Decizie CNSC BO2026_3875

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr....... Data:... I. Prin contestația nr...., înregistrată la... cu nr.... (dosarul nr.... ), depusă de... &..., cu sediul în....... nr...., sector......... C4, parter, Zona B..., înregistrată la... cu nr...., reprezentată de împuternicit... - șef..., împotriva documentației de atribuire elaborată de..., cu sediul în....... nr...., sector..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de servicii având ca obiect „Dezvoltare și implementare soluție informatică - Aplicație integrată de baze de date pentru Proiectul «Digitalizarea serviciilor de proprietate industrială destinate cetățenilor și mediului de afaceri»”, anunț de participare nr...., s-a solicitat: 1. în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor din documentația de atribuire identificate ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală, prin asigurarea condițiilor și informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați; 2. suspendarea procedurii de atribuire, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016, până la soluționarea contestației; 3. În subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, să se dispună anularea procedurii, în conformitate cu prevederile art. 212, alin. 1, lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. II. Prin contestația nr...., înregistrată la... cu nr.... (dosarul nr.... ), depusă de..., cu sediul în..., bd.... nr...., spațiu birouri 1, Bl C1, etaj......, înregistrată

la...

cu

nr......., reprezentată

legal

de... - administrator, împotriva cerinţelor aceleiași documentații de atribuire, elaborate de autoritatea contractantă... în cadrul aceleiași proceduri de atribuire s-a solicitat: (i) suspendarea procedurii de atribuire până la remedierea documentației de către autoritatea contractantă; Pagina 1 din 26

(ii) constatarea caracterului nelegal, disproporționat şi restrictiv al cerinţelor privind profilurile de experți şi al condițiilor generale din caietul de sarcini; (iii) obligarea autorității contractante să revizuiască şi să reformuleze documentația

de atribure,

cu

respectarea principiilor proporționalității,

tratamentului

egal

şi nediscriminării, transparenței şi concurenței loiale, precum şi a... nr...., inclusiv prin acceptarea echivalențelor, eliminarea listelor cumulative de certificări, definirea experienței prin activități şi livrabile şi înlăturarea limitărilor temporale arbitrare; (iv) prelungirea termenelor de depunere a ofertelor după publicarea clarificărilor de către autoritatea contractantă; (v) obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor antrenate pentru soluționarea contestației, conform art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 și accesul la dosar. Pentru soluționarea unitară a contestațiilor, având în vedere că au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, și pentru motive care țin de economie procedurală, Consiliul procedează la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. ... nr...., au fost respinse, ca rămase fără obiect, cererile de suspendare a procedurii de atribuire formulate de... &... și... în contestațiile depuse în contradictoriu cu.... ..., asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestație formulate de... &... și..., prin care acestea critică documentația de atribuire. I.... &... formulează critici cu privire la următoarele aspecte: 1. Critica privind secțiunea IV.... - limitarea valorilor propunerii financiare Contestatoarea învederează că limitările valorice impuse la secțiunea IV.... - prin împărțirea valorii estimate pe linii bugetare și interdicția depășirii acestora - sunt nelegale, întrucât legislația (art. 133 alin. 3 și art. 137 alin. 2 lit. e) din HG nr. 395/2016) impune doar respectarea valorii totale estimate, fără sub-plafonări. Arată că practica ANAP califică asemenea limitări drept restrictive și nefundamentate, întrucât afectează libertatea operatorilor de a-și structura oferta și generează un cadru concurențial artificial.

Contestatoarea solicită eliminarea limitărilor valorice impuse pe componente și reformularea secțiunii IV.... în sensul evaluării strict prin raportare la valoarea totală estimată. 2. Critica privind factorul de evaluare „Termen de livrare hardware” Contestatoarea susține că factorul dedicat termenului de livrare (30 pct.) este neclar, disproporționat și necorelat cu caietul de sarcini, întrucât nu stabilește intervale, praguri sau justificări și permite ofertarea unor termene arbitrare și nerealiste. Invocă încălcarea art.... din Legea nr. 98/2016, art. 32 din HG nr. 395/2016, riscul unor modificări ulterioare contrare art.... din Directiva 2014/24/UE și practica ANAP privind ponderile maxime de 15-20%. Contestatoarea solicită eliminarea factorului, iar în subsidiar reformularea acestuia prin stabilirea unor intervale realiste și reașezarea ponderii. 3. Critica privind necorelarea cerințelor minime ale experților cu factorul „Calificarea și experiența echipei de proiect” Contestatoarea arată că cerințele minime (ex.: două proiecte complexe cu mai mult de două componente integrate) sunt excesiv formalizate, iar factorul de evaluare impune cerințe diferite și superioare, ceea ce contravine art. 12 din... nr..... Învederează introducerea nelegală a unor criterii suplimentare („ultimii 3 ani”), precum și dublarea cerințelor de experiență, contrar art. 157 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Contestatoarea solicită eliminarea necorelărilor, redefinirea proiectului similar într-o manieră clară și proporțională și eliminarea cerințelor suplimentare introduse prin factorii de evaluare. 4. Critica privind expertul „... ” Contestatoarea susține că documentația introduce cerințe suplimentare, cumulative și necorelate pentru expertul SOC - inclusiv experiență specifică „în ultimii 3 ani”, definiții diferite ale proiectului similar și limitarea nelegală a mijloacelor de probă - contrare art. 157 alin. (3)-(4) din HG nr. 395/2016 și Instrucțiunii nr..... Arată că lipsa unei definiții unitare creează marjă discreționară excesivă și afectează previzibilitatea evaluării. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor suplimentare, redefinirea proiectului similar și alinierea factorului de evaluare la cerințele minime. 5. Critica privind expertul „Sisteme de securitate cibernetică” Contestatoarea arată că există discrepanțe majore între cerințele minime (două proiecte relevante) și subfactorul de evaluare, care solicită un număr și o structură diferită, modificând nelegal cerința minimă, contrar Instrucțiunii nr.... și art. 157 din HG nr. 395/2016. Critică și introducerea unor cerințe temporale („ultimii 3 ani”) și restrângerea mijloacelor de probă. Pagina 3 din 26

Contestatoarea solicită eliminarea neconcordanțelor, redefinirea coerentă a proiectului similar și eliminarea cerințelor suplimentare din factorul de evaluare. 6. Critica privind cerințele de studii universitare (specializări IT limitative) Contestatoarea învederează că solicitarea ca experții-cheie să dețină diplome exclusiv în „Automatică și calculatoare”, „Informatică” sau „Cibernetică” este nelegală și excesiv restrictivă, întrucât exclude programe IT echivalente, contrar art. 157 alin. (2) din HG nr. 395/2016, art. 58 din Directiva 2014/24/UE și principiilor proporționalității și tratamentului egal. Critică lipsa justificării și necorelarea cu factorul de evaluare. Contestatoarea solicită eliminarea listei restrictive de specializări și acceptarea tuturor programelor de studii IT și conexe care asigură competențele necesare. 7. Critica privind expertul „Dezvoltator software” Contestatoarea arată că documentația impune în mod nejustificat cunoașterea simultană a unui set extins de tehnologii (Java,.NET, Angular, Python etc.), fără raportare la arhitectura propusă și fără a permite echipe specializate, generând o supracondiționare și o contradicție internă cu obligația unui singur expert pe poziție. Susține că autoritatea confundă competențele soluției cu cele ale expertului, încălcând art. 20 alin. (2) și (10) din HG nr. 395/2016. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor excesive, reformularea lor în funcție de arhitectura ofertată și permiterea nominalizării mai multor experți specializați. 8. Critica privind experiența minimă de 3 ani (Dezvoltator software/Expert testare) Contestatoarea susține că cerința minimă de 3 ani de experiență dublează nelegal factorul de evaluare (care punctează numărul proiectelor), contrar Instrucțiunii nr.... și art. 157 din HG nr. 395/2016. Învederează lipsa justificării obiective și supracondiționarea prin cumularea experienței în ani cu experiența în proiecte, ceea ce afectează coerența și tratamentul egal. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței de 3 ani și reașezarea criteriilor pe baze proporționale și justificate. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[CN1... /... 12] Contestatie I.pdf”, postat de autoritate în SEAP la..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr..... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus a celor 54 pagini ale contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre

vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente, întinse pe zeci de pagini, ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Aceste considerente își mențin valabilitatea și față de restul contestațiilor conexate. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 24 din legea remediilor), pe fondul suprapunerii pe rol a mai multor dosare, inclusiv de complexitate notabilă, nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă în considerente a tuturor susținerilor părților, constrângeri de care inclusiv acestea trebuie să țină seama Prin punctul de vedere nr...., înregistrat la Consiliu cu nr...., autoritatea contractantă... solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. 1. Cu privire la critica privind modul de prezentare a propunerii financiare (secțiunea IV....), autoritatea arată că estimarea valorii contractului a fost realizată conform cerințelor... pentru..., pe baza ofertelor și a matricelor de neutralitate solicitate pentru acordarea.... Precizează că bugetul proiectului este stabilit și aprobat în Cererea de finanțare pe componente, iar fișierul „Detaliere valori maximale estimate... ” reflectă fidel această structură bugetară. Autoritatea subliniază că legislația nu interzice prezentarea detaliată a valorilor estimate pe componente și că, în contextul finanțării europene, structura ofertelor trebuie să fie identică cu structura bugetului, pentru a permite verificarea și acceptarea cheltuielilor de către.... În opinia S.A., aceste precizări nu limitează prețul posibil ofertat, ci asigură conformitatea cu cerințele finanțatorului. 2. Cu privire la critica privind factorul de evaluare „Termen de livrare hardware”, autoritatea susține că factorul este stabilit conform art. 187 și 189 din Legea nr. 98/2016 și art. 32 din HG nr. 395/2016, având ca scop diferențierea ofertelor în funcție de capacitatea reală de implementare. Precizează că algoritmul proporțional este obiectiv și elimină orice marjă de apreciere și arată că mecanismele procedurii previn ofertarea unor termene nerealiste: angajament contractual, penalități, clarificări și respingerea ofertelor nefundamentate tehnic. Termenul de 6 luni este cerință minimă din caietul de sarcini, iar factorul stimulează o implementare mai rapidă. În plus, ponderea de 30% este justificată prin importanța strategică a implementării accelerate a proiectului, iar recomandările ANAP nu sunt obligatorii. 3. Cu privire la critica referitoare la necorelarea cerințelor minime cu factorul de evaluare, autoritatea consideră critica neîntemeiată, susținând că există o distincție clară între cerințele minime (care Pagina 5 din 26

stabilesc pragul de eligibilitate) și factorii de evaluare (care departajează ofertele conforme). În viziunea S.A., legea nu impune identitate între cerințele minime și criteriile de evaluare, fiecare având funcție juridică distinctă. Factorii nu trebuie să „reproducă textual” cerințele minime, fiind orientați către valoarea adăugată. 4. Cu privire la critica privind expertul „... ”, autoritatea arată că cerințele minime privind experiența expertului SOC sunt legale, proporționale și fundamentate pe art. 179 lit. b) și d) din Legea 98/2016, având rolul de a asigura competența pentru un rol tehnic critic. Precizează că factorul de evaluare are rol diferit (departajare) și nu trebuie să reflecte identic cerința minimă. Aprecierea contestatoarei, că acestea trebuie să coincidă, contravine principiilor procedurale. Consideră că abordarea este transparentă, obiectivă și în concordanță cu specificul contractului. 5. Cu privire la critica privind expertul „Sisteme de securitate cibernetică”, autoritatea susține că cerințele minime sunt formulate în conformitate cu art. 179 și... din Legea 98/2016, având rolul de a verifica capacitatea minimă, că factorul de evaluare urmărește alte elemente - relevanța și complexitatea experienței - și nu are obligația legală de a replica cerințele minime. Complexitatea activităților (audit, testare, măsuri NIS, conformitate cu standarde) justifică cerințele formulate. În opinia autorității, nu există contradicții și cerințele sunt proporționale și coerente cu obiectul achiziției. 6. Cu privire la critica privind cerințele de studii (Automatică, Informatică, Cibernetică), autoritatea consideră cerința de studii IT ca fiind obiectivă și proporțională, justificată prin natura profund tehnică a proiectului și responsabilitățile critice ale rolurilor vizate. Autoritatea precizează că mențiunea „sau echivalent” extinde, nu restrânge, aria studiilor acceptate, acoperind programe similare. Afirmă că eliminarea cerinței ar afecta calitatea echipei de proiect și ar putea conduce la nominalizarea unor experți fără formare de bază adecvată. 7. Cu privire la critica privind expertul „Dezvoltator software”, autoritatea susține că cerințele privind tehnologiile sunt legale și proporționale, având scopul de a garanta că expertul-cheie poate acoperi tehnologiile propuse în oferta tehnică, arătând că limitarea expertului la o singură poziție este justificată pentru asigurarea trasabilității și responsabilității. Precizează că nu se interzice implicarea mai multor dezvoltatori, ci doar se solicită ca expertul-cheie să fie reprezentativ pentru arhitectura propusă. 8. Cu privire la critica privind experiența de minimum 3 ani solicitata experților-cheie, autoritatea arată că cerința de 3 ani

experiență este un prag minim rezonabil, distinct și separat de factorii de evaluare, neexistând o suprapunere nelegală. .... precizează că durata minimă este justificată de complexitatea activităților (dezvoltare, testare, metodologii, standarde) și de necesitatea unei maturități profesionale. Invocă și practica... și a instanțelor, care confirmă legalitatea stabilirii unei experiențe minime, chiar dacă există un factor de evaluare similar. În concluzie autoritatea subliniază complexitatea proiectului, integrarea multiplă, cerințele de securitate, conformitatea cu GDPR și standardele ISO/IEC... și necesitatea unei echipe cu competențe solide. În final, arată că toate criticile sunt neîntemeiate, iar documentația este formulată proporțional, obiectiv și în conformitate cu prevederile legale. Menționează că contestatoarea nu a formulat solicitări de clarificare înainte de depunerea contestației, ceea ce, în opinia autorității, denotă un demers dilatoriu. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „[CN1... /... 15] Punct de vedere Contestatie f finala SIMAVI_ (... 2)gr semnat.pdf”, postat de autoritate în SEAP la..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. Prin adresa nr....., înregistrată la Consiliu cu nr...., contestatoarea... &... a transmis concluzii scrise în replică la punctul de vedere al autorității contractante prin care își menține criticile, arătând că răspunsurile autorității nu înlătură nelegalitățile semnalate în contestație. II. Prin contestația S.A. (dosarul nr.... )... critică cerințele restrictive impuse în caietul de sarcini privind profilurile experților solicitați şi condiții generale de participare. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă a configurat profilurile de experți și condițiile generale ale procedurii într-o manieră vădit restrictivă și neproporțională, încălcând principiile nediscriminării, tratamentului egal, transparenței și asumării răspunderii prevăzute de Legea nr. 98/2016 și de Directiva 2014/24/UE. În esență, aceasta arată că autoritatea a impus limitări nejustificate ale domeniului studiilor, a dublat cerințele privind aceeași competență, a introdus criterii pur formale precum „mai mult de două componente integrate”, a stabilit vechimi minime excesive și termene artificiale de tipul „în ultimii 3 ani”, precum și liste cumulative de certificări fără echivalențe admise. Toate aceste cerințe sunt apreciate ca fiind de natură să restrângă în mod artificial accesul operatorilor economici la procedură, încălcând obligația autorității de a formula condiții clare, proporționale și aplicabile uniform tuturor participanților. Contestatoarea învederează că această abordare contravine jurisprudenței CJUE și prevederilor art. 146 alin. (2) din Normele metodologice, întrucât generează circumstanțe nejustificate care afectează concurența și transparența procesului de achiziție. Contestatoarea susține că criteriile de calificare și criteriile pentru atribuirea contractului, astfel cum au fost configurate în caietul de Pagina 7 din 26

sarcini, sunt nelegale și netemeinice, întrucât nu respectă limitele impuse de art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 și jurisprudența CJUE privind specificațiile tehnice. Aceasta arată că, deși autoritatea dispune de o marjă de apreciere în stabilirea cerințelor, această marjă nu este nelimitată, fiind obligatoriu ca cerințele tehnice și criteriile aferente experților să permită accesul egal la procedură și să nu restrângă în mod artificial concurența. În speță, contestatoarea învederează că autoritatea a configurat profilurile experților într-o manieră vădit restrictivă și disproporționată, prin limitarea nejustificată a domeniului studiilor, dublarea unor cerințe pentru aceeași competență, introducerea unor criterii pur formale precum „mai mult de două componente integrate”, impunerea unor vechimi minime excesive sau a unor termene artificiale de tipul „în ultimii 3 ani”, precum și solicitarea unor liste cumulative de certificări fără posibilitatea echivalenței. Contestatoarea apreciază că aceste exigențe, reluate pe fiecare rol - Manager de proiect, Arhitect aplicații software, Analist de business, Analist optimizare procese, Dezvoltator software, Expert baze de date, Expert securitate cibernetică... și Expert testare - nu sunt motivate tehnic, nu sunt corelate cu atribuțiile reale ale funcțiilor și depășesc ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectului contractului. În opinia S.A., autoritatea a transformat cerințele minime în praguri excesive și cumulative, încălcând astfel obligația de a formula specificații proporționale, clare și obiectiv verificabile. Totodată, contestatoarea critică și alte condiții generale - precum excluderea automată pentru lipsa a două proiecte la nivelul fiecărui expert, definirea proiectului similar exclusiv prin numărul de componente integrate și interdicția de a nominaliza același expert pe mai multe poziții - apreciind că acestea reprezintă limitări arbitrare și contrare practicii ANAP și.... În ansamblu, contestatoarea susține că modul în care au fost concepute criteriile de selecție și factorii de evaluare restrânge nejustificat accesul operatorilor economici, favorizează tipologii înguste de profiluri profesionale și încalcă principiile proporționalității, nediscriminării și tratamentului egal. Prin urmare, solicită revizuirea documentației prin eliminarea cerințelor discriminatorii, a cumulărilor nejustificate, a limitărilor temporale rigide și prin introducerea posibilității de echivalență și a definirii experienței în funcție de activități și livrabile obiective. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[CN1... /... 13]....pdf”, postat de autoritate în SEAP la..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr.... Prin punctul de vedere nr...., înregistrat la Consiliu cu nr...., autoritatea contractantă... solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.

Autoritatea contractantă arată că documentația de atribuire a fost elaborată cu respectarea legislației aplicabile, a principiilor transparenței, proporționalității, tratamentului egal și a cerințelor proiectului finanțat. .... subliniază că cerințele privind calificarea și selecția experților sunt formulate în mod obiectiv, justificat de complexitatea proiectului și de necesitatea unei echipe cu experiență adecvată în implementarea sistemelor informatice integrate. Autoritatea arată că limitarea studiilor la domeniul IT și solicitarea unor certificări specifice nu sunt restrictive, ci reflectă necesitatea unui nivel ridicat de competență tehnică pentru rolurile vizate. .... susține că dublarea cerințelor (diplome + certificări) nu reprezintă o suprapunere nelegală, ci constituie modalități complementare de asigurare a calificării profesionale. De asemenea, consideră că pragurile de experiență (inclusiv termenele precum „ultimii 3 ani”) sunt justificate prin nevoia de expertiză actualizată în domeniul tehnologiilor și securității cibernetice. În ceea ce privește criteriul „mai mult de două componente integrate”, .... arată că acesta reflectă specificul proiectului, care presupune implementarea unei platforme complexe, integrată cu sisteme multiple. Autoritatea invocă practica CJUE și a instanțelor interne privind marja S.A.de apreciere în stabilirea specificațiilor tehnice, subliniind că cerințele nu sunt arbitrare și nu favorizează un operator anume. Cu privire la factorii de evaluare, .... susține că aceștia sunt formulați în mod clar, obiectiv și proporțional cu obiectul contractului, fără suprapuneri nelegale cu cerințele minime. Factorii de evaluare ar reprezenta doar o extindere naturală a cerințelor, menită să diferențieze ofertele în funcție de performanța superioară, nu să excludă operatori. Referitor la criticile privind interdicția cumulării rolurilor de către același expert, autoritatea arată că această regulă este justificată de amploarea și complexitatea activităților, care impun dedicarea resurselor umane pe fiecare componentă, pentru a evita întârzieri, suprasolicitări sau conflicte în alocarea sarcinilor. În ansamblu, .... consideră că toate cerințele din caietul de sarcini sunt proporționale, justificate tehnic și conforme cu legislația, nefiind de natură să restrângă artificial concurența. Conchide că documentația a fost elaborată corect și că solicitările contestatoarei privind modificarea sau eliminarea cerințelor sunt neîntemeiate. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „[CN1... /... 16] Punct de vedere Contestatie f finala _ (... 2)gr BINBOX semnat.pdf”, postat de autoritate în SEAP la..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. Prin adresa nr....., înregistrată la Consiliu cu nr...., contestatoarea... a transmis concluzii scrise în replică la punctul de vedere al autorității contractante

care

reia

integral

argumentele

din contestație, însă accentuează că susținerile .... din punctul de vedere Pagina 9 din 26

sunt eronate, formale și nemotivate, subliniind că autoritatea nu justifică necesitatea și proporționalitatea cerințelor cumulative (studii exclusiv IT, certificări multiple, vechimi limitate la „ultimii 3 ani”, proiecte cu „peste două componente”) și în special faptul că .... invocă marja de apreciere fără demonstrarea legăturii dintre cerințe și obiectul contractului, încălcând... nr..... În plus, concluziile insistă asupra caracterului nelegal al certificării GDPR (care nu este o certificare reglementată în România) și evidențiază că autoritatea confundă complementaritatea cu cumulativitatea, reiterând solicitarea de a fi menținută contestația și de a fi înlăturate în totalitate apărările ..... Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016... &... (dosar nr.... ) a înaintat recipisa de consemnare a cauțiunii nr...., din data de..., în valoare de..., emisă de... -... și recipisa de consemnare a cauțiunii nr...., din data de..., în valoare de..., emisă de... -..., iar... (dosarul nr.... ) a înaintat recipisa de consemnare a cauțiunii nr...., din data de..., în valoare de..., emisă de... -.... Cauțiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă... a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect „Dezvoltare și implementare soluție informatică - Aplicație integrată de baze de date pentru Proiectul «Digitalizarea serviciilor de proprietate industrială destinate cetățenilor și mediului de afaceri»”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr...., împreună cu documentația de atribuire. Valoarea estimată a contractului este de..., fără TVA, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Împotriva documentației de atribuire... &... și... au formulat prezentele contestații. I. Mai întâi, Consiliul va analiza criticile din contestația formulată de... &.... 1. O primă critică din această contestație vizează faptul că limitările valorice impuse prin împărțirea valorii estimate pe linii bugetare și interdicția depășirii acestora sunt nelegale, întrucât legislația (art. 133 alin. 3 și art. 137 alin. 2 lit. e) din HG nr. 395/2016) impune respectarea doar a valorii totale estimate, fără sub-plafonări. Autoritatea contractantă arată că estimarea valorii contractului a fost realizată conform cerințelor Cererii de Finanțare, pe capitole bugetare, stabilite în conformitate cu Cererea de finanțare pe

componente, iar fișierul „Detaliere valori maximale estimate... ” reflectă fidel această structură bugetară. Autoritatea subliniază că legislația nu interzice prezentarea detaliată a valorilor estimate pe componente și că, în contextul finanțării europene, structura ofertelor trebuie să fie identică cu structura bugetului, pentru a permite verificarea și acceptarea cheltuielilor de către.... În opinia S.A., aceste precizări nu limitează prețul posibil ofertat, ci asigură conformitatea cu cerințele finanțatorului. Cerința criticată a fost prevăzută la pct. IV.... Modul de prezentare al propunerii financiare din fișa de date: «Propunerea financiara va respecta intocmai Formularul de oferta financiara pus la dispozitie de catre ...., cu încadrarea in urmatoarele valori estimate: Total servicii, software si echipamente:... fara TVA, distribuiti astfel: Servicii de dezvoltare și implementare - maxim... fara TVA Licențe module software - maxim... fara TVA Hardware-echipamente - maxim... fara TVA. Aceste valori estimate pentru fiecare componenta in parte nu pot fi depășite prin ofertele depuse în cadrul procedurii. Formularul de oferta financiara este elaborat in vederea verificarii incadrarii valorilor ofertate in estimarile pe componente. De asemenea, ofertantii vor verifica si respecta Documentul „Detaliere valori maximale estimate conform cerere de finantare proiect 3... 685” astfel incat S.A.nu fie depasite valorile detaliate estimate in Cererea de Finantare a proiectului. Consiliul constată că în Cererea de finanțare (pag. 85-89) s-au prevăzut bugete separate pentru fiecare dintre cele 3 componente/linii bugetare ale contractului. În cazul procedurilor derulate pe fonduri europene este cunoscut faptul că bugetele aprobate nu pot fi depășite, suma care depășește bugetul aprobat nefiind eligibilă. Prin urmare, prevederea din fișa de date este în conformitate cu prevederile Cererii de finanțare, dar și a prevederilor art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016: „(4) Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel

cum

a

fost

stabilită

şi

documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată. Or, valoarea estimată a fost stabilită, pe componente în cadrul Cererii de finanțare. O astfel de prevedere în documentația de atribuire nu vatămă potențialii ofertanți și nici nu le restricționează participarea la la procedură, ei putând să își structureze oferta cu încadrarea în valoarea estimată totală și a celor 3 componente bugetare. Pagina 11 din 26

În ceea ce privește Documentul „Detaliere valori maximale estimate conform cerere de finantare proiect 3... 685” este neclar dacă autoritatea contractantă a solicitat ca prețul fiecăruia din cele 26 de repere să nu fie depășit, sau doar cele 3 componente/linii bugetare ale contractului. Solicitarea ca prețul fiecărui reper să fie limitat la o anumită valoare este o cerință restrictivă, disproporționată ce nu este prevăzută în legislația achizițiilor publice. Prin urmare, Consiliul va respinge critica referitoare la cerința de încadrarea a ofertei financiare în valorile esteimate ale celor 3 componente/linii bugetare. 2. Critica privind factorul de evaluare „Termen de livrare hardware” Contestatoarea susține că factorul dedicat termenului de livrare (30 pct.) este neclar, disproporționat și necorelat cu caietul de sarcini, întrucât nu stabilește intervale, praguri sau justificări și permite ofertarea unor termene arbitrare și nerealiste, motive pentru care solicită eliminarea factorului, iar în subsidiar reformularea acestuia prin stabilirea unor intervale realiste și reașezarea ponderii. Autoritatea contractantă susține că acest factor de evaluare este obiectiv și elimină orice marjă de apreciere și arată că mecanismele procedurii previn ofertarea unor termene nerealiste: angajament contractual, penalități, clarificări și respingerea ofertelor nefundamentate tehnic. Termenul de 6 luni este cerință minimă din caietul de sarcini, iar factorul stimulează o implementare mai rapidă. În plus, ponderea de 30% este justificată prin importanța strategică a implementării accelerate a proiectului, iar recomandările ANAP nu sunt obligatorii. Consiliul reține că factorul de evaluare „Termen de livrare hardware” se referă, așa cum îi spune și numele la livrarea componentelor hardware (pentru care în caietul de sarcini - pag. 116 s-a prevăzut un termen maxim de 6 luni) și nu termenul de finalizare a proiectului - de maximum 2 ani. Sub acest aspect, Consiliul constată că un termen de livrare scurt ajută prestatorul să îndeplinească contractul într-un termen cât mai scurt, dar nu reprezintă o garanție în acest sens, livrarea componentelor hardware fiind doar o etapă în realizarea proiectului. Totodată ponderea acestui factor de evaluare, precum și algoritmul de calcul este de natură a distorsiona competiția și duce în derizoriu factorul de evaluare preț. Astfel luând în considerare că ofertele prezintă prețuri în intervalul 80-1... % din valoarea estimată, pentru acest factor de evaluare ofertele vor fi punctate cu punctaje în intervalul 32-40 puncte, deci pe un interval de doar 80 puncte.

În cazul în care termenul de livrare ofertat cel mai mic este, spre exemplu, de 3 luni, iar cel mai mare de 6 luni, punctajele acordate pentru acest factor de evaluare vor fi în intervalul 15-30 puncte. Așadar, o diferență de 15 puncte, care, raportat la preț, s-ar produce doar dacă prețul cel mai mic ar reprezenta... % din valoarea estimată (40 puncte), iar prețul cel mai mare ar fi cât valoarea estimată (25 puncte), conform formulei: (preț/1... ) x 40= 25 puncte; unde preț= 100x25/40=... % din valoarea estimată. Astfel, diferența de 1... %-... %=... % din valoarea estimată, respectiv..., reprezintă cheltuiala autorității contractante pentru „avantajul” oferit de livrarea cu 3 luni mai devreme a componentelor hardware. Prin urmare, evident că ponderea factorului de evaluare „Termen de livrare hardware” nu reprezintă un avantaj pentru autoritatea contractantă, așa cum se prevede la art. 32 alin. (8) lit. b) din HG nr. 395/2016: „(8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.” În consecință, Consiliul va admite critica din contestație, va obliga autoritatea contractantă la (i) fie eliminarea în întregime a acestui factor de evaluare, fie la reducerea ponderii acestui factor de evaluare la maximum 10% și (ii) ponderea eliminată/redusă a acestui factor de evaluare va fi transferată celorlalți factori de evaluare sau/și la introducerea unor alți factori de evaluare. În cazul păstrării acestui factor de evaluare, Consiliul consideră necesar, pentru evitarea ofertării unor termene extrem de scurte, care nu este de natură a aduce avantaje semnificative ci doar de a denatura procesul de ofertare, autoritatea contractantă va introduce un prag minim sub care nu se va putea oferta (spre exemplu minim 3 luni). 3-5 și 7. Critica privind necorelarea cerințelor minime ale experților cu factorul „Calificarea și experiența echipei de proiect” Consiliul constată că autoarea contestației critică introducerea în caietul de sarcini a unor cerințe pentru 8 din cei 9 experți solicitați (mai puțin expertul SOC), referitoare la experiența specifică în derularea unor contracte diferite de cele care fac obiectul punctării pentru factorul de evaluare experiența experților, Astfel, de exemplu, pentru expertul manager de proiect, prin caietul de sarcini se solicită: „participarea la cel puțin doua (2) proiecte/ contracte care au implicat dezvoltări de sisteme software complexe, cu mai mult de 2 componente distincte integrate, în care să fi desfașurat activități similare poziției pentru care este propus”, în timp ce Pagina 13 din 26

pentru obținerea de punctaj se solicită „participarea in cadrul a mai mult de 2 proiecte sau contracte de implementare/ extindere/ mentenanta a unui sistem informatic in care a desfasurat activitati similare pozitiei pentru care a fost propus. Prin urmare în caietul de sarcini se solicită contracte diferite față de contractele solicitate pentru factorul de evaluare „experiență experți”. Consiliul constată că cerința solicitată are caracterul unei cerințe de calificare, care fiind prevăzută doar în caietul de sarcini reprezintă o „clauză nescrisă”.... 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016: „Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise. Chiar autoritatea contractantă recunoaște că cerințele privind experiența profesională minimă introduse în caietul de sarcini sunt cerințe de calificare: „Cerințele minime de calificare, întocmite în conformitate cu art. 179 și art.... din Legea nr. 98/2016 și art. 33 din HG nr. 395/2016, au rolul de a stabili un prag de eligibilitate și de a demonstra capacitatea operatorului economic și a echipei propuse de a executa contractul. Acestea sunt obligatorii și verificabile. (...) 1. Jurisprudență constantă a... și instanțele au recunoscut în mod constant că experiența profesională minimă poate fi impusă ca cerință de calificare, în paralel cu existența unui factor de evaluare similar, atâta vreme cât sunt formulate distinct și justificat.” Similar

este

și

în

cazul

cerințelor

caietului

de sarcini privind „Experiență specifică în managementul de... (SOC) de cel putin 3 ani” pentru expertul... (SOC) - critica de la pct. IV din contestație, termenul de 3 ani în care expertul sisteme cibernetice să fi efectuat activitățile similare de către (punctul V din contestație) și „Competențe privind tehnologiile și limbajele de programare pe care Furnizorul le va utiliza în cadrul proiectului” pentru expertul dezvoltator software (pct. VII din contestație). 6. Contestatoarea susține că solicitarea ca 7 experți-cheie și anume: manager de proiect, arhitect aplicații software, analist de business, analist de optimizare procese, Expert..., expert baze de date, expert testare să dețină diplome exclusiv în „Automatică și calculatoare”, „Informatică” sau „Cibernetică” este nelegală și restrictivă, întrucât exclude programe IT echivalente, contrar art. 157 alin. (2) din HG nr. 395/2016, art. 58 din Directiva 2014/24/UE și principiilor proporționalității și tratamentului egal. Critică lipsa justificării și necorelarea cu factorul de evaluare. Contestatoarea solicită eliminarea listei restrictive de specializări și acceptarea tuturor programelor de studii IT și conexe care asigură competențele necesare.

În susținere invocă programa disciplinelor din domeniul IT din cadrul unei facultăți cu specializare în Informatică economică, susținând că mai mult de jumătate din orele de curs și seminar cuprind discipline IT. Pentru a fi elocventă o astfel de analiză, aceasta trebuia să cuprindă și programa de studiu a domeniilor acceptate de autoritatea contractantă și să țină seama nu numai de numărul de ore, dar și de nivelul respectivelor cursuri, precum și de nivelul de cunoștințe de la care pornesc cursanții. Consiliul constată că pentru 2 experți, respectiv pentru expertul securitate cibernetică și expertul SOC nu este obligatorie absolvirea studiilor în domeniile „Automatică și calculatoare”, „Informatică” sau „Cibernetică”, ci se solicită studii în domeniul tehnic și economic. Inclusiv pentru unul dintre experții invocați în contestație, și anume pentru expertul analist de optimizare procese se acceptă și studiile în domeniul electronicii și telecomunicațiilor. Contestatoarea solicită acceptarea specializărilor: informatică / matematică-informatică / contabilitate de gestiune / cibernetică/ statistică/ informatică economică / tehnologia informației / calculatoare / automatică / ingineria sistemelor / electronică / telecomunicații sau discipline/domenii echivalente, sau studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesională în domeniul IT&C.” O asemenea solicitare ar putea conduce la situația în care niciunul dintre cei 9 experți să nu fie licențiat în domeniul IT (Automatică și calculatoare”, „Informatică” sau „Cibernetică”), ci de economiști, aspect care nu poate fi acceptat. În consecință, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei. 8. Ultima critică din contestația... &... se referă cerința privind experiența minimă de 3 ani în domeniul proiectelor IT pentru expertul dezvoltator software și expertul testare, prevăzută în caietul de sarcini. Contestatoarea susține că cerința minimă de 3 ani de experiență dublează nelegal factorul de evaluare (care punctează numărul proiectelor), contrar Instrucțiunii nr.... și art. 157 din HG nr. 395/2016. Învederează lipsa justificării obiective și supracondiționarea prin cumularea experienței în ani cu experiența în proiecte, ceea ce afectează coerența și tratamentul egal. Cerința în cauză este o cerință de calificare, la fel ca și cele care au făcut obiectul criticilor de la pct. 3-5 și 7 din contestație. Prin urmare, și decizia Consiliului va fi ca și în cazul acestor critici, respectiv cerința în cauză este o cerință nescrisă și nu poate fi luată în considerare la evaluarea ofertelor, decât dacă va fi preluată în anunțul de participare. Pagina 15 din 26

În consecință, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul ca admite, în parte, contestația depusă de... &..., în contradictoriu cu... și va dispune remedierea documentație de atribuire cu privire la factorul de evaluare „Termen de livrare hardware” în conformitate considerentele de la pct. 2 (pag. 12-14 ale deciziei). II. Prin contestația S.A.... critică unele cerințele ale caietul de sarcini privind profilurile experților solicitați şi condiții generale de participare, pe care le consideră restrictive. În esență, aceasta arată că autoritatea a impus limitări ale domeniului studiilor, a dublat cerințele privind aceeași competență, a introdus criterii pur formale precum „mai mult de două componente integrate”, a stabilit vechimi minime excesive și termene artificiale de tipul „în ultimii 3 ani”, precum și liste cumulative de certificări fără echivalențe admise. Toate aceste cerințe sunt apreciate ca fiind de natură să restrângă în mod artificial accesul operatorilor economici la procedură, încălcând obligația autorității de a formula condiții clare, proporționale și aplicabile uniform tuturor participanților. Deși contestatoarea critică cerințele documentației de atribuire, criticile nu sunt argumentate, contestatoarea mărginindu-se să reproducă unele prevederi ale documentației de atribuire și jurisprudență, contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., care impun părților să susțină cu argumente și mijloace de probă cele ce afirmă în fața Consiliului. Contestația trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt și în drept, iar autoarea ei are obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile în mod corect și complet, fără a denatura sau omite informațiile care îi sunt cunoscute [art. 15 alin. (2) din lege]. Consiliul nu se poate substitui autoarei sesizării în ce privește invocarea motivelor concrete de nelegalitate a actelor atacate. Sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, iar una dintre acestea este tocmai motivarea, care servește la determinarea exactă a obiectului judecății administrative, având în vedere principiul potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării. Altminteri, judecata ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condițiile actualei legislații. Motivarea trebuie să explice într-un mod rezonabil pretinsa relație de contrarietate dintre actele atacate ale autorității contractante și normele legale de referință, nu doar să afirme existența unei pretinse încălcări, fără a prezenta vreun argument. Reclamanta nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a procedurii de atribuire pe bază de supoziții, în speranța că poate se descoperă ceva, Consiliul nefiind organ de control și, ci organ administrativ-jurisdicțional, care se pronunță în limitele motivelor de nelegalitate și netemeinicie a actelor autorităților contractante pe care le reclamă persoanele vătămate.

Susținerile sunt eminamente de ordin general și fără legătură cu cerințele punctuale ale caietului de sarcini. Simplul fapt al copierii unor cerințe ale documentației de atribuire sau ale unor decizii CJUE referitoare la principii generale nu înseamnă nici motivarea contestației și, implicit, nici nu poate conduce la admiterea ei. Obligația de a motiva contestația este expres prevăzută de legea specială (art. 10 lit. f din Legea nr. 101/2016), dar și de dreptul comun, respectiv de Codul de procedură civilă la art.... 4, Cererea de chemare în judecată va cuprinde: [... ] d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. Persoana care se consideră vătămată printr-un act al autorității contractante trebuie să îl atace în intervalul temporal legal de formulare a contestației, iar în cuprinsul acesteia trebuie să releve motivele pentru care dorește desființarea actelor presupus vătămătoare. Toate argumentele pe care se întemeiază calea de atac trebuie expuse de la început Consiliului, cu titlu de excepție admițându-se posibilitatea revizuirii contestației după data depunerii sale, însă nu mai târziu de expirarea termenului de contestare. Cu alte cuvinte, contestația trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate şi netemeinicie a actelor atacate - motivele pe care se bazează calea de atac, iar nu să fie o formă fără fond. Totodată, contestatorul nu poate profita ulterior, pe calea concluziilor scrise sau a unor noi adrese indiferent de denumirea lor, cu prezentarea punctuală a criticilor sau prezentarea unora noi, așa cum este în cazul de față. Relevantă în cauză este și jurisprudența instanțelor europene, respectiv paragraful 79 al hotărârii pronunțată în Cauza T-70/05... -... kai..., împotriva... pentru... (EMSA) în cuprinsul căreia s-a reținut că: orice cerere de sesizare a instanței trebuie să indice obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor invocate. Această indicație trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Tribunalului să își exercite controlul jurisdicțional, dacă este cazul, fără a se baza pe alte informații. În vederea garantării securității juridice și a bunei administrări a justiției, este necesar, pentru ca o acțiune să fie admisibilă, ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care se întemeiază acțiunea să rezulte, cel puțin în mod sumar, dar coerent și comprehensibil, din chiar textul cererii introductive (a se vederea în acest sens... din 18 septembrie...... și alții/Comisia, T-387/......., p. II-961, punctele 106 și 107... din 11 ianuarie..., Biret și Cie/Consiliul, T-210/......., p. II-47, punctul 34, și... din 14 decembrie..., Honeywell/Comisia, T-209/01...., p. II-55..., punctele 55 și 56 și jurisprudența citată). Pagina 17 din 26

În acest context, Consiliul reține că doar contestația este actul juridic ce învestește Consiliul și stabilește limitele de analiză în sarcina acestuia, astfel încât formularea de critici noi, prin intermediul concluziilor scrise, nu răspunde exigențelor procedurale. Se reține și faptul că nu se poate face abstracție de necesitatea respectării principiului disponibilității, ca o garanție procedurală, ce reprezintă o manifestarea a dreptului la apărare recunoscut celui ce formează o contestație. Consiliul va reține și își va însuși susținerile autorității contractante din punctul de vedere: « 1. Cu privire la criticile privind presupusa nelegalitate a cerințelor aferente expertului „Manager de proiect”, considerăm că acestea sunt neîntemeiate și nu reflectă realitatea juridică și tehnică a procedurii, având în vedere următoarele: a. Cerințele stabilite de autoritatea contractantă sunt proporționale și adaptate naturii contractului. Contractul vizează livrarea unei soluții informatice complexe, cu multiple componente hardware, software, servicii de analiză, dezvoltare și mentenanță, desfășurate pe o perioadă extinsă. În acest context, funcția de Manager de proiect nu este una generică, ci presupune coordonarea activităților într-un cadru tehnic specific și cu risc contractual ridicat. Este, așadar, firesc ca autoritatea contractantă să solicite: • studii superioare în domeniul IT - pentru înțelegerea arhitecturii proiectului; • certificare în management de proiect - pentru aplicarea metodologiilor moderne de livrare; • certificare GDPR - întrucât proiectul implică procesarea de date cu caracter personal și conformitate legală. (...) c. Nu există suprapunere nejustificată a cerințelor Diploma de licență și certificările solicitate nu se exclud și nu se dublează, ci răspund unor obiective complementare: pregătire formală (academică), atestare metodologică (certificare PM) și conformitate legală (certificare GDPR). Este în interesul proiectului și al beneficiarului ca aceste abilități să fie formal verificate. d. Dispozițiile art. 157 alin. (4) din HG nr. 395/2016 au fost respectate Conform acestui articol, cerințele de calificare trebuie să fie proporționale și justificate în raport cu obiectul contractului. În situația de față, cerințele elaborate de autoritatea contractantă sunt clare, verificabile, proporționale și transparente, fiind formulate tocmai pentru a asigura implementarea coerentă și eficientă a unui proiect IT de interes public. Condițiile privind studiile de specialitate, certificările profesionale și experiența managerială nu instituie privilegii și nu exclud operatorii economici în mod arbitrar, ci urmăresc să garanteze că personalul propus - în special managerul de proiect - deține competențele tehnice, organizaționale și de conformitate necesare pentru gestionarea unui sistem informatic complex, care implică date cu caracter personal și infrastructuri critice de proprietate industrială. În acest context, cerinţele referitoare la studiile de specialitate în domeniul IT, experienţa în proiecte similare, certificările în management de proiect şi în protecţia datelor cu caracter personal nu au caracter restrictiv, ci reprezintă o garanţie a capacităţii managerului de proiect de a asigura, pe întreaga durată a contractului şi a perioadei de garanţie, o monitorizare competentă, conformă şi eficientă a funcţionării sistemului informatic. 2. Cu privire la criticile privind presupusa nelegalitate a cerințelor aferente expertului Arhitect aplicații software, arătăm următoarele: Această poziție deține în cadrul echipei de experți un rol cu responsabilităţi strategice (arhitectură, integrare, securitate, performanţă, scalabilitate).... şi certificările (ex. ITIL, baze de date, GDPR) sunt criterii complementare. (...) Referitor la susținerile din contestație privind presupusa disproporționalitate a cerințelor aplicabile expertului „Arhitect aplicații software”, considerăm că acestea sunt nefondate, iar cerințele prevăzute în caietul de sarcini sunt legale, justificate tehnic și proporționale cu

responsabilitățile și complexitatea rolului pe care îl deține un astfel de expert în cadrul proiectului. a. Complexitatea rolului justifică cerințe avansate de competență Arhitectul de aplicații software este responsabil de proiectarea soluției tehnice, de integrarea componentelor, definirea standardelor de dezvoltare, interoperabilitate, securitate, performanță și scalabilitate. Într-un proiect de această natură, care implică sisteme complexe și interconectate, autoritatea contractantă are obligația de a solicita un nivel înalt de expertiză, pentru a garanta calitatea și durabilitatea soluției implementate. b. Studiile și certificările - cerințe complementare, nu cumulative arbitrar Cerințele privind studiile superioare în domeniul IT și deținerea unor certificări recunoscute (ITIL, baze de date, GDPR etc.) nu se dublează, ci se completează reciproc. •... asigură fundamentul teoretic necesar în arhitectură software, algoritmică și sisteme distribuite. •... atestă competența în gestionarea serviciilor informatice, relevantă pentru integrarea arhitecturală și asigurarea continuității serviciilor. • Certificările de baze de date și GDPR sunt necesare pentru proiectarea unor soluții conforme, sigure și eficiente din perspectiva protecției datelor. Prin urmare, aceste cerințe nu sunt „excesive”, ci reflectă diversitatea responsabilităților unui arhitect care trebuie să proiecteze o soluție IT completă, interoperabilă și sigură. (...) d. Respectarea principiului proporționalității (art. 157 alin. (4) HG nr. 395/2016) Toate cerințele sunt direct corelate cu riscurile tehnice și juridice pe care le implică proiectul. Autoritatea Contractantă a definit profilul expertului astfel încât să asigure fezabilitatea tehnică și securitatea cibernetică a sistemului informatic integrat. Cerințele sunt verificabile, transparente și nu restrâng nejustificat participarea operatorilor economici, ci doar filtrează competențele la un nivel adecvat naturii proiectului. Astfel, aceste condiții nu pot fi considerate disproporționate sau restrictive, ci reprezintă garanții de calitate, siguranță și conformitate pentru un proiect cu un grad ridicat de complexitate tehnologică și importanță strategică la nivel național. 3. Cu privire la criticile aduse cerințelor minime din caietul de sarcini aferente profilului expertului „Analist de business”, invocându-se că acestea sunt excesive și că nu ar trebui condiționate nici de domeniul studiilor, nici de certificări cumulative (CPRE și... ), iar vechimea sau componentizarea proiectelor nu ar fi indispensabile, arătăm următoarele: Profilul expertului ”Analist de business” în cadrul proiectului are un fundament formal şi metodologic (CPRE... ) justificat de rolul în definirea cerinţelor, trasabilitate şi UAT. Domeniul studiilor compatibil IT facilitează comunicarea cu echipa tehnică, iar experienţa în proiecte complexe este proporţională cu riscurile de implementare. Considerăm că cerințele formulate în caietul de sarcini sunt legale, proporționale și adaptate specificului rolului, din următoarele motive: a. Necesitatea unui fundament formal și metodologic Rolul analistului de business este esențial în definirea, validarea și trasabilitatea cerințelor funcționale și nefuncționale, în modelarea proceselor, în facilitarea comunicării între părțile interesate și în coordonarea etapelor de testare și validare. În acest context, certificările CPRE și... nu sunt formale, ci constituie repere recunoscute internațional privind aplicarea unor metodologii structurate (ex. IREB, Agile). b. Domeniul studiilor - justificat de natura tehnică a proiectului Având în vedere că proiectul în cauză vizează implementarea unei soluții informatice integrate, cu componentă tehnologică majoritară, este rezonabil ca expertul responsabil de analiză de business să aibă formare într-un domeniu compatibil cu tehnologiile informatice, pentru a înțelege terminologia, arhitectura și procesele tehnice implicate. Această condiție nu este arbitrară, ci urmărește asigurarea unei comunicări eficiente cu echipa tehnică și beneficiarii. d. Conformitatea cu principiul proporționalității Conform art. 157 alin. (4) din HG 395/2016, autoritatea poate impune cerințe care să reflecte nevoile reale ale contractului. În acest caz, cerințele impuse sunt clar justificate prin natura activităților asumate, nu exclud operatorii în mod arbitrar și permit o evaluare obiectivă a capabilităților expertului propus. Pagina 19 din 26

4. Cu privire la sisținerile contestatorului referitoare la faptul că cerințele minime stabilite în caietul de sarcini pentru expertul „Analist de optimizare procese” ar fi nejustificat restrictive, întrucât: (i) impun specializare exclusiv IT, (ii) folosesc termeni neclari precum „proiecte similare ca complexitate” și (iii) solicită nejustificat certificarea GDPR, arătăm următoarele: ... este rezonabilă și necesară, având în vedere transformarea proceselor prin soluţii digitale. Termenul „proiecte similare ca complexitate” este verificabil factual (număr entităţi, grad integrare, livrabile).... este necesară pentru redesenarea fluxurilor ce implică date personale. Criticile contestatorului sunt neîntemeiate, deoarece cerințele din caietul de sarcini sunt legale, justificate tehnic și proporționale, pentru următoarele motive: a. Justificarea specializării în domeniul IT Deși rolul presupune optimizarea proceselor, activitatea se desfășoară în cadrul unui proiect IT de anvergură, cu impact direct asupra modului în care sistemul informatic va susține procesele operaționale. Astfel, expertul trebuie să înțeleagă nu doar procesele organizaționale, ci și modul în care acestea sunt susținute digital, respectiv prin arhitecturi software, fluxuri automatizate, integrare și trasabilitate. O formare în domeniul IT este esențială pentru înțelegerea completă și corectă a interacțiunii proces - sistem IT. (...) c. Necesitatea certificatului GDPR pentru acest rol Într-un proiect care presupune procesarea de date cu caracter personal și reconfigurarea fluxurilor informaționale, expertul în optimizarea proceselor trebuie să fie conștient de impactul legal și operațional al reglementărilor privind protecția datelor.... nu este una generică, ci asigură că expertul are cunoștințele necesare pentru a evita definirea unor procese care ar încălca obligații legale (ex. minimizarea datelor, consimțământ, dreptul la ștergere etc.). d. Respectarea principiului proporționalității Cerințele menționate nu exclud nejustificat operatorii economici, ci asigură că expertul propus este pregătit să îndeplinească în mod adecvat sarcinile complexe ale rolului, în acord cu art. 157 alin. (4) din HG 395/2016. Acestea sunt formulate în funcție de livrabilele și responsabilitățile aferente și permit o evaluare obiectivă a capacității reale a expertului de a contribui la succesul implementării. 5. Referitor la criticile privind cerințele impuse expertului „Dezvoltator software”(...) a. Necesitatea studiilor de specialitate în domeniul IT Funcția de „Expert... ” este una profund tehnică și specializată. Studiile superioare în informatică, automatică, cibernetică sau domenii conexe oferă fundamentul teoretic esențial în: algoritmică, programare, baze de date, arhitecturi software și securitate - toate relevante pentru proiectul în cauză. Această cerință nu este restrictivă, ci asigură competența formală de bază pentru rolul asumat. (...). 6. Contestatorul susține că cerințele formulate pentru expertul „Baze de date” ar fi excesive, invocând: (i) tratamentul diplomei de licență ca echivalent al unei certificări, (ii) limitarea domeniului studiilor la IT și (iii) includerea condiției privind participarea la proiecte cu „peste două componente integrate”. Se propune ca expertiza să fie demonstrată fie prin certificări, fie prin experiență specifică în sarcini concrete de administrare a bazelor de date. În concordanță cu profilul acestui expert, diploma de licenţă (formare academică) şi certificările tehnice au roluri diferite, de aceea reprezintă cerințe complementare.... a rolului justifică specializarea (...). Considerăm criticile contestatorului neîntemeiate, deoarece cerințele prevăzute în caietul de sarcini sunt justificate, proporționale și legale, având în vedere următoarele: a. Diploma de licență nu este echivalată cu certificarea Caietul de sarcini nu formulează confuz cerințele. Diploma de licență în domeniul IT reprezintă o cerință separată de formare academică, în timp ce eventualele certificări în administrarea bazelor de date pot fi solicitate suplimentar sau ca alternativă. Formularea documentației urmărește să stabilească o bază educațională solidă, fără a substitui certificările tehnice specifice.

b.... este justificat pentru rolul tehnic de administrator BDD Având în vedere că expertul va gestiona arhitectura, modelarea, optimizarea, replicarea și securizarea bazelor de date, este absolut rezonabil ca acesta să fi urmat studii într-un domeniu IT. Această cerință nu este discriminatorie, ci corespunde specificului strict tehnic al funcției și responsabilităților directe asumate în proiect. (...) d. Evaluare obiectivă, formulare clară, aplicare proporțională Cerințele permit o verificare obiectivă a experienței și calificării, fiind conforme cu dispozițiile art. 179 din Legea nr. 98/2016 și art. 157 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Autoritatea a calibrat condițiile minime astfel încât să se asigure livrabilele critice privind datele - coloana vertebrală a oricărui sistem informatic - fără a exclude în mod nejustificat operatorii economici. Cerințele aferente expertului Baze de date sunt: • proporționale cu complexitatea proiectului și cu responsabilitățile critice ale postului; • aliniate standardelor internaționale de calitate și securitate a datelor (ISO/IEC..., ISO/IEC..., ITIL, OWASP); • nediscriminatorii, întrucât permit echivalențe de certificare și experiență; • necesare pentru garantarea calității, disponibilității și integrității datelor gestionate de sistemul informatic. Prin urmare, autoritatea contractantă nu încalcă principiile tratamentului egal, transparenței și proporționalității, iar cerințele respective trebuie menținute integral, întrucât ele constituie garanții indispensabile de securitate, performanță și continuitate operațională ale sistemului. B.7. Contestatorul critică cerințele minime stabilite pentru expertul în securitate cibernetică, apreciind că: (i) listarea cumulativă a certificărilor (CISSP, CISM, CRISC, CISA, ISO/IEC..., formator COR) este excesivă, iar (ii) limitarea experienței la „ultimii trei ani” ar fi nejustificat de restrictivă. Se solicită înlocuirea acestora cu cerințe mai flexibile, bazate pe demonstrarea generică a competenței. Raportat la profilul expertului în securitate cibernetică și la rolul acestuia, lista de certificări este necesară, impusă de natura și complexitatea contractului, ținând cont că domeniul este dinamic, iar referinţa la activităţi recente (ultimii 3 ani) asigură actualizarea competenţelor. Cerinţele sunt clare, verificabile şi proporţionale cu riscul specific. Criticile aduse de contestator sunt nefundamentate, deorece cerințele autorității contractante sunt legale, proporționale și tehnic justificate, din următoarele motive: a. Cerințele nu sunt restrictive Cerința privind certificările (CISSP, CISM, CRISC, CISA, ISO/..., formator COR) este necesară, oferind posibilitatea de prezentare a unor certificări echivalente sau recunoscute internațional care atestă competențe în domenii distincte, dar complementare: Certificare Domeniu acoperit Relevanță în proiect CISSP (ISC2) Arhitectură și guvernanță securitate IT Proiectarea și implementa rea măsurilor de securitat e la nivel de sistem CISM (ISACA) Managementul și guverna nța securității Dezvoltarea politicilor și a strategiilor de securitate i nstituțională CRISC (ISACA) Managementul riscurilor I T Identificarea și evaluarea riscurilor tehnologice și o peraționale CISA (ISACA) ... și conformitate Evaluarea controalelor, pr oceselor și a conformității cu reglementările ... /IEC... Managementul securității informațiilor Asigurarea conformității c u standardele internațion ale ISO ... Instruire și educație profe sională Necesită pentru activitate a de formare a utilizatoril or (training securitate) Pagina 21 din 26

b. Relevanța certificărilor pentru specificul contractului Rolul expertului în securitate cibernetică vizează proiectarea, auditarea și implementarea de măsuri tehnice și organizatorice conforme cu cerințele naționale și europene în domeniul protecției infrastructurilor IT. Certificările menționate (CISSP, CISM, CISA etc.) sunt etalon în industrie și acoperă teme esențiale precum guvernanța IT, securitatea operațională, analiza riscurilor și continuitatea activității. Caietul de sarcini menționează expres „sau alte certificări similare recunoscute la nivel național/internațional”, permițând deci echivalența certificărilor, ceea ce înlătură orice caracter restrictiv. Scopul menționării acestor certificări nu este excluderea altor opțiuni, ci asigurarea unui standard minim de competență verificabilă și recunoscută la nivel internațional. Având în vedere faptul că sistemul informatic ce urmează a fi implementat va gestiona date sensibile și va opera în mediu conectat la infrastructuri digitale naționale și europene, se impune ca expertul de securitate să aibă o înțelegere completă a domeniului de guvernanță IT, management al riscurilor și conformitate normativă - competențe care pot fi atestate doar prin astfel de certificări. (...) d. Conformitate cu principiul proporționalității Cerințele impuse sunt clare, verificabile, adaptate gradului de responsabilitate al rolului și conforme cu art. 179 din Legea nr. 98/2016 și art. 157 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Ele nu urmăresc excluderea operatorilor economici, ci asigurarea unei implementări sigure și conforme într-un domeniu cu risc major și expunere ridicată. 8. În privința criticilor aduse cerințelor solicitate pentru profilul de Expert... (SOC), precizăm următoarele: (...) Rolul expertului... (SOC) în cadrul proiectului de digitalizare a serviciilor de proprietate industrială este unul strategic, având responsabilități directe în: • implementarea și operarea proceselor de monitorizare, detecție și răspuns la incidente cibernetice, • definirea fluxurilor operaționale și procedurilor de escaladare și triere, • elaborarea planurilor de răspuns coordonat la incidente, • optimizarea arhitecturii SOC și asigurarea continuității și rezilienței operaționale. Prin urmare, cerințele din caietul de sarcini sunt strict justificate de specificul și importanța rolului și nu pot fi considerate restrictive. b. Justificarea cerințelor privind certificările profesionale (CISSP, GSOM, GSLC, SSCP sau similare) Certificare Domeniu de competenț ă Relevanță pentru rolul în SOC CISSP (ISC2) Guvernanță, arhitectură ș i managementul securități i IT Necesită pentru definirea cadrului general de securitate și conformit ate GSOM (...) Managementul și operațiu nile SOC Garanție a capacității de operare și coordonare a a ctivităților de detecție și r ăspuns GSLC (...) Leadership, strategie și g uvernanță Asigură competențele ma nageriale pentru organiza rea fluxurilor și proceselo r SOC SSCP (ISC2) Practici tehnice de securit ate IT și administrare infr astructuri Necesare pentru gestiona rea activităților tehnice di n cadrul SOC Caietul de sarcini formulează explicit condiția: „... certificări relevante în domeniul securității cibernetice sau alte certificări similare celor menționate... ”

Astfel, sunt acceptate echivalențe și certificări similare, în deplină concordanță cu principiul proporționalității. Listarea mai multor certificări are rolul de a acoperi toate competențele critice necesare: tehnice (SSCP), manageriale (GSLC/GSOM) și de conformitate (CISSP). Aceste domenii sunt interdependente în operarea unui SOC și nu pot fi separate complet, dat fiind că activitatea implică simultan decizii tehnice, de management și de securitate organizațională. Prin urmare, cerința este obiectivă, proporțională și non-restrictivă, urmărind să asigure un nivel minim de expertiză validat internațional. (...) d. Justificarea certificărilor multiple din perspectivă tehnică și normativă Activitatea unui... presupune stăpânirea simultană a unor domenii de competență distincte: • managementul securității (strategii, politici, guvernanță - CISSP, GSLC), • operațiuni SOC și răspuns la incidente (GSOM, SSCP), • analiza riscurilor și conformitate normativă (ISO/IEC..., NIS 2, GDPR). Această combinație este impusă de standardele internaționale aplicabile SOC-urilor moderne (ISO/IEC...... 8... -61r2... &... ), care cer personal certificat și calificat multiplu, capabil să înțeleagă și să implementeze controale din perspective diferite. Prin urmare, cerința nu este restrictivă, ci aliniată la bunele practici și la reglementările tehnice internaționale privind competența personalului din domeniul operațiunilor de securitate. În concluzie, Cerințele stabilite în documentația de atribuire pentru expertul... (SOC): • sunt necesare și proporționale cu complexitatea și responsabilitatea rolului; • sunt aliniate standardelor internaționale (ISO/IEC..., ISO/IEC..., NIS 2... ); • nu restrâng concurența, întrucât acceptă echivalențe și mijloace alternative de probă; • asigură nivelul de profesionalism și maturitate operațională necesar pentru funcționarea eficientă și sigură a SOC-ului. (...) 9. Cu referire la criticile aduse cerințelor pentru profilul..., arătăm aurmătoarele: În temeiul art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și al principiilor de transparență, proporționalitate și tratament egal prevăzute de art. 2 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a defini cerințele de calificare în mod proporțional cu natura, complexitatea și riscurile contractului. Rolul expertului Testare în cadrul proiectului de digitalizare a serviciilor de proprietate industrială este unul esențial pentru asigurarea calității și conformității soluției informatice, având atribuții directe în: • verificarea funcționalității și integrării aplicațiilor dezvoltate; • testarea automată și manuală a componentelor software; • raportarea defectelor și monitorizarea corecțiilor; • validarea calității sistemului înainte de implementare și pe perioada garanției. Prin urmare, cerințele din caietul de sarcini sunt justificate tehnic, nu au caracter restrictiv și garantează competența, experiența practică și fiabilitatea persoanei propuse. a. Justificarea cerinței privind studiile superioare de specialitate IT Testarea aplicațiilor informatice în proiecte de digitalizare presupune o înțelegere profundă a: • principiilor de funcționare a arhitecturilor software, • logicii aplicațiilor și bazelor de date, • limbajelor de programare implicate în dezvoltare (Java,.NET, SQL etc.), • proceselor de integrare, CI/CD și testare automată. Astfel, studiile de specialitate IT (Informatică, Cibernetică, Automatică și Calculatoare) sunt absolut necesare pentru a asigura o bază solidă de cunoștințe tehnice care să permită testarea corectă și completă a sistemului. Această cerință nu limitează participarea, ci asigură un nivel minim de competență profesională verificabilă, fără de care activitatea de testare ar fi superficială și ineficientă. În plus, diploma universitară nu este tratată ca o certificare profesională, ci ca dovadă a formării academice, fiind complementară certificărilor de testare (ISTQB, TMMi, CAT, etc.). b. Justificarea certificării în testarea aplicațiilor software Pagina 23 din 26

Cerința privind o certificare recunoscută național sau internațional (ex.... /......, TMMi Professional) are rolul de a verifica în mod obiectiv competențele tehnice și metodologice ale expertului. Aceste certificări acoperă: • principiile fundamentale de testare (strategii, planificare, cazuri de test, trasabilitate); • testarea funcțională, non-funcțională și automată; • gestionarea defectelor și raportarea; • utilizarea instrumentelor de testare și de management al calității. Prin urmare, solicitarea unei certificări nu este restrictivă, ci reprezintă o garanție a profesionalismului și standardizării activităților de testare, în conformitate cu bunele practici internaționale (ISO/IEC/IEEE... -...... ). Caietul de sarcini prevede explicit posibilitatea de a prezenta „alte certificări similare”, permițând echivalența și asigurând tratament egal pentru toți operatorii economici. c. Justificarea experienței în proiecte complexe Această cerință este esențială pentru a demonstra capacitatea expertului de a testa sisteme software complexe și interconectate, precum cel vizat de prezentul proiect, care implică: • module multiple (cereri, plăți, arhivare electronică, interfață publică etc.); • interconectare cu sisteme externe (SPV, EUIPO, WIPO); • volume mari de date și fluxuri distribuite. Testarea unui sistem de asemenea complexitate presupune coordonarea testelor între componente, validarea interoperabilității și gestionarea cazurilor de regresie. Prin urmare, experiența anterioară în proiecte similare nu este excesivă, ci proporțională cu nivelul de responsabilitate și riscul proiectului. (...) 10. În legătură cu susținerile contestorului prezentate la capitolul „B.10. Alte condiții generale”, arătăm următoarele: (...) c. Interdicția de a nominaliza același expert pentru mai multe poziții - justificată prin necesitatea asigurării capacității reale de execuție Interdicția de a desemna același expert pe mai multe poziții are un caracter preventiv și de bună practică administrativă, având ca scop: • evitarea conflictelor de rol (ex. aceeași persoană ca arhitect software și tester sau ca dezvoltator și auditor); • asigurarea independenței profesionale și obiectivității activităților de verificare și validare; • garantarea capacității reale de implicare a experților în activitățile derulate concomitent; • eliminarea riscului de subdimensionare a echipei și de neîndeplinire a termenelor; • proiectul are activități simultane și interdependente, deci incompatibilitatea nu este doar potențială, ci efectivă; • conflictul de roluri este intrinsec (nu derivă din relații personale sau financiare, ci din suprapunerea responsabilităților tehnice); • gestionarea acestor suprapuneri ar fi imposibilă fără a compromite calitatea și termenele de execuție. Nominalizarea aceluiași expert pe mai multe roluri critice ar crea suprapuneri incompatibile între activități care trebuie derulate în paralel (ex. dezvoltare - testare - analiză), afectând direct calitatea implementării și integritatea livrabilelor. Această interdicție nu restrânge competiția, ci asigură credibilitatea și robustețea echipei tehnice, în deplină conformitate cu principiile transparenței și tratamentului egal. Prin urmare, limitarea cumulului de roluri nu este o restricție a participării, ci o garanție de integritate și performanță în implementare.» Textele care se afla în locurile marcate „(...)” nu sunt însușite de Consiliu, criticile aferente fiind analizate în cadrul contestației formulate de... &...

Singura critică din contestația formulată de... care va fi admisă este cea referitoare la vechimea de minim 15 ani în domeniul IT pentru expertul arhitect aplicații software, care va fi redusă la maximum 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din... nr....: „(2) Experienţa generală solicitată de autoritatea/entitatea contractantă în ceea ce priveşte domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară poate fi de până la 5 ani, ca regulă generală.” În acest caz, nu este incidentă excepția de la alin. (3) („Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea/entitatea contractantă poate solicita mai mult de 5 ani vechime în specialitatea studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară, atunci când există reglementări specifice şi/sau atunci când autoritatea/entitatea contractantă justifică temeinic, la nivelul strategiei de contractare, complexitatea deosebită a activităţilor ce urmează a fi derulate în cadrul contractului prin prisma poziţiei/atribuţiilor respectivei persoane şi anvergura obiectului contractului.”), întrucât nu există o astfel de justificare în strategia de contractare. Prin urmare, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, și contestația formulată de..., în contradictoriu cu... și va obliga autoritatea contractantă să reducă cerința privind vechimea în domeniul IT pentru expertul arhitect aplicații software la maximum 5 ani. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Analiza actului atacat al autorității contractante, din punctul de vedere al legalității și temeiniciei, s-a efectuat prin prisma motivelor invocate de societatea contestatoare, în acord cu principiul disponibilității care guvernează și procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului [art. 26 alin. (2) partea introductivă din legea remediilor și art. 9 alin. (2) C. proc. civ. - obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților]. În eventualitatea unei căi de atac, după cum se cunoaște, în lumina art. 30 alin. (2) și a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: - în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorității contractante decât cele cuprinse în contestația adresată Consiliului; - nu se pot depune probe noi față de cele care au fost depuse în cadrul contestației. Referitor la solicitarea contestatoarei... privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Pagina 25 din 26

Consiliul constată că... nu a depus niciun document prin care să facă dovada acestor cheltuieli, motiv pentru care această solicitare va fi respinsă, ca nefondată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestațiile formulate de... &... și de..., în contradictoriu cu... și dispune remedierea documentației de atribuire în conformitate cu considerentele prezentei decizii în termen de 15 zile de la data primirii deciziei. Respinge cererea... de acordare de cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...