Decizie CNSC BO2026_3145

Pagina 1 din 55 În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ………. Data: ………… I. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. …, depusă de ..., cu sediul … nr. …, …, …, ..., județul ..., CUI …, număr de înregistrare în registrul comerțului …, reprezentată legal de doamna … - administrator și convențional de doamna … - avocat, cu sediul profesional în str. … nr. …, ansamblul rezidențial … (la recepție), …, etaj …, apartament nr. …, …, ..., ales pentru comunicarea actelor de procedură, privind procedura simplificată pentru atribuirea contractului de lucrări „...”, cod CPV principal …, cu data-limită de depunere a ofertelor ..., anunț de participare simplificat nr. …, organizată de ..., cu sediul în str. … nr. …, ..., județul …, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat anularea rezultatului procedurii, obligarea autorității la reevaluarea ofertelor precum și la plata cheltuielilor aferente contestației și, în cazul în care nu pot fi dispuse măsuri de remediere, anularea procedurii de atribuire. II. La ..., ...SRL, cu sediul în str. … nr. …, …, …, județul …, CUI …, număr de înregistrare în registrul comerțului …, reprezentată legal de doamna … - administrator și convențional de doamna … - avocat, cu sediul profesional în str. … nr. …, cartierul …, …, județul …, a înaintat cererea de intervenție voluntară înregistrată la Consiliu cu nr. …, prin care a solicitat respingerea contestației, asigurarea accesului la dosarul cauzei și obligarea la plata cheltuielilor „de judecată”. III. La …, ..., având datele de identificare menționate mai sus, a înaintat cererea de intervenție voluntară accesorie înregistrată la Consiliu cu nr. …, prin care solicită respingerea cererii de intervenție depusă de ...SRL.

Pagina 2 din 55 Contestația și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: IV. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ... reclamă decizia autorității contractante ... de respingere, ca neconformă și inacceptabilă, a ofertei sale și de declarare câștigătoare a ofertei ...SRL, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că cerința privind vizitarea amplasamentului, impusă la nivelul caietului de sarcini, reprezintă o clauză nescrisă în sensul art. 30 alin. (6) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, contradicția internă a documentației de atribuire nu poate fi imputată ofertantului, prevalând fișa de date, iar oferta ...SRL se impunea a fi declarată neconformă, întrucât nu îndeplinește cerințele documentației de atribuire privind prezentarea calculelor luminotehnice detaliate și a documentelor justificative. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „…”, postat de autoritate în SEAP la …, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. ... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată, sens în care s-au pronunțat și instanțele de judecată (de exemplu, Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 628/R din 19 decembrie 2024, dosar nr. 332/43/2024, cod ReJust eeg486dg8, și decizia nr. 588/R din 26 mai 2026, dosar nr. 197/43/2026, cod ReJust 4677d5644). Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus a celor 34 pagini ale contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente, întinse pe zeci de pagini, ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. V. În punctul său de vedere nr. … asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. …, autoritatea contractantă susține, în apărare, că, în realitate, criticile contestatoarei urmăresc modificarea documentației de atribuire după expirarea termenului legal de contestare, invocând propria culpă pentru a obține anularea rezultatului procedurii. Contestatoarea denaturează conținutul documentației de atribuire

Pagina 3 din 55 prin interpretarea izolată a unor prevederi, iar măsura declarării neconformă a ofertei sale reprezintă consecința directă a nerespectării unei cerințe obligatorii a documentației de atribuire, în timp ce oferta ...SRL a fost declarată admisibilă numai după verificarea integrală a documentelor depuse și după clarificarea unor informații deja existente în ofertă, fără modificarea acesteia, toate criticile formulate întemeindu-se fie pe interpretarea izolată a unor documente intermediare, fie pe ignorarea documentelor existente în oferta tehnică a câștigătoarei, fie pe reinterpretarea ulterioară a documentației de atribuire. Punctul de vedere se regăsește în fișierul „…” postat de autoritate în SEAP la …, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. VI. Prin cererea de intervenție voluntară principală înregistrată la Consiliu cu nr. …, ...SRL solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată, asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de „judecată”, arătând că toate criticile formulate de contestatoare sunt neîntemeiate, atât în ceea ce privește legalitatea soluției de respingere a ofertei, cât și în ceea ce privește pretinsa neconformitate a ofertei depuse de ...SRL. Totodată, oferta depusă de ... este neconformă și din perspectiva unor motive care nu au fost analizate sau reținute de comisia de evaluare, justificând menținerea soluției de respingere. Cererea de intervenție se regăsește în fișierul „…”, postat de autoritate în SEAP la …, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. VII. La …, intervenienta ...SRL a depus o cauțiune în valoare de … lei, constituită prin recipisa de consemnare nr. …, emisă de CEC Bank SA, Sucursala …, la data de ... VIII. Prin cererea de intervenție voluntară accesorie înregistrată la Consiliu cu nr. …, ... solicită admiterea cererii de intervenție, în vederea respingerii susținerilor contestatoarei ...SRL potrivit cărora oferta sa se impunea a fi declarată neconformă pentru motive suplimentare față de cele indicate în actele de evaluare, întrucât aceste susțineri sunt nefondate. Întrucât ...SRL nu a avut acces la oferta sa, pentru păstrarea caracterului confidențial, nu va face trimiteri la oferta depusă, însă, în prezenta procedură, proiectul tehnic și fișele tehnice au fost întocmite de .... În mod constant, ...SRL critică faptul că oferta ... nu ar îndeplini anumite cerințe din cadrul acestui tip de proiect, însă aceste susțineri sunt nefondate, invocând, cu titlu de exemplu, decizia Consiliului nr. …, …, rămasă definitivă. IX. La …, ... a transmis concluziile scrise înregistrate la Consiliu cu nr. …, prin care solicită admiterea contestației și respingerea, ca nefondată, a cererii de intervenție formulate de ...SRL, anexând în susținere decizia civilă nr. 414 din 29 aprilie 2026 a Curții de Apel ..., din dosarul nr. 1680/2/2026.

Pagina 4 din 55 X. La …, în replică la cererea de intervenție formulată de ... SRL, ...SRL a transmis notele scrise înregistrate la Consiliu cu nr. …, prin care solicită, în principal, constatarea nemotivării cererii de intervenție, susținând că aceasta nu cuprinde apărări concrete față de motivele de neconformitate invocate și nici nu indică înscrisurile din ofertă care ar demonstra îndeplinirea cerințelor documentației de atribuire, iar, în subsidiar, constatarea netemeiniciei apărărilor formulate cu privire la curbele K, arătând că documentele depuse de ... conțin exclusiv diagrama polară a intensității luminoase, nu curbele K solicitate în mod expres prin documentația de atribuire, aspect reținut și în decizia Consiliului nr. „…”, rămasă definitivă prin respingerea plângerii formulate de .... XI. La …, ... a transmis concluziile scrise înregistrate la Consiliu cu nr. …, prin care își menține contestația, solicită respingerea, ca nefondată, a cererii de intervenție formulate de ...SRL și răspunde criticilor suplimentare privind certificatul ENEC, rapoartele de rezistență la vibrații și aerodinamică, curbele K, profilul de dimming, certificatul privind anodizarea aluminiului și integrarea prin API/TALQ, solicitând și plata cheltuielilor „de judecată”, sens în care anexează factura nr. …, pentru suma de … lei, precum și dovada achitării. XII. La …, ...SRL a transmis, cu adresa înregistrată la Consiliu cu nr. …, dovada cheltuielilor „de judecată”, constând în factura nr. …, pentru suma de … lei, reprezentând onorariu avocațial aferent dosarului nr. …, precum și dovada achitării acesteia, prin ordinul de plată nr. ... XIII. La …, în replică la notele scrise depuse de ... la …, ...SRL formulează notele scrise înregistrate la Consiliu cu nr. …, prin care solicită Consiliului să constate netemeinicia apărărilor contestatoarei. XIV. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. …, publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la …, autoritatea contractantă ... a inițiat o procedură simplificată în vederea procurării de lucrări pentru obiectivul de investiții „...”, estimate valoric la … lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată pe portalul SEAP la …, alături de anunțul de invitare la competiție. La procedură s-au prezentat ..., a cărei ofertă a fost respinsă de autoritate, ca neconformă și inacceptabilă, și ...SRL, a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare, prin raportul procedurii nr. ... Împotriva acestui rezultat, pentru motivele evocate mai sus, ... a învestit Consiliul, în ultima zi a termenului legal, la ora …, oră preferată de autoare, cu soluționarea contestației care formează obiectul prezentei cauze, premisă a controlului administrativ-jurisdicțional. Cauțiunea

Pagina 5 din 55 aferentă, în valoare de … lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. …, emisă de CEC Bank SA, Sucursala ..., la data de ... Autoritatea a postat în SEAP nu doar contestația, ci și punctul de vedere și cererea de intervenție, exemplu meritoriu de bună practică și de transparență, demn de urmat de toate autoritățile contractante (în acest sens, a se vedea recomandarea Consiliului disponibilă la adresa http://www.cnsc.ro/recomandare-transmitere-a-dosarului- achizitiei-publice/). Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de lucrări, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă (patere legem quam ipse fecisti), cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire (qui tacet, dum loqui potuit ac debuit consentire videtur), inclusiv pentru ... (relevante, în acest sens, sunt, de pildă, decizia civilă nr. 450 din 28 mai 2026 a Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust de6d7g485, și decizia civilă nr. 2799 din 19 decembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust de926443g). La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016 (a se vedea, cu titlu de exemplu, decizia nr. 692 din 23 octombrie 2024 a Curții de Apel ..., Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust 6287ed6e5, și decizia civilă nr. 77 din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 39g63373e). „Conținutul documentației de atribuire, astfel cum a fost întocmită de entitatea contractantă, este obligatoriu atât pentru agenții economici participanți la procedură, care au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru entitatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție, să respecte atât legislația aplicabilă în domeniu, cât și propria sa documentație de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de părțile implicate în derularea procesului competitiv.” – sentința civilă nr. 113/CA din 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 672e8757. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din

Pagina 6 din 55 normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (elocvente în acest sens sunt, ex multis, decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4d27ede4, decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 7g222g79, decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 6e77d24g, decizia nr. 3.891 din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 72792223d, decizia civilă nr. 176 din 21 august 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 985333e48, decizia nr. 1.738 din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g8e8223g8, decizia civilă nr. 288 din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 597ee7239, și decizia civilă nr. 641 din 3 octombrie 2024 a Curții de Apel ..., Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust de79d856e). Cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă (în această direcție s-au pronunțat, de pildă, Curtea de Apel ..., în decizia nr. 692 din 23 octombrie 2024, precitată, Curtea de Apel Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, în sentința civilă nr. 6 din 12 ianuarie 2024, cod ReJust g8789d674, Curtea de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 45 din 12 ianuarie 2023, cod ReJust 39gd8e778, Curtea de Apel ..., Secția a IX- a de contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 1589 din 12 august 2021, cod ReJust 736ee28e, în decizia nr. 1405 din 17 iunie 2021, cod ReJust 28993ed2, în decizia nr. 1754 din 8 octombrie 2020, cod ReJust 845de6d9, și în decizia civilă nr. 1417 din 9 septembrie 2020, cod ReJust gg2g5696, și Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 468/R din 16 mai 2017, cod ReJust 8988379e). Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în

Pagina 7 din 55 raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora (Curtea de Apel ..., Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 828 din 1 aprilie 2021, cod ReJust 65ed4d74, și decizia civilă nr. 517 din 4 martie 2021, cod ReJust 65459455, și Curtea de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 2507 din 21 decembrie 2016, cod ReJust 27494445). Astfel cum a sesizat și Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 123 din 2 februarie 2023, cod ReJust 7239g5386, „rigorile impuse de legislația achizițiilor publice și de cerințele documentației de atribuire impun ca ofertanții să demonstreze că ofertele lor sunt apte să satisfacă nevoile licitației, iar nu să vină doar cu simple afirmații în acest sens”. În același sens este decizia civilă nr. 512 din 2 iulie 2026 a Curții de Apel ..., Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust 584948732. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. La punctul 34 din Hotărârea din 13 iulie 2017, Ingsteel și Metrostav (C-76/16, EU:C:2017:549), Curtea a reamintit că „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și normal de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 36, precum și jurisprudența citată)”. În cazul în care, în cadrul unei proceduri de „cerere de ofertă”, autoritatea contractantă definește condițiile pe care intenționează să le impună ofertanților, aceasta limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu poate de altfel să se abată, față de vreun ofertant, de la condițiile pe care le-a definit astfel fără să încalce principiul egalității de tratament între ofertanți (Ordonanța președintelui Tribunalului Uniunii Europene din 4 decembrie 2014, Vanbreda Risk & Benefits/ Comisia, T-199/14 R, EU:T:2014:1024, punctul 96, și Hotărârea

Pagina 8 din 55 Tribunalului Uniunii Europene din 20 martie 2013, Nexans France/ Entreprise commune Fusion for Energy, T-415/10, EU:T:2013:141, punctul 80). Adoptând asemenea norme de conduită și anunțând, prin publicarea lor, că le va aplica situațiilor vizate de acestea, instituția în cauză își limitează exercitarea propriei puteri de apreciere (Hotărârea din 28 iunie 2005, Dansk Rørindustri și alții/Comisia, C-189/02 P, C-202/02 P, C-205/02 P-C-208/02 P și C-213/02 P, EU:C:2005:408, punctele 209-211). Și autorităților contractante le revine obligația de a garanta aplicarea dreptului Uniunii cu ocazia adoptării deciziilor lor și de a lăsa neaplicate, dacă este necesar, dispozițiile naționale care ar contraveni celor ale dreptului Uniunii care au efect direct (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 22 iunie 1989, Costanzo, 103/88, EU:C:1989:256, punctele 30-33, Hotărârea din 14 octombrie 2010, Fuß, C-243/09, EU:C:2010:609, punctele 61 și 63, Hotărârea din 4 decembrie 2018, Minister for Justice and Equality și Commissioner of An Garda Síochána, C-378/17, EU:C:2018:979, punctele 36 și 38, precum și Hotărârea din 21 ianuarie 2020, Banco de Santander, C-274/14, EU:C:2020:17, punctul 78). Depășind acest preambul de subliniere a importanței conformării întru totul la regulile impuse de autoritate în documentația de atribuire, conformare devenită o axiomă imanentă sistemului de atribuire a contractelor de achiziție publică, asupra aspectelor sesizate de reclamantă, Consiliul ia act că rezultatul evaluării a fost stabilit de autoritate prin raportul procedurii de atribuire nr. …, rezultat comunicat competitorilor în aceeași zi. La …, luni, ... a reacționat prin formularea contestației la Consiliu și la autoritatea achizitoare, în interiorul termenului legal de contestare. Disputa procesuală vizează atât respingerea ofertei reclamantei, cât și desemnarea câștigătoare a ofertei concurente. Respingerea ofertei a fost determinată de o singură cauză, respectiv de nevizitarea prealabilă a amplasamentului lucrării de către ..., motiv de neconformitate pe care forul administrativ de jurisdicție în găsește neîntemeiat, prin prisma contradicției vădite ce afectează documentația de atribuire concepută de autoritate. Astfel, potrivit fișei de date a achiziției, vizitarea amplasamentului constituia o posibilitate, o opțiune, o facultate a viitorilor ofertanți, deci vizitarea formalizată (în prezența unui delegat al autorității) era lăsată la aprecierea acestora: IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice [...] Ofertantul poate să viziteze amplasamentul pentru a obține datele necesare pentru elaborarea ofertei, împreună cu o persoană desemnată din partea Autorității Contractante. Planificarea vizitei se va face la tel./fax: 0237271116/0237271109, poștă electronică: primariahomocea@yahoo.com. Potențialii ofertanți care intentionează să viziteze amplasamentul, trebuie să înștiințeze autoritatea contractantă cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru vizita amplasamentului.

Pagina 9 din 55 în timp ce caietul de sarcini al acele... documentații de atribuire le impunea vizitarea obligatorie: Înainte de elaborarea ofertei, operatorii economici vor vizita amplasamentul, cu scopul de a evalua pe proprie răspundere, cheltuială și risc toți factorii necesari a fi luați în calcul la pregătirea ofertei de execuție a lucrării, pentru întocmirea ofertelor fără erori. În acest caz, ofertantul v-a face dovada deținerii Procesului verbal de vizitare a amplasamentului (procesul verbal de vizitare a amplasamentului va fi prezentat in cadrul propunerii tehnice si va fi contrasemnat de către un reprezentant al beneficiarului). Neprezentarea procesului verbal în cadrul propunerii tehnice va duce la declararea ofertei ca neconforma. Vizitarea amplasamentului se va realiza în prezența unui reprezentant al autorității contractante, aceasta poate fi efectuată cu cel târziu 10 zile înainte de depunerea ofertelor, nu se accepta solicitări de vizitare a amplasamentului după. Potențialii ofertanți care intenționează să viziteze amplasamentul, trebuie sa înștiințeze autoritatea contractantă cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru vizita amplasamentului. Această deficiență flagrantă de exprimare a autorității în cadrul documentației de atribuire nu poate fi interpretată decât urmând regula de drept nemo auditur propriam turpitudinem allegans, care nu îngăduie ca organizatoarea achiziției să își invoce propria neatenție în exprimare, propria culpă, pentru a sancționa ofertanții. Totodată, interpretarea trebuie să fie tributară și lui in dubio pro reo, în sensul că echivocul profită celui obligat, nicidecum autorității. Așadar, îndoiala reieșită din clauzele antagonice expuse profită ..., nu .... In dubio pro reo – atunci când situația este îndoielnică, deciziile se iau în favoarea debitorului [prin analogie, art. 1.269 alin. (1) C. civ.]. În speță, dacă cerința vizitării amplasamentului a fost contradictoriu redactată, ea nu poate fi folosită în defavoarea ofertantei, a cărei ofertă nu poate fi respinsă doar pentru că vizitarea amplasamentului în prezența unui reprezentant al autorității nu a fost onorată în intervalul prestabilit. Și următoarele reguli prescrise de Codul civil sunt deplin aplicabile: Art. 1.267. - Clauzele se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înțelesul ce rezultă din ansamblul contractului. Art. 1.268. - (1) Clauzele susceptibile de mai multe înțelesuri se interpretează în sensul ce se potrivește cel mai bine naturii și obiectului contractului. (2) Clauzele îndoielnice se interpretează ținând seama, între altele, de natura contractului, de împrejurările în care a fost încheiat, de interpretarea dată anterior de părți, de sensul atribuit în general clauzelor și expresiilor în domeniu și de uzanțe. Se cuvine a fi notat aici că ... nu reclamă documentația de atribuire, ci interpretarea acesteia, context în care nu operează tardivitatea la care se referă autoritatea în punctul său de vedere nr. .... Din perspectiva Consiliului, citind coroborat clauzele contradictorii din fișa de date și caietul de sarcini, în spiritul în care ele corespund cel mai bine ansamblului procedurii competiționale și obiectului contractului, precum și uzanțelor în materia achizițiilor publice, care interzic și sancționează condiționarea ofertării de vizitarea prealabilă a amplasamentului:

Pagina 10 din 55 - în documentul „CELE MAI FRECVENTE NECONFORMITĂȚI IDENTIFICATE ÎN CADRUL DOCUMENTAȚIILOR DE ATRIBUIRE AFERENTE CONTRACTELOR DE EXECUTIE DE LUCRARI STANDARD SI DE PROIECTARE SI EXECUTIE LUCRARI ÎN ACTIVITATEA DE CONTROL EX ANTE, ÎNSCRISE IN AVIZELE CONFORM CONDIȚIONATE EMISE”, disponibil spre consultare la https://...pdf, ...exemplifică: - iar în documentul „CELE MAI FRECVENTE NECONFORMITĂȚI IDENTIFICATE ÎN CADRUL DOCUMENTAȚIILOR DE ATRIBUIRE AFERENTE CONTRACTELOR DE FURNIZARE ÎN ACTIVITATEA DE CONTROL EX ANTE, ÎNSCRISE IN AVIZELE CONFORM CONDIȚIONATE EMISE”, disponibil spre consultare la https://...pdf, ...exemplifică: eliminarea din competiție a ofertanților care nu au efectuat o vizitare prealabilă a amplasamentului în prezența reprezentantului autorității nu poate fi validată, prevalând caracterul facultativ al acestei vizite, statuat expres în fișa de date a achiziției. Atât fișa de date, cât și caietul de sarcini sunt probe în proces, a căror valoare nu este prestabilită de lege, ci rămâne la aprecierea Consiliului, în acord cu art. 264 C. proc. civ.: Art. 264. - (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor. (2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare. Pe de altă parte, volumul considerabil al informațiilor de ofertare poate determina apariția de erori sau omisiuni și le scuză într-o măsură rezonabilă, mai cu seamă pe fondul exprimării confuzante a autorității din fișa de date și caietul de sarcini. Imperativul menținerii ofertei în competiție trebuie să fie abordat cu flexibilitatea admisă chiar de lege și fără formalism excesiv. Inclusiv instanțele judecătorești acționează în această direcție, exempli gratia fiind decizia nr. 387 din 16 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în care instanța a statuat că „reprezintă o atitudine total abuzivă declararea unei oferte ca fiind neconformă pentru anumite aspecte evident minore raportat la complexitatea de ansamblu a ofertei și la multitudinea de date

Pagina 11 din 55 pretinse de aceasta”. Aceeași instanță, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 464 din 2 iunie 2025, cod ReJust 86598e6g7, a adăugat că „sancționarea unor deficiențe minore și pur formale, care nu afectează fondul ofertei, prin excluderea acesteia din procedură, ar reprezenta o manifestare vădită de formalism excesiv. O asemenea conduită nu este compatibilă cu finalitatea reglementărilor în materia achizițiilor publice, care urmăresc atribuirea eficientă a contractului și menținerea unei competiții reale și loiale între operatorii economici.” Respingerea ofertei nu este în acord nici cu principiul proporționalității, care impune ca autoritățile să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, iar atunci când este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, ar trebui să se recurgă la cele mai puțin constrângătoare – Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, EU:T:2002: 232. Trebuie să existe un echilibru, o legătură rezonabilă între cauză și efect, respectiv între o potențială deficiență minoră și măsura pe care o poate dispune autoritatea contractantă, ca transpunere punctuală a principiului proporționalității. Mutatis mutandis, conform principiului proporționalității, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională - justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Cu privire la testul de proporționalitate, a se vedea și Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013. În situația înfățișată, pledoaria autorității nu poate constitui un argument întemeiat pentru respingerea ofertei ..., ca neconformă tehnic. Față de ansamblul considerentelor expuse, se reține că evaluarea ofertei reclamantei s-a bizuit pe o interpretare formalistă și exagerată a comisiei, ceea ce conduce la nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare și, pe cale de consecință, în limita celor reținute mai sus, criticile societății contestatoare apar a fi fondate. Astfel stând lucrurile, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația ... nr. …, în contradictoriu cu ..., va anula raportul procedurii de atribuire nr. … și adresa de comunicare a rezultatului

Pagina 12 din 55 procedurii nr. …, toate în partea care privește respingerea ofertei contestatoarei, și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea acesteia și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor ce preced, a legislației privind achizițiile publice și a cerințelor din documentația de atribuire (clarificată pe parcurs). În baza acelu... temei legal, va obliga autoritatea să comunice contestatoarei rezultatul reevaluării ofertei sale, care nu exclude schimbarea clasamentului ofertelor, în conformitate cu legislația aplicabilă. Demersul reclamantei vizează mai multe acte ale autorității achizitoare, considerate vătămătoare, inclusiv actul constând în restricționarea accesului la documentele ofertei concurente câștigătoare, parte integrantă a dosarului achiziției publice, acces considerat garanție a exercitării dreptului la justiție și la un proces echitabil, în lumina art. 21 din Constituție. Forul administrativ de jurisdicție notează că accesul ofertanților interesați la documentele neconfidențiale ale dosarului achiziției publice este componentă intrinsecă a dreptului amintit, inerent și procedurii facultative în fața Consiliului, mai cu seamă că termenul de contestare a fost instituit de legiuitor și pentru ca respectivii ofertanți să își poată obține informațiile și mijloacele de probă în susținerea propriilor cauze. Criticând în mod expres actul de refuz, este subînțeles că ... urmărește și solicită anularea lui, precum și acordarea accesului de către autoritate (pct. I.1 din contestație). Așadar, este atacată restricționarea accesului la documentele dosarului și pretinsă acordarea acestuia, măsură pe care Consiliul o poate dispune în sarcina comunei pârâte vizavi de presupusul act al său de limitare a accesului, încadrabil la art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016: Art. 3. - (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: a) act al autorității contractante - orice act, orice operațiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire, fără a include achiziția directă care intră sub incidența Legii nr. 554/2004, prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare; În acord cu art. 2 alin. (1) din același act normativ: Art. 2. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într- un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ- jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. Se cuvine a fi notat încă de la început că, astfel cum a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, poate fi contestat inclusiv

Pagina 13 din 55 refuzul autorității de a comunica informații considerate confidențiale din candidaturi/oferte. Contestația este admisibilă chiar dacă privește doar acest refuz, nu alte acte ale autorității – Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700: Articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf, articolul 1 alineatele (3) și (5) și articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 89/665/CEE [...] trebuie interpretate în sensul că decizia unei autorități contractante prin care se refuză comunicarea către un operator economic a informațiilor considerate confidențiale care figurează în dosarul de candidatură sau în oferta unui alt operator economic constituie un act care poate face obiectul unei căi de atac și că, în cazul în care statul membru pe teritoriul căruia se desfășoară procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în cauză a prevăzut că o persoană care dorește să conteste o decizie luată de autoritatea contractantă este obligată, anterior sesizării instanței, să exercite o cale de atac administrativă, acest stat membru poate de asemenea să prevadă că o cale de atac jurisdicțională împotriva acestei decizii de refuz al accesului trebuie să fie precedată de o astfel de cale de atac administrativă prealabilă. Separat de sublinierea importanței conformării întru totul la regulile impuse de autoritate în documentația de atribuire, care reprezintă regula în sistemul de atribuire a contractelor de achiziție publică, iterată la pag. 5-9 de mai sus, asupra primului aspect sesizat de reclamantă, Consiliul ia act că, prealabil contestației, prin adresa nr. …, ... a solicitat autorității să îi acorde acces la documentele dosarului achiziției, inclusiv la oferta concurentă, pentru a putea aprecia în cunoștință de cauză dacă admiterea și punctarea ei și atribuirea au fost legale și, în caz contrar, dacă se impune atacarea, solicitare la care autoritatea nu a dat curs decât parțial, după cum rezultă din extrasul adresei nr. … redat la pag. 5 din contestație. Din niciun document al dosarului cauzei nu reiese că responsabilii ... ar fi analizat declarațiile de confidențialitate depuse de ofertanți, pentru a verifica dacă ele pot fi validate, integral sau parțial. Se observă că autoritatea nu a motivat în concret confidențializarea tuturor documentelor ofertei ...SRL, pentru care a refuzat complet accesul reclamantei. Pe fondul cererii de acces în discuție, nu pot fi acceptate per se, fără o minimă analiză, explicațiile din cadrul declarațiilor de confidențialitate, respectiv secretizarea ofertelor în integralitate, mai ales dacă în cuprinsul lor nu a fost relevat niciun secret tehnic ori comercial și niciun drept de proprietate intelectuală care să fie ascuns cunoașterii terților, asociate vreunei informații identificate expres în ofertă. Declarațiile trebuie să acopere rigorile art. 57 alin. (1) și (4) din legea achizițiilor publice, inclusiv cele potrivit cărora „caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală”. Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost

Pagina 14 din 55 sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabilă confidențializarea lor – dispune alin. (4) al art. 57. Comuna achizitoare nu a relevat Consiliului nicio informație indicată și – cumulativ – dovedită de către societatea câștigătoare ori alt ofertant ca fiind confidențială, din ofertă. Alegațiile ofertanților din declarația discutată nu pot fi validate dacă sunt redactate la modul general, deci fără nicio valoare din perspectiva particularităților ofertei la „licitația” organizată de comună. În principiu, propunerea tehnică este construită pe baza specificațiilor avute ca reper din caietul de sarcini, iar cum acestea din urmă sunt publice în SEAP înseamnă că specificațiile similare din propunere nu constituie „secrete tehnice sau comerciale” ale ofertanților. În absența însoțirii de vreun mijloc probatoriu punctual care să acopere eventuale secrete/drepturi de proprietate intelectuală secretizabile, astfel cum impune legislația invocată, nu sunt suficiente argumente simpliste ori de ordin general din declarațiile de confidențialitate; nu se poate desprinde vreo prezumție de confidențialitate a propunerilor tehnice și, cu atât mai puțin, a propunerilor financiare în discuție. Propunerea tehnică, în întregime, nu poate reprezenta o concepție proprie a ofertantului, din moment ce obiectul achiziției a fost stabilit de către ... în caietul de sarcini, având specificațiile uzuale menționate în caiet, care să fie eventual protejată ca drept de proprietate intelectuală. Concluzionând, autoritatea trebuie să verifice dacă fiecare ofertant a individualizat și justificat punctual informațiile pretins confidențiale și adus probe care să conducă la secretizarea lor. Nici răspunsurile la solicitări de clarificare nu pot fi restricționate de la consultare, decât în contextul evocat. În consecință, problema accesului la informațiile ofertanților trebuia să fie soluționată de către autoritatea contractantă prin analizarea fiecăreia în parte și, dacă nu sunt întrunite condițiile legii, tratată în sens favorabil societății solicitante. Una dintre concluziile desprinse din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, este că simpla declarație de confidențialitate a ofertei nu este suficientă pentru secretizarea ei, ofertantul trebuind să argumenteze caracterul confidențial, stabilind, de exemplu, că ea conține secrete tehnice sau

Pagina 15 din 55 comerciale, că ar putea fi utilizată pentru denaturarea concurenței sau că divulgarea i-ar putea fi prejudiciabilă, ceea ce nu s-a dovedit în prezenta cauză. Mai trebuie adăugat că protecția reieșită din cadrul normativ expus privește informațiile sensibile provenind de la ofertanți, nicidecum informațiile emanate de la sau actele întocmite de autoritățile contractante. Cu alte cuvinte, ca regulă, cele din urmă nu se bucură de protecția confidențialității. În baza art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Concret, până la proba contrară, care nu a fost produsă, ... nu era și nu este îndreptățit să îi interzică ... accesul, „în bloc”, la documentele ofertei concurente, la solicitările de clarificare a ei, la răspunsurile de clarificare a lor, la anexele proceselor-verbale de evaluare, la eventualele grile de punctare a ofertei, și care puteau și trebuiau a fi puse neîngrădit la dispoziția ..., inclusiv prin fotocopiere sau prin mijloace electronice, cu amendamentul că ele vor putea include secțiuni anonimizate dacă privesc date cu caracter personal din oferte, respectiv contracte cu terții ce includ clauze de confidențialitate. Exemplele jurisprudențiale învederate în contestație sunt deplin relevante în acest sens, mai cu seamă că părți litigante au fost tot ... și ...SRL. Curtea de Apel ..., Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 12 iulie 2024, cod ReJust 23g2d8794, dosar nr. 3467/2/2024, a dus raționamentul mai departe, reținând: În cazul de față, autoritatea contractanta nu a probat că acest proces verbal emis la data de 4 martie 2024 care cuprinde analiza propunerii tehnice a ofertantului castigator este declarat confidential. Simpla sustinere că acesta este confidential, fara a fi urmată de o probare a acestuia cu înscrisuri, nu satisface cerintele textelor de lege mai sus aratate. Mai mult, autoritatea contractantă are obligatia, atunci cand face o analiză a propunerilor tehnice depuse de catre operatorii economici în cadrul procedurii de achizitie publica, de a nu insera date cu caracter personal sau acele date declarate ca fiind secrete. Aceasta obligatie trebuie a fi respectată, pentru a da posibilitatea celor vătămati să studieze continutul acelui înscris si sa poata formula o contestatie, în termenul legal, potrivit art. 8 alin.1 din lege, cu aratarea în mod detaliat a motivelor de nelegalitate si netemeinicie. Decizia civilă nr. 608/2024 din 23 septembrie 2024, cod ReJust 725323756, dosar nr. 5262/2/2024, Curtea de Apel ..., Secția a X-a de contencios administrativ si fiscal și pentru achiziții publice: In cazul de fata, in baza reglementarilor naționale si in conformitate cu practica europeana menționata mai sus, Consiliul avea posibilitatea de a invalida/cenzura refuzul nelegal al autoritatii contractante de a asigura accesul la documentele din dosarul achiziției, de a realiza analiza comparativa intre dreptul la confidențialitate al ... (nedovedit prin niciun document) si dreptul contestatoarei la o cale efectiva de atac a rezultatului procedurii de atribuire si sa dispună el insusi masuri de remediere constând in accesul la documentația si asigurarea posibilității contestatoarei de a preciza motivele contestației. Pe cale de consecință, în raport de toate considerentele mai sus expuse, Curtea va admite plangerea, în sensul modificării in parte Decizia atacata, sub aspectul respingerii

Pagina 16 din 55 criticilor contestatoarei privitoare la reținerea eronată a caracterului confidențial al propunerii tehnice aparținând ... SRL si, in consecința, obliga autoritatea contractanta sa reanalizeze cererea de acces incorporata in adresa nr. 1999/05.06.2024 emisa de petenta, potrivit considerentelor prezentei hotarari. Relevanță are și decizia civilă nr. 481/2025 din 27 iunie 2025, cod ReJust 62ddg4575, a Curții de Apel Bacău, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, din care cităm: În ce privește accesul persoanelor la dosarul achiziției publice, acesta se realizează cu respectarea legislației privind liberul acces la informațiile de interes public, însă declarația privind confidențialitatea unor părți din ofertă a fost formulată de ... S.R.L. cu titlu general, fără a fi însoțită de dovezi ale caracterului confidențial al acestora. Curtea reține că potrivit art. 57 alin 1 din Legea nr. 98/2016, caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. De asemenea, potrivit alineatului 4 al acelu... articol, operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). Curtea reține că potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, datele și informațiile ce pot fi indicate ca fiind confidențiale, de către operatorii economici participanți la o procedură de atribuire, sunt numai cele care se încadrează în una dintre categoriile enumerate de acest text legal, și anume date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date/informații protejate de un drept de proprietate intelectuală, același regim juridic avându-l fundamentările/justificările de preț/cost și, în toate cazurile, dreptul operatorilor economici de a le declara confidențiale trebuie să îndeplinească dubla condiție expres prescrisă de lege, și anume condiția de a justifica caracterul confidențial, indicând categoria căreia îi aparțin datele/informațiile declarate confidențiale și condiția de a dovedi acest caracter. Contrar susținerilor petentei, Curtea apreciază că pentru probarea caracterului confidențial al informațiilor indicate ca atare în oferta tehnică și financiară, nu este suficientă menționarea în cuprinsul ofertei a informațiilor cu caracter confidențial și a argumentelor privind caracterul confidențial al acestora, ci, trebuie indicate dovezile privind acest caracter, nefiind suficientă nici măcar indicarea dovezilor privind acest caracter, ci, corelativ indicării lor exprese în cuprinsul ofertei, dovezile trebuie anexate acesteia - ele devenind astfel, anexe la ofertă conform art. 57 alin 4 teza finală din Legea nr.98/2016 invocat chiar de către petentă. Așadar nu poate fi primită susținerea petentei potrivit căreia este suficientă declarația ofertantului cu privire la caracterul confidențial al informațiilor din propunerea tehnică și din propunerea financiară nu presupune prezentarea unor mijloace de probă fizice, Curtea constatând întocmai ca și C.N.S.C. că în susținerea secretul comercial, a dreptului de proprietate intelectuală, a drepturilor de autor, a secretului de afaceri, ofertantul nu a atașat nicio dovadă. Într-o astfel de situație în care se afirmă de către petentă că documentele declarate confidențiale constituie secrete comerciale în înțelesul Legii nr. 11/1991, nu este suficientă o simplă declarație de confidențialitate dată în acest sens, fiind necesară, pentru a opera prezumția de confidențialitate, o argumentare tehnică si plauzibilă, cerință ce nu este îndeplinită în cauza de față. În fine, Curtea consideră inacceptabilă conduita autorității contractante care, după pronunțarea deciziei Consiliului a solicitat ofertantului declarat câștigător, cu încălcarea termenului limită de depunere a ofertei menționat în anunțul de participare, să menționeze care părți/informații din propunerea tehnică și din propunerea financiară sunt considerate confidențiale precum și dacă este de acord să ofere accesul terților la aceste informații.

Pagina 17 din 55 În acest sens, astfel cum s-a arătat anterior, obligația operatorului economic de a indica și dovedi care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale, trebuia îndeplinită în cuprinsul ofertei, indicarea locului în care trebuiau efectuate aceste demersuri având în același timp semnificația stabilirii și a termenului maxim, respectiv data expirării termenului limită de depunere a ofertelor. Reține așadar Curtea că declararea și dovedirea caracterului confidențial al ofertei nu putea avea loc în nici un caz după expirarea termenului limită de depunere a ofertelor, astfel încât cele menționate de ofertantul declarat câștigător în cadrul adresei nr. … nu pot fi avute în vedere în cauză. În același sens, elocventă este și argumentația Curții de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, din decizia nr. 128 din 12 februarie 2025, cod ReJust 4e787e8d8, care poate fi consultată pe portalul https://www.rejust.ro și din care cităm: Critica contestatoarei [...] SRL se referă la faptul că atât în propunerea tehnică cât şi în propunerea financiară sunt cuprinse informaţii cu privire la organizarea internă, dotarea cu personal, echipamente si materiale, normele interne de lucru, structura costurilor si a componentei acestora, a nivelului cotei de cheltuieli indirecte si profit practicat, iar dezvăluirea acestor informaţii ar prejudicia interesele legitime ale societăţii, în special, în ceea ce priveşte „secretele tehnice sau comerciale si elementele confidenţiale ale ofertelor". Contrar susținerilor petentei, Curtea apreciază că pentru probarea caracterului confidențial al informaţiilor indicate ca atare în oferta tehnică și fianaciară , nu este suficientă menţionarea în cuprinsul ofertei a informaţiilor cu caracter confidenţial şi a argumentelor privind caracterul confidenţial al acestora, ci, trebuie indicate dovezile privind acest caracter, nefiind suficientă nici măcar indicarea dovezilor privind acest caracter, ci, corelativ indicării lor exprese în cuprinsul ofertei, dovezile trebuie anexate acesteia - ele devenind astfel, anexe la ofertă astfel cum foarte clar stabilește art.57 alin 4 teza finală din Legea nr.98/2016 invocat chiar de către petentă. Așadar nu poate fi primită apărarea petentei potrivit căreia dovedirea caracterului confidențial al informațiilor din propunerea tehnică și din propunerea financiară nu presupune prezentarea unor mijloace de probă fizice, Curtea constatând întomai ca și CNSC că în susţinerea secretul comercial, a dreptului de proprietate intelectuală, a drepturilor de autor, a secretului de afaceri, petenta [...] SRL nu ataşează nicio dovadă. Într-o astfel de situație în care se afirmă de către petentă că documentele declarate confidenţiale constituie secrete comerciale în înţelesul Legii nr.11/1991, nu este suficientă o simplă declaraţie de confidenţialitate dată în acest sens.,fiind necesară, pentru a opera prezumţia de confidențialitate, o argumentare tehnică si plauzibilă, cerinţă ce nu este îndeplinită în cauza de faţă. În plus faţă de dispoziţiile legale naţionale mai sus evocate, în aprecierea dreptului operatorului economic exclus de la o procedură de achiziţie publică de a lua cunoştinţă de oferta depusă de operatorul economic declarat câştigător pentru a fi în măsură să-şi formuleze apărarea pe baza principiilor tratamentului egal şi al contradictorialităţii, dar şi obligaţia impusă autorităţii contractante de a proteja informaţiile confidenţiale rezultate din dreptul de proprietate intelectuală, Curtea are în vedere jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. [...] Rezumând, Curtea apreciază că declarațiile de confidențialitate au fost formulate de [...] în termeni generici, cu privire la anumite părți din propunerea tehnică și financiară și conțin referiri generale la secretul comercial și dreptul de proprietate intelectuală, fără a fi însoțite de dovezi concrete cu privire la caracterul confidențial al acestora, astfel că doar în considerarea acestor declarații de confidențialitate unite cu prezumția generală de confidențialitate invocată de petentă, nu este îndeplinită în cauză cerința impusă de art.57 alin 1 din Legea nr. 98/2016. „Rezultă, din ansamblul reglementărilor legale pe chestiunea confidențialității, că legiuitorul a stabilit, cu titlu de principiu, faptul că accesul la informaţii de interes public este liber, lucru firesc în

Pagina 18 din 55 contextul în care unul dintre principiile fundamentale ale achiziţiilor publice este transparenţa de care trebuie să dea dovadă autoritatea contractantă. Transparenţa reprezintă un veritabil instrument de control, o garanţie a utilizării eficiente a fondurilor publice, iar aplicarea în concret a principiului transparenţei este de natură a spori încrederea publică în procesul de achiziţie publică.” - decizia nr. 420 din 2 decembrie 2025, cod ReJust d95428734, a Curții de Apel Suceava, Secția de contencios administrativ și fiscal. Conform încheierii civile din 8 mai 2025, cod ReJust 593g95454, Curtea de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, dosarul nr. 329/33/2025: În speță, declarațiile privind confidențialitatea ofertelor [...] sunt formulate cu titlu general, cu citarea prevederilor legale și cu referire la dreptul de proprietate intelectuală și secrete comerciale, dar fără a fi însoțite de dovezi ale caracterului confidențial. Raportat la dispozițiile legale incidente și la jurisprudența CJUE menționată, aceste justificări prezintă un caracter general, iar ofertanții menționați mai sus nu au administrat niciun mijloc de probă prin care să demonstreze caracterul confidențial al ofertelor tehnice și financiare și nici prejudiciul pe care l-ar suferi urmare a dezvăluirii acestora. Referirea la eventualele relații comerciale preferențiale nu este suficientă pentru a demonstra caracterul confidențial al ofertei. În fața instanței nu s-au depus probe în susținerea celor precizate în declarația de confidențialitate. Potrivit art. 57 alin. 4 din Legea nr. 98/2016, ofertanții aveau obligația să indice și să dovedească confidențialitatea ofertei, dar în cazul de față aceștia s-a limitat la a expune argumente generice, fără a prezenta dovezi pertinente în susținerea celor declarate. [...] Or, justificările indicate de ofertanți apar a avea un conținut mai mult teoretic, abstract, afirmându-se chiar că oferta în ansamblul său reprezintă un produs intelectual care nu trebuie pus la dispoziția terților sau a altor operatori economici participanți la procedură, interpretare care excede, în mod evident, dispozițiilor legale incidente. Cât privește contractele încheiate cu terțe persoane, nu s-a probat prejudiciul la care este expusă societatea prin studierea ofertei sale. În final, Curtea de Apel Cluj a dispus obligarea autorității contractante să asigure petentei accesul la ofertele concurente în integralitate, cu anonimizarea datelor cu caracter personal. Mai recent, instanța amintită a statuat, în decizia civilă nr. 126 din 2 februarie 2026, cod ReJust 73e9264g3: Curtea reține că decizia atacată este nelegală din perspectiva încălcării obligației de a asigura petentei accesul efectiv la ofertele celorlalţi participanţi la procedură, încălcând caracterul efectiv al remediilor care trebuie aplicate în cazul constatării unei încălcări a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, prevăzut de art. 1 par. 1 al Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE. De asemenea, decizia este nelegală sub aspectul neconstatării lipsei caracterului specific al declaraţiilor de confidenţialitate, a lipsei probelor care să susţină aceste declaraţii şi a nelegalei motivări a măsurii de interzicere a accesului la documente de către autoritatea contractantă. Chiar dacă este un demers care implică aplecare asupra elementelor concrete ale situaţiei particulare a ofertanţilor şi implică timp, atât partea care invocă confidenţialitatea, cât şi autoritatea contractantă au obligaţia de a identifica în concret care parte din oferte este confidenţială, care este motivul şi care sunt probele în acest sens, ambele având obligaţia de a motiva în concret temeiul de confidenţialitate invocat, respectiv validat. Aceasta deoarece prevederile legale de drept intern şi respectiv din dreptul UE o prevăd în mod explicit, acestea fundamentându-se pe principiul transparenţei procedurii, care la rândul său este o garanţei a legalei cheltuiri a fondurilor publice, ceea ce constituie însăşi raţiunea adoptării reglementărilor din materia achiziţiilor publice.

Pagina 19 din 55 Decizia autorităţii contractante de a nu acorda petentei acces la ofertele celorlalţi participanţi la procedură încalcă atât dreptul intern, cât şi legislaţia unională. [...] Curtea constată că în cuprinsul declarațiilor de confidențialitate, justificările consemnate au un conținut general şi teoretic, fără ca în documentaţia achiziţiei publice să se regăsească dovezile aferente acestora. Simpla declaraţie de confidenţialitate nu este suficientă pentru a se restricţiona accesul altui participant la respectivele date/informaţii. Menținerea restricției doar în considerarea declarației de confidențialitate, deşi confidenţialitatea a fost insuficient justificată, este contrară prevederilor art. 217 alin. 4, 5 și 6 din Legea nr. 98/2016. Așa cum rezultă din textele legale redate, condiția probării caracterului confidențial este esențială pentru ca datele/informațiile având acest caracter să beneficieze de protecție, în acest sens fiind prevederile art. 57 alin. 4 din Legea nr. 98/201. Norma din dreptul intern enunțată asigură echilibrul care trebuie menținut între interesul celui ce declară confidențialitatea unor date/informații din oferta depusă într-o procedură de atribuire, precum cea din prezenta cauză, și interesul public ce constituie fundamentul principiului transparenței a cărui funcționare trebuie asigurată în cadrul unei astfel de proceduri, astfel că este conformă și cu exigențele dreptului european, așa cum rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene [...]. În contextul jurisprudenței citate, trebuie admis că autoritatea contractantă are sarcina să verifice, pentru fiecare document în parte, dacă există și dovezi privind caracterul confidențial, dovezi care constituie anexe la ofertă sau, cel puţin, o justificare plauzibilă privind riscul unei atingeri aduse intereselor comerciale ale ofertantului reţinut, care trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. De asemenea, refuzul autorităţii contractante trebuie să fie motivat în mod specific, iar nu generic, prin invocarea declarației de confidențialitate. Aşadar, sub acest aspect, atât contestaţia, cât şi plângerea sunt fondate [...]. Elocventă este și decizia civilă nr. 103 din 29 ianuarie 2026, cod ReJust 842gd573e, potrivit căreia: Simpla declarație privind caracterul confidențial al unor elemente ale ofertei (și nu oferta integrală) nu este suficientă pentru a justifica refuzul autorității contractante de a acorda acces la documentele depuse. În ceea ce priveşte dovezile ce pot fi prezentate în susținerea caracterului confidențial, acestea au fost enunțate în cuprinsul Îndrumării ANAP din 07.03.2023, privind analiza confidențialității ofertelor, și au vizat în cazul secretelor comerciale documentele/ înscrisurile/orice alt mijloc de probă care demonstrează măsurile întreprinse de către operatorul economic pentru protejarea respectivelor informații, respectiv că a luat măsuri rezonabile printr-o politică internă de protecție a secretelor comerciale sau tehnice și care poate cuprinde: „modul în care a identificat la nivel organizațional secretele comerciale; modul în care a pus în practică proceduri pentru protecția secretelor comerciale (pentru acea informație declarată ca fiind secret comercial); modul în care a restricționat accesul la secretele comerciale; existența unor clauze contractuale în contracte încheiate cu partenerii, furnizorii, clienții și angajații pentru protecția secretelor comerciale; registrul acordurilor de confidențialitate încheiate cu partenerii, furnizorii, clienții și angajații pentru protecția secretelor comerciale; documentele semnate de angajați la momentul angajării pentru păstrarea respectivului secret comercial sau la părăsirea locului de muncă prin care se asigura că nu mai au acces la secretele comerciale (dacă este aplicabil, în funcție de tipul secretului comercial).” Probarea drepturilor de proprietate intelectuală se face prin brevete de invenție, certificate de înregistrare desen și model industrial, certificat de marcă înregistrată etc. De asemenea, astfel de probe trebuie să demonstreze o relație clară de tip cauză- efect între dezvăluirea informațiilor și potențialul prejudiciu pe care îl poate suferi operatorul economic pentru ca acesta să poată invoca un interes în confidențialitatea ofertei. [...] Pentru a stabili dacă va refuza unui ofertant a cărui ofertă a fost respinsă accesul la informațiile pe care ceilalți ofertanți le-au prezentat în legătură cu experiența lor relevantă și cu referințele referitoare la aceasta, în legătură cu identitatea și calificările profesionale ale persoanelor propuse pentru executarea contractului și ale subcontractanților și în

Pagina 20 din 55 legătură cu concepția proiectelor a căror realizare este preconizată în cadrul contractului de achiziții și cu modul de executare a acestuia, autoritatea contractantă trebuie să aprecieze dacă aceste informații au o valoare comercială care nu se limitează la contractul de achiziții publice în cauză, divulgarea lor fiind de natură să aducă atingere unor interese comerciale legitime sau concurenței loiale. Autoritatea contractantă poate, pe de altă parte, să refuze să acorde accesul la aceste informații atunci când, deși acestea nu au o astfel de valoare comercială, divulgarea lor ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară unui interes public și atunci când este refuzat accesul integral la informații, autoritatea contractantă trebuie să acorde ofertantului menționat acces la conținutul esențial al acelorași informații, astfel încât să fie asigurată respectarea dreptului la o cale de atac efectivă. Mai mult, chiar și în situația în care este refuzat accesul integral la informații, autoritatea contractantă trebuie să acorde ofertantului menționat acces la conținutul esențial al acelorași informații, astfel încât să fie asigurată respectarea dreptului la o cale de atac efectivă. Transpunând aceste norme și principii în speța de față, în condițiile în care declarațiile privind caracterul confidențial al ofertei [...] SRL nu au fost însoțite de dovezi care să probeze acest caracter, Curtea apreciază că acestea nu intrau sub incidența dispozițiilor art. 57 alin. 1 coroborat cu art. 217 alin. 6 teza finală din Legea nr. 98/2016, astfel că restricționarea accesului petentei la ofertă tehnică şi financiară a [...] SRL a fost unul nelegal. Împrejurarea că și petenta a declarat confidențiale în integralitate oferta tehnică, oferta financiară și răspunsurilor la eventualele solicitări de clarificări nu poate legitima restricționarea accesului la celelelate oferte, așa cum eronat a reținut CNSC şi autoritatea contractantă, întrucât condițiile în care poate opera îngrădirea dreptului în discuție sunt cele prevăzute de lege. Or, legea nu condiționează dreptul de acces la dosarul achiziției publice în funcție de conduita ofertantului care solicită accesul, iar principiul tratamentului egal nu poate fi invocat în situații lipsite de fundament legal. Autoritatea contractantă şi apoi Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor nu pot fi ţinuţi de simpla afirmaţie a unui operator economic potrivit căreia informaţiile transmise sunt confidenţiale. Un asemenea operator trebuie să demonstreze caracterul cu adevărat confidenţial al informaţiilor la a căror divulgare se opune, stabilind că, prin conţinutul lor, ar putea fi utilizate pentru a denatura concurenţa sau că divulgarea lor ar putea fi prejudiciabilă. Acest fapt este cu atât mai necesar cu cât din ansamblul reglementării legale a chestiunii confidenţialităţii documentelor depuse în procedurile de achiziție publică rezultă că legiuitorul a reglementat, cu titlu de principiu, faptul că accesul la informaţii de interes public este liber. Ceea ce este firesc în contextul în care unul dintre principiile fundamentale ale achizițiilor publice este transparenţa de care trebuie să dea dovadă autoritatea contractantă. Curtea subliniază că declararea unilaterală a unor documente ca fiind confidențiale, inclusiv prin raportare la clauze contractuale private sau la solicitările furnizorilor, nu este suficientă pentru a restrânge dreptul contestatoarei de acces la informațiile necesare exercitării efective a căii de atac. În consecință, prima critică a petentei este întemeiată, astfel încât va fi admisă de către instanţa de judecată, modificată decizia CNSC sub acest aspect, urmând a fi obligată autoritatea contractantă să acorde petentei accesul la dosarul achiziţiei în mod neîngrădit, potrivit prevederilor legale. Instanța și-a menținut raționamentul și în decizia civilă nr. 641 din 14 august 2025, cod ReJust 9d23e6224: În speță, în ceea ce privește cele două oferte la care s-a făcut referire mai sus, curtea reține că ambii ofertanți au declarat confidențiale, în integralitate, propunerile tehnice și financiare. În susținerea caracterului confidențial, cele două părți au făcut referire la prevederile legale aplicabile și au prezentat date generale. De asemenea, ofertantul Dimex a prezentat o serie de acorduri de confidențialitate, încheiate cu partenerii săi contractuali. Curtea reține că textele de lege citate mai sus fac referire la confidențialitatea unor informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost, deci este vorba despre elemente punctuale, nefiind posibilă declararea ofertei ca fiind confidențială în ##### ei aceasta întrucât declararea ca

Pagina 21 din 55 fiind confidențială a unei oferte în integralitatea ei ar însemna imposibilitatea practică de contestare a modalității de evaluare a ofertei respective, fiind contrară atât interesului celorlalți ofertanți, cât și interesului public, care presupune transparența procedurii de atribuire. Prin declarațiile lor de confidențialitate, ofertanții Frasinul și Dimex nu au indicat, în mod punctual, ce informații sunt confidențiale, ci au încercat să acrediteze teza că întreaga ofertă ar fi astfel. După cum deja s-a arătat, o astfel de manieră de a acționa este contrară prevederilor legale citate mai sus. Ceea ce ar fi trebuit să facă ofertanții, dacă ar fi intenționat în mod real să protejeze anumite informații din ofertă cu un scop legitim, ar fi fost să identifice punctual acele informații, să explice punctual și aplicat de ce ele sunt confidențiale și să furnizeze probe în acest sens, ceea ce nu s-a întâmplat. Cât privește acordurile de confidențialitate depuse de Dimex, curtea reține că acestea nu pot fi considerate probe reale cu privire la caracterul confidențial al ofertei. Astfel, mai întâi, nu s-a identificat punctual la care dintre informațiile din ofertă se referă aceste acorduri, astfel că este imposibil să se stabilească care parte din ofertă ar fi confidențială în temeiul lor. Mai apoi, deși sunt încheiate cu diverși parteneri comerciali, aceste declarații sunt identice, ceea ce ridică suspiciunea că ele ar fi întocmite pro causa, la inițiativa Dimex, motivul real ce stă în spatele întocmirii lor nefiind protejarea unor veritabile secrete comerciale, ci declararea ca fiind confidențială a întregii oferte, cu scopul de a îngreuna contestarea acesteia. În concluzie, având în vedere considerentele de mai sus, curtea reține că se impune admiterea plângerii sub acest aspect. Pe cale de consecință, curtea va dispune acordarea accesului petentei la oferta Frasinul pentru lotul 2 și oferta Dimex pentru lotul 3. La rândul său, în decizia civilă nr. 699 din 17 iunie 2026, cod ReJust 3g334e872, Curtea de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal, a argumentat: Faptul că un ofertant are foarte puţine informaţii cu privire la ofertele pe care concurenţii săi le-au prezentat autorităţii contractante poate avea ca efect îngreunarea sau chiar împiedicarea utilizării efective a căilor de atac. Cu atât mai mult în prezenta cauză în care propunerile tehnice şi financiare au fost declarate integral sau aproape integral ca fiind confidenţiale lipsind participanţii de un minim de informaţii esenţiale pentru exercitarea căii de atac. Principiul protecției informațiilor confidențiale trebuie conciliat cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective. În acest sens, interdicția prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie pusă în balanță cu principiul general al bunei administrări, din care rezultă obligația de motivare. Această punere în balanță trebuie să țină seama printre altele de faptul că, în lipsa unor informații suficiente care să îi permită să verifice dacă decizia autorității contractante privind atribuirea contractului este afectată de eventuale erori sau nelegalități, un ofertant respins nu va avea posibilitatea, în practică, să se prevaleze de dreptul său la o cale de atac efectivă, prevăzut la articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctele 121- 123)”-decizia C-54/21. Prin urmare, interesul petentelor în formularea cererii de acces la dosarul de achiziție este unul actual și impune analiza în continuare a legalității refuzului de acces al autorității contractante. Curtea apreciază că în mod greșit CNSC, fără a efectua vreo analiză, a reținut doar că atâta timp cât toți ofertanții și-au declarat confidențiale ofertele tehnice și financiare se aplică principiul tratamentului egal și nu se acordă niciunui contestator dreptul de acces la dosarul de achiziție. Ceea ce era prioritar a analiza era tocmai legalitatea refuzului accesului la dosar al autorității contractante prin prisma dispozițiilor exprese ale art.57 alin.4 din Legea 98/2016, dar și jurisprudenței CJUE, în scopul respectării principiului accesului la o cale de atac efectivă. Pe de o parte, este posibil ca declarațiile de confidențiale ale unor contestatori să fie motivate și probate corespunzător, astfel că nu se poate invoca o egalitate de tratament, iar, pe de altă parte, autoritatea contractantă nu poate refuza accesul integral la informații, ci trebuie să dea acces măcar la conținutul esențial al informațiilor pentru respectarea dreptului la o cale de atac efectivă sau poate să

Pagina 22 din 55 ceară operatorului furnizarea unei versiuni neconfidențiale a documentelor care conțin informații confidențiale. Relevante în sensul celor menționate anterior sunt paragrafele 64-68 din Hotărârea Curții Antea Polska( C-54/21): [...] Prin urmare, informaţiile cuprinse în oferte şi care sunt relevante pentru evaluarea acestor oferte şi atribuirea contractului pe baza criteriilor care figurează în anunţul de participare şi în caietul de sarcini nu pot fi calificate în mod sistematic şi integral drept confidenţiale. Curtea reţine că ### S.R.L. a declarat că atât propunerea tehnică, cât şi cea financiară sunt confidenţiale în integralitate fără o minimă motivare și fără a proba caracterul confidențial. Cu privire la ### S.R.L., intimata a declarat ca fiind confidențiale întreaga propunere tehnică, întreaga propunere financiară (cu excepția prețului) și toate răspunsurile la eventualele solicitări de clarificări la propunerea tehnică și propunerea financiară. Motivele invocate: propunerea tehnică reprezintă creaţie intelectuală a S.C ### S.R.L., procedee de lucru specifice, lista furnizorilor tradiţionali utilizaţi, documente personale privind personalul societăţii, lista furnizorilor cu preţurile negociate, procedee specifice societăţii privind justificarea elementelor utilizate, nesusținute de probe concrete. Cu privire la ### SRL, petenta a declarat ca fiind confidențiale documentele de calificare, întreaga propunere tehnică, întreaga propunere financiară (inclusiv justificările de preț) și toate răspunsurile la eventualele solicitări de clarificări. Motivele invocate: propunerea tehnică reprezintă creaţie intelectuală proprie, iar anexele conțin secrete comerciale, oferta conține date cu caracter personal care vizează resursele umane, informații financiare care vizează know-how-ul societății, secrete de afaceri-prețuri, termene, discounturi, informații privind parteneri contractuali care ar putea atrage răspunderea contractuală, nesusținute de probe concrete. Cu privire la ### SRL, petenta a declarat ca fiind confidențiale întreaga propunere tehnică, întreaga propunere financiară (cu excepția valorii ofertei) și toate răspunsurile la eventualele solicitări de clarificări ulterioare aferente acestora, documentele justificative depuse privind fundamentările/justificările prețurilor costurilor depuse în cadrul propunerii financiare, dar și părțile din toate procesele verbale de evaluare ale comisiei de evaluare unde se face evaluarea sa tehnică sau financiară. Motivele invocate: caracterul de concept integrat, operă de creaţie intelectuală, relaţii comerciale preferenţiale, avantaj competitiv, metodologie de ofertare dezvoltată la nivelul companiei, fiind depuse declarații de confidențialitate producători, declarații de confidențialitate cu angajați. Cu privire la declaraţia de confidenţialitate depusă de ### S.R.L. - ### S.R.L., deși petenta procedează la o aparentă individualizare, prin enumerarea secţiunilor din Propunerea Tehnică, Propunerea Financiară, în fapt declarația de confidențialitate privește integral cele două propuneri cu excepția a două subcapitole (2.6 și 2.7), iar petenta admite la pagina 3 din declarație că această confidenţialitate vizează întreaga ofertă și, în special, propunerea tehnică. Înscrisurile anexate: acorduri de confidenţialitate cu ### S.R.L., Smart Business & ### S.R.L., ### S.R.L., Zhuhai Piwin New Energy Co. Ltd.; certificate #### de înregistrare a mărcilor voltele şi EVconnect, acte adiţionale cu clauză de confidenţialitate la contractele individuale de muncă. Prin urmare, autoritatea contractantă a acționat contrar celor statuate prin decizia C-54/21 invocată anterior și a acceptat ca fiind confidențiale în mod integral propunerile tehnice și financiare ale tuturor operatorilor economici, fără a asigura măcar informațiile esențiale ale acestor oferte. Mai mult, în cuprinsul acele... hotărâri CJUE C-54/21 se analizează în concret unele elemente apreciate de operatori economici ca fiind confidențiale precum experiența relevantă, referințele care atestă experiența și capacitatea lor, respectiv lista contractelor și proiectelor realizare și în baza cărora au dobândit experiența relevantă, iar concluzia este aceea că ceilalți participanți nu pot fi în principiu privați de informațiile referitoare la această experiență pe baza noțiunii de „secret comercial” sau pe baza protecției „intereselor comerciale legitime” ori „concurenței neloiale” și acestea nu pot fi calificate drept confidențiale în totalitate sau în cea mai mare parte (paragrafele 73-75). Este adevărat că într-un prim stadiu al jurisprudenței europene privind confidențialitatea informațiilor (hotărârile pronunțate în cauzele Varec C-450/06 și Secolux-T363/14) se ridicau la rang de principiu secretele comerciale cuprinse în ofertele

Pagina 23 din 55 depuse de operatorii economici în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, punând accent pe asigurarea confidențialității informațiilor cuprinse în oferte, obiectivul principal fiind deschiderea spre o concurență nedenaturată. Stadiul actual al jurisprudenței CJUE privind confidențialitatea (hotărârile pronunțate în cauzele Klaipedos- C-927/19 și Antea Polska-C-54/21) stabilește importanța concilierii principiului protecției informațiilor confidențiale cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective, punându-se un deosebit accent pe respectarea principiului transparenței. Curtea mai reţine că, potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/ justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Iar alin. 4 al art. 57 dispune în sensul că operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informaţiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost ca fiind confidenţiale trebuie să fie însoţite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). De asemenea, potrivit art. 217 alin. 6 după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/ justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. Astfel, un prim aspect care rezultă din dispoziţiile legale citate mai sus şi care este reţinut de ##### este cel potrivit cu care legiuitorul impune o obligaţie clară de rezultat, nu de mijloace, pentru părţile care participă la o procedură de achiziţie, respectiv de a proba caracterul confidenţial al informaţiilor declarate ca având acest caracter. Prin urmare, autoritatea contractantă nu poate fi ținută de simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale, ci este obligată să verifice îndeplinirea acestei obligaţii de a proba de către operatorul economic care invocă confidenţialitatea, în acest mod fiind asigurată respectarea principiilor transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării, dar şi asigurarea accesului la o cale efectivă de atac pentru partea interesată. Mai trebuie menţionat că, potrivit jurisprudenţei CJUE din cauza C-927/19, şi în situaţia în care este probat caracterul confidenţial al informaţiilor, principiul protecţiei informaţiilor confidenţiale, precum şi a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerinţele unei protecţii jurisdicţionale efective şi cu respectarea dreptului la apărare al părţilor în litigiu, autoritatea contractantă trebuind să menţioneze în mod clar motivele pentru care consideră că informaţiile la care se solicită accesul sau cel puţin unele dintre ele sunt confidenţiale (considerentele 121 şi 122). De asemenea, îndrumarea ANAP privind analiza confidenţialităţii ofertelor publicată în data de 07.03.2023 pe pagina de internet oficială a instituţiei, anap.gov.ro, abordează în mod exemplificativ tipurile de aspecte care pot fi declarate confidenţiale în oferte şi dovezile care pot fi prezentate pentru susţinerea caracterului confidenţial şi, totodată, evidenţiază faptul că nici oferta tehnică şi nici oferta financiară nu pot fi declarate ca fiind confidenţiale în integralitatea lor, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a face publice informaţii/elemente din conţinutul acestora, precum preţul contractului.

Pagina 24 din 55 În completarea celor menţionate în cuprinsul îndrumării ANAP autoritatea contractantă trebuie să aibă în special în vedere considerentele CJUE de la paragrafele 66 şi 67 din hotărârea pronunţată în cauza C-54/21 care prevăd pe lângă obligaţia de a motiva decizia de acceptare a declaraţiei de confidenţialitate, şi obligaţia de a comunica într-o formă neutră pe cât posibil şi cu condiţia ca o astfel de comunicare să fie de natură să menţină caracterul confidenţial al elementelor specifice ale acestor date, conţinutul esenţial al acestora unui ofertant necâștigător care le solicită şi în special conţinutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale şi ale ofertei reţinute. Astfel, autoritatea contractantă poate să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei oferte, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informaţiile confidenţiale să nu poată fi identificate. Se observă că circumstanţele prezentei cauze atrag în mod necesar aplicabilitatea dezlegărilor date de CJUE, accesul la documentele esenţiale ale ofertelor depuse fiind solicitat tocmai în vederea exercitării conforme a dreptului la o cale de atac efectivă. Constatarea refuzului nelegal de acces la ofertele celorlalți deschide dreptul la o cale de atac efectivă, urmând ca de la asigurarea accesului la dosar să curgă un nou termen pentru contestaţie. În aceste condiții, Curtea reţine că este nejustificat refuzul autorităţii contractante de a permite accesul la dosarul achiziției publice, motiv pentru care se impune admiterea în parte a plângerilor formulate în cauză şi reţinerea caracterului parţial întemeiat al contestaţiilor formulate de ### S.R.L. şi NEXT GENERATION TECHNOLOGIES S.R.L, sub acest aspect. În consecință, Curtea va dispune obligarea autorităţii contractante să adopte măsurile necesare restabilirii legalităţii, respectiv să asigure accesul la propunerile tehnice şi propunerile financiare depuse de ofertanți sau cel puţin la conţinutul esenţial al acestor informaţii (o formă neutră, rezumată și neconfidențială a datelor esențiale care au fundamentat elaborarea respectivelor oferte), urmând ca de la momentul punerii la dispoziţie a informațiilor solicitate, să curgă un nou termen de contestaţie. Astfel, urmare a accesului la dosarul de achiziție publică, petentele vor avea posibilitatea formulării unor noi contestaţii, cuprinzând critici derivate din accesul la documentaţie. Aceeași linie de gândire este observată în decizia civilă nr. 374 din 19 martie 2026, cod ReJust 46ee828d6, pronunțată tot de Curtea de Apel Timișoara: Analizând situaţia din speţă, Curtea reţine că autoritatea contractantă nu a oferit petentelor acces la ofertele câștigătoare, ca urmare a declarării ofertelor ca fiind confidenţiale de către emitenţii acestora și nici la rapoartele comisiei de evaluare, ci doar la documentația de atribuire şi la raportul procedurii de atribuire. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a reţinut legalitatea refuzului autorităţii contractante de a permite accesul petentelor la dosarul achiziției publice, ca urmare a declarării ofertelor câștigătoare ca fiind confidenţiale şi a dovedirii confidenţialităţii acestora. Pe de altă parte, Consiliul a mai apreciat temeinicia acestui refuz pe constatarea că şi petentele şi-au declarat confidenţiale propriile oferte în acelaşi mod, fiind astfel în acord cu principiul tratamentului egal. În analiza criticilor formulate de petente, Curtea va avea în vedere dispoziţiile art. 57 alin. 1 și 4 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, potrivit cărora [...]. Potrivit art. 65 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, conţinutul ofertelor şi al solicitărilor de participare, precum şi cel al planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de soluţii este confidenţial până la publicarea raportului procedurii. Conform art. 217 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 98/2016: [...]. Din analiza dispoziţiilor legale citate mai sus, Curtea reţine că pentru a se justifica restricţionarea accesului la dosarul de achiziţie publică, aferent ofertei unui operator economic participant la procedura de achiziţie, ulterior publicării raportului procedurii (până la acest moment conţinutul ofertelor fiind confidenţial), este necesar să existe informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost care au fost declarate confidențiale de ofertant, deoarece privesc date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, precum şi ca ofertantul să dovedească împrejurările care conferă informațiilor menționate mai sus caracterul de confidenţialitate,

Pagina 25 din 55 dovadă ce devine anexă la ofertă. Deci autoritatea contractantă nu poate fi ținută de simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale, ci se impune ca un asemenea operator să demonstreze caracterul confidențial al informațiilor la a căror divulgare se opune. Mai mult, chiar și în situația în care este refuzat accesul integral la informații, autoritatea contractantă trebuie să acorde ofertantului acces la conținutul esențial al acelorași informații, astfel încât să fie asigurată respectarea dreptului la o cale de atac efectivă. În sensul celor anterior expuse este şi jurisprudența CJUE, în cauza C-927/19, Curtea arătând că: „116. (...) o autoritate contractantă sesizată de un operator economic cu o cerere de comunicare a informațiilor considerate confidențiale cuprinse în oferta concurentului căruia i-a fost atribuit contractul nu trebuie, în principiu, să comunice aceste informații. 117. Cu toate acestea, după cum arată în esență domnul avocat general la punctele 40 și 41 din concluzii, autoritatea contractantă nu poate fi ținută de simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale. Astfel, un asemenea operator trebuie să demonstreze caracterul cu adevărat confidențial al informațiilor la a căror divulgare se opune, stabilind de exemplu că acestea conțin secrete tehnice sau comerciale, că conținutul lor ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența sau că divulgarea lor i-ar putea fi prejudiciabilă. 118. În consecință, dacă autoritatea contractantă ridică problema caracterului confidențial al informațiilor transmise de operatorul respectiv, aceasta trebuie, chiar înainte de a adopta o decizie de autorizare a accesului la aceste informații în favoarea solicitantului, să permită operatorului în cauză să furnizeze elemente de probă suplimentare pentru a asigura respectarea dreptului la apărare al acestuia din urmă. ##### în vedere prejudiciul care ar putea rezulta din comunicarea ilegală a anumitor informații către un concurent, autoritatea contractantă trebuie ca, înainte de a comunica aceste informații unei părți la litigiu, să dea posibilitatea operatorului economic vizat să invoce caracterul confidențial sau de secret comercial al acestora (a se vedea prin analogie Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctul 54). 119. Pe de altă parte, revine autorității contractante sarcina de a se asigura că decizia pe care intenționează să o ia ca urmare a cererii unui operator economic de a i se comunica informații care figurează în documentația transmisă de un concurent este conformă cu normele de atribuire a contractelor de achiziții publice prevăzute în Directiva 2014/24, în special cele referitoare la protecția informațiilor confidențiale menționate la punctele 113 și 114 din prezenta hotărâre. Aceeași obligație revine acestei autorități contractante atunci când, în temeiul articolului 1 alineatul (5) din Directiva 89/665, statul membru de care aparține a făcut uz de posibilitatea de a condiționa dreptul de a formula o cale de atac jurisdicțională împotriva deciziilor luate de autoritățile contractante de obligația de a introduce o cale de atac administrativă prealabilă în fața acestor autorități. (...) 121. Pe de altă parte, principiul protecției informațiilor confidențiale, precum și a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective și cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu (Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctele 51 și 52, precum și jurisprudența citată). 122. Pentru a evalua comparativ interdicția prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 de a divulga informațiile confidențiale comunicate de operatorii economici și principiul general de drept al Uniunii la o bună administrare, din care decurge obligația de motivare, o autoritate contractantă trebuie să menționeze în mod clar motivele pentru care consideră că informațiile la care se solicită accesul sau cel puțin unele dintre ele sunt confidențiale. 123. În plus, această evaluare comparativă trebuie să țină seama de faptul că, în lipsa unor informații suficiente care să îi permită să verifice dacă decizia autorității contractante privind atribuirea contractului în cauză unui alt operator este afectată de eventuale erori sau nelegalități, un ofertant respins nu va avea posibilitatea, în practică, să se prevaleze de dreptul său la o cale de atac eficientă, prevăzut la articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665, împotriva unei asemenea decizii, nici în cadrul unei căi de atac la autoritatea contractantă, în conformitate cu alineatul (5) al acelu... articol, nici în cadrul

Pagina 26 din 55 unei căi de atac judiciare. Prin urmare, pentru a nu încălca acest drept, autoritatea contractantă trebuie nu numai să își motiveze decizia de a trata anumite date ca fiind confidențiale, ci trebuie de asemenea să comunice într-o formă neutră, pe cât posibil și în măsura în care o astfel de comunicare este de natură să mențină caracterul confidențial al elementelor specifice ale acestor date pentru care este justificată o protecție în acest temei, conținutul esențial al acestora unui asemenea ofertant care le solicită și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale și ale ofertei reținute.” Prin urmare, simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale nu poate aduce atingere dreptului de acces la astfel de informaţii, având în vedere că principiul protecției informațiilor confidențiale, precum și a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare, astfel încât să fie compatibil cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective și cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu, după cum a reţinut Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Hotărârea din 14 februarie 2008, pronunţată în cauza Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctele 51 și 52). Pe de altă parte, în considerentele Hotărârii pronunţate la data de 7 septembrie 2021 în cauza C-927/19, C.J.U.E. a subliniat că: „129. (...) principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctul 51). Dimpotrivă, astfel cum s-a arătat în esență la punctul 121 din prezenta hotărâre în contextul obligațiilor care revin în această privință autorităților contractante, obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a-i garanta dreptul la o cale de atac eficientă trebuie să fie evaluată comparativ cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. 130. În consecință, instanța națională competentă trebuie să verifice, ținând seama pe deplin atât de necesitatea de a proteja interesul public privind menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, cât și de aceea de a proteja informațiile cu adevărat confidențiale și îndeosebi secretele comerciale ale participanților la procedura de cerere de ofertă, că autoritatea contractantă a considerat în mod întemeiat că informațiile pe care a refuzat să le comunice solicitantului erau confidențiale. În acest scop, instanța națională competentă trebuie să efectueze o examinare completă a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. De aceea, trebuie să poată dispune în mod necesar de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctul 53).” În cauză, Curtea reţine că autoritatea contractantă nu a acordat acces petentelor ###### ####### S.R.L. și #### ### ##### S.R.L. la dosarul achiziției, cu motivarea că, pe de o parte, ofertantul ###### ###### ##### S.R.L., declarat câștigător pentru Lotul 1 și respectiv, ofertantul #### ######### S.R.L., declarat câștigător pentru Lotul 2, au depus declaraţii, prin care au învederat că documentele din propunerea tehnică și din propunerea financiară sunt confidenţiale, iar pe de altă parte, informaţiile preluate din ofertele depuse nu îşi pierd caracterul confidenţial ca urmare a transpunerii lor în procesele verbale de evaluare. Analizând susţinerile din cuprinsul declarației privind caracterul confidențial al ofertei depuse de ofertantul ##### S.R.L., Curtea constată că ofertantul a apreciat ca fiind confidențiale propunerea tehnică integral și propunerea financiară parțial şi a invocat în susţinerea caracterului confidențial, Decizia nr. ##/27.05.2021, emisă de administratorul acestei societăți, prin care s-a stabilit că ofertele tehnice și financiare depuse în cadrul procedurilor de achiziție sunt secrete comerciale și că angajații societății sunt obligați să respecte secretele tehnice/comerciale de care iau cunoștință în derularea activității în cadrul societății. Curtea constată că argumentele invocate de către ##### S.R.L. privind caracterul confidențial al documentelor din oferta prezentată în cadrul acestei proceduri, nu sunt susţinute de dovezi, în afară de cele referitoare la datele personale ale celor care vor fi implicați în contract. Astfel, deşi ofertantul a menţionat că propunerea tehnică este concepută exclusiv pentru acest proiect, în baza propriilor expertize, proceduri tehnice de execuție, rețete și

Pagina 27 din 55 consumuri utilizate în execuția lucrărilor, aceste informații fiind protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe; că în cadrul propunerii tehnice au fost incluse soluţii tehnice proprii; că dezvăluirea către alți operatori economici a elementelor din propunerea tehnică și propunerea financiară poate prejudicia participarea acestuia la proceduri de atribuire similare; că preţurile ofertate sunt rezultatul negocierilor individuale purtate cu furnizorii de materiale pentru acest proiect, datorită unor relații comerciale de lungă durată, cu toate acestea, ofertantul s-a limitat la enumerarea acestor aspecte, fără a depune nicio dovadă care să facă credibile aceste susţineri. În ceea ce privește declarația privind caracterul confidențial al ofertei depuse de ofertantul ## S.R.L., se observă că acesta a considerat că au caracter confidenţial toate informațiile cuprinse în propunerea tehnică și în propunerea financiară, precum și în răspunsurile la clarificări, susținând că acestea conțin date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale ori sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Ofertantul a invocat Decizia nr. ##/31.07.2020, emisă de administratorii acestei societăți, prin care au fost aprobate regulile interne privind confidențialitatea ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție publică. Curtea observă că această declaraţie este formulată cu titlu general, cu citarea prevederilor legale şi cu referire generică la o prezumtivă prejudiciere a intereselor legitime ale ofertantului în ceea ce priveşte secretul comercial şi dreptul de proprietate intelectuală. Totodată, din decizia internă invocată, nu rezultă în mod concret, motivele pentru care informațiile din ofertă ar trebui protejate ca fiind confidenţiale. În ceea ce privește secretul comercial al informațiilor din oferte, acesta trebuie dovedit sau evaluat prin raportare la definiția prevăzută de art. 1^1 punctul 3 lit. e din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, conform căruia reprezintă secret comercial „informaţiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe: 1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau uşor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informaţii în cauză; 2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; 3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanţele date, luate de către persoana care deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor respective, pentru a fi păstrate secrete;”. Luând în considerare această definiție, se poate constata că datele tehnice din ofertele analizate în cauză nu pot fi considerate confidențiale pentru că sunt uşor accesibile profesioniştilor din domeniu. În consecință, afirmaţiile ofertanților câştigători privind prejudicierea lor pe termen lung şi protejarea secretelor tehnice și comerciale, neînsoţite de dovezi clare în acest sens, nu respectă exigenţele textelor de lege amintite mai sus. Astfel, pretinsul caracter confidenţial al informaţiilor conținute de ofertele câștigătoare pentru loturile 1 și 2 nu a fost probat şi nici nu este opozabil instanţei. De altfel, Consiliul nu a analizat dovezile privind caracterul confidenţial al acestor oferte, reţinând doar că la dosarul achiziției, există declarații de confidențialitate ale ofertanților criticați, în conținutul cărora se regăsesc justificările care respectă dispozițiile art. 123 alin. 1 din H.G. nr. 395/2016 coroborat cu cele ale art. 57 alin. 4 din Legea nr. 98/2016, după cum nici autoritatea contractantă nu a probat că a făcut o astfel de analiză. Totodată, Curtea observă că în decizia atacată, Consiliul a analizat declararea confidenţialităţii ofertelor câștigătoare prin prisma comportamentului similar al petentelor, reținând că atât petentele, cât și ofertanții câștigători au depus declarații de confidențialitate, ceea ce nu determină o constatare a legalităţii declarării caracterului confidenţial al ofertelor depuse de ofertanții clasați pe locul I. Consecvent celor mai sus expuse, Curtea subliniază că în cuprinsul art. 57 alin.1 şi 4 din Legea nr. 98/2016, legiuitorul vorbește expres, despre dovezi privind caracterul confidențial al unor informații din cuprinsul ofertei, nicidecum despre motive/ argumente/susțineri/alegații/teoretizări. Astfel, pentru probarea caracterului confidențial al informațiilor indicate ca atare, nu este suficientă menționarea în cuprinsul ofertei a informațiilor cu caracter confidențial și a cauzei/motivelor/argumentelor/susținerilor privind caracterul confidential al acestora, ci, trebuie indicate dovezile clare privind acest caracter, nefiind suficientă nici măcar indicarea dovezilor privind acest caracter, ci, corelativ indicării lor exprese în cuprinsul ofertei, dovezile trebuie anexate acesteia - ele devenind

Pagina 28 din 55 astfel, anexe la ofertă. Altfel spus, eludarea de către ofertant, a obligației legale de a indica şi dovedi în cuprinsul ofertei, care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale şi de a indica, tot în cuprinsul ofertei, dovezile potrivit cărora informațiile respective sunt confidențiale (sunt date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală), respectiv de a anexa ofertei dovada/dovezile care le conferă caracterul de confidenţialitate invocat, face inaplicabilă obligația autorității contractante, de a nu dezvălui informaţiile de al căror caracter confidențial se prevalează ofertantul. Curtea mai subliniază că obligațiile instituite în sarcina ofertantului de către art. 57 alin.4 din Legea nr. 98/2016, pentru a se putea prevala de beneficiul confidențialității unor informații din ofertă și a-l opune cu succes în procedura de atribuire, sunt obligații de rezultat - nicidecum de mijloace, de diligență sau de prudență, astfel că ele trebuie îndeplinite întocmai și în termen: adică exact în modalitatea și la momentul din procedura de atribuire, reglementate expres de legiuitor. În acest sens sunt și prevederile art. 15 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: (1) Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparţialităţii şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale. (2) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite informaţiile care le sunt cunoscute. A accepta contrariul echivalează cu a crea un precedent pentru eludarea de către participanții la procedura achizițiilor publice, a dispozițiilor imperative ale art. 57 alin.1-4 din Legea nr. 98/2016, ceea ce contravine exigențelor impuse de art. 15 din Legea nr. 101/2016, care consacră principiile legalității și transparenței derulării acestei proceduri. În aceste condiții, Curtea reţine că este nejustificat refuzul autorităţii contractante de a permite accesul la dosarul achiziției publice, cu excepţia datelor cu caracter personal, motiv pentru care se impune admiterea plângerilor formulate în cauză şi reţinerea caracterului parţial întemeiat al contestaţiilor formulate de ## S.R.L. și ##### S.R.L. sub acest aspect. În consecință, Curtea va dispune obligarea autorităţii contractante să asigure petentelor accesul la dosarul achiziţiei, cu excepţia datelor cu caracter personal, urmând ca de la momentul punerii la dispoziţie a informațiilor solicitate, să curgă un nou termen de contestaţie. Astfel, urmare a accesului la dosarul de achiziție publică, petentele vor avea posibilitatea formulării unor noi contestaţii, cuprinzând critici privind ofertele câștigătoare, derivate din accesul la documentaţie. În ceea ce privește celelalte critici ale petentelor privind ofertele declarate câștigătoare, Curtea nu va mai proceda la analiza acestora, deoarece, în condițiile în care autoritatea contractantă şi Consiliul nu au respectat principiul transparenţei procedurii, încălcând dreptul petentelor de a avea acces la dosarul de achiziție publică şi de a formula critici concrete cu privire la ofertele câștigătoare, Curtea apreciază că nu se mai impune să procedeze la analiza pe fond a celorlalte motive invocate prin plângerile care fac obiectul dosarului de faţă, acestea putând fi analizate în urma contestaţiilor depuse după asigurarea accesului la dosarul achiziției publice. Referitor la cererile privind anularea actelor autorităţii contractante, se constată că sunt neîntemeiate, având în vedere că încălcarea dreptului petentelor de a avea acces la dosarul de achiziție publică nu constituie un motiv de nulitate a actelor autorităţii contractante, vătămarea suferită de petente urmând a fi reparată prin asigurarea accesului la documentaţie şi posibilitatea formulării unor noi contestaţii. Decizia nr. 272 din 28 aprilie 2026, cod ReJust 2822d6d7g, a Curții de Apel ..., Secția de contencios administrativ şi fiscal: Astfel cum arată CJUE în hotărârea anterior menționată, informațiile cuprinse în oferte şi care sunt relevante pentru evaluarea acestor oferte şi atribuirea contractului pe baza criteriilor care figurează în anunțul de participare şi în caietul de sarcini nu pot fi calificate în mod sistematic şi integral drept confidențiale. De asemenea, îndrumarea ANAP privind analiza confidențialității ofertelor publicată în data de 07.03.2023 pe pagina de internet oficială a instituției, anap.gov.ro, abordează în mod exemplificativ tipurile de aspecte care pot fi declarate confidențiale în oferte şi dovezile care pot fi prezentate pentru susținerea caracterului confidențial şi, totodată,

Pagina 29 din 55 evidențiază faptul că nici oferta tehnică şi nici oferta financiară nu pot fi declarate ca fiind confidențiale în integralitatea lor, iar autoritatea contractantă are obligația de a face publice informații/elemente din conținutul acestora, precum prețul contractului. În completarea celor menționate în cuprinsul îndrumării ANAP autoritatea contractantă trebuie să aibă în special în vedere considerentele CJUE de la paragrafele 66 şi 67 din hotărârea pronunțată în cauza C-54/21 care prevăd pe lângă obligația de a motiva decizia de acceptare a declarației de confidențialitate, şi obligația de a comunica într-o formă neutră pe cât posibil şi cu condiția ca o astfel de comunicare să fie de natură să mențină caracterul confidențial al elementelor specifice ale acestor date, conținutul esențial al acestora unui ofertant necâștigător care le solicită şi în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale şi ale ofertei reținute. Astfel, autoritatea contractantă poate să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei oferte, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. Se observă că circumstanțele prezentei cauze atrag în mod necesar aplicabilitatea dezlegărilor date de CJUE, accesul la documentele esențiale ale ofertei depuse de operatorul câștigător al procedurii fiind solicitat de ofertantul necâștigător tocmai în vederea exercitării conforme a dreptului la o cale de atac efectivă. Greșit a reținut Consiliul in decizia pronunțata ca petenta contestatoare nu ar fi demonstrat că documentele la care a solicitat accesul (oferta tehnică și cea financiară) nu ar avea caracter confidențial. Astfel, ceea ce ignoră Consiliul este faptul ca potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, revine în primul rând ofertantului care a depus declarația de confidențialitate sarcina de a dovedi că informațiile cuprinse în oferta sa au într-adevăr, un caracter confidențial. Chiar daca din hotărârea pronunțata in cauza T 363/14 rezultă că se poate apela inclusiv la prezumții atunci când se pune problema dovedirii caracterului confidențial al unor informații incluse în ofertă, din această hotărâre nu poate fi trasă concluzia existenței unei prezumții generale în sensul că divulgarea oricărei informații din oferta declarată câștigătoare ar aduce atingere protecției intereselor comerciala ale ofertantului declarat câștigător. Mai mult decât atât, așa cum s-a arata anterior, din Hotărârea pronunțate de CJUE in cauza C 54-21 Antea Polska, rezultă că informațiile cuprinse în oferte şi care sunt relevante pentru evaluarea acestor oferte şi atribuirea contractului pe baza criteriilor care figurează în anunțul de participare şi în caietul de sarcini nu pot fi calificate în mod sistematic şi integral drept confidențiale. De altfel, Curtea de apel observă că în analiza motivului de contestația CNSC a pornit de la cele reținute de autoritatea contractantă atunci când a refuzat sa permită accesul petentei contestatoare la dosarul achiziției, fără a observa însă că în realitate acest refuz nu este unul motivat corespunzător, în condițiile în care cele reținute în adresa contestată au mai degrabă caracter pur teoretic. Astfel, autoritatea contractantă nu a făcut altceva decât să facă trimitere la existența unei declarații de confidențialitate, după care, citând dispozițiile legale relevante si făcând trimitere la pasaje din hotărâri CJUE, ale instanțelor naționale sau ale CNSC a concluzionat ca nu poate fi acordat accesul. Autoritatea contractantă nu s-a aplecat însă cu adevărat la conținutul concret al informațiilor pe care ofertantul le declarase confidențiale și nici nu a explicat relevanța celor reținute în hotărârile pronunțate de instanțele naționale sau cea comunitara în raport de situația concretă pe care o avea de analizat. Pentru a deveni aplicabilă obligația autorității contractante, prevăzută de art. 57 alin.1 din Legea nr. 98/2016, de a nu dezvălui informațiile de al căror caracter confidențial, trebuie să se verifice, pe de o parte, dacă informațiile cuprinse în ofertă sunt dovedite ca fiind secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, iar, pe de altă parte, caracterul suficient al motivării deciziei prin care autoritatea contractantă a refuzat să divulge informațiile confidențiale Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă trebuia să verifice dacă ofertantul a arătat în cuprinsul ofertei care este motivul confidențialității, acesta trebuind să se regăsească într-una din următoarele situații expres și limitativ reglementate de legiuitor în art. 57 alin.1 teza finală, anume: sunt date cu caracter personal, sunt secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Or, din considerentele deciziei CNSC nu reiese că autoritatea contractantă a efectuat o astfel de

Pagina 30 din 55 analiză, considerând suficientă declarația de confidențialitate, nefiltrând răspunsul primit de la ofertantul declarat câștigător. Nu în ultimul rând, Curtea de apel observă că în considerentele deciziei sale, CNSC a mai face trimitere și la un pretins refuz al ######### ##### S.R.L. de a studia dosarul la CNSC. Or acest refuz nu are absolut nicio relevanță în contextul dedus judecații. Astfel, de vreme ce concluzia finală a Consiliului a fost aceea că în mod legal autoritatea contractantă a refuzat să permită accesul petentei contestatoare la oferta declarata câștigătoare și la procesele verbale de evaluare întocmite de autoritatea contractantă, în mod evident, în măsura în care contestatoarea ar fi vrut sa studieze dosarul achiziției la CNSC, nu ar fi avut acces la documente suplimentare față de cele pe care autoritatea contractantă i le-a pus deja la dispoziție. Aceasta în condițiile în care potrivit art. 19 alin. 1 din legea nr. 101/2016: (1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară şi probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Curtea de apel reține că potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/ justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Iar alin. 4 al art. 57 dispune în sensul că operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). De asemenea, potrivit art. 217 alin. 5 și alin. 6: ... Din coroborarea tuturor acestor dispoziții legale rezultă ca ofertanții nu au dreptul să declare confidențiale decât informațiile din propunerea tehnică și elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preț/cost si în măsura în care este vorba de date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. În plus, legiuitorul impune o obligație clară pentru părțile care participă la o procedură de achiziție, respectiv de a proba caracterul confidențial al informațiilor declarate ca având acest caracter. Prin urmare, autoritatea contractantă este obligată să verifice îndeplinirea acestei obligații de a proba de către operatorul economic care invocă confidențialitatea, în acest mod fiind asigurată respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal şi nediscriminării, dar şi asigurarea accesului la o cale efectivă de atac pentru partea interesată. Mai trebuie menționat că, potrivit jurisprudenței CJUE din cauza C-927/19, şi în situația în care este probat caracterul confidențial al informațiilor, principiul protecției informațiilor confidențiale, precum şi a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective şi cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu, autoritatea contractantă trebuind să menționeze în mod clar motivele pentru care consideră că informațiile la care se solicită accesul sau cel puțin unele dintre ele sunt confidențiale (considerentele 121 şi 122). În cauza de față, analizând refuzul autorității contractante de acordare a accesului la oferta declarată câștigătoare, Curtea de apel constata că lipsește motivarea

Pagina 31 din 55 corespunzătoare a acestui refuz. Astfel, autoritatea contractantă a făcut trimitere la declarația de confidențialitate depusă de ofertant si apoi a citat, pe larg, din jurisprudența CJUE, a instanțelor naționale și a CNSC, concluzionând în sensul ca accesul nu poate fi acordat. Din răspunsul autorității contracte nu rezultă însă ca acesta să se fi aplecat cu adevărat asupra conținutului ofertei declarate câștigătoare pentru a stabili, în concret, în ce măsura cu adevărat informațiile incluse în oferta beneficiază de protecție în baza declarației depuse de către ofertant. O astfel de abordare a autorității contractante este una nelegală, întrucât contravine atât dispozițiilor legii nr. 98/20165 cât si jurisprudenței CJUE în materie. Subliniază Curtea de apel că nicio prevedere legală nu permite operatorului economic sa declare ca fiind confidențiale DUAE si documentele suport DUAE, astfel ca refuzul autorității contractante de a permite accesul petentei la aceste părți componente le ofertei ###### ######### S.R.L. este nelegal. De altfel, analizând conținutul declarației de confidențialitate depuse de ofertat, Curtea de apel constată ca deși a declarat confidențiale documentele de calificare, oferta tehnică si cea financiară în cuprinsul declarației nu sunt expuse motive concrete de natură să conducă la concluzia toate aceste informații acestea trebuie sa beneficieze de protecție in temeiul acestei declarații. Astfel, argumentele ###### ######### S.R.L. au în vedere propunerea tehnică si financiară, instanța nefiind în măsura să identifice argumente care să privească DUAE si documentele suport DUAE. Mai mult decât atât, in hotărârea pronunțata in cauza C 54/21, CJUE a subliniat în par. 73-75 următoarele: 73. În ceea ce privește, mai întâi, experiența relevantă a ofertanților și referințele pe care aceștia le anexează la ofertele lor pentru atestarea acestei experiențe și a capacităților lor, este necesar să se considere că astfel de informații, care corespund în mare măsură celor prevăzute în anexa XII la Directiva 2014/24, la care fac referire printre altele articolele 60 și 63 din aceasta, nu pot fi calificate drept confidențiale în totalitate 74. Atunci când un operator economic participă la o procedură de achiziții publice, acesta nu poate solicita în mod legitim ca lista contractelor obținute sau a proiectelor realizate, pe baza cărora a dobândit experiența relevantă pentru contractul de achiziții publice în discuție, precum și referințele care permit atestarea acestei experiențe să fie în totalitate sau în cea mai mare parte tratate ca fiind confidențiale. 75. Astfel, întrucât experiența unui ofertant nu este în general secretă, concurenții săi nu pot fi în principiu privați de informațiile referitoare la această experiență, pe baza noțiunii de „secret comercial” care figurează în dreptul statului membru în cauză pentru a delimita confidențialitatea vizată la articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 sau pe baza protecției „intereselor comerciale legitime” ori a menținerii „concurenței loiale”, în sensul articolului 55 alineatul (3) din această directivă. Curtea de apel constată că prin solicitarea de clarificări nr. 573/06.02.2026 autoritatea contractantă a solicitat ofertantului prezentarea documentelor justificative actualizate care sa demonstreze îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare in conformitate cu informațiile declarate în DUAE. Documentele anexata răspunsului la solicitarea de clarificări depus de ofertant includ declarații pe proprie răspundere privind neîncadrare in situațiile prevăzute de art. 164-167 sau in situațiile reglementate de art. 59-60 din Legea nr. 98/2016, certificate de atestare fiscala / de cazier fiscal, certificate de cazier judiciar, extras ORC, copia unui contract de achiziție publică, pentru dovedirea îndeplinirii cerinței impuse prin fișa de date a achiziției la pct. III.1.3 (referitor la capacitatea tehnică și profesională), sau înscrisuri pentru dovedirea îndeplinirii cerinței impuse prin aceeași fișă de date la pct. III.1.2. (referitor la situația economică si financiară). Pentru niciunul din aceste documente ofertantul nu a prezentat argumente concrete pentru a justifica declarația sa referitoare la confidențialitatea acestor date, astfel că restricționarea accesului petentei la toate aceste informații este, fără îndoiala, nelegală. În plus, contractul de achiziție publica depus pentru dovedirea îndeplinirii cerinței impuse prin fisa de date a achiziției la pct. III.1.3 (referitor la capacitatea tehnică și profesională) reprezintă informație de interes public, așa cum rezulta din coroborarea dispozițiilor art. 217 alin. 1 și alin. 4 din legea 98/2016 cu art. 148 lit. q din HG 395/2016, astfel că se impune ca autoritatea contractantă să permită petentei accesul și la acest document. Observă Curtea de apel că în declarația de confidențialitate ###### ######### S.R.L. a susținut că propunerea tehnică și răspunsul la solicitările de

Pagina 32 din 55 clarificări sunt confidențiale întrucât in cuprinsul acestor acte sunt declarate resursele umane utilizate pentru execuție, pentru care sunt prezentate diplome si calificări, nume, adrese, contracte individuale de muncă, CV-uri. Într-adevăr, raportat la prevederile art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, datele cu caracter personal sunt date confidențiale astfel că petentei contestatoare nu îi poate fi asigurat accesul la acestea. Cu toate acestea, Curtea de apel subliniază că în concret, confidențialitatea datelor cu caracter personal se impune a fi asigurată prin anonimizarea acestor informații. Cu alte cuvinte, revine autorității contractante obligația de a asigura petentei contestatoare accesul la documentele care certifică calificările și capacitățile profesionale ale personalului implicat în executarea contractului, urmând a fi anonimizate exclusiv datele cu caracter personal ale acestor persoane precum nume, prenume, domiciliu, adresa de e-mail, număr act de identitate si orice alte date care ar putea conduce la identificarea lor. În acest sens, sunt si cele subliniate de CJUE în Hotărârea pronunțata in cauza C 54/21 in par 77, 79 și 80: 77.În ceea ce privește, în continuare, informațiile privind persoanele fizice și juridice, inclusiv subcontractanții, pe care un ofertant precizează că se poate sprijini pentru executarea contractului, trebuie să se facă o distincție între datele care permit identificarea acestor persoane și cele care privesc, fără posibilitatea de a efectua o astfel de identificare, calificările sau capacitățile profesionale ale persoanelor menționate. 79 Având în vedere aceste considerații și cu condiția să fie plauzibil că ofertantul și experții sau subcontractanții propuși de acesta au creat o sinergie cu valoare comercială, nu este exclus ca accesul la datele nominale legate de aceste angajamente să trebuiască refuzat pe baza interdicției de divulgare prevăzute la articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 sau să poată fi refuzat în temeiul articolului 55 alineatul (3) din această directivă. 80 Referitor la datele nenominale, prin care sunt indicate, fără posibilitatea unei identificări personale, calificările sau capacitățile profesionale ale persoanelor fizice sau juridice angajate pentru executarea contractului, dimensiunea sau configurarea efectivelor astfel constituite ori partea din executarea contractului pe care ofertantul intenționează să o încredințeze unor subcontractanți, este necesar să se considere, ținând seama de importanța acestor date pentru atribuirea contractului, că principiul transparenței și dreptul la o cale de atac efectivă impun cel puțin ca conținutul esențial al unor astfel de date să fie accesibil ansamblului ofertanților. Cu alte cuvinte, revine autorității contractante sarcina de a asigura petentei contestatoare accesul la datele nenominale vizând calificările sau capacitățile profesionale ale persoanelor fizice sau juridice angajate pentru executarea contractului, urmând a fi anonimizate doar datele care ar putea conduce la identificarea lor. În declarația de confidențialitate depusă de ofertantul declarat câștigător acesta a mai arătat că oferta tehnică și cea financiară ar fi secrete tehnice și comerciale. În acest sens ofertantul a subliniat că propunerile conțin informații cu privire la colaborările societății cu terțe părți; propunerea tehnica si răspunsurile la solicitările de clarificări ar conține metodologii de execuție, proceduri tehnice de execuție proprii, planul calității propriu, modul de acordare a garanției de bună execuție, planul propriu de lucru, sunt declarați furnizori pentru materiale, sunt declarate utilaje si laboratoare de încercări proprii sau cu contracte de închiriere care arată capacitatea de execuție iar divulgarea informațiilor ar putea dezvălui modalitatea de lucru și organizarea din punct de vedere tehnologic și financiar care sunt proprii societății constituind secrete tehnice acoperite de un drept de proprietate intelectuală; propunerea financiară conține prețuri unitare și pe articole ofertate și modul de formare a acestora pentru materiale proprii (după caz) ca rezultat al unei eficientizări permanente a procedurilor de lucru și a utilajelor folosite, si pentru materiale de la furnizori ca urmare a unor negocieri cu partenerii privind furnizarea de materiale și/sau echipamente rezultate în mai mulți ani de colaborare; propunerea financiară cuprinde prețuri, cheltuieli indirecte și profit cu care societatea noastră participă și la alte proceduri, iar dezvăluirea lor ar conduce la cunoașterea acestora de către concurență și ar aduce atingere secretelor comerciale. A subliniat ofertantul că informațiile calificate drept secrete sunt cele tehnice și/sau financiare legate de know-how-ul unei societăți, surse de aprovizionare, metode de evaluare a costurilor, liste de furnizori, structura prețurilor, strategii. Sunt acoperite de un drept de proprietate intelectuală, în opinia ofertantului următoarele documente: metodologia de execuția a lucrărilor, graficul

Pagina 33 din 55 de execuție, planul calității, procedurile tehnice de execuție, PCCVI- urile aplicabile lucrării, toate documentele care conțin date personale. Curtea de apel reține că în categoria secretelor comerciale și tehnice pot fi incluse, pe de o parte, informații de ordin tehnic ( procese de fabricație, rețete, compuși chimici, etc.) si, pe de alta parte, informații cu relevanță comerciala ( lista de clienți/ furnizori, rezultatele unor studii de piața etc.) Într-adevăr, informațiile incluse în oferta tehnică și financiară și în răspunsurile la solicitările de clarificări cu privire la resursele tehnice de care dispune ofertantul, datele cu caracter personal ale angajaților sau ale colaboratorilor specialiști care ar facilita contactarea și recrutarea acestora de firmele concurente, procedeele de lucru utilizate sau modalitatea de organizare a activității societății pentru realizarea contractului de achiziție care pot fi reproduse, acorduri încheiate cu diverși colaboratori, lista de furnizori si prețurile de achiziție a materialelor pot fi încadrate în noțiunea de informații cu caracter confidențial, accesul petentei contestatoare la astfel de informații putând avea dirept efect denaturarea concurenței astfel că restricționarea accesului la acest tip de informații din ofertă este pe deplin justificată. Pe de alta parte, simplul fapt ca oferta tehnică și cea financiară și răspunsurile la solicitările de clarificări conțin informații de natura celor anterior enunțate nu este în sine suficient pentru a justifica restricționarea accesului la întreaga ofertă. Așa cum s-a subliniat anterior, revine autorității contractante obligația de asigura accesul la conținutul esențial al ofertei declarate câștigătoare. Astfel, autoritatea contractantă poate să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale ofertei, precum şi caracteristicile tehnice ale acesteia, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. Astfel, așa cum s-a subliniat in considerentele Hotărârii pronunțate de CJUE in Cauza C ###### ##### Polska si alții : 81 În ceea ce privește, în sfârșit, concepția proiectelor a căror realizare este preconizată în cadrul unui contract de achiziții publice și descrierea modului de executare a contractului, revine autorității contractante sarcina de a examina dacă acestea constituie elemente sau conțin elemente care pot face obiectul unei protecții printr-un drept de proprietate intelectuală, printre altele printr-un drept de autor, și intră astfel sub incidența motivului de refuz al divulgării prevăzut la articolul 55 alineatul (3) din Directiva 2014/24, referitor la aplicarea legii. 82 În această privință, trebuie totuși amintit că, chiar și în cazul în care această concepție și această descriere sau o parte a acestora sunt considerate ca reprezentând opere protejate prin dreptul de autor, ceea ce presupune că acestea sunt considerate originale, în sensul că constituie creații intelectuale proprii autorului lor, reflectând personalitatea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 iulie 2019, Funke Medien NRW, C-469/17, EU:C:2019:623, punctul 19 și jurisprudența citată), această protecție este rezervată elementelor care sunt expresia unei astfel de creații și nu se extinde la ideile, la procedurile, la metodele de funcționare sau la conceptele matematice ca atare (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 noiembrie 2018, ###### Hengelo, C-310/17, EU:C:2018:899, punctele 37 și 39, precum și jurisprudența citată). Protecția menționată nu privește, așadar, soluțiile tehnice sau metodologice ca atare pe care le pot include aceste opere. 83 În plus și independent de aspectul dacă constituie sau conțin elemente protejate de un drept de proprietate intelectuală, concepția proiectelor a căror realizare este preconizată în cadrul contractului de achiziții publice și descrierea modului de execuție a lucrărilor sau a serviciilor relevante pot avea, după caz, o valoare comercială căreia i s-ar aduce în mod nejustificat atingere dacă această concepție și această descriere ar fi divulgate ca atare. Publicarea lor, într-un astfel de caz, este susceptibilă să denatureze concurența, printre altele prin reducerea capacității operatorului economic în cauză de a se distinge prin intermediul respectivei concepții și descrieri în viitoare proceduri de achiziții publice. 84 Așadar, este posibil ca accesul integral la informațiile referitoare la concepția proiectelor a căror realizare este preconizată în cadrul contractului de achiziții publice și la descrierea modului de executare a contractului să trebuiască să fie refuzat în temeiul interdicției de divulgare prevăzute la articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 sau să poată fi refuzat în temeiul articolului 55 alineatul (3) din această directivă. Totuși, ar fi excesiv de dificil sau chiar imposibil ca ceilalți ofertanți să își exercite dreptul la o cale de

Pagina 34 din 55 atac efectivă împotriva deciziilor autorității contractante privind evaluarea ofertelor dacă nu dispun de nicio informație privind această concepție sau acest mod de executare. În consecință, conținutul esențial al acestei părți a ofertelor trebuie să fie accesibil, potrivit principiilor rezultate din jurisprudența Curții amintită la punctele 66 și 67 din prezenta hotărâre. Mai retine Curtea de apel ca ofertantul poate declara ca fiind confidențiale doar documentele pe care el însuși le-a emis, respectiv informațiile din propria propunere tehnică si financiară și răspunsurile la solicitările de clarificări care vizează propunerea tehnică sau financiară. Dispozițiile legale nu permit autorității contractante ca, pe baza declarației de confidențialitate depuse un ofertant, să nu acorde accesul la actele pe care chiar ea le-a emis emis, respectiv la solicitatele de clarificări pe care le-a adresat ofertanților și la procesele verbale ce reflectă maniera în care autoritatea contractantă a evaluat o ofertă. Prin urmare, se impune ca autoritatea contractantă să acorde accesul petentei contestatoare la solicitările de clarificări pe care le-a adresat ofertantului declarat câștigător și la procesele verbal de evaluare pe care le-a emis (în partea ce vizează oferta declarata câștigătoare). În măsura în care, în cuprinsul proceselor verbal de evaluare se face trimitere la informații concrete din oferta ###### ######### S.R.L. și care sunt confidențiale, urmează ca exclusiv acele informații să fie anonimizate, anonimizarea integrală a conținutului proceselor verbale de evaluare fiind nelegală. În concret, autoritatea contractantă va oferi accesul la procesul verbal nr. 2 privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE si a documentelor care îl însoțesc, în partea ce vizează maniera de evaluare a ofertei declarate câștigătoare. De asemene, va asigura accesul petentei la procesul verbal nr. 6 privind evaluarea documentelor suport depuse de candidați/ ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE. ####### ca și procesul verbal nr. 4 privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice să fie pus la dispoziția petentei contestatoarea, din verificarea conținutului acestuia instanța nefiind în măsura sa identifice date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau informații care să fie protejate de un drept de proprietate intelectuala, preluate din oferta câștigătoare astfel încât nu se poate restricționa accesul petentei la conținutul acestui proces verbal. Cat privește procesul verbal nr. 3 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, factorii de evaluare, Curtea de apel constata ca la filele 66-75, sunt incluse date din oferta ###### ######### S.R.L. referitoare la personalul disponibil si propus pentru executarea contractului, fiind menționate inclusiv numele si prenumele persoanelor implicate în executarea contractului. Așa cum s-a subliniat anterior în considerentele prezentei decizii, datele cu caracter personal intră în categoria informațiilor care beneficiază de confidențialitate, astfel ca autoritatea contractantă va pune la dispoziție procesul verbal de evaluatoare menționat, anonimizând însă datele menționate. De asemenea, urmează a fi anonimizate nume/denumirea furnizorilor, în măsura în care în cuprinsul procesului verbal se face trimitere explicita la aceste date. De asemenea, Curtea constata că în procesul verbal nr. 5 privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice, la fila 18, se face trimitere expresă la furnizorii ofertantului declarat câștigător. Prin urmare, autoritatea contractantă va pune la dispoziția petentei procesul verbal urmând a fi anonimizate doar aceste date. Cât privește cererea de repunere in termenul de formulare a contestației, Curtea de apel constata ca potrivit art. 8 alin. 1 din legea nr. 101/2016: (1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice,

Pagina 35 din 55 legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii; b) 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. Se observă, așadar, că termenul de formulare a contestației curge de la data la care persoana care se considera vătămata a luat cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal. Este adevărat Raportul procedurii a fost publicat in SEAP, însă petenta nu a avut posibilitatea efectivă de a cunoaște modalitatea în care autoritatea contractantă a evaluat în concret oferta declarată câștigătoare câtă vreme nu a avut acces la nici un document din cadrul ofertei și nici măcar la procesele verbale întocmite de autoritatea contractantă. În plus, analiza făcută de autoritatea contractantă în cadrul raportului procedurii de atribuire este una sumară și nu asigură petentei posibilitatea concretă de a cunoaște minime informații în legătura cu oferta declarată câștigătoare. Cererea de repunere în termenul de motivare a contestației se impune a fi respinsă ca lipsită de obiect, întrucât termenul reglementat de art. 8 alin. 1 din legea nr. 101/2016, de formulare a contestației nu poate fi calculat decât de la data la care autoritatea contractantă va permite petentei accesul la oferta declarata câștigătoare. Curtea de apel retine ca în cauza C-927/19, CJUE reține explicit faptul că în ipoteza în care dreptul procedural național nu ar permite instanței sesizate cu o cale de atac împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice să ia, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă, această instanță trebuie, atunci când se dovedește că acest drept a fost încălcat din cauza nedivulgării unor informații, fie să anuleze această decizie de atribuire, fie să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate, termenul prevăzut în acest sens neîncepând să curgă decât de la momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor care fuseseră calificate în mod eronat drept confidențiale. În consecință, instanța va obliga autoritatea contractantă să permită accesul petentei la oferta declarată în mod eronat ca fiind confidențială. Pentru garantarea dreptului la o cale de atac efectivă și eficientă, ofertantului i se va recunoaște dreptul de a formula o nouă contestație împotriva actelor autorității contractante, termenul pentru formularea contestației în cuprinsul căreia sunt invocate doar acele neregularități ce nu au putut fi cunoscute din cauza restricționării nelegale a accesului la dosarul achiziției urmând să fie calculat de la data la care s-a acordat efectiv accesul la informațiile tratate în mod eronat ca fiind confidențiale. Pentru aceste motive, Curtea va admite în parte plângerea formulată de către petenta ######### ##### S.R.L. împotriva Deciziei nr. ###/… pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, decizie pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte contestația formulată de contestatoarea ######### Trans S.R.L, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Comuna Costești şi, în consecință, va anula Adresa nr. … şi va obliga autoritatea contractantă să asigure contestatoarei accesul la dosarul achiziției, conform considerentelor prezentei decizii, urmând ca de la data acordării accesului să curgă un nou termen de contestație. Cererea de repunere în termenul de formulare a contestației va fi respinsă ca lipsită de obiect. De bună seamă, exemplele de jurisprudență ce relevă orientarea instanțelor, între care și a Curții de Apel Târgu Mureș, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pot continua: a) decizia nr. 722/R din 4 august 2026, cod ReJust d3495ed78: Intervenienta a justificat declararea confidenţialităţii prin faptul că a dobândit prin experiență cunoştinţele organizaţionale necesare realizării la un nivel calitativ ridicat a lucrărilor de construcții. Modul de întocmire a propunerii tehnice are la bază o metodologie de ofertare care a fost dezvoltată la nivelul societății și în acest context, punerea acestui

Pagina 36 din 55 model le dispoziția altor operatori economici este de natură să îi prejudicieze interesele legitime decurgând din probabilitatea/ posibilitatea copierii acestui model de ofertare şi utilizarea acestuia în cadrul altor proceduri de atribuire, eventual chiar în concurență cu acesta. În propunerea tehnică se găsesc date și/sau metodologii proprii, proceduri şi procedee tehnice specifice proprii ale companiei care reprezintă know-how-ul acumulat de societate, conferind credibilitate și trasabilitate în relația cu partenerii săi. Curtea reţine că potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/ justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Iar alin. 4 al art. 57 dispune în sensul că operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informaţiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost ca fiind confidenţiale trebuie să fie însoţite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). De asemenea, potrivit art. 217 alin. 6 după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. Astfel, un prim aspect care rezultă din dispoziţiile legale citate mai sus şi care este reţinut de Curte este cel potrivit cu care legiuitorul impune o obligaţie clară pentru părţile care participă la o procedură de achiziţie, respectiv de a proba caracterul confidenţial al informaţiilor declarate ca având acest caracter. Prin urmare, autoritatea contractantă este obligată să verifice îndeplinirea acestei obligaţii de a proba de către operatorul economic care invocă confidenţialitatea, în acest mod fiind asigurată respectarea principiilor transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării, dar şi asigurarea accesului la o cale efectivă de atac pentru partea interesată. Mai trebuie menţionat că, potrivit jurisprudenţei CJUE din cauza C-927/19, şi în situaţia în care este probat caracterul confidenţial al informaţiilor, principiul protecţiei informaţiilor confidenţiale, precum şi a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerinţele unei protecţii jurisdicţionale efective şi cu respectarea dreptului la apărare al părţilor în litigiu, autoritatea contractantă trebuind să menţioneze în mod clar motivele pentru care consideră că informaţiile la care se solicită accesul sau cel puţin unele dintre ele sunt confidenţiale (considerentele 121 şi 122). De asemenea, sunt pe deplin incidente cele arătate de CJUE în hotărârea pronunţată în cauza C-54/21: „64. În ceea ce privește, în sfârșit, practica descrisă de instanța de trimitere potrivit căreia, în statul membru în cauză, autoritățile contractante acceptă în mod sistematic cererile ofertanților de a califica drept secrete de afaceri ansamblul informațiilor a căror divulgare către ofertanții concurenți nu o doreau, trebuie să se constate că o astfel de practică, presupunând că a fost instituită efectiv, aspect a cărui verificare nu este de competența Curții, este susceptibilă să aducă atingere nu numai echilibrului dintre principiul transparenței prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24 și protecția confidențialității prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din aceasta, ci și

Pagina 37 din 55 exigențelor, amintite la punctul 50 din prezenta hotărâre, ale unei protecții jurisdicționale efective, precum și principiului general al bunei administrări, din care rezultă obligația de motivare. 65. În această privință, trebuie amintit că autoritatea contractantă nu poate fi ținută de simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale, ci trebuie să îi impună acestui operator să demonstreze caracterul cu adevărat confidențial al informațiilor divulgării cărora i se opune (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctul 117). 66. În plus, pentru a respecta principiul general al bunei administrări și pentru a concilia protecția confidențialității cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective, autoritatea contractantă trebuie nu numai să își motiveze decizia de a trata anumite date ca fiind confidențiale, ci trebuie de asemenea să comunice într-o formă neutră, pe cât posibil și cu condiția ca o astfel de comunicare să fie de natură să mențină caracterul confidențial al elementelor specifice ale acestor date pentru care este justificată o protecție în acest temei, conținutul esențial al acestora unui ofertant necâștigător care le solicită și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale și ale ofertei reținute (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctele 122 și 123). 67. Astfel, autoritatea contractantă poate, în special și cu condiția ca dreptul național care îi este aplicabil să nu se opună acestui lucru, să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei candidaturi sau ale unei oferte, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. În plus, presupunând că informațiile neconfidențiale sunt adecvate pentru a asigura respectarea dreptului ofertantului respins la o cale de atac efectivă, autoritatea contractantă va putea solicita operatorului a cărui ofertă a fost reținută să îi furnizeze o versiune neconfidențială a documentelor care conțin informații confidențiale (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctele 124 și 125).” Astfel cum arată CJUE în hotărârea anterior menţionată, informaţiile cuprinse în oferte şi care sunt relevante pentru evaluarea acestor oferte şi atribuirea contractului pe baza criteriilor care figurează în anunţul de participare şi în caietul de sarcini nu pot fi calificate în mod sistematic şi integral drept confidenţiale. De asemenea, îndrumarea ANAP privind analiza confidenţialităţii ofertelor publicată în data de 07.03.2023 pe pagina de internet oficială a instituţiei, anap.gov.ro, abordează în mod exemplificativ tipurile de aspecte care pot fi declarate confidenţiale în oferte şi dovezile care pot fi prezentate pentru susţinerea caracterului confidenţial şi, totodată, evidenţiază faptul că nici oferta tehnică şi nici oferta financiară nu pot fi declarate ca fiind confidenţiale în integralitatea lor, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a face publice informaţii/elemente din conţinutul acestora, precum preţul contractului. În completarea celor menţionate în cuprinsul îndrumării ANAP autoritatea contractantă trebuie să aibă în special în vedere considerentele CJUE de la paragrafele 66 şi 67 din hotărârea pronunţată în cauza C-54/21 care prevăd pe lângă obligaţia de a motiva decizia de acceptare a declaraţiei de confidenţialitate, şi obligaţia de a comunica într-o formă neutră pe cât posibil şi cu condiţia ca o astfel de comunicare să fie de natură să menţină caracterul confidenţial al elementelor specifice ale acestor date, conţinutul esenţial al acestora unui ofertant necâştigător care le solicită şi în special conţinutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale şi ale ofertei reţinute. Astfel, autoritatea contractantă poate să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei oferte, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informaţiile confidenţiale să nu poată fi identificate. Se observă că circumstanţele prezentei cauze atrag în mod necesar aplicabilitatea dezlegărilor date de CJUE, accesul la documentele esenţiale ale ofertei depuse de operatorul câştigător al procedurii fiind solicitat de ofertantul necâştigător tocmai în vederea exercitării conforme a dreptului la o cale de atac efectivă. Constatarea refuzului nelegal de acces la oferta celor două interveniente deschide dreptul la o cale de atac efectivă, urmând ca de la asigurarea accesului la cele două oferte să curgă un nou termen pentru contestaţie.

Pagina 38 din 55 În final mai menţionăm că atât autoritatea contractantă cât și CNSC au accentuat faptul că în speță s-ar cuveni aplicat principiul egalității de vreme ce şi petenta a furnizat o declarație de confidențialitate similară, procedând tot la o secretizare integrală a ofertei sale. Curtea subliniază că declarația de confidențialitate a petentei nu poate reprezenta un impediment absolut și peremptoriu în analiza pe fond a solicitării sale întrucât examenul asupra acestei cereri implică îndeplinirea de către autoritate a unor obligații concrete și subsumate prevederilor art. 57 din Legea 98/2016 precitate. Acceptarea fără nicio rezervă și in integrum a declarației de confidențialitate asupra ofertelor depuse de .... SRL şi .... SRL, chiar și în contextul similitudinii atitudinii tuturor ofertanților din procedură, ar conduce la înlăturarea aplicării prevederilor legale anterior amintite precum și la ignorarea dezlegărilor date de CJUE în spețele citate anterior, care pun accentul pe obligația autorității contractante de a proceda la propria evaluare a caracterului informațiilor în a cărei posesie se află. Prin urmare, raportat la cele de mai sus, se va admite plângerea şi se va modifica în parte decizia CNSC în sensul că se va admite în parte contestaţia formulată de contestatoarea .... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă autoritatea contractantă Municipiul Miercurea Ciuc şi intervenientele .... SRL şi .... SRL, urmând a fi obligată autoritatea contractantă să asigure contestatoarei accesul la propunerea tehnică şi propunerea financiară depuse de cele două interveniente (cu anonimizarea datelor cu caracter personal) sau, cel puţin la conţinutul esenţial al acestor informaţii, urmând ca de la momentul punerii la dispoziţie să curgă un nou termen de contestaţie. b) decizia nr. 222/R din 28 aprilie 2025, cod ReJust g83gg8267: Curtea reţine că potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/ justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Iar alin. 4 al art. 57 dispune în sensul că operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informaţiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost ca fiind confidenţiale trebuie să fie însoţite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). De asemenea, potrivit art. 217 alin. 6 după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. Astfel, un prim aspect care rezultă din dispoziţiile legale citate mai sus şi care este reţinut de Curte este cel potrivit cu care legiuitorul impune o obligaţie clară pentru părţile care participă la o procedură de achiziţie, respectiv de a proba caracterul confidenţial al informaţiilor declarate ca având acest caracter. Prin urmare, autoritatea contractantă este obligată să verifice îndeplinirea acestei obligaţii de a proba de către operatorul economic care invocă confidenţialitatea, în acest mod fiind asigurată respectarea principiilor transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării, dar şi asigurarea accesului la o cale efectivă de atac pentru partea interesată.

Pagina 39 din 55 Mai trebuie menţionat că, potrivit jurisprudenţei CJUE din cauza C-927/19, şi în situaţia în care este probat caracterul confidenţial al informaţiilor, principiul protecţiei informaţiilor confidenţiale, precum şi a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerinţele unei protecţii jurisdicţionale efective şi cu respectarea dreptului la apărare al părţilor în litigiu, autoritatea contractantă trebuind să menţioneze în mod clar motivele pentru care consideră că informaţiile la care se solicită accesul sau cel puţin unele dintre ele sunt confidenţiale (considerentele 121 şi 122). De asemenea, sunt pe deplin incidente cele arătate de CJUE în hotărârea pronunţată în cauza C-54/21: „64. În ceea ce privește, în sfârșit, practica descrisă de instanța de trimitere potrivit căreia, în statul membru în cauză, autoritățile contractante acceptă în mod sistematic cererile ofertanților de a califica drept secrete de afaceri ansamblul informațiilor a căror divulgare către ofertanții concurenți nu o doreau, trebuie să se constate că o astfel de practică, presupunând că a fost instituită efectiv, aspect a cărui verificare nu este de competența Curții, este susceptibilă să aducă atingere nu numai echilibrului dintre principiul transparenței prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24 și protecția confidențialității prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din aceasta, ci și exigențelor, amintite la punctul 50 din prezenta hotărâre, ale unei protecții jurisdicționale efective, precum și principiului general al bunei administrări, din care rezultă obligația de motivare. 65. În această privință, trebuie amintit că autoritatea contractantă nu poate fi ținută de simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale, ci trebuie să îi impună acestui operator să demonstreze caracterul cu adevărat confidențial al informațiilor divulgării cărora i se opune (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctul 117). 66. În plus, pentru a respecta principiul general al bunei administrări și pentru a concilia protecția confidențialității cu cerințele unei protecții jurisdicționale efective, autoritatea contractantă trebuie nu numai să își motiveze decizia de a trata anumite date ca fiind confidențiale, ci trebuie de asemenea să comunice într-o formă neutră, pe cât posibil și cu condiția ca o astfel de comunicare să fie de natură să mențină caracterul confidențial al elementelor specifice ale acestor date pentru care este justificată o protecție în acest temei, conținutul esențial al acestora unui ofertant necâștigător care le solicită și în special conținutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale și ale ofertei reținute (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctele 122 și 123). 67. Astfel, autoritatea contractantă poate, în special și cu condiția ca dreptul național care îi este aplicabil să nu se opună acestui lucru, să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei candidaturi sau ale unei oferte, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. În plus, presupunând că informațiile neconfidențiale sunt adecvate pentru a asigura respectarea dreptului ofertantului respins la o cale de atac efectivă, autoritatea contractantă va putea solicita operatorului a cărui ofertă a fost reținută să îi furnizeze o versiune neconfidențială a documentelor care conțin informații confidențiale (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctele 124 și 125).” Astfel cum arată CJUE în hotărârea anterior menţionată, informaţiile cuprinse în oferte şi care sunt relevante pentru evaluarea acestor oferte şi atribuirea contractului pe baza criteriilor care figurează în anunţul de participare şi în caietul de sarcini nu pot fi calificate în mod sistematic şi integral drept confidenţiale. De asemenea, îndrumarea ANAP privind analiza confidenţialităţii ofertelor publicată în data de … pe pagina de internet oficială a instituţiei, anap.gov.ro, abordează în mod exemplificativ tipurile de aspecte care pot fi declarate confidenţiale în oferte şi dovezile care pot fi prezentate pentru susţinerea caracterului confidenţial şi, totodată, evidenţiază faptul că nici oferta tehnică şi nici oferta financiară nu pot fi declarate ca fiind confidenţiale în integralitatea lor, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a face publice informaţii/elemente din conţinutul acestora, precum preţul contractului. În completarea celor menţionate în cuprinsul îndrumării ANAP autoritatea contractantă trebuie să aibă în special în vedere considerentele CJUE de la paragrafele 66

Pagina 40 din 55 şi 67 din hotărârea pronunţată în cauza C-54/21 care prevăd pe lângă obligaţia de a motiva decizia de acceptare a declaraţiei de confidenţialitate, şi obligaţia de a comunica într-o formă neutră pe cât posibil şi cu condiţia ca o astfel de comunicare să fie de natură să menţină caracterul confidenţial al elementelor specifice ale acestor date, conţinutul esenţial al acestora unui ofertant necâştigător care le solicită şi în special conţinutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale şi ale ofertei reţinute. Astfel, autoritatea contractantă poate să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei oferte, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informaţiile confidenţiale să nu poată fi identificate. Se observă că circumstanţele prezentei cauze atrag în mod necesar aplicabilitatea dezlegărilor date de CJUE, accesul la documentele esenţiale ale ofertei depuse de operatorul câştigător al procedurii fiind solicitat de ofertantul necâştigător tocmai în vederea exercitării conforme a dreptului la o cale de atac efectivă. Constatarea refuzului nelegal de acces la oferta intervenientei ###### ##### SRL deschide dreptul la o cale de atac efectivă, urmând ca de la asigurarea accesului la oferta menţionată să curgă un nou termen pentru contestaţie. Prin urmare, raportat la cele de mai sus, se va admite plângerea dedusă analizei şi se va modifica în parte decizia CNSC în sensul că admite în parte contestaţia formulată de contestatoarea ####### SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ...şi cu intervenienta ####### ##### SRL, urmând a fi obligată autoritatea contractantă să asigure contestatoarei accesul la propunerea tehnică şi propunerea financiară depuse de ofertanta ####### ##### SRL, sau, cel puţin la conţinutul esenţial al acestor informaţii, urmând ca de la momentul punerii la dispoziţie să curgă un nou termen de contestaţie. Nu în ultimul rând, potrivit sentinței nr. 19/F din 20 ianuarie 2026, cod ReJust 469357ddg, a Curții de Apel Galați, Secția de contencios administrativ și fiscal: Curtea reţine că, potrivit disp.art.217 alin.(5) şi (6) din Legea nr.98/2016, accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice, ulterior finalizării procedurii de atribuire se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost au fost declarate şi probate, conform art. 57 alin. (4), ca fiind confidenţiale, potrivit legii. De asemenea, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. Caracterul confidenţial se aplică, așadar, doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca aparținând categoriilor expres nominalizate în text: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Dispoziţiile legale nu exclud și existența unui regim de confidențialitate instituit sub imperiul altor reglementări, de care autoritatea contractantă este obligată să țină seama, însã confidențialitatea poate fi opusă cu succes celorlalți participanți la procedură și terților doar dacă se menționează chiar în cuprinsul ofertei și se probează care sunt informațiile ce intră în categoriile anterior menționate. Curtea mai observã cã, în Îndrumarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice privind analiza confidențialității ofertelor, publicată în data de 07.03.2023, se menționează explicit faptul că „nici oferta tehnică și nici oferta financiară nu pot fi declarate ca fiind confidențiale în integralitatea lor, iar autoritatea contractantă are obligația de a face publice informații/ elemente din conținutul acestora, precum preţul ofertei”. Aceeaşi îndrumare, invocatã de ambele pãrţi din cauzã, clarifică modul de interpretare a textelor legale invocate de acestea, oferind criterii obiective pentru autoritățile contractante de a evalua declarațiile de confidențialitate din oferte. Contestatoarea din cauzã a susţinut cã se impunea menținerea confidențialitãţii ofertei ce a fost clamatã și în fața Autorității contractante, întrucât: propunerea tehnică a fost elaborată de societatea ... S.R.L., potrivit Contractului nr. 03/03.02.2023, iar prin

Pagina 41 din 55 acest contract (art 8) părțile și-au asumat obligația de a păstra confidențialitatea documentelor rezultate din executarea contractului (propunerea tehnică); anexele propunerii tehnice conțin date cu caracter personal; propunerea financiară ține cont de angajamentele negociate între ofertant și subcontractanți, experți sau furnizori (și acestea adaptate specificului obiectivului) - toate acestea, împreună cu propunerea tehnică creând valoarea comercială ce a condus la desemnarea ca și câștigătoare a ofertei. Totuşi, analizând argumentele contestatoarei, Curtea constatã cã justificările prezentate de aceasta în susţinerea confidențialitãţii nu sunt suficiente, sub aspectul analizat, întocmirea de către un terț a documentației (destinate depunerii în cadrul unei proceduri de achiziție publică) nefiind de naturã a constitui un element probatoriu pertinent. Se mai reţine cã, prin hotărârea pronunțată de C.J.U.E. la data de 17 noiembrie 2022, a fost interpretat articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) coroborate cu articolul 50 alineatul (4) și cu articolul 55 alineatul (3) din Directiva 2014/24/UE în sensul că, pentru a stabili dacă va refuza unui ofertant, a cărui ofertă a fost respinsă, accesul la informațiile pe care ceilalți ofertanți le-au prezentat în legătură cu experiența lor relevantă și cu referințele referitoare la aceasta, în legătură cu identitatea și calificările profesionale ale persoanelor propuse pentru executarea contractului și ale subcontractanților și în legătură cu concepția proiectelor a căror realizare este preconizată în cadrul contractului de achiziții și cu modul de executare a acestuia, autoritatea contractantă trebuie să aprecieze dacă aceste informații au o valoare comercială care nu se limitează la contractul de achiziții publice în cauză, divulgarea lor fiind de natură să aducă atingere unor interese comerciale legitime sau concurenței loiale. În cauzã, nu s-a demonstrat (de fapt, nici nu s-a invocat) o relație clară de tip cauză-efect între dezvăluirea informațiilor și potențialul prejudiciu pe care îl poate suferi contestatoarea, astfel încât aceasta să poată invoca un interes în confidențialitatea ofertei. Or, în absența unor dovezi concrete, refuzul accesului la dosarul achiziției ar fi condus la golirea de conținut a dreptului la o cale de atac efectivă și ar fi afectat însăși transparența procedurii de atribuire, contrar exigențelor dreptului Uniunii și ale legislației naționale aplicabile, aşa cum au fost anterior redate. Elocventă pe tema confidențialității este și decizia nr. 247 din 7 aprilie 2025, cod ReJust e9448629d, pronunțată de tot de Curtea de Apel Galați. Se cuvine a fi punctat că, în litigiul de față, dacă va fi formulată plângere împotriva deciziei Consiliului, soluționarea plângerii intră în competența acele... Curți de Apel Galați, Secția de contencios administrativ și fiscal, dacă se aplică art. 32 alin. (1) din legea remediilor – „Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este curtea de apel, secția de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorității contractante. Plângerile se soluționează de complete specializate în achiziții publice.” Recapitulând și concluzionând, nu se verifică existența vreunei analize punctuale a declarațiilor de confidențialitate care să îi permită ... interzicerea totală a accesului la oferta concurentă și la toate actele de evaluare și punctare a acesteia, cu atât mai puțin, obținerea lor în format letric sau electronic, însemnând că interzicerea accesului consemnată și concretizată în răspunsul nr. …, nu are suport factual și legal temeinic. Comuna achizitoare va trebui să examineze în mod real declarațiile și informațiile din fiecare ofertă și să îi acorde petentei accesul la acele documente ale ofertelor care nu acoperă rigorile legii, astfel cum au fost explicitate de instanțele judecătorești în exemplele

Pagina 42 din 55 de mai sus. Accesul se poate asigura inclusiv prin mijloace electronice, întrucât nu există nicio prevedere legală care să interzică accesul prin mijloace electronice. Dimpotrivă, în baza art. 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, obținerea informațiilor de interes public se poate realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, inclusiv în format electronic. Opțiunea legală a obținerii lor în acest format aparține solicitantului și nu depinde de preferința deținătorului de a le pune la dispoziție doar în format fizic, pe hârtie, dacă le are disponibile pe suport electronic (sau le poate prelucra și transmite ca fișiere electronice). Mai mult, în conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, orice comunicare, solicitare, informare, notificare și altele asemenea, prevăzute de respectiva lege, sunt transmise în scris, prin mijloace electronice de comunicare sau, ca excepție, prin alte mijloace decât cele electronice. În lumina considerentelor expuse, se reține că măsura restricționării fără nicio distincție (în bloc) a accesului reclamantei la actele ofertei adverse și, eventual, la unele dintre actele comisiei de evaluare a acestei oferte s-a realizat în detrimentul unui drept recunoscut al petentei, în mod nefundamentat și cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare. Față de cele înfățișate, restrângerea accesului societății reclamante nu poate fi validată de către Consiliu, iar obiecțiile sale privind nelegalitatea restrângerii se vădesc a fi fondate. Prin prisma Legii nr. 544/2001, orice autoritate contractantă are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7 (deci inclusiv în format electronic), contractele de achiziții publice, contracte care, în baza art. 147 alin. (1) lit. a) și b) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016, au cel puțin următoarele anexe, ca parte integrantă: a) caietul de sarcini, inclusiv clarificările și/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice și financiare; b) oferta, respectiv propunerea tehnică și propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de evaluare. Prin urmare, propunerea tehnică, propunerea financiară și clarificările din perioada de evaluare sunt anexe ale contractului, incorporate în contract, iar acesta are caracter de document public, cu excepțiile discutate mai sus și reiterate la pct. 2.5.3. din anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001: 2.5.3. Contractele de achiziții publice cu valoarea de peste 5.000 euro - fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică prevederile Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, va publica contractele de achiziție publică, conform Hotărârii Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Fiecare autoritate contractantă are obligația de a asigura protejarea acelor informații pe care operatorul economic le

Pagina 43 din 55 precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității contractate va fi motivată. Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal [art. 6 alin. (2) din Legea nr. 544/2001]. În cazul în care unele fragmente nu pot fi puse la dispoziția ..., autoritatea poate recurge la anonimizarea lor, după cum prevede art. 22 alin. (21) din normele acestei legi: (21) În situația în care informația publică solicitată se află pe un înscris care conține atât informații la care accesul este liber, cât și informații exceptate de la liberul acces, informația publică solicitată va fi comunicată, după anonimizarea informațiilor exceptate, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. sau, dacă nu dispune de posibilități tehnice de realizare a anonimizării, poate solicita ofertantei câștigătoare versiunea anonimizată a documentului în discuție din oferta sa. În baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 și fără a da naștere unui precedent incident altor cauze, Consiliul va anula refuzul autorității contractante concretizat în răspunsul nr. …, și va obliga autoritatea pârâtă la verificarea condițiilor legale privind confidențialitatea ofertei câștigătoare și la acordarea contestatoarei a accesului la ofertă dacă nu îndeplinește respectivele condiții și la toate actele comisiei de evaluare a ei, acte ce pot include secțiuni anonimizate dacă privesc informații cu caracter personal, acces inclusiv prin mijloace electronice. De la data asigurării accesului, va curge un nou termen de contestare pentru ofertanta necâștigătoare ..., fiind pe deplin incident raționamentul regăsit în Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 17 noiembrie 2022, ANTEA POLSKA și alții, C-54/21, EU:C:2022:888, cu ajustările de rigoare, conform căruia, în ipoteza în care dreptul procedural național nu ar permite instanței sesizate cu o cale de atac împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice să ia, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă, această instanță trebuie, atunci când se dovedește că acest drept a fost încălcat din cauza nedivulgării unor informații, fie să anuleze această decizie de atribuire, fie să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate, termenul prevăzut în acest sens neîncepând să curgă decât de la momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor care fuseseră calificate în mod eronat drept confidențiale (cum sunt, în speța de față, documentele ofertelor, inclusiv solicitările de clarificare emise de comisie și răspunsurile primite): 108. Prin urmare, se impune ca la a șaptea întrebare să se răspundă că articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665 trebuie interpretat în sensul că, în cazul

Pagina 44 din 55 constatării, în cursul soluționării unei căi de atac formulate împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice, a unei obligații a autorității contractante de a divulga reclamantului informații care au fost tratate în mod eronat ca fiind confidențiale și a unei încălcări a dreptului la o cale de atac efectivă din cauza nedivulgării acestor informații, această constatare nu trebuie în mod necesar să conducă la adoptarea de către această autoritate contractantă a unei noi decizii de atribuire a contractului, cu condiția ca dreptul procedural național să permită instanței sesizate să adopte, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă sau să îi permită să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate. Termenul de introducere a unei astfel de căi de atac nu trebuie să curgă decât din momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor care au fost calificate în mod eronat drept confidențiale. De bună seamă, după ce va obține de la autoritate accesul la conținutul neconfidențial al ofertei câștigătoare, și la orice acte de evaluare nepuse deja la dispoziție, ... va putea reînvesti organul administrativ de jurisdicție sau instanța de judecată cu o contestație motivată în concret, cu trimiteri punctuale, în funcție de conținutul documentelor care îi vor fi puse la dispoziție, astfel cum au statuat instanțele în deciziile citate mai sus cu titlu de precedent. Se impune a fi subliniat aici că dispozițiile procedurale ale art. 19 din legea remediilor nu obligă forul administrativ-jurisdicțional să permită accesul părților cauzei la totalitatea documentele dosarului constituit la Consiliu. Părțile nu pot abuza de dispozițiile precitate pentru a forța Consiliul să se antepronunțe asupra contestației prin permiterea accesului chiar la documentele al căror caracter confidențial face obiectul disputei litigioase. Prin cerere incidentală de probatoriu constând în studierea dosarului cauzei nu poate fi forțat Consiliul să determine dacă autoritatea a procedat legal sau nu respingând parțial accesul la ofertele respectivilor competitori. Acordarea accesului de către Consiliu în timpul soluționării cauzei ar însemna, practic, admiterea capătului de cerere din contestație, deci o antepronunțare asupra caracterului confidențial în dezbatere, caracter asupra căruia ... nu a efectuat nicio analiză și nici exprimat vreo poziție în întâmpinarea nr. .... Consiliul nu poate efectua analiza în locul autorității contractante, întrucât ar însemna să exercite atribuții care revin autorității, cu înfrângerea principiului separației puterilor în stat [art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată]. De bună seamă, organul administrativ-jurisdicțional nu este chemat să stabilească, pentru prima dată, în acest litigiu, în locul unității achizitoare, dacă oferte sunt sau nu confidențiale, căzând în sarcina exclusivă a comunei să prezinte argumente și mijloace de probă care să conducă în mod indubitabil la această concluzie. Consiliul nu se poate substitui autorității contractante în privința îndeplinirii obligațiilor legale ale autorității – manifestări de voință și acte proprii ale acesteia – de stabilire a ofertelor confidențiale, integral sau parțial. Reclamanta își îndreaptă demersul său și împotriva raportului procedurii nr. …, în partea legată de evaluarea ofertei de pe prima

Pagina 45 din 55 poziție, a cărei neconformitate o clamează, aducând numeroase critici, mai degrabă bizuite pe suspiciuni, pe deducții, întrucât respectiva ofertă nu i-a fost accesibilă la autoritate. Chiar dacă au în spate o nemulțumire a societății reclamante, simplele afirmații nu doar că nu sunt suficiente pentru validarea lor drept întemeiate, ci nu răspund nici obligației de la art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., de a își argumenta și susține cu mijloace de probă cele ce afirmă. Reclamanta nu poate însărcina Consiliul să efectueze o verificare a punctajelor sau o cercetare in integrum a procedurii de atribuire și o supraevaluare a ofertei concurente pe bază de supoziții, în speranța că poate se descoperă ceva, Consiliul nefiind nici organ de control și nici supracomisie de evaluare, ci organ administrativ- jurisdicțional, care se pronunță în limitele motivelor de nelegalitate și netemeinicie a actelor autorităților contractante pe care le reclamă motivat în concret persoanele vătămate. Contestația trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt și în drept, iar autoarea ei are obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile în mod corect și complet, fără a denatura sau omite informațiile care îi sunt cunoscute [art. 15 alin. (2) din lege]. Consiliul nu se poate substitui autoarei sesizării în ce privește invocarea motivelor concrete de nelegalitate a actelor atacate. Sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, iar una dintre acestea este tocmai motivarea, care servește la determinarea exactă a obiectului judecății administrative, având în vedere principiul potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării. Altminteri, judecata ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condițiile actualei legislații. Motivarea trebuie să explice într-un mod rezonabil pretinsa relație de contrarietate dintre actele atacate ale autorității contractante și normele legale de referință, nu doar să afirme existența unei pretinse încălcări, neindividualizate în concret. Este evident că sunt formulate critici de ordin speculativ la adresa admisibilității, conformității, sustenabilității și punctării ofertei concurente, în contextul în care contestatoarea nu a avut acces la conținutul ei, fiind considerat confidențial de autoritate fără o minimă analiză, după cum s-a reținut mai sus. Obiecțiunile contestatoarei constituie generalități și/sau presupuneri, fără date concrete din cuprinsul ofertei pe care o dorește exclusă din competiție. Susținerile sunt sau eminamente de ordin general sau fără legătură cu datele și documentele concrete din oferta ...SRL. Față de caracterul speculativ și de ordin general al argumentelor expuse în contestație, nu se poate răspunde afirmativ actualei solicitări a reclamantei de anulare a evaluării ofertei de pe primul loc și, cu atât mai puțin, de excludere a ei din competiție.

Pagina 46 din 55 Cu toate acestea, criticile din contestație vizavi de evaluarea ofertei ...SRL vor fi admise din altă perspectivă, reieșită din ansamblul acestor critici, în realitate îndreptate împotriva caracterului deficitar al actelor în care autoritatea a consemnat evaluarea ofertelor, mai precis al absenței evaluării reale a ofertelor, indolență nescuzabilă și care nu poate fi tolerată de către forul administrativ de jurisdicție. Altfel spus, prin demersul său, deși trebuia să aducă obiecțiuni exprese raportului de evaluare a ofertei câștigătoare (raportul fiind actul vătămător atacat, nu oferta), ... preferă să formuleze obiecțiunile direct la adresa amintitei oferte, inadecvare pe care Consiliul o remediază în sensul abordării că, în realitate, se impune examinarea criticilor în raport cu actul vătămător atacat, nu cu oferta ...SRL, raport ale cărui legalitate și temeinicie trebuie examinate în cauză, cum dispune expres art. 26 alin. (2) din legea remediilor. Astfel, în procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice nr. … (fișier „ANEXA NR. 3.pdf”), comisia evaluatorie a consemnat, simplist (urmează redare extras în facsimil): mențiuni ce nu reflectă vreo evaluare tehnică a ofertelor, mai cu seamă că nu au fost furnizate Consiliului eventuale anexe la procesul- verbal. În pofida mențiunii că aspectele detaliate se regăsesc în anexe la procesul-verbal, în dosarul achiziției primit de la autoritate nu există nicio anexă a procesului-verbal. În schimb, în același dosar, se regăsește raportul unui expert cooptat, deopotrivă de evaziv, deci nerelevant, sub aspectul informațiilor punctuale de evaluare tehnică. Se constată că, cei trei membri ai comisiei de evaluare, nu au consemnat nimic despre îndeplinirea punctuală a cerințelor caietului de sarcini, constatare care probează că, în realitate, respectivii membrii nu au evaluat punctual ofertele sub aspectul complianței tehnice. Procesul-verbal de verificare a acestei complianțe trebuia să aibă structura impusă prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1.170/2021 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, care include în anexa nr. 3 modelul procesului-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini: Procesul de evaluare se realizează pe baza informațiilor prezentate de Ofertanți în propunerea tehnică, a documentelor suplimentare identificate în Oferta prezentată, precum și a răspunsurilor la solicitările de clarificări (dacă este cazul). Principalele aspecte ale evaluării propunerilor tehnice sunt prezentate mai jos, în timp ce aspectele detaliate se regăsesc în anexe la prezentul proces verbal, identificate după cum urmează:

Pagina 47 din 55 Cerința minimă din Caietul de sarcini Informații prezentate în propunerea tehnică pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței minime Evaluarea informațiilor prezentate în propunerea tehnică în raport cu cerința minimă solicitată în Caietul de sarcini Clarificări si raspunsul la clarificari solicitate pe durata evaluării ofertelor tehnice în legătură cu informațiile prezentate Evaluarea răspunsului primit Rezultatul evaluării Introduceți un rezumat al cerinței minime din Caietul de Sarcini care are corespondent în informațiile solicitate prin propunerea tehnică Introduceți referința Introduceți o scurtă descriere a informațiilor din propunerea tehnică pe baza cărora comisia de evaluare evaluează îndeplinirea cerinței minime Introduceți informații privind evaluarea de către comisia de evaluare a informațiilor prezentate în propunerea tehnică în raport cu cerința minimă solicitată în Caietul de sarcini Introduceți data și clarificările solicitate privind informațiile prezentate în propunerea tehnică pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței minime Introduceți data și răspunsul primit ca urmare a solictării de clarificări. Introduceți informații privind evaluarea de către comisia de evaluare a răspunsului primit ca urmare a solicitării de clarificări i. Cerință minimă îndeplinită, sau ii. Cerință minimă neîndeplinită Nu se consemnează niciunde ce documente și informații a furnizat ...SRL în propunerea tehnică și cum acoperă ele cerințele caietului de sarcini. De altminteri, nici raportul expertului nu le relevă: În baza art. 127 alin. (1) din normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016, comisia de evaluare are următoarele atribuții, între altele: - verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini; - evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanților în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul; - elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare și/sau ofertelor; - stabilirea ofertelor inacceptabile și/sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii; - stabilirea ofertelor admisibile; - elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei ședințe, a rapoartelor intermediare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape și a raportului procedurii de atribuire. Art. 131 alin. (4) din aceleași norme stabilește că fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale ofertelor în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și prevederile legale. Așadar, în speța de față, celor trei membri ai comisiei de evaluare nominalizați în procesele- verbale și în raportul procedurii le revenea obligația de a identifica elementele tehnice concrete ale ofertei evocate, pe care să le raporteze comparativ la cerințele exprese ale caietului de sarcini. Jurisprudența Consiliului este constantă în sensul că orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele

Pagina 48 din 55 acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe ignorarea cerințelor sau pe simple presupuneri care ar favoriza ori defavoriza ofertanții. Pentru a fi imparțială, evaluarea trebuie să fie completă și temeinică, iar nu să lase loc supozițiilor de favorizare a unei oferte sau, dimpotrivă, de dezavantajare a ei – a se vedea, în acest sens, decizia nr. 646 din 27 mai 2021 a Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 7gegg3dg, și decizia civilă nr. 1267 din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel ..., Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 3g346839. Se reține, așadar, că evaluarea tehnică a ofertei ...SRL s-a realizat în mod fictiv și cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, în privința verificării reale de către autoritatea achizitoare a conformității ofertei strict prin prisma cerințelor regăsite în caietul de sarcini, actuala admitere a ofertei neputând fi validată de forul jurisdicțional, sens în care urmează a fi dispusă continuarea achiziției în mod legal, cu punctarea corespunzătoare a ofertei. Consiliul nu se poate substitui comisiei de evaluare și să îi îndeplinească atribuțiile de evaluare în detaliu a ofertelor, inclusiv din perspectiva criticilor pe care le aduce contestatoarea vizavi de oferta ...SRL. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează – nota bene – că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic. Organului jurisdicțional, în litigiul de față, nu îi incumbă obligația de a identifica informațiile fundamentale din oferta ...SRL, pe care membrii comisiei de evaluare nu s-au preocupat să le identifice și consemneze în actele pe care le-au redactat. De bună seamă, nici primarul autorității contractante care a aprobat raportul procedurii și a semnat punctul de vedere asupra contestației nu are obligația de a evalua în concret ofertele, ci comisia responsabilă din cadrul comunei, în baza art. 127 alin. (1) din normele precitate, evaluare fundamentată pe elementele concrete ale ofertelor în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și prevederile legale. Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Decizia nr. 66 din 1 octombrie 2018, paragraful 79, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 16 noiembrie 2018, a atenționat că nu este permisă intrarea în ultima etapă a evaluării a unor oferte neverificate complet sub aspectul conformității sau acceptabilității lor, care, în consecință, prezintă riscul unei eventuale inadmisibilități. După cum organul administrativ-jurisdicțional nu este chemat să stabilească în locul unității achizitoare dacă oferta este conformă

Pagina 49 din 55 (admisibilă) sau neconformă (inadmisibilă), nu cade în sarcina acelu... organ să prezinte argumente și mijloace de probă care să conducă în mod indubitabil la această concluzie, ci cade în sarcina exclusivă a autorității contractante, sarcină care se observă că a fost neglijată la „licitația” aflată în discuție. Cum a fost reținut mai sus, el nu se poate substitui autorității contractante în privința îndeplinirii obligațiilor legale ce revin acesteia. Relevante în cauză sunt și următoarele considerente din Hotărârea din 21 decembrie 2023, Infraestruturas de Portugal și Futrifer Indústrias Ferroviárias, C-66/22, EU:C:2023:1016, legate de obligația de motivare ce revine autorităților/entităților contractante, inclusiv ...: 87. [...] trebuie amintit că autoritatea contractantă trebuie să se conformeze principiului general al dreptului Uniunii referitor la o bună administrare, care implică cerințe pe care statele membre trebuie să le respecte atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii. Printre aceste cerințe, obligația de motivare a deciziilor adoptate de autoritățile naționale are o importanță deosebită, întrucât permite destinatarilor acestor decizii să își apere drepturile și să decidă în deplină cunoștință de cauză dacă este util să formuleze o cale de atac jurisdicțională împotriva acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 octombrie 1987, Heylens și alții, 222/86, EU:C:1987:442, punctul 15, precum și Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctul 120). 88. Rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziții publice, autoritatea contractantă este supusă acestei obligații de motivare. [...] Această obligație de motivare este necesară și pentru a permite instanțelor [Consiliului, în speța de față] să exercite controlul de legalitate a deciziilor menționate și constituie, așadar, una dintre condițiile efectivității controlului jurisdicțional garantat de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 octombrie 1987, Heylens și alții, 222/86, EU:C:1987:442, punctul 15, Hotărârea din 9 noiembrie 2017, LS Customs Services, C-46/16, EU:C:2017:839, punctul 40, Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden-Württemberg și SRB, C-584/20 P și C-621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 103, precum și Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctul 120). În absența vreunei analize punctuale a documentelor suport prezumtiv avute în vedere de comisia evaluatorie, cu explicații concrete și plauzibile, cele raționate de autoritate asupra ofertei ...SRL nu pot fi reținute drept temeinice de către Consiliu, care nu poate evalua documentele ofertei în locul comunei, întrucât ar însemna să exercite atribuții de evaluare a ofertelor care revin comisiei de evaluare. Doar după îndeplinirea obligațiilor legale, de către membrii comisiei de evaluare, pe bază de justificări concrete și plauzibile, Consiliul se va putea pronunța asupra legalității și temeiniciei viitoarei decizii a autorității, prin care oferta va fi considerată admisibilă sau inadmisibilă, în mod fundamentat. Decizia civilă nr. 1314 din 22 martie 2012 a Curții de Apel ..., Secția a VIII-a

Pagina 50 din 55 contencios administrativ și fiscal, este în sensul că ofertele nu trebuie examinate formal. Față de ansamblul considerentelor expuse și în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația ... nr. 44522/16.06.2026, în contradictoriu cu ..., va anula raportul procedurii de atribuire nr. … și actele ulterioare, inclusiv adresele de comunicare a rezultatului procedurii, dependente de cele consemnate în raport, toate în partea care privește oferta ...SRL, și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea tehnică temeinică a acestei oferte, la întocmirea unui nou proces-verbal de evaluare tehnică, la repunctarea acesteia, precum și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea întocmai a documentației de licitare, a motivării din paginile anterioare și a legislației achizițiilor publice, inclusiv a Ordinului președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1.170/2021. Cu privire la capătul de cerere subsidiar, de anulare a întregii proceduri de atribuire, el este nefondat și urmează a fi respins ca atare. Conform dispozițiilor art. 26 alin. (7) din lege – în cazul admiterii contestației, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire –, anularea unei proceduri reprezintă o măsură extremă, care intervine doar, pe de o parte, în situația când, în derularea procedurii, se constată încălcări ale normelor legale, care lezează principiile ce o guvernează, încălcări iremediabile, iar pe de altă parte când Consiliul sesizat prin contestație stabilește că neregulile înregistrate fac imposibilă continuarea procedurii de atribuire. Așadar, anularea intervine doar în situațiile în care încălcările săvârșite nu pot fi acoperite prin măsuri de remediere. Privită prin prisma imperativului restabilirii legalității actelor sau procedurii în ansamblu, opțiunea remedierii apare ca fiind una firească, preferabilă aceleia a anulării actelor/procedurii. Luând în considerare situația faptică expusă de părți și aspectele cercetate de Consiliu, la acest moment ipoteza anulării nu se suprapune cazului, autoritatea fiind în măsură să remedieze actele procedurii, astfel cum s-a dispus mai înainte. Cu privire la cererea de suportare a cheltuielilor prilejuite de întocmirea și susținerea contestației, ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din lege – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației – precum și celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă, art. 452 – partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data

Pagina 51 din 55 închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Probatoriul cauzei a relevat că organizatoarea s-a aflat în culpă procesuală, motiv pentru care reclamanta a inițiat atacarea restricționării accesului și a rezultatului evaluării pe cale administrativ-jurisdicțională. Existând o culpă procesuală din partea ei, se impune ca achizitoarea să suporte cheltuielile efectuate de reclamantă. În consecință, date fiind cheltuielile avansate de contestatoare în soluționarea contestației, Consiliul consideră întemeiată și va admite solicitarea de obligare a autorității contractante aflate în culpă la plata celor efectuate de aceasta în cursul soluționării contestației. Cheltuielile solicitate sunt în sumă de … lei și reprezintă onorariul avocațial pentru „… – Cabinet de Avocat”, facturat cu nr. … și achitat de societatea contestatoare ... la …, referință nr. …, conform extras Banca Comercială Română SA, potrivit actelor depuse la dosarul cauzei. Pornind de la dispozițiile art. 26 alin. (9) precitate, coroborate cu cele ale art. 453 alin. (2) – când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată – și cu cele ale art. 451 alin. (2) C. proc. civ. – Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. –, văzând că demersul reclamantei a fost admis în parte și raportat la constatarea că speța de față nu este de o complexitate deosebită, precum și că litigiul privește un contract de lucrări redus ca valoare, față nivelul uzual al onorariilor percepute și recunoscute în procedura administrativ-jurisdicțională în materie, organul administrativ-jurisdicțional urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la 15.000 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plata către contestatoare. Se constată și primirea în cauză a cererii de intervenție voluntară principală nr. …, aparținând ...SRL, la analiza condițiilor de formulare a căreia, în raport cu prevederile în vigoare ale art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, se observă admisibilitatea ei în principiu: (3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației. (4) Cererea de intervenție se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia.

Pagina 52 din 55 ...SRL are calitatea de câștigătoare la procedura de atribuire, are calitate și capacitate procesuale și a dovedit un interes legitim propriu în pricină, prin promovarea cererii, constând în menținerea poziției de câștigătoare, motiv pentru care, în conformitate cu art. 65 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul încuviințează în principiu cererea de intervenție, formulată în interiorul termenului de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației (…). Interesul intervenientei de a își păstra poziția și de a semna contractul care i-a fost atribuit este unul legitim, născut, personal și actual (condiții enumerate la art. 33 C. proc. civ.). Din parcurgerea cuprinsului cererii intervenientei, se vădește că este atât în sensul sprijinirii poziției autorității contractante, fără nicio pretenție diferită de a acesteia (respingerea contestației), cu privire la actele atacate în prezenta procedură administrativ-jurisdicțională, cât și în direcția respingerii ofertei contestatoarei pentru motive suplimentare, situație în care Consiliul stabilește că cererea este intervenție voluntară atât accesorie în favoarea autorității contractante, cât și principală, deci are o natură juridică duală (parțial accesorie și parțial principală). Văzând cele reținute cu prilejul examinării contestației, Consiliul apreciază nefondată cererea de intervenție accesorie (partea vizând obstrucționarea accesării ofertei ...SRL și rezultatul evaluării ofertelor), motiv pentru care o va respinge ca atare, și fondată cererea de intervenție principală (partea vizând rezultatul evaluării ofertei contestatoarei în privința criticilor de neconformitate noi, față de care rămân valabile – mutatis mutandis – considerentele expuse mai sus, potrivit cărora autoritatea nu și-a îndeplinit atribuțiile legale de evaluare reală a ofertelor), motiv pentru care o va admite și dispune autorității reevaluarea tehnică temeinică a ofertei ..., inclusiv din perspectiva criticilor expuse de intervenientă. Legat de capătul de cerere de obligare la plata către intervenientă a cheltuielilor pe care le-a presupus intervenția procesuală, respectiv de suportare a onorariului avocațial ocazionat de intervenția pentru combaterea contestației și pentru suplimentarea motivelor de respingere a ofertei contestatoarei, capătul este supus dispozițiilor art. 26 alin. (9) din legea remediilor și celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă. El trebuie tratat distinct, față de contestație (intervenția accesorie) și față de actele atacate ale autorității contractante (intervenția principală). Se va respinge, ca nefondat, capătul de cerere de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor ocazionate de intervenția accesorie (intervenienta nefiind partea care a câștigat procesul) și va fi admis capătul de cerere de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de intervenția principală, autoritatea aflându-se în culpă, situație în care se impune ca autoritatea să suporte cheltuielile efectuate de intervenientă, însă doar pe latura

Pagina 53 din 55 intervenției principale. În consecință, Consiliul consideră întemeiată și va admite solicitarea de obligare a ... aflate în culpă procesuală la plata celor efectuate de aceasta, ca intervenientă, în cursul soluționării contestației. Cheltuielile solicitate sunt în sumă de … lei și reprezintă „onorariu avocațial conform contract de asistență juridică nr. … – dosar nr. …”, pentru „… - Cabinet Individual de Avocat”, servicii facturate cu seria … și achitat de societatea intervenientă la …, potrivit referinței Banca Transilvania SA …, confirmare electronică, acte depuse în copie la dosarul cauzei. Dreptul intervenienților de a le fi rambursate cheltuielile de judecată, condiționat de încuviințarea în principiu și de admiterea pe fond a cererilor lor de intervenție, este recunoscut și de multiplul precedent al Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezentat, exemplificativ, de: - decizia nr. 4.240 din 6 decembrie 2018, Secția I civilă; - decizia nr. 1.872 din 23 octombrie 2019, Secția I civilă; - decizia nr. 3.878 din 24 iulie 2020, Secția de contencios administrativ și fiscal; - decizia nr. 985 din 11 mai 2021, Secția I civilă, hotărâri disponibile spre consultare de către persoanele interesate pe portalul https://www.scj.ro/736/Cautare-jurisprudenta. Întrucât cererea de intervenție a fost admisă doar în parte, raportat la dispozițiile art. 453 alin. (2) C. proc. civ., precitate, Consiliul urmează a obliga autoritatea contractantă la plata către intervenientă a sumei corespunzătoare părții admise din cerere, respectiv … lei. A fost primită în cauză și cererea ... de intervenție voluntară accesorie înregistrată la Consiliu cu nr. …, prin care solicită respingerea cererii de intervenție depusă de ...SRL. Întrucât ... deține deja calitatea de parte în dosarul aflat pe rol, cererea sa de intervenție este recalificată de Consiliu – în temeiul art. 22 alin. (4) C. proc. civ. (judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire - Decizia Curții Constituționale nr. 400 din 3 iulie 2014) – în note de apărare față de cererea de intervenție principală promovată de ...SRL, urmărindu-se respingerea acesteia din urmă, note pentru care legea nu prescrie un anumit nivel de motivare. În eventualitatea unei căi de atac, după cum se cunoaște, în lumina art. 30 alin. (2) și a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: - în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorității contractante decât cele cuprinse în contestația adresată Consiliului; - nu se pot depune probe noi față de cele care au fost depuse în cadrul contestației.

Pagina 54 din 55 Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația ... nr. …, în contradictoriu cu ..., și anulează raportul procedurii de atribuire nr. … și comunicările în baza acestuia. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor, precum și la emiterea unui nou raport, cu respectarea întocmai a celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației aplicabile privind achizițiile publice, în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După finalizarea reevaluării ofertelor și aprobarea raportului procedurii, autoritatea va comunica rezultatul procedurii, potrivit legislației aplicabile. Anulează refuzul autorității contractante de acordare a accesului la documentele care compun sau care privesc oferta câștigătoare din dosarul achiziției publice, refuz concretizat în răspunsul nr. ... Obligă autoritatea la verificarea îndeplinirii condițiilor legale privind confidențialitatea acestei oferte și la acordarea accesului contestatoarei la documentele care nu îndeplinesc respectivele condiții, indiferent de denumirile lor (inclusiv solicitări de clarificare și răspunsuri de clarificare, precum și procese-verbale de evaluare), cu anonimizarea datelor având caracter personal, acces permis inclusiv prin mijloace electronice, cu respectarea celor statuate mai sus și a art. 217 alin. (6) din legea achizițiilor publice (accesul va fi acordat după comunicarea rezultatului reevaluării ofertelor). De la data asigurării accesului, va curge pentru ... un nou termen de contestare, pe baza eventualelor motive concrete care vor fi identificate în urma accesului. Respinge, ca nefondat, capătul de cerere din contestație de anulare a procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă ... la plata către contestatoarea ... a sumei de … de lei, reprezentând cheltuieli parțiale efectuate de aceasta pentru formularea și susținerea contestației. Încuviințează în principiu cererea de intervenție voluntară parțial accesorie și parțial principală nr. …, depusă de ...SRL, pe care o respinge, ca nefondată, în partea privind menținerea respingerii ofertei contestatoarei ... pentru motivul consemnat în raportul procedurii de atribuire nr. … și o admite, în partea privind anularea acelu... raport și a comunicărilor în baza acestuia în ceea ce privește evaluarea ofertei contestatoarei ..., cu obligarea autorității la reevaluarea tehnică temeinică a ofertei ..., inclusiv din perspectiva criticilor expuse de intervenientă, în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii.

Pagina 55 din 55 Obligă autoritatea contractantă ... la plata către intervenienta ...SRL a sumei de … de lei, reprezentând cheltuieli parțiale efectuate de aceasta pentru formularea și susținerea cererii de intervenție. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile.