Decizie CNSC 272/2023

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 272/C4/2886 Data: 03.02.2023 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 57311/22.11.2022, formulată de WEBUILD SPA, cu sediul în Centrul de Afaceri Milanofiori, str. 6, Clădirea L, Rozzani, număr de înregistrare 00830660155, reprezentată conventional prin SCA „Ivan şi Asociaţii”, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Şos. Nicolae Titulescu nr. 1, bl. A7, sc. 4, et. 2, ap. 98-99, sector 1, Bucureşti, împotriva documentaţiei de atribuire, întocmită de COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA cu sediul în Bucureşti, Str. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Proiectare și Execuţie Autostrada Sibiu-Făgăraș Tronsonul 3 Arpașu de Jos (DN 1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B)”, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestaţiei; - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire. Prin Încheierea nr. 3005/C4/2886 din 25.11.2022, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a admis. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte, contestație formulată de WEBUILD SPA, în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. și obligă autoritatea contractantă la formularea unor noi răspunsuri la solicitările de clarificări nr. 156, 170, 277, 295, 296, 298, astfel cum rezulă din motivarea prezentei. Pagina 1 din 2

Obligă COMPANIA NAȚIONALĂ

DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. să publice în SEAP aceste răspunsuri, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură, în termen de 10 zile de la primirea prezentei și va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge restul critilor formulate de WEBUILD SPA, ca nefondate. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 57311/22.11.2022, formulată de ..., cu sediul în …., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în …, împotriva documentaţiei de atribuire, întocmită de …. cu sediul în …, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Proiectare și Execuţie … ….”, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestaţiei; - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire. Prin Încheierea nr. …. din 25.11.2022, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a admis. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care ..., în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică documentaţia de atribuire, solicitând obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire. I. În fapt, petenta învederează că, pe data de 11.11.2022, autoritatea contractantă a publicat o serie de răspunsuri la solicitările de clarificare ale ofertanţilor, răspunsuri prin care aceasta a modificat şi adăugat în mod nelegal la documentaţie, nu a răspuns sau a răspuns neconcludent sau contradictoriu şi a pus la dispoziţie, abia prin aceste răspunsuri, un număr impresionant de documente tehnice noi, esenţiale pentru întocmirea ofertelor. Astfel în Clarificarea nr. 1, autoritatea contractantă a răspuns la 408 solicitări de clarificare şi a oferit clarificarea din oficiu nr. 1. În plus, Pagina 1 din 157

au fost puse la dispoziţia ofertanţilor câteva mii de pagini de documente tehnice, conţinând parte din documentaţia ce era indispensabilă pentru elaborarea propunerilor tehnice şi financiare – studii, avizul de mediu în format lizibil, documentaţii privind coridorul de expropriere etc. II. În primul rând, contestatoarea apreciază că termenul de depunere a ofertelor nu este realist, posibil a fi respectat şi este în mod evident insuficient: Practic, răspunsurile oferite de autoritatea contractantă pun potenţialii ofertanţi în imposibilitatea de a-şi întocmi ofertele până la termenul limită prevăzut, respectiv 28.11.2022, cele mai mult de 400 de răspunsuri fiind publicate pe 11.11.2022. Autoritatea contractantă nu s-a limitat în a publica răspunsurile la solicitările de clarificare, ci a procedat şi la comunicarea unor documente ce trebuie analizate şi integrate în cadrul ofertelor, ce ar trebui în mod nerealist depuse pe 28.11.2022. Pentru a evidenţia multitudinea de documente noi comunicate şi insuficienţa termenului limită acordat pentru depunerea ofertelor raportat la aceste documente, petenta indică anexele, astfel: - Anexa nr. 1 şi 2 la Clarificarea nr. 1 – Plan de situaţie şi Ridicare Topografică – Răspuns nr. 3 - Planul de situaţie şi Ridicarea Topografică în format dwg. - Anexa nr. 3 - Un număr de Formulare revizuite ce au impact asupra modalităţii de întocmire a Ofertei – Răspuns nr. 104 - Rezervele de implementare sunt în cuantum de 165.714.114,24 lei fără TVA. - Anexa nr. 4 – Aviz Transgaz – Răspuns nr. 369 - Autoritatea contractantă pune la dipoziţia operatorilor economici Avizul nr. 12048 emis de Transgaz în data de 17.02.2021. - Anexa nr. 5 – Coridorul de expropriere – Răspuns nr. 109 şi 132 - Autoritatea contractantă pune la dispoziţia ofertanţilor şi coridorul de expropriere în format dwg. - Anexa nr. 6 – Acordul de Mediu format lizibil – Răspuns nr. 171 În opinia contestatoarei, doar din titlurile anexelor se poate trage concluzia că acest termen nu este unul realist şi rezonabil, analiza, coroborarea şi integrarea tuturor documentelor şi informaţiilor din care sunt formate anexele necesitând o perioadă de timp considerabil mai mare. Astfel, aşa cum se poate observa din răspunsurile la clarificările 132 şi 146, culoarul de expropriere a fost pus la dispoziţia potenţialilor ofertanţi abia la data de 11.11.2022, acest aspect determinând fiecare ofertant să își modifice propunerea financiară urmare a informaţiilor suplimentare identificate în acest nou document extrem de important în economia stabilirii preţurilor ofertate. Mai mult, din analizarea Ridicării Topografice în format dwg., pusă la dispoziţia potenţialilor ofertanţi, a identificat diferențe față de vechea ridicare topografică furnizată anterior, astfel: Pagina 2 din 157

Urmare a identificării acestor diferenţe, toți potențialii ofertanți trebuie să verifice noua ridicare topografică şi să refacă o parte din cantitățile deja elaborate în vederea întocmirii în mod corect a propunerii financiare, aspect de natura să cauzeze pierderi de timp și resurse. Astfel, contestatoarea consideră că rolul autorității este să acorde termene corecte și nu să creeze o falsă economie de câteva săptămâni sau luni, care va fi ulterior "plătită" de aparatul de stat fie prin întârzierea executării proiectelor ca urmare a anulării procedurii, fie prin declararea ca ofertă câștigătoare a unei oferte nerealiste, ce nu va putea fi pusă în executare în cadrul contractului, consecinţa fiind rezilierea acestuia. III. SUSPENDAREA PROCEDURII DE ATRIBUIRE: Contestatoarea apreciază că măsura suspendării procedurii de atribuire este justificată, prin aceea că, în lipsa unei asemenea măsuri, până la soluţionarea contestaţiei, autoritatea contractantă va putea continua procedura de atribuire, permiţând inclusiv depunerea ofertelor în data de 28 noiembrie 2022, petenta fiind astfel prejudiciată prin faptul că nu va avea posibilitatea să își întocmească oferta în condiţii de legalitate, cu atât mai mult cu cât contestaţia privește nenumărate aspecte ale nelegalităţii răspunsurilor la solicitările de clarificare. Astfel, în lipsa măsurii suspendarii, autoritatea contractantă va putea continua o procedură de atribuire ce contravine, prin modalitatea în care autoritatea a înţeles să răspunda solicitarilor de clarificare, în mod flagrant principiilor achiziţiei publice. IV. Fondul contestaţiei – Clarificarea nr. 1 la documentaţia de atribuire proiectare şi execuţie “AUTOSTRADA SIBIU – FĂGĂRAŞ TRONSONUL: 3 ARPAŞU DE JOS (DN1) – SÂMBATA DE SUS (DJ 105B)” Cu titlu prealabil, contestatoarea precizează că demersul său nu are în vedere criticarea nici uneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire, aşa cum a fost ea iniţial publicată, ci, din contră, scopul este acela de a cenzura maniera nelegală în care autoritatea contractantă: - Nu răspunde solicitărilor de clarificare, indicând că nu deţine datele solicitate de către ofertanţi, dar cu toate acestea transferă prin răspunsuri la clarificări, în sarcina ofertanţilor, riscul lipsei sau incompletitudinii acestor date şi informaţii – practic, erori sau lipsuri ale Pagina 3 din 157

propriei sale documentaţii tehnice în baza căreia trebuie întocmite ofertele - Publică abia acum, cu două săptâmâni înainte de data de depunere a ofertelor, date tehnice care schimbă modalitatea de întocmire a ofertelor, clarifică aplicabilitatea unor soluţii tehnice, completează activităţile la care este obligat Antreprenorului, adăugând practic la obiectul iniţial al achiziţiei etc. - În oglindă cu aceste demersuri, care impun în sarcina operatorilor economici interesaţi reanalizarea, modificarea şi completarea, pe alocuri substanţială, a ofertelor întocmite până în prezent, stabileşte un nou termen de depunere a ofertelor complet insuficient şi care nu este de natură să asigure respectarea drepturilor ofertanţilor - Limitează, cu două săptămâni înainte de data de depunere, dreptul ofertanţilor de a-şi întocmi în mod liber ofertele, cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – impunând abia prin această clarificare ca, “pentru oferte comparabile”, ofertanţii să fie obligaţi să respecte nu doar cerinţele obligatorii stabilite iniţial, dar şi Studiul de Fezabilitate în întregul său – document care este potrivit legii ilustrativ, care conţine erori sau soluţii necompetititve şi pe care ofertanţii au avut pâna la acest moment prefigurarea că îl pot avea în vedere doar opţional - Tinde să modifice, prin răspunsuri la clarificări, prevederi ale HG nr. 1/2018 a cărei modificare nu este permisă de către legiuitor, sub sancţiunea nulităţii. 1. RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE APARŢINE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE: Din analiza prevederilor art. 154 şi 155 din Legea nr. 98/2016, ale fişei de date a achiziţiei - Cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, clauzei 68.1 din Condiţiile Generale de Contract adoptate prin HG nr. 1/2018, precum și ale Clauzei 8 Obligaţiile Beneficiarului, rezultă fără îndoială obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici interesaţi pentru depunerea ofertelor. Lipsa unor informaţii din documentaţia de atribuire, care să poată fundamenta o analiză şi o evaluare corectă a lucrărilor ce urmează a fi executate de către operatorii economici interesaţi, erorile, inconsistenţele, datele incomplete ale acestei documentaţii, trebuie să fie şi sunt, potrivit legii şi prevederilor contractruale, în riscul autorităţii contractante/Beneficiarului. 2. OBLIGAŢIILE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE ÎN PRIVINŢA RĂSPUNSURILOR LA CLARIFICĂRI SUNT SUSŢINUTE ŞI DE PRACTICA CJUE ŞI NAŢIONALĂ: Riscul unei documentații de atribuire incomplete, ori insuficient lămuritoare, ori al unor clarificări la aceasta care să nu răspundă rigorilor stabilite de legiuitor, cum sunt cele analizate prin prezenta, aparține, pe Pagina 4 din 157

de o parte, operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire și care, în lipsa unor informații precise, corecte și complete, nu sunt în măsură să elaboreze și să prezinte oferte care să răspundă necesităților reale ale autorității contractante și care să poată avea șanse la declararea lor ca fiind admisibile și, ulterior, câștigătoare. Pe de altă parte, riscul aparține și autorității contractante care, organizând procedura de atribuire pe baza unei documentații ce nu îi descrie complet și corect nevoia de achiziție și regulile de desfășurare a acesteia, poate fi pusă în situația de a primi oferte care nu îi satisfac pe deplin necesitățile, ori care nu pot fi comparate, situație în care devine incident cazul de anulare a procedurii stabilit la art. 212 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Această modalitate de răspuns la solicitările de clarificare, adoptată de către autoritatea contractantă, este contrară principiilor fundamentale ce guvernează dreptul unional al achizițiilor publice - tratamentul egal și principiul transparenţei. Astfel, jurisprudența CJUE este constantă în a sancţiona modificări ale documentației de atribuire pe parcursul procedurii de achiziţie publică (inclusiv prin răspunsurile la solicitările de clarificare) şi că acestea reprezintă o încălcare esențială a principiilor de bază sus amintite, întrucât reprezintă o schimbare a regulilor competiției pe parcursul acesteia. Totodată, o redefinire/completare/modificare adusă cerințelor prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare încalcă principiul transparenței, întrucât ea modifică regulile comune de evaluare ce fuseseră consolidate de la momentul publicării documentației de atribuire. Interdicția adresată unui stat membru de a reașeza cerințele în cursul evaluării procedurii reprezintă un aspect confirmat în mod amplu și constant în jurisprudența CJUE. Potrivit art. 18 alin. (1) al Directivei 2014/24. "autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fară discriminare şi acționează într-o manieră transparentă și proporțională." Petenta apreciază relevante în cauza și deciziile CJUE pronunțate în cauzele Universale Bau sau Succhi di Frutta/Comisia, conform cărora toţi potențialii ofertanţi trebuie să beneficieze de șanse egale pentru elaborarea ofertelor, toate condițiile de participare trebuie să fie formulate clar, precis și univoc, astfel încât să permită oricăror operatori economici rezonabil informați și diligenți să le înțeleagă și să le interpreteze la fel. Aceasta este practica CNSC care a sancţionat în mod frecvent răspunsurile ambigue, neclare ale autorităţilor contractante, sau prin care se transferau în sarcina ofertanţilor răspunderi sau obligaţii stabilite în sarcina Beneficiarului. 3. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FIE NU A RĂSPUNS LA SOLICTĂRILE DE CLARIFICARE, FIE RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT Pagina 5 din 157

CONTRADICTORII, NEASIGURÂND O MODALITATE UNIFORMĂ ŞI PREDICTIBILĂ DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR TEHNICE ŞI FINANCIARE: - Aspecte ce privesc întocmirea Oferta Tehnică – limitarea nelegală prin intermediul răspunsurilor la clarificări a dreptului ofertanţilor de a-și întocmi propunerile tehnice: Mai mulţi operatori economici au adresat o multitudine de întrebări care vizau clarificări în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ce pot fi adoptate în ceea ce priveşte structurile de pe traseul autostrăzii. Toate soluţiile la care se refereau potenţialii ofertanţi respectau cerinţele obligatorii din Cerintele Beneficiarului, respectiv lungimea minimă a suprastructurilor. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a înţeles să răspundă în acelaşi mod, indicând operatorilor economici că NU au dreptul să propună niciun fel de modificare faţă de Studiul de Fezabilitate şi Cerinţele Beneficiarului (Răspunsurile: 5, 6, 80, 266, 270, 307, 318, 319, 362, etc.) Intrebare 5 Este posibilă schimbarea tipului de suprastructură a unui pod fără a-i scurta lungimea specificată în documentul beneficiarului? Raspuns 5 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind lungimea minimă a suprastructurilor şi tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 6

Este posibil să se schimbe numărul deschiderilor unui pod fără a-i scurta lungimea specificată din documentatia beneficiarului? Raspuns 6 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor şi tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 31 Este posibil să se schimbe tipul de poduri de la tipul de pod cu grinzi din oțel la tipul de pod din oțel compozit? Raspuns 31

În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 80 In Documentația de Atribuire pusă la dispoziția Ofertanților se specifică utilizarea podețelor de tip prefabricat și monolit. Solicitare: Pentru elaborarea unei oferte competitive, vă rugăm să specificați dacă Ofertanții au libertatea de a opta pentru alte soluții pentru podețe, respectând in același timp durata de viață, deschiderea stabilită prin „Cerințele Beneficiarului” și satisfăcând debitele de scurgere impuse prin Studiul de Fezabilitate. Pagina 6 din 157

Raspuns 80 Va rugam sa aveţi in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUŢIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Execuţie realizat de acesta. In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Intrebare 270 În cazul în care condițiile geotehnice specifice o impun, este permis ofertanților să schimbe tipul de fundație a lucrarilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate ? Raspuns 270 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul fundatiei lucrarilor pentru lucrarile de arta din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 266 Este permis ofertanților să schimbe / revizuiască tipul sau cantitatea lucrărilor de consolidare Raspuns 266 Se va elimina din cadrul cap.5.4 Caracteristici imperative privind lucrarile de consolidare din Cerintele Beneficiarului paragrafele: « Solutiile de consolidare prevazute in Documentatia tehnica pusa la dispozitie sunt solutii minimale, Antreprenorii pot adopta si alte solutii tehnice alternative cu precizarea tehnologiei de executie, respectarii Cerintelor Beneficiarului, legislatiei in vigoare si a reglementarilor tehnice in vigoare. In acest scop Beneficiarul precizeaza: e) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Documentatia Tehnica nu trebuie sa conduca la un impact negativ mai mare asupra mediului sau necesitatea reobtinerii unor avize. Spre exemplificare: inlocuirea lucrarilor de consolidare cu solutii de taluzare pe lungimi/latimi mari, aspect care la conduce revizuirea acordului de mediu si a extinderii coridorului rezervat; f) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Cerintele Beneficiarului si Documentatia Tehnica pusa la dispozitie pot conduce la reobtineri/revizuiri/completari/ notificari ulterioare la nivelul avizelor /acordurilor obtinute sau in curs de obtinere. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora sau obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. Pagina 7 din 157

Ofertantii, pe zonele identificate cu risc de instabilitate sau instabile (mentionam aici inclusiv datele suplimentare puse in acest sens la dispozitia Ofertantilor), pot adopta solutia de inlocuire a terasamentelor si a lucrarilor de consolidare cu structuri - lucrari de arta. In cazul ofertarii acestei solutii, Ofertantii pot modifica local linia rosie pe aceste zone cu incadrarea in coridorul rezervat, nu si traseul in plan. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora s-au obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. In cazul adoptarii oricaror alte solutii de consolidare, Antreprenorii vor prezenta o descriere detaliata a solutiei adoptate precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare. Antreprenorii vor prezenta detaliat atat descrierea solutiei tehnice alternative, precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare, cat si tehnologia de executie si utilajele/echipamentele utilizate, acestea din urma trebuind a fi specificate in clar si in formularele si lista de echipamente disponibile pentru realizarea contractului. In conditiile in care Ofertantii au optat pentru inlocuirea rambleelor inalte (terasament adiacent lucrarii de pod/pasaj/viaduct) si a lucrarilor aferente acestora cu extinderea structurii lucrarii de arta (poduri/pasaje/viaducte), iar din elaborarea studiilor finale de teren (in special Studiul Geotehnic) reies anumite modificari ale lucrarilor de arta deja ofertate si cuantificate in cadrul Formularului de Propunere Financiara, modificari care sunt strict necesare a fi realizate pentru executarea in bune conditii a lucrarilor de arta respective, costurile aferente acestor modificari pot face obiectul utilizarii Rezervelor de Implementare in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual. » si se inlocuiesc cu urmatoarea fraza: „Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie”. Totodata, mentionam ca, in vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul sau cantitatea lucrarilor de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 307 Avand in vedere faptul ca intreaga documentatie, fara exceptie, este in format .pdf, iar documentatia la nivel de Studiu de Fezabilitate este recenta, va rugam sa puneti la dispozitia ofertantilor formatul electronic editabil, similar cu modul in care Beneficiarul a procedat pentru Sectiunile 1 si 5 ale Autostrazii Sibiu – Pitesti. Raspuns 307 A se vedea Raspunsul nr. 3 si Raspunsul nr. 109 din prezenta Clarificare. Totodata, precizăm faptul că Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor informaţiile deţinute în prezent, în formatele în care acestea au fost disponibile. Formatul în care sunt puse la dispoziţie documentaţiile nu constituie un impediment în consultarea acestora, fiind un format consacrat pentru vizualizarea documentelor. Autoritatea Contractantă considera că documentele şi informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete şi competitive, care să corespundă cerinţelor şi necesităţii Autorităţii Contractante. Pagina 8 din 157

Intrebare 318 Va rugam sa clarificati daca la nivel de oferta se poate reduce numarul aparatelor de reazem si al rosturilor de dilatatie. Raspuns 318 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind reduce numarul aparatelor de reazem si al rosturilor de dilatatie. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului Intrebare 319 Va rugam sa clarificati daca se pot modifica numarul, inaltimea si geometria grinzilor prefabricate. Raspuns 319 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări ale Intrebare 362 Conform documentatiei de atribuire, structura rutiera este dimensionata pentru 2025 primul an de perspectiva. Avand in vedere ca Data de Incepere care trebuie avuta in vedere de catre toti ofertantii este, conform Formularului nr. 4, 09.01.2023, inceputul perioadei de perspectiva va fi cel mai devreme anul 2027. Va rugam sa clarificati daca trebuie recalculat traficul de calcul si daca structura rutiera trebuie redimensionata. Deasemenea va rugam sa clarificati ce structura rutiera trebuie considerata in cadrul ofertelor. Raspuns 362 Structura rutiera prezentata in Studiul de Fezabilitate si Cerintele Beneficiarului reprezinta o structura rutiera cu grosimi minime ale straturilor rutiere. In ceea ce priveste solicitarea de clarificare cu privire la recalcularea traficului de calcul precizam faptul ca in conformitate cu Art 5.3.8 din sectiunea de Caracteristici imperative ale lucrarilor, se specifica clar ca „valorile de trafic vor fi puse la dispoziti de catre Beneficiar”. Avand in vedere ca cerinta se refera la activitatea Antreprenorului in perioada de proiectare, Datele recente de trafic (trafic de perspectiva, trafic pe sectiuni de drum etc.) vor fi utilizate de catre Antreprenor in calitatea sa de proiectant pentru elaborarea Proiectului Tehnic de Executie, întrucat la aceasta faza de proiectare este obligatorie prezentarea breviarului de calcul. Traficul de calcul necesar determinarii nivelului de serviciu va fi obtinut avand la baza Modelul de transport la nivel national si rezultatele celui mai nou recensamant disponibil. Traficul de calcul va fi pus la dispozitia ofertantului declarat castigator dupa semnarea contractului. In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului, prin urmare se va considera structura rutiera din Cerintele Beneficiarului. Contestatoarea arată că documentaţia de atribuire iniţial publicată, respectiv Cerinţele Beneficiarului, nu conţineau decât o unică cerinţă obligatorie ce trebuia respectată de toţi ofertanţii, respectiv aceea privind lungimea minimă a structurii. În opinia sa, aceste răspunsuri ale autorităţii contractante, care impun ofertanţilor, cu două săptămâni înainte de data de depunere, să îşi întocmească şi să depună oferte de tip „copy-paste” după Studiul de Pagina 9 din 157

Fezabilitate, încalcă inclusiv prevederile legale aplicabile documentaţiilor de proiectare şi responsabilităţilor elaboratorilor acestor documentaţii. Astfel, impunerea Studiului de Fezabilitate ca fiind obligatoriu contravine inclusiv dispoziţiilor HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Deşi contractul ce face obiectul achiziţiei este unul de proiectare şi execuţie, viitorul Antreprenor, ce are calitatea şi răspunderea legală de Proiectant, în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, este practic ţinut – prin aceste răspunsuri la clarificări - nu să propună propriile soluţii tehnice, ci să replice soluţiile din studiul de fezabilitate. Cu toate acestea, în contradicţie cu aceste răspunsuri, într-o altă serie de răspunsuri, autoritatea contractantă atrage atenţia potenţialilor ofertanţi că: - Documentaţia este „doar” la nivel de Studiu de Fezabilitate - Contractul este unul de proiectare şi executie - Antreprenorul, care este si proiectant, va fi unicul răspunzator pentru soluţiile proiectate Contestatoarea se referă la răspunsurile la solicitarile de clarificare nr. 134, 220, 277, 295, 296, 297, 298, 301 etc. Intrebare 220 Conform prevederilor Punctului de referință nr. 2 (90 zile de la Data de Începere) ”identificarea utilităților este finalizată”. În situația în care ulterior punctului de referință nr. 2 sunt identificate utilități noi vă rugăm clarificați procedura ce trebuie urmată de Antreprenor pentru realizarea proiectării și execuției lucrărilor și modul de rambursare a costurilor aferente. Raspuns 220 Se vor avea in vedere prevederile Cap. 4.20 Utilitati din Cerintele Beneficiarului si cap. 12.39. Puncte de referinta. Costurile cu proiectarea si executia relocarea/ devierea/ protejarea/ mutarea utilitatilor identificate dupa indeplinirea punctului de referinta 2, cad in sarcina Antreprenorului. Totodata, avand in vedere multitudinea situatiilor care pot aparea pe parcursul derularii contractului, atat in faza de proiectare cat si in faza de executie a lucrarilor, pe care nici Autoritatea Contractanta si nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertarii, si tinand cont de necesitatea intreprinderii tuturor demersurilor neceare pentru realizarea si finalizarea lucrarilor, va informam ca in functie de fiecare situatie, si daca este cazul, Autoritatea Contractanta va aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Generale de Contract, procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari, precum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Modificarea contractului de achizitie publica nu trebuie sa conduca in niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza caruia Antreprenorul a fost declarat castigator in Pagina 10 din 157

urma finalizarii procedurii de atribuire. Este important de specificat faptul ca anumite situatii care pot genera cheltuieli se regasesc deja mentionate in Lista categoriilor de cheltuieli care se finanteaza din rezervele de implementare - parte integranta din Documentatia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse. Precizam ca utilizarea rezervelor de implementare se va realiza doar in conditiile prevazute in Metodologia de utilizare a acestora din cadrul din Acordul Contractual. De asemenea, situatiile in care Antreprenorul este indreptatit la o prelungire a Duratei de executie si/sau costuri suplimentare ca urmare a aparitiei unor modificari sunt reglementate in Contractul de Lucrari Intrebare 134 Va rugam sa confirmati faptul ca solutiile de consolidare prevazute in documentatia tehnica, parte integranta din documentatia de atribuire reprezinta solutii minimale, iar pentru elaborarea unor ofertetehnice si financiare corecte si competitive aceste solutii trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale in vigoare precum si cu standardele / STAS urile/ normele ‐ /normativele/reglementarile tehnice in vigoare. De asemenea, Ofertantii pot adopta si solutii tehnice alternative. Raspuns 134 Se va elimina din cadrul cap.5.4 Caracteristici imperative privind lucrarile de consolidare din Cerintele Beneficiarului, paragrafele: « Solutiile de consolidare prevazute in Documentatia tehnica pusa la dispozitie sunt solutii minimale, Antreprenorii pot adopta si alte solutii tehnice alternative cu precizarea tehnologiei de executie, respectarii Cerintelor Beneficiarului, legislatiei in vigoare si a reglementarilor tehnice in vigoare. In acest scop Beneficiarul precizeaza: a) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Documentatia Tehnica nu trebuie sa conduca la un impact negativ mai mare asupra mediului sau necesitatea reobtinerii unor avize. Spre exemplificare: inlocuirea lucrarilor de consolidare cu solutii de taluzare pe lungimi/latimi mari, aspect care la conduce revizuirea acordului de mediu si a extinderii coridorului rezervat; b) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Cerintele Beneficiarului si Documentatia Tehnica pusa la dispozitie pot conduce la reobtineri/revizuiri/completari/ notificari ulterioare la nivelul avizelor /acordurilor obtinute sau in curs de obtinere. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora sau obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. Ofertantii, pe zonele identificate cu risc de instabilitate sau instabile (mentionam aici inclusiv datele suplimentare puse in acest sens la dispozitia Ofertantilor), pot adopta solutia de inlocuire a terasamentelor si a lucrarilor de consolidare cu structuri - lucrari de arta. In cazul ofertarii acestei solutii, Ofertantii pot modifica local linia rosie pe aceste zone cu incadrarea in coridorul rezervat, nu si traseul in plan. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora s-au obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. In cazul adoptarii oricaror alte solutii de consolidare, Antreprenorii vor prezenta o descriere Pagina 11 din 157

detaliata a solutiei adoptate precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare. Antreprenorii vor prezenta detaliat atat descrierea solutiei tehnice alternative, precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare, cat si tehnologia de executie si utilajele/echipamentele utilizate, acestea din urma trebuind a fi specificate in clar si in formularele si lista de echipamente disponibile pentru realizarea contractului. In conditiile in care Ofertantii au optat pentru inlocuirea rambleelor inalte (terasament adiacent lucrarii de pod/pasaj/viaduct) si a lucrarilor aferente acestora cu extinderea structurii lucrarii de arta (poduri/pasaje/viaducte), iar din elaborarea studiilor finale de teren (in special Studiul Geotehnic) reies anumite modificari ale lucrarilor de arta deja ofertate si cuantificate in cadrul Formularului de Propunere Financiara, modificari care sunt strict necesare a fi realizate pentru executarea in bune conditii a lucrarilor de arta respective, costurile aferente acestor modificari pot face obiectul utilizarii Rezervelor de Implementare in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual. » si se inlocuiesc cu urmatoarea fraza: „Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie”. Totodata, va rugam sa aveti in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. Studiul de Fezabilitate reprezintă Documentaţia tehnica la un nivel de exigenta cantitativa si calitativa minima acceptata de către Beneficiar. Totodata, a se vedea Clarificarea din oficiu nr. 1 din prezenta Clarificare. Intrebare 277 În caz de neconcordanță/discrepanță/contradicții între informațiile raportate intre partea scrisa si partea desenata din proiectul SF pus la dispozitia ofertantiilor in documentatia de atribuire, va solicitam sa clarificati care dintre cele două documente prevalează și la care dintre acestea trebuie să se raporteze operatorii economici în întocmirea ofertei. Raspuns 277 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. De asemenea, eventualele discrepante/erori/omisiuni/ neconformitati/ necorelari, precum si eventualele solutii de actualizare/optimizare/imbunatatire se vor interpreta conform clauzelor contractuale, iar responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Pagina 12 din 157

Intrebare 295 În documentul de licitație „Studiu geotehnic Autostrada Sibiu - Făgăraș rev. 2 (ian 2021) __ Partea I ” prezintă un plan care împarte România în zone cu potențial scăzut sau ridicat asociate cu prezența alunecărilor de teren. Zona Lotului 3 se încadrează în zona portocalie cu „potențial scăzut de alunecări de teren” și cu „probabilitate de alunecare foarte mică”. Acelasi document de licitatie sustine ca in depresiunea Fagaras sunt mici alunecari/alunecari de teren care apar in unele fatade ale teraselor fluviale. Documentul „Anexa 3. Harta geologică – Lotul 3” nu pare să abordeze problema instabilității hidrogeologice pentru Lotul 3. Documentul „Studiu geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __Partea I „identifică în unele zone deluroase prezența vechilor alunecări de teren stabilizate în prezent dar, unii versanți prezintă eroziune locală și alunecări de teren recente. În plus, următoarele zone sunt identificate ca zone cu potențial ridicat de alunecări de teren și alunecări active la km: - 35+000 – 35.300 (L= 0.30 km) - 37+200 – 37+400 (L=0.20 km) - 36+200 – 36.300, partea dreaptă a râului Arpas Va solicitam clarificări pe tema alunecărilor de teren, sau dacă există documente specifice privind instabilitatea geologică, pentru a evalua mai în profunzime pericolul acestora și riscul geologic-geotehnic asociat proiectului (hărți de instabilitate hidrogeologice și hărți geomorfologice detaliate). Raspuns 295 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 296 Problema inundațiilor rezultate din precipitațiile maxime în 24 de ore este prezentată în documentele de licitație. „Studiu geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __ Partea I „prezintă o hartă a întregii României care identifică în Lotul 3 o precipitație maximă în 24 de ore <100 mm pe an (ploi reduse). În urma acestor considerații și a problemelor legate de caracterul torențial al râurilor care provin din munți, se pune întrebarea dacă există un studiu climatic și, în special, asupra precipitațiilor detaliate și specifice aferente zonei proiectului. În plus, în documentele de licitație se evidențiază problema prezenței în aproape toată zona a unor zone care, în urma ploilor, ar putea prezenta o stagnare a apei (mlaștini, zone umede). Aceasta, însă, nu pare a fi o problemă fundamentală, deoarece solurile par predominant necoezive. Va solicităm să confirmati faptul că nu exista in proiect planuri de drenare care să permită o scurgere favorabilă a apelor de suprafață. Raspuns 296 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Pagina 13 din 157

Intrebare 298 Din desene (Vol.V.3.2_Lucrari de Consolidare Parte desenata) se indica faptul ca solul de fundatie este stabilizat pe 30 cm cu "lianti hidrailici" iar deasupra , grosimea minima intre doua geotextile este egala cu 10 cm, in timp ce grosimea minima pentru perna de balast" sau material coeziv, conform Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __ Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu inaltime intre 2.00m si 6.00m”, pag. 157/168it trebuie să aibă cel puțin 40 cm. Va rugam sa specificati grosimea minima de adoptat. Raspuns 298 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 301 In cazul unor profile transversale, intervalele de aplicare nu sunt indicate în documentele PDF Noduri. Vă rugăm să ne furnizați informații cu privire la aceste intervale? Raspuns 301 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Totodata, având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 375 Pentru podurile tip arc cu calea jos, vă rugăm să puneți la dispoziție tuturor participanților dimensiunile căminelor de vizitare pentru inspecție interioară și, de asemenea, a structurilor interioare care urmează să fie prevăzute pentru a facilita accesul (scări, balustrade, sisteme de siguranță) Raspuns 375 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Or, cu atât mai mult cu cât, conform răspusurilor menţionate, ofertanţii nu au dreptul să modifice niciuna din soluţiile din Studiul de Fezabilitate, petenta consideră că aceste răspunsuri sunt nelegale şi trebuie să fie cenzurate de Consiliu. De asemenea, arată contestatoarea, şi în ceea ce priveşte propunerea financiară, autoritatea contractantă a oferit acelaşi tip de non-răspunsuri, lăsând practic nesoluţionate nelămuririle potenţialilor ofertanţi în ceea ce priveşte anumite categorii de lucrări/activităţi din Graficul de Plăţi - Răspunsurile nr. 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 195. Intrebare 33 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 2.2.6 Orice alte activitati aferente protectiei mediului si aducerii la starea initiala. Raspuns 33

La pozitia “2.2.7 Orice alte activitati aferente protectiei mediului si aducerii la starea initiala” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Preconstructie, Mediu. Pagina 14 din 157

Intrebare 34

Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 3.1.6 Orice alte activitati necesare pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati. Raspuns 34

La pozitia “3.1.6 Orice alte activitati necesare pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Amenajarea terenului. Intrebare 35 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 3.4 Orice alte activitati necesare amenajarii terenului. Raspuns 35 La pozitia “3.4 Orice alte activitati necesare amenajarii terenului” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Amenajarea terenului. Intrebare 37

Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 6.5 Orice alte lucrari necesare sigurantei circulatiei, inclusiv amenajari. Raspuns 37

La pozitia “6.5 Orice alte lucrari necesare sigurantei circulatiei, inclusiv amenajari” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Siguranta circulatiei. Intrebare 38 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 10.2 Orice alte lucrari aferente Nodului Rutier Arpasu. Raspuns 38 La pozitia “10.2 Orice alte lucrari aferente Nodului Rutier Arpasu” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Nod Rutier Arpasu. Intrebare 39 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 10.4 Orice alte lucrari aferente Nodului Rutier Victoria. Raspuns 39 La pozitia “10.4 Orice alte lucrari aferente Nodului Rutier Victoria” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indepliniri categoriei de lucrari Nod Rutier Victoria. Intrebare 195 11.6 Orice alte lucrări aferente intersecțiilor denivelate fără acces la autostrada şi restabilirilor legăturilor rutiere; 12.7 Orice alte lucrări aferente amenajării intersecțiilor la nivel;

Solicitare: Vă rugăm să indicați pentru punctele de mai sus care va fi modalitatea de plată, conform celorlalte puncte din Graficul de Eşalonare a Plăților. Vă rugăm de asemenea să puneți la dispoziția Ofertanților o descriere a lucrărilor care vor fi cotate in punctele de mai sus. Pagina 15 din 157

Raspuns 195 La nivelul Formularului E - MODALITATEA DE PLATA - GRAFICUL DE ESALONARE A PLATILOR publicat initial, precum si ca anexa la prezenta Clarificare, Autoritatea Contractanta a facut urmatoarele mentiuni: " […] Plata se va realiza in functie de progresul fizic al lucrarilor/serviciilor/receptiilor, in conformitate cu transele mentionate in prezentul Grafic de Esalonare a Platilor. Exceptie fac categoriile/ sub- categoriile mentionate la pozitiile 1.3, 2.2.7, 3.1.6, 3.2.1.1, 3.2.1.2, 3.3, 3.4, 6.5, 10.2, 10.5, 11.6, 12.7, 13.1.3, 13.1.6, 13.2.3, 13.2.6, 15, 16.1, 16.2, pentru care plata se va realiza la finalizarea in integralitate (100%) a respectivei categorii/sub-categorii de activitate/lucrare/serviciu." Avand in vedere mentiunile de mai sus, Autoritatea Contractanta precizeaza ca plata pozitiilor mentionate mai sus, se va realiza la finalizarea in integralitate (100%) a respectivei categorii/sub-categorii de activitate/lucrare/serviciu. Referitor la descrierea lucrarilor ce vor fi cotate in cadrul pozitiilor mentionate mai sus, precizam ca sintagma "Orice alte activitati/ lucrari" mentionata la fiecare categorie de activitati/ lucrari se refera la orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranta circulatiei). Raportat la răspunsurile menţionate, precum şi altele, de ex. 118, 119, 131, 133, 139, 305, 326, 375, 377, 380, 381, petenta apreciază că autoritatea contractantă nu a raspuns la solicitarile de clarificare, sintagme precum „responsabilitatea şi riscurile sunt în sarcina Ofertanţilor” neputând fi considerate ca fiind răspunsuri serioase şi oferite cu scopul de a clarifica o documentaţie de atribuire, în mod evident, lacunară. În acest sens, consideră că se impune obligarea autorităţii contractante la menţinerea poziţiei adoptate anterior, poziţie conformă cu legea şi prevederile contractuale în sensul în care, în vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanţilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile nu sunt permise modificări / oferte alternative faţă de soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate şi în Cerinţele Beneficiarului, asumându-şi riscul, în conformitate cu prevederile contractuale citate, faţă de lipsa de consistenţă a datelor puse la dispoziţia ofertanţilor. 4. PRIN RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT ÎNCĂLCATE PREVEDERI IMPERATIVE CONŢINUTE DE CONDIŢIILE GENERALE HG NR. 1/2018 CU PRIVIRE LA CARE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU ARE DREPTUL DE A ADOPTA MODIFICĂRI. Autoritatea contractantă încearcă, prin intermediul unei părţi considerabile din răspunsurile la solicitările de clarificare să transpună riscul ce conform Cerinţelor Beneficiarului rezidă la acesta din urmă, în sarcina Antreprenorului. Pagina 16 din 157

Petenta consideră ca acest risc poate fi transpus numai în măsura în care documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de către autoritatea contractantă permite evaluarea probabilităţii apariţiei elementelor suplimentare sau care impun modificări ale cerinţelor documentelor şi magnitudinii acestora. În acest caz, ofertanţii au numai o vagă reprezentare a probabilităţii de apariţie materializată prin inspecţia şantierului, însă în niciun caz nu poate fi evaluată magnitudinea fenomenelor şi pe cale de consecinţă, nici măsurile pe care aceştia trebuie să le ia încă din momentul întocmirii propunerilor tehnice şi financiare pentru gestionarea riscurilor asociate. Niciuna dintre aceste modificări nu va apărea ca urmare a voinţei unilaterale a Antreprenorului, ci din contră, ca rezultat obiectiv al unor investigaţii faţă de care Antreprenorul va avea obligaţia legală de proiectant al lucrării, anume acela de a propune / modifica soluţii tehnice pentru a se asigura că sunt respectate cerinţele de rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi rezistenţă în exploatare, aşa cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 10/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind calitatea în construcţii. Cu toate acestea, autoritatea contractantă încearcă prin intermediul unor răspunsuri la clarificări, să transfere în mod nelegal, în sarcina viitorului Antreprenor riscuri şi responsabilităţi în termeni de costuri şi timp pentru aspecte ce NU pot fi astazi cuantificate şi care vor putea genera, din cauza precarităţii documentaţiei pusă la dispoziţie, precum si a limitării exprese din unele răspunsuri, modificări ale soluţiilor tehnice în timpul derulării proiectării propriu-zise, însă care nu pot fi cuantificate în cadrul ofertei tehnice şi financiare. Prevederile HG nr. 1/2018 sunt în sensul opus celor indicate de autoritatea contractantă prin răspunsurile la clarificări, riscul pentru erorile sau caracterul incomplet al Documentaţiei puse la dispoziţia Antreprenorului fiind în sarcina autorităţii contractante. În plus, prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă încearcă să modifice în mod nelegal şi prevederile Cerinţelor Beneficiarului, parte din documentaţia de atribuire. Astfel, Cerinţele Beneficiarului stabilesc în sarcina Antreprenorului în perioada de proiectare diferite obligaţii, firești de altfel, având în vedere că Antreprenorul urmează să elaboreze timp de minim 12 luni, o documentaţie de proiectare complexă. În urma acestei activităţi de proiectare, care implică în primul rând, investigaţii de teren extrem de complexe, Antreprenorul urmează să obţină informaţiile necesare care să îi permită să proiecteze, respectiv să își asume soluţiile tehnice pe baza cărora va executa lucrările. Astfel, petenta prezintă cu titlu de exemplu câteva dintre răspunsuri în care se încearcă acest transfer de riscuri: Răspunsurile 27, 28, 62, 65, 67, 84, 118, 119, 131, 133, 139, 277, 295, 301, 305, 326, 375, 377, 380, 381. Pagina 17 din 157

Intrebare 118 Atunci când se examinează tipurile consolidări din documentul „V.3 LUCRARI DE CONSOLIDARI - V.3.2 Parte Desenată”, denumirile drumurilor pentru Tip- 15, Tip,-17, Tip-18, Tipe-19 și Tip-20 sunt specificate, dar nu este specificat la ce intervale km vor fi aceste lucrări in documentația pusa la dispoziție. Va rugam sa ne informați despre intervalele de km ale acestor tipuri de consolidări. Raspuns 118 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate. Totodata, având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 119 Atunci când se examinează tipurile de consolidări din documentul „V.3 LUCRARI DE CONSOLIDARI - V.3.2 Parte Desenată” sunt specificate denumirile drumurilor pentru Tipul 16, Tipul 17 și Tipul 18, dar nu regăsim drumurile locale „V.1 LUCRARI DE DRUM - V.1.3 RELOCARI DRUMURI” si nici în planul „V.1 LUCRARI DE DRUM - V.1.1 AUTOSTRADA”. În plus, nu este specificat la ce intervale de km se vor executa lucrările dea lungul acestor drumuri locale in documentația pusa la dispoziție. Va rugam clarificati. Raspuns 119 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate. Totodata, având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 326 Podurile si pasajele peste cai de comunicatie (DN, DJ, si CF) sunt prevazute cu panouri de protectie spre exterior. In cadrul Cerintelor Beneficiarului, la capitolul 3.3.14 [Lucrari poduri, viaducte si pasaje] se mentioneaza ca ”Podurile si pasajele peste cai de comunicatie (DN, DJ, si CF) sunt prevazute cu panouri de protectie spre exterior”. In volumul Piese Desenate – Lucrari poduri, viaducte si pasaje, la faza Studiu de Fezabilitate s-a prevazut plasa de protectie doar pentru pasajele peste autostrada. Va rugam sa clarificati fara echivoc pentru care structuri se vor monta plase de protectie. Raspuns 326 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 380 Vă rugăm să furnizați tuturor participanților tipul de consolidare pentru km dați în secțiuni transversale: Km:42+783-43+082; Km:43+358-43+714; Km:50+574-50+656. Pagina 18 din 157

Raspuns 380 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 381 Tipul de consolidare care se va aplica la intersecția și drumurile de legătură (lateral) în afara traseului principal nu a putut fi găsit în documente. Ați putea mentiona tipul de consolidare care trebuie aplicat pentru aceste zone? Raspuns 381 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 67 În cuprinsul Art. 5.9 [Caracteristici imperative privind diagnosticul arheologic, cercetare preventivă şi supraveghere arheologică] din Cerinţele Beneficiarului, Autoritatea Contractantă a stabilit că: “Siturile cunoscute şi zonele cu potenţial arheologic necesită investigaţii suplimentare, care trebuie să se conformeze legislaţiei române”, iar în cuprinsul Cap. [Investigaţii anterioare construcţiei] Anexa nr. 8 la Cerinţele Beneficiarului, Autoritatea Contractantă a stabilit că: “[…] Astfel, trebuie luată în considerare existenţa în zona proiectului de infrastructură a cel puţin şase situri arheologice, unele dintre ele înscrise şi în Lista Monumentelor Istorice. […]”. Solicitare: Vă rugăm să confirmaţi clar şi fără echivoc, Ofertanţilor participanţi la această Procedură de Achiziţie, faptul că aceştia vor trebui să includă în Propunerilor lor Financiare costurile generate de: realizarea Evaluarii teroretice a întregului Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş; realizarea Diagnosticului arheologic intruziv pentru întregul Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş; realizarea Cercetării arheologice preventive pentru cel puţin cele şase situri arheologice, precum şi realizarea Supravegherii arheologice pe toată durata lucrărilor ce presupun intervenţii în sol (pentru întregul Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş). Pagina 19 din 157

Raspuns 67 Avand in vedere ca dintr-o eroare, s-au mentionat in cadrul Cerintele Beneficiarului șase situri arheologice, Autoritatea Contractanta face următoarea precizare: Conform raportului arheologic întocmit la faza Studiului de fezabilitate, suprafața cercetată a întregului amplasament a fost doar de cca. 30-33%, iar zonele în care nu s-a putut și nici nu se poate realiza nicio intervenție arheologică, din cauza terenului, este de cca. 10% (7 km). Prin urmare, restul de cca. 60% din lungimea traseului poate prezenta și zone cu potențial arheologic, conform concluziilor raportului arheologic întocmit de I.A.B: "Putem presupune, prin raţionament statistic, că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfășurată pe traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraș, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Pe traseul cercetat la faza Studiului de fezabilitate a fost identificată o singură zonă care a fost delimitată ca sit, pe Lotul 1, la km 13+850 – km 14+270, Mârșa – Situl 1. Delimitarea sitului s-a făcut pe o lungime de 420 m și o lățime de aproximativ 80 m, reprezentată de ampriza coridorului autostrăzii Sibiu- Făgăraș. Situl este situat în zona unui racord rutier Mârșa - Avrig. Astfel, precizăm că pe tronsonul 3 nu au fost practicate suficiente secțiuni arheologice la faza studiului de fezabilitate astfel încât să contribuie la identificarea unor zone cu potențial arheologic, dar acest fapt nu exclude posibilitatea ca după finalizarea diagnosticului arheologic intruziv (etapa menționată și în caietului de sarcini) să nu fie identificate vestigii arheologice. În consecință, Antreprenorul își poate estima un cost acoperitor pentru activitatea de cercetare arheologică, inclusiv riscul de a putea repera situri, luând în considerare aspectul că pe o lungime de cca. 30% din traseul a fost identificat un singur sit arheologic.” A se vedea Clarificarea din oficiu nr. 1 din prezenta Clarificare. Pe de o parte teza propusă de autoritatea contractantă este lipsită de orice fundament legal – se pretinde operatorilor economici interesaţi – în virtutea viitoarei lor calităţi de proiectanţi - să-și asume riscuri și să evalueze în cuprinsul ofertei soluţii tehnice pentru care nu pot fi puse la dispoziţie niciun fel de date și informaţii. Pe de altă parte, arată contestatoarea, a susţine că „având în vedere natura contractului de proiectare și execuţie, responsabilitatea și riscurile, raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerinţele Beneficiarului, sunt în sarcina ofertanţilor” denotă necunoaștere atât a legii, cât și a specificului contractului pe care autoritatea contractantă urmărește să-l atribuie. În etapa procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are responsabilitatea prezentării unei documentaţii clare și complete, care să permită tuturor operatorilor interesaţi să-și întocmească o ofertă tehnică și financiară, completă și competitivă. În această etapă de pregătire a ofertelor, operatorii interesaţi au obligaţia de a analiza documentaţia de atribuire și de a-și întocmi ofertele prin raportare la datele și informaţiile oferite, ţinând cont și de experienţa fiecărui operator în acest domeniu. Pagina 20 din 157

Doar ulterior atribuirii contractului, viitorul Antreprenor, în virtutea calităţii sale de proiectant va analiza „Cerinţele Beneficiarului”, inclusiv prin raportare la investigaţiile complete din teren pe care va trebui să le efectueze și va avea dreptul de a sesiza autorităţii contractante eventualele erori, omisiuni, neconcordanţe și de a solicita eventualele costuri generate de erorile identificate în documentele prezentate de autoritatea contractantă (Clauza 8 din Condiţiile Generale). Astfel, contestatoarea solicită Consiliului să oblige autoritatea să modifice aceste răspunsuri care tind să transfere, nu doar în mod nelegal, dar și imposibil din punct de vedere faptic, a riscurilor ce derivă din lipsa, incompletitudinea, lipsa acurateţii datelor și informaţiilor pe care avea obligaţia să le pună la dispoziţie autoritatea contractantă și a cărui cenzurare o solicită din partea Consiliului. A. Considerații succinte cu privire la HG nr. 1/2018 HG nr. 1/2018 a fost adoptată în urma unui set de acorduri între România și Comisia Europeană constituind în același timp una dintre condiţionările impuse de către instituţiile europene pentru buna gestionare a fondurilor europene acordate României și asumată de aceasta în cadrul strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice. Strategia națională în domeniul achizițiilor publice a fost elaborată, negociată, definitivată și agreată de reprezentanții instituțiilor naționale desemnate (MFE, MFP, ANRMAP, UCVAP, MDRAP, CNSC, Cancelaria PM) împreună cu Comisia Europeană (DG REGIO și DG GROW) și a fost, ulterior, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015. Strategia națională în domeniul achizițiilor publice reprezintă una dintre condiționalitățile ex-ante orizontale asumate prin Acordul de Parteneriat, iar îndeplinirea acțiunilor convenite este monitorizată lunar de către Comisia Europeană. Adoptarea condițiilor contractuale generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie publică aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice în legislația națională a fost una dintre acțiunile convenite în capitolul 4 al Strategiei. În Legea nr. 80/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 privind stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se stabileşte, la pct. 2, completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu următoarea prevedere: „Prin hotărâre de guvern se stabilesc condiţiile contractuale generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie publică aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice”. HG nr. 1/2018 aprobă Condițiile Generale și Specifice pentru contractele de achiziție publică care au ca obiect execuția de lucrări Pagina 21 din 157

pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice sau din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile. Condițiile Specifice, denumite și Condiții Speciale prevăzute în Anexa nr. 2 a HG nr. 1/2018 prevăd în mod expres faptul că acestea completează, clarifică, amendează sau instituie excepții de aplicabilitate de la Condițiile Generale de Contract. Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la sub-clauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul prezentat în Anexa nr. 2, orice altă modificare fiind nulă. Subiectele pentru care Beneficiarii autorități contractante sunt îndreptățiţi să elaboreze Condiții Speciale exclusiv sunt următoarele: Astfel, nu este permis autorității contractante să modifice prevederile cuprinse în Condițiile Generale de Contract, astfel cum acestea sunt redactate în cuprinsul HG nr. 1/2018, decât în ceea ce privește domeniul de reglementare al Sub-Clauzelor menționate în paragraful anterior. Condițiile generale pot fi adaptate specificului fiecărui contract de lucrări prin condiții specifice. Condițiile generale prevăd în mod expres prevederile care pot fi astfel adaptate. Nu pot fi efectuate prin condiții speciale alte adaptări sau modificări decât cele prevăzute expres. Anexa nr. 2 din HG nr. 1/2018 cuprinde şi modelul-cadru de Acord Contractual, model pe care autoritatea contractantă are obligația de a-l respecta în totalitate din punctul de vedere al mențiunilor obligatorii cuprinse în acesta, prin raportare fie la obligațiile sale în calitate de Beneficiar ulterior, și prin raportare la obligațiile Antreprenorului. B. Încalcarea prevederilor HG nr. 1/2018 din cadrul răspunsurilor la clarificări. Pagina 22 din 157

Prin răspunsurile oferite la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă modifică prevederi ale unor Clauze prevăzute de Condiţiile Generale de Contract cu privire la care nu are acest drept, nici prin intermediul unor Condiţii Speciale și cu atât mai puţin prin răspunsuri la clarificări. Astfel, o parte dintre răspunsurile la clarificări publicate în cadrul Clarificării 1, instituie în sarcina viitorului Antreprenor o serie de riscuri și obligații ce, fie sunt reglementate prin HG nr. 1/2018 în sarcina Beneficiarului, fie încalcă prevederi din cadrul actului normativ. Autoritatea contractantă nu numai că încalcă dispozițiile legii, ci încearcă să aducă modificări unui act normativ printr-un răspuns la clarificări. Sub-clauza 68.1 din Condiţiilor Generale. „Riscurile Beneficiarului sunt urmatoarele: (…) (c) erori în repere si sisteme de referința topografice, inițial prevazute în Contract sau comunicate de Supervizor, pe care un antreprenor diligent nu ar fi putut sa le identifice astfel încât sa evite întârzieri sau costuri suplimentare; (d) erori, deficiențe si/sau caracter incomplet ale Cerințelor Beneficiarului si/sau ale Documentelor Beneficiarului; (e) condiții fizice naturale sau artificiale, inclusiv muniții neexplodate sau utilitați subterane, precum si alte obstacole fizice sau factori poluanți, care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevazute de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei, care apar în decursul execuției Lucrarilor, cu excepția condițiilor meteorologice adverse excepționale; (…)” În același sens sunt și prevederile Sub-Clauzei 20.1 din acelasi act normativ care stabilesc următoarele obligaţii în sarcina Beneficiarului: „20.1 Beneficiarul va pune la dispoziția Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel târziu la Data de Referință, toate datele relevante, care se află în posesia Beneficiarului, referitoare la structura geologică și condițiile hidrologice de pe Șantier, inclusiv aspectele legate de mediu. Antreprenorul are responsabilitatea interpretării acestor date. 20.2 Se consideră că Antreprenorul, în măsura în care este posibil (ținând cont de costuri și timp), a inspectat și examinat Șantierul și împrejurimile sale, a analizat datele menționate la subclauza 20.1 și că s-a edificat, înainte de depunerea Ofertei, asupra tuturor aspectelor relevante, inclusiv natura solului și subsolului, forma și natura Șantierului, întinderea și natura Lucrărilor, Materialele necesare execuției Lucrărilor, căile de acces la Șantier și în general a obținut toate informațiile cu privire la riscurile, inclusiv în legătură cu probabilitatea de apariție a acestora, și alte circumstanțe ce influențează sau afectează Oferta.” De asemenea, Sub-Clauza 8.4: Pagina 23 din 157

„8.4 După Data de Începere, Antreprenorul va studia cu atenție Cerințele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare și calculele de proiectare, dacă există) și reperele topografice sau sistemele de referință inițiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puțin diligențele definite în Cerințele Beneficiarului. În termen de 90 de zile de la Data de Începere (cu excepția cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greșeală sau altă neconcordanță identificată în Cerințele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referință.” În ceea ce privește datele și informațiile conţinute în Documentele Beneficiarului din HG nr. 1/2018, acestea, în mod evident, sunt datele puse la dispoziție de către autoritatea contractantă prin documentația de atribuire. Prin urmare, în baza datelor și informațiilor furnizate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, operatorul economic își va elabora oferta. Datele furnizate de autoritatea contractantă și menționate în cuprinsul HG nr. 1/2018 ca Documentele Beneficiarului sunt cele ce au stat la baza ofertei Antreprenorului, date care, făcând parte din documentația de atribuire, sunt obligatorii a fi prezumate corecte, complete și precise. Astfel, în mod firesc, obligaţiile ANTREPRENORULUI, așa cum sunt prevăzute în HG nr. 1/2018 și, respectiv în Cerinţele Beneficiarului, de a analiza documentele Beneficiarului și de a confirma sau infirma corectitudinea acestora, respectiv de a propune măsuri de remediere, nu pot fi transferate operatorilor economici în etapa de elaborare a ofertelor și nu poate reprezenta o excludere contractuală a răspunderii Beneficiarului pentru exactitatea acestor date, așa cum încearcă autoritatea să indice prin răspunsurile la clarificări. Mai mult, câtă vreme toţi ofertanţii au sesizat prin nenumărate clarificări deficienţele majore ale documentaţiei tehnice ce stă la baza acestei proceduri, autoritatea nu poate, prin răspunsurile la întrebările formulate de către operatorii economici, să încerce să înlăture răspunderea pe care o poartă pentru această documentaţie, răspundere ce derivă și din legislaţia privind achiziţiile și din HG nr. 1/2018. Astfel, următoarele aspecte sunt de necontestat: - Toţi ofertanţii, prin prisma experienţei deţinute, au putut să observe lipsa datelor, informaţiilor, studiilor și investigaţiilor care să poată fundamenta soluţii de proiectare corecte; - Pentru asigurarea unei evaluări unitare, autoritatea a indicat în mod expres ca ofertanţii au obligaţia să își întocmească propunerile tehnice și financiare strict pe baza acestei documenţii puse la dispoziţie de către autoritate; - Mai mult, ofertanţii nici nu pot, în mod obiectiv, să identifice în această fază de elaborare a ofertelor soluţiile tehnice corecte ce trebuie Pagina 24 din 157

proiectate (în locul celor identificate ca fiind posibil eronate sau cu privire la care nu există date și informaţii) și, cu atât mai puţin, nu pot să cuantifice în propunerile lor financiare aceste soluţii; - Contractul prevede mecanisme de semnalare a erorilor din documentaţia tehnică - SF, Cerinţe ale Beneficiarului; - Costul unor soluţii tehnice ce nu au fost prevăzute în docmentaţia tehnică nu a fost (și nici nu putea fi) inclus de autoritatea contractantă în estimarea iniţială a valorii contractului, astfel că nu poate fi solicitat ofertanţilor să prevadă aceste costuri în cadrul propunerilor financiare. Cu toate acestea, răspunsurile oferite la clarificări sunt fie evazive, autoritatea refuzând să confirme că riscul îi aparţine pentru documenţia pusă la dispoziţie, fie, și mai rău, se încearcă translatarea în sarcina ofertanţilor a acestor riscuri – ce nu pot fi nici în mod legal și nici obiectiv, faptic, transferate. Ofertele ce vor fi depuse se întemeiază tocmai în baza datelor furnizate de autoritate, care în niciun caz nu pot reprezenta un risc al ofertanţilor, respectiv al viitorului Antreprenor. Mai mult, obţinerea unor date suplimentare la momentul elaborării ofertelor nu este posibilă, având în vedere că lucrările ce vor trebui executate nu pot fi identificate vizual printr-o simplă „vizită în teren”, fiind în discuţie cel mai complex contract de infrastructură executat în România până în prezent. Astfel, ca măsura de remediere, contestatoarea solicită Consiliului să constate că toate răspunsurile autorităţii contractante prin care se încearcă transferarea în sarcina ofertanţilor a riscurilor privind documentaţia tehnică pusă la dispoziţia antreprenorului, respectiv transferarea în sarcina viitorului antreprenor de riscuri ale Beneficiarului, astfel definite de Sub-clauza 68.1 a Condiţiilor Generale, sunt nelegale și trebuie înlăturate din documentaţia de atribuire. Consideră ca, având în vedere multitudinea de răspunsuri la clarificări prin care se tinde a se stabili obligaţii, termene, răspunderi și riscuri contractuale, ce exced cadrului impus de HG nr. 1/2018, este extrem de important ca prin Decizia Consiliului să fie cenzurată cu titlu general o asemenea practică nelegală a autorităţii contractante. 5. PRIN IMPUNEREA STUDIULUI DE FEZABILITATE CA FIIND DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ LA UN NIVEL DE EXIGENȚĂ CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ MINIMĂ ACCEPTATĂ AUTORITATEA ÎNCALCĂ DISPOZIȚIILE LEGALE HG nr. 1/2018 ȘI ÎNFRÂNGE SCOPUL PREZENTĂRII UNOR OFERTE CORECTE, COMPLETE ȘI COMPETITIVE. Contestatoarea învederează că documentaţia de atribuire pusă la dispoziţie de autoritatea contractantă este presărată cu inadvertenţe, încălcări ale dispoziţiilor legale, contradicţii, inconsistenţe și în niciun caz nu poate fi considerată a fi completă și suficientă pentru ca operatorii economici interesaţi să participe la procedură să poată întocmi și depune oferte atât complete și competitive, cât și la un preţ avantajos raportat la valoarea estimată. Pagina 25 din 157

Astfel, în opinia sa, autoritatea încearcă să transfere o serie de riscuri încă de la acest moment al ofertării, riscuri ce sunt date prin lege în sarcina autorităţii și care nu pot fi transferate, în nicio situaţie. În plus faţă de aceste aspecte, deși potenţialii ofertanţi au adresat numeroase solicitări de clarificare a documentaţiei, autoritatea fie nu a răspuns, fie a oferit răspunsuri contradictorii, fie a impus obligativitatea Studiului de Fezabilitate, deși acesta este lacunar și mai mult decât atât, conform prevederilor HG nr. 1/2018, acesta este un proiect ilustrativ cu rol informativ, neputând fi ridicat la rang de reper obligatoriu. Deși, potrivit Sub-Clauzei 8.1 (b) Studiul de Fezabilitate este un document prezentat cu rol informativ, acesta este transformat prin răspunsurile la clarificări ca un reper minim obligatoriu de autoritatea contractantă, stabilind pe de o parte ca fiind obligatorii soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate, iar pe de altă parte impunând ofertanţilor să nu deroge de la prevederile acestuia prin propunerea unor soluţii alternative. Contestatoarea apreciază că răspunsurile autorităţii contractante încalcă prevederile Sub-Clauzei 8.1, care dispune: „8.1 Cerințele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezintă cerințele esențiale aferente Lucrărilor. Cerințele Beneficiarului includ, fără a se limita la: (a) tema de proiectare și caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanță; (b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); (c) standardele și normativele aplicabile; (d) teste la Terminarea Lucrărilor; (e) teste care se efectuează în Perioada de Garanție; (f) cerințele privind manuale de operare și întreținere; (g) cerințele privind instruirea Personalului Beneficiarului și (h) orice alte cerințe ale Beneficiarului, potrivit prevederilor Condițiilor Contractuale.” Deși obligaţia autorităţii contractante era de întocmire a cerinţelor Beneficiarului care să stabilească tema de proiectare și caracteristicile imperative ale lucrărilor – respectiv reperele impuse de autoritate pentru obţinerea unui proiect care să satisfacă necesitatea achiziţiei publice, aceasta a preferat să impună un document declarat de prevederile HG nr. 1/2018 ca fiind strict informativ, impunand practic viitorului Antreprenor să-și asume răspunderea pentru un Studiu de Fezabilitate vechi, plin de erori și omisiuni. Deși chiar viitoarea calitate de proiectant a operatorului economic, căruia îi va fi atribuit contractul, îl îndreptăţește pe acesta, în temeiul Legii nr. 10/2001 și a prevederilor HG nr. 1/2018, să dezvolte un proiect tehnic complet care să însumeze corolarul experienţei acestuia, autoritatea contractantă impune, în mod nelegal, prin răspunsurile la clarificări, să rămână „blocat” într-o proiectare veche, deficitară și Pagina 26 din 157

fundamental eronată, susţinând în acelasi timp că va purta întreaga răspundere faţă de aceasta. Având în vedere numeroasele nereguli conţinute în răspunsurile la clarificări, petenta citează, cu titlu exemplificativ și nu limitativ, o parte dintre acestea, solicitând în același timp obligarea autorităţii contractante la remediere tuturor răspunsurilor care se încadrează în critica din contestaţie: Intrebare 31 Este posibil să se schimbe tipul de poduri de la tipul de pod cu grinzi din oțel la tipul de pod din oțel compozit? Raspuns 31

În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 80 In Documentația de Atribuire pusă la dispoziția Ofertanților se specifică utilizarea podețelor de tip prefabricat și monolit. Solicitare: Pentru elaborarea unei oferte competitive, vă rugăm să specificați dacă Ofertanții au libertatea de a opta pentru alte soluții pentru podețe, respectând in același timp durata de viață, deschiderea stabilită prin „Cerințele Beneficiarului” și satisfăcând debitele de scurgere impuse prin Studiul de Fezabilitate. Raspuns 80 Va rugam sa aveţi in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUŢIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Execuţie realizat de acesta. In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Raspuns 150 Elaborarea Studiului de Fezabilitate s-a realizat in conformitate cu reglementarile tehnice si standardele in vigoare la data elaborarii. Se vor respecta prevederile art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului „Antreprenorul va prelua date din cadrul documentatiei tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai dupa ce va verifica si va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectand totodata Cerintele Beneficiarului. Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Cheltuielile care rezulta din modificari necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de solutii tehnice punctuale si care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevazute cu exactitate la data organizarii procedurii de achizitie publica, pot face obiectul utilizarii rezervelor de implementare in conformitate cu prevederile legale, in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. Pagina 27 din 157

In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Intrebare 134 Va rugam sa confirmati faptul ca solutiile de consolidare prevazute in documentatia tehnica, parte integranta din documentatia de atribuire reprezinta solutii minimale, iar pentru elaborarea unor ofertetehnice si financiare corecte si competitive aceste solutii trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale in vigoare precum si cu standardele / STAS urile/ ‐ normele /normativele/reglementarile tehnice in vigoare. De asemenea, Ofertantii pot adopta si solutii tehnice alternative. Raspuns 134 Se va elimina din cadrul cap.5.4 Caracteristici imperative privind lucrarile de consolidare din Cerintele Beneficiarului, paragrafele: « Solutiile de consolidare prevazute in Documentatia tehnica pusa la dispozitie sunt solutii minimale, Antreprenorii pot adopta si alte solutii tehnice alternative cu precizarea tehnologiei de executie, respectarii Cerintelor Beneficiarului, legislatiei in vigoare si a reglementarilor tehnice in vigoare. In acest scop Beneficiarul precizeaza: a) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Documentatia Tehnica nu trebuie sa conduca la un impact negativ mai mare asupra mediului sau necesitatea reobtinerii unor avize. Spre exemplificare: inlocuirea lucrarilor de consolidare cu solutii de taluzare pe lungimi/latimi mari, aspect care la conduce revizuirea acordului de mediu si a extinderii coridorului rezervat; b) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Cerintele Beneficiarului si Documentatia Tehnica pusa la dispozitie pot conduce la reobtineri/revizuiri/completari/ notificari ulterioare la nivelul avizelor /acordurilor obtinute sau in curs de obtinere. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora sau obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. Ofertantii, pe zonele identificate cu risc de instabilitate sau instabile (mentionam aici inclusiv datele suplimentare puse in acest sens la dispozitia Ofertantilor), pot adopta solutia de inlocuire a terasamentelor si a lucrarilor de consolidare cu structuri - lucrari de arta. In cazul ofertarii acestei solutii, Ofertantii pot modifica local linia rosie pe aceste zone cu incadrarea in coridorul rezervat, nu si traseul in plan. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora s-au obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. In cazul adoptarii oricaror alte solutii de consolidare, Antreprenorii vor prezenta o descriere detaliata a solutiei adoptate precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare. Antreprenorii vor prezenta detaliat atat descrierea solutiei tehnice alternative, precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare, cat si tehnologia de executie si utilajele/echipamentele utilizate, acestea din urma Pagina 28 din 157

trebuind a fi specificate in clar si in formularele si lista de echipamente disponibile pentru realizarea contractului. In conditiile in care Ofertantii au optat pentru inlocuirea rambleelor inalte (terasament adiacent lucrarii de pod/pasaj/viaduct) si a lucrarilor aferente acestora cu extinderea structurii lucrarii de arta (poduri/pasaje/viaducte), iar din elaborarea studiilor finale de teren (in special Studiul Geotehnic) reies anumite modificari ale lucrarilor de arta deja ofertate si cuantificate in cadrul Formularului de Propunere Financiara, modificari care sunt strict necesare a fi realizate pentru executarea in bune conditii a lucrarilor de arta respective, costurile aferente acestor modificari pot face obiectul utilizarii Rezervelor de Implementare in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual. » si se inlocuiesc cu urmatoarea fraza: „Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie”. Totodata, va rugam sa aveti in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. Studiul de Fezabilitate reprezintă Documentaţia tehnica la un nivel de exigenta cantitativa si calitativa minima acceptata de către Beneficiar. Totodata, a se vedea Clarificarea din oficiu nr. 1 din prezenta Clarificare. Intrebare 137 Va rugam sa confirmati faptul ca in proiectare se va respecta PD-162-2002. De asemenea, va rugam sa clarificati daca la intocmirea Studiului de Fezabilitate, prevederile PD162-2002 au fost respectate. Raspuns 137 La intocmirea Studiului de Fezabilitate au fost respectate prevederile PD 162- 2002. De asemenea, viitorul Antreprenor avand si calitatea de Proiectant va proiecta in conformitate cu standardele in vigoare. Intrebare 138 Va rugam sa clarificati daca exista posibilitatea modificarii locale a traseului in etapa de oferta. Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificații referitoare la aparatele de reazem pentru poduri și viaducte. Va rugam sa puneti la dispozitia ofertantilor aceste informatii. Raspuns 138 Ofertantii vor repecta cu strictete prevederile cap. 5.3.1 din Cerintele Beneficiarului. Documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate, iar prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 139 Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificatii aferente rosturilor de dilatație (deplasare totală și tip) pentru poduri și viaducte. Va rugam sa puneti la dispozitia ofertantilor aceste informatii. Pagina 29 din 157

Raspuns 139 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Avand in vedere natura Contractului de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 133 Va rugam sa clarificati daca panta taluzurilor prezentata in Documentatia de Atribuire pentru profilurile de rambleu si debleu a fost stabilita ca urmare a calculelor de stabilitate, iar daca posibilii ofertanti pot sa isi insuseasca aceasta panta a taluzurilor astfel incat sa fie respectata limita santierului. Raspuns 133 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Totodata va informam ca solutiile tehnice stabilite in Studiul de Fezabilitate de catre Proiectant sunt considerate a fi corecte, inclusiv sub aspectele legislatiei care definesc calitatea de Proiectant si inclusiv sub incidenta Legii 10/1995 privind calitatea in constructii. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. Intrebare 277 În caz de neconcordanță/discrepanță/contradicții între informațiile raportate intre partea scrisa si partea desenata din proiectul SF pus la dispozitia ofertantiilor in documentatia de atribuire, va solicitam sa clarificati care dintre cele două documente prevalează și la care dintre acestea trebuie să se raporteze operatorii economici în întocmirea ofertei. Raspuns 277 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. De asemenea, eventualele discrepante/erori/omisiuni/ neconformitati/ necorelari, precum si eventualele solutii de actualizare/optimizare/imbunatatire se vor interpreta conform clauzelor Intrebare 278 Va solicitam sa ne informati daca Studiul de Fezabilitate are caracter informativ sau obligatoriu. Raspuns 278 Studiul de Fezabilitate se regaseste in Directorul Vol.4 – SF si are caracter informativ. Intrebare 131 Va rugam sa puneti la dispozitie Documentatia aferenta Sistemului de canalizare(guri de scurgere, camine de vizitare, drenuri longitudinale, tevi de evacuare, calcul hidraulic, etc) care a fost prevazut in zonele de debleu ale autostrazii. Raspuns 131 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, iar responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Pagina 30 din 157

Intrebare 145 Solicitare clarificare: Deoarece in documentația de atribuire publicată pe SEAP nu se regăsesc suficiente informații cu privire la lucrările de îmbunătățiri funciare, pentru o evaluare corecta si unitara a acestor lucrări, va rugam sa ne puneți la dispoziție următoarele date: -elementele constructive ale canalelor (b, m, h, B), in cazul conductelor, diametrul acestora, ‐ poziția kilometrica, lucrările ce urmează a se executa (ce s a prevăzut în ‐ ‐ ‐ studiul de fezabilitate la calcul valorii estimate pentru refaceri lucrări ANIF: de exemplu: podeț pentru un canal, desființare totala, desființare parțială, protejări de conducte, reamplasări de conducte, mutări, devieri, etc), lungimile necesare pentru fiecare tip de lucrare de mai sus care s a luat în ‐ ‐ considerare la stabilirea valorii estimate a lucrărilor care fac obiectul procedurii de achiziție. Raspuns 145 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Avand in vedere natura Contractului de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 170 La punctul 3.1.12 din Cerintele Beneficiarului este precizat faptul ca toate structurile cu exceptia casetelor sunt fundate indirect prin intermediul pilotilor forati de diametru mare. Avand in vedere faptul ca in Studiul de Fezabilitate solutia de fundare directa este este prevazuta si pentru structuri cu alte alcatuiri, va rugam sa clarificati modul in care Ofertantul va considera solutia de fundare in estimarea valorii podurilor in cauza. De asemenea, in situatia in care solutiile de fundare directa vor fi considerate in estimarea valorii podurilor si, ulterior, in elaborarea Proiectului Tehnic de Executie aceasta solutie se va dovedi inaplicabila, va rugam sa clarificati modul in care se vor ajusta aceste valori in concordata cu solutia rezultata in urma calculelor structurale si de capacitate portanta. Raspuns 170 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 335 Facem referire la structurile cu suprastructura mixta din otel – beton si la cele cu suprastructura din otel cu platelaj ortotrop. Va rugam sa clarificati daca se poate modifica tipul suprastructurii din otel – beton / otel, in suprastructura din beton prin modificarea numarului si a lungimii deschiderilor si prin respectarea cerintelor imperative referitoare la lungimea minima a suprastructurii. Raspuns 335 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Pagina 31 din 157

Intrebare 336 Va rugam sa clarificati daca se poate modifica suprastructura structurilor cu platelaj ortotrop in suprastructura mixta otel – beton sau structura casetata din beton. Raspuns 336 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 311 Potrivit art. 5.2 [Caracteristici imperative privind proiectarea structurilor] se mentioneaza: "Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus". Va rugam sa clarificati daca, in etapa de oferta este permisa modificarea urmatoarelor: schema statica; tipul suprastructurii; lungimea deschiderilor; - numarul deschiderilor; tipul structurii (e.g. pod in arc - pod metalic). Raspuns 311 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind schema statica, tipul suprastructurilor, lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 312 Conform art. 5.1. al Cerintelor Beneficiarului [Caracteristici imperative pe care proiectarea Antreprenorului trebuie sa le respecte], constituie Cerinte Imperative: a) Limitele santierului; b) Toate cerintele prevazute in actul de reglementare in domeniul protectiei mediului; c) Toate cerintele prevazute in avize. In acelasi timp, potrivit art. 5.2 [Caracteristici imperative privind proiectarea structurilor] se mentioneaza: "Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus" In cadrul Acordului de Mediu emis pentru lucrari se precizeaza: km inceput si sfarsit lungimea structurii numarul si lungimea deschiderilor Va rugam sa clarificati daca ofertantii trebuie sa respecte cerinta imperativa privind lungimea minima sau daca acestia au obligatia de a respecta toate caracteristicile structurilor curpinse in Acordul de Mediu. Raspuns 312 A se vedea Raspunsul nr. 311 din prezenta Clarificare. Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor stabilite in Cerintele Beneficiarului. Intrebare 379 In urma analizei Documentatiei de atribuire am observat ca in partea desenata - fisa de detaliu panou, panourile fonoabsorbante au inaltimea de 3,0 m, in timp ce, conform documentului VOLUM IV.1 SINTEZA-RECUMUL- CONCLUZII, panourile fonoabsorbante sunt 2,50 m inaltime. Vă rugăm să clarificați care este înălțimea necesară a panoului. Raspuns 379 Panourile fonoabsorbante au inaltimea de 2.5 metri – conform Acordului de Mediu nr. SB1 din 07.02.2022, pus la dispozitia Ofertantilor in Documentele Beneficiarului in Vol. 10 – Autorizatii, acorduri si avize. Detaliile privind panourile fonoabsorbante vor face obiectul fiecarui Ofertant, tinand cont de Pagina 32 din 157

specificatiile producatorului utilizat. Intrebare 380 Vă rugăm să furnizați tuturor participanților tipul de consolidare pentru km dați în secțiuni transversale: Km:42+783-43+082; Km:43+358-43+714; Km:50+574-50+656. Raspuns 380 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 381 Tipul de consolidare care se va aplica la intersecția și drumurile de legătură (lateral) în afara traseului principal nu a putut fi găsit în documente. Ați putea mentiona tipul de consolidare care trebuie aplicat pentru aceste zone? Raspuns 381 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 382 In conformitate cu art. 5.2 al Cerintelor Beneficiarului: "Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus". Va rugam sa clarificati daca ofertantilor la sunt permise urmatoarele modificari: - lungimea si nr. deschiderilor; - schema statica; - tipul suprastructurii; - tipul structurii (e.g. pod in arc - pod metalic). Raspuns 382 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor, schema statica si tipul suprastructurilor, din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 383 In conformitate cu art. 5.1. al Cerintelor Beneficiarului constituie Cerinte Imperative "Toate cerintele prevazute in actul de reglementare in domeniul protectiei mediului" In acelasi timp, art. 5.2 [Caracteristici imperative privind proiectarea structurilor] prevede faptul ca "Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus". In cadrul Acordului de Mediu se precizeaza: - km inceput si sfarsit; - lungimea structurii; - numarul si lungimea deschiderilor. Va rugam sa clarificati daca ofertantii trebuie sa respecte cerinta imperativa privind lungimea minima sau daca acestia au obligatia de a respecta toate caracteristicile structurilor prevazute in Acordul de Mediu. Raspuns 383 A se vedea Raspunsul nr. 312 din prezenta Clarificare. Intrebare 377 În Documentația de atribuire nu au fost identificate date exacte cu privire la plantarea de arbori și arbuști. În consecință, vă rugăm să confirmați dacă pot fi luate în considerare aliniamente bilaterale ale copacilor, la intervale de 15 m, întrerupte lângă parcări laterale și zone înainte de intersecții, poduri și Pagina 33 din 157

treceri la nivel de cale ferată. Raspuns 377 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Răspunsurile oferite la clarificări sunt evazive, autoritatea: - fie refuzând sa confirme că riscul îi aparţine pentru documenţia pusă la dispoziţie, - fie contradictorii: pe de o parte ofertanţii nu pot să deroge de la Studiul de Fezabilitate, deși Cerinţele Beneficiarului impuneau numai anumite caracteristici ca fiind obligatorii; Studiul de Fezabilitate este cerinţa minimă obligatorie, pe de cealalta are doar rol informativ - fie în unele cazuri, nefiind în măsură să răspundă în mod clar și precis, autoritatea pretinde că răspunderea aparţine exclusiv ofertanţilor, Ofertele ce vor fi depuse se întemeiază tocmai în baza datelor furnizate de către Beneficiar, care în niciun caz nu pot reprezenta un risc al ofertanţilor, respectiv al viitorului Antreprenor. Mai mult, obţinerea unor date suplimentare la momentul elaborării ofertelor nu este posibilă, având în vedere că lucrările ce vor trebui executate nu pot fi identificate vizual printr-o simplă „vizită în teren”. Astfel, ca măsură de remediere, contestatoarea solicită Consiliului să constate că toate răspunsurile autorităţii contractante prin care se încearcă transferarea în sarcina ofertanţilor a riscurilor privind documentaţia tehnică pusă la dispoziţie Antreprenorului, respectiv transferarea în sarcina viitorului Antreprenor de Riscuri ale Beneficiarului, astfel definite de Sub-clauza 68.1 a Condiţiilor Generale, sunt nelegale și trebuie înlăturate din documentaţia de atribuire. Aceasta consideră că, având în vedere multitudinea de răspunsuri la clarificări prin care se tinde a se stabili obligaţii, termene, răspunderi și riscuri contractuale, ce exced cadrului impus de HG nr. 1/2018, este extrem de important ca prin Decizia Consiliului să fie cenzurată cu titlu general o asemenea practică nelegală a autorităţii contractante. Astfel, deși specificul contractului ce urmează a fi atribuit este unul de proiectare și execuţie cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – repere cu caracter general care să favorizeze aplicarea de soluţii competitive în activitatea de proiectare, autoritatea contractantă respinge orice propunere de soluţii alternative cu pretinsul scop de a se depune oferte tehnice și financiare comparabile, care să faciliteze procesul de evaluare. Interesul autorităţii contractante nu este de a primi oferte identice și care nu reflectă realitatea, ci oferte diferite cu avantaje și dezavantaje și care să reflecte realitatea din teren cât mai fidel posibil, și care să Pagina 34 din 157

conţină un preţ avantajos raportat atât la valoarea estimată, cât și la costurile reale pe care le presupune un astfel de proiect. 6. PRIN RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRI, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ INCLUDE CATEGORII DE LUCRĂRI CARE NU AU FOST AVUTE ÎN VEDERE LA STABILIREA VALORII ESTIMATE: În același timp, prin numeroase răspunsuri la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune operatorilor economici să își includă în cadrul propunerii financiare numeroase costuri ce fie nu pot fi estimate la acest moment, fie unele dintre ele sunt introduse pentru prima oară prin intermediul răspunsurilor oferite – spre ex. clarificarea din oficiu nr. 3 (spaţii de încărcare pentru pentru acumulatoarele mașinilor electrice). Deși autoritatea introduce costuri imposibil de cuantificat sau impune soluţii care presupun costuri nejustificat de ridicate raportat la corectitudinea și fiabilitatea soluţiei în sine, totuși reamintește prin intermediul răspunsurilor că preţul este suma forfetară, motiv pentru care orice risc privind costurile încearcă să îl transfere actualului ofertant, respectiv viitorului Antreprenor. Cu titlu exemplificativ, contestatoarea prezintă exemple de astfel de răspunsuri la solicitările de clarificare: Intrebare 4 În cazul în care lungimea piloților unui pod se modifică datorită calculelor proiectului tehnic față de Studiul de Fezabilitate, costurile suplimentare (dacă lungimea pilonului crește) vor fi supuse rezervelor de implementare sau propunerii de modificare în conformitate cu prevederile Sub-clauzei 37.11? Raspuns 4 Ţinând cont de faptul ca prezentul contract are ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor şi în conformitate cu prevederile H.G. 1/2018 privind aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice vă rugăm să aveţi în vedere faptul că preţul contractului are la bază o sumă forfetară care corespunde categoriilor de activităţi aferente implementării acestuia. Astfel riscul cantităţilor apartine Contractantului. Intrebare 33 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 2.2.6 Orice alte activitati aferente protectiei mediului si aducerii la starea initiala. Raspuns 33

La pozitia “2.2.7 Orice alte activitati aferente protectiei mediului si aducerii la starea initiala” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Preconstructie, Mediu. Intrebare 34

Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 3.1.6 Orice alte activitati necesare pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati. Pagina 35 din 157

Raspuns 34

La pozitia “3.1.6 Orice alte activitati necesare pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Amenajarea terenului. Intrebare 35 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 3.4 Orice alte activitati necesare amenajarii terenului. Raspuns 35 La pozitia “3.4 Orice alte activitati necesare amenajarii terenului” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari Amenajarea terenului. Intrebare 36 Avand in vedere nota 1 din Anexa nr. 1 Formularul nr. 7, va rugam sa clarificati ce trebuie cotat la cap. 5 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului, altele decat cele mentionate la punctul 3.1. Raspuns 36

La pozitia “5. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului, altele decat cele mentionate la punctul 3.1” din Anexa nr. 1 la Formularul 7 se vor cota orice alte lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective. Intrebare 55 Prin Art. 4.11.7 din Cerinţele Beneficiarului Autoritatea Contractantă a stabilit că: “Costurile administrative (nn. incidente [Datelor electronice]), efectuate in scopul contractului, sunt în sarcina Antreprenorului”. Solicitare: Vă rugăm să indicaţi, clar şi fără echivoc, Ofertanţilor participanţi la această Procedură de Achiziţie, care este Categoria de Lucrări sau Categoria de Activităţi din Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7 în care aceştia pot să cuantifice în Ofertele lor, Costurile la care face referire Autoritatea Contractantă. Raspuns 55 Ofertantul este responsabil sa isi cuantifice in cadrul Propunerii Financiare toate costurile necesare realizarii lucrarilor la nivelul de exigenta si calitate prevazut in Cerintele Beneficiarului. Activitatile sunt grupate in graficul din Anexa nr. 1 la Formularul 7 pe articole comasate. Reamintim ca acest contract este de proiectare si executie, in consecinta nu sunt prevazute defalcari de pret - pe liste de cantitati. Prin urmare, precizam ca toate costurile aferente realizarii obligatiilor prevazute la cap. 4.11 Date electronice din Cerintele Beneficiarului nu vor fi evidentiate in mod distinct in Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7 PRETURILE ACTIVITATILOR/ CATEGORIILOR DE LUCRARI SAU SERVICII, dar aceste costuri vor fi luate in calcul de catre ofertanti in elaborarea Propunerii Financiare. Astfel, Ofertantii vor completa propria Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7 conform instrucțiunilor din Documentatia de Atribuire. Va rugam sa aveti in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. Pagina 36 din 157

Intrebare 78 Facem referire la Capitolul „Utilități” din cadrul Documentației de Atribuire. In urma analizării documentației s-au observat discrepanțe intre sectoarele proiectate menționate in partea scrisă, respectiv, desenată pentru fiecare tip de utilități in parte și sectoarele de utilități specificate in cadrul Acordului de Mediu. Aceste diferențe duc la lungimi diferite de relocări care au impact asupra Ofertei de Preț. Solicitare: Având în vedere aceste diferențe, rugăm Autoritatea Contractantă să specifice clar si fără echivoc care sunt documentele in baza cărora se vor elabora ofertele pentru rețelele de utilități și să pună la dispoziția Ofertanților listele de cantități pentru toate rețelele de utilități in baza cărora s-a elaborat Studiul de Fezabilitate. Raspuns 78 Ofertele pentru retelele de utilitati se vor intocmi considerand documentatia pusa de dispozitie de Autoritatea Contractanta, Vol 8 – Identificarea retelelor si utilitatilor. Avand in vedere faptul ca, prezentul contract este de tip proiectare şi execuţie lucrări şi în conformitate cu prevederile H.G. 1/2018, vă rugăm să aveţi în vedere faptul că preţul contractului are la bază o sumă forfetară care corespunde categoriilor de activităţi aferente implementării acestuia. Astfel riscul cantităţilor apartine Contractantului. Intrebare 19 Luand in considerare ca, Autorizatia de construire va fi luata in numele AG ca mandatar al CNAIR / Autoritate contractanta, tarifele privind racordarea la retea, taxele de cuplare, alte costuri adiacente de conectare ce nu pot fi cuantificate acum, sunt suportate de AG ? Daca da, din ce capitol? Raspuns 19

Referitor la obtinerea Autorizatiei de Construire se vor avea in vedere urmatoarele prevederi din Cerintele Beneficiarului: 1. 4.1.7. „Pentru emiterea Autorizatiei de Construire, Antreprenorul va depune la C.N.A.I.R. S.A. documentatia completa pentru autorizarea lucrarilor de construire - Proiectul pentru Autorizarea executarii lucrarilor de Construire, intocmit in conformitate cu prevederile Legii 50/1991 actualizata, in vederea transmiterii catre autoritatea emitenta, Ministerul Transporturilor Infrastrurii si Comunicatiilor.Dupa obtinerea autorizatiei de construire, autoritatea emitenta, prin C.N.A.I.R. S.A. va preda Antreprenorului exemplarul vizat spre neschimbare impreuna cu Autorizatia de Construire. Antreprenorul va obtine si/sau va reactualiza in numele Beneficiarului toate avizele si acordurile solicitate prin certificatul de urbanism emis pentru “autorizatie de construire”. 2. 4.1.8. „Pentru obtinerea altor autorizatii de construire/ demolare, inclusiv pentru organizatia de santier se vor intocmi documentatii, ce se vor depune la autoritatile locale, dupa caz”. Tarifele privind racordarea la retea, taxele de culoare, alte costuri adiacente de contractare sunt suportate de Antreprenorul General. Costurile estimate de ofertanti vor fi stabilite de acestia in baza propriilor calcule/estimari, care sa acopere toate aspectele contractului si vor fi incluse in activitatile/categoriile de lucrari sau servicii aferente capitolului specific conform graficului din Anexa 1 la Formularul 7. Pagina 37 din 157

Intrebare 67 zona proiectului de infrastructură a cel puţin şase situri arheologice, unele dintre ele înscrise şi în Lista Monumentelor Istorice. […]”. Solicitare: Vă rugăm să confirmaţi clar şi fără echivoc, Ofertanţilor participanţi la această Procedură de Achiziţie, faptul că aceştia vor trebui să includă în Propunerilor lor Financiare costurile generate de: realizarea Evaluarii teroretice a întregului Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş; realizarea Diagnosticului arheologic intruziv pentru întregul Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş; realizarea Cercetării arheologice preventive pentru cel puţin cele şase situri arheologice, precum şi realizarea Supravegherii arheologice pe toată durata lucrărilor ce presupun intervenţii în sol (pentru întregul Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş). Raspuns 67 Avand in vedere ca dintr-o eroare, s-au mentionat in cadrul Cerintele Beneficiarului șase situri arheologice, Autoritatea Contractanta face următoarea precizare: Conform raportului arheologic întocmit la faza Studiului de fezabilitate, suprafața cercetată a întregului amplasament a fost doar de cca. 30-33%, iar zonele în care nu s-a putut și nici nu se poate realiza nicio intervenție arheologică, din cauza terenului, este de cca. 10% (7 km). Prin urmare, restul de cca. 60% din lungimea traseului poate prezenta și zone cu potențial arheologic, conform concluziilor raportului arheologic întocmit de I.A.B: "Putem presupune, prin raţionament statistic, că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfășurată pe traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraș, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Pe traseul cercetat la faza Studiului de fezabilitate a fost identificată o singură zonă care a fost delimitată ca sit, pe Lotul 1, la km 13+850 – km 14+270, Mârșa – Situl 1. Delimitarea sitului s- a făcut pe o lungime de 420 m și o lățime de aproximativ 80 m, reprezentată de ampriza coridorului autostrăzii Sibiu- Făgăraș. Situl este situat în zona unui racord rutier Mârșa - Avrig. Astfel, precizăm că pe tronsonul 3 nu au fost practicate suficiente secțiuni arheologice la faza studiului de fezabilitate astfel încât să contribuie la identificarea unor zone cu potențial arheologic, dar acest fapt nu exclude posibilitatea ca după finalizarea diagnosticului arheologic intruziv (etapa menționată și în caietului de sarcini) să nu fie identificate vestigii arheologice. În consecință, Antreprenorul își poate estima un cost acoperitor pentru activitatea de cercetare arheologică, inclusiv riscul de a putea repera situri, luând în considerare aspectul că pe o lungime de cca. 30% din traseul a fost identificat un singur sit arheologic.” A se vedea Clarificarea din oficiu nr. 1 din prezenta Clarificare. Intrebare 13

In cadrul Acordului de Mediu au fost identificate deja zone pentru amenajarea gropilor de imprumut si a organizarilor de santier. Pentru a respecta prevederile acestuia si pentru a raspunde cerintelor din Formularul nr. 4 din Documentatia de atribuire, va rugam sa clarificati pentru toti ofertantii daca aceste zone au fost incluse in coridorul de expropriere si daca aceste terenuri vor fi puse la dispozitia viitorului Antreprenor in mod gratuit, de catre Beneficiar. Pagina 38 din 157

Raspuns 13

In cadrul Documentatiei de Atribuire au fost prezentate posibilele locatii ale gropilor de imprumut, identificate si analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de imprumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Alegerea gropilor de imprumut este la latitudinea Antreprenorului, dar Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut alese, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Referitor la organizarile de santier Autoritatea Contractanta transmite urmatoarele: Organizarile de santier amplasate in cadrul coridorului de expropriere au fost cuprinse in documentatia de expropriere si, daca este cazul, vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Organizarile de santier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Mentionam faptul ca ofertantii pot alege si alte organizari de santier decat cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Intrebare 79 Facem referire la documentul „Acord de Mediu Nr. SB1 din 07.02.2022”, pagina 47, punctul „Organizare de șantier”, subpunctul „Organizări de Șantier propuse in cadrul proiectului Autostrada Sibiu-Făgăraș”. In tabelul menționat, pentru Tronsonul 3, se propune realizarea Organizării de Șantier in zona adiacenta drumului județean DJ102, la km 45+600 , zona având o suprafață totala de 26,500 m2. Solicitare: Vă rugăm să specificați dacă terenul propus pentru realizarea Organizării de Șantier este inclus in coridorul de expropriere și pus la dispoziția viitorului Antreprenor fără costuri și obligații suplimentare pe toată perioada proiectării si execuției lucrării. Raspuns 79 Referitor la organizarile de santier, a se vedea Raspunsul nr.13 din prezenta Clarificare. Intrebare 113 In acordul de mediu, pentru tronsonul 3, se regaseste posibilitatea de amplasare a organizarii de santier la progresiva km 45+600 adiacent cu DJ102; va rugam sa clarificati daca Beneficiarul este proprietar acestui teren de 26.500 mp si el poate pune la dispozitia ofertantilor, fara prezentarea justificarilor din Formularul nr. 4 de propunere tehnica cap. V. Organizarea de Santier lit. A respectiv Acorduri, documente si date din care sa reiasa suprafata si disponibilitatea suprafetelor. Raspuns 113 A se vedea Raspunsul 13 din prezenta Clarificare. Pentru organizarea de santier de la km 45+600 Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Pagina 39 din 157

Clarificare din Oficiu nr. 3 Se vor prevedea statii de incarcare pentru acumulatoarele masinilor electrice dupa cum urmeaza: La Spatiile de Servicii Tip S1 – 3 statii de incarcare La Spatiile de Servicii Tip S3 – 3 statii de incarcare La CIC-uri – 1 statie de incarcare La Punctul de Sprijin – 1 statie de incarcare Statiile vor fi tip rapid, cu incarcare 0-80% in maxim 90 minute. Protectia la socurile electrice se va face prin legarea la o priza de pamant locala. Clarificare din Oficiu nr. 4 Locatia organizarii de santier pentru Tronson 3: Adiacent DJ 102 – km 45+600 (S= 26500 mp) nu a fost inclusa in coridorul de expropriere si nu va fi pusa la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Faţă de răspunsurile oferite, rezultă următoarele: - Autoritatea contractantă face din nou confuzie între obligaţiile operatorilor economici în calitate de ofertanţi (de a analiza și cuantifica soluţiile prezentate în cadrul ofertelor depuse) și cea de proiectant (calitate dobândită după atribuirea contractului când vor fi efectuate studii amănunţite de teren care vor releva toate necesităţile proiectului) - Deși autoritatea contractantă nu cunoaște care sunt lucrările/activităţile a căror preţuire o solicită în Anexa 1 la Formularul 7, ofertanţii ar trebui să le cuantifice pentru îndeplinirea exactă a obiectului contractului - Deși autoritatea contractantă nu a efectuat studii amănunţite de teren pentru a pune la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile cu privire la existenţa unor impedimente în executarea lucrărilor (arheologie, demolări, etc) acestea ar trebui cuantificate în ofertele prezentate și, pe cale de consecinţă, operatorii economici ar trebui să-și asume riscuri necunoscute și imposibil de cuantificat - Deși iniţial autoritatea contractantă a menţionat punerea la dispoziţie gratuită a locaţiei aferentă organizării de șantier, publicând răspunsuri în acest sens, finalul seriei de clarificări menţionează că ofertanţii vor trebui să-și evalueze și să includă aceste costuri în ofertele lor - De asemenea, deși prevederile legale (Legea nr. 255/2010) stabilesc posibilitatea exproprierii gropilor de împrumut, aspect necontrazis de documentaţia publicată iniţial, prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă include și aceste costuri în sarcina ofertanţilor - Întrucât aceste informaţii nu au fost oferite prin Documentatia de atribuire publicata initial, din raspunsurile la solicitarile de clarificari rezulta ca aceste lucrari nu au fost avute in vedere la alcatuirea valorii estimate, Autoritatea Contractanta intelegand sa solicite lucrari suplimentare fata de cele solicitate in anuntul initial - Valoarea estimată nu poate acomoda riscuri și lucrări noi faţă de cele avute în vedere la stabilirea sa iniţială. 7. RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRILE PRIVIND AUDITUL DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ: Pagina 40 din 157

Cu referire la Auditul de Siguranță Rutieră, contestatoarea subliniază o serie de aspecte de ordin legal și contractual cu referire la reglementarea și rolul Auditului de Siguranță Rutieră. a) Reglementarea și rolul Auditului de Siguranță Rutieră Auditul de siguranță rutieră reprezintă parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, ce se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, cu modificările și completările ulterioare. În susţinere, petenta invocă prevederile art. 7 alin. (1) al OMT nr. 358/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 6, art. 10 și art. 14 din OMT 358/2012, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 14, recomandările dobândesc caracter de obligativitate în măsura în care acestea nu au fost contestate de Investitor în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului de audit. În cazul acestei proceduri, Raportul de Audit nu a fost contestat de autoritatea contractantă, dobândind astfel caracter de obligativitate potrivit legii. Prin urmare, în elaborarea proiectului, observațiile cuprinse în Raportul de Audit de Siguranță Rutieră devin obligatorii pentru Proiectant, acesta fiind ținut să remedieze deficiențele constatate prin Raportul de Audit efectuat pentru Studiul de Fezabilitate. b) Solicitarile de clarificare nr. 56, 136, 151, 152: În ceea ce privește răspunsurile autorității contractante referitor la solicitările de clarificare privind Auditul de Siguranţă Rutieră, în vederea respectării virtuoase a principiului tratamentului egal al tuturor ofertanților și a principiului nediscriminării, autoritatea contractantă a arătat că nu sunt permise modificări/oferte alternative faţă de soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate și în Cerinţele Beneficiarului. Prin urmare, aparent în mod corect, autoritatea contractantă, pentru a putea dispune de oferte comparabile ale operatorilor economici și pentru a respecta principiile achizițiilor publice, a dispus realizarea ofertei în baza datelor și propunerilor de soluții disponibile la nivel de Studiu de Fezabilitate și cu respectarea cerințelor beneficiarului, fără a avea în vedere deficiențele constatate prin Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, însă a lăsat nelămurită problematica alocării riscului în ceea ce privește modificările care se vor impune a fi efectuate urmare recomandărilor inserate în Raportul de Audit de Siguranță Rutieră. Soluția propusă de autoritatea contractantă de a solicita ofertanţilor să ignore în întocmirea ofertei implicările Auditului de Siguranţă Rutieră Pagina 41 din 157

este în deplină concordanță și cu prevederile Cerințelor Beneficiarului, în pct. 4.1.5. din Capitolul 4.1 Obligații Generale, fiind stipulată în mod expres obligația Antreprenorului, iar nu a simplului ofertant, de a respecta și implementa recomandările din Auditul de Siguranță Rutieră: Prin urmare, implementarea observațiilor/recomandărilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră revine exclusiv ofertantului care va fi declarat câștigător și căruia îi va fi atribuit contractul, dobândind, astfel, calitatea de Antreprenor. În ceea ce privește costurile suplimentare ce pot apărea ca urmare a implementării observațiilor cuprinse în Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, prin răspunsul autorității contractante la Clarificarea nr. 21, se observă că autoritatea contractantă înțelege că acestea fac parte din Prețul contractului, urmând a fi finanțate din Rezervele de Implementare, în condițiile prevăzute de Acordul contractual. Astfel, condițiile ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru ca rezervele de implementare să poată fi accesate, în deplină conformitate cu prevederile OUG nr. 101/2020, sunt următoarele: În ceea ce privește categoriile de cheltuieli ce pot fi acoperite din Rezervele de Implementare, tot în art. 5.10 din Acordul contractual, sunt prevăzute următoarele: Prin urmare, coroborând atât prevederile contractuale, cât și răspunsurile autorității contractante la solicitarile de clarificări, reiese că ofertanții urmează să își întocmească oferta tehnică în baza propunerilor de soluții din cadrul Studiul de Fezabilitate, urmând să implementeze observațiile/recomandările din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră în etapa de Proiectare, iar costurile asociate modificărilor de soluție ce vor fi necesare vor face obiectul Rezervelor de Implementare. În concluzie, practic, prin răspunsurile oferite, autoritatea contractantă arată ofertanților următoarele: Pagina 42 din 157

- Ofertele se vor realiza fără implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, observații de care ofertanții au luat cunoștință, Raportul de Audit pentru stadiul de Studiu de Fezabilitate fiind parte integrantă a documentației de atribuire - Implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră se va realiza în etapa de Proiectare, la faza de Proiect pentru obținerea Autorizației de Construire - Plata costurilor suplimentare față de oferta tehnică, costuri rezultate ca urmare a modificării soluțiilor tehnice pentru ca acestea să reflecte implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, observații pe care viitorul Antreprenor este obligat să le implementeze, se va face din Rezervele de Implementare Însă, pe de altă parte, contractul reglementează expres condițiile în care Antreprenorul poate solicita costuri suplimentare, după cum urmează: Potrivit celor de mai sus, orice eroare / greșeală / defect care pot fi identificate de un antreprenor diligent, trebuie incluse în oferta tehnică și financiară, cu atât mai mult cu cât acestea constituie elemente care trebuie prevăzute în cadrul Schiţei de Proiect și respectate ulterior în elaborarea proiectului, după cum prevede Sub-Clauza 19.2: Pagina 43 din 157

Prin urmare, chiar dacă rațiunea pentru care autoritatea contractantă a răspuns prin intermediul clarificărilor, impunând ca implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră să fie realizată în etapa de Proiectare, de către Proiectantul-Antreprenor este evidentă, și anume necesitatea de a avea oferte competitive și comparative, având la bază aceleași propuneri de soluții, necesitatea implementării observațiilor auditorilor este un element cunoscut încă din etapa de ofertare de către toți operatorii economici participanți. Astfel, toţi potenţialii ofertanţi au reprezentarea faptului că documentaţia tehnică de atribuire este neconformă în cvasi-integralitatea ei din punct de vedere al siguranţei rutiere, prin nealinierea la recomandările din cadrul auditului. Prin urmare, petenta apreciază că este imperios necesar ca autoritatea contractantă să ofere un răspuns clar, conform cu prevederile contractuale, un răspuns ce nu poate fi interpretabil din punct de vedere al gestionării riscurilor. De fapt, consideră că din coroborarea răspunsurilor oferite de autoritatea contractantă cu prevederile contractuale referitoare la obligativitatea includerii în oferta tehnică a neconformităților sesizate în etapa de ofertare de către un Antreprenor diligent, se observă faptul că i) autoritatea contractantă nu are dreptul legal de a modifica clauzele contractuale prevăzute de HG nr. 1/2016 printr-un răspuns la clarificare, iar pe de altă parte ii) lipsa unui răspuns clar și neechivoc din partea autorităţii contractante în ceea ce privește problematica alocării riscurilor poate conduce la transferarea, în mod nelegal, a întregului risc cu privire la recomandările Auditului de Siguranţă Rutieră în sarcina Antreprenorului. În lumina prevederilor Sub-Clauzei 8.4, Antreprenorului îi sunt refuzate atât modificarea valorii de contract, cât și prelungirea duratei de execuţie în cazul în care acesta ar fi putut identifica eroarea înainte de depunerea ofertei. Ori, la momentul depunerii ofertei, toţi potenţialii Pagina 44 din 157

ofertanţi au reprezentarea faptului că documentaţia tehnică de atribuire este neconformă în cvasi-integralitatea ei din punct de vedere al siguranţei rutiere, prin nealinierea la recomandările din cadrul auditului. Prin urmare, contestatoarea consideră că se impune ca autoritatea contractantă să dispună, prin intermediul Răspunsurilor la clarificări, atât o modalitate uniformă de prezentare a ofertelor, cât și una care să țină cont de faptul că implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră nu reprezintă un risc al Antreprenorului, iar modificarea soluțiilor din Studiul de Fezabilitate ca urmare a obligativității implementării observațiilor referitoare la Auditul de Siguranța Rutieră este un element complet neimputabil viitorului Antreprenor. Consideră necesar să citeze solicitările de clarificare și răspunsuri ale autorităţii contractante, astfel: Intrebare 151 Va rugam sa confirmati ca la momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si trata te prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditul ui de Siguranta Rutiera, Autoritatea Contractanta va putea aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Gen erale de Contract,prevederile articolului 5.4; 5.5 si respectiv 5.10 din Acordul Contra ctual (utilizarea Rezervelor de Implementare), procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari p recum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri d e atribuiresimilare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: CornetuTigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici Pagina 45 din 157

Raspuns 151 In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. In ceea ce priveste aplicabilitatea clauzei 69a din Conditiile Generale de Contract, va rugam sa aveti in vedere conditionalitatile stabilite de legiuitor pentru notificarea Revendicarii de catre Antreprenor. Intrebare 152 Va rugam sa clarificati in mod explicit care sunt recomandarile din cadrul Raportului de Audit de Siguranta rutiera care vor trebui avute in vedere de catre ofertanti la formularea ofertelor tehnice si financiare prin raportare la prevederile art. 4.21 al Cerintelor Beneficiarului: “Antreprenorul Pagina 46 din 157

va implementa recomandarile din Raportul de Audit de Siguranta Rutiera.” Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 152 Prevederile art. 4.21. nu este cerinta imperativa. Implementarea recomandarilor din auditul de siguranta rutiera in etapa urmatoare de proiectare PT, se va analiza impreuna cu Supervizorul, sau dupa caz, cu Beneficiarul, in vederea stabilirii recomandarilor, ce vor fi aplicate. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. Intrebare 153 Prin raportare la Punctele de Referinta asa cum au fost publicate de Beneficiar in paragraful 12.39 ale Cerintele Beneficiarului, va rugam sa observati faptul ca termenul pentru notificarea tuturor erorilor, greselilor sau neconcordantelor in Cerintele Beneficiarului este de 90 de zile sau in reperele topografice sau sistemele . Termenul pentru elaborarea PAC este de 180 de zile la Data de Incepere. Avem in vedere de asemenea faptul ca Antreprenorul, in vederea obtinerii Autorizatiei de Construire, este constrans sa pregateasca documentatia in vedereaefectuarii ASR inaintea PAC, pentru a permite Beneficiarului sa efectueze demersurile necesare in conformitate cu Legea 265/2008 cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, avem in vedere faptul ca in conformitate cu Ordinul 1679/2017, durata contractului pentru elaborarea Raportului de Audit de Siguranta Rutiera este de 90 zile (3 luni). Astfel, in situatia in care Antreprenorul finalizeaza in termen de 90 de zile identificarea tuturor erorilor, greselilor sau neconcordantelor in Cerintele Beneficiarului sau in reperele topografice sau sistemele de referinta, acesta trebuie sa Pagina 47 din 157

obtina aprobarea Inginerului si a Beneficiarului pentru propunerile de remediere, si numai apoi sa elaboreze documentatia necesara pentru efectuarea ASR. Adaugand cele 3 luni reglementate legal prin Ordinul 1679/2017, devine evident faptul ca este imposibil ca predarea PAC sa se realizeze conform PDR 3, i.e. in 180 de zile de la Data de Incepere in masura in care PAC trebuie sa aiba deja implementate comentariile ASR. Va rugam sa clarificati MODALITATEA IN CARE POATE FI RESPECTAT programul de proiectare pentru a se asigura cel putin respectarea termenelor legale impuse. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 153 In conformitate cu Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1679 din 20.11.2017 privind pentru aprobarea Metodologiei de contractare a evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră, de desemnare şi de lucru a auditorilor de siguranţă rutieră, a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. cu investitorii, antreprenorii/proiectanţii mandataţi, precum şi cu auditorii de siguranţă rutieră: Art. 8 (1) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii prevăzute la art. 2, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. înaintează solicitantului, în două exemplare, în original, contractul de prestări servicii privind asigurarea realizării auditului de siguranţă rutieră, semnat şi înregistrat, întocmit conform contractului-cadru prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, în vederea semnării de către solicitant. (2) Solicitantul auditului de siguranţă rutieră are obligaţia de a returna un exemplar original al contractului prevăzut la alin. (1) semnat, împreună cu documentaţia, în format electronic, aferentă fiecărui capitol al proiectului de infrastructură rutieră sau al drumului public supus auditului de siguranţă rutieră. Perioada de timp necesară Autorității Rutiere Române - A.R.R. pentru efectuarea auditului de siguranță rutieră va fi stipulată în prevederile contractului încheiat între A.R.R. și Beneficiar. Autoritatea Contractanta considera ca pot fi indeplinite termenele impuse in programul de proiectare. Potrivit legislației aplicabile, recomandările cuprinse în Raportul de Audit devin obligatorii pentru autoritatea contractantă dacă aceasta nu contestă conținutul Raportului. În plus, în ceea ce privește costurile suplimentare generate de implementarea recomandărilor din Raportul de Audit, de această dată, autoritatea contractantă afirmă că acestea pot fi suportate fie din Rezervele de Implementare – sens în care se naște, din nou, problematica și contradicția arătată anterior – referitoare la clarificarea alocării riscurilor, răspunsul autorităţii contractante fiind din nou lipsit de claritate din acest punct de vedere, incomplet și lasă loc de interpretare. Mai mult decât atât, în finalul uneia dintre clarificări se face referire la modalitatea și termenele de parcurgere a procedurii contractuale de Pagina 48 din 157

revendicare (Sub-Clauza 69a din Condițiile Generale de Contract) fără a se indica motivul pentru care se face o asemenea indicaţie. O asemenea menţiune din cuprinsul răspunsului autorităţii contractante oferă operatorilor economici înţelegerea că: - Autoritatea contratantă nu a avut în vedere aceste recomandări ale Auditului de Siguranţă Rutieră în cadrul valorii estimate a proiectului, deși documentul a fost deţinut de aceasta și publicat în cadrul documentaţiei de atribuire - Autoritatea contractantă nu își asumă riscurile recomandărilor conţinute de acest document și va solicita viitorului Antreprenor implementarea acestor cerinţe fără a recunoaște și dreptul acestuia la costuri suplimentare și eventuala prelungire a Duratei de execuţie - Practic, viitorul Antreprenor va trebui să urmeze procedura de revendicare pentru recuperarea costurilor generate de recomandările conţnute de ASR, deși prevederile contractuale îl obligau să cuantifice impactul acestora în cadrul propunerii financiare Or, răspunsurile la solicitările de clarificare nu doar că nu aduc elemente suplimentare pentru întocmirea unor oferte corecte și competitive, însă aduc în discuţie prevederile referitoare la revendicările Antreprenorului. Astfel, autoarea contestaţiei solicită dispunerea autorităţii contractante la respectarea acestor obligaţii, trasând în mod coerent, transparent și clar, în cuprinsul răspunsurilor oferite, întinderea responsabilităţilor ce îi revin prin punerea la dispoziţia ofertanţilor a unei documentaţi extrem de precare pentru care poartă întregul risc potrivit Sub-Clauzei 68.1 din Condiţiile generale de Contract. În același sens, solicită obligarea autorităţii contractante ca, în măsura în care a decis că în etapa de ofertare nu vor fi luate în considerare modificările ce se vor impune ca urmare a respectării recomandărilor prevăzute de Auditul de Siguranţă Rutieră, să menţioneze în mod clar, transparent și neechivoc că aceste modificări nu reprezintă un risc al viitorului Antreprenor, precum și modalitatea în care consideră că poate efectua acest demers, având în vedere clauzele contractuale care prevăd contrariul. În ceea ce privește efectuarea unui nou Audit de Siguranță Rutieră, petenta menţionează că, independent de răspunsul autorității contractante, în etapa de realizare a ASR aferent etapei PAC, potrivit Legii nr. 256/2008, auditorul are obligaţia verificării implementării recomandărilor din rapoartele de audit anterioare: Art. 12 alin. (2) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. pune la dispoziția auditorului de siguranță rutieră sau echipei de auditori de siguranță rutieră, la cererea acestora, după caz, documentația privind: a) evaluarea de impact asupra siguranței rutiere; b) documentele conținute în studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, proiect tehnic și detalii de execuție, dar nu mai puțin decât: Pagina 49 din 157

(i) planurile generale ale traseului; (ii) planurile de situație și profilurile transversale și longitudinale ale traseului; (iii) planurile terenurilor pe care este proiectat traseul; (iv) planurile de semnalizare orizontală și verticală de pe traseu, precum și ale echipamentelor de tip sistem de transport inteligent; (v) memorii tehnice; (vi) analizele de trafic, existent și prognozat; c) datele și informațiile privind accidentele rutiere înregistrate pe drumuri auditate; d) informațiile cu privire la recomandările conținute în raportul anterior; e) alte informații necesare. Prin urmare, în măsura în care unul dintre punctele raportului de audit este reprezentat de verificarea implementării recomandărilor anterioare [acestea fiind oricum obligatorii conform legii], finalitatea firească este aceea ca Antreprenorul va fi forţat să respecte toate recomandările auditului. Mai mult decât atât, potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execuţiei lucrărilor, auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire în cadrul oricărui proiect de infrastructură de transport. Astfel, contestatoarea apreciază că susţinerile Beneficiarului din cadrul răspunsurilor la clarificări, cum că măsurile care se vor implementa vor fi decise de către Beneficiar și Supervizor, nu au nicio bază legală și nicio acoperire contractuală. Prin urmare, prin răspunsul autorității contractante, aceasta tinde atât la modificarea contractului, precum și la modificarea nelegală a normelor imperative în materie de obligativitate cu privire la implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră. Pentru o analiză cât mai facilă a celor susținute de autoritatea contractantă cu privire la Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, petenta evidenţiază o serie de elemente de nelegalitate esențiale: - În primul rând, contrar celor susţinute de autoritatea contractantă, Auditul de Siguranţa Rutieră constituie o cerinţă imperativă, pe care viitorul Antreprenor va trebui să o respecte în elaborarea PAC și PTE - În al doilea rând, implicaţiile în ceea ce privește implementarea proiectului presupun imposibilitatea obţinerii Autorizaţiei de Construire – în situația în care în cadrul Raportului de Audit de Siguranță Rutieră de la nivelul PAC, auditorul va constata neîndeplinirea cerințelor aferente Raportului anterior - Autoritatea contractantă încearcă, într-un mod subversiv și nelegal, transferarea întregului risc cu privire la recomandările Auditului de Siguranţă Rutieră în sarcina Antreprenorului Pagina 50 din 157

- Ofertanţii sunt ţinuţi de respectarea legii la depunerea ofertelor, aspect pe care autoritatea contractantă îl invocă doar atunci când este în interesul său, sau îl ignoră cu desăvârșire. În concluzie, contestatoarea solicită Consiliului să ia act de toate aspectele de nelegalitate și toate neconcordanțele expuse anterior cu privire la răspunsurile autorității contractante la solicitările de clarificări și pe cale de consecință, să dispună remedierea acestora. 8. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ALTE RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE CRITICATE ANTERIOR. EXPROPRIERI SUPLIMENTARE, ARHEOLOGIE, UTILITĂȚI, TERMEN REZONABIL. A. EXPROPRIERI ȘI EXPROPRIERI SUPLIMENTARE. În cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificare și în cadrul Clarificării din Oficiu nr. 4, autoritatea contractantă a ridicat chestiunea terenurilor necesare pentru Organizarea de șantier și pentru gropile de împrumut. Astfel, deși în cadrul Răspunsului nr. 13 autoritatea contractantă a susţinut că terenul aferent organizării de șantier va fi pus la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit, ulterior în cadrul Clarificării din oficiu nr. 4 a precizat că o anumită locaţie nu va fi pusă la dispoziţie în mod gratuit, deoarece nu a fost inclusă în coridorul de expropriere: Asemenea Clarificării din oficiu nr. 3 privind staţiile de încărcare și prin această Clarificare din oficiu, autoritatea contractantă a modificat documentaţia de atribuire și propriile răspunsuri la solicitările de clarificare, rezultând că niciun ofertant diligent nu este în măsură să întocmească o ofertă completă și cu atât mai puţin nu poate, în mod obiectiv, să prevadă totalitatea costurilor și activităţilor necesare. În cazul gropilor de împrumut, autoritatea contractantă susţine în cadrul răspunsurilor că terenurile pentru aceste gropi nu vor fi puse la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit, deoarece acestea nu se află în coridorul de expropriere. Petenta învederează că Legea nr. 255/2010 include gropile de împrumut în categoriile care vor fi expropriate, astfel, prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă alege să ignore dispoziţiile legale și modifică condiţiile iniţiale ale documentaţiei de atribuire. În opinia sa, atât includerea costurilor privind organizarea de șantier, cât și a celor aferente gropilor de împrumut sunt de natură să Pagina 51 din 157

modifice elemente ale documentaţiei astfel cum a fost publicată iniţial, autoritatea neavând vreo justificare pentru asemenea modificări. Contestatoarea citează răspunsurile care demonstrează că autoritatea încearcă transferarea către ofertant a diverselor lucrări care ar trebuie să îi aparţină, astfel: Intrebare 13

In cadrul Acordului de Mediu au fost identificate deja zone pentru amenajarea gropilor de imprumut si a organizarilor de santier. Pentru a respecta prevederile acestuia si pentru a raspunde cerintelor din Formularul nr. 4 din Documentatia de atribuire, va rugam sa clarificati pentru toti ofertantii daca aceste zone au fost incluse in coridorul de expropriere si daca aceste terenuri vor fi puse la dispozitia viitorului Antreprenor in mod gratuit, de catre Beneficiar. Raspuns 13

In cadrul Documentatiei de Atribuire au fost prezentate posibilele locatii ale gropilor de imprumut, identificate si analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de imprumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Alegerea gropilor de imprumut este la latitudinea Antreprenorului, dar Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut alese, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Referitor la organizarile de santier Autoritatea Contractanta transmite urmatoarele: Organizarile de santier amplasate in cadrul coridorului de expropriere au fost cuprinse in documentatia de expropriere si, daca este cazul, vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Organizarile de santier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Mentionam faptul ca ofertantii pot alege si alte organizari de santier decat cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Contestatoarea arată că autoritatea contractantă, în numeroase situaţii, a ales să nu răspundă la solicitările de clarificare punctuale adresate de posibilii ofertanţi, ci doar să reitereze răspunsuri vagi, neconcludende și care nu oferă nicio lămurire relevantă: Pagina 52 din 157

Intrebar e 107 Ref: Gropi de imprumut

2.7.1.2 Cariere si gropi de imprumut S-au identificat posibile groapi de imprumut situate, dupa cum urmeaza:

Groapa

Zona Km Orientare fata de ax Distanta la ax d e

Suprafata (ha) 1+2 30+700

– 31+700 Stg/Dr 0/100 155.5311 3(3A+3 B) 37+300

– 37+800 Stg/Dr 150 m/750m 28.729 4 40+450

– 40+750 Stg 700 12.4689 5 54+200

– 54+800 Stg/Dr 0/200 115.60

Va rugam sa clarificati daca aceste terenuri sunt in proprietate private. Raspuns 107 Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Intrebar e 276 Va rugam sa clarificati daca gropile de imprumut (1+2, 3A+3B, 4 si 5) la care se face referire in Acordul de mediu si in Studiul de Fezabilitate sunt disponibile pentru oricare dintre cele 4 loturi . Raspuns 276 Utilizarea gropilor de imprumut, la care se face referire in Acordul de Mediu pag. 50 si Studiul de Fezabilitate Vol. IV.4.5 – Alte investigatii de sol si materiale, se va efectua dupa cum urmeaza: TRONSONUL 3 km 34+175 – km 51+785 – Groapa nr. 2. Mentionam ca locatiile gropilor de imprumut prezentate in documentatia de atribuire sunt posibile locatii. Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de imprumut. Practica autorităţii contractante de a nu răspunde la solicitările de clarificare ale ofertanţilor afectează și problematica exproprierilor și ce anume se regăsește inclus în coridor. Astfel, deși există o solicitare clară de a indica dacă anumite lucrări ce fac parte din obiectul contractului sunt incluse în coridor, autoritatea contractantă nu răspunde la această solicitare. Pagina 53 din 157

Intrebare 14

Conform Cerintelor Beneficiarului “Autostrada Sibiu – Fagaras Tronsonul 3: Arpasu de Jos (DN1) –Sambata de Sus (DJ105b)”, tronsonul 3 se desfasoara intre km 34+175 si 51+785. In cadrul acestei proceduri este prevazuta realizarea inclusiv a Nodului rutier Arpasu (cfm. Cap. 3.3.10.1 din CerinteleBeneficiarului). Conform planului de situatie acest nod se desfasoara intre km 33+850 – km 34+400, inceputul sau fiind inainte de pozitia de inceput a proiectului aferent acestei proceduri (parte din nod suprapunandu-se pe zona corespunzatoare Tronsonului 2 – km 14+253 – km 34+175).

Va rugam sa confirmati ca Nodul rutier Arpasu face obiectul prezentei proceduri si ca acest lucru a fost avut in vedere la realizarea procedurilor de expropriere. De asemenea, va rugam sa precizati fara echivoc care sunt pozitiile kilometrice de delimitare a tronsonului 3 de tronsonul 2 si respectiv 4. Raspuns 14

Confirmam faptul ca Nodul rutier Arpasu de Jos (DN1) face obiectul procedurii de achizitie publica avand ca obiect Proiectare si executie „Autostrada Sibiu-Fagaras Tronsonul 3: Arpasu de Jos (DN 1) –Sambata de Sus (DJ 105 B). Tronsonul 3 al autostrazii este cuprins intre pozitiile kilometrice 34+175 si 51+785 aferente Autostrazii Sibiu Fagaras. Contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă nu se limitează în a nu răspunde concret la solicitările de clarificare, ci chiar se contrazice atunci când oferă un răspuns la o solicitare de clarificare și apoi oferă o clarificare din oficiu. Deși este întrebată punctual în cadrul Solicitării nr. 79 dacă o anumită zonă aferentă unei Organizări de Șantier va fi pus la dispoziţia viitorului Antreprenor, autoritatea menţionează (răspuns nr. 13) că terenurile aferente Organizărilor vor fi puse la dispoziţie, ca apoi să ofere Clarificare din Oficiu nr. 4 unde consideră că fix acea locaţie este exceptată. Intrebare 79 Facem referire la documentul „Acord de Mediu Nr. SB1 din 07.02.2022”, pagina 47, punctul „Organizare de șantier”, subpunctul „Organizări de Șantier propuse in cadrul proiectului Autostrada Sibiu-Făgăraș”. In tabelul menționat, pentru Tronsonul 3, se propune realizarea Organizării de Șantier in zona adiacenta drumului județean DJ102, la km 45+600 , zona având o suprafață totala de 26,500 m2. Solicitare: Vă rugăm să specificați dacă terenul propus pentru realizarea Organizării de Șantier este inclus in coridorul de expropriere și pus la dispoziția viitorului Antreprenor fără costuri și obligații suplimentare pe toată perioada proiectării si execuției lucrării. Raspuns 79 Referitor la organizarile de santier, a se vedea Raspunsul nr.13 din prezenta Clarificare. Practicile autorităţii contractante continuă și atunci când încearcă să transfere în sarcina ofertantului, viitor Antreprenor, responsabilitatea pentru exproprierile suplimentare, dar și de această dată nu este clară în ceea ce privește acest transfer, deși este întrebată în mod punctual. Pagina 54 din 157

Intrebare 159 Potrivit Cerintelor Beneficiarului, art. art. 12.39.5 [Puncte de referinta], Punctul de Referinta 5** prevede faptul ca "Activitatea de expropriere pentru suprafetele suplimentare care trebuie realizata de catre Antreprenor conform Cerintelor Beneficiarului este finalizata." Va rugam sa rectificati punctul de referinta prin eliminarea acestui indicator in masura in care: Antreprenorul nu poate realiza activitati de expropriere potrivit legii, aceasta prerogativa apartinand exclusiv Statului Roman; Antreprenorul nu poate fi tinut raspunzator de intarzierile ministerelor avizatoare care sunt, in fapt, raspunzatoare pentru emiterea Hotararii de Guvern. Raspuns 159 Autoritatea Contractanta isi mentine prevederile din Cerintele Beneficiarului. Acest indicator din cadrul Punctului de referinta nr. 5 se refera la activitatea care va trebui realizata de Antreprenor, si nu la obtinerea propriu-zisa a Hotararii de Guvern de expropriere. Intrebare 268 Se solicită să se clarifice dacă coridorul de expropiere aferent lucrării autostrazii obiectul SF este definitiv si daca este inclus in totalitate in folderul 4.4.6 Identificare proprietari din documentatia de atribuire pusa la dispozitie ofertantilor. În cazul în care aceste informații privind coridorul de expropriere nu sunt complete , vă rugăm să precizați când va fi pus la dispoziție (să estimați o perioadă) și să confirmați că antreprenorul nu va suporta nicio cheltuială cauzată/datorată situației privind coridorul de expropriere. Expropierile suplimentare Va rugam sa confirmati ca Ofertantii nu vor suporta nicio cheltuială pentru eventuale expropieri suplimentare. Care va fi eventuala documentatie in sarcina ofertantului a o pregati ? Raspuns 268 Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile deţinute pana in preznet. De asemenea, Autoritatea Contractuala a demarat procedura de obtinere a Hotararii de Guvern privind exproprierea terenurilor, conform culoarului de expropriere pus la dispozitie ofertantilor. Avand in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, Antreprenorul va intocmi documentatia pentru exproprierile terenurilor suplimentare, rezultate in conformitate cu proiectul elaborat. In acest sens, se vor avea in vedere si prevederile Art. 5.1.17 din Cerinţele Beneficiarului. Potenţialii ofertanţi nu au astfel parte de nicio confirmare cum că interpretarea lor asupra documentelor puse la dispoziţie de autoritatea contractantă ar fi corectă sau greșită, lucru cel puţin bizar în măsura în care acesta este scopul și finalitatea posibilităţii de a formula clarificări la documentaţia de atribuire. În același sens, contestatoarea învederează că autorităţii contractante îi aparţine obligaţia de a efectua exproprierile necesare pentru execuţia lucrărilor aferente proiectului. Necesitatea exproprierilor suplimentare rezultă în cele mai multe cazuri din modul extrem de Pagina 55 din 157

defectuos de întocmire al Studiului de Fezabilitate și, pe cale de consecinţă, determinarea culoarului necesar pentru execuţia lucrărilor. În măsura în care acestea sunt generate de astfel de cazuri, riscul exproprierilor suplimentare îi aparţine exclusiv autorităţii contractante, aceasta răspunzând de corectitudinea datelor și informaţiilor puse la dispoziţia ofertanţilor. De asemenea, în măsura în care cerinţele Beneficiarului indică soluţii sau cerinţe care conduc la depășirea culoarului de expropriere, în egală măsură obligaţia de asigurare a exproprierilor necesare aparţine autorităţii contractante. În opinia sa, a plasa acest risc în sarcina ofertanţilor este nelegal și totodată nerealist, aceștia neavând posibilitatea de a putea evalua acest risc atât în termeni de întârzieri, cât și costuri suplimentare. Pe de altă parte, contestatoarea arată că, dacă ceea ce urmărește autoritatea este ca viitorul Antreprenor să întocmească documentaţia de expropriere în numele autorităţii (pentru a se evita o altă procedură de atribuire cu acest scop), aceasta menţinându-și responsabilitatea pentru punerea la dispoziţie a șantierului, o asemenea clarificare trebuie făcută în mod clar și neechivoc, fără a lăsa posibilitatea unor interpretări ulterioare. Pe cale de consecință, apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să fie obligată să formuleze răspunsuri clare și neechivoce, de așa manieră încât finalitatea acestei etape a procedurii de achiziție să poată fi atinsă. B. ARHEOLOGIE Un alt exemplu de situaţie în care autoritatea contractantă transferă riscuri și responsabilităţi în sarcina ofertantului, viitorului posibil Antreprenor, în contradicţie vadită cu dispoziţiile legale sunt așa- zisele clarificări pe arheologie. Acest transfer presupune și includerea unor costuri în cadrul ofertei ce nu pot fi estimate sau cuantificate la acest moment. Astfel, deși autoritatea contractantă recunoaște că documentaţia pusă la dispoziţia ofertanţilor nu acoperă întregul amplasament în ceea ce privește analiza potenţialul arheologic, totuși aceasta transferă, contrar dispoziţiilor legale, toate riscurile și costurile siturilor posibile, dar care cu siguranţă vor apărea luând în considerare lacunele documentaţiei, în sarcina ofertantului. Pagina 56 din 157

Intrebare 67 În cuprinsul Art. 5.9 [Caracteristici imperative privind diagnosticul arheologic, cercetare preventivă şi supraveghere arheologică] din Cerinţele Beneficiarului, Autoritatea Contractantă a stabilit că: “Siturile cunoscute şi zonele cu potenţial arheologic necesită investigaţii suplimentare, care trebuie să se conformeze legislaţiei române”, iar în cuprinsul Cap. [Investigaţii anterioare construcţiei] Anexa nr. 8 la Cerinţele Beneficiarului, Autoritatea Contractantă a stabilit că: “[…] Astfel, trebuie luată în considerare existenţa în zona proiectului de infrastructură a cel puţin şase situri arheologice, unele dintre ele înscrise şi în Lista Monumentelor Istorice. […]”. Solicitare: Vă rugăm să confirmaţi clar şi fără echivoc, Ofertanţilor participanţi la această Procedură de Achiziţie, faptul că aceştia vor trebui să includă în Propunerilor lor Financiare costurile generate de: realizarea Evaluarii teroretice a întregului Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş; realizarea Diagnosticului arheologic intruziv pentru întregul Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş; realizarea Cercetării arheologice preventive pentru cel puţin cele şase situri arheologice, precum şi realizarea Supravegherii arheologice pe toată durata lucrărilor ce presupun intervenţii în sol (pentru întregul Amplasament al Lotului 3 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraş). Raspuns 67 Avand in vedere ca dintr-o eroare, s-au mentionat in cadrul Cerintele Beneficiarului șase situri arheologice, Autoritatea Contractanta face următoarea precizare: Conform raportului arheologic întocmit la faza Studiului de fezabilitate, suprafața cercetată a întregului amplasament a fost doar de cca. 30-33%, iar zonele în care nu s-a putut și nici nu se poate realiza nicio intervenție arheologică, din cauza terenului, este de cca. 10% (7 km). Prin urmare, restul de cca. 60% din lungimea traseului poate prezenta și zone cu potențial arheologic, conform concluziilor raportului arheologic întocmit de I.A.B: "Putem presupune, prin raţionament statistic, că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfășurată pe traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraș, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Pe traseul cercetat la faza Studiului de fezabilitate a fost identificată o singură zonă care a fost delimitată ca sit, pe Lotul 1, la km 13+850 – km 14+270, Mârșa – Situl 1. Delimitarea sitului s-a făcut pe o lungime de 420 m și o lățime de aproximativ 80 m, reprezentată de ampriza coridorului autostrăzii Sibiu- Făgăraș. Situl este situat în zona unui racord rutier Mârșa - Avrig. Astfel, precizăm că pe tronsonul 3 nu au fost practicate suficiente secțiuni arheologice la faza studiului de fezabilitate astfel încât să contribuie la identificarea unor zone cu potențial arheologic, dar acest fapt nu exclude posibilitatea ca după finalizarea diagnosticului arheologic intruziv (etapa menționată și în caietului de sarcini) să nu fie identificate vestigii arheologice. În consecință, Antreprenorul își poate estima un cost acoperitor pentru activitatea de cercetare arheologică, inclusiv riscul de a putea repera situri, luând în considerare aspectul că pe o lungime de cca. 30% din traseul a fost identificat Pagina 57 din 157

un singur sit arheologic.” A se vedea Clarificarea din oficiu nr. 1 din prezenta Clarificare. 12. In cadrul Cerintelor Beneficiarului, Cap. 12.35 Investigatii arheologice, se modifica dupa cum urmeaza: „12.35.1 Prezentare generala Amplasamentul obiectivului de infrastructură rutieră, înaintea oricăror lucrări de execuție, necesită investigații arheologice. Acestea trebuie să se conformeze legislației române de patrimoniu în vigoare. Se va efectua diagnosticul arheologic intruziv pe întreg traseul obiectivului de transport rutier, se vor cerceta siturile arheologice delimitate corespunzător în teren în urma diagnosticului și se va realiza supravegherea arheologică de specialitate pe toate zonele afectate de lucrările de execuție care presupun intervenții în sol (inclusiv organizări de șantier, gropi de împrumut etc.) Pentru realizarea investigațiilor arheologice, Antreprenorul va trebui sa țină cont de legislația în domeniu: Legea nr. 378/2001 (legea de adoptare de către Parlament a O.G. nr. 43/2000), Legea nr. 422/2001, Legea nr. 462/2003, Legea nr. 258/2006, O.M.C.C. nr. 2071/2000, O.M.C.C. nr. 2392/2004, OMCPN nr. 2562/4.10.2010 și OMCPN 2178/17.03.2011. Antreprenorul respectă prevederile legislației romane în vigoare referitoare la cercetarea arheologică preventivă (cu etapele definite în OG 43/2000 republicată și în Ordinul Ministrului Culturii nr. 2392/2004 și prevederile Ordinului Ministrului Culturii 2562/2010 privind aprobarea procedurii de acordare a autorizațiilor pentru cercetarea arheologică) utilizând entități abilitate. Antreprenorul va fi responsabil pentru gestionarea, facilitarea și programarea investigaţiilor arheologice anterioare construcţiei, obţinând toate aprobările, avizele și certificatele de descărcare de sarcină necesare. Responsabilităţile conducerii vor include măsuri de micșorare a oricăror întârzieri cauzate de siturile arheologice, dacă este cazul va reprograma lucrările astfel încât să evite întârzierile. Pagina 58 din 157

Costurile de realizare a cercetării arheologice, cât și alte costuri, riscuri și responsabilități aferente investigațiilor și obținerii avizelor și certificatelor de descărcare de sarcină arheologică sunt incluse în suma prevăzută de către Antreprenor pentru această activitate. Prețul ofertei include riscurile prezentate mai jos, iar Antreprenorul nu va avea nicio pretenție de orice natură (materială, financiară etc.), în cazul apariției acestora. Beneficiarul a identificat riscurile pe care le aduce la cunoștința Antreprenorului, în prezentele Cerinte ale Beneficiarului. Antreprenorul își va asuma riscurile identificate de Beneficiar prin participarea sa la procedura de atribuire și prin semnarea contractului și nu va avea nicio pretenție în cazul apariției acestora sau a altora neidentificate mai jos, dar posibil să apară. 13. In cadrul Cerintelor Beneficiarului, Anexa nr. 8 - Cerinte obligatorii privind cercetarea arheologică se modifica dupa cum urmeaza: „În conformitate cu legislația română în vigoare, pentru realizarea proiectului este obligatorie cercetarea arheologică. Realizarea acestor investigații va permite adoptarea celei mai potrivite soluții de execuție, în eventualitatea existenței pe traseu a unor potențiale probleme de patrimoniu, care pot aduce modificări în proiect sau dificultăți în respectarea termenelor de execuție. Cercetarea arheologică se poate gestiona prin respectarea termenelor de timp. C.N.A.I.R S.A. își rezervă dreptul de a recupera de la Antreprenor orice prejudicii care vor fi generate de întârzierile cauzate, de erorile/lipsa de profesionalism/superficialitatea tratării cercetării arheologice, de nerespectarea obligațiilor, conform prezentului caiet de sarcini și a legislației în vigoare. După ce, anterior, autoritatea contractantă clarificase în cuprinsul Răspunsului nr. 67 ca investigaţiile arheologice efectuate la nivelul Studiului de Fezabilitate acoperă doar 30-35% din suprafaţa întregului amplasament, menţionând inclusiv faptul că „zone în care nu s-a putut și nici nu se poate realiza nicio intervenţie arheologică, din cauza terenului, este de circa 10% (7 km)”, revine în cadrul Clarificarii din oficiu nr. 1 și modifică documentaţia de atribuire în sensul: „Cercetarea arheologică se poate gestiona prin respectarea termenelor de timp. CNAIR SA își rezervă dreptul de a recupera de la Antreprenor orice prejudicii care vor fi generate de întârzierile cauzate, de erorile/lipsa de profesionalism/superficialitatea tratării cercetării arheologice, de nerespectarea obligațiilor, conform prezentului caiet de sarcini și a legislației în vigoare”. În opinia petentei, nelegalitatea unei astfel de modificări este doar o faţadă a acestei clarificări din oficiu. Deși autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligaţia de a face investigaţiile arheologice pe întreg amplasamentul viitoarei autostrăzi, apreciază că „În consecință, Antreprenorul își poate estima un cost acoperitor pentru activitatea de cercetare arheologică, inclusiv riscul de a putea repera situri, luând în considerare aspectul că pe o lungime de cca. 30% din traseul a fost identificat un singur sit arheologic” și, pe cale de consecinţă, pretinde posibilitatea de recuperare de prejudicii de la viitorul Antreprenor, în măsura în care, vestigii arheologice necunoscute vor afecta execuţia Lucrărilor, prezumându-se, astfel, lipsa de profesionalism a Antreprenorului. Pagina 59 din 157

Contestatoarea apreciază că o astfel de „clarificare” și modificare a documentaţiei de atribuire nu este doar nelegală și contrazisă de clauzele contractuale privind Riscurile Beneficiarului – Cap. 3 – dar este și abuzivă, sens în care se impune înlăturarea completă a acestora. C. UTILITATI Inclusiv în ceea ce priveste Utilităţile, autoritatea contractantă alege să nu răspundă sau să transfere răspunderea și riscurile utilităţilor suplimentare către viitorul Antreprenor, inclusiv prin stabilirea unor termene foarte stricte și unor puncte de referinţă care să oblige la asumarea tuturor riscurilor și efectelor odată ce viitorul Antreprenor trece de aceste momente. În mod evident, chiar și autoritatea contractantă este conștientă de faptul că probabilitatea de a fi descoperite utilităţi suplimentare este, asemenea cazului arheologiei, foarte crescută și imposibil de prevăzut sau cuantificat la acest moment al procedurii. Petenta mai precizează că, în aceeași manieră abuzivă și contrazisă de prevederile obligatorii ale clauzelor stabilite prin HG nr. 1/2018, transferul riscurilor pentru o documentaţie profund eronată, plină de omisiuni și erori de proiectare nu poate fi transferat ofertanţilor, sens în care se impune cenzurarea acestor răspunsuri cu consecinţa asumării de către autoritatea contractantă a tuturor riscurilor care îi revin pentru lansarea unei proceduri de achizitie publică ce devine astfel o „capcană” pentru Antreprenori. Intrebare 78 Facem referire la Capitolul „Utilități” din cadrul Documentației de Atribuire. In urma analizării documentației s-au observat discrepanțe intre sectoarele proiectate menționate in partea scrisă, respectiv, desenată pentru fiecare tip de utilități in parte și sectoarele de utilități specificate in cadrul Acordului de Mediu. Aceste diferențe duc la lungimi diferite de relocări care au impact asupra Ofertei de Preț. Solicitare: Având în vedere aceste diferențe, rugăm Autoritatea Contractantă să specifice clar si fără echivoc care sunt documentele in baza cărora se vor elabora ofertele pentru rețelele de utilități și să pună la dispoziția Ofertanților listele de cantități pentru toate rețelele de utilități in baza cărora s-a elaborat Studiul de Fezabilitate. Raspuns 78 Ofertele pentru retelele de utilitati se vor intocmi considerand documentatia pusa de dispozitie de Autoritatea Contractanta, Vol 8 – Identificarea retelelor si utilitatilor. Avand in vedere faptul ca, prezentul contract este de tip proiectare şi execuţie lucrări şi în conformitate cu prevederile H.G. 1/2018, vă rugăm să aveţi în vedere faptul că preţul contractului are la bază o sumă forfetară care corespunde categoriilor de activităţi aferente implementării acestuia. Astfel riscul cantităţilor apartine Contractantului. Pagina 60 din 157

Intrebare 220 Conform prevederilor Punctului de referință nr. 2 (90 zile de la Data de Începere) ”identificarea utilităților este finalizată”. În situația în care ulterior punctului de referință nr. 2 sunt identificate utilități noi vă rugăm clarificați procedura ce trebuie urmată de Antreprenor pentru realizarea proiectării și execuției lucrărilor și modul de rambursare a costurilor aferente. Raspuns 220 Se vor avea in vedere prevederile Cap. 4.20 Utilitati din Cerintele Beneficiarului si cap. 12.39. Puncte de referinta. Costurile cu proiectarea si executia relocarea/ devierea/ protejarea/ mutarea utilitatilor identificate dupa indeplinirea punctului de referinta 2, cad in sarcina Antreprenorului. Totodata, avand in vedere multitudinea situatiilor care pot aparea pe parcursul derularii contractului, atat in faza de proiectare cat si in faza de executie a lucrarilor, pe care nici Autoritatea Contractanta si nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertarii, si tinand cont de necesitatea intreprinderii tuturor demersurilor neceare pentru realizarea si finalizarea lucrarilor, va informam ca in functie de fiecare situatie, si daca este cazul, Autoritatea Contractanta va aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Generale de Contract, procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari, precum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Modificarea contractului de achizitie publica nu trebuie sa conduca in niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza caruia Antreprenorul a fost declarat castigator in urma finalizarii procedurii de atribuire. Este important de specificat faptul ca anumite situatii care pot genera cheltuieli se regasesc deja mentionate in Lista categoriilor de cheltuieli care se finanteaza din rezervele de implementare - parte integranta din Documentatia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse. Intrebare 252 Vă rugăm să clarificați ordinea activităților din cadrul Punctelor de Referință, considerând cu titlu de exemplu: „Punctul de referință nr. 2 - Realizare în 90 zile de la Data de Începere, așa cum este aceasta menționată în Ordinul Administrativ de Începere şi presupune îndeplinirea următorilor indicatori: studiile de teren: studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrotehnice, topografice si de stabilitate ale terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie sunt finalizate; (...)identificarea utilitatilor este finalizata (...).” activitate care nu poate avea loc înainte de predarea amplasamentului, în condițiile în care, conform Sub-Clauzei 9.1 din Condițiile Speciale de Contract urmează a fi pus la dispoziția Antreprenorului în termen de maxim 13 luni de la Data de Începere. Vă rugăm să clarificați. Raspuns 252 A se vedea Raspunsul nr. 219 din prezenta Clarificare. Pagina 61 din 157

Intrebare 253 Conform prevederilor Punctului de referință nr. 2 (90 zile de la Data de Începere) ”identificarea utilităților este finalizată”. În situația în care ulterior punctului de referință nr. 2 sunt identificate utilități noi vă rugăm clarificați procedura ce trebuie urmată de Antreprenor pentru realizarea proiectării și execuției lucrărilor și modul de rambursare a costurilor aferente. Raspuns 253 A se vedea Raspunsul nr. 220 din prezenta Clarificare. Pagina 62 din 157

D. ASIGURARILE Petenta arată că subiectul asigurărilor a fost reglementat în mod deficitar de prevederile HG nr. 1/2018, prin intermediul Sub-Clauzei 16.2 instituindu-se obligaţia prezentării unor garanţii are nu pot fi identificate pe piaţa de profil. În acest sens, operatorii economici au solicitat autorităţii contractante să clarifice prevederile contractuale care fac referire la acest tip de asigurări, cu atât mai mult cu cât CNAIR SA, în calitate de Beneficiar, derulează o serie de proiecte ale caror condiţii contractuale sunt reprezentate de prevederile HG nr. 1/2018: Intrebare 156 Facem referire la prevederile din Conditiile Generale de Contract, SubClauza 16.2 pct 5, care prevede: 5. Asigurarea răspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor : Antreprenorul va încheia o asigurare pentru a acoperi întreaga sa răspundere cu pr ivire la calitatea Lucrărilor, chiar și după Recepția Finală, conform Legii. Avand in vedere ca, i) pe de o parte, calitatea Lucrarilor este deja garantata pana la Recepti a Finala, in acest sens Antreprenorul constituind Garantia de Buna Executie, ii) o asigurare pentru lucrari este deja reglementata la pct. 2 a aceleiasi SubClauze si ii) asa cum cunoasteti, pe piata asigurarilor de profil NU exista un astfel de produs de asigurari, Va rugam sa confirmati intelegerea noastra ca respectiva prevedere are in vedere asumarea raspunderii de catre Antreprenor pentru calitatea lucrarilor (raspundere pe c are acesta oricum o poarta conform Legii si Contractului), fara a avea in vedere un tip de asigurare anume. Pagina 63 din 157

Astfel, raspunderea Antreprenorului, in calitate de proiectant si executant este cea re glementata de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, o astfel de raspundere neputa nd fi “asigurata” prin vreun instrument de asigurare. Aceasta intelegere a noastra este confirmata si de mentiunile din Ghid de aplicare a Contractului Național de Antrepriză Aprobat prin HG nr. 1/10.01.2018 publicat de AM P OIM, respectiv: 16. Responsabilitați și asigurări Responsabilitatea lucrărilor revine Antreprenorului până la Recepția Lucrarilor. Compensaţia pentru daunele aduse Lucrărilor și generate de răspunderea Antreprenorul ui va fi limitată la Prețul Contractului După aprobarea Recepţiei la Terminarea Lucrărilor Antreprenorul va rămâne responsabil de orice nerespectare a obligaţiilor ce îi revin prin Contract pentru perioada prevăzută de Lege. Antreprenorul este responsabil pentru asigurarea: a) Personalului Antreprenorului b) Terților c) Lucrărilor d) Auto e) Accidente la locul de munca f) Răspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor. In caz contrar, va solicitam sa precizati, in mod neechivoc, la ce se refera sintagma “întreaga sa răspundere cu privire la calitatea Lucrărilor, chiar și după Recepția Finală, c onform Legii”, respectiv care este acea pevedere din Lege care sa instituie o astfel de raspundere in sarcina Antreprenorului, dupa Receptia Finala, care sa poata face subiectul unei asigurari. Raspuns 156 Autoritatea Contractanta precizeaza ca prevederile Sub-clauzei 16.2. b) pct. 5 din Condiţiile Generale au fost aprobate prin H.G. nr. 1/2018 privind aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice, Autoritatea Contractanta neavand posibilitatea legala sa intervina asupra lor prin Conditiile Speciale intrucat conform H.G. nr. 1/2018 "Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la subclauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiție Specială este nulă.". Pe cale de consecinta, Autoritatea Contractanta nu poate interveni asupra Clauzei 16 din Conditiile Generale ale Contractului. Mentionam ca legiuitorul a prevazut obligatia constituirii tuturor asigurarilor enuntate la sub-clauza 16.2 din Conditiile Generale, astfel cum rezulta din urmatorul paragraf: "Sub propria responsabilitate şi fără a afecta obligaţia de a încheia toate asigurările pentru acoperirea obligaţiilor prevăzute în acest Contract, Antreprenorul se va asigura că toate asigurările obligatorii sunt încheiate conform Legii în vigoare. Se va asigura de asemenea că toate obligaţiile legale ce se aplică asigurării sunt respectate." Avand in vedere ca la litera b) a sub-clauzei 16.2 sunt enumerate 5 tipuri de asigurari distincte, se desprinde ideea ca asigurarea raspunderii cu privire la Pagina 64 din 157

calitatea Lucrarilor prevazuta la pct. 5 este diferita de asigurarea Lucrarilor de tip "toate riscurile pentru lucrarile de constructiimontaj" prevazuta la pct. 2 al sub- clauzei 16.2 lit. b) din Conditiile Generale de Contract. Petenta susţine că răspunsul autorităţii contractante reprezintă un refuz evident de clarificare a subiectului înaintat de operatorul economic interest, în condiţiile în care i) nu s-a solicitat autorităţii să modifice prevederile HG nr. 1/2018, ci doar să clarifice modalitatea de aplicare a clauzei contractuale pe care a publicat-o ca parte a documentaţiei de atribuire și ii) să indice care este temeiul legal al solicitării cuprinse în clauza contractuală, a cărui aplicabilitate CNAIR o va solicita viitorului Antreprenor. Împrejurarea că ansamblul Condiţiilor contractuale au fost adoptate prin hotărâre de guvern nu înlătură răspunderea autorităţii contractante faţă de legalitatea acestor prevederi, CNAIR SA promovând chiar în decursul acestui an nenumărate modificări ale clauzelor prevazute de HG nr. 1/2018, care să întărească poziţia de putere publică a companiei. Experienţa proiectelor anterioare, dacă nu necesitatea și obligaţia de a prezenta o documentaţie clar, precisă și fără ambiguităţi, obligă autoritatea contractantă să clarifice înţelesul clauzei cu privire la care s- au cerut lămuriri, iar în măsura în care prevederea „legiuitorului” a fost una „nefericită”, atunci principiul legalităţii obligă autoritatea la adoptarea de măsuri care să rectifice o prevedere inaplicabilă, evitându- se astfel disputele inutile în implementarea proiectului. În opinia contestatoarei, a răspunde solicitărilor de clarificări, invitând operatorii economici să se adreseze Guvernului României care a adoptat condiţiile contractuale în baza cărora este lansată procedura de atribuire, este un exemplu al modalităţii în care această autoritate înţelege să se pozitioneze faţă de operatorii economici, viitorii Antreprenori, precum și al modului în care se poziţionează faţă de propriile obligaţii în calitatea sa de autoritate contractantă, iniţiatoare a unei proceduri de achiziţie publică. Pagina 65 din 157

Intrebare 157 Facem referire prin prezenta la mentiunea din Acordul Contractual 16.2(b)1 Limite de acoperire a Asigurarii pentru daune aduse terților 10% din Pretul Contractului va fi limita minima a asigurarii ‐ profesionale de proiectare. Va solicitam sa confirmati ca aceasta mentiune din Acordul Contractual redactat de Autoritatea Contractanta este una eronata, asigurarea prevazuta de Sub Clauza 16.2(b)1 din Hg 1/2018 nefiind ‐ aplicabila unei asigurari profesionale de proiectare, ci unui alt tip de asigurare si sa remediati in consecinta continutul acestei prevederi. Astfel cum se poate observa, Sub Clauza 16.2(b)1. Asigurare pentru ‐ daune aduse terților din Conditiile Generale NU se refera la asiguarea profesionala de proiectare, ci are in vedere “o asigurare de răspundere civilă ce va acoperi vătămări corporale și daune aduse proprietății ce pot fi provocate terților ca urmare a executării Contractului”. Cu referire la aceasta asigurare, Sub Clauza din HG 1/2018 ‐ mentioneaza in continuare care sunt limitele minime pentru aceasta asigurare: “Cu excepția cazului în care este prevăzut altfel în Acordul Contractual, limitele de acoperire pentru această asigurare nu vor fi inferioare celor valabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit reglementărilor Uniunii Europene.” Astfel, Sub Clauza 16.2(b)1. din HG 1/2018 are in vedere asigurarile ‐ de raspundere civila pentru prejudicii produse tertilor, ale caror conditii si limite sunt reglementate de Legea nr. 132 din 31 mai 2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Conform art. 6 alineat 4) din aceasta lege: “Limitele minime de răspundere acoperite prin asigurarea RCA conform reglementărilor Uniunii Europene sunt următoarele: a) pentru prejudicii materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente, la un nivel de 1.220.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României; b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente, la un nivel de 6.070.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. (5) Limitele de răspundere sunt revizuite din 5 în 5 ani, în funcție de evoluția indicelui european al prețurilor de consum (IEPC) stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum ș i sunt prevăzute în reglementările A.S.F.” Este, astfel, evident ca mentiunea din Acordul Contractual privind limita minima de 10% din Pretul Contractului este una eronata si in Pagina 66 din 157

contradictie cu prevederile Hg 1/2018 si cu dispozitiile legale, neputand fi aplicabila in implementarea contractului si mentinerea ei nemodificata este de natura a crea grave prejudicii, in primul rand Beneficiarului, cat si Antrerenorului, avand in vedere confuziile intre asigurarea indicata expres in Sub Clauza 16.2(b)1. si ‐ aceasta mentiune din Acordul Contractual. In orice situatie, potrivit Sub Clauzei 16.2(b)2 – Antreprenorul este ‐ obligat sa prezinte o asigurare de tip „toate riscurile pentru lucrările de construcții montaj“. ‐ Această asigurare va acoperi toate daunele ce pot fi aduse Lucrărilor incluse în Contract, inclusiv daune generate de vicii sau erori de proiectare privind proiectul tehnic, materialele de construcție sau punerea în operă și pentru care Antreprenorul este responsabil conform Contractului și daune generate de evenimente naturale. Dorim sa subliniem ca Autoritatea Contractanta are dreptul să elaboreze Condiții Speciale in ceea ce proveste HG 1/2018 numai cu privire la sub clauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul ‐ prezentat în Anexa nr.2 la actul normativ, orice altă modificare fiind nulă. Totodata, Anexa nr. 2 din HG nr. 1/2018 cuprinde si modelul cadru ‐ de Acord Contractual, model pe care Autoritatea Contractantă are obligația de a l respecta în totalitate din punctul de vedere al ‐ mențiunilor obligatorii cuprinse în acesta. Potrivit celor de mai jos (HG nr. 1/2018 astfel cum a fost publicat), autoritatea contractanta nu avea dreptul de a insera modificari in ceea ce priveste asigurarea prevazuta de Sub Clauza 16.2 (b)1, ‐ aceasta prevedere fiind precompletata de catre legiuitor si nefiind, pe cale de consecinta, marcata cu mentiunea “se va completa de la momentul elaborarii documentatiei de atribuire”. Raspuns 157 Dupa cum rezulta chiar din primul paragraf al Sub-clauzei 16.2 din H.G. nr. 1/2018, Politele de asigurare nu se refera doar la perioada de proiectare, ci si la durata de executie a lucrarilor: “Începând cu Data de Începere sau mai devreme și pe durata executării Contractului, Antreprenorul se asigură că el, Personalul său, inclusiv Subcontractanții săi și orice persoană pentru care Antreprenorul este responsabil, sunt asigurați corespunzător de societăți de asigurare recunoscute pe piața europeană a asigurărilor.” In consecinta, limita procentuală definită, inscrisa la Art. 5.1 din Acordul Contractual, acopera durata de proiectare si executie a contractului cat si Perioada de Garantie. A se vedea in acest sens prevederile Sub-clauzei 16.2(b) 1 din H.G. nr. 1/2018, respectiv: “Antreprenorul va încheia o asigurare de răspundere civilă ce va acoperi vătămări corporale şi daune aduse proprietăţii ce pot fi provocate terţilor ca urmare a executării Contractului, inclusiv în Perioada de Garanţie. Poliţa de asigurare trebuie să prevadă că Personalul Beneficiarului, inclusiv cel al Supervizorului, precum şi cel al altor antreprenori şi terţi prezenţi pe Pagina 67 din 157

Şantier, în vecinătatea Şantierului sau în orice alt loc folosit de Antreprenor sunt consideraţi terţi în această asigurare. […]”. Autoritatea contractanta isi mentine prevederile Sub-clauzei 16.2(b) 1 - art. 5.1 din Acordul contractual. Solicitarea de clarificare nr. 157 a fost formulată faţă de modalitatea în care autoritatea contractantă a înţeles să reglementeze acest aspect în cuprinsul acordului contractual, Sub-Clauza 16.2 (b) 1, fiind una dintre clauzele cu privire la care prevederile HG nr. 1/2018 au prevăzut următoarele: Deși prevederea HG nr. 1/2018 este explicită în sensul în care, faţă de asigurarea prevăzută la Sub-Clauza 16.2 b) 1. se va completa de către autoritatea contractantă cu „limitele valabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit reglementarilor Uniunii Europene”, totuși, autoritatea contractantă a inclus în acordul contractual următoarele: solicitând viitorului Antreprenor să prezinte o asigurare care să însumeze 10% din Preţul Contractului. Contestatoarea apreciază că prevederea din acordul contractual încalcă prevederile HG nr. 1/2018, fiind sancţionată cu nulitatea absolută Pagina 68 din 157

conform menţiunii exprese din actul normativ pe care însăși autoritatea contractantă a înţeles să o invoce în răspunsul la întrebarea anterioară, iar pe de altă parte, se solicită în mod nerezonabil, practic, o altă garanţie de buna execuţie, valorile fiind astfel identice: „Sub-Clauza 15.1 Antreprenorul va constitui o Garanție de Bună Execuție ca instrument de garantare pentru executarea corespunzătoare a Contractului, în valoarea stipulată în Acordul Contractual și în forma inclusă în Contract (dacă există). Dacă în Acordul Contractual nu este menționată o valoare (absolută sau procentuală din Prețul Contractului), valoarea Garanției de Bună Execuție va fi de 10% din Prețul Contractului.” Prin răspunsul oferit, autoritatea contractantă refuză să ofere un răspuns faţă de aspectele invocate la întrebarea adresată, fiind evident că își manifestă dreptul discreţionar de a încălca prevederile HG nr. 1/2018 atunci când apreciază oportun sau în propriul interes. E. TERMEN REZONABIL Contestatoarea arată că, prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune termene și condiţii foarte stricte și de la care ofertanţii nu pot deroga în nicio situaţie, aceeași autoritate prevede anumite termene și condiţii „rezonabile” care nu realizează decât scopul de a creea și mai multă incertitudine și confuzie în ceea ce privește modalitatea de întocmire a ofertelor și alocarea de riscuri din cadrul proiectului. Intrebare 154 Avand in vedere prevederile PDR 3 [realizare in 180dezile de la Data de Incepere]: Documentatia tehnica (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire (PAC) este predata la Supervizor si Beneficiar; va rugam sa clarificati urmatoarele termene: i. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar; ii. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei; iii. termenul de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; iv. termenul de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Pagina 69 din 157

Raspuns 154 Tinand cont ca Autorizatia de Construire se obtine in baza Documentatiei tehnice (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, este normal ca Auditul de siguranta rutiera sa fie realizat pe baza PAC-ului, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. In caz contrar, daca auditul s-ar efectua pe baza Proiectului tehnic de executie, eventualele recomandari care ar trebui implementate ar putea conduce la modificarea Autorizatiei de Construire. Cu privire la termenele: i. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar ii. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei mentionam faptul ca Antreprenorul trebuie sa actioneze intr-un termen scurt si rezonabil astfel incat sa nu fie alterate termenele contractuale. Referitor la termenele: iii. de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei iv. de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei precizam ca Beneficiarul si Supervizorul vor actiona cu diligenta, astfel incat, sa nu se extinda termenele contractuale. In acest sens Autoritatea contractanta mentioneaza ca acestia vor aproba livrabilele intr-un termen rezonabil, astfel incat, sa se evite intarzieri in implementarea contractului. Intrebare 215 În cadrul Cerințelor Beneficiarului, Capitolul 4.4 – Programul de proiectare si predarea proiectului, la Art. 4.4.15 se specifică că: “Antreprenorul trebuie să prezinte informațiile și documentele suplimentare pe care le solicita Supervizorul în mod rezonabil, pentru o înțelegere completă a proiectului predat astfel încât să îl poată analiza și aproba”. Ținând cont de cele evidențiate mai sus, vă rugăm să precizați clar și fără echivoc, care sunt “informațiile și documentele suplimentare” ce pot fi solicitate de către Supervizor și care sunt termenele alocate Antreprenorului pentru furnizarea acestora, către Supervizor. De asemenea, vă rugăm să confirmați că în cazul în care aceste informații/ documente suplimentare ar conduce la modificări ale cerințelor inițial ofertate, Antreprenorul va fi îndreptățit la prelungirea duratei de execuției și costuri adiționale. Pagina 70 din 157

Raspuns 215 Asa cum ati specificat si dumneavoastra, „Antreprenorul trebuie să prezinte informațiile și documentele suplimentare pe care le solicită Supervizorul în mod rezonabil, pentru o înțelegere completă a proiectului predat astfel încât să îl poată analiza și aproba”, astfel, in eventualitatea in care va fi necesar a se prezenta informatii si documente suplimentare, acestea vor fi solicitate de catre Inginer in mod rezonabil. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. Supervizorul poate solicita Antreprenorului informatii, planuri, documente care sa dovedeasca faptul ca Antreprenorul a intocmit un proiect complet si corespunzator, care sa indeplineasca cumulativ totalitatea solicitarilor prevazute (spre exemplu in avizele obtinute/actualizate.) De asemenea, in situatia in care exista documente suplimentare obtinute de catre Antreprenor, in etapa de proiectare, care conduce la modificări ale cerințelor inițial ofertate precum si eventualele solutii de actualizare/ optimizare/ imbunatatire se vor interpreta conform clauzelor contractuale. Intrebare 246 În cadrul Cerințelor Beneficiarului, Capitolul 4.4 – Programul de proiectare si predarea proiectului, la Art. 4.4.15 se specifică că: “Antreprenorul trebuie să prezinte informațiile și documentele suplimentare pe care le solicita Supervizorul în mod rezonabil, pentru o înțelegere completă a proiectului predat astfel încât să îl poată analiza și aproba”. Ținând cont de cele evidențiate mai sus, vă rugăm să precizați clar și fără echivoc, care sunt “informațiile și documentele suplimentare” ce pot fi solicitate de către Supervizor și care sunt termenele alocate Antreprenorului pentru furnizarea acestora, către Supervizor. De asemenea, vă rugăm să confirmați că în cazul în care aceste informații/ documente suplimentare ar conduce la modificări ale cerințelor inițial ofertate, Antreprenorul va fi îndreptățit la prelungirea duratei de execuției și costuri adiționale. Raspuns 246 A se vedea Raspunsul nr. 215 din prezenta Clarificare. Având în vedere că legislaţia aplicabilă nu reglementează instituţia „termenului rezonabil”, instituirea unor formulări ambigue care fac trimitere la termene neclare pe de o parte i) nu răspunde necesităţii de clarificare adresată, iar pe de o altă parte ii) nu reprezintă un element determinabil, în condiţiile în care viitorul Antreprenor este constrâns să finalizeze activităţile impuse în termene exacte și insuficiente faţă de inconsistenţele identificate. Raportat la aspectele menţionate anterior, contestatoarea consideră că este obligaţia autorităţii contractante de a clarifica înţelesul termenului „rezonabil” atât în ceea ce privește întinderile obligaţiilor viitorului antreprenor, cât și cele ale autorităţii contractante, doar în această manieră fiind posibilă stabilirea unui program de execuţie și a Pagina 71 din 157

unei succesiuni de activităţi care să permită încadrarea în termenele contractuale impuse. 9. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ ESTE OBLIGATĂ SĂ INDICE O MODALITATE CLARĂ PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE AL OFERTELOR: Petenta reiterează și argumentele prezentate în secțiunea anterioara referitoare la obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte și transparente pentru toţi operatorii economici selectaţi pentru depunerea ofertelor. Astfel cum a precizat și în cadrul secțiunii anterioare, petenta arată că autoritatea contractantă nu asigură o modalitate uniformă și predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice și financiare. Potenţialii ofertanţi nu au astfel parte de nicio confirmare cum că interpretarea lor asupra documentelor puse la dispoziţie ar fi corectă sau greșită, lucru cel puţin bizar în măsura în care acesta este scopul și finalitatea posibilităţii de a formula clarificări la documentaţia de atribuire. Pe cale de consecință, solicită obligarea autorităţii contractante la formularea de răspunsuri clare și neechivoce, de așa manieră încât finalitatea acestei etape să poată fi atinsă. Autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere nr. 2233/10.01.2023, fiind înregistrat la Consiliu cu nr. 1584/11.01.2023, prin care învederează următoarele: Cu privire la punctul II din contestaţie: "TERMENUL DE DEPUNERE A OFERTELOR NU ESTE REALIST, POSIBIL A FI RESPECTAT ȘI ESTE ÎN MOD EVIDENT INSUFICIENT": Autoritatea contractantă arată că această solicitare a rămas fără obiect, demersul șicanator al WEBUILD atingându-și în prezent scopul, respectiv acela de a tergiversa și amâna depunerea ofertelor cu aproximativ încă două luni (aproape cât întreaga perioadă între publicarea anunţului de participare și depunerea ofertelor iniţială). Astfel, noul termen care urmează a fi stabilit (ulterior soluţionării contestaţiei) va fi mai mult decât suficient oricărui operator economic pentru elaborarea ofertelor. Prin urmare, autoritatea contractantă solicită respingerea acestui capăt de cerere ca rămas fără obiect. Cu privire la punctul III din contestaţie: "SUSPENDAREA PROCEDURII DE ATRIBUIRE": Și cu privire la acest capăt de cerere din cadrul contestaţiei, autoritatea contractantă solicită Consiliului să constate că a rămas fără obiect, fiind suspendată până la soluţionarea contestaţiei. Cu privire la punctul IV din contestaţie - FONDUL CONTESTAȚIEI, autoritatea contractantă învederează următoarele: În primul rând, majoritatea criticilor sunt îndreptate în fapt împotriva informaţiilor deja existente în cadrul documentaţiei de Pagina 72 din 157

atribuire, cunoscute de operatorii economici încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, fiind astfel caracterizate de o tardivitate care nu poate decât să atragă respingerea acestora în consecinţă ca fiind tardiv formulate. Sub un al doilea aspect, arată autoritatea contractantă, întreaga contestaţie este caracterizată de aprecieri subiective și generale, care cu precădere nu pot genera măsuri de remediere punctuale, întrucât contestatoarea nu propune anumite soluţii/revizuiri, ci se limitează la formularea de critici vagi și contradictorii. Cu privire la punctul IV subpunctul 1 din contestaţie: "RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE APARŢINE AUTORITĂȚII CONTRACTANTE": - Autoritatea contractantă precizează că în documentaţia de atribuire, reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale, trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică ori să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective; - Potrivit Legii nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire, atunci când este necesar şi justificat din motive obiective, modul în care operatorii economici urmează să îndeplinească cerinţele de calificare și cerinţele minime de conformitate, în cazul participării la procedura de atribuire, cu respectarea principiului proporţionalităţii; - În cuprinsul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă defineşte obiectul achiziţiei prin descrierea necesitaţilor autorităţii contractante şi a caracteristicilor solicitate pentru lucrările sau serviciile care urmează a fi achiziţionate şi stabileşte criteriul de atribuire şi factorii de evaluare a ofertelor; - În cadrul descrierii elementelor care stau la baza procedurii de achiziţie, autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele minime impuse prin documentaţia de atribuire în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească; - Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare nu pot face obiectul unor negocieri; De asemenea, autoritatea contractantă arată că a răspuns cu maximă celeritate tuturor solicitărilor de clarificări şi tuturor operatorilor economici, cu scopul de a oferi cât mai multe detalii, astfel încât cerinţele minime stabilite prin documentaţia de atribuire să fie cât mai uşor de înţeles şi asimilat în cadrul ofertelor ce urmează a fi întocmite în baza lor. Referitor la „așa zisele" documente suplimentare publicate prin răspunsurile la clarificări, face următoarele precizări: Pagina 73 din 157

- În documentaţia tehnică s-a pus la dispoziţia ofertanţilor Vol. 4.4.3 Studiul topografic în format pdf, ce cuprinde procesele verbale de recepţie emise de OCPI Braşov și Sibiu, Memoriile tehnice și planurile cu ridicările topografice. Dar, pentru a veni în sprijinul ofertanţilor, prin răspunsul la solicitările de clarificare, s-a pus la dispoziţia ofertanţilor Studiul topografic în format editabil .dwg. De asemenea, aceasta arată că Ridicarea topografică de detaliu intră în sarcina Antreprenorului ca parte a Documentelor Antreprenorului, așa cum de altfel este precizat prin Cerinţele Beneficiarului pct 4.3.2, nr. crt. 4. - În Documentaţia tehnică s-a pus la dispoziţia ofertanţilor, vol. 4.4.6 - Documentaţie de Indentificare a Proprietarilor de Terenuri, ce cuprinde raportul de evaluare, planuri, memoriu tehnic și tabelele cu suprafeţele de teren ce urmează a se ocupa. Pentru a veni în sprijinul ofertanţilor, prin răspunsul la solicitările de clarificare s-a pus la dispoziţia ofertanţilor coridorul de expropriere format editabil dwg. - În ceea ce priveşte Acordul de mediu, menţionează că în Documentaţia tehnică, încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, s-a pus la dispoziţia ofertanţilor o copie pdf. (alb-negru) la o rezoluţie de o calitate mai slabă, dar lizibilă. Totodată, pentru a veni în sprijinul ofertanţilor prin răspunsul la solicitările de clarificare s-a pus la dispoziţia ofertanţilor o copie a Acordului de mediu la o rezoluţie de o calitate mai bună. În continuare, contrar susţinerilor contestatoarei, autoritatea contractantă susţine că Studiul de fezabilitate nu este unul învechit, ci acesta a fost actualizat, predat și aprobat în integralitatea lui la nivelul anului 2022, în acelaşi an în care a fost demarată și licitaţia de atribuire, fiind întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Deși contestatoarea critică lipsa de claritate a răspunsurilor oferite de autoritatea contractantă, aceasta se îndreaptă cu precădere împotriva unor răspunsuri la întrebări adresate de către alţi operatori economici, denotând astfel faptul că subiectele respective nu faceau obiectul neclarităţilor identificate în mod iniţial de către contestatoare în etapa de clarificare a documentaţiei de atribuire. În opinia autorităţii contractante, acesta este un prim indiciu cu privire la scopul evident de tergiversare a procedurii de atribuire prin depunerea contestaţiei, obţinând deja o amânare a termenului de depunere a ofertelor cu aproximativ 2 luni, timp mai mult decât suficient pentru a-și elabora oferta. Cu privire la punctul IV subpunctul 2 din contestaţie: "OBLIGAŢIILE AUTORITĂȚII CONTRACTANTE ÎN PRIVINŢA RĂSPUNSURILOR LA CLARIFICĂRI SUNT SUSȚINUTE ȘI DE PRACTICA CJUE ȘI NAŢIONALĂ": Pagina 74 din 157

Conform chiar prevederilor legale amintite de contestatoare: Clauza 8 Furnizarea Documentelor Beneficiarului 8.1 Cerinţele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezintă cerinţele esenţiale aferente Lucrărilor. Cerinţele Beneficiarului includ, fără a se limita la: a) tema de proiectare şi caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanţă; b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); c) standardele şi normativele aplicabile; d) Teste la Terminarea Lucrărilor; e) teste care se efectuează în Perioada de Garanţie; f) cerinţele privind manuale de operare şi întreţinere; g) cerinţele privind instruirea Personalului Beneficiarului şi h) orice alte cerinţe ale Beneficiarului, potrivit prevederilor Condiţiilor Contractuale. De asemenea, conform subclauzei 1.1, e) Cerinţele Beneficiarului - documentul, parte a caietului de sarcini elaborat de către Beneficiar, intitulat „Cerinţele Beneficiarului" şi inclus în Contract, şi orice alte modificări sau adăugiri ale Cerinţelor Beneficiarului în conformitate cu prevederile Contractului. Acest document specifică destinaţia şi scopul Lucrărilor şi/sau orice cerinţe şi criterii tehnice legate de acestea; Din dispoziţiile legale amintite se desprind în mod clar următoarele: Deși Studiul de fezabilitate are caracter informativ, prin Cerinţele Beneficiarului/ Documentaţia de atribuire și inclusiv prin clarificările care se referă la acestea, autoritatea contractantă își stabilește obiectivele precum și cerinţele minime, fiind în deplină legalitate preluarea părţilor pe care le consideră necesare din cadrul Studiului de fezabilitate și declararea acestora ca fiind cerinţe imperative, conform propriilor necesităţi, pe care toţi operatorii economici care participă la procedură sunt ţinuţi să le respecte. Orice interpretare contrară ar duce în derizoriu prevederile Studiului de fezabilitate și ale documentaţiei tehnice, ofertanţii fiind liberi să propună orice traseu și/sau soluţii tehnice, cu ignorarea completă a studiului de fezabilitate în cadrul ofertelor, conducând astfel la imposibilitatea comparării ofertelor și anularea procedurii de achiziţie publică, în măsura în care aspectele esenţiale nu pot fi comparate. Contrar susţinerilor contestatoarei, operarea anumitor modificări, îndreptari erori, sporirea clarificării prevederilor documentaţiei prin intermediul răspunsurilor la clarificare, nu reprezintă o încălcare a principiului transparenţei, întrucât acestea sunt aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi să participe la procedura anterior depunerii ofertelor. Mai mult, contestatoarea invocă jurisprudenţa internaţională lipsită de aplicabilitate, întrucât aceasta se referă la modificarea criteriilor de calificare și/sau a factorilor de evaluare, reprezentând confuzie evidentă Pagina 75 din 157

a WEBUILD, întrucât prin răspunsurile la clarificări în prezenta speţa, autoritatea contractantă nu a modificat nici criteriul de calificare nici cerinţele de calificare nici factorii de evaluare. Autoritatea contractantă precizează că aceleaşi răspunsuri, tratate în mod unitar de către autoritatea contractantă pentru toate Tronsoanele Autostrăzii Sibiu Făgărș, au obţinut Avizul Conform Necondiţionat din partea ANAP (pentru Tronsonul 1), fiind astfel verificată și constatată claritatea și comprehensivitatea răspunsurilor la clarificare. De asemenea, ulterior publicării aceloraşi răspunsuri, pentru Tronsonul 4 (singura procedura necontestata de către WEBUILD), au fost deschise ofertele fără niciun impediment, fiind depuse 6 oferte de către antreprenori de renume, fiind astfel dovedit caracterul clar și concret al documentaţiei de atribuire și al răspunsurilor la clarificări, astfel încât să fie posibilă depunerea de oferte. Cu privire la punctul IV subpunctul 3 din contestaţie: "AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FIE NU A RĂSPUNS LA SOLICTĂRILE DE CLARIFICARE, FIE RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT CONTRADICTORII, NEASIGURÂND O MODALITATE UNIFORMĂ ŞI PREDICTIBILĂ DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR TEHNICE ŞI FINANCIARE”: Paragrafele citate de contestatoare din cadrul răspunsurilor la clarificări sunt extrase din context, acestea referindu-se în fapt strict la nepermiterea modificării caracteristicilor tehnice ale structurilor, nu a soluţiilor propuse prin întregul Studiu de fezabilitate. Autoritatea contractantă arată că nu scindează riscuri în seama viitorului antreprenor, acesta având posibilitatea notificărilor erorilor din Cerinţele beneficiarului într-un termen de 90 zile de la Data de începere pentru notificarea Supervizorului cu privire la orice eroare, greşeală sau altă neconcordanţă identificată în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă, conform subclauzei 8.4 din Acordul Contractual, riscurile într-o atare situaţie fiind împărţite conform aceleiaşi subclauze, precum și în baza subclauzei 8.5 din HG nr. 1/2018 Anexa nr. 2: 8.4 După Data de începere, Antreprenorul va studia cu atenţie Cerinţele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare şi calculele de proiectare, dacă există) şi reperele topografice sau sistemele de referinţă iniţiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puţin diligenţele definite în Cerinţele Beneficiarului. în termen de 90 de zile de la Data de începere (cu excepţia cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greşeală sau altă neconcordanţă identificată în Cerinţele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referinţă. După primirea acestei notificări, Supervizorul va Decide dacă se vor aplica prevederile clauzei 37 [Modificări] şi va notifica, în mod corespunzător. Antreprenorul. Dacă şi în măsura în care, având în Pagina 76 din 157

vedere costurile implicate, condiţiile si timpul de pregătire a Ofertelor, un antreprenor diligent, acordând atenţia necesară, ar fi identificat eroarea, greşeala sau defectul atunci când a inspectat Şantierul şi a examinat Cerinţele Beneficiarului înainte de depunerea Ofertei, Durata de Execuţie nu va fi prelungită şi Valoarea Contractului nu va fi modificată. 8.5 Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a unei erori în Cerinţele Beneficiarului, iar un antreprenor diligent, având în vedere perioada aferentă, nu ar fi descoperit eroarea atunci când a studiat Cerinţele Beneficiarului potrivit prevederilor subclauzei 8.4, Antreprenorul va fi îndreptăţit, cu condiţia respectării prevederilor clauzei 69a /Revendicările Antreprenorului], la: a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată, şi b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se adaugă un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%). Aceasta subliniază că termenul de studiere a erorilor din Cerinţele Beneficiarului este corelat cu termenul de predare a studiilor de teren (inclusiv a studiului geotehnic), conform punctelor de referinţă, Antreprenorul având la momentul respectiv toate datele necesare și o reprezentare clară a realităţii din teren, fiind astfel în măsură să identifice toate erorile semnificative cuprinse în Cerinţele Beneficiarului. De asemenea, autoritatea precizează că niciunul dintre ofertanţi, inclusiv contestatoarea, nu a identificat la acest moment vreo eroare de proiectare, astfel încât să justifice modificarea soluţiilor tehnice ale structurilor. Ori, în condiţiile în care autoritatea contractantă ar lăsa la latitudinea ofertanţilor aspectele esenţiale ale soluţiilor tehnice pentru structuri s-ar genera un blocaj în cursul procesului de evaluare, trebuind analizată fiecare soluţie alternativă propusă de fiecare dintre ofertanţi și nu s-ar mai putea compara ofertele. Mai mult, autoritatea contractantă a indicat în mod expres în cadrul documentaţiei de atribuire că nu este permisă depunerea de oferte alternative, conform secţiunii II.2.10 din Instrucţiunile către Ofertanţi - Informaţii privind variantele: Vor fi acceptate variante: Nu. Contrar susţinerilor contestatoarei, ofertele care ar urma să fie depuse nu sunt de tipul „copy - paste", după cum demonstrează chiar WEBUILD prin contestaţia depusă, autoritatea contractantă lăsând la latitudinea ofertanţilor o serie de aspecte cu privire la care se poate accepta propunerea propriilor soluţii, aceste situaţii fiind analizate de la caz la caz, în funcţie de necesităţile autorităţii contractante. Pagina 77 din 157

Raportat la susţinerile contestatoarei, autoritatea contractantă arată că derularea achiziţiei publice și ulterior a implementării contractului sunt reglementate de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, de normele de aplicare aprobate prin HG nr. 395/2016, precum și de HG nr. 1/2018, iar nu de prevederile HG nr. 907/2016, acesta din urmă stabilind doar etapele de proiectare în cadrul obiectivului de investiţii, autoritatea contractantă fiind cea îndrituită să-și stabilească propriile necesităţi prin documentaţia de atribuire, Cerinţele Beneficiarului și Caracteristicile imperative ale lucrărilor. Viitorul Antreprenor care are și calitatea de Proiectant este responsabil cu elaborarea Proiectului Tehnic și definitivarea soluţiilor, în timp ce ofertanţii trebuie să respecte prevederile documentaţiei de atribuire. Autoritatea contractantă nu solicită în niciun caz elaborarea unui veritabil Proiect Tehnic de la momentul depunerii ofertelor pentru un contract de tipul Proiectare și Execuţie lucrări, cum susţine contestatoarea, în caz contrar fiind în mod nejustificat redus obiectul viitorului contract a cărei atribuire se urmăreşte prin procedura de achiziţie publică, pe de o parte, iar pe de altă parte generându-se în seama ofertanţilor costuri semnificative. Aceasta subliniază că răspunsurile oferite cu privire la acest subiect sunt corecte, Antreprenorul care are și calitatea de proiectant are răspunderea prevăzută de Legea nr. 10/1995, însă nu se limitează în niciun fel posibilitatea acestuia de a notifica și rectifica erorile de proiectare, ca un Antreprenor diligent, în conformitate cu prevederile subclauzelor 8.4 si 8.5 din Anexa nr. 2 la HG nr. 1/2018. În opinia sa, contestatoarea continuă să scoată din context răspunsurile criticate, autoritatea contractantă neinterzicând posibilitatea ofertanţilor de deviere de la prevederile întregului Studiu de fezabilitate, ci doar cu privire la aspecte punctuale, considerate esenţiale în mod temeinic de aceasta, precum soluţiile tehnice cu privire la structuri, la soluţiile de consolidare etc. Referitor la modul de cotare în cadrul anumitor linii de tipul "orice alte activităţi necesare [...]", autoritatea contractantă învederează că scopul acestor prevederi ale Graficului de eşalonare plaţi este acela de a da posibilitatea efectuării mai multor plăţi în cadrul respectivei categorii de lucrări, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a da posibilitatea ofertanţilor, pe baza propriei experienţe de a-și cota și alte activităţi nenominalizate în mod expres, astfel încât să fie asigurat un flux de numerar corespunzător în cadrul implementării contractului. Aceste prevederi ale documentaţiei de atribuire se regăseau în secţiunea Formulare în cadrul Graficului de Eşalonare Plăţi, încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, motiv pentru care autoritatea contractantă solicită respingerea acestora ca fiind tardive, reprezentând în fapt o critică formulată cu privire la documentaţia de atribuire și nu cu privire la răspunsul oferit de autoritatea contractantă. Pagina 78 din 157

De asemenea, autoritatea contractantă învederează că, prin intermediul contestaţiei, WEBUILD aminteşte mult mai multe răspunsuri decât cele cărora aduce critici efective, motiv pentru care nu ar putea fi adoptate măsuri de remediere punctuale cu privire la acestea, astfel că solicită respingerea contestaţiei ca nemotivată cu privire la aceste aspecte, fiind astfel încălcate prevederile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016 și ale art. 249 din Noul Cod de Procedură Civilă. Autoritatea contractantă a menţionat clar, în răspunsurile la solicitările de clarificare adresate de potenţialii oferanţi, faptul că doar la momentul elaborării ofertelor tehnice și financiare, pentru a avea oferte competitive și comparabile, nu sunt permise modificări/oferte alternative faţă de soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate și în Cerinţele Beneficiarului cu privire la aspecte esenţiale ale soluţiilor tehnice adoptate în privinţa structurilor. Totodată, s-a avut în vedere faptul că Antreprenorul are și rol de Proiectant, iar în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 „Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea

aprobat(ă)

în

cadrul

studiului

de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare”. Astfel, Studiul de fezabilitate are un caracter informativ cu excepţia acelor părţi din el care au fost stabilite de autoritatea contractantă ca cerinţă imperativă. Caracteristicile imperative ale Lucrărilor reprezintă acea parte din Cerinţele Beneficiarului care nu poate fi modificată (fără acordul acestuia), excepţie făcând erorile de proiectare. De exemplu, pentru lucrări de drumuri aceste cerinţe pot fi: Linia roşie, nemodificarea acordului de mediu, culoar de expropriere, viteza de proiectare, NAE, soluţii tehnice din SF/Proiect ilustrativ spre neschimbare, etc. Ulterior semnării contractului, Antreprenorul trebuie să adopte rolul de „proiectant”, aşa cum este el definit în legislaţia română în domeniul construcţii, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile deţinute în prezent. Autoritatea contractantă consideră că documentele și informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete și competitive, care să corespundă cerinţelor și necesităţii autorităţii contractante, având în vedere că Studiul de fezabilitate este de dată recentă, elaborat cu respectarea rigorilor normativelor în vigoare, riscurile sunt împărţite conform HG nr. 1/2018, iar prin documentaţia de atribuire și prin Pagina 79 din 157

răspunsurile la clarificare s-au stabilit caracteristicile imperative și cele pentru care pot fi acceptate propuneri din partea ofertanţilor. Ulterior semnării contractului, modificările care pot apărea în derularea contractului vor face obiectul analizei Beneficiarului și se vor trata, de la caz la caz, fie prin aplicarea mecanismelor contractuale, fie prin utlizarea rezervelor de implementare, fie prin aplicarea prevederilor art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în cazul acestei din urmă soluţii, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile respectivului articol, astfel cum s-a precizat de altfel și prin răspunsurile la clarificare. Pe parcursul derulării contractului, anumite situaţii pot face obiectul utilizării rezervelor de implementare și/sau utilizării procedurii de modificare specificată în Contract și în documentaţia de atribuire. Având în vedere multitudinea situaţiilor care pot apărea pe parcursul derulării contractului, atât în faza de proiectare, cât și în faza de execuţie a lucrărilor, pe care nici autoritatea contractantă, nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării și ţinând cont de necesitatea întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru realizarea și finalizarea lucrărilor, în funcţie de fiecare situaţie, și daca este cazul, autoritatea contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], 36 [întârzieri], 37 [Modificări] din Condiţiile Generale de Contract, prevederile articolului 5.4; 5.5 și respectiv 5.10 din Acordul Contractual, procedura de Modificare stabilită în cadrul Contractului de Lucrări, precum și prevederile legale în vigoare în materia achiziţiilor publice. Modificarea contractului de achiziţie publică nu trebuie să conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia Antreprenorul a fost declarat câștigător în urma finalizării procedurii de atribuire. Anumite situaţii, care pot genera cheltuieli suplimentare, se regăsesc deja menţionate în Lista categoriilor de cheltuieli care se finanţează din rezervele de implementare - parte integrantă din Documentaţia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse. Utilizarea rezervelor de implementare se va realiza doar în condiţiile prevăzute în Metodologia de utilizare a acestora din cadrul art. 5.10 din Acordul Contractual. Proiectul tehnic de execuţie dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează scenariul/opţiunea aprobată în cadrul Studiul de fezabilitate. Având în vedere faptul că în perioada de proiectare, de 12 luni de la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare, Antreprenorul trebuie să realizeze propriile investigaţii de teren în baza cărora va obţine informaţiile necesare care să îi permită să proiecteze și să stabilească soluţiile tehnice în baza cărora se vor executa lucrările, cu respectarea cerinţelor imperative. Pagina 80 din 157

Mai mult decât atât, autoritatea contractantă precizează că, comisia de evaluare nu are posibilitatea evaluării corecte din punct de vedere tehnic și financiar a unor oferte alternative pentru aspectele esenţiale care au fost stabilite ca cerinţe imperative, având în vedere că nu a prevăzut posibilitatea depunerii unor astfel de oferte alternative și implicit nici factori de evaluare pentru soluţii tehnice alternative. Enunţarea de către ... cu privire la faptul că răspunsurile la solicitările de clarificare cu referire la sintagma „responsabilitatea și riscurile sunt în sarcina ofertanţilor”, pe care contestatoarea le consideră ca fiind „neserioase” și „lacunare”, este apreciată de autoritate ca fiind netemeinică, deoarece contestatoarea intenţionat omite prevederea cuprinsă la art. 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, unde la punctul de referinţă nr. 2 se specifică îndeplinirea inclusiv a indicatorului "identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordanţelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă este finalizată" formulată de Beneficiar în baza experienţei anterioare în derularea contractelor de proiectare și execuţie lucrări de autostrăzi, iar Antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea în 90 de zile de la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica Beneficiarului/Supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun. Autoritatea contractantă subliniază că respectivul contract este de proiectare și execuţie, iar viitorul Antreprenor are și responsabilitatea Proiectantului, conform clauzei 12 din Condiţii generale, de proiectare a lucrărilor „12.1. Antreprenorul, cu diligenţa necesară, va proiecta, va executa şi va finaliza Lucrările în conformitate cu prevederile Contractului şi instrucţiunile Supervizorului, şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor. Lucrările executate în conformitate cu proiectul elaborat de Antreprenor vor fi conforme cu scopul şi destinaţia lor, definite în Cerinţele Beneficiarului, şi/sau cu tema de proiectare prevăzută în Contract. Lucrările vor include orice lucrare care este necesară pentru a satisface Cerinţele Beneficiarului şi Oferta Antreprenorului, precum şi toate lucrările care sunt necesare pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi siguranţei în exploatare a Lucrărilor (inclusiv dacă nu sunt menţionate în Contract).” Astfel, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor menţionate la punctul nr. 3 din cadrul contestaţiei, ca fiind neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Totuşi, pentru a preîntâmpina un blocaj, precum și prelungirea nejustificată cu o durată și mai mare de timp a momentului depunerii ofertelor decât cea scursă până în prezent, autoritatea contractantă, doar în măsura în care Consiliul apreciază ca fiind oportun și strict necesar, adoptă următoarea măsura de remediere: Pagina 81 din 157

Revizuirea răspunsurilor la clarificare referitoare la soluţiile tehnice adoptate cu privire la structuri, în sensul de a menţine ca cerinţe imperative aspectele tehnice esenţiale ale structurilor precum lungimea totală, tipul suprastructurii precum și tipul de fundaţie, oferind însă posibilitatea ofertanţilor de a își stabili propriile soluţii cu privire la alte aspecte tehnice astfel încât să nu fie alterate cerinţele imperative, cu respectarea normelor tehnice/normativelor/stas-urilor în vigoare, având în vedere faptul că în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, la capitolul Caracteristici Imperative ale Lucrărilor este prevăzut și tabelul structurilor, care în ultima coloană conţine și alte caracteristici imperative precum numărul/lungimea deschiderilor, inclusiv tipul lucrării de artă (ca de ex: pct 8 - arc 160/ pct. 9 - arc 200/ pct. 24 - 36.00 + arc 163 + 36.00 etc), aceste informaţii fiind cunoscute de către potenţialii ofertanţi încă de la momentul publicării Anunţului de Participare. Cu privire la punctul IV subpunctul 4 din contestaţie: „PRIN RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT ÎNCĂLCATE PREVEDERI IMPERATIVE CONŢINUTE DE CONDIŢIILE GENERALE HG NR. 1/2018 CU PRIVIRE LA CARE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU ARE DREPTUL DE A ADOPTA MODIFICĂRI” Autoritatea contractantă arată că prin răspunsurile la clarificare nu este transferat niciun risc, fiind respectate prevederile HG nr. 1/2018 și ale Legii nr. 10/1995, respectivele soluţii tehnice revenind în sarcina Proiectantului. Totodată, răspunsurile nu scindează riscuri și nici nu limitează aplicabilitatea prevederile subclauzelor 8.4 și 8.5 din HG nr. 1/2018, astfel că riscurile sunt împărţite în mod corespunzător în cadrul contractului de lucrări, autoritatea contractantă și proiectantul Studiului de fezabiltiate fiind răspunzători pentru erorile de proiectare, iar viitorul Antreprenor care elaborează și Proiectul Tehnic fiind responsabil pentru soluţiile tehnice propuse prin intermediul acestuia. Astfel, viitorul Antreprenor are la dispoziţie 3 luni pentru efectuarea și predarea studiilor de teren (inclusiv a studiului geotehnic), termen corelat cu notificarea erorilor identificate în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, în urma acestor studii având cele mai importante date necesare proiectării la nivelul de detaliu specific Proiectului Tehnic. Totodată, nivelul de detaliu necesar elaborării ofertelor și a verificărilor efectuate în cadrul procesului de evaluare este stabilit de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire, ori în măsura în care nu a prevăzut anumite intervale kilometrice pe care se aplică soluţiile tehnice aduse în discuţie prin solicitările de clarificare și nici nu a solicitat ofertanţilor precizarea acestora, ci a indicat că soluţia finală va fi dată la momentul elaborării Proiectului Tehnic cu privire la aspecte interogate de operatorii economici, tocmai prin raportare la natura contractului de tip FIDIC GALBEN (proiectare și execuţie), Studiul de Pagina 82 din 157

fezabiltiate nefiind caracterizat de nivelul de detaliu care face obiectul întrebărilor respective, răspunsurile oferite de autoritatea contractanta se prezintă ca fiind corecte și corespunzătoare prin raportare la situaţia faptică și prevederile legale incidente în materie. Referitor la susţinerea contestatoarei conform căreia niciun ofertant nu poate să identifice complet și cu exactitate totalitatea riscurilor și a incidentelor care pot apărea ulterior atribuirii contractului, autoritatea contractantă precizează că nicăieri în documentaţia de atribuire sau în cadrul răspunsurilor la clarificare nu se regăsește o astfel de cerinţă. În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei referitoare la nulitatea oricăror clauze modificate prin Condiţiile speciale, altele decât cele prevăzute în tabelul din Anexa nr. 2 a HG nr. 1/2018, autoritatea contractantă precizează că aceasta ignora chiar prevederile HG nr. 1/2018 care stabilesc expres prioritatea altor acte normative în vigoare incidente care au impact asupra modelului de contract: Articolul 4 Prezentele prevederi, inclusiv cele din anexele nr. 1 şi 2, se aplică cu respectarea întocmai a Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, si a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a legislaţiei în vigoare incidente, inclusiv în domeniul disciplinei şi calităţii în construcţii, CARE SUNT PRIORITARE De asemenea, învederează caracterul tardiv al acestor critici, întrucât sunt vizate aspecte aduse la cunoștinţa operatorilor economici interesaţi încă de la momentul publicării anunţului de participare, respectiv prevederi ale Acordului Contractual și/sau ale Condiţiilor speciale, care fac parte integrantă din documentaţia de atribuire publicată, motiv pentru care se impune respingerea ca tardiv formulate a criticilor în cauză. De asemenea, arată că din răspunsurile criticate nu rezultă interpretarea contestatoarei conform căreia autoritatea contractantă ar transfera raspunderea contractuală pentru exactitatea datelor, aceasta încercând să creeze confundarea etapei de ofertare și cea de implementare a contractului. Majoritatea informaţiilor solicitate de operatorii economici (din cadrul răspunsurilor care sunt criticate) fie nu sunt deţinute de autoritatea contractantă, fie sunt lăsate la latitudinea ofertanţilor, întrucât nivelul de detaliu specific Studiului de fezabilitate nu acopera Pagina 83 din 157

tipul de informaţii solicitate de operatorii economici, care nu este necesar în vederea elaborării ofertelor, iar antepronunţarea de către autoritatea contractantă pe astfel de subiecte, înainte de elaborarea Proiectului Tehnic, ar fi de natură să genereze costuri suplimentare semnificative, conducând astfel la încălcarea principiului cheltuirii eficiente a fondurilor publice, cu atât mai mult cu cât contractul urmează a fi finantat inclusiv și prin Fonduri Europene Nerambursabile. Autoritatea contractantă, pe baza vastei experienţe în derularea contractelor necesare realizării obiectivelor de investiţii de interes naţional, a analizat fiecare solicitare a operatorilor economici în parte, a stabilit care sunt necesităţile sale și a făcut distincţie precisă între cerinţele imperative și aspectele lăsate la latitudinea operatorilor economici, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, inclusiv cele referitoare la distribuirea riscurilor între părţi, prevăzute prin HG nr. 1/2018. Mai mult, autoritatea contractantă a avut în vedere o serie de măsuri și mecanisme contractuale pentru depășirea eventualelor blocaje în implementarea viitorului contract, precum prevederea Rezervelor de implementare în cuantum de 10% din valoarea estimată a contractului, posibilitatea efectuării modificărilor contractuale conform prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016 și/sau posibilitatea achiziţionării ulterioare de servicii și/sau lucrări similare în conformitate cu prevederile art. 104 alin (8) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, fiind astfel adoptate toate măsurile necesare implementării contractului disponibile în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Referitor la criticile contestatoarei în ceea ce priveşte neincluderea în valoarea contractului a anumitor soluţii tehnice și/sau la pretinsa translatare a riscurilor aferente documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă menţionează că a elaborat documentaţia de atribuire luând în consideraţie marje care să asigure bună implementare a contractului, prevăzând în cadrul contractului Rezerve de implementare consistente, formula de ajustare stabilită prin OUG nr. 64/2022, precum și posibilitatea achiziţionării ulterioare a serviciilor și/sau lucrărilor similare, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016. Studiul de fezabilitate care face obiectul procedurii în cauză a fost actualizat în 2022 (inclusiv Acordul de Mediu), în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016, cu respectarea normelor tehnice/ normativelor și stasurilor ţn vigoare, iar contestatoarea evită să menţioneze ca din volumul de informaţii care fac obiectul solicitărilor de clarificare nici 5% din Studiul de fezabilitate nu este abordat prin acestea, contestatoarea având mai mult decât suficiente date pentru elaborarea unei oferte complete și corecte. În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei referitoare la obligarea cu titlu general a autorităţii contractante de a i se interzice publicare unui anume tip de răspunsuri, autoritatea consideră că o astfel Pagina 84 din 157

de solicitare este nelegală și inadmisibilă, depăşind cadrul legal de soluţionare a contestaţiilor, acestea referindu-se și putând fi introduse, în mod limitativ, doar cu privire la procedura de atribuire în cauza. În opinia sa, operatorul economic intenţionat omite prevederea cuprinsă la art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, unde la punctul de referinţă nr. 2 se specifică îndeplinirea inclusiv a indicatorului "identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordantelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă este finalizată" formulată de Beneficiar, în baza experienţei anterioare în derularea contractelor de proiectare și execuţie lucrări de autostrazi, iar Antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea în 90 de zile da la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica Beneficiarului / Supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun. Având în vedere afirmaţia ... cum că eventualele modificări de soluţie faţă de studiul de fezabilitate nu sunt datorate voinţei unilaterare a Antreprenorului, în calitatea sa de proiectant al lucrării, autoritatea precizează că este vorba de un contract de tipul proiectare și execuţie, iar Antreprenorul are responsabilitatea conform clauzei 12 din Condiţii generale, de proiectarea lucrărilor: 12.1. Antreprenorul, cu diligenţa necesară, va proiecta, va executa şi va finaliza Lucrările în conformitate cu prevederile Contractului şi instrucţiunile Supervizorului, şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor. Lucrările executate în conformitate cu proiectul elaborat de Antreprenor vor fi conforme cu scopul şi destinaţia lor, definite în Cerinţele Beneficiarului, şi/sau cu tema de proiectare prevăzută în Contract. Lucrările vor include orice lucrare care este necesară pentru a satisface Cerinţele Beneficiarului şi Oferta Antreprenorului, precum şi toate lucrările care sunt necesare pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi siguranţei în exploatare a Lucrărilor (inclusiv dacă nu sunt menţionate în Contract). Prin urmare, afirmaţia operatorului economic cu privire la stabilirea soluţiei aferente proiectului tehnic "nu va apărea ca urmare a voinţei unilaterala a Antreprenorului" nu este în concordanţă cu prevederile contractelor de proiectare și execuţie. Având in vedere toate cele prezentate, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor menţionate la punctul nr. 4 din cadrul contestaţiei, ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Cu privire la punctul IV subpunctul 5 din contestaţie: "PRIN IMPUNEREA STUDIULUI DE FEZABILITATE CA FIIND DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ LA UN NIVEL DE EXIGENĂ CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ MINIMĂ ACCEPTATĂ, AUTORITATEA ÎNCALCĂ DISPOZIŢIILE LEGALE HG 1/2018 ȘI ÎNFRÂNGE SCOPUL PREZENTĂRII UNOR OFERTE CORECTE, COMPLETE ȘI COMPETITIVE”: Pagina 85 din 157

În continuare, contestatoarea procedează la criticarea chiar a documentaţiei de atribuire susţinând că este „presarată cu inadvertenţe, încălcări ale dispoziţiilor legale, contradicţii, inconsistenţe [...]", aceste critici fiind în mod evident tardive, prevederile documentaţiei de atribuire fiind necontestate în termenul legal de 10 zile de la publicarea anunţului de participare. Contestatoarea continuă prin a aduce critici vagi și generale neintrând nicio clipă în detaliu sau măcar să aducă câteva exemple concrete care să demonstreze susţinerile sale, cum că anumite aspecte care au fost impuse ca cerinţe impertive din cadrul Studiului de fezabilitate nu pot fi implementate (susţinute de calcule/normative tehnice nerespectate etc), limitându-se la afirmaţii neprobate legate de calitatea în ansamblu a Studiului de fezabilitate. Documentaţia tehnică, respectiv Studiul de Fezabilitate, a fost elaborată de Proiectantul Consitrans în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar afirmaţia operatorului economic ..., prin care acesta precizează ca Studiul de fezabilitate „este și profund lacunar" este neîntemeiată. Autoritatea contractantă arată că Studiul de Fezabilitate a fost analizat și de către auditorii desemnaţi de Autoritatea Rutieră Română care au elaborat Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră Stadiul 1- Studiu de fezabilitate, înregistrat la CNAIR SA cu nr. 92/4095 din 19.01.2022. O parte din recomandările formulate în cadrul Raportului de Audit de Siguranţă Rutieră au fost contestate de autoritatea contractantă, iar prin decizia nr. 8 din 15.02.2022 emisă de A.R.R., aceştia au decis admiterea obiectiunilor formulate. Restul recomandărilor formulate în Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră au fost implementate de Proiectantul Consitrans în cadrul Studiului de Fezabilitate. De asemenea, autoritatea învederează că petenta, cu referire la transferarea riscurilor, omite prevederea cuprinsă la art. 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, unde la punctul de referinţa nr. 2 se specifică îndeplinirea inclusiv a indicatorului "identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordanţelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă este finalizată", formulată de Beneficiar, în baza experienţei anterioare în derularea contractelor de proiectare și execuţie lucrări de autostrazi, unde Antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea in 90 de zile da la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica Beneficiarului/Supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun. Autoritatea contractantă evidenţiază faptul că în niciunul dintre răspunsurile criticate în cadrul acestui punct al contestaţiei nu se face vorbire despre transferul vreunui risc al autorităţii contractante, interpretările contestatoarei fiind în mod vădit caracterizate de subiectivism și neprobate. Pagina 86 din 157

Având in vedere toate cele prezentate, aceasta solicită respingerea criticilor menţionate la punctul nr. 5 din contestaţie, ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Cu privire la punctul IV subpunctul 6 din contestaţie: "PRIN RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRI, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ INCLUDE CATEGORII DE LUCRĂRI CARE NU AU FOST AVUTE ÎN VEDERE LA STABILIREA VALORII ESTIMATE": Clarificarea din oficiu a fost emisă ca urmarea a faptului că unul dintre potenţialii ofertanţi la tronsonul 4 al Autostrăzi Sibiu-Fagaras, a solicitat o clarificare cu privire la staţii de încărcare electrice. Având în vedere că la nivel naţional există Legea nr. 34 din 27 martie 2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și Hotărâre nr. 87 din 7 martie 2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi înfiinţarea Consiliului Interministerial de Coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternative, iar la nivel European este în lucru: AFIR - Pachetul Fit For 55 - propunere Regulament privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, astfel că autoritatea contractantă a considerat necesar ca în Spaţiul de Servicii tip SI aferent tronsonului 3 sa se prevada 3 staţii de încărcare pentru acumulatoarele maşinilor electrice. Viitorul Antreprenor care are rolul de Proiectant trebuie să dimensioneze spaţiul de servicii tip SI, astfel încât să poata fi amplasate cele 3 prize pentru acumulatoarele maşinilor electrice. Conform Anexei nr. 1 la Formularul 7, ofertantul va bugeta aceste costuri la poziţia Alte elemente/amenajări necesare realizării Spaţiului pentru Servicii tip S costurile cu privire. Autoritatea contractantă a menţionat în Anexa 1 la Formularul 7 câte o poziţie pentru fiecare categorie de lucrări cu menţiunea „Orice alte activităţi aferente...[...]”, pentru a veni în sprijinul ofertanţilor în situaţia în care aceştia consideră că mai sunt necesare și alte lucrări/servicii în vederea realizării categoriei principale de lucrări, astfel încât să fie asigurat un flux de numerar corespunzător în implementarea viitorului contract. Realitatea procedurilor de achiziţie publică relevă contrariul susţinut de contestatoare cu privire la valoarea estimată (critica, de altfel, tardivă), în majoritatea cazurilor ofertele de preţ situându-se în jur de 80%-85% din valoarea estimată a procedurilor (acestea incluzând și profitul Antreprenorilor). Astfel, rezultă că, pe lângă costurile lucrărilor în cadrul valorii estimate este asigurată și o marjă suplimentară consistentă, de natură să asigure realizarea tuturor lucrărilor. Contestatoarea se leagă de lucrări al cărui cost este insignifiant raportat la valoarea estimată și care pot fi realizate, precum spaţiile de încărcare din cadrul spaţiilor de servicii. Pagina 87 din 157

Având în vedere tipul contractului (FIDIC GALBEN), modalitatea de plată este stabilită prin Graficul de Eşalonare Plaţi (Formularul E), care spre deosebire de Fidicul Roşu, unde plata se face pe baza listelor de cantităţi, Graficul de Eşalonare Preţuri conţine doar principalele activităţi ce sunt plătite cu suficiente linii de plată, astfel încât să fie asigurat un flux de numerar corespunzător, de natură să asigure buna implementare a contractului de lucrări. Astfel, cheltuielile nesemnificative sunt incluse în preţurile aferente pentru principalele categorii de cheltuieli nefiind posibilă evidenţierea tuturor cheltuielilor în mod distinct, în caz contrar fiind nelegal scindat tipul de contract din Fidic Galben în Fidic Rosu. Riscul cantităţilor aparţine în mod real Proiectantului, acesta fiind elaboratorul Proiectului Tehnic și având răspunderea aferentă prevăzută de Legea nr. 10/1995, în cadrul Proiectului elaborat urmând a stabili și listele de cantităţi. Ofertanţii, spre deosebire de autoritatea contractantă, trebuie să participe și să aibă posibilitatea efectivă a semnării contractului, să aibă o echipă de proiectare care pot prevedea și anticipa astfel de detalii care la acest moment nu pot fi cunoscute de autoritatea contractantă. Studiul de fezabilitate este elaborat la nivelul de detaliu specific acestei etape de proiectare. Contrar afirmaţiilor contestatoarei, autoritatea contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor toate studiile de teren aferente Studiului de fezabilitate, elaborat conform HG nr. 907/2016 (Studiu Topografic/ Studiu Geotehnic/ Arheologic etc). Referitor la Gropile de împrumut și Organizarea de şantier, menţionează că autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanţilor posibilitatea utilizării locaţiilor indicate prin documentaţia de atribuire și Acordul de Mediu, sau identificarea altor asemenea locaţii, mai potrivite pentru ofertele pe care le vor întocmi. Autoritatea contractantă arată că, prin răspunsurile la clarificare publicate de autoritatea contractantă, aceasta nu revine și nu modifică nicio prevedere a documentaţiei de atribuire iniţială, nicăieri în cadrul acesteia nefiind indicat că autoritatea contractantaă va pune la dispoziţie organizarea de şantier și gropile de împrumut, motiv pentru care și aceste critici ale contestatoarei se prezintă ca fiind tardive. Cu privire la punctul IV subpunctul 7 din contestaţie: "RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRILE PRIVIND AUDITUL DE SIGURANŢA RUTIERĂ": Autoritatea menţionează că, prin adresa nr. 92/7566 din data de 02.02.2022, a contestat o parte din recomandările formulate în cadrul Raportului de Audit de Siguranţă Rutieră - Stadiul 1- Studiu de fezabilitate, înregistrat la CNAIR SA cu nr. 92/4095 din 19.01.2022, iar prin decizia nr. 8 din 15.02.2022 emisă de A.R.R., aceştia au decis admiterea obiecţiunilor formulate. Pagina 88 din 157

Restul recomandărilor formulate în Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră au fost implementate de Proiectantul Consitrans în cadrul Studiului de Fezabilitate. Astfel, apreciază că operatorul economic ... se află într-o eroare și afirmaţiile sale cu privire la costurile suplimentare generate de aceste măsuri sunt nejustificate și nefondate. Mai mult decât atât, în fapt contestatoarea se îndreaptă împotriva unor prevederi ale documentaţiei de atribuire cunoscute de la momentul publicării anunţului de participare (precum art. 4.1.5 din Cerinţele Beneficiarului), criticile acesteia fiind astfel formulate tardiv. Totodată, precizează că Auditul de Siguranţă Rutieră nu este final, acesta urmând să suporte posibile modificări în etapa de elaborare a Proiectului Tehnic. Mai mult, autoritatea contractantă a prevăzut o categorie de Rezerve de Implementare distinctă care dă posibilitatea depăşirii oricăror blocaje rezultate din noile solicitări din cadrul ASR elaborat la nivel de Proiect Tehnic. Contestatoarea confunda noţiunea de cost suplimentar (cea de majorare a preţului contractului în condiţiile art. 221 din Legea nr. 98/2016) cu cea de plăţi din Rezervele de Implementare, în situaţia ASR- ului fiind aplicabilă cea din urmă, după cum în mod clar a răspuns și autoritatea contractantă prin clarificarea publicată. Contrar susţinerii contestatoarei, ofertanţii și nici autoritatea contractantă nu au de unde să cunoască la acest moment ce observaţii vor fi cuprinse în cadrul ASR de la Proiectul Tehnic, tocmai din acest motiv prevăzând plata acestora din Rezerve de Implementare. Prin documentaţia de atribuire și răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă nu transferă niciun risc, asumând în mod clar plata implementării recomandărilor din ASR de la nivelul Proiectului Tehnic din cadrul Rezervelor de Implementare. De asemenea, contrar susţinerilor și interpretărilor contestatoarei, nu e obligatorie implementarea tuturor recomandărilor anterioare, ci cum prevede și art. 12 alin. (2) din Legea nr. 256/2008 noul ASR va conţine doar informaţii referitoare la recomandările conţinute în Raportul anterior, interpretarea dată de contestatoare fiind absurdă, respectiv de a implementa soluţii care ulterior vor fi modificate tot prin intermediul ASR, generând costuri inutile. Prin susţinerea contestatoarei conform căreia Antreprenorului îi sunt refuzate atât modificarea valorii de contract, cât și prelungirea duratei de execuţie, se relevă de fapt scopul acesteia de a obţine sume suplimentare faţă de cele care pot fi plătite din Rezervele de implementare, prin intermediul revendicărilor și a solicitării unor extensii de timp suplimentar care conduc implicit la realizarea cu întârziere a obiectivului de investiţii de interes naţional. Cu privire la punctul IV subpunctul 8 din contestaţie: "ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ALTE RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE CRITICATE ANTERIOR": Pagina 89 din 157

EXPROPRIERI ȘI EXPROPRIEI SUPLIMENTARE În cadrul răspunsului la solicitarea de clarificare adresată de ofertanţi cu privire la organizările de şantier aferente întregului traseu al autostrăzii, autoritatea contractantă a menţionat următoarele: „[...]Organizările de şantier amplasate în cadrul coridorului de expropriere au fost cuprinse în documentaţia de expropriere și, dacă este cazul, vor fi puse la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit. Organizările de şantier prevăzute în Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie să prezinte în cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Menţionăm faptul că ofertanţii pot alege și alte organizări de şantier decât cele din Acordul de Mediu. Obţinerea autorizaţiei pentru Organizarea de şantier este în sarcina Antreprenorului”. Totodată, autoritatea contractantă menţionează că operatorii economici au avut la dispoziţie, din cadrul documentaţiei tehnice, Volumul 4.4.5 - Alte investigaţii de sol și materiale în care sunt prezentate schiţe cu locaţiile organizărilor de şantier. Astfel, operatorul economic putea determina cu uşurinţă care locaţii sunt cuprinse sau nu în cadrul coridorului de expropriere, considerând că are la dispoziţie Planul de situaţie al autostrăzii care are figurata limita de expropriere. Prin Clarificarea din oficiu, autoritatea contractantă vine în sprijinul ofertanţilor și clarifică faptul că locaţia privind organizarea de şantier nu a fost cuprinsă în coridorul de expropiere, în concluzie rezultă că aceasta nu va fi pusă la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit. În aceasta situaţie se constată faptul că ofertantul face dovada că acesta nu a studiat documentaţia tehnică cu temeinicie, iar criticile sale sunt tardiv formulate, referindu-se în fapt la aspecte aduse la cunoştinţa operatorilor economici încă de la momentul publicării anunţului de participare. Totodată, contrar susţinerilor contestatoarei, nicăieri în documentaţia publicată iniţial nu a fost prevăzut faptul că locaţiile organizării de şantier și/sau ale gropilor de împrumut vor fi puse la dispoziţia antreprenorului cu titlu gratuit. Răspunsul autorităţii contractante este în deplină corelare cu suprafeţele de teren expropriate în baza Volumului de ocupări terenuri - parte integrantă din Studiul de fezabilitate, orice alt răspund oferind posibiltiatea viitorului antreprenor formula revendicări pentru lipsa de posesie a şantierului care se poate ridica la sume consistente care s-ar suporta de la bugetul de stat. Autoritatea contractantă mai precizează că operatorul economic ... pierde din vedere formularea din cadrul Legii nr. 255/2010 referitor la gropile de împrumut, și anume: " 11 Pentru lucrările de utilitate publică de interes naţional prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), terenurile necesare gropilor de Pagina 90 din 157

împrumut pot fi expropriate și se supun prevederilor prezentei legi. După finalizarea lucrărilor, terenurile expropriate pentru asigurarea gropilor de împrumut se transmit potrivit legii, la cerere, unităţilor administrativ- teritoriale pe raza cărora se situează." Aşadar, exproprierea gropilor de împrumut nu are caracter obligatoriu. Consideră că Beneficiarul a pus la dispoziţia viitorului Antreprenor un coridor de expropriere suficient, în condiţiile în care o bandă de circulaţie are 3,5 m, iar platforma drumului cu tot cu şanţuri și zona de siguranţă nu poate depăși 35 metri lăţime. În cadrul Cap. 5.1. Caracteristici imperative ale lucrărilor pe care proiectarea antreprenorului trebuie să le respecte este precizat că Antreprenorul va fi responsabil de îndeplinirea tuturor activităţilor prevăzute în Anexa nr. 3 din Cerinţe ale Beneficiarului, referitoare la suprafeţele de teren suplimentare necesare execuţiei lucrărilor. Sumele necesare acordării despăgubirilor aferente achiziţiei terenurilor respective vor fi puse la dispoziţie de Beneficiar. Elaborarea documentaţiilor necesare pentru realizarea expropierilor suplimentare este în sarcina Antreprenorului. Astfel, în cazul în care Antreprenorul nu reuşeşte să se încadreze cu Proiectul Tehnic în limitele prevăzute în coridorul de expropriere și depăşeşte suprafaţa expropriată, iar necesitatea exproprierilor suplimentare se datorează culpei Antreprenorului sau exproprierile suplimentare devin necesare ca urmare a aplicării Sub-clauzei 37.11 [Propunere de Modificare iniţiată de Antreprenor], acesta își asumă un risc cu privire la exproprierea unor suprafeţe identificate suplimentar. Autoritatea contractantă arată că este necesar cel puţin un an pentru a se realiza exproprierile suplimentare, având în vedere serviciile și etapele de parcurs. - achiziţia de servicii conform legislaţiei în vigoare - procedura de achiziţie servicii cadastru, evaluare și servicii juridice. - intocmire documentaţie (volum de ocupări terenuri inclusiv identificarea proprietarilor, delimitarea suprafeţelor suplimentare necesare a fi expropriate, avizarea și recepţionarea coridorului de expropriere de către OCPI/ANCPI, realizarea Raportului de evaluare de către un expert ANEVAR - promovarea proiectului de Hotărâre a Guvernului de expropriere. După aprobarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I a Hotărârii Guvernului de expropriere, se consemnează sumele și se Notifică persoanele afectate de expropriere după care se emite Decizia de expropriere. Acesta este momentul la care se operează transferul dreptului de proprietate din proprietatea persoanelor fizice/juridice în proprietatea Statului Roman și Beneficiarul poate pune la dispoziţia Antreprenorului Pagina 91 din 157

coridorul de expropriere pentru exproprierile suplimentare, liber de sarcini. Costurile și durata exproprierii continua cu prestarea serviciilor de cadastru prin achiziţionarea unei firme autorizate în măsurători terestre și geodezie și în achiziţionarea de servicii de evaluare și servicii juridice pentru comisiile de analiză a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Toate aceste etape sunt generate de Antreprenor, prin nerespectarea limitelor de expropriere identificate prin Studiul de fezabilitate. Datorita acestora riscul aparţine Antreprenorului și nu Beneficiarului, deoarece Antreprenorul nu își corelează soluţiile tehnice. Nu există o singura soluţie de proiectare, de regulă specialiştii cu activitate în construcţii (experţii tehnici, verificatorii de proiecte) recomandă mai multe soluţii, însă Antrepenorul, în calitatea sa de Proiectant, o alege pe cea mai avatajoasă financiar pentru el cu riscul de a genera exproprieri suplimentare și, totuşi, solicită revendicări cu privire la extensie de timp și la costuri suplimentare care se ridică la sume considerabile susţinute de la bugetul de stat. Autoritatea consider că această prevedere a Beneficiarului nu este abuzivă, ci este doar o măsura de protecţie împotriva speculării acestor clauze în favoarea Antreprenorului. De asemenea, Antreprenorul, încă de la studierea cerinţelor din documentaţia de atribuire, trebuie să își asume că orice generare de exproprieri suplimentare reprezintă pentru el un risc asumat pe care trebuie să și-l cuantifice ca timp și bani în oferta depusă. Mai mult, arată că prevederile criticate de contestatoare existau în cadrul Cerinţelor Beneficiarului încă de la momentul publicării anunţului de participare, responsabilitatea exproprierilor suplimentare fiind stabilită în mod clar în sarcina Antreprenorului, motiv pentru care solicită respingerea criticilor îndreptate în mod eronat împotriva răspunsurilor la clarificare cu privire la acest aspect, ca tardiv formulate. ARHEOLOGIE Cu privire la susţinerea contestatoarei referitoare la pretinsa transferare a riscurilor şi a responsabilităţilor identificării unor situri suplimentare către Antreprenor, autoritatea contractantă susţine că operatorii economici au fost informaţi în mod transparent cu privire la existenţa acestui risc și aceştia îl pot cuantifica în cadrul propunerilor financiare, în baza informaţiilor pe care Beneficiarul le-a pus la dispoziţie, aşa cum se regăsesc în conţinutul Raportului Arheologic. „Conform datelor (...) menţionate circa 7 km (aproximativ 10%) din segmentul viitoarei autostrăzi sunt inaccesibile cercetării arheologice (şi în mare parte aşa vor rămâne şi în faza de execuţie a lucrării). De aceea putem considera că actuala cercetare a reuşit să acopere circa 30- 33% din traseul autostrăzii, fiind identificat un singur sit [Situl de la Mârşa epoca fierului - km 13+850 - 14+270]. Putem presupune prin raţionament statistic că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul Pagina 92 din 157

autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfăşurată pe traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraş, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Despre cauzele acestei densităţi scăzute (în afara stadiului cercetărilor insuficiente) există câteva ipoteze (unele mai vechi, altele formate în timpul recentei expediţii) (...). Menţionăm doar că traseul autostrăzii ocoleşte în general terasele propice locuirii, de aici decurgând şi sărăcia descoperirilor. (...) Chiar dacă, în linii mari, vestigiile arheologice reperate sunt nesemnificative în această fază de cercetare, în perioada când se vor realiza lucrările de amenajare / construire a Autostrăzii Sibiu- Făgăraş, recomandăm şi este necesară o supraveghere permanentă din punct de vedere arheologic, surprize putând apărea oricând. Ne referim aici în special la depuneri de genul depozitelor, tezaurelor sau a unor alte amenajări de diferite naturi. De asemenea, recomandăm pentru zonele unde nu am avut acces pentru a practica sondaje o evaluare de teren preliminară începerii fazei de execuţie / construire a autostrăzii. In continuare, pentru zonele unde s-a realizat sau va fi realizată evaluarea aprofundată de teren şi diagnosticul intruziv, va fi necesară supraveghere arheologică în perioada de execuţie, în funcţie de calendarul de lucrări ale constructorului. În principiu, chiar dacă asemenea situaţii neprevăzute ar putea apărea, costurile rezervate unei cercetări arheologice nu ar putea influenţa decât nesemnificativ volumul total al investiţiei planificate de infrastructură rutieră." Pe de altă parte, în practica europeană, în cazul cercetărilor arheologice din cadrul contractelor de infrastructură, un procent de 1% din valoarea lucrării este alocat acestei activităţi. În opinia autorităţii, nu este responsabilitatea sa de a consilia ofertantul în întocmirea unei propuneri financiare realiste, ci ofertanţii pot estima o sumă acoperitoare pentru cercetarea arheologică, în condiţiile în care dispun şi de consiliere din partea unui subcontractant de specialitate (instituţie muzeală/de cercetare) şi care poate verifica informaţiile puse la dispoziţie de către Beneficiar. Mai mult, prezentul contract dispune de Rezerve de implementare în cadrul cărora se regăseşte şi o sumă aferentă investigaţiilor arheologice, pentru situaţia în care sunt identificate situri suplimentare faţă de ceea ce ofertantul a primit ca informaţii iniţiale la depunerea ofertei. Faptul că i se aduc la cunoştinţă ofertantului etapele pe care trebuie să le realizeze pentru această activitate: finalizarea diagnosticului arheologic intruziv, realizarea cercetării arheologice preventive a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului şi supravegherea arheologică a Pagina 93 din 157

lucrărilor de execuţie constituie elemente care contribuie la estimarea unei sume acoperitoare care poate permite o gestionare corespunzătoare a oricăror probleme care pot apărea. Investigaţiile arheologice preliminare au fost realizate de un Prestator de specialitate care a oferit toate informaţiile pe care le-a putut obţine la momentul derulării contractului de întocmire a Studiului de Fezabilitate. În consecinţă, faptul că există un Raport arheologic care conţine informaţii cu privire la procentul de realizare a diagnosticului arheologic intruziv şi zonele în care s-au realizat secţiunile de identificare a potenţialului arheologic al traseului, oferă posibilitatea ofertanţilor să îşi bugeteze corespunzător cel puţin două etape ale acestei activităţi, respectiv etapa diagnosticului arheologic intruziv şi cea a supravegherii arheologice, în timp ce pentru activitatea de cercetare arheologică preventivă a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului pot fi estimate costuri pentru cercetarea a cel puţin trei situri arheologice, pornind de la informaţiile prezentate în „Raport final privind evaluarea aprofundată de teren şi diagnostic intruziv executate pe traseul propus pentru „Autostrada Sibiu-Făgăraş.” Astfel, autoritatea contractantă arată că prevederile legate de activitatea de arheologie nu reprezintă cerinţe abuzive care să determine modificarea documentaţiei, mai ales că Antreprenorul are la dispoziţie sume alocate prin Rezervele de implementare pentru astfel de situaţii. UTILITĂȚI Autoritatea contractantă susţine că a menţionat clar, prin răspunsul la clarificari "Costurile cu proiectarea și execuţia relocarea/ devierea/protejarea/mutarea utilităţilor identificate după îndeplinirea punctului de referinţa 2, cad în sarcina Antreprenorului". Astfel, tocmai pentru a veni în spijinul Antreprenorului și ţinând cont de situaţile care pot apărea pe parcursul derulării contractului în faza de proiectare, pe care nici autoritatea contractantă și nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării, a oferit o perioadă de timp rezonabilă cuprinsă în Punctul de referinţă nr. 2 - de 90 de zile de la Data de începere a Activităţii de Proiectare și anume pentru "identificarea utilităţilor". De asemenea, astfel cum a precizat și în răspunsul la clarificare, autoritatea contractantă a specificat clar faptul că există "anumite situaţii care pot genera cheltuieli" și că "se regăsesc deja menţionate în Lista categoriilor de cheltuieli care se finanţează din rezervele de implementare - parte integrantă din documentaţia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse." Totodată, a menţionat că „în funcţie de fiecare situaţie, și dacă este cazul, autoritatea contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], 36 Pagina 94 din 157

[întârzieri], 37 [Modificări] din Condiţiile Generale de Contract, procedura de Modificare stabilită în cadrul contractului de lucrări, precum și prevederile legale în vigoare în materia achiziţiilor publice". ASIGURĂRILE După cum a precizat și în cadrul răspunsurilor la clarificare, prevederile Sub-clauzei 16.2. b) pct. 5 din Condiţiile Generale au fost aprobate prin H.G. nr. 1/2018 privind aprobarea condiţiilor generale și specifice pentru anumite contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, autoritatea contractantă neavând posibilitatea legală să intervină asupra lor prin Condiţiile Speciale, întrucât conform H.G. nr. 1/2018 "Beneficiarii sunt îndreptăţiţi să elaboreze Condiţii Speciale numai cu privire la subclauzele şi numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiţie Specială este nulă". Pe cale de consecinţă, autoritatea contractantă nu poate interveni asupra Clauzei 16 din Condiţiile Generale ale Contractului. Autoritatea contractantă precizează că legiuitorul a prevăzut obligaţia constituirii tuturor asigurărilor enunţate la sub-clauza 16.2 din Condiţiile Generale, astfel cum rezultă din următorul paragraf: "Sub propria responsabilitate şi fără a afecta obligaţia de a încheia toate asigurările pentru acoperirea obligaţiilor prevăzute în acest Contract, Antreprenorul se va asigura că toate asigurările obligatorii sunt încheiate conform Legii în vigoare. Se va asigura de asemenea că toate obligaţiile legale ce se aplică asigurării sunt respectate." Având în vedere ca la litera b) a sub-clauzei 16.2 sunt enumerate 5 tipuri de asigurari distincte, se desprinde ideea că asigurarea răspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor prevăzută la pct. 5 este diferită de asigurarea Lucrărilor de tip "toate riscurile pentru lucrările de construcţii- montaj" prevăzută la pct. 2 al sub-clauzei 16.2 lit. b) din Condiţiile Generale de Contract. În ceea ce priveşte durata şi valoarea asigurării avute în vedere prin Sub-Clauza 16.2 b) pct. 5, precizează că emitenţii HG nr. 1/2018 nu au făcut menţiuni explicite în cuprinsul sub-clauzei 16.2 și nici nu au adus clarificări suplimentare prin Ghidul de aplicare a Contractului Naţional de Antrepriză aprobat prin HG nr. 1/10.01.2018 privind aceste aspecte. Având în vedere că autoritatea contractantă nu a fost coiniţiatoare a actului de reglementare, aceasta nu poate emite interpretări sau lămuriri suplimentare, dar are obligaţia respectării HG nr. 1/2018. Ținând cont de prevederile Codului Civil, art. 9 alin. (1) "Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială", autoritatea contractantă a indicat, prin răspunsul la clarificare, că singurii care pot oferi interpretarea Sub-Clauzei 16.2 b) pct. 5 din Condiţiile Generale de Contract sunt emitenţii acesteia, astfel cum sunt aceştia Pagina 95 din 157

identificaţi chiar în conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 26/11.01.2018. TERMEN REZONABIL Răspunsurile oferite de autoritatea contractantă cu privire la aspectele criticate sunt motivate de faptul că termenele în cauză nu sunt în controlul deplin și exclusiv al autorităţii contractante, acestea depinzând și de factori externi, precum supervizorul, modul în care pregăteşte și susţine documentaţia Antreprenorul, rapiditatea cu care acesta răspunde solicitărilor Beneficiarului, termenele de răspuns ale Autorităţii Rutiere Române etc. Autoritatea contractantă susţine că, deși nu a stabilit un termen fix, a indicat în mod expres că nu vor fi alterate termenele contractuale sau că se vor evita întârzieri în implementarea contractului, fiind astfel asumata răspunderea pentru eventualele întârzieri. În

susţinere,

aceasta

indică

Decizia nr.

1488/C5/ 861/863/12.07.2021. Cu privire la punctul IV subpunctul 9 din contestaţie: "AUTORITATEA CONTRACTANTĂ ESTE OBLIGATĂ SĂ INDICE O MODALITATE CLARĂ PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE AL OFERTELOR": Autoritatea contractantă arată că a indicat modalitatea clară cu privire la modul de întocmire a ofertelor, astfel: - a făcut distincţie clara între aspectele esenţiale ale soluţiilor tehnice stabilite prin Studiul de fezabilitate pe care le-a preluat ca Cerinţe imperative și cele neesenţiale pe care le-a lăsat la latitudinea ofertanţilor; - a stabilit încă de la început prin documentaţia publicată odată cu anunţul de participare alocarea riscurilor, cu respectarea prevederilor HG 1/2018; - a răspuns clar, complet și corect tuturor solicitărilor de clarificare, prin raportare la nivelul de detaliu specific etapei de elaborare a Studiului de fezabilitate, punând la dispoziţia potenţialilor ofertanţi totalitatea datelor/informaţiilor și documentelor deţinute, astfel încât să fie posibilă elaborarea unor oferte corecte, complete și competitive. În final, autoritatea contractantă menţionează că stabilirea prevederilor documentaţiei de atribuire a fost efectuată în scopul realizării obiectului contractului, respectiv pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce implică ca autoritatea contractantă să impună unele clauze în contract cu scopul de a avea control asupra modului de executare a contractului. Fiind încheiat în vederea realizării unei competenţe a administraţiei publice, acest contract are o natură juridică preponderent de adeziune. În consecinţă, contractul de achiziţie publică presupune anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relaţie contractuală cu statul sau entităţile publice ale sale. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie regula conform căreia principiul Pagina 96 din 157

libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public. Mai mult, introducerea clauzelor în discuţie este motivată de garanţiile necesare autorităţii contractante pentru realizarea cu celeritate și în condiţii optime a obiectivului de interes naţional. Având în vedere punctul de vedere depus de CNAIR S.A., contestatoarea formulează Note scrise, înregistrate la Consiliu cu nr. 2184/13.01.2023, prin care solicită următoarele: - admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată, - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere detaliate în cuprinsul contestației; învederând următoarele: CHESTIUNI PREALABILE Lipsit de orice relevanţă față de faptul că această autoritate contractantă, răspunzând la solicitările de clarificare ale potențialilor operatori economici, alege în mod voit să modifice prevederi obligatorii ale legii și ale documentației de atribuire este faptul că, potrivit prevederilor contractuale Antreprenorii au dreptul de a formula revendicări, atunci când în execuția contractelor survin anumite evenimente de risc ce cad în sarcina Beneficiarului. Un asemenea drept corespondent dreptului Antreprenorului de a formula revendicări este prevăzut și pentru Beneficiar, în momentul în care în execuția lucrărilor apar evenimente de risc atribuibile Antreprenorului. În ceea ce privește vasta experiență a autorității contractante în publicarea a zeci de mii de răspunsuri la solicitările de clarificări, petentaa arată că, în repetate rânduri, CNAIR a admis faptul că propriile- i răspunsuri la solicitările de clarificări prezintă deficiențe, contrare legii, motiv pentru care fie au fost adoptate măsuri de remediere, fie au fost admise contestaţii ale operatorilor economici, fiind obligată la adoptarea unor astfel de măsuri de remediere. SCOPUL DEMERSULUI WEBUILD ȘI NATURA CRITICILOR SALE/ CRITICILE CONTESTATOAREI NU SUNT TARDIVE: Cele 408 răspunsurile la clarificările vizate de contestaţie sunt presărate cu încălcări ale dispoziţiilor legale şi ale principiilor care guvernează legislaţia achiziţiilor publice. Prin raportare la data limită de depunere a ofertelor existentă la data transmiterii contestației, respectiv data de 28 noiembrie 2022, precum și prin raportare la data publicării celor 408 răspunsuri la solicitările de clarificare, respectiv 11 noiembrie 2022, este evident că se impunea, cu precădere, suspendarea procedurii de atribuire, având în vedere că este nerealist să fi fost pretins ca potenţialii ofertanţi să depună oferte complete şi corecte până pe 28.11.2022, raportat la complexitatea aspectelor clarificate şi mai ales la documentele noi puse la dispoziţia ofertanţilor. Pagina 97 din 157

Referitor la susținerile autorității contractante în sensul în care criticile Webuild ar fi tardive, contestatoarea precizează că nu critică, în sine, nici prevederile Studiului de Fezabilitate, prevederile Auditului de Siguranţă Rutieră, anunțul de participare, prevederile HG nr. 1/2018 și nici modalitatea în care sunt distribuite riscurile în cadrul contractului de lucrări, potrivit HG nr. 1/2018, ci critică modalitatea lipsită de legalitate și transparență în care aceasta a modificat, prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificări, o serie de prevederi fie contractuale, dar care, însă, au valență legală, fie ale documentației de atribuire publicate inițial. Petenta subliniază că demersul său nu vizează documentația de atribuire, ci exclusiv răspunsurile la solicitările de clarificare publicate de autoritatea contractantă, răspunsuri care prezintă deficiențele demonstrate prin intermediul contestaţiei. Asocierea Webuild critică faptul că prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă aduce modificări nepermise asupra unor prevederi ale documentației de atribuire, precum și asupra Condițiilor de Contract adoptate la nivel legislativ și care, potrivit rigorilor stabilite de către legiuitor, nu pot fi modificate decât în anumite limite precizate în mod expres în cuprinsul HG nr. 1/2018. Prin raportare la aceste elemente, este evident că niciuna dintre criticile formulate de Asocierea Webuild nu este tardivă, contestația fiind transmisă în termenul legal de 10 zile de la momentul publicării răspunsurilor la solicitările de clarificare. Prin urmare, apreciază că autoritatea contractantă nu face decât să invoce diverse motivații, fără să procedeze la o analiză temeinică a criticilor Asocierii Webuild, astfel că că întreaga argumentație prezentată în cadrul punctului de vedere reprezintă doar o înșiruire de prevederi legale și/sau contractuale, iar nu analiza şi combaterea criticilor efective formulate prin contestație. STUDIUL DE FEZABILITATE Impunerea Studiului de Fezabilitate ca fiind obligatoriu contravine dispozițiilor HG nr. 1/2018 și inclusiv dispoziţiilor HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, dispoziții pe care viitorul Antreprenor va fi obligat să le respecte. Faptul ca soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate sunt doar nişte propuneri de scenarii, care trebuie apoi să fie adaptate în mod corespunzator de către Proiectant, astfel cum este prevăzut la nivel legal, este contrazis de autoritatea contractantă care, prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare a adus la cunoștința ofertanților faptul că nu au dreptul să propună modificări faţă de Studiul de Fezabilitate şi Cerinţele Beneficiarului. Pagina 98 din 157

Însă, acest drept nu poate fi restrâns prin intermediul unui răspuns la solicitările de clarificare atât timp cât: - documentaţia de atribuire iniţial publicată, respectiv Cerinţele Beneficiarului, nu conţineau decât o unică cerinţă obligatorie ce trebuia respectată de toţi ofertanţii, respectiv aceea privind lungimea minimă a structurilor. - soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate sunt doar nişte propuneri de scenarii, care trebuie apoi să fie adaptate în mod corespunzător de Proiectant. Pe de-o parte, CNAIR admite faptul că, potrivit legii și documentației de atribuire iniţiale, Studiul de Fezabilitate are un pur caracter informativ, însă își arogă, în mod abuziv, prerogativa de a stabili, oricând și oricum dorește, părțile semnificative din Studiul de Fezabilitate care pot fi ridicate la rang de caracteristici imperative. Practic, autoritatea contractantă ignoră faptul că, procedând astfel, conferă caracter obligatoriu Studiului de Fezabilitate ce, chiar dacă a fost revizuit recent, această revizuire nu reprezintă nimic altceva decât preluarea în mare parte a versiunii anterioare a Studiului de Fezabilitate. Mai mult, autoritatea contractantă ignoră cu nonșalanță faptul că, independent de caracterul de noutate sau nu a acestui Studiu de Fezabilitate, acesta este incomplet și presărat de erori – aspecte care, practic, nu a fost contestat nicicum de către CNAIR. RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE APARŢINE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE, PRIN RĂSPUNSURILE LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE NU SE POT TRANSFERA RISCURI, ASPECTE NECONTESTATE DE CĂTRE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ. Din analiza prevederilor citate atât de autoritate, cât şi de contestatoare, rezultă obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici interesaţi pentru depunerea ofertelor. Lipsa unor informaţii din documentaţia de atribuire, care să poată fundamenta o analiză şi o evaluare corectă a lucrărilor ce urmează a fi executate de operatorii economici interesaţi, erorile, inconsistenţele, datele incomplete ale acestei documentaţii, trebuie să fie şi sunt, potrivit legii

şi

prevederilor

contractruale,

în

riscul

autorităţii contractante/Beneficiarului. Această modalitate de răspuns la solicitarile de clarificare, adoptată de autoritatea contractantă, este contrară principiilor fundamentale ce guvernează dreptul unional al achizițiilor publice - tratamentul egal și principiul transparenţei. Totodată, o redefinire/completare/modificare adusă cerințelor prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare încalcă principiul transparenței, întrucât modifică regulile comune de evaluare ce fuseseră consolidate de la momentul publicării documentației de atribuire. Pagina 99 din 157

Întrebările ofertanţilor care solicitau lămuriri cu privire la diferitele inconsistenţe sau neclarităţi ale soluţiilor tehnice prevăzute în cadrul Studiului de Fezabilitate, au primit un singur „răspuns” din partea autorităţii contractantă, care, departe de a lămuri ofertanţii, a înţeles să le atragă atenţia cu privire la răspunderea lor exclusivă cu privire la orice elemente de proiectare, având în vedere calitatea lor de „Proiectant”. Mai mult, în condiţiile în care potenţialii ofertanţi au reclamat lipsa şi inconsistenţa informaţiilor geotehnice, esenţiale pentru corecta întocmire a ofertelor, autoritatea contractantă a răspuns că, inclusiv în aceasta situaţie, riscurile aparţin ofertanţilor. De asemenea, contestatoarea subliniază că nu este în sarcina sa să propună măsuri de remediere, acesta fiind atributul şi obligaţia exclusivă a autorităţii, deoarece are interesul şi cunoaşte de ce anume are nevoie pentru a realiza o documentaţie de atribuire corectă şi completă. Petenta reiterează că se impune obligarea autoritatea contractantă la menţinerea poziţiei conformă cu legea şi prevederile contractuale în sensul în care riscul, în conformitate cu prevederile contractuale citate, faţă de lipsa de consistenţă a datelor puse la dispoziţia ofertanţilor, aparţine autorităţii contractantă. Sub raportul măsurilor de remediere pe care le solicită Consiliului, în legatură cu toate aceste întrebări la care autoritatea contractantă nu oferă practic niciun răspuns, informând ofertanţii că nu deţine datele sau informaţiile pe care aceştia le solicită, contestatoarea precizează că acestea au în vedere restabilirea legalităţii raportat la riscul incompletitudinii datelor, care nu poate, în mod legal, să aparţină decât autorităţii contractante, în calitatea sa de elaborator al documentaţiei de atribuire. Astfel, apreciază că lipsa unor date sau informaţii nu poate fi imputatată ofertantului – viitorului Antreprenor – astfel că răspunsurile la solicitarile de clarificări prin care, pe de o parte sunt informaţi ofertanţii că nu mai există alte date care să poata fi puse la dispoziţie şi, pe de celalată parte se indică faptul că răspunderea pentru aceste cerinţe incomplete o poartă, în calitate de viitor proiectant, ofertanţii, trebuie cenzurate de către Consiliu. Consideră că acest risc poate fi transpus numai în măsura în care documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de autoritatea contractantă permite evaluarea probabilităţii apariţiei elementelor suplimentare sau care impun modificări ale cerinţelor documentelor şi magnitudinii acestora. În acest caz, ofertanţii au numai o vagă reprezentare a probabilităţii de apariţie materializată prin inspecţia şantierului, însă în niciun caz nu poate fi evaluată magnitudinea fenomenelor şi pe cale de consecinţă, nici măsurile pe care aceştia trebuie să le ia încă din momentul întocmirii propunerilor tehnice şi financiare pentru gestionarea riscurilor asociate. Pagina 100 din 157

Astfel, niciuna dintre aceste modificări nu va apărea ca urmare a voinţei unilaterale a Antreprenorului, ci din contră, ca rezultat obiectiv al unor investigaţii faţă de care Antreprenorul va avea obligaţia legală de proiectant al lucrării, anume acela de a propune / modifica soluţii tehnice pentru a se asigura că sunt respectate cerinţele de rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi rezistenţă în exploatare. Cu toate acestea, autoritatea contractantă încearcă, prin intermediul unor răspunsuri la clarificări, să transfere în mod nelegal, în sarcina viitorului Antreprenor riscuri şi responsabilităţi în termeni de costuri şi timp pentru aspecte ce nu pot fi cuantificate şi care vor putea genera, din cauza limitării exprese din unele răspunsuri, modificări ale soluţiilor tehnice în timpul derulării proiectării propriu-zise, însă care nu pot fi cuantificate în cadrul ofertei tehnice şi financiare. Prevederile HG nr. 1/2018 sunt în sensul opus celor indicate de autoritatea contractantă prin răspunsurile la clarificări, însă sunt în sensul celor indicate de către aceasta în cadrul punctului de vedere, respectiv riscul pentru erorile sau caracterul incomplet al documentaţiei puse la dispoziţia Antreprenorului fiind în sarcina autorităţii contractante. În plus, prin răspunsurile la clarificări autoritatea contractantă încearcă să modifice în mod nelegal şi prevederile Cerinţelor Beneficiarului, parte din documentaţia de atribuire. În etapa procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are responsabilitatea prezentării unei documentaţii clare şi complete, care să permită tuturor operatorilor interesaţi să-şi întocmească o ofertă tehnică şi financiară completă şi competitivă. În această etapă de pregătire a ofertelor, operatorii interesaţi au obligaţia de a analiza documentaţia de atribuire şi de a-şi întocmi ofertele prin raportare la datele şi informaţiile oferite, ţinând cont şi de experienţa fiecărui operator în acest domeniu. Doar ulterior atribuirii contractului, viitorul Antreprenor, în virtutea calităţii sale de proiectant, va analiza „Cerinţele Beneficiarului”, inclusiv prin raportare la investigaţiile complexe de teren pe care va trebui să le efectueze şi va avea dreptul de a sesiza autorităţii contractante eventualele erori, omisiuni, neconcordanţe şi de a solicita eventualele costuri generate de erorile identificate în documentele prezentate de autoritatea contractantă (Clauza 8 din Condiţiile Generale). Ori, nimeni nu poate în mod obiectiv şi real, în etapa de elaborare a ofertei, să identifice complet şi cu exactitate totalitatea riscurilor şi a incidenţelor ce pot apărea ulterior atribuirii contractului şi a finalizării perioadei de proiectare. Este inadmisibil ca autoritatea contractantă să încerce să forţeze asimilarea Ofertantului cu viitorul Antreprenor pentru a îi transfera riscurile pe care nu înţelege să şi le asume, deci aceasta este obligaţia sa legală. Cu toate acestea, autoritatea contractantă foloseşte ca justificare, în cadrul punctului de vedere, faptul că niciun potenţial ofertant nu a identificat vreo eroare de proiectare în cadrul documentaţiei, justificare Pagina 101 din 157

apreciată de contestatoare ca fiind aberantă, având în vedere stadiul în care se află procedura de atribuire. Prin răspunsurile oferite la solicitările de clarificare şi chiar prin punctul de vedere, autoritatea contractantă modifică prevederi ale unor Clauze prevăzute de Conditiile Generale de Contract cu privire la care nu are acest drept, nici prin intermediul unor Condiţii Speciale şi cu atât mai putin prin răspunsuri la clarificări. În mod firesc, obligaţiile ANTREPRENORULUI, aşa cum sunt prevăzute în HG nr. 1/2018, respectiv în Cerinţele Beneficiarului, de a analiza Documenele Beneficiarului şi de a confirma sau infirma corectitudinea acestora, respectiv de a propune măsuri de remediere, nu pot fi transferate operatorilor economici în etapa de elaborare a ofertelor şi nu poate reprezenta o excludere contractuală a răspunderii Beneficiarului pentru exactitatea acestor date, aşa cum încearcă autoritatea să indice prin răspunsurile la clarificări. Mai mult, câta vreme toţi ofertanţii au sesizat prin nenumărate clarificări deficienţele majore ale documentaţiei tehnice ce stă la baza acestei proceduri, autoritatea nu poate, prin răspunsurile la întrebările formulate de către operatorii economici sau prin punctul de vedere, să încerce să înlăture răspunderea pe care o poarta pentru această documentaţie, răspundere ce derivă şi din legislaţia privind achiziţiile şi din HG nr. 1/2018. Astfel, arată contestatoarea, a solicitat ca măsură de remediere, ca CNSC să constate că toate răspunsurile autorităţii contractante prin care se încearcă transferarea în sarcina ofertanţilor a riscurilor privind documentaţia tehnică pusă la dispoziţia Antreprenorului, respectiv transferarea în sarcina viitorului Antreprenor de Riscuri ale Beneficiarului, astfel definite de Sub-clauza 68.1 a Condiţiilor Generale, sunt nelegale şi trebuie înlăturate din documentaţia de atribuire. Răspunsurile oferite sunt evazive, folosind cel mai uşor termen, autoritatea nereuşind să demonteze cele susţinute şi demonstrate prin contestaţie. Astfel, petenta apreciază contestaţia formulată întemeiată şi fundamentată, deoarece autoritatea a încălcat dispoziţiile legale prin intermediul unei mari părţi a răspunsurilor la solicitările de clarificare: - fie refuzând să confirme că riscul îi aparţine pentru documenţia pusă la dispoziţie, - fie oferind răspunsuri contradictorii: pe de o parte ofertanţii nu pot să deroge de la Studiul de Fezabilitate, deşi Cerinţele Beneficiarului impuneau numai anumite caracteristici ca fiind obligatorii, Studiul de Fezabilitate este cerinţa minimă obligatorie; pe de cealaltă parte are doar rol informativ, - fie în unele cazuri, nefiind în măsură să răspunda în mod clar şi precis, autoritatea pretinde că răspunderea aparţine exclusiv ofertanţilor. Deşi specificul contractului ce urmează a fi atribuit este de proiectare şi execuţie cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – repere cu Pagina 102 din 157

caracter general care să favorizeze aplicarea de soluţii competitive în activitatea de proiectare, autoritatea contractantă respinge orice propunere de soluţie alternativă cu pretinsul scop de a se depune oferte tehnice şi financiare comparabile, care să faciliteze procesul de evaluare. Interesul autorităţii contractante nu este de a primi oferte identice şi care nu reflectă realitatea, ci oferte diferite cu avantaje şi dezavantaje şi care să reflecte realitatea din teren cât mai fidel posibil, precum şi care să conţină un preţ avantajos raportat atât la valoarea estimată, cât şi la costurile reale pe care le presupune un astfel de proiect. Petenta arată că nu a solicitat ca respectivele soluţii alternative să încalce cerinţele imperative conţinute în documentaţia de atribuire, ci să fie permis potenţialilor ofertanţi să elaboreze oferte cât mai competitive, inclusiv raportat la preţul ofertat. De altfel, autoritatea contractantă recunoaşte în cadrul punctului de vedere că ar permite anumite soluţii alternative, însă încearcă să inducă ideea că s-au formulat critici din dorinţa de a perverti cerinţele obligatorii în vederea obţinerii unor câştiguri financiare. Contestatoarea arată că a criticat aspecte de nelegalitate conţinute în cadrul răspunsurilor cu scopul clarificării, nu a solicitat permisiunea de a devia de la cerinţele minime, ci a solicitat să deţină libertatea de a oferi alternative la aspectele ce nu prezintă caracter minim obligatoriu. Autoritatea sustine că o admitere a contestaţiei din acest punct de vedere ar duce la imposibilitatea comparării ofertelor în ceea ce priveşte aspectele esenţiale, ori aceste „aspecte esenţiale” (ce constituie mare parte din soluţiile tehnice prevăzute în cuprinsul Studiului de Fezabilitate) au devenit obligatorii abia prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare, acestea nefiind cerinţe esenţiale prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire, documentaţie pe care nu a atacat-o, astfel cum a arătat şi autoritatea în cadrul punctului de vedere. În ceea ce priveşte alocarea responsabilităţii tuturor şi oricăror altor costuri ce ar putea fi necesare la un moment dat în cadrul contractului şi impunerea introducerii acestor costuri în cadrul ofertelor, contestatoarea învederează că autoritatea formulează susţineri vagi, irelevante şi care sunt în contradicţie cu specificul contractului, respectiv fie că acestea nu sunt costuri semnificative, fie, şi mai grav, că este responsabilitatea operatorilor economici să le prevadă, deşi nici autoritatea nu le poate prevedea la acest moment. Deşi autoritatea impunea introducerea de costuri imposibil de cuantificat sau impune soluţii care presupun costuri nejustificat de ridicate raportat la corectitudinea şi fiabilitatea soluţiei în sine, totuşi aceeaşi autoritate contractantă reaminteşte prin intermediul răspunsurilor şi prin intermediul punctului de vedere, ca preţul este sumă forfetară, motiv pentru care încearcă să transfere orice risc privind costurile actualului ofertant, respectiv viitorului Antreprenor. Pagina 103 din 157

Faţă de răspunsurile oferite şi punctul de vedere, contestatoarea consideră că: - Autoritatea contractantă face confuzie între obligaţiile operatorilor economici în calitate de ofertanţi (de a analiza şi cuantifica soluţiile prezentate în cadrul ofertelor depuse raportat la documentaţia pusă la dispoziţie) şi cea de proiectant (calitate dobândită după atribuirea contractului când vor fi efectuate studii amănunţite de teren care vor releva toate necesităţile proiectului); - Deşi autoritatea contractantă nu cunoaşte care sunt lucrările/activităţile a căror preţuire o solicită în Anexa 1 la Formularul 7, ofertanţii ar trebui să le cuantifice pentru îndeplinirea exactă a obiectului contractului; - Deşi autoritatea contractantă nu a efectuat studii amănunţite de teren pentru a pune la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile cu privire la existenţa unor impedimente în executarea lucrărilor, acestea ar trebui cuantificate în ofertele prezentate şi, pe cale de consecinţă, operatorii economici ar trebui să-şi asume riscuri necunoscute şi imposibil de cuantificat; - Deşi iniţial autoritatea contractantă a menţionat punerea la dispoziţie gratuită a locaţiei aferentă organizării de şantier, prin răspunsul la clarificări menţionează că ofertanţii vor trebui să-şi evalueze şi să includă aceste costuri în ofertele lor; - De asemenea, deşi dispoziţiile legale (Legea nr. 255/2010) prevăd posibilitatea exproprierii gropilor de împrumut, aspect necontrazis de documentaţia publicată iniţial, prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă include şi aceste costuri în sarcina ofertanţilor; - Întrucât aceste informaţii nu au fost oferite prin documentaţia de atribuire publicată iniţial, din răspunsurile la solicitările de clarificări rezultă că aceste lucrări nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate, autoritatea contractantă înţelegând să solicite lucrări suplimentare faţă de cele din anunţul iniţial; - Valoarea estimată nu poate acomoda riscuri şi lucrări noi faţă de cele avute în vedere la stabilirea sa iniţială. Contestatoarea învederează că, în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a făcut afirmaţii de o importanţă deosebită şi care nu fac altceva decât să confirme că susţinerile sale din contestaţia formulată sunt intemeiate şi fondate: - Autoritatea susţine că prin răspunsurile la solicitările de clarificare nu se transferă alte riscuri decât cele reglementate de legislaţia în vigoare, deoarece acest lucru nu este permis, astfel alocarea riscurilor este cea prevăzută în dispoziţiile legale aplicabile, iar autoritatea contractantă şi proiectantul Studiului de Fezabilitate sunt răspunzatori pentru erorile de proiectare; Pagina 104 din 157

- Vor exista, pe parcursul contractului, evenimente neprevăzute ce vor fi generatoare de costuri şi întârzieri, iar autoritatea va uza de mecanismele contractuale şi legale pentru a acoperi aceste costuri şi întârzieri; - Va exista o imagine de asamblu corectă şi completă asupra Proiectului abia ulterior semnării Contractului, iar la acest moment nu se poate impune operatorilor economici să prevadă evenimentele ce sunt posibile a avea loc; - Sunt permise soluţii alternative, iar Studiul de Fezabilitate are doar caracter informativ şi nu obligatoriu. Toate aceste afirmaţii, corecte de altfel, sunt contrazise de răspusurile la clarificări ce au fost contestate, răspusuri care reflectă exact contrariul celor de mai sus. În plus, contestatoarea atrage atenţia autorităţii contractante că, presupusa „măsura de remediere” pe care este dispusă să o adopte privind structurile, nu numai că nu este o măsura de remediere veritabilă, adoptată cu scopul de a echilibra răspunsurile, dar este şi în vădita contradicţie cu dispoziţiile legale, autoritatea adăugând practic la cerinţele minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile. Astfel, prin punctul de vedere, autoritatea susţine că: “Având în vedere toate cele prezentate, criticile menţionate la punctul nr. 3 din cadrul contestaţiei se impun a fi respinse ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Totuşi, pentru a preîntâmpina un blocaj, precum și prelungirea nejustificată cu o durată și mai mare de timp a momentului depunerii ofertelor decât cea scursă până în prezent, autoritatea contractantă, doar în măsura în care onoratul Consiliu apreciază ca fiind oportun și strict necesar, este dispusă să adopte următoarea măsură de remediere: Revizuirea răspunsurilor la clarificare referitoare la soluţiile tehnice adoptate cu privire la structuri, în sensul de a menţine ca cerinţe imperative aspectele tehnice esenţiale ale structurilor precum lungimea totală, tipul suprastructurii precum și tipul de fundaţie, oferind însă posibilitatea ofertanţilor de a își stabili propriile soluţii cu privire la alte aspecte tehnice, astfel încât să nu fie alterate cerinţele imperative, cu respectarea normelor tehnice/ normativelor/stas-urilor în vigoare, având în vedere faptul că în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, la capitolul Caracteristici Imperative ale Lucrărilor este prevăzut și tabelul structurilor, care în ultima coloană conţine și alte caracteristici imperative precum numărul/ lungimea deschiderilor, inclusiv tipul lucrării de artă (ca de ex: pct 8 - arc 160/ pct. 9 - arc 200/ pct. 24 - 36.00 + arc 163 + 36.00 etc.), aceste informaţii fiind cunoscute de către potenţialii ofertanţi încă de la momentul publicării Anunţului de Participare”. În cadrul cerinţelor Beneficiarului, în cuprinsul cerinţelor minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile, este prevăzut un tabel cu aceste cerinţe: Pagina 105 din 157

Astfel, cum poate fi lesne constatat, nu există nicio menţiune privind tipul suprastructurii sau tipul de fundaţie în cadrul Cerinţelor Beneficiarului. Petenta arată că mai mulţi operatori economici au adresat o multitudine de întrebări care vizau clarificări referitoare la soluţiile tehnice ce pot fi adoptate în ceea ce priveşte structurile de pe traseul autostrăzii. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a înţeles să răspunda în acelaşi mod la toate aceste întrebari punctuale, indicând operatorilor economici, pentru prima oară prin intermediul acestor răspunsuri la clarificări, că nu au dreptul să propuna niciun fel de modificare faţă de Studiul de Fezabilitate şi Cerinţele Beneficiarului. Cu toate acestea, prin răspunsurile la clarificări (toate cele care vizau modificări asupra structurilor), autoritatea contractantă menţionează că nici un tip de modificări nu sunt permise, iar prin punctul de vedere introduce alte cerinţe obligatorii, respectiv cele referitoare la felul suprastructurii şi la tipul de fundaţii, ceea ce este, în mod evident, interzis şi în contradicţie cu dispoziţiile legale aplicabile. Aceste răspunsuri ale autorităţii contractante, care impun ofertanţilor să îşi Pagina 106 din 157

întocmească şi să depună oferte de tip „copy-paste” după Studiul de Fezabilitate, încalcă inclusiv prevederile legale aplicabile documentaţiilor de proiectare şi responsabilităţilor elaboratorilor acestor documentaţii. Astfel, petenta susţine că nu se poate considera că autoritatea contractantă a adoptat o veritabilă măsură de remediere, ci este doar o încercare de a induce în eroare şi de a forţa respingerea unei contestaţii întemeiate. În ceea ce priveşte capitolele privind exproprierile suplimentare, arheologia, asigurările şi termenului rezonabil, contestatoarea solicită Consiliului constatarea că autoritatea contractantă nu combate criticile sale, ci pur şi simplu reiterează viziunea sa distorsionată din cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificare. Aceasta învederează că autoritatea contractantă recunoaşte prin punctul de vedere faptul că întelege să îşi asume răspunderea pentru eventualele întârzieri acolo unde a utilizat sintagma „termen rezonabil”. Auditul de Siguranță Rutieră: Auditul de siguranță rutieră reprezintă parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, ce se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, contestatoarea invocă prevederile art. 7 alin. (1), respectiv ale art. 6 sin acest act normativ, precum şi ale art. 10 şi 14 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, precizând că, potrivit textelor de lege, aceste recomandări conținute în ASR dobândesc caracter de obligativitate în măsura în care nu au fost contestate de către investitor în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului de audit. Raportul de Audit nu a fost contestat de către autoritatea contractantă, întrucât în cuprinsul documentației de atribuire nu a fost încărcată nicio dovadă a unei eventuale contestări și nici o eventuală Decizie a ARR cu privire la această contestație. Prin urmare, în mod evident, concluzia firească a operatorilor economici a fost aceea că recomandările din ASR etapa I nu au fost contestate de către investitorul CNAIR și că acestea au devenit obligatorii, potrivit legii. Prin urmare, cele menționate de autoritatea contractantă sunt cu atât mai îngrijorătoare și revoltătoare cu cât posibililor ofertanți le sunt aduse la cunoștințe aceste elemente numai prin punctul de vedere emis de către CNAIR, punct de vedere ce își dorește să argumenteze faptul că: i) a pus la dispoziția operatorilor economic toate elementele necesare Pagina 107 din 157

formulării unei oferte complete și corecte și ii) derulează procedura de achiziție publică cu respectarea întocmai a legii. Implementarea observațiilor/recomandărilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră revine exclusiv ofertantului care va fi declarat câștigător și căruia îi va fi atribuit contractul, dobândind, astfel, calitatea de Antreprenor. Petenta precizează că implementarea recomandărilor ASR reprezintă o obligație legală. Astfel, arată petenta, prin răspunsurile oferite, autoritatea contractantă se abate de la prevederile legale și impune ofertanților următoarele: - Ofertele se vor realiza fără implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră - Implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră se va realiza în etapa de Proiectare, la faza de Proiect pentru obținerea Autorizației de Construire - Plata costurilor suplimentare față de oferta tehnică, costuri rezultate ca urmare a modificării soluțiilor tehnice pentru ca acestea să reflecte implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, observații pe care viitorul Antreprenor este obligat să le implementeze, se va face din Rezervele de Implementare Prin urmare, chiar dacă rațiunea pentru care autoritatea contractantă a răspuns prin intermediul clarificărilor, impunând ca implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră să fie realizată în etapa de Proiectare, de către Proiectantul-Antreprenor, este evidentă, și anume necesitatea de a avea oferte competitive și comparative, având la bază aceleași propuneri de soluții, necesitatea implementării observațiilor auditorilor este un element cunoscut încă din etapa de ofertare, de către toți operatorii economici participanți. Ignorând în totalitate că, astfel cum s-a arătat prin contestaţie, condițiile ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru ca rezervele de implementare să poată fi accesate, în deplină conformitate cu prevederile OUG nr. 101/2020, sunt următoarele: În cazul recomandărilor ASR, cu privire la care ofertanții au cunoștință la data organizării procedurii de achiziție publică, condiționalitățile prevăzute la pct. 2 citat anterior nu sunt îndeplinite, pentru ca aceste costuri să poată fi plătite din Rezervele de Implementare. Pagina 108 din 157

Ba mai mult, în privința acestor costuri, răspunsurile autorității contractante sunt contradictorii, sens în care se naște problematica și contradicția referitoare la clarificarea alocării riscurilor, răspunsul autorităţii fiind din nou lipsit de claritate din acest punct de vedere, incomplet şi lasă loc de interpretare. În sensul celor de mai sus, contestatoarea reiterează că implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră nu reprezintă un risc al Antreprenorului, iar modificarea soluțiilor din Studiul de Fezabilitate ca urmare a obligativității implementării observațiilor referitoare la Auditul de Siguranța Rutieră este un element complet neimputabil viitorului Antreprenor. În concluzie, contestatoarea reiterează argumentele referitoare la obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici selectaţi pentru depunerea ofertelor. Astfel, autoritatea contractantă nu asigură o modalitate uniformă şi predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice şi financiare. Pe cale de consecință, consideră că se impune ca autoritatea contractantă să fie obligată să formuleze răspunsuri clare și neechivoce, de așa manieră încât finalitatea acestei etape a procedurii de achiziție să poată fi atinsă. Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (21) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a înaintat, în data de 21.11.2022, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 208583804/1, din data de 16.11.2022, în valoare de 220.000 lei, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: Autoritatea contractantă ...SA a inițiat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect „Proiectare și Execuţie Autostrada Sibiu-Făgăraș Tronsonul 3 Arpașu de Jos (DN 1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B)”, prin publicarea anunțului nr. CN1045620/03.08.2022, valoarea estimată a procedurii fiind situată între 1.836.788.949,10 și 2.163.076.976,19 lei. Ca urmare a publicării documentației de atribuire, a formulat contestație ..., criticând o serie de răspunsuri din conținutul răspunsului consolidat la solicitările de clarificări publicat în data de 11.11.2022, arătând că prin acestea, autoritatea a modificat şi adăugat în mod nelegal la documentaţie, nu a răspuns sau a răspuns neconcludent sau contradictoriu şi a pus la dispoziţie, abia prin aceste răspunsuri, un Pagina 109 din 157

număr impresionat de documente tehnice noi, esenţiale pentru întocmirea ofertelor. Cu caracter prealabil, contestatoarea arată că termenul de depunere a ofertelor este nerealist, argumentând în sensul că documentația a fost completată prin publicarea unui număr semnificativ de documente, iar răspunsurile la clarificări au modificat substanțial documentația. Consiliul reține că documentele publicate nu au un volum ce nu poate fi parcurs întrun termen rezonabil, ci dimpotrivă, perioada pusă la dispoziția ofertanților pentru depunerea ofertelor respectă termenul legal. Mai mult decât atât, procedura fiind suspendată prin Încheierea nr. 3005/C4/2886/25.11.2022, practic, scopul urmărit de contestatoare, de a se amâna data depunerii ofertelor, a fost atins, autoritatea contractantă având obligația stabilirii unui nou termen de depunere a ofertelor după finalizarea soluționării contestației, critica rămânând, astfel, fără obiect. În ceea ce privește fondul contestației, Clarificarea nr. 1 la documentaţia de atribuire proiectare şi execuţie “AUTOSTRADA SIBIU – FĂGĂRAŞ TRONSONUL: 3 ARPAŞU DE JOS (DN1) – SÂMBATA DE SUS (DJ 105B)”, contetatoarea îl tratează la pct. IV din contestație, fiind împărțit pe mai multe subpuncte, numerotate după cum urmează: - 1) Răspunderea pentru documentaţia de atribuire aparţine autoritatii contractante; - 2) Obligaţiile autorității contractante în privinţa răspunsurilor la clarificări sunt sustinuțe și de practica CJUE și naţională; - 3) Autoritatea contractantă fie nu a răspuns la solicitarile de clarificare, fie răspunsurile oferite sunt contradictorii, neasigurând o modalitate uniformă și predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice și financiare; - 4) Prin răspunsurile oferite sunt încălcate prevederi imperative continute de condiţiile generale H.G. nr. 1/2018 cu privire la care autoritatea contractantă nu are dreptul de a adopta modificări; - 5) Prin impunerea studiului de fezabilitate ca fiind documentaţia tehnică la un nivel de exigență cantitativă și calitativă minimă acceptată autoritatea încalcă dispoziţiile legale H.G. nr. 1/2018 și înfrânge scopul prezentării unor oferte corecte, complete și competitive; - 6) Prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă include categorii de lucrări care nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate; - 7) Răspunsurile la clarificările privind auditul de siguranţa rutieră; - 8) În ceea ce priveşte alte răspunsuri la solicitările de clarificare care se încadrează în cele criticate anterior (exproprieri și exproprieri suplimentare, arheologie, utilități, asigurarile, termen rezonabil), termeni considerați neclari de către contestatoare; Pagina 110 din 157

- 9) Autoritatea contractantă este obligată să indice o modalitate clară privind modul de întocmire al ofertelor. Consiliul va analiza pe rând aceste critici, menținând numerotarea din contestație. Înainte de a trece, însă, la analiza pe fond a acestora, Consiliul are în vedere că societatea contestatoare precizează că demersul său nu urmărește criticarea nici uneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire, aşa cum a fost ea iniţial publicată, ci, din contră, scopul este acela de a cenzura maniera nelegală în care autoritatea contractantă: - Nu răspunde solicitărilor de clarificare, indicând că nu deţine datele solicitate de către ofertanţi, dar cu toate acestea transferă prin răspunsuri la clarificări, în sarcina ofertanţilor, riscul lipsei sau incompletitudinii acestor date şi informaţii – practic, erori sau lipsuri ale propriei sale documentaţii tehnice în baza căreia trebuie întocmite ofertele; - Publică abia acum, cu două săptâmâni înainte de data de depunere a ofertelor, date tehnice care schimbă modalitatea de întocmire a ofertelor, clarifică aplicabilitatea unor soluţii tehnice, completează activităţile la care este obligat Antreprenorului, adăugând practic la obiectul iniţial al achiziţiei etc; - În oglindă cu aceste demersuri, care impun în sarcina operatorilor economici interesaţi reanalizarea, modificarea şi completarea, pe alocuri substanţială, a ofertelor întocmite până în prezent, stabileşte un nou termen de depunere a ofertelor complet insuficient şi care nu este de natură să asigure respectarea drepturilor ofertanţilor; - Limitează, cu două săptămâni înainte de data de depunere, dreptul ofertanţilor de a-şi întocmi în mod liber ofertele, cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – impunând abia prin această clarificare ca, “pentru oferte comparabile”, ofertanţii să fie obligaţi să respecte nu doar cerinţele obligatorii stabilite iniţial, dar şi Studiul de Fezabilitate în întregul său – document care este potrivit legii ilustrativ, care conţine erori sau soluţii necompetititve şi pe care ofertanţii au avut pâna la acest moment prefigurarea că îl pot avea în vedere doar optional; - Tinde să modifice, prin răspunsuri la clarificări, prevederi ale HG nr. 1/2018 a cărei modificare nu este permisă de către legiuitor, sub sancţiunea nulităţii. Astfel, rezumatul criticilor contestatoarei relevă, din start caracterul lor contradictoriu. Contestatoarea nu se poate plânge, în același timp, și de faptul că autoritatea contractantă nu răspunde solicitărilor de clarificare, indicând că nu deţine datele solicitate de către ofertanţi, dar și de faptul că publică date tehnice care schimbă modalitatea de întocmire a ofertelor, clarifică aplicabilitatea unor soluţii tehnice, completează activităţile la care este obligat Antreprenorului. Este evident că dacă există o serie de informații publicate, operatorii trebuie să țină seama de ele, ori, dacă nu există, lipsa lor din ofertă nu poate fi Pagina 111 din 157

imputată operatorilor. Deci, dacă a solicitat punerea la dispoziție a unor informații, iar autoritatea procedează ca atare, contestatoarea nu se poate plânge ulterior de publicarea lor. Se poate deduce, astfel, că demersul contestatoarei este unul formal, mai exact, un pretext pentru extinderea termenului de depunere a ofertelor. Totodată, este evident că dacă se solicită date tehnice și acestea nu există la dispoziția autorității contractante, nu vor fi publicate, iar o eventuală obligare a autorității la publicarea unor date inexistente ar fi lipsită de sens. Consiliul reține, însă, că precizarea expresă a faptului că nu se critică prevederile documentației de atribuire, ci exclusiv răspunsurile la clarificări, urmează a fi avută în vedere în soluționarea criticilor, reținându-se, astfel, că față de data publicării acestor răspunsuri, contestația este depusă în termenul de soluționare, neputându-se reține tardivitatea sa. Consiliul mai reține că la o primă vedere, contestatoarea nu solicită modificarea documentației de atribuire, ci a răspunsurilor publicate, solicitând anularea sau completarea lor. În măsura în care, pe parcursul soluționării, se vor identifica situații în care contestatoarea vizează, prin solicitările punctuale, modificarea documentației de atribuire, abia în acest moment se va verifica tardivitatea sau depunerea în termen a contestației vis-à-vis de acea critică. Deocamdată, Consiliul apreciază că referirile la documentația de atribuire sunt folosite doar ca argumente în justificarea necesității unui răspuns și ca argument în justificarea neclarității răspunsului criticat, și nu vizează modificarea documentației de atribuire, după cum în mod expres, precizează contestatoarea. Analizând pe rând criticile contestatoarei referitoare la răspunsurile publicate, în ceea ce privește subpct. 1, RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA

DE

ATRIBUIRE

APARŢINE

AUTORITĂŢII CONTRACTANTE, contestatoarea face trimitere la prevederile art. 154 şi 155 din Legea nr. 98/2016, ale fişei de date a achiziţiei - Cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, clauzei 68.1 din Condiţiile Generale de Contract adoptate prin HG nr. 1/2018, precum și ale Clauzei 8 Obligaţiile Beneficiarului, arătând că rezultă fără îndoială obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici interesaţi pentru depunerea ofertelor. Ca o primă observație, Consiliul reține că acest caracter complet prevăzut în definiția de la art. 3 lit. z) din Legea nr. 98/2016 și de prevederile invocate de contestatoarea are în vedere următoarele: ,,documentaţia de atribuire - documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul Pagina 112 din 157

contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile’’. Sub aspectul definiției în cauză, informarea completă se referă la prezentarea informațiilor necesare pentru întocmirea ofertelor de către operatorii economici, astfel încât aceștia să prezinte oferte fezabile, posibil de comparat. Legislația nu se referă la informații exhaustive pentru realizarea investiției, deoarece, în această etapă, în care nu există proiect, ele nu există. Este neîndoielnic faptul că modelul de contrat de tip FIDIC Cartea Galbenă acoperă eventualele lipsuri ale documentației de atribuire, în condițiile în care acesta permite atât modificări de preț ce rezultă din erori ale cerințelor către ofertanți, modificări ale termenului de execuție, inclusiv modificări de soluții tehnice stabilite la nivelul studiului de fezabilitate. Deci, deși antrepriza este un contract ce are drept caracteristică principală riscul antreprenorului, astfel cum stabilește art. 1851 din codul civil (Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ), modelul de contract este unul larg uzitat în practica internațională, fiind caracterizat prin echilibru între părți. Consiliul va analiza, astfel, criticile concrete ale contestatoarei, pentru a vedea în ce măsură răspunsurile furnizate se abat de la prevederile legale, inclusiv de la modelul de contract reglementat de HG nr. 1/2018. Consiliul reține că potrivit art. 27 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, ,, Art. 27. - (1) Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare primite în condiţiile art. 160 alin. (1) din Lege, se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. (2) Odată cu termenul/termenele limită prevăzut/prevăzute de art. 160 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă stabileşte în anunţul de participare/simplificat/de concurs şi termenul-limită până la care operatorii economici solicită clarificări cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, acesta urmând să fie corelat cu termenul final de răspuns, astfel încât să fie acordată o perioadă suficientă de timp operatorilor economici pentru a analiza documentaţia de atribuire şi să formuleze întrebările pe care le consideră necesare. (3) Autoritatea contractantă menţionează în anunţul de participare/simplificat/de concurs că va răspunde la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici până la termenul-limită stabilit’’. Pagina 113 din 157

Sub acest aspect, contestatoarea cunoștea încă de la data publicării anunțului de participare că răspunsurile vor fi publicate puțin înaintea datei de depunere a ofertelor și trebuia să anticipeze că vor fi multe solicitări de clarificări și răspunsuri ce vor trebui analizate. Având în vedere că procedura a fost suspendată o perioadă mare de timp, critica referitoare la termenul scurt dintre data publicării clarificărilor și data depunerii ofertelor nu mai subzistă, rămânând fără obiect. În ceea ce privește subpct. 2, OBLIGAŢIILE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE ÎN PRIVINŢA RĂSPUNSURILOR LA CLARIFICĂRI SUNT SUSŢINUTE ŞI DE PRACTICA CJUE ŞI NAŢIONALĂ, Consiliul reține că aspectul clarității răspunsurilor la clarificări a fost amplu dezbătut în practică, însă acesta se analizează întotdeauna, prin prisma dispozițiilor art. 160 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: ,,(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege’’. Așa cum s-a arătat mai sus, o documentație completă și un răspuns complet nu înseamnă că acestea au caracter exhaustiv, ci că acestea vor cuprinde informațiile relevante și necesare, cu respectarea principiului transparenței, pentru ca operatorii să își întocmească ofertele, în mod egal, astfel ca acestea să fie comparabile. Consiliul reține, de asemenea, că practica CJUE invocată de contestatoare, ea nu este aplicabilă în cauză, prima referindu-se la modificarea criteriilor de selecție, pe timpul procedurii, iar a doua vizând modificări substanțiale ale contractului după atribuirea sa. În cauză, în discuție sunt aspectele legate de anumite modificări neesențiale ale documentației de atribuire prin răspunsurile la solicitările de clarificări, în mod constant autoritățile adoptând remedieri la documentațiile de atribuire în urma unor solicitări de clarificări, acestea constrând în precizări, adăugiri de documente noi, modificări de specificații tehnice, modificări de categorii de lucrări etc, neexistând vreo interdicție legală în acest sens. Interdicții apar în legătură cu modificarea obiectului procedurii, a criteriilor de selecție, ori cele reclamate de contestatoare nu se încadrează în aceste categorii. În ceea ce privește punctul 3 din contestație, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FIE NU A RĂSPUNS LA SOLICTĂRILE DE CLARIFICARE, FIE RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT CONTRADICTORII, NEASIGURÂND O MODALITATE UNIFORMĂ ŞI PREDICTIBILĂ DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR Pagina 114 din 157

TEHNICE ŞI FINANCIARE, contestatoarea critică răspunsurile la întrebările nr. 5, 6, 31, 80, 270, 266, 307, 318, 319, 362, citate la pag. 6-9 din prezenta. Criticile formulate sunt următoarele: autoritatea contractantă fie nu a răspuns la solicitarile de clarificare, fie răspunsurile oferite sunt contradictorii, neasigurand o modalitate uniforma și predictibila de întocmire a ofertelor tehnice și financiare; autoritatea contractanta a înteles sa răspundă în acelaşi mod la toate aceste răspunsuri punctuale, indicând operatorilor economici, pentru prima oara prin intermediul acestor răspunsuri la clarificari, ca nu au dreptul sa propună nici un fel de modificare față de Studiul de Fezabilitate și Cerinţele Beneficiarului. În fapt, prin întrebările 5, 6, 31, 80, 270, 266, 318, 319, 362, ofertanții au adresat autorității contractante o serie de întrebări cum ar fi: Este posibilă schimbarea tipului de suprastructură a unui pod fără a-i scurta lungimea specificată în documentul beneficiarului? Este posibil să se schimbe numărul deschiderilor unui pod fără a-i scurta lungimea specificată din documentatia beneficiarului? Este posibil să se schimbe tipul de poduri de la tipul de pod cu grinzi din oțel la tipul de pod din oțel compozit? În cazul în care condițiile geotehnice specifice o impun, este permis ofertanților să schimbe tipul de fundație a lucrarilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate? Este permis ofertanților să schimbe / revizuiască tipul sau cantitatea lucrărilor de consolidare? Va rugam sa clarificati daca la nivel de oferta se poate reduce numarul aparatelor de reazem si al rosturilor de dilatatie, dacă este posibilă utilizarea altor tipuri de podețe etc, răspunsul autorității contractante fiind acela că oferta se va realiza în conformitate cu prevederile stdiului de fezabilitate, nefiind premise astfel de modificări. Contestatoarea consideră că un astfel de răspuns limitează nelegal dreptul ofertanţilor de a-și întocmi propunerile tehnice. În opinia sa, aceste răspunsuri ale autorităţii contractante, care impun ofertanţilor, cu două săptămâni înainte de data de depunere, să îşi întocmească şi să depună oferte de tip „copy-paste” după Studiul de Fezabilitate, încalcă inclusiv prevederile legale aplicabile documentaţiilor de proiectare şi responsabilităţilor elaboratorilor acestor documentaţii. Consideră că impunerea Studiului de Fezabilitate ca fiind obligatoriu contravine inclusiv dispoziţiilor HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în condițiile în care contractul ce face obiectul achiziţiei este unul de proiectare şi execuţie, iar viitorul Antreprenor, are calitatea şi răspunderea legală de Proiectant, în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, este practic ţinut – prin aceste răspunsuri la clarificări - nu să propună propriile soluţii tehnice, ci să replice soluţiile din studiul de fezabilitate. Pagina 115 din 157

Consiliul reține că răspunsul autorității contractante este clar, în sensul că nu se pot prezenta în ofertă soluții diferite de cele prevăzute în studiul de fezabilitate, soluția fiind perfect logică. De asemenea, Consiliul remarcă și caracterul general, abstract, al criticilor formulate de contestatoare aceasta nearătând în concret motivul pentru care consideră că soluțiile tehnice propuse în studiul de fezabilitate ar fi eronate, necesitând schimbarea lor. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească specificațiile tehnice care să ofere operatorilor economici toate informațiile necesare pentru întocmirea unor oferte comparabile, în condiții de egalitate și transparență. Consiliul mai reține ca relevante și dispozițiile art. 7 din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice potrivit căruia ,,(1) Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare și, după caz, în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico- economice diferite, recomandând, justificat și documentat, scenariul/opțiunea

tehnico-economic(ă)

optim(ă)

pentru realizarea obiectivului de investiții. (2) Scenariul/Opțiunea

tehnico-economic(ă)

optim(ă), recomandat(ă) potrivit alin. (1), cuprinde: a) soluția tehnică; b) principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții; c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții; d) strategia de implementare, exploatare/operare și de întreținere a investiției. (3) În cazul obiectivelor de investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile art. 12 alin. (1). (4) Indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin. (2) lit. b) cuprind: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M) în conformitate cu devizul general; b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare; Pagina 116 din 157

c) indicatori

financiari,

socioeconomici,

de

impact,

de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții; d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni. (5) Pentru indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin. (4) lit. c), proiectantul indică, în cadrul studiului de fezabilitate, valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea, în funcție de specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare. (6) În situația în care, după aprobarea indicatorilor tehnico- economici, apar schimbări care determină modificarea în plus a valorilor maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobați ori depășirea intervalelor prevăzute la alin. (5), sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentației tehnico- economice aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori, cu excepția situațiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare. (7) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare. (8) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate este prevăzut în anexa nr. 4’’. Astfel, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, schimbarea acestora are loc doar pentru motive justificate din punct de vedere tehnic, cu reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori. Prin urmare, contrar susținerilor contestatoarei, nu este posibil ca fiecare operator economic să participe la procedură cu prezentarea scenariului/opțiunii tehnico- economic(e) optim(e) proprii pentru realizarea obiectivului de investiții, ci aceștia trebuie să respecte scenariile propuse documentat și motivat de autorii studiului de fezabilitate. Contestatoarea nu prezintă niciun argument pentru care studiul de fezabilitate ar conține scenarii/opțiuni tehnico-economice eronate care ar trebui schimbate, fiind greu de acceptat că doar prin simpla citire a documentației de atribuire operatorul a sesizat vicii ale acesteia care ar face improprii scenariile propuse. Consiliul reține, astfel, că documentația de atribuire este obligatorie pentru operatorii economici în etapa întocmirii ofertelor. Consiliul mai reține că operatorul declarant câștigător are posibilitatea de optimizare a soluțiilor din studiul de fezabilitate, în faza elaborării proiectului, dacă se constată motivat și justificat tehnic, că scenariile propuse au erori. Dar această optimizare are loc, așa cu s-a arătat, în etapa realizării proiectului, și nu a ofertelor, aceasta fiind posibilă pe baza informațiilor suplimentare obținute de proiectant în această etapă. Pagina 117 din 157

Prin urmare, nu există niciun motiv legal sau tehnic care să permită ofertanților, în etapa realizării ofertelor, să schimbe scenariul/opțiunea tehnico-economică, respectiv soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate, tipul structurilor, caracteristicile podurilor etc, mai cu seamă că în etapa evaluării ofertelor, nu pot fi validate de o comisie de evaluare noile soluții, și, mai cu seamă, ofertele nu pot fi comparate. O comisie de evaluare nu are posibilitate nici legală și nici din punct de vedere al competențelor sale, să accepte alte scenarii sau soluții tehnice în cadrul ofertelor, în condițiile în care există, deja, un studiu de fezabilitate complex. Prin urmare, Consiliul nu observă abateri de la lege în formularea răspunsurilor, acestea fiind deosebit de clare, în sensul că operatorul nu are dreptul de a propune scenarii proprii în etapa realizării ofertei, ci acestea trebuie să respecte documentația de atribuire. În ceea ce privește răspunsul la întrebarea 266 nu reprezintă o modificare, propriu-zisă a documentației de atribuire, ci o corectare a acesteia, prevederile documentației de atribuire eliminate fiind vădit confuze. Astfel, clarificarea criticată are următorul conținut: ,,Se va elimina din cadrul cap.5.4 Caracteristici imperative privind lucrarile de consolidare din Cerintele Beneficiarului paragrafele: « Solutiile de consolidare prevazute in Documentatia tehnica pusa la dispozitie sunt solutii minimale, Antreprenorii pot adopta si alte solutii tehnice alternative cu precizarea tehnologiei de executie, respectarii Cerintelor Beneficiarului, legislatiei in vigoare si a reglementarilor tehnice in vigoare. În acest scop Beneficiarul precizează: a) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Documentatia Tehnica nu trebuie sa conduca la un impact negativ mai mare asupra mediului sau necesitatea reobtinerii unor avize. Spre exemplificare: inlocuirea lucrarilor de consolidare cu solutii de taluzare pe lungimi/latimi mari, aspect care conduce la revizuirea acordului de mediu si a extinderii coridorului rezervat; b) solutiile tehnice altele decat cele prezentate prin Cerintele Beneficiarului si Documentatia Tehnica pusa la dispozitie pot conduce la reobtineri/revizuiri/completari/ notificari ulterioare la nivelul avizelor /acordurilor obtinute sau in curs de obtinere. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora sau obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. Ofertantii, pe zonele identificate cu risc de instabilitate sau instabile (mentionam aici inclusiv datele suplimentare puse in acest sens la dispozitia Ofertantilor), pot adopta solutia de inlocuire a terasamentelor si a lucrarilor de consolidare cu structuri - lucrari de arta. In cazul ofertarii acestei solutii, Ofertantii pot modifica local linia rosie pe aceste zone cu incadrarea in Pagina 118 din 157

coridorul rezervat, nu si traseul in plan. Orice notificare/ modificare/ completare/ revizuire necesara ca urmare a solutiilor tehnice propuse, altele decat cele in baza carora s-au obtinut avizele /acordurile va fi solutionata de acesta in termenul contractual doar cu acordul ferm al Reprezentantului Beneficiarului. In cazul adoptarii oricaror alte solutii de consolidare, Antreprenorii vor prezenta o descriere detaliata a solutiei adoptate precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare. Antreprenorii vor prezenta detaliat atat descrierea solutiei tehnice alternative, precizand minim: avantajele acesteia, durata de viata si lucrarile de intretinere necesare, cat si tehnologia de executie si utilajele/echipamentele utilizate, acestea din urma trebuind a fi specificate in clar si in formularele si lista de echipamente disponibile pentru realizarea contractului. In conditiile in care Ofertantii au optat pentru inlocuirea rambleelor

inalte (terasament

adiacent

lucrarii

de pod/pasaj/viaduct) si a lucrarilor aferente acestora cu extinderea structurii lucrarii de arta (poduri/pasaje/viaducte), iar din elaborarea studiilor finale de teren (in special Studiul Geotehnic) reies anumite modificari ale lucrarilor de arta deja ofertate si cuantificate in cadrul Formularului de Propunere Financiara, modificari care sunt strict necesare a fi realizate pentru executarea in bune conditii a lucrarilor de arta respective, costurile aferente acestor modificari pot face obiectul utilizarii Rezervelor de Implementare in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual. » si se inlocuiesc cu urmatoarea fraza: „Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie”. Totodata, mentionam ca, in vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul sau cantitatea lucrarilor de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului’’. Textul înlocuit nu putea fi lăsat în forma existentă, întrucât avea o terminologie neunitară, de natură a stârni confuzie, adresându-se, în egală măsură, atât ofertanților cât și antreprenorilor, ori, în această etapă, el nu se poate adresa decât ofertanților. Deci, și sub acest aspect, modificarea se impunea, fiind în deplină concordanță cu restul răspunsurilor la clarificări, în sensul că în etapa elaborării ofertelor, ofertanții vor respecta soluțiile din studiul de fezabilitate. Pagina 119 din 157

Și în ceea ce privește răspunsul 307 acesta este clar, neexistând abateri de la lege. Astfel, nu prezintă niciun fel de relevanță faptul că într-o altă procedură, autoritatea a pus la dispoziția ofertanților studiul de fezabilitate în format editabil, și în această procedură l-a pus doar în format pdf, din moment ce acesta este formatul în care l-a primit. Pe de altă parte, autorii studiilor își protejează documentele, deci, dacă varianta pentru publicare este pdf, autoritatea contractantă trebuie să respecte acest format. Nu se observă, astfel, nicio neclaritate a răspunsului formulat. În ceea ce privește răspunsul la întrebarea nr. 362, Consiliul nu observă, de asemenea, vreo neclaritate, autoritatea aducând la cunoștința operatorilor că traficul de calcul este cel din documentație, noile valori ce vor fi calculate urmând a fi puse la dispoziția ofertantului declarat câștigător, pentru a fi avute în vedere în etapa de proiectare. Consiliul reține, astfel, că documentația de atribuire este obligatorie pentru operatorii economici în etapa întocmirii ofertelor. De asemenea, Decizia CNSC nr. 1704/C4/1637, 1727/2017 invocată de contestatoare nu are nicio relevanță în cauză, pasajul invocat referindu-se la introducerea în modelul de contract a unei clauze contractuale referitoare la optimizarea soluțiilor din studiul de fezabilitate în etapa de proiectare, dacă proiectantul a sesizat erori sau omisiuni, clauză a cărei eliminare se solicita de către contestatoarea din acea cauză. O astfel de posibilitate de optimizare a soluțiilor din studiul de fezabilitate o are, însă, orice proiectant în etapa realizării proiectului, dacă se constată motivat și justificat tehnic, că scenariile propuse au erori. Dar această optimizare are loc în etapa realizării proiectului, și nu a ofertelor, aceasta fiind posibilă pe baza informațiilor suplimentare obținute de proiectant în această etapă. Contestatoarea mai arată că, în contradicție cu răspunsurile de mai sus, într-o altă serie de răspunsuri, autoritatea contractantă subliniază ea însăși lipsurile documentației de atribuire, respectiv că documentaţia este „doar” la nivel de Studiu de Fezabilitate, Contractul este unul de proiectare şi execuție, Antreprenorul, care este si proiectant, va fi unicul răspunzator pentru soluţiile proiectate. În acest sens, contestatoarea se referă la răspunsurile la solicitarile de clarificare nr. 134, 220, 277, 295, 296, 297, 298, 301 etc. Consiliul reține că nu există vreo contradicție între prima categorie de răspunsuri, analizată mai sus, și cele ce vor fi analizate, deoarece prima categorie vizează modul de întocmire a ofertelor, respectiv obligativitatea respectării documentației de atribuire, iar celelalte vizează, în mare parte, etapa realizări proiectului și execției lucrărilor. Pentru a vedea în ce măsură răspunsurile publicate de autoritatea contractantă îndeplinesc cerința clarității, Consiliul le va analiza pe rând, cu mențiunea că răspunsurile integrale se regăsesc citate integral la pag. 10-14 din prezenta: Pagina 120 din 157

În ceea ce privește întrebarea nr. 220 -Conform prevederilor Punctului de referință nr. 2 (90 zile de la Data de Începere) ”identificarea utilităților este finalizată”. În situația în care ulterior punctului de referință nr. 2 sunt identificate utilități noi vă rugăm clarificați procedura ce trebuie urmată de Antreprenor pentru realizarea proiectării și execuției lucrărilor și modul de rambursare a costurilor aferente. Astfel cum rezultă din conținutul întrebării aceasta vizează etapa de realizare a contractului, respectiv proiectarea și execuția lucrărilor. În răspunsul formulat, autoritatea contractantă invocă exact clauzele contractuale aplicabile. Răspunsul este clar și complet, neputându-se reține vreo contradicție. În ceea ce privește întrebarea nr. 134, aceasta se referă la soluțiile de consolidare, fiind similară cu întrebarea 266 analizată mai sus. Concluziile sunt aceleași, răspunsul fiind considerat clar și concludent. În ceea ce privește Întrebarea nr. 277, ,,În caz de neconcordanță/discrepanță/contradicții între informațiile raportate între partea scrisa si partea desenata din proiectul SF pus la dispozitia ofertantiilor in documentatia de atribuire, vă solicităm sa clarificați care dintre cele două documente prevalează și la care dintre acestea trebuie să se raporteze operatorii economici în întocmirea ofertei’’, autoritatea a răspuns după cum urmează: ,,Vă rugăm să aveți în vedere faptul că documentația tehnică pusă la dispoziție este la nivel de fază de proiectare Studiu de Fezabilitate. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE ȘI EXECUȚIE, Antreprenorul are și calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuție realizat de acesta. De asemenea, eventualele discrepante/erori/omisiuni/ neconformitati/ necorelari, precum și eventualele soluții de actualizare/optimizare/îmbunătățire se vor interpreta conform clauzelor contractuale, iar responsabilitatea și riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertantilor’’. Astfel, Consiliul reține că, într-adevăr, răspunsul autorității contractante este neclar. Deși rezultă cu prisosință din conținutul întrebării că ofertantul se referă la discrepanțe constatate în cadrul documentației în etapa de ofertare, răspunsul autorității se referă la etapa optimizării studiului de fezabilitate, care are loc, așa cum s-a arătat, în etapa de proiectare. Deci, autoritatea contractantă trimite la clauzele contractuale, ori în această etapă, era relevant să precizeze, de principiu, ordinea de prevalență a informațiilor, în situația în care există contradicții între documentele ce fac parte din documentația de atribuire. Este adevărat că întrebarea este una de principiu, generală, și nu concretă, nefiind identificată de operatorul care a adresat-o vreo Pagina 121 din 157

discrepanță între partea scrisă și cea desenată. Având în vedere volumul mare al documentației de atribuire, este posibil să apară astfel de discrepanțe, iar întrebarea operatorului este justificată, necesitând un răspuns clar, concludent și lipsit de ambiguități, în condițiile art. 160 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, având în vedere că termenele de adresare a întrebărilor de clarificare sunt stabilite imperativ în lege și în documentație, operatorii nu pot aștepta să indentifice astfel de erori, întrebarea fiind pertinentă, iar răspunsul trebuie să fie și să se refere la solicitarea ofertantului. În cauză, acesta nu are legătură cu întrebarea, critica fiind întemeiată. Cu privire la întrebarea nr. 295, Consiliul reține că aceasta era clară, și viza existența/inexistența unor informații: ,,Va solicităm clarificări pe tema alunecărilor de teren, sau dacă există documente specifice privind instabilitatea geologică, pentru a evalua mai în profunzime pericolul acestora și riscul geologic-geotehnic asociat proiectului (hărți de instabilitate hidrogeologice și hărți geomorfologice detaliate)’’, cu precizarea că întrebarea integral adresată de operatorul economic se regăsește la pag. 13 din prezenta. Răspunsul autorității contractante este următorul: ,,Având în vedere natura Contractului de Proiectare și Execuție, responsabilitatea și riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertanților’’. Consiliul reține că răspunsul este neclar și nu are legătură cu întrebarea operatorului economic. Astfel, un răspuns afirmativ sau negativ, respectiv dacă deține/nu deține documente/informații suplimentare era suficient, fiind evident și cunoscut de orice operator economic faptul că riscul proietării îi aparține. Deci, răspunsul autorității nu aduce vreo lămurire la întrebarea operatorului, ci este unul expeditiv. Este adevărat că riscul aparține proiectantului-antreprenor, acesta având obligația ca în etapa elaborării proiectului și a execuției lucrărilor să țină seama de condițiile concrete din teren, și nu doar de informațiile avute la momentul depunerii ofertei, dar un răspuns clar și concret trebuia să răspundă și la întrebarea ofertantului, nu doar să facă trimitere la riscul antreprenorului. Prin urmare, critica este întemeiată, urmând a fi admisă, fiind necesară completarea răspunsului cu informația dacă există sau nu documentele exemplificate de operator. Aceeași concluzie o reține Consiliul și în ceea ce privește întrebarea nr. 296, al cărui conținut integral se regăsește citat la pag. 13 din prezenta: ,, (...) se pune întrebarea dacă există un studiu climatic și, în special, asupra precipitațiilor detaliate și specifice aferente zonei proiectului. În plus, în documentele de licitație se evidențiază problema prezenței în aproape toată zona a unor zone care, în urma ploilor, ar putea prezenta o stagnare a apei (mlaștini, zone umede) (...). Vă solicităm să confirmați faptul că nu există în proiect planuri de drenare Pagina 122 din 157

care să permită o scurgere favorabilă a apelor de suprafață’’, răspunsul autorității fiind identic cu cel la întrebarea anterioară, fiind necesară completarea răspunsului. În ceea ce privește întrebarea nr. 298, ,,Din desene (Vol.V.3.2_Lucrari de Consolidare Parte desenată) se indica faptul ca solul de fundație este stabilizat pe 30 cm cu "lianți hidraulici", iar deasupra , grosimea minima între două geotextile este egala cu 10 cm, în timp ce grosimea minimă pentru perna de balast" sau material coeziv, conform Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Făgăraș rev. 2 (ian 2021) - Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu înalțime între 2.00m și 6.00m”, pag. 157/168 trebuie să aibă cel puțin 40 cm. Vă rugăm să specificați grosimea minimă de adoptat’’, răspunsul autorității fiind identic cu cel la întrebările anterioare. Consiliul reține că întrebarea este concretă și se referă la modul de întocmire a ofertei, și nu la etapa de proiectare, fiind necesar pentru ofertanți cum va fi stabilită conformitatea ofertelor și cum vor fi acestea comparate. Prin urmare, Consiliul reține aceleași concluzii cu cele de la ultimele două întrebări. În ceea ce privește, însă, răspusurile la întrebările nr. 301 și 375, Consiliul reține că acestea privesc elemente de detaliu, ce nu apar, de regulă, în studiile de fezabilitate, ci sunt ulterior dezvoltate în proiect. Consiliul reține, astfel, ca relevante susținerile autorității contractante din punctul de vedere potrivit cărora Antreprenorul are și rol de Proiectant, iar în conformitate cu prevederile HG 907/2016 „Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare”. Astfel, Studiul de fezabilitate are un caracter informativ cu excepţia acelor părţi din el care au fost stabilite de autoritatea contractantă ca cerinţă imperativă. Caracteristicile imperative ale Lucrărilor reprezintă acea parte din Cerinţele Beneficiarului care nu poate fi modificată (fără acordul acestuia). Deci, acele elemente de detaliu ce nu sunt stabilite în studiul de fezabilitate, dar sunt necesare pentru execuția obiectivului de investiții, sunt lăsate la latitudinea ofertanților. Prin urmare, Consiliul are în vedere că orice operator cu experiență, cum este firesc la o astfel de procedură, va ști cum să își întocmească oferta. Prin urmare, nu se poate reține vreo neclaritate pe acest aspect, având în vedere faptul că modelul de contract este unul de proiectare și execuție. Pagina 123 din 157

Consiliul mai reține că în prin punctul de vedere, autoritatea arată următoarele: “Având în vedere toate cele prezentate, criticile menţionate la punctul nr. 3 din cadrul contestaţiei se impun a fi respinse ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Totuşi, pentru a preîntâmpina un blocaj, precum și prelungirea nejustificată cu o durată și mai mare de timp a momentului depunerii ofertelor decât cea scursă până în prezent, autoritatea contractantă, doar în măsura în care onoratul Consiliu apreciază ca fiind oportun și strict necesar, este dispusă să adopte următoarea măsură de remediere: Revizuirea răspunsurilor la clarificare referitoare la soluţiile tehnice adoptate cu privire la structuri, în sensul de a menţine ca cerinţe imperative aspectele tehnice esenţiale ale structurilor precum lungimea totală, tipul suprastructurii precum și tipul de fundaţie, oferind însă posibilitatea ofertanţilor de a își stabili propriile soluţii cu privire la alte aspecte tehnice, astfel încât să nu fie alterate cerinţele imperative, cu respectarea normelor tehnice/ normativelor/stas-urilor în vigoare, având în vedere faptul că în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, la capitolul Caracteristici Imperative ale Lucrărilor este prevăzut și tabelul structurilor, care în ultima coloană conţine și alte caracteristici imperative precum numărul/ lungimea deschiderilor, inclusiv tipul lucrării de artă (ca de ex: pct 8 - arc 160/ pct. 9 - arc 200/ pct. 24 - 36.00 + arc 163 + 36.00 etc.), aceste informaţii fiind cunoscute de către potenţialii ofertanţi încă de la momentul publicării Anunţului de Participare”. Prin urmare, chiar autoritatea contractantă recunoaște că poate veni cu clarificări suplimentare. Consiliul nu poate da, însă, un gir în alb autorității contractante să publice anumite clarificări, dar nici nu o poate împiedica, ea având oricând posibilitatea să lămurească, din oficiu anumite prevederi ale documentației de atribuire, în măsura în care le consideră neclare. De asemenea, Consiliul apreciază că, de principiu, orice informație suplimentară referitoare la suprastructura podurilor nu poate fi decât bine-venită, astfel de informații ușurând sarcina operatorilor în realizarea ofertelor. Cu toate acestea, Consiliul remarcă faptul că rolul activ în cauză îl are contestatoarea (similar reclamantei într-un proces), autorității contractante revenindu-i calitatea procesuală pasivă. Prin urmare, autoritatea contractantă nu poate formula cereri de modificare a documentației de atribuire către Consiliu, urmând ca acesta să stabilească dacă îi admite o astfel de modificare, deoarece autoritatea nu are nevoie de o astfel de aprobare din partea Consiliului. Consiliul soluționează contestațiile operatorilor economici, în limita cererilor lor exprese, obligând autoritatea contractantă să adopte o anumită conduită, în măsura în care se constată vătămări ale contestatoarei în actele criticate. Consiliul poate lua act doar de remedieri ce vin în întâmpinarea solicitărilor contestatoarei, ori, în acest caz, propunerea autorității este dezavuată de contestator, deci o eventuală obligare a autorității, în acest sens, ar încălca principiul disponibilității. Consiliul nu este organism consultativ astfel încât să stabilească dacă este necesară o anumită clarificare, ci el dispune publicarea de clarificări doar în măsura admiterii cererilor contestatoarei. Consiliul mai observă și faptul că, luând la cunoștință despre precizările autorității contractante din cuprinsul punctului de vedere Pagina 124 din 157

formulat și despre măsura de remediere propusă, contestatoarea a precizat faptul că: ”În plus față de cele demonstrate pe larg în cadrul contestației, precum și prin prezentele Note scrise, atragem atentia Autorității Contractante ca presupusa „măsura de remediere" pe care este dispusa sa o adopte privind structurile nu numai ca nu este o masura de remediere veritabila, adoptata cu scopul de a echilibra răspunsurile, dar este și în vadită contradicţie cu dispoziţiile legale, Autoritatea adăugând practic la cerințele minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile.” Astfel, contestatoarea nu consideră că măsura propusă ar veni în întâmpinarea demesului său, ci dimpotrivă, consideră că ar contraveni prevederilor legale, adăugând practic la cerințele minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile. Consiliul reține că autoritatea contractantă are o largă putere de apreciere în stabilirea specificațiilor tehnice, inclusiv prin clarificări cu privire la documentația de atribuire. După cum chiar contestatoarea susține în repetate rânduri, mulți operatori reclamă lipsa unor informații tehnice din conținutul documentației. Ori în măsura în care autoritatea le deține și le publică, cu siguranță că se modifică specificațiile tehnice minimale, operatorii fiind ținuți, în elaborarea ofertelor, și de respectarea acestora din urmă. Atunci când legea și practica vorbește despre cerințele minime a căror modificare nu este permisă pe parcursul procedurii, se referă la cerințele de calificate, și nu la specificațiile tehnice a căror lipsă din conținutul ofertei este reclamată de operatori, inclusiv de contestatoare, care în repetate rânduri, pe parcursul contestației, subliniază caracterul lapidar al informațiilor din documentație. Astfel, Consiliul reține că doar autoritatea contractantă are dreptul de a stabili dacă va publica sau nu informații referitoare la structuri, Consiliul neputându-se pronunța asupra caraterului lor necesar înainte de a fi adoptate. Contestatoarea mai critică și o serie de răspunsuri pe care le consideră neclare cu privire la propunerea financiară, invocând, în acest sens, răspunsurile nr. 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 195. Astfel, în cadrul acestor întrebări citate integral, împreună cu răspunsurile aferente la pag. 14-16 din prezenta, se face referire la o serie de poziții din Anexa nr. 1 la Formularul 7, unde se menționează 2.2.6 Orice alte activitati aferente protectiei mediului si aducerii la starea initiala,

3.1.6

Orice

alte

activitati

necesare

pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati, 3.4 Orice alte activitati necesare amenajarii terenului, 6.5 Orice alte lucrari necesare sigurantei circulatiei, inclusiv amenajari etc. Nelămuririle operatorilor se referă la ceea ce trebuie cotat la aceste poziții, răspunsul autorității fiind că se vor cota orice alte activitati aferente acelor capitole. Consiliul reține că asemenea prevederi nu pot fi considerate defavorabile operatorilor economici sau neclare. Din contră, acestea sunt Pagina 125 din 157

în favoarea operatorilor economici, în sensul că li se permite a introduce la aceste capitole orice alte activități necotate la alte centre de cost, astfel încât să nu solicite ulterior decontări suplimentare. Fiind un contract de proiectare și execuție, operatorii trebuie să își ia în calcul orice costuri care ar putea să apară ulterior. Departe de a fi defavorabilă operatorilor, această clauză este lăsată la libera apreciere a ofertanților, neputându-se justifica vreo vătămare. Dimpotrivă, tocmai precizarea unor astfel de cheltuieli și astfel, limitarea lor, ar putea să îi vatăme pe operatorii economici. Consiliul reține, astfel, caracterul lămuritor al răspunsului 195, unde autoritatea contractantă arată următoarele: ,,La nivelul Formularului E - MODALITATEA DE PLATA - GRAFICUL DE ESALONARE A PLATILOR publicat inițial, precum și ca anexă la prezenta Clarificare, Autoritatea Contractantă a făcut următoarele mențiuni: " […] Plata se va realiza în functie de progresul fizic al lucrărilor/serviciilor/recepțiilor, în conformitate cu transele menționate în prezentul Grafic de Eșalonare a Plăților. Excepție fac categoriile/ sub- categoriile menționate la pozitiile 1.3, 2.2.7, 3.1.6, 3.2.1.1, 3.2.1.2, 3.3, 3.4, 6.5, 10.2, 10.5, 11.6, 12.7, 13.1.3, 13.1.6, 13.2.3, 13.2.6, 15, 16.1, 16.2, pentru care plata se va realiza la finalizarea in integralitate (100%) a respectivei categorii/sub-categorii de activitate/lucrare/serviciu." Având în vedere mențiunile de mai sus, Autoritatea Contractantă precizează ca plata pozițiilor menționate mai sus, se va realiza la finalizarea în integralitate (100%) a respectivei categorii/sub-categorii de activitate/lucrare/serviciu. Referitor la descrierea lucrărilor ce vor fi cotate în cadrul pozițiilor mentionate mai sus, precizam ca sintagma "Orice alte activități/ lucrări" mentionată la fiecare categorie de activități/ lucrări se referă la orice alte lucrări/servicii pe care Antreprenorul având și calitatea de Proiectant le consideră necesare în vederea îndeplinirii categoriei de lucrări respective (cu titlu de exemplu: Preconstrucție, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranța circulației)’’. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile formulate de contestatoare cu privire la aceste răspunsuri. În ceea ce privește subpct. 4, PRIN RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT ÎNCĂLCATE PREVEDERI IMPERATIVE CONŢINUTE DE CONDIŢIILE GENERALE HG NR. 1/2018 CU PRIVIRE LA CARE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU ARE DREPTUL DE A ADOPTA MODIFICĂRI, petenta prezentând, cu titlu de exemplu, câteva dintre răspunsuri în care se încearcă acest transfer de riscuri: răspunsurile 27, 28, 62, 65, 67, 84, 118, 119, 131, 133, 139, 277, 295, 301, 305, 326, 375, 377, 380, 381. Întrebările și răspunsurile aferente sunt citate pe larg la pag. 17-19 din prezenta. Consiliul reține că niciuna dintre întrebările adresate nu au legătură cu modelul de contract stabilit în HG nr. 1/2018, eventuala modificare a Pagina 126 din 157

acestor clauze fiind o simplă speculație. Toate întrebările vizează existența/inexistența unor informații detaliate la nivelul documentației de atribuire, răspunsurile fiind, de regulă, după cum urmează: ,,Vă rugăm să aveți în vedere faptul că documentația tehnică pusă la dispoziție este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate. Totodată, având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE ȘI EXECUȚIE, în care Antreprenorul are și calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuție realizat de acesta, responsabilitatea și riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertanților’’. Ori, cum contractul va guverna relația dintre părți, iar conținutul său, stabilit legislativ, nu a suferit modificări, o astfel de critică este vădit nefondată. Lipsa acestor informații din conținutul documentației, firească la un contract de proiectare și execuție, nu conduce la modificarea clauzelor contractuale, așa cum eronat susține contestatoarea, aceasta considerând că o parte dintre răspunsurile la clarificări publicate instituie în sarcina viitorului Antreprenor o serie de riscuri și obligații ce, fie sunt reglementate prin HG nr. 1/2018 în sarcina Beneficiarului, fie încalcă prevederi din cadrul actului normativ. Consiliul reține că niciunul dintre răspunsurile indicate de contestatoare nu modifică clauzele și subclauzele modelului de contract citate de contestatoare: -Sub-clauza 68.1 din Condiţiilor Generale. „Riscurile Beneficiarului sunt urmatoarele: (…) (c) erori în repere si sisteme de referința topografice, inițial prevazute în Contract sau comunicate de Supervizor, pe care un antreprenor diligent nu ar fi putut sa le identifice astfel încât sa evite întârzieri sau costuri suplimentare; (d) erori, deficiențe si/sau caracter incomplet ale Cerințelor Beneficiarului si/sau ale Documentelor Beneficiarului; (e) condiții fizice naturale sau artificiale, inclusiv muniții neexplodate sau utilitați subterane, precum si alte obstacole fizice sau factori poluanți, care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevazute de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei, care apar în decursul execuției Lucrarilor, cu excepția condițiilor meteorologice adverse excepționale; (…)” -Sub-Clauza 20.1 din Condiţiilor Generale: „20.1 Beneficiarul va pune la dispoziția Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel târziu la Data de Referință, toate datele relevante, care se află în posesia Beneficiarului, referitoare la structura geologică și condițiile hidrologice de pe Șantier, inclusiv aspectele legate de mediu. Antreprenorul are responsabilitatea interpretării acestor date. Pagina 127 din 157

20.2 Se consideră că Antreprenorul, în măsura în care este posibil (ținând cont de costuri și timp), a inspectat și examinat Șantierul și împrejurimile sale, a analizat datele menționate la subclauza 20.1 și că s-a edificat, înainte de depunerea Ofertei, asupra tuturor aspectelor relevante, inclusiv natura solului și subsolului, forma și natura Șantierului, întinderea și natura Lucrărilor, Materialele necesare execuției Lucrărilor, căile de acces la Șantier și în general a obținut toate informațiile cu privire la riscurile, inclusiv în legătură cu probabilitatea de apariție a acestora, și alte circumstanțe ce influențează sau afectează Oferta.” -Sub-Clauza 8.4: „8.4 După Data de Începere, Antreprenorul va studia cu atenție Cerințele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare și calculele de proiectare, dacă există) și reperele topografice sau sistemele de referință inițiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puțin diligențele definite în Cerințele Beneficiarului. În termen de 90 de zile de la Data de Începere (cu excepția cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greșeală sau altă neconcordanță identificată în Cerințele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referință.” Dimpotrivă, chiar aceste subclauze indicate de contestatoare fac referire la punerea la dispoziția Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel târziu la Data de Referință, a tuturor datelor relevante, care se află în posesia Beneficiarului, deci nu la date care nu sunt în posesia beneficiarului. Așa cum s-a arătat la începutul motivării prezentei, legislația nu impune prezentarea de către beneficiar a unor informații exhaustive, ci a unora clare, care să permită elaborarea de oferte, ori răspunsurile criticate nu sunt de natură a împiedica pe operatori să își depună ofertele, după cum nu au condus și nu sunt apte să conducă la modificarea modelului de contract în forma sa reglementată de HG nr. 1/2018. Răspunderea proiectantului este stabilită de dispozițiile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, și nu de răspunsurile la solicitările de clarificări criticate prin contestația în analiză. În acest sens, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 23 din actul normative indicat, care stabilește următoarele: ,,Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei; b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate; d) elaborarea caietelor Pagina 128 din 157

de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului; g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate; h) asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuţiei construcţiilor sau a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente; i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe specialităţi la toate fazele de execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor’’. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile de la acest subpunct al contestației. La subpunctul 5 din contestație, contestatoarea consideră că PRIN IMPUNEREA STUDIULUI DE FEZABILITATE CA FIIND DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ LA UN NIVEL DE EXIGENȚĂ CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ MINIMĂ ACCEPTATĂ AUTORITATEA ÎNCALCĂ DISPOZIȚIILE LEGALE HG nr. 1/2018 ȘI ÎNFRÂNGE SCOPUL PREZENTĂRII UNOR OFERTE CORECTE, COMPLETE ȘI COMPETITIVE. Consiliul a analizat unele dintre argumentele contestatoarei de la acest punct atât în considerațiile preliminare, cât și la celelalte puncte din motivare. În ceea ce privește interpretarea sub-clauzei 8.1 (b) Studiul de Fezabilitate este un document prezentat cu rol informativ, acesta este transformat prin răspunsurile la clarificări ca un reper minim obligatoriu de autoritatea contractantă, stabilind pe de o parte ca fiind obligatorii soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate, iar pe de altă parte, impunând ofertanţilor să nu deroge de la prevederile acestuia prin propunerea unor soluţii alternative. „8.1 Cerințele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezintă cerințele esențiale aferente Lucrărilor. Cerințele Beneficiarului includ, fără a se limita la: (a) tema de proiectare și caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanță; (b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); (c) standardele și normativele aplicabile; (d) teste la Terminarea Lucrărilor; Pagina 129 din 157

(e) teste care se efectuează în Perioada de Garanție; (f) cerințele privind manuale de operare și întreținere; (g) cerințele privind instruirea Personalului Beneficiarului și (h) orice alte cerințe ale Beneficiarului, potrivit prevederilor Condițiilor Contractuale.” Consiliul reține că această clauză se referă la etapa post - atribuire, și nu la etapa depunerii ofertelor. Astfel, caracterul informativ al studiului a fost amplu analizat atât de Consiliu, dar a fost și susținut de autoritatea contractantă, pentru etapa de realizare a proiectului. Autoritatea contractantă, însă, a acceptat modificări ale scenariilor tehnico-economice în etapa de elaborare a proiectului, cu observarea dispozițiilor legale și aprobarea sa. În etapa de ofertare, autoritatea contractantă a stabilit o serie de cerințe minimale ce vor fi respectate întocmai de ofertanți, astfel încât ofertele să fie comparabile. Autoritatea contractantă aduce la cunoștința operatorilor că există dispoziții legale și clauze contractuale care conduc, ulterior semnării contractului, la modificarea condițiilor inițiale, inclusiv prețul și termenul de execuție, în acest sens, având relevanță subclauzele 8.4 și 8.5 din Acordul Contractual din HG nr. 1/2018 Anexa nr. 2: 8.4 După Data de începere, Antreprenorul va studia cu atenţie Cerinţele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare şi calculele de proiectare, dacă există) şi reperele topografice sau sistemele de referinţă iniţiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puţin diligenţele definite în Cerinţele Beneficiarului. în termen de 90 de zile de la Data de începere (cu excepţia cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greşeală sau altă neconcordanţă identificată în Cerinţele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referinţă. După primirea acestei notificări, Supervizorul va Decide dacă se vor aplica prevederile clauzei 37 [Modificări] şi va notifica, în mod corespunzător. Antreprenorul. Dacă şi în măsura în care, având în vedere costurile implicate, condiţiile și timpul de pregătire a Ofertelor, un antreprenor diligent, acordând atenţia necesară, ar fi identificat eroarea, greşeala sau defectul atunci când a inspectat Şantierul şi a examinat Cerinţele Beneficiarului înainte de depunerea Ofertei, Durata de Execuţie nu va fi prelungită şi Valoarea Contractului nu va fi modificată. 8.5 Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a unei erori în Cerinţele Beneficiarului, iar un antreprenor diligent, având în vedere perioada aferentă, nu ar fi descoperit eroarea atunci când a studiat Cerinţele Beneficiarului potrivit prevederilor subclauzei 8.4, Antreprenorul va fi îndreptăţit, cu condiţia respectării prevederilor clauzei 69a /Revendicările Antreprenorului], la: Pagina 130 din 157

a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată, şi b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se adaugă un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%). Deci, contrar criticilor din contestație, nicăieri nu este absolutizat studiul de fezabilitate pentru etapa post atribuire, ci caracterul său obligatoriu în ceea ce privește caracteristicile minimale ale ofertei se referă strict la etapa depunerii ofertelor. De altfel, chiar clauza 8.1 prevede că prin Cerințele beneficiarului se stabilesc caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanță, deci autoritatea contractantă este perfect îndreptățită să procedeze în maniera în care a făcut-o. Consiliul nu identifică în conținutul contestației vreun argument din care să reiasă că ne aflăm în prezența unui ,,Studiu de Fezabilitate vechi, plin de erori și omisiuni’’, «„blocat” într-o proiectare veche, deficitară și fundamental eronată» etc, ci dimpotrivă, se rețin următoarele argumente ale achizitoarei: - acest contract este de proiectare și execuţie, iar antreprenorul are următoarea responsabilitate, conform clauzei 12 din Anexa 2 - Condiţii generale pentru proiectare şi execuţie de lucrări: „12.1. Antreprenorul, cu diligenţa necesară, va proiecta, va executa şi va finaliza Lucrările în conformitate cu prevederile Contractului şi instrucţiunile Supervizorului, şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor. Lucrările executate în conformitate cu proiectul elaborat de Antreprenor vor fi conforme cu scopul şi destinaţia lor, definite în Cerinţele Beneficiarului, şi/sau cu tema de proiectare prevăzută în Contract. Lucrările vor include orice lucrare care este necesară pentru a satisface Cerinţele Beneficiarului şi Oferta Antreprenorului, precum şi toate lucrările care sunt necesare pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii și siguranţei în exploatare a Lucrărilor (inclusiv dacă nu sunt mentionate în Contract”; - studiul de Fezabilitate care face obiectul prezentei proceduri a fost avizat în CTE-CNAIR S.A. și CTE-MT în luna decembrie 2021 și actualizat în 2022 (inclusiv Acordul de Mediu); - potrivit răspunsurilor furnizate la solicitările adresate, autoritatea contractantă nu scindează/sau transferă riscuri și nici nu limiteaza aplicabilitatea prevederilor 8.4 și 8.5 din H.G. nr. 1/2018, vizavi de obligațiile beneficiarului, astfel ca riscurile sunt împărțite în mod corespunzător în cadrul contractului de lucrări, autoritatea contractantă și proiectantul studiului de fezabilitate fiind răspunzătoare pentru erorile de proiectare, iar viitorul antreprenor care elaboreaza și proiectul tehnic, fiind responsabil pentru soluţiile tehnice propuse prin intermediul acestuia; - se au în vedere și prevederile art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, document elaborat de achizitoare și pus la dispoziția Pagina 131 din 157

operatorilor economici, unde la (b) punctul de referinţa nr. 2, se specifică: (b) Punctul de referinţa nr. 2 - Realizare în 90 zile de la Data de începere, asa cum este aceasta mentionata în Ordinul Administrativ de începere, și presupune îndeplinirea următorilor indicatori: - studiile de teren: studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, topografice și de stabilitate ale terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie sunt finalizate - investigaţiile de diagnostic arheologic inclusiv pentru zonele cu potential arheologic sunt finalizate; - identificarea sitarilor arheologice și a zonelor cu potential arheologic este finalizata; - programul de cercetări arheologice preventive în vederea descărcării de sarcina arheologica pentru zonele delimitate este stabilit; - identificarea utilitatilor este finalizata; - identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordantelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţa este finalizata și notificata Supervizorului; de unde rezultă faptul că antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea în 90 de zile de la data Ordinului de începere a activitatii de proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica beneficiarului / supervizorului, în vederea analizarii și aplicarii clauzelor contractuale ce se impun; - din coroborarea termenelor stipulate, viitorul antreprenor are la dispoziţie 3 luni pentru efectuarea și predarea studiilor de teren (inclusiv a studiului geotehnic), termen corelat cu perioada pentru notificarea erorilor identificate în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, în urma acestor studii antreprenorul fiind în posesia celor mai importante date necesare proiectării la nivelul de detaliu specific Proiectului Tehnic; - într-adevar, viitorul antreprenor care are și calitatea de proiectant și este responsabil cu elaborarea Proiectului Tehnic și definitivarea soluţiilor, în timp ce ofertanţii trebuie sa respecte prevederile documentaţiei de atribuire, iar autoritatea contractantă nu solicita elaborarea Proiectului Tehnic la momentul depunerii ofertelor pentru un contract de tipul proiectare și execuţie lucrări, potrivit prevederilor art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, document elaborat de achizitoare și pus la dispoziția operatorilor economici, unde la (d) punctul de referinţa nr. 4, se specifică: (d) Punctul de referinţa nr. 4 - Realizare în 12 luni de la Data de începere, asa cum este aceasta mentionata în Ordinul Administrativ de începere, și presupune indeplinirea următorilor indicatori: - activitatea de cercetare arheologica preventiva în vederea descărcării de sarcina arheologica pentru zonele delimitate ca situri arheologice este finalizata; - Proiectul Tehnic de Execuţie și Detaliile de Execuţie sunt predate și aprobate de Supervizor și Beneficiar; - Detaliile de execuţie și toate activitatile de proiectare sunt finalizate astfel incat sa poata fi demarate conform Condiţiilor Contractuale și legale Lucrările de execuţie; - Verificarea Proiectului Tehnic și a Detaliilor de Execuţie de către Verificatori autorizaţi conform subclauzei 19.2 din Condiţiile Speciale este finalizata.” Consiliul reține că din conținutul niciunuia dintre răspunsurile enumerate de contestatoare la acest punct, respectiv răspunsurile nr. Pagina 132 din 157

31, 80, 150, 134, 137, 138, 139, 133, 277, 278, 131, 145, 170, 335, 336, 311, 312, 379, 380, 381, 382, 383, 377, citate integral împreună cu întrebările, la pag. 26-32 din prezenta, nu încalcă modelul de contract stabilit în HG nr. 1/2018, așa cum susține contestatoarea. În ceea ce privește caracterul evaziv al acestor răspunsuri, Consiliul a analizat anterior, cu ocazia soluționării celorlalte puncte, răspunsurile nr. 31, 80, 134, 277, doar răspunsul la întrebarea 277 fiind considerat neclar. În ceea ce privește răspunsul nr. 150, întrebarea are următorul conținut: Vă rugăm să confirmați că Antreprenorul îsi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fără costuri suplimentare sau extensii de timp, atâta timp cât situația din teren este similară cu cea din documentația pusă la dispoziție de catre Beneficiar, și va fi responsabil de realizarea lucrărilor necesare asigurării rezistenței, stabilității și siguranței în exploatare a sectorului de autostradă. În răspunsul furnizat, autoritatea contractantă, aceasta face trimitere la art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului, respectiv pag. 91 din acest document, „Antreprenorul va prelua date din cadrul documentației tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai după ce va verifica și va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectând totodată Cerințele Beneficiarului. Antreprenorul își va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fără costuri suplimentare sau extensii de timp, atâta timp cât situația din teren este similară cu cea din documentația pusă la dispoziție de către Beneficiar, și va fi responsabil de realizarea lucrărilor necesare asigurării rezistenței, stabilității și siguranței în exploatare a sectorului de autostradă. Orice lucrare necesară asigurării acestor cerințe este inclusă în Prețul Contractului. Cheltuielile care rezultă din modificări necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de soluții tehnice punctuale și care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevăzute cu exactitate la data organizării procedurii de achiziție publică, pot face obiectul utilizarii rezervelor de implementare în conformitate cu prevederile legale, în condițiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. Consiliul reține că răspunsul este clar și face trimitere la o prevedere a documentației de atribuire cunoscută încă de la data depunerii ofertelor. Răspunsul nu încalcă cu nimic HG nr. 1/2018, iar prevederea documentației este echilibrată. Răspunsul 137 este clar, arătând standardul ce se va avea în vedere în activitatea de proiectare. Pagina 133 din 157

Răspunsul 138 este clar, în sensul că traseul stabilit nu poate fi modificat prin ofertă. Răspunsul 139 este clar, în sensul că detaliile rosturilor de dilatație se vor stabili prin proiect. Răspunsul nr. 133 este clar, în sensul că ofertantul trebuie să ia în considerare, la întocmirea ofertei, soluțiile din studiul de fezablitate Răspunsul nr. 278 este clar, fiind în sensul dispozițiilor legale. Răspunsul nr. 131 este clar, în sensul că documentația solicuitată va fi întocmită în etapa de proiectare, nefiind parte a studiului de fezabilitate. Aceeași concluzie se reține și cu privire la răspunsul 145. În ceea ce privește, însă, răspunsul la nr. 170, din care cităm parțial ,,În situația în care soluțiile de fundare directă vor fi considerate în estimarea valorii podurilor și, ulterior, în elaborarea Proiectului Tehnic de Execuție aceasta solutie se va dovedi inaplicabilă, va rugăm să clarificați modul in care se vor ajusta aceste valori în concordață cu soluția rezultată în urma calculelor structurale și de capacitate portantă’’, Consiliul reține necesitatea completării acestuia, autoritatea urmând a face trimitere la clauza 8.4 din modelul de contract. În ceea ce privește răspunsurile 335, 336, 311, 312, 382, 383, rspectiv dacă se poate modifica tipul structurii din oțel-beton, modificarea numărului și lungimii deschiderilor, dacă se poate modifica suprastructura structurilor cu paletaj ortotrop etc, Consiliul reține ă și acesta este clar, fiind incidente aceleași considerente ca la analiza răspunsului 31. În ceea ce privește răspunsul nr. 379, acesta este clar, autoritatea stabilind înălțimea panoului fonoabsorbant. În ceea ce privește răspunsul 380, 381 și 377, și acestea sunt clare, în sensul că aceste date vor fi stabilite în etapa de proiectare. Consiliul nu poate reține vreo contradicție în răspunsurile autorității contractante, respectiv că pe de o parte, ofertanţii nu pot să deroge de la Studiul de Fezabilitate, deși Cerinţele Beneficiarului impuneau numai anumite caracteristici ca fiind obligatorii, că Studiul de Fezabilitate este cerinţa minimă obligatorie, pe de cealaltă parte are doar rol informativ, deoarece, așa cum s-a arătat, în etapa de ofertare acest studiu este parte a documentației de atribuire, și, sub acest aspect, este obligatoriu pentru ofertanți, iar în etapa post atribuire, abia atunci acesta își împlinește menirea sa legală, în sensul HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, devenind un instrument informativ, proiectanții având obligația optimizării soluțiilor din studiu. De asemenea, Consiliul nu poate lua în considerare nici susținerea contestatoarei potrivit căreia în unele cazuri, nefiind în măsură să răspundă în mod clar și precis, autoritatea pretinde că răspunderea Pagina 134 din 157

aparţine exclusiv ofertanţilor, deoarece lipsa răspunsului în sensul punerii la dispoziție și a altor informații este justificată obiectiv, prin aceea că acele informații nu există la momentul acesta, ci se vor realiza în faza de proiectare. Nu în ultimul rând, Consiliul reține și faptul că însăși contestatoarea este nemulțumită atunci când autoritatea publică informații suplimentare, considerând că se adaugă restricții care nu au existat inițial (a se vedea, în acest sens, răspunsul la punctul de vedere al autorității contractate și susținerile de la pag. 20-24 din contestație), ceea e arată caracterul contradictoriu al contestației. În același timp, există numeroase mijloace în legislație, în modelul de contract și chiar în documentația de atribuire care atenuează riscul antreprenorului, astfel încât acesta să nu răspundă pentru aspecte pe care nu le-a cunoscut, cu titlu de exemplu fiind și art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului citate anterior, referitoare la riscul geologic. Prin urmare, teama și suspiciunile contestatoarei potrivit cărora antreprenorii ar fi puși în situația acceptării unor riscuri incomensurabile este nefondată. Cu privire la subpct. 6 din contestație, PRIN RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRI, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ INCLUDE CATEGORII DE LUCRĂRI CARE NU AU FOST AVUTE ÎN VEDERE LA STABILIREA VALORII ESTIMATE, Consiliul nu împărtășește opinia contestatoarei. Chiar dacă ar fi așa cum susține în titlul subpunctului, o astfel de practică nu încalcă vreo dispoziție legală, în condițiile în care studiul de fezabilitate urmează a fi dezvoltat și corectat în etapa de proiectare. Astfel, dacă studiul de fezabilitate ar cuprinde toate detaliile, atunci proiectarea nu ar mai avea niciun sens. Prevederile legale referitoare la conținutul documentațiilor stabilesc, însă, cu precizie ceea ce se realizează în etapa studiului și ceea ce se realizează în etapa de proiectare. Consiliul are în vedere că în cadrul contractului sunt prevăzute Rezerve de implementare sunt în cuantum de 165.714.114,24 lei fără TVA, iar valoarea estimată este prevăzută ca un interval foarte larg, respectiv între 1.836.788.949,10 și 2.163.076.976,19 lei, deci o diferență între cele două capete ale intervalului de 326.288.027 lei, suficient pentru a cuprinde lucrări care nu au fost avute în vedere inițial dar a căror necesitate va reieși din proiect. Deci, nu există nicio dovadă din care să rezulte că fondurile ar fi insuficiente, valoarea contractului fiind mare raportat la cei 17,6 km de autostradă ce urmează a se realiza în baza contractului. Astfel, valoarea medie a unui km de autostrada, la valoarea maximă prevăzută în documentație, fără rezerve de implementare, la un curs estimate de 5 lei/euro, este de 24.580.420 euro/km, încadrându-se în estimările pentru categoria de teren pentru care se atribuie contractul. Trebuie luat în considerare și faptul că pentru fiecare km de autostradă se mai adaugă încă o sumă de 1.883.114 euro din rezervele de implementare, Pagina 135 din 157

rezultând un preț mediu estimat de 26.463.534 euro/km, aspect ce exclude susținerile contestatoarei. Astfel, nu se poate trage concluzia, așa cum s-a arătat anterior, că posibilitatea oferită operatorilor economici de a-și cota orice cheltuieli necesare realizării lucrărilor ar fi defavorabilă acestora, sau că există lucrări ce nu au fost avute în vedere, estimarea valorii pentru un contract de proiectare și execuție urmând alte reguli, și nu pe liste de cantitățile de lucrări, care nu au fost stabilite, neexistând proiect tehnic. Contestatoarea invocă o serie de răspunsuri care au condus-o la această concluzie: nr. 4, 33, 34, 35, 36, 55, 78, 19, 67, 13, 79, 113, clarificare din oficiu nr. 3 și nr. 4, răspunsuri citate integral, însoțite de întrebările aferente, la paginile 34-38 din prezenta. Consiliul are în vedere că răspunsurile nr. 33, 34, 35, 36 au fost analizate anterior, criticile fiind respinse. În ceea ce privește întrebarea nr. 4, Consiliul reține că aceasta nu se încadrează în categoria informațiilor legate de documentația de atribuire, ci operatorul care a adresat-o expune o situație ipotetică, solicitând lămuriri referitoare la modalitatea de interpretare a acesteia, respectiv dacă se aplică prevederile contractuale sau dispozițiile legale referitoare la rezervele de implementare. Răspunsul autorității este adecvat situației, făcând trimitere la modelul de contract aprobat prin HG nr. 1/2018 și arătând că riscul cantităților aparține contractantului. Pe de altă parte, în niciun caz nu se poate concluziona că prin acest răspuns, autoritatea contractantă ar fi inclus categorii de lucrări care nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate, deoarece așa cum rezultă chiar din conținutul întrebării, aceasta avea în vedere eventuale erori de măsurare ale podurilor, respectiv de unde se suportă diferența pentru piloni. Consiliul reține, astfel, că documentația de atribuire, respectiv modelul de acord contractual, cuprinde ample referiri la rezervele de implementare astfel cum sunt acestea stabilite de O.U.G. nr. 101 din 25 iunie 2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv regimul acestora, lucrări cre se acoperă din acestea, cum se aprobă, cum se deconteză etc. Este evident că în această etapă, autoritatea contractantă nu poate oferi un răspuns cert, respectiv că se suportă din rezervele de implementare sau din modificări ale valorii contractului, deoarece orice situație specifică urmează a fi analizată pe baza elementelor concrete existente la un moment dat. Autoritatea contractantă nu poate să ,,lege’’ la acest moment, pe responsabilii de derularea contractului, de răspunsul său actual, fiecare situație concretă ce conduce la modificări importante urmând a fi analizată punctual. Și în ceea ce privește răspunsul nr. 55, Consiliul reține că nu poate fi vorba de includerea unor cheltuieli prin răspunsul la clarificări, din Pagina 136 din 157

moment ce întrebarea se referă la costuri administrative despre care se vorbește în documentația de atribuire. În ceea ce privește răspunsul nr. 78, Consiliul reține că nu poate fi vorba de includerea unor cheltuieli prin răspunsul la clarificări, din moment ce răspunsul autorității face trimitere, în mod clar, la Volumul 8 din documentația de atribuire, document ce trebuie luat în considerare de operatori în întocmirea ofertelor. Și în ceea ce privește răspunsul nr. 19, nu există vreo dovadă din partea contestatoarei că tarifele de racordare la rețele ar fi fost omise din valoarea lucrărilor. Din moment ce se dorește un tronson functional de autostradă, iar Anexa 1 la Formularul 7 cuprinde multe poziții ce necesită racordare, este de la sine înțeles că urmează a se realiza de antreprenor. De asemenea, și sub aspectul clarității, aspect care nu a fost, însă, invocate la subpct. 6 din contestație, răspunsul este cât se poate de relevant, ,,Tarifele privind racordarea la retea, taxele de culoare, alte costuri adiacente de contractare sunt suportate de Antreprenorul General. Costurile estimate de ofertanți vor fi stabilite de aceștia în baza propriilor calcule/estimări, care să acopere toate aspectele contractului și vor fi incluse în activitățile/categoriile de lucrări sau servicii aferente capitolului specific conform graficului din Anexa 1 la Formularul 7’’. Astfel, analizând anexa indicată de autoritatea contractantă, rezultă că operatorii au numeroase variante de a include în propunerea financiară toate taxelele de racordare. De exemplu, dacă ne referim la utilități, există capitolul 5. Dacă ne referim la iluminat, există subcategoria 6.4., 10.3.4 etc, subcategoria 6.5, dacă ne referim la racordarea elementelor de siguranță etc. Deci, răspunsul nu adaugă categorii de lucrări față de documentația inițială, fiind clar că autoritatea contractantă urmărește ca la predarea obiectivului, toate sistemele să funcționeze, deci să fie racordate. Consiliul reține că și în ceea ce privește siturile arheologice și gropile de împrumut, răspunsurile nu adaugă categorii de lucrări, fiind clare și răspunsurile nr. 67 și 13. În ceea ce privește răspunsul nr. 79 și 113, care fac trimitere la răspunsul nr. 13, Consiliul reține că nici acestea nu adaugă categorii de lucrări care să nu fi fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate. Consiliul reține, astfel, că indifferent dacă organizarea de șantier va fi amplasată pe coridorul de expropriere sau pe alt teren, operatorul are dreptul să își includă costurile aferente, în acest sens existând în Anexa 1 la Formularul 7 subcap. 2. 1, Organizarea șantierului. În ceea ce privește inexistența în documentele inițiale a stațiilor de încărcare, introduce printr-o clarificare din oficiu, Consiliul reține că într- adevăr, acestea nu au fost prevăzute în documentația initială. De asemenea, Consiliul reține că nu există vreo interdicție legală a introduce astfel de modificări în documentația de atribuire, contrar argumentație Pagina 137 din 157

prezentată de contestatoare. Imperativul introducerii stațiilor de încărcare electrice ca urmare a crizei combustibililor face perfect justificată reacția autorității contratante de a introduce dotarea spațiilor de servicii cu astfel de stații. Cu toate acestea, Consiliul reține că sunt modificări neesențiale din punct de vedere al costurilor, având în vedere valoarea estimată uriașă, care, oricum, a fost stabilită sub formă de interval. Chiar dacă au fost introduse printr-o clarificare, Consiliul nu a identificat niciun argument legale pentru a anula acest răspuns al autorității contractante, respectiv Clarificarea din oficiu nr. 3. În sprijinul celor de mai sus se rețin ca fiind relevante și precizările autorității contractate potrivit cărora: ”Clarificarea nr. 3 din oficiu a fost emisa ca urmare a faptului ca unul dintre potentialii ofertanţi la tronsonul 4 al Autostrăzi Sibiu-Fagaras, a solicitat o clarificare cu privire la statii de încărcare electrice. Avand în vedere faptul ca la nivel naţional exista Legea nr. 34 din 27 martie 2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și Hotărâre nr. 87 din 7 martie 2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi înfiinţarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternative, iar la nivel European este în lucru: AFIR - Pachetul Fit For 55 - propunere Regulament privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, insa aceasta are un caracter general, cu privire la toata autostrada Sibiu Fagaras, contestatoarea dand inca odata dovada ca nu a studiat documentaţia tehnica, intrucat în cadrul Tronsonului 2 nu se regăsesc parcari de tipul S1/S3.” Fiind, astfel, sesizată într-o altă procedură referitoare la același obiectiv de investiții, autoritatea contractată a înțeles, pe bună dreptate, să corecteze și această documentație. Consiliul mai reține că și clarificarea nr. 4 este justificată, având rolul de a-l informa pe operator asupra costurilor existente, ce trebuie incluse în ofertă, respectiv că pentru pentru un anumit tronson, terenul pentru organizarea de șantier nu a fost introdus în coridorul de expropriere, fiind necesar ca operatorii să ia în calcul costuri cu închirierea acestui teren. Consiliul constată că nu există vreo dispoziție legală sau vreo prevedere a documentației de atribuire care să oblige autoritățile contractante să pună ele însele la dispoziția ofertanților teren pentru organizarea de șantier, în mod gratuit, respectiv să exproprieze teren pentru acest lucru. După cum este bine cunoscut, dreptul de proprietate privată este un drept fundamental, în România, protecția împotriva exproprierii abuzive a statului fiind reglementată prin articolul 44 alin. (3) din Constituția României, potrivit căruia nicio persoană nu poate fi expropriată decât cu plata unei despăgubiri drepte și prealabile și doar dacă există o cauză de utilitate publică ce a fost stabilită potrivit legii. Organizarea de șantier este vremelnică, deci ea nu justifică o expropriere, dacă terenul nu va fi folosit pentru investiția ce urmează a Pagina 138 din 157

se realiza. Utilitatea publică nu se referă la lucrări privizorii, ci la cele permanente, ce vor fi afectate de investiție. Prin urmare, faptul că terenul la care face referire clarificarea din oficiu nr. 4 nu se află pe coridorul de expropriere, nu conduce la concluzia nelegalității acestei clarificări. Contrar susținerii contestatoarei, nicăieri în documentația de atribuire nu se menționează că autoritatea contractantă s-ar fi angajat să pună la dispoziție gratuit terenul aferent organizării de șantier, această mențiune fiind aferentă doar în ceea ce privește terenurile existente pe coridorul de expropriere. Similar, și în ceea ce privește gropile de împrumut, nu există vreo mențiune referitoare la punerea la dispoziție gratuită, autoritatea contractantă lăsând la latitudinea ofertanţilor posibilitatea utilizării locaţiilor indicate prin documentaţia de atribuire și Acordul de Mediu, sau, identificarea altor asemenea locaţii, mai potrivite pentru ofertele pe care le vor intocmi. Consiliul mai reține că însăși contestatoarea arată că prevederile legale stabilesc posibilitatea exproprierii terenului pentru gropile de împrumut, în acest sens, fiind relevante dispozițiile art. 12 alin. (11) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local ,,Pentru lucrările de utilitate publică de interes național prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), terenurile necesare gropilor de împrumut pot fi expropriate și se supun prevederilor prezentei legi. După finalizarea lucrărilor, terenurile expropriate pentru asigurarea gropilor de împrumut se transmit potrivit legii, la cerere, unităților administrativ- teritoriale pe raza cărora se situează’’. Așa cum s-a arătat mai sus, exproprierea este o măsură de excepție, iar legea nu impune, ci doar dă posibilitatea exproprierii acestui teren, statul român fiind cel ce stabilește limitele terenului expropriat. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondate, toate criticile formulate de contestatoare la acest punct. În ceea ce privește subpct. 7 RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRILE PRIVIND AUDITUL DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ, contestatoarea subliniază o serie de aspecte de ordin legal și contractual cu referire la reglementarea și rolul Auditului de Siguranță Rutieră, concluzionând că: ”- ofertele se vor realiza fară implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră, observaţii de care Ofertanţii au luat cunoştinţă, Raportul de Audit pentru stadiul de Studiu de Fezabilitate fiind parte integrantă a documentaţiei de atribuire; - implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră se va realiza în etapa de Proiectare, la faza de Proiect pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire; - plata costurilor suplimentare faţă de oferta tehnică, costuri rezultate ca urmare a modificării soluţiilor tehnice pentru ca acestea să Pagina 139 din 157

reflecte implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră, observaţii pe care viitorul Antreprenor este obligat să le implementeze, se va face din Rezervele de Implementare.” Astfel, concluzia contestatoarei este aceea că, din coroborarea atât prevederile contractuale, cât şi răspunsurile autorităţii contractante la solicitările de clarificari, rezultă că ofertanţii urmează să îşi întocmească oferta tehnică în baza propunerilor de soluţii din cadrul studiul de fezabilitate, urmând să implementeze observaţiile/recomandările din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră în etapa de proiectare, iar costurile asociate modificărilor de soluţie ce vor fi necesare, vor face obiectul Rezervelor de Implementare. Societatea contestatoare a mai adăgat și faptul că, chiar dacă raţiunea pentru care autoritatea contractantă a răspuns prin intermediul clarificărilor, impunând ca implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră să fie realizată în etapa de proiectare, de către Proiectantul-Antreprenor este evidentă, şi anume necesitatea de a avea Oferte competitive şi comparative, având la bază aceleaşi propuneri de soluţii, necesitatea implementării observaţiilor auditorilor este un element cunoscut încă din etapa de ofertare, de către toţi operatorii economici participanţi. Consiliul reține că premisa de la care pornește contestatoare este eronată. Astfel, aceasta pornește de la premisa greșită că auditul întocmit în faza SF nu a fost contestat, că acesta nu ar fi fost respectat în întocmirea Studiului și că auditul din faza SF este cel care se depune în documentația întocmită pentru obținerea autorizației de construire. În replică la cele reclamate, se rețin ca relevante precizările autorității contractante, respectiv: - autoritatea contractantă prin adresa nr. 92/7566 din data de 02.01.2022 a contestat o parte din recomandările formulate în cadrul Raportului de Audit de Siguranţa Rutiera - Stadiul 1- Studiu de fezabilitate, înregistrat la CNAIR SA cu nr. 92/4095 din 19.01.2022, iar prin decizia nr. 8 din 15.02.2022 emisă de A.R.R., s-au admis obiecțiunile formulate de către autoritatea contractanta; - restul recomandărilor cuprinse în Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră au fost implementate de proiectantul Consitrans în cadrul studiului de fezabilitate; - totodată, Auditul de Siguranţă Rutieră întocmit în etapa SF nu este final, acesta urmând să suporte posibile modificări în etapa de elaborare a proiectului tehnic; - autoritatea contractantă a prevăzut o categorie de Rezerve de Implementare distinctă, care dă posibilitatea depăşirii oricăror blocaje rezultate din noile solicitări din cadrul ASR elaborat la nivel de proiect tehnic; - contrar susţinerii contestatoarei, nici ofertanţii și nici autoritatea contractantă nu au de unde să cunoască la acest moment ce observaţii Pagina 140 din 157

vor fi cuprinse în cadrul ASR de la Proiectul Tehnic tocmai din acest motiv autoritatea contractantă prevazand plata acestora din Rezerve de Implementare; - autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire și răspunsurile la clarificari nu transfera niciun risc, asumand în mod clar plata implementării recomandărilor din ASR de la nivelul Proiectului Tehnic din cadrul Rezervelor de Implementare. În acest sens, Consiliul are în vedere următoarele dispoziții legale ale ORDINULUI nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: - - Articolul 7 (1) Auditul de siguranță rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră și se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii: a) studiul de fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții; b) proiect tehnic și detalii de execuție; c) anterior recepției la terminarea lucrărilor la drumul public; d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în traffic. (2) Operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii (…). b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic și detalii de execuție: 1. planul de situație; 2. semnalizare orizontală și verticală coerentă; 3. iluminarea căilor rutiere și a intersecțiilor; 4. echipamente poziționate în ampriza drumului; 5. plantația rutieră adiacentă drumului în extravilan și construcțiile, amenajările și alte obiective din intravilanul localităților; 6. obstacole fixe la marginea drumului; 7. parcări sigure; 8. dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor: (i) dispoziții pentru pietoni; (ii) dispoziții pentru bicicliști; (iii) dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți; 9. adaptarea sistemelor rutiere de restricționare într-un mod ușor de utilizat (spații care separă sensurile de mers și parapete de siguranță pentru evitarea pericolelor la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili)’’. Pagina 141 din 157

Deci, așa cum arată chiar contestatoarea, auditul de siguranță rutieră reprezintă parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, ce se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, cu modificările și completările ulterioare. Faptul că s-a realizat un audit de care s-a ținut seama în etapa de realizare a studiului de fezabilitate, nu înseamnă că după realizarea proiectului și a detaliilor nu se va realiza un nou audit, de care antreprenorul va trebui să țină seama, observațiile din conținutul acestuia urmând a fi integrate în proiect. Raportul de audit în discuție este cel reglementat la pct. b alin. (1) și (2), și nu cel din cadrul studiului de fezabilitate, toate susținerile contestatoarei de la acest capitol fiind pur speculative. Consiliul mai remarcă și faptul că nu se formulează vreo critică din care să rezultă că studiul de fezabilitate ar încălca raportul de audit sau că răspunsurile la clarificări ar fi contrare legislației specifice. Consiliul reține că nu există vreo solicitare către ofertanți de a ignora în întocmirea ofertei implicările Auditului de Siguranţă Rutieră, prevederile citate referitoare la obligația antreprenorilor de a implementa recomandările din raportul de audit referindu-se la raportul prevăzut la lit. b citată mai sus. Prin urmare, răspunsurile la solicitarile de clarificare nr. 56, 136, 151, 152 sunt corecte. Consiliul găsește util a cita răspunsurile nr. 151 și 152, fiind relevante și lămurind întru-totul dilemele contestatoarei: Răspuns nr. 151: In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. Pagina 142 din 157

La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. In ceea ce priveste aplicabilitatea clauzei 69a din Conditiile Generale de Contract, va rugam sa aveti in vedere conditionalitatile stabilite de legiuitor pentru notificarea Revendicarii de catre Antreprenor. Răspuns nr. 152: ,,Prevederile art. 4.21. (din cerințele beneficiarului) nu este cerinta imperativa. Implementarea recomandarilor din auditul de siguranta rutiera in etapa urmatoare de proiectare PT, se va analiza impreuna cu Supervizorul, sau dupa caz, cu Beneficiarul, in vederea stabilirii recomandarilor, ce vor fi aplicate. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual’’. Ceea ce se înțelege din interpretarea coordonată a acestor răspunsuri este aceea că, în etapa de ofertare, operatorii trebuie să întocmească ofertele în baza studiului de fezabilitate. În etapa contractuală, după finalizarea proiectării, se realizează auditul de siguranță aferent acestei faze. Pagina 143 din 157

Auditul se verifică de către supervizor, beneficiar și proiectant. Chiar dacă răspunsul nu precizează, există drept de contestație, în condițiile legii, aceasta fiind soluționată de ARR. Recomandările din audit sunt obligatorii. După implementarea recomandărilor, dacă apar modificări cantitative, ele vor fi analizate de supervizor sau beneficiar și tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, în funcție de fiecare situație specifică în parte, ori modificând valoarea contractului, ori aplicând regulile specifice rezervelor de implementare. Răspunsurile precizează și faptul că erorile de proiectare nu dau drept la decontare suplimentară. Răspunsul nu precizează, în niciun caz, că beneficiarul și supervizorul vor decide ce măsuri din raportul de audit se vor aplica, ci aceste decizii se referă la costurile suplimentare, interpretarea contestatoarei fiind vădit eronată. Prin urmare, criticile vor fi respinse ca nefondate. În ceea ce subpct. 8. ALTE RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE CRITICATE ANTERIOR, respectiv EXPROPRIERI SUPLIMENTARE, ARHEOLOGIE, UTILITĂȚI, TERMEN REZONABIL, Consiliul le va analiza în măsura în care sunt invocate alte aspect față de cele analizate anterior. Astfel, paragraful din contestație ce vizează EXPROPRIERI ȘI EXPROPRIERI SUPLIMENTARE se referă la clarificarea din oficiu nr. 3 și nr. 4 analizate anterior. Astfel, contestatoarea susține că, deși în cadrul Răspunsului nr. 13, autoritatea contractantă a susţinut că terenul aferent organizării de șantier va fi pus la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit, ulterior în cadrul Clarificării din oficiu nr. 4 a precizat că o anumită locaţie nu va fi pusă la dispoziţie în mod gratuit, deoarece nu a fost inclusă în coridorul de expropriere: Consiliul reține că susținerea contestatoarei este eronată. Astfel, răspunsul nr. 13 are următorul conținut: ,,În cadrul Documentației de Atribuire au fost prezentate posibilele locații ale gropilor de împrumut, identificate și analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de împrumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului în mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte în cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Alegerea gropilor de Pagina 144 din 157

imprumut este la latitudinea Antreprenorului, dar Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut alese, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Referitor la organizările de șantier Autoritatea Contractantă transmite urmatoarele: Organizările de șantier amplasate în cadrul coridorului de expropriere au fost cuprinse în documentația de expropriere și, dacă este cazul, vor fi puse la dispoziția Antreprenorului în mod gratuit. Organizările de șantier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Menționăm faptul că ofertanții pot alege și alte organizări de șantier decât cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este în sarcina Antreprenorului’’. Astfel, răspunsul la clarificarea nr. 13 se referă explicit la punerea la dispoziție gratuită a terenurilor pentru organizare de șantier aflate pe culoarul de expropriere, și nu și a celor care nu sunt deținute de autoritatea contractantă. În ceea ce privește Clarificarea din oficiu nr. 3 privind staţiile de încărcare și prin această Clarificare din oficiu, contestatoarea susține că autoritatea contractantă a modificat documentaţia de atribuire și propriile răspunsuri la solicitările de clarificare, rezultând că niciun ofertant diligent nu este în măsură să întocmească o ofertă completă și cu atât mai puţin nu poate, în mod obiectiv, să prevadă totalitatea costurilor și activităţilor necesare. Consiliul reține că tocmai această clarificare va permite operatorilor să își elaboreze corect ofertele, solicitarea suplimentară dând această posibilitate. În cazul gropilor de împrumut, autoritatea contractantă suţine în cadrul răspunsurilor că terenurile pentru aceste gropi nu vor fi puse la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit, deoarece acestea nu se află în coridorul de expropriere. Consiliul a analizat această critică anterior. Cu privire la criticile contestatoarei referitoare la lipsa de claritate a unor răspunsuri la clarificări, Consiliul reține că aceasta se referă la răspunsurile 13, 107, 276, 14, 79, 159, 268, citate integral împreună cu întrebările aferente la pag. 49-53 din prezenta, Consiliul reține că nu sunt fondate criticile contestatoarei. Contestatoarea trebuie să aibă în vedere că răspunsurile la solicitările de clarificări fac și ele parte din documentația de atribuire, ori prevederile acesteia se interpretează coordonat, și nu individual. Astfel, rezultă clar și unitar că gropile de împrumut nu fac parte din coridorul de expropriere, că nu vor fi puse la dispoziția antreprenorului în mod gratuit, că operatorii pot folosi orice gropi, la libera lor alegere Pagina 145 din 157

(răspunsul nr. 276). Faptul că autoritatea nu precizează dacă terenul propus în documentație, cu caracter informativ, este public sau privat (răspunsul nr. 107), nu prezintă, astfel, nicio relevanță pentru întocmirea ofertei, din moment ce alegerea lui este la latitudinea sa și, oricum, pământul trebuie plătit. Deci, lipsa unei atari informații nu îl împiedică pe ofertant să depună oferta. În ceea ce privește răspunsul nr. 14, contestatoarea arată că autoritatea contractantă refuză să informeze ce anume se regăsește inclus în coridorul de expropriere, deși există o solicitare clară de a indica dacă anumite lucrări ce fac parte din obiectul contractului sunt incluse în coridor, autoritatea contractantă nu răspunde la această solicitare. Consiliul reține că autoritatea răspunde clar că acea lucrare face parte din obiectul contractului, rezultând, astfel, în mod logic, că și terenul afferent face parte din coridorul de expropriere. În ceea ce privește răspunsul 79, care face trimitere la răspunsul 13, acesta a fost analizat, criticile fiind găsite nefondate. În ceea ce privește criticile contestatoarei referitoare la încercarea de a transfera în sarcina ofertantului, viitor Antreprenor, responsabilitatea pentru exproprierile suplimentare, dar și de această dată nu este clară în ceea ce privește acest transfer, deși este întrebată în mod punctual, Consiliul reține că autoritatea contractantă face referire la răspunsurile nr. 159 și 268, citate integral la pag. 52-52. Consiliul reține că răspunsul este clar, în sensul că nu antreprenorul realizează exproprierea, fiind exact în sensul întrebării adresate de operatorul economic. De asemenea, rezultă foarte clar din conținutul răspunsurilor că este vorba de apariția necesității unor exprorieri suplimentare ca urmare a finalizării proiectului, ori documentațiile justificative care să demonstreze utilitatea publică vor fi în sarcina sa, și nu realizarea propriu-zisă a exproprierii. Consiliul reține că răspunsurile sunt clare, fiind necesară interpretarea lor în contextual documentației de atribuire și al celorlalte răspunsuri, a reglementărilor legale, și nu izolat. Cu privire la ARHEOLOGIE, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă transferă riscuri și responsabilităţi în sarcina ofertantului, viitorului posibil Antreprenor, în contradicţie vadită cu dispoziţiile legale sunt așa-zisele clarificări pe arheologie. Acest transfer presupune și includerea unor costuri în cadrul ofertei ce nu pot fi estimate sau cuantificate la acest moment, că deși aceasta recunoaște că documentaţia pusă la dispoziţia ofertanţilor nu acoperă întregul amplasament în ceea ce privește analiza potenţialul arheologic, totuși aceasta transferă, contrar dispoziţiilor legale, toate riscurile și costurile siturilor posibile, dar care cu siguranţă vor apărea luând în considerare lacunele documentaţiei, în sarcina ofertantului. Consiliul reține că răspunsul la întrebarea nr. 67 este clar, aducând o serie de precizări referitoare la documentația de atribuire: «Având în Pagina 146 din 157

vedere că dintr-o eroare, s-au menționat în cadrul Cerintelor Beneficiarului șase situri arheologice, Autoritatea Contractantă face următoarea precizare: Conform raportului arheologic întocmit la faza Studiului de fezabilitate, suprafața cercetată a întregului amplasament a fost doar de cca. 30-33%, iar zonele în care nu s-a putut și nici nu se poate realiza nicio intervenție arheologică, din cauza terenului, este de cca. 10% (7 km). Prin urmare, restul de cca. 60% din lungimea traseului poate prezenta și zone cu potențial arheologic, conform concluziilor raportului arheologic întocmit de I.A.B: "Putem presupune, prin raţionament statistic, că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfășurată pe traseul autostrăzii Sibiu- Făgăraș, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Pe traseul cercetat la faza Studiului de fezabilitate a fost identificată o singură zonă care a fost delimitată ca sit, pe Lotul 1, la km 13+850 – km 14+270, Mârșa – Situl 1. Delimitarea sitului s-a făcut pe o lungime de 420 m și o lățime de aproximativ 80 m, reprezentată de ampriza coridorului autostrăzii Sibiu- Făgăraș. Situl este situat în zona unui racord rutier Mârșa - Avrig. Astfel, precizăm că pe tronsonul 3 nu au fost practicate suficiente secțiuni arheologice la faza studiului de fezabilitate astfel încât să contribuie la identificarea unor zone cu potențial arheologic, dar acest fapt nu exclude posibilitatea ca după finalizarea diagnosticului arheologic intruziv (etapa menționată și în caietului de sarcini) să nu fie identificate vestigii arheologice. În consecință, Antreprenorul își poate estima un cost acoperitor pentru activitatea de cercetare arheologică, inclusiv riscul de a putea repera situri, luând în considerare aspectul că pe o lungime de cca. 30% din traseul a fost identificat un singur sit arheologic.” A se vedea Clarificarea din oficiu nr. 1 din prezenta Clarificare». Consiliul reține că existența unor obligații în sarcina operatorului economic în ceea ce privește siturile arheologice nu înseamnă, inevitabil, transferal riscurilor, din moment ce autoritatea contractantă decontează aceste cheltuieli. Documentația de atribuire cuprinde o multitudine de prevederi referitoare la investigațiile arheologice, citate de contestatoare in extenso. De asemenea, Consiliul reține că acordul contractual cuprinde informații importante referitoare la utilizarea rezervelor de implementare pentru investigații arheologice. Este vădit nefondată critica formulată de contestatoare referitoare la neîndeplinirea obligaţiei autorității contractante de a face investigaţiile arheologice pe întreg amplasamentul viitoarei autostrăzi, o astfel de practică fiind neuzuală, iar o asemenea obligație nu există. Totodată, condițiile generale de contract stabilesc la sub-clauza 68.2., următoarele: ,,Consecinţele Riscurilor Beneficiarului (notă: în Pagina 147 din 157

clauza 68.1 lit. (f) se stabilesc următoarele riscuri ale beneficiarului: descoperirea unor vestigii arheologice sau similar, care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevăzută de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei). ,,Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a producerii unuia dintre Riscurile Beneficiarului şi cu excepţia cazului în care alte clauze ale Condiţiilor Contractuale prevăd altfel, Antreprenorul, cu condiţia respectării prevederilor subclauzei 69a [Revendicările Antreprenorului], va fi îndreptăţit la: (a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată; şi (b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se va adăuga un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%) în cazurile expres menţionate în Condiţiile Contractuale’’. Din examinarea documentației de atribuire se constată faptul că sunt juste precizările autorității contractante potrivit cărora, cu privire la susţinerea contestatoarei referitoare la pretinsa transferare a riscurilor şi a responsabilităţilor identificării unor situri suplimentare către Antreprenor, aceasta nu poate intra în discuţie, atât timp cât operatorii economici au fost informaţi, în mod transparent, cu privire la existența acestui risc și aceştia îl pot cuantifica în cadrul propunerilor financiare, în baza informaţiilor pe care Beneficiarul le-a pus la dispoziţie, aşa cum se regăsesc în conţinutul Raportului Arheologic. Conform documentului intitulat METODOLOGIE DE MANAGEMENT AL RISCURILOR, ,,Risc – O situaţie, un eveniment, care nu a apărut încă, dar care poate să apară în viitor, caz în care, obţinerea rezultatelor, în prealabil fixate, este ameninţată sau potenţată’’. În cazul în care cunoaștem, sigur, că în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie, operatorii fiind obligați să le ia în calcul, nu mai este vorba de niciun risc. Deci, riscul arheologic din Condițiile generale, la care face trimitere contestatoarea, este unul care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevăzut de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei, ori, în situația acestui contract, nu mai este vorba de un risc, ci de o informație prevăzută expres în documentație, fiind în sarcina antreprenorului, iar ofertanții trebuie să îl ia în calcul la depunerea ofertelor, respectiv partea precizată ,,pe restul de aproximativ 2/3 din traseul autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie’’. Doar dacă Pagina 148 din 157

numărul siturilor îl depășește pe cel estimat, abia atunci riscul este exclusiv al beneficiarului, fiind aplicabilă clauza 68 citată mai sus. Prin urmare, vor fi reținute ca judicioase argumentele aduse de autoritatea contractantă în favoarea netemeiniciei celor reclamate, respectiv: - prezentul contract dispune de Rezerve de implementare în cadrul cărora se regăseşte şi o sumă aferentă investigaţiilor arheologice, pentru situaţia în care sunt identificate SITURI SUPLIMENTARE faţă de ceea ce Ofertantul a primit ca informaţii iniţiale la depunerea ofertei; - faptul că i se aduc la cunoştinţă ofertantului etapele pe care trebuie să le realizeze pentru această activitate: finalizarea diagnosticului arheologic intruziv, realizarea cercetării arheologice preventive a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului şi supravegherea arheologică a lucrărilor de execuţie constituie elemente care contribuie la estimarea unei sume acoperitoare care poate permite o gestionare corespunzătoare a oricăror probleme care pot apărea; - investigaţiile arheologice preliminare au fost realizate de un Prestator de specialitate, care a oferit toate informaţiile pe care le-a putut obţine la momentul derulării contractului de întocmire a Studiului de Fezabilitate; - în consecinţă, faptul că există un Raport arheologic care conţine informaţii cu privire la procentul de realizare a diagnosticului arheologic intruziv şi zonele în care s-au realizat secţiunile de identificare a potenţialului arheologic al traseului, oferă posibilitatea ofertanţilor să îşi bugeteze corespunzător cel puţin două etape ale acestei activităţi, respectiv etapa diagnosticului arheologic intruziv şi cea a supravegherii arheologice, în timp ce pentru activitatea de cercetare arheologică preventivă a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului pot fi estimate costuri pentru cercetarea a cel puţin trei situri arheologice, pornind de la informaţiile prezentate în „Raport final privind evaluarea aprofundată de teren şi diagnostic intruziv executate pe traseul propus pentru „Autostrada Sibiu-Făgăraş. " Astfel, concluzia reținută și de Consiliu este aceea că prevederile legate de activitatea de arheologie nu reprezintă cerinţe abuzive care să determine modificarea documentaţiei, mai ales că antreprenorul are la dispoziţie sume alocate prin Rezervele de implementare pentru astfel de situaţii. Abordarea autorității și acțiunile întreprinse de aceasta în calitate de beneficiar al lucrărilor sunt pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce implica ca autoritatea contractantă sa impună unele clauze/cerințe în documentația de atribuire cu scopul de a avea Pagina 149 din 157

control asupra modului de executare a contractului, introducerea anumitor clauze este motivata de garanţiile necesare Autorității Contractante pentru realizarea cu celeritate și în condiţii optime a obiectivului de interes naţional, respectivele prevederi/cerințe/clauze fiind unele uzuale în contractele de acest gen. Cu privire la UTILITĂȚI, contestatoarea susține că autoritatea contractantă alege să nu răspundă sau să transfere răspunderea și riscurile utilităţilor suplimentare către viitorul Antreprenor, inclusiv prin stabilirea unor termene foarte stricte și unor puncte de referinţă care să oblige la asumarea tuturor riscurilor și efectelor odată ce viitorul Antreprenor trece de aceste momente. Contestatoarea critică, astfel, răspunsurile nr. 78, 220, 252, 253, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 57-58 din prezenta. Având în vedere că răspunsul nr. 78 a fost analizat, Consiliul găsește necesar să mai facă o singură precizare, respectiv aceea că, aflându-ne într-un contract de proiectare și execuție, nu există liste de cantități, ofertarea realizându-se pe articole comasate. În ceea ce privește răspunsul nr. 220, la întrebarea operatorului ,referitoare la situația identificării de utilități necunoscute ulterior punctului de referință nr. 2, Consiliul remarcă faptul că răspunsul autorității contractante este unul complet și elaborat, respectiv: ,,Se vor avea în vedere prevederile Cap. 4.20 Utilități din Cerintele Beneficiarului și cap. 12.39. Puncte de referintă. Costurile cu proiectarea și execuția relocarea/ devierea/ protejarea/ mutarea utilităților identificate după îndeplinirea punctului de referintă 2, cad în sarcina Antreprenorului. Totodată, având în vedere multitudinea situațiilor care pot aparea pe parcursul derulării contractului, atât în faza de proiectare cât și în faza de execuție a lucrărilor, pe care nici Autoritatea Contractantă și nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării, și tinand cont de necesitatea întreprinderii tuturor demersurilor neceare pentru realizarea și finalizarea lucrărilor, vă informăm că în funcție de fiecare situație, și dacă este cazul, Autoritatea Contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuție], 36 [Întârzieri], 37 [Modificări] din Condițiile Generale de Contract, procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari, precum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Modificarea contractului de achiziție publică nu trebuie sa conducă în niciun caz, la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia Antreprenorul a fost declarat câstigător în urma finalizării procedurii de atribuire. Este important de specificat faptul ca anumite situații care pot genera cheltuieli se regasesc deja menționate în Lista categoriilor de Pagina 150 din 157

cheltuieli care se finanțeaza din rezervele de implementare - parte integrantă din Documentația de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse’’. Față de aceste răspunsuri criticate la acest subpunct, se reține relevanța rezumatului autorității contractante din punctul de vedere, Consiliul fiind întru totul de acord cu acesta: - autoritatea contractantă a menționat foarte clar, prin răspunsul la clarificari "Costurile cu proiectarea și execuţia relocarea/ devierea/protejarea/ mutarea utilităților identificate după îndeplinirea punctului de referinţa 2, cad în sarcina Antreprenorului". - astfel, tocmai pentru a veni în spijinul Antreprenorului, și ținând cont de situațiile care pot apărea pe parcursul derulării contractului în faza de proiectare, pe care nici autoritatea contractantă și nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării, a oferit o perioada de timp rezonabilă cuprinsă în Punctul de referinţa nr. 2 de 90 de zile de la Data de începere a Activității de Proiectare și anume pentru "identificarea utilitătilor ". - de asemenea, astfel cum a precizat și în răspunsul la clarificare, autoritatea contractantă a specificat în mod clar faptul că există "anumite situații care pot genera cheltuieli" și că "se regăsesc deja menționate în Lista categoriilor de cheltuieli care se finanțează din rezervele de implementare - parte integrantă din Documentaţia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse." - totodata, a menționat clar faptul că „în funcţie de fiecare situație, și dacă este cazul, autoritatea contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], 36 [întârzieri], 37 [Modificări] din Condiţiile Generale de Contract, procedura de Modificare stabilită în cadrul Contractului de Lucrări, precum și prevederile legale în vigoare în materia achiziţiilor publice ". În raport de aspectele mai sus redate Consiliul determină că modalitatea în care autoritatea contractantă a elaborat răspunsurile criticate cu respectarea regulilor de la art. 160 din Legea nr. 98/2016, fiind clare, concrete, lipsite de ambiguități și echilibrate, riscul identificării de utilități suplimentare fiind, astfel, partajat între cele două părți, în funcție de obligațiile lor contractuale, o atare situație fiind expres reglementată în modelul de contrat prevăzut în HG nr. 1/2018, respectiv Clauza 21 Riscuri excepţionale și Clauza 25 Utilităţi, cabluri şi conducte, din care reținem următoarele: ,,25.1. Dacă, pe parcursul proiectării şi/sau execuţiei Lucrărilor, Antreprenorul descoperă repere ce indică traseul unor cabluri, conducte sau altor utilităţi subterane, va menţine aceste repere în poziţie sau le va înlocui, dacă proiectarea şi/sau execuţia Lucrărilor necesită înlăturarea lor temporară. Pagina 151 din 157

25.2. Antreprenorul va fi responsabil de păstrarea, protejarea, mutarea sau înlocuirea, după caz, a cablurilor, conductelor şi altor utilităţi prevăzute în Contract sau descoperite pe parcursul proiectării şi/sau execuţiei Lucrărilor, în conformitate cu cele prevăzute în Contract, Lege

şi

în

reglementările

şi

acordurile

specifice

ale proprietarilor/gestionarilor acestor reţele de utilităţi, inclusiv prevederile avizelor date de către aceştia. Prevederile prezentei subclauze nu afectează drepturile şi obligaţiile Antreprenorului prevăzute în Contract, inclusiv cele aferente clauzei 20 [Corectitudinea Preţului Contractului] şi clauzei 21 [Riscuri excepţionale]. 25.3. Când o activitate de pe Şantier poate provoca perturbări sau afecta un serviciu de utilităţi, Antreprenorul îl va informa imediat în scris pe Supervizor şi va lua măsurile corespunzătoare în timp util cu scopul continuării normale a proiectării şi/sau execuţiei Lucrărilor’’. Consiliul reține că și celelalte două răspunsuri sunt clare, fiind complet nefondată partea contestației referitoare la utilități. În ceea ce privește ASIGURĂRILE, petenta arată că subiectul asigurărilor a fost reglementat în mod deficitar de prevederile HG nr. 1/2018, prin intermediul Sub-Clauzei 16.2 instituindu-se obligaţia prezentării unor garanţii are nu pot fi identificate pe piaţa de profil. Contestatoarea indică, astfel, întrebările și răspunsurile nr. 156 și 157, citate integral la pag. 59-64 din prezenta. În răspunsul formulat, autoritatea contractantă răspunde partial corect, în sensul că aceste asigurări sunt prevăzute în Condiţiile Generale au fost aprobate prin H.G. nr. 1/2018 privind aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice, Autoritatea Contractantă neavand posibilitatea legală să intervină asupra lor prin Conditiile Speciale intrucat conform H.G. nr. 1/2018 "Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la subclauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiție Specială este nulă." Și că având in vedere că la litera b) a sub-clauzei 16.2 sunt enumerate 5 tipuri de asigurari distincte, se desprinde ideea ca asigurarea raspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor prevazută la pct. 5 este diferită de asigurarea Lucrărilor de tip "toate riscurile pentru lucrările de construcții montaj" prevazuta la pct. 2 al sub-clauzei 16.2 lit. b) din Condițiile Generale de Contract’’. În punctul de vedere, autoritatea contractantă arată că ,,Având în vedere că autoritatea contractantă nu a fost coiniţiatoare a actului de reglementare, aceasta nu poate emite interpretări sau lămuriri suplimentare, dar are obligaţia respectării HG nr. 1/2018. Ținând cont de prevederile Codului Civil, art. 9 alin. (1) "Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială", autoritatea contractantă a indicat, prin răspunsul la clarificare, că singurii care pot Pagina 152 din 157

oferi interpretarea Sub-Clauzei 16.2 b) pct. 5 din Condiţiile Generale de Contract sunt emitenţii acesteia, astfel cum sunt aceştia identificaţi chiar în conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 26/11.01.2018’’. Consiliul reține că justificarea autorității contractante este eronată. Operatorul nu i-a solicitat eliminarea respectivelor asigurări, așa cum eronat a răspuns autoritatea contractantă, și nici nu a solicitat o interpretare oficială a legii, ci a solicitat ca aceasta să lămurească ce tip de poliță urmează să prezinte antreprenorul. Consiliul găsește întemeiată critica formulată de contestatoare cu privire la răspunsul nr. 156, ofertanții având dreptul să cunoască ce tip de poliță trebuie prezentată pentru a satisface această clauză contractuală, fiind obligatoriu ca la estimarea acestor cheltuieli deloc neglijabile, operatorii să știe încă de la întocmirea ofertelor ce anume trebuie să ia în calcul. Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă are suficientă experiență în derularea acestui tip de contract, astfel că, din experiența sa anterioară, știe ce tip de poliță au prezentat alți antreprenori în respectarea acestei clauze, poliță pe care a considerat-o satisfăcătoare în îndeplinirea acestei clauze. Părțile unui contract sunt puse oricând în situația interpretării lui, indiferent dacă acesta are origine legală sau convențională. Dacă părțile ar refuza interpretarea sa, pe motiv că doar legiuitorul o poate face, blocajul în realizarea lucărilor publice ar fi total. Din acest motiv, reține că autoritatea contractantă are obligația de a exemplifica ce tip de poliță urmează a fi prezentată în respectarea sub-clauzei 16.2. pct. 5 din condiții generale, care să fie valabilă și după data recepției finale, respectiv pentru ce perioadă după recepția finală urmează a fi menținută o astfel de poliță, în condițiile în care legea nu precizează nimic cu privire la acest aspect. În ceea ce privește răspunsul nr. 157, Consiliul ia act că întrebarea operatorului vizează asigurările prevăzute în condițiile generale, respectiv cele de la subclauzele 16.2. b) 1 și 16.2. b) 2, respectiv: ,,b) Asigurare - Aspecte specifice 1. Asigurare pentru daune aduse terţilor Antreprenorul va încheia o asigurare de răspundere civilă ce va acoperi vătămări corporale şi daune aduse proprietăţii ce pot fi provocate terţilor ca urmare a executării Contractului, inclusiv în Perioada de Garanţie. Poliţa de asigurare trebuie să prevadă că Personalul Beneficiarului, inclusiv cel al Supervizorului, precum şi cel al altor antreprenori şi terţi prezenţi pe Şantier, în vecinătatea Şantierului sau în orice alt loc folosit de Antreprenor sunt consideraţi terţi în această asigurare. Cu excepţia cazului în care este prevăzut altfel în Acordul Contractual, limitele de acoperire pentru această asigurare nu vor fi inferioare celor valabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit reglementărilor Uniunii Europene. Pagina 153 din 157

2. Asigurarea Lucrărilor Antreprenorul va încheia o asigurare de tip "toate riscurile pentru lucrările de construcţii-montaj" în beneficiul său individual şi în solidar cu Subcontractanţii săi, Beneficiarul şi Supervizorul. Această asigurare va acoperi toate daunele ce pot fi aduse Lucrărilor incluse în Contract, inclusiv daune generate de vicii sau erori de proiectare privind proiectul tehnic, materialele de construcţie sau punerea în operă şi pentru care Antreprenorul este responsabil conform Contractului şi daune generate de evenimente naturale. Această asigurare va acoperi şi prejudiciul adus Documentelor Antreprenorului, bunurilor şi proprietăţilor existente ale Beneficiarului şi Supervizorului. De asemenea, Antreprenorul va încheia o asigurare pentru acoperirea Utilajelor şi Lucrărilor Provizorii cel puţin până la valoarea totală de înlocuire/reconstrucţie’’. Consiliul reține că în ceea ce privește răspunsul nr. 157, autoritatea contractantă nu a formulat punct de vedere. Consiliul reține, astfel, că societatea contestatoare critică limita de acoperire pentru daune aduse terților, de 10% din valoarea contractului, stabilită în acordul contractual, considerând că încalcă prevederile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Consiliul reține că asigurarea prevăzută nu este o asigurare auto, referirea la acest tip de răspundere fiind stabilită doar în ceea ce privește limitele asigurării asigurările auto fiind prevăzute la subclauza 16.2. b) 3: ,,3. Asigurare auto Antreprenorul va încheia (sau se va asigura că sunt încheiate) asigurări de răspundere civilă auto pentru toate vehiculele folosite de Antreprenor sau Subcontractanţii săi (indiferent dacă aceste vehicule sunt deţinute în proprietate sau nu) în legătură cu Contractul’’. Prevederea de la 16.2. b) 1 stabilește doar limita inferioară a asigurării, nu și limita superioară, care este lăsată la latitudinea părților, răspunsul autorității fiind clar, în sensul că nu modifică limita de acoperire a poliței respective. De asemenea, Consiliul nu poate fi de acord cu opinia contestatoarei potrivit căreia daunele provocate terților ca urmare a erorile de proiectare nu se acoperă din asigurarea prevăzută la 16.2. b) 1. Prin urmare, răspunsul fiind clar, nu există motiv pentru a-l anula sau a dispune completarea, la acest moment, neputând fi luată în discuție limita poliței stabilită în documentația de atribuire, în condițiile în care autoritatea contractantă nu a modificat, prin răspunsul său, prevederile cunoscute operatorilor de la momentul publicării documentației, nefiind contestat în termen. Deci, sub aspectul rigorilor aferente răspunsurilor de clarificări, autoritatea contractantă a respectat dispozițiile art. 160 din Legea nr. 98/2016, critica referitoare la acest răspuns fiind respinsă ca nefondată. Pagina 154 din 157

În cee ace privește TERMENUL REZONABIL, contestatoarea arată că, prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune termene și condiţii foarte stricte și de la care ofertanţii nu pot deroga în nicio situaţie, aceeași autoritate prevede anumite termene și condiţii „rezonabile” care nu realizează decât scopul de a creea și mai multă incertitudine și confuzie în ceea ce privește modalitatea de întocmire a ofertelor și alocarea de riscuri din cadrul proiectului, că legislaţia aplicabilă nu reglementează instituţia „termenului rezonabil”, instituirea unor formulări ambigue care fac trimitere la termene neclare pe de o parte i) nu răspunde necesităţii de clarificare adresată, iar pe de o altă parte ii) nu reprezintă un element determinabil, în condiţiile în care viitorul Antreprenor este constrâns să finalizeze activităţile impuse în termene exacte și insuficiente faţă de inconsistenţele identificate. Contestatoarea consideră că este obligaţia autorităţii contractante de a clarifica înţelesul termenului „rezonabil” atât în ceea ce privește întinderile obligaţiilor viitorului antreprenor, cât și cele ale autorităţii contractante, doar în această manieră fiind posibilă stabilirea unui program de execuţie și a unei succesiuni de activităţi care să permită încadrarea în termenele contractuale impuse. Contestatoarea invocă răspunsurile la întrebările 154, 215, 246, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 65-67 din prezenta. Consiliul nu găsește necesar a obliga autoritatea contractantă să definească exact noțiunea de ,,termen rezonabil”, respectiv ce înseamnă ,,rezonabil”, expresiile ,,termen rezonabil” sau ,,timp rezonabil” fiind des utilizate char în modelul de contract FIDIC Cartea Galbenă, exemple în acest sens, fiind clauza 38, clauza 63, clauza 64, după cum și cuvântul rezonabil este folosit în diverse sintagme, cum ar fi: ,,mod rezonabil”, ,,eforturi rezonabile”, ,,costuri rezonabile”, ,,estimări rezonabile”, ,,cantităţi rezonabile” etc. De altfel, chiar și Codul civil sau alte legi folosesc diverse sintagme în care apar cuvinte ca rezonabil/nerezonabil, exemple în acest sens fiind: art. 15 din codul civil (Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe), Art. 583 din Codul civil ,,Proprietarul imobilului dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există) etc, interpretarea caracterului rezonabil/nerezonabil urmând a fi făcută în contextul în care a apărut. În ceea ce privește subpunctul 9 din contestație, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ ESTE OBLIGATĂ SĂ INDICE O MODALITATE CLARĂ PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE AL OFERTELOR, Consiliul reține că toți ofertanții au aceleași informații, suficient de detaliate pentru a întocmi oferte comparabile, atât cât este posibi în această fază a documentației, respective la nivelul studiului de fezabilitate. Pagina 155 din 157

Contestatoarea nu a formulat contestație împotriva documentației de atribuire, și nici în cadrul prezentei contestații, nu adus vreo dovadă din care să rezulte că studiul de fezabilitate ar fi eronat, că ar fi contradictoriu, că nu conține elementele legale, astfel încât să rezulte, cu prisosință că nu se pot întocmi oferte în baza lui. În aceste condiții pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite în parte, contestație formulată de ..., în contradictoriu cu ...S.A. și va obliga autoritatea contractantă la formularea unor noi răspunsuri la solicitările de clarificări nr. 156, 170, 277, 295, 296, 298, astfel cum rezulă din motivarea prezentei. Va obliga ...S.A. să publice în SEAP aceste răspunsuri, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură, în termen de 10 zile de la primirea prezentei. Totodată, ...S.A. va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge restul critilor formulate de ..., ca nefondate. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte, contestație formulată de ..., în contradictoriu cu ... S.A. și obligă autoritatea contractantă la formularea unor noi răspunsuri la solicitările de clarificări nr. 156, 170, 277, 295, 296, 298, astfel cum rezulă din motivarea prezentei. Obligă ... S.A. să publice în SEAP aceste răspunsuri, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură, în termen de 10 zile de la primirea prezentei și va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge restul critilor formulate de ..., ca nefondate. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, … Pagina 156 din 157

Redactată în 4 exemplare, conţine 149 (o sută patruzeci și nouă) pagini. Pagina 157 din 157