Dosar CNSC 259/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6 Sector 3, Bucureşti, România,CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745; www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 238/C2/259 Data: 22.02.2016 Prin contestaţia FN, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 4073/16.02.2016, formulată de către S.C. DRACARD COM SERV S.R.L., cu sediul în Borşa, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 17, judeţul Maramureş, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J24/1142/1995, având CUI RO 8050705, împotriva rezultatului procedurii de atribuire emis de către ORAŞUL BORŞA (PRIMĂRIA ORAŞULUI BORŞA), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în Borşa, str. Floare de Colţ nr. 1 A, judeţul Maramureş, în cadrul procedurii de atribuire, prin „licitaţie deschisă” a contractului de achiziţie publică de servicii având ca obiect „Servicii de transport de deşeuri menajere de pe raza oraşului Borşa la groapa de gunoi Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş”, cod CPV 90512000-9 – Servicii de transport de deşeuri menajere (Rev.2), având sursa de finanţare: „Fonduri bugetare”, s-a solicitat: „sistarea derulării contractului atribuit S.C. Euro System Impex S.R.L., anularea licitaţiei de atribuire a contractului Servicii de transport de deşeuri menajere, obligarea autorităţii de a organiza o nouă licitaţie în condiţiile legale”. În baza documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: În baza art. 2711 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de 1

concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, respinge contestaţia formulată de S.C. DRACARD COM SERV S.R.L. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 28/15.01.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 1188/18.01.2016, depusă de SC ...SRL, cu sediul în ..., CUI ..., privind procedura de cerere de oferte pentru atribuirea contractului de lucrări de reabilitare a drumului forestier ...1,2, cod CPV 45210000-2, cu data limită de depunere a ofertelor 09.11.2015, organizată de ..., cu sediul în ..., CUI ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în esenţă, anularea rezultatului procedurii de atribuire şi reevaluarea corectă a ofertelor. În baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: În temeiul art. 278 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca nefondat capătul de cerere de anulare a raportului procedurii în partea privind asocierea SC ...SRL - SC ... SRL şi de reevaluare a acestei oferte, precum şi, ca lipsite de interes, celelalte capete de cerere din contestaţia SC ...SRL nr. 28/15.01.2016, în contradictoriu cu .... 1

Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile de la comunicare. MOTIVARE Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 266 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu amendamentele ulterioare, să soluţioneze contestaţia de faţă, completată prin adresa nr. 49/20.01.2016, prin care SC ...SRL reclamă decizia autorităţii contractante de admitere a ofertelor asocierii SC ...SRL - SC ... SRL şi SC ...SRL, cu declararea câştigătoare a acestei din urmă oferte, respectiv de clasare a ofertei SC ...SRL pe locul III, în cadrul procedurii de atribuire menţionată în partea introductivă. În motivarea demersului său, autoarea contestaţiei învederează că oferta SC ...SRL nu este admisibilă, prin prisma preţului propus, de 1.940.083,95 lei, fără TVA. Contestatoarea se întreabă cum vor fi dislocate utilajele necesare de către societatea câştigătoare, cu ce costuri şi dacă ele au fost cuprinse în preţul ofertei. Câştigătoarea are patru angajaţi, este o firmă de apartament şi nu are nicio legătură cu domeniul. Preţurile ei pentru produsele de balastieră sunt mai mari decât cele ale SC ...SRL, care are calitate de producător. Pentru cantitatea de 8.909,42 mc agregate de balastieră trebuia prevăzut şi transportul, pe distanţă semnificativă. Autoritatea contractantă a evaluat cu îngăduinţă oferta câştigătoare, precum şi oferta clasată pe locul II. În punctul său de vedere nr. 20673/28.01.2016 asupra contestaţiei, înregistrat la Consiliu cu nr. 2306/29.01.2016, autoritatea contractantă susţine, în apărare, că demersul contestatoarei este lipsit de interes. Oferta acesteia ocupă locul III, după cele ale SC ...SRL şi SC ...SRL - SC ... SRL. În ipoteza admiterii contestaţiei şi aprecierii drept inadmisibilă a ofertei câştigătoare, contestatorul s-ar situa pe poziţia secundă, care nu îi acordă dreptul de a solicita încheierea contractului de achiziţie publică (are prioritate ofertantul aflat în prezent pe locul II). Faţă de art. 255 din ordonanţă, contestatoarea nu justifică un interes direct şi actual în modificarea raportului comisiei de evaluare nr. 269/11.01.2016. Oferta SC ...SRL, reprezentând 80,47% din valoarea estimată, deci peste 80%, nu este o ofertă cu preţ neobişnuit de scăzut, supusă art. 202 din ordonanţă. În ceea ce priveşte resursele tehnice, susţinerile contestatoarei se bazează pe simple speculaţii. SC ...SRL este terţ susţinător şi nu are rol în derularea contractului, cum consideră contestatoarea. 2

Speculaţii sunt şi afirmaţiile privind materialele de balastieră, contestatorul neavând cunoştinţă despre locul de unde se aprovizionează SC ...SRL, respectiv afirmaţiile privind evaluarea îngăduitoare a ofertelor. Sesizând că SC ...SRL a formulat o contestaţie motivată în exclusivitate pe generalităţi, fără prezentarea vreunui argument concret care să vizeze ofertele concurente şi, cu atât mai puţin, a vreunui mijloc de probă, ţinând seama şi de exprimarea intenţiei de a completa contestaţia cu noi motive şi capete de cerere în urma studierii dosarului achiziţiei publice, cu adresa nr. 1371/55- C4/19.01.2016, în temeiul art. 270 alin. (2) şi al art. 275 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, precum şi al art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) şi (3) şi art. 22 alin. (2) C. proc. civ., Consiliul a solicitat contestatoarei să îi comunice motivarea completă în fapt şi în drept a contestaţiei şi eventualele mijloace de probă pe care se sprijină. S-au cerut şi: - în ce fel au fost încălcate dispoziţiile art. 202 alin. (1) şi (1) ind. 1 din ordonanţă, în contextul în care chiar contestatoarea afirmă că oferta SC ...SRL are un preţ peste pragul de 80% din valoarea estimată a contractului, respectiv nu este un preţ aparent neobişnuit de scăzut; - care sunt utilajele ce urmează a fi dislocate de SC ...SRL şi costurile implicate; - dovada că SC ...SRL are 4 sau mai puţini angajaţi; - care este preţul pieţei pentru materialele de balastieră (şi dovezi în susţinere); - care sunt costurile suplimentare ce nu au fost incluse în oferta declarată câştigătoare. De asemenea, i s-a solicitat contestatoarei să menţioneze dacă are cunoştinţă de conţinutul propunerilor tehnică şi financiare ale ofertantei câştigătoare. A fost întrebată dacă a realizat anterior demersuri la autoritatea contractantă pentru a avea acces la dosarul achiziţiei publice, astfel încât să poată cunoaşte dacă actele autorităţii sunt, într-adevăr, nelegale. Totodată, i s-a cerut punctul de vedere asupra excepţiei lipsei de interes în contextul în care nu aduce nicio critică ofertei situate pe locul II, care ar deveni câştigătoare în situaţia în care ar fi respinsă oferta SC ...SRL. S-a atras atenţia că art. 270 alin. (1) lit. e) din ordonanţa privind achiziţiile publice impune motivarea în fapt a contestaţiei, nu doar invocarea la modul general a neîndeplinirii diverselor cerinţe din fişa de date sau caietul de sarcini ori a caracterului nereal al unor preţuri. Contestatoarea a răspuns cu adresa nr. 49/20.01.2016, înregistrată la Consiliu cu nr. 1529/21.01.2016, arătând, între 3

altele, că nu are cunoştinţă de conţinutul ofertelor concurente şi că nici nu a solicitat autorităţii contractante să îi asigure accesul la dosarul achiziţiei publice. Nu cunoaşte nici cine este ofertantul de pe locul II, însă bănuieşte că el este SC ...SRL. Se întreabă dacă este legal ca SC ... SRL să participe la procedură în asociere cu SC ...SRL şi, în acelaşi timp, SC ...SRL să fie şi ofertant unic. Adaugă că atât oferta de pe primul loc, cât şi cea de pe locul secund au fost evaluate cu superficialitate şi lipsă de responsabilitate de către autoritatea contractantă. Nu este exprimat un punct de vedere faţă de excepţia lipsei de interes, pusă în discuţie. Văzând cererea prin care contestatoarea a solicitat Consiliului să îi pună la dispoziţie documentele dosarului achiziţiei publice de la autoritate, în temeiul art. 274 alin. (4) din ordonanţă, în următoarea zi lucrătoare de la primirea acestui dosar, Consiliul a înştiinţat-o pe contestatoare că poate consulta documentele respective, cu excepţia celor clasificate sau declarate confidenţiale. Cu nr. 97/05.02.2016, în urma studierii dosarului la sediul Consiliului, contestatoarea formulează concluzii scrise, în care prezintă motivele concrete de respingere a ofertei SC ...SRL, iar faţă de oferta asocierii SC ...SRL - SC ... SRL remarcă faptul că nu se regăseşte la dosar, motiv pentru care cere depunerea ei de către autoritate şi reinvitarea pentru studiere. La 08.02.2016, alături de o completare a punctului de vedere nr. 20673/28.01.2016, ... depune la Consiliu, în copie, oferta asocierii antemenţionate, iar Consiliul comunică societăţii contestatoare că o poate consulta, exceptând informaţiile clasificate sau declarate confidenţiale, cum este şi cazul propunerilor tehnică şi financiară aparţinând asocierii. Cu nr. 110/15.02.2016, după consultarea documentelor puse la dispoziţie, contestatoarea prezintă o altă serie de concluzii scrise, în care aduce argumente de excludere a ofertei asocierii SC ...SRL - SC ... SRL. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenţei generale, materiale şi teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., şi după deliberare, Consiliul reţine că, prin invitaţia de participare nr. 381148, publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – SEAP la 26.10.2015, autoritatea contractantă ... a iniţiat o procedură de cerere de oferte online în vederea achiziţionării de lucrări de reabilitare a drumului forestier ...1,2 (judeţul Caraş Severin), în lungime de 7,9 km, estimate valoric la 2.410.991,15 lei, fără TVA. Documentaţia de atribuire a fost postată în SEAP la 26.10.2015, alături de invitaţia de participare. La procedură au fost depuse şapte oferte, între care şi cele ale SC ...SRL (declarată câştigătoare), asocierii SC ...SRL - SC ... SRL 4

(clasată pe locul II) şi SC ...SRL (clasată pe locul III). Împotriva acestui rezultat, pentru motivele evocate anterior, SC ...SRL a învestit Consiliul, în termenul legal, cu soluţionarea contestaţiei ce formează obiectul prezentei cauze. Înainte de a trece la cercetarea pe fond a contestaţiei, în contextul invocării excepţiei lipsei de interes a contestatoarei, raportat la art. 278 alin. (1) din ordonanţă şi art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul este ţinut să analizeze cu precădere excepţia. Procedând în acest sens, Consiliul observă că demersul SC ...SRL, a cărei ofertă se situează pe locul III în clasament, este îndreptat împotriva evaluării ofertelor de pe locurile II şi I, pe care urmăreşte să le elimine din competiţie, cu scopul de a îi fi atribuit contractul. În ceea ce priveşte interesul oricărui contestator, relevante sunt normele art. 255 din ordonanţă: "Art. 255. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ- jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) În sensul prevederilor alin. (1), prin persoană vătămată se înţelege orice operator economic care: a) are sau a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire; b) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire." Din parcurgerea acestor dispoziţii rezultă că persoana care se adresează Consiliului cu o contestaţie trebuie să probeze un interes legitim în demersul său de infirmare a actelor emise de către autoritatea contractantă. Totodată, interesul (procesual), ca folos urmărit de către cel care a pus în mişcare acţiunea, trebuie să îndeplinească cerinţa de a fi legitim, născut, actual, personal şi direct, astfel cum prevede art. 33 C. proc. civ. Interesul este legitim atunci când nu contravine legii şi normelor sociale; născut şi actual atunci când există în momentul în care se exercită acţiunea şi pe întreg parcursul exercitării acesteia; este personal şi direct atunci când folosul practic îl vizează pe cel care recurge la această formă procedurală şi nu pe altcineva. Folosul urmărit prin cerere trebuie să aparţină titularului acesteia, prin aceasta justificându-se caracterul de interes direct şi personal, admiţându-se unanim că prin declanşarea unui demers procesual trebuie să se urmărească 5

asigurarea propriilor interese şi nu interesul general de respectare a legii ori al altor persoane, cum ar fi ofertanţii concurenţi. Contestaţia nu poate servi ca mijloc de blocare cu rea-credinţă a investiţiei autorităţii contractante sau ca prilej de dezbateri teoretice pe marginea legalităţii actelor organizatoarei achiziţiei. Totodată, prin declanşarea demersului jurisdicţional trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese ale contestatoarei, nu doar interesul general de respectare a legii ori interesul altor operatori economici care ar avea acces la contractul supus atribuirii. SC ...SRL a participat cu ofertă la procedură în vederea obţinerii contractului de lucrări, însă nu a reuşit această obţinere, existând două oferte mai avantajoase, după cum s-a menţionat mai sus. În atari circumstanţe, înseamnă că SC ...SRL are interes în contestarea actului de stabilire a rezultatului procedurii, până la proba contrară. Interesul societăţii este de a avansa în clasament până pe prima poziţie, pentru a îi fi atribuit contractul. Pentru o cercetare judicioasă a interesului în formularea contestaţiei, acesta nu trebuie limitat la anumite afirmaţii ale părţilor, ci trebuie privit în finalitatea sa, respectiv raportat la atingerea obiectivului operatorului economic de a deveni contractant. Însă, cum între oferta contestatoarei şi oferta desemnată câştigătoare s-a interpus oferta asocierii SC ...SRL - SC ... SRL, determinarea existenţei interesului este circumstanţiată de rezultatul verificării de către Consiliu a corectitudinii clasării ofertei asocierii. Dacă această ofertă a fost în mod eronat admisă, SC ...SRL are şanse în a avansa pe locul I şi, astfel, de a obţine contractul. Dimpotrivă, dacă oferta a fost în mod legal admisă, şansele devin iluzorii, căci următoarea la ordine în atribuirea contractului ar fi oferta asocierii, care ar trece pe prima poziţie, în locul SC ...SRL. Trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudenţe constante a instanţelor supranaţionale de la Luxemburg, o acţiune în anulare introdusă de o persoană fizică sau juridică nu este admisibilă decât în măsura în care această persoană are un interes să obţină anularea actului atacat (Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 28 septembrie 2004, MCI/Comisia, T-310/00, Rec., p. II-3253, punctul 44 şi jurisprudenţa acolo citată). Un astfel de interes presupune ca anularea actului atacat să poată avea, în sine, consecinţe juridice (Hotărârea Tribunalului din 14 septembrie 1995, Antillean Rice Mills şi alţii/Comisia, T-480/93 şi T-483/93, Rec., p. II-2305, punctul 59 şi jurisprudenţa acolo citată) şi ca acţiunea să poată astfel aduce, prin rezultatul său, un beneficiu părţii care a introdus-o (Hotărârea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene din 25 iulie 2002, Unión de Pequeños Agricultores/Consiliul, C-50/00P, Rec., p. I-6677, punctul 21). 6

Prin urmare, este necesar să se verifice dacă, în speţă, o eventuală anulare a deciziei atacate poate crea un avantaj reclamantei, din moment ce, în ipoteza unei asemenea anulări, autoritatea ar avea dreptul de a atribui contractul de achiziţie publică asocierii a cărei ofertă se află pe a doua poziţie în ordinea de clasare, iar nu reclamantei, a cărei ofertă a fost clasată pe a treia poziţie. Or, este exact că, în cazul în care oferta SC ...SRL ar trebui respinsă, măsura nu ar avea drept consecinţă automată atribuirea contractului de achiziţie publică reclamantei, ceea ce anihilează interesul reclamantei. În Hotărârea din 19 iunie 2003, cauza C-249/01, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesvergabeamt, în procedura Werner Hackermüller împotriva Bundesimmobiliengesellschaft

mbH

(BIG)

şi

Wiener Entwicklungsgesellschaft mbH für den Donauraum AG (WED), Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a statuat că, în conformitate cu art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665, statele membre sunt obligate să se asigure că procedurile de revizuire stabilite de directivă sunt disponibile "cel puţin" oricărei persoane care are sau a avut un interes în obţinerea unui anumit contract public şi care a fost sau riscă să fie lezată de o presupusă încălcare a dreptului comunitar privind contractele de achiziţii publice sau normele interne de aplicare a legii. Este, aşadar, evident că prevederea nu obligă statele membre să instituie căile de atac disponibile pentru orice persoană care doreşte să obţină un contract de achiziţie publică, ci le permite să solicite ca persoana în cauză să fi fost sau să rişte să fie lezată de încălcarea pe care o invocă. Prin urmare, art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665 nu se opune ca respectivele căi de atac să fie disponibile pentru persoanele care doresc să obţină un anumit contract public numai dacă au fost sau riscă să fie lezate de încălcarea pe care o invocă. Nu există o anumită ordine de cercetare a criticilor reclamantei SC ...SRL, însă pentru a se putea pronunţa asupra excepţiei lipsei de interes, Consiliul este nevoit să examineze pe fond, mai întâi, criticile împotriva evaluării ofertei asocierii SC ...SRL - SC ... SRL, în acord cu art. 248 alin. (4) C. proc. civ. În cuprinsul contestaţiei sale din 15.01.2016, reclamanta nu aduce nicio obiecţie vizavi de evaluarea ofertei acestei asocieri, mărginindu-se să presupună că oferta nu a fost verificată temeinic şi să solicite reevaluarea ei. La adresa Consiliului de a îşi motiva complet contestaţia şi de exprima un punct de vedere asupra excepţiei lipsei de interes în contextul în care nu aduce nicio critică ofertei situate pe locul II, SC ...SRL a precizat că nici măcar nu cunoaşte care este ofertantul de pe locul II, bănuind că el este SC ...SRL. 7

Se întreabă: "Dacă ar fi aşa, observăm că SC ... SRL participă la poziţia 7.2 ca ofertant-asociat al SC ...SRL şi încă odată ca unic ofertant la poziţia 8, oare să fie legal?" Adaugă că "ambele oferte de pe locul unu şi doi au fost evaluate cu superficialitate şi lipsă de responsabilitate de către autoritatea contractantă atât a câştigătorului cât şi a celui clasat pe locul II, de aceea şi reluarea procedurii, cu reevaluarea ofertei câştigătoare şi a celei clasate pe locul doi." Contestaţia trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt şi în drept, sens în care dispune art. 270 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Singura ipoteză în care se admite completarea motivării este aceea de la art. 270 alin. (2) – când Consiliul apreciază că în contestaţie nu se regăseşte motivarea ei, ocazie cu care pune în vedere autoarei să îşi completeze contestaţia în termen de trei zile, după cum i s-a pus în vedere mai sus, însă SC ...SRL nu a furnizat Consiliului niciun motiv concret legat de ofertanta de pe locul II, recunoscând că nici nu cunoaşte cine este aceasta. Şi-a exprimat o îndoială legată de evaluarea ei, apreciată drept superficială şi lipsită de responsabilitate. Prin urmare, contestatoarea nu s-a conformat solicitării exprese a Consiliului, vizavi de evaluarea ofertei asocierii, ceea ce o expune sancţiunii de la art. 270 alin. (2) din ordonanţă cu privire la criticile formulate ulterior. Din parcurgerea atentă a contestaţiei, Consiliul constată că motivele concrete de nelegalitate şi netemeinicie a deciziei autorităţii nu apar menţionate. Mai mult, ele nu se regăsesc nici în răspunsul furnizat de contestatoare la 20.01.2016. În contestaţie şi în răspuns figurează doar motive de ordin ipotetic, simple presupuneri ale celui care a redactat contestaţia şi răspunsul, fără vreo legătură concretă cu actele depuse de ofertanţi şi cu evaluarea realizată de autoritatea contractantă. De altminteri, SC ...SRL nici măcar nu s-a preocupat să consulte anterior actele dosarului achiziţiei publice la autoritatea contractantă, deşi avea această posibilitate legală. La cererea de oferte pentru atribuirea contractului de lucrări de reabilitare a drumului forestier ...1,2, SC ...SRL şi SC ... SRL au depus o singură ofertă, în asociere, ceea ce înseamnă că nu se confirmă bănuiala reclamantei că SC ... SRL a venit la procedură atât ca "unic ofertant", cât şi ca ofertant asociat. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 defineşte noţiunile de ofertant şi ofertă după cum urmează: - ofertant: orice operator economic care a depus ofertă în termenul de depunere a ofertelor indicat în anunţul/invitaţia de participare; 8

- ofertă: actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică. Cum s-a arătat, SC ...SRL şi SC ... SRL au depus o singură ofertă, în asociere, nu mai multe oferte. Faptul că SC ... SRL a participat, pe cont propriu, şi la o altă achiziţie organizată de ... sau de orice altă autoritate contractantă nu aduce atingere dispoziţiilor legale. Orice operator economic poate participa la oricâte proceduri de atribuire doreşte, inclusiv SC ...SRL (ceea ce s-a şi întâmplat). Suspiciunile de evaluare superficială a ofertei şi de lipsă de responsabilitate rămân la stadiul de suspiciuni, care nu pot fundamenta o eventuală anulare a actelor autorităţii. Trecând peste caracterul general al suspiciunilor, nici prin argumentarea probatorie din contestaţie şi nici prin mijloacele de probă anexate ei, contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) şi art. 249 C. proc. civ., care impun părţilor să susţină cu mijloace de probă cele ce afirmă în faţa Consiliului, contestatoarea nu reuşeşte să argumenteze ori să probeze în vreun fel că au existat încălcări ale legii în evaluarea ofertantei asocierii SC ...SRL - SC ... SRL, în speţă că aceasta ar fi inadmisibilă. Relativ la criticile pe care contestatoarea le aduce faţă de evaluarea ofertei asocierii prin concluziile scrise din 05.02.2016 şi 15.02.2016, Consiliul stabileşte că ele sunt atât tardive, cât şi inadmisibile. Consiliul nu este organism de control care să realizeze o supraevaluare a ofertelor la cererea ofertanţilor care au îndoieli sau presupuneri legate de neîndeplinirea de către concurenţi a cerinţelor din documentaţia de atribuire. Motivele noi de contestare invocate prin intermediul concluziilor scrise sunt inadmisibile – sens în care este relevantă decizia civilă nr. 933 din 10 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal: Nu poate fi primită critica petentei referitoare la respingerea ca inadmisibile a criticilor formulate prin precizări şi concluzii scrise, Consiliul apreciind în mod corect că, în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a prevederilor caietului de sarcini şi a anumitor criterii de calificare, precum şi unele aspecte legate de preţul ofertat de C.C.P. SA, contestaţia nu cuprinde o motivare în fapt şi în drept cu privire la susţinerile invocate. Potrivit art. 270 alin. (1) din ordonanţă, contestaţia trebuie să cuprindă, printre altele, motivarea în fapt şi în drept, precum şi mijloacele de probă, în măsura în care este posibil. Conform alin. (2), în situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile prevăzute la alin. (1), va cere contestatorului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, să completeze contestaţia. Prin contestaţia înregistrată la Consiliu la 14.11.2013, SC T.C. SRL, pe lângă criticile privind încălcarea de către autoritatea contractantă, la analiza ofertei desemnate câştigătoare, a art. 202 din ordonanţă şi a art. 36 alin. (1) lit. a) şi f) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 (care au fost analizate de Consiliu), contestatoare a mai invocat două motive de nelegalitate (care au fost respinse de Consiliu ca inadmisibile): 9

– încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2) lit. c) şi f) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. Contestatoarea a susţinut că oferta câştigătoare cuprinde preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe, fără a prezenta în fapt motivele care au determinat-o să ajungă la această concluzie, mulţumindu-se doar să reproducă textul de lege menţionat; – neîndeplinirea de către ofertantul câştigător a cerinţelor de calificare şi a prevederilor caietului de sarcini. Mai exact, contestatoarea a arătat că „înţelege să critice oferta câştigătoare inclusiv din perspectiva îndeplinirii cerinţelor de calificare şi a prevederilor caietului de sarcini, în sensul în care îşi exprimă îndoiala cu privire la modul de îndeplinire a acestor cerinţe de către ofertantul câştigător”. În finalul contestaţiei, SC T.C. SRL a arătat că îşi rezervă dreptul de a face precizări după studierea dosarului achiziţiei publice, în special a ofertei C.C.P. SA. Prin adresa din 15.11.2013, Consiliul a solicitat contestatoarei, în temeiul art. 270 alin. (2), ca, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării, să comunice motivarea în fapt cu privire la susţinerile din plângere, precum şi să indice mijloacele de probă. La 20.11.2013, SC T.C. SRL a făcut următoarele precizări: – referitor la critica potrivit căreia oferta câştigătoare cuprinde preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe, motivarea în fapt este dată de împrejurarea că rezultatul preţului ofertat, care reprezintă 67,27% din valoarea estimată a contractului, nu putea fi obţinut decât în condiţiile unor preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe; – referitor la critica potrivit căreia ofertantul câştigător nu a îndeplinit cerinţele de calificare şi prevederile caietului de sarcini, acesta nu a îndeplinit cerinţele prevăzute la pct. III.2.1 lit. a) – Situaţia personală a ofertantului, pct. III.2.2 – Capacitatea economică şi financiară, pct. III.2.3 lit. a) – Capacitatea tehnică şi/sau profesională, nici în ceea ce priveşte resursele reale, negrevate de datorii, linii de credit pentru a realiza cash-flow-ul de execuţie a contractului pentru o perioadă de 6 luni, nici experienţa similară, nici personalul-cheie solicitat prin documentaţie. Prin raportare la conţinutul contestaţiei iniţiale, Curtea constată că SC T.C. SRL nu a indicat în concret motivele de fapt pentru care a susţinut că oferta câştigătoare nu ar respecta cerinţele de calificare şi prevederile caietului de sarcini şi că ar cuprinde preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe, cu toate că art. 270 alin. (1) lit. e) din ordonanţă prevede că motivarea în fapt este unul dintre elementele esenţiale ale contestaţiei adresate Consiliului. Mai mult, nici precizarea depusă la data de 20.11.2013, ca urmare a înştiinţării emise de Consiliu în temeiul art. 270 alin. (2), nu cuprinde motivele de fapt care au determinat-o pe contestatoare să susţină că oferta câştigătoare nu ar respecta cerinţele de calificare şi prevederile caietului de sarcini şi că ar cuprinde preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe. Astfel, în ceea ce priveşte prima critică, contestatoarea doar a individualizat cerinţele în legătură cu care a susţinut că ofertantul câştigător nu le-ar fi îndeplinit [cele prevăzute la pct. III.2.1 lit. a), pct. III.2.2 şi pct. III.2.3 lit. a)], fără a prezenta motivele pentru care s-ar putea ajunge la concluzia nerespectării acestor cerinţe de către ofertantul câştigător. În legătură cu cea de-a doua critică, contestatoarea a susţinut că oferta câştigătoare cuprinde preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe, întrucât rezultatul preţului ofertat reprezintă 67,27% din valoarea estimată a contractului, fără însă a motiva în concret cum a ajuns la concluzia că un preţ neobişnuit de scăzut nu poate fi rezultatul unei concurenţe libere. Având în vedere lipsa de motivare a celor două critici, Curtea subliniază că Consiliul nu este organism de control care să realizeze o supraevaluare a ofertelor la cererea ofertanţilor care au îndoieli sau presupuneri legate de neîndeplinirea cerinţelor din documentaţia de atribuire de către concurenţi. Prin contestaţia formulată în condiţiile art. 255 şi urm. din ordonanţă, în lipsa unei motivări corespunzătoare, nu poate fi însărcinat Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a unei proceduri de atribuire sau o supraevaluare a ofertelor, pe bază de supoziţii. Consiliul se poate pronunţa strict asupra aspectelor legal sesizate, în limitele contestaţiei, obiectul acesteia fiind fixat de către contestatoare, iar decizia fiind pronunţată numai asupra obiectului contestaţiei. În altă ordine de idei, Curtea reţine că în mod legal Consiliul nu a analizat susţinerile contestatoarei din cadrul concluziilor scrise, formulate după studierea dosarului procedurii de achiziţie, în condiţiile în care motivarea contestaţiei trebuia să existe la momentul redactării ei sau cel mult poate fi efectuată ulterior, însă numai în 10

condiţiile stipulate la art. 270 alin. (2), respectiv în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării de completare a contestaţiei. Raportat la conţinutul concluziilor scrise, Consiliul a ajuns pe bună dreptate la concluzia că studierea ofertei depuse de operatorul economic declarat câştigător a avut drept scop şi identificarea de noi motive de contestare. Or, contestaţia constituie o cale de atac la îndemâna persoanelor vătămate, iar nu un mijloc de obţinere de către aceştia a unor informaţii din dosarul achiziţiei publice. Altfel spus, scopul pentru care a fost edictată de legiuitor calea de atac a contestaţiei nu este de a permite contestatorului să studieze dosarul achiziţiei, ci de a reclama un act vătămător, pentru motive de nelegalitate şi/sau netemeinicie care îi sunt cunoscute la momentul reclamaţiei, iar nu necunoscute şi aflate, eventual, pe parcursul procedurii. Raţiunea reglementării de la art. 274 alin. (4) din ordonanţă constă în asigurarea egalităţii armelor între părţile procedurii administrativ-jurisdicţionale. Prin permiterea accesului la documentele aflate în dosarul achiziţiei publice, legiuitorul a urmărit să asigure contestatorului posibilitatea de a-şi efectua o apărare efectivă, prin prisma probelor pe care le poate invoca. Totuşi, o asemenea posibilitate implică existenţa ca premisă a unei contestaţii conforme, care să cuprindă toate elementele de la art. 270 alin. (1), inclusiv motivarea în fapt şi în drept. Este adevărat că art. 275 alin. (6) recunoaşte dreptul părţilor de a depune concluzii scrise în cursul procedurii, însă prin aceste concluzii nu se pot prezenta pentru prima dată motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei/unei părţi din contestaţie, întrucât aceasta ar echivala cu completarea unui element esenţial al contestaţiei peste termenele prevăzute la art. 271 alin. (1) şi 270 alin. (2). Or, rolul concluziilor scrise este de a sintetiza problemele speţei, cu referire punctuală la probele administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se bazează apărările sau pretenţiile părţilor, iar nu de a completa contestaţia iniţială. Concluziile scrise reiau argumentarea contestaţiei iniţiale, raportat la obiectul şi cauza deja stabilite, prin intermediul lor neputându-se completa sau schimba obiectul/cauza. Mai mult, potrivit art. 275 alin. (5) şi art. 276, procedura în faţa Consiliului este scrisă (fără dezbateri orale) şi trebuie încheiată în 20 de zile de la primirea dosarului achiziţiei publice, unul dintre principalele sale caracteristici fiind celeritatea. Contradictorialitatea şi dreptul la apărare în această procedură administrativ- jurisdicţională se manifestă prin transmiterea contestaţiei către autoritatea contractantă, care, la rândul ei, o transmite celorlalţi ofertanţi la licitaţie, conform art. 271. De asemenea, autoritatea contractantă are obligaţia de a depune la Consiliu punctul său de vedere, conform art. 274. Or, concluziile scrise nu sunt supuse regulilor de comunicare, astfel încât Consiliul nu poate analiza motive care nu au fost dezvoltate prin contestaţia comunicată părţilor, în caz contrar nesocotind principiul dreptului de apărare. La interpelarea adresată de Consiliul reclamantei aceasta a răspuns expres că nu are cunoştinţă de cuprinsul ofertei asocierii concurente [din cauză că nu a cerut autorităţii consultarea ei în timp util, pasivitate care se vede că nu a împiedicat-o cu nimic să o conteste]. Nu ştie exact de ce o contestă, dar o să spună ulterior, după ce îi va furniza probele chiar Consiliul. Contestatoarea se găseşte în eroare, întrucât Consiliul este organ administrativ- jurisdicţional de soluţionare a contestaţiilor, nu a concluziilor scrise depuse ulterior. Motivarea contestaţiei, reprezentând un element vital al acesteia, trebuie prezentată în cuprinsul ei, în interiorul termenului legal de contestare sau, cel mai târziu, în termenul dat de Consiliu în baza art. 270 alin. (2). Nicidecum motivarea contestaţiei nu se poate realiza abia după ce contestatorului consultă dosarul cauzei la Consiliu. 11

Contestaţia, s-a reţinut mai sus, trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt şi în drept, iar singura ipoteză în care se admite completarea motivării este aceea de la art. 270 alin. (2) – când Consiliul apreciază că în contestaţie nu se regăseşte motivarea ei, ocazie cu care pune în vedere autoarei să îşi regularizeze (completeze) contestaţia în termen de trei zile. După cum se cunoaşte, părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să îşi probeze pretenţiile şi apărările [art. 10 alin. (1) noul C. proc. civ.]. Altminteri, contestaţia este socotită a fi completă şi se poate trece imediat la soluţionarea ei. În plus, este de ştiut că, în lumina ordonanţei, formularea şi, implicit, motivarea contestaţiei sunt independente de studiul dosarului cauzei la Consiliu de către contestator, dosar care, evident, nici nu există la data depunerii contestaţiei, ci se întocmeşte ulterior de către organul administrativ- jurisdicţional. În consecinţă, şi soluţionarea contestaţiei este şi trebuie să fie independentă de studierea dosarului cauzei de către reclamantă. Bunăoară, nicio prevedere în vigoare nu leagă şi, cu atât mai puţin, nu împiedică soluţionarea contestaţiei de către Consiliu de absenţa studierii dosarului de către părţile în conflict, în cele 20 de zile de care dispune organul jurisdicţional, dimpotrivă, mai cu seamă că la art. 275 alin. (6) din ordonanţă se statuează că depunerea concluziilor – scrise sau orale – trebuie realizată în cursul procedurii, evident fără a fi afectată curgerea intervalului de 20 de zile. În prezenta speţă, Consiliu nu poate fi învinovăţit că nu i-a acordat SC ...SRL dreptul de a îşi regulariza contestaţia, prin aducerea unei motivări concrete a criticilor formulate. Însă, răspunsul societăţii a constat în întrebarea retorică: "Dacă ar fi aşa, observăm că SC ... SRL participă la poziţia 7.2 ca ofertant-asociat al SC ...SRL şi încă odată ca unic ofertant la poziţia 8, oare să fie legal?" şi în bănuiala că "ambele oferte de pe locul unu şi doi au fost evaluate cu superficialitate şi lipsă de responsabilitate de către autoritatea contractantă atât a câştigătorului cât şi a celui clasat pe locul II, de aceea şi reluarea procedurii, cu reevaluarea ofertei câştigătoare şi a celei clasate pe locul doi." Consiliul nu se poate substitui autoarei sesizării în ce priveşte invocarea motivelor concrete de nelegalitate a actelor atacate. Sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de lege, iar una dintre acestea este tocmai motivarea, care serveşte la determinarea exactă a obiectului judecăţii administrative, având în vedere principiul potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării. Altminteri, judecata ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condiţiile actualei legislaţii. 12

Motivarea trebuie să explice într-un mod rezonabil pretinsa relaţie de contrarietate dintre actele atacate ale autorităţii contractante şi normele legale de referinţă, nu doar să afirme existenţa unei pretinse încălcări, neindividualizate în concret. În plus, nu există temei legal pentru motivarea contestaţiei în afara termenului stabilit de legiuitor, eventual după primirea dosarului achiziţiei publice, ci dimpotrivă - în cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse de Consiliu, de motivare la obiect a contestaţiei, aceasta din urmă va fi respinsă [art. 270 alin. (2) din ordonanţă]. Nu are ce comenta contestatoarea, din moment ce, anterior pronunţării, Consiliul a avut rol activ şi i-a pus în vedere să îşi întregească respectiva contestaţie în termenul legal de trei zile de la art. 270 alin. (2). Pe de altă parte, argumentul încălcării dreptului la apărare nu este valid, întrucât contestatoarea este cea care acuză, nu cea care se apără. Ea nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a procedurii de atribuire sau o supraevaluare a ofertei concurente pe bază de supoziţii, în speranţa că poate se descoperă ceva, Consiliul nefiind nici organ de anchetă, nici supracomisie de evaluare şi nici împuternicit al contestatoarei, ci organ administrativ-jurisdicţional, care se pronunţă în limitele motivelor de nelegalitate şi netemeinicie a actelor autorităţilor contractante pe care le reclamă persoanele vătămate. Din această cauză, după cum i s-a atras atenţia societăţii contestatoare, motivarea integrală a contestaţiei trebuie să existe la momentul redactării ei, sens în care art. 270 alin. (1) lit. e) din ordonanţă obligă la includerea în contestaţie a motivării în fapt şi în drept, iar nu să fie formulată ori completată ulterior, în raport cu ceea ce speră să descopere contestatoarea în urma consultării dosarului cauzei. Dispoziţiile art. 270 alin. (1) lit. e) din ordonanţă nu reprezintă simple formulări neesenţiale ale legiuitorului – contestaţia trebuie să conţină motivarea în fapt şi în drept a ei, iar nu doar simpla înşirare de presupuneri. Relativ la cererea de studiere a documentelor de la dosarul cauzei Consiliului, de acceptarea sau nu a ei nu trebuie să depindă motivarea contestaţiei sau soluţionarea ei. Cu alte cuvinte, legea este astfel construită încât o contestaţie trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate şi netemeinicie a actelor atacate – motivele pe care se bazează calea de atac –, iar nu să fie o formă fără fond, o contestaţie de dragul contestării, motivată pe parcursul procesului, în urma accesului la dosarul achiziţiei publice. Contestaţia este şi rămâne o cale de atac independentă de studierea dosarului cauzei de către părţi, cum s-a spus mai înainte. Scopul celor cinci zile pe care legiuitorul delegat le-a acordat în speţă persoanelor vătămate, prin art. 256 ind. 2 alin. (1) lit. b) din 13

ordonanţă, este tocmai ca aceste persoane să obţină mijloacele de probă de care au nevoie şi să îşi motiveze contestaţia prin care reclamă actele autorităţilor contractante. Altminteri, nimic nu ar împiedica aceste persoane să depună contestaţie imediat după primirea actului vătămător, iar motivarea contestaţiei să o realizeze oricând doresc, în timpul litigiului. În plus, Consiliul fiind ţinut de obligaţia de imparţialitate şi echidistanţă faţă de părţile aflate în proces, el nu se poate transforma în furnizorul de probe pentru una dintre părţile litigante, care altfel nu şi-ar putea susţine contestaţia. În altă ordine de idei, scopul pentru care Consiliul beneficiază de documentele dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă este pentru a putea analiza obiecţiile cuprinse în contestaţie, iar nu de a pune la dispoziţia contestatoarei copiile ofertelor concurente pentru a-şi motiva contestaţia. Aşadar, succesiunea logică este formularea unei contestaţii motivate şi recepţionarea de către Consiliu de la autoritate a dosarului achiziţiei publice necesar soluţionării contestaţiei, iar nu studierea la Consiliu a dosarului achiziţiei publice de către contestatoare şi motivarea ulterioară a contestaţiei. Nu este admisibil şi nici permis ca o contestaţie să fie depusă la Consiliu (şi, similar, nici la instanţa de judecată) doar pentru a avea acces autoarea ei la documentele ofertelor celorlalţi şi a le studia în vederea descoperii motivelor care ar putea să îi susţină contestaţia depusă. În lumina ordonanţei privind achiziţiile publice, contestaţia care se depune la Consiliu constituie o cale de atac la îndemâna persoanelor vătămate, iar nu un mijloc de obţinere de către aceştia de informaţii din dosarul achiziţiei publice cu ocazia soluţionării cauzei. Altfel spus, scopul pentru care a fost edictată de legiuitorul delegat calea de atac a contestaţiei nu este cel de a permite contestatorului să studieze diverse acte de la autoritatea contractantă, ci de a reclama un act nelegal, pentru motive de nelegalitate ce-i sunt cunoscute lui la momentul reclamaţiei, iar nu necunoscute şi aflate, eventual, pe parcurs. În speţa de faţă, reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia de completare în termenul legal a motivării concrete a contestaţiei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, la 05.02.2016 şi la 15.02.2016 s-a gândit să prezinte concluzii scrise, prin care să formuleze motivarea care lipsea din contestaţie, însă şi această motivare bazată pe simple presupuneri. Este de domeniul evidenţei că noua motivare este atât tardivă, cât şi inadmisibilă pe calea concluziilor scrise. Din corespondenţa primită de la Consiliu, contestatoarea cunoştea foarte bine că nu îşi poate completa contestaţia cu motivarea în fapt şi în drept în afara termenului de contestare şi a celui suplimentar acordat de Consiliu. 14

În sprijinul tardivităţii şi inadmisibilităţii motivării contestaţiei prin concluzii scrise este elocventă practica a Curţii de Apel Constanţa, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal: Totodată, apreciază Curtea că, sunt nefondate susţinerile reclamantei referitoare la modalitatea în care CNSC a dispus asupra inadmisibilităţii motivelor contestaţiei, formulate prin „concluzii scrise", atât timp cât: - după expirarea termenului de contestare a rezultatului licitaţiei şi după, fotocopierea şi studierea dosarului cauzei, la data de 12.04.2013, în aceasta modalitate, partea a înţeles a formula alte motive decât cele cuprinse în contestaţie, acestea constituind o nouă motivare în fapt şi în drept a contestaţiei din 29.03.2013; - se înlocuiesc motivele iniţiale ale contestaţiei, cu care fusese investit CNSC, operaţiune ce conduce la deturnarea procedurii de contestare, reglementată de OUG 34/2006. Este cunoscut că, atât în faţa instanţei, cât şi în faţa CNSC, procedura folosită de părţile nemulţumite este una extrem de urgentă, supusă unor rigori aparte, ce au la bază celeritatea soluţionării contestaţiei, respectiv plângerii, astfel că, noile motive de contestare a deciziei autorităţii contractante, este apreciată de Curte ca fiind, într- adevăr, inadmisibilă, aşa după cum legal şi temeinic a reţinut şi CNSC. Că, aceasta este interpretarea legală a dispoziţiilor OUG nr. 34/2006, apreciază Curtea a rezulta şi din împrejurarea că, o astfel de variantă, ar conduce la deturnarea termenelor de contestare şi a însăşi celerităţii procedurii CNSC, aflându-se în situaţia de a examina continuu, noi motive descoperite ulterior, de cel care reclamă. Cu alte cuvinte, reţine Curtea că, aspectele inexistente în conţinutul contestaţiei, completarea ulterioară a acesteia, în afara termenului legal de contestare a actului vătămător, este incompatibilă cu dispoziţiile normative în vigoare, cu atât mai mult cu cât, contestaţia însoţită de eventualele anexe - înscrisuri - depuse la Consiliu şi la autoritate, sunt comunicate de către organizatoarea licitaţiei, celorlalţi participanţi/ofertanţi, ce au posibilitatea de a se asocia în vederea combaterii, putându-şi construi apărările, în funcţie de motivele din cuprinsul contestaţiei. De altfel, chiar dacă OUG nr.34/2006, în conţinutul art. 275 alin. 6 recunoaşte părţilor dreptul de a depune concluzii scrise în cursul procedurii, totuşi, însăşi faptul necomunicării acestora către părţile interesate, determină reţinerea Curţii precum că, ele nu se confundă cu ceea ce reprezintă elementele esenţiale ale contestaţiei - sau ale plângerii - în conţinutul căreia se antamează numai cele existente în contestatie. Un alt argument în aprecierea că, susţinerile reclamantei sunt nefondate, reţine Curtea al reprezenta şi împrejurarea că, potrivit dispoziţiilor art.275 alin 5, cu referire la art. 276 din OUG nr. 34/2006, procedura în faţa CNSC este scrisă, deci fără dezbateri orale, trebuind a fi încheiată în maxim 20 de zile de la primirea dosarului achiziţiei, respectându-se astfel, principiul celerităţii, contradictorialităţii, transparenţei şi dreptul la apărare în procedură. In acelaşi sens, reţine Curtea că, potrivit art. 275 alin 6 teza finală din OUG nr.34/2006: „De asemenea, părţile pot solicita concluzii oral în faţa Consiliului, fără ca, prin aceasta să fie afectate termenele prevăzute de art. 276". Concluzionând, Curtea apreciază că, „concluziile scrise" nu pot schimba cadrul procesului, prin suplimentarea motivelor de contestaţie, pentru că, ele nu sunt supuse regulilor de comunicare, Consiliul neputându-se reinvesti, după expirarea termenului prescris de contestare, cu alte motive de nelegalitate, pentru care, nu se poate asigura contradictorialitatea, transparenţa, dreptul la apărare, cu atât mai mult cu cât, plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului, se soluţionează după regulile prevăzute pentru judecata recursului. Pentru toate considerentele sus expuse, Curtea apreciază în sensul că, în mod legal şi temeinic Consiliul, coroborând dispoziţiile art. 270, cu cele cuprinse in art. 283 din OUG nr. 34/2006, prin raportare la dispoziţiile art. 304 Cod pr. civilă, a apreciat în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii cererii completatoare - concluzii scrise - reţinând obligativitatea reclamantei, de a indica motivele pe care şi-a întemeiat plângerea/contestaţia, prin însăşi petiţia formulată, în cadrul termenului legal de formulare a acesteia. - extras din decizia definitivă nr. 226/CA din 25 iunie 2013. 15

Este de reţinut în aceeaşi direcţie şi decizia civilă nr. 1550 din 10 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin care instanţa judecătorească a desfiinţat decizia Consiliului prin care a fost admisă o contestaţie pe baza unor motive aduse ulterior studierii dosarului. Instanţa de verificare a precizat expres că, pentru motivarea contestaţiei, nu se poate reţine un alt termen decât cel prevăzut de art. 256 ind. 2 pentru formularea ei. Completarea contestaţiei cu noi motive de fapt şi de drept este incompatibilă cu celeritatea care guvernează întreaga procedură de contestare a actelor emise de autoritatea contractantă. Consiliul nu poate, astfel cum a făcut-o în cazul soluţionării contestaţiei C.I. SA, să acorde derogări de la termenul în care se puteau formula motivele de drept şi de fapt ale contestaţiei, considerând, în mod nelegal, că prohibită este doar modificarea/ completarea obiectului contestaţiei. O astfel de distincţie este contrară art. 270 alin. (1) din ordonanţă, din care rezultă că elemente obligatorii pentru conţinutul contestaţiei sunt, deopotrivă, obiectul contestaţiei [lit. d)] şi motivarea în fapt şi în drept [lit. e)]; doar în privinţa mijloacelor de probă [lit. f)] indicarea lor în cuprinsul contestaţiei este prevăzută cu menţiunea «în măsura în care este posibil». Nu poate fi primită nici susţinerea intimatei C.I. SA cu privire la justificarea, întemeiată pe art. 274 alin. (4) din ordonanţă, a completării contestaţiei la un termen ulterior celui de contestare a rezultatului procedurii comunicat cu actul nr. 9691/04.05.2012). Caracterul de document public al dosarului achiziţiei publice este consacrat expres de art. 215 din ordonanţă, iar potrivit acestui articol «accesul la aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii». Aşadar, calea de urmat pentru accesul la dosarul achiziţiei este cea reglementată de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, iar nu calea contestării unui act emis de autoritatea contractantă la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Chiar dacă, în fapt, este posibil ca la data de 14.05.2012, când a formulat contestaţia, C.I. SA să nu fi avut cunoştinţă despre toate neregularităţile procedurii de atribuire – cum sunt motivele de inacceptabilitate şi de neconformitate invocate de C.I. SA la data de 14.06.2012 – caracterul de document public al dosarului achiziţiei publice i-ar fi permis să invoce aceste neregularităţi în termenul de exercitare a căii de atac a contestaţiei. Dispoziţiile art. 274 alin. (4) din ordonanţă, care îi garantează contestatorului accesul la documentele aflate la dosarul achiziţiei publice depuse de autoritatea contractantă la Consiliu, nu se constituie într-un motiv de derogare de la caracterul imperativ al termenului în care trebuie invocate neregularităţile procedurii de atribuire. Nu este vorba de a alege între două modalităţi de acces la dosarul achiziţiei publice, dintre care mai la îndemână se dovedeşte a fi cea oferită de art. 274 alin. (4), ci de a recurge la modalitatea de natură a garanta respectarea termenelor imperative prevăzute de ordonanţă şi, în acest fel, în măsură a asigura celeritatea procedurii. [...] Cum decizia Consiliului se întemeiază în totalitate pe motivele invocate în completarea contestaţiei depusă la data de 14.06.2012, se impune desfiinţarea acestei decizii fără a fi analizate motivele plângerii referitoare la nelegalitatea deciziei Consiliului în privinţa modului de soluţionare pe fond a contestaţiei depuse la data de 14.06.2012. Consiliul nu poate interpreta situaţia faptică şi de drept din prezenta cauză altfel decât prevede legea şi au judecat irevocabil instanţele superioare în cauze similare, care ar duce la o nouă desfiinţare a deciziei sale. Astfel fiind, motivele de completare a contestaţiei pe care SC ...SRL le aduce la adresa evaluării ofertei asocierii concurente, prin intermediul concluziilor scrise depuse la Consiliu la 05.02.2016 16

şi la 15.02.2016, vor fi înlăturate de acesta ca tardive şi inadmisibile şi nu vor fi reţinute pentru analizare, depăşind cadrul procesual cu care a fost învestit. Este de luat aminte că instituţia juridică a concluziilor scrise nu reprezintă un mijloc juridic prin care să fie învestit Consiliul cu noi motive de contestare, ea are altă funcţiune legală. Ni se alătură în sprijinul acestei opinii Curtea de Apel Craiova, Secţia contencios administrativ şi fiscal, care în decizia nr. 10014 din 23 iulie 2013 a reţinut şi consemnat că motivele noi aduse după studierea dosarului cauzei, prin intermediul concluziilor scrise, nu trebuie analizate de Consiliu, ci înlăturate ca inadmisibile, deoarece depăşesc cadrul procesual cu care a fost învestit. Procedând altfel, a apreciat instanţa, Consiliul ar nesocoti principiile de drept reglementate de art. 269 din ordonanţă, ţinând seama de faptul că punctul de vedere al autorităţii contractante a privit motivarea iniţială din contestaţie, iar nu cea formulată ulterior. Dacă abia după expirarea termenului de contestare reclamanta identifică motivele concrete, relevarea lor Consiliului este lipsită de efecte juridice, în sensul că acesta nu le va analiza pe fond, urmând a le respinge ca tardive şi/sau inadmisibile. Autoritatea contractantă are obligaţia să le transmită celorlalţi participanţi la procedură o copie de pe contestaţia primită, indiferent de eventuala motivare deficitară a ei, pentru ca aceştia să reacţioneze pozitiv sau negativ, în funcţie de interesele proprii, iar nu de pe diversele concluzii scrise prezentate în cadrul litigiului, care nu se comunică. Raţionamentul Tribunalului Uniunii Europene din Hotărârea din 2 martie 2010, cauza T-70/05, Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, reclamantă, împotriva Agenţiei Europene pentru Siguranţa Maritimă (EMSA), pârâtă, este valabil, mutatis mutandis, şi în situaţia de faţă – orice cerere de sesizare a instanţei trebuie să indice obiectul litigiului şi expunerea sumară a motivelor invocate. Această indicaţie trebuie să fie suficient de clară şi de precisă pentru a permite pârâtului să îşi pregătească apărarea, iar Tribunalului să îşi exercite controlul jurisdicţional, dacă este cazul, fără a se baza pe alte informaţii. În vederea garantării securităţii juridice şi a bunei administrări a justiţiei, este necesar, pentru ca o acţiune să fie admisibilă, ca elementele esenţiale de fapt şi de drept pe care se întemeiază o acţiune să rezulte, cel puţin în mod sumar, dar coerent şi comprehensibil, din chiar textul cererii introductive (în acest sens sunt şi Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 1996, Asia Motor France şi alţii/Comisia, T-387/94, Rec., p. II-961, punctele 106 şi 107, Hotărârea Tribunalului din 11 ianuarie 2002, Biret şi Cie/Consiliul, T-210/00, Rec., p. II-47, punctul 34, şi Hotărârea 17

Tribunalului din 14 decembrie 2005, Honeywell/Comisia, T-209/01, Rec., p. II-5527, punctele 55 şi 56 şi jurisprudenţa acolo citată). În privinţa motivelor descoperite şi prezentate ulterior Consiliului, nimic nu o îngrădeşte pe ofertanta contestatoare SC ...SRL să dea curs dispoziţiilor art. 295 alin. (4) din ordonanţă şi să sesizeze cu aceste motive Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, sesizare care, diferit de contestaţie, nu este condiţionată de un termen. Procedura în faţa Consiliului este una extrem de celeră şi supusă unor rigori pe măsură. Nu se poate veni în a 30-a zi de la depunerea contestaţiei cu motive de contestare, după cum nu se poate veni cu o contestaţie nemotivată şi pentru care motivarea să fie formulată în a 30-a zi de la depunerea ei. O astfel de variantă ar duce la deturnarea termenelor de contestare şi a, însăşi, celerităţii procedurii. Aşadar, completarea contestaţiei cu motivarea acuzaţiilor la adresa concurenţilor sau a autorităţii, în afara termenului legal de contestare a actului vătămător, este incompatibilă cu dispoziţiile normative în vigoare. Contestaţia se depune la Consiliu şi la autoritate, aceasta din urmă o transmite imediat celorlalţi ofertanţi la licitaţie - care se pot asocia sau o pot combate - şi îşi construieşte apărarea în funcţie de motivele din cuprinsul contestaţiei, nu de altele. Concluziile scrise nu se transmit celorlalţi ofertanţi şi nici nu se pun în discuţia autorităţii pentru a se apăra împotriva lor. Este adevărat că ordonanţa, în art. 275 alin. (6), recunoaşte dreptul părţilor de a depune concluzii scrise în cursul procedurii, însă instituţia juridică a concluziilor scrise nu se confundă cu cea a completării elementelor esenţiale ale contestaţiei, cum ar fi obiectul, motivarea sau chiar semnarea. Aşadar, contestatoarea din cauza examinată are o viziune greşită asupra noţiunii de "concluzii scrise", înţelegând prin aceasta că poate să aducă motivarea omisă sau noi acuzaţii părţii(-lor) adverse. În realitate, concluziile scrise, astfel cum reiese chiar din denumirea lor, constituie o expunere finală a argumentaţiei asupra cererii supuse dezbaterii, nu motivarea însăşi a cererii sau o nouă motivare a ei. Nici măcar în procedura judiciară comună concluziile scrise nu constituie un mijloc de motivare a acţiunii în justiţie. În procesul civil, concluziile scrise nu reprezintă altceva decât un mijloc de a sintetiza dezbaterile, cu referire punctuală la probele administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se bazează apărările sau pretenţiile părţilor. În sensul neacceptării completării contestaţiei cu motive noi, în afara termenului de contestare, este majoritatea jurisprudenţei instanţelor de control judecătoresc în materia achiziţiilor publice: - deciziile nr. 4874 din 3 iulie 2012, nr. 1612 din 26 februarie 2014, nr. 2513 din 31 martie 2014, nr. 1612 din 26 februarie 2014, 18

nr. 2513 din 31 martie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 1550 din 10 septembrie 2012, nr. 2732 din 13 decembrie 2012, nr. 510 şi nr. 511 din 7 februarie 2013, nr. 1339 din 22 martie 2013, nr. 3227 din 24 septembrie 2013, nr. 3591 din 10 octombrie 2013, nr. 3934 din 7 noiembrie 2013 şi nr. 4701 din 13 decembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 1329/R din 6 martie 2013, nr. 102/R din 15 ianuarie 2014, nr. 159/R din 20 ianuarie 2014 şi nr. 566/R din 20 februarie 2014, Curtea de Apel Braşov, Secţia contencios administrativ şi fiscal; - deciziile civile nr. 1570 din 24 august 2011, nr. 656 din 16 februarie 2012, nr. 2320 din 27 mai 2013, nr. 3770 din 26 septembrie 2013, nr. 5214 din 22 noiembrie 2013, nr. 5926 din 19 decembrie 2013, nr. 5981 din 20 decembrie 2013, nr. 933 din 10 februarie 2014, nr. 2850 din 7 aprilie 2014, nr. 3415 din 30 aprilie 2014, nr. 3579 din 8 mai 2014, nr. 3601 din 8 mai 2014, nr. 4697 din 5 iunie 2014 şi nr. 4698 din 5 iunie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; - deciziile civile nr. 6611 din 7 iunie 2013, nr. 10087 din 23 octombrie 2013, nr. 1488 din 17 februarie 2014, nr. 3144 din 7 aprilie 2014 şi nr. 7444 din 2 octombrie 2014, Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - decizia civilă nr. 339/CA din 4 noiembrie 2013, sentinţa civilă nr. 6/CA din 8 ianuarie 2014, deciziile civile nr. 64/CA din 24 martie 2014, nr. 162 din 25 septembrie 2014 şi nr. 25/CA din 23 februarie 2015, Curtea de Apel Constanţa, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 10014 din 23 iulie 2013, nr. 11828 din 19 septembrie 2013, nr. 18007 din 27 noiembrie 2013 şi nr. 1076 din 14 februarie 2014, Curtea de Apel Craiova, Secţia contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 2507 din 20 mai 2013 şi nr. 6598 din 20 decembrie 2013, Curtea de Apel Galaţi, Secţia contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 725 din 6 martie 2013, nr. 4179 din 4 noiembrie 2013, nr. 272 din 20 ianuarie 2014 şi nr. 3586 din 17 noiembrie 2014, Curtea de Apel Iaşi, Secţia de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 1366/CA/2013-R din 27 martie 2013, nr. 2899/CA/2013-R din 21 iunie 2013, nr. 4574/CA/2013-R din 6 decembrie 2013 şi nr. 3585/CA/2014-R din 7 noiembrie 2014, Curtea de Apel Oradea, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; 19

- decizia nr. 3383/R-CONT din 5 septembrie 2014, Curtea de Apel Piteşti, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 3647 din 5 iunie 2014, nr. 3720 din 10 iunie 2014, nr. 5680 din 3 decembrie 2014, Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 4946/R din 22 august 2013, nr. 2314/R din 15 aprilie 2014 şi nr. 4235/R din 4 iulie 2014, Curtea de Apel Târgu Mureş, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - decizia civilă nr. 3037 din 11 aprilie 2014, Curtea de Apel Timişoara, Secţia contencios administrativ şi fiscal. Astfel fiind, motivele concrete (individualizate) formulate de SC ...SRL în cuprinsul "concluziilor scrise" depuse ulterior la Consiliu, motive care nu se regăsesc în contestaţie, vor fi înlăturate de acesta ca inadmisibile pe calea "concluziilor scrise" şi ca tardive în raport de data comunicării rezultatului procedurii de atribuire (11.01.2016), context în care nu vor fi reţinute pentru analizare, depăşind cadrul procesual cu care a fost învestit prin contestaţie. Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în decizia civilă nr. 414 din 31 ianuarie 2013, a statuat că, în condiţiile în care contestatoarea nu a precizat care sunt motivele care, în opinia sa, justifică anularea raportului procedurii şi reanalizarea ofertei, în mod corect Consiliul a constatat că sunt nefondate aceste două capete de cerere. În absenţa motivării solicitărilor respective, singura soluţie ce poate fi pronunţată este aceea de respingere. Societatea a decăzut, la datele de 05 şi 15.02.2016 – a depunerii concluziilor scrise – din dreptul de a mai formula o motivare în fapt a contestaţiei. Prin urmare, instanţele judecătoreşti superioare Consiliului, chemate să verifice soluţiile acestuia, au raţionat că motivarea contestaţiei după expirarea termenului legal de contestare, prin intermediul notelor/concluziilor scrise, este inadmisibilă. Interdicţia de completare subzistă şi în situaţia în care contestatorul a invocat în termen motive generice de nelegalitate a actului atacat – a raţionat şi Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal, în decizia civilă nr. 4698 din 5 iunie 2014: În plus, se constată că, potrivit art. 215, dosarul achiziţiei publice are caracter de document public, în forma în care se află la momentul solicitării accesului la informaţiile din cuprinsul acestuia. Accesul persoanelor la aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. Aşadar accesul la dosar este posibil anterior formulării unei contestaţii, în baza normelor privind informaţiile de interes public. Pentru motivele arătate mai sus, interdicţia de completare a contestaţiei subzistă şi în situaţia în care contestatorul a invocat în termen motive generice de nelegalitate a actului atacat, formulând, după expirarea termenului, precizări prin care conferă un 20

conţinut concret acestor motive. Şi în această situaţie avem de-a face cu o motivare tardivă, întrucât motivele concrete dezvoltate prin cererea precizatoare nu au existat în contestaţia iniţială şi partea adversă nu a avut posibilitatea să formuleze apărări cu privire la respectivele motive. Nu se poate susţine nici faptul că termenul reglementat de art. 256 ind. 2 curge de la data la care s-a luat cunoştinţă de actele din dosarul achiziţiei sub motiv că acesta este momentul la care s-a luat cunoştinţă de act. Curtea observă că art. 256 ind. 2 nu se referă la momentul la care s-a luat cunoştinţă de actele depuse de ofertanţi, ci la momentul la care s-a luat cunoştinţă de actul atacat. Cum în speţă actul atacat este raportul procedurii, contestaţia nu putea fi formulată decât în raport cu momentul la care s-a luat cunoştinţă de acest act. [...] În raport de aceste considerente, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de petente cu privire la neanalizarea de către Consiliu a motivelor dezvoltate ulterior termenului de formulare a contestaţiei. Faptul că o contestaţie formulată pe bază de presupuneri este nefondată şi că prin concluzii scrise nu se poate schimba cadrul procesului, prin prezentarea motivelor concrete de contestare, a fost hotărât definitiv de instanţele judecătoreşti în numeroase cauze în materia achiziţiilor publice, neputând fi pus la îndoială acum de către Consiliu. Prin invocarea lipsei anterioare a accesului la dosarul achiziţiei publice, SC ...SRL îşi invocă propria culpă, întrucât nici măcar nu a existat o solicitare anterioară adresată în timp util autorităţii contractante. O asemenea solicitare o putea adresa oricând, inclusiv la data de deschidere a ofertelor (09.11.2015), astfel încât să poată beneficia de acces imediat după finalizarea evaluării ofertelor. De asemenea, imediat după primirea comunicării rezultatului procedurii (11.01.2016), contestatoarea putea şi trebuia să întrebe autoritatea care este ofertanta de pe locul secund şi să ceară accesul la documentele ei. Art. 215 din ordonanţă dispune că dosarul achiziţiei publice are caracter de document public, în forma în care se află la momentul solicitării accesului la informaţiile din cuprinsul acestuia. Accesul persoanelor la aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. Aşadar, niciun operator economic nu este ţinut să consulte dosarul achiziţiei publice la Consiliu, întârziind procedura de soluţionare a contestaţiei, ci îl poate consulta la fel de bine şi înaintea depunerii contestaţiei, oricând doreşte, direct la autoritatea contractantă. Din această perspectivă, analiza Consiliului a fost limitată de motivarea generică regăsită în contestaţie, care este nefondată, situaţie în care va fi respinsă ca atare de către Consiliu cererea contestatoarei de anulare a raportului procedurii în partea privind asocierea SC ...SRL - SC ... SRL şi de reevaluare a acestei oferte. 21

Referitor la celelalte capete de cerere, de anulare a declarării câştigătoare a ofertei SC ...SRL şi de reevaluare a ofertei sale, Consiliul găseşte a fi întemeiată excepţia lipsei de interes şi le va respinge în consecinţă. După cum s-a arătat, prin raportului procedurii, oferta reclamantei s-a clasat pe locul al III-lea. Dispoziţiile art. 255 alin. (1) din ordonanţă stabilesc condiţia existenţei unui interes legitim la momentul declanşării procedurii în faţa Consiliului, interes care trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. În speţă, contestatoarea nu justifică un interes personal, întrucât o eventuală admitere a contestaţiei şi obligare a ... la respingerea ofertei SC ...SRL nu-i profită, ci asocierii ofertante care s-a clasat pe locul II. Or, folosul practic urmărit prin declanşarea procedurii jurisdicţionale trebuie să aparţină celui care recurge la acţiune, nefiind îngăduit unei persoane să apere interesul altei persoane. Consiliul constată că cererile contestatoarei având ca obiect oferta declarată câştigătoare sunt lipsite de interes pentru SC ...SRL. În practica judiciară se regăsesc nenumărate referinţe în sensul lipsei de interes în situaţii identice sau asemănătoare: - deciziile nr. 6087 din 3 iunie 2013 şi nr. 7860 din 19 noiembrie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 503/R din 8 august 2008, nr. 691/R din 13 februarie 2013, nr. 1329/R din 6 martie 2013 şi nr. 1772/R din 10 iunie 2014, Curtea de Apel Braşov, Secţia contencios administrativ şi fiscal; - deciziile civile nr. 1830 din 28 septembrie 2009, nr. 2671 din 21 iunie 2012, nr. 3033 din 10 septembrie 2012, nr. 811 din 20 februarie 2013, nr. 5413 din 2 decembrie 2013, nr. 843 din 6 februarie 2014, nr. 1165 din 17 februarie 2014, nr. 8640 din 20 noiembrie 2014 şi nr. 9130 din 5 decembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 396 din 28 februarie 2008 şi nr. 2718 din 6 octombrie 2011, Curtea de Apel Craiova, Secţia contencios administrativ şi fiscal; - deciziile civile nr. 10087 din 23 octombrie 2013 şi nr. 10787 din 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile nr. 2800/R-CONT din 10 decembrie 2012, nr. 4623/R-CONT din 13 noiembrie 2014, Curtea de Apel Piteşti, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; 22

- deciziile nr. 1116 din 6 februarie 2014 şi nr. 5760 din 8 decembrie 2014, Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - decizia nr. 6714 din 10 septembrie 2014, Curtea de Apel Suceava, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; - decizia civilă nr. 781 din 3 iulie 2008, Curtea de Apel Târgu Mureş, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal; - deciziile civile nr. 1782 din 8 decembrie 2011 şi nr. 4906 din 27 iulie 2015, Curtea de Apel Timişoara, Secţia contencios administrativ şi fiscal. Redactată în patru exemplare, conţine douăzeci şi trei pagini. PREŞEDINTE COMPLET, ... MEMBRU, MEMBRU, ... 23