectul îl reprezintă un echipament de ultrasonografie multidisciplinar, iar monitorizarea travaliului este o aplicație recunoscută a ultrasonografiei. Faptul că nu toate unitățile utilizează în mod curent această funcționalitate nu echivalează cu lipsa legăturii cu obiectul achiziției, ci cel mult cu o diferență de frecvență a utilizării, care nu justifică eliminarea unei capabilități tehnice relevante. În ceea ce privește caracterul pretins disproporționat al cerinței, acesta nu poate fi acceptat, întrucât solicitarea vizează existența unei opțiuni software, fără a impune condiții restrictive privind modul de implementare sau o configurație hardware specifică. Prin urmare, nu se creează o barieră artificială de acces, ci se stabilește un nivel de performanță care reflectă standardele actuale ale echipamentelor moderne. În acest context, includerea unor funcționalități avansate nu reprezintă un exces, ci o expresie a necesității de a achiziționa echipamente adaptate evoluției tehnologice și cerințelor medicale actuale. În plus, argumentația contestatarului pornește de la premisa că echipamentul ar trebui dimensionat exclusiv în raport cu competențele minime ale utilizatorilor actuali, ignorând faptul că dotarea tehnică poate și trebuie să permită extinderea competențelor, colaborarea interdisciplinară sau utilizarea de către personal specializat în cadrul aceleiași unități sau în cadrul unor structuri asociate. A limita echipamentul la un nivel minimal ar însemna, în mod implicit, blocarea dezvoltării serviciilor medicale și utilizarea suboptimă a resurselor. În concluzie, susținerile contestatorului se bazează pe o interpretare restrictivă și formală a utilizării echipamentului, pe confundarea capabilităților tehnice cu limitele administrative ale unor servicii medicale și pe ignorarea caracterului multidisciplinar al echipamentului achiziționat. Cerința tehnică privind posibilitatea urmăririi evoluției travaliului este relevantă, justificată și proporțională, reprezentând o Pagina 15 din 63

funcționalitate legitimă în cadrul unui sistem modern de ultrasonografie, motiv pentru care nu se impune eliminarea acesteia din Caietul de Sarcini. 3. Cerințe tehnice restrictive referitoare la obligativitatea ca echipamentul să dispună de o opțiune care identifică și oferă informații în timp real despre localizarea zonelor nervoase în timpul scanării, impuse cu privire la produsul echipament de ultrasonografie multidisciplinar Contestatorul susține că cerința tehnică privind existența unei opțiuni care identifică și oferă informații în timp real despre localizarea zonelor nervoase în timpul scanării ar fi restrictivă, disproporționată și fără legătură cu obiectul achiziției, argumentând că această funcționalitate ar fi specifică exclusiv unor proceduri intervenționale realizate în specialități distincte și, prin urmare, nu ar avea aplicabilitate pentru beneficiarii finali indicați. O astfel de abordare este însă excesiv de limitativă și pornește de la o interpretare rigidă a utilizării echipamentului, ignorând faptul că un ecograf multidisciplinar nu este destinat exclusiv unui singur tip de utilizator sau unui singur set de competențe, ci este conceput tocmai pentru a integra și a permite utilizarea unor funcționalități diverse, inclusiv în contexte interdisciplinare sau în situații în care activitatea medicală depășește cadrul strict al serviciilor de bază. În acest sens, faptul că anumite proceduri ghidate, precum blocurile nervoase, sunt realizate în mod uzual în cadrul unor specialități specifice nu conduce în mod automat la concluzia că funcționalitatea de identificare a structurilor nervoase ar fi irelevantă sau nejustificată pentru echipamentul solicitat. Dimpotrivă, capacitatea de a vizualiza și de a diferenția structuri anatomice, inclusiv structuri nervoase, reprezintă o extensie naturală a performanței imagistice și a capabilităților unui sistem modern de ultrasonografie, fiind utilă nu doar în proceduri intervenționale, ci și în evaluări diagnostice, în orientarea anatomică și în creșterea acurateței examinării. A limita această funcționalitate exclusiv la un anumit tip de procedură înseamnă a ignora caracterul evolutiv al tehnologiei și modul real în care aceste instrumente sunt utilizate în practică. De asemenea, susținerea potrivit căreia beneficiarii finali nu ar avea competența de a utiliza o astfel de funcționalitate nu poate constitui un argument valid pentru eliminarea acesteia, întrucât caietul de sarcini nu are rolul de a plafona capabilitățile tehnice ale echipamentului la nivelul minim al competențelor existente, ci de a asigura achiziționarea unui sistem performant, care să permită inclusiv dezvoltarea ulterioară a serviciilor medicale, colaborarea cu personal specializat sau utilizarea echipamentului în contexte mai complexe decât cele strict enumerate. În mod evident, existența unei funcționalități nu implică utilizarea ei obligatorie în toate cazurile, ci oferă posibilitatea utilizării acesteia atunci când este necesar. În același sens, argumentele referitoare la lipsa decontării anumitor proceduri sau la absența acestora din pachetele de servicii medicale sunt irelevante din perspectiva specificațiilor tehnice ale echipamentului. Nivelul de dotare tehnologică nu trebuie confundat cu cadrul administrativ sau financiar al unor servicii medicale, întrucât scopul achiziției este acela de a asigura un echipament capabil să răspundă unei game largi de necesități, inclusiv în perspectivă, și nu de a limita performanțele acestuia la serviciile decontate la un moment dat. Acceptarea unei astfel de logici ar conduce, în mod nejustificat, la achiziționarea unor echipamente subdimensionate din punct de vedere tehnic și la blocarea evoluției serviciilor medicale. În ceea ce privește invocarea ghidurilor și a recomandărilor din domeniul anesteziei regionale, acestea nu susțin concluzia contestatarului, ci dimpotrivă, confirmă faptul că utilizarea ecografiei pentru identificarea structurilor nervoase reprezintă o practică recunoscută și standardizată în medicina modernă. Faptul că aceste aplicații sunt dezvoltate și utilizate în anumite specialități nu le face incompatibile cu un echipament multidisciplinar, ci demonstrează relevanța și utilitatea lor clinică, Autoritatea contractantă fiind pe deplin îndreptățită să solicite un echipament care să includă astfel de capabilități. În plus, cerința analizată nu impune o configurație tehnică rigidă, nu face referire la o tehnologie proprietară și nu restrânge în mod direct accesul operatorilor economici, ci solicită existența unei opțiuni funcționale, care poate fi implementată prin diverse soluții tehnice. În aceste condiții, nu se poate accepta caracterul restrictiv sau discriminatoriu al cerinței, aceasta reprezentând o diferențiere legitimă între echipamentele care oferă un nivel superior de suport imagistic și cele care nu dispun de astfel de capabilități. Nu în ultimul rând, argumentația contestatarului se bazează pe o separare artificială între utilizarea „curentă” și utilizarea „avansată” a echipamentului, ignorând faptul că evoluția Pagina 16 din 63

tehnologică în domeniul ultrasonografiei presupune tocmai integrarea unor funcționalități avansate în echipamentele standard, în vederea creșterii acurateței, eficienței și siguranței actului medical. A elimina astfel de funcționalități pe motiv că nu sunt utilizate în mod curent în toate unitățile ar însemna, în mod implicit, menținerea unui nivel tehnologic inferior și limitarea nejustificată a performanței echipamentului achiziționat. În concluzie, susținerile contestatorului se bazează pe o interpretare restrictivă a utilizării echipamentului, pe confundarea competențelor actuale ale unor categorii de utilizatori cu necesitatea dotării tehnice și pe ignorarea caracterului multidisciplinar și evolutiv al ultrasonografiei moderne. Cerința tehnică privind identificarea în timp real a zonelor nervoase este relevantă, justificată și proporțională, reprezentând o funcționalitate legitimă și utilă în cadrul unui echipament de ultrasonografie modern, motiv pentru care nu se impune eliminarea acesteia din Caietul de Sarcini. Pentru toate considerentele expuse, autoritatea contractantă apreciază că solicitările și susținerile contestatorului sunt vădit nefondate, fiind lipsite atât de temei legal, cât și de suport factual. Cerințele de calificare criticate:  au fost stabilite cu respectarea strictă a dispozițiilor Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;  sunt direct corelate cu obiectul, amploarea și complexitatea acordului-cadru;  sunt proporționale și necesare pentru asigurarea unei execuții corespunzătoare;  nu au caracter restrictiv, în condițiile în care legislația permite participarea în asociere și prin susținerea capacității de către terți. Criticile formulate nu evidențiază nicio încălcare concretă a cadrului legal, ci urmăresc exclusiv diminuarea nejustificată a standardelor de calificare, în considerarea interesului particular al contestatarului. Admiterea unor astfel de susțineri ar conduce la golirea de conținut a cerințelor de calificare și la afectarea gravă a interesului public, prin riscul selectării unor operatori economici care nu dețin capacitatea reală de a executa un contract de o asemenea anvergură. În concluzie, va solicităm respingerea contestației ca fiind vădit nefondată, neîntemeiată în drept și formulată cu ignorarea cadrului legal aplicabil. IX. La …, în replică la punctul de vedere al autorității contractante, contestatoarea a transmis adresa înregistrată la Consiliu cu nr. …, prin care își menține și dezvoltă susținerile inițiale, combătând punctual apărările autorității. X. În cadrul dosarului nr. …, ...SRL a învestit Consiliul cu soluționarea contestației nr. …, împotriva documentației de atribuire pentru lotul 2, învederând în motivare că aceasta cuprinde contradicții/inadvertențe de natură tehnică şi cerințe extrem de restrictive, care vor conduce la încălcarea principiilor tratamentului egal şi nediscriminării, solicitând modificarea respectivei documentații sau, în subsidiar, anularea procedurii. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „...pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la …, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. XI. În punctul său de vedere nr. … asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. …, autoritatea contractantă susține în apărare că cerințele tehnice și de calificare sunt justificate, proporționale și corelate cu obiectul achiziției, iar solicitările contestatoarei vizează diminuarea nivelului tehnic al cerințelor minime, prin propunerea unor valori inferioare sau eliminarea unor funcționalități relevante, fără a demonstra Pagina 17 din 63

caracterul restrictiv al acestora. Conținutul integral al punctului de vedere este: Ținând seama de cele susținute de către contestator, ... arată următoarele: În ceea ce privește solicitarea de modificare a cerinței de ”prezentare a cifrei de afaceri aferente anului 2025”, vă solicităm a o respinge ținând cont că Autoritatea contractantă a avut în vedere prevederile art.27 alin. (1) și (2) din Legea nr.82/1991  ”exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic.  durata exerciţiului financiar este de 12 luni.” Autoritatea contractantă are obligaia de a se asigura că operatorii economici au o bază economică și financiară suficientă pentru a exista certitudinea finalizării acordului-cadru. Autoritatea nu are obligația de a întocmi procedura funcție de cerințele/dorințele și modul de organizare al operatorului economic. În ceea ce privește solicitarea de modificare a ”criteriilor de evaluare aferente Lotului nr.2, astfel încât acestea să fie exprimate sub forma de valori numerice care să permită calcularea matematică a punctajelor pe baza performanțelor efective ale fiecărui echipament”, vă solicităm a o respinge întrucât reprezintă o încercăre evidentă de a adapta criteriile Autorității contractante la propriul profil economic. Autoritatea contractantă are obligația de a stabili factorii de evaluare care aduc un avantaj real, care pot fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și care să permită aplicarea corectă a criteriului de atribuire. În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (3) din Legea nr.98/2016, ”factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare”, iar modul de acordare și stabilire a punctajelor rămâne exclusiv în sarcina Autorității contractante. În ceea ce privește solicitarea de ”eliminare/modificare a cerințelor tehnice restrictive, care conduc la limitarea nepermisă a liberei concurențe”, vă solicităm respingerea acesteia pentru următoarele motive: 1. Modificarea cerinței: ”echipamentul care trebuie să permită atașarea unui monitor suplimentar prin minim următoarele porturi disponibile în acest sens: HDMI, S-Video, VGA, D-SUB.” Contestatorul susține că indicarea acestor porturi ar fi restrictivă și ar încălca principiul neutralității tehnologice, însă această interpretare este eronată, întrucât cerința nu impune o soluție unică, ci enumeră mai multe interfețe uzuale, acoperind astfel o gamă largă de opțiuni tehnice și permițând participarea unui număr extins de operatori economici. În mod practic, existența unor porturi concrete nu reprezintă o limitare, ci o garanție a compatibilității reale cu infrastructura existentă, în condițiile în care în mediul medical sunt utilizate frecvent echipamente diverse, inclusiv monitoare care nu dispun exclusiv de interfețe moderne, iar utilizarea adaptoarelor suplimentare ar introduce complicații inutile și riscuri operaționale. De asemenea, formularea exclusiv generică, propusă de contestator, ar crea ambiguitate și ar permite ofertarea unor soluții teoretic compatibile, dar dificil de utilizat în practică, ceea ce contravine scopului caietului de sarcini, respectiv asigurarea unei funcționalități clare și imediat utilizabile. Prin urmare, cerința este justificată, proporțională și direct legată de utilizarea practică a echipamentului, neexistând temei pentru modificarea sau eliminarea acesteia. 2. Modificarea cerinței: ”pentru examinările pediatrice de șold, echipamentul permite rotirea imaginii la următoarele unghiuri: 90°, 180°, 270°” Contestatorul susține că această funcționalitate nu este necesară, invocând faptul că orientarea imaginii se realizează prin poziționarea transductorului sau prin funcții generale de tip flip. Această susținere este însă eronată, întrucât funcțiile de tip flip nu sunt deloc echivalente cu rotația la unghiuri prestabilite. Flip-ul reprezintă doar o oglindire a imaginii pe o axă, fără a permite controlul orientării în raport cu unghiuri exacte, în timp ce rotația la 90°, 180° sau 270° presupune o reorientare precisă și standardizată a planului imaginii, esențială pentru alinierea corectă și comparabilă a examinării. Pagina 18 din 63

Prin urmare, utilizarea funcțiilor de tip flip nu poate substitui rotația la unghiuri fixe, acestea fiind funcționalități fundamental diferite, cu roluri distincte. Rotația la unghiuri prestabilite permite obținerea unei orientări constante și reproductibile, reducând variabilitatea dependentă de operator, aspect pe care simpla oglindire a imaginii nu îl poate asigura. În același timp, argumentul că orientarea se realizează exclusiv prin tehnica operatorului, ignoră rolul funcțiilor software moderne, care nu substituie operatorul, ci îi standardizează rezultatul și reduc erorile. Autoritatea contractantă este pe deplin îndreptățită să solicite funcționalități care cresc consistența examinării, fără ca acest lucru să fie excesiv. Cerința nu impune o tehnologie specifică și nu limitează concurența, ci stabilește un nivel funcțional uzual pentru echipamentele moderne. În consecință, aceasta este justificată, proporțională și direct legată de obiectul achiziției, neimpunându-se modificarea sa. 3. Modificarea cerinței: ”echipamentul permite stocarea informațiilor în baza de date a pacienților în cel puțin următoarele formate: AVI, JPEG, BMP, TIFF, MPEG” Contestatorul susține că includerea unor formate precum TIFF sau MPEG nu ar fi justificată tehnic și ar trebui limitată lista, însă această abordare este nefondată, întrucât reduce artificial funcționalitatea echipamentului și ignoră necesitatea asigurării unei compatibilități extinse cu diverse sisteme și fluxuri de lucru. Cerința nu impune utilizarea efectivă a tuturor formatelor, ci doar disponibilitatea acestora, oferind flexibilitate în funcție de contextul de utilizare, fără a crea vreo constrângere reală. În același timp, argumentul privind lipsa beneficiului clinic este irelevant, întrucât specificația vizează și arhivarea, transferul și interoperabilitatea datelor, nu doar actul diagnostic propriu- zis. Limitarea formatelor ar reduce nejustificat aceste capabilități și ar diminua flexibilitatea operațională a echipamentului. Cerința este una standard, nu este discriminatorie și este direct legată de utilizarea practică a echipamentului, motiv pentru care nu se impune modificarea acesteia. 4. Modificarea cerinței: ”Transducer Convex (convex, microconvex) care să acopere în întregime domeniul de frecvențe 1.3 - 9.7 MHz” Contestatorul susține că intervalul de frecvență solicitat ar fi restrictiv și că un domeniu apropiat (ex. 1.8 - 11 MHz) ar fi echivalent sau superior, însă această susținere este nefondată, întrucât tratează în mod simplist noțiunea de „interval” fără a avea în vedere necesitatea acoperirii controlate și echilibrate a domeniului de frecvențe relevant pentru aplicațiile vizate. Cerința formulată de Autoritatea contractantă urmărește asigurarea unei plaje funcționale coerente, care să permită atât penetrarea adecvată în profunzime, cât și o rezoluție optimă în zona frecvențelor înalte, fără a introduce dezechilibre între aceste componente. În același timp, faptul că anumite echipamente oferă intervale diferite nu le face automat echivalente, întrucât modul efectiv de distribuție și utilizare a frecvențelor influențează direct calitatea imaginii și versatilitatea sondelor. Autoritatea contractantă este pe deplin îndreptățită să solicite un interval clar definit, care să corespundă nevoilor reale de utilizare, fără a fi obligată să accepte orice variație apropiată ca fiind echivalentă. Cerința nu impune un producător sau o tehnologie specifică și este una uzuală pentru această categorie de echipamente, nefiind de natură să restrângă nejustificat concurența. În consecință, aceasta este justificată, proporțională și direct legată de obiectul achiziției, neimpunându-se modificarea sa. 5. Modificarea cerinței: ”Transducer convex volumetric care să acopere în întregime domeniul de frecvențe 4.3 – 7.8 MHz” Contestatorul susține că intervalul de frecvență solicitat ar fi restrictiv și că un domeniu apropiat ar oferi performanțe echivalente sau superioare, însă această susținere este nefondată, întrucât tratează în mod superficial noțiunea de echivalență fără a avea în vedere necesitatea unei acoperiri controlate și coerente a domeniului de frecvențe relevant pentru aplicațiile vizate. Cerința formulată de către Autoritatea contractantă urmărește asigurarea unui echilibru optim între penetrarea în profunzime și rezoluția imaginii, specific acestui tip de transductor, fără a introduce variații care pot afecta consistența performanței. În același timp, faptul că anumite echipamente oferă intervale diferite nu le face automat echivalente, întrucât performanța reală depinde de modul în care aceste frecvențe sunt utilizate și distribuite în practică. Autoritatea contractantă este îndreptățită să definească un Pagina 19 din 63

interval clar, corespunzător nevoilor de utilizare, fără a fi obligată să accepte variații care nu garantează același comportament funcțional. Cerința nu impune o tehnologie specifică și este una uzuală pentru această categorie de echipamente, nefiind de natură să restrângă nejustificat concurența. În consecință, aceasta este justificată, proporțională și direct legată de obiectul achiziției, neimpunându-se modificarea sa. 6. Modificarea cerinței: ”Transduceri microconvex endocavitar volumetric care să acopere în întregime domeniul de frecvențe 2.2 – 9.7 MHz” Contestatorul susține că intervalul de frecvență solicitat ar fi restrictiv și că un domeniu diferit ar asigura performanțe similare sau superioare, însă această abordare este nefundamentată tehnic, întrucât tratează echivalența exclusiv numeric, fără a avea în vedere caracteristicile funcționale specifice unui transducer microconvex endocavitar volumetric. Cerința formulată de către Autoritatea contractantă vizează asigurarea unei acoperiri complete și coerente a domeniului de frecvențe necesar pentru aplicații endocavitare, unde raportul între penetrare și rezoluție trebuie controlat riguros. Totodată, diferențele între intervalele propuse nu pot fi considerate automat echivalente, întrucât performanța reală depinde de optimizarea frecvențelor în contextul aplicației clinice specifice. Autoritatea contractantă are dreptul de a defini un interval clar, adecvat scopului utilizării, fără a fi obligată să accepte variații care nu garantează aceeași consistență a performanței. Cerința nu introduce o restricție artificială, ci reflectă o necesitate funcțională reală, fiind proporțională și direct corelată cu obiectul achiziției. În consecință, nu se impune modificarea acesteia. 7. Modificarea cerinței: ”Transduceri liniari care să acopere în întregime domeniul de frecvențe 2.7 – 21.7 MHz” Contestatorul susține că intervalul de frecvență solicitat ar fi restrictiv și că un alt domeniu ar asigura performanțe echivalente, însă această abordare este simplistă și nefundamentată tehnic, întrucât ignoră faptul că performanța unui transducer liniar nu se reduce la limitele numerice ale intervalului, ci la modul în care acesta acoperă în mod coerent necesitățile clinice, în special în zona frecvențelor înalte, esențiale pentru imagistica de înaltă rezoluție. Cerința Autorității contractante vizează asigurarea unei acoperiri complete și echilibrate a domeniului de frecvențe, astfel încât să fie garantată atât penetrarea adecvată, cât și rezoluția optimă pentru examinările specifice. Acceptarea unor intervale diferite, chiar aparent apropiate, nu garantează aceeași performanță clinică și poate conduce la limitări funcționale în utilizare. În consecință, cerința nu are caracter restrictiv, ci reflectă o necesitate tehnică reală, fiind proporțională cu scopul achiziției și justificată din perspectiva utilizării clinice, motiv pentru care nu se impune modificarea acesteia. 8. Modificarea cerinței: ”Transduceri sectoriali de tip arie fazată care să acopere în întregime domeniul de frecvențe 1.1 – 8.8 MHz” Contestatorul susține că intervalul de frecvență solicitat ar fi restrictiv și că un domeniu diferit ar asigura performanțe similare, însă această abordare este nefundamentată tehnic, întrucât reduce analiza la simple valori numerice, fără a avea în vedere specificul funcțional al unui transducer sectorial, utilizat în mod particular pentru examinări cardiace și structuri profunde, unde echilibrul între penetrare și rezoluție este esențial. Cerința Autorității contractante urmărește asigurarea unei acoperiri complete a domeniului de frecvențe necesar pentru aceste aplicații, astfel încât să fie garantată performanța în toate scenariile clinice relevante. Acceptarea unor intervale diferite nu oferă garanția unei funcționalități echivalente și poate conduce la limitări în utilizarea practică a echipamentului. În consecință, cerința nu are caracter restrictiv, ci este justificată tehnic, proporțională cu scopul achiziției și direct corelată cu utilizarea clinică, motiv pentru care nu se impune modificarea acesteia. 9. Modificarea cerinței: ”Posibilitatea reglării gain-ului general pe o scală de la 1 la 100” Contestatorul susține că exprimarea reglajului gain-ului pe o scală de la 1 la 100 ar fi neclară în lipsa indicării unității de măsură, apreciind că aceasta ar trebui exprimată exclusiv în decibeli (dB), însă această interpretare este excesiv de restrictivă și nu reflectă practica reală din Pagina 20 din 63

domeniu, unde producătorii utilizează atât scale numerice relative, cât și exprimări în dB, fără ca acest aspect să afecteze în vreun fel funcționalitatea sau utilizarea clinică a echipamentului. În practică, reglarea gain-ului este o funcție operațională intuitivă, utilizată de operator în funcție de imaginea obținută, iar modul de afișare (numeric sau în dB) ține de interfața și arhitectura software a producătorului, neexistând un standard obligatoriu care să impună exclusiv exprimarea în decibeli. Impunerea unei anumite unități de măsură ar reprezenta o limitare nejustificată a soluțiilor tehnice și ar exclude echipamente perfect conforme din punct de vedere funcțional. Cerința formulată de către Autoritatea contractantă este suficient de clară și urmărește existența unei posibilități de reglaj într-un interval definit, fără a restrânge în mod artificial modul de implementare. În consecință, aceasta nu are caracter restrictiv și nu se impune modificarea acesteia. 10. Modificarea cerinței: ”Posibilitatea reglării nivelului gain-ului pe o scală de la 1 la 100” Contestatorul susține reformularea cerinței prin limitarea domeniului de reglaj la un interval inferior (ex. până la 50 dB) în modul Doppler Continuu, însă o astfel de propunere nu reprezintă o clarificare tehnică, ci o diminuare nejustificată a capabilităților echipamentului, prin restrângerea domeniului de control al unui parametru esențial pentru optimizarea imaginii. În practică, un interval mai larg de reglaj al gain-ului oferă operatorului flexibilitate crescută în adaptarea imaginii la condiții clinice variate, inclusiv în situații dificile. Limitarea artificială a acestui interval nu aduce niciun beneficiu funcțional, ci dimpotrivă, poate reduce capacitatea de ajustare fină și performanța generală a sistemului. Cerința Autorității contractante, prin definirea unei scale extinse (1–100), urmărește tocmai asigurarea unui control suficient și flexibil, fără a impune o tehnologie specifică, fiind astfel proporțională și corelată cu scopul utilizării. În consecință, propunerea de reducere a intervalului este nejustificată și ar conduce la limitarea neadecvată a performanței echipamentului, motiv pentru care nu se impune modificarea cerinței. 11. Modificarea cerinței: ”Posibilitatea reglării vitezei anvelopei Doppler pe un interval de minim 19 – 140 mm/s” Contestatorul susține că intervalul solicitat ar fi restrictiv și propune un domeniu alternativ, însă analiza tehnică evidențiază că intervalul propus de acesta este inferior celui solicitat de Autoritatea contractantă, în special prin limitarea plajei funcționale necesare pentru evaluarea completă a semnalelor Doppler în diferite scenarii clinice. Cerința stabilită de către Autoritatea contractantă urmărește asigurarea unei flexibilități reale în utilizare, permițând adaptarea vitezei anvelopei atât pentru fluxuri lente, cât și pentru fluxuri rapide, aspect esențial pentru acuratețea diagnostică. Reducerea acestui interval, așa cum propune contestatarul, conduce la diminuarea capacității de analiză și implicit la o performanță inferioară a echipamentului. În consecință, propunerea contestatarului nu reprezintă o soluție echivalentă, ci una inferioară din punct de vedere funcțional, iar cerința inițială este justificată tehnic, proporțională și necesară pentru atingerea scopului achiziției, neimpunându-se modificarea acesteia. 12. Modificarea cerinței: ”Generarea unui cod QR pentru vizualizarea și descărcarea întregii examinări clinice, din câteva click-uri” Contestatorul susține că această cerință ar fi nerelevantă și specifică unui anumit producător, însă această afirmație este nefondată. Funcționalitățile de distribuție și acces la investigații (inclusiv prin cod QR sau link securizat) sunt, în prezent, integrate nativ în ecosistemul software al echipamentelor ecografice moderne, făcând parte din fluxul operațional standard (workflow), alături de stocare, arhivare și export DICOM. Acestea nu reprezintă soluții externe sau auxiliare în sens restrictiv, ci extensii firești ale funcționalității sistemului, necesare pentru transmiterea rapidă și eficientă a datelor medicale. Mai mult, astfel de soluții sunt disponibile la mai mulți producători majori de echipamente ecografice, nu doar la unul singur, ca de exemplu GE (Voluson Image Portal) și Mindray (Gallery Drop). Prin urmare, cerința nu este dependentă de un producător anume și nu limitează concurența, ci reflectă o practică modernă, uzuală și eficientă de acces și distribuție a datelor medicale. În Pagina 21 din 63

consecință, cerința este justificată funcțional, proporțională cu scopul achiziției și nu are caracter restrictiv, nefiind necesară eliminarea acesteia. 13. Modificarea cerinței: ”Posibilitatea atașării unui cititor de coduri de bare” Cerința este justificată prin necesitatea asigurării unei identificări rapide, corecte și standardizate a pacientului, contribuind la reducerea riscului de erori în introducerea datelor și la eficientizarea fluxului de lucru clinic. Utilizarea cititoarelor de coduri de bare reprezintă o practică uzuală și larg răspândită în domeniul imagisticii medicale, fiind integrată în mod curent în fluxurile de lucru digitale (HIS/RIS/PACS). Totodată, aceste dispozitive sunt periferice standard, compatibile cu majoritatea sistemelor ecografice prin interfețe uzuale, fără a impune restricții tehnice sau de producător. În consecință, vă solicitam a menține cerința. 14. Modificarea cerinței: ”Elastografia” Modulul de elastografie nu trebuie analizat exclusiv prin prisma utilizării strict în medicina de familie, întrucât echipamentul solicitat are caracter multidisciplinar și este destinat utilizării într-un spectru extins de aplicații clinice. Limitarea dotărilor tehnice doar la necesitățile imediate ale medicinei de familie conduce la restrângerea artificială a capabilităților echipamentului și la imposibilitatea utilizării acestuia în contexte clinice extinse sau în colaborare cu alte specialități. Elastografia reprezintă o tehnologie standard, disponibilă la mai mulți producători, cu aplicabilitate în evaluarea avansată a țesuturilor, contribuind la creșterea valorii diagnostice a echipamentului și la extinderea ariei de utilizare. În consecință, menținerea acestei cerințe este justificată, fiind în concordanță cu principiile utilizării eficiente și multidisciplinare a echipamentelor medicale, fără a genera o restricționare a concurenței. 15. Modificarea cerinței: ”Transductor Convex multifrecvență destinat următoarelor tipuri de aplicații: abdomen, obstetrică, ginecologie, gamă de frecvență în intervalul minim 2.3–7.6 MHz” Intervalul de frecvență solicitat (2.3–7.6 MHz) reprezintă un echilibru optim între penetrare și rezoluție, adecvat utilizării multidisciplinare a echipamentului. Comparativ cu intervale care extind artificial frecvența inferioară sau limitează frecvența superioară, intervalul propus asigură o penetrare suficientă pentru examinările abdominale uzuale, menținând în același timp o rezoluție superioară în zona frecvențelor înalte, esențială pentru evaluarea detaliată în aplicații obstetricale și ginecologice. Extinderea inutilă a frecvenței inferioare nu aduce beneficii clinice relevante în practica curentă, în timp ce limitarea frecvenței superioare reduce capacitatea de diferențiere tisulară și calitatea imaginii. Astfel, intervalul solicitat asigură acoperirea completă a aplicațiilor clinice vizate și valorificarea optimă a performanțelor echipamentului. În consecință, vă solicitam a menține cerința, aceasta fiind justificată tehnic și neavând caracter restrictiv. 16. Modificarea cerinței: ”Să prezinte un număr mai mare de 190 de cristale active” Numărul de cristale active reprezintă un parametru tehnic relevant pentru performanța sondei, influențând direct capacitatea de focalizare a fasciculului ultrasonic, uniformitatea câmpului acustic și rezoluția spațială a imaginii. Stabilirea unui prag superior (peste 190 de cristale) are ca scop asigurarea unei calități imagistice ridicate și a unei performanțe adecvate utilizării multidisciplinare a echipamentului, în special în aplicații care necesită detaliu crescut și acuratețe diagnostică. Această cerință nu limitează artificial concurența, întrucât tehnologii echivalente sunt disponibile la mai mulți producători de echipamente ecografice, iar performanța superioară asociată unui număr mai mare de elemente este un criteriu obiectiv și justificat tehnic. În consecință, vă solicitam a se menține cerința, aceasta fiind proporțională cu scopul achiziției și neavând caracter restrictiv. 17. Modificarea cerinței: ”Transductor liniar multifrecvență destinat următoarelor tipuri de aplicații: abdomen, vascular, părți moi, musculoscheletal, obstetrică, ginecologie, pediatric, gamă de frecvență în intervalul minim 3.7 – 15.7 MHz” Intervalul de frecvență solicitat este stabilit astfel încât să permită utilizarea real multidisciplinară a transductorului, în raport cu toate tipurile de aplicații prevăzute. Limita Pagina 22 din 63

inferioară de 3.7 MHz este necesară pentru a asigura o penetrare adecvată în examinările care implică structuri situate la adâncime variabilă, fără a fi necesară schimbarea transductorului. Majorarea limitei inferioare de frecvență, așa cum se propune, ar reduce capacitatea de penetrare a sondei și ar limita aplicabilitatea acesteia în practică, restrângând utilizarea în anumite situații clinice frecvent întâlnite și afectând caracterul multidisciplinar al echipamentului. Intervalul solicitat asigură echilibrul optim între penetrare și rezoluție, permițând utilizarea eficientă atât pentru structuri superficiale, cât și pentru cele situate mai profund, fără compromisuri semnificative asupra calității imaginii. În aceste condiții, cerința este justificată tehnic, proporțională și corelată direct cu necesitățile reale ale utilizatorului final, astfel încât vă solicitam a menține cerința. 18. Modificarea cerinței: ”Tehnologie ce analizează leziunile selectate în studiul ecografic al sânului și afișează datele analizate, aplicând BI-RADS pentru a genera rapoarte standardizate” Afirmația conform căreia medicii de familie nu utilizează această funcționalitate nu poate constitui un argument pentru eliminarea cerinței tehnice. Echipamentul solicitat este unul multidisciplinar, destinat utilizării într-o varietate de contexte clinice, inclusiv în situații în care evaluarea leziunilor mamare și standardizarea raportării sunt relevante. Funcționalitatea BI-RADS nu presupune realizarea unui diagnostic de specialitate, ci oferă un instrument de suport pentru structurarea și uniformizarea evaluării imagistice, facilitând comunicarea între nivelurile de asistență medicală și orientarea corectă a pacientului. În plus, includerea unei astfel de tehnologii nu restricționează utilizarea echipamentului, ci dimpotrivă, extinde capabilitățile acestuia și permite adaptarea la diverse scenarii clinice, inclusiv colaborarea cu medici specialiști. Eliminarea cerinței pe motivul unei presupuse neutilizări ar conduce la limitarea nejustificată a funcționalităților echipamentului și la reducerea valorii clinice a acestuia. În consecință, cerința este justificată, proporțională și în concordanță cu caracterul multidisciplinar al echipamentului, motiv pentru care vă solicitam a menține cerința. 19. Modificarea cerinței: ”Soft specializat pentru măsurarea mișcării globale și segmentale a peretelui ventriculului stâng cu afișarea graficului tip Bull's Eye” Funcționalitatea solicitată reprezintă un instrument avansat de analiză a funcției cardiace, care permite o evaluare obiectivă și reproductibilă a contractilității miocardice. Deși este utilizată frecvent în cardiologie, aceasta nu este limitată exclusiv la centrele specializate, ci poate constitui un suport util în identificarea precoce a disfuncțiilor cardiace și în orientarea pacientului către evaluări suplimentare. Includerea acestei funcționalități nu restricționează utilizarea echipamentului, ci extinde capabilitățile acestuia și contribuie la creșterea valorii clinice, în concordanță cu caracterul multidisciplinar al sistemului. Cerința este justificată și proporțională, motiv pentru care vă solicitam a menține cerința. 20. Modificarea cerinței: ”Soft specializat pentru raportarea mișcărilor pereților inimii sub solicitare fizică” Funcționalitatea de analiză ecocardiografică în condiții de stres reprezintă un instrument de evaluare avansată, care poate fi utilizat în contexte clinice variate, inclusiv pentru completarea investigațiilor de bază și orientarea diagnosticului. Deși nu este utilizată în mod curent în toate cabinetele de medicină de familie, includerea acesteia nu limitează utilizarea echipamentului, ci asigură posibilitatea extinderii gamei de investigații și adaptarea la diverse scenarii clinice. Cerința este în concordanță cu obiectivul achiziției de a furniza un echipament performant și versatil, motiv pentru care vă solicitam a menține cerința. 21. Modificarea cerinței: ”Sondă creion cu frecvența 2 MHz +/-10%” Sonda creion pentru Doppler continuu reprezintă un accesoriu utilizat în evaluarea fluxurilor sanguine, inclusiv în context cardiovascular, contribuind la obținerea unor informații funcționale relevante. Deși utilizarea acesteia este mai frecventă în anumite specialități, includerea sa nu restricționează utilizarea echipamentului, ci oferă posibilitatea efectuării unor evaluări suplimentare atunci când este necesar. Cerința este justificată prin necesitatea asigurării unei dotări complete și versatile a echipamentului, motiv pentru care vă solicitam a menține cerința. 22. Modificarea cerinței: ”Sondă creion cu frecvența 8 MHz +/-10%” Pagina 23 din 63

Sonda creion de 8 MHz completează gama de frecvențe disponibile pentru evaluarea Doppler continuu, permițând adaptarea examinării în funcție de particularitățile clinice și anatomice ale pacientului. Includerea acesteia contribuie la flexibilitatea utilizării echipamentului și la extinderea posibilităților de evaluare, fără a impune restricții asupra utilizatorului. Cerința este proporțională și justificată tehnic, motiv pentru care vă solicitam a menține cerința. Vă solicităm a observa că solicitările formulate vizează, în mod sistematic, diminuarea nivelului tehnic al cerințelor minime stabilite de autoritatea contractantă, prin propunerea unor valori inferioare sau eliminarea unor funcționalități relevante. Această abordare indică în mod evident intenția de a adapta specificațiile la caracteristicile unui echipament cu performanțe inferioare, și nu de a răspunde obiectiv necesităților reale ale utilizatorului final. Reducerea parametrilor tehnici solicitați ar conduce la acceptarea unor echipamente care nu asigură un nivel adecvat de performanță imagistică și funcțională, afectând calitatea actului medical și limitând capacitatea de utilizare multidisciplinară a sistemului. Autoritatea contractantă a stabilit cerințele tehnice în mod justificat, în raport cu scopul achiziției, urmărind dotarea cu un echipament modern, performant și versatil, capabil să răspundă unei game extinse de aplicații clinice. Specificațiile nu sunt restrictive, acestea fiind îndeplinite de mai mulți producători consacrați din piață, care oferă sisteme ecografice de generație actuală, conforme cu nivelul de performanță solicitat. Prin urmare, modificările propuse nu sunt justificate din punct de vedere tehnic și ar conduce la o scădere nejustificată a nivelului de calitate al echipamentului achiziționat. Având în vedere că cerințele Autorității contractante sunt proporționale, relevante și conforme cu principiile legislației în domeniul achizițiilor publice, vă solicităm resingerea contestației ca netemeinică și nefondată. XII. La …, în replică la punctul de vedere al autorității contractante, contestatoarea a transmis notele scrise nr. …, înregistrate la Consiliu cu nr. …, reiterând argumentele din contestație. XIII. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzelor conexate, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. …, publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la …, autoritatea contractantă ... a inițiat o procedură de licitație deschisă online în vederea procurării de echipamente cu utilizare medicală, grupate în două loturi și estimate valoric la 491.550.000 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată pe portalul SEAP la …, alături de anunțul de invitare la competiție. Ulterior consultării acestei documentații, considerând că mai multe cerințe, specificații și factori din cuprinsul acesteia sunt restrictivi, neclari, disproporționați și contravin principiilor și dispozițiilor legale, ...SRL și ...SRL au atacat-o în termenul legal la Consiliu, prin contestațiile care formează obiectul prezentelor cauze, premisă a controlului administrativ-jurisdicțional. Cauțiunea aferentă contestației ...SRL din dosarul nr. …, în valoare de … lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. …, emisă de CEC Bank SA, Sucursala …, la data de …, iar cauțiunea din dosarul nr. …, în valoare de … lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. …, Pagina 24 din 63

emisă de CEC Bank SA, Sucursala …, la data de ... La rândul ei, ...SRL a constituit o cauțiune în valoare de … lei, prin recipisa de consemnare nr. …, emisă de CEC Bank SA, Sucursala …, la data de ... În prima dintre contestații, ...SRL se plânge de caracterul restrictiv al cerinței de calificare privind experiența similară, în cuantum de 100.000.000 lei, provenind din maximum 10 contracte de furnizare dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro (analizoare de hematologie, biochimie, microscoape, centrifugi, coagulometre). Forul administrativ de jurisdicție achiesează la raționamentul reclamantei, în sensul că, în principiu și până la proba contrară (care nu a fost produsă), experiența dobândită în cadrul unui contract de furnizare de echipamente medicale de alte tipuri nu trebuie exclusă din sfera experienței similare, acestea putând fi mai complexe decât cele pretinse de autoritate în cadrul acordului-cadru supus adjudecării. Așadar, finalitatea apare a fi aceeași, din perspectiva experienței antreprenorului relevantă pentru autoritatea achizitoare, motiv pentru care aceasta din urmă va trebui să remedieze cerința, pentru a accepta cu titlu de experiență similară și contracte pentru respectivele echipamente, mai cu seamă că ea însăși admite, în punctul de vedere, că cerința vizează echipamente medicale „comparabile”, iar accentul ar fi trebuit pus nu pe tipul de echipamente medicale, ci pe caracterul lor „comparabil” celor supuse adjudecării: analizoare „point of care”. De notat că art. 178 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 admite inclusiv cerințe de experiență adiacentă: Art. 178. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. (2) Cerințele privind capacitatea tehnică și profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existența unui nivel corespunzător de experiență, prin raportare la contractele executate în trecut. (3) În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor- cadru de servicii sau de lucrări ori a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de produse care necesită lucrări sau operațiuni de amplasare sau instalare, capacitatea profesională a operatorilor economici de a presta serviciile sau de a executa lucrarea sau operațiunile de instalare poate fi evaluată în funcție de aptitudinile, competențele, eficiența, experiența și potențialul acestora. iar Instrucțiunea președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale nu are forța juridică necesară pentru a interzice permiterea și acceptarea experienței similare obținută inclusiv prin contracte de livrare a unor echipamente diferite. Simpla trimitere a autorității la Instrucțiunea nr. 2/2017 nu înseamnă că autoritatea s-a conformat art. 172 alin. (3) și art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: Pagina 25 din 63

Art. 172. - (3) Autoritatea contractantă stabilește numai cerințe de participare care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și profesionale pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit. Art. 178. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. care circumstanțiază dreptul autorității de a impune cerințe de participare doar dacă ele sunt „necesare și adecvate”, deci nu de a le prescrie doar pentru că ar fi sugerate de Instrucțiunea nr. 2/2017. În plus, legea amintită acordă o atenție deosebită deschiderii pieței, respectiv accesului nerestricționat la licitație, sancționând restrângerea artificială a concurenței inclusiv prin cerințe de calificare, după cum judicios a remarcat și contestatoarea: Art. 50. - (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici. Elocvente sunt și dispozițiile art. 15 C. civ. – „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.” –, în contextul în care autoritatea, în mod nerezonabil și neconvingător, nu admite experiența constând în livrări ale altor tipuri de echipamente, unde de complexitate mult superioară analizoarelor. Este de neînțeles atitudinea refractară a ..., un achizitor extrem de potent pe piața națională, capabil să o influențeze semnificativ prin volumele rulate, a cărui activitate ar trebui ghidată tocmai de facilitarea accesului operatorilor la licitație. Este în interesul public și al autorității contractante, să propună contractul unui număr cât mai mare de concurenți. Astfel cum a precizat deja Curte de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 23 decembrie 2009, CoNISMa, C-305/08, EU:C:2009:807, punctul 37, unul dintre obiectivele normelor Uniunii în materia achizițiilor publice este deschiderea spre o concurență cât mai extinsă posibil. Această deschidere spre concurență nu este avută în vedere doar în raport cu interesul Uniunii privind libera circulație a bunurilor și a serviciilor, ci și în raport cu interesul propriu al autorității contractante implicate, care dispune astfel de o alegere mai vastă cu privire la oferta cea mai avantajoasă economic și cea mai potrivită nevoilor autorității publice în cauză. Prin faptul că ar acorda potențialilor ofertanți șansa de a prezenta oferte, autoritatea s-ar priva de această posibilitate. Raționamentul este reiterat constant în jurisprudența Curții, exemple fiind Hotărârea Pagina 26 din 63

Bayerischer Rundfunk și alții, C-337/06, EU:C:2007:786, punctul 39, și Hotărârea din 18 decembrie 2014, Data Medical Service, C-568/13, EU:C:2014:2466, punctul 34. A nu scăpa din vedere că obiectul contractului supus adjudecării este extrem de specific, de nișă, iar antreprenorii de pe piața din România care să cumuleze la nivelul a maximum zece contracte furnizarea doar de analizoare de hematologie, biochimie, microscoape, centrifugi sau coagulometre în valoare de 100.000.000 lei fie nu există, fie sunt în număr extrem de redus, licitația pendinte neputând fi rezervată doar acestora, întrucât ar avea caracter vădit restrictiv. Oficiul nu s-a preocupat să indice forului de jurisdicție nici măcar un singur potențial furnizor, din România sau din străinătate, care să îndeplinească multipla cerință de calificare privind experiența specifică dorită. Prin urmare, narațiunea de ordin general din punctul de vedere al autorității este insuficientă pentru validarea cerinței în discuție. Reținem ca relevante și următoarele prevederi ale aceleiași instrucțiuni antemenționate: Art. 5. - (1) Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului- cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul "ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract ..." sau "a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX". Experiența similară nu înseamnă experiență identică, fiind suficient ca livrările realizate anterior de către ofertanți să fi fost de echipamente medicale de complexitate comparabilă. Textul reprodus este elocvent: „[...] fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului.” Așadar, echipamentele medicale de care se prevalează contestatoarea nu trebuie excluse din sfera experienței similare, cum nelegal a procedat autoritatea în redactarea enumerării având caracter limitativ a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro. În sensul că experiența similară nu trebuie să însemne experiență identică s-au pronunțat nu doar curțile de apel, ci și Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 2145 din 23 mai 2018 (http://www.scj.ro/ 1093/Detalii- jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&custom

Query %5B0%5D.Value=156276), din care cităm: Pagina 27 din 63

Trecând la analiza caracterului restrictiv al criteriilor de calificare și selecție, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat, raportat la cerințele referitoare la experiența similară a ofertanților, că mențiunea referitoare la dovedirea acestei experiențe (de implementare a unui sistem informatic integrat) strict "în domeniul sănătății sau al asigurărilor medicale" nu ar avea caracter restrictiv, contrar celor reținute prin Lista de verificare a achiziției publice și că justificările aduse de reclamant pentru stabilirea cerinței sunt pertinente și bazate pe complexitatea contractului și pe specificul acestuia. Aceste susțineri ale instanței de fond sunt rezultatul unei greșite interpretări a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 în materie de criterii de selecție. Limitarea dobândirii experienței similare la domeniul sănătății sau al asigurărilor medicale are caracter restrictiv și a fost de natură a îngrădi accesul la procedură și al altor posibili ofertanți, care ar fi putut dovedi o experiența similară, în implementarea unui sistem informatic integrat, iar nu identică, cum a pretins de reclamantul. Scopul legislației în materia achizițiilor publice este de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la procedurile de atribuire, de promovare a concurenței între aceștia și de garantare a tratamentului egal și nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006. Deși instituirea cerințelor de calificare este atributul autorității contractante, regula o constituie accesul nerestricționat al operatorilor economici la procedură. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire prin introducerea unor cerințe minime de calificare care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului (art. 8 din H.G. nr. 925/2006). Experiența similară presupune caracterul asemănător cu cel al livrărilor și serviciilor presupuse de contractul ce urmează a fi atribuit, respectiv să existe elemente comune dar, în mod necesar, și elemente care le diferențiază, prin "experiență similară" neînțelegându-se "experiență identică". Orice solicitare contrară este în contradicție cu spiritul și cu litera legislației în materie, în special a prevederilor art. 188 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 34/2006. Stabilirea unor cerințe minime de calificare nejustificate și disproporționate, raportat la obiectul contractului, încalcă principiul utilizării eficiente a fondurilor publice (ca efect direct al restricționării accesului la procedură al operatorilor economici) și principiul proporționalității. Specificul activităților medicale nu este un argument hotărâtor în impunerea criteriilor de selecție pentru atribuirea unui contract care se referă la implementarea unui sistem informatic integrat. Cerința impusă cu privire la experiența identică excede celor strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului. De asemenea, instanța de fond a înlăturat și argumentele din Raportul asupra contestației care susțin, suplimentar, caracterul restrictiv al cerințelor, cu argumentul că s-a cerut demonstrarea executării a două contracte diferite, dar al căror obiect se suprapune parțial. Instanța de fond a arătat că, și în ipoteza suprapunerii parțiale, solicitarea celor două contracte a urmărit obiective diferite. Împrejurarea că reclamantul, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat în dovedirea experienței similare atât dovada prestării a cel puțin unui contract în domeniul sănătății sau al asigurărilor de sănătate ce a presupus implementarea unui sistem informatic integrat cuprinzând activitățile expres menționate, cât și dovada prestării a cel puțin unui contract ce a presupus implementarea unui sistem informatic pentru managementul activităților medicale în cadrul unui spital nu face decât să întărească concluzia caracterului restrictiv al cerințelor referitoare la experiența similară, rezultat nu numai din pretinderea unei experiențe identice, ci și din dublarea cerințelor pe anumite tipuri de activități. [...] În conformitate cu jurisprudența consolidată a ICCJ-SCAF, după adoptarea soluției de principiu din 24.11.2014, în reglementarea O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecției financiare pentru recuperarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora nu este condiționată de existența unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naționale (cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute în anexa la ordonanța de urgență în care aplicarea corecției financiare este condiționată de existența prejudiciului). Pagina 28 din 63

Există o bogată practică judiciară pe tema caracterului restrictiv al cerinței experienței identice. Inclusiv opiniile Agenției Naționale pentru Achiziții Publice sunt în această

direcție

(https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/ 138/910): Ca regulă generală, toate cerințele privind capacitatea trebuie să aibă legătură directă și să fie proporționale cu obiectul contractului de achiziție publică. Apreciem că cerința privind experiența nu trebuie să fie identică ci similară cu obiectul contractului și trebuie formulată astfel încât să nu genereze o restrângere a concurenței. A se vedea și exemplele regăsite în ultimul model al fișei de date a achiziției (versiunea 18 mai 2017) elaborat de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (http://anap.gov.ro/web/ modele-fda/), la pct. III.2.3.a) – Capacitatea tehnică și/sau profesională, unde se afirmă că este disproporționată solicitarea unei experiențe similare pentru toate activitățile cuprinse în obiectul contractului. În fond, în ecuația diferendului de față, cum obiectul viitorului acord-cadru îl constituie furnizarea (livrarea) de echipamente medicale, preocuparea autorității trebuie să se axeze pe capacitatea ofertanților de a furniza astfel de echipamente, nicidecum pe tipul lor (văzând că nu există cerințe de calificare legate de mentenanță și service specifice/suport pentru cabinetele/centrele/unitățile medicale). Cu alte cuvinte, în principiu, un furnizor autorizat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România care a livrat anterior echipamente medicale complexe, cu tehnologie avansată (de pildă, tomografe computerizate, aparate de rezonanță magnetică, ecografe, sisteme de angiografie, roboți de chirurgie, aparate de anestezie, sisteme de monitorizare a funcțiilor vitale și altele asemenea), până la proba contrară, are capacitatea de a furniza orice alte echipamente specializate pentru care este autorizat legal și abilitat de companiile producătoare pentru a le comercializa pe teritoriul României, inclusiv analizoare. În considerarea celor evocate și văzând că explicațiile autorității organizatoare vin în contradicție cu dispozițiile legale enunțate și cu principiul proporționalității, Consiliul urmează, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, să oblige autoritatea să revizuiască în consecință cerința experienței similare, astfel încât să fie acceptată și experiența specifică provenită din contracte de furnizare a altor tipuri de echipamente medicale, pentru a putea participa la procedură și societatea contestatoare. Întemeiate sunt și criticile la adresa numărului maxim de zece contracte, ceea ce ar însemna, ca medie, 10.000.000 lei/contract, valoare extrem de ridicată și descurajantă pentru potențialii furnizori, mai cu seamă pe fondul presupusului volum redus al precedentelor achiziții publice sau private din România de asemenea dispozitive, context în care, forul jurisdicțional, va admite solicitarea contestatoarei de a fi eliminat numărul de contracte în decursul celor trei ani de Pagina 29 din 63

referință. După cum judicios a sesizat contestatoarea, Oficiul achizitor urmează să facă aplicarea art. 6 alin. (1) lit. c) din Instrucțiunea nr. 2/2017: Art. 6. - (1) Autoritatea/Entitatea contractantă are următoarele variante de formulare a cerinței legate de numărul minim (un contract)/maxim de contracte, în relația cu un anumit nivel minim stabilit pentru experiența similară, excepția menționată la art. 3 alin. (4) fiind aplicabilă după caz: [...] c) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări a căror valoare cumulată a fost de minimum „X“ lei (valoare ce nu depășește, ca regulă generală, valoarea estimată a contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/ acordului-cadru ce urmează a fi atribuit) la nivelul unui număr de contracte lăsat la latitudinea operatorilor economici; Întemeiată este și solicitarea de diminuare a valorii monetare aferente experienței similare, de la 100.000.000 lei, la 25.000.000 lei, în spiritul accesării achiziției de cât mai mulți potențiali ofertanți. Contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., care impun părților să argumenteze și să susțină cu mijloace de probă cele ce afirmă în fața Consiliului, autoritatea contractantă nu reușește să demonstreze că: „Reducerea nivelului valoric, în sensul solicitat de contestator, ar conduce la golirea de conținut a cerinței de calificare și la compromiterea scopului acesteia.” Specialiștii ... nu au transmis Consiliului copia dosarului achiziției publice, cu îl obliga expres art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, dosar din care face parte și strategia de contractare, pentru a permite Consiliului verificarea respectării art. 7 alin. (1) din instrucțiunile antereferite: Art. 7. - (1) Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la experiența similară, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, precum și necesitatea solicitării acestora în raport cu natura și anvergura contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/ acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, în cadrul strategiei de contractare. Prin intermediul acesteia vor fi prezentate argumentele pentru care un operator economic ce nu îndeplinește nivelul de complexitate asociat cerinței de către autoritatea/entitatea contractantă sau nu îl poate atinge prin numărul de contracte impus nu ar avea capabilitățile necesare pentru a duce la bun sfârșit contractul ce urmează a fi atribuit. „82. Se impune astfel admiterea contestației și remedierea documentației de atribuire în sensul, pe de o parte, a eliminării din Caietul de Sarcini, cu referire la Lotul nr. 1, a cerinței legate de interzicerea declarațiilor pe propria răspundere și, pe de altă parte, a menționării în Caietul de Sarcini a faptului că sunt permise declarațiile pe proprie răspundere ale producătorilor privind îndeplinirea anumitor cerințe tehnice din Caietul de Sarcini, în situația în care în fișele tehnice și manualul produsului, emise de producător, nu există referiri exprese la respectivele cerințe.” – afirmă reclamanta, afirmație la care forul administrativ de jurisdicție achiesează. Trebuie luat în considerare că produsele supuse achiziției nu sunt produse de uz comun, existente pe stoc și disponibile spre procurare oricând în România, ci sunt produse de tehnologie avansată cu destinație specifică (spitalicească, în general), Pagina 30 din 63

care trebuie să corespundă unor specificații tehnice multiple și care sunt fabricate, de regulă, pe bază de comandă, în afara țării. Este foarte probabil ca fișele tehnice și manualele analizoarelor comercializate să nu conțină referiri la toate specificațiile tehnice impuse de autoritate ori să nu fie actualizate, iar o ofertă pentru un analizor compliant nu poate fi respinsă doar pentru motivul că anumite specificații nu figurează în fișa tehnică ori în manualul produsului. Este nu doar firească și de minim bun-simț (simple common sense, în exprimarea instanței de la Luxemburg) acceptarea de declarații punctuale din partea producătorilor, asumate prin semnătură și pentru care răspund juridic, ci această acceptare este chiar obligatorie din perspectiva dezideratului legal al facilitării accesului la licitație, sens în care specialiștii Oficiului vor remedia clauza în discuție. Conținutul actului, indiferent de denumirea acestuia din urmă (fișă tehnică, manual, broșură sau declarație), prevalează asupra formei (a se vedea, mutatis mutandis, hotărârile aceleiași instanțe în cauzele DP/ACER, F-34/14, EU:F:2015:82, punctul 29, Mendes/ Comisia, F-125/11, EU:F:2013:35, punctul 34, și Brems/Consiliul, T-219/97, punctul 45 și jurisprudența acolo citată). Legea nr. 98/2016, la art. 155 alin. (6), impune ca specificațiile tehnice să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici. În plus, astfel cum a fost deja punctat, legea pune accentul pe deschiderea pieței, respectiv pe accesul nerestricționat la licitație, sancționând restrângerea artificială a concurenței (art. 50) inclusiv prin refuzul acceptării declarațiilor date de producător. Măsura de remediere va fi adusă la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea ei în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce va fi adoptată, înainte de data-limită de depunere a ofertelor (decalată), cu prelungirea în mod corespunzător a perioadei de depunere a ofertelor. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a specificațiilor de ordin tehnic și a mijloacelor de probare a îndeplinirii lor. Prezenta decizie nu afectează drepturile și obligațiile autorității stabilite la art. 55 din normele amintite. Întemeiată este și critica la adresa impunerii principiilor de măsurare „fotometrie, spectrofotometrie, turbidimetrie sau echivalent”, impunere care trebuie eliminată din specificațiile analizoarelor, chiar dacă acestea din urmă sunt destinate utilizării în imediata apropiere a pacientului. Principiile evocate pot reprezenta un mijloc pentru atingerea unui anumit scop, nu un scop în sine. Dacă specialiștii ... urmăresc atingerea scopului asigurării „utilizării în imediata apropiere a pacientului”, respectivii specialiști trebuie să conceapă o cerință vizând Pagina 31 din 63

respectiva utilizare (evident, presupunând că dispun de informații tehnico-științifice obiective de verificare), nu principiile de măsurare. De bună seamă că rămân valabile prevederile art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, autoritatea având obligația de a anula procedura de atribuire a acordului-cadru, pentru loturile în cauză, în ipoteza în care „Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanța de judecată dispune modificarea/ eliminarea unor specificații tehnice/cerințe din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire astfel încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziției, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achizițiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2)”. Forul administrativ de jurisdicție apreciază că relevante sunt caracteristicile tehnice de performanță pe care trebuie să le asigure analizoarele, nicidecum condiționarea lor prin anumite principii de măsurare. Cu alte cuvinte, accentul trebuie pus pe scopul/efectul urmărit de autoritate, iar nu pe mijloacele prin care este atins respectivul scop/efect, care poate consta în anumite condiții obiective de exploatare în proximitate, sens în care Oficiul poate reformula actuala specificație tehnică în discuție și adăuga, eventual, parametrii tehnici obiectivi și verificabili pe care îi urmărește, astfel încât să fie asigurat accesul la licitație cu produse ce respectă acești parametri, indiferent de principiul de măsurare. Atât timp cât scopul urmărit de autoritate poate fi atins prin mai multe tehnologii, autoritatea nu este îndrituită să restricționeze participarea la licitație a operatorilor economici care furnizează produse cu respectivele tehnologii, mai cu seamă a celor inovative și performante. Ar fi și absurd ca o autoritate să refuze ofertarea unui produs mai avansat tehnologic decât cel descris în caietul de sarcini și care îi satisface toate necesitățile, posibil la un preț mai scăzut decât cel estimat, sub pretextul că dorește un produs depășit tehnologic. Bunăoară, însăși legea privind achizițiile publice, prin art. 156 alin. (4), (5) și (6), promovează un asemenea raționament – nicio ofertă nu poate fi respinsă pe motiv că produsele prevăzute în propunerea tehnică nu sunt conforme cu specificațiile precizate dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea tehnică satisface într-o manieră echivalentă cerințele autorității contractante. Altfel spus, în speță, dacă analizoarele furnizate de reclamantă, autorizate legal pentru punere pe piață, au performanțe egale sau superioare celor cerute prin caietul de sarcini, demonstrate în condițiile art. 156, autoritatea nu îi poate respinge oferta pe considerente ce țin de neofertarea unor analizoare pe baza anumitor principii de măsurare. Nicio ofertă nu poate fi respinsă dacă ofertantul demonstrează prin orice mijloc adecvat că produsele sale asigură îndeplinirea performanțelor sau cerințelor funcționale solicitate de autoritate în temeiul legii amintite. Cu atât mai mult, încă din etapa Pagina 32 din 63

de elaborare a ofertelor pe baza documentației de atribuire, autoritatea ar trebui să încurajeze soluțiile alternative care corespund scopului și rigorilor de ordin tehnic particularizate de autoritate în caietul de sarcini. Dacă principiile alternative utilizate în măsurarea elementelor biochimice asigură performanțe tehnice și calitative similare ori superioare cerințelor autorității, ele nu pot fi excluse de la licitație. Desigur, acceptarea lor presupune dovedirea performanțelor tehnice și respectarea parametrilor care vor fi introduși de autoritate. Prin prisma art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice definesc caracteristicile solicitate privind produsele care fac obiectul achiziției, deci nu principiile de măsurare pe baza cărora funcționează. Elocventă este, de pildă, mutatis mutandis, Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C- 424/23, EU:C:2025:15, din care cităm: 39. Prin intermediul celei de a doua și al celei de a treia întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că autoritățile contractante pot preciza în specificațiile tehnice ale unui contract de achiziții publice de lucrări din ce materiale trebuie să fie realizate produsele propuse de ofertanți. 40. În această privință, este necesar să se arate de la bun început că, într-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice de lucrări, formularea specificațiilor tehnice urmărește, conform articolului 42 alineatul (1) din Directiva 2014/24, definirea „caracteristicil[or] pe care trebuie să le întrunească lucrările”. În măsura în care determină aceste caracteristici, specificațiile tehnice definesc, astfel cum rezultă din considerentul (92) al acestei directive, însuși obiectul contractului de achiziții publice. 41. Printre aceste specificații pot figura, printre altele, în conformitate cu punctul 1 litera (a) din anexa VII la directiva menționată, caracteristicile pe care trebuie să le aibă „un produs sau un bun furnizat, astfel încât acesta să poată fi utilizat în scopul urmărit de autoritatea contractantă”. Aceste caracteristici includ în special toate „condițiile cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este în măsură să le prevadă, conform unor reglementări generale sau specifice, în ceea ce privește lucrările finalizate și materialele sau componentele acestora”. 42. Deși autoritățile contractante dispun de o marjă largă de apreciere în această privință, care este justificată de faptul că ele cunosc cel mai bine produsele de care au nevoie și cerințele care trebuie îndeplinite pentru a obține rezultatele dorite, Directiva 2014/24 stabilește totuși anumite limite pe care ele trebuie să le respecte. Acestea trebuie să se asigure, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din aceasta, că specificațiile tehnice oferă operatorilor economici acces egal la procedurile de achiziții publice și nu au efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865, punctele 29-33). 43. În aceeași ordine de idei, din considerentul (74) al acestei directive rezultă că specificațiile tehnice formulate în vederea atribuirii unui contract de achiziții publice trebuie să deschidă această piață pentru concurență și, prin urmare, să permită prezentarea unor oferte care să reflecte în special diversitatea soluțiilor tehnice existente pe piață (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865, punctul 36, și Hotărârea din 24 octombrie 2024, Obshtina Pleven, C-513/23, EU:C:2024:917, punctul 36). 44. Același considerent (74) precizează că formularea specificațiilor tehnice în termeni de cerințe de performanță și funcționale permite, în general, atingerea în cel mai bun mod Pagina 33 din 63

posibil a obiectivului deschiderii către concurență și că, prin urmare, această metodă de formulare, care promovează inovarea în domeniul achizițiilor publice, ar trebui să fie utilizată la o scară cât mai largă cu putință. 45. Acest mod de a formula specificațiile tehnice, prevăzut la articolul 42 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2014/24, permite astfel oricărui operator economic ale cărui produse îndeplinesc performanțele și cerințele funcționale impuse de autoritatea contractantă să depună o ofertă, independent, printre altele, de procesul urmat în fabricarea produselor sale și de materialul din care sunt realizate acestea. 46. Pentru ca metoda de formulare prevăzută la articolul 42 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2014/24 să garanteze de asemenea o deschidere adecvată către concurență, legiuitorul Uniunii a prevăzut că specificațiile tehnice formulate potrivit acestei metode trebuie să fie însoțite de mențiunea „sau echivalent”. 47. Întrucât deschiderea către concurență este astfel garantată în cazul aplicării uneia dintre metodele prevăzute la articolul 42 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 2014/24, ea este garantată și în cazurile prevăzute la articolul 42 alineatul (3) literele (c) și (d) din aceasta, care constau într-o combinație a acestor două metode. 48. În schimb, includerea în specificațiile tehnice a unei trimiteri la „un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic” sau „la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție determinată care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse” este în principiu interzisă, în temeiul articolului 42 alineatul (4) din această directivă. 49. Astfel, asemenea trimiteri, departe de a contribui la deschiderea pieței publice către concurență, au ca efect restrângerea acesteia. 50. Cu toate acestea, cu titlu excepțional, o autoritate contractantă poate include în documentele contractului care conțin specificațiile tehnice o trimitere prevăzută la articolul 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24, cu condiția ca, astfel cum prevede în esență a doua teză a acestei dispoziții, performanțele sau cerințele funcționale menționate în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) litera (a) din această directivă sau specificațiile menționate în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) litera (b) din directiva respectivă sau o combinație a celor două să nu permită prin ele însele să se furnizeze o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului. Într-un astfel de caz, autoritatea contractantă trebuie, în conformitate cu a treia teză a articolului 42 alineatul (4) din aceeași directivă, să însoțească această trimitere de mențiunea „sau echivalent”. 51. Astfel cum reiese, pe de altă parte, din sintagma „[c]u excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului”, cuprinsă în prima teză a articolului 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24, trimiterile menționate la această dispoziție pot fi făcute și atunci când acest lucru este legitim în raport cu obiectul contractului. Având în vedere amplasarea sa la începutul acestui alineat (4) și utilizarea termenilor „cu excepția cazului în care”, această ipoteză, care este distinctă de cea prevăzută la alineatul (4) a doua teză al acestui articol 42, trebuie înțeleasă ca o împrejurare care permite autorității contractante să înlăture însăși aplicabilitatea conținutului normativ al acestui alineat (4), care cuprinde interdicția de principiu enunțată în prima teză a alineatului menționat, excepția de la această interdicție prevăzută în a doua teză a acestuia și cerința, prevăzută în a treia teză a acestuia din urmă, de a adăuga, în cazul aplicabilității acestei excepții, mențiunea „sau echivalent”. 52. În consecință, atunci când o trimitere precum cea menționată la articolul 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24 este justificată de obiectul contractului, ea poate fi introdusă în specificațiile tehnice, fără să se aplice interdicția enunțată în prima teză a acestei dispoziții sau condițiile prevăzute la a doua și la a treia teză ale acesteia. 53. Această ipoteză vizată de termenii „[c]u excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului” trebuie, în caz contrar aducându-se atingere obiectivului Pagina 34 din 63

deschiderii achizițiilor publice către concurență, să fie interpretată în mod restrictiv, astfel încât să acopere numai situațiile în care o cerință privind utilizarea unui produs de un tip sau a unei origini sau chiar a unei mărci determinate, ori obținute în temeiul unui brevet sau al unui anumit procedeu, decurge în mod inevitabil din obiectul contractului. 54. Având în vedere ansamblul precizărilor furnizate mai sus cu privire la domeniul de aplicare al articolului 42 din Directiva 2014/24, va reveni instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă Fluvius poate sau nu să limiteze prin intermediul specificațiilor tehnice pe care le formulează în vederea atribuirii unor contracte de achiziții publice de lucrări de canalizare aceste contracte de achiziții publice la operatorii economici care furnizează țevi de canalizare din gresie pentru evacuarea apelor uzate și țevi din beton pentru evacuarea apelor pluviale. 55. Deși va reveni numai instanței de trimitere sarcina de a aplica normele prevăzute la acest articol 42 astfel cum au fost interpretate de Curte, aceasta din urmă poate totuși să ofere indicații pentru a se stabili în ce măsură aceste norme se pot aplica unei trimiteri, precum cea în discuție în cauza principală, care constă în a impune utilizarea unor țevi „din gresie” și „din beton”. 56. În acest sens, este necesar să se arate, în primul rând, că materialul din care este realizat un produs nu poate fi calificat drept „performanță” sau „cerință funcțională”, în sensul articolului 42 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2014/24. Astfel, deși un material poate contribui la performanța unui produs sau la aptitudinea acestuia de a îndeplini o cerință funcțională, acesta nu constituie în sine o „performanță” sau o „cerință funcțională”. 57. Într-un caz precum cel în discuție în litigiul principal, în care există, în sectorul economic vizat, produse care pot fi diferențiate în funcție de fabricarea lor și în special de materialul din care sunt realizate, cerința de a utiliza produse realizate dintr-un anumit material trebuie, astfel cum a observat avocatul general la punctele 72 și 73 din concluzii, să fie calificată drept trimitere la un „tip” sau la o „producție specifică” ce are „ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse”, în sensul articolului 42 alineatul (4) prima teză din Directiva 2014/24, având în vedere că această trimitere conduce la eliminarea întreprinderilor care furnizează produse realizate dintr-un alt material decât cel impus. 58. În al doilea rând, trebuie arătat că, în cursul ședinței în fața Curții, Fluvius a declarat, ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta, că nu a însoțit specificația tehnică în discuție în cauza principală, potrivit căreia țevile pentru evacuarea apelor uzate trebuie să fie din gresie, iar cele pentru evacuarea apelor pluviale din beton, de mențiunea „sau echivalent”. 59. Dacă aceasta ar fi situația, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere, ar rezulta, fără a fi necesar să se examineze dacă este posibil, în temeiul articolului 42 alineatul (3) din Directiva 2014/24, să se furnizeze o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului fiecărui contract în discuție în litigiul principal, că Fluvius nu ar putea invoca în mod util excepția prevăzută la articolul 53 alineatul (4) al doilea paragraf punctul 1° din Legea privind achizițiile publice, care transpune în dreptul belgian articolul 42 alineatul (4) a doua teză din această directivă, întrucât cerința formulată în a treia teză a acestui articol 42 alineatul (4), transpusă în dreptul belgian prin articolul 53 alineatul (4) al treilea paragraf din această lege, nu ar fi îndeplinită. 60. În ceea ce privește, în al treilea rând, ipoteza vizată la începutul articolului 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24, interpretată la punctele 51-53 din prezenta hotărâre și transpusă în dreptul belgian prin articolul 53 alineatul 4 al doilea paragraf punctul 2° din legea menționată, este necesar să se considere că cerința referitoare la utilizarea unui anumit Pagina 35 din 63

material pentru un contract de achiziții publice sau pentru o parte a acestuia poate în special să decurgă în mod inevitabil din obiectul contractului în cazul în care ea se întemeiază pe estetica urmărită de autoritatea contractantă sau pe necesitatea de a obține adecvarea unei lucrări la mediul său sau în cazul în care, având în vedere o performanță sau o cerință funcțională formulată în temeiul articolului 42 alineatul (3) litera (a) din această directivă, este inevitabilă utilizarea unor produse realizate din acest material. Astfel, în asemenea situații, nu poate fi avută în vedere nicio alternativă întemeiată pe o soluție tehnică diferită. 61. În afara cazurilor în care utilizarea unui material decurge în mod inevitabil din obiectul contractului, autoritatea contractantă nu poate, fără adăugarea mențiunii „sau echivalent”, să solicite utilizarea unui anumit material. În acest caz, în cadrul specificațiilor tehnice, aceasta trebuie să se abțină de la impunerea utilizării unui anumit material, fie evitând menționarea unui astfel de material în documentele contractului, fie menționând unul sau mai multe materiale, adăugând în același timp mențiunea „sau echivalent”. Prin urmare, autoritatea contractantă va trebui, în conformitate cu obiectivul privind deschiderea către concurență urmărit de Directiva 2014/24, să aplice criteriile de atribuire unei diversități de oferte, care le poate cuprinde atât pe cele care propun produse realizate din materiale a căror utilizare este curentă în sectorul în cauză, cât și pe cele care propun produse realizate din materiale mai puțin obișnuite sau chiar inovatoare. Autoritatea contractantă oferă astfel operatorilor economici interesați posibilitatea de a demonstra echivalența unor asemenea materiale. 62. Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la a doua și la a treia întrebare adresate că articolul 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că autoritățile contractante nu pot, fără adăugarea mențiunii „sau echivalent”, să precizeze în specificațiile tehnice ale unui contract de achiziții publice de lucrări din ce materiale trebuie să fie realizate produsele propuse de ofertanți, cu excepția cazului în care utilizarea unui anumit material decurge în mod inevitabil din obiectul contractului, nefiind posibil să fie avută în vedere nicio alternativă întemeiată pe o soluție tehnică diferită. Mai recentă, deopotrivă de relevantă, este Hotărârea din 16 aprilie 2026 (deși ulterioară inițierii licitației, Oficiul achizitor putea să o parcurgă în timpul soluționării cauzelor de față și să adopte măsurile de remediere necesare), Sof Medica, C-568/24, EU:C:2026:305: 32. Prin intermediul primei și al celei de a treia întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 42 alineatele (1) și (2) și cu articolul 49 din această directivă trebuie interpretat în sensul că principiile transparenței și egalității de tratament prevăzute la articolul 18 alineatul (1) amintit se opun ca, în cadrul unei achiziții publice de produse, o autoritate contractantă să excludă oferta unui ofertant pe baza unor specificații tehnice fără ca, la data publicării anunțului de participare, acestea să fi făcut obiectul unei justificări obiective în documentele achiziției, în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 13 din directiva menționată. 33. În primul rând, trebuie arătat că articolul 2 alineatul (1) punctul 13 din Directiva 2014/24 se limitează să definească noțiunea de „document al achiziției” ca fiind orice document produs de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a defini elementele achiziției sau ale procedurii, inclusiv, printre altele, anunțul de participare și specificațiile tehnice. 34. Această dispoziție nu conține însă nicio mențiune cu privire la aspectul dacă, la data publicării unui anunț de participare, autoritatea contractantă în cauză este obligată să indice justificările obiective care stau la baza unei specificații tehnice. 35. În al doilea rând, trebuie arătat că articolul 49 din Directiva 2014/24 se limitează în esență să prevadă că anunțurile de participare se utilizează ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, că acestea conțin informațiile prevăzute în partea C din anexa V la directiva respectivă și că ele se publică în conformitate cu articolul 51 din directiva amintită. Deși această parte C, intitulată „Informații care trebuie incluse în anunțuri”, enumeră numeroase informații care trebuie furnizate, ea nu menționează printre aceste informații obligația de a indica justificările obiective care stau la baza unei specificații tehnice. 36. În al treilea rând, din articolul 42 alineatul (1) din Directiva 2014/24 reiese că specificațiile tehnice, care sunt definite la punctul 1 din anexa VII la această directivă, sunt Pagina 36 din 63

stabilite în documentele achiziției și descriu caracteristicile pe care trebuie să le întrunească produsele. În cazul contractelor de achiziții publice de produse sau de servicii, punctul 1 litera (b) din această anexă VII definește o specificație tehnică drept o specificație menționată într-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie să le aibă un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanță ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilități) și evaluarea conformității, performanțele, utilizarea produsului, siguranța sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerințele aplicabile produsului în ceea ce privește denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, procesele și metodele de producție în toate etapele ciclului de viață al bunului sau al serviciului, precum și procedurile de evaluare a conformității. Nu reiese însă nici din modul de redactare a acestui articol 42 alineatul (1), nici din cel al punctului 1 litera (b) menționat că autoritatea contractantă este obligată să justifice în mod obiectiv specificațiile tehnice pe care le-a stabilit. 37. În această privință, Curtea a statuat că autoritatea contractantă dispune de o marjă largă de apreciere în cadrul formulării specificațiilor tehnice ale unui contract, având în vedere că ea este cea mai în măsură să stabilească produsele de care are nevoie și cerințele care trebuie îndeplinite pentru a obține rezultatele dorite (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865, punctele 29 și 30, precum și Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctul 42). 38. Autoritatea contractantă trebuie să se asigure însă, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din aceasta, că specificațiile tehnice oferă operatorilor economici acces egal la procedura de achiziție publică și nu au efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice (Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C- 424/23, EU:C:2025:15, punctul 42). 39. Curtea a subliniat că principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței au o importanță crucială în ceea ce privește specificațiile tehnice, având în vedere riscurile de discriminare legate de alegerea acestora sau de modul lor de formulare (Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865, punctul 34). 40. În aceeași ordine de idei, din considerentul (74) al Directivei 2014/24 reiese că specificațiile tehnice ar trebui elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor oferite în mod obișnuit de acel operator economic. Într-adevăr, potrivit acestui considerent (74), „ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață”. 41. Respectarea acestor cerințe este cu atât mai importantă atunci când specificațiile tehnice sunt formulate în mod deosebit de detaliat. Astfel, cu cât specificațiile tehnice sunt mai detaliate, cu atât este mai important riscul ca produsele unui anumit producător Pagina 37 din 63

să fie favorizate (Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865, punctul 37). 42. Prin urmare, gradul de detaliere a specificațiilor tehnice trebuie să respecte de asemenea principiul proporționalității, ceea ce implică examinarea aspectului dacă acest grad de detaliere este necesar în vederea realizării obiectivelor urmărite (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865, punctul 41). 43. Cu toate acestea, nici articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24, nici articolul 42 alineatele (1) și (2) din respectiva directivă nu impun o interpretare a principiilor transparenței și egalității de tratament în sensul că obligă autoritatea contractantă ca, la data publicării anunțului de participare în cauză, să indice justificările obiective care stau la baza specificațiilor tehnice pe care le-a stabilit. 44. Astfel, principiul transparenței presupune ca condițiile și modalitățile procedurii de atribuire să fie formulate în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, așa încât, pe de o parte, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și care dau dovadă de o diligență normală să înțeleagă conținutul exact al acestora și să le interpreteze în același fel și, pe de altă parte, să dea posibilitatea autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele ofertanților corespund criteriilor care guvernează achiziția în cauză (Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C-368/10, EU:C:2012:284, punctul 109 și jurisprudența citată). Principiul transparenței se limitează, așadar, să impună ca documentația de atribuire să fie clară, precisă și neechivocă, fără a merge până la a impune autorităților contractante ca, la data publicării anunțului de participare în cauză, să indice în mod specific toate justificările obiective care stau la baza fiecărei specificații tehnice menționate în caietul de sarcini. Această din urmă cerință se raportează, în schimb, la respectarea principiului proporționalității, astfel încât autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să justifice motivul pentru care gradul de detaliere a specificațiilor tehnice în cauză este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite. 45. Rezultă din cele ce precedă că principiul transparenței, prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24, nu obligă autoritatea contractantă să furnizeze o justificare obiectivă care să explice, din punctul său de vedere, conținutul specificațiilor tehnice incluse în documentația de atribuire în cauză. 46. În al patrulea rând, această interpretare este confirmată de economia Directivei 2014/24. Astfel, atunci când legiuitorul Uniunii a urmărit ca autoritatea contractantă să prezinte în documentele achiziției motivarea care justifică una dintre caracteristicile sau condițiile referitoare la atribuirea unui contract sau la o procedură de achiziții, el a prevăzut acest lucru în mod expres. Acesta este, de exemplu, cazul articolului 46 alineatul (1) al doilea paragraf din respectiva directivă, care prevede obligația autorității contractante de a indica principalele motive care stau la baza deciziei sale de a nu face împărțirea pe loturi, sau al articolului 29 alineatul (1) al doilea paragraf din directiva menționată, care prevede că, în cazul în care autoritatea contractantă decide să recurgă la o procedură competitivă cu negociere, ea trebuie să identifice în documentele achiziției obiectul achiziției vizate prin furnizarea unei descrieri a necesităților sale și a caracteristicilor impuse pentru produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi achiziționate. 47. În al cincilea și ultimul rând, o interpretare contrară celei preconizate la punctul 45 din prezenta hotărâre ar putea rupe echilibrul urmărit de legiuitorul Uniunii între drepturile și obligațiile ofertanților și cele ale autorităților contractante. Ea ar conduce astfel la obligarea autorității contractante să justifice în mod detaliat fiecare cerință concretă, prin informații Pagina 38 din 63

referitoare la necesitățile pe care urmărește să le satisfacă și pe baza cărora a elaborat specificațiile tehnice. În anumite ipoteze, o asemenea obligație de motivare ar avea ca efect impunerea unei sarcini administrative deosebit de împovărătoare sau chiar disproporționate autorității contractante în cauză și punerea în discuție a marjei largi de apreciere care îi este recunoscută în stabilirea necesităților sale și în formularea specificațiilor tehnice ale unui contract. 48. Având în vedere motivele care precedă, trebuie să se răspundă la prima și la cea de a treia întrebare că articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 42 alineatele (1) și (2) și cu articolul 49 din această directivă trebuie interpretat în sensul că principiile transparenței și egalității de tratament prevăzute la articolul 18 alineatul (1) amintit nu se opun ca, în cadrul unei achiziții publice de produse, o autoritate contractantă să excludă oferta unui ofertant pe baza unor specificații tehnice fără ca, la data publicării anunțului de participare, acestea să fi făcut obiectul unei justificări obiective în documentele achiziției, în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 13 din directiva menționată. Cu privire la a doua întrebare 49. Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 42 alineatul (1), alineatul (3) litera (b) și alineatul (4) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că o autoritate contractantă poate să prevadă în specificațiile tehnice ale unei achiziții publice a unui robot chirurgical cerințe referitoare la caracterul modular și mobil, la greutate, la amprenta la sol, precum și la dispunerea brațelor robotului chirurgical care face obiectul achiziției amintite, fără ca aceste cerințe să fie însoțite de mențiunea „sau echivalent”. 50. Trebuie să se arate de la bun început că, într-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice de produse, formularea specificațiilor tehnice urmărește, în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu punctul 1 litera (b) din anexa VII la această directivă, definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă produsele vizate, precum, printre altele, performanțele, utilizarea produsului vizat, siguranța sau dimensiunile acestuia. În măsura în care determină aceste caracteristici, specificațiile tehnice definesc, astfel cum rezultă din considerentul (92) al directivei menționate, însuși obiectul contractului de achiziții publice în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctul 40). 51. Articolul 42 alineatul (3) din Directiva 2014/24 enumeră în mod exhaustiv metodele de formulare a specificațiilor tehnice care trebuie incluse în documentele achiziției, fără a stabili o ierarhie între aceste metode (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctele 29 și 30, precum și jurisprudența citată). 52. În acest sens, autoritatea contractantă poate decide să formuleze specificații tehnice în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) litera (a) din această directivă. Ea poate alege de asemenea să facă trimitere la standarde naționale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau – în lipsa oricărora dintre acestea – la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor, în conformitate cu acest articol 42 alineatul (3) litera (b). Ea poate utiliza și o combinație a acestor două metode, în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) literele (c) și (d). Atunci când o autoritate contractantă formulează specificații tehnice în conformitate cu metoda prevăzută la același articol 42 alineatul (3) litera (b), fiecare trimitere la această din urmă dispoziție trebuie să fie însoțită de mențiunea „sau echivalent”. 53. Or, în speță, trebuie să se arate că specificațiile tehnice referitoare la achiziția în cauză, astfel cum au fost prezentate la punctul 20 din prezenta hotărâre, nu par formulate în Pagina 39 din 63

conformitate cu metoda prevăzută la articolul 42 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2014/24, așa încât această dispoziție nu este aplicabilă. 54. Cu toate acestea, mai trebuie arătat că articolul 42 alineatul (4) prima teză din această directivă interzice în principiu includerea în specificațiile tehnice a unei trimiteri la „un anumit producător, [la] o anumită origine sau [la] un anumit procedeu care caracterizează produsele […] furnizate de un anumit operator economic” sau la „un tip […] sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse”. Astfel, asemenea trimiteri nu contribuie la deschiderea către concurență a achiziției publice în cauză, ci au mai degrabă ca efect restrângerea acesteia din urmă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctele 48 și 49). 55. Există însă două excepții de la această interdicție „de principiu”. Pe de o parte, a doua teză a articolului 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24 prevede că, cu titlu excepțional, autoritatea contractantă poate include în documentele achiziției care conțin specificațiile tehnice o trimitere prevăzută la acest articol 42 alineatul (4), cu condiția ca, astfel cum prevede în esență această a doua teză, performanțele sau cerințele funcționale menționate în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) litera (a) din această directivă sau specificațiile menționate în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) litera (b) din directiva respectivă sau o combinație a celor două să nu permită prin ele însele să se furnizeze o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului. Într-un astfel de caz, autoritatea contractantă trebuie, în conformitate cu a treia teză a articolului 42 alineatul (4) din aceeași directivă, să însoțească această trimitere de mențiunea „sau echivalent” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctul 50). 56. Pe de altă parte, după cum reiese din sintagma „[c]u excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului”, cuprinsă în prima teză a articolului 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24, trimiterile prevăzute la această dispoziție pot fi făcute și atunci când acest lucru este legitim în raport cu obiectul contractului. Această ipoteză, care este distinctă de cea prevăzută la alineatul (4) a doua teză a acestui articol 42, trebuie înțeleasă ca fiind o împrejurare care permite autorității contractante să înlăture însăși aplicabilitatea conținutului normativ al acestui alineat (4), care cuprinde interdicția de principiu enunțată în prima teză a acestuia, excepția de la respectiva interdicție prevăzută în a doua teză a alineatului (4) menționat și cerința, prevăzută în a treia teză a acestuia din urmă, de a adăuga, în cazul aplicabilității excepției amintite, mențiunea „sau echivalent” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctul 51). 57. Rezultă că, atunci când o trimitere precum cea menționată la articolul 42 alineatul (4) prima teză din Directiva 2014/24 este justificată de obiectul contractului în cauză, ea poate fi introdusă în specificațiile tehnice fără să se aplice interdicția enunțată în prima teză a respectivei dispoziții sau condițiile prevăzute la a doua și la a treia teză ale acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C 424/23, EU:C:2025:15, punctul 52). Pagina 40 din 63

58. Această ipoteză vizată de termenii „[c]u excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului” trebuie, în caz contrar aducându-se atingere obiectivului deschiderii către concurență a achizițiilor publice, să fie interpretată în mod restrictiv, astfel încât să acopere numai situațiile în care o cerință privind un tip de produs sau dimensiunile acestui produs decurge în mod inevitabil din obiectul contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2025, DYKA Plastics, C-424/23, EU:C:2025:15, punctul 53). 59. Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, revine instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă spitalul poate impune în mod valabil cerințe referitoare la caracterul modular și mobil, la greutate, la amprenta la sol, precum și la dispunerea brațelor robotului chirurgical care face obiectul achiziției în cauză, fără ca aceste cerințe să fie însoțite de mențiunea „sau echivalent”. 60. În speță, deși revine în definitiv acestei instanțe sarcina de a aplica normele prevăzute la articolul 42 din Directiva 2014/24, astfel cum au fost interpretate de Curte, aceasta din urmă poate totuși să ofere indicații pentru a determina în ce măsură aceste norme sunt aplicabile unor asemenea cerințe. 61. Instanța de trimitere ridică în special problema cerințelor menționate în caietul de sarcini referitoare la caracterul modular și mobil, la greutate, la amprenta la sol, precum și la dispunerea brațelor robotului chirurgical care face obiectul achiziției în cauză. În această privință, trebuie să se considere că aceste cerințe se raportează la un „tip” de produs sau la o „producție specifică” ce pot avea „ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse”, în sensul articolului 42 alineatul (4) prima teză din Directiva 2014/24, întrucât cerințele menționate conduc la eliminarea întreprinderilor care furnizează roboți chirurgicali de tip monolitic sau roboți chirurgicali de tip modular care depășesc greutatea maximă și/sau amprenta la sol maximă stabilite prin acest caiet de sarcini. 62. Totuși, îi revine acestei instanțe sarcina de a verifica dacă, în conformitate cu articolul 156 alineatul (2) din Legea nr. 98/2016, care urmărește să transpună articolul 42 alineatul (4) prima teză din Directiva 2014/24, cerințele menționate la punctul precedent decurg în mod inevitabil din obiectul achiziției în cauză. Așadar, îi revine obligația de a verifica dacă respectivele cerințe sunt legate de dimensiunile și de compartimentarea sălilor de operație, fără ca acestea din urmă, potrivit caietului de sarcini amintit, să „necesit[e] amenajări speciale”. Dacă, în urma acestei examinări, instanța menționată ajunge la concluzia că cerințele respective decurg în mod inevitabil din obiectul achiziției, autoritatea contractantă poate introduce astfel de cerințe fără ca ele să fie însoțite de mențiunea „sau echivalent”. 63. Cu excepția cazurilor în care cerințe precum cele în discuție în litigiul principal, referitoare la caracterul modular și mobil, la greutate, la amprenta la sol, precum și la dispunerea brațelor robotului chirurgical care face obiectul achiziției în cauză decurg în mod inevitabil din obiectul acestei achiziții, autoritatea contractantă nu poate impune aceste cerințe fără a adăuga mențiunea „sau echivalent”. 64. Având în vedere motivele care precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 42 alineatele (1) și (4) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că o autoritate contractantă nu poate să prevadă în specificațiile tehnice ale unei achiziții publice a unui robot chirurgical cerințe referitoare la caracterul modular și mobil, la greutate, la amprenta la sol, precum și la dispunerea brațelor robotului chirurgical care face obiectul achiziției amintite fără ca aceste cerințe să fie însoțite de mențiunea „sau echivalent”, cu excepția cazului în care, în lumina documentelor achiziției, cerințele menționate decurg în mod inevitabil din obiectul achiziției respective. Reticența ... în a accepta orice principii de măsurare poate constitui un indiciu al intenției de favorizare nelegală a anumitor analizoare Pagina 41 din 63

(furnizori ai acestora) în câștigarea contractului. Scopul legislației pe linie de achiziții îl constituie și promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici. În acord cu art. 20 alin. (10) din normele anexă la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini urmăresc descrierea în mod obiectiv a produsului care se dorește a fi achiziționat, în așa manieră încât să corespundă necesității autorității, iar, în speță, necesitatea acesteia pentru anumite principii de măsurare nu a fost nici exprimată și nici probată. Reprezintă o constantă în domeniu că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță/ calitate, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte (deci nu de către potențialii ofertanți), în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității [art. 2 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], sens în care s-a pronunțat și Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 245 din 1 februarie 2023, cod ReJust 4e687g622. Legislația achizițiilor publice cuprinde reglementări detaliate, care pornesc de la dreptul autorității contractante de a își asigura, prin intermediul achiziției, propriile necesități, pe care autoritatea este suverană a le stabili și în funcție de care impune anumite specificații, independent de eventuala opoziție a operatorilor economici. Specificațiile tehnice sunt definite de Legea nr. 98/2016 ca fiind „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, text care trebuie conjugat cu art. 20 alin. (10) din normele precitate. Revenind la cazul concret, prin prisma liniilor directoare evocate, Consiliul notează că Oficiul achizitor nu a justificat în niciun fel, cu atât mai puțin în mod concret, nici nevoia ca „testele de reactivi să nu necesite centrifugare”. Simplul fapt că analizoarele au ca beneficiari finali cabinetele medicilor de familie nu este suficient pentru a restricționa participarea la achiziție și a altor potențiali furnizori, cum este distribuitorul ...SRL. Cum interdicția centrifugării nu are niciun suport dovedit în nevoile concrete ale autorității, fiind subiectivă și potențial favorizantă pentru anumiți operatori, Consiliul obligă autoritatea contractantă să elimine din caietul de sarcini respectiva interdicție. În schimb, indicarea tipului de probă „sânge integral heparinizat cu litiu sau echivalent, ser sau plasma” nu a fost dovedită a restricționa în vreun fel accesul reclamantei la licitație, context în care va fi menținută. ...SRL nu a relevat în ce constă restricționarea participării sale la licitație prin actuala redactare permisivă a caietului de sarcini, ceea ce face ca pretenția sa de revizuire a cerinței să fie și lipsită de Pagina 42 din 63

interes procesual, în componenta sa ținând de vătămare, în lumina art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016: f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. Neexistând vătămare, nu există nici interes procesual. Instrumentul legal al contestației este conceput pentru a înlătura o vătămare a unui drept ori într-un interes legitim propriu al contestatorului – art. 2 alin. (1) din aceeași lege –, nicidecum pentru a „lovi” în concurenți, pentru a vătăma adversarii prin împiedicarea accesului lor la procedura de atribuire, în caz contrar exercitarea dreptului de contestare devenind abuzivă, în sensul art. 15 C. civ.: Art. 15 - Abuzul de drept Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într- un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. După cum s-a arătat mai sus, specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici – art. 155 alin. (6) din legea achizițiilor publice, a cărui încălcare constituie contravenție, sancționată cu amendă între 5.000 lei și 30.000 lei. Relativ la specificațiile: Interval de detecție: 0.5-27g/dL Stocare date: 1000 rezultate [...] Alimentare: 4x baterii AA sau alimentare prin USB Dimensiuni: 106x151x39 mm. (...) APLICATII: -screening anemie -bănci de sânge -centre de transfuzii -centre de sănătate mama şi copilului -centrele de dializă. într-adevăr, ele par a fi copiate din broșura aferentă analizorului hemochroma PLUS, al producătorului Boditech Med Inc. (urmează captură de ecran de la https://microbiology.co.ke/wp-content/ uploads/2025/03/hemochroma_PLUS.pdf): Pagina 43 din 63

specificații regăsite ad litteram și la distribuitorul din România Avena Medica SRL (https://avena.ro/poc/hemochroma-plus-boditech.html). Copierea (mergând până la nivelul dimensiunilor fixe în milimetri) specificațiilor tehnice proprii unui anumit produs reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale legislației achizițiilor publice, iar exemplul negativ dat de ... nu poate fi tolerat de forul jurisdicțional, motiv pentru care va fi dispusă – fără nicio ezitare și circumstanțiere – eliminarea setului de specificații redat mai sus. În anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875/2011, se prevede: 3.5. Manipularea specificațiilor Descrierea sistemului Cererile de oferte sau propuneri pot conține specificații adaptate pentru a corespunde calificărilor sau competențelor unui anumit ofertant. Această situație este frecventă în special în cazul contractelor din domeniul IT și al altor contracte tehnice. Specificațiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru a exclude alți ofertanți calificați sau pentru a justifica achiziții dintr-o singură sursă și pentru a evita orice concurență. Pagina 44 din 63

Un ansamblu de specificații manipulate care favorizează un anumit contractant sugerează corupție. Indicatori de fraudă: – doar un singur ofertant sau foarte puțini ofertanți răspund la cererile de oferte; – există similitudini între specificații și produsele sau serviciile contractantului câștigător; – se primesc reclamații din partea celorlalți ofertanți; – specificațiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă decât în cazul cererilor de oferte anterioare; – specificații neobișnuite sau nerezonabile; – acordarea unui număr ridicat de contracte avantajoase unui singur furnizor; – socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea și ofertanți pe durata procedurii de atribuire; – cumpărătorul definește un articol folosind denumirea unei mărci comerciale în locul unei descrieri generice fără să folosească sintagma "sau echivalent" sau fără să justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilități tehnice. În combaterea criticilor contestatoarei: 117. Sub un prim aspect, impunerea cerinței obligatorii ca “testele cu reactivi să conțină toate substanțele necesare determinării simultane a minim 5 parametri” presupune, din start, ofertarea doar de reactivi de tip panel multiparametru, ceea ce restricționează drastic participarea cu ofertă în cadrul Lotului nr. 1 pentru furnizorii de analizoare PoC ce funcționează pe bază de casete individuale pentru fiecare parametru în parte (în piața de profil, există soluții ce permit prelucrarea simultană a minim 5 astfel de casete individuale dintr-o singură probă de sânge). 118. Numărul de parametri ce pot fi determinați simultan cu ajutorul unui singur test de reactivi este astfel un simplu element constructiv care diferă de la analizor la analizor și de la producător la producător. 119. Un analizor care funcționează cu reactivi pe bază de casete individuale pentru fiecare parametru în parte și care permite determinarea simultană a minim 5 parametri nu este cu nimic inferior unui analizor care funcționează reactivi de tip panel multiparametru și care face același lucru. Modul concret în care funcționează analizorul (cu reactivi pe bază de casete individuale pentru fiecare parametru sau cu reactivi de tip panel multiparametru) este irelevant. Esențial este să fie realizată determinarea simultană a minim 5 parametri dintr-o singură probă de sânge, și nu modul concret în care analizorul face acest lucru. 120. De altfel, o soluție tehnică ce presupune posibilitatea de a creea paneluri personalizate pentru fiecare pacient prin selectarea casetelor individuale de interes, este una superioară din punct de vedere financiar, întrucât se vor efectua exclusiv testele necesare, fără procesarea unor parametri ce nu sunt relevanți în anumite cazuri clinice, doar pentru ca panelul multiparametru îi include. 121. Sub un al doilea aspect, cerința tehnică obligatorie ca ”Testele de reactivi să fie ambalate câte 10 sau 20 paneluri/cutie” este vădit restrictivă și disproporționată. 122. Ambalarea testelor de reactivi de câte 10 sau 20 paneluri/cutie, impusă de Autoritatea contractantă este, ea însăși, un element constructiv, care ține de fiecare producător și strategia lui comercială și care nu aduce niciun fel de avantaj Autorității contractate și nici nu influențează în vreun fel actul medical. 123. Pe piață, în mod uzual, testele de reactivi pentru analizoarele PoC, sunt disponibile și în alte ambalări decât cea de fix 10 sau 20 paneluri/cutie impuse prin Caietul de Sarcini. O ambalare a testelor de reactivi într-o cantitate mai mică sau mai mare de maximul de 10 sau 20 paneluri/cutie obligatoriu impus de Autoritatea contractantă nu împiedică și nici nu afectează în vreun fel actul medical. 124. Prin limitarea ambalării la maxim 10 sau 20 paneluri/cutie, Autoritatea contractantă restricționează în mod nejustificat concurența. 125. Relevante pentru Autoritatea contractantă ar fi trebuit să fie calitatea testelor de reactivi și permiterea de către acestea a efectuării analizelor dorite, și nicidecum modul de ambalare a produsului (maxim 10 sau 20 paneluri/cutie). 126. În egală măsură, cerința tehnică privind ambalarea în cutii cu 10 sau 20 de paneluri este și irelevantă, în condițiile în care fiecare producător de astfel de teste de reactivi Pagina 45 din 63

pentru analizoare PoC are obligația să ambaleze individual fiecare panel/caseta/cartus/rotor, în conformitate cu normele IVDR. 127. Astfel, impunerea unui număr fix de 10 sau 20 paneluri/cutie nu aduce niciun avantaj tehnic sau financiar pentru Autoritatea contractantă, cerința fiind profund restrictivă, disproporționată și nejustificată. autoritatea contractantă susține: 7. cerință tehnică obligatorie: ”testele cu reactivi să conțină toate substanțele necesare determinării simultane a minim 5 (cinci) parametrii” Operatorul economic consideră că această cerință este restrictivă, însă vă solicităm a observa că reactivii de tip panel multiparametru sunt esențiali pentru eficiență, oferind un profil complet al probei într-o singură rulare, și rapiditate. Ținând cont că medicii de familie se văd nevoiți a pune diagnostice ”pe loc” unui număr foarte mare de pacienți, aceste teste cu reactivi sunt relevante în stabilirea cât mai exactă a diagnosticelor. La stabilirea acestei cerințe, Autoritatea contractantă a avut în vedere PACIENTUL. În concluzie, se impune a se menține cerința astfel cum a fost formulată. 8. cerință tehnică obligatorie: ”testele cu reactivi să fie ambalate câte 10 sau 20 paneluri/cutie” Operatorul economic consideră că această cerință este restrictivă și disproporționată, însă este clar că dă dovadă de rea-credință. Solicităm Consiliului a constata că ambalarea testelor de reactivi în seturi mici, de 10 sau 20 de bucăți, oferă avantaje semnificative în ceea ce privește gestionarea stocurilor, validarea calității și utilizarea eficientă în laboratoare, clinici sau aplicații "in situ" (pe teren). Această dimensiune a kiturilor echilibrează nevoia de a avea suficiente teste disponibile cu necesitatea de a evita risipa și de a asigura trasabilitatea. Care este utilitatea ambalării în loturi de 10 sau 20 (față de cantități mari)?  validarea și controlul calității: Fiecare lot nou de reactivi trebuie validat pentru a demonstra conformitatea cu utilizarea preconizată. Seturile mai mici permit validarea rapidă a unui lot întreg, fără a consuma o proporție mare din stoc.  reducerea risipei și gestionarea expirării: Reactivii au date de expirare și necesită trasabilitate. Ambalarea în 10-20 de bucăți ajută la epuizarea lotului înainte de expirare, fiind ideală pentru laboratoarele cu volum mediu sau mic de activitate, prevenind pierderile financiare.  trasabilitate și conformitate: Kiturile mici sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere al evidenței trasabilității loturilor.  portabilitate și utilizare "in situ": Pentru testele rapide, kiturile de 10-20 bucăți sunt mai ușor de transportat, depozitat și utilizat în laboratoare mobile, clinici de teren sau pentru verificări rapide.  cost-eficiență în Testare: Deși testele multi-panel pot fi mai scumpe inițial, achiziționarea în seturi mai mici (ex. 10 bucăți) permite o monitorizare mai bună a costurilor per test și adaptarea rapidă la noile tendințe de testare.  minimalizarea riscurilor: Ambalarea separată a testelor (în kituri mici) minimalizează riscul de contaminare, scurgere sau deteriorare a tuturor reactivilor dintr-un stoc mare Privite comparativ, prin prisma dispozițiilor legale și a imperativului facilitării accesului la licitație, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența precitată a instanței supreme la nivel european, Consiliul stabilește a fi întemeiate criticile reclamantei, actualele condiționări prevăzute de autoritate având caracter restrictiv, excluzând analizoarele care furnizează aceeași baterie de analize pe bază de casete individuale pentru fiecare parametru în parte, precum și ambalarea în alte cantități a reactivilor/testelor. Echilibrul între nevoia de a avea suficiente teste disponibile și necesitatea de a evita risipa și de a asigura trasabilitatea poate fi asigurat inclusiv prin teste ambalate individual sau în blistere cu număr rezonabil de teste, nu doar în valori fixe, de 10 sau de 20 de teste, valori care le exclud pe cele intermediare. Cele șase argumente ale Pagina 46 din 63

utilității nu ar trebui să opereze excluderea amitită și eliminarea din competiție a altor variante de ambalare a consumabilelor. Totodată, va fi eliminată condiționarea calibrării automate doar „în timpul procesării”, astfel încât calibrarea automată sau manuală să poată fi realizată oricând, nu doar „în timpul procesării”, dată fiind diversitatea soluțiilor constructive ale analizoarelor. Acuratețea rezultatelor poate fi atinsă prin introducerea de specificații adecvate, nu prin impunerea calibrării automate „în timpul procesării” (mai cu seamă că sintagma nu este definită și poate genera interpretări). După cum judicios a punctat reclamanta: 103. Astfel, nu a fost adusă de ... și nici nu există vreo justificare tehnică de ce ar fi obligatoriu impusă și necesară calibrarea automată ”în timpul procesării”, în condițiile în care orice calibrare automată, realizata în orice moment (fie înainte de procesarea probei, fie în timpul procesării), conform protocoalelor fiecărui producător, reprezintă o soluție ce asigura rezultate rapide și precise, fără a necesita expertiza unui tehnician de laborator. 104. Momentul concret la care se face calibrarea automată este un simplu element constructiv, de diferă de la analizor la analizor și de la producător la producător. Autoritatea contractantă nu are niciun avantaj din impunerea cerinței obligatorii de realizare a calibrării automate în timpul procesării. Un ... care realizează calibrarea automată înainte de procesarea probei nu este cu nimic inferior unui analizor care își face calibrarea în timpul procesării probei și nu afectează în niciun fel actul medical. Recapitulând și concluzionând, pentru asigurarea accesului nerestricționat la licitație și pentru corecta și completa informare a operatorilor interesați, autoritatea va trebui să remedieze cerințele examinate mai sus, în limita criticilor reținute ca fiind temeinice. Astfel fiind, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația ...SRL nr. 21839/26.03.2026, în contradictoriu cu ..., pe care îl va obliga să remedieze în mod corespunzător documentația de atribuire, la lotul 1. Măsurile de remediere vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea lor în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce vor fi adoptate, înainte de data-limită de depunere a ofertelor (decalată), cu prelungirea în mod corespunzător a perioadei de depunere a ofertelor la lotul amintit, nu mai puțin de zece zile. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a cerințelor de calificare și a specificațiilor tehnice. Prezenta decizie nu afectează drepturile și obligațiile autorității stabilite la art. 55 din normele amintite: Art. 55. - (1) În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja existente în acesta, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. (2) În condițiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligația de a prelungi termenul-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale documentației de atribuire care presupun timp suplimentar Pagina 47 din 63

pentru reacția potențialilor ofertanți, cu excepția modificărilor semnificative care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece: a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziției publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiție sau schimbă piața de profil la care se adresează; b) conduc la modificări substanțiale a criteriilor de calificare și selecție, în sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiției sau favorizarea unor anumiți operatori economici. (3) În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația să revizuiască DUAE aferent procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului- cadru în cauză. Nu trebuie omis și nici exclus de plano art. 212 alin. (1) lit. d) din legea achizițiilor publice, redată la pag. 33 de mai sus, însă incidența acestei prevederi trebuie temeinic justificată. Prelungirea termenului va fi de minimum zece zile, interval apreciat de Consiliu suficient operatorilor economici interesați pentru adaptarea ofertelor în baza măsurilor de remediere care vor fi luate de autoritate. Cu privire la capătul de cerere subsidiar, de anulare a întregii licitații la lotul 1, el este nefondat și urmează a fi respins ca atare. Conform dispozițiilor art. 26 alin. (7) din lege – în cazul admiterii contestației, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire –, anularea unei proceduri reprezintă o măsură extremă, care intervine doar, pe de o parte, în situația când, în derularea procedurii, se constată încălcări ale normelor legale, care lezează principiile ce o guvernează, încălcări iremediabile, iar pe de altă parte când Consiliul sesizat prin contestație stabilește că neregulile înregistrate fac imposibilă continuarea procedurii de atribuire. Așadar, anularea intervine doar în situațiile în care încălcările săvârșite nu pot fi acoperite prin măsuri de remediere. Privită prin prisma imperativului restabilirii legalității actelor sau procedurii în ansamblu, opțiunea remedierii apare ca fiind una firească, preferabilă aceleia a anulării actelor/procedurii. Luând în considerare situația faptică expusă de părți și aspectele cercetate de Consiliu, la acest moment, ipoteza anulării nu se suprapune cazului, autoritatea fiind în măsură să remedieze actele procedurii, astfel cum s-a dispus mai înainte. Și contestația secundă, din dosarul nr. …, lotul 2 - „…”, se verifică a fi întemeiată în parte. Urmând raționamentul și considerentele expuse în cazul primei contestații, Consiliul va obliga autoritatea achizitoare la relaxarea actualei cerinței de calificare privind experiența similară la lotul 2, astfel încât să fie acceptată și experiența specifică provenită din contracte de furnizare a altor tipuri de echipamente medicale. Totodată, limitarea la 10 a numărului de contracte în decursul celor trei ani de referință va fi eliminată, iar pragul valoric de 50.000.000 lei va fi redus la 25.000.000 Pagina 48 din 63

lei (mai cu seamă că, în cazul licitației inițiate prin anunțul de participare nr. …, pentru o valoare estimată mai mare, aceeași autoritate a utilizat un prag al experienței similare mai redus decât cel din prezent – urmează captură din fișa de date a licitației precedente): Este reprobabilă atitudinea refractară a ..., care insistă în menținerea unui nivel excesiv și restrictiv al cerinței de calificare, cu toate că este deplin conștient că, la precedenta licitație, au participat extrem de puțin ofertanți (doar 3 la lotul 1, doar 1 la lotul 2, doar 1 la lotul 3 și doar 3 la lotul 3). Principiul proporționalității impune ca autoritățile să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, iar atunci când este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, ar trebui să se recurgă la cele mai puțin constrângătoare – Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, EU:T:2002:232. Autoritatea și operatorii economici nu se găsesc pe poziții opuse, eventual conflictuale, nu sunt adversari, ci trebuie să coopereze loial, în beneficiul amândurora și al destinatarilor finali ai investiției. Nu doar autoritățile depun efort în procedura de atribuire, ci și operatorii economici care aleg să intre în competiție, elaborarea ofertelor presupunând un efort considerabil din partea lor, care în niciun caz nu trebuie disprețuit de autoritățile cumpărătoare. Oficiul nu adoptă vreo măsură de remediere nici în privința factorului de evaluare „Timp de funcționare pe baterie pentru Ecograf staționar (echipament de ultrasonografie multidisciplinar)”, cu punctajul maxim de 15 puncte, acordat conform următorului algoritm de calcul: „i. Dacă timpul de funcționare pe baterie este egal cu 30 minute, ofertantul nu va primi puncte. ii. Dacă timpul de funcționare pe baterie este mai mare de 30 de minute și mai mic de 40 de minute, ofertantul va primi 5 puncte. iii. Dacă timpul de funcționare pe baterie este mai mare sau egal cu 40 de minute ofertantul va primi 15 puncte.” În sine, factorul de evaluare constând în timpul de funcționare autonomă (fără alimentare de la rețea) și ponderea de 15% nu sunt nelegali, însă acceptarea doar a unei singure soluții constructive și diferențele de punctare sunt nejustificate obiectiv, disproporționate și Pagina 49 din 63

constrângătoare, diminuând în mod semnificativ accesul la procedură și, implicit, concurența. Factorul și algoritmul nu pot fi stabilite aleatoriu ori pentru a favoriza anumiți operatori (pentru a distorsiona concurența), ci trebuie să aibă un corespondent obiectiv (justificabil și verificabil) în avantajele verificabile pe care le presupun pentru autoritate. Nu trebuie omis că, potrivit redactării de mai sus, autoritatea acceptă la licitație și echipamente cu autonomie de 30 minute, pentru care acordă 0 puncte („nu va primi puncte”, în exprimarea autorității) iar între acest minim și cele 40 de minute pentru punctajul maxim este o diferență imensă, nejustificată obiectiv de autoritate, diferență observată și între punctajul intermediar și cel maxim. Mai trebuie adăugat că factorii de evaluare utilizați de autoritate trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul aplicării factorilor de evaluare. Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informațiilor și dovezilor furnizate de ofertanți. – art. 189 alin. (2) și (3) din Legea nr. 98/2016. Aplicarea incorectă a factorilor de evaluare este sancționată contravențional de legiuitor cu amendă de până la 30.000 lei [art. 224 alin. (1) lit. h) și alin. (2) din legea precitată], tocmai pentru a evidenția importanța tratării ofertanților în mod uniform de către autoritate. După cum judicios a remarcat contestatoarea, factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire. Punctarea doar a soluției constructive cu baterie reîncărcabilă este restrictivă, întrucât același rezultat este obținut prin soluția alimentării externe prin UPS. Astfel fiind și întrucât apărările de ordin general ale autorității nu reușesc să convingă Consiliul de necesitatea limitări soluțiilor constructive, rezultatul obiectiv pentru autoritate fiind același în ambele variante, se confirmă de către forul jurisdicțional abaterea autorității de la principiul proporționalității factorului cu nevoile concrete ale autorității beneficiare și de la art. 32 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. În consecință, raportat la circumstanțele reținute și descrise mai sus și pentru a nu distorsiona accesul la procedură al tuturor operatorilor interesați ori rezultatul evaluării, se impune obligarea autorității organizatoare la revizuirea factorului de evaluare, astfel încât timpul de funcționare autonomă să fie punctat deopotrivă dacă este asigurat prin baterie incorporată sau prin baterie externă/UPS. Pagina 50 din 63

Organul administrativ de jurisdicție va admite contestația și va dispune măsurile corective necesare și sub aspectul diminuării ponderii maxime de la 15%, la 10%, astfel încât să existe un minim echilibru în plaja de punctaje, mai cu seamă că marjele sunt extrem de mici (spre pildă, la 30 de minute se acordă 0 puncte, însă la 31 de minute se acordă 5 puncte, iar la 39 minute se acordă 5 puncte, însă la 40 de minute se acordă 15 puncte, deci de trei ori mai mult, ceea ce este lipsit de logică prin prisma avantajelor reale obținute de autoritate în cazul diferențelor de doar un minut, afectând enorm rezultatul evaluării). Precaritatea actualei formulări a factorului fiind evidentă, se impune remedierea lui, atât sub aspectul conținutului, cât și al ponderii maxime alocate, cu respectarea art. 32 din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016. Vizavi de neacceptarea declarațiilor pe propria răspundere (interdicție a caietului de sarcini), rămân valabile considerentele expuse cu prilejul primei contestații, criticile fiind întemeiate, urmând ca autoritatea să elimine interdicția: „Nu se acceptă declarații pe propria răspundere.”, din finalul paginii 8 a caietului de sarcini, adăugându-se că producătorul își poate asuma prin declarație îndeplinirea specificațiilor tehnice punctuale ce nu se regăsesc în manualele, broșurile, fișele tehnice, prezentările șamd echipamentelor ofertate. Relativ la cerința multiplă pentru ecograful staționar: Sistemul să permită atașarea unei baterii reîncărcabile incorporate pentru funcționarea sistemului fără energie electrică minim 30 minute. - aceasta trebuie să ofere aceeași manevrabilitate sistemului fără limitarea transportului acestuia, așa cum fac sursele suplimentare atașate lângă sistem tip UPS; - timpul de reîncărcare completă să nu depășească 5 ore. ea ridică numeroase semne de întrebare, fiind superficial justificată de autoritate și interpretabilă. În principiu, ecograful dorit fiind unul de tip staționar, cu o greutate prezumată de zeci de kilograme, transportul lui frecvent (sau uzual) iese din discuție. De bună seamă, el ar trebui să permită o libertate de mișcare între secții/cabinete, având suportul necesar (roți sau alt sistem), însă transportul ecografului nu se confundă cu portabilitatea lui (lotul 2 incluzând, separat, ecografe portabile). Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, protecția sănătății publice constituie o obligație a autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice, deci inclusiv a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale. Oportunitatea unei anumite politici de sănătate publică la nivelul spitalului intră în atribuțiile acestuia, nu a furnizorilor de echipamente medicale și nici a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Mutatis mutandis, Curtea Constituțională, în deciziile nr. 1010 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2013, și nr. 53 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 9 mai 2014, a reținut că nu are posibilitatea de a sancționa oportunitatea Pagina 51 din 63

sau eficiența politicii economice adoptate de stat. Însă, obiectul achiziției pare a avea ca beneficiari finali nu spitale, ci cabinete ale medicilor de familie, cabinete medicale asociate, centre comunicare integrate și cabinete de planificare familială. Pe de altă parte, în același caiet de sarcini, la pag. 7, se prevede (extras în facsimil): Evident, în funcție de politicile de sănătate publică stabilite de autoritatea centrală în domeniul sănătății publice, în timp, nu este exclus transferul acestor echipamente către unitățile spitalicești care dispun de secții dedicate. Este o chestiune de asumare a răspunderii proprie autorității contractante a stabili care tip de produs răspunde mai bine propriilor necesități. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile. În speță, configurația ecografului staționar reprezintă o specificație tehnică importantă în acoperirea necesităților beneficiarilor, însă Oficiul organizator nu a reușit să justifice plauzibil și în detaliu motivul pentru care a impus cerința multiplă în discuție, nu a fost relevată nicio constrângere obiectivă a utilizatorilor finali legată de acceptarea surselor externe de alimentare, de genul uninterruptible power supply (UPS), capabile să furnizeze aceeași energie electrică de rezerva în cazul întreruperii alimentării principale. Într-adevăr, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în repetate rânduri că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc între bunurile și interesele protejate de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și că revine statelor membre sarcina de a decide cu privire la nivelul la care înțeleg să asigure protecția sănătății publice, precum și cu privire la modul în care acest nivel trebuie atins (Hotărârea din 20 mai 1976, de Peijper, 104/75, EU:C:1976:67, Hotărârea din 19 octombrie 2016, Deutsche Parkinson Vereinigung, C-148/15, EU:C:2016:776, Hotărârea din 18 septembrie 2019, VIPA, C-222/18, EU:C:2019:751, Hotărârea din 10 martie 2021, Ordine Nazionale dei Biologi și alții, C- 96/20, EU:C:2021:191, Hotărârea din 11 decembrie 2014, Azienda sanitaria locale n. 5 „Spezzino” și alții, C-113/13, EU:C:2014:2440, și Hotărârea din 28 ianuarie 2016, CASTA și alții, C-50/14, EU:C:2016:56), însă aceeași Curte a punctat că autoritatea contractantă beneficiază de o largă marjă în formularea specificațiilor tehnice, cunoscând cel mai bine produsele de care are nevoie și fiind cea mai în măsură să stabilească Pagina 52 din 63

cerințele care trebuie îndeplinite pentru a obține rezultatele dorite (Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865). A se vedea și Hotărârea din 20 septembrie 2018, Montte, C-546/16, EU:C:2018:752 (autoritățile contractante dispun de libertatea de a determina, în conformitate cu nevoile lor, nivelul de calitate tehnică pe care trebuie să îl asigure ofertele depuse în funcție de caracteristicile și de obiectul contractului și de a stabili un prag minim pe care aceste oferte trebuie să îl respecte din punct de vedere tehnic). Consiliul apreciază că operatorii economici sunt puși în dificultate de actuala exprimare echivocă a autorității, care va trebui să detalieze înțelesul expresiei „aceasta trebuie să ofere aceeași manevrabilitate sistemului fără limitarea transportului acestuia”, respectiv ce înseamnă ea, în mod obiectiv, astfel încât operatorii interesați să cunoască rigorile autorității (desigur, obiective, nu discreționare ori având ca scop restricționarea accesului operatorilor „indezirabili”). Pe de altă parte, va fi eliminată adăugirea „așa cum fac sursele suplimentare atașate lângă sistem tip UPS”, alimentarea de rezervă putând fi asigurată prin orice soluție tehnică ce va corespunde nevoilor de manevrabilitate definite prin măsura de remediere dispusă mai sus de forul jurisdicțional. Tribunalul de Primă Instanță, în Hotărârea din 12 martie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T-345/03, EU:T:2008:67, punctul 145, a statuat că principiul transparenței presupune ca toate „toate informațiile tehnice relevante pentru buna înțelegere a anunțului de participare sau a caietului de sarcini să fie puse, de îndată ce este posibil, la dispoziția tuturor întreprinderilor participante la o procedură de atribuire a contractelor de achiziții publice, astfel încât, pe de o parte, să permită tuturor ofertanților mediu informați și care dau dovadă de o diligență normală să înțeleagă întinderea exactă a acestora și să le interpreteze în același fel și, pe de altă parte, să dea posibilitatea autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele ofertanților corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Documentația de atribuire, în lumina definiției regăsite în Legea nr. 98/2016, reprezintă documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru Pagina 53 din 63

a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire (art. 154 din lege). Dată fiind situația constatată, Consiliul urmează a dispune obligarea autorității contractante să lămurească prin reformulare cerința multiplă aflată în discuție. Nu intră în sarcina Consiliului să îi fixeze organizatoarei o anumită greutate ori soluție constructivă legată de mobilitatea ecografului „staționar”, iar aplicarea în concret a acesteia ține de resortul comisiei evaluatorii. Relativ la timpul de reîncărcare, el nu s-a dovedit a fi excesiv, dimpotrivă (maximum 5 ore este un interval rezonabil, mai cu seamă față de urgențele pe care le presupune alimentarea de rezervă a echipamentelor medicale), și nici restrictiv în participarea la licitație. Contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., ...SRL nu a argumentat și demonstrat cum îi este limitată „drastic” participarea la licitație prin impunerea timpului de încărcare de 5 ore. În privința specificațiilor tehnice, legislația achizițiilor publice cuprinde reglementări detaliate, care pornesc de la dreptul autorității contractante de a își asigura, prin intermediul achiziției, propriile necesități, pe care autoritatea este suverană a le stabili și în funcție de care impune anumite specificații, independent de eventuala opoziție a operatorilor economici. Este criticată și specificația tehnică „Echipamentul permite urmărirea evoluți[ei] travaliului prin măsurarea automată a unghiului de progres și a orientării capului fătului”, specificație a cărei utilitate practică, în opinia Consiliului, nu este dată de competențele anumitor utilizatori, de legislația ce guvernează activitatea medicului de familie, de încadrarea în serviciile decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate ori de clasificarea specialităților medicale. Oportunitatea investigării evoluției travaliului nu poate fi cenzurată de Consiliu, făcând parte din gama de investigații pe care le dorește autoritatea, astfel cum a detaliat în punctul de vedere reprodus la pag. 10-18. Specificațiile tehnice sunt definite de Legea nr. 98/2016 ca fiind „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, iar, potrivit art. 35 alin. (10) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, „caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Caracteristicile de ordin tehnic pot să vizeze inclusiv gradul de mobilitate a ecografului staționar și structura sistemului lui de alimentare, modulară sau monobloc. Pagina 54 din 63

Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță/calitate, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității [art. 2 din normele metodologice precitate], sens în care s-a pronunțat și Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 245 din 1 februarie 2023. Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 2004 din 12 decembrie 2016, a reținut că necesitatea sau oportunitatea unei anumite achiziții este stabilită de fiecare autoritate contractantă, în funcție de necesitățile obiective și particularitățile comunicate de compartimentele din cadrul său. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității. De altminteri, această orientare este una consecventă și de tradiție atât în practica administrativ-jurisdicțională, cât și în aceea judiciară în domeniu, elocvente fiind, cu titlu exemplificativ: – decizia nr. 1280/CA din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal: Specificațiile tehnice se definesc astfel încât să corespundă, atunci când este posibil, necesităților/exigențelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități. Specificațiile trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. Prin caietul de sarcini autoritatea a impus, pentru subsistemul automat de control acces, dimensiuni fixe ale pilonului telescopic, respectiv înălțime 500 mm și diametru 200 mm. Contestatoarea a solicitat clarificări la care autoritatea contractantă a răspuns arătând că dimensiunile pilonului trebuie să respecte întocmai prevederile caietului de sarcini. Nici contestatoarea și nici Consiliul nu au arătat cum dimensiunea fixă a diametrului pilonului afectează accesul egal al participanților la procedură, în ce fel constituie o măsură restrictivă și de ce n-ar putea toți participanții să depună oferte adecvate acestei cerințe. Pe de altă parte, autoritatea contractantă a justificat temeinic o atare prevedere. În speță, greșit au fost aplicate dispozițiile art. 35 alin. (5) din ordonanță, cerințele autorității fiind impuse de necesitatea integrării noilor lucrări în zona centrului istoric al municipiului și pe amplasamentul pilonilor culisanți existenți. Prin urmare, instanța apreciază că prevederile caietului de sarcini nu afectează accesul egal al operatorilor la procedură. – decizia nr. 843 din 16 octombrie 2009, Curtea de Apel Bacău, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal; – deciziile civile nr. 2762 din 11 decembrie 2008 (autoritatea este singura în măsură să decidă asupra nevoilor sale și asupra modalității de satisfacere a lor, însă această decizie nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate, de natură a restrânge concurența între agenții economici), nr. 285 din 2 februarie 2009 (prin faptul că autoritatea a descris produsul care corespunde necesităților sale nu s-au încălcat prevederile ordonanței) și nr. 3094 din 12 iulie 2013 (impunerea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor supuse Pagina 55 din 63

achiziției reprezintă o chestiune de oportunitate, față de care autoritatea are o marjă largă de apreciere. Actul autorității se bucură de prezumția de legalitate și, cât timp nu s-au adus probe din care să rezulte că cerințele impuse sunt vădit nejustificate, instanța nu le poate modifica), Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; – decizia civilă nr. 2279/CA/2011-R din 10 noiembrie 2011 (necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă), Curtea de Apel Oradea, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezei art. 155 alin. (6) – „specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici” - și cea a art. 156 alin. (2) din lege – „cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”. Recapitulând și concluzionând, separat de oportunitatea funcției în discuție, de monitorizare a travaliului, inclusiv măsurarea automată a unghiului și a orientării, reclamanta nu a indicat nicio dispoziție legală care să îi interzică autorității stabilirea funcției și nici nu a probat că această funcție nu este utilă în activitatea beneficiarilor finali, prin utilizatorii indicați în caietul de sarcini, context în care criticile sale sunt respinse, ca nefondate, după cum nefondate, pentru aceleași argumente, sunt și criticile la adresa funcției de identificare și furnizare de informații despre localizarea zonelor nervoase în timpul scanării. Față de cele reținute, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte și contestația secundă a ...SRL și va obliga ... să remedieze în mod corespunzător documentația de atribuire și la lotul 2. Capătul de cerere subsidiar, de anulare a întregii licitații la lotul 2, este respins, ca nefondat, pentru motivele deja expuse cu ocazia primei contestații. La ordine se află contestația ...SRL (dosarul nr. …), care vizează cerințele și specificațiile pentru lotul 2 – „…”. Sunt aduse critici privind: 1. solicitarea prezentării cifrei de afaceri aferente anului 2025; 2. algoritmii de calcul ai factorilor de evaluare; 3. porturile HDMI, S-Video, VGA, D-SUB; 4. rotirea imaginii la 90°, 180° și 270°; Pagina 56 din 63

5. formatele AVI, JPEG. BMP, TIFF, MPEG; 6. frecvențe transducer 1,3 - 9,7 MHz; 7. frecvențe transducer volumetric 4,3 - 7,8 MHz; 8. frecvențe transducer endocavitar 2,2 - 9,7 MHz; 9. frecvențe transducer liniar 2,7 - 21,7 MHz; 10. frecvențe transducer sectorial 1,1 - 8,8 MHz; 11. reglare gain general de la 1 la 100; 12. reglare gain de la 1 la 100; 13. reglare viteză Doppler 19 ~ 140mm/s; 14. generare cod QR pentru vizualizarea și descărcarea întregii examinări clinice, din câteva click-uri; 15. posibilitate atașare cititor coduri de bare; 16. modulul de elastografie; 17. frecvențe transductor aplicații abdomen, obstetrică, ginecologie, minimum 2,3 - 7,6 MHz; 18. număr mai mare de 190 de cristale active; 19. frecvențe transductor aplicații abdomen, vascular, părți moi, musculoscheletal, obstetrică, ginecologie, pediatric, minimum 3,7 -15,7 MHz; 20. tehnologie BI-RADS; 21. soft specializat pentru măsurarea mișcării globale și segmentale a peretelui ventriculului stâng cu afișarea graficului tip Bull's Eye; 22. soft specializat pentru raportarea mişcărilor pereţilor inimii sub solicitare fizică; 23. frecvență sondă creion 2 MHz +/-10%; 24. frecvență sondă creion 8 MHz +/-10%; 25. frecvențe sondă de tip transesofagian 3,5 - 9 MHz; 26. modul Doppler pulsat 200 Hz - 19 KHz; 27. modul Doppler color 150 Hz - 25 KHz; 28. modul Doppler power 150 Hz - 25 KHz; 29. frecvențe sondă convexă minimum 1,5 - 5 MHz, minimum 4 frecvente armonice în transmisie. În ceea ce privește cifra de afaceri, cerința autorității este redactată după cum urmează: Operatorilor economici li se solicită demonstrarea unui anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale generale, care să fie, în medie pe ultimii 3 ani (2023, 2024 și 2025), cel puțin egal cu: - 100.000.000 lei fără TVA pentru lotul 1. - 50.000.000 lei fără TVA pentru lotul 2. Pentru calculul echivalenței euro/altă valută se va avea în vedere cursul mediu anual comunicat de BNR pentru fiecare an în parte. Ofertantul, după înscrierea în SEAP în procedură, completează „Răspuns DUAE” ca primă dovadă a îndeplinirii cerinței minime privind situația economică și financiară. Nedepunerea „Răspuns DUAE” cu oferta atrage respingerea acesteia ca inacceptabilă. Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE se vor prezenta, la solicitarea O.N.A.C., de către ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile. Documentele justificative se referă la: - prezentarea situațiilor financiare sau a extraselor din situațiile financiare pe anii 2023, 2024 și 2025 - rapoarte de audit financiar, și/sau - orice alte documente edificatoare în susținerea cerinței. Toate documentele solicitate vor fi depuse în orice formă, cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat. Pentru calculul echivalenței din alte monede, se va aplica cursul mediu anual, comunicat de BNR pentru fiecare an în parte. Se va completa DUAE de către operatorii economici participanți la procedura de atribuire a acordului - cadru cu informațiile solicitate de către autoritatea contractantă. Pagina 57 din 63

Nemulțumirea ...SRL vizează cifra de afaceri pe anul 2025, susținând că exercițiul financiar al societății se încheie la ... Consiliul apreciază că nu se impune eliminarea anului 2025 din intervalul cerinței privind capacitatea economică, întrucât, pe de o parte, reclamanta nu a prezentat nicio dovadă în sensul afirmației sale și, pe de altă parte, presupunând, ipotetic, că își va încheia exercițiul aferent anului trecut la …, constituie o certitudine că, până la viitoarea dată- limită de depunere a ofertelor, va avea măcar schițată propria cifră de afaceri aferentă anului trecut (prin prisma bilanțurilor, balanțelor sau a „oricăror alte documente edificatoare în susținerea cerinței”, cum acceptă autoritatea), astfel încât nu se poate concluziona în sensul restricționării accesului la licitație. Nefondată este și critica vizând punctarea ofertelor la factorii de evaluare, factori pe care reclamanta nici măcar nu îi enumeră, pentru a se putea determina la care dintre ei se referă. Legislația pe linie de achiziții publice (nici art. 2 și 187 din Legea nr. 98/2016, la care se referă reclamanta) nu impune sistemul punctării proporționale, respectiv punctarea în raport de anumite praguri nu contravine acesteia. Nu se verifică nici afirmația conform căreia „menţinerea unor criterii fară caracter matematic şi fără posibilitatea unei evaluări proporţionale generează un risc real de distorsionare a concurenţei şi poate conduce la imposibilitatea comparării obiective a ofertelor”, caracterul ei fiind pur- speculativ. În combaterea criticilor de ordin tehnic pe marginea celor 27 de specificații tehnice ale ecografelor, ... se apără prin punctul de vedere nr. …, redat in extenso la pag. 19 - 25 de mai sus, aducând argumente eminamente de ordin general, ceea ce dovedește că nu are reprezentarea punctuală fidelă a necesității reale a specificațiilor aflate în divergență, caietul de sarcini fiind redactat, cel mai probabil, de specialiștii Ministerului Sănătății, dovadă stând semnarea lui de un consilier al … și aprobarea lui de către ministrul sănătății. În marja art. 15 alin. (2) din legea remediilor, părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite informaţiile care le sunt cunoscute, însemnând, așadar, că Oficiului achizitor îi revenea obligația de a furniza apărări corecte și complete, nu generaliste, de genul (extrase exemplificative): În mod practic, existența unor porturi concrete nu reprezintă o limitare, ci o garanție a compatibilității reale cu infrastructura existentă, în condițiile în care în mediul medical sunt utilizate frecvent echipamente diverse, inclusiv monitoare care nu dispun exclusiv de interfețe moderne, iar utilizarea adaptoarelor suplimentare ar introduce complicații inutile și riscuri operaționale. [...] Prin urmare, cerința este justificată, proporțională și direct legată de utilizarea practică a echipamentului, neexistând temei pentru modificarea sau eliminarea acesteia. [...] Pagina 58 din 63

Cerința nu impune utilizarea efectivă a tuturor formatelor, ci doar disponibilitatea acestora, oferind flexibilitate în funcție de contextul de utilizare, fără a crea vreo constrângere reală. În același timp, argumentul privind lipsa beneficiului clinic este irelevant, întrucât specificația vizează și arhivarea, transferul și interoperabilitatea datelor, nu doar actul diagnostic propriu- zis. Limitarea formatelor ar reduce nejustificat aceste capabilități și ar diminua flexibilitatea operațională a echipamentului. [...] Cerința formulată de Autoritatea contractantă urmărește asigurarea unei plaje funcționale coerente, care să permită atât penetrarea adecvată în profunzime, cât și o rezoluție optimă în zona frecvențelor înalte, fără a introduce dezechilibre între aceste componente. În același timp, faptul că anumite echipamente oferă intervale diferite nu le face automat echivalente, întrucât modul efectiv de distribuție și utilizare a frecvențelor influențează direct calitatea imaginii și versatilitatea sondelor. Autoritatea contractantă este pe deplin îndreptățită să solicite un interval clar definit, care să corespundă nevoilor reale de utilizare, fără a fi obligată să accepte orice variație apropiată ca fiind echivalentă. [...] Autoritatea contractantă urmărește asigurarea unui echilibru optim între penetrarea în profunzime și rezoluția imaginii, specific acestui tip de transductor, fără a introduce variații care pot afecta consistența performanței. În același timp, faptul că anumite echipamente oferă intervale diferite nu le face automat echivalente, întrucât performanța reală depinde de modul în care aceste frecvențe sunt utilizate și distribuite în practică. Autoritatea contractantă este îndreptățită să definească un interval clar, corespunzător nevoilor de utilizare, fără a fi obligată să accepte variații care nu garantează același comportament funcțional. [...] Cerința formulată de către Autoritatea contractantă vizează asigurarea unei acoperiri complete și coerente a domeniului de frecvențe necesar pentru aplicații endocavitare, unde raportul între penetrare și rezoluție trebuie controlat riguros. Totodată, diferențele între intervalele propuse nu pot fi considerate automat echivalente, întrucât performanța reală depinde de optimizarea frecvențelor în contextul aplicației clinice specifice. Autoritatea contractantă are dreptul de a defini un interval clar, adecvat scopului utilizării, fără a fi obligată să accepte variații care nu garantează aceeași consistență a performanței. [...] Cerința Autorității contractante vizează asigurarea unei acoperiri complete și echilibrate a domeniului de frecvențe, astfel încât să fie garantată atât penetrarea adecvată, cât și rezoluția optimă pentru examinările specifice. Acceptarea unor intervale diferite, chiar aparent apropiate, nu garantează aceeași performanță clinică și poate conduce la limitări funcționale în utilizare. În consecință, cerința nu are caracter restrictiv, ci reflectă o necesitate tehnică reală, fiind proporțională cu scopul achiziției și justificată din perspectiva utilizării clinice, motiv pentru care nu se impune modificarea acesteia. [...] Cerința Autorității contractante urmărește asigurarea unei acoperiri complete a domeniului de frecvențe necesar pentru aceste aplicații, astfel încât să fie garantată performanța în toate scenariile clinice relevante. Acceptarea unor intervale diferite nu oferă garanția unei funcționalități echivalente și poate conduce la limitări în utilizarea practică a echipamentului. În consecință, cerința nu are caracter restrictiv, ci este justificată tehnic, proporțională cu scopul achiziției și direct corelată cu utilizarea clinică, motiv pentru care nu se impune modificarea acesteia. În acest context și fiind evident că nu intră în atribuțiile organului de jurisdicție nici să determine parametrii tehnici obiectivi necesari beneficiarilor finali ai echipamentelor medicale de la lotul 2 și nici să construiască (încălcând principiul legal a imparțialității/ nepărtinirii) în locul Oficiului achizitor apărări punctuale de combatere a criticilor reclamantei legate de respectivii parametri, organul de jurisdicție Pagina 59 din 63

urmează a admite aceste critici, în sensul obligării Oficiului achizitor să stabilească împreună cu specialiștii Ministerului Sănătății ori cu alte persoane abilitate care sunt parametrii tehnici obiectivi necesari beneficiarilor finali ai echipamentelor medicale de la respectivul lot și să revizuiască, în consecință, actualele specificații din anexa nr. 1 (lotul 2) a caietului. Este veridic faptul că autoritatea contractantă beneficiază de o largă marjă în formularea specificațiilor tehnice, presupunând că ea cunoaște cel mai bine produsele de care are nevoie și că este cea mai în măsură să stabilească cerințele care trebuie îndeplinite pentru a obține rezultatele dorite. Însă, deopotrivă de veridic este și faptul că, cu cât specificațiile tehnice din caietul de sarcini sunt mai detaliate, cu atât este mai important riscul favorizării produselor unui anumit producător. Nivelul de detaliere a specificațiilor tehnice trebuie să respecte principiul proporționalității, ceea ce presupune o analiză dacă respectivul nivel este necesar în vederea realizării obiectivelor urmărite – Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, EU:C:2018:865. A se vedea și Hotărârea din 20 septembrie 2018, Montte, C-546/16, EU:C:2018:752 (autoritățile contractante dispun de libertatea de a determina, în conformitate cu nevoile lor, nivelul de calitate tehnică pe care trebuie să îl asigure ofertele depuse în funcție de caracteristicile și de obiectul contractului și de a stabili un prag minim pe care aceste oferte trebuie să îl respecte din punct de vedere tehnic), precum și, prin analogie, Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C-368/10, EU:C:2012:284 (conținutul caietului de sarcini trebuie interpretat din punctul de vedere al potențialilor ofertanți, nu al autorității contractante; obiectul contractului trebuie să fie stabilit în mod clar de la începutul procedurii de atribuire), și Hotărârea din 27 aprilie 2016, European Dynamics Luxembourg și alții/EUIPO, T-556/11, EU:T:2016:248 (factorii de evaluare trebuie să servească cel mai bine necesitățile vizate și obiectivele urmărite de autoritate). ...SRL se plânge de foarte multe specificații tehnice, niciuna dintre acestea nefiind remediată de Oficiu, în marja art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016: Art. 9. - (1) După primirea contestaţiei, autoritatea contractantă poate adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestaţiei, în cel mult 3 zile de la primirea contestaţiei. Măsurile adoptate trebuie comunicate contestatorului, celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire, precum şi Consiliului, nu mai târziu de o zi de la data adoptării lor. Pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi, măsurile adoptate înainte de data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor se publică în SEAP. (2) În cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, măsurile adoptate potrivit alin. (1) se comunică contestatorului şi celorlalţi operatori economici implicaţi în procedură, nu mai târziu de o zi de la data adoptării lor, prin orice mijloc de comunicare prevăzut de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz. Pagina 60 din 63

Astfel cum a fost reținut în paginile anterioare și în jurisprudența instanței Uniunii Europene, relevante sunt caracteristicile tehnice de performanță pe care trebuie să le asigure echipamentele medicale, nicidecum particularizarea anumitor soluții constructive ale lor, condiționare de care Oficiul urmează a ține seama la revizuirea anexei cu specificații pentru lotul 2 (accentul trebuie pus pe scopul/efectul urmărit de autoritate, iar nu pe mijloacele prin care este atins respectivul scop/efect). Nicio ofertă nu poate fi respinsă dacă ofertantul demonstrează prin orice mijloc adecvat că produsele sale asigură îndeplinirea performanțelor sau cerințelor funcționale solicitate de autoritate în temeiul art. 156 alin. (4), (5) și (6) ale legii privind achizițiile publice. Cu atât mai mult, încă din etapa de elaborare a ofertelor pe baza documentației de atribuire, autoritatea ar trebui să încurajeze soluțiile alternative care corespund scopului și rigorilor de ordin tehnic particularizate de autoritate în caietul de sarcini. Principiile egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligația de transparență impun, în special, stabilirea cu claritate a obiectului și a criteriilor de atribuire a contractului în cauză, încă de la începutul procedurii de atribuire a acestuia, și formularea clară, exactă și neechivocă în anunțul de participare sau în caietul de sarcini a condițiilor și a modalităților procedurii de atribuire, astfel încât, pe de o parte, toți ofertanții suficient de informați și care dau dovadă de o diligență normală să poată, în egală măsură, înțelege și interpreta sensul lor exact, iar, pe de altă parte, entitatea contractantă să poată într-adevăr verifica dacă ofertele depuse îndeplinesc criteriile stabilite pentru contractul menționat (a se vedea Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C-368/10, EU:C:2012:284, punctele 56, 88 și 109, Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44, precum și Hotărârea din 14 iulie 2016, TNS Dimarso, C-6/15, EU:C:2016:555, punctul 23). Conținutul caietului de sarcini trebuie interpretat din punctul de vedere al potențialilor ofertanți, nu al autorității contractante; obiectul contractului trebuie să fie stabilit în mod clar de la începutul procedurii de atribuire (Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C- Pagina 61 din 63

368/10, EU:C:2012:284), iar pentru a fi determinat cu precizie obiectul contractului, din perspectiva parametrilor tehnici cu adevărat necesari beneficiarilor finali, Oficiul urmează a realiza demersurile necesare cu specialiștii din domeniu și a revizui, pe bază de argumente punctuale pertinente și concludente, criticile atacate de reclamantă din actuala anexă a caietului de sarcini pentru lotul 2. Aceasta fiind situația faptică și de drept, reținută în urma cercetării întreprinse în prezenta cauză, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte și în limita considerentelor de mai sus, contestația ...SRL nr. … (dosarul nr. …), în contradictoriu cu ..., pe care îl va obliga să revizuiască specificațiile tehnice la care se referă contestația, aferente echipamentelor de la lotul 2 – „…”, astfel încât să reflecte necesitatea obiectivă a beneficiarilor respectivelor echipamente. Actul de remediere va fi adus la cunoștința operatorilor economici de către autoritatea contractantă, prin publicarea lui în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce va fi adoptat, înainte de data-limită de depunere a ofertelor, cu prelungirea în mod corespunzător a perioadei de depunere a ofertelor. Capătul de cerere subsidiar, de anulare a întregii licitații la lotul 2, este respins, ca nefondat, licitația putând fi salvată prin adoptarea măsurilor corective dispuse autorității, fără a exclude eventuala incidență a art. 212 alin. (1) lit. d) din legea achizițiilor publice. După ce va lua cunoștință de specificațiile tehnice revizuite (revizuirea putând consta inclusiv în menținerea lor neschimbate, temeinic fundamentată tehnic în concret) în urma criticilor pe care le-a adus, reclamanta va putea formula o nouă contestație, fie la Consiliu, fie la instanța de judecată. Relativ la solicitarea de accesare a dosarului cauzei nr. …, acesta este format doar din contestația plus celelalte acte ale reclamantei și din punctul de vedere emis de autoritate, nefiind comunicată Consiliului copia dosarului achiziției publice, după cum s-a reținut la pag. 31, invitarea la sediul Consiliului pentru consultarea lor fiind de prisos, întrucât îi sunt deja cunoscute reclamantei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, în limita celor reținute în considerente, contestațiile ...SRL nr. … (dosarul nr. …) și nr. … (dosarul nr. …) și ...SRL nr. … (dosarul nr. …), în contradictoriu cu ..., pe care îl obligă ca, în termen de cel mult treizeci de zile de la data primirii prezentei decizii, să adopte măsurile de remediere stabilite mai sus și să le aducă la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea lor în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce vor fi adoptate. Totodată, Pagina 62 din 63

Consiliul obligă autoritatea să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, nu mai devreme de zece zile de la data postării în SEAP a respectivelor măsuri de remediere. Respinge, ca nefondate, capetele de cerere de anulare a procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. Pagina 63 din 63