Decizie CNSC BO2026_2400

Pagina 1 din 18 În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestația nr. ...., înregistrată la CNSC sub nr. ...., formulată de ....., lider al asocierii ..... - ....., cu sediul în ...., împotriva raportului procedurii nr. ..... și a comunicării privind rezultatul procedurii nr. ....., emise de ....., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ..., în cadrul procedurii de licitației deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect ...., s-au solicitat următoarele: 1. Anularea comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. ....., a raportului procedurii nr. ..... și a tuturor actelor de evaluare anterioare și subsecvente în ceea ce privește respingerea ofertei sale ca inacceptabilă; 2. Anularea comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. ....., a raportului procedurii nr. ..... și a tuturor actelor de evaluare anterioare și subsecvente în ceea ce privește constatarea caracterului conform și admisibil al ofertelor asocierii ..... - ..... - ..... și asocierii ..... clasate pe primele două locuri; 3. Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare și la reevaluarea ofertei sale cu respectarea cerințelor legale, cu aplicarea principiilor prevăzute de Legea nr. 98/2016 și a motivelor care conduc la declararea ofertei ..... ca fiind admisibilă și conformă și la respingerea ofertelor clasate pe primele două locuri ca fiind neconforme și inacceptabile.

Pagina 2 din 18 Prin cererea de intervenție nr. ....., înregistrată la Consiliu cu nr. ....., ....., cu sediul în .....a solicitat următoarele: 1. Încuviințarea, în principiu, a cererii de intervenție. 2. Respingerea contestației formulată de către contestatorul ....., ca nefondată; 3. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, respectiv onorariul de avocat. Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față prin care ..... critică raportul procedurii nr. ..... și comunicarea privind rezultatul procedurii nr. ....., emise de ....., în calitate de autoritate contractantă, solicitând cele ante-menționate. În motivarea contestației, ..... prezintă un scurt istoric cu privire la modul de desfășurare a procedurii de atribuire și precizează că evaluarea ofertei sale și a celor clasate pe primele două locuri s-a realizat în mod nelegal și neîntemeiat, pentru următoarele motive: Oferta sa nu a fost respinsă în temeiul art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 pentru oferirea unui răspuns neconcludent, ci strict în temeiul alin. (6) al aceluiași articol, pentru modificarea conținutului propunerii tehnice. Având în vedere solicitarea de clarificări cu privire la depunerea metodologiei de lucru pentru etapa de proiectare, contestatorul subliniază că, prin răspunsul oferit, a depus acest document. Respingerea ofertei sale ca inacceptabilă pentru acest motiv încalcă nu doar prevederile legale aplicabile, ci și principiile reglementate de Legea nr. 98/2016, dat fiind că autoritatea contractantă a acceptat astfel de completări din partea ofertelor clasate pe primele două locuri. Decizia de a înlătura oferta sa din procedura este nu doar contrară dispozițiilor art. 134 alin.(7) din HG nr. 395/2016, ci și contrară principiilor proporționalității și tratamentului egal, prevăzute în mod expres de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Dacă în cazul său nici măcar nu a fost analizată incidența excepțiilor reglementate de art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016, în cazul ofertelor clasate pe primele două locuri au fost acceptate astfel de completări în repetate rânduri. Față de cele de mai sus, contestatorul apreciază că și completarea sa se impunea a fi acceptată, conform prevederilor art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016, în aceeași modalitate în care au fost acceptate modificările operate de ofertanții clasați pe primele două locuri.

Pagina 3 din 18 În continuare, autorul contestației prezintă, pe larg, critici cu privire la evaluarea ofertelor depuse de asocierea ..... - ..... - ..... (ofertant declarat câștigător) și de asocierea ..... (ofertant clasat pe locul II), considerând că aceasta s-a realizat în mod nelegal și neîntemeiat. În concluzie, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. ..... solicită Consiliului respingerea contestației ..... ca fiind neîntemeiată din următoarele considerente: Solicitarea contestatorului de a încadra deficiențele de întocmire a propunerii tehnice ca și abateri tehnice minore deoarece „nu vizează o parte din oferta pentru care documentația a -exclus în mod clar- posibilitatea abaterilor” nu poate fi luată în considerare. Ofertanții au obligația să întocmească oferta respectând întocmai solicitările documentației de atribuire. Într-o documentație de atribuire nu există cerințe opționale pentru ofertanți. Primii 2 operatori au transmis completări la informații deja existente pe când contestatorul nu trimite doar completări, ci modificări ale propunerii tehnice inițiale. La solicitarea comisiei de evaluare „va solicităm să ne precizați unde regăsim metodologia de lucru propusă pentru proiectare în vederea realizării contractului de proiectare și execuție”, contestatorul propune înlocuirea a 11 pagini din propunerea tehnică inițială și mai grav, afirmă că informațiile existau încărcate în SEAP în forma pe care o retransmite ca și clarificare. Ori ca și în cazul solicitării transmisă de comisia de evaluare „să precizați unde regăsim în graficul Gantt informații cu privire la „detalierea graficului de servicii în funcție de etapizarea și eșalonarea propusă de ofertant în strânsă corelare cu personalul de specialitate de care dispune”, contestatorul afirmă că informațiile se regăsesc în partea dreaptă a graficului, dar comisia de evaluare analizând, nu regăsește aceste informații deoarece nu au fost transmise nici odată cu oferta și nici la solicitarea de clarificări. Nici după comunicarea motivelor de respingere contestatorul nu a înțeles gravitatea faptelor sale, respectiv, modificarea unei oferte după data limită de depunere și fals în declarații prin afirmațiile potrivit cărora informațiile se regăsesc în propunerea tehnică inițială. Față de cele de mai sus, organizatoarea procedurii subliniază faptul că în mod corect a apreciat răspunsul contestatorului ca fiind neconcludent. Referitor la susținerile privind modul de evaluare al ofertelor depuse de asocierea ..... - ..... - ..... (ofertant declarat câștigător) și de asocierea ..... (ofertant clasat pe locul II), autoritatea contractantă se apără răspunzând punctual criticilor aduse de contestator.

Pagina 4 din 18 În concluzie, solicită Consiliului respingerea contestației ca fiind nefondată, precum și menținerea deciziei comisiei de evaluare de respingere a ofertei depuse de asocierea ..... - ...... Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin cererea de intervenție nr. ....., înregistrată la Consiliu cu nr. ....., ..... a solicitat cele sus menționate. Ulterior justificării admisibilității cererii sale, intervenientul prezintă, pe larg, argumente pentru a demonstra legalitatea și temeinicia evaluării realizate de comisia de evaluare, solicitând Consiliului să constate caracterul nefondat al criticilor formulate, cu consecința respingerii contestației și menținerea deciziei autorității contractante de atribuire a contractului. Prin adresa nr. ..... a transmis concluzii scrise în cuprinsul cărora precizează că își menține, în totalitate, susținerile invocate prin contestație, venind în completarea acestora cu argumente menite să combată susținerile autorității contractante și intervenientului. Având în vedere solicitarea intervenientului de a i se permite studierea dosarului cauzei, prin adresa nr. ...., Consiliul a transmis o invitație în acest sens, la care ..... a dat curs fără ca, în termenul acordat sau până la data prezentei, să depună concluzii scrise. ..... a constituit cauțiunea în cuantum de .... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ....., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, în vederea încheierii contractului având ca obiect .... Valoarea total estimată a procedurii este de ..... lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate preț. Au fost primite în cadrul procedurii 13 oferte, în urma evaluării cărora a fost încheiat raportul procedurii nr. ....., prin care a fost desemnată câștigătoare oferta depusă de asocierea ..... – ..... – ....., în timp ce oferta depusă de asocierea al cărei lider este contestatorul, formată din ..... – ....., a fost respinsă. Nemulțumit de rezultatul procedurii astfel stabilit, pentru motivele evocate în cele ce preced, ..... a depus contestația de față. Relativ la cererea de intervenție depusă de ....., văzând că aceasta are calitate şi capacitate procesuală şi a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea cererii, fiind liderul asocierii desemnată câștigătoare astfel cum rezultă din raportul procedurii nr. ....., Consiliul, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, o încuviințează, în principiu. Intervenția este în interesul autorității contractante deoarece ..... urmărește aceeași finalitate ca și autoritatea contractantă, respectiv menținerea actelor de evaluare emise în cadrul procedurii.

Pagina 5 din 18 Referitor la cererea de studiere a dosarului cauzei formulată de intervenient, se reține că, potrivit legislației în vigoare, accesul la dosarul constituit la Consiliu se face în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, care stipulează următoarele: (1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți. Văzând declarația de confidențialitate a contestatorului, Consiliul a solicitat acestuia să precizeze dacă permite accesul la oferta depusă, precum și probarea și prezentarea justificării documentelor declarate confidențiale, în acord cu prevederile legale citate mai sus. Prin răspunsul formulat, ..... a refuzat să permită accesul la oferta depusă, prezentând argumente care în opinia sa, demonstrează caracterul confidențial declarat. Față de justificările primite, având în vedere că și intervenientul a avut aceeași conduită în cadrul procedurii, declarând confidențiale în integralitate propunerea tehnică și pe cea financiară, conform declarației de confidențialitate, Consiliul a asigurat acestuia din urmă accesul la dosarul achiziției, mai puțin la propunerea tehnică și cea financiară ale contestatorului. Tratamentul egal presupune și aplicarea aceluiași tratament tuturor ofertanților, or, în măsura în care aceștia pretind respectarea confidențialității ofertelor lor, nu există niciun motiv pentru care ofertantele contracandidate nu ar beneficia de același tratament. A susține că doar propriile documente sunt confidențiale, nu și cele ale contracandidaților, nu poate constitui un argument juridic valid. Astfel, intervenientul pretinde apărarea confidențialității ofertei sale, în timp ce consideră că documentele ofertei contestatorului nu ar avea acest caracter, aspect care echivalează cu invocarea inegalității de drepturi între operatorii economici, apreciat inadmisibil de Consiliu. Jurisprudența a demonstrat că, atât timp cât organismul responsabil cu soluționarea căii de atac – CNSC, dispune de informațiile necesare pentru a se putea pronunța în cunoștință de cauză, acesta are posibilitatea de a cenzura dreptul de acces la toate informațiile referitoare la procedura de atribuire, astfel încât să fie asigurată menținerea concurenței loiale. Modul de a proceda al Consiliului este în acord cu principiul tratamentului egal și se circumscrie celor reținute la pct. 55 din Hotărârea

Pagina 6 din 18 Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE, a cărei acțiune principală a avut ca obiect dreptul la protecția informațiilor confidențiale, prin care Curtea a reținut că: (...) Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților la litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil. Accesul la documentele emise de comisia de evaluare în exercitarea atribuțiilor sale din etapa de verificare a ofertelor a fost asigurat în considerarea dispozițiile art. 57 din Legea nr. 98/2016 care stabilesc că declarate confidențiale pot fi doar documentele parte a propunerilor tehnice și financiare precum și răspunsuri la clarificări, iar nu și actele emise în evaluarea ofertelor depuse. Pe fondul contestației, Consiliul ia act că, într-o primă categorie de critici, ..... critică decizia de respingere a ofertei sale, ca inacceptabilă, în temeiul art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016, justificată de comisia de evaluare, în esență, pe considerentul că ofertantul a procedat la modificarea nepermisă a propunerii tehnice prin răspunsul la clarificări furnizat. Având a analiza legalitatea acestei decizii, Consiliul reține, din actele dosarului, că în etapa de evaluare tehnică comisia de evaluare a transmis ..... solicitarea de clarificări nr. ...., prin care a cerut: Solicitarea 1: In conditiile specificate in fisa de date a achizitiei, in temeiul art. 209 din Legea 98/2016, ale art. 132, alin. (1) si art. 134, alin. (1) si (3) din H.G. 395/2016, va solicitam sa ne precizati unde regasim metodologia de lucru propusa pentru proiectare in vederea realizarii contractului de proiectare si executie. Solicitarea 2: In conditiile specificate in fisa de date a achizitiei, in temeiul art. 209 din Legea 98/2016, ale art. 132, alin. (1) si art. 134, alin. (1) si (3) din H.G. 395/2016, va solicitam: - sa precizati unde regasim in graficul Gantt informatii cu privire la „detalierea graficului de servicii in functie de etapizarea si esalonarea propusa de ofertant in stransa corelare cu personalul de specialitate de care dispune.” - sa precizati unde regasim informatii cu privire la activitatile de proiectare: ● de intocmire a proiectului tehnic de executie actualizat la data finalizarii lucrarilor, faza „as built”, ● de intocmire a documentatiei tehnice in vederea obtinerii autorizatiei de securitate la incendiu, de depunere in numele beneficiarului si de asigurare a legaturii cu ISU pentru obtinerea autorizatiei, ● de intocmire a certificatului de performanta energetica a cladirii, la finalul executiei lucrarilor. ..... a răspuns prin adresa nr. ...., după cum urmează: Raspuns 1:

Pagina 7 din 18 Conform specificatiilor din fisa de date a achizitiei a fost solicitata Metodologia de lucru propusă pentru realizarea contractului de proiectare si executie, iar in cadrul ofertei depuse se poate gasi si metodologia de proiectare începand cu pagina 16 a propunerii tehnice. La solicitarea comisiei de evaluare, intelegem sa o reatasam cu precizarea ca aceasta are rol doar de confirmare a informatiilor deja existente in cadrul ofertei si facilitare a evaluarii. De asemenea, intelegem sa va comunicam ca la paginile 798-800 din cadrul Propunerii tehnice se regaseste rezumatul metodologiei de proiectare. Raspuns 2: A. detalierea graficului de servicii in functie de etapizarea si esalonarea propusa de ofertant in stransa corelare cu personalul de specialitate de care dispune se regaseste in graficul Gantt transmis la paginile 70-76, detalierea personalului regasindu-se in partea dreapta a graficului. Pentru celeritate, reatasam graficul cu precizarea ca aceasta are rol doar de confirmare a informatiilor deja existente in cadrul ofertei.. B. Activitatea de „de intocmire a proiectului tehnic de executie actualizat la data finalizarii ucrarilor, faza „as built” „se regaseste la linia 98 din graficul de executie. Activitatea de „de intocmire a documentatiei tehnice in vederea obtinerii autorizatiei de securitate la incendiu, de depunere in numele beneficiarului si de asigurare a legaturii cu ISU pentru obtinerea autorizatiei” se regaseste la linia 98 din graficul de executie. Activitatea de „de intocmire a certificatului de performanta energetica a cladirii, la finalul executiei lucrarilor” se regaseste la linia 98 din graficul de executie. Pentru celeritate, reatasam graficul, cu precizarea ca aceasta are rol doar de confirmare a informatiilor deja existente in cadrul ofertei. Anexat, se regăsesc înscrisurile menționate în conținutul răspunsului. Acest răspuns a fost considerat ca unul de modificare nepermisă a propunerii tehnice, iar oferta contestatorului respinsă. Reținută fiind obligația de prezentare în cadrul propunerii tehnice a metodologiei de lucru pentru etapa de proiectare, aspect necontestat de autorul demersului de față, Consiliul observă că ..... se apără susținând că respingerea ofertei sale din considerentul depunerii respectivei metodologii abia cu ocazia răspunsului la clarificări încalcă nu doar prevederile legale aplicabile, dar și principiile din materia achizițiilor publice în contextul în care autoritatea contractantă a acceptat astfel de completări din partea ofertanților clasați pe primele două locuri. Argumentează contestatorul în sensul în care modificarea pe care a operat-o pe calea răspunsului la clarificări se circumscrie instituțiilor viciului de formă, abaterii tehnice minore aplicabil fiind și principiul proporționalității. Pe de altă parte, autoritatea contractantă se apără susținând că paginile 16-27 anexate răspunsului la clarificări au un conținut total diferit de paginile 16-27 ale ofertei inițiale încărcate în SEAP, informațiile atașate răspunsului nu existau în propunerea tehnică inițială, înscrisul anexat răspunsului la clarificări este nou și fără legătură cu propunerea tehnică încărcată în SEAP, informațiile de la paginile 798-800 din cadrul propunerii tehnice nu reprezintă rezumatul metodologiei de proiectare ci propunerea de contract asumată de contestator.

Pagina 8 din 18 Așadar, Consiliul urmează să analizeze în cele ce urmează dacă modificarea propunerii tehnice operată de contestator cu ocazia răspunsului la clarificări se încadrează în unul dintre cazurile de excepție prevăzute de lege și dacă comisia de evaluare a acționat cu dublă măsură în analiza ofertei contestatorului față de a celor clasate pe locurile 1 și 2. Verificând propunerea tehnică depusă de ....., Consiliul constată că cele susținute de autoritatea contractantă se confirmă, în sensul în care, în ciuda mențiunii din răspuns care ar conduce la concluzia că ceea ce este anexat răspunsului este identic cu ceea ce se află deja în propunerea tehnică, informațiile conținute de înscrisul atașat răspunsului din urmă sunt unele cu totul noi, diferite de cele existente la paginile 16-27 din propunerea tehnică inițială. De asemenea, se observă că la 798-800 din propunerea tehnică inițială se regăsește asumarea de către ofertant a clauzelor contractului și nicidecum rezumatul metodologiei de proiectare așa cum arată acesta, nereal, în răspunsul la clarificări. Astfel fiind, se observă că ..... a procedat pe calea răspunsului la clarificări, la modificarea propunerii tehnice inițiale prin completarea ei cu informații omis a fi prezentate. Pornind de la regula conformării întrutotul cerințelor documentației de atribuire, statuată de dispozițiile art. 75 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 123 alin. (1) din HG nr.395/2016, Consiliul reține că modificarea propunerii tehnice pe calea răspunsurilor la clarificări este permisă, după cum arată și contestatorul, cu încadrarea în excepțiile expres și limitativ prevăzute la art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016, potrivit cu care: (7) Prin excepție de la dispozițiile alin.6, oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una dintre categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. Viciile de formă sunt definite la art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, după cum urmează: (…) viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Textul de lege mai sus citat califică, așadar, viciul de formă ca fiind eroarea sau omisiunea din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în ofertă. Aplicând aceste considerente teoretice speței pendinte, Consiliul reține că informațiile regăsite în documentul anexat răspunsului la clarificări nu se circumscriu viciului de formă, deoarece sunt unele noi care

Pagina 9 din 18 nu se identifică la paginile la care ofertantul face trimitere în răspunsul său. Este adevărat că la paginile indicate în răspuns apar unele mențiuni despre proiectare însă informațiile prezentate pe calea răspunsului sunt unele diferite de cele existente inițial astfel că cerința legală ca eroarea/omisiunea dintr-un document să fie susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în ofertă nu este îndeplinită. Practica CNSC/instanțelor de judecată este vastă, în sensul în care completarea propunerii tehnice cu informații/documente explicit cerute dar omis a fi prezentate în propunerea tehnică, cum este și cazul ofertei ....., nu intră sub incidența vreunei excepții expres și limitativ prevăzute de lege în care modificarea propunerii tehnice este permisă. Revenea, așadar, ..... obligația de a manifesta un comportament diligent și a se asigura asupra prezentării unei propuneri tehnice în care să se regăsească informațiile de natură a demonstra îndeplinirea cerințelor impuse, pe care le-a cunoscut, de altfel, încă de la data publicării documentației de atribuire în SEAP – 06.11.2025. Relevantă în cauză reține Consiliul a fi și jurisprudența CJUE, respectiv considerentele din cauza Ciclat (C-199/15), în care CJUE a statuat că o solicitare de clarificări nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informații a căror comunicare era impusă de documentele achiziției, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu strictețe criteriile stabilite de ea. Astfel, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (hotărârile SAG ELV Slovensko și alții, pct. 40; Archus și Gama, pct. 31). De asemenea, în Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 20 martie 2013, cauza T-415/10, Nexans France, reclamantă, împotriva Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, pârâtă, se amintește de la bun început că, în cazul în care, în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă, autoritatea contractantă definește condițiile pe care intenționează să le impună ofertanților, aceasta limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu poate, în plus, să se abată, față de vreun ofertant, de la condițiile pe care le-a definit astfel fără să încalce principiul egalității de tratament între candidați. Caietul de sarcini trebuie interpretat, așadar, din punctul de vedere al principiului conform căruia actele emise de administrație sunt obligatorii pentru aceasta și al principiului respectării egalității de tratament între candidați, în scopul de a stabili dacă acesta, astfel cum susține reclamanta, era de natură să permită întreprinderii comune acceptarea rezervelor. Din perspectiva principiului tratamentului egal, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între operatorii economici participanți la o procedură de achiziții publice, relevantă este Hotărârea pronunţată la data de 11 mai 2017 în cauza C-131/16, în procedura Archus sp. z o.o., Gama Jacek Lipik împotriva Polskie Gornictwo Naftowe i Gazownictwo S. A., cu participarea: Digital Center sp. z o.o., în care CJUE a reținut, printre altele:

Pagina 10 din 18 27. Principiul egalităţii de tratament şi obligaţia de transparenţă se opun de asemenea oricărei negocieri între autoritatea contractantă şi un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire

a unui contract de achiziţii publice

, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la iniţiativa autorităţii contractante, nici la cea a ofertantului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELVSlovensko şi alţii, C-599/10, EU:C:2012:191, punctul 36, precum şi Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 31). Așadar, chiar și în situația în care autoritatea contractantă cere clarificări, ofertantul nu poate profita de interpelarea transmisă de autoritate pentru a încerca să își transforme propunerea tehnică în una conformă. În conturarea acestei concluzii vin și dispozițiile art. 134 din HG nr. 395/2016 în baza cărora comisia de evaluare este abilitat să ceară clarificări formale sau de confirmare fiind de la sine înțeles că poate accepta doar răspunsuri având această natură sau unele care se circumscriu cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege în care modificarea propunerii tehnice este permisă, ceea ce nu este cazul ofertei ...... De amintit sunt și dispozițiile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care stabilesc că: Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitat să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat., or, avantajul adus ofertantului prin acceptarea răspunsului formulat este unul evident și constă în transformarea ofertei din una inacceptabilă în una admisibilă. De asemenea, lipsa informațiilor solicitate nu poate fi încadrată nici în categoria abaterilor tehnice minore, sens în care reglementează 134 alin. (7) lit. b) din HG nr. 395/2016, deoarece nu se poate pune problema unei cuantificări teoretice în valoare monetară a abaterii/omisiunii, o astfel de cuantificare neputând fi realizată în cazul nerespectării obligației de prezentare a metodologiei de lucru pentru etapa de proiectare. Contrar opiniei contestatorului, Consiliul arată că legiuitorul nu a reglementat în extenso posibilitatea completării/modificării ofertei în cursul procedurii de evaluare ci, din contră, a stabilit cazurile expres și limitative în care modificarea propunerii tehnice în etapa de evaluare poate fi primită, fiind cert că modificări care excedează acestora nu pot fi acceptate. Invocă contestatorul în apărarea sa principiul proporționalității însă scapă din vedere că autoritatea contractantă are obligația de a respecta pe parcursul derulării procedurii și celelalte principii din materia achizițiilor publice, printre care și cel al tratamentului egal. De asemenea, înțelegerea contestatorului potrivit cu care depunerea metodologiei de lucru pe calea răspunsului la clarificări nu conduce la depunerea unei noi oferte este eronată, deoarece este evident că propunerea tehnică astfel cum a fost completată este diferită de cea inițial depusă.

Pagina 11 din 18 Lipsit de relevanță este și argumentul potrivit cu care cuantificarea monetară este nulă, deoarece abaterea tehnică minoră presupune o atare cuantificare monetară. Prin urmare, modificarea intervenită pe calea răspunsului la clarificări nu se încadrează în cazurile de excepție prevăzute de lege, așa cum eronat consideră contestatorul. Continuând analiza cu verificarea temeiniciei susținerii contestatorului conform căreia autoritatea contractantă a acționat cu dublă măsură în evaluarea ofertelor, deoarece comisia de evaluare ar fi accepta în cazul ofertelor clasate pe locurile 1 și 2 modificarea propunerilor tehnice, Consiliul constată următoarele: Astfel, contestatorul susține că, potrivit Anexei la PV de evaluare a propunerilor tehnice nr. DAP ...., comisia de evaluare a acceptat modificarea propunerii tehnice de către asocierea câștigătoare, prin modificarea graficului de execuție în ceea ce privește elaborarea documentație tehnice în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu (Solicitarea nr. 2) și prin depunerea proceselor – verbale de recepție care dovedeau experiența profesională a personalului documentat (Solicitarea nr. 5). Adaugă contestatorul faptul că ambele completări au vizat propunerea tehnică iar ofertantul și-a întemeiat demersul pe aceleași prevederi legale invocate și de societatea sa dar ignorate de comisia de evaluare. Consiliul nu achiesează opiniei contestatorului, deoarece, spre deosebire de modificările operate de acesta asupra propunerii sale tehnice cu ocazia răspunsului la clarificări, răspunsurile 2 și 5 furnizate de asocierea câștigătoare la solicitarea de clarificări adresată nu reprezintă modificări nepermise ale propunerii tehnice. Întru început Consiliul reiterează că simpla invocare a incidenței excepțiilor prevăzute la art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016 nu este una suficientă cum pare să înțeleagă contestatorul, fiind necesar ca modificarea să se încadreze în cazurile de excepție prevăzute de lege. Excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare ceea ce presupune că nu pot fi extinse la situații neprevăzute, atare situații neprevăzute scăpând sferei viciilor de formă și abaterilor tehnice minore. Așadar, prin adresa de clarificări transmisă, comisia de evaluare a chestionat asocierea, prin intermediul întrebărilor 2 și 5 la care face referire contestatorului, asupra următoarelor aspecte: SOLICITAREA NR. 2 FDA cap. IV. 4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice, pct.3, b), Caiet de sarcini cap. 15. PROPUNEREA TEHNICĂ, pct. b) Programul rezumativ și programul de lucru, inclusiv graficul Gantt (activități principale și secundare). Oferta va fi însoțită de un Grafic fizic și procentual de realizare a serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor. Constatarea comisiei de evaluare În Graficul Gantt prezentat de ofertant, la faza ”proiectare și asistență tehnică” se regăsește activitatea ” Documentație tehnică în vederea obținerii autorizației de securitate la

Pagina 12 din 18 incendiu”, care are data de început 04.06.2026 și cu o durata de realizare de 43 zile, respectiv până la 03.08.2026. În graficul fizic și procentual de realizare a serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor, activitatea de întocmire a Documentației tehnice în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu, este prevăzută în aceeași perioadă 04.06.2026- 03.08.2026. Având în vedere că elaborarea documentației tehnice în vederea obținerii autorizatiei de securitate la incendiu se realizează după finalizarea execuției lucrărilor, comisia de evaluare consideră că această activitate nu este prevăzută corespunzător în graficul de execuție. Solicitarea comisiei de evaluare: În condițiile specificate în fișa de date a achiziției, în temeiul art. 209 din Legea 98/2016, ale art. 132, alin (1) și art. 134, alin. (1) și (3) din H.G. 395/2016, va solicităm să clarificați informațiile din Graficul Gantt și din Graficul fizic și procentual prezentate. (…) SOLICITAREA NR. 5 Cerință: FDA cap. IV. 4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice Personalul disponibil și propus pentru executarea contractului, cu precizarea experienței conform cerințelor factorilor de evaluare privind experții împreună cu documente justificative care să susțină experiența declarată. Pentru personalul responsabil cu proiectarea și execuția (Manager de proiect, Șef de proiect, Arhitect, Inginer proiectant rezistență/CCIA, Inginerului proiectant de instalații electrice, Inginerului proiectant de instalații sanitare, Inginerului proiectant de instalații termice) se vor depune de către ofertant următoarele: - Declarație pe propria răspundere completată de ofertant, cu experții propuși pentru realizarea proiectării și a execuției lucrării; - CV-ul pentru fiecare expert propus, datat și semnat pe fiecare pagină de către fiecare expert; - Copie cu mențiunea „conform cu originalul” după diploma/act de studii care atestă calificarea pentru postul propus în oferta tehnică, semnată pe fiecare pagină de persoana desemnată; - Copie cu mențiunea „conform cu originalul” după alte diplome și/sau certificate relevante postului propus și semnată pe fiecare pagină de persoana desemnată; - Copie cu mențiunea „conform cu originalul” după documentele justificative care să ateste experiența profesională în activitățile in care acesta este propus. Experiența poate fi dovedită prin documente justificative (de ex. recomandări în ordine cronologică, contracte de muncă, fișe de post etc.). - Declarație de disponibilitate sau Acordul persoanelor, semnată de fiecare persoană. În FDA cap II.2.5) Criterii de atribuire- experiența profesională a experților autoritatea contractantă a solicitat pentru managerul de proiect sa faca dovada de ”Participare în minim 1 contract de proiectare și execuție/proiectare, dus la bun sfârșit, în funcția de manager de proiect sau similar. Algoritm de calcul: Niciun contract – neconform Prezentarea unui contract se va puncta cu 0 puncte, reprezentând cerința minimă de la nivelul cerințelor beneficiarului. 2 contracte – 3 puncte 3 contracte – 6 puncte 4 sau mai multe contracte – 10 puncte”.

Pagina 13 din 18 In anexa 1 la Caietul de sarcini se precizează: Prin „contracte duse la bun sfârșit” se înțelege: - proiecte recepționate la diferite faze de proiectare/ contracte de proiectare și execuție. Constatarea comisiei de evaluare Pentru managerul de proiect Lapca Ionuț Ciprian, ofertantul a prezentat documente justificative care atestă experiența profesională, după cum urmează: - recomandare CNI nr. 23779/09.05.2022 pentru Construcții Erbașu la contractul de proiectare și execuție lucrări sală de sport polivalentă cu capacitate 5000 locuri, Mun. Oradea, jud. Bihor, copie conform cu originalul. Recomandarea este însoțită de lista cu personalul implicat în derularea contractului, în care se regăsește managerul de proiect Lapca Ionuț. - recomandare nr. 3450/22.04.2025 de la angajatorul ..... pentru participarea dlui Lapca Ionuț Ciprian în calitate de manager de proiect în derularea a trei contracte de proiectare și execuție, copie conform cu originalul. Angajatorul Erbasu Constructii SA certifică expertiza domnului Lapca Ionut Ciprian pentru îndeplinirea funcției propuse în cadrul procedurii, cu precizarea potrivit căreia ”contractul s-a desfășurat/finalizat în bune condiții pentru angajator cât și pentru beneficiar”. Comisia de evaluare nu a regăsit documente din care să reiasă că cele trei contracte enumerate de angajatorul Erbașu Construcții SA în recomandare, au fost duse la bun sfârșit/ au fost recepționate la diferite faze de proiectare/proiectare și execuție. Solicitarea comisiei de evaluare: În condițiile specificate în fișa de date a achiziției, în temeiul art. 209 din Legea 98/2016, ale art. 132, alin (1) și art. 134, alin. (1) și (3) din H.G. 395/2016, va solicităm să precizați cum considerati îndeplinită cerința „contracte duse la bun sfârșit ”, pentru contractele prezentate ca experiență similară în recomandarea nr. .... de la angajatorul ...... Asocierea ..... a formulat prin adresa nr. ...., următorul răspuns:

Pagina 14 din 18 Analizând primul răspuns prin prisma cazurilor de excepție ale viciului de formă și abaterii tehnice minore în care propunerea tehnică poate fi modificată în etapa de evaluare a ofertelor, Consiliul constată, în referire la primul răspuns, că, la pag. 42 din partea narativă a propunerii tehnice, asocierea a prezentat capitolul Metodologia pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu (ISU) la finalizarea lucrărilor, în care a debutat expunerea cu informația: Obținerea autorizației de securitate la incendiu reprezintă o etapă critică în recepția finală a lucrărilor. (…) Așadar, informația potrivit cu care obținerea autorizației de securitate la incendiu avea a fi realizată la finalizarea lucrărilor se regăsește în propunerea tehnică inițială a asocierii, răspunsul la clarificări intrând, prin urmare, sub incidența instituției viciului de formă. Cât privește răspunsul la solicitarea 5, Consiliul reține că decizia comisie de evaluare a a-l considera concludent este una corectă cât vreme, așa cum arată și ofertantul prin răspunsul său, experiența profesională avea fi dovedită potrivit prevederilor documentației de atribuire, cu următoarele documente justificative indicate exemplificativ: recomandări în ordine cronologică, contracte de muncă, fișe de post etc., ceea ce asocierea a prezentat. Contestatorul nu indică nicăieri cerința documentației de atribuire care a fost încălcată, respectiv cerința prin care să se fi solicitat ca ofertanții să prezinte în ofertă procesele-verbale de recepție care dovedeau experiența similară a personalului, o atare mențiune neputând fi identificată nici la nivelul noțiunii de contracte care au fost duse la bun sfârșit” așa cum a fost definită de autoritatea contractantă (Prin contracte duse la bun sfârșit se înțelege: - proiecte recepționate la diferite faze de proiectare/contracte de proiectare și execuție.) Astfel fiind, răspunsul 5 la clarificări nu este unul care să modifice propunerea tehnică a asocierii, o atare concluzie putând fi trasă doar în ipoteza existenței unei cerințe exprese a documentației de atribuire care să fi fost încălcată de asociere. Exigența respectării principiului transparenței impune ca orice cerință să fie formulată într-un mod care să asigure o informare completă și corectă a ceea ce se dorește a fi obținut, ori cerințele redate și de

Pagina 15 din 18 autoritatea contractantă în solicitarea de clarificări nu susțin ipoteza întocmirii, de către asociere, a ofertei cu nesocotirea cerințelor impuse. În sensul că o ofertă nu poate fi respinsă în baza unor cerințe care excedează documentației de atribuire, s-a pronunțat și jurisprudența CJUE, obligatorie pentru statele comunicare, de interes fiind și considerentele din cauza C-42/13, potrivit cu care: 42. Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. Prin urmare, susținerile contestatorului conform cărora comisia de evaluare a acționat cu încălcarea principiului tratamentului egal în evaluarea ofertei sale comparativ cu cea desemnată câștigătoare vor fi respinse. În referire la aceeași analiză comparativă solicitată de contestator însă față de oferta clasată pe locul 2, ca și la criticile de neconformitate invocate de contestator cu privire la ofertele clasate pe primele două locuri, Consiliul urmează a le respinge ca lipsite de interes câtă vreme contestatorul nu critică și celelalte 8 oferte admisibile regăsite în clasament. Verificarea dorită de contestator ar fi servit unui interes al său, respectiv aceluia de a anula procedura de atribuire, doar în cazul în care ar fi criticat acesta toate ofertele declarate admisibile de autoritatea contractantă, regăsite în clasamentul întocmit, astfel cum statuează jurisprudența CJUE, relevante în acest sens fiind considerentele din cauza C - 131/16 Archus și Gama, potrivit cărora: 50 Trebuie amintit, în această privință, că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 prevede că statele membre trebuie să asigure accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe care trebuie să le stabilească în acest sens, cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obținerea unui anumit contract și care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare. 51 Fiind chemată să interpreteze dispozițiile echivalente ale articolului 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), Curtea a statuat deja că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, ofertanții au un interes legitim care înseamnă excluderea ofertei celorlalți în scopul obținerii contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C-100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 27, precum și Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich, C-355/15, EU:C:2016:988, punctul 29), indiferent care ar fi numărul

Pagina 16 din 18 participanților la procedură și numărul participanților care au introdus căi de atac (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 29). 52 Astfel, pe de o parte, excluderea unui ofertant poate conduce la obținerea de către un alt ofertant a contractului direct în cadrul aceleiași proceduri. Pe de altă parte, în ipoteza unei excluderi a tuturor ofertanților și a deschiderii unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, fiecare dintre ofertanți ar putea să participe și, astfel, să obțină în mod indirect contractul (a se vedea Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 27). 53 Principiul jurisprudențial astfel stabilit prin Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb (C-100/12, EU:C:2013:448), și prin Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE (C-689/13, EU:C:2016:199), își găsește aplicarea în situația în discuție în cauza principală. 54 Astfel, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice în care au fost depuse două oferte și în care autoritatea contractantă a adoptat două decizii simultane, de respingere a ofertei unuia dintre ofertanți și, respectiv, de atribuire a contractului în favoarea celuilalt, instanța de trimitere este sesizată de ofertantul respins cu o cale de atac îndreptată împotriva acestor două decizii. În cadrul acestei căi de atac, ofertantul respins invocă excluderea ofertei ofertantului câștigător pentru lipsa conformității acesteia cu specificațiile caietului de sarcini. 55 Într-o asemenea situație, ofertantului care a introdus calea de atac trebuie să i se recunoască un interes legitim în excluderea ofertei ofertantului câștigător, care poate conduce, eventual, la constatarea imposibilității autorității contractante de a efectua selecția unei oferte legale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C-100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, precum și Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 24). 56 Această interpretare este confirmată de dispozițiile articolului 2a alineatele (1) și (2) din Directiva 92/13, care prevăd expres un drept la o cale de atac al ofertanților care nu au fost excluși definitiv, în special împotriva deciziilor de atribuire a contractelor de achiziții publice adoptate de entitățile contractante. 57 Desigur, în cauza în care a fost pronunțată Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich (C-355/15, EU:C:2016:988, punctele 13-16, 31 și 36), Curtea a statuat că unui ofertant a cărui ofertă fusese exclusă de autoritatea contractantă dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice i se putea refuza accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice. Totuși, în această cauză, decizia de excludere a ofertantului menționat fusese confirmată printr-o decizie care a dobândit autoritate de lucru judecat înainte ca instanța sesizată cu calea de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului să se pronunțe, astfel încât ofertantul respectiv trebuia să fie considerat exclus definitiv din procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în discuție. 58 În schimb, în cauza principală, Archus și Gama au formulat o cale de atac împotriva deciziei prin care era exclusă oferta lor și împotriva deciziei de atribuire a contractului, adoptate simultan, și, prin urmare, nu pot fi considerate ca fiind excluse definitiv din procedura de atribuire a contractului de achiziții publice. Într-o asemenea situație, noțiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 poate viza, dacă este cazul, eventuala inițiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice. 59 Din considerațiile care precedă rezultă că Directiva 92/13 trebuie să fie interpretată în sensul că, într-o situație precum cea în discuție în cauza principală – în care, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, au fost prezentate două oferte, iar autoritatea contractantă a adoptat două decizii simultane, de respingere a

Pagina 17 din 18 ofertei unuia dintre ofertanți și, respectiv, de atribuire a contractului în favoarea celuilalt –, ofertantul exclus, care formulează o cale de atac împotriva acestor două decizii, trebuie să poată solicita excluderea ofertei ofertantului câștigător, astfel încât noțiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 poate viza, dacă este cazul, eventuala inițiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice. Așadar, câtă vreme contestatorul nu a atacat, pe lângă decizia de respingere a ofertei sale, deciziile de desemnare admisibile a tuturor ofertelor admisibile regăsite în clasament, condiția simultaneității despre care face vorbire CJUE nu este îndeplinită. Din aceeași perspectivă aplicabile sunt și considerentele Hotărârii Curții din 5 septembrie 2019, Lombardi, C-333/18, potrivit cărora: Astfel, ofertantului clasat, precum în speță, pe locul al treilea și care a introdus acțiunea principală trebuie să îi fie recunoscut un interes legitim în excluderea ofertei adjudecatarului și a ofertantului plasat pe locul al doilea, întrucât nu se poate exclude ca, chiar dacă oferta sa este considerată nelegală, autoritatea contractantă să fie determinată să constate imposibilitatea de a selecționa o altă ofertă legală și să efectueze ulterior organizarea unei noi proceduri. În special, în cazul în care acțiunea ofertantului care nu a fost ales ar fi considerată întemeiată, autoritatea contractantă ar putea lua decizia de a anula procedura și de a iniția o nouă procedură de atribuire pentru motivul că ofertele legale rămase nu corespund suficient așteptărilor autorității contractante. Cum în speța dedusă judecății finalitatea anulării procedurii nu poate fi atinsă în urma judecării criticilor din contestație, acestea nu servesc interesului contestatorului astfel că vor fi respinse. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept expuse, Consiliul, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, va respinge contestația, ca nefondată. Față de soluția prefigurată, cererea de intervenție depusă de ..... va fi admisă. Cererea de plată a cheltuielilor de judecată, formulată de intervenient, va fi respinsă deoarece nu s-a făcut dovada unor atare cheltuieli. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația ....., în contradictoriu cu ...... Admite cererea de intervenție depusă de ...... Respinge cererea de plată a cheltuielilor de judecată, formulată de intevenient. Obligatorie.

Pagina 18 din 18 Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.