Decizie CNSC BO2026_3467

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..... Data: .... Prin contestația nr. (...), transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), formulată de (...), cu sediul în (...), înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. (...), CUI (...), atribut fiscal B, reprezentată legal prin dl. (...)şi convenţional prin avocat (...), cu sediul profesional în (...), unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentației de atribuire elaborată de (...), cu sediul în str. (...), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă accelerată organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)”, inițiată prin anunțul de participare nr. (...)/09.10.2026, s-au solicitat următoarele: a) suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, având în vedere, în special, termenul-limită de depunere a ofertelor stabilit pentru data de 22.10.2026 și necesitatea asigurării efectivității măsurilor de remediere solicitate; b) obligarea autorității contractante la modificarea cerinței de calificare privind experiența similară în execuția lucrărilor, impusă prin secțiunea III.1.3) „Capacitatea tehnică și profesională” din fișa de date, în sensul eliminării caracterului excesiv de restrictiv al acesteia, rezultat din cumularea limitării perioadei de referință la ultimii 3 ani, a definirii lucrărilor similare exclusiv prin raportare la lucrări de consolidare a versanților cu plase ancorate și/sau bariere și a condiționării experienței similare de instalarea unor sisteme electronice sau automatizate de monitorizare a barierelor în cadrul fiecărui contract prezentat; c) obligarea autorității contractante la modificarea cerinței de calificare privind experiența similară în prestarea serviciilor de proiectare, impusă prin secțiunea III.1.3) „Capacitatea tehnică și profesională” din fișa de date, în sensul eliminării restrângerii sferei serviciilor de proiectare acceptate prin raportare la utilizarea unor soluții tehnice specifice, respectiv consolidarea Pagina 1 din 34

versanților cu plase ancorate și/sau bariere, și al permiterii demonstrării experienței similare prin servicii de proiectare comparabile din perspectiva naturii, complexității și scopului lucrărilor proiectate; d) obligarea autorității contractante la modificarea cerinței de calificare privind personalul specializat pentru executarea lucrărilor la înălțime, impusă prin secțiunea III.1.3) „Capacitatea tehnică și profesională” din fișa de date și prin caietul de sarcini, în sensul eliminării condiției privind vechimea minimă de 6 luni a alpiniștilor utilitari în cadrul societății ofertante, a obligației ca fiecare membru al unei asocieri să dețină minimum 2 salariați calificați, indiferent de activitățile asumate în cadrul contractului, precum și a restricțiilor privind modalitatea de asigurare și demonstrare a disponibilității personalului și a experienței profesionale a acestuia; e) obligarea autorității contractante la clarificarea și, după caz, modificarea cerinței privind cifra de afaceri, impusă prin secțiunea III.1.2) „Capacitatea economică și financiară” din fișa de date, prin precizarea caracterului anual, mediu anual sau cumulat al pragului minim de 150.000.000 lei solicitat pentru ultimii 3 ani; f) obligarea autorității contractante la modificarea factorului de evaluare privind experiența managerului de proiect, prevăzut în secțiunea II.2.5) „Criterii de atribuire” din fișa de date, având în vedere criticile referitoare la ponderea de 40% atribuită experienței unui singur expert, limitarea experienței relevante la contractele derulate în ultimii 5 ani și diferența de punctaj dintre participarea la 6-7 contracte și participarea la minimum 8 contracte, precum și clarificarea sferei contractelor eligibile și stabilirea unei metodologii de evaluare obiective, proporționale și nediscriminatorii; g) obligarea autorității contractante la modificarea și clarificarea factorului de evaluare privind garanția lucrărilor, prevăzut în secțiunea II.2.5) „Criterii de atribuire” din fișa de date, prin eliminarea necorelării dintre tranșele fixe de punctaj și formula de calcul proporțională, precum și prin clarificarea intervalelor de punctare, inclusiv a tratamentului aplicabil unei garanții de exact 121 de luni; h) obligarea autorității contractante la modificarea și clarificarea specificațiilor tehnice privind sistemele de consolidare și protecție a versanților, prevăzute în caietul de sarcini și în documentația tehnico- economică aferentă obiectivului de investiții, în sensul eliminării cerințelor susceptibile să favorizeze anumite produse sau producători și să excludă soluții tehnice echivalente. În acest sens, contestatoarea a solicitat revizuirea specificațiilor referitoare la sistemele de plase ancorate, plasele de protecție de tip draperie, barierele flexibile de protecție împotriva căderilor de roci și structurile din pământ armat, inclusiv sub aspectul rezistențelor mecanice, al sarcinii la perforare și deformației, al protecției anticorozive, al duratelor de viață și al standardelor și documentelor europene de evaluare indicate. În ceea ce privește structurile din pământ armat, aceasta a solicitat corelarea prevederilor DALI și ale caietului de sarcini privind configurațiile constructive admisibile, inclusiv posibilitatea utilizării unor sisteme alternative cu geogrile și alte tipuri de fațade, precum și clarificarea Pagina 2 din 34

contradicției dintre prevederile de la pag. 20 și 30 din DALI referitoare la protecțiile anticorozive zinc-aluminiu și zinc; i) obligarea autorității contractante la modificarea și clarificarea cerințelor tehnice privind elementele de ancorare utilizate pentru stabilizarea versanților și protecția împotriva căderilor de roci, prevăzute în caietul de sarcini și în documentația tehnico-economică, prin eliminarea sau reformularea referirii la barele de ancorare „tip Gewy”, clarificarea caracterului preliminar al caroiajului de 2,00 m × 2,00 m și al lungimii ancorajelor, precum și a cerinței privind ancorele flexibile de minimum 350 kN pentru cablul perimetral al sistemelor de plase ancorate. De asemenea, contestatoarea a solicitat corectarea referinței la clasa de agresivitate AS ca fiind definită prin SR EN 1537, clarificarea cerințelor privind protecția anticorozivă și duratele de viață de 100 de ani, respectiv 50 de ani, corectarea referinței la EAD 160027-00-0301 și clarificarea prevederii din DALI privind respingerea automată a lucrării în cazul întreruperii barierei anticorozive, astfel încât să fie permisă ofertarea unor elemente și sisteme de ancorare cu performanțe echivalente; j) obligarea autorității contractante la modificarea cerințelor privind sistemele electronice sau automatizate de monitorizare și avertizare împotriva căderilor de roci, prevăzute în caietul de sarcini și în documentația tehnico-economică, prin eliminarea condițiilor considerate excesiv de restrictive referitoare la amplasarea dispozitivelor de monitorizare, materialul și configurația constructivă a acestora, modalitatea de transmitere a datelor, inclusiv caracterul obligatoriu și exclusiv al comunicațiilor prin satelit, precum și clarificarea cerințelor de compatibilitate cu infrastructura de monitorizare existentă; k) obligarea autorității contractante la eliminarea prevederii de la pag. 10 din caietul de sarcini, potrivit căreia nu se acceptă diminuarea valorilor caracteristicilor tehnice și mecanice prevăzute în DALI și Expertiza tehnică, chiar dacă produsul ofertat îndeplinește cerințele privind protecția anticorozivă și durata de viață, în vederea permiterii ofertării unor soluții tehnice echivalente și a adaptării sau dimensionării componentelor în etapa elaborării Proiectului tehnic de execuție, cu menținerea nivelurilor de performanță și siguranță necesare. Totodată, contestatoarea a solicitat clarificarea condițiilor în care pot fi utilizate produse și sisteme evaluate în baza unor standarde ori documente europene de evaluare diferite de cele indicate în documentația de atribuire; l) obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire sub aspectul termenului-limită de depunere a ofertelor și al termenului stabilit pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări, prin înlăturarea caracterului accelerat al procedurii și stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor, cu respectarea perioadei obișnuite de 35 de zile. În subsidiar, în măsura în care se apreciază că sunt îndeplinite condițiile art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea a solicitat stabilirea unui termen rezonabil și proporțional cu natura și complexitatea contractului, precum și corelarea termenului de transmitere a răspunsurilor la solicitările de clarificări cu dispozițiile legale aplicabile, având în vedere că Pagina 3 din 34

documentația prevede transmiterea acestora în a patra zi anterioară termenului-limită de depunere a ofertelor; m) obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, prin modificarea și/sau clarificarea documentației de atribuire, înlăturarea cerințelor considerate neclare, disproporționate sau restrictive, adoptarea măsurilor de remediere subsecvente, corelarea documentelor achiziției afectate de modificările dispuse, publicarea documentației remediate și decalarea corespunzătoare a termenului-limită de depunere a ofertelor, astfel încât operatorii economici să beneficieze de un termen efectiv și rezonabil pentru elaborarea ofertelor. Prin Încheierea nr. 4051/C8/4339/22.10.2026, Consiliul a respins ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de (...). CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Contestatoarea (...) formulează critici cu privire la caracterul restrictiv și disproporționat al cerințelor privind experiența similară în execuția lucrărilor și prestarea serviciilor de proiectare, condițiile impuse pentru personalul specializat, neclaritatea cerinței privind cifra de afaceri, modalitatea de stabilire și aplicare a factorului de evaluare privind experiența managerului de proiect, necorelările privind factorul de evaluare aferent garanției lucrărilor, caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice referitoare la sistemele de consolidare și protecție a versanților, elementele de ancorare și sistemele electronice de monitorizare și avertizare, interdicția ofertării unor soluții tehnice echivalente, precum și caracterul nejustificat al reducerii termenului de depunere a ofertelor și necorelarea termenului de transmitere a răspunsurilor la solicitările de clarificări. În concluzie, contestatoarea solicită admiterea contestației, modificarea și clarificarea documentației de atribuire, decalarea termenului- limită de depunere a ofertelor și continuarea procedurii cu respectarea prevederilor legale. Motivarea integrală a contestației se regăsește postată de autoritatea contractantă în SEAP, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Prin punctul de vedere nr. (...), înregistrat la Consiliu sub nr. (...), autoritatea contractantă a comunicat faptul că, la data de 21.10.2026, a decis suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației formulate de (...). Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...), prin (...), a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea criticilor formulate și menținerea documentației de atribuire, susținând că cerințele de calificare, specificațiile Pagina 4 din 34

tehnice și factorii de evaluare sunt justificați prin natura, complexitatea și particularitățile lucrărilor de consolidare a versanților. Cu privire la accelerarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă invocă existența unor fenomene de instabilitate a versanților și desprinderi de blocuri de rocă, ce afectează siguranța circulației pe DN 10, apreciind că reducerea termenului de depunere a ofertelor este justificată de urgența obiectivă a intervențiilor. Totodată, susține că termenele pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări au fost stabilite cu respectarea prevederilor legale. Referitor la experiența similară în execuția lucrărilor, apreciază că cerințele privind natura și valoarea lucrărilor, precum și experiența în realizarea sistemelor electronice de monitorizare, sunt proporționale cu obiectul contractului și necesare pentru verificarea capacității tehnice a ofertanților. Cu toate acestea, arată că a adoptat măsuri de remediere privind extinderea perioadei de referință de la 3 la 5 ani, fără modificarea celorlalte condiții contestate. În ceea ce privește experiența similară în proiectare, susține că cerințele stabilite urmăresc verificarea capacității operatorilor economici de a elabora documentații tehnice pentru lucrări comparabile ca natură și complexitate, fiind justificate prin particularitățile investiției. Cu privire la personalul specializat, autoritatea contractantă apreciază că cerințele privind alpiniștii utilitari, experiența profesională, disponibilitatea și repartizarea personalului între membrii unei asocieri sunt necesare pentru executarea lucrărilor în condiții de siguranță. Precizează însă că a eliminat condiția privind vechimea minimă de șase luni a personalului în cadrul aceleiași societăți. Referitor la capacitatea economică și financiară, susține că pragul cifrei de afaceri este proporțional cu valoarea și complexitatea contractului. Totodată, arată că a clarificat modalitatea de calcul, precizând că se solicită o cifră de afaceri generală cumulată de minimum 150.000.000 lei pentru ultimele trei exerciții financiare, respectiv o medie anuală de minimum 50.000.000 lei. În ceea ce privește factorii de evaluare, apreciază că experiența managerului de proiect și perioada de garanție a lucrărilor sunt relevante pentru calitatea executării contractului, iar ponderile și metodologia de punctare sunt justificate și permit diferențierea obiectivă a ofertelor. Referitor la specificațiile tehnice, autoritatea contractantă susține că cerințele privind sistemele de consolidare și protecție a versanților, structurile din pământ armat, ancorajele și sistemele electronice de monitorizare sunt fundamentate pe documentația DALI, studiile și expertizele tehnice, fiind necesare pentru asigurarea stabilității versanților și siguranței circulației. Arată că sunt permise soluții tehnice echivalente, cu condiția demonstrării îndeplinirii nivelurilor de performanță și siguranță solicitate. Totodată, respinge susținerile privind favorizarea anumitor producători sau operatori economici și caracterul restrictiv rezultat din cumularea cerințelor, apreciind că documentația urmărește verificarea unor capacități profesionale distincte și realizarea investiției în condiții corespunzătoare. Pagina 5 din 34

În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor formulate de (...) și menținerea documentației de atribuire, cu luarea în considerare a măsurilor de remediere adoptate din oficiu privind perioada de referință pentru experiența similară în execuție, vechimea personalului specializat și clarificarea cerinței privind cifra de afaceri. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...), prin (...), a transmis completări la punctul de vedere, prin care a precizat că măsurile de remediere asumate din proprie inițiativă, referitoare la experiența similară, personalul specializat, cifra de afaceri și condiționarea încheierii contractului de asigurarea finanțării, nu au putut fi implementate în SEAP din cauza suspendării procedurii, urmând să fie publicate după încetarea acesteia. Totodată, și-a menținut apărările și solicitările formulate anterior cu privire la celelalte critici. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), autoritatea contractantă a solicitat soluționarea cu celeritate a contestației formulate de (...), invocând riscurile pentru siguranța circulației pe DN 10, generate de desprinderile de blocuri de rocă, precum și necesitatea reluării procedurii de atribuire pentru realizarea urgentă a lucrărilor de consolidare a versanților. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. (...), autoritatea contractantă a transmis la dosarul cauzei documente din dosarul achiziției, în format electronic, necesare soluționării contestației. (...) a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. 212781020/1, eliberată de CEC BANK - Sucursala Victoria la data de 16.10.2026, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 220.000,00 lei. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: (...), în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de licitație deschisă accelerată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)”, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP anunțul de participare nr. (...)/09.10.2026. Valoarea estimată a contractului este de 77.647.328,00 lei, fără TVA. Analizând conținutul criticilor formulate prin contestația aflată la dosarul cauzei, Consiliul constată că operatorul economic (...) este nemulțumit de o serie de prevederi ale documentației de atribuire, pe care le consideră nelegale, restrictive, disproporționate și de natură să limiteze participarea operatorilor economici la procedura de atribuire, solicitând adoptarea măsurilor de remediere indicate în partea introductivă a prezentei decizii. Consiliul ia act de măsurile de remediere pe care autoritatea contractantă și-a manifestat intenția de a le implementa din proprie inițiativă, astfel cum rezultă din completarea la punctul de vedere transmisă la data de 26.10.2026, respectiv:  extinderea perioadei de referință pentru demonstrarea experienței similare în execuția lucrărilor de la 3 ani la 5 ani, cu menținerea celorlalte condiții ale cerinței;  eliminarea condiției privind obligația deținerii unui număr minim de două persoane calificate pentru activități de alpinism utilitar și lucrări la înălțime la nivelul fiecărui membru al unei asocieri; Pagina 6 din 34

 clarificarea cerinței privind capacitatea economică și financiară, în sensul că nivelul minim al cifrei de afaceri de 150.000.000 lei reprezintă valoarea cumulată aferentă exercițiilor financiare 2023, 2024 și 2025, iar nu valoarea minimă anuală sau media anuală;  eliminarea clauzei suspensive referitoare la condiționarea încheierii contractului de asigurarea finanțării. Consiliul reține că aceste măsuri nu au fost încă transpuse în documentația de atribuire și publicate în SEAP, autoritatea contractantă precizând că implementarea lor a fost împiedicată de suspendarea procedurii de atribuire. Critica nr. 1 – Caracterul restrictiv al cerinței privind experiența similară în execuția lucrărilor Contestatoarea (...) critică cerința privind experiența similară în execuția lucrărilor, prevăzută la secțiunea III.1.3.a) din fișa de date, susținând că aceasta restrânge nejustificat participarea operatorilor economici prin impunerea cumulativă a unor condiții excesive, respectiv demonstrarea executării, în ultimii 3 ani, a unor lucrări în valoare de minimum 60.000.000 lei fără TVA, în cadrul a maximum 3 contracte, limitarea lucrărilor similare la consolidarea versanților cu plase ancorate și/sau bariere și obligativitatea ca fiecare contract prezentat să fi inclus instalarea unor sisteme electronice sau automatizate de monitorizare a barierelor. Contestatoarea susține că experiența similară nu presupune identitatea tehnologiilor utilizate anterior cu cele aferente contractului, ci executarea unor lucrări comparabile ca natură, complexitate și scop. Solicită reformularea cerinței, cu respectarea principiilor proporționalității și nediscriminării. Autoritatea contractantă susține că cerința este justificată de complexitatea lucrărilor de consolidare a versanților, de riscurile asociate instabilității masivelor stâncoase și de necesitatea demonstrării unei experiențe profesionale corespunzătoare. Arată că pragul valoric de 60.000.000 lei fără TVA este proporțional cu valoarea estimată a lucrărilor, iar limitarea la maximum 3 contracte urmărește verificarea capacității operatorilor economici de a gestiona lucrări de amploare comparabilă. Consideră justificată și cerința privind sistemele electronice de monitorizare, având în vedere caracterul integrat al soluțiilor tehnice prevăzute în documentația DALI. Cu toate acestea, autoritatea contractantă își asumă extinderea perioadei de referință de la 3 la 5 ani, menținând celelalte condiții privind valoarea, numărul maxim de contracte, definirea lucrărilor similare și componenta de monitorizare electronică. Consiliul reține că, la secțiunea III.1.3.a) – „Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date, autoritatea contractantă a stabilit obligația demonstrării executării unor lucrări similare în ultimii 3 ani, în valoare cumulată de minimum 60.000.000 lei fără TVA, la nivelul a maximum 3 contracte. În ceea ce privește definirea lucrărilor similare, documentația prevede: „Prin lucrări similare, se înțelege doar lucrări de consolidare versanți cu plase ancorate Pagina 7 din 34

și/sau bariere, inclusiv cu instalare de sisteme electronice/ automatizate de monitorizare, compatibile soluțiilor de bariere, aplicate pe suprafețele de interceptare a barierelor la nivelul fiecărui contract”. Totodată, se precizează că ofertantul trebuie să facă dovada implementării sistemului electronic/automatizat de monitorizare la nivelul fiecărui contract prezentat pentru demonstrarea experienței similare. Consiliul constată că această critică este întemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare. În ceea ce privește perioada de referință pentru demonstrarea experienței similare, Consiliul reține că autoritatea contractantă, prin punctul de vedere, și-a asumat extinderea perioadei la 5 ani. Referitor la definirea lucrărilor similare, Consiliul constată că limitarea acestora exclusiv la lucrări de consolidare a versanților cu plase ancorate și/sau bariere este restrictivă, întrucât experiența similară trebuie apreciată prin raportare la natura, complexitatea și scopul lucrărilor executate anterior, fără a impune utilizarea unor tehnologii identice cu cele prevăzute în contractul ce urmează a fi atribuit. De asemenea, condiția ca fiecare contract prezentat să fi inclus instalarea unor sisteme electronice sau automatizate de monitorizare a barierelor depășește nivelul necesar pentru demonstrarea capacității tehnice și profesionale, fiind de natură să excludă operatori economici care au executat lucrări comparabile, dar care nu au inclus această componentă în fiecare contract anterior. În ceea ce privește limitarea experienței similare la maximum 3 contracte, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă nu a justificat în mod concret necesitatea acestei restricții, simpla invocare a complexității investiției nefiind suficientă pentru a demonstra că experiența acumulată printr-un număr mai mare de contracte ar fi nerelevantă. Cât privește pragul valoric de 60.000.000 lei fără TVA, acesta nu apare, prin el însuși, disproporționat în raport cu valoarea estimată a lucrărilor. Cu toate acestea, caracterul restrictiv al cerinței rezultă din cumularea condițiilor referitoare la perioada de referință, numărul maxim de contracte, tehnologiile constructive și sistemele de monitorizare. Prin urmare, Consiliul constată că modalitatea de formulare a cerinței privind experiența similară în execuția lucrărilor contravine principiului proporționalității, prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, precum și dispozițiilor art. 172 alin. (5) din același act normativ. Față de considerentele expuse, Consiliul va admite critica și va dispune ca autoritatea contractantă să modifice cerința privind experiența similară pentru execuția lucrărilor, prin extinderea perioadei de referință de la 3 la 5 ani, reformularea definiției lucrărilor similare, astfel încât să permită demonstrarea experienței prin lucrări comparabile ca natură și complexitate, fără limitarea nejustificată la anumite soluții tehnice, precum și eliminarea obligației ca fiecare contract prezentat să includă activități de monitorizare. Totodată, autoritatea contractantă va reanaliza și va justifica limitarea demonstrării experienței similare la maximum 3 contracte, cu respectarea principiului proporționalității. Pagina 8 din 34

Critica nr. 2 – Caracterul restrictiv al cerinței privind experiența similară în prestarea serviciilor de proiectare Contestatoarea (...) critică cerința privind experiența similară în prestarea serviciilor de proiectare, prevăzută la secțiunea III.1.3.a) din fișa de date, susținând că limitarea serviciilor eligibile la proiectarea lucrărilor de consolidare a versanților cu plase ancorate și/sau bariere restrânge nejustificat participarea operatorilor economici. Totodată, contestă definirea serviciilor duse la bun sfârșit exclusiv prin raportare la recepția acestora la finalul prestării, cu excluderea serviciilor recepționate parțial. Solicită reformularea cerinței prin raportare la natura, scopul și complexitatea lucrărilor proiectate și acceptarea serviciilor recepționate parțial, în condițiile legii. Autoritatea contractantă susține că cerința este justificată de natura specializată și complexitatea lucrărilor de consolidare și protecție a versanților, iar perioada de referință de 3 ani și pragul valoric de 2.000.000 lei sunt proporționale cu obiectul contractului. Totodată, recunoaște că experiența similară nu trebuie condiționată de utilizarea unor soluții constructive identice și că pot fi luate în considerare și serviciile recepționate parțial, dacă acestea reprezintă activități finalizate, concretizate în livrabile independente. Consiliul reține că, la secțiunea III.1.3.a) – „Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date, pagina 9, autoritatea contractantă a stabilit următoarea cerință: „Ofertantul trebuie să demonstreze că a prestat și dus la bun sfârșit în ultimii 3 ani, servicii de proiectare/servicii comparabile cu cele care fac obiectul contractului ce urmează să fie atribuit, lucrări de consolidare versanți cu plase ancorate și/sau bariere, la nivelul a maxim 3 contracte, în valoare cumulată de minim 2.000.000,00 lei.” Totodată, documentația prevede: „Prin servicii de proiectare/similare duse la bun sfârșit se înțelege:  servicii recepționate la sfârșitul prestării.” Consiliul constată că această critică este întemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare. În ceea ce privește definirea serviciilor de proiectare similare, Consiliul reține că autoritatea contractantă a limitat experiența relevantă la proiectarea lucrărilor de consolidare a versanților cu plase ancorate și/sau bariere, fără a permite valorificarea experienței dobândite prin proiectarea altor lucrări comparabile din perspectiva naturii, complexității și scopului acestora. Or, potrivit art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, cerințele privind experiența similară trebuie să fie proporționale cu obiectul contractului, deci fără a se impune utilizarea anterioară a unor soluții constructive identice cu cele prevăzute în documentația de atribuire. De asemenea, Consiliul constată că definirea serviciilor duse la bun sfârșit exclusiv ca servicii recepționate la sfârșitul prestării contravine art. 9 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, care permite luarea în considerare și a serviciilor recepționate parțial, cu condiția ca acestea să reprezinte activități finalizate, concretizate în livrabile care pot fi utilizate independent de beneficiar. Pagina 9 din 34

De altfel, chiar autoritatea contractantă recunoaște, prin punctul de vedere formulat, necesitatea acceptării serviciilor de proiectare comparabile și a celor recepționate parțial, însă nu a procedat la modificarea efectivă a documentației de atribuire. Prin urmare, Consiliul apreciază că modalitatea de formulare a cerinței restrânge nejustificat participarea operatorilor economici, cu încălcarea principiului proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și a dispozițiilor art. 172 alin. (5) din același act normativ. Față de aceste considerente, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să modifice cerința privind experiența similară în prestarea serviciilor de proiectare, prin redefinirea serviciilor similare în funcție de natura, scopul și complexitatea lucrărilor proiectate, fără limitarea la anumite tehnologii constructive, precum și prin acceptarea serviciilor recepționate parțial. Critica nr. 3 – Cerințele restrictive privind personalul specializat pentru executarea lucrărilor la înălțime Contestatoarea (...) critică cerințele privind personalul specializat pentru executarea lucrărilor la înălțime, prevăzute în fișa de date și caietul de sarcini, susținând că sunt disproporționate condițiile referitoare la vechimea minimă de 6 luni a alpiniștilor utilitari în cadrul societății ofertante, obligația fiecărui membru al unei asocieri de a deține minimum 2 salariați calificați, precum și limitarea demonstrării disponibilității personalului la existența unor raporturi de muncă. Totodată, contestă restrângerea experienței profesionale relevante exclusiv la lucrări de consolidare a versanților, solicitând eliminarea acestor condiții și acceptarea oricăror modalități legale de asigurare a personalului calificat. Autoritatea contractantă susține că cerințele privind personalul specializat sunt justificate de complexitatea lucrărilor, de condițiile dificile de acces și de necesitatea asigurării securității personalului care execută lucrări pe versanți instabili. Arată că solicitarea unui număr minim de 10 alpiniști utilitari calificați urmărește asigurarea capacității efective de mobilizare și executare a lucrărilor, iar cerințele privind calificarea și experiența profesională sunt necesare pentru prevenirea riscurilor asociate activităților la înălțime. Consiliul reține că, la secțiunea III.1.3.a) – „Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date, pagina 9, autoritatea contractantă a stabilit obligația asigurării unui număr minim de 10 persoane calificate în funcția de alpinist utilitar pentru lucrări la înălțime, cu o vechime de minimum 6 luni în cadrul societății. Totodată, documentația prevede: „În cazul unei asocieri, fiecare membru al asocierii trebuie să facă dovada că deține în ultimele 6 luni până la data depunerii ofertei, minim 2 salariați calificați în funcția de «Alpinist utilitar și lucrări la înălțime», dar nu mai puțin de 10 salariați cumulat per asociere.” Pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței, se solicită prezentarea extrasului din registrul de evidență a salariaților și a diplomelor de calificare eliberate de organisme recunoscute. Pagina 10 din 34

De asemenea, fișa de date stabilește că personalul implicat în lucrul la înălțime trebuie să fi prestat servicii similare, precizând expres: „Prin servicii similare, se înțelege doar lucrări de consolidare versanți”. Cerințe similare privind numărul alpiniștilor utilitari, vechimea în societate, calitatea de salariat și documentele justificative sunt prevăzute și în caietul de sarcini, secțiunea 2.4.1 – Propunerea tehnică, paginile 18–19. Consiliul constată că această critică este întemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare. În ceea ce privește obligația asigurării unui număr minim de 10 alpiniști utilitari calificați, Consiliul reține că aceasta este justificată de specificul lucrărilor de consolidare a versanților și de necesitatea executării în condiții de siguranță a activităților la înălțime. Cu toate acestea, condiționarea participării de existența unor raporturi de muncă de minimum 6 luni între ofertant și personalul propus este disproporționată, întrucât vechimea în cadrul unei anumite societăți nu demonstrează, prin ea însăși, calificarea sau capacitatea profesională a persoanelor respective. De asemenea, obligația fiecărui membru al unei asocieri de a deține minimum 2 salariați calificați, indiferent de activitățile asumate, restrânge nejustificat participarea operatorilor economici. De altfel, autoritatea contractantă a recunoscut necesitatea eliminării acestei condiții, asumându- și o măsură de remediere care însă nu a fost implementată efectiv în SEAP. Totodată, Consiliul apreciază că impunerea exclusivă a calității de salariat și a prezentării extrasului din registrul de evidență a salariaților limitează nejustificat modalitățile legale prin care operatorii economici pot demonstra disponibilitatea personalului necesar executării contractului. Relevantă este asigurarea accesului efectiv la resursele umane calificate, iar nu existența obligatorie a unui anumit tip de raport juridic. În ceea ce privește experiența profesională a alpiniștilor utilitari, Consiliul constată că limitarea acesteia exclusiv la lucrări de consolidare a versanților este restrictivă, întrucât competențele necesare executării lucrărilor la înălțime pot fi dobândite și în cadrul altor activități care presupun utilizarea unor tehnici și echipamente comparabile. Prin urmare, Consiliul apreciază că cerințele contestate, prin modalitatea lor de formulare, depășesc nivelul necesar pentru verificarea capacității tehnice și profesionale a ofertanților, cu încălcarea principiului proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și a dispozițiilor art. 172 alin. (5) din același act normativ. Față de aceste considerente, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să modifice corespunzător fișa de date și Caietul de sarcini, prin eliminarea condiției privind vechimea minimă de 6 luni în societate, a obligației fiecărui asociat de a deține minimum 2 salariați calificați și a restricțiilor privind modalitatea de asigurare a personalului și recunoașterea experienței profesionale, cu menținerea cerințelor justificate privind numărul minim de persoane și calificarea necesară executării lucrărilor. Critica nr. 4 – Neclaritatea cerinței privind cifra de afaceri Pagina 11 din 34

Contestatoarea (...) critică prevederile secțiunii III.1.2 din fișa de date, referitoare la cifra de afaceri minimă de 150.000.000 lei pentru ultimii trei ani, susținând că documentația de atribuire conține formulări contradictorii, din care nu rezultă dacă pragul reprezintă cifra de afaceri anuală, media anuală sau cifra de afaceri cumulată pentru perioada 2023–2025. Solicită clarificarea expresă a modalității de calcul și modificarea corespunzătoare a documentației. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă recunoaște existența unor necorelări între formulările utilizate în documentația de atribuire și precizează că nivelul de 150.000.000 lei reprezintă cifra de afaceri generală cumulată pentru exercițiile financiare 2023, 2024 și 2025, echivalentă unei medii anuale de 50.000.000 lei. În acest sens, își asumă corelarea prevederilor documentației, fără modificarea pragului valoric stabilit, apreciind că neclaritățile pot fi remediate fără anularea procedurii. Revine autorității contractante să publice în SEAP această modificare. Critica nr. 5 – Caracterul disproporționat al factorului de evaluare privind experiența Managerului de proiect Contestatoarea (...) critică factorul de evaluare privind experiența managerului de proiect, prevăzut la secțiunea II.2.5 din fișa de date, susținând că ponderea de 40% acordată experienței unui singur expert este disproporționată, fiind egală cu cea atribuită prețului ofertei. Totodată, contestă limitarea experienței relevante la ultimii 5 ani, diferența semnificativă de punctaj între participarea la 6–7 contracte și participarea la minimum 8 contracte, precum și lipsa unei justificări obiective a avantajului calitativ corespunzător acestei diferențieri. Solicită modificarea factorului și stabilirea unei metodologii de punctare obiective, proporționale și nediscriminatorii. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă susține că experiența managerului de proiect influențează semnificativ calitatea executării contractului, având în vedere complexitatea lucrărilor, necesitatea coordonării activităților de proiectare și execuție și gestionarea riscurilor specifice intervențiilor asupra versanților instabili. Apreciază că ponderea de 40% este justificată de importanța coordonării contractului, iar punctarea progresivă în funcție de numărul contractelor relevante reprezintă un mecanism obiectiv de diferențiere a ofertelor. Autoritatea contractantă își menține prevederile contestate și solicită respingerea criticii. Consiliul reține că, potrivit secțiunii II.2.5 din fișa de date, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, fiind stabilite următoarele ponderi: prețul ofertei – 40%, experiența Managerului de proiect – 40% și garanția lucrărilor – 20%. Pentru factorul „Experiență Manager de proiect (CFDP)”, documentația prevede evaluarea experienței dobândite în ultimii 5 ani, în poziții de management sau coordonare, în cadrul unor contracte de proiectare și execuție și/sau execuție a unor lucrări similare de stabilizare a versanților. Algoritmul de calcul stabilește acordarea a 5 puncte pentru participarea la 2–3 contracte, 10 puncte pentru 4–5 contracte, 20 de puncte pentru 6–7 contracte și 40 de puncte pentru participarea la minimum 8 Pagina 12 din 34

contracte. Experiența se demonstrează prin recomandări emise de beneficiarii contractelor, din care să rezulte rolul îndeplinit de expert. Consiliul consideră că experiența profesională a personalului desemnat pentru executarea contractului poate constitui un factor de evaluare, în măsura în care aceasta influențează semnificativ nivelul calitativ al executării obligațiilor contractuale, potrivit art. 187 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016. În speță, natura și complexitatea lucrărilor justifică evaluarea experienței managerului de proiect, având în vedere atribuțiile acestuia privind coordonarea activităților, organizarea resurselor și gestionarea riscurilor. Prin urmare, utilizarea unui asemenea factor nu este, în sine, nelegală. Cu toate acestea, Consiliul constată că atribuirea unei ponderi de 40% experienței unui singur expert, egală cu ponderea prețului, conferă acestui factor o influență determinantă asupra clasamentului ofertelor. Deși legislația nu interzice o asemenea pondere, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze că importanța acordată factorului este proporțională cu avantajul calitativ urmărit. În ceea ce privește metodologia de punctare, Consiliul constată că trecerea de la 6–7 contracte la minimum 8 contracte determină dublarea punctajului, de la 20 la 40 de puncte, fără ca documentația să justifice în mod concret existența unei diferențe corespunzătoare de calitate în executarea viitorului contract. Simpla participare la un contract suplimentar nu demonstrează, prin ea însăși, o creștere a capacității profesionale care să justifice o diferență de 20 de puncte, respectiv o cincime din punctajul total al ofertei. De asemenea, limitarea experienței punctabile la ultimii 5 ani nu este însoțită de o justificare concretă privind relevanța acestei perioade pentru aprecierea competențelor managerului de proiect, în condițiile în care experiența profesională dobândită anterior poate prezenta aceeași relevanță pentru executarea contractului. Totodată, Consiliul apreciază că documentația trebuie să permită identificarea neechivocă a contractelor eligibile pentru punctare, inclusiv în ceea ce privește natura lucrărilor, funcțiile exercitate și modalitatea de demonstrare a participării efective a expertului. Prin urmare, Consiliul constată că, deși utilizarea experienței managerului de proiect drept factor de evaluare este justificată prin obiectul contractului, ponderea atribuită și metodologia de punctare nu sunt suficient fundamentate pentru a demonstra proporționalitatea diferențierii ofertelor, cu încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și a cerințelor privind caracterul obiectiv și verificabil al factorilor de evaluare. Față de aceste considerente, Consiliul va admite critica și va dispune ca autoritatea contractantă să modifice algoritmul de punctare aferent factorului de evaluare privind experiența managerului de proiect, prin repartizarea uniformă a punctajului între treptele de experiență stabilite, astfel încât diferențele de punctaj să fie egale între treptele succesive și să reflecte în mod proporțional experiența suplimentară demonstrată. Pagina 13 din 34

Critica nr. 6 – Neclaritatea și caracterul contradictoriu al metodologiei de punctare pentru factorul „Garanția lucrărilor” Contestatoarea (...) critică metodologia de punctare aferentă factorului de evaluare „Garanția lucrărilor”, prevăzut la secțiunea II.2.5 din fișa de date, susținând că aceasta conține două mecanisme de calcul contradictorii, respectiv acordarea unor punctaje fixe în funcție de intervalele de garanție și aplicarea unei formule proporționale. Totodată, arată că metodologia nu reglementează situația unei garanții de exact 121 de luni și nu definește valoarea maximă a garanției utilizată în formula de calcul. Solicită modificarea algoritmului, astfel încât punctajul să poată fi determinat în mod clar, unitar și previzibil. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă susține că utilizarea perioadei de garanție, drept factor de evaluare, este justificată de avantajul calitativ și contractual reprezentat de asumarea unei garanții suplimentare pentru lucrările executate. Apreciază că acordarea unui punctaj superior pentru perioade mai îndelungate de garanție este în concordanță cu obiectul contractului și cu criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Autoritatea contractantă își menține poziția privind relevanța acestui factor, fără a-și asuma, între măsurile de remediere voluntară, modificarea algoritmului de punctare. Consiliul reține că, potrivit secțiunii II.2.5 – „Criterii de atribuire” din fișa de date, factorul de evaluare „Garanția lucrărilor” are o pondere de 20%, corespunzătoare unui punctaj maxim de 20 de puncte. În ceea ce privește algoritmul de calcul, autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „Pentru factorul de evaluare, garanția lucrărilor, ofertantul care acordă:  între 61-84 luni – se vor acorda 5 puncte;  între 85-108 luni – se vor acorda 10 puncte;  între 109-120 luni – se vor acorda 15 puncte;  peste 121 de luni – se vor acorda 20 puncte; Punctaj = (garanția ofertată/garanția max) X 20 puncte Oferta va fi declarată neconformă dacă perioada de garanție este mai mică de 60 luni.” Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată că această critică este întemeiată. În primul rând, Consiliul reține că autoritatea contractantă a prevăzut două modalități distincte de calcul al punctajului, fără a preciza care dintre acestea urmează să fie aplicată. Astfel, potrivit primei metode, punctajul este fix și se acordă în funcție de intervalul în care se încadrează perioada de garanție ofertată, în timp ce formula proporțională presupune calcularea unui punctaj variabil, raportat la durata efectivă a garanției. Cele două mecanisme pot conduce la rezultate diferite pentru aceeași ofertă, împrejurare care afectează caracterul obiectiv și previzibil al evaluării. În al doilea rând, Consiliul constată că intervalele de punctare nu acoperă toate situațiile posibile. Astfel, perioada de garanție de exact 121 de luni nu se încadrează nici în intervalul 109–120 de luni, nici în categoria „peste 121 de luni”, pentru care se acordă punctajul maxim. Pagina 14 din 34

De asemenea, documentația nu precizează expres punctajul aferent perioadei minime obligatorii de 60 de luni, deși stabilește că numai ofertele cu o garanție mai mică de 60 de luni sunt neconforme. Totodată, formula proporțională utilizează noțiunea „garanția max”, fără a defini această valoare și fără a preciza dacă reprezintă o durată maximă prestabilită sau cea mai mare perioadă de garanție ofertată în cadrul procedurii. Or, potrivit art. 189 din Legea nr. 98/2016, factorii de evaluare trebuie să asigure posibilitatea unei concurențe reale și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți. Consiliul apreciază că utilizarea perioadei de garanție drept factor de evaluare este permisă și justificată prin obiectul contractului, însă metodologia de punctare trebuie să fie clară, completă și lipsită de contradicții, astfel încât fiecare ofertant să poată determina anticipat punctajul aferent perioadei de garanție propuse. În speță, existența simultană a două mecanisme de calcul incompatibile, nereglementarea anumitor valori ale perioadei de garanție și lipsa definirii parametrilor formulei proporționale contravin principiilor transparenței și tratamentului egal prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Față de aceste considerente, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să modifice metodologia de punctare aferentă factorului „Garanția lucrărilor”, prin stabilirea unui algoritm unic, clar și obiectiv, eliminarea contradicției dintre punctajele fixe și formula proporțională, reglementarea tuturor intervalelor de garanție, inclusiv a perioadelor de exact 60 și 121 de luni, precum și definirea expresă a valorii maxime utilizate pentru calcularea punctajului, în cazul menținerii formulei proporționale. Critica nr. 7 – Caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice privind sistemele de consolidare și protecție a versanților Contestatoarea (...) critică specificațiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini și în documentația DALI pentru sistemele de plase ancorate, plasele de protecție de tip drapaj, barierele flexibile împotriva căderilor de roci și structurile din pământ armat, susținând că impunerea cumulativă a unor caracteristici constructive, rezistențe mecanice, valori ale sarcinii la perforare și deformației, compoziții ale protecției anticorozive, durate de viață și referințe la anumite standarde sau documente europene de evaluare restrânge nejustificat posibilitatea ofertării unor produse și sisteme echivalente. În ceea ce privește sistemele de plase ancorate, contestatoarea susține că cerințele privind rezistența la tracțiune, sarcina la perforare, deformația la perforare și referințele la documentele europene de evaluare favorizează anumite configurații constructive, în detrimentul altor sisteme care ar putea asigura performanțe comparabile. Totodată, invocă existența unor diferențe între caracteristicile tehnice prevăzute în DALI și cele indicate în Expertiza Tehnică. Referitor la plasele de protecție de tip drapaj, contestatoarea critică valorile minime ale rezistenței la tracțiune și la străpungere, cerința privind Pagina 15 din 34

„deformația maximă de minimum 350 mm”, diametrul minim de 16 mm al cablurilor longitudinale, compoziția protecției anticorozive și referințele la EAD 230008-00-0106 și EN 10223-3. Susține că aceste caracteristici ar corespunde unor produse determinate și ar putea exclude alte sisteme de protecție cu performanțe echivalente. În privința barierelor flexibile împotriva căderilor de roci, contestatoarea apreciază că cerințele privind configurația structurii de interceptare, componentele metalice, protecția anticorozivă și durabilitatea sistemelor ar putea favoriza anumite soluții constructive, deși pe piață există bariere evaluate potrivit documentelor europene aplicabile, care asigură aceleași niveluri energetice prin configurații diferite. În ceea ce privește sistemele de pământ armat, contestatoarea critică descrierea unor configurații constructive determinate, caracteristicile materialelor și ale protecției anticorozive, precum și necorelarea prevederilor DALI referitoare la acoperirile metalice, fiind indicate, la paginile 20 și 30, soluții diferite de protecție anticorozivă, respectiv zinc- aluminiu și zinc. Contestatoarea solicită reformularea specificațiilor tehnice prin raportare la cerințe obiective de performanță, eliminarea condițiilor care ar favoriza anumite produse și clarificarea neconcordanțelor dintre documentele tehnice. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii, susținând că specificațiile tehnice au fost stabilite pe baza expertizelor tehnice, a studiului geotehnic și a documentației DALI, în considerarea particularităților amplasamentului și a necesității asigurării stabilității versanților și protejării circulației pe DN 10. Autoritatea contractantă arată că soluțiile tehnice au fost individualizate în funcție de condițiile geologice și geotehnice identificate, fiind necesară utilizarea unor sisteme care să asigure rezistența mecanică, capacitatea de retenție a materialului desprins, durabilitatea și siguranța în exploatare. Precizează că nu exclude utilizarea unor produse și tehnologii echivalente, însă echivalența trebuie demonstrată prin raportare la funcționalitatea, comportarea mecanică, compatibilitatea componentelor și performanțele de siguranță ale sistemelor prevăzute în documentație. Totodată, prin punctul de vedere tehnic formulat, proiectantul (...)SRL susține că soluțiile prevăzute în DALI au fost fundamentate prin raportare la caracteristicile efective ale amplasamentelor, la concluziile expertizelor tehnice și la solicitările mecanice anticipate. Proiectantul apreciază că valorile minime ale caracteristicilor mecanice reprezintă condiții necesare pentru asigurarea funcționalității și siguranței sistemelor de consolidare și protecție a versanților, iar utilizarea unor produse alternative este posibilă în măsura în care acestea demonstrează îndeplinirea performanțelor solicitate. În ceea ce privește structurile din pământ armat, proiectantul arată că soluția constructivă adoptată a avut în vedere recomandările expertizei tehnice și solicitările formulate în cadrul avizării documentației, iar Pagina 16 din 34

eventualele soluții alternative trebuie să demonstreze capacitatea portantă, stabilitatea și durabilitatea necesare. Consiliul reține că documentația tehnico-economică aferentă obiectivului de investiții prevede realizarea unor lucrări specializate de consolidare și protecție a versanților, prin utilizarea unor sisteme de plase ancorate, plase de protecție de tip drapaj, bariere flexibile împotriva căderilor de roci și structuri din pământ armat. Aceste soluții au fost stabilite în urma investigațiilor geotehnice și a expertizelor tehnice, care au evidențiat existența unor fenomene de instabilitate a masivelor stâncoase, fisuri și discontinuități în structura rocilor, desprinderi de blocuri de piatră și riscuri pentru siguranța circulației rutiere. În consecință, documentația DALI stabilește caracteristici tehnice și funcționale diferențiate în raport cu particularitățile fiecărei zone de intervenție, inclusiv cerințe privind rezistența mecanică, comportarea la perforare, capacitatea de absorbție a energiei, protecția anticorozivă și durabilitatea sistemelor. Analizând susținerile părților și prevederile documentației de atribuire, Consiliul apreciază că această critică este întemeiată numai în ceea ce privește neclaritatea anumitor prevederi tehnice și necorelarea documentelor care alcătuiesc documentația de atribuire, pentru considerentele prezentate în continuare. În primul rând, Consiliul reține că, potrivit art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili specificațiile tehnice necesare realizării obiectului contractului, cu respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității. În speță, caracteristicile tehnice contestate nu privesc achiziționarea unor produse standardizate, independent de destinația acestora, ci realizarea unor sisteme integrate de consolidare și protecție a versanților, pentru care comportarea mecanică, capacitatea de preluare a solicitărilor și durabilitatea reprezintă elemente esențiale. Prin urmare, simpla împrejurare că documentația prevede anumite valori minime ale rezistențelor mecanice, caracteristici constructive sau condiții de protecție anticorozivă nu demonstrează, prin ea însăși, caracterul restrictiv al cerințelor respective. În ceea ce privește sistemele de plase ancorate, Consiliul reține că parametrii privind rezistența la tracțiune, sarcina la perforare și comportarea la perforare sunt relevanți pentru capacitatea sistemelor de a stabiliza suprafețele stâncoase și de a preveni desprinderea materialului instabil. Contestatoarea susține că anumite caracteristici ar favoriza panourile din cabluri de oțel, cu excluderea unor sisteme alternative, precum plasele romboidale din sârmă de înaltă rezistență. Consiliul apreciază însă că existența unor categorii constructive diferite de plase nu demonstrează, prin ea însăși, caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice. Autoritatea contractantă este îndreptățită să stabilească performanțele mecanice necesare stabilizării versanților, iar operatorii economici care propun sisteme alternative trebuie să demonstreze că acestea îndeplinesc cerințele de rezistență, funcționalitate și siguranță aplicabile. Pagina 17 din 34

Totodată, referințele la documentele europene de evaluare nu pot fi considerate restrictive, exclusiv prin faptul că acestea sunt indicate în documentație, în lipsa demonstrării că ar conduce la excluderea nejustificată a unor produse care îndeplinesc performanțele solicitate. În acest context, împrejurarea că anumite produse sunt evaluate potrivit unor documente europene diferite nu determină obligația autorității contractante de a accepta automat toate sistemele respective, independent de caracteristicile lor mecanice și funcționale. Relevantă este demonstrarea îndeplinirii performanțelor necesare investiției, iar nu simpla apartenență a produsului la o anumită categorie tehnică. În ceea ce privește produsele TECCO G65/4 și SPIDER S4-130, invocate de contestatoare ca exemple de sisteme alternative, Consiliul apreciază că existența acestora pe piață nu demonstrează, prin ea însăși, că toate caracteristicile solicitate sunt nejustificate ori că respectivele produse îndeplinesc integral cerințele tehnice ale investiției. Prin urmare, Consiliul nu identifică motive pentru eliminarea valorilor minime de rezistență mecanică sau pentru obligarea autorității contractante să accepte anumite sisteme constructive alternative, în lipsa demonstrării echivalenței acestora cu performanțele necesare. Distinct de această concluzie, Consiliul reține însă existența unor diferențe între caracteristicile tehnice indicate în DALI și cele prevăzute în Expertiza Tehnică. Astfel, contestatoarea invocă neconcordanțe privind rezistența la tracțiune transversală, valorile deformației la perforare și unitățile de măsură utilizate pentru exprimarea anumitor caracteristici mecanice. În acest sens, se arată că Expertiza Tehnică prevede, pentru anumite sisteme, o deformație maximă la perforare de maximum 260 mm, în timp ce DALI indică o deformație de minimum 280 mm. Consiliul constată că aceste formulări nu sunt echivalente, întrucât stabilesc limite exprimate în sensuri diferite, fiind susceptibile să genereze interpretări divergente asupra caracteristicilor efectiv solicitate. Totodată, Consiliul reține că documentația de atribuire cuprinde o prevedere potrivit căreia nu se acceptă diminuarea caracteristicilor tehnice și mecanice prevăzute în DALI și Expertiza Tehnică. În aceste condiții, existența unor valori diferite sau a unor formulări contradictorii în documentele la care ofertanții trebuie să se raporteze prezintă relevanță directă pentru determinarea conformității ofertelor. Consiliul apreciază că explicația proiectantului potrivit căreia DALI reprezintă documentația ulterioară Expertizei Tehnice și dezvoltă soluțiile propuse prin aceasta nu este suficientă pentru înlăturarea neclarității. Chiar dacă DALI a fost elaborată ulterior și a făcut obiectul procedurilor de verificare și avizare, autoritatea contractantă are obligația de a asigura corelarea documentelor puse la dispoziția operatorilor economici, astfel încât cerințele obligatorii să poată fi identificate fără echivoc. Or, această obligație nu poate fi considerată îndeplinită exclusiv prin explicațiile prezentate de proiectant în cadrul soluționării contestației, în condițiile în care documentația publicată continuă să cuprindă formulări diferite. Pagina 18 din 34

Prin urmare, Consiliul apreciază că se impune clarificarea și corelarea prevederilor DALI și ale Expertizei Tehnice referitoare la caracteristicile mecanice ale sistemelor de plase ancorate, prin precizarea expresă a valorilor și unităților de măsură aplicabile. În ceea ce privește plasele de protecție de tip drapaj, Consiliul reține că documentația prevede caracteristici privind rezistența la tracțiune, rezistența la străpungere, deformația la perforare, diametrul cablurilor longitudinale, protecția anticorozivă și durata de viață a sistemelor. Contestatoarea susține că aceste caracteristici ar corespunde unor produse determinate, invocând inclusiv apropierea dintre valorile prevăzute în DALI și cele declarate pentru produsul Maccaferri Steelgrid HR 30. Consiliul apreciază că apropierea dintre anumite valori tehnice stabilite în documentație și caracteristicile unui produs existent pe piață nu demonstrează, prin ea însăși, că specificațiile au fost elaborate pentru favorizarea acelui produs. În lipsa unor elemente concrete care să demonstreze că nivelurile de rezistență solicitate depășesc necesitățile obiective ale investiției, Consiliul nu poate reține caracterul nejustificat al acestora exclusiv prin raportare la caracteristicile unor produse comerciale. De asemenea, în ceea ce privește cerința referitoare la cablurile longitudinale cu diametrul de minimum 16 mm, Consiliul reține că acestea îndeplinesc un rol în susținerea și transmiterea solicitărilor în cadrul sistemului de protecție. Stabilirea unei asemenea caracteristici dimensionale poate fi justificată prin soluția tehnică adoptată și prin solicitările mecanice anticipate, iar contestatoarea nu a demonstrat că diametrul prevăzut este disproporționat sau lipsit de relevanță pentru funcționalitatea sistemului. În privința protecției anticorozive și a duratei de viață de 50 de ani în condiții de agresivitate C3, Consiliul apreciază că acestea urmăresc asigurarea durabilității sistemelor instalate în condițiile specifice amplasamentului. Totodată, referințele la EAD 230008-00-0106 și EN 10223-3 nu pot fi considerate restrictive exclusiv prin faptul că privesc anumite categorii constructive de produse, în condițiile în care autoritatea contractantă și proiectantul au precizat posibilitatea utilizării unor soluții echivalente. În ceea ce privește eventualele erori materiale privind indicarea documentelor europene de evaluare, Consiliul apreciază că acestea nu demonstrează, prin ele însele, caracterul restrictiv al cerințelor tehnice și nu justifică eliminarea referințelor respective. Cu toate acestea, Consiliul constată că formularea „deformația maximă de minimum 350 mm”, utilizată în documentația DALI pentru plasele de protecție de tip drapaj, este neclară. Astfel, sintagma asociază noțiunea de deformație maximă cu stabilirea unui prag minim, fără a permite determinarea neechivocă a sensului tehnic al cerinței. Consiliul reține că deformația unui sistem de protecție poate reprezenta un parametru relevant pentru comportarea acestuia la solicitări, însă cerința trebuie formulată astfel încât ofertanții să poată identifica în mod cert valoarea care trebuie respectată. Pagina 19 din 34

Or, utilizarea simultană a termenilor „maximă” și „minimum”, fără precizarea semnificației parametrului și a modului de determinare a acestuia, poate conduce la interpretări diferite asupra conformității produselor ofertate. În aceste condiții, explicațiile tehnice referitoare la necesitatea asigurării unei anumite capacități de deformare nu înlătură obligația autorității contractante de a formula cerința în mod clar. Prin urmare, Consiliul apreciază că se impune clarificarea prevederii privind „deformația maximă de minimum 350 mm”, prin precizarea expresă a caracteristicii solicitate și a sensului în care trebuie interpretată valoarea indicată. Această măsură nu presupune eliminarea parametrului sau diminuarea nivelului de performanță urmărit, ci înlăturarea unei formulări susceptibile de interpretări contradictorii. În ceea ce privește barierele flexibile de protecție împotriva căderilor de roci, Consiliul reține că documentația prevede utilizarea unor sisteme cu capacități de absorbție a energiei cinetice de minimum 2.000 kJ și, respectiv, minimum 3.000 kJ, precum și cerințe privind structura de interceptare, componentele metalice, protecția anticorozivă și durabilitatea. Contestatoarea susține că anumite caracteristici constructive ar favoriza barierele cu structuri de interceptare realizate din inele metalice, deși există sisteme alternative evaluate potrivit EAD 340059-00-0106, care pot asigura niveluri energetice comparabile. Consiliul apreciază că stabilirea unor niveluri energetice minime este justificată prin necesitatea interceptării materialului desprins și protejării infrastructurii rutiere. Totodată, performanța unei bariere flexibile trebuie apreciată la nivelul ansamblului format din structura de interceptare, stâlpi, cabluri, elemente de disipare a energiei, conexiuni și ancoraje. În acest context, împrejurarea că anumite sisteme disponibile pe piață utilizează configurații constructive diferite nu demonstrează că autoritatea contractantă a stabilit cerințe nejustificate. În ceea ce privește bariera Geobrugg GBE-2000A, invocată de contestatoare ca exemplu de sistem alternativ, Consiliul reține că existența unui produs cu o capacitate declarată de absorbție a energiei de 2.000 kJ nu demonstrează automat îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și funcționale stabilite pentru investiție. Echivalența trebuie apreciată prin raportare la performanțele întregului sistem, inclusiv comportarea la impact, deformațiile, înălțimea reziduală, condițiile de instalare și compatibilitatea cu sistemele de ancorare. De asemenea, în privința cerințelor privind protecția anticorozivă a componentelor barierelor flexibile, Consiliul apreciază că acestea sunt justificate prin necesitatea asigurării durabilității sistemelor în condițiile de exploatare specifice amplasamentului. Referințele la standardele tehnice aplicabile anumitor componente nu pot fi considerate restrictive exclusiv prin faptul că sunt indicate în documentație, în lipsa demonstrării că ar împiedica ofertarea unor produse care asigură performanțele solicitate. Pagina 20 din 34

Totodată, durata de viață de 50 de ani în condiții de agresivitate C3 urmărește asigurarea unei protecții corespunzătoare împotriva degradării premature a componentelor metalice. Consiliul apreciază că autoritatea contractantă este îndreptățită să stabilească asemenea cerințe de durabilitate, iar contestatoarea nu a demonstrat că acestea sunt disproporționate în raport cu obiectul contractului. Prin urmare, Consiliul constată că susținerile privind caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice aferente barierelor flexibile nu sunt întemeiate. În ceea ce privește sistemele de pământ armat, Consiliul reține că documentația DALI descrie utilizarea unor structuri realizate cu panouri din plasă metalică sudată, în timp ce contestatoarea invocă posibilitatea utilizării unor configurații alternative, inclusiv sisteme cu geogrile și alte tipuri de fațade. Consiliul constată că soluția constructivă descrisă în DALI a fost stabilită în raport cu necesitatea asigurării stabilității terenului și a capacității de preluare a solicitărilor, fiind fundamentată prin documentațiile tehnice aferente investiției. Posibilitatea utilizării unor configurații constructive alternative nu poate fi apreciată exclusiv prin raportare la funcția generală de stabilizare, ci presupune demonstrarea echivalenței din perspectiva capacității portante, stabilității globale și durabilității structurii. În consecință, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă nu poate fi obligată să accepte necondiționat orice configurație constructivă alternativă, independent de compatibilitatea acesteia cu soluția tehnică fundamentată și cu cerințele de siguranță ale amplasamentului. În ceea ce privește caracteristicile materialelor, Consiliul reține că documentația prevede, pentru panourile metalice sudate, anumite valori ale rezistenței mecanice și cerințe privind protecția anticorozivă. Aceste caracteristici sunt relevante pentru capacitatea de preluare a solicitărilor și pentru durabilitatea sistemelor, iar contestatoarea nu a demonstrat că nivelurile solicitate sunt lipsite de justificare tehnică. De asemenea, în ceea ce privește durata de viață menționată în documentația DALI, Consiliul apreciază că necesitatea asigurării durabilității structurilor din pământ armat este justificată prin obiectul contractului, fără ca simpla indicare a unei durate ridicate de exploatare să demonstreze caracterul restrictiv al cerinței. Distinct de aceste aspecte, Consiliul reține însă existența unei necorelări între prevederile de la paginile 20 și 30 din DALI privind protecția anticorozivă a sistemelor de pământ armat. Astfel, pentru aceeași categorie de structuri sunt menționate acoperiri de tip zinc-aluminiu și, respectiv, zinc. Consiliul constată că cele două formulări nu sunt identice, întrucât indică soluții diferite de protecție anticorozivă. Chiar dacă ambele tipuri de acoperiri urmăresc protejarea elementelor metalice împotriva coroziunii, această împrejurare nu înlătură obligația autorității contractante de a preciza cerința efectiv aplicabilă. Pagina 21 din 34

Or, operatorii economici trebuie să poată determina, anterior depunerii ofertelor, caracteristicile materialelor și ale sistemelor de protecție anticorozivă pe care trebuie să le respecte. Consiliul apreciază că simpla explicație potrivit căreia ambele soluții urmăresc asigurarea durabilității nu este suficientă pentru înlăturarea necorelării, întrucât nu stabilește care dintre prevederile documentației trebuie aplicată. În aceste condiții, Consiliul constată că se impune clarificarea și corelarea prevederilor de la paginile 20 și 30 din DALI, prin precizarea expresă a cerinței privind protecția anticorozivă a sistemelor de pământ armat. Această măsură nu presupune obligarea autorității contractante să accepte orice tip de acoperire anticorozivă sau să diminueze nivelul de durabilitate solicitat, ci exclusiv eliminarea neconcordanței dintre prevederile documentației. Consiliul apreciază că analiza legalității specificațiilor tehnice trebuie realizată prin raportare la obiectul concret al achiziției și la necesitatea asigurării performanțelor tehnice urmărite, iar nu exclusiv prin existența pe piață a unor produse sau tehnologii care utilizează alte configurații constructive. În prezenta cauză, autoritatea contractantă și proiectantul au prezentat justificări tehnice privind necesitatea caracteristicilor mecanice, constructive și de durabilitate solicitate, fundamentate pe expertizele de specialitate și pe documentația DALI. În același timp, contestatoarea nu a demonstrat că nivelurile de performanță stabilite depășesc necesitățile obiective ale investiției ori că împiedică, prin ele însele, ofertarea unor soluții tehnice echivalente. Prin urmare, Consiliul apreciază că susținerile privind caracterul restrictiv al valorilor minime de rezistență mecanică, al caracteristicilor constructive, al cerințelor de protecție anticorozivă și al duratelor de viață nu sunt întemeiate. Cu toate acestea, Consiliul constată că trei aspecte distincte ale documentației de atribuire necesită clarificare, respectiv formularea „deformația maximă de minimum 350 mm”, diferențele dintre cerințele DALI și cele ale Expertizei Tehnice și necorelarea privind protecția anticorozivă a sistemelor de pământ armat. Aceste aspecte nu privesc justificarea nivelurilor de performanță în sine, ci claritatea și coerența cerințelor pe baza cărora operatorii economici trebuie să își întocmească ofertele. Or, cerințele tehnice trebuie formulate astfel încât să permită identificarea neechivocă a condițiilor de conformitate și aplicarea lor unitară în cadrul evaluării ofertelor. Consiliul reține că explicațiile prezentate ulterior de proiectant pot contribui la înțelegerea soluțiilor tehnice, însă nu pot substitui clarificarea documentației de atribuire, atunci când aceasta conține formulări contradictorii sau necorelate. În consecință, Consiliul apreciază că menținerea acestor neclarități este contrară exigențelor de transparență și tratament egal prevăzute de Pagina 22 din 34

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu dispozițiile art. 155 și art. 156 din același act normativ. Față de aceste considerente, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să clarifice și să coreleze documentația de atribuire exclusiv în ceea ce privește cele trei aspecte constatate, respectiv: – formularea „deformația maximă de minimum 350 mm”, prin precizarea neechivocă a caracteristicii tehnice solicitate și a sensului în care trebuie interpretată valoarea indicată; – diferențele dintre cerințele DALI și cele ale Expertizei Tehnice privind caracteristicile mecanice ale sistemelor de plase ancorate, prin identificarea expresă a valorilor și unităților de măsură aplicabile; – necorelarea prevederilor de la paginile 20 și 30 din DALI privind protecția anticorozivă a sistemelor de pământ armat, prin precizarea cerinței tehnice efectiv aplicabile. Consiliul subliniază că măsurile de remediere dispuse nu presupun eliminarea sau diminuarea caracteristicilor tehnice și mecanice minime stabilite pentru realizarea investiției și nici obligarea autorității contractante să accepte necondiționat produse ori sisteme constructive alternative. În ceea ce privește celelalte susțineri ale contestatoarei referitoare la caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice privind plasele ancorate, plasele de protecție de tip drapaj, barierele flexibile și structurile din pământ armat, Consiliul le apreciază ca nefondate, întrucât nu a fost demonstrat că cerințele respective sunt disproporționate în raport cu necesitățile obiective ale investiției sau că ar determina excluderea nejustificată a unor produse și sisteme cu performanțe echivalente. Clarificările și corelările dispuse vor fi aduse la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați prin publicarea corespunzătoare în SEAP, cu respectarea obligațiilor legale privind transparența și stabilirea termenelor necesare elaborării ofertelor. Critica nr. 8 – Caracterul restrictiv și neclar al specificațiilor privind elementele de ancorare Contestatoarea (...) critică specificațiile tehnice privind elementele de ancorare utilizate pentru stabilizarea versanților și pentru sistemele de protecție împotriva căderilor de roci, susținând că acestea conțin cerințe restrictive și insuficient clarificate. Sunt contestate referirea la barele de ancorare „tip Gewy”, impunerea caroiajului de 2,00 × 2,00 m, stabilirea anticipată a lungimilor ancorajelor și cerința privind ancorele flexibile cu o capacitate minimă de 350 kN. Totodată, contestatoarea invocă neclarități privind clasa de agresivitate A5, referințele la SR EN 1537 și EAD 160027- 00-0301, protecția anticorozivă, duratele de viață de 100 și 50 de ani, precum și prevederea referitoare la respingerea automată a lucrării în cazul întreruperii barierei anticorozive. Solicită clarificarea și modificarea acestor cerințe, astfel încât să fie permisă ofertarea unor elemente și sisteme de ancorare echivalente. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă susține că specificațiile privind elementele de ancorare au fost stabilite în considerarea condițiilor geotehnice ale amplasamentului, a solicitărilor mecanice anticipate și a necesității asigurării stabilității sistemelor de consolidare și Pagina 23 din 34

protecție a versanților. Apreciază că valorile dimensionale, caracteristicile mecanice și cerințele de durabilitate sunt justificate prin documentația tehnico-economică aprobată și urmăresc asigurarea unui nivel corespunzător de siguranță. Totodată, arată că utilizarea unor produse și sisteme echivalente nu este exclusă, cu condiția demonstrării îndeplinirii performanțelor solicitate. Prin punctul de vedere tehnic formulat, proiectantul (...)SRL precizează că mențiunea „tip Gewy” trebuie interpretată cu acceptarea unor produse echivalente, caroiajul de 2,00 × 2,00 m reprezintă o valoare maximă, iar lungimile ancorajelor constituie valori minime, care pot fi majorate în urma calculelor de dimensionare și a încercărilor la smulgere. De asemenea, arată că valoarea de 350 kN reprezintă sarcina minimă la rupere a elementului flexibil, distinctă de capacitatea portantă a ancorajului instalat. În privința protecției anticorozive, proiectantul precizează că cerințele privind duratele de viață sunt corelate cu clasele de corozivitate și cu expunerea elementelor la factorii de mediu, iar referirea la clasa de agresivitate A5 privește condițiile de mediu foarte agresive, corespunzătoare clasei C5 din EN ISO 9223. Totodată, arată că referința la EAD 160027-00- 0301 nu instituie o cerință obligatorie privind un anumit produs, iar prevederea referitoare la respingerea lucrării în cazul întreruperii protecției anticorozive constituie o condiție de execuție și recepție, nu un motiv de respingere a ofertei. Consiliul reține că documentația de atribuire prevede utilizarea unor bare de ancorare cu diametrul de 28 mm, de tip Gewy, dispuse într-un caroiaj de 2,00 × 2,00 m și având o lungime minimă de 4,00 m, fiind menționată și posibilitatea utilizării unor bare autoforante cu diametrul de 32 mm, în funcție de condițiile geologice. De asemenea, pentru fixarea cablului perimetral al sistemelor de plase ancorate este prevăzută utilizarea unor ancore flexibile cu o sarcină minimă de 350 kN. Documentația stabilește cerințe privind protecția anticorozivă și durabilitatea elementelor de ancorare, inclusiv durate de viață de minimum 100 de ani în condiții de corozivitate C4 și de minimum 50 de ani în condiții de corozivitate C3, în funcție de amplasarea acestora față de marginea carosabilului. Totodată, caietul de sarcini prevede că lungimea și configurația finală a ancorajelor se vor stabili prin proiectul tehnic, pe baza condițiilor geotehnice și a încercărilor la smulgere. Analizând susținerile părților și prevederile documentației de atribuire, Consiliul apreciază că, deși cerințele tehnice privind elementele de ancorare sunt, în principiu, justificate prin necesitatea asigurării stabilității și durabilității sistemelor de consolidare și protecție a versanților, anumite prevederi ale documentației necesită clarificări pentru a permite operatorilor economici identificarea neechivocă a condițiilor de conformitate. Astfel, în ceea ce privește referirea la barele de ancorare „tip Gewy”, Consiliul reține că autoritatea contractantă și proiectantul au precizat posibilitatea utilizării unor produse și sisteme echivalente, cu condiția demonstrării îndeplinirii performanțelor mecanice și funcționale solicitate. Cu toate acestea, explicațiile formulate în cursul soluționării contestației nu pot Pagina 24 din 34

suplini obligația autorității contractante de a stabili, prin documentația de atribuire, cerințe clare, precise și nediscriminatorii. În consecință, autoritatea contractantă trebuie să clarifice expres că referirea la barele „tip Gewy” nu impune utilizarea exclusivă a acestora, fiind admise produse și sisteme echivalente care îndeplinesc cerințele tehnice și funcționale aplicabile. Această precizare trebuie realizată cu respectarea dispozițiilor art. 156 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, în privința clasei de agresivitate A5 și a referirilor la SR EN 1537 și EN ISO 9223, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă trebuie să clarifice clasificarea utilizată și condițiile de protecție anticorozivă solicitate, astfel încât ofertanții să poată identifica standardele aplicabile și modalitatea de demonstrare a îndeplinirii cerințelor. Totodată, în ceea ce privește referința la EAD 160027-00-0301, autoritatea contractantă trebuie să precizeze dacă aceasta constituie o cerință obligatorie de conformitate sau are caracter orientativ, precum și posibilitatea demonstrării performanțelor solicitate prin documente tehnice și metode de evaluare echivalente, în condițiile legii. În schimb, referitor la celelalte aspecte contestate, privind configurația caroiajului de ancorare, lungimile minime ale ancorajelor, rezistența mecanică de minimum 350 kN, duratele de viață și continuitatea protecției anticorozive, Consiliul apreciază că argumentele prezentate de contestatoare nu demonstrează caracterul disproporționat al cerințelor, acestea fiind fundamentate pe necesitatea asigurării performanțelor mecanice, stabilității și durabilității sistemelor. Prin urmare, Consiliul constată că nu se impune eliminarea ori diminuarea cerințelor tehnice privind elementele de ancorare, ci clarificarea anumitor prevederi ale documentației, pentru asigurarea transparenței și a posibilității ofertării unor produse și sisteme echivalente. Față de aceste considerente, Consiliul va admite critica și va dispune obligarea autorității contractante să clarifice documentația de atribuire în ceea ce privește posibilitatea utilizării unor produse echivalente barelor de ancorare „tip Gewy”, clasificarea condițiilor de agresivitate și protecție anticorozivă, precum și caracterul referinței la EAD 160027-00-0301, cu respectarea dispozițiilor art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016 și a principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din același act normativ. Critica nr. 9 – Caracterul restrictiv al cerințelor privind sistemele electronice sau automatizate de monitorizare și avertizare Contestatoarea (...) critică specificațiile tehnice privind sistemele electronice sau automatizate de monitorizare și avertizare împotriva căderilor de roci, susținând că acestea impun condiții constructive și tehnologice restrictive, care limitează nejustificat posibilitatea ofertării unor soluții echivalente. În acest sens, contestatoarea critică obligația amplasării dispozitivelor pe suprafețele de interceptare ale barierelor, cerințele privind materialul și configurația constructivă a echipamentelor, numărul minim de senzori, gradele de protecție și modalitatea de transmitere a datelor. Totodată, apreciază că impunerea comunicațiilor prin satelit și cerințele privind compatibilitatea cu infrastructura existentă pot exclude sisteme alternative Pagina 25 din 34

care asigură aceleași funcții de detectare, monitorizare și avertizare. Solicită modificarea documentației, astfel încât să fie permisă utilizarea unor tehnologii și configurații echivalente. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii, susținând că sistemele electronice de monitorizare reprezintă o componentă esențială a obiectivului de investiții, având în vedere riscurile asociate desprinderilor de roci și necesitatea identificării rapide a evenimentelor care pot afecta funcționarea barierelor de protecție. Autoritatea contractantă arată că specificațiile privind poziționarea senzorilor, rezistența mecanică, protecția împotriva factorilor de mediu și transmiterea informațiilor au fost stabilite în raport cu particularitățile amplasamentului și cu necesitatea asigurării funcționării continue și fiabile a sistemului de avertizare. Prin punctul de vedere tehnic formulat, proiectantul (...)SRL precizează că amplasarea senzorilor pe suprafețele de interceptare ale barierelor permite detectarea directă a impacturilor și identificarea evenimentelor care pot afecta capacitatea de protecție a acestora. Totodată, proiectantul arată că cerința privind transmiterea datelor independent de rețelele de telefonie mobilă este justificată de existența unor sectoare în care acoperirea GSM este insuficientă sau indisponibilă, iar utilizarea comunicațiilor prin satelit urmărește asigurarea continuității transmiterii alertelor. Precizează că pot fi utilizate și sisteme hibride, cu condiția ca legătura principală către dispecerat să fie independentă de rețelele mobile. În ceea ce privește materialele și caracteristicile constructive, proiectantul susține că referirea la carcase din aluminiu ranforsat sau Ergal trebuie interpretată cu acceptarea unor produse echivalente, iar gradele de protecție IP67 și IP66, precum și intervalul de temperatură de funcționare între -40°C și +60°C, sunt justificate prin condițiile climatice și de exploatare specifice amplasamentului. Consiliul reține că documentația tehnico-economică prevede instalarea unor sisteme electronice de monitorizare pe barierele flexibile de protecție împotriva căderilor de roci, în scopul identificării impacturilor și transmiterii informațiilor către personalul responsabil cu supravegherea și întreținerea infrastructurii rutiere. Potrivit documentației DALI și expertizei tehnice, sistemul trebuie să includă minimum cinci senzori pentru fiecare 100 m de barieră, împreună cu o unitate centrală de achiziție a datelor, dispozitivele urmând să fie amplasate pe suprafețele de interceptare ale barierelor. De asemenea, documentația stabilește cerințe privind rezistența mecanică și protecția carcaselor, gradele de protecție IP67 și IP66, domeniul de temperatură de funcționare, geolocalizarea evenimentelor și transmiterea informațiilor independent de rețelele de telefonie mobilă. Consiliul apreciază că această critică este nefondată, pentru considerentele prezentate în continuare. În primul rând, Consiliul reține că autoritatea contractantă are dreptul de a stabili caracteristicile tehnice și funcționale ale sistemelor de monitorizare în raport cu necesitățile obiective ale investiției, cu respectarea dispozițiilor art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016. Pagina 26 din 34

În speță, sistemele de monitorizare nu reprezintă simple echipamente auxiliare, ci componente destinate identificării evenimentelor care pot afecta funcționarea barierelor de protecție și siguranța circulației rutiere. Prin urmare, cerințele privind fiabilitatea detectării, rezistența echipamentelor și transmiterea informațiilor trebuie analizate prin raportare la funcția de siguranță îndeplinită de sistem, iar nu exclusiv prin existența unor tehnologii alternative disponibile pe piață. În ceea ce privește amplasarea senzorilor pe suprafețele de interceptare ale barierelor, Consiliul reține că această cerință este justificată prin necesitatea detectării directe a impacturilor produse de blocurile de rocă desprinse. Poziționarea dispozitivelor în zonele în care se manifestă solicitările mecanice permite identificarea evenimentelor relevante și evaluarea necesității efectuării unor verificări sau intervenții asupra barierelor. Totodată, cerința privind instalarea unui număr minim de cinci senzori pentru fiecare 100 m de barieră este corelată cu necesitatea asigurării acoperirii suprafețelor de interceptare, iar contestatoarea nu a demonstrat că această configurație ar fi disproporționată sau că ar împiedica utilizarea unor dispozitive cu performanțe echivalente. Referitor la materialul și configurația constructivă a dispozitivelor, Consiliul reține că cerințele privind rezistența la impact și coroziune sunt justificate prin condițiile de instalare și exploatare. În acest context, menționarea unor carcase din aluminiu ranforsat sau Ergal nu determină, prin ea însăși, obligația utilizării exclusive a unui anumit produs, în condițiile în care proiectantul a precizat că sunt acceptate materiale echivalente care demonstrează aceleași performanțe. În privința gradelor de protecție IP67 și IP66 și a intervalului de temperatură de funcționare între -40°C și +60°C, Consiliul apreciază că acestea sunt corelate cu expunerea echipamentelor la precipitații, zăpadă, îngheț, variații de temperatură și alte condiții specifice mediului exterior. Prin urmare, impunerea unor asemenea caracteristici nu poate fi considerată restrictivă exclusiv prin faptul că anumite echipamente disponibile pe piață prezintă alte niveluri de protecție sau alte caracteristici constructive. În ceea ce privește transmiterea datelor prin satelit, Consiliul reține că autoritatea contractantă și proiectantul au justificat necesitatea unei legături de comunicație independente de rețelele mobile prin particularitățile geografice ale amplasamentului și prin existența unor zone cu acoperire GSM insuficientă. Or, funcția sistemului de avertizare presupune transmiterea fiabilă și în timp util a informațiilor privind evenimentele de impact, astfel încât administratorul drumului să poată dispune măsurile necesare. În aceste condiții, Consiliul apreciază că solicitarea unei soluții de comunicație care să nu depindă de disponibilitatea rețelelor de telefonie mobilă este justificată prin necesitatea asigurării continuității funcționării sistemului. Totodată, din explicațiile tehnice prezentate rezultă că nu este exclusă utilizarea unor arhitecturi hibride, în care comunicațiile locale sau rețelele Pagina 27 din 34

GSM pot îndeplini funcții complementare, cu condiția asigurării unei legături principale fiabile și independente de rețelele mobile. Prin urmare, contestatoarea nu a demonstrat că cerința privind comunicațiile prin satelit ar favoriza un anumit producător sau că ar exclude nejustificat sisteme capabile să îndeplinească performanțele funcționale solicitate. Referitor la compatibilitatea cu infrastructura de monitorizare existentă, Consiliul reține că această cerință urmărește asigurarea transmiterii și utilizării informațiilor de către administratorul infrastructurii rutiere. Compatibilitatea funcțională reprezintă o condiție relevantă pentru integrarea sistemului de avertizare în activitățile de supraveghere și intervenție, fără ca aceasta să presupună, în mod necesar, utilizarea unor echipamente provenite de la același producător. În măsura în care sistemele propuse asigură funcțiile de detectare, transmitere și integrare a informațiilor, prin mijloace tehnice corespunzătoare, acestea pot fi analizate din perspectiva echivalenței funcționale. Consiliul apreciază că simpla posibilitate teoretică de utilizare a unor configurații alternative nu demonstrează caracterul restrictiv al cerințelor stabilite de autoritatea contractantă, în lipsa unor elemente concrete din care să rezulte că acestea depășesc necesitățile obiective ale investiției sau împiedică nejustificat participarea operatorilor economici. În speță, autoritatea contractantă a prezentat justificări tehnice privind poziționarea senzorilor, numărul minim al acestora, rezistența echipamentelor, protecția împotriva factorilor de mediu și fiabilitatea comunicațiilor, în timp ce contestatoarea nu a demonstrat că respectivele cerințe sunt disproporționate în raport cu funcțiile de siguranță urmărite. Prin urmare, Consiliul constată că nu a fost demonstrată încălcarea dispozițiilor art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016 sau a principiului proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) din același act normativ. Față de aceste considerente, Consiliul va respinge critica, ca nefondată, apreciind că specificațiile tehnice privind sistemele electronice sau automatizate de monitorizare și avertizare sunt justificate prin particularitățile amplasamentului, necesitatea detectării fiabile a impacturilor și asigurarea transmiterii informațiilor relevante pentru siguranța infrastructurii rutiere, fără a fi demonstrat caracterul lor restrictiv ori imposibilitatea utilizării unor soluții tehnice echivalente. Critica nr. 10 – Interdicția diminuării caracteristicilor tehnice și mecanice prevăzute în DALI și Expertiza Tehnică Contestatoarea (...) critică prevederea de la pagina 10 din Caietul de sarcini, potrivit căreia nu se acceptă diminuarea valorilor caracteristicilor tehnice și mecanice prevăzute în DALI și Expertiza Tehnică, chiar dacă produsul ofertat îndeplinește cerințele privind protecția anticorozivă și durata de viață. Contestatoarea susține că această interdicție are caracter restrictiv și disproporționat, întrucât împiedică ofertarea unor produse și sisteme tehnice echivalente, precum și adaptarea soluțiilor constructive în etapa elaborării Pagina 28 din 34

proiectului tehnic. Arată că obiectul contractului include atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, iar Expertiza Tehnică prevede că soluțiile recomandate nu sunt limitative și că proiectantul își va întocmi propriile calcule de dimensionare. Solicită eliminarea prevederii contestate și clarificarea condițiilor în care pot fi acceptate soluții tehnice echivalente. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă susține că prevederea contestată urmărește asigurarea respectării caracteristicilor tehnice și mecanice minime stabilite prin documentația tehnico-economică aprobată, acestea fiind fundamentate pe rezultatele expertizelor tehnice, ale studiului geotehnic și pe necesitatea asigurării stabilității și siguranței sistemelor de consolidare și protecție a versanților. Autoritatea contractantă apreciază că posibilitatea utilizării unor soluții tehnice alternative nu poate fi interpretată ca un drept al ofertanților de a diminua nivelurile minime de performanță stabilite pentru executarea lucrărilor. Totodată, arată că elaborarea proiectului tehnic permite detalierea și adaptarea soluțiilor constructive, însă cu respectarea cerințelor obligatorii ale beneficiarului și a documentației aprobate. Prin punctul de vedere tehnic formulat, proiectantul (...)SRL precizează că documentația DALI a fost elaborată pe baza expertizelor tehnice și a studiului geotehnic, fiind ulterior verificată și avizată de organismele tehnice competente. Proiectantul arată că mențiunea din expertize potrivit căreia soluțiile de intervenție nu sunt limitative privește posibilitatea utilizării unor produse și sisteme constructive alternative, fără diminuarea performanțelor tehnice și mecanice minime stabilite prin DALI. De asemenea, precizează că, în cazul unor necorelări între Expertiza Tehnică și DALI, trebuie avute în vedere cerințele documentației DALI, aceasta reprezentând etapa ulterioară de fundamentare și aprobare a soluției tehnice. Totodată, proiectantul invocă subclauza 19.1 din Condițiile generale ale contractului, aprobate prin HG nr. 1/2018, potrivit căreia proiectul trebuie să respecte caracteristicile imperative stabilite în cadrul Cerințelor Beneficiarului, fără derogări de la acestea. Consiliul reține că, la pagina 10 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a prevăzut expres: „Nu se acceptă diminuarea valorilor caracteristicilor tehnice și mecanice prevăzute în DALI și Expertiza Tehnică, chiar dacă produsul ofertat îndeplinește cerințele privind protecția anticorozivă și durata de viață.” Această prevedere este precedată de mențiunea potrivit căreia caracteristicile de rezistență specificate în documentația tehnică, inclusiv rezistența la tracțiune, rezistența la străpungere sau poansonare și celelalte performanțe mecanice solicitate, reprezintă cerințe minime obligatorii. De asemenea, caietul de sarcini prevede că îndeplinirea acestor cerințe poate fi demonstrată prin declarații de performanță, evaluări tehnice europene, fișe tehnice ale producătorilor și rapoarte de încercare emise potrivit standardelor și documentelor de evaluare aplicabile. Analizând susținerile părților și prevederile documentației de atribuire, Consiliul apreciază că această critică este nefondată, pentru considerentele prezentate în continuare. Pagina 29 din 34

În speță, caracteristicile prevăzute în documentația DALI sunt fundamentate pe particularitățile geologice și geotehnice ale amplasamentului și pe necesitatea asigurării stabilității versanților și a siguranței circulației rutiere. Prin urmare, impunerea unor valori minime privind rezistența mecanică, capacitatea de preluare a solicitărilor și comportarea sistemelor de consolidare nu constituie, prin ea însăși, o restricție nejustificată a concurenței. Consiliul reține că trebuie făcută distincție între posibilitatea utilizării unor soluții tehnice alternative și diminuarea performanțelor minime solicitate. Principiul echivalenței permite ofertarea unor produse și sisteme constructive diferite, cu condiția demonstrării îndeplinirii caracteristicilor obligatorii, fără a impune autorității contractante acceptarea unor performanțe inferioare. Astfel, îndeplinirea cerințelor privind protecția anticorozivă și durata de viață nu poate substitui respectarea celor privind rezistența mecanică și capacitatea de stabilizare. În ceea ce privește susținerea contestatoarei potrivit căreia Expertiza Tehnică permite utilizarea unor soluții alternative și efectuarea propriilor calcule de dimensionare, Consiliul apreciază că această posibilitate nu conferă proiectantului dreptul de a diminua unilateral cerințele minime stabilite de beneficiar. Elaborarea proiectului tehnic presupune detalierea și adaptarea soluțiilor constructive la condițiile amplasamentului, cu respectarea performanțelor obligatorii, astfel cum rezultă și din subclauza 19.1 a Condițiilor generale ale contractului aprobate prin HG nr. 1/2018. Referitor la diferențele dintre prevederile DALI și cele ale Expertizei Tehnice, Consiliul reține că acestea necesită clarificare și corelare, astfel cum s-a stabilit în analiza criticii nr. 7. Această împrejurare nu determină însă nelegalitatea interdicției de diminuare a performanțelor minime, ci impune ca interdicția să fie aplicată numai în raport cu cerințele clar determinate și comunicate tuturor operatorilor economici. Or, contestatoarea nu a demonstrat că menținerea caracteristicilor tehnice și mecanice minime este disproporționată în raport cu necesitățile investiției sau că împiedică ofertarea unor produse și sisteme cu performanțe echivalente. Față de aceste considerente, Consiliul va respinge critica, ca nefondată, apreciind că interdicția diminuării caracteristicilor tehnice și mecanice minime este justificată prin necesitatea asigurării stabilității și siguranței lucrărilor, urmând ca aceasta să fie aplicată prin raportare la documentația clarificată și corelată potrivit măsurilor dispuse în analiza criticii nr. 7. Critica nr. 11 – Caracterul nejustificat al accelerării procedurii și nelegalitatea termenelor procedurale Contestatoarea (...) critică decizia autorității contractante de a organiza procedura de atribuire sub forma unei licitații deschise accelerate, susținând că nu a fost demonstrată în mod corespunzător existența unei situații de urgență care să justifice reducerea termenului obișnuit de 35 de zile pentru depunerea ofertelor la termenul minim de 15 zile. Contestatoarea arată că Nota de fundamentare nr. 1702/02.10.2026 invocă starea de degradare a versanților adiacenți DN 10 și riscurile asociate Pagina 30 din 34

desprinderilor de roci, fără a demonstra însă de ce respectarea termenului obișnuit ar fi imposibilă. Totodată, apreciază că termenul redus este disproporționat în raport cu natura și complexitatea contractului, care presupune atât proiectarea, cât și execuția unor lucrări specializate. De asemenea, contestatoarea invocă existența unei clauze suspensive privind asigurarea finanțării, cu o perioadă de valabilitate de 12 luni, apreciind că posibilitatea amânării încheierii contractului este contradictorie cu urgența invocată pentru accelerarea procedurii. În consecință, solicită înlăturarea caracterului accelerat al procedurii și stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor, cu respectarea perioadei obișnuite de 35 de zile, iar, în subsidiar, stabilirea unui termen rezonabil și proporțional cu complexitatea contractului. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii, susținând că aplicarea procedurii accelerate a fost determinată de existența unor circumstanțe obiective, documentate anterior inițierii achiziției. În acest sens, invocă Nota de fundamentare nr. 1702/02.10.2026, expertizele tehnice, studiul geotehnic și documentația DALI, care evidențiază existența unor fenomene de instabilitate a versanților, fisuri și discontinuități în masivele stâncoase, desprinderi de blocuri de rocă și riscuri pentru siguranța participanților la trafic. Autoritatea contractantă arată că DN 10 reprezintă o arteră rutieră importantă de legătură între municipiile Buzău și Brașov, iar producerea unor desprinderi majore de roci poate determina accidente, restricționarea circulației sau blocarea drumului. Totodată, precizează că art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 nu condiționează aplicarea procedurii accelerate de producerea efectivă a unui accident sau de existența unei calamități, fiind suficientă demonstrarea unei situații obiective de urgență care face imposibilă respectarea termenului obișnuit. În ceea ce privește clauza suspensivă privind finanțarea, autoritatea contractantă arată că a decis eliminarea acesteia din documentația de atribuire, fără a renunța la justificarea caracterului accelerat al procedurii. Consiliul reține că această măsură a fost asumată prin punctul de vedere, urmând să producă efecte asupra documentației după formalizarea și publicarea modificării în SEAP. Consiliul reține că procedura de atribuire a fost inițiată prin anunțul de participare nr. (...)/09.10.2026, având ca obiect servicii de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări pentru obiectivul „Consolidare versanți DN 10, Sector I km 79+530 – km 79+805 dreapta și Sector II km 84+190 – km 84+330 dreapta”. Potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, termenul minim obișnuit pentru primirea ofertelor în cadrul procedurii de licitație deschisă este de 35 de zile de la data transmiterii anunțului de participare spre publicare. Prin derogare, art. 74 alin. (3) din același act normativ permite stabilirea unui termen redus, de minimum 15 zile, atunci când existența Pagina 31 din 34

unei urgențe, demonstrată în mod corespunzător de autoritatea contractantă, face imposibilă respectarea termenului obișnuit. Consiliul apreciază că această critică este nefondată în ceea ce privește caracterul pretins nejustificat al accelerării procedurii. În primul rând, Consiliul reține că aplicarea art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 este condiționată de existența unei situații obiective de urgență și de justificarea necesității reducerii termenului de depunere a ofertelor. În speță, autoritatea contractantă a întocmit Nota de fundamentare nr. 1702/02.10.2026, anterior inițierii procedurii, în care a prezentat circumstanțele tehnice și funcționale care au determinat aprecierea existenței unei situații de urgență. Astfel, nota evidențiază starea de degradare a versanților, existența desprinderilor de rocă, influența precipitațiilor și infiltrațiilor asupra stabilității masivelor stâncoase, precum și consecințele potențiale asupra siguranței circulației pe DN 10. Aceste împrejurări sunt susținute de documentațiile tehnice elaborate pentru obiectivul de investiții, care confirmă existența unor fenomene de instabilitate și necesitatea realizării lucrărilor de consolidare și protecție. Consiliul apreciază că riscurile pentru siguranța participanților la trafic și posibilitatea afectării continuității circulației constituie elemente obiective care pot justifica reducerea duratei procedurii de atribuire. Împrejurarea că lucrările au făcut anterior obiectul unor expertize, studii și proceduri de avizare nu înlătură caracterul urgent al intervenției, întrucât parcurgerea acestor etape a fost necesară pentru identificarea și fundamentarea soluțiilor tehnice corespunzătoare. De asemenea, Consiliul reține că dispozițiile art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 nu impun existența unei calamități deja produse sau a unui eveniment soldat cu victime, ci demonstrarea unor împrejurări care justifică imposibilitatea respectării termenului obișnuit. În ceea ce privește complexitatea contractului, Consiliul apreciază că aceasta reprezintă un element relevant pentru stabilirea termenului de elaborare a ofertelor, însă nu exclude, prin ea însăși, posibilitatea aplicării procedurii accelerate. Totodată, trebuie avut în vedere că obiectul contractului include elaborarea proiectului tehnic de execuție ulterior atribuirii, astfel încât perioada de pregătire a ofertelor nu poate fi asimilată duratei necesare realizării întregii activități de proiectare. Prin urmare, complexitatea lucrărilor trebuie analizată împreună cu situația de urgență documentată și cu informațiile puse la dispoziția operatorilor economici prin documentația de atribuire. Referitor la clauza suspensivă privind finanțarea, revine autorității contractante să publice în SEAP informația privind eliminarea ei. În ceea ce privește termenul de depunere a ofertelor, Consiliul reține că anunțul de participare a fost transmis spre publicare la data de 07.10.2026, publicat la data de 09.10.2026, iar termenul-limită inițial a fost stabilit pentru 22.10.2026. Ca urmare a depunerii contestației, autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii în contextul formulării contestației, pentru a permite Pagina 32 din 34

analizarea criticilor și adoptarea eventualelor măsuri de remediere. Prin urmare critica privind cele 13 zile pentru depunerea ofertei a rămas fără obiect. Totodată, suspendarea procedurii de atribuire nu infirmă existența situației de urgență care a fundamentat inițial accelerarea, suspendarea urmărind evitarea continuării procedurii în condițiile existenței unui litigiu privind documentația de atribuire. În ceea ce privește termenul pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări, Consiliul apreciază că acesta trebuie corelat cu termenul efectiv de depunere a ofertelor și cu obligațiile legale privind furnizarea informațiilor suplimentare necesare elaborării acestora. Prin urmare, menținerea caracterului accelerat al procedurii nu exonerează autoritatea contractantă de obligația de a respecta termenele legale privind clarificările și de a acorda operatorilor economici timpul necesar pentru luarea în considerare a eventualelor modificări ale documentației. Cu toate acestea, necesitatea corelării calendarului procedural, inclusiv ca urmare a măsurilor de remediere dispuse în soluționarea celorlalte critici, nu conduce automat la concluzia că decizia inițială de aplicare a procedurii accelerate a fost nelegală. Față de aceste considerente, Consiliul va respinge critica privind caracterul nejustificat al accelerării procedurii, ca nefondată, constatând că autoritatea contractantă a prezentat elemente obiective care justifică aplicarea art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Totodată, Consiliul reține că autoritatea contractantă are obligația de a corela termenul de depunere a ofertelor și termenele aferente solicitărilor de clarificări cu eventualele modificări ale documentației de atribuire, astfel încât operatorii economici să beneficieze de informațiile și timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, cu respectarea principiilor transparenței și tratamentului egal. Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de (...), în contradictoriu cu (...), și va dispune ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, să modifice documentația de atribuire, potrivit considerentelor prezentei decizii și legislației aplicabile, să publice în SEAP modificările și să stabilească un nou termen-limită pentru depunerea ofertelor. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, Pagina 33 din 34

CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de (...), în contradictoriu cu (...), și dispune ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, să modifice documentația de atribuire, potrivit considerentelor prezentei decizii și legislației aplicabile, să publice în SEAP modificările,și să stabilească un nou termen-limită pentru depunerea ofertelor. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat în 4 exemplare originale. Pagina 34 din 34