Decizie CNSC 314/2023

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 314/C4/2984 Data: 09.02.2023 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 59183/05.12.2022, formulată de WEBUILD SPA, cu sediul în Centrul de Afaceri Milanofiori, str. 6, Clădirea L, Rozzani, număr de înregistrare 00830660155, reprezentată conventional prin SCA „Ivan şi Asociaţii”, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Şos. Nicolae Titulescu nr. 1, bl. A7, sc. 4, et. 2, ap. 98-99, sector 1, Bucureşti, împotriva documentaţiei de atribuire, întocmită de COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA, cu sediul în Bucureşti, Str. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Proiectare și Execuţie Autostrada Sibiu-Făgăraș Tronsonul 1 Boiţa (Autostrada Sibiu-Pitești) și Avrig-Mârșa (DJ 105G) km 0+000-km 14+253”, s-a solicitat obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire. Ulterior, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 59221/05.12.2022, contestatoarea a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, astfel că, prin Încheierea nr. 3101/C4/2984 din 08.12.2022, Consiliul a admis această cerere, dispunând suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte, contestație formulată de WEBUILD SPA, în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. și obligă autoritatea contractantă la Pagina 1 din 2

formularea unor noi răspunsuri la solicitările de clarificări nr. 54, 63, 64, 124, 150, 224, astfel cum rezultă din motivarea prezentei. Obligă COMPANIA NAȚIONALĂ

DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. să publice în SEAP aceste răspunsuri, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură, în termen de 10 zile de la primirea prezentei și va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge restul criticilor formulate de WEBUILD SPA, ca nefondate. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 59183/05.12.2022, formulată de ..., cu sediul în …, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în …, împotriva documentaţiei de atribuire, întocmită de ..., cu sediul în …., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Proiectare și Execuţie Autostrada ...”, s-a solicitat obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire. Ulterior, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 59221/05.12.2022, contestatoarea a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, astfel că, prin Încheierea nr. …, Consiliul a admis această cerere, dispunând suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care ..., în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică documentaţia de atribuire, solicitând obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire. I. În fapt, petenta învederează că, pe data de 25.11.2022, autoritatea contractantă a publicat o serie de răspunsuri la solicitările de clarificare ale ofertanţilor, răspunsuri prin care aceasta a modificat şi adăugat în mod nelegal la documentaţie, nu a răspuns sau a răspuns neconcludent sau contradictoriu. Astfel în Clarificarea nr. 1, autoritatea contractantă a răspuns la 235 solicitări de clarificare şi 4 clarificări din oficiu. Pagina 1 din 173

II. Fondul contestaţiei – Clarificarea nr. 1 la documentaţia de atribuire proiectare şi execuţie “AUTOSTRADA ...” Cu titlu prealabil, contestatoarea precizează că demersul său nu are în vedere criticarea nici uneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire, aşa cum a fost ea iniţial publicată, ci, din contră, scopul este acela de a cenzura maniera nelegală în care autoritatea contractantă: - Nu răspunde solicitărilor de clarificare, indicând că nu deţine datele solicitate de către ofertanţi, dar cu toate acestea transferă prin răspunsuri la clarificări, în sarcina ofertanţilor, riscul lipsei sau incompletitudinii acestor date şi informaţii – practic, erori sau lipsuri ale propriei sale documentaţii tehnice în baza căreia trebuie întocmite ofertele - Publică abia acum, cu două săptâmâni înainte de data de depunere a ofertelor, date tehnice care schimbă modalitatea de întocmire a ofertelor, clarifică aplicabilitatea unor soluţii tehnice, completează activităţile la care este obligat Antreprenorului, adăugând practic la obiectul iniţial al achiziţiei etc. - În oglindă cu aceste demersuri, care impun în sarcina operatorilor economici interesaţi reanalizarea, modificarea şi completarea, pe alocuri substanţială, a ofertelor întocmite până în prezent, stabileşte un nou termen de depunere a ofertelor complet insuficient şi care nu este de natură să asigure respectarea drepturilor ofertanţilor - Limitează, cu două săptămâni înainte de data de depunere, dreptul ofertanţilor de a-şi întocmi în mod liber ofertele, cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – impunând abia prin această clarificare ca, “pentru oferte comparabile”, ofertanţii să fie obligaţi să respecte nu doar cerinţele obligatorii stabilite iniţial, dar şi Studiul de Fezabilitate în întregul său – document care este potrivit legii ilustrativ, care conţine erori sau soluţii necompetititve şi pe care ofertanţii au avut pâna la acest moment prefigurarea că îl pot avea în vedere doar opţional - Tinde să modifice, prin răspunsuri la clarificări, prevederi ale HG nr. 1/2018 a cărei modificare nu este permisă de către legiuitor, sub sancţiunea nulităţii. 1. RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE APARŢINE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE: Din analiza prevederilor art. 154 şi 155 din Legea nr. 98/2016, ale fişei de date a achiziţiei - Cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, clauzei 68.1 din Condiţiile Generale de Contract adoptate prin HG nr. 1/2018, precum și ale Clauzei 8 Obligaţiile Beneficiarului, rezultă fără îndoială obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici interesaţi pentru depunerea ofertelor. Lipsa unor informaţii din documentaţia de atribuire, care să poată fundamenta o analiză şi o evaluare corectă a lucrărilor ce urmează a fi Pagina 2 din 173

executate de către operatorii economici interesaţi, erorile, inconsistenţele, datele incomplete ale acestei documentaţii, trebuie să fie şi sunt, potrivit legii şi prevederilor contractruale, în riscul autorităţii contractante/Beneficiarului. 2. OBLIGAŢIILE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE ÎN PRIVINŢA RĂSPUNSURILOR LA CLARIFICĂRI SUNT SUSŢINUTE ŞI DE PRACTICA CJUE ŞI NAŢIONALĂ: Riscul unei documentații de atribuire incomplete, ori insuficient lămuritoare, ori al unor clarificări la aceasta care să nu răspundă rigorilor stabilite de legiuitor, cum sunt cele analizate prin prezenta, aparține, pe de o parte, operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire și care, în lipsa unor informații precise, corecte și complete, nu sunt în măsură să elaboreze și să prezinte oferte care să răspundă necesităților reale ale autorității contractante și care să poată avea șanse la declararea lor ca fiind admisibile și, ulterior, câștigătoare. Pe de altă parte, riscul aparține și autorității contractante care, organizând procedura de atribuire pe baza unei documentații ce nu îi descrie complet și corect nevoia de achiziție și regulile de desfășurare a acesteia, poate fi pusă în situația de a primi oferte care nu îi satisfac pe deplin necesitățile, ori care nu pot fi comparate, situație în care devine incident cazul de anulare a procedurii stabilit la art. 212 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Această modalitate de răspuns la solicitările de clarificare, adoptată de către autoritatea contractantă, este contrară principiilor fundamentale ce guvernează dreptul unional al achizițiilor publice - tratamentul egal și principiul transparenţei. Astfel, jurisprudența CJUE este constantă în a sancţiona modificări ale documentației de atribuire pe parcursul procedurii de achiziţie publică (inclusiv prin răspunsurile la solicitările de clarificare) şi că acestea reprezintă o încălcare esențială a principiilor de bază sus amintite, întrucât reprezintă o schimbare a regulilor competiției pe parcursul acesteia. Totodată, o redefinire/completare/modificare adusă cerințelor prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare încalcă principiul transparenței, întrucât ea modifică regulile comune de evaluare ce fuseseră consolidate de la momentul publicării documentației de atribuire. Interdicția adresată unui stat membru de a reașeza cerințele în cursul evaluării procedurii reprezintă un aspect confirmat în mod amplu și constant în jurisprudența CJUE. Potrivit art. 18 alin. (1) al Directivei 2014/24. "autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fară discriminare şi acționează într-o manieră transparentă și proporțională." Petenta apreciază relevante în cauza și deciziile CJUE pronunțate în cauzele Universale Bau sau Succhi di Frutta/Comisia, conform cărora toţi potențialii ofertanţi trebuie să beneficieze de șanse egale pentru elaborarea ofertelor, toate condițiile de participare trebuie să fie Pagina 3 din 173

formulate clar, precis și univoc, astfel încât să permită oricăror operatori economici rezonabil informați și diligenți să le înțeleagă și să le interpreteze la fel. Aceasta este practica CNSC care a sancţionat în mod frecvent răspunsurile ambigue, neclare ale autorităţilor contractante, sau prin care se transferau în sarcina ofertanţilor răspunderi sau obligaţii stabilite în sarcina Beneficiarului. 3. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FIE NU A RĂSPUNS LA SOLICTĂRILE DE CLARIFICARE, FIE RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT CONTRADICTORII, NEASIGURÂND O MODALITATE UNIFORMĂ ŞI PREDICTIBILĂ DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR TEHNICE ŞI FINANCIARE: - Aspecte ce privesc întocmirea Oferta Tehnică – limitarea nelegală prin intermediul răspunsurilor la clarificări a dreptului ofertanţilor de a-și întocmi propunerile tehnice: Mai mulţi operatori economici au adresat o multitudine de întrebări care vizau clarificări în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ce pot fi adoptate în ceea ce priveşte structurile de pe traseul autostrăzii. Toate soluţiile la care se refereau potenţialii ofertanţi respectau cerinţele obligatorii din Cerintele Beneficiarului, respectiv lungimea minimă a suprastructurilor. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a înţeles să răspundă în acelaşi mod, indicând operatorilor economici că NU au dreptul să propună niciun fel de modificare faţă de Studiul de Fezabilitate şi Cerinţele Beneficiarului (Răspunsurile: nr. 4, 5, 24, 25, 43, 44, 47, 82, 84, 118, 119, 149, 150, 151, 154 etc.) Intrebare 4 Este posibilă schimbarea tipului de suprastructură a unui pod fără a-i scurta lungimea specificată în documentul beneficiarului? Raspuns 4 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind lungimea minimă a suprastructurilor şi tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 5

Este posibil să se schimbe numărul deschiderilor unui pod fără a-i scurta lungimea specificată din documentatia beneficiarului? Raspuns 5 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor şi tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 24 Este posibilă schimbarea tipului de poduri de la tipul de pod cu cadru rigid la tipul de pod cu grinzi PSC I? Pagina 4 din 173

Raspuns 24 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 25 Este posibil să se schimbe tipul de poduri de la tipul de pod cu grinzi din oțel la tipul de pod din oțel compozit? Raspuns 25

În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul suprastructurilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 43 Este permis ofertanților să schimbe / revizuiască tipul sau cantitatea lucrărilor de consolidare Raspuns 43 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul sau cantitatea lucrarilor de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 44 Va rugam sa confirmati ca indicatiile relative la tipologia de materiale indicate in partile desenate nu sunt obligatorii si pot fi reevaluate in cursul dezvoltarii proiectului faza PT din partea Ofertantilor in conformitate cu cerintele beneficiarului si legislatia in vigoare. Raspuns 44 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, materialele indicate in partile desenate au caracter obligatoriu. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 47 În cazul în care condițiile geotehnice specifice o impun, este permis ofertanților să schimbe tipul de fundație a lucrarilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate? Raspuns 47 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul de fundație a lucrarilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 82 Va rugam sa clarificati daca, mentinand tipul suprastructurii, se poate modifica numarul si/sau geometria grinzilor. Raspuns 82 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind numarul si/sau geometria grinzilor pentru poduri/pasaje/viaducte din cadrul proiectului. Ofertantii vor respecta in totalitate Documentatia Tehnica pusa la dispozitie si Cerintele Beneficiarului. Intrebare 83 Sfarsitul proiectului precizat la km 14+253 se regaseste in zona conexiunii Avrig. Va rugam sa clarificati pana la ce punct sunt lucrarile incluse in cadrul acestui tronson. Pagina 5 din 173

Raspuns 83 Nodul rutier Avrig km. 14+129 face parte din contractul Proiectare si Executie Autostrada Sibiu - Fagaras TRONSONUL 2 km 14+253 – km 34+175 Avrig- Marsa (DJ105G) si Arpasu de Jos (DN1). Intrebare 84 Având in vedere ca in documentul “Cerințele Beneficiarului” nu sunt excluse unele modificări ale viaductelor, va rugam sa clarificați daca sunt admise următoarele schimbări pentru viaducte: - mărirea/micșorarea dimensiunilor unor deschideri, menținând numărul deschiderilor si lungimea minima a viaductului - modificarea schemei statice a viaductului. Raspuns 84 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind mărirea/micșorarea dimensiunilor unor deschideri si/sau modificarea schemei statice pentru viaductele din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 118 Facem referire la Cerintelor Beneficiarului, cap. 5.1. Caracteristici imperative ale lucrarilor pe care proiectarea Antreprenorului trebuie sa le respecte, unde se precizeaza: 5.1.8. Antreprenorul va prelua date din cadrul documentatiei tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai dupa ce va verifica si va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectand totodată Cerintele Beneficiarului. Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Va rugam sa confirmati ca Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Cheltuielile care rezulta din modificari necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de solutii tehnice punctuale si care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevazute cu exactitate la data organizarii procedurii de achizitie publica, vor face obiectul utilizarii rezervelor de implementare in conformitate cu prevederile legale, in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual. Mentionam faptul ca sintagma "situația din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar" se refera la similaritatea factorilor care determina riscul geotehnic (respectiv conditiile de teren, apa subterana, etc) si care sunt definiti in Anexa A din NP 074/2014 NORMATIV PRIVIND DOCUMENTATIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCŢII, cu factorii precizati in Documentatia de atribuire publicata. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa Pagina 6 din 173

clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 118 Elaborarea Studiului de Fezabilitate s-a realizat in conformitate cu reglementarile tehnice si standardele in vigoare la data elaborarii. Se vor respecta prevederile art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului „Antreprenorul va prelua date din cadrul documentatiei tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai dupa ce va verifica si va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectand totodata Cerintele Beneficiarului. Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Cheltuielile care rezulta din modificari necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de solutii tehnice punctuale si care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevazute cu exactitate la data organizarii procedurii de achizitiepublica, pot face obiectul utilizarii rezervelor de implementare in conformitate cu prevederile legale, in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari/ oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Intrebare 119 Va rugam sa confirmati ca la momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, Autoritatea Contractanta va putea aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Generale de Contract,prevederile articolului 5.4; 5.5 si respectiv 5.10 din Acordul Contractual (utilizarea Rezervelor de Implementare), procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari precum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Pagina 7 din 173

Raspuns 119 In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PACului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. In ceea ce priveste aplicabilitatea clauzei 69a din Conditiile Generale de Contract, va rugam sa aveti in vedere conditionalitatile stabilite de legiuitor pentru notificarea Revendicarii de catre Antreprenor. Raspuns 149 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor, schema statica si tipul suprastructurilor, din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 150 In conformitate cu art. 5.1. al Cerintelor Beneficiarului constituie Cerinte Imperative "Toate cerintele prevazute in actul de reglementare in domeniul protectiei mediului" In acelasi timp, art. 5.2 [Caracteristici imperative privind proiectarea structurilor] prevede faptul ca "Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus" In cadrul Acordului de Mediu se precizeaza: - km inceput si sfarsit; - lungimea structurii; - numarul si lungimea deschiderilor. Va rugam sa clarificati daca ofertantii trebuie sa respecte cerinta imperativa privind lungimea minima sau daca acestia au obligatia de a respecta toate caracteristicile structurilor prevazute in Acordul de Mediu. Raspuns 150 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind schema statica, tipul suprastructurilor, lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Pagina 8 din 173

Intrebare 151 In ceea ce priveste cerintele imperative privind lucrarile de consolidare: "5.4 Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie.", va rugam sa clarificati daca ofertantilor le este permis sa inlocuiasca solutii de consolidare sau le este permis exclusiv sa adauge la cele existente. Raspuns 151 In vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind solutiile de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Documentatia Tehnica si Cerinţele Beneficiarului. Contestatoarea arată că documentaţia de atribuire iniţial publicată, respectiv Cerinţele Beneficiarului, nu conţineau decât o unică cerinţă obligatorie ce trebuia respectată de toţi ofertanţii, respectiv aceea privind lungimea minimă a structurii. În opinia sa, aceste răspunsuri ale autorităţii contractante, care impun ofertanţilor, cu două săptămâni înainte de data de depunere, să îşi întocmească şi să depună oferte de tip „copy-paste” după Studiul de Fezabilitate, încalcă inclusiv prevederile legale aplicabile documentaţiilor de proiectare şi responsabilităţilor elaboratorilor acestor documentaţii. Astfel, impunerea Studiului de Fezabilitate ca fiind obligatoriu contravine inclusiv dispoziţiilor HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Deşi contractul ce face obiectul achiziţiei este unul de proiectare şi execuţie, viitorul Antreprenor, ce are calitatea şi răspunderea legală de Proiectant, în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, este practic ţinut – prin aceste răspunsuri la clarificări - nu să propună propriile soluţii tehnice, ci să replice soluţiile din studiul de fezabilitate. Cu toate acestea, în contradicţie cu aceste răspunsuri, într-o altă serie de răspunsuri, autoritatea contractantă atrage atenţia potenţialilor ofertanţi că: - Documentaţia este „doar” la nivel de Studiu de Fezabilitate - Contractul este unul de proiectare şi executie - Antreprenorul, care este si proiectant, va fi unicul răspunzator pentru soluţiile proiectate Contestatoarea se referă la răspunsurile la solicitarile de clarificare nr. 20, 21, 22, 27, 28, 32, 54, 61, 62, 63, 64, 69, 71, 75, 78, 99, 106, 107, 113, 141, 164, 165, 174, 210, 211, 213 etc. Intrebare 28 Tipurile de consolidări date în documentul „V.3 LUCRARI DE CONSOLIDARI - V.3.2 Parte Desenata” nu sunt specificate pentru Tip-21, Tip-22, Tip-23 și Tip-24. Se precizează că în desene se vor aplica bretelelor, iar in documentul Cerințele Beneficiarului (Lotul 1) sunt date intervalele kilometrice aplicate pentru bretele, dar pentru alte loturi aceste intervale de aplicare nu se regăsesc nici în desene nici în documentele beneficiarului. Pagina 9 din 173

Intervalele kilometrice date pentru Lotul-1 sunt pentru ramurile Nodului Boita. Solicităm să ne informați dacă consolidările se aplică doar pentru Lotul- 1 sau se aplică de joncțiunilor celorlalte loturi si daca aceste consolidări vor fi aplicate pentru toate joncțiunile de-a lungul traseului, iar daca da care sunt intervalele de aplicare? Raspuns 28 Referitor la Tronsonul 1 al Autostrazii Sibiu – Fagaras, volumul „V.3 LUCRARI DE CONSOLIDARI - V.3.2 Parte Desenata” profilurile transversale tip nr. 21,22,23,24 se aplica la nodul rutier Boita, aplicabilitatile acestora vor fi in conformitate cu Cerintele Beneficiarului cap. 3.3.13 – Lucrari de consolidare. Profilurile transversale tip nr. 21,22,23,24 se aplica si la celelalte noduri rutiere ale Autostrazii Sibiu – Fagaras. Totodata, având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 54 În caz de neconcordanță/discrepanță/contradicții între informațiile raportate intre partea scrisa si partea desenata din proiectul SF pus la dispozitia ofertantiilor in documentatia de atribuire, va solicitam sa clarificati care dintre cele două documente prevalează și la care dintre acestea trebuie să se raporteze operatorii economici în întocmirea ofertei Raspuns 54 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. De asemenea, eventualele discrepante/erori/omisiuni/neconformitati/necorelari, precum si eventualele solutii de actualizare/optimizare/imbunatatire se vor interpreta conform clauzelor contractuale, iar responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 62 Problema inundațiilor rezultate din precipitațiile maxime în 24 de ore este prezentată în documentele de licitație. „Studiu geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __ Partea I „prezintă o hartă a întregii României care identifică în Lotul 3 o precipitație maximă în 24 de ore <100 mm pe an (ploi reduse). În urma acestor considerații și a problemelor legate de caracterul torențial al râurilor care provin din munți, se pune întrebarea dacă există un studiu climatic și, în special, asupra precipitațiilor detaliate și specifice aferente Pagina 10 din 173

zonei proiectului. În plus, în documentele de licitație se evidențiază problema prezenței în aproape toată zona a unor zone care, în urma ploilor, ar putea prezenta o stagnare a apei (mlaștini, zone umede). Aceasta, însă, nu pare a fi o problemă fundamentală, deoarece solurile par predominant necoezive. Va solicităm să confirmati faptul că nu exista in proiect planuri de drenare care să permită o scurgere favorabilă a apelor de suprafață. Raspuns 62 Precizam faptul ca, Autoritatea Contractanta a pus la dispoziţia ofertanţilor informaţiile detinute in prezent. Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 63 In Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __ Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu inaltime intre 2.00m si 6.00m”, pag. 157/168, se indică faptul că pentru terasamentele cu înălțimea cuprinsă între 2-6 m, se are în vedere pentru îmbunătățirea solului de fundație executia unei perne de balast invelite in geotextil de 0.40 – 0.80m grosime (adică material granular) sau, alternativ, cu material coeziv. Natura diferită a terenului garantează performanțe diferite în ceea ce privește capacitatea portantă și izolarea față de fenomenele de ridicare capilară; prin urmare, va solicităm să clarificati scopul acestui strat și performanța care trebuie garantată. Raspuns 63 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 64 Din

desene

(Vol.V.3.2_Lucrari

de Consolidare Parte desenata) se indica faptul ca solul de fundatie este stabilizat pe 30 cm cu "lianti hidrailici" iar deasupra, grosimea minima intre doua geotextile este egala cu 10 cm, in timp ce grosimea minima pentru perna de balast" sau material coeziv, conform Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras Pagina 11 din 173

rev. 2 (ian 2021) __ Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu inaltime intre 2.00m si 6.00m”, pag. 157/168it trebuie să aibă cel puțin 40 cm. Va rugam sa specificati grosimea minima de adoptat. Raspuns 64 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile ra portate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Raspuns 106 Ofertantii vor repecta cu strictete prevederile cap. 5.3.1 din Cerintele Beneficiarului. Documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate, iar prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 107 Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificatii aferente rosturilor de dilatație (deplasare totală și tip) pentru poduri și viaducte. Va rugam sa puneti la dispozitia ofertantilor aceste informatii. Raspuns 107 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Avand in vedere natura Contractului de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 164 Zidurile de gabioane prevazute pentru protectia malurilor raului Cibin (km 4+945) sunt placate cu strat de beton de 10 cm. Pentru drenarea apelor din spatele lucrarii (ape din infiltratii/panza freatica) sunt Pagina 12 din 173

necesare barbacane. Va rugam clarificati acest aspect, in sensul daca barbacanele vor fi prevazute in cadrul ofertei. Raspuns 164 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 165 In partea desenata, in plansele de Detalii carcase de gabioane, sunt prezentate lungimi de bare mari de peste 12 m, care sunt greu de manipulat in santier. De asemenea se poate opta pentru realizarea carcaselor de gabioane prin sudare, astfel lungimile barelor fiind mai mici. Va rugam sa clarificati daca acest aspect ramane la latitudinea ofertantilor. Raspuns 165 Detaliile privind modalitatea de realizare a carcasei de gabioane raman la latitudinea fiecarui ofertant. Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 213 Va rugam sa puneti la dispozitia posibililor ofertanti, informatii cu privire la suprafata, adancimea si parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare, pentru zona mentionata in Cartarea Geologica din Anexa 3 a Studiului Geotehnic: “Între km 0+240 și 0+320 a fost identificată o mare alunecare de teren, cu o deplasare a unui corp lung de 80 m pe o diferență de nivel de peste 5 m (Fișa geomorfologică NBGM09). În urma alunecării, la baza flancului alunecării, s-a format un lac permanent.” Raspuns 213 La intocmirea ofertei se va tine seama de lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap.5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in Pagina 13 din 173

sarcina Ofertantilor Întrebările ofertanţilor care solicitau lămuriri cu privire la diferitele inconsistenţe sau neclarităţi ale soluţionării tehnice prevăzute în cadrul Studiului de fezabilitate au primit un singur “răspuns” din partea autorităţii contractante care, departe de a lămuri ofertanţii, a înţeles să le atragă atenţia cu privire la răspunderea lor exclusivă cu privire la orice elemente de proiectare, având în vedere calitatea lor de „Proiectant”. Mai mult, în condiţiile în care potenţialii ofertanţi au reclamat lipsa și inconsistenţa informaţiilor geotehnice, esenţiale pentru corecta întocmire a ofertelor, autoritatea contractantă înţeles să „răspundă” că, inclusiv în aceasta situaţie, riscurile aparţin ofertanţilor. Intrebare 210 La pagina 7, din Cartarea geologica din anexa 3 a Studiului Geotehnic este mentionat ca la breteaua 4 a nodului rutier Boita ”Între km 2+100 și 2+160 au fost observate alunecări de teren active”. In Documentatia de atribuire pusa la dispozitie de Beneficiar, la aceasta pozitie km nu este prevazuta nici o lucrare de consolidare. Va rugam sa clarificati daca la intocmirea ofertei se va tine cont de aceste observatii din Cartarea geologica. Pentru ca ofertantii sa poata tine cont de aceste observatii, va rugam sa puneti la dispozitie informatiile minime necesare, i.e. adancimea de alunecare, suprafata alunecarii, parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare. Raspuns 210 La intocmirea ofertei se va tine seama lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap. 5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 211 Va rugam sa puneti la dispozitia posibililor ofertanti informatii cu privire la suprafata, adancimea si parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare, pentru zona prezentata in Studiul Geotehnic cu alunecari active de teren. (pagina 7, din Cartarea geologica din anexa 3 a Studiului Geotehnic este mentionat ca la breteaua 4 a nodului rutier Boita” Între km 2+100 și 2+160 au fost observate alunecări de teren active”) Raspuns 211 La intocmirea ofertei se va tine seama de lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap.5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Or, cu atât mai mult cu cât, conform răspusurilor menţionate, ofertanţii nu au dreptul să modifice niciuna din soluţiile din Studiul de Pagina 14 din 173

Fezabilitate, petenta consideră că aceste răspunsuri sunt nelegale şi trebuie să fie cenzurate de Consiliu. - Contestatoarea învederează Consiliului că autoritatea contractantă emite răspunsuri contradictorii în ceea ce privește lucrările de consolidare Potrivit art. 5.4 al Cerinţelor Beneficiarului, "Lucrările de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevăzute în cadrul documentaţiei tehnice puse la dispoziţie." Faţă de această menţiune, în cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificare, pe de-o parte autoritatea contractantă modifică cerinţa imperativă, nepermiţând nicio modificare faţă de soluţiile tehnice prevăzute în cadrul Studiului de Fezabilitate, astfel: Intrebare 43 Este permis ofertanților să schimbe / revizuiască tipul sau cantitatea lucrărilor de consolidare? Raspuns 43 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul sau cantitatea lucrarilor de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 102 Va rugam sa confirmati faptul ca solutiile de consolidare prevazute in documentatia tehnica, parte integranta din documentatia de atribuire reprezinta solutii minimale, iar pentru elaborarea unor ofertetehnice si financiare corecte si competitive aceste solutii trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale in vigoare precum si cu standardele / STAS urile/ ‐ normele /normativele/reglementarile tehnice in vigoare. De asemenea, Ofertantii pot adopta si solutii tehnice alternative. Raspuns 102 Se vor avea in vedere prevederile Cap. 5.4. cu privire la lucrarile de consolidare. De asemenea, mentionam ca Ofertantii nu pot adopta si solutii alternative.

Intrebare 151 In ceea ce priveste cerintele imperative privind lucrarile de consolidare: "5.4 Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie.", va rugam sa clarificati daca ofertantilor le este permis sa inlocuiasca solutii de consolidare sau le este permis exclusiv sa adauge la cele existente. Raspuns 151 In vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind solutiile de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Documentatia Tehnica si Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 117 Va rugam sa confirmati: faptul ca solutiile de consolidare prevazute in documentatia tehnica, parte integrant din documentatia de atribuire reprezinta solutii minimale, iar pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte si competitive aceste solutii trebuie sa fie in conformitate cu Pagina 15 din 173

prevederile legale in vigoare precum si cu standardele STASurile/ normele / normativele/reglementarile tehnice in vigoare. De asemenea, Ofertantii pot adopta si solutii tehnice alternative, in conditiile de la cap 5.4. Caracteristici imperative privind lucrari de consolidare; in conditiile in care Ofertantii au optat pentru ofertarea unor anumite solutii de consolidare iar, ulterior in implementarea contractului, din realizarea studiilor de teren, reies anumite modificari ale solutiilor prezentate in Propunerea Tehnica si cuantificate in cadrul Formularului de Propunere Financiara, modificari care sunt necesare a fi realizate pentru executarea corespunzatoare a lucrarilor, pentru aceste modificari Autoritatea Contractanta va aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Generale de Contract, prevederile articolului 5.4; 5.5 si respectiv articolului 5.10 din Acordul Contractual (utilizarea Rezervelor de Implementare), procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari precum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similareferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul i ndicat de catre noi, asfel incat se impune abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 117 Se vor respecta prevederile Capitolul 5 - Caracteristici imperative, Sub- Capitolului 5.4. Lucrarile de consolidare minime din Cerintele Beneficiarului, care sunt astfel: „Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie”. Ofertantii nu pot adopta si solutii alternative. Pe de altă parte, arată petenta, în momentul în care sunt semnalate incongruenţe între documentaţie și Studiul Geotehnic, precizează că acestea se constituie în riscuri ale Antreprenorului, în ciuda faptului că acesta oricum nu ar avea posibilitatea de a modifica lucrările de Consolidare prevăzute în cadrul Studiului de Fezabilitate elaborat de către autoritatea contractantă. Intrebare 63 In Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __ Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu inaltime intre 2.00m si 6.00m”, pag. 157/168, se indică faptul că pentru terasamentele cu înălțimea cuprinsă între 2-6 m, se are în vedere pentru îmbunătățirea solului de fundație executia unei perne de balast invelite in geotextil de 0.40 – 0.80m grosime (adică material granular) sau, alternativ, cu material coeziv. Natura diferită a terenului garantează performanțe diferite în ceea ce privește capacitatea portantă și izolarea față de fenomenele de ridicare capilară; prin urmare, va solicităm să clarificati scopul acestui strat și performanța care trebuie garantată. Raspuns 63 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Pagina 16 din 173

Intrebare 64 Din desene (Vol.V.3.2_Lucrari de Consolidare Parte desenata) se indica faptul ca solul de fundatie este stabilizat pe 30 cm cu "lianti hidrailici" iar deasupra, grosimea minima intre doua geotextile este egala cu 10 cm, in timp ce grosimea minima pentru perna de balast" sau material coeziv, conform Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Fagaras rev. 2 (ian 2021) __ Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu inaltime intre 2.00m si 6.00m”, pag. 157/168it trebuie să aibă cel puțin 40 cm. Va rugam sa specificati grosimea minima de adoptat. Raspuns 64 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 74 Sunt necesare detalii suplimentare pentru consolidările prezentate în intervalul Bretea-1 0+000-0+200. Această secțiune pare în afara domeniului de aplicare în planurile PDF furnizate. Dacă nu, vă rugăm să ne informați. În plus, vă rugăm să vă informați cu privire la detaliile „Profil transversal Tip 25”, cum ar fi intervalul de aplicare și înălțimea propusa?

Raspuns 74 In volumul „V.3 LUCRARI DE CONSOLIDARI - V.3.2 Parte Desenata” profilul transversal tip nr. 25 se aplica la nodul rutier Boita, aplicabilitatile acestora vor fi in conformitate cu Cerintele Beneficiarului cap. 3.3.13.6 – Lucrari de sustinere debleu. Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Nu în ultimul rând, o a treia abordare a autorităţii contractante este aceea că ofertanţii trebuie să ţină seama atât de lucrările proiectate în cadrul Studiului de Fezabilitate, cât și de recomandările Studiului Geotehnic: Pagina 17 din 173

Intrebare 210 La pagina 7, din Cartarea geologica din anexa 3 a Studiului Geotehnic este mentionat ca la breteaua 4 a nodului rutier Boita ”Între km 2+100 și 2+160 au fost observate alunecări de teren active”. In Documentatia de atribuire pusa la dispozitie de Beneficiar, la aceasta pozitie km nu este prevazuta nici o lucrare de consolidare. Va rugam sa clarificati daca la intocmirea ofertei se va tine cont de aceste observatii din Cartarea geologica. Pentru ca ofertantii sa poata tine cont de aceste observatii, va rugam sa puneti la dispozitie informatiile minime necesare, i.e. adancimea de alunecare, suprafata alunecarii, parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare. Raspuns 210 La intocmirea ofertei se va tine seama lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap. 5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 211 Va rugam sa puneti la dispozitia posibililor ofertanti informatii cu privire la suprafata, adancimea si parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare, pentru zona prezentata in Studiul Geotehnic cu alunecari active de teren. (pagina 7, din Cartarea geologica din anexa 3 a Studiului Geotehnic este mentionat ca la breteaua 4 a nodului rutier Boita” Între km 2+100 și 2+160 au fost observate alunecări de teren active”) Raspuns 211 La intocmirea ofertei se va tine seama de lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap.5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 212 La pagina 8, din Cartarea geologica din Anexa 3 a Studiului Geotehnic este mentionat ca la bretelele 8 si 9 ale nodului rutier Boita” Între km 0+240 și 0+320 a fost identificată o mare alunecare de teren, cu o deplasare a unui corp lung de 80 m pe o diferență de nivel de peste 5 m (Fișa geomorfologică NBGM09). În urma alunecării, la baza flancului alunecării, s-a format un lac permanent.” In Documentatia de atribuire pusa la dispozitie de Beneficiar, la aceasta pozitie km este prevazuta doar imbunatatirea pamantului cu lianti hidraulici. Va rugam sa clarificati daca la intocmirea ofertei se va tine cont de aceste observatii din Cartarea geologica. Raspuns 212 La intocmirea ofertei se va tine seama de lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap. 5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor Pagina 18 din 173

Intrebare 213 Va rugam sa puneti la dispozitia posibililor ofertanti, informatii cu privire la suprafata, adancimea si parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare, pentru zona mentionata in Cartarea Geologica din Anexa 3 a Studiului Geotehnic: “Între km 0+240 și 0+320 a fost identificată o mare alunecare de teren, cu o deplasare a unui corp lung de 80 m pe o diferență de nivel de peste 5 m (Fișa geomorfologică NBGM09). În urma alunecării, la baza flancului alunecării, s-a format un lac permanent.” Raspuns 213 La intocmirea ofertei se va tine seama de lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap.5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor Prin urmare, în cadrul aceleiași clarificări la documentaţia de atribuire, "în vederea asigurării tratamentului egal", ofertanţii trebuie concomitent: - să nu modifice soluţiile din Studiului de Fezabilitate - să-și asume orice responsabilităţi și riscuri cu privire la elementele de proiectare - să modifice soluţiile de consolidare, dacă studiul geotehnic prevede altceva Petenta mai precizează că inclusiv demersurile ofertanţilor de verificare a informaţiilor din cadrul studiului geotehnic și a corespondenţei acestora cu soluţiile din cadrul Studiului de Fezabilitate sunt periclitate în mod voit de autoritatea contractantă prin refuzul de a pune la dispoziţie informaţiile într-un format lizibil: Intrebare 50 In Planul cu locația sondajelor geotehnice, sunt pozitii kilometrice care nu sunt lizibile in pdf, solicităm să fie pusă la dispoziția ofertanților o documentație lizibilă, de preferință într-un format editabil și georeferințat Raspuns 50 Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor informaţiile deţinute în prezent, în formatele în care acestea au fost disponibile. Formatul în care sunt puse la dispoziţie documentaţiile nu constituie un impediment în consultarea acestora, fiind un format consacrat pentru vizualizarea documentelor. Autoritatea Contractantă considera că documentele şi informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete şi competitive, care să corespundă cerinţelor şi necesităţii Autorităţii Contractante. Vă rugăm să aveţi în vedere că prezentul contract este unul de tip proiectare şi execuţie, în care Antreprenorul are şi calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuţie realizat de acesta. Intrebare 60 Va solicitam unui plan clar și lizibil cu amplasarea forajelor și a stațiilor, întrucât stațiile din planul documentului „Anexa 8. Plan investigații” nu sunt lizibile. Pagina 19 din 173

Raspuns 60 Planurile din Studiul Geotehnic „Anexa 8. Plan investigații” sunt lizibile si pot fi utilizate de Ofertanti. Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor informaţiile deţinute în prezent, în formatele în care acestea au fost disponibile. Formatul în care sunt puse la dispoziţie documentaţiile nu constituie un impediment în consultarea acestora, fiind un format consacrat pentru vizualizarea documentelor. Autoritatea Contractantă considera că documentele şi informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete şi competitive, care să corespundă cerinţelor şi necesităţii Autorităţii Contractante. Contrar celor afirmate de autoritatea contractantă, formatul chiar constituie un impediment în consultarea acestora în măsura în care, dacă nu se pot citi coordonatele forajelor, acestea sunt imposibil de verificat prin raportare la amplasamentul lucrărilor ce fac obiectul contractului. Astfel, chiar dacă ofertanţii doresc să întreprinda toate diligenţele pentru întocmirea de oferte corecte și conforme, autoritatea contractantă face toate demersurile care îi stau în puteri pentru a împiedica o înţelegere clară a documentelor ce alcătuiesc documentaţia de atribuire. De asemenea, arată contestatoarea, şi în ceea ce priveşte propunerea financiară, autoritatea contractantă a oferit acelaşi tip de non-răspunsuri, lăsând practic nesoluţionate nelămuririle potenţialilor ofertanţi în ceea ce priveşte anumite categorii de lucrări/activităţi din Graficul de Plăţi - Răspunsurile nr. 3, 9, 17, 41, 118, 140, 143, 224, 225, Clarificare din oficiu nr. 1 pct. 22 etc Intrebare 3

În cazul în care lungimea piloților unui pod se modifică datorită calculelor proiectului tehnic față de Studiul de Fezabilitate, costurile suplimentare (dacă lungimea pilonului crește) vor fi supuse rezervelor de implementare sau propunerii de modificare în conformitate cu prevederile Sub-clauzei 37.11? Raspuns 3 Ţinând cont de faptul ca prezentul contract are ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor şi în conformitate cu prevederile H.G. 1/2018 privind aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice vă rugăm să aveţi în vedere faptul că preţul contractului are la bază o sumă forfetară care corespunde categoriilor de activităţi aferente implementării acestuia. Astfel riscul cantităţilor apartine Contractantului. 21. În cap. [4.2 întreținere in perioada de garanție] din anexa nr.4 la Cerințele Beneficiarului, paragraful: "Întreținerea echipamentelor va fi realizata pe costul Antreprenorului pe toata perioada de garanție a sistemului”. se modifica si va avea urmatorul continut: "Întreținerea echipamentelor va fi realizata pe costul Antreprenorului, pe toata perioada de garanție a sistemului, după semnarea Procesului Verbal de Recepție la Terminarea Lucrărilor, până la semnarea Procesului Verbal de recepție Finală a acestui tronson". Pagina 20 din 173

Intrebare 41 În documentația de atribuire se precizează că Formularul de propunere financiară (inclusiv Anexele și structura acestora) nu poate fi modificat, vă rugăm să precizați, cum va trebui să procedeze ofertantul în situația în care consideră că este necesar a se introduce lucrari de artă suplimentare față de cele menționate în Studiul de Fezabilitate, atât în ceea ce privește întocmirea ofertei cât și în ceea ce privește includerea acestor modificări în propunerea financiară ? Raspuns 41 Fiecare ofertant va prezenta in cadrul Propunerii Financiare, in conformitate cu Nota 2 la Formularul nr. 7 – Formular de propunere financiara, Anexa 1 la Formularul nr. 7: Preturile activitatilor/ categoriilor de lucrari sau servicii, care reprezinta o defalcare a activitatilor prezentului contract de achizitie publica. Mentionam, totodata, ca Ofertantii NU POT EXTINDE Tabelul cu Preturile activitatilor/ categoriilor de lucrari sau servicii prin includerea de noi sub- activitati/ sub-categorii de lucrari sau servicii, sau prin detalierea activitatilor/ categoriilor de lucrari sau servicii incluse in acest tabel. Intrebare 140 Din analiza documentației de atribuire, am constatat ca următoarele relocări nu sunt incluse in Cerințele Beneficiarului, cap. 3.3.20. RELOCARI RETELE UTILITATI: Nr Amplasament/ km Operator / Proprietar retea Fibra Optica 1 1+000 Nod Telekom 2 5+200 5+200 Telekom 3 7+800 7+850 Telekom 4 9+150 9+200 Telekom Electrice 5 9+350 9+350 SDEE Transilvania Sud 6 13+550 13+550 SDEE Transilvania Sud 7 13+650 13+650 SDEE Transilvania Sud 8 13+650 13+650 SDEE Transilvania Sud 9 0+480 0+480 SDEE Sibiu 10 7+310 7+310 SDEE Sibiu 11 5+500 5+500 Hidroelectrica 12 9+150 9+150 Hidroelectrica 13 10+350 10+350 Hidroelectrica 14 13+300 13+300 Hidroelectrica 15 13+570 13+570 Hidroelectrica 16 13+650 13+650 Hidroelectrica

Va rugam sa clarificați daca aceste obiective se vor oferta in Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7, cap 3.1. Utilitati sau sunt considerate Cheltuieli privind relocările de utilități in cadrul Anexa nr. 2 la Formularul nr. 7 Lista categoriilor de cheltuieli care se finanțează din rezervele de implementare Raspuns 140 Utilitatile prevazute a se reloca/proteja in cadrul Tronsonului 1 sunt prezentate in Volumul 8 – Identificare retele si instalatii, pus la dispozitia Ofertantilor de catre Autoritatea Contractanta, iar costurile aferente acestor lucrari vor fi incluse in cadrul categoriei de lucrari 3.2. Relocare/protejare utilitati, din Graficul de plati. Pagina 21 din 173

Intrebare 143 Conform documentației de licitație, Vol.8-Identificare retele si instalatii si Vol.10- Autorizatii avize si acorduri, nu au fost identificate Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale. Va rugam sa clarificați pentru toți ofertanții, daca in Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7, la capitolul 4.1.2 se accepta ofertarea valorii „zero” (0,00)

Raspuns 143 In Anexa la Formularul 7, la capitolul 4.1.2. se va include valoarea estimata de ofertant pentru lucrarile de devieri/mutari, relocari/protejari reteledistributie gaze naturale. In acest sens, se va avea in vedere vol.8 – Identificare retele si instalatii – folderul Sibiu – Vol. 8.12 „Sibiu Transgaz”cat si avizul CTE Transgaz nr. 44/17.02.2021, pe care il anexam prezentei. A se vedea Anexa 6 la prezenta clarificare. Intrebare 224 In urma studierii aprofundate a Documentatiei de Atribuire, atat a partilor scrise cat si a celor desenate, nu s-au putut determina lucrarile ce ar trebui luate in considerare pentru ofertarea/pretuirea activitatilor/categoriei de lucrari 4.1.2 „Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” din cadrul Anexei nr. 1 la Formularului nr.7. Mentionam ca in cadrul documentatiei „Vol.10-Autorizatii avize si acorduride avize” in avizul de principiu al Delgaz Grid SA la punctul 2 se specifica: „ in zona supusa analizei NU exista obiective ale sistemului de distributie a gazelor naturale” Deasemenea avizele UAT-urilor afectate de catre traseul autostrazii mentioneaza faptul ca, traseul lotului 1, nu se intersecteaza cu retele de utilitati aflate in administrarea lor. Va rugam sa clarificati ce activitati trebuie luate in considerare pentru acesta categorie de lucrari. Pagina 22 din 173

Raspuns 224 In Anexa 1 la Formularul 7, Categoria 4.1.2 “Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” vor fi luate in considerare, orice lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective. (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranta circulatiei). Intrebare 225 In urma studierii aprofundate a Documentatiei de Atribuire, atat a partilor scrise cat si acelor desenate, nu s-au putut determina lucrarile ce ar trebui luate in considerare pentru ofertarea/pretuirea activitatilor/categoriei de lucrari

4.1.6

„Orice

alte

activitati

necesare

pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati” din cadrul Anexei nr. 1 la Formularului nr.7. Va rugam sa clarificati ce activitati trebuie luate in considerare pentru acesta categorie de lucrari. Raspuns 225 In Anexa 1 la Formularul 7, Categoria 4.1.6 “Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” vor fi luate in considerare, orice lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective. (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranta circulatiei). Raportat la răspunsurile identificate mai sus, petenta apreciază că autoritatea contractantă nu a raspuns la solicitarile de clarificare, sintagme precum „responsabilitatea şi riscurile sunt în sarcina Ofertanţilor” neputand fi considerate ca fiind răspunsuri serioase şi oferite cu scopul de a clarifica o documentaţie de atribuire, în mod evident, lacunară. În acest sens, consideră că se impune obligarea autorităţii contractante la menţinerea poziţiei adoptate anterior, poziţie conformă cu legea şi prevederile contractuale în sensul în care, în vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanţilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile nu sunt permise modificări / oferte alternative faţă de soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate şi în Cerinţele Beneficiarului, asumându-şi riscul, în conformitate cu prevederile contractuale citate, faţă de lipsa de consistenţă a datelor puse la dispoziţia ofertanţilor. Sub raportul măsurilor de remediere pe care le solicită Consiliului, în legătură cu toate aceste întrebări la care autoritatea contractantă nu oferă practic niciun răspuns, informând ofertanţii că nu deţine datele sau informaţiile pe care aceștia le solicită, acestea au în vedere restabilirea legalităţii raportat la riscul incompletitudinii datelor, care nu poate, în mod legal, să aparţină decât autorităţii contractante, în calitatea sa de elaborator al documentaţiei de atribuire. Astfel, lipsa unor date sau informaţii nu poate fi imputată ofertantului – viitorului Antreprenor – astfel că răspunsurile la solicitările de clarificări prin care, pe de o parte sunt informaţi ofertanţii că nu mai există alte date care să poată fi puse la dispoziţie și, pe de celalată parte se indică că răspunderea pentru aceste cerinţe incomplete o poartă, în Pagina 23 din 173

calitate de viitori proiectanţi, ofertanţii, trebuie cenzurate de către Consiliu. 4. PRIN RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT ÎNCĂLCATE PREVEDERI IMPERATIVE CONŢINUTE DE CONDIŢIILE GENERALE HG NR. 1/2018 CU PRIVIRE LA CARE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU ARE DREPTUL DE A ADOPTA MODIFICĂRI. Autoritatea contractantă încearcă, prin intermediul unei părţi considerabile din răspunsurile la solicitările de clarificare să transpună riscul ce conform Cerinţelor Beneficiarului rezidă la acesta din urmă, în sarcina Antreprenorului. Petenta consideră ca acest risc poate fi transpus numai în măsura în care documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de către autoritatea contractantă permite evaluarea probabilităţii apariţiei elementelor suplimentare sau care impun modificări ale cerinţelor documentelor şi magnitudinii acestora. În acest caz, ofertanţii au numai o vagă reprezentare a probabilităţii de apariţie materializată prin inspecţia şantierului, însă în niciun caz nu poate fi evaluată magnitudinea fenomenelor şi pe cale de consecinţă, nici măsurile pe care aceştia trebuie să le ia încă din momentul întocmirii propunerilor tehnice şi financiare pentru gestionarea riscurilor asociate. Niciuna dintre aceste modificări nu va apărea ca urmare a voinţei unilaterale a Antreprenorului, ci din contră, ca rezultat obiectiv al unor investigaţii faţă de care Antreprenorul va avea obligaţia legală de proiectant al lucrării, anume acela de a propune / modifica soluţii tehnice pentru a se asigura că sunt respectate cerinţele de rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi rezistenţă în exploatare, aşa cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 10/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind calitatea în construcţii. Cu toate acestea, autoritatea contractantă încearcă prin intermediul unor răspunsuri la clarificări, să transfere în mod nelegal, în sarcina viitorului Antreprenor riscuri şi responsabilităţi în termeni de costuri şi timp pentru aspecte ce NU pot fi astazi cuantificate şi care vor putea genera, din cauza precarităţii documentaţiei pusă la dispoziţie, precum si a limitării exprese din unele răspunsuri, modificări ale soluţiilor tehnice în timpul derulării proiectării propriu-zise, însă care nu pot fi cuantificate în cadrul ofertei tehnice şi financiare. Prevederile HG nr. 1/2018 sunt în sensul opus celor indicate de autoritatea contractantă prin răspunsurile la clarificări, riscul pentru erorile sau caracterul incomplet al Documentaţiei puse la dispoziţia Antreprenorului fiind în sarcina autorităţii contractante. În plus, prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă încearcă să modifice în mod nelegal şi prevederile Cerinţelor Beneficiarului, parte din documentaţia de atribuire. Astfel, Cerinţele Beneficiarului stabilesc în sarcina Antreprenorului în perioada de proiectare diferite obligaţii, firești de altfel, având în Pagina 24 din 173

vedere că Antreprenorul urmează să elaboreze timp de minim 12 luni, o documentaţie de proiectare complexă. În urma acestei activităţi de proiectare, care implică în primul rând, investigaţii de teren extrem de complexe, Antreprenorul urmează să obţină informaţiile necesare care să îi permită să proiecteze, respectiv să își asume soluţiile tehnice pe baza cărora va executa lucrările. Astfel, petenta prezintă cu titlu de exemplu câteva dintre răspunsuri în care se încearcă acest transfer de riscuri: Răspunsurile 20, 21, 22, 27, 28, 32, 54, 61, 62, 63, 64, 69, 71, 75, 78, 99, 106, 107, 113, 141, 164, 165, 174, 204, 210, 211, 213, etc. Intrebare 203 Facem referire la tronsonul de autostrada Sibiu – Pitesti Sectiunea 1 care este in perioada de executie in acest moment si care nu este corelat cu Nodul Rutier proiectat de la Boita in zona de descarcare in DN7. Poze din teren cu zona unde ar trebui sa fie un pasaj: Pagina 25 din 173

Va rugam sa confirmati faptul ca podul de pe existent Sectiunea 1 Sibiu - Pitesti se afla la km 0+390, iar Podul de pe breteaua provizorie de descarcare la DN7, km 0+540 conform Documentatiei de Atribuire de afla de fapt la km 0+390. Raspuns 203 Avand in vedere ca Breteaua de descarcare la DN 7 nu face parte din proiectul Autostrazii Sibiu – Fagaras, kilometrajul podului de pe breteaua provizorie de descarcare la DN 7 a fost considerat in corelare cu kilometrajul Bretelei 1 a nodului rutier Boita – km 0+390. A se vedea Capitolul 2.6.4.15 din Volumul IV.1 – Sinteza sumar concluzii. Intrebare 20 În desenele secțiunilor transversale a autostrăzii, afirmația din nota 3 „partea de jos a șanțului pe partea dreaptă/stânga are 0,75 m lățime” nu a putut fi găsită în proiecte. Ne puteți indica unde anume regăsim detalii? Raspuns 20 Avand in vedere faptul ca prezentul contract de tip Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 21 Există o nepotrivire între numărul de canale din documentele de licitație și fișierele partajate de plan-profil. În fisierele plan-profil sunt mai multe canale de scurgere decât kilometri de canalizare precizați în documentele de licitație. Atasam fotografi in care sunt prezentate canalele suplimentare. Ne puteți informa, vă rugăm, numărul și dimensiunile acestor canale suplimentare si dacă acestea sunt în domeniul de aplicare al acestui proiect? Pagina 26 din 173

Raspuns 21 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 22 În desenele secțiunilor transversale ale autostrăzii, există două detalii diferite ale canalului de conductă, cum ar fi Ø500 și Ø 1000. Există informații suplimentare despre conductele de conductă, cum ar fi secțiunea kilometrică utilizată? În desenele de plan, se vede că există 104 bucăți din doar Ø 1000 de conducte de conducte (Ø500 de conducte de conducte nu pot fi găsite). Puteți confirma va rog? Raspuns 22 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Pe de o parte, teza propusă de autoritatea contractantă este lipsită de orice fundament legal – se pretinde operatorilor economici interesaţi – în virtutea viitoarei lor calităţi de proiectanţi - să-și asume riscuri și să Pagina 27 din 173

evalueze în cuprinsul ofertei soluţii tehnice pentru care nu pot fi puse la dispoziţie niciun fel de date și informaţii. Pe de altă parte, arată contestatoarea, a susţine că „având în vedere natura contractului de proiectare și execuţie, responsabilitatea și riscurile, raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerinţele Beneficiarului, sunt în sarcina ofertanţilor” denotă necunoaștere atât a legii, cât și a specificului contractului pe care autoritatea contractantă urmărește să-l atribuie. În etapa procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are responsabilitatea prezentării unei documentaţii clare și complete, care să permită tuturor operatorilor interesaţi să-și întocmească o ofertă tehnică și financiară, completă și competitivă. În această etapă de pregătire a ofertelor, operatorii interesaţi au obligaţia de a analiza documentaţia de atribuire și de a-și întocmi ofertele prin raportare la datele și informaţiile oferite, ţinând cont și de experienţa fiecărui operator în acest domeniu. Doar ulterior atribuirii contractului, viitorul Antreprenor, în virtutea calităţii sale de proiectant va analiza „Cerinţele Beneficiarului”, inclusiv prin raportare la investigaţiile complete din teren pe care va trebui să le efectueze și va avea dreptul de a sesiza autorităţii contractante eventualele erori, omisiuni, neconcordanţe și de a solicita eventualele costuri generate de erorile identificate în documentele prezentate de autoritatea contractantă (Clauza 8 din Condiţiile Generale). Astfel, contestatoarea solicită Consiliului să oblige autoritatea să modifice aceste răspunsuri care tind să transfere, nu doar în mod nelegal, dar și imposibil din punct de vedere faptic, a riscurilor ce derivă din lipsa, incompletitudinea, lipsa acurateţii datelor și informaţiilor pe care avea obligaţia să le pună la dispoziţie autoritatea contractantă și a cărui cenzurare o solicită din partea Consiliului. A. Considerații succinte cu privire la HG nr. 1/2018 HG nr. 1/2018 a fost adoptată în urma unui set de acorduri între România și Comisia Europeană constituind în același timp una dintre condiţionările impuse de către instituţiile europene pentru buna gestionare a fondurilor europene acordate României și asumată de aceasta în cadrul strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice. Strategia națională în domeniul achizițiilor publice a fost elaborată, negociată, definitivată și agreată de reprezentanții instituțiilor naționale desemnate (MFE, MFP, ANRMAP, UCVAP, MDRAP, CNSC, Cancelaria PM) împreună cu Comisia Europeană (DG REGIO și DG GROW) și a fost, ulterior, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015. Strategia națională în domeniul achizițiilor publice reprezintă una dintre condiționalitățile ex-ante orizontale asumate prin Acordul de Parteneriat, iar îndeplinirea acțiunilor convenite este monitorizată lunar de către Comisia Europeană. Adoptarea condițiilor contractuale generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie publică aferente obiectivelor Pagina 28 din 173

de investiţii finanţate din fonduri publice în legislația națională a fost una dintre acțiunile convenite în capitolul 4 al Strategiei. În Legea nr. 80/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 privind stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se stabileşte, la pct. 2, completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu următoarea prevedere: „Prin hotărâre de guvern se stabilesc condiţiile contractuale generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie publică aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice”. HG nr. 1/2018 aprobă Condițiile Generale și Specifice pentru contractele de achiziție publică care au ca obiect execuția de lucrări pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice sau din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile. Condițiile Specifice, denumite și Condiții Speciale prevăzute în Anexa nr. 2 a HG nr. 1/2018 prevăd în mod expres faptul că acestea completează, clarifică, amendează sau instituie excepții de aplicabilitate de la Condițiile Generale de Contract. Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la sub-clauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul prezentat în Anexa nr. 2, orice altă modificare fiind nulă. Subiectele pentru care Beneficiarii autorități contractante sunt îndreptățiţi să elaboreze Condiții Speciale exclusiv sunt următoarele: Astfel, nu este permis autorității contractante să modifice prevederile cuprinse în Condițiile Generale de Contract, astfel cum Pagina 29 din 173

acestea sunt redactate în cuprinsul HG nr. 1/2018, decât în ceea ce privește domeniul de reglementare al Sub-Clauzelor menționate în paragraful anterior. Condițiile generale pot fi adaptate specificului fiecărui contract de lucrări prin condiții specifice. Condițiile generale prevăd în mod expres prevederile care pot fi astfel adaptate. Nu pot fi efectuate prin condiții speciale alte adaptări sau modificări decât cele prevăzute expres. Anexa nr. 2 din HG nr. 1/2018 cuprinde şi modelul-cadru de Acord Contractual, model pe care autoritatea contractantă are obligația de a-l respecta în totalitate din punctul de vedere al mențiunilor obligatorii cuprinse în acesta, prin raportare fie la obligațiile sale în calitate de Beneficiar ulterior, și prin raportare la obligațiile Antreprenorului. B. Încalcarea prevederilor HG nr. 1/2018 din cadrul răspunsurilor la clarificări. Prin răspunsurile oferite la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă modifică prevederi ale unor Clauze prevăzute de Condiţiile Generale de Contract cu privire la care nu are acest drept, nici prin intermediul unor Condiţii Speciale și cu atât mai puţin prin răspunsuri la clarificări. Astfel, o parte dintre răspunsurile la clarificări publicate în cadrul Clarificării 1, instituie în sarcina viitorului Antreprenor o serie de riscuri și obligații ce, fie sunt reglementate prin HG nr. 1/2018 în sarcina Beneficiarului, fie încalcă prevederi din cadrul actului normativ. Autoritatea contractantă nu numai că încalcă dispozițiile legii, ci încearcă să aducă modificări unui act normativ printr-un răspuns la clarificări. Sub-clauza 68.1 din Condiţiilor Generale. „Riscurile Beneficiarului sunt urmatoarele: (…) (c) erori în repere si sisteme de referința topografice, inițial prevazute în Contract sau comunicate de Supervizor, pe care un antreprenor diligent nu ar fi putut sa le identifice astfel încât sa evite întârzieri sau costuri suplimentare; (d) erori, deficiențe si/sau caracter incomplet ale Cerințelor Beneficiarului si/sau ale Documentelor Beneficiarului; (e) condiții fizice naturale sau artificiale, inclusiv muniții neexplodate sau utilitați subterane, precum si alte obstacole fizice sau factori poluanți, care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevazute de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei, care apar în decursul execuției Lucrarilor, cu excepția condițiilor meteorologice adverse excepționale; (…)” În același sens sunt și prevederile Sub-Clauzei 20.1 din acelasi act normativ care stabilesc următoarele obligaţii în sarcina Beneficiarului: „20.1 Beneficiarul va pune la dispoziția Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel târziu la Data de Referință, toate datele relevante, care se află în posesia Beneficiarului, referitoare la structura Pagina 30 din 173

geologică și condițiile hidrologice de pe Șantier, inclusiv aspectele legate de mediu. Antreprenorul are responsabilitatea interpretării acestor date. 20.2 Se consideră că Antreprenorul, în măsura în care este posibil (ținând cont de costuri și timp), a inspectat și examinat Șantierul și împrejurimile sale, a analizat datele menționate la subclauza 20.1 și că s-a edificat, înainte de depunerea Ofertei, asupra tuturor aspectelor relevante, inclusiv natura solului și subsolului, forma și natura Șantierului, întinderea și natura Lucrărilor, Materialele necesare execuției Lucrărilor, căile de acces la Șantier și în general a obținut toate informațiile cu privire la riscurile, inclusiv în legătură cu probabilitatea de apariție a acestora, și alte circumstanțe ce influențează sau afectează Oferta.” De asemenea, Sub-Clauza 8.4: „8.4 După Data de Începere, Antreprenorul va studia cu atenție Cerințele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare și calculele de proiectare, dacă există) și reperele topografice sau sistemele de referință inițiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puțin diligențele definite în Cerințele Beneficiarului. În termen de 90 de zile de la Data de Începere (cu excepția cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greșeală sau altă neconcordanță identificată în Cerințele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referință.” În ceea ce privește datele și informațiile conţinute în Documentele Beneficiarului din HG nr. 1/2018, acestea, în mod evident, sunt datele puse la dispoziție de către autoritatea contractantă prin documentația de atribuire. Prin urmare, în baza datelor și informațiilor furnizate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, operatorul economic își va elabora oferta. Datele furnizate de autoritatea contractantă și menționate în cuprinsul HG nr. 1/2018 ca Documentele Beneficiarului sunt cele ce au stat la baza ofertei Antreprenorului, date care, făcând parte din documentația de atribuire, sunt obligatorii a fi prezumate corecte, complete și precise. Astfel, în mod firesc, obligaţiile ANTREPRENORULUI, așa cum sunt prevăzute în HG nr. 1/2018 și, respectiv în Cerinţele Beneficiarului, de a analiza documentele Beneficiarului și de a confirma sau infirma corectitudinea acestora, respectiv de a propune măsuri de remediere, nu pot fi transferate operatorilor economici în etapa de elaborare a ofertelor și nu poate reprezenta o excludere contractuală a răspunderii Beneficiarului pentru exactitatea acestor date, așa cum încearcă autoritatea să indice prin răspunsurile la clarificări. Mai mult, câtă vreme toţi ofertanţii au sesizat prin nenumărate clarificări deficienţele majore ale documentaţiei tehnice ce stă la baza acestei proceduri, autoritatea nu poate, prin răspunsurile la întrebările Pagina 31 din 173

formulate de către operatorii economici, să încerce să înlăture răspunderea pe care o poartă pentru această documentaţie, răspundere ce derivă și din legislaţia privind achiziţiile și din HG nr. 1/2018. Astfel, următoarele aspecte sunt de necontestat: - Pentru asigurarea unei evaluări unitare, autoritatea a indicat în mod expres ca ofertanţii au obligaţia să își întocmească propunerile tehnice și financiare strict pe baza acestei documenţii puse la dispoziţie de către autoritate; - Mai mult, ofertanţii nici nu pot, în mod obiectiv, să identifice în această fază de elaborare a ofertelor soluţiile tehnice corecte ce trebuie proiectate (în locul celor identificate ca fiind posibil eronate sau cu privire la care nu există date și informaţii) și, cu atât mai puţin, nu pot să cuantifice în propunerile lor financiare aceste soluţii; - Contractul prevede mecanisme de semnalare a erorilor din documentaţia tehnică - SF, Cerinţe ale Beneficiarului; - Costul unor soluţii tehnice ce nu au fost prevăzute în docmentaţia tehnică nu a fost (și nici nu putea fi) inclus de autoritatea contractantă în estimarea iniţială a valorii contractului, astfel că nu poate fi solicitat ofertanţilor să prevadă aceste costuri în cadrul propunerilor financiare. Cu toate acestea, răspunsurile oferite la clarificări sunt fie evazive, autoritatea refuzând să confirme că riscul îi aparţine pentru documenţia pusă la dispoziţie, fie, și mai rău, se încearcă translatarea în sarcina ofertanţilor a acestor riscuri – ce nu pot fi nici în mod legal și nici obiectiv, faptic, transferate. Ofertele ce vor fi depuse se întemeiază tocmai în baza datelor furnizate de autoritate, care în niciun caz nu pot reprezenta un risc al ofertanţilor, respectiv al viitorului Antreprenor. Mai mult, obţinerea unor date suplimentare la momentul elaborării ofertelor nu este posibilă, având în vedere că lucrările ce vor trebui executate nu pot fi identificate vizual printr-o simplă „vizită în teren”, fiind în discuţie cel mai complex contract de infrastructură executat în România până în prezent. Astfel, ca măsura de remediere, contestatoarea solicită Consiliului să constate că toate răspunsurile autorităţii contractante prin care se încearcă transferarea în sarcina ofertanţilor a riscurilor privind documentaţia tehnică pusă la dispoziţia antreprenorului, respectiv transferarea în sarcina viitorului antreprenor de riscuri ale Beneficiarului, astfel definite de Sub-clauza 68.1 a Condiţiilor Generale, sunt nelegale și trebuie înlăturate din documentaţia de atribuire. Consideră ca, având în vedere multitudinea de răspunsuri la clarificări prin care se tinde a se stabili obligaţii, termene, răspunderi și riscuri contractuale, ce exced cadrului impus de HG nr. 1/2018, este extrem de important ca prin Decizia Consiliului să fie cenzurată cu titlu general o asemenea practică nelegală a autorităţii contractante. 5. PRIN IMPUNEREA STUDIULUI DE FEZABILITATE CA FIIND DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ LA UN NIVEL DE EXIGENȚĂ CANTITATIVĂ ȘI Pagina 32 din 173

CALITATIVĂ MINIMĂ ACCEPTATĂ, AUTORITATEA ÎNCALCĂ DISPOZIȚIILE LEGALE HG nr. 1/2018 ȘI ÎNFRÂNGE SCOPUL PREZENTĂRII UNOR OFERTE CORECTE, COMPLETE ȘI COMPETITIVE. Contestatoarea învederează că documentaţia de atribuire pusă la dispoziţie de autoritatea contractantă este presărată cu inadvertenţe, încălcări ale dispoziţiilor legale, contradicţii, inconsistenţe și în niciun caz nu poate fi considerată a fi completă și suficientă pentru ca operatorii economici interesaţi să participe la procedură să poată întocmi și depune oferte atât complete și competitive, cât și la un preţ avantajos raportat la valoarea estimată. Astfel, în opinia sa, autoritatea încearcă să transfere o serie de riscuri încă de la acest moment al ofertării, riscuri ce sunt date prin lege în sarcina autorităţii și care nu pot fi transferate, în nicio situaţie. În plus faţă de aceste aspecte, deși potenţialii ofertanţi au adresat numeroase solicitări de clarificare a documentaţiei, autoritatea fie nu a răspuns, fie a oferit răspunsuri contradictorii, fie a impus obligativitatea Studiului de Fezabilitate, deși acesta este lacunar și mai mult decât atât, conform prevederilor HG nr. 1/2018, acesta este un proiect ilustrativ cu rol informativ, neputând fi ridicat la rang de reper obligatoriu. Deși, potrivit Sub-Clauzei 8.1 (b) Studiul de Fezabilitate este un document prezentat cu rol informativ, acesta este transformat prin răspunsurile la clarificări ca un reper minim obligatoriu de autoritatea contractantă, stabilind pe de o parte ca fiind obligatorii soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate, iar pe de altă parte impunând ofertanţilor să nu deroge de la prevederile acestuia prin propunerea unor soluţii alternative. Contestatoarea apreciază că răspunsurile autorităţii contractante încalcă prevederile Sub-Clauzei 8.1, care dispune: „8.1 Cerințele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezintă cerințele esențiale aferente Lucrărilor. Cerințele Beneficiarului includ, fără a se limita la: (a) tema de proiectare și caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanță; (b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); (c) standardele și normativele aplicabile; (d) teste la Terminarea Lucrărilor; (e) teste care se efectuează în Perioada de Garanție; (f) cerințele privind manuale de operare și întreținere; (g) cerințele privind instruirea Personalului Beneficiarului și (h) orice alte cerințe ale Beneficiarului, potrivit prevederilor Condițiilor Contractuale.” Deși obligaţia autorităţii contractante era de întocmire a cerinţelor Beneficiarului care să stabilească tema de proiectare și caracteristicile imperative ale lucrărilor – respectiv reperele impuse de autoritate pentru obţinerea unui proiect care să satisfacă necesitatea achiziţiei publice, Pagina 33 din 173

aceasta a preferat să impună un document declarat de prevederile HG nr. 1/2018 ca fiind strict informativ, impunand practic viitorului Antreprenor să-și asume răspunderea pentru un Studiu de Fezabilitate vechi, plin de erori și omisiuni. Deși chiar viitoarea calitate de proiectant a operatorului economic, căruia îi va fi atribuit contractul, îl îndreptăţește pe acesta, în temeiul Legii nr. 10/2001 și a prevederilor HG nr. 1/2018, să dezvolte un proiect tehnic complet care să însumeze corolarul experienţei acestuia, autoritatea contractantă impune, în mod nelegal, prin răspunsurile la clarificări, să rămână „blocat” într-o proiectare veche, deficitară și fundamental eronată, susţinând în acelasi timp că va purta întreaga răspundere faţă de aceasta. Având în vedere numeroasele nereguli conţinute în răspunsurile la clarificări, petenta citează, cu titlu exemplificativ și nu limitativ, o parte dintre acestea, solicitând în același timp obligarea autorităţii contractante la remediere tuturor răspunsurilor care se încadrează în critica din contestaţie: Intrebare 43 Este permis ofertanților să schimbe / revizuiască tipul sau cantitatea lucrărilor de consolidare? Raspuns 43 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul sau cantitatea lucrarilor de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 47 În cazul în care condițiile geotehnice specifice o impun, este permis ofertanților să schimbe tipul de fundație a lucrarilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate? Raspuns 47 În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind tipul de fundație a lucrarilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 49 Va solicitam sa clarificati ca Studiul de Fezabilitate va face parte din documentele de licitatie puse la dispozitia ofertantilor, acesta formand structura legala a cerintelor Beneficiarului. Va solicitam sa confirmati acuratetea tuturor informatiilor cuprinse in Studiul de Fezabilitate, acestea conducand la aprobarea indicatorilor tehnico-economici, conform legii. Pagina 34 din 173

Raspuns 49 Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor informaţiile deţinute în prezent, în formatele în care acestea au fost disponibile. Formatul în care sunt puse la dispoziţie documentaţiile nu constituie un impediment în consultarea acestora, fiind un format consacrat pentru vizualizarea documentelor. Autoritatea Contractantă considera că documentele şi informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete şi competitive, care să corespundă cerinţelor şi necesităţii Autorităţii Contractante. Vă rugăm să aveţi în vedere că prezentul contract este unul de tip proiectare şi execuţie, în care Antreprenorul are şi calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuţie realizat de acesta. Intrebare 55 Va solicitam sa ne informati daca Studiul de Fezabilitate are caracter informativ sau obligatoriu. Raspuns 55 Studiul de Fezabilitate se regaseste in Directorul Vol.4 – SF si are caracter informativ. Intrebare 71 In cazul unor profile transversale, intervalele de aplicare nu sunt indicate în documentele PDF Noduri. Vă rugăm să ne furnizați informații cu privire la aceste intervale? Raspuns 71 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Totodata, având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 101 Va rugam sa clarificati daca panta taluzurilor prezentata in Documentatia de Atribuire pentru profilurile de rambleu si debleu a fost stabilita ca urmare a calculelor de stabilitate, iar daca posibilii ofertanti pot sa isi insuseasca aceasta panta a taluzurilor astfel incat sa fie respectata limita santierului. Raspuns 101 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Totodata va informam ca solutiile tehnice stabilite in Studiul de Fezabilitate de catre Proiectant sunt considerate a fi corecte, inclusiv sub aspectele legislatiei care definesc calitatea de Proiectant si inclusiv sub incidenta Legii 10/1995 privind calitatea in constructii. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. Intrebare 105 Va rugam sa confirmati faptul ca in proiectare se va respecta PD-162-2002. De asemenea, va rugam sa clarificati daca la intocmirea Studiului de Fezabilitate, prevederile PD1622002 au fost respectate. Răspuns 105 La intocmirea Studiului de Fezabilitate au fost respectate prevederile PD 162-2002. De asemenea, viitorul Antreprenor avand si calitatea de Proiectant va proiecta in conformitate cu standardele in vigoare. Pagina 35 din 173

Intrebare 106 Va rugam sa clarificati daca exista posibilitatea modificarii locale a traseului in etapa de oferta. Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificații referitoare la aparatele de reazem pentru poduri și viaducte. Va rugam sa puneti la dispozitia ofertantilor aceste informatii. Raspuns 106 Ofertantii vor repecta cu strictete prevederile cap. 5.3.1 din Cerintele Beneficiarului. Documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate, iar prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor. Intrebare 107 Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificatii aferente rosturilor de dilatație (deplasare totală și tip) pentru poduri și viaducte. Va rugam sa puneti la dispozitia ofertantilor aceste informatii. Raspuns 107 Va rugam sa aveti in vedere faptul ca ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate Avand in vedere natura Contractului de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Intrebare 118 Facem referire la Cerintelor Beneficiarului, cap. 5.1. Caracteristici imperative ale lucrarilor pe care proiectarea Antreprenorului trebuie sa le respecte, unde se precizeaza: 5.1.8. Antreprenorul va prelua date din cadrul documentatiei tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai dupa ce va verifica si va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectand totodata Cerintele Beneficiarului. Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Va rugam sa confirmati ca Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Cheltuielile care rezulta din modificari necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de solutii tehnice punctuale si care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevazute cu exactitate la data organizarii procedurii de achizitie publica, vor face Pagina 36 din 173

obiectul utilizarii rezervelor de implementare in conformitate cu prevederile legale, in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual. Mentionam faptul ca sintagma "situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar" se refera la similaritatea factorilor care determina riscul geotehnic (respectiv conditiile de teren, apa subterana, etc) si care sunt definiti in Anexa A din NP 074/2014 NORMATIV PRIVIND DOCUMENTATIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCŢII, cu factorii precizati in Documentatia de atribuire publicata. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 118 Elaborarea Studiului de Fezabilitate s-a realizat in conformitate cu reglementarile tehnice si standardele in vigoare la data elaborarii. Se vor respecta prevederile art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului „Antreprenorul va prelua date din cadrul documentatiei tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai dupa ce va verifica si va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectand totodata Cerintele Beneficiarului. Antreprenorul isi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fara costuri suplimentare sau extensii de timp, atata timp cat situatia din teren este similara cu cea din documentatia pusa la dispozitie de catre Beneficiar, si va fi responsabil de realizarea lucrarilor necesare asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare a sectorului de autostrada. Orice lucrare necesara asigurarii acestor cerinte este inclusa in Pretul Contractului. Cheltuielile care rezulta din modificari necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de solutii tehnice punctuale si care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevazute cu exactitate la data organizarii procedurii de achizitiepublica, pot face obiectul utilizarii rezervelor de implementare in conformitate cu prevederile legale, in conditiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari/ oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Intrebare 119 Va rugam sa confirmati ca la momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, Autoritatea Contractanta va putea aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Generale de Contract,prevederile articolului 5.4; 5.5 si respectiv 5.10 din Acordul Contractual (utilizarea Rezervelor de Implementare), procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari precum si prevederile legale in vigoare in materia Pagina 37 din 173

achizitiilor publice. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 119 In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Intrebare 151 In ceea ce priveste cerintele imperative privind lucrarile de consolidare: "5.4 Lucrarile de consolidare minime ce vor fi respectate sunt cele prevazute in cadrul Documentatiei Tehnice puse la dispozitie.", va rugam sa clarificati daca ofertantilor le este permis sa inlocuiasca solutii de consolidare sau le este permis exclusiv sa adauge la cele existente. Raspuns 151 In vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind solutiile de consolidare în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Documentatia Tehnica si Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 166 In cadrul Studiului de Fezabilitate sunt prezentate separatoare de hidrocarburi cu bypass (Tip I – VI). Pot fi adoptate si alte tipuri de separatoare de hidrocarburi? Va rugam clarificati acest aspect. Raspuns 166 Ofertantii pot adopta alte tipuri de separatoare de hidrocarburi, cu respectarea debitelor de dimensionare prezentate in Documentatia Tehnica si cu respectarea cerintelor de calitate a apei evacuate, in concordanta cu standardele si legislatia in vigoare. Intrebare 204 Pentru a se putea executa Podul de pe breteaua provizorie de descarcare la DN7, km 0+390 (0+540 conform Documentatiei de Atribuire), va fi necesara demolarea unui tronson de aproximativ 60m din breteaua executata de catre antreprenorul Sectiunii 1 a Autostrazii Sibiu - Pitesti. Va rugam sa confirmati. Raspuns 204 In cadrul Sectiunii 1 din Autostrada Sibiu-Pitesti nu s-au prevazut lucrari de demolare pentru breteaua de descarcare a traficului in sensul giratoriu de pe DN 7, in localitatea Boita. Zona de racordare cu autostrada Sibiu - Pitesti va fi prezentata in cadrul ofertelor depuse pentru Proiectare si executie „Autostrada Sibiu Fagaras Tronson1: Boita (Autostrada SibiuPitesti) si Avrig-Mârșa (DJ105G), km 0+000 – km 14+253” iar ulterior in implementarea contractului detaliile vor fi dezvoltate la faza Proiectului tehnic de executie. Autoritatea contractanta nu poate confirma sau infirma in prezent daca va fi necesara sau nu demolarea unui tronson de aproximativ 60m din breteaua ce se va executa de catre Antreprenorul Sectiunii 1 a Autostrazii Sibiu - Pitesti si Pagina 38 din 173

nici daca lungimea mentionata in clarificarea dumneavoastra este cea corecta. Va rugam sa aveti in vedere faptul ca documentatia tehnica pusa la dispozitie este la nivel de faza de proiectare Studiu de Fezabilitate. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile de racordare urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta. A se vedea si Raspunsul nr. 58 din prezenta clarificare Răspunsurile oferite la clarificări sunt evazive, autoritatea: - fie refuzând sa confirme că riscul îi aparţine pentru documenţia pusă la dispoziţie, - fie contradictorii: pe de o parte ofertanţii nu pot să deroge de la Studiul de Fezabilitate, deși Cerinţele Beneficiarului impuneau numai anumite caracteristici ca fiind obligatorii; Studiul de Fezabilitate este cerinţa minimă obligatorie, pe de cealalta are doar rol informativ - fie în unele cazuri, nefiind în măsură să răspundă în mod clar și precis, autoritatea pretinde că răspunderea aparţine exclusiv ofertanţilor, Ofertele ce vor fi depuse se întemeiază tocmai în baza datelor furnizate de către Beneficiar, care în niciun caz nu pot reprezenta un risc al ofertanţilor, respectiv al viitorului Antreprenor. Mai mult, obţinerea unor date suplimentare la momentul elaborării ofertelor nu este posibilă, având în vedere că lucrările ce vor trebui executate nu pot fi identificate vizual printr-o simplă „vizită în teren”. Autoritatea contractantă adaugă în mod nelegal la cerinţele imperative, forţând astfel viitorul Antreprenor să parcurgă proceduri de modificare inutile. În conformitate cu cele prevăzute în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, art. 5.2 [Caracteristici imperative privind proiectarea structurilor]: "1. Lucrările de artă proiectate vor avea lungimea minimă a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus." Faţă de această cerinţă, documentaţia de atribuire nu prevede niciun alt impediment al ofertanţilor în a propune modificări faţă de documentaţia tehnică în ceea ce privește detalierea soluţiei constructive elaborată la nivel de Studiu de Fezabilitate. Prin urmare, în măsura în care s-ar lectura doar cerinţele imperative, ofertanţii ar putea să propună orice modificare care nu contravine acestora, cu atât mai mult cu cât atât potrivit Condiţiilor Generale de Contract, Sub-clauza 8.1: 8.1 Cerinttele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezinta cerinţele esenţiale aferente Lucrarilor. Cerinţtele Beneficiarului includ, fara a se limita la: (a) tema de proiectare ss i caracteristicile imperative ale Lucrarilor, inclusiv criterii de performantta; (b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); (...) Pagina 39 din 173

Cu toate acestea și în deplină contradicţie cu cele de mai sus, prin intermediul clarificărilor în legătură cu structurile, autoritatea contractantă înţelege să interzică orice intervenţie asupra Studiului de Fezabilitate, încălcând principiul enunţat în cadrul Sub-clauzei 8.1 și transformând această documentaţie într-una obligatorie. Astfel, ofertanţii află, cu 10 zile înainte de depunerea ofertelor, faptul că în mod expres le este interzisă: - modificarea tipului de suprastructură (Răspunsurile 4, 24, 25, 149, 150, 155 de mai jos) - modificarea numărului deschiderilor (Răspunsurile 5, 150, 155 de mai jos) - modificarea tipului de fundaţie (Raspunsul 47 de mai jos) - modificarea numărului sau geometriei grinzilor (Răspunsurile 82, 154 de mai jos) - modificarea dimensiunii deschiderilor (Răspunsul 84, 155 de mai jos) - modificarea schemei statice (Răspunsurile 149, 150 de mai jos) Faţă de cele de mai sus, autoritatea contractantă, invocând posibilitatea de a "compara" ofertele tehnice și financiare, impune ofertanţilor adoptarea soluţiilor cuprinse în cadrul Studiului de Fezabilitate. În acelasi timp, nu ar fi nicio problemă cu această abordare dacă abordarea ar fi una unitara. Însă, și în acest caz, autoritatea contractantă aruncă în derizoriu orice tentativă a ofertanţilor de a se alinia cerinţelor sale. Astfel, deși impune ofertarea Studiului de Fezabilitate elaborat de CNAIR, aceasta consideră perfect firesc ca riscurile să aparţină ofertanţilor, fără ca însă aceștia să poată prezenta aceste riscuri asumate în cadrul propunerilor tehnice și financiare. Ori, această interpretare învinge tocmai principiul enunţat de autoritatea contractantă, conform căruia s-ar asigura ofertanţilor tratament egal. Nu se poate vorbi de tratament egal în măsura în care ofertanţii sunt impiedicaţi să prezinte Beneficiarului riscurile pe care le-au avut în vedere. Nu se poate vorbi de tratament egal în măsura în care autoritatea contractantă nu poate nici măcar să clarifice neconcordanţele / inconsistenţele / greșelile flagrante din propria documentaţie, dar pretinde în același timp ca ofertanţii să-și asume riscurile. În aceeași măsură, nu se poate avea nicio implementare corectă a contractului de proiectare și execuţie în măsura în care, pentru orice modificare faţă de prevederile Studiului de Fezabilitate, Antreprenorul va fi nevoit să parcurgă procedura de modificare, întrucât, potrivit Sub- clauzei 19.2 din Condiţiile Generale de Contract: (2) Antreprenorul va transmite Supervizorului si Beneficiarului documentattia aferentaa proiectului, verificataa de verificatori autorizatț i contractatț i de Antreprenor, iîmpreunaa cu o declarattie privind conformitatea proiectului elaborat de el cu (i) caracteristicile imperative Pagina 40 din 173

stabilite în Cerinţtele Beneficiarului, (ii) celelalte prevederi ale Cerinttelor Beneficiarului ss i (iii) schitta de proiect din Oferta tehnicaa . II n cazul iîn care proiectul elaborat de caa tre Antreprenor prezintaa unele devieri sau diferentte fattaa de Cerinttele Beneficiarului sau fattaa de schitta de proiect din Oferta tehnicaa , altele decaâ t diferentte sau devieri rezultaâ nd din erori identificate iîn Cerinttele Beneficiarului ss i notificate de caa tre Antreprenor, aceste diferentte sau devieri vor fi considerate a fi propuneri de Modificare inittiate de caa tre Antreprenor iîn conformitate cu prevederile Sub-clauzei 37.11. În măsura în care diferenţele sau devierile vor fi considerate propuneri de modificare iniţiate de Antreprenor, analizând prevederile Sub-clauzei 37.11 constată că: (5) Antreprenorul va fi pe deplin responsabil pentru orice propunere facuta potrivit acestei subclauze, inclusiv pentru perioadele necesare pentru elaborarea, revizuirea ss i/sau aprobarea propunerii ss i, dacaa este cazul, obttinerea unui act de reglementare iîn domeniul mediului nou sau revizuit ss i a unei autorizattii de construire noi sau revizuite. Antreprenorul nu va fi iîndreptaa ttit la nicio prelungire a Duratei de Execuție sau la plata unor costuri suplimentare. Coroborând cele de mai sus cu faptul că potrivit Sub-clauzei 8.1 a Condiţiilor Generale de contract, Studiul de Fezabilitate are caracter informativ, rezultă că sensul Sub-clauzelor 19.2 și 37.11 este ca Antreprenorul să fie ţinut răspunzator pentru riscurile asumate de către el însuși, la momentul depunerii ofertei, cuantificat pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de autoritatea contractantă, iar nu pentru Studiul de Fezabilitate elaborat de autoritatea contractantă. Aceeași abordare se regăsește în cadrul Clauzei 20 din Condiţiile Generale de Contract, potrivit căreia: 20.1 Beneficiarul va pune la dispozitţia Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel taâ rziu la Data de Referinttaa , toate datele relevante, care se aflaa iîn posesia Beneficiarului, referitoare la structura geologicaa ss i condittiile hidrologice de pe SS antier, inclusiv aspectele legate de mediu. Antreprenorul are responsabilitatea interpretaa rii acestor date. 20.2 Se considera ca Antreprenorul, în masura în care este posibil (ttinaâ nd cont de costuri ss i timp), a inspectat ss i examinat SS antierul ss i iîmprejurimile sale, a analizat datele menttionate la subclauza 20.1 ss i caa s-a edificat, iînainte de depunerea Ofertei, asupra tuturor aspectelor relevante, inclusiv natura solului ss i subsolului, forma ss i natura SS antierului, iîntinderea ss i latura Lucrarilor, Materialele necesare executtiei Lucraa rilor, caa ile de acces la SS antier ss i iîn general a obttinut toate Informattiile cu privire la riscurile, inclusiv iîn legaa turaa cu probabilitatea de aparittie a acestora, ss i alte circumstantte ce influentteazaa sau afecteazaa Oferta. Pagina 41 din 173

În opinia contestatoarei, este inadmisibil ca pe de-o parte să se pretindă asumarea riscurilor și pe de altă parte să se pretindă respectarea până la identitate a Studiului de Fezabilitate în măsura în care aceasta documentaţie este, potrivit Sub-clauzei 68.1, Riscul Beneficiarului, astfel: Riscurile Beneficiarului sunt urmatoarele: (c) erori în repere si sisteme de referinţaa topografice, iniţial prevaa zute iîn Contract sau comunicate de Supervizor, pe care un antreprenor diligent nu ar fi putut sa le identifice astfel încât sa evite întârzieri sau costuri suplimentare; (d) erori, deficienţe și/sau caracter incomplet ale Cerinţeior Beneficiarului și/sau ale Documentelor Beneficiarului; - Autoritatea contractantă susţine în mod eronat că Studiul de Fezabilitate ar respecta prevederile PD 162-2002 Contrar celor afirmate de autoritatea contractantă și în același timp contrar cerinţelor imperative ale Beneficiarului, art. 5.1.7 conform cărora: - podurile din cadrul documentaţiei de atribuire nu respectă PD162- 2002. Astfel, conform PD 162/2002, lăţimea părţii carosabile, pentru o cale pe sens, pe poduri trebuie să fie de 12.00 m între feţele liselor parapetelor. În cadrul documentaţiei de atribuire sunt poduri care nu respectă normativul în vigoare, e.g. Viaduct km 4+350, unde partea carosabilă, pe calea 2, este 12.50 m faţă de 12.00 m. De asemenea, sunt poduri pe bretelele nodului Boiţa, unde nu se respectă normativul, e.g. Pod pe breteaua 3, peste breteaua 1, unde lăţimea părţii carosabile este variabilă (11.50m, 12.50m) Faţă de cele de mai sus, s-a solicitat autorităţii contractante să clarifice dincolo de orice echivoc dacă la formularea ofertelor se vor avea în vedere secţiunile transversale din cadrul Studiului de Fezabilitate sau secţiunile transversale din cadrul PD 162-2002, normativ a cărui respectare constituie cerinţă imperativă, menţiunea conform căreia secţiunile transversale din cadrul Studiului de Fezabilitate ar respecta normtivul neputând fi luată în considerare întrucât este falsă. - În cadrul Studiului de Fezabilitate, limita de expropriere, care constituie în acelasi timp cerinţa imperativă, este greșită. Se presupune că, la stabilirea limitei de expropriere, indiferent de faza de proiectare, elaboratorul documentaţiei trebuie să aibă în vedere toate lucrările care fac obiectul execuţiei. Au fost identificate de către operatorii economici următoarele discordanţe între panta taluzurilor de la Studiul de Fezabilitate și coridorul de expropriere de la Studiul de Fezabilitate care constituie cerinţa imperativă: Pe cale de consecinţă, s-a ajuns în situaţia în care: Pagina 42 din 173

- Autoritatea contractantă impune respectarea pantelor taluzurilor de la Studiul de Fezabilitate; - Autoritatea contractantă impune respectarea limitei de expropriere din cadrul Studiului de Fezabilitate - limita de expropriere din cadrul Studiului de Fezabilitate este calculată pentru o pantă de 1:2, când panta taluzurilor este 1:8 Faţă de cele de mai sus, contestatoarea susţine că este imposibil, din punct de vedere ethnic, respectarea unei pante de 1:8 în condiţiile în care limita de expropriere este stabilită la 1:2. Singura opţiune pe care o au ofertanţii de a se încadra în limita de expropriere este aceea de a prevede lucrări de consolidare pentru limitarea amprizei. Însă, potrivit uneia dintre cele 3 abordări ale autorităţii contractante de la punctul 4 de mai sus, este interzisă explicit modificarea tipului și cantităţilor lucrărilor de consolidare faţă de prevederile Studiului de Fezabilitate. Astfel, ofertanţii sunt obligaţi să respecte o limită de expropriere despre care autoritatea contractantă este conștientă că este greșită. În același timp, în măsura în care toate exproprierile aferente Studiului de Fezabilitate sunt în sarcina autorităţii contractante, iar coridorul de expropriere nu cuprinde toate lucrările din cadrul Studiului de Fezabilitate, CNAIR transferă artificial și necontractual activităţi de expropriere către viitorul Antreprenor prin avizarea unei limite greșite și neconforme cu lucrările. Prin urmare, autoritatea contractantă trebuia să clarifice: - care sunt pantele care vor fi avute în vedere în formularea ofertei - dacă pantele sunt 1:8, cine va întocmi documentaţiile pentru exproprierile datorate faptului că la faza de Studiu de Fezabilitate autoritatea contractantă a avizat o limită de expropriere greșită - cum se pot întocmi oferte corecte și conforme cu respectarea atât a pantelor de 1:8, cât și a limitei de expropriere Astfel, ca măsură de remediere, contestatoarea solicită Consiliului să constate că toate răspunsurile autorităţii contractante prin care se încearcă transferarea în sarcina ofertanţilor a riscurilor privind documentaţia tehnică pusă la dispoziţie Antreprenorului, respectiv transferarea în sarcina viitorului Antreprenor de Riscuri ale Beneficiarului, astfel definite de Sub-clauza 68.1 a Condiţiilor Generale, sunt nelegale și trebuie înlăturate din documentaţia de atribuire. Aceasta consideră că, având în vedere multitudinea de răspunsuri la clarificări prin care se tinde a se stabili obligaţii, termene, răspunderi și riscuri contractuale, ce exced cadrului impus de HG nr. 1/2018, este extrem de important ca prin Decizia Consiliului să fie cenzurată cu titlu general o asemenea practică nelegală a autorităţii contractante. Astfel, deși specificul contractului ce urmează a fi atribuit este unul de proiectare și execuţie cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – repere cu caracter general care să favorizeze aplicarea de soluţii Pagina 43 din 173

competitive în activitatea de proiectare, autoritatea contractantă respinge orice propunere de soluţii alternative cu pretinsul scop de a se depune oferte tehnice și financiare comparabile, care să faciliteze procesul de evaluare. Interesul autorităţii contractante nu este de a primi oferte identice și care nu reflectă realitatea, ci oferte diferite cu avantaje și dezavantaje și care să reflecte realitatea din teren cât mai fidel posibil, și care să conţină un preţ avantajos raportat atât la valoarea estimată, cât și la costurile reale pe care le presupune un astfel de proiect. 6. PRIN RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRI, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ INCLUDE CATEGORII DE LUCRĂRI CARE NU AU FOST AVUTE ÎN VEDERE LA STABILIREA VALORII ESTIMATE: În același timp, prin numeroase răspunsuri la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune operatorilor economici să își includă în cadrul propunerii financiare numeroase costuri ce fie nu pot fi estimate la acest moment, fie unele dintre ele sunt introduse pentru prima oară prin intermediul răspunsurilor oferite – spre ex. clarificarea din oficiu nr. 3 (spaţii de încărcare pentru pentru acumulatoarele mașinilor electrice). Deși autoritatea introduce costuri imposibil de cuantificat sau impune soluţii care presupun costuri nejustificat de ridicate raportat la corectitudinea și fiabilitatea soluţiei în sine, totuși reamintește prin intermediul răspunsurilor că preţul este suma forfetară, motiv pentru care orice risc privind costurile încearcă să îl transfere actualului ofertant, respectiv viitorului Antreprenor. Cu titlu exemplificativ, contestatoarea prezintă exemple de astfel de răspunsuri la solicitările de clarificare: Intrebare 37 Va rugam sa clarificati care dintre obiectivele mentionate ca dotari ale Spatiilor de servicii S3 sunt parte a acestui contract si care sunt cele care se vor dezvolta intr-o faza ulterioara. Si suplimentar in ce mod se vor amenaja spatiile rezervate pentru benzinarie, autoservice etc. in aceasta faza de constructie. Raspuns 37 In cadrul Cerintelor Beneficiarului, Cap. 3.3.17, sunt prezentate dotarile autostrazii aferente Tronson 1, respectiv dotarile Spatiiilor de servicii, de tip S3. Spatiile de servicii se vor realiza in conformitate cu reglementarile in vigoare, la nivel de dotari, iar cerintele cuprinse la Cap. 3.3.17, sunt cerinte minime obligatorii si o conditie de conformitate a propunerii tehnice. Clarificare din Oficiu nr. 3 Se vor prevedea statii de incarcare pentru acumulatoarele masinilor electrice dupa cum urmeaza: La Spatiile de Servicii Tip S1 – 3 statii de incarcare La Spatiile de Servicii Tip S3 – 3 statii de incarcare La CIC-uri – 1 statie de incarcare La Punctul de Sprijin – 1 statie de incarcare Statiile vor fi tip rapid, cu incarcare 0-80% in maxim 90 minute. Protectia la socurile electrice se va face prin legarea la o priza de pamant locala. Pagina 44 din 173

Clarificare din Oficiu nr. 4 Locatia organizarii de santier pentru Tronson 1: Nod Avrig km 14+400 (Locatia viitorului CIC proiectat - S= 25000 mp), nu va fi pusa la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Intrebare 3

În cazul în care lungimea piloților unui pod se modifică datorită calculelor proiectului tehnic față de Studiul de Fezabilitate, costurile suplimentare (dacă lungimea pilonului crește) vor fi supuse rezervelor de implementare sau propunerii de modificare în conformitate cu prevederile Sub-clauzei 37.11? Raspuns 3 Ţinând cont de faptul ca prezentul contract are ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor şi în conformitate cu prevederile H.G. 1/2018 privind aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice vă rugăm să aveţi în vedere faptul că preţul contractului are la bază o sumă forfetară care corespunde categoriilor de activităţi aferente implementării acestuia. Astfel riscul cantităţilor apartine Contractantului. Intrebare 9

Luand in considerare ca, Autorizatia de construire va fi luata in numele AG ca mandatar al CNAIR / Autoritate contractanta, tarifele privind racordarea la retea, taxele de cuplare, alte costuri adiacente de conectare ce nu pot fi cuantificate acum, sunt suportate de AG ? Daca da, din ce capitol? Raspuns 9 Referitor la obtinerea Autorizatiei de Construire se vor avea in vedere urmatoarele prevederi din Cerintele Beneficiarului: 1. 4.1.7. „Pentru emiterea Autorizatiei de Construire, Antreprenorul va depune la C.N.A.I.R. S.A. documentatia completa pentru autorizarea lucrarilor de construire - Proiectul pentru Autorizarea executarii lucrarilor de Construire, intocmit in conformitate cu prevederile Legii 50/1991 actualizata, in vederea transmiterii catre autoritatea emitenta, Ministerul Transporturilor Infrastrurii si Comunicatiilor.Dupa obtinerea autorizatiei de construire, autoritatea emitenta, prin C.N.A.I.R. S.A. va preda Antreprenorului exemplarul vizat spre neschimbare impreuna cu Autorizatia de Construire. Antreprenorul va obtine si/sau va reactualiza in numele Beneficiarului toate avizele si acordurile solicitate prin certificatul de urbanism emis pentru “autorizatie de construire”. 2. 4.1.8. „Pentru obtinerea altor autorizatii de construire/ demolare, inclusiv pentru organizatia de santier se vor intocmi documentatii, ce se vor depune la autoritatile locale, dupa caz”. Tarifele privind racordarea la retea, taxele de culoare, alte costuri adiacente de contractare sunt suportate de Antreprenorul General. Costurile estimate de ofertanti vor fi stabilite de acestia in baza propriilor calcule/estimari, care sa acopere toate aspectele contractului si vor fi incluse in activitatile/categoriile de lucrari sau servicii aferente capitolului specific conform graficului din Anexa 1 la Formularul 7. Pagina 45 din 173

Intrebare 140 Din analiza documentației de atribuire, am constatat ca următoarele relocări nu sunt incluse in Cerințele Beneficiarului, cap. 3.3.20. RELOCARI RETELE UTILITATI: Nr Amplasament/ km Operator / Proprietar retea Fibra Optica 1 1+000 Nod Telekom 2 5+200 5+200 Telekom 3 7+800 7+850 Telekom 4 9+150 9+200 Telekom Electrice 5 9+350 9+350 SDEE Transilvania Sud 6 13+550 13+550 SDEE Transilvania Sud 7 13+650 13+650 SDEE Transilvania Sud 8 13+650 13+650 SDEE Transilvania Sud 9 0+480 0+480 SDEE Sibiu 10 7+310 7+310 SDEE Sibiu 11 5+500 5+500 Hidroelectrica 12 9+150 9+150 Hidroelectrica 13 10+350 10+350 Hidroelectrica 14 13+300 13+300 Hidroelectrica 15 13+570 13+570 Hidroelectrica 16 13+650 13+650 Hidroelectrica

Va rugam sa clarificați daca aceste obiective se vor oferta in Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7, cap 3.1. Utilitati sau sunt considerate Cheltuieli privind relocările de utilități in cadrul Anexa nr. 2 la Formularul nr. 7 Lista categoriilor de cheltuieli care se finanțează din rezervele de implementare Raspuns 140 Utilitatile prevazute a se reloca/proteja in cadrul Tronsonului 1 sunt prezentate in Volumul 8 – Identificare retele si instalatii, pus la dispozitia Ofertantilor de catre Autoritatea Contractanta, iar costurile aferente acestor lucrari vor fi incluse in cadrul categoriei de lucrari 3.2. Relocare/protejare utilitati, din Graficul de plati. Intrebare 224 In urma studierii aprofundate a Documentatiei de Atribuire, atat a partilor scrise cat si a celor desenate, nu s-au putut determina lucrarile ce ar trebui luate in considerare pentru ofertarea/pretuirea activitatilor/categoriei de lucrari 4.1.2 „Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” din cadrul Anexei nr. 1 la Formularului nr.7. Mentionam ca in cadrul documentatiei „Vol.10-Autorizatii avize si acorduride avize” in avizul de principiu al Delgaz Grid SA la punctul 2 se specifica: „ in zona supusa analizei NU exista obiective ale sistemului de distributie a gazelor naturale” Deasemenea avizele UAT-urilor afectate de catre traseul autostrazii mentioneaza faptul ca, traseul lotului 1, nu se intersecteaza cu retele de utilitati aflate in administrarea lor. Va rugam sa clarificati ce activitati trebuie luate in considerare pentru acesta categorie de lucrari. Pagina 46 din 173

Raspuns 224 In Anexa 1 la Formularul 7, Categoria 4.1.2 “Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” vor fi luate in considerare, orice lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective. (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranta circulatiei). Intrebare 225 In urma studierii aprofundate a Documentatiei de Atribuire, atat a partilor scrise cat si acelor desenate, nu s-au putut determina lucrarile ce ar trebui luate in considerare pentru ofertarea/pretuirea activitatilor/categoriei de lucrari

4.1.6

„Orice

alte

activitati

necesare

pentru devieri/mutari/relocari/protejari utilitati” din cadrul Anexei nr. 1 la Formularului nr.7. Va rugam sa clarificati ce activitati trebuie luate in considerare pentru acesta categorie de lucrari. Raspuns 225 In Anexa 1 la Formularul 7, Categoria 4.1.6 “Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” vor fi luate in considerare, orice lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective. (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranta circulatiei). Faţă de răspunsurile oferite, rezultă următoarele: - Autoritatea contractantă face din nou confuzie între obligaţiile operatorilor economici în calitate de ofertanţi (de a analiza și cuantifica soluţiile prezentate în cadrul ofertelor depuse) și cea de proiectant (calitate dobândită după atribuirea contractului când vor fi efectuate studii amănunţite de teren care vor releva toate necesităţile proiectului) - Deși autoritatea contractantă nu cunoaște care sunt lucrările/activităţile a căror preţuire o solicită în Anexa 1 la Formularul 7, ofertanţii ar trebui să le cuantifice pentru îndeplinirea exactă a obiectului contractului - Deși autoritatea contractantă nu a efectuat studii amănunţite de teren pentru a pune la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile cu privire la existenţa unor impedimente în executarea lucrărilor (arheologie, demolări, etc) acestea ar trebui cuantificate în ofertele prezentate și, pe cale de consecinţă, operatorii economici ar trebui să-și asume riscuri necunoscute și imposibil de cunatificat - Deși iniţial autoritatea contractantă a menţionat punerea la dispoziţie gratuită a locaţiei aferentă organizării de șantier, publicând răspunsuri în acest sens, finalul seriei de clarificări menţionează că ofertanţii vor trebui să-și evaluzeze și să includă aceste costuri în ofertele lor - De asemenea, deși prevederile legale (Legea nr. 255/2010) stabilesc posibilitatea exproprierii gropilor de împrumut, aspect necontrazis de documentaţia publicată iniţial, prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă include și aceste costuri în sarcina ofertanţilor - Întrucât aceste informaţii nu au fost oferite prin Documentatia de atribuire publicata initial, din raspunsurile la solicitarile de clarificari rezulta ca aceste lucrari nu au fost avute in vedere la alcatuirea valorii estimate, Autoritatea Contractanta intelegand sa solicite lucrari suplimentare fata de cele solicitate in anuntul initial Pagina 47 din 173

- Valoarea estimată nu poate acomoda riscuri și lucrări noi faţă de cele avute în vedere la stabilirea sa iniţială. 7. RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRILE PRIVIND AUDITUL DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ: Cu referire la Auditul de Siguranță Rutieră, contestatoarea subliniază o serie de aspecte de ordin legal și contractual cu referire la reglementarea și rolul Auditului de Siguranță Rutieră. a) Reglementarea și rolul Auditului de Siguranță Rutieră Auditul de siguranță rutieră reprezintă parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, ce se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, cu modificările și completările ulterioare. În susţinere, petenta invocă prevederile art. 7 alin. (1) al OMT nr. 358/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 6, art. 10 și art. 14 din OMT 358/2012, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 14, recomandările dobândesc caracter de obligativitate în măsura în care acestea nu au fost contestate de Investitor în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului de audit. În cazul acestei proceduri, Raportul de Audit nu a fost contestat de autoritatea contractantă, dobândind astfel caracter de obligativitate potrivit legii. Prin urmare, în elaborarea proiectului, observațiile cuprinse în Raportul de Audit de Siguranță Rutieră devin obligatorii pentru Proiectant, acesta fiind ținut să remedieze deficiențele constatate prin Raportul de Audit efectuat pentru Studiul de Fezabilitate. b) Solicitarile de clarificare nr. 104, 119, 120, 121, 122 etc: În ceea ce privește răspunsurile autorității contractante referitor la solicitările de clarificare privind Auditul de Siguranţă Rutieră, în vederea respectării virtuoase a principiului tratamentului egal al tuturor ofertanților și a principiului nediscriminării, autoritatea contractantă a arătat că nu sunt permise modificări/oferte alternative faţă de soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate și în Cerinţele Beneficiarului. Prin urmare, aparent în mod corect, autoritatea contractantă, pentru a putea dispune de oferte comparabile ale operatorilor economici și pentru a respecta principiile achizițiilor publice, a dispus realizarea ofertei în baza datelor și propunerilor de soluții disponibile la nivel de Studiu de Fezabilitate și cu respectarea cerințelor beneficiarului, fără a avea în vedere deficiențele constatate prin Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, însă a lăsat nelămurită problematica alocării riscului în Pagina 48 din 173

ceea ce privește modificările care se vor impune a fi efectuate urmare recomandărilor inserate în Raportul de Audit de Siguranță Rutieră. Soluția propusă de autoritatea contractantă de a solicita ofertanţilor să ignore în întocmirea ofertei implicările Auditului de Siguranţă Rutieră este în deplină concordanță și cu prevederile Cerințelor Beneficiarului, în pct. 4.1.5. din Capitolul 4.1 Obligații Generale, fiind stipulată în mod expres obligația Antreprenorului, iar nu a simplului ofertant, de a respecta și implementa recomandările din Auditul de Siguranță Rutieră: Prin urmare, implementarea observațiilor/recomandărilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră revine exclusiv ofertantului care va fi declarat câștigător și căruia îi va fi atribuit contractul, dobândind, astfel, calitatea de Antreprenor. În ceea ce privește costurile suplimentare ce pot apărea ca urmare a implementării observațiilor cuprinse în Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, prin răspunsul autorității contractante la Clarificarea nr. 21, se observă că autoritatea contractantă înțelege că acestea fac parte din Prețul contractului, urmând a fi finanțate din Rezervele de Implementare, în condițiile prevăzute de Acordul contractual. Astfel, condițiile ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru ca rezervele de implementare să poată fi accesate, în deplină conformitate cu prevederile OUG 101/2020, sunt următoarele: În ceea ce privește categoriile de cheltuieli ce pot fi acoperite din Rezervele de Implementare, tot în art. 5.10 din Acordul contractual, sunt prevăzute următoarele: Prin urmare, coroborând atât prevederile contractuale, cât și răspunsurile autorității contractante la solicitarile de clarificări, reiese că ofertanții urmează să își întocmească oferta tehnică în baza propunerilor de soluții din cadrul Studiul de Fezabilitate, urmând să implementeze observațiile/recomandările din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră în Pagina 49 din 173

etapa de Proiectare, iar costurile asociate modificărilor de soluție ce vor fi necesare vor face obiectul Rezervelor de Implementare. În concluzie, practic, prin răspunsurile oferite, autoritatea contractantă arată ofertanților următoarele: - Ofertele se vor realiza fără implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, observații de care ofertanții au luat cunoștință, Raportul de Audit pentru stadiul de Studiu de Fezabilitate fiind parte integrantă a documentației de atribuire - Implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră se va realiza în etapa de Proiectare, la faza de Proiect pentru obținerea Autorizației de Construire - Plata costurilor suplimentare față de oferta tehnică, costuri rezultate ca urmare a modificării soluțiilor tehnice pentru ca acestea să reflecte implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, observații pe care viitorul Antreprenor este obligat să le implementeze, se va face din Rezervele de Implementare Însă, pe de altă parte, contractul reglementează expres condițiile în care Antreprenorul poate solicita costuri suplimentare, după cum urmează: Potrivit celor de mai sus, orice eroare / greșeală / defect care pot fi identificate de un antreprenor diligent, trebuie incluse în oferta tehnică și financiară, cu atât mai mult cu cât acestea constituie elemente care trebuie prevăzute în cadrul Schiţei de Proiect și respectate ulterior în elaborarea proiectului, după cum prevede Sub-Clauza 19.2: Pagina 50 din 173

Prin urmare, chiar dacă rațiunea pentru care autoritatea contractantă a răspuns prin intermediul clarificărilor, impunând ca implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră să fie realizată în etapa de Proiectare, de către Proiectantul-Antreprenor este evidentă, și anume necesitatea de a avea oferte competitive și comparative, având la bază aceleași propuneri de soluții, necesitatea implementării observațiilor auditorilor este un element cunoscut încă din etapa de ofertare de către toți operatorii economici participanți. Astfel, toţi potenţialii ofertanţi au reprezentarea faptului că documentaţia tehnică de atribuire este neconformă în cvasi-integralitatea ei din punct de vedere al siguranţei rutiere, prin nealinierea la recomandările din cadrul auditului. Prin urmare, petenta apreciază că este imperios necesar ca autoritatea contractantă să ofere un răspuns clar, conform cu prevederile contractuale, un răspuns ce nu poate fi interpretabil din punct de vedere al gestionării riscurilor. De fapt, consideră că din coroborarea răspunsurilor oferite de autoritatea contractantă cu prevederile contractuale referitoare la obligativitatea includerii în oferta tehnică a neconformităților sesizate în etapa de ofertare de către un Antreprenor diligent, se observă faptul că i) autoritatea contractantă nu are dreptul legal de a modifica clauzele contractuale prevăzute de HG nr. 1/2016 printr-un răspuns la clarificare, iar pe de altă parte ii) lipsa unui răspuns clar și neechivoc din partea autorităţii contractante în ceea ce privește problematica alocării riscurilor poate conduce la transferarea, în mod nelegal, a întregului risc cu privire la recomandările Auditului de Siguranţă Rutieră în sarcina Antreprenorului. În lumina prevederilor Sub-Clauzei 8.4, Antreprenorului îi sunt refuzate atât modificarea valorii de contract, cât și prelungirea duratei de execuţie în cazul în care acesta ar fi putut identifica eroarea înainte de depunerea ofertei. Ori, la momentul depunerii ofertei, toţi potenţialii Pagina 51 din 173

ofertanţi au reprezentarea faptului că documentaţia tehnică de atribuire este neconformă în cvasi-integralitatea ei din punct de vedere al siguranţei rutiere, prin nealinierea la recomandările din cadrul auditului. Prin urmare, contestatoarea consideră că se impune ca autoritatea contractantă să dispună, prin intermediul Răspunsurilor la clarificări, atât o modalitate uniformă de prezentare a ofertelor, cât și una care să țină cont de faptul că implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră nu reprezintă un risc al Antreprenorului, iar modificarea soluțiilor din Studiul de Fezabilitate ca urmare a obligativității implementării observațiilor referitoare la Auditul de Siguranța Rutieră este un element complet neimputabil viitorului Antreprenor. Consideră necesar să citeze solicitările de clarificare și răspunsuri ale autorităţii contractante, astfel: Intrebare 119 Va rugam sa confirmati ca la momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, Autoritatea Contractanta va putea aplica in mod corespunzator prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Executie], 36 [Intarzieri], 37 [Modificari] din Conditiile Generale de Contract,prevederile articolului 5.4; 5.5 si respectiv 5.10 din Acordul Contractual (utilizarea Rezervelor de Implementare), procedura de Modificare stabilita in cadrul Contractului de Lucrari precum si prevederile legale in vigoare in materia achizitiilor publice. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Pagina 52 din 173

Raspuns 119 In vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PACului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. In ceea ce priveste aplicabilitatea clauzei 69a din Conditiile Generale de Contract, va rugam sa aveti in vedere conditionalitatile stabilite de legiuitor pentru notificarea Revendicarii de catre Antreprenor. Pagina 53 din 173

Intrebare 120 Va rugam sa clarificati in mod explicit care sunt recomandarile din cadrul Raportului de Audit de Siguranta rutiera care vor trebui avute in vedere de catre ofertanti la formularea ofertelor tehnice si financiare prin raportare la prevederile art. 4.21 al Cerintelor Beneficiarului: “Antreprenorul va implementa recomandarile din Raportul de Audit de Siguranta Rutiera.” Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 120 Prevederile art. 4.21. nu sunt cerinte imperative. Implementarea recomandarilor din auditul de siguranta rutiera in etapa urmatoare de proiectare PT, se va analiza impreuna cu Supervizorul, sau dupa caz, cu Beneficiarul, in vederea stabilirii recomandarilor, ce vor fi aplicate. Ofertantii vor avea in vedere si etapele in care Auditul de Siguranta Rutiera trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului si imediat dupa deschiderea traficului si implementarea masurilor impuse de auditor in raportul aferent etapei anterioare. Astfel, in etapa de proiectare, Auditul de siguranta rutiera va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificari ca urmare a efectuarii Auditului de Siguranta Rutiera, acestea vor fi analizate si tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, in functie de fiecare situatie specifica in parte. Precizam ca accesarea categoriei de cheltuieli care se finanteaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezulta din necesitatea implementarii recomandarilor/ observatiilor/ conditiilor stabilite de catre Autoritatea Rutiera Romana in auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranta rutiera, exceptie facand erorile de proiectare" se poate face doar in conditiile explicit si limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. Pagina 54 din 173

Intrebare 121 Prin raportare la Punctele de Referinta asa cum au fost publicate de Beneficiar in paragraful 12.39 ale Cerintele Beneficiarului, va rugam sa observati faptul ca termenul pentru notificarea tuturor erorilor, greselilor sau neconcordantelor in Cerintele Beneficiarului este de 90 de zile sau in reperele topografice sau sistemele . Termenul pentru elaborarea PAC este de 180 de zile la Data de Incepere. Avem in vedere de asemenea faptul ca Antreprenorul, in vederea obtinerii Autorizatiei de Construire, este constrans sa pregateasca documentatia in vederea efectuarii ASR inaintea PAC, pentru a permite Beneficiarului sa efectueze demersurile necesare in conformitate cu Legea 265/2008 cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, avem in vedere faptul ca in conformitate cu Ordinul 1679/2017, durata contractului pentru elaborarea Raportului de Audit de Siguranta Rutiera este de 90 zile (3 luni). Astfel, in situatia in care Antreprenorul finalizeaza in termen de 90 de zile identificarea tuturor erorilor, greselilor sau neconcordantelor in Cerintele Beneficiarului sau in reperele topografice sau sistemele de referinta, acesta trebuie sa obtina aprobarea Inginerului si a Beneficiarului pentru propunerile de remediere, si numai apoi sa elaboreze documentatia necesara pentru efectuarea ASR. Adaugand cele 3 luni reglementate legal prin Ordinul 1679/2017, devine evident faptul ca este imposibil ca predarea PAC sa se realizeze conform PDR 3, i.e. in 180 de zile de la Data de Incepere in masura in care PAC trebuie sa aiba deja implementate comentariile ASR. Va rugam sa clarificati MODALITATEA IN CARE POATE FI RESPECTAT programul de proiectare pentru a se asigura cel putin respectarea termenelor legale impuse. Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Pagina 55 din 173

Raspuns 121 In conformitate cu Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1679 din 20.11.2017 privind pentru aprobarea Metodologiei de contractare a evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră, de desemnare şi de lucru a auditorilor de siguranţă rutieră, a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. cu investitorii, antreprenorii/proiectanţii mandataţi, precum şi cu auditorii de siguranţă rutieră: Art. 8 (1) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii prevăzute la art. 2, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. înaintează solicitantului, în două exemplare, în original, contractul de prestări servicii privind asigurarea realizării auditului de siguranţă rutieră, semnat şi înregistrat, întocmit conform contractului-cadru prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, în vederea semnării de către solicitant. (2) Solicitantul auditului de siguranţă rutieră are obligaţia de a returna un exemplar original al contractului prevăzut la alin. (1) semnat, împreună cu documentaţia, în format electronic, aferentă fiecărui capitol al proiectului de infrastructură rutieră sau al drumului public supus auditului de siguranţă rutieră. Perioada de timp necesară Autorității Rutiere Române - A.R.R. pentru efectuarea auditului de siguranță rutieră va fi stipulată în prevederile contractului încheiat între A.R.R. și Beneficiar. Autoritatea Contractanta considera ca pot fi indepplinite termenele impuse in programul de proiectare. Intrebare 122 Avand in vedere prevederile PDR 3 [realizare in 180 de zile de la Data de Incepere]: Documentatia tehnica (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire (PAC) este predata la Supervizor si Beneficiar; va rugam sa clarificati urmatoarele termene: i. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar; ii. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei; iii. termenul de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; iv. termenul de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Pagina 56 din 173

Raspuns 122 Tinand cont ca Autorizatia de Construire se obtine in baza Documentatiei tehnice (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, este normal ca Auditul de siguranta rutiera sa fie realizat pe baza PAC-ului, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. In caz contrar, daca auditul s-ar efectua pe baza Proiectului tehnic de executie, eventualele recomandari care ar trebui implementate ar putea conduce la modificarea Autorizatiei de Construire. Cu privire la termenele: i. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar ii. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei mentionam faptul ca Antreprenorul trebuie sa actioneze intr-un termen scurt si rezonabil astfel incat sa nu fie alterate termenele contractuale. Referitor la termenele: iii. de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei iv. de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei precizam ca Beneficiarul si Supervizorul vor actiona cu diligenta, astfel incat, sa nu se extinda termenele contractuale. In acest sens Autoritatea contractanta mentioneaza ca acestia vor aproba livrabilele intr-un termen rezonabil, astfel incat, sa se evite intarzieri in implementarea contractului În plus, în ceea ce privește costurile suplimentare generate de implementarea recomandărilor din Raportul de Audit, de această dată, autoritatea contractantă afirmă că acestea pot fi suportate fie din Rezervele de Implementare – sens în care se naște, din nou, problematica și contradicția arătată anterior – referitoare la clarificarea alocării riscurilor, răspunsul autorităţii contractante fiind din nou lipsit de claritate din acest punct de vedere, incomplet și lasă loc de interpretare. Mai mult decât atât, în finalul uneia dintre clarificări se face referire la modalitatea și termenele de parcurgere a procedurii contractuale de revendicare (Sub-Clauza 69a din Condițiile Generale de Contract) fără a se indica motivul pentru care se face o asemenea indicaţie. O asemenea menţiune din cuprinsul răspunsului autorităţii contractante oferă operatorilor economici înţelegerea că: - Autoritatea contractantă nu a avut în vedere aceste recomandări ale Auditului de Siguranţă Rutieră în cadrul valorii estimate a proiectului, deși documentul a fost deţinut de aceasta și publicat în cadrul documentaţiei de atribuire - Autoritatea contractantă nu își asumă riscurile recomandărilor conţinute de acest document și va solicita viitorului Antreprenor implementarea acestor cerinţe fără a recunoaște și dreptul acestuia la costuri suplimentare și eventuala prelungire a Duratei de execuţie Pagina 57 din 173

- Practic, viitorul Antreprenor va trebui să urmeze procedura de revendicare pentru recuperarea costurilor generate de recomandările conţinute în ASR, deși prevederile contractuale îl obligau să cuantifice impactul acestora în cadrul propunerii financiare. Or, răspunsurile la solicitările de clarificare nu doar că nu aduc elemente suplimentare pentru întocmirea unor oferte corecte și competitive, însă aduc în discuţie prevederile referitoare la revendicările Antreprenorului. Astfel, autoarea contestaţiei solicită dispunerea autorităţii contractante la respectarea acestor obligaţii, trasând în mod coerent, transparent și clar, în cuprinsul răspunsurilor oferite, întinderea responsabilităţilor ce îi revin prin punerea la dispoziţia ofertanţilor a unei documentaţi extrem de precare pentru care poartă întregul risc potrivit Sub-Clauzei 68.1 din Condiţiile generale de Contract. În același sens, solicită obligarea autorităţii contractante ca, în măsura în care a decis că în etapa de ofertare nu vor fi luate în considerare modificările ce se vor impune ca urmare a respectării recomandărilor prevăzute de Auditul de Siguranţă Rutieră, să menţioneze în mod clar, transparent și neechivoc că aceste modificări nu reprezintă un risc al viitorului Antreprenor, precum și modalitatea în care consideră că poate efectua acest demers, având în vedere clauzele contractuale care prevăd contrariul. În ceea ce privește efectuarea unui nou Audit de Siguranță Rutieră, petenta menţionează că, independent de răspunsul autorității contractante, în etapa de realizare a ASR aferent etapei PAC, potrivit Legii nr. 256/2008, auditorul are obligaţia verificării implementării recomandărilor din rapoartele de audit anterioare: Art. 12 alin. (2) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. pune la dispoziția auditorului de siguranță rutieră sau echipei de auditori de siguranță rutieră, la cererea acestora, după caz, documentația privind: a) evaluarea de impact asupra siguranței rutiere; b) documentele conținute în studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, proiect tehnic și detalii de execuție, dar nu mai puțin decât: (i) planurile generale ale traseului; (ii) planurile de situație și profilurile transversale și longitudinale ale traseului; (iii) planurile terenurilor pe care este proiectat traseul; (iv) planurile de semnalizare orizontală și verticală de pe traseu, precum și ale echipamentelor de tip sistem de transport inteligent; (v) memorii tehnice; (vi) analizele de trafic, existent și prognozat; c) datele și informațiile privind accidentele rutiere înregistrate pe drumuri auditate; d) informațiile cu privire la recomandările conținute în raportul anterior; e) alte informații necesare. Pagina 58 din 173

Prin urmare, în măsura în care unul dintre punctele raportului de audit este reprezentat de verificarea implementării recomandărilor anterioare (acestea fiind oricum obligatorii conform legii), finalitatea firească este aceea ca Antreprenorul va fi forţat să respecte toate recomandările auditului. Mai mult decât atât, potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execuţiei lucrărilor, auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire în cadrul oricărui proiect de infrastructură de transport. Astfel, contestatoarea apreciază că susţinerile Beneficiarului din cadrul răspunsurilor la clarificări, cum că măsurile care se vor implementa vor fi decise de către Beneficiar și Supervizor, nu au nicio bază legală și nicio acoperire contractuală. Prin urmare, prin răspunsul autorității contractante, aceasta tinde atât la modificarea contractului, precum și la modificarea nelegală a normelor imperative în materie de obligativitate cu privire la implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră. Pentru o analiză cât mai facilă a celor susținute de autoritatea contractantă cu privire la Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, petenta evidenţiază o serie de elemente de nelegalitate esențiale: - În primul rând, contrar celor susţinute de autoritatea contractantă, Auditul de Siguranţa Rutieră constituie o cerinţă imperativă, pe care viitorul Antreprenor va trebui să o respecte în elaborarea PAC și PTE - În al doilea rând, implicaţiile în ceea ce privește implementarea proiectului presupun imposibilitatea obţinerii Autorizaţiei de Construire – în situația în care în cadrul Raportului de Audit de Siguranță Rutieră de la nivelul PAC, auditorul va constata neîndeplinirea cerințelor aferente Raportului anterior - Autoritatea contractantă încearcă, într-un mod subversiv și nelegal, transferarea întregului risc cu privire la recomandările Auditului de Siguranţă Rutieră în sarcina Antreprenorului - Ofertanţii sunt ţinuţi de respectarea legii la depunerea ofertelor, aspect pe care autoritatea contractantă îl invocă doar atunci când este în interesul, sau îl ignoră cu desăvârșire. În concluzie, contestatoarea solicită Consiliului să ia act de toate aspectele de nelegalitate și toate neconcordanțele expuse anterior cu privire la răspunsurile autorității contractante la solicitările de clarificări și pe cale de consecință, să dispună remedierea acestora. 8. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ALTE RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE CRITICATE ANTERIOR. EXPROPRIERI SUPLIMENTARE, ARHEOLOGIE, UTILITĂȚI, TERMEN REZONABIL. A. EXPROPRIERI ȘI EXPROPRIERI SUPLIMENTARE. Pagina 59 din 173

În cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificare și în cadrul Clarificării din Oficiu nr. 4, autoritatea contractantă a ridicat chestiunea terenurilor necesare pentru Organizarea de șantier și pentru gropile de împrumut. Astfel, deși în cadrul Răspunsului nr. 13 autoritatea contractantă a susţinut că terenul aferent organizării de șantier va fi pus la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit, ulterior în cadrul Clarificării din oficiu nr. 4 a precizat că o anumită locaţie nu va fi pusă la dispoziţie în mod gratuit, deoarece nu a fost inclusă în coridorul de expropriere. Asemenea Clarificării din oficiu nr. 3 privind staţiile de încărcare și prin această Clarificare din oficiu, autoritatea contractantă a modificat documentaţia de atribuire și propriile răspunsuri la solicitările de clarificare, rezultând că niciun ofertant diligent nu este în măsură să întocmească o ofertă completă și cu atât mai puţin nu poate, în mod obiectiv, să prevadă totalitatea costurilor și activităţilor necesare. În cazul gropilor de împrumut, autoritatea contractantă suţine în cadrul răspunsurilor – 53, 90, 137, 223 etc. că terenurile pentru aceste gropi nu vor fi puse la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit, deoarece acestea nu se află în coridorul de expropriere. Petenta învederează că Legea nr. 255/2010 include gropile de împrumut în categoriile care vor fi expropriate, astfel, prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă alege să ignore dispoziţiile legale și modifică condiţiile iniţiale ale documentaţiei de atribuire. În opinia sa, atât includerea costurilor privind organizarea de șantier, cât și a celor aferente gropilor de împrumut sunt de natură să modifice elemente ale documentaţiei astfel cum a fost publicată iniţial, autoritatea neavând vreo justificare pentru asemenea modificări. Contestatoarea citează răspunsurile care demonstrează că autoritatea încearcă transferarea către ofertant a diverselor lucrări care ar trebuie să îi aparţină. De altfel, autoritatea contractantă, în numeroase situaţii alege să nu răspundă la solicitările de clarificare punctuale adresate de către posibilii ofertanţi, ci doar să reitereze răspunsuri vagi, neconcludende și care nu oferă nicio lămurire relevantă pentru solicitarea de clarificare în sine. Practica autorităţii contractante de a nu răspunde la solicitările de clarificare ale ofertanţilor afectează și problematica exproprierilor și ce anume se regăsește inclus în coridor. Astfel, deși există o solicitare clar de a indica dacă acel coridor de expropriere prevăzut în SF este definitiv, autoritatea contractantă nu răspunde la această solicitare (Răspuns nr. 45). Pagina 60 din 173

Intrebare 45 Se solicită să se clarifice dacă coridorul de expropiere aferent lucrării autostrazii obiectul SF este definitiv si daca este inclus in totalitate in folderul 4.4.6 Identificare proprietari din documentatia de atribuire pusa la dispozitie ofertantilor. În cazul în care aceste informații privind coridorul de expropriere nu sunt complete, vă rugăm să precizați când va fi pus la dispoziție (să estimați o perioadă) și să confirmați că antreprenorul nu va suporta nicio cheltuială cauzată/datorată situației privind coridorul de expropriere. Expropierile suplimentare Va rugam sa confirmati ca Ofertantii nu vor suporta nicio cheltuială pentru eventuale expropieri suplimentare. Care va fi eventuala documentatie in sarcina ofertantului a o pregati? Raspuns 45 Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile deţinute pana in prezent. De asemenea, Autoritatea Contractuala a demarat procedura de obtinere a Hotararii de Guvern privind exproprierea terenurilor, conform culoarului de expropriere pus la dispozitie ofertantilor. Avand in vedere ca prezentul contract este unul de tip PROIECTARE SI EXECUTIE, in care Antreprenorul are si calitatea de Proiectant, lucrarile urmand a fi executate in baza Proiectului Tehnic de Executie realizat de acesta, Antreprenorul va intocmi documentatia pentru exproprierile terenurilor suplimentare, rezultate in conformitate cu proiectul elaborat. In acest sens, se vor avea in vedere si prevederile Art. 5.1.19 din Cerinţele Beneficiarului. Intrebare 100 Va rugam sa puneti la dispozitie traseul autostrazii in plan si profil longitudinal in format editabil .dwg,limita exproprire,profil transversal. Raspuns 100 A se vedea Raspunsul nr. 2 din prezenta clarificare. De asemenea, Autoritatea Contractanta pune la dispozitia ofertantilor si coridorul de expropriere in format dwg. A se vedea Anexa 5_Plan_Zona Expropriata_SB_FG la prezenta Clarificare. Totodata, precizăm faptul că Autoritatea Contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor informaţiile deţinute în prezent, în formatele în care acestea au fost disponibile. Formatul în care sunt puse la dispoziţie documentaţiile nu constituie un impediment în consultarea acestora, fiind un format consacrat pentru vizualizarea documentelor. Autoritatea Contractantă considera că documentele şi informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete şi competitive, care să corespundă cerinţelor şi necesităţii Autorităţii Contractante. Practicile autorităţii contractante continuă și atunci când încearcă să transfere în sarcina ofertantului, viitor Antreprenor, responsabilitatea pentru exproprierile suplimentare, dar și de această dată nu este clară în ceea ce privește acest transfer, deși este întrebată în mod punctual. Pagina 61 din 173

Intrebare 36 Va rugam sa clarificați daca ofertanții pot lua in considerare pentru înființarea Organizării de șantier, suprafața din zona Nodului rutier Avrig respectiv a centrului CIC, km 14+400.

Va rugam sa confirmați ca Ofertanții nu trebuie sa demonstreze accesul la terenul afectat, necesar pentru Organizarea de șantier. Pentru completarea Formularului 4 – Propunere tehnica, cap. V. ORGANIZAREA DE SANTIER SI SURSE DE MATERIALE, va rugam sa transmiteți planul/ schița amplasamentului disponibil.

Raspuns 36 Referitor la organizarile de santier Autoritatea Contractanta transmite urmatoarele: Suprafata aferenta organizarii de santier nu a fost inclusa in coridorul de expropriere, prin urmare aceasta nu va fi pusa la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Organizarile de santier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Mentionam faptul ca ofertantii pot alege si alte organizari de santier decat cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Schita cu amplasamentul disponibil pentru locatie prevazuta conform Acordului de Mediu nr. Sb 1 din 07.02.2022 de la km 14+400, a fost pusa la dispozitia Ofertantilor de catre Autoritatea Contractanta prin intermediul Documentatiei Tehnice, Volumul IV.4.5 - Alte investigatii de sol si materiale pag. 38 (pag 39 in documentul PDF). Intrebare 53 Va rugam sa clarificati daca gropile de imprumut (1+2, 3A+3B, 4 si 5) la care se face referire in Acordul de mediu si in Studiul de Fezabilitate sunt disponibile pentru oricare dintre cele 4 loturi. Raspuns 53 Utilizarea gropilor de imprumut, la care se face referire in Acordul de Mediu pag. 50 si Studiul de Fezabilitate Vol. IV.4.5 – Alte investigatii de sol si materiale, se va efectua dupa cum urmeaza: TRONSONUL 1 km 0+000 – km 14+253 – Groapa nr. 1. In cadrul Documentatiei de Atribuire au fost prezentate posibilele locatii ale gropilor de imprumut, identificate si analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de imprumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Pagina 62 din 173

Intrebare 90 In Acordul de Mediu sunt precizate locatii pentru Gropi de Imprumut, fata de care formulam urmatoarele solicitari de clarificari: − Va rugam sa ne comunicati daca aceste locatii vor fi puse la dispozitia Antreprenorului Raspuns 90 In cadrul Documentatiei de atribuire au fost prezentate posibilele locatii ale gropilor de imprumut, identificate si analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de imprumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Intrebare 91 In cadrul Formularului nr. 4 „Propunerea Tehnica” se solicita „Identificarea locatiei pentru organizarea de santier. Ofertantul va anexa schiţe, documente şi date din care să rezulte locatia, suprafetele si posibilitatea de utilizare a terenului afectat.” In cadrul Acordului de mediu sunt prezentate posibile amplasamente pentru organizarile de santier. Astfel, va rugam sa clarificati urmatoarele: Daca sunt diponibile amplasamentele prezentate in Acordul de Mediu, si daca se considera ca aceste amplasamente sunt corespunzatoare si suficiente pentru desfasurarea lucrarilor. Daca aceste amplasamente vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Ce documente trebuie sa mai prezinte ofertantii in cazul in care se decide utilizarea amplasamentelor din Acordul de Mediu, pentru a indeplini cerinta din cadrul Formularului nr. 4. Raspuns 91 Referitor la organizarile de santier Autoritatea Contractanta transmite urmatoarele: Suprafata aferenta organizarii de santier nu a fost inclusa in coridorul de expropriere, prin urmare aceasta nu va fi pusa la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Organizarile de santier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Mentionam faptul ca ofertantii pot alege si alte organizari de santier decat cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Intrebare 223 Va rugam sa specificati sursele financiare pentru exproprierile temporare aferente organizarilor de santier si gropilor de imprumut. Pagina 63 din 173

Raspuns 223 In cadrul Documentatiei de Atribuire au fost prezentate posibilele locatii ale gropilor de imprumut, identificate si analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de imprumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Alegerea gropilor de imprumut este la latitudinea Antreprenorului, dar Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut alese, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Referitor la organizarile de santier Autoritatea Contractanta transmite urmatoarele: Organizarile de santier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Mentionam faptul ca ofertantii pot alege si alte organizari de santier decat cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. A se vedea si Clarificarea nr. 4 din Oficiu din prezenta Clarificare. Potenţialii ofertanţi nu au astfel parte de nicio confirmare cum că interpretarea lor asupra documentelor puse la dispoziţie de autoritatea contractantă ar fi corectă sau greșită, lucru cel puţin bizar în măsura în care acesta este scopul și finalitatea posibilităţii de a formula clarificări la documentaţia de atribuire. În același sens, contestatoarea învederează că autorităţii contractante îi aparţine obligaţia de a efectua exproprierile necesare pentru execuţia lucrărilor aferente proiectului. Necesitatea exproprierilor suplimentare rezultă în cele mai multe cazuri din modul extrem de defectuos de întocmire al Studiului de Fezabilitate și, pe cale de consecinţă, determinarea culoarului necesar pentru execuţia lucrărilor. În măsura în care acestea sunt generate de astfel de cazuri, riscul exproprierilor suplimentare îi aparţine exclusiv autorităţii contractante, aceasta răspunzând de corectitudinea datelor și informaţiilor puse la dispoziţia ofertanţilor. De asemenea, în măsura în care cerinţele Beneficiarului indică soluţii sau cerinţe care conduc la depășirea culoarului de expropriere, în egală măsură obligaţia de asigurare a exproprierilor necesare aparţine autorităţii contractante. În opinia sa, a plasa acest risc în sarcina ofertanţilor este nelegal și totodată nerealist, aceștia neavând posibilitatea de a putea evalua acest risc atât în termeni de întârzieri, cât și costuri suplimentare. Pe de altă parte, contestatoarea arată că, dacă ceea ce urmărește autoritatea este ca viitorul Antreprenor să întocmească documentaţia de Pagina 64 din 173

expropriere în numele autorităţii (pentru a se evita o altă procedură de atribuire cu acest scop), aceasta menţinându-și responsabilitatea pentru punerea la dispoziţie a șantierului, o asemenea clarificare trebuie făcută în mod clar și neechivoc, fără a lăsa posibilitatea unor interpretări ulterioare. Pe cale de consecință, apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să fie obligată să formuleze răspunsuri clare și neechivoce, de așa manieră încât finalitatea acestei etape a procedurii de achiziție să poată fi atinsă. B. ARHEOLOGIE Un alt exemplu de situaţie în care autoritatea contractantă transferă riscuri și responsabilităţi în sarcina ofertantului, viitorului posibil Antreprenor, în contradicţie vadită cu dispoziţiile legale sunt așa- zisele clarificări pe arheologie. Acest transfer presupune și includerea unor costuri în cadrul ofertei ce nu pot fi estimate sau cuantificate la acest moment. Astfel, deși autoritatea contractantă recunoaște că documentaţia pusă la dispoziţia ofertanţilor nu acoperă întregul amplasament în ceea ce privește analiza potenţialul arheologic, totuși aceasta transferă, contrar dispoziţiilor legale, toate riscurile și costurile siturilor posibile, dar care cu siguranţă vor apărea luând în considerare lacunele documentaţiei, în sarcina ofertantului. Pagina 65 din 173

14. In cadrul Cerintelor Beneficiarului, Cap. 12.35 Investigatii arheologice, se modifica dupa cum urmeaza: „12.35.1 Prezentare generala Amplasamentul obiectivului de infrastructură rutieră, înaintea oricăror lucrări de execuție, necesită investigații arheologice. Acestea trebuie să se conformeze legislației române de patrimoniu în vigoare. Se va efectua diagnosticul arheologic intruziv pe întreg traseul obiectivului de transport rutier, se vor cerceta siturile arheologice delimitate corespunzător în teren în urma diagnosticului și se va realiza supravegherea arheologică de specialitate pe toate zonele afectate de lucrările de execuție care presupun intervenții în sol (inclusiv organizări de șantier, gropi de împrumut etc.) Pentru realizarea investigațiilor arheologice, Antreprenorul va trebui sa țină cont de legislația în domeniu: Legea nr. 378/2001 (legea de adoptare de către Parlament a O.G. nr. 43/2000), Legea nr. 422/2001, Legea nr. 462/2003, Legea nr. 258/2006, O.M.C.C. nr. 2071/2000, O.M.C.C. nr. 2392/2004, OMCPN nr. 2562/4.10.2010 și OMCPN 2178/17.03.2011. Antreprenorul respectă prevederile legislației romane în vigoare referitoare la cercetarea arheologică preventivă (cu etapele definite în OG 43/2000 republicată și în Ordinul Ministrului Culturii nr. 2392/2004 și prevederile Ordinului Ministrului Culturii 2562/2010 privind aprobarea procedurii de acordare a autorizațiilor pentru cercetarea arheologică) utilizând entități abilitate. Antreprenorul va fi responsabil pentru gestionarea, facilitarea și programarea investigaţiilor arheologice anterioare construcţiei, obţinând toate aprobările, avizele și certificatele de descărcare de sarcină necesare. Responsabilităţile conducerii vor include măsuri de micșorare a oricăror întârzieri cauzate de siturile arheologice, dacă este cazul va reprograma lucrările astfel încât să evite întârzierile. Costurile de realizare a cercetării arheologice, cât și alte costuri, riscuri și responsabilități aferente investigațiilor și obținerii avizelor și certificatelor de descărcare de sarcină arheologică sunt incluse în suma prevăzută de către Antreprenor pentru această activitate. Prețul ofertei include riscurile prezentate mai jos, iar Antreprenorul nu va avea nicio pretenție de orice natură (materială, financiară etc.), în cazul apariției acestora. Beneficiarul a identificat riscurile pe care le aduce la cunoștința Antreprenorului, în prezentele Cerinte ale Beneficiarului. Antreprenorul își va asuma riscurile identificate de Beneficiar prin participarea sa la procedura de atribuire și prin semnarea contractului și nu va avea nicio pretenție în cazul apariției acestora sau a altora neidentificate mai jos, dar posibil să apară. În opinia petentei, nelegalitatea unei astfel de modificări este doar o faţadă a acestei clarificări din oficiu. Deși autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligaţia de a face investigaţiile arheologice pe întreg amplasamentul viitoarei autostrăzi, apreciază că „În consecință, Antreprenorul își poate estima un cost acoperitor pentru activitatea de cercetare arheologică, inclusiv riscul de a putea repera situri, luând în considerare aspectul că pe o lungime de cca. 30% din traseul a fost identificat un singur sit arheologic” și, pe cale de consecinţă, pretinde posibilitatea de recuperare de prejudicii de la Pagina 66 din 173

viitorul Antreprenor, în măsura în care, vestigii arheologice necunoscute vor afecta execuţia Lucrărilor, prezumându-se, astfel, lipsa de profesionalism a Antreprenorului. Contestatoarea apreciază că o astfel de „clarificare” și modificare a documentaţiei de atribuire nu este doar nelegală și contrazisă de clauzele contractuale privind Riscurile Beneficiarului – Cap. 3 – dar este și abuzivă, sens în care se impune înlăturarea completă a acestora. C. UTILITĂȚI Inclusiv în ceea ce priveste Utilităţile, autoritatea contractantă alege să nu răspundă sau să transfere răspunderea și riscurile utilităţilor suplimentare către viitorul Antreprenor, inclusiv prin stabilirea unor termene foarte stricte și unor puncte de referinţă care să oblige la asumarea tuturor riscurilor și efectelor odată ce viitorul Antreprenor trece de aceste momente. În mod evident, chiar și autoritatea contractantă este conștientă de faptul că probabilitatea de a fi descoperite utilităţi suplimentare este, asemenea cazului arheologiei, foarte crescută și imposibil de prevăzut sau cuantificat la acest moment al procedurii. Petenta mai precizează că, în aceeași manieră abuzivă și contrazisă de prevederile obligatorii ale clauzelor stabilite prin HG nr. 1/2018, transferul riscurilor pentru o documentaţie profund eronată, plină de omisiuni și erori de proiectare nu poate fi transferat ofertanţilor, sens în care se impune cenzurarea acestor răspunsuri cu consecinţa asumării de către autoritatea contractantă a tuturor riscurilor care îi revin pentru lansarea unei proceduri de achizitie publică ce devine astfel o „capcană” pentru Antreprenori. Intrebare 10

Va rugam confirmati faptul relocarile de utilitati sunt din rezerva de implementare, iar rezervele de implementare sunt conform OUG 101 / 2020, pot fi solicitate pana la 50 % din valoarea contractului. Raspuns 10 Cheltuielile cu relocarea utilitatilor vor fi cuantificate in categoria de lucrari “4.1 Utilitati” conform Anexei 1 la Formularul 7. Pagina 67 din 173

Intrebare 140 Din analiza documentației de atribuire, am constatat ca următoarele relocări nu sunt incluse in Cerințele Beneficiarului, cap. 3.3.20. RELOCARI RETELE UTILITATI: Nr Amplasament/ km Operator / Proprietar retea Fibra Optica 1 1+000 Nod Telekom 2 5+200 5+200 Telekom 3 7+800 7+850 Telekom 4 9+150 9+200 Telekom Electrice 5 9+350 9+350 SDEE Transilvania Sud 6 13+550 13+550 SDEE Transilvania Sud 7 13+650 13+650 SDEE Transilvania Sud 8 13+650 13+650 SDEE Transilvania Sud 9 0+480 0+480 SDEE Sibiu 10 7+310 7+310 SDEE Sibiu 11 5+500 5+500 Hidroelectrica 12 9+150 9+150 Hidroelectrica 13 10+350 10+350 Hidroelectrica 14 13+300 13+300 Hidroelectrica 15 13+570 13+570 Hidroelectrica 16 13+650 13+650 Hidroelectrica

Va rugam sa clarificați daca aceste obiective se vor oferta in Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7, cap 3.1. Utilitati sau sunt considerate Cheltuieli privind relocările de utilități in cadrul Anexa nr. 2 la Formularul nr. 7 Lista categoriilor de cheltuieli care se finanțează din rezervele de implementare Raspuns 140 Utilitatile prevazute a se reloca/proteja in cadrul Tronsonului 1 sunt prezentate in Volumul 8 – Identificare retele si instalatii, pus la dispozitia Ofertantilor de catre Autoritatea Contractanta, iar costurile aferente acestor lucrari vor fi incluse in cadrul categoriei de lucrari 3.2. Relocare/protejare utilitati, din Graficul de plati. Pagina 68 din 173

Intrebare 224 In urma studierii aprofundate a Documentatiei de Atribuire, atat a partilor scrise cat si a celor desenate, nu s-au putut determina lucrarile ce ar trebui luate in considerare pentru ofertarea/pretuirea activitatilor/categoriei de lucrari 4.1.2 „Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” din cadrul Anexei nr. 1 la Formularului nr.7. Mentionam ca in cadrul documentatiei „Vol.10-Autorizatii avize si acorduride avize” in avizul de principiu al Delgaz Grid SA la punctul 2 se specifica: „ in zona supusa analizei NU exista obiective ale sistemului de distributie a gazelor naturale” Deasemenea avizele UAT-urilor afectate de catre traseul autostrazii mentioneaza faptul ca, traseul lotului 1, nu se intersecteaza cu retele de utilitati aflate in administrarea lor. Va rugam sa clarificati ce activitati trebuie luate in considerare pentru acesta categorie de lucrari. Raspuns 224 In Anexa 1 la Formularul 7, Categoria 4.1.2 “Devieri/mutari/relocari/protejari retele distributie gaze naturale” vor fi luate in considerare, orice lucrari/servicii pe care Antreprenorul avand si calitatea de Proiectant le considera necesare in vederea indeplinirii categoriei de lucrari respective. (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranta circulatiei). 3.In cadrul Cerintelor Beneficiarului, cap. 6.1.4.3.3. SEF DE SANTIER, paragraful: CV-ul si documentele justificative care sa ateste experienta minima profesionala intrcontract de executie lucrari de infrastructura de transport (rutier, feroviar, metrou) care sa fi inclus cel putin un pasaj suprateran si/sau pod si/sau viaduct; se modifica dupa cum urmeaza: CV-ul si documentele justificative care sa ateste experienta minima profesionala intrcontract de proiectare si executie/ executie lucrari de constructie noua si/sau modernizare si/sau largire de drumuri nationale si/sau drumuri expres si/sau autostrazi care sa fi inclus cel putin un pasaj suprateran si/sau pod si/sau viaduct; 4.In Cerintele Beneficiarului Art. 4.20.1.3 se modifica si va avea urmatoarul continut: Costurile cu Relocarea/ devierea/ protejarea/ mutarea utilităţilor identificate sau descoperite pe durata Contractului, altele decât cele specificate în Cerinţele Beneficiarului la punctul. 3.3.20 Relocari retele utilitati şi care sunt strict necesare pentru implementarea Contractului pot face obiectul utilizării Rezervelor de Implementare în condiţiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. 5. Prevederile art. 4.20.2.1 din Cerintele Beneficiarului se modifica si vor avea urmatorul continut: “Datele furnizate de către Beneficiar referitoare la utilităţi sunt cele prezentate la Punctul 3.3.20 Relocari retele utilitati precum şi cele din Documentaţia Tehnică/ Documentaţia de atribuire publicată în SICAP. Antreprenorul este responsabil pentru analizarea si utilizarea acestor date in proiectul sau si pentru executarea Lucrarilor aferente utilitatilor, exceptie facand erorile/ greselile/ alte neconcordante identificate in Cerintele Beneficiarului sau in Documentatia Tehnica, parte integranta din documentatia de atribuire, care vor fi comunicate Beneficiarului si Supervizorului in termen de 90 zile de la Data de Incepere a activitatii de proiectare, respectiv dupa data de predare a studiilor finale de teren.” Pagina 69 din 173

D. ASIGURĂRILE Petenta arată că subiectul asigurărilor a fost reglementat în mod deficitar de prevederile HG nr. 1/2018, prin intermediul Sub-Clauzei 16.2 instituindu-se obligaţia prezentării unor garanţii are nu pot fi identificate pe piaţa de profil. În acest sens, operatorii economici au solicitat autorităţii contractante să clarifice prevederile contractuale care fac referire la acest tip de asigurări, cu atât mai mult cu cât CNAIR SA, în calitate de Beneficiar, derulează o serie de proiecte ale caror condiţii contractuale sunt reprezentate de prevederile HG nr. 1/2018: Intrebare 124 Facem referire la prevederile din Conditiile Generale de Contract, Sub‐ Clauza 16.2 pct 5, care prevede: 5. Asigurarea răspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor: Antreprenorul va încheia o asigurare pentru a acoperi întreaga sa răspundere cu privire la calitatea Lucrărilor, chiar și după Recepția Finală, conform Legii. Avand in vedere ca, i) pe de o parte, calitatea Lucrarilor este deja garantata pana la Receptia Finala, in acest sens Antreprenorul constituind Garantia de Buna Executie, ii) o asigurare pentru lucrari este deja reglementata la pct. 2 a aceleiasi Sub Clauze si ii) asa cum ‐ cunoasteti, pe piata asigurarilor de profil NU exista un astfel de produs de asigurari, Va rugam sa confirmati intelegerea noastra ca respectiva prevedere are in vedere asumarea raspunderii de catre Antreprenor pentru calitatea lucrarilor (raspundere pe care acesta oricum o poarta conform Legii si Contractului), fara a avea in vedere un tip de asigurare anume. Astfel, raspunderea Antreprenorului, in calitate de proiectant si executant este cea reglementata de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, o astfel de raspundere neputand fi “asigurata” prin vreun instrument de asigurare. Aceasta intelegere a noastra este confirmata si de mentiunile din Ghid de aplicare a Contractului Național de Antrepriză Aprobat prin HG nr. 1/10.01.2018 publicat de AM POIM, respectiv: 16. Responsabilitați și asigurări Responsabilitatea lucrărilor revine Antreprenoruli până la Recepția Lucrarilor. Compensaţia pentru daunele aduse Lucrărilor și generate de răspunderea Pagina 70 din 173

Antreprenorului va fi limitată la Prețul Contractului După aprobarea Recepţiei la Terminarea Lucrărilor Antreprenorul va rămâne responsabil de orice nerespectare a obligaţiilor ce îi revin prin Contract pentru perioada prevăzută de Lege. Antreprenorul este responsabil pentru asigurarea: a) Personalului Antreprenorului b) Terților c) Lucrărilor d) Auto e) Accidente la locul de munca f) Răspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor. In caz contrar, va solicitam sa precizati, in mod neechivoc, la ce se refera sintagma “întreaga sa răspundere cu privire la calitatea Lucrărilor, chiar ș i după Recepția Finală, conform Legii”, respectiv care este acea pevedere din Lege care sa instituie o astfel de raspundere in sarcina Antreprenorului, dupa Receptia Finala, care sa poata face subiectul unei asigurari. Raspuns 124 Autoritatea Contractanta precizeaza ca prevederile Sub-clauzei 16.2. b) pct. 5 din Condiţiile Generale au fost aprobate prin H.G. nr. 1/2018 privind aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice, Autoritatea Contractanta neavand posibilitatea legala sa intervina asupra lor prin Conditiile Speciale intrucat conform H.G. nr. 1/2018 "Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la subclauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiție Specială este nulă.".

Pe cale de consecinta, Autoritatea Contractanta nu poate interveni asupra Clauzei 16 din Conditiile Generale ale Contractului.

Mentionam ca legiuitorul a prevazut obligatia constituirii tuturor asigurarilor enuntate la sub-clauza 16.2 din Conditiile Generale, astfel cum rezulta din urmatorul paragraf: "Sub propria responsabilitate şi fără a afecta obligaţia de a încheia toate asigurările pentru acoperirea obligaţiilor prevăzute în acest Contract, Antreprenorul se va asigura că toate asigurările obligatorii sunt încheiate conform Legii în vigoare. Se va asigura de asemenea că toate obligaţiile legale ce se aplică asigurării sunt respectate."

Avand in vedere ca la litera b) a sub-clauzei 16.2 sunt enumerate 5 tipuri de asigurari distincte, se desprinde ideea ca asigurarea raspunderii cu privire la calitatea Lucrarilor prevazuta la pct. 5 este diferita de asigurarea Lucrarilor de tip "toate riscurile pentru lucrarile de constructii-montaj" prevazuta la pct. 2 al sub-clauzei 16.2 lit. b) din Conditiile Generale de Contract.

In ceea ce priveste durata și valoarea asigurării avute în vedere prin Sub- Clauza 16.2 b) pct. 5, precizam ca emitentii HG 1/2018 nu au facut mentiuni explicite in cuprinsul subclauzei 16.2 si nici nu au adus clarificari suplimentare prin Ghidul de aplicare a Contractului National Pagina 71 din 173

de Antrepriza aprobat prin HG nr. 1/10.01.2018 privind aceste aspecte.

Avand in vedere ca Autoritatea Contractanta nu a fost coinitiatoare a actului de reglementare, aceasta nu poate oferi interpretari sau lamuriri suplimentare, dar are obligatia respectarii HG 1/2018.

Tinand cont de prevederile Codului Civil, art. 9 alin. (1) "Cel care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea ei oficiala", singurii care pot oferi interpretarea Sub-Clauzei 16.2 b) pct. 5 din Conditiile Generale de Contract sunt emitentii acesteia, astfel cum sunt acestia identificati chiar in continutul Hotararii de Guvern nr. 1/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 26/11.01.2018. Petenta susţine că răspunsul autorităţii contractante reprezintă un refuz evident de clarificare a subiectului înaintat de operatorul economic interest, în condiţiile în care i) nu s-a solicitat autorităţii să modifice prevederile HG nr. 1/2018, ci doar să clarifice modalitatea de aplicare a clauzei contractuale pe care a publicat-o ca parte a documentaţiei de atribuire și ii) să indice care este temeiul legal al solicitării cuprinse în clauza contractuală, a cărui aplicabilitate CNAIR o va solicita viitorului Antreprenor. Împrejurarea că ansamblul Condiţiilor contractuale au fost adoptate prin hotărâre de guvern nu înlătură răspunderea autorităţii contractante faţă de legalitatea acestor prevederi, CNAIR SA promovând chiar în decursul acestui an nenumărate modificări ale clauzelor prevazute de HG nr. 1/2018, care să întărească poziţia de putere publică a companiei. Experienţa proiectelor anterioare, dacă nu necesitatea și obligaţia de a prezenta o documentaţie clar, precisă și fără ambiguităţi, obligă autoritatea contractantă să clarifice înţelesul clauzei cu privire la care s- au cerut lămuriri, iar în măsura în care prevederea „legiuitorului” a fost una „nefericită”, atunci principiul legalităţii obligă autoritatea la adoptarea de măsuri care să rectifice o prevedere inaplicabilă, evitându- se astfel disputele inutile în implementarea proiectului. În opinia contestatoarei, a răspunde solicitărilor de clarificări, invitând operatorii economici să se adreseze Guvernului României care a adoptat condiţiile contractuale în baza cărora este lansată procedura de atribuire, este un exemplu al modalităţii în care această autoritate înţelege să se pozitioneze faţă de operatorii economici, viitorii Antreprenori, precum și al modului în care se poziţionează faţă de propriile obligaţii în calitatea sa de autoritate contractantă, iniţiatoare a unei proceduri de achiziţie publică. Pagina 72 din 173

Intrebare 125 Facem referire prin prezenta la mentiunea din Acordul Contractual 16.2(b)1 Limite de acoperire a Asigurarii pentru daune aduse terților 10% din Pretul Contractului va fi limita minima a asigurarii ‐ profesionale de proiectare. Va solicitam sa confirmati ca aceasta mentiune din Acordul Contractual redactat de Autoritatea Contractanta este una eronata, asigurarea prevazuta de Sub Clauza 16.2(b)1 din Hg 1/2018 nefiind ‐ aplicabila unei asigurari profesionale de proiectare, ci unui alt tip de asigurare si sa remediati in consecinta continutul acestei prevederi. Astfel cum se poate observa, Sub Clauza 16.2(b)1. Asigurare pentru ‐ daune aduse terților din Conditiile Generale NU se refera la asiguarea profesionala de proiectare, ci are in vedere “o asigurare de răspundere civilă ce va acoperi vătămări corporale și daune aduse proprietății ce pot fi provocate terților ca urmare a executării Contractului”. Cu referire la aceasta asigurare, Sub Clauza din HG 1/2018 ‐ mentioneaza in continuare care sunt limitele minime pentru aceasta asigurare: “Cu excepția cazului în care este prevăzut altfel în Acordul Contractual, limitele de acoperire pentru această asigurare nu vor fi inferioare celor valabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit reglementărilor Uniunii Europene.”

Astfel, Sub Clauza 16.2(b)1. din HG 1/2018 are in vedere asigurarile ‐ de raspundere civila pentru prejudicii produse tertilor, ale caror conditii si limite sunt reglementate de Legea nr. 132 din 31 mai 2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Conform art. 6 alineat 4) din aceasta lege: “Limitele minime de răspundere acoperite prin asigurarea RCA conform reglementărilor Uniunii Europene sunt următoarele: a) pentru prejudicii materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente, la un nivel de 1.220.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României; b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente, la un nivel de 6.070.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. (5) Limitele de răspundere sunt revizuite din 5 în 5 ani, în funcție de evoluția indicelui european al prețurilor de consum (IEPC) stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum ș i sunt prevăzute în reglementările A.S.F.” Este, astfel, evident ca mentiunea din Acordul Contractual privind limita minima de 10% din Pretul Contractului este una eronata si in contradictie cu prevederile Hg 1/2018 si cu dispozitiile legale, neputand Pagina 73 din 173

fi aplicabila in implementarea contractului si mentinerea ei nemodificata este de natura a crea grave prejudicii, in primul rand Beneficiarului, cat si Antrerenorului, avand in vedere confuziile intre asigurarea indicata expres in Sub Clauza 16.2(b)1. si aceasta mentiune din ‐ Acordul Contractual. In orice situatie, potrivit Sub Clauzei 16.2(b)2 – ‐ Antreprenorul este obligat sa prezinte o asigurare de tip „toate riscurile pentru lucrările de construcții montaj“. ‐ Această asigurare va acoperi toate daunele ce pot fi aduse Lucrărilor incluse în Contract, inclusiv daune generate de vicii sau erori de proiectare privind proiectul tehnic, materialele de construcție sau punerea în operă și pentru care Antreprenorul este responsabil conform Contractului și daune generate de evenimente naturale. Dorim sa subliniem ca Autoritatea Contractanta are dreptul să elaboreze Condiții Speciale in ceea ce proveste HG 1/2018 numai cu privire la sub clauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul ‐ prezentat în Anexa nr.2 la actul normativ, orice altă modificare fiind nulă. Totodata, Anexa nr. 2 din HG nr. 1/2018 cuprinde si modelul cadru de ‐ Acord Contractual, model pe care Autoritatea Contractantă are obligația de a l‐ respecta în totalitate din punctul de vedere al mențiunilor obligatorii cuprinse în acesta. Potrivit celor de mai jos (HG nr. 1/2018 astfel cum a fost publicat), autoritatea contractanta nu avea dreptul de a insera modificari in ceea ce priveste asigurarea prevazuta de Sub Clauza 16.2 (b)1, aceasta ‐ prevedere fiind precompletata de catre legiuitor si nefiind, pe cale de consecinta, marcata cu mentiunea “se va completa de la momentul elaborarii documentatiei de atribuire”. Pagina 74 din 173

Raspuns 125 Dupa cum rezulta chiar din primul paragraf al Sub-clauzei 16.2 din H.G. nr. 1/2018, Politele de asigurare nu se refera doar la perioada de proiectare, ci si la durata de executie a lucrarilor: “Începând cu Data de Începere sau mai devreme și pe durata executării Contractului, Antreprenorul se asigură că el, Personalul său, inclusiv Subcontractanții săi și orice persoană pentru care Antreprenorul este responsabil, sunt asigurați corespunzător de societăți de asigurare recunoscute pe piața europeană a asigurărilor.”

In consecinta, limita procentuală definită, inscrisa la Art. 5.1 din Acordul Contractual, acopera durata de proiectare si executie a contractului cat si Perioada de Garantie. A se vedea in acest sens prevederile Sub-clauzei 16.2(b) 1 din H.G. nr. 1/2018, respectiv: “Antreprenorul va încheia o asigurare de răspundere civilă ce va acoperi vătămări corporale şi daune aduse proprietăţii ce pot fi provocate terţilor ca urmare a executării Contractului, inclusiv în Perioada de Garanţie. Poliţa de asigurare trebuie să prevadă că Personalul Beneficiarului, inclusiv cel al Supervizorului, precum şi cel al altor antreprenori şi terţi prezenţi pe Şantier, în vecinătatea Şantierului sau în orice alt loc folosit de Antreprenor sunt consideraţi terţi în această asigurare. […]”. Autoritatea contractanta isi mentine prevederile Sub-clauzei 16.2(b) 1 - art. 5.1 din Acordul contractual. Solicitarea de clarificare nr. 125 a fost formulată faţă de modalitatea în care autoritatea contractantă a înţeles să reglementeze acest aspect în cuprinsul acordului contractual, Sub-Clauza 16.2 (b) 1, fiind una dintre clauzele cu privire la care prevederile HG nr. 1/2018 au prevăzut următoarele: Pagina 75 din 173

Deși prevederea HG nr. 1/2018 este explicită în sensul în care, faţă de asigurarea prevăzută la Sub-Clauza 16.2 b) 1. se va completa de către autoritatea contractantă cu „limitele valabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit reglementarilor Uniunii Europene”, totuși, autoritatea contractantă a inclus în acordul contractual următoarele: solicitând viitorului Antreprenor să prezinte o asigurare care să însumeze 10% din Preţul Contractului. Contestatoarea apreciază că prevederea din acordul contractual încalcă prevederile HG nr. 1/2018, fiind sancţionată cu nulitatea absolută conform menţiunii exprese din actul normativ pe care însăși autoritatea contractantă a înţeles să o invoce în răspunsul la întrebarea anterioară, iar pe de altă parte, se solicită în mod nerezonabil, practic, o altă garanţie de buna execuţie, valorile fiind astfel identice: „Sub-Clauza 15.1 Antreprenorul va constitui o Garanție de Bună Execuție ca instrument de garantare pentru executarea corespunzătoare a Contractului, în valoarea stipulată în Acordul Contractual și în forma inclusă în Contract (dacă există). Dacă în Acordul Contractual nu este menționată o valoare (absolută sau procentuală din Prețul Contractului), Pagina 76 din 173

valoarea Garanției de Bună Execuție va fi de 10% din Prețul Contractului.” Prin răspunsul oferit, autoritatea contractantă refuză să ofere un răspuns faţă de aspectele invocate la întrebarea adesată, fiind evident că își manifestă dreptul discreţionar de a încălca prevederile HG nr. 1/2018 atunci când apreciază oportun sau în propriul interes. E. ILUMINAT Contestatoarea învederează Consiliului că autoritatea contractantă nu răspunde concret la solicitările de clarificare, se limitează în a susţine că toate riscurile și responsabilităţile aparţin ofertantului. Intrebare 230 Va rugam sa clarificati cine proiecteaza iluminatul exterior din incintele spatiilor de servicii S1, S3, CIC, CIC/CMI,PSI. Proiectantul de instalatii electrice civile sau proiectantul instalatii electrice de iluminat de drum? Raspuns 230 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea coordonarii diferitelor discipline in conformitate cu Cerintele Beneficiarului, cade in sarcina Antreprenorului, care are si calitatea de Proiectant General. Intrebare 231 Va rugam sa clarificati cine proiecteaza telegestiunea iluminatului exterior din incintele S1, S3, CIC,CIC/CMI, PSI. Proiectantul de instalatii electrice civile sau proiectantul instalatii electrice de iluminat de drum? Raspuns 231 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea coordonarii diferitelor discipline in conformitate cu Cerintele Beneficiarului, cade in sarcina Antreprenorului, care are si calitatea de Proiectant General. Intrebare 232 Va rugam sa clarificati daca posturile de transformare din incinta obiectivelor (S1,S3,CIC,CIC/CMI,PSI) vor fi prevazute de proiectantul de instalatii electrice civile sau proiectantul de instalatii electrice de iluminat de drum? Raspuns 232 Avand in vedere natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea coordonarii diferitelor discipline in conformitate cu Cerintele Beneficiarului, cade in sarcina Antreprenorului, care are si calitatea de Proiectant General. F. TERMEN REZONABIL Contestatoarea arată că, prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune termene și condiţii foarte stricte și de la care ofertanţii nu pot deroga în nicio situaţie, aceeași autoritate prevede anumite termene și condiţii „rezonabile” care nu realizează decât scopul de a creea și mai multă incertitudine și confuzie în ceea ce privește modalitatea de întocmire a ofertelor și alocarea de riscuri din cadrul proiectului. Pagina 77 din 173

Intrebare 122 Avand in vedere prevederile PDR 3 [realizare in 180 de zile de la Data de Incepere]: Documentatia tehnica (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire (PAC) este predata la Supervizor si Beneficiar; va rugam sa clarificati urmatoarele termene: iii. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar; iv. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei; iii. termenul de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; iv. termenul de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 122 Tinand cont ca Autorizatia de Construire se obtine in baza Documentatiei tehnice (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, este normal ca Auditul de siguranta rutiera sa fie realizat pe baza PAC-ului, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. In caz contrar, daca auditul s-ar efectua pe baza Proiectului tehnic de executie, eventualele recomandari care ar trebui implementate ar putea conduce la modificarea Autorizatiei de Construire. Cu privire la termenele: iv. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar v. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei mentionam faptul ca Antreprenorul trebuie sa actioneze intr-un termen scurt si rezonabil astfel incat sa nu fie alterate termenele contractuale. Referitor la termenele: vi. de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei iv. de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei precizam ca Beneficiarul si Supervizorul vor actiona cu diligenta, astfel incat, sa nu se extinda termenele contractuale. In acest sens Autoritatea contractanta mentioneaza ca acestia vor aproba livrabilele intr-un termen rezonabil, astfel incat, sa se evite intarzieri in implementarea contractului. Având în vedere că legislaţia aplicabilă nu reglementează instituţia „termenului rezonabil”, instituirea unor formulări ambigue care fac trimitere la termene neclare pe de o parte i) nu răspunde necesităţii de clarificare adresată, iar pe de o altă parte ii) nu reprezintă un element determinabil, în condiţiile în care viitorul Antreprenor este constrâns să finalizeze activităţile impuse în termene exacte și insuficiente faţă de inconsistenţele identificate. Pagina 78 din 173

Raportat la aspectele menţionate anterior, contestatoarea consideră că este obligaţia autorităţii contractante de a clarifica înţelesul termenului „rezonabil” atât în ceea ce privește întinderile obligaţiilor viitorului antreprenor, cât și cele ale autorităţii contractante, doar în această manieră fiind posibilă stabilirea unui program de execuţie și a unei succesiuni de activităţi care să permită încadrarea în termenele contractuale impuse. G. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU CUNOAȘTE CONȚINUTUL PROPRIILOR CERINȚE ALE BENEFICIARULUI SAU ALE DOCUMENTAȚIEI TEHNICE PARTE DIN DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIRE: În cadrul Răspunsului nr. 31, autoritatea contractantă precizează că: Intrebare 31 În cadrul Cerințelor Beneficiarului se menționează in documentația tuturor loturilor ca pentru Tipul 2 si Tipul 3: Totuși, când se examinează intervalele de aplicare date în tabele, se vede că aceste tipuri nu sunt aplicate pe întregul traseu. Va rugam să ne informați dacă aceste tipuri de lucrări ar trebui aplicate pe întregul traseu sau in conformitate cu. Raspuns 31 Tipurile 2 si 3 se vor aplica in conformitate cu intervalele de aplicabilitate mentionate in plansele aferente acestora. Precizam faptul ca mentiunea „Aceasta lucrare se aplica pe toata lungimea autostrazii, conform tabelului” nu se regaseste in cadrul Cerintelor Beneficiarului. Avand in vedere intrebarea neclara a ofertantului, Autoritatea Contractanta nu poate formula un raspuns corespunzator. Astfel, petenta indică autorităţii contractante faptul că menţiunea "Această lucrare se aplică pe toată lungimea, autostrăzii, conform tabelului" se regăsește în Cerinţele Beneficiarului la următoarele puncte: 3.3.13.2 3.3.13.3. Pagina 79 din 173

Faţă de cele de mai sus, contestatoarea învederează că autoritatea contractantă nu poate formula un răspuns corespunzător, nu pentru faptul că ofertantul a pus o întrebare neclară, ci pentru că aceasta nu știe ce a prevăzut în Cerinţele Beneficiarului. Astfel, solicită formularea unui răspuns clar și fără echivoc la solicitarea de clarificare, în așa fel încât ofertanţii să aibă reprezentarea modului în care trebuie să își formuleze ofertele. H. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FURNIZEAZĂ RĂSPUNSURI CARE NU AU LEGĂTURĂ CU SOLICITAREA DE CLARIFICARE PROPRIU-ZISĂ În cadrul Întrebării 40, un operator economic a solicitat să se clarifice dacă este permisă utilizarea materialelor tratate cu lianţi în terasamente. Intrebare 40 Pentru terasamente, va rugam sa clarificati daca se pot utiliza materiale coezive/necoezive tratate cu lianti. Raspuns 40 Autoritatea contractanta isi mentine prevederile Cerintelor Beneficiarului, cap. 5.3.5 Structura rutiera – II: Pentru sporirea capacitatii portante a terenului de fundare, pe toata lungimea autostrazii dupa decaparea solului vegetal se vor prevedea masuri de imbunatatire la nivelul patului drumului prin asternerea unei perne de pamant stabilizat cu lianti hidraulici. Răspunsul autorităţii contractante nu are absolut nicio legătură cu solicitarea operatorului economic în măsura în care cerinţa beneficiarului de la art. 5.3.5 se referă la sporirea capacităţii portante, după decaparea solului vegetal, la terenul de fundare al terasamentului, iar nu la corpul acestuia după cum a fost solicitat în cadrul clarificării. I. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU FURNIZEAZĂ OFERTANȚILOR INFORMAȚIILE MINIM NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI DE LUCRĂRI Intrebare 122 Avand in vedere prevederile PDR 3 [realizare in 180 de zile de la Data de Incepere]: Documentatia tehnica (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire (PAC) este predata la Supervizor si Beneficiar; va rugam sa clarificati urmatoarele termene: v. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar; vi. termenul pentru inaintarea de catre Antreprenor a Pagina 80 din 173

documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei; iii. termenul de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; iv. termenul de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei; Dorim sa mentionam ca Autoritatea Contractanta a inteles deja, in cadrul unei proceduri de atribuire similare, aferente contractului Proiectare si Executie "Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 3: Cornetu – Tigveni", sa clarifice aspectele mai sus semnalate in sensul indicat de catre noi, asfel incat se impune o abordare unitare a acestor problematici. Raspuns 122 Tinand cont ca Autorizatia de Construire se obtine in baza Documentatiei tehnice (Proiectul) pentru autorizarea executiei lucrarilor de construire, anterior finalizarii Proiectului Tehnic de Executie, este normal ca Auditul de siguranta rutiera sa fie realizat pe baza PAC-ului, astfel incat eventualele observatii si recomandari sa poata fi implementate in documentatia in baza careia se obtine Autorizatia de Construire. In caz contrar, daca auditul s-ar efectua pe baza Proiectului tehnic de executie, eventualele recomandari care ar trebui implementate ar putea conduce la modificarea Autorizatiei de Construire. Cu privire la termenele: vii. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea efectuarii ASR de catre Beneficiar viii. pentru inaintarea de catre Antreprenor a documentatiei in vederea avizarii in cadrul CTE Siguranta Circulatiei mentionam faptul ca Antreprenorul trebuie sa actioneze intr-un termen scurt si rezonabil astfel incat sa nu fie alterate termenele contractuale.

Referitor la termenele: de aprobare al Inginerului pentru documentatia privind siguranta circulatiei iv. de aprobare al Beneficiarului pentru documentatia privind siguranta circulatiei precizam ca Beneficiarul si Supervizorul vor actiona cu diligenta, astfel incat, sa nu se extinda termenele contractuale. In acest sens Autoritatea contractanta mentioneaza ca acestia vor aproba livrabilele intr-un termen rezonabil, astfel incat, sa se evite intarzieri in implementarea contractului. Faţă de solicitarea și răspunsul de mai sus, este esenţial de avut în vedere faptul că autoritatea contractantă nu a răspuns niciuneia dintre întrebările adresate de către operatorul economic. Astfel, pentru a se asigura că programul activităţilor de proiectare este unul fezabil, în măsura în care avizul CTE Siguranţa Circulaţiei este obligatoriu potrivit Cerinţelor Beneficiarului, iar acesta depinde intrinsec de ASR, toate termenele solicitate de către operatorul economic devin imperios necesare pentru construirea judicioasă a programului de lucrări. Autoritatea contractantă evită un astfel de răspuns în măsura în care acesta ar genera automat o evidenţă clară a întârzierilor oricăreia dintre părţi, CNAIR, Antreprenor, Supervizor. Pagina 81 din 173

J. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ REFUZĂ SĂ MODIFICE UN PUNCT DE REFERINȚĂ CARE ESTE IMPOSIBIL DE RESPECTAT DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC ȘI LEGAL Intrebare 152 In ceea ce priveste Punctul de referinta nr. 2 (90 zile de la Data de Incepere), sunt definiti urmatorii indicatori: identificarea suprafetelor suplimentare de teren care vor fi supuse exproprierii este finalizata; demararea serviciilor de expropriere pentru suprafetele suplimentare (conform Cerintelor Beneficiarului) este initiata In corespondenta Punctului de Referinta nr. 2 (90 zile de la Data de Incepere), Antreprenorul abia a finalizat studiile de teren, nu a elaborat PAC (acesta fiind programat in cadrul Punctului de Referinta 3 - 6 luni de la Data de Incepere) si cu atat mai putin nu a elaborat si aprobat proiectul Tehnic de Executie in asa fel incat, potrivit legii, sa poata fi stabilita limita de expropriere finala, asa cum prevede Legea 255/2010, art. 11, alin. (6): "În situația în care, drept consecință a revizuirii studiului de fezabilitate, a definitivării proiectului tehnic sau a detaliilor de execuție, amplasamentul lucrării se modifică, expropriatorul va proceda la actualizarea datelor de identificare a imobilelor supuse exproprierii, prin întocmirea unor documentații cadastrale și actualizarea tabelelor prevăzute la alin. (4) cu respectarea reglementărilor în vigoare". CNAIR, in calitate de expropriator, nu poate demara nicio procedura de expropriere in absenta unui Proiect Tehnic de Executie aprobat. Prin urmare, este imposibila demararea activitatilor pentru suprafetele suplimentare in termen de 90 zile de la Data de Incepere. Astfe, va rugam sa rectificati punctele de referinta cu respectarea legislatiei in vigoare privind procedura de expropriere. Raspuns 152 Autoritatea Contractanta mentine prevederile din Cerintele Beneficiarului cu privire la indicatorii din cadrul Punctului de referinta 2. Mentionam ca Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire este o faza premergatoare a Proiectului Tehnic de Executie si constituie parte integranta a acestuia. In cadrul Proiectului Tehnic de Executie, proiectantul va dezvolta practic solutiile tehnice aprobate la faza PAC. Astfel, poate fi respectat termenul de finalizare cu privire la identificarea suprafetelor de teren care vor fi supuse exproprierii si pot fi demarate serviciile de expropriere pentru suprafetele suplimentare. Faţă de cele de mai sus: - potrivit Legii 255/2010, limita finală de expropriere se stabilește numai ulterior finalizării Proiectului Tehnic, potrivit art. 11, alin. (6): "In situația în care, drept consecința a revizuirii studiului de fezabilitate, a definitivarii proiectului tehnic sau a detaliilor de execuție, amplasamentul lucrarii se modifica, expropriatorul va proceda la actualizarea datelor de identificare a imobilelor supuse exproprierii, prin întocmirea unor documentații cadastrale si actualizarea tabelelor prevazute la alin. (4) cu respectarea reglementarilor în vigoare". Pagina 82 din 173

- CNAIR, în calitate de expropriator, nu poate demara nicio procedură de expropriere în absenţa unui Proiect Tehnic de Execuţie aprobat. Prin urmare, și faţă de faptul că este imposibil ca Antreprenorul să aibă reprezentarea suprafeţelor finale de teren în termen de 90 zile de la Data de începere (având în vedere faptul că PAC se finalizează abia în 6 luni), așa cum se prevede în cadrul PDR 3, este imperios necesară rectificarea punctelor de referinţă în așa fel încât viitorul Antreprenor să poata fi în măsura să le respecte în mod rezonabil. Mai mult decât atât, întrucât informaţiile nu se furnizează de către primării sau OCPI în lipsa unui nou coridor aprobat de către Beneficiar, este imposibilă obţinerea de informaţii pentru întocmirea documentaţiilor necesare procedurii de expropriere. În corespondenţa Punctului de Referinţă nr. 2 (90 zile de la Data de începere), Antreprenorul abia a finalizat studiile de teren, nu a elaborat PAC (acesta fiind programat în cadrul Punctului de Referinţă 3 - 6 luni de la Data de începere) și cu atât mai puţin nu a elaborat și aprobat proiectul Tehnic de Execuţie (aceste activităţi fiind programate în cadrul Punctului de Referinţă 4 - 11 luni de la Data de începere). Prin urmare, petenta solicită remedierea acestora în așa fel încât să nu se creeze premisele reţinerii abuzive a sumelor cuvenite Antreprenorului potrivit prevederilor contractuale în materia întârzierilor în atingerea punctelor de referinţă. În opinia contestatoarei, autoritatea contractantă nu asigură o modalitate uniformă și predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice și financiare. Potenţialii ofertanţi nu au, astfel, parte de nicio confirmare cum că interpretarea lor asupra documentelor puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă ar fi corectă sau greșită, lucru cel puţin bizar în măsura în care acesta este scopul și finalitatea posibilităţii de a formula clarificări la documentaţia de atribuire. Pe cale de consecință, contestatoarea apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să fie obligată să formuleze răspunsuri clare și neechivoce, de așa manieră încât finalitatea acestei etape a procedurii de achiziție să poată fi atinsă. Autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere nr. 2245/10.01.2023, fiind înregistrat la Consiliu cu nr. 1608/11.01.2023, prin care învederează următoarele: Cu privire FONDUL CONTESTAȚIEI, autoritatea contractantă învederează următoarele: În primul rând, majoritatea criticilor sunt îndreptate în fapt împotriva informaţiilor deja existente în cadrul documentaţiei de atribuire, cunoscute de operatorii economici încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, fiind astfel caracterizate de o tardivitate care nu poate decât să atragă respingerea acestora în consecinţă ca fiind tardiv formulate. Pagina 83 din 173

Sub un al doilea aspect, arată autoritatea contractantă, întreaga contestaţie este caracterizată de aprecieri subiective și generale, care cu precădere nu pot genera măsuri de remediere punctuale, întrucât contestatoarea nu propune anumite soluţii/revizuiri, ci se limitează la formularea de critici vagi și contradictorii. Cu privire la punctul II subpunctul 1 din contestaţie: "RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE APARŢINE AUTORITĂȚII CONTRACTANTE": - Autoritatea contractantă precizează că în documentaţia de atribuire, reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale, trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică ori să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective; - Potrivit Legii nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire, atunci când este necesar şi justificat din motive obiective, modul în care operatorii economici urmează să îndeplinească cerinţele de calificare și cerinţele minime de conformitate, în cazul participării la procedura de atribuire, cu respectarea principiului proporţionalităţii; - În cuprinsul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă defineşte obiectul achiziţiei prin descrierea necesitaţilor autorităţii contractante şi a caracteristicilor solicitate pentru lucrările sau serviciile care urmează a fi achiziţionate şi stabileşte criteriul de atribuire şi factorii de evaluare a ofertelor; - În cadrul descrierii elementelor care stau la baza procedurii de achiziţie, autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele minime impuse prin documentaţia de atribuire în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească; - Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare nu pot face obiectul unor negocieri; De asemenea, autoritatea contractantă arată că răspuns cu maximă celeritate tuturor solicitărilor de clarificări şi tuturor operatorilor economici, cu scopul de a oferi cât mai multe detalii, astfel încât cerinţele minime stabilite prin documentaţia de atribuire să fie cât mai uşor de înţeles şi asimilat în cadrul ofertelor ce urmează a fi întocmite în baza lor. Referitor la „așa zisele" documente suplimentare publicate prin răspunsurile la clarificări, face următoarele precizări: - În documentaţia tehnică s-a pus la dispoziţia ofertanţilor Vol. 4.4.3 Studiul topografic în format pdf, ce cuprinde procesele verbale de recepţie emise de OCPI Braşov și Sibiu, Memoriile tehnice și planurile cu ridicările topografice. Pagina 84 din 173

Dar, pentru a veni în sprijinul ofertanţilor, prin răspunsul la solicitările de clarificare, s-a pus la dispoziţia ofertanţilor Studiul topografic în format editabil .dwg. De asemenea, aceasta arată că Ridicarea topografică de detaliu intră în sarcina Antreprenorului ca parte a Documentelor Antreprenorului, așa cum de altfel este precizat prin Cerinţele Beneficiarului pct 4.3.2, nr. crt. 4. - În Documentaţia tehnică s-a pus la dispoziţia ofertanţilor vol. 4.4.6 - Documentaţie de Indentificare a Proprietarilor de Terenuri, ce cuprinde raportul de evaluare, planuri, memoriu tehnic și tabelele cu suprafeţele de teren ce urmează a se ocupa. Pentru a veni în sprijinul ofertanţilor, prin răspunsul la solicitările de clarificare s-a pus la dispoziţia ofertanţilor coridorul de expropriere format editabil dwg . - În ceea ce priveşte Acordul de mediu, menţionează că în Documentaţia tehnică, încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, s-a pus la dispoziţia ofertanţilor o copie pdf. (alb-negru) la o rezoluţie de o calitate mai slabă, dar lizibilă. Totodată, pentru a veni în sprijinul ofertanţilor prin răspunsul la solicitările de clarificare s-a pus la dispoziţia ofertanţilor o copie a Acordului de mediu la o rezoluţie de o calitate mai bună. În continuare, contrar susţinerilor contestatoarei, autoritatea contractantă susţine că Studiul de fezabilitate nu este unul învechit, ci acesta a fost actualizat, predat și aprobat în integralitatea lui la nivelul anului 2022, în acelaşi an în care a fost demarată și licitaţia de atribuire, fiind întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Deși contestatoarea critică lipsa de claritate a răspunsurilor oferite de autoritatea contractantă, aceasta se îndreaptă cu precădere împotriva unor răspunsuri la întrebări adresate de către alţi operatori economici, denotând astfel faptul că subiectele respective nu faceau obiectul neclarităţilor identificate în mod iniţial de către contestatoare în etapa de clarificare a documentaţiei de atribuire. În opinia autorităţii contractante, acesta este un prim indiciu cu privire la scopul evident de tergiversare a procedurii de atribuire prin depunerea contestaţiei, obţinând deja o amânare a termenului de depunere a ofertelor cu aproximativ 2 luni, timp mai mult decât suficient pentru a-și elabora oferta. Cu privire la punctul II subpunctul 2 din contestaţie: "OBLIGAŢIILE AUTORITĂȚII CONTRACTANTE ÎN PRIVINŢA RĂSPUNSURILOR LA CLARIFICĂRI SUNT SUSȚINUTE ȘI DE PRACTICA CJUE ȘI NAŢIONALĂ": Conform chiar prevederilor legale amintite de contestatoare: Clauza 8 Furnizarea Documentelor Beneficiarului Pagina 85 din 173

8.1 Cerinţele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezintă cerinţele esenţiale aferente Lucrărilor. Cerinţele Beneficiarului includ, fără a se limita la: a) tema de proiectare şi caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanţă; b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); c) standardele şi normativele aplicabile; d) Teste la Terminarea Lucrărilor; e) teste care se efectuează în Perioada de Garanţie; f) cerinţele privind manuale de operare şi întreţinere; g) cerinţele privind instruirea Personalului Beneficiarului şi h) orice alte cerinţe ale Beneficiarului, potrivit prevederilor Condiţiilor Contractuale. De asemenea, conform subclauzei 1.1, e) Cerinţele Beneficiarului - documentul, parte a caietului de sarcini elaborat de către Beneficiar, intitulat „Cerinţele Beneficiarului" şi inclus în Contract, şi orice alte modificări sau adăugiri ale Cerinţelor Beneficiarului în conformitate cu prevederile Contractului. Acest document specifică destinaţia şi scopul Lucrărilor şi/sau orice cerinţe şi criterii tehnice legate de acestea; Din dispoziţiile legale amintite se desprind în mod clar următoarele: Deși Studiul de fezabilitate are caracter informativ, prin Cerinţele Beneficiarului/ Documentaţia de atribuire și inclusiv prin clarificările care se referă la acestea, autoritatea contractantă își stabilește obiectivele precum și cerinţele minime, fiind în deplină legalitate preluarea părţilor pe care le consideră necesare din cadrul Studiului de fezabilitate și declararea acestora ca fiind cerinţe imperative, conform propriilor necesităţi, pe care toţi operatorii economici care participă la procedură sunt ţinuţi să le respecte. Orice interpretare contrară ar duce în derizoriu prevederile Studiului de fezabilitate și ale documentaţiei tehnice, ofertanţii fiind liberi să propună orice traseu și/sau soluţii tehnice, cu ignorarea completă a studiului de fezabilitate în cadrul ofertelor, conducând astfel la imposibilitatea comparării ofertelor și anularea procedurii de achiziţie publică, în măsura în care aspectele esenţiale nu pot fi comparate. Contrar susţinerilor contestatoarei, operarea anumitor modificări, îndreptari erori, sporirea clarificării prevederilor documentaţiei prin intermediul răspunsurilor la clarificare, nu reprezintă o încălcare a principiului transparenţei, întrucât acestea sunt aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi să participe la procedura anterior depunerii ofertelor. Mai mult, contestatoarea invocă jurisprudenţa internaţională lipsită de aplicabilitate, întrucât aceasta se referă la modificarea criteriilor de calificare și/sau a factorilor de evaluare, reprezentând confuzie evidentă a WEBUILD, întrucât prin răspunsurile la clarificări în prezenta speţa, Pagina 86 din 173

autoritatea contractantă nu a modificat nici criteriul de calificare nici cerinţele de calificare nici factorii de evaluare. Autoritatea contractantă precizează că aceleaşi răspunsuri, tratate în mod unitar de către autoritatea contractantă pentru toate Tronsoanele Autostrăzii Sibiu Făgărș, au obţinut Avizul Conform Necondiţionat din partea ANAP (pentru Tronsonul 1), fiind astfel verificată și constatată claritatea și comprehensivitatea răspunsurilor la clarificare. De asemenea, ulterior publicării aceloraşi răspunsuri, pentru Tronsonul 4 (singura procedura necontestata de către WEBUILD), au fost deschise ofertele fără niciun impediment, fiind depuse 6 oferte de către antreprenori de renume, fiind astfel dovedit caracterul clar și concret al documentaţiei de atribuire și al răspunsurilor la clarificări, astfel încât să fie posibilă depunerea de oferte. Cu privire la punctul II subpunctul 3 din contestaţie: "AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FIE NU A RĂSPUNS LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE, FIE RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT CONTRADICTORII, NEASIGURÂND O MODALITATE UNIFORMĂ ŞI PREDICTIBILĂ DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR TEHNICE ŞI FINANCIARE”: Paragrafele citate de contestatoare din cadrul răspunsurilor la clarificări sunt extrase din context, acestea referindu-se în fapt strict la nepermiterea modificării caracteristicilor tehnice ale structurilor, nu a soluţiilor propuse prin întregul Studiu de fezabilitate. Autoritatea contractantă arată că nu scindează riscuri în seama viitorului antreprenor, acesta având posibilitatea notificărilor erorilor din Cerinţele beneficiarului într-un termen de 90 zile de la Data de începere pentru notificarea Supervizorului cu privire la orice eroare, greşeală sau altă neconcordanţă identificată în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă, conform subclauzei 8.4 din Acordul Contractual, riscurile într-o atare situaţie fiind împărţite conform aceleiaşi subclauze, precum și în baza subclauzei 8.5 din HG nr. 1/2018 Anexa nr. 2: 8.4 După Data de începere, Antreprenorul va studia cu atenţie Cerinţele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare şi calculele de proiectare, dacă există) şi reperele topografice sau sistemele de referinţă iniţiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puţin diligenţele definite în Cerinţele Beneficiarului. în termen de 90 de zile de la Data de începere (cu excepţia cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greşeală sau altă neconcordanţă identificată în Cerinţele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referinţă. După primirea acestei notificări, Supervizorul va Decide dacă se vor aplica prevederile clauzei 37 [Modificări] şi va notifica, în mod corespunzător. Antreprenorul. Dacă şi în măsura în care, având în vedere costurile implicate, condiţiile si timpul de pregătire a Ofertelor, Pagina 87 din 173

un antreprenor diligent, acordând atenţia necesară, ar fi identificat eroarea, greşeala sau defectul atunci când a inspectat Şantierul şi a examinat Cerinţele Beneficiarului înainte de depunerea Ofertei, Durata de Execuţie nu va fi prelungită şi Valoarea Contractului nu va fi modificată. 8.5 Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a unei erori în Cerinţele Beneficiarului, iar un antreprenor diligent, având în vedere perioada aferentă, nu ar fi descoperit eroarea atunci când a studiat Cerinţele Beneficiarului potrivit prevederilor subclauzei 8.4, Antreprenorul va fi îndreptăţit, cu condiţia respectării prevederilor clauzei 69a /Revendicările Antreprenorului], la: a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată, şi b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se adaugă un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%). Aceasta subliniază că termenul de studiere a erorilor din Cerinţele Beneficiarului este corelat cu termenul de predare a studiilor de teren (inclsuiv a studiului geotehnic), conform punctelor de referinţă, Antreprenorul având la momentul respectiv toate datele necesare și o reprezentare clară a realităţii din teren, fiind astfel în măsură să identifice toate erorile semnificative cuprinse în Cerinţele Beneficiarului. De asemenea, autoritatea precizează că niciunul dintre ofertanţi, inclusiv contestatoarea, nu a identificat la acest moment vreo eroare de proiectare, astfel încât să justifice modificarea soluţiilor tehnice a structurilor. Ori, în condiţiile în care autoritatea contractantă ar lăsa la latitudinea ofertanţilor aspectele esenţiale ale soluţiilor tehnice pentru structuri s-ar genera un blocaj în cursul procesului de evaluare, trebuind analizată fiecare soluţie alternativă propusă de fiecare dintre ofertanţi și nu s-ar mai putea compara ofertele. Mai mult, autoritatea contractantă a indicat în mod expres în cadrul documentaţiei de atribuire că nu este permisă depunerea de oferte alternative, conform secţiunii II.2.10 din Instrucţiunile către Ofertanţi - Informaţii privind variantele: Vor fi acceptate variante: Nu. Contrar susţinerilor contestatoarei, ofertele care ar urma să fie depuse nu sunt de tipul „copy - paste", după cum demonstrează chiar WEBUILD prin contestaţia depusă, autoritatea contractantă lăsând la latitudinea ofertanţilor o serie de aspecte cu privire la care se poate accepta propunerea propriilor soluţii, aceste situaţii fiind analizate de la caz la caz, în funcţie de necesităţile autorităţii contractante. Raportat la susţinerile contestatoarei, autoritatea contractantă arată că derularea achiziţiei publice și ulterior a implementării Pagina 88 din 173

contractului sunt reglementate de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, de normele de aplicare aprobate prin HG nr. 395/2016, precum și de HG nr. 1/2018, iar nu de prevederile HG nr. 907/2016, acesta din urmă stabilind doar etapele de proiectare în cadrul obiectivului de investiţii, autoritatea contractantă fiind cea îndrituită să-și stabilească propriile necesităţi prin documentaţia de atribuire, Ceinţele Beneficiarului și Caracteristicile imperative ale lucrărilor. Viitorul Antreprenor care are și calitatea de Proiectant este responsabil cu elaborarea Proiectului Tehnic și definitivarea soluţiilor, în timp ce ofertanţii trebuie să respecte prevederile documentaţiei de atribuire. Autoritatea contractantă nu solicită în niciun caz elaborarea unui veritabil Proiect Tehnic de la momentul depunerii ofertelor pentru un contract de tipul Proiectare și Execuţie lucrări, cum susţine contestatoarea, în caz contrar fiind în mod nejustificat redus obiectul viitorului contract a cărei atribuire se urmăreşte prin procedura de achiziţie publică, pe de o parte, iar pe de altă parte generându-se în seama ofertanţilor costuri semnificative. Aceasta subliniază că răspunsurile oferite cu privire la acest subiect sunt corecte, Antreprenorul care are și calitatea de proiectant are răspunderea prevăzută de Legea nr. 10/1995, însă nu se limitează în niciun fel posibilitatea acestuia de a notifica și rectifica erorile de proiectare, ca un Antreprenor diligent, în conformitate cu prevederile subclauzelor 8.4 si 8.5 din Anexa nr. 2 la HG nr. 1/2018. În opinia sa, contestatoarea continuă să scoată din context răspunsurile criticate, autoritatea contractantă neinterzicând posibilitatea ofertanţilor de deviere de la prevederile întregului Studiu de fezabilitate, ci doar cu privire la aspecte punctuale, considerate esenţiale în mod temeinic de aceasta, precum soluţiile tehnice cu privire la structuri, la soluţiile de consolidare etc. Referitor la modul de cotare în cadrul anumitor linii de tipul "orice alte activităţi necesare [...]", autoritatea contractantă învederează că scopul acestor prevederi ale Graficului de eşalonare plaţi este acela de a da posibilitatea efectuării mai multor plăţi în cadrul respectivei categorii de lucrări, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a da posibilitatea ofertanţilor, pe baza propriei experienţe de a-și cota și alte activităţi nenominalizate în mod expres, astfel încât să fie asigurat un flux de numerar corespunzător în cadrul implementării contractului. Aceste prevederi ale documentaţiei de atribuire se regăseau în secţiunea Formulare în cadrul Graficului de Eşalonare Plăţi, încă de la momentul publicării documentaţiei de atribuire, motiv pentru care autoritatea contractantă solicită respingerea acestora ca fiind tardive, reprezentând în fapt o critică formulată cu privire la documentaţia de atribuire și nu cu privire la răspunsul oferit de autoritatea contractantă. De asemenea, autoritatea contractantă învederează că, prin intermediul contestaţiei, WEBUILD aminteşte mult mai multe răspunsuri Pagina 89 din 173

decât cele cărora aduce critici efective, motiv pentru care nu ar putea fi adoptate măsuri de remediere punctuale cu privire la acestea, astfel că solicită respingerea contestaţiei ca nemotivată cu privire la aceste aspecte, fiind astfel încălcate prevederile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016 și ale art. 249 din Noul Cod de Procedură Civilă. Autoritatea contractantă a menţionat clar, în răspunsurile la solicitările de clarificare adresate de potenţialii oferanţi, faptul că doar la momentul elaborării ofertelor tehnice și financiare, pentru a avea oferte competitive și comparabile, nu sunt permise modificări/oferte alternative faţă de soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate și în Cerinţele Beneficiarului cu privire la aspecte esenţiale ale soluţiilor tehnice adoptate în privinţa structurilor. Totodată, s-a avut în vedere faptul că Antreprenorul are și rol de Proiectant, iar în conformitate cu prevederile HG 907/2016 „Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea

aprobat(ă)

în

cadrul

studiului

de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare”. Astfel, Studiul de fezabilitate are un caracter informativ cu excepţia acelor părţi din el care au fost stabilite de autoritatea contractantă ca cerinţă imperativă. Caracteristicile imperative ale Lucrărilor reprezintă acea parte din Cerinţele Beneficiarului care nu poate fi modificată (fără acordul acestuia), excepţie făcând erorile de proiectare. De exemplu, pentru lucrări de drumuri aceste cerinţe pot fi: Linia roşie, nemodificarea acordului de mediu, culoar de expropriere, viteza de proiectare, NAE, soluţii tehnice din SF/Proiect ilustrativ spre neschimbare, etc. Ulterior semnării contractului, Antreprenorul trebuie să adopte rolul de „proiectant”, aşa cum este el definit în legislaţia română în domeniul construcţii, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile deţinute în prezent. Autoritatea contractantă consideră că documentele și informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente pentru elaborarea unor oferte corecte, complete și competitive, care să corespundă cerinţelor și necesităţii autorităţii contractante, având în vedere că Studiul de fezabilitate este de dată recentă, elaborat cu respectarea rigorilor normativelor în vigoare, riscurile sunt împărţite conform HG nr. 1/2018, iar prin documentaţia de atribuire și prin răspunsurile la clarificare s-au stabilit caracteristicile imperative și cele pentru care pot fi acceptate propuneri din partea ofertanţilor. Pagina 90 din 173

Ulterior semnării contractului, modificările care pot apărea în derularea contractului vor face obiectul analizei Beneficiarului și se vor tratata, de la caz la caz, fie prin aplicarea mecanismelor contractuale, fie prin utlizarea rezervelor de implementare, fie prin aplicarea prevederilor art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în cazul acestei din urmă soluţii, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile respectivului articol, astfel cum s-a precizat de altfel și prin răspunsurile la clarificare. Pe parcursul derulării contractului, anumite situaţii pot face obiectul utilizării rezervelor de implementare și/sau utilizării procedurii de modificare specificată în Contract și în documentaţia de atribuire. Având în vedere multitudinea situaţiilor care pot apărea pe parcursul derulării contractului, atât în faza de proiectare, cât și în faza de execuţie a lucrărilor, pe care nici autoritatea contractantă, nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării și ţinând cont de necesitatea întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru realizarea și finalizarea lucrărilor, în funcţie de fiecare situaţie, și daca este cazul, autoritatea contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], 36 [întârzieri], 37 [Modificări] din Condiţiile Cenerale de Contract, prevederile articolului 5.4; 5.5 și respectiv 5.10 din Acordul Contractual, procedura de Modificare stabilită în cadrul Contractului de Lucrări, precum și prevederile legale în vigoare în materia achiziţiilor publice. Modificarea contractului de achiziţie publică nu trebuie să conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia Antreprenorul a fost declarat câștigător în urma finalizării procedurii de atribuire. Anumite situaţii, care pot genera cheltuieli suplimentare, se regăsesc deja menţionate în Lista categoriilor de cheltuieli care se finanţează din rezervele de implementare - parte integrantă din Documentaţia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse. Utilizarea rezervelor de implementare se va realiza doar în condiţiile prevăzute în Metodologia de utilizare a acestora din cadrul art. 5.10 din Acordul Contractual. Proiectul tehnic de execuţie dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează scenariul/opţiunea aprobată în cadrul Studiul de fezabilitate. Având în vedere faptul că în perioada de proiectare, de 12 luni de la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare, Antreprenorul trebuie să realizeze propriile investigaţii de teren în baza cărora va obţine informaţiile necesare care să îi permită să proiecteze și să stabilească soluţiile tehnice în baza cărora se vor executa lucrările, cu respectarea cerinţelor imperative. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă precizează că, comisia de evaluare nu are posibilitatea evaluării corecte din punct de vedere tehnic și financiar a unor oferte alternative pentru aspectele esenţiale Pagina 91 din 173

care au fost stabilite ca cerinţe imperative, având în vedere că nu a prevăzut posibilitatea depunerii unor astfel de oferte alternative și implicit nici factori de evaluare pentru soluţii tehnice alternative. Enunţarea de către ... cu privire la faptul că răspunsurile la solicitările de clarificare cu referire la sintagma „responsabilitatea și riscurile sunt în sarcina ofertanţilor”, pe care contestatoarea le consideră ca fiind „neserioase” și „lacunare”, este apreciată de autoritate ca fiind netemeinică, deoarece contestatoarea intenţionat omite prevederea cuprinsă la art. 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, unde la punctul de referinţă nr. 2 se specifică îndeplinirea inclusiv a indicatorului "identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordanţelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă este finalizată" formulată de Beneficiar în baza experienţei anterioare în derularea contractelor de proiectare și execuţie lucrări de autostrăzi, iar Antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea în 90 de zile de la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica Beneficiarului/Supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun. Autoritatea contractantă subliniază că respectivul contract este de proiectare și execuţie, iar viitorul Antreprenor are și responsabilitatea Proiectantului, conform clauzei 12 din Condiţii generale, de proiectare a lucrărilor „12.1. Antreprenorul, cu diligenţa necesară, va proiecta, va executa şi va finaliza Lucrările în conformitate cu prevederile Contractului şi instrucţiunile Supervizorului, şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor. Lucrările executate în conformitate cu proiectul elaborat de Antreprenor vor fi conforme cu scopul şi destinaţia lor, definite în Cerinţele Beneficiarului, şi/sau cu tema de proiectare prevăzută în Contract. Lucrările vor include orice lucrare care este necesară pentru a satisface Cerinţele Beneficiarului şi Oferta Antreprenorului, precum şi toate lucrările care sunt necesare pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi siguranţei în exploatare a Lucrărilor (inclusiv dacă nu sunt menţionate în Contract).” Astfel, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor menţionate la punctul nr. 3 din cadrul contestaţiei, ca fiind neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Totuşi, pentru a preîntâmpina un blocaj, precum și prelungirea nejustificată cu o durată și mai mare de timp a momentului depunerii ofertelor decât cea scursă până în prezent, autoritatea contractantă, doar în măsura în care Consiliul apreciază ca fiind oportun și strict necesar, adoptă următoarea măsura de remediere: Revizuirea răspunsurilor la clarificare referitoare la soluţiile tehnice adoptate cu privire la structuri, în sensul de a menţine ca cerinţe imperative aspectele tehnice esenţiale ale structurilor precum lungimea Pagina 92 din 173

totală, tipul suprastructurii precum și tipul de fundaţie, oferind însă posibilitatea ofertanţilor de a își stabili propriile soluţii cu privire la alte aspecte tehnice astfel încât să nu fie alterate cerinţele imperative, cu respectarea normelor tehnice/normativelor/stas-urilor în vigoare, având în vedere faptul că în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, la capitolul Caracteristici Imperative ale Lucrărilor este prevăzut și tabelul structurilor, care în ultima coloană conţine și alte caracteristici imperative precum numărul/lungimea deschiderilor, inclusiv tipul lucrării de artă (ca de ex: pct 10 - arc 130/ pct. 12 - arc 200/pct. 20 – 4x40 + arc 130 + 7x40 etc), aceste informaţii fiind cunoscute de către potenţialii ofertanţi încă de la momentul publicării Anunţului de Participare. Cu privire la punctul II subpunctul 4 din contestaţie: „PRIN RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT ÎNCĂLCATE PREVEDERI IMPERATIVE CONŢINUTE DE CONDIŢIILE GENERALE HG NR. 1/2018 CU PRIVIRE LA CARE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU ARE DREPTUL DE A ADOPTA MODIFICĂRI” Autoritatea contractantă arată că prin răspunsurile la clarificare nu este transferat niciun risc, fiind respectate prevederile HG nr. 1/2018 și ale Legii nr. 10/1995, respectivele soluţii tehnice revenind în sarcina Proiectantului. Totodată, răspunsurile nu scindează riscuri și nici nu limitează aplicabilitatea prevederile subclauzelor 8.4 și 8.5 din HG nr. 1/2018, astfel că riscurile sunt împărţite în mod corespunzător în cadrul contractului de lucrări, autoritatea contractantă și proiectantul Studiului de fezabilitate fiind răspunzători pentru erorile de proiectare, iar viitorul Antreprenor care elaborează și Proiectul Tehnic fiind responsabil pentru soluţiile tehnice propuse prin intermediul acestuia. Astfel, viitorul Antreprenor are la dispoziţie 3 luni pentru efectuarea și predarea studiilor de teren (inclusiv a studiului geotehnic), termen corelat cu notificarea erorilor identificate în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, în urma acestor studii având cele mai importante date necesare proiectării la nivelul de detaliu specific Proiectului Tehnic. Totodată, nivelul de detaliu necesar elaborării ofertelor și a verificărilor efectuate în cadrul procesului de evaluare este stabilit de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire, ori în măsura în care nu a prevăzut anumite intervale kilometrice pe care se aplică soluţiile tehnice aduse în discuţie prin solicitările de clarificare și nici nu a solicitat ofertanţilor precizarea acestora, ci a indicat că soluţia finală va fi dată la momentul elaborării Proiectului Tehnic cu privire la aspecte interogate de operatorii economici, tocmai prin raportare la natura contractului de tip FIDIC GALBEN (proiectare și execuţie), Studiul de fezabilitate nefiind caracterizat de nivelul de detaliu care face obiectul întrebărilor respective, răspunsurile oferite de autoritatea contractanta se prezintă ca fiind corecte și corespunzătoare prin raportare la situaţia faptică și prevederile legale incidente în materie. Pagina 93 din 173

Referitor la susţinerea contestatoarei conform căreia niciun ofertant nu poate să identifice complet și cu exactitate totalitatea riscurilor și a incidentelor care pot apărea ulterior atribuirii contractului, autoritatea contractantă precizează că nicăieri în documentaţia de atribuire sau în cadrul răspunsurilor la clarificare nu se regăsește o astfel de cerinţă. În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei referitoare la nulitatea oricăror clauze modificate prin Condiţiile speciale, altele decât cele prevăzute în tabelul din Anexa nr. 2 a HG nr. 1/2018, autoritatea contractantă precizează că aceasta ignora chiar prevederile HG nr. 1/2018 care stabilesc expres prioritatea altor acte nromative în vigoare incidente care au impact asupra modelului de contract: Articolul 4 Prezentele prevederi, inclusiv cele din anexele nr. 1 şi 2, se aplică cu respectarea întocmai a Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, si a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a legislaţiei în vigoare incidente, inclusiv în domeniul disciplinei şi calităţii în construcţii, CARE SUNT PRIORITARE De asemenea, învederează caracterul tardiv al acestor critici, întrucât sunt vizate aspecte aduse la cunoștinţa operatorilor economici interesaţi încă de la momentul publicării anunţului de participare, respectiv prevederi ale Acordului Contractual și/sau ale Condiţiilor speciale, care fac parte integrantă din documentaţia de atribuire publicată, motiv pentru care se impune respingerea ca tardiv formulate a criticilor în cauză. De asemenea, arată că din răspunsurile criticate nu rezultă interpretarea contestatoarei conform căreia autoritatea contractantă ar transfera raspunderea contractuală pentru exactitatea datelor, aceasta încercând să creeze confundarea etapei de ofertare și cea de implementare a contractului. Majoritatea informaţiilor solicitate de operatorii economici (din cadrul răspunsurilor care sunt criticate) fie nu sunt deţinute de autoritatea contractantă, fie sunt lăsate la latitudinea ofertanţilor, întrucât nivelul de detaliu specific Studiului de fezabilitate nu acopera tipul de informaţii solicitate de operatorii economici, care nu este necesar în vederea elaborării ofertelor, iar antepronunţarea de către autoritatea contractantă pe astfel de subiecte, înainte de elaborarea Proiectului Tehnic, ar fi de natură să genereze costuri suplimentare semnificative, Pagina 94 din 173

conducând astfel la încălcarea principiului cheltuirii eficiente a fondurilor publice, cu atât mai mult cu cât contractul urmează a fi finantat inclusiv și prin Fonduri Europene Nerambursabile. Autoritatea contractantă, pe baza vastei experienţe în derularea contractelor necesare realizării obiectivelor de investiţii de interes naţional, a analizat fiecare solicitare a operatorilor economici în parte, a stabilit care sunt necesităţile sale și a făcut distincţie precisă între cerinţele imperative și aspectele lăsate la latitudinea operatorilor economici, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, inclusiv cele referitoare la distribuirea riscurilor între părţi, prevăzute prin HG nr. 1/2018. Mai mult, autoritatea contractantă a avut în vedere o serie de măsuri și mecanisme contractuale pentru depășirea eventualelor blocaje în implementarea viitorului contract, precum prevederea Rezervelor de implementare în cuantum de 10% din valoarea estimată a contractului, posibilitatea efectuării modificărilor contractuale conform prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016 și/sau posibilitatea achiziţionării ulterioare de servicii și/sau lucrări similare în conformitate cu prevederile art. 104 alin (8) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, fiind astfel adoptate toate măsurile necesare implementării contractului disponibile în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Referitor la criticile contestatoarei în ceea ce priveşte neincluderea în valoarea contractului a anumitor soluţii tehnice și/sau la pretinsa translatare a riscurilor aferente documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă menţionează că a elaborat documentaţia de atribuire luând în consideraţie marje care să asigure bună implementare a contractului, prevăzând în cadrul contractului Rezerve de implementare consistente, formula de ajustare stabilită prin OUG nr. 64/2022, precum și posibilitatea achiziţionării ulterioare a serviciilor și/sau lucrărilor similare, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016. Studiul de fezabilitate care face obiectul procedurii în cauză a fost actualizat în 2022 (inclusiv Acordul de Mediu), în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016, cu respectarea normelor tehnice/ normativelor și stasurilor în vigoare, iar contestatoarea evită să menţioneze ca din volumul de informaţii care fac obiectul solicitărilor de clarificare nici 5% din Studiul de fezabilitate nu este abordat prin acestea, contestatoarea având mai mult decât suficiente date pentru elaborarea unei oferte complete și corecte. În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei referitoare la obligarea cu titlu general a autorităţii contractante de a i se interzice publicare unui anume tip de răspunsuri, autoritatea consider că o astfel de solicitare este nelegală și inadmisibilă, depăşind cadrul legal de soluţionare a contestaţiilor, acestea referindu-se și putând fi introduse, în mod limitativ, doar cu privire la procedura de atribuire în cauza. Pagina 95 din 173

În opinia sa, operatorul economic intenţionat omite prevederea cuprinsă la art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, unde la punctul de referinţă nr. 2 se specifică îndeplinirea inclusiv a indicatorului "identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordantelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă este finalizată" formulată de Beneficiar, în baza experienţei anterioare în derularea contractelor de proiectare și execuţie lucrări de autostrazi, iar Antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea în 90 de zile da la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica Beneficiarului / Supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun. Având în vedere afirmaţia ... cum că eventualele modificări de soluţie faţă de studiul de fezabilitate nu sunt datorate voinţei unilaterare a Antreprenorului, în calitatea sa de proiectant al lucrării, autoritatea precizează că este vorba de un contract de tipul proiectare și execuţie, iar Antreprenorul are responsabilitatea conform clauzei 12 din Condiţii generale, de proiectarea lucrărilor: 12.1. Antreprenorul, cu diligenţa necesară, va proiecta, va executa şi va finaliza Lucrările în conformitate cu prevederile Contractului şi instrucţiunile Supervizorului, şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor. Lucrările executate în conformitate cu proiectul elaborat de Antreprenor vor fi conforme cu scopul şi destinaţia lor, definite în Cerinţele Beneficiarului, şi/sau cu tema de proiectare prevăzută în Contract. Lucrările vor include orice lucrare care este necesară pentru a satisface Cerinţele Beneficiarului şi Oferta Antreprenorului, precum şi toate lucrările care sunt necesare pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi siguranţei în exploatare a Lucrărilor (inclusiv dacă nu sunt menţionate în Contract). Prin urmare, afirmaţia operatorului economic cu privire la stabilirea soluţiei aferente proiectului tehnic "nu va apărea ca urmare a voinţei unilaterala a Antreprenorului" nu este în concordanţă cu prevederile contractelor de proiectare și execuţie. Având in vedere toate cele prezentate, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor menţionate la punctul nr. 4 din cadrul contestaţiei, ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Cu privire la punctul II subpunctul 5 din contestaţie: "PRIN IMPUNEREA STUDIULUI DE FEZABILITATE CA FIIND DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ LA UN NIVEL DE EXIGENĂ CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ MINIMĂ ACCEPTATĂ, AUTORITATEA ÎNCALCĂ DISPOZIŢIILE LEGALE HG 1/2018 ȘI ÎNFRÂNGE SCOPUL PREZENTĂRII UNOR OFERTE CORECTE, COMPLETE ȘI COMPETITIVE”: În continuare, contestatoarea procedează la criticarea chiar a documentaţiei de atribuire susţinând că este „presarată cu inadvertenţe, încălcări ale dispoziţiilor legale, contradicţii, inconsistenţe [...]", aceste Pagina 96 din 173

critici fiind în mod evident tardive, prevederile documentaţiei de atribuire fiind necontestate în termenul legal de 10 zile de la publicarea anunţului de participare. Contestatoarea continuă prin a aduce critici vagi și generale neintrând nicio clipă în detaliu sau măcar să aducă câteva exemple concrete care să demonstreze susţinerile sale, cum că anumite aspecte care au fost impuse ca cerinţe impertive din cadrul Studiului de fezabilitate nu pot fi implementate (susţinute de calcule/normative tehnice nerespectate etc), limitându-se la afirmaţii neprobate legate de calitatea în ansamblu a Studiului de fezabilitate. Documentaţia tehnică, respectiv Studiul de Fezabilitate, a fost elaborată de Proiectantul Consitrans în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar afirmaţia operatorului economic ..., prin care acesta precizează ca Studiul de fezabilitate „este si profund lacunar" este neîntemeiată. Autoritatea contractantă arată că Studiul de Fezabilitate a fost analizat și de către auditorii desemnaţi de Autoritatea Rutieră Română care au elaborat Raportul de Audit de Siguranţaă Rutiera Stadiul 1- Studiu de fezabilitate, înregistrat la CNAIR SA cu nr. 92/4095 din 19.01.2022. O parte din recomandările formulate în cadrul Raportului de Audit de Siguranţă Rutieră au fost contestate de autoritatea contractantă, iar prin decizia nr. 8 din 15.02.2022 emisă de A.R.R., aceştia au decis admiterea obiectiunilor formulate. Restul recomăndărilor formulate în Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră au fost implementate de Proiectantul Consitrans în cadrul Studiului de Fezabilitate. De asemenea, autoritatea învederează că petenta, cu referire la transferarea riscurilor, omite prevederea cuprinsă la art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, unde la punctul de referinţa nr. 2 se specifică îndeplinirea inclusiv a indicatorului "identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordanţelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţă este finalizată", formulată de Beneficiar, în baza experienţei anterioare în derularea contractelor de proiectare și execuţie lucrări de autostrazi, unde Antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea in 90 de zile da la data Ordinului de începere a Activităţii de Proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica Beneficiarului / Supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun. Autoritatea contractantă evidenţiază faptul că în niciunul dintre răspunsurile criticate în cadrul acestui punct al contestaţiei nu se face vorbire despre transferul vreunui risc al autorităţii contractante, interpretările contestatoarei fiind în mod vădit caracterizate de subiectivism și neprobate. Pagina 97 din 173

Având in vedere toate cele prezentate, aceasta solicită respingerea criticilor menţionate la punctul nr. 5 din contestaţie, ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Cu privire la punctul IV subpunctul 6 din contestaţie: "PRIN RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRI, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ INCLUDE CATEGORII DE LUCRĂRI CARE NU AU FOSTA AVUTE ÎN VEDERE LA STABILIREA VALORII ESTIMATE": Clarificarea din oficiu a fost emisă ca urmarea a faptului că unul dintre potenţialii ofertanţi la tronsonul 4 al Autostrăzi Sibiu-Fagaras, a solicitat o clarificare cu privire la staţii de încărcare electrice. Având în vedere că la nivel naţional există Legea nr. 34 din 27 martie 2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și Hotărâre nr. 87 din 7 martie 2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi înfiinţarea Consiliului Interministerial de Coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternative, iar la nivel European este în lucru: AFIR - Pachetul Fit For 55 - propunere Regulament privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, astfel că autoritatea contractantă a considerat necesar ca în Spaţiul de Servicii tip SI aferent tronsonului 3 sa se prevada 3 staţii de încărcare pentru acumulatoarele maşinilor electrice. Viitorul Antreprenor care are rolul de Proiectant trebuie să dimensioneze spaţiul de servicii tip SI, astfel încât să poata fi amplasate cele 3 pentru acumulatoarele maşinilor electrice. Conform Anexei nr. 1 la Formularul 7, ofertantul va bugeta aceste costuri la poziţia Alte elemente/amenajări necesare realizării Spaţiului pentru Servicii tip S costurile cu privire. Autoritatea contractantă a menţionat în Anexa 1 la Formularul 7 câte o poziţie pentru fiecare categorie de lucrări cu menţiunea „Orice alte activităţi aferente...[...]”, pentru a veni în sprijinul ofertanţilor în situaţia în care aceştia consideră că mai sunt necesare și alte lucrări/servicii în vederea realizării categoriei principale de lucrări, astfel încât să fie asigurat un flux de numerar corespunzător în implementarea viitorului contract. Realitatea procedurilor de achiziţie publică relevă contrariul susţinut de contestatoare cu privire la valoarea estimată (critica, de altfel, tardivă), în majoritatea cazurilor ofertele de preţ situându-se în jur de 80%-85% din valoarea estimată a procedurilor (acestea incluzând și profitul Antreprenorilor). Astfel, rezultă că, pe lângă costurile lucrărilor în cadrul valorii estimate este asigurată și o marjă suplimentară consistentă, de natură să asigure realizarea tuturor lucrărilor. Contestatoarea se leagă de lucrări al cărui cost este insignifiant raportat la valoarea estimată și care pot fi realizate, precum spaţiile de încărcare din cadrul spaţiilor de servicii. Pagina 98 din 173

Având în vedere tipul contractului (FIDIC GALBEN), modalitatea de plată este stabilită prin Graficul de Eşalonare Plaţi (Formularul E), care spre deosebire de Fidicul Roşu, unde plata se face pe baza listelor de cantităţi, Graficul de Eşalonare Preţuri conţine doar principalele activităţi ce sunt plătite cu suficiente linii de plată, astfel încât să fie asigurat un flux de numerar corespunzător, de natură să asigure buna implementare a contractului de lucrări. Astfel, cheltuielile nesemnificative sunt incluse în preţurile aferente pentru principalele categorii de cheltuieli nefiind posibilă evidenţierea tuturor cheltuielilor în mod distinct, în caz contrar fiind nelegal scindat tipul de contract din Fidic Galben în Fidic Rosu. Riscul cantităţilor aparţine în mod real Proiectantului, acesta fiind elaboratorul Proiectului Tehnic și având răspunderea aferentă prevăzută de Legea nr. 10/1995, în cadrul Proiectului elaborat urmând a stabili și listele de cantităţi. Ofertanţii, spre deosebire de autoritatea contractantă, trebuie să participe și să aibă posibilitatea efectivă a semnării contractului, să aibă o echipă de proiectare care pot prevedea și anticipa astfel de detalii care la acest moment nu pot fi cunoscute de autoritatea contractantă. Studiul de fezabilitate este elaborat la nivelul de detaliu specific acestei etape de proiectare. Contrar afirmaţiilor contestatoarei, autoritatea contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor toate studiile de teren aferente Studiului de fezabilitate, elaborat conform HG nr. 907/2016 (Studiu Topografic/ Studiu Geotehnic/ Arheologic etc). Referitor la Gropile de împrumut și Organizarea de şantier, menţionează că autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanţilor posibilitatea utilizării locaţiilor indicate prin documentaţia de atribuire și Acordul de Mediu, sau, identificarea altor asemenea locaţii, mai potrivite pentru ofertele pe care le vor întocmi. Autoritatea contractantă arată că, prin răspunsurile la clarificare publicate de autoritatea contractantă, aceasta nu revine și nu modifică nicio prevedere a documentaţiei de atribuire iniţială, nicăieri în cadrul acesteia nefiind indicat că autoritatea contractantaă va pune la dispoziţie organizarea de şantier și gropile de împrumut, motiv pentru care și aceste critici ale contestatoarei se prezintă ca fiind tardive. Cu privire la punctul II subpunctul 7 din contestaţie: "RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRILE PRIVIND AUDITUL DE SIGURANŢA RUTIERĂ": Autoritatea menţionează că, prin adresa nr. 92/7566 din data de 02.02.2022, a contestat o parte din recomandările formulate în cadrul Raportului de Audit de Siguranţă Rutieră - Stadiul 1- Studiu de fezabilitate, înregistrat la CNAIR SA cu nr. 92/4095 din 19.01.2022, iar prin decizia nr. 8 din 15.02.2022 emisă de A.R.R., aceştia au decis admiterea obiecţiunilor formulate. Pagina 99 din 173

Restul recomandărilor formulate în Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră au fost implementate de Proiectantul Consitrans în cadrul Studiului de Fezabilitate. Astfel, apreciază că operatorul economic ... se află într-o eroare și afirmaţiile sale cu privire la costurile suplimentare generate de aceste măsuri sunt nejustificate și nefondate. Mai mult decât atât, în fapt contestatoarea se îndreaptă împotriva unor prevederi ale documentaţiei de atribuire cunoscute de la momentul publicării anunţului de participare (precum art. 4.1.5 din Cerinţele Beneficiarului), criticile acesteia fiind astfel formulate tardiv. Totodată, precizează că Auditul de Siguranţă Rutieră nu este final, acesta urmând să suporte posibile modificări în etapa de elaborare a Proiectului Tehnic. Mai mult, autoritatea contractantă a prevăzut o categorie de Rezerve de Implementare distinctă care dă posibilitatea depăşirii oricăror blocaje rezultate din noile solicitări din cadrul ASR elaborat la nivel de Proiect Tehnic. Contestatoarea confunda noţiunea de cost suplimentar (cea de majorare a preţului contractului în condiţiile art. 221 din Legea nr. 98/2016) cu cea de plăţi din Rezervele de Implementare, în situaţia ASR- ului fiind aplicabilă cea din urmă, după cum în mod clar a răspuns și autoritatea contractantă prin clarificarea publicată. Contrar susţinerii contestatoarei, ofertanţii și nici autoritatea contractantă nu au de unde să cunoască la acest moment ce observaţii vor fi cuprinse în cadrul ASR de la Proiectul Tehnic, tocmai din acest motiv prevăzând plata acestora din Rezerve de Implementare. Prin documentaţia de atribuire și răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă nu transferă niciun risc, asumând în mod clar plata implementării recomandărilor din ASR de la nivelul Proiectului Tehnic din cadrul Rezervelor de Implementare. De asemenea, contrar susţinerilor și interpretărilor contestatoarei, nu e obligatorie implementarea tuturor recomandărilor anterioare, ci cum prevede și art. 12 alin. (2) din Legea nr. 256/2008 noul ASR va conţine doar informaţii referitoare la recomandările conţinute în Raportul anterior, interpretarea dată de contestatoare fiind absurdă, respectiv de a implementa soluţii care ulterior vor fi modificate tot prin intermediul ASR, generând costuri inutile. Prin susţinerea contestatoarei conform căreia Antreprenorului îi sunt refuzate atât modificarea valorii de contract, cât și prelungirea duratei de execuţie, se relevă de fapt scopul acesteia de a obţine sume suplimentare faţă de cele care pot fi plătite din Rezervele de implementare, prin intermediul revendicărilor și a solicitării unor extensii de timp suplimentar care conduc implicit la realizarea cu întârziere a obiectivului de investiţii de interes naţional. Cu privire la punctul II subpunctul 8 din contestaţie: "ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ALTE RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE CRITICATE ANTERIOR": Pagina 100 din 173

EXPROPRIERI ȘI EXPROPRIEI SUPLIMENTARE În cadrul răspunsului la solicitarea de clarificare adresată de ofertanţi cu privire la organizările de şantier aferente întregului traseu al autostrăzii, autoritatea contractantă a menţionat următoarele: „[...]Organizările de şantier amplasate în cadrul coridorului de expropriere au fost cuprinse în documentaţia de expropriere și, dacă este cazul, vor fi puse la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit. Organizările de şantier prevăzute în Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie să prezinte în cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Menţionăm faptul că ofertanţii pot alege și alte organizări de şantier decât cele din Acordul de Mediu. Obţinerea autorizaţiei pentru Organizarea de şantier este în sarcina Antreprenorului”. Totodată, autoritatea contractantă menţionează că operatorii economici au avut la dispoziţie, din cadrul documentaţiei tehnice, Volumul 4.4.5 - Alte investigaţii de sol și materiale în care sunt prezentate schiţe cu locaţiile organizărilor de şantier. Astfel, operatorul economic putea determina cu uşurinţă care locaţii sunt cuprinse sau nu în cadrul coridorului de expropriere, considerând că are la dispoziţie Planul de situaţie al autostrăzii care are figurata limita de expropriere. Prin Clarificarea din oficiu, autoritatea contractantă vine în sprijinul ofertanţilor și clarifică faptul că locaţia privind organizarea de şantier nu a fost cuprinsă în coridorul de expropiere, în concluzie rezultă că aceasta nu va fi pusă la dispoziţia Antreprenorului în mod gratuit. În aceasta situaţie se constată faptul că ofertantul face dovada că acesta nu a studiat documentaţia tehnică cu temeinicie, iar criticile sale sunt tardiv formulate, referindu-se în fapt la aspecte aduse la cunoştinţa operatorilor economici încă de la momentul publicării anunţului de participare. Totodată, contrar susţinerilor contestatoarei, nicăieri în documentaţia publicată iniţial nu a fost prevăzut faptul că locaţiile organizării de şantier și/sau ale gropilor de împrumut vor fi puse la dispoziţia antreprenorului cu titlu gratuit. Răspunsul autorităţii contractante este în deplină corelare cu suprafeţele de teren expropriate în baza Volumului de ocupări terenuri - parte integrantă din Studiul de fezabilitate, orice alt răspund oferind posibiltiatea viitorului antreprenor formula revendicări pentru lipsa de posesie a şantierului care se poate ridica la sume consistente care s-ar suporta de la bugetul de stat. Autoritatea contractantă mai precizează că operatorul economic ... pierde din vedere formularea din cadrul Legii nr. 255/2010 referitor la gropile de împrumut, și anume: " 11 Pentru lucrările de utilitate publică de interes naţional prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), terenurile necesare gropilor de Pagina 101 din 173

împrumut pot fi expropriate și se supun prevederilor prezentei legi. După finalizarea lucrărilor, terenurile expropriate pentru asigurarea gropilor de împrumut se transmit potrivit legii, la cerere, unităţilor administrativ- teritoriale pe raza cărora se situează." Aşadar, exproprierea gropilor de împrumut nu are caracter obligatoriu. Consideră că Beneficiarul a pus la dispoziţia viitorului Antreprenor un coridor de expropriere suficient, în condiţiile în care o bandă de circulaţie are 3,5 m, iar platforma drumului cu tot cu şanţuri și zona de siguranţă nu poate depăși 35 metri lăţime. În cadrul Cap. 5.1. Caracteristici imperative ale lucrărilor pe care proiectarea antreprenorului trebuie să le respecte este precizat că Antreprenorul va fi responsabil de îndeplinirea tuturor activităţilor prevăzute în Anexa nr. 3 din Cerinţe ale Beneficiarului, referitoare la suprafeţele de teren suplimentare necesare execuţiei lucrărilor. Sumele necesare acordării despăgubirilor aferente achiziţiei terenurilor respective vor fi puse la dispoziţie de Beneficiar. Elaborarea documentaţiilor necesare pentru realizarea expropierilor suplimentare este în sarcina Antreprenorului. Astfel, în cazul în care Antreprenorul nu reuşeşte să se încadreze cu Proiectul Tehnic în limitele prevăzute în coridorul de expropriere și depăşeşte suprafaţa expropriată, iar necesitatea exproprierilor suplimentare se datorează culpei Antreprenorului sau exproprierile suplimentare devin necesare ca urmare a aplicării Sub-clauzei 37.11 [Propunere de Modificare iniţiată de Antreprenor], acesta își asumă un risc cu privire la exproprierea unor suprafeţe identificate suplimentar. Autoritatea contractantă arată că este necesar cel puţin un an pentru a se realiza exproprierile suplimentare, având în vedere serviciile și etapele de parcurs. - achiziţia de servicii conform legislaţiei în vigoare - procedura de achiziţie servicii cadastru, evaluare și servicii juridice. - intocmire documentaţie (volum de ocupări terenuri inclusiv identificarea proprietarilor, delimitarea suprafeţelor suplimentare necesare a fi expropriate, avizarea și recepţionarea coridorului de expropriere de către OCPI/ANCPI, realizarea Raportului de evaluare de către un expert ANEVAR - promovarea proiectului de Hotărâre a Guvernului de expropriere. După aprobarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I a Hotărârii Guvernului de expropriere, se consemnează sumele și se Notifică persoanele afectate de expropriere după care se emite Decizia de expropriere. Acesta este momentul la care se operează transferul dreptului de proprietate din proprietatea persoanelor fizice/juridice în proprietatea Statului Roman și Beneficiarul poate pune la dispoziţia Antreprenorului Pagina 102 din 173

coridorul de expropriere pentru exproprierile suplimentare, liber de sarcini. Costurile și durata exproprierii continua cu prestarea serviciilor de cadastru prin achiziţionarea unei firme autorizate în măsurători terestre și geodezie și în achiziţionarea de servicii de evaluare și servicii juridice pentru comisiile de analiză a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Toate aceste etape sunt generate de Antreprenor, prin nerespectarea limitelor de expropriere identificate prin Studiul de fezabilitate. Datorita acestora riscul aparţine Antreprenorului și nu Beneficiarului, deoarece Antreprenorul nu își corelează soluţiile tehnice. Nu există o singura soluţie de proiectare, de regulă specialiştii cu activitate în construcţii (experţii tehnici, verificatorii de proiecte) recomandă mai multe soluţii, însă Antrepenorul, în calitatea sa de Proiectant, o alege pe cea mai avatajoasă financiar pentru el cu riscul de a genera exproprieri suplimentare și, totuşi, solicită revendicări cu privire la extensie de timp și la costuri suplimentare care se ridică la sume considerabile susţinute de la bugetul de stat. Autoritatea consider că această prevedere a Beneficiarului nu este abuzivă, ci este doar o măsura de protecţie împotriva speculării acestor clauze în favoarea Antreprenorului. De asemenea, Antreprenorul, încă de la studierea cerinţelor din documentaţia de atribuire, trebuie să își asume că orice generare de exproprieri suplimentare reprezintă pentru el un risc asumat pe care trebuie să și-l cuantifice ca timp și bani în oferta depusă. Mai mult, arată că prevederile criticate de contestatoare existau în cadrul Cerinţelor Beneficiarului încă de la momentul publicării anunţului de participare, responsabilitatea exproprierilor suplimentare fiind stabilită în mod clar în sarcina Antreprenorului, motiv pentru care solicită respingerea criticilor îndreptate în mod eronat împotriva răspunsurilor la clarificare cu privire la acest aspect, ca tardiv formulate. ARHEOLOGIE Cu privire la susţinerea contestatoarei referitoare la pretinsa transferare a riscurilor şi a responsabilităţilor identificării unor situri suplimentare către Antreprenor, autoritatea contractantă susţine că operatorii economici au fost informaţi în mod transparent cu privire la existenţa acestui risc și aceştia îl pot cuantifica în cadrul propunerilor financiare, în baza informaţiilor pe care Beneficiarul le-a pus la dispoziţie, aşa cum se regăsesc în conţinutul Raportului Arheologic. „Conform datelor (...) menţionate circa 7 km (aproximativ 10%) din segmentul viitoarei autostrăzi sunt inaccesibile cercetării arheologice (şi în mare parte aşa vor rămâne şi în faza de execuţie a lucrării). De aceea putem considera că actuala cercetare a reuşit să acopere circa 30- 33% din traseul autostrăzii, fiind identificat un singur sit [Situl de la Mârşa epoca fierului - km 13+850 - 14+270]. Putem presupune prin raţionament statistic că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul Pagina 103 din 173

autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfăşurată pe traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraş, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Despre cauzele acestei densităţi scăzute (în afara stadiului cercetărilor insuficiente) există câteva ipoteze (unele mai vechi, altele formate în timpul recentei expediţii) (...). Menţionăm doar că traseul autostrăzii ocoleşte în general terasele propice locuirii, de aici decurgând şi sărăcia descoperirilor. (...) Chiar dacă, în linii mari, vestigiile arheologice reperate sunt nesemnificative în această fază de cercetare, în perioada când se vor realiza lucrările de amenajare / construire a Autostrăzii Sibiu- Făgăraş, recomandăm şi este necesară o supraveghere permanentă din punct de vedere arheologic, surprize putând apărea oricând. Ne referim aici în special la depuneri de genul depozitelor, tezaurelor sau a unor alte amenajări de diferite naturi. De asemenea, recomandăm pentru zonele unde nu am avut acces pentru a practica sondaje o evaluare de teren preliminară începerii fazei de execuţie / construire a autostrăzii. In continuare, pentru zonele unde s-a realizat sau va fi realizată evaluarea aprofundată de teren şi diagnosticul intruziv, va fi necesară supraveghere arheologică în perioada de execuţie, în funcţie de calendarul de lucrări ale constructorului. În principiu, chiar dacă asemenea situaţii neprevăzute ar putea apărea, costurile rezervate unei cercetări arheologice nu ar putea influenţa decât nesemnificativ volumul total al investiţiei planificate de infrastructură rutieră." Pe de altă parte, în practica europeană, în cazul cercetărilor arheologice din cadrul contractelor de infrastructură, un procent de 1% din valoarea lucrării este alocat acestei activităţi. În opinia autorităţii, nu este responsabilitatea sa de a consilia ofertantul în întocmirea unei propuneri financiare realiste, ci ofertanţii pot estima o sumă acoperitoare pentru cercetarea arheologică, în condiţiile în care dispun şi de consiliere din partea unui subcontractant de specialitate (instituţie muzeală/de cercetare) şi care poate verifica informaţiile puse la dispoziţie de către Beneficiar. Mai mult, prezentul contract dispune de Rezerve de implementare în cadrul cărora se regăseşte şi o sumă aferentă investigaţiilor arheologice, pentru situaţia în care sunt identificate situri suplimentare faţă de ceea ce ofertantul a primit ca informaţii iniţiale la depunerea ofertei. Faptul că i se aduc la cunoştinţă ofertantului etapele pe care trebuie să le realizeze pentru această activitate: finalizarea diagnosticului arheologic intruziv, realizarea cercetării arheologice preventive a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului şi supravegherea arheologică a Pagina 104 din 173

lucrărilor de execuţie constituie elemente care contribuie la estimarea unei sume acoperitoare care poate permite o gestionare corespunzătoare a oricăror probleme care pot apărea. Investigaţiile arheologice preliminare au fost realizate de un Prestator de specialitate care a oferit toate informaţiile pe care le-a putut obţine la momentul derulării contractului de întocmire a Studiului de Fezabilitate. În consecinţă, faptul că există un Raport arheologic care conţine informaţii cu privire la procentul de realizare a diagnosticului arheologic intruziv şi zonele în care s-au realizat secţiunile de identificare a potenţialului arheologic al traseului, oferă posibilitatea ofertanţilor să îşi bugeteze corespunzător cel puţin două etape ale acestei activităţi, respectiv etapa diagnosticului arheologic intruziv şi cea a supravegherii arheologice, în timp ce pentru activitatea de cercetare arheologică preventivă a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului pot fi estimate costuri pentru cercetarea a cel puţin trei situri arheologice, pornind de la informaţiile prezentate în „Raport final privind evaluarea aprofundată de teren şi diagnostic intruziv executat pe traseul propus pentru „Autostrada Sibiu-Făgăraş.” Astfel, autoritatea contractantă arată că prevederile legate de activitatea de arheologie nu reprezintă cerinţe abuzive care să determine modificarea documentaţiei, mai ales că Antreprenorul are la dispoziţie sume alocate prin Rezervele de implementare pentru astfel de situaţii. UTILITĂȚI Autoritatea contractantă susţine că a menţionat clar, prin răspunsul la clarificari "Costurile cu proiectarea și execuţia relocarea/ devierea/protejarea/mutarea utilităţilor identificate după îndeplinirea punctului de referinţa 2, cad în sarcina Antreprenorului". Astfel, tocmai pentru a veni în spijinul Antreprenorului și ţinând cont de situaţile care pot apărea pe parcursul derulării contractului în faza de proiectare, pe care nici autoritatea contractantă și nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării, a oferit o perioadă de timp rezonabilă cuprinsă în Punctul de referinţă nr. 2 - de 90 de zile de la Data de începere a Activităţii de Proiectare și anume pentru "identificarea utilităţilor". De asemenea, astfel cum a precizat și în răspunsul la clarificare, autoritatea contractantă a specificat clar faptul că există "anumite situaţii care pot genera cheltuieli" și că "se regăsesc deja menţionate în Lista categoriilor de cheltuieli care se finanţează din rezervele de implementare - parte integrantă din documentaţia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse." Totodată, a menţionat că „în funcţie de fiecare situaţie, și dacă este cazul, autoritatea contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], 36 Pagina 105 din 173

[întârzieri], 37 [Modificări] din Condiţiile Cenerale de Contract, procedura de Modificare stabilită în cadrul contractului de lucrări, precum și prevederile legale în vigoare în materia achiziţiilor publice". ASIGURĂRILE După cum a precizat și în cadrul răspunsurilor la clarificare, prevederile Sub-clauzei 16.2. b) pct. 5 din Condiţiile Generale au fost aprobate prin H.G. nr. 1/2018 privind aprobarea condiţiilor generale și specifice pentru anumite contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, autoritatea contractantă neavând posibilitatea legală să intervină asupra lor prin Condiţiile Speciale, întrucât conform H.G. nr. 1/2018 "Beneficiarii sunt îndreptăţiţi să elaboreze Condiţii Speciale numai cu privire la subclauzele şi numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiţie Specială este nulă". Pe cale de consecinţă, autoritatea contractantă nu poate interveni asupra Clauzei 16 din Condiţiile Generale ale Contractului. Autoritatea contractantă precizează că legiuitorul a prevăzut obligaţia constituirii tuturor asigurărilor enunţate la sub-clauza 16.2 din Condiţiile Generale, astfel cum rezultă din următorul paragraf: "Sub propria responsabilitate şi fără a afecta obligaţia de a încheia toate asigurările pentru acoperirea obligaţiilor prevăzute în acest Contract, Antreprenorul se va asigura că toate asigurările obligatorii sunt încheiate conform Legii în vigoare. Se va asigura de asemenea că toate obligaţiile legale ce se aplică asigurării sunt respectate." Având în vedere ca la litera b) a sub-clauzei 16.2 sunt enumerate 5 tipuri de asigurari distincte, se desprinde ideea că asigurarea răspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor prevăzută la pct. 5 este diferită de asigurarea Lucrărilor de tip "toate riscurile pentru lucrările de construcţii- montaj" prevăzută la pct. 2 al sub-clauzei 16.2 lit. b) din Condiţiile Generale de Contract. În ceea ce priveşte durata şi valoarea asigurării avute în vedere prin Sub-Clauza 16.2 b) pct. 5, precizează că emitenţii HG nr. 1/2018 nu au făcut menţiuni explicite în cuprinsul sub-clauzei 16.2 și nici nu au adus clarificări suplimentare prin Ghidul de aplicare a Contractului Naţional de Antrepriză aprobat prin HG nr. 1/10.01.2018 privind aceste aspecte. Având în vedere că autoritatea contractantă nu a fost coiniţiatoare a actului de reglementare, aceasta nu poate emite interpretări sau lămuriri suplimentare, dar are obligaţia respectării HG nr. 1/2018. Ținând cont de prevederile Codului Civil, art. 9 alin. (1) "Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială", autoritatea contractantă a indicat, prin răspunsul la clarificare, că singurii care pot oferi interpretarea Sub-Clauzei 16.2 b) pct. 5 din Condiţiile Generale de Contract sunt emitenţii acesteia, astfel cum sunt aceştia Pagina 106 din 173

identificaţi chiar în conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 26/11.01.2018. ILUMINAT Autoritatea contractantă arată că această întrebare vizează răspunsurile la întrebările de clarificare nr. 230, 231, 232, prin care ofertanţii au fost informaţi că natura contractului aflat în discuţie este de proiectare și execuţie. Fiind vorba de specialităţi diferite în etapa de proiectare, elaborarea proiectului pentru fiecare specialitate în parte, este sarcina Proiectantului general care va fi selectat dintre ofertanţii participanţi la procedură. Astfel, consideră că nu este în sarcina sa să furnizeze informaţii referitoare la cine va face aceste proiecte și să informeze ofertanţii referitor la împărţirea sarcinilor în cadrul etapei de proiectare, sarcină care îi revine Proiectantului general, care va fi selectat dintre ofertanţii participanţi la procedură. Prin urmare, autoritatea contractantă apreciază că răspunsurile sale sunt punctuale, la obiect și au oferit o explicaţie cât se poate de pertinentă pe care ofertanţii trebuie să o ia în consideraţie cu ocazia elaborării ofertelor. TERMEN REZONABIL Răspunsurile oferite de autoritatea contractantă cu privire la aspectele criticate sunt motivate de faptul că termenele în cauză nu sunt în controlul deplin și exclusiv al autorităţii contractante, acestea depinzând și de factori externi, precum supervizorul, modul în care pregăteşte și susţine documentaţia Antreprenorul, rapiditatea cu care acesta răspunde solicitărilor Beneficiarului, termenele de răspuns ale Autorităţii Rutiere Române etc. Autoritatea contractantă susţine că, deși nu a stabilit un termen fix, a indicat în mod expres că nu vor fi alterate termenele contractuale sau că se vor evita întârzieri în implementarea contractului, fiind astfel asumata răspunderea pentru eventualele întârzieri. În

susţinere,

aceasta

indică

Decizia nr.

1488/C5/ 861/863/12.07.2021. Cu privire la punctul 8, lit. G, H, I și J din contestaţie: Autoritatea contractantă arată că a indicat modalitatea clară cu privire la modul de întocmire a ofertelor, astfel: - a făcut distincţie clara între aspectele esenţiale ale soluţiilor tehnice stabilite prin Studiul de fezabilitate pe care le-a preluat ca Cerinţe imperative și cele neesenţiale pe care le-a lăsat la latitudinea ofertanţilor; - a stabilit încă de la început prin documentaţia publicată odată cu anunţul de participare alocarea riscurilor, cu respectarea prevederilor HG 1/2018; - a răspuns clar, complet și corect tuturor solicitărilor de clarificare, prin raportare la nivelul de detaliu specific etapei de elaborare a Studiului de Pagina 107 din 173

fezabilitate, punând la dispoziţia potenţialilor ofertanţi totalitatea datelor/informaţiilor și documentelor deţinute, astfel încât să fie posibilă elaborarea unor oferte corecte, complete și competitive. În final, autoritatea contractantă menţionează că stabilirea prevederilor documentaţiei de atribuire a fost efectuată în scopul realizării obiectului contractului, respectiv pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce implică ca autoritatea contractantă să impună unele clauze în contract cu scopul de a avea control asupra modului de executare a contractului. Fiind încheiat în vederea realizării unei competenţe a administraţiei publice, acest contract are o natură juridică preponderent de adeziune. În consecinţă, contractul de achiziţie publică presupune anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relaţie contractuală cu statul sau entităţile publice ale sale. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie regula conform căreia principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public. Mai mult, introducerea clauzelor în discuţie este motivată de garanţiile necesare autorităţii contractante pentru realizarea cu celeritate și în condiţii optime a obiectivului de interes naţional. Având în vedere punctul de vedere depus de CNAIR S.A., contestatoarea formulează Note scrise, înregisrate la Consiliu cu nr. 2180/13.01.2023, prin care solicită următoarele: - admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată, - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere detaliate în cuprinsul contestației; învedrând următoarele: CHESTIUNI PREALABILE Lipsit de orice relevanţă față de faptul că această autoritate contractantă, răspunzând la solicitările de clarificare ale potențialilor operatori economici, alege în mod voit să modifice prevederi obligatorii ale legii și ale documentației de atribuire este faptul că, potrivit prevederilor contractuale Antreprenorii au dreptul de a formula revendicări, atunci când în execuția contractelor survin anumite evenimente de risc ce cad în sarcina Beneficiarului. Un asemenea drept corespondent dreptului Antreprenorului de a formula revendicări este prevăzut și pentru Beneficiar, în momentul în care în execuția lucrărilor apar evenimente de risc atribuibile Antreprenorului. În ceea ce privește vasta experiență a autorității contractante în publicarea a zeci de mii de răspunsuri la solicitările de clarificări, petentaa arată că, în repetate rânduri, CNAIR a admis faptul că propriile- i răspunsuri la solicitările de clarificări prezintă deficiențe, contrare legii, motiv pentru care fie au fost adoptate măsuri de remediere, fie au fost Pagina 108 din 173

admise contestaţii ale operatorilor economici, fiind obligată la adoptarea unor astfel de măsuri de remediere. SCOPUL DEMERSULUI WEBUILD ȘI NATURA CRITICILOR SALE/ CRITICILE CONTESTATOAREI NU SUNT TARDIVE: Cele 408 răspunsurile la clarificările vizate de contestaţie sunt presărate cu încălcări ale dispoziţiilor legale şi ale principiilor care guvernează legislaţia achiziţiilor publice. Prin raportare la data limită de depunere a ofertelor existentă la data transmiterii contestației, respectiv data de 28 noiembrie 2022, precum și prin raportare la data publicării celor 408 răspunsuri la solicitările de clarificare, respectiv 11 noiembrie 2022, este evident că se impunea, cu precădere, suspendarea procedurii de atribuire, având în vedere că este nerealist să fi fost pretins ca potenţialii ofertanţi să depună oferte complete şi corecte până pe 28.11.2022, raportat la complexitatea aspectelor clarificate şi mai ales la documentele noi puse la dispoziţia ofertanţilor. Referitor la susținerile autorității contractante în sensul în care criticile Webuild ar fi tardive, contestatoarea precizează că nu critică, în sine, nici prevederile Studiului de Fezabilitate, prevederile Auditului de Siguranţă Rutieră, anunțul de participare, prevederile HG nr. 1/2018 și nici modalitatea în care sunt distribuite riscurile în cadrul contractului de lucrări, potrivit HG nr. 1/2018, ci critică modalitatea lipsită de legalitate și transparență în care aceasta a modificat, prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificări, o serie de prevederi fie contractuale, dar care, însă, au valență legală, fie ale documentației de atribuire publicate inițial. Petenta subliniază că demersul său nu vizează documentația de atribuire, ci exclusiv răspunsurile la solicitările de clarificare publicate de autoritatea contractantă, răspunsuri care prezintă deficiențele demonstrate prin intermediul contestaţiei. Asocierea Webuild critică faptul că prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă aduce modificări nepermise asupra unor prevederi ale documentației de atribuire, precum și asupra Condițiilor de Contract adoptate la nivel legislativ și care, potrivit rigorilor stabilite de către legiuitor, nu pot fi modificate decât în anumite limite precizate în mod expres în cuprinsul HG nr. 1/2018. Prin raportare la aceste elemente, este evident că niciuna dintre criticile formulate de Asocierea Webuild nu este tardivă, contestația fiind transmisă în termenul legal de 10 zile de la momentul publicării răspunsurilor la solicitările de clarificare. Prin urmare, apreciază că autoritatea contractantă nu face decât să invoce diverse motivații, fără să procedeze la o analiză temeinică a criticilor Asocierii Webuild, astfel că că întreaga argumentație prezentată în cadrul punctului de vedere reprezintă doar o înșiruire de prevederi Pagina 109 din 173

legale și/sau contractuale, iar nu analiza şi combaterea criticilor efective formulate prin contestație. STUDIUL DE FEZABILITATE Impunerea Studiului de Fezabilitate ca fiind obligatoriu contravine dispozițiilor HG nr. 1/2018 și inclusiv dispoziţiilor HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, dispoziții pe care viitorul Antreprenor va fi obligat să le respecte. Faptul ca soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate sunt doar nişte propuneri de scenarii, care trebuie apoi să fie adaptate în mod corespunzator de către Proiectant, astfel cum este prevăzut la nivel legal, este contrazis de autoritatea contractantă care, prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare a adus la cunoștința ofertanților faptul că nu au dreptul să propună modificări faţă de Studiul de Fezabilitate şi Cerinţele Beneficiarului. Însă, acest drept nu poate fi restrâns prin intermediul unui răspuns la solicitările de clarificare atât timp cât: - documentaţia de atribuire iniţial publicată, respectiv Cerinţele Beneficiarului, nu conţineau decât o unică cerinţă obligatorie ce trebuia respectată de toţi ofertanţii, respectiv aceea privind lungimea minimă a structurilor. - soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate sunt doar nişte propuneri de scenarii, care trebuie apoi să fie adaptate în mod corespunzător de Proiectant. Pe de-o parte, CNAIR admite faptul că, potrivit legii și documentației de atribuire iniţiale, Studiul de Fezabilitate are un pur caracter informativ, însă își arogă, în mod abuziv, prerogativa de a stabili, oricând și oricum dorește, părțile semnificative din Studiul de Fezabilitate care pot fi ridicate la rang de caracteristici imperative. Practic, autoritatea contractantă ignoră faptul că, procedând astfel, conferă caracter obligatoriu Studiului de Fezabilitate ce, chiar dacă a fost revizuit recent, această revizuire nu reprezintă nimic altceva decât preluarea în mare parte a versiunii anterioare a Studiului de Fezabilitate. Mai mult, autoritatea contractantă ignoră cu nonșalanță faptul că, independent de caracterul de noutate sau nu a acestui Studiu de Fezabilitate, acesta este incomplet și presărat de erori – aspecte care, practic, nu a fost contestat nicicum de către CNAIR. RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE APARŢINE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE. PRIN RĂSPUNSURILE LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE NU SE POT TRANSFERA RISCURI. ASPECTE NECONTESTATE DE CĂTRE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ. Din analiza prevederilor citate atât de autoritate, cât şi de contestatoare, rezultă obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită Pagina 110 din 173

fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici interesaţi pentru depunerea ofertelor. Lipsa unor informaţii din documentaţia de atribuire, care să poată fundamenta o analiză şi o evaluare corectă a lucrărilor ce urmează a fi executate de operatorii economici interesaţi, erorile, inconsistenţele, datele incomplete ale acestei documentaţii, trebuie să fie şi sunt, potrivit legii

şi

prevederilor

contractruale,

în

riscul

autorităţii contractante/Beneficiarului. Această modalitate de răspuns la solicitarile de clarificare, adoptată de autoritatea contractantă, este contrară principiilor fundamentale ce guvernează dreptul unional al achizițiilor publice - tratamentul egal și principiul transparenţei. Totodată, o redefinire/completare/modificare adusă cerințelor prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare încalcă principiul transparenței, întrucât modifică regulile comune de evaluare ce fuseseră consolidate de la momentul publicării documentației de atribuire. Întrebările ofertanţilor care solicitau lămuriri cu privire la diferitele inconsistenţe sau neclarităţi ale soluţiilor tehnice prevăzute în cadrul Studiului de Fezabilitate, au primit un singur „răspuns” din partea autorităţii contractantă, care, departe de a lămuri ofertanţii, a înţeles să le atragă atenţia cu privire la răspunderea lor exclusivă cu privire la orice elemente de proiectare, având în vedere calitatea lor de „Proiectant”. Mai mult, în condiţiile în care potenţialii ofertanţi au reclamat lipsa şi inconsistenţa informaţiilor geotehnice, esenţiale pentru corecta întocmire a ofertelor, autoritatea contractantă a răspuns că, inclusiv în aceasta situaţie, riscurile aparţin ofertanţilor. De asemenea, contestatoarea subliniază că nu este în sarcina sa să propună măsuri de remediere, acesta fiind atributul şi obligaţia exclusivă a autorităţii, deoarece are interesul şi cunoaşte de ce anume are nevoie pentru a realiza o documentaţie de atribuire corectă şi completă. Petenta reiterează că se impune obligarea autoritatea contractantă la menţinerea poziţiei conformă cu legea şi prevederile contractuale în sensul în care riscul, în conformitate cu prevederile contractuale citate, faţă de lipsa de consistenţă a datelor puse la dispoziţia ofertanţilor, aparţine autorităţii contractantă. Sub raportul măsurilor de remediere pe care le solicită Consiliului, în legatură cu toate aceste întrebări la care autoritatea contractantă nu oferă practic niciun răspuns, informând ofertanţii că nu deţine datele sau informaţiile pe care aceştia le solicită, contestatoarea precizează că acestea au în vedere restabilirea legalităţii raportat la riscul incompletitudinii datelor, care nu poate, în mod legal, să aparţină decât autorităţii contractante, în calitatea sa de elaborator al documentaţiei de atribuire. Astfel, apreciază că lipsa unor date sau informaţii nu poate fi imputatată ofertantului – viitorului Antreprenor – astfel că răspunsurile la Pagina 111 din 173

solicitarile de clarificări prin care, pe de o parte sunt informaţi ofertanţii că nu mai există alte date care să poata fi puse la dispoziţie şi, pe de celalată parte se indică faptul că răspunderea pentru aceste cerinţe incomplete o poartă, în calitate de viitor proiectant, ofertanţii, trebuie cenzurate de către Consiliu. Consideră că acest risc poate fi transpus numai în măsura în care documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de autoritatea contractantă permite evaluarea probabilităţii apariţiei elementelor suplimentare sau care impun modificări ale cerinţelor documentelor şi magnitudinii acestora. În acest caz, ofertanţii au numai o vagă reprezentare a probabilităţii de apariţie materializată prin inspecţia şantierului, însă în niciun caz nu poate fi evaluată magnitudinea fenomenelor şi pe cale de consecinţă, nici măsurile pe care aceştia trebuie să le ia încă din momentul întocmirii propunerilor tehnice şi financiare pentru gestionarea riscurilor asociate. Astfel, niciuna dintre aceste modificări nu va apărea ca urmare a voinţei unilaterale a Antreprenorului, ci din contră, ca rezultat obiectiv al unor investigaţii faţă de care Antreprenorul va avea obligaţia legală de proiectant al lucrării, anume acela de a propune / modifica soluţii tehnice pentru a se asigura că sunt respectate cerinţele de rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi rezistenţă în exploatare. Cu toate acestea, autoritatea contractantă încearcă, prin intermediul unor răspunsuri la clarificări, să transfere în mod nelegal, în sarcina viitorului Antreprenor riscuri şi responsabilităţi în termeni de costuri şi timp pentru aspecte ce nu pot fi cuantificate şi care vor putea genera, din cauza limitării exprese din unele răspunsuri, modificări ale soluţiilor tehnice în timpul derulării proiectării propriu-zise, însă care nu pot fi cunatificate în cadrul ofertei tehnice şi financiare. Prevederile HG nr. 1/2018 sunt în sensul opus celor indicate de autoritatea contractantă prin răspunsurile la clarificări, însă sunt în sensul celor indicate de către aceasta în cadrul punctului de vedere, respectiv riscul pentru erorile sau caracterul incomplet al documentaţiei puse la dispoziţia Antreprenorului fiind în sarcina autorităţii contractante. În plus, prin răspunsurile la clarificări autoritatea contractantă încearcă să modifice în mod nelegal şi prevederile Cerinţelor Beneficiarului, parte din documentaţia de atribuire. În etapa procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are responsabilitatea prezentării unei documentaţii clare şi complete, care să permită tuturor operatorilor interesaţi să-şi întocmească o ofertă tehnică şi financiară completă şi competitivă. În această etapă de pregătire a ofertelor, operatorii interesaţi au obligaţia de a analiza documentaţia de atribuire şi de a-şi întocmi ofertele prin raportare la datele şi informaţiile oferite, ţinând cont şi de experienţa fiecărui operator în acest domeniu. Doar ulterior atribuirii contractului, viitorul Antreprenor, în virtutea calităţii sale de proiectant, va analiza „Cerinţele Beneficiarului”, inclusiv Pagina 112 din 173

prin raportare la investigaţiile complexe de teren pe care va trebui să le efectueze şi va avea dreptul de a sesiza autorităţii contractante eventualele erori, omisiuni, neconcordanţe şi de a solicita eventualele costuri generate de erorile identificate în documentele prezentate de autoritatea contractantă (Clauza 8 din Condiţiile Generale). Ori, nimeni nu poate în mod obiectiv şi real, în etapa de elaborare a ofertei, să identifice complet şi cu exactitate totalitatea riscurilor şi a incidenţelor ce pot apărea ulterior atribuirii contractului şi a finalizării perioadei de proiectare. Este inadmisibil ca autoritatea contractantă să încerce să forţeze asimilarea Ofertantului cu viitorul Antreprenor pentru a îi transfera riscurile pe care nu înţelege să şi le asume, deci aceasta este obligaţia sa legală. Cu toate acestea, autoritatea contractantă foloseşte ca justificare, în cadrul punctului de vedere, faptul că niciun potenţial ofertant nu a identificat vreo eroare de proiectare în cadrul documentaţiei, justificare apreciată de contestatoare ca fiind aberantă, având în vedere stadiul în care se află procedura de atribuire. Prin răspunsurile oferite la solicitările de clarificare şi chiar prin punctul de vedere, autoritatea contractantă modifică prevederi ale unor Clauze prevăzute de Conditiile Generale de Contract cu privire la care nu are acest drept, nici prin intermediul unor Condiţii Speciale şi cu atât mai putin prin răspunsuri la clarificări. În mod firesc, obligaţiile ANTREPRENORULUI, aşa cum sunt prevăzute în HG nr. 1/2018, respectiv în Cerinţele Beneficiarului, de a analiza Documenele Beneficiarului şi de a confirma sau infirma corectitudinea acestora, respectiv de a propune măsuri de remediere, nu pot fi transferate operatorilor economici în etapa de elaborare a ofertelor şi nu poate reprezenta o excludere contractuală a răspunderii Beneficiarului pentru exactitatea acestor date, aşa cum încearcă autoritatea să indice prin răspunsurile la clarificări. Mai mult, câta vreme toţi ofertanţii au sesizat prin nenumărate clarificări deficienţele majore ale documentaţiei tehnice ce stă la baza acestei proceduri, autoritatea nu poate, prin răspunsurile la întrebările formulate de către operatorii economici sau prin punctul de vedere, să încerce să înlăture răspunderea pe care o poarta pentru această documentaţie, răspundere ce derivă şi din legislaţia privind achiziţiile şi din HG nr. 1/2018. Astfel, arată contestatoarea, a solicitat ca măsură de remediere, ca CNSC să constate că toate răspunsurile autorităţii contractante prin care se încearcă transferarea în sarcina ofertanţilor a riscurilor privind documentaţia tehnică pusă la dispoziţia Antreprenorului, respectiv transferarea în sarcina viitorului Antreprenor de Riscuri ale Beneficiarului, astfel definite de Sub-clauza 68.1 a Condiţiilor Generale, sunt nelegale şi trebuie înlăturate din documentaţia de atribuire. Pagina 113 din 173

Răspunsurile oferite sunt evazive, folosind cel mai uşor termen, autoritatea nereuşind să demonteze cele susţinute şi demonstrate prin contestaţie. Astfel, petenta apreciază contestaţia formulată întemeiată şi fundamentată, deoarece autoritatea a încălcat dispoziţiile legale prin intermediul unei mari părţi a răspunsurilor la solicitările de clarificare: - fie refuzând să confirme că riscul îi aparţine pentru documenţia pusă la dispoziţie, - fie oferind răspunsuri contradictorii: pe de o parte ofertanţii nu pot să deroge de la Studiul de Fezabilitate, deşi Cerinţele Beneficiarului impuneau numai anumite caracteristici ca fiind obligatorii, Studiul de Fezabilitate este cerinţa minimă obligatorie; pe de cealaltă parte are doar rol informativ, - fie în unele cazuri, nefiind în măsură să răspunda în mod clar şi precis, autoritatea pretinde că răspunderea aparţine exclusiv ofertanţilor. Deşi specificul contractului ce urmează a fi atribuit este de proiectare şi execuţie cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – repere cu caracter general care să favorizeze aplicarea de soluţii competitive în activitatea de proiectare, autoritatea contractantă respinge orice propunere de soluţie alternativă cu pretinsul scop de a se depune oferte tehnice şi financiare comparabile, care să faciliteze procesul de evaluare. Interesul autorităţii contractante nu este de a primi oferte identice şi care nu reflectă realitatea, ci oferte diferite cu avantaje şi dezavantaje şi care să reflecte realitatea din teren cât mai fidel posibil, precum şi care să conţină un preţ avantajos raportat atât la valoarea estimată, cât şi la costurile reale pe care le presupune un astfel de proiect. Petenta arată că nu a solicitat ca respectivele soluţii alternative să încalce cerinţele imperative conţinute în documentaţia de atribuire, ci să fie permis potenţialilor ofertanţi să elaboreze oferte cât mai competitive, inclusiv raportat la preţul ofertat. De altfel, autoritatea contractantă recunoaşte în cadrul punctului de vedere că ar permite anumite soluţii alternative, însă încearcă să inducă ideea că s-au formulat critici din dorinţa de a perverti cerinţele obligatorii în vederea obţinerii unor câştiguri financiare. Contestatoarea arată că a criticat aspecte de nelegalitate conţinute în cadrul răspunsurilor cu scopul clarificării, nu a solicitat permisiunea de a devia de la cerinţele minime, ci a solicitat să deţină libertatea de a oferi alternative la aspectele ce nu prezintă caracter minim obligatoriu. Autoritatea sustine că o admitere a contestaţiei din acest punct de vedere ar duce la imposibilitatea comparării ofertelor în ceea ce priveşte aspectele esenţiale, ori aceste „aspecte esenţiale” (ce constituie mare parte din soluţiile tehnice prevăzute în cuprinsul Studiului de Fezabilitate) au devenit obligatorii abia prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificare, acestea nefiind cerinţe esenţiale prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire, documentaţie pe care nu a atacat-o, astfel cum a arătat şi autoritatea în cadrul punctului de vedere. Pagina 114 din 173

În ceea ce priveşte alocarea responsabilităţii tuturor şi oricăror altor costuri ce ar putea fi necesare la un moment dat în cadrul contractului şi impunerea introducerii acestor costuri în cadrul ofertelor, contestatoarea învederează că autoritatea formulează susţineri vagi, irelevante şi care sunt în contradicţie cu specificul contractului, respectiv fie că acestea nu sunt costuri semnificative, fie, şi mai grav, că este responsabilitatea operatorilor economici să le prevadă, deşi nici autoritatea nu le poate prevedea la acest moment. Deşi autoritatea impunea introducerea de costuri imposibil de cuantificat sau impune soluţii care presupun costuri nejustificat de ridicate raportat la corectitudinea şi fiabilitatea soluţiei în sine, totuşi aceeaşi autoritate contractantă reaminteşte prin intermediul răspunsurilor şi prin intermediul punctului de vedere, ca preţul este sumă forfetară, motiv pentru care încearcă să transfere orice risc privind costurile actualului ofertant, respectiv viitorului Antreprenor. Faţă de răspunsurile oferite şi punctul de vedere, contestatoarea consideră că: - Autoritatea contractantă face confuzie între obligaţiile operatorilor economici în calitate de ofertanţi (de a analiza şi cuantifica soluţiile prezentate în cadrul ofertelor depuse raportat la documentaţia pusă la dispoziţie) şi cea de proiectant (calitate dobândită după atribuirea contractului când vor fi efectuate studii amănunţite de teren care vor releva toate necesităţile proiectului); - Deşi autoritatea contractantă nu cunoaşte care sunt lucrările/activităţile a căror preţuire o solicită în Anexa 1 la Formularul 7, ofertanţii ar trebui să le cuantifice pentru îndeplinirea exactă a obiectului contractului; - Deşi autoritatea contractantă nu a efectuat studii amănunţite de teren pentru a pune la dispoziţia ofertanţilor toate informaţiile cu privire la existenţa unor impedimente în executarea lucrărilor, acestea ar trebui cuantificate în ofertele prezentate şi, pe cale de consecinţă, operatorii economici ar trebui să-şi asume riscuri necunoscute şi imposibil de cunatificat; - Deşi iniţial autoritatea contractantă a menţionat punerea la dispoziţie gratuită a locaţiei aferentă organizării de şantier, prin răspunsul la clarificări menţionează că ofertanţii vor trebui să-şi evalueze şi să includă aceste costuri în ofertele lor; - De asemenea, deşi dispoziţiile legale (Legea nr. 255/2010) prevăd posibilitatea exproprierii gropilor de împrumut, aspect necontrazis de documentaţia publicată iniţial, prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă include şi aceste costuri în sarcina ofertanţilor; - Întrucât aceste informaţii nu au fost oferite prin documentaţia de atribuire publicată iniţial, din răspunsurile la solicitările de clarificări rezultă că aceste lucrări nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii Pagina 115 din 173

estimate, autoritatea contractantă înţelegând să solicite lucrări suplimentare faţă de cele din anunţul iniţial; - Valoarea estimată nu poate acomoda riscuri şi lucrări noi faţă de cele avute în vedere la stabilirea sa iniţială. Contestatoarea învederează că, în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a făcut afirmaţii de o importanţă deosebită şi care nu fac altceva decât să confirme că susţinerile sale din contestaţia formulată sunt intemeiate şi fondate: - Autoritatea susţine că prin răspunsurile la solicitările de clarificare nu se transferă alte riscuri decât cele reglementate de legislaţia în vigoare, deoarece acest lucru nu este permis, astfel alocarea riscurilor este cea prevăzută în dispoziţiile legale aplicabile, iar autoritatea contractantă şi proiectantul Studiului de Fezabilitate sunt răspunzatori pentru erorile de proiectare; - Vor exista, pe parcursul contractului, evenimente neprevăzute ce vor fi generatoare de costuri şi întârzieri, iar autoritatea va uza de mecanismele contractuale şi legale pentru a acoperi aceste costuri şi întârzieri; - Va exista o imagine de asamblu corectă şi completă asupra Proiectului abia ulterior semnării Contractului, iar la acest moment nu se poate impune operatorilor economici să prevadă evenimentele ce sunt posibile a avea loc; - Sunt permise soluţii alternative, iar Studiul de Fezabilitate are doar caracter informativ şi nu obligatoriu. Toate aceste afirmaţii, corecte de altfel, sunt contrazise de răspusurile la clarificări ce au fost contestate, răspusuri care reflectă exact contrariul celor de mai sus. În plus, contestatoarea atrage atenţia autorităţii contractante că, presupusa „măsura de remediere” pe care este dispusă să o adopte privind structurile, nu numai că nu este o măsura de remediere veritabilă, adoptată cu scopul de a echilibra răspunsurile, dar este şi în vădita contradicţie cu dispoziţiile legale, autoritatea adăugând practic la cerinţele minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile. Astfel, prin punctul de vedere, autoritatea susţine că: “Având în vedere toate cele prezentate, criticile menţionate la punctul nr. 3 din cadrul contestaţiei se impun a fi respinse ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Totuşi, pentru a preîntâmpina un blocaj, precum și prelungirea nejustificată cu o durată și mai mare de timp a momentului depunerii ofertelor decât cea scursă până în prezent, autoritatea contractantă, doar în măsura în care onoratul Consiliu apreciază ca fiind oportun și strict necesar, este dispusă să adopte următoarea măsură de remediere: Revizuirea răspunsurilor la clarificare referitoare la soluţiile tehnice adoptate cu privire la structuri, în sensul de a menţine ca cerinţe imperative aspectele tehnice esenţiale ale structurilor precum lungimea totală, tipul suprastructurii precum și tipul de fundaţie, oferind însă posibilitatea ofertanţilor de a își stabili propriile soluţii cu privire la alte aspecte tehnice, astfel încât să nu fie alterate cerinţele imperative, cu respectarea normelor tehnice/ normativelor/stas-urilor în vigoare, având în vedere faptul că în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, la capitolul Caracteristici Imperative ale Lucrărilor este prevăzut și tabelul structurilor, care în ultima coloană conţine și alte caracteristici imperative precum numărul/ Pagina 116 din 173

lungimea deschiderilor, inclusiv tipul lucrării de artă (ca de ex: pct 8 - arc 160/ pct. 9 - arc 200/ pct. 24 - 36.00 + arc 163 + 36.00 etc.), aceste informaţii fiind cunoscute de către potenţialii ofertanţi încă de la momentul publicării Anunţului de Participare”. În cadrul cerinţelor Beneficiarului, în cuprinsul cerinţelor minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile, este prevăzut un tabel cu aceste cerinţe: Astfel, cum poate fi lesne constatat, nu există nicio menţiune privind tipul suprastructurii sau tipul de fundaţie în cadrul Cerinţelor Beneficiarului. Petenta arată că mai mulţi operatori economici au adresat o multitudine de întrebări care vizau clarificări referitoare la soluţiile tehnice ce pot fi adoptate în ceea ce priveşte structurile de pe traseul autostrăzii. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a înţeles să răspunda în acelaşi mod la toate aceste întrebari punctuale, indicând operatorilor economici, pentru prima oară prin intermediul acestor răspunsuri la clarificări, că nu au dreptul să propuna niciun fel de modificare faţă de Studiul de Fezabilitate şi Cerinţele Beneficiarului. Pagina 117 din 173

Cu toate acestea, prin răspunsurile la clarificări (toate cele care vizau modificări asupra structurilor), autoritatea contractantă menţionează că nici un tip de modificări nu sunt permise, iar prin punctul de vedere introduce alte cerinţe obligatorii, respectiv cele referitoare la felul suprastructurii şi la tipul de fundaţii, ceea ce este, în mod evident, interzis şi în contradicţie cu dispoziţiile legale aplicabile. Aceste răspunsuri ale autorităţii contractante, care impun ofertanţilor să îşi întocmească şi să depună oferte de tip „copy-paste” după Studiul de Fezabilitate, încalcă inclusiv prevederile legale aplicabile documentaţiilor de proiectare şi responsabilităţilor elaboratorilor acestor documentaţii. Astfel, petenta susţine că nu se poate considera că autoritatea contractantă a adoptat o veritabilă măsură de remediere, ci este doar o încercare de a induce în eroare şi de a forţa respingerea unei contestaţii întemeiate. În ceea ce priveşte capitolele privind exproprierile suplimentare, arheologia, asigurările şi termenului rezonabil, contestatoarea solicită Consiliului constatarea că autoritatea contractantă nu combate criticile sale, ci pur şi simplu reiterează viziunea sa distorsionată din cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificare. Aceasta învederează că autoritatea contractantă recunoaşte prin punctul de vedere faptul că întelege să îşi asume răspunderea pentru eventualele întârzieri acolo unde a utilizat sintagma „termen rezonabil”. Auditul de Siguranță Rutieră: Auditul de siguranță rutieră reprezintă parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, ce se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, contestatorea invocă prevederile art. 7 alin. (1), respectiv ale art. 6 sin acest act normativ, precum şi ale art. 10 şi 14 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, precizând că, potrivit textelor de lege, aceste recomandări conținute în ASR dobândesc caracter de obligativitate în măsura în care nu au fost contestate de către investitor în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului de audit. Raportul de Audit nu a fost contestat de către autoritatea contractantă, întrucât în cuprinsul documentației de atribuire nu a fost încărcată nicio dovadă a unei eventuale contestări și nici o eventuală Decizie a ARR cu privire la această contestație. Prin urmare, în mod evident, concluzia firească a operatorilor economici a fost aceea că recomandările din ASR etapa I nu au fost Pagina 118 din 173

contestate de către investitorul CNAIR și că acestea au devenit obligatorii, potrivit legii. Prin urmare, cele menționate de autoritatea contractantă sunt cu atât mai îngrijorătoare și revoltătoare cu cât posibililor ofertanți le sunt aduse la cunoștințe aceste elemente numai prin punctul de vedere emis de către CNAIR, punct de vedere ce își dorește să argumenteze faptul că: i) a pus la dispoziția operatorilor economic toate elementele necesare formulării unei oferte complete și corecte și ii) derulează procedura de achiziție publică cu respectarea întocmai a legii. Implementarea observațiilor/recomandărilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră revine exclusiv ofertantului care va fi declarat câștigător și căruia îi va fi atribuit contractul, dobândind, astfel, calitatea de Antreprenor. Petenta precizează că implementarea recomandărilor ASR reprezintă o obligație legală. Astfel, arată petenta, prin răspunsurile oferite, autoritatea contractantă se abate de la prevederile legale și impune ofertanților următoarele: - Ofertele se vor realiza fără implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră - Implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră se va realiza în etapa de Proiectare, la faza de Proiect pentru obținerea Autorizației de Construire - Plata costurilor suplimentare față de oferta tehnică, costuri rezultate ca urmare a modificării soluțiilor tehnice pentru ca acestea să reflecte implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră, observații pe care viitorul Antreprenor este obligat să le implementeze, se va face din Rezervele de Implementare Prin urmare, chiar dacă rațiunea pentru care autoritatea contractantă a răspuns prin intermediul clarificărilor, impunând ca implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră să fie realizată în etapa de Proiectare, de către Proiectantul-Antreprenor, este evidentă, și anume necesitatea de a avea oferte competitive și comparative, având la bază aceleași propuneri de soluții, necesitatea implementării observațiilor auditorilor este un element cunoscut încă din etapa de ofertare, de către toți operatorii economici participanți. Ignorând în totalitate că, astfel cum s-a arătat prin contestaţie, condițiile ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru ca rezervele de implementare să poată fi accesate, în deplină conformitate cu prevederile OUG nr. 101/2020, sunt următoarele: Pagina 119 din 173

În cazul recomandărilor ASR, cu privire la care ofertanții au cunoștință la data organizării procedurii de achiziție publică, condiționalitățile prevăzute la pct. 2 citat anterior nu sunt îndeplinite, pentru ca aceste costuri să poată fi plătite din Rezervele de Implementare. Ba mai mult, în privința acestor costuri, răspunsurile autorității contractante sunt contradictorii, sens în care se naște problematica și contradicția referitoare la clarificarea alocării riscurilor, răspunsul autorităţii fiind din nou lipsit de claritate din acest punct de vedere, incomplet şi lasă loc de interpretare. În sensul celor de mai sus, contestatoarea reitereaază că implementarea observațiilor din Raportul de Audit de Siguranță Rutieră nu reprezintă un risc al Antreprenorului, iar modificarea soluțiilor din Studiul de Fezabilitate ca urmare a obligativității implementării observațiilor referitoare la Auditul de Siguranța Rutieră este un element complet neimputabil viitorului Antreprenor. În concluzie, contestatoarea reiterează argumentele referitoare la obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici selectaţi pentru depunerea ofertelor. Astfel, autoritatea contractantă nu asigură o modalitate uniformă şi predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice şi financiare. Pe cale de consecință, consideră că se impune ca autoritatea contractantă să fie obligată să formuleze răspunsuri clare și neechivoce, de așa manieră încât finalitatea acestei etape a procedurii de achiziție să poată fi atinsă. Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (21) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a înaintat, în data de 02.12.2022, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 208583805/1, din data de 16.11.2022, în valoare de 220.000 lei, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: Pagina 120 din 173

Autoritatea contractantă ... a inițiat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect „PROIECTARE ȘI EXECUTIE “Autostrada Sibiu – Făgăraș, Tronsonul 1: Boița (Autostrada Sibiu-Pitești) și Avrig-Mârșa (DJ105G), km 0+000- km 14+253”,

prin

publicarea

în

SEAP

a

anunțului

nr. CN1045797/06.08.2022, valoarea estimate a procedurii fiind situată între 2.098.425.092,54 lei și 2.471.192.901,69 lei. Ca urmare a publicării răspunsurilor la clarificări privind conținutul documentației de atribuire, a formulat contestație ..., criticând o serie de răspunsuri din conținutul răspunsului consolidat la solicitările de clarificări publicat în data de 25.11.2022, arătând că prin acestea, autoritatea a modificat şi adăugat în mod nelegal la documentaţie, nu a răspuns sau a răspuns neconcludent sau contradictoriu şi a pus la dispoziţie, abia prin aceste răspunsuri, un număr impresionat de documente tehnice noi, esenţiale pentru întocmirea ofertelor. În ceea ce privește fondul contestației, Clarificarea nr. 1 la documentaţia de atribuire proiectare şi execuţie “PROIECTARE ȘI EXECUTIE “Autostrada Sibiu – Făgăraș, Tronsonul 1: Boița (Autostrada Sibiu-Pitești) și Avrig-Mârșa (DJ105G), km 0+000- km 14+253, contestatoarea îl tratează la pct. II din contestație, fiind împărțit pe mai multe subpuncte, numerotate după cum urmează: - 1) Răspunderea pentru documentaţia de atribuire aparţine autoritatii contractante; - 2) Obligaţiile autorității contractante în privinţa răspunsurilor la clarificări sunt sustinuțe și de practica CJUE și naţională; - 3) Autoritatea contractantă fie nu a răspuns la solicitarile de clarificare, fie răspunsurile oferite sunt contradictorii, neasigurând o modalitate uniformă și predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice și financiare; - 4) Prin răspunsurile oferite sunt încălcate prevederi imperative continute de condiţiile generale H.G. nr. 1/2018 cu privire la care autoritatea contractantă nu are dreptul de a adopta modificări; - 5) Prin impunerea studiului de fezabilitate ca fiind documentaţia tehnică la un nivel de exigență cantitativă și calitativă minimă acceptată autoritatea încalcă dispoziţiile legale H.G. nr. 1/2018 și înfrânge scopul prezentării unor oferte corecte, complete și competitive; - 6) Prin răspunsurile la clarificări, autoritatea contractantă include categorii de lucrări care nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate; - 7) Răspunsurile la clarificările privind auditul de siguranţa rutieră; - 8) În ceea ce priveşte alte răspunsuri la solicitările de clarificare care se încadrează în cele criticate anterior (exproprieri și exproprieri suplimentare, arheologie, utilități, asigurarile, termen rezonabil, iluminat etc ), termeni considerați neclari de către contestatoare; Pagina 121 din 173

- 9) Autoritatea contractantă este obligată să indice o modalitate clară privind modul de întocmire al ofertelor. Consiliul va analiza pe rând aceste critici, menținând numerotarea din contestație. Înainte de a trece, însă, la analiza pe fond a acestora, Consiliul are în vedere că societatea contestatoare precizează că demersul său nu urmărește criticarea vreuneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire, aşa cum a fost ea iniţial publicată, ci, din contră, scopul este acela de a cenzura maniera nelegală în care autoritatea contractantă: - Nu răspunde solicitărilor de clarificare, indicând că nu deţine datele solicitate de către ofertanţi, dar cu toate acestea transferă prin răspunsuri la clarificări, în sarcina ofertanţilor, riscul lipsei sau incompletitudinii acestor date şi informaţii – practic, erori sau lipsuri ale propriei sale documentaţii tehnice în baza căreia trebuie întocmite ofertele; - Publică abia acum, cu două săptâmâni înainte de data de depunere a ofertelor, date tehnice care schimbă modalitatea de întocmire a ofertelor, clarifică aplicabilitatea unor soluţii tehnice, completează activităţile la care este obligat Antreprenorului, adăugând practic la obiectul iniţial al achiziţiei etc; - În oglindă cu aceste demersuri, care impun în sarcina operatorilor economici interesaţi reanalizarea, modificarea şi completarea, pe alocuri substanţială, a ofertelor întocmite până în prezent, stabileşte un nou termen de depunere a ofertelor complet insuficient şi care nu este de natură să asigure respectarea drepturilor ofertanţilor; - Limitează dreptul ofertanţilor de a-şi întocmi în mod liber ofertele, cu respectarea Cerinţelor Beneficiarului – impunând abia prin această clarificare ca, “pentru oferte comparabile”, ofertanţii să fie obligaţi să respecte nu doar cerinţele obligatorii stabilite iniţial, dar şi Studiul de Fezabilitate în întregul său – document care este potrivit legii ilustrativ, care conţine erori sau soluţii necompetititve şi pe care ofertanţii au avut pâna la acest moment prefigurarea că îl pot avea în vedere doar optional; - Tinde să modifice, prin răspunsuri la clarificări, prevederi ale HG nr. 1/2018 a cărei modificare nu este permisă de către legiuitor, sub sancţiunea nulităţii. Astfel, rezumatul criticilor contestatoarei relevă, din start caracterul lor contradictoriu. Contestatoarea nu se poate plânge, în același timp, și de faptul că autoritatea contractantă nu răspunde solicitărilor de clarificare, indicând că nu deţine datele solicitate de către ofertanţi, dar și de faptul că publică date tehnice care schimbă modalitatea de întocmire a ofertelor, clarifică aplicabilitatea unor soluţii tehnice, completează activităţile la care este obligat Antreprenorului. Este evident că dacă există o serie de informații publicate, operatorii trebuie să țină seama de ele, ori, dacă nu există, lipsa lor din ofertă nu poate fi Pagina 122 din 173

imputată operatorilor. Deci, dacă a solicitat punerea la dispoziție a unor informații, iar autoritatea procedează ca atare, contestatoarea nu se poate plânge ulterior de publicarea lor. Se poate deduce, astfel, că demersul contestatoarei este unul formal, mai exact, un pretext pentru extinderea termenului de depunere a ofertelor. Totodată, este evident că dacă se solicită date tehnice și acestea nu există la dispoziția autorității contractante, nu vor fi publicate, iar o eventuală obligare a autorității la publicarea unor date inexistente ar fi lipsită de sens. Consiliul reține, însă, că precizarea expresă a faptului că nu se critică prevederile documentației de atribuire, ci exclusiv răspunsurile la clarificări, urmează a fi avută în vedere în soluționarea criticilor, reținându-se, astfel, că față de data publicării acestor răspunsuri, contestația este depusă în termenul de soluționare, neputându-se reține tardivitatea sa. Consiliul mai reține că la o primă vedere, contestatoarea nu solicită modificarea documentației de atribuire, ci a răspunsurilor publicate, solicitând anularea sau completarea lor. În măsura în care, pe parcursul soluționării, se vor identifica situații în care contestatoarea vizează, prin solicitările punctuale, modificarea documentației de atribuire, abia în acest moment se va verifica tardivitatea sau depunerea în termen a contestației vis-à-vis de acea critică. Deocamdată, Consiliul apreciază că referirile la documentația de atribuire sunt folosite doar ca argumente în justificarea necesității unui răspuns și ca argument în justificarea neclarității răspunsului criticat, și nu vizează modificarea documentației de atribuire, după cum în mod expres, precizează contestatoarea. Analizând pe rând criticile contestatoarei referitoare la răspunsurile publicate, în ceea ce privește subpct. 1, RĂSPUNDEREA PENTRU DOCUMENTAŢIA

DE

ATRIBUIRE

APARŢINE

AUTORITĂŢII CONTRACTANTE, contestatoarea face trimitere la prevederile art. 154 şi 155 din Legea nr. 98/2016, ale fişei de date a achiziţiei - Cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, clauzei 68.1 din Condiţiile Generale de Contract adoptate prin HG nr. 1/2018, precum și ale Clauzei 8 Obligaţiile Beneficiarului, arătând că rezultă fără îndoială obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţia ofertanţilor cerinţe, criterii, informaţii complete care să permită fundamentarea unei oferte corecte şi transparente pentru toţi operatorii economici interesaţi pentru depunerea ofertelor. Ca o primă observație, Consiliul reține că acest caracter complet prevăzut în definiția de la art. 3 lit. z) din Legea nr. 98/2016 și de prevederile invocate de contestatoarea are în vedere următoarele: ,,documentaţia de atribuire - documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul Pagina 123 din 173

contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile’’. Sub aspectul definiției în cauză, informarea completă se referă la prezentarea informațiilor necesare pentru întocmirea ofertelor de către operatorii economici, astfel încât aceștia să prezinte oferte fezabile, posibil de comparat. Legislația nu se referă la informații exhaustive pentru realizarea investiției, deoarece, în această etapă, în care nu există proiect, ele nu există. Este neîndoielnic faptul că modelul de contrat de tip FIDIC Cartea Galbenă acoperă eventualele lipsuri ale documentației de atribuire, în condițiile în care acesta permite atât modificări de preț ce rezultă din erori ale cerințelor către ofertanți, modificări ale termenului de execuție, inclusiv modificări de soluții tehnice stabilite la nivelul studiului de fezabilitate. Deci, deși antrepriza este un contract ce are drept caracteristică principală riscul antreprenorului, astfel cum stabilește art. 1851 din codul civil (Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ), modelul de contract este unul larg uzitat în practica internațională, fiind caracterizat prin echilibru între părți. Consiliul va analiza, astfel, criticile concrete ale contestatoarei, pentru a vedea în ce măsură răspunsurile furnizate se abat de la prevederile legale, inclusiv de la modelul de contract reglementat de HG nr. 1/2018. Consiliul reține că potrivit art. 27 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, ,, Art. 27. - (1) Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare primite în condiţiile art. 160 alin. (1) din Lege, se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. (2) Odată cu termenul/termenele limită prevăzut/prevăzute de art. 160 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă stabileşte în anunţul de participare/simplificat/de concurs şi termenul-limită până la care operatorii economici solicită clarificări cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, acesta urmând să fie corelat cu termenul final de răspuns, astfel încât să fie acordată o perioadă suficientă de timp operatorilor economici pentru a analiza documentaţia de atribuire şi să formuleze întrebările pe care le consideră necesare. (3) Autoritatea contractantă menţionează în anunţul de participare/simplificat/de concurs că va răspunde la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici până la termenul-limită stabilit’’. Pagina 124 din 173

În ceea ce privește subpct. 2, OBLIGAŢIILE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE ÎN PRIVINŢA RĂSPUNSURILOR LA CLARIFICĂRI SUNT SUSŢINUTE ŞI DE PRACTICA CJUE ŞI NAŢIONALĂ, Consiliul reține că aspectul clarității răspunsurilor la clarificări a fost amplu dezbătut în practică, însă acesta se analizează întotdeauna, prin prisma dispozițiilor art. 160 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: ,,(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege’’. Așa cum s-a arătat mai sus, o documentație completă și un răspuns complet nu înseamnă că acestea au caracter exhaustiv, ci că acestea vor cuprinde informațiile relevante și necesare, cu respectarea principiului transparenței, pentru ca operatorii să își întocmească ofertele, în mod egal, astfel ca acestea să fie comparabile. Consiliul reține, de asemenea, că practica CJUE invocată de contestatoare, nu este aplicabilă în cauză, ambele referindu-se la evaluarea ofertelor după alte reguli decât cele stabilite în documentația de atribuire, reguli neaduse la cunoștința ofertanților (așa-numitele clauze nescrise). În cazul de față, aceste reguli sunt aduse la cunoștința ofertanților prin răspunsurile la clarificări, ori acestea fac corp comun cu documentația de atribuire pe care o clarifică. În cauză, în discuție sunt aspectele legate de anumite modificări neesențiale ale documentației de atribuire prin răspunsurile la solicitările de clarificări, în mod constant autoritățile adoptând remedieri la documentațiile de atribuire în urma unor solicitări de clarificări, acestea constând în precizări, adăugiri de documente noi, modificări de specificații tehnice, modificări de categorii de lucrări etc, neexistând vreo interdicție legală în acest sens. Interdicții apar în legătură cu modificarea obiectului procedurii, a criteriilor de selecție, ori cele reclamate de contestatoare nu se încadrează în aceste categorii. În ceea ce privește punctul 3 din contestație, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FIE NU A RĂSPUNS LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE, FIE RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT CONTRADICTORII, NEASIGURÂND O MODALITATE UNIFORMĂ ŞI PREDICTIBILĂ DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR TEHNICE ŞI FINANCIARE, contestatoarea critică răspunsurile la întrebările nr. 4, 5, 24, 25, 43, 44, 47, 82, 83, 84, 118, 119, 149, 150, 151, citate la pag. 4-9 din prezenta. Criticile formulate sunt următoarele: Pagina 125 din 173

autoritatea contractantă fie nu a răspuns la solicitările de clarificare, fie răspunsurile oferite sunt contradictorii, neasigurând o modalitate uniformă și predictibilă de întocmire a ofertelor tehnice și financiare; autoritatea contractantă a înteles să răspundă în acelaşi mod la toate aceste răspunsuri punctuale, indicând operatorilor economici, pentru prima oară prin intermediul acestor răspunsuri la clarificari, că nu au dreptul să propună nici un fel de modificare față de Studiul de Fezabilitate și Cerinţele Beneficiarului. În fapt, prin solicitările de clarificări nr. 4, 5, 24, 25, 43, 44, 47, 82, 84, 149, 151, ofertanții au adresat autorității contractante o serie de întrebări cum ar fi: Este posibilă schimbarea tipului de suprastructură a unui pod fără a-i scurta lungimea specificată în documentul beneficiarului? Este posibil să se schimbe numărul deschiderilor unui pod fără a-i scurta lungimea specificată din documentatia beneficiarului? Este posibilă schimbarea tipului de poduri de la tipul de pod cu cadru rigid la tipul de pod cu grinzi PSC I? Este posibil să se schimbe tipul de poduri de la tipul de pod cu grinzi din oțel la tipul de pod din oțel compozit? În cazul în care condițiile geotehnice specifice o impun, este permis ofertanților să schimbe tipul de fundație a lucrărilor de artă în raport cu ceea ce este prevăzut în Studiul de Fezabilitate? Este permis ofertanților să schimbe / revizuiască tipul sau cantitatea lucrărilor de consolidare? Le este permis ofertanților să înlocuiască soluții de consolidare sau le este permis exclusiv să adauge la cele existente? etc, răspunsul autorității contractante fiind acela că oferta se va realiza în conformitate cu prevederile studiului de fezabilitate, nefiind premise astfel de modificări. Contestatoarea consideră că un astfel de răspuns limitează nelegal dreptul ofertanţilor de a-și întocmi propunerile tehnice. În opinia sa, aceste răspunsuri ale autorităţii contractante, care impun ofertanţilor, cu două săptămâni înainte de data de depunere, să îşi întocmească şi să depună oferte de tip „copy-paste” după Studiul de Fezabilitate, încalcă inclusiv prevederile legale aplicabile documentaţiilor de proiectare şi responsabilităţilor elaboratorilor acestor documentaţii. Consideră că impunerea Studiului de Fezabilitate ca fiind obligatoriu contravine inclusiv dispoziţiilor HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în condițiile în care contractul ce face obiectul achiziţiei este unul de proiectare şi execuţie, iar viitorul Antreprenor, are calitatea şi răspunderea legală de Proiectant, în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, este practic ţinut – prin aceste răspunsuri la clarificări - nu să propună propriile soluţii tehnice, ci să replice soluţiile din studiul de fezabilitate. Consiliul reține că răspunsul autorității contractante este clar, în sensul că nu se pot prezenta în ofertă soluții diferite de cele prevăzute în studiul de fezabilitate, soluția fiind perfect logică. De asemenea, Consiliul Pagina 126 din 173

remarcă și caracterul general, abstract, al criticilor formulate de contestatoare aceasta nearătând în concret motivul pentru care consideră că soluțiile tehnice propuse în studiul de fezabilitate ar fi eronate, necesitând schimbarea lor. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească specificațiile tehnice care să ofere operatorilor economici toate informațiile necesare pentru întocmirea unor oferte comparabile, în condiții de egalitate și transparență. Consiliul mai reține ca relevante și dispozițiile art. 7 din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice potrivit căruia ,,(1) Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare și, după caz, în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico- economice diferite, recomandând, justificat și documentat, scenariul/opțiunea

tehnico-economic(ă)

optim(ă)

pentru realizarea obiectivului de investiții. (2) Scenariul/Opțiunea

tehnico-economic(ă)

optim(ă), recomandat(ă) potrivit alin. (1), cuprinde: a) soluția tehnică; b) principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții; c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții; d) strategia de implementare, exploatare/operare și de întreținere a investiției. (3) În cazul obiectivelor de investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile art. 12 alin. (1). (4) Indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin. (2) lit. b) cuprind: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M) în conformitate cu devizul general; b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare; c) indicatori

financiari,

socioeconomici,

de

impact,

de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții; Pagina 127 din 173

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni. (5) Pentru indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin. (4) lit. c), proiectantul indică, în cadrul studiului de fezabilitate, valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea, în funcție de specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare. (6) În situația în care, după aprobarea indicatorilor tehnico- economici, apar schimbări care determină modificarea în plus a valorilor maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobați ori depășirea intervalelor prevăzute la alin. (5), sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentației tehnico- economice aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori, cu excepția situațiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare. (7) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare. (8) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate este prevăzut în anexa nr. 4’’. Astfel, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, schimbarea acestora are loc doar pentru motive justificate din punct de vedere tehnic, cu reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori. Prin urmare, contrar susținerilor contestatoarei, nu este posibil ca fiecare operator economic să participe la procedură cu prezentarea scenariului/opțiunii tehnico- economic(e) optim(e) proprii pentru realizarea obiectivului de investiții, ci aceștia trebuie să respecte scenariile propuse documentat și motivat de autorii studiului de fezabilitate. Contestatoarea nu prezintă niciun argument pentru care studiul de fezabilitate ar conține scenarii/opțiuni tehnico-economice eronate care ar trebui schimbate, fiind greu de acceptat că doar prin simpla citire a documentației de atribuire operatorul a sesizat vicii ale acesteia care ar face improprii scenariile propuse. Consiliul reține, astfel, că documentația de atribuire este obligatorie pentru operatorii economici în etapa întocmirii ofertelor. Consiliul mai reține că operatorul declarant câștigător are posibilitatea de optimizare a soluțiilor din studiul de fezabilitate, în faza elaborării proiectului, dacă se constată motivat și justificat tehnic, că scenariile propuse au erori. Dar această optimizare are loc, așa cu s-a arătat, în etapa realizării proiectului, și nu a ofertelor, aceasta fiind posibilă pe baza informațiilor suplimentare obținute de proiectant în această etapă. Pagina 128 din 173

tipul structurilor, caracteristicile podurilor etc, mai cu seamă că în etapa evaluării ofertelor, nu pot fi validate de o comisie de evaluare noile soluții, și, mai cu seamă, ofertele nu pot fi comparate. O comisie de evaluare nu are posibilitate nici legală și nici din punct de vedere al competențelor sale, să accepte alte scenarii sau soluții tehnice în cadrul ofertelor, în condițiile în care există, deja, un studiu de fezabilitate complex. Prin urmare, Consiliul nu observă abateri de la lege în formularea răspunsurilor, acestea fiind deosebit de clare, în sensul că operatorul nu are dreptul de a propune scenarii proprii în etapa realizării ofertei, ci acestea trebuie să respecte documentația de atribuire. Consiliul găsește necesar a cita întrebarea și răspunsul nr. 44: Va rugam sa confirmati ca indicatiile relative la tipologia de materiale indicate in partile desenate nu sunt obligatorii si pot fi reevaluate in cursul dezvoltarii proiectului faza PT din partea Ofertantilor in conformitate cu cerintele beneficiarului si legislatia in vigoare. În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, materialele indicate in partile desenate au caracter obligatoriu. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Chiar dacă aparent răspunsul poate părea contradictoriu față de alte răspunsuri din aceeași categorie, în realitate, răspunsul autorității respect aceeași logică din celelalte, respective că în faza depunerii ofertelor materialele din studiul de fezabilitate sunt obligatorii. Întrebarea are un vădit caracter confuz, referindu-se la dezvoltarea proiectului de către ofertanți, ori proiectul nu se dezvoltă de ofertanți, ci de antreprenorul-proiectant. Deci, răspunsul este în sprijinul ofertanților, în sensul că nu vor dezvolta în această etapă un proiect pentru depunerea ofertelor, ci vor lua în considerare, la întocmirea ofertelor, materialele din parea desenată a studiului de fezabilitate. În ceea ce privește întrebarea nr. 83, Consiliul reține că răspunsul este clar, autoritatea contractantă precizând care sunt limitele proiectului. În ceea ce privește răspunsul nr. 118, întrebarea are următorul conținut: Vă rugăm să confirmați că Antreprenorul îsi va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fără costuri suplimentare sau extensii de timp, atâta timp cât situația din teren este similară cu cea din documentația pusă la dispoziție de catre Beneficiar, și va fi responsabil de realizarea lucrărilor necesare asigurării rezistenței, stabilității și siguranței în exploatare a sectorului de autostradă. În răspunsul furnizat, autoritatea contractantă face trimitere la art. 5.1.8. din Cerințele Beneficiarului, „Antreprenorul va prelua date din cadrul documentației tehnice puse la dispoziție de Beneficiar numai după ce va verifica și va confirma exactitatea informațiilor furnizate și/sau le va actualiza (după caz) respectând totodată Cerințele Beneficiarului. Pagina 129 din 173

Antreprenorul își va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fără costuri suplimentare sau extensii de timp, atâta timp cât situația din teren este similară cu cea din documentația pusă la dispoziție de către Beneficiar, și va fi responsabil de realizarea lucrărilor necesare asigurării rezistenței, stabilității și siguranței în exploatare a sectorului de autostradă. Orice lucrare necesară asigurării acestor cerințe este inclusă în Prețul Contractului. Cheltuielile care rezultă din modificări necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de soluții tehnice punctuale și care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevăzute cu exactitate la data organizării procedurii de achiziție publică, pot face obiectul utilizarii rezervelor de implementare în conformitate cu prevederile legale, în condițiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. Consiliul reține că răspunsul este clar și face trimitere la o prevedere a documentației de atribuire cunoscută încă de la data depunerii ofertelor. În ceea ce privește întrebarea și răspunsul nr. 119, acesta va fi analizat în partea referitoare la subpunctul 7 din prezenta, dedicată Auditului de Siguranță Rutieră. În ceea ce privește, însă, întebarea și răspunsul nr. 150, Consiliul reține următoarele: In conformitate cu art. 5.1. al Cerintelor Beneficiarului constituie Cerinte Imperative "Toate cerintele prevazute in actul de reglementare in domeniul protectiei mediului" In acelasi timp, art. 5.2 [Caracteristici imperative privind proiectarea structurilor] prevede faptul ca "Lucrarile de arta proiectate vor avea lungimea minima a suprastructurilor conform tabelelor de mai sus" In cadrul Acordului de Mediu se precizeaza: - km inceput si sfarsit; - lungimea structurii; - numarul si lungimea deschiderilor. Va rugam sa clarificati daca ofertantii trebuie sa respecte cerinta imperativa privind lungimea minima sau daca acestia au obligatia de a respecta toate caracteristicile structurilor prevazute in Acordul de Mediu. În vederea asigurării tratamentului egal al tuturor ofertanților, pentru elaborarea unor oferte tehnice şi financiare corecte, competitive şi comparabile, nu sunt permise modificări privind schema statica, tipul suprastructurilor, lungimea minimă a suprastructurilor, numărul deschiderilor din cadrul proiectului. Oferta tehnică şi financiară va fi întocmita în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului. Din conținutul întrebării, rezultă că între informațiile din cerințele beneficiarului și cele din Acordul de Mediu ar exista anumite neconcordanțe, întrebarea operatorului fiind aceea referitoare la prevalența acestor documente: ce, anume, informații vor fi avute în Pagina 130 din 173

vedere la întocmirea ofertei. Cu toate că întrebarea nu este extrem de precisă, în sensul că nu precizează care sunt aceste neconcordanțe, Consiliul reține că răspunsul nu are legătură cu întrebarea formulată. Astfel, dacă autoritatea constata că nu există discrepanțe în informațiile din cele două documente trebuia să răspundă ca atare, ori dacă erau discrepanțe, trebuia să lămurească ce informații vor fi avute în vedere la întocmirea răspunsului. Prin urmare, Consiliul reține că este necesară reformularea răspunsului nr. 150. În concluzie, Consiliul reține că documentația de atribuire este obligatorie pentru operatorii economici în etapa întocmirii ofertelor. De asemenea, Decizia CNSC nr. 1704/C4/1637, 1727/2017 invocată de contestatoare nu are nicio relevanță în cauză, pasajul invocat referindu-se la introducerea în modelul de contract a unei clauze contractuale referitoare la optimizarea soluțiilor din studiul de fezabilitate în etapa de proiectare, dacă proiectantul a sesizat erori sau omisiuni, clauză a cărei eliminare se solicita de către contestatoarea din acea cauză. Aceleași concluzii cu cele de mai sus le reține Consiliul și în ceea ce privește răspunsurile nr. 43, 102, 151, 117, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 13-15 din prezenta, autoritatea contractantă precizând încă odată că anumite prevederi ale documentației sunt imperative. De altfel, tot capitolul 5 din documentul intitulat Cerințele beneficiarului constă în cerințe imperative, astfel că se cunoștea acest caracter încă de la momentul publicării documentației, rezultând, astfel, că un răspuns care subliniază încă odată caracterul imperativ al documentației de atribuire, este clar. O astfel de posibilitate de optimizare a soluțiilor din studiul de fezabilitate o are, însă, orice proiectant în etapa realizării proiectului, dacă se constată motivat și justificat tehnic, că scenariile propuse au erori. Dar această optimizare are loc în etapa realizării proiectului, și nu a ofertelor, aceasta fiind posibilă pe baza informațiilor suplimentare obținute de proiectant în această etapă. În cea de-a doua categorie de solicitări de clarificări criticate la acest punct, contestatoarea susține că, în opoziție cu răspunsurile analizate anterior, însăși autoritatea contractantă recunoaște lipsurile documentației de atribuire, în condițiile în care aceasta este doar la nivel de studio de fezabilitate, contractual este unul de proiectare și execuție, și că antreprenorul este unicul responsabil pentru soluțiile proiectate. În acest sens, contestatoarea se referă la răspunsurile la solicitarile de clarificare nr. 28, 54, 62, 63, 64, 106, 107, 164, 165, 213 etc. Consiliul reține că nu există vreo contradicție între prima categorie de răspunsuri, analizată mai sus, și cele ce vor fi analizate, deoarece prima categorie vizează modul de întocmire a ofertelor, respectiv obligativitatea respectării documentației de atribuire, iar celelalte vizează, în mare parte, etapa realizări proiectului și execției lucrărilor. Pagina 131 din 173

Pentru a vedea în ce măsură răspunsurile publicate de autoritatea contractantă îndeplinesc cerința clarității, Consiliul le va analiza pe rând, cu mențiunea că răspunsurile integrale se regăsesc citate integral la pag. 9-12 din prezenta. Consiliul reține că răspunsul nr. 28 este clar, în sensul că profilurile tranversale menționate se aplică și celorlalte noduri rutiere ale autostrăzii. Nu se poate reține, astfel, vreo confuzie în ceea ce privește acest răspuns.

În ceea ce privește Întrebarea nr. 54, ,,În caz de neconcordanță/discrepanță/contradicții între informațiile raportate între partea scrisa și partea desenata din proiectul SF pus la dispozitia ofertantiilor in documentatia de atribuire, vă solicităm sa clarificați care dintre cele două documente prevalează și la care dintre acestea trebuie să se raporteze operatorii economici în întocmirea ofertei’’, autoritatea a răspuns după cum urmează: ,,Vă rugăm să aveți în vedere faptul că documentația tehnică pusă la dispoziție este la nivel de fază de proiectare Studiu de Fezabilitate. Având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE ȘI EXECUȚIE, Antreprenorul are și calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuție realizat de acesta. De asemenea, eventualele discrepante/erori/omisiuni/ neconformitati/ necorelari, precum și eventualele soluții de actualizare/optimizare/îmbunătățire se vor interpreta conform clauzelor contractuale, iar responsabilitatea și riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertantilor’’. Astfel, Consiliul reține că, într-adevăr, răspunsul autorității contractante este neclar. Deși rezultă cu prisosință din conținutul întrebării că ofertantul se referă la discrepanțe constatate în cadrul documentației în etapa de ofertare, răspunsul autorității se referă la etapa optimizării studiului de fezabilitate, care are loc, așa cum s-a arătat, în etapa de proiectare. Deci, autoritatea contractantă trimite la clauzele contractuale, ori în această etapă, era relevant să precizeze, de principiu, ordinea de prevalență a informațiilor, în situația în care există contradicții între documentele ce fac parte din documentația de atribuire. Este adevărat că întrebarea este una de principiu, generală, și nu concretă, nefiind identificată de operatorul care a adresat-o vreo discrepanță între partea scrisă și cea desenată. Având în vedere volumul mare al documentației de atribuire, este posibil să apară astfel de discrepanțe, iar întrebarea operatorului este justificată, necesitând un răspuns clar, concludent și lipsit de ambiguități, în condițiile art. 160 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, având în vedere că termenele de adresare a întrebărilor de clarificare sunt stabilite imperativ în lege și în documentație, operatorii nu pot aștepta să indentifice astfel de erori, Pagina 132 din 173

întrebarea fiind pertinentă, iar răspunsul trebuie să fie și să se refere la solicitarea ofertantului. În cauză, acesta nu are legătură cu întrebarea, critica fiind întemeiată. În ceea ce privește răspunsul nr. 62, Consiliul reține că acesta este clar, în sensul că autoritate contractantă precizează că nu deține documente și informații suplimentare. Astfel, spre deosebire de procedura aferentă contractului de Proiectare și Execuţie Autostrada Sibiu-Făgăraș Tronsonul 3 Arpașu de Jos (DN 1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B)” unde autoritatea contractantă, la o întrebare similară (întrebarea nr. 296) nu a precizat nimic despre deținerea de informații suplimentare, în cazul de față a formulat un răspuns clar, în sensul că nu deține astfel de informații. În aceste condiții, Consiliul reține că răspunsul este clar, nefiind posibilă obligarea autorității să pună la dispoziția ofertanților documente pe care nu le deține. Consiliul reține, însă, că riscul geotehnic preluat de proiectant în anumite condiții, menționate mai sus cu ocazia analizării răspunsul nr. 118, critica urmând a fi respinsă ca nefondată. În ceea ce privește, însă, întrebarea și răspunsul nr. 63, Consiliul reține că aceasta este prima întrebare identificată în analiza prezentei care se referă la neclarități ale documentației de atribuire. Răspunsul autorității contractante (Avand în vedere natura Contractului de Proiectare și Execuție, responsabilitatea și riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertanților) nu are legătură cu întrebarea ,,Natura diferită a terenului garantează performanțe diferite în ceea ce privește capacitatea portantă și izolarea față de fenomenele de ridicare capilară; prin urmare, va solicităm să clarificati scopul acestui strat și performanța care trebuie garantată’’, impunându- se, astfel, formularea unui nou răspuns. În ceea ce privește întrebarea nr. 64, ,,Din desene (Vol.V.3.2_Lucrari de Consolidare Parte desenată) se indica faptul ca solul de fundație este stabilizat pe 30 cm cu "lianți hidraulici", iar deasupra , grosimea minima între două geotextile este egala cu 10 cm, în timp ce grosimea minimă pentru perna de balast" sau material coeziv, conform Studiul Geotehnic Autostrada Sibiu - Făgăraș rev. 2 (ian 2021) - Partea I, la paragraful 8.2 “Rambleuri cu înalțime între 2.00m și 6.00m”, pag. 157/168 trebuie să aibă cel puțin 40 cm. Vă rugăm să specificați grosimea minimă de adoptat’’, răspunsul autorității fiind identic cu cel la întrebările anterioare. Consiliul reține că întrebarea este concretă și se referă la modul de întocmire a ofertei, și nu la etapa de proiectare, fiind necesar pentru ofertanți cum va fi stabilită conformitatea ofertelor și cum vor fi acestea comparate. Prin urmare, Consiliul reține necesitatea formulării unui nou răspuns. Pagina 133 din 173

În ceea ce privește întrebarea nr. 106, aceasta are în conținutul său două întrebări: ,,Va rugăm să clarificați dacă există posibilitatea modificării locale a traseului în etapa de ofertă. Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificații referitoare la aparatele de reazem pentru poduri și viaducte. Vă rugăm să puneți la dispoziția ofertanților aceste informații", răspunsul având de asemenea două componente: ,,Ofertanții vor repecta cu strictete prevederile cap. 5.3.1 din Cerintele Beneficiarului. Documentația tehnică pusă la dispoziție este la nivel de fază de proiectare Studiu de Fezabilitate, iar prezentul contract este unul de tip PROIECTARE ȘI EXECUȚIE, în care Antreprenorul are și calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuție realizat de acesta, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertanților’’. Consiliul are în vedere că documentația de atribuire se adresează unor profesioniști, fiind clar că prima frază din răspuns se referă la prima întrebare, deci ofertanții trebuie să își întocmească oferta pe traseul stabilit la cap. 5.3.1 din Cerintele Beneficiarului, capitol în care se stabilește expres caracterul imperativ al acestor cerințe. În ceea ce privește cea de-a doua frază, este limpede că aceasta se referă la faptul că specificațiile referitoare la aparatele de reazem se vor stabili în etapa de proiectare, răspunsul fiind clar. Și în ceea ce privește răspunsul la întrebarea nr. 107 ,,Documentele de licitație nu oferă detalii sau specificații aferente rosturilor de dilatație (deplasare totală și tip) pentru poduri și viaducte. Vă rugăm să puneți la dispoziția ofertantilor aceste informații’’, răspunsul este clar, aceasta se referă la faptul că specificațiile referitoare la rosturilor de dilatație (deplasare totală și tip) pentru poduri și viaducte se vor stabili în etapa de proiectare. Aceleași concluzii le reține Consiliul și în ceea ce privește răspunsurile nr. 164 și 165, în condițiile în care și acestea privesc, ca și majoritatea întrebărilor anterioare, elemente de detaliu, ce nu apar, de regulă, în studiile de fezabilitate, ci sunt ulterior dezvoltate în proiect. În ceea ce privește, însă, întrebarea și răspunsul nr. 213, acesta are următorul conținut: Va rugam sa puneti la dispozitia posibililor ofertanti, informatii cu privire la suprafata, adancimea si parametrii reziduali ai rezistentei la forfecare, pentru zona mentionata in Cartarea Geologica din Anexa 3 a Studiului Geotehnic: “Între km 0+240 și 0+320 a fost identificată o mare alunecare de teren, cu o deplasare a unui corp lung de 80 m pe o diferență de nivel de peste 5 m (Fișa geomorfologică NBGM09). În urma alunecării, la baza flancului alunecării, s-a format un lac permanent.” La intocmirea ofertei se va tine seama de lucrarile proiectate si de recomandarile din studiul geotehnic. De asemenea se va avea in vedere cap.5.4 din Cerintelor Beneficiarului. Totodata precizam ca Autoritatea Contractanta a pus la dispozitia ofertantilor informatiile Pagina 134 din 173

detinute in prezent. Tinand cont de natura Contractului de Proiectare si Executie, responsabilitatea si riscurile raportate la elementele de proiectare, avand la baza Cerintele Beneficiarului, sunt in sarcina Ofertantilor Consiliul reține că și acesta este clar, în sensul că se vor respecta soluțiile de consolidare stabilite la cap. 5.4 din Cerintelor Beneficiarului, se va ține seama de recomandarile din studiul geotehnic, autoritatea contractantă nedispunând de alte informații suplimentare. Consiliul nu poate reține concluzia contestatoarei că tot riscul ar fi în sarcina operatorilor, în condițiile în care există informații referitoare la această alunecare de teren. În ceea ce privește reclamațiile potențialilor ofertanți în legătură cu inconsistența informațiilor geotehnice esențiale, contestatoarea arată că inclusiv ceste riscuri aparțin operatorilor, indicând, în acest sens, răspunsurile 210 și 211, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 12-13 din prezenta. Consiliul va reține aceleași considerente de la analiza răspunsului nr. 213, dar și cele rețnute mai sus, referitoare la art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului, „Antreprenorul va prelua date din cadrul documentației tehnice puse la dispozitie de Beneficiar numai după ce va verifica și va confirma exactitatea informatiilor furnizate si/sau le va actualiza (dupa caz) respectând totodată Cerințele Beneficiarului. Antreprenorul își va asuma riscul geotehnic al amplasamentului fără costuri suplimentare sau extensii de timp, atâta timp cât situația din teren este similară cu cea din documentația pusă la dispoziție de către Beneficiar, și va fi responsabil de realizarea lucrărilor necesare asigurării rezistenței, stabilității și siguranței în exploatare a sectorului de autostradă. Orice lucrare necesară asigurării acestor cerințe este inclusă în Prețul Contractului. Cheltuielile care rezultă din modificări necesar a fi efectuate pentru adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren, inclusiv schimbari de soluții tehnice punctuale și care devin strict necesare pentru implementarea contractului, fiind generate de cauze care nu au putut fi prevăzute cu exactitate la data organizării procedurii de achiziție publică, pot face obiectul utilizării rezervelor de implementare în conformitate cu prevederile legale, în condițiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”. Prin urmare, Consiliul reține că ,,reclamațiile” potențialilor ofertanți invocate de contestatoare în justificarea criticilor sunt nefondate, documentația fiind echilibrată: ceea ce s-a ofertat în baza informațiilor geotehnice oferite de autoritatea contractantă face parte din prețul contractului, orice cheltuieli necesare ca urmare a existenței unor soluții Pagina 135 din 173

diferite în teren față de informațiile inițiale se suportă din rezervele de implementare. Cu excepția răspunsurilor a căror corectare a fost dispusă de Consiliu, nu au fost identificate răspunsuri contradictorii. Consiliul reține, astfel, ca relevante susținerile autorității contractante din punctul de vedere potrivit cărora Antreprenorul are și rol de Proiectant, iar în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 „Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare”. Astfel, Studiul de fezabilitate are un caracter informativ cu excepţia acelor părţi din el care au fost stabilite de autoritatea contractantă ca cerinţă imperativă. Caracteristicile imperative ale Lucrărilor reprezintă acea parte din Cerinţele Beneficiarului care nu poate fi modificată (fără acordul acestuia). Deci, acele elemente de detaliu ce nu sunt stabilite în studiul de fezabilitate, dar sunt necesare pentru execuția obiectivului de investiții, sunt lăsate la latitudinea ofertanților. Prin urmare, Consiliul are în vedere că orice operator cu experiență, cum este firesc la o astfel de procedură, va ști cum să își întocmească oferta. Prin urmare, nu se poate reține vreo neclaritate pe acest aspect, având în vedere faptul că modelul de contract este unul de proiectare și execuție. Consiliul mai reține că socieatea contestatoare invocă anumite incongruențe între documentele achiziției, respectiv Cerințele beneficiarului și Studiul geotehnic invocând în acest sens, răspunsurile nr. 63, 64 și 74, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 15-16 din prezenta, iar la pag. 16-17 se referă la răspunsurile nr. 210, 211, 212, 213, invocând carcacterul confuz al acestora, în condițiile în care există informații contradictorii între solicitările din Cerințele beneficiarului și cele din Studiul geotehnic. În ceae ce privește răspunsurile nr. 63 și 64, Consiliul a dispus adoptarea măsurilor de remediere, iar în ceea ce privește răspunsul nr. 74, răspunsul este clar, iar criticile contestatoarei nu arată despre ce contradicții ar fi vorba în acest răspuns. În ceea ce privește răspunsurile nr. 210, 211, 212, 213, din conținutul acestora rezultă că cele două se completează, nu se exclud. Practic, contestatoarea nu a formulat niciun argument din care să rezulte că cele două documente se exclud reciproc, respectiv că soluțiile aferente nu pot fi puse, din punct de vedere tehnic, în practică. Consiliul Pagina 136 din 173

mai reține că răspunsurile la întrebările 211 și 213 au fost analizate anterior. În ceea ce privește răspunsul nr. 210, acesta este foarte clar, în sensul că informațiile la care face referire contestatoarea se completează, aceeași fiind concluzia Consiliului și în ceea ce privește răspunsul nr. 212, criticile urmând a fi response ca nefondate. Și în ceea ce privește răspunsurile nr. 50 și 60 (citate la pag. 18 din prezenta), acestea sunt clare, neexistând abateri de la lege. Astfel, din moment ce acesta este formatul în care l-a primit, neavând la dispoziție un alt format, aceasta nu poate fi obligată să procure alte documente. Pe de altă parte, autorii studiilor își protejează documentele, deci, dacă varianta pentru publicare este pdf, autoritatea contractantă trebuie să respecte acest format. Nu se observă, astfel, nicio neclaritate a răspunsului formulat. De altfel, documentele sunt lizibile în forma încărcată în SEAP, nefiind depusă vreo dovadă contrară. Nu în ultimul rând, așa cum s-a arătat, răspunsurile la clarificări se critică sub aspectul clarității lor, ori răspunsurile, sub acest aspect, sunt clare. Dacă societatea contestatoare avea de reproșat ceva în legătură cu forma de prezentare a documentelor, aceasta trebuia să conteste documentația de atribuire. În același timp, contestatoarea nu aduce niciun argument din care să rezulte care este justificarea și raționamentul pentru care nu poate depune ofertă pe motiv că formatul ar fi ilizibil, respectiv nu se pot verifica coordonatele forajelor, din moment ce în această etapă, sunt relevante concluziile raportului geologic, și nu coordonatele forajelor, acestea având relevanță mai mult în etapa realizării proiectului. Este greu de crezut că toți ofertanții vor realiza în teren verificări ale locului forajelor. Este adevărat că documentația trebuie pusă la dispoziție în format lizibil, dar nu există nicio dovadă că aceasta ar fi fost încărcată în SEAP în format ilizibil, iar contestatoarea nu s-a plâns, în timp util de la momentul publicării documentației de atribuire, de acest lucru, critica urmând a fi respinsă ca nefondată. Consiliul mai reține că în prin punctul de vedere, autoritatea arată următoarele: “Având în vedere toate cele prezentate, criticile menţionate la punctul nr. 3 din cadrul contestaţiei se impun a fi respinse ca neîntemeiate, nemotivate și nedovedite. Totuşi, pentru a preîntâmpina un blocaj, precum și prelungirea nejustificată cu o durată și mai mare de timp a momentului depunerii ofertelor decât cea scursă până în prezent, autoritatea contractantă, doar în măsura în care onoratul Consiliu apreciază ca fiind oportun și strict necesar, este dispusă să adopte următoarea măsură de remediere: Revizuirea răspunsurilor la clarificare referitoare la soluţiile tehnice adoptate cu privire la structuri, în sensul de a menţine ca cerinţe imperative aspectele tehnice esenţiale ale structurilor precum lungimea totală, tipul suprastructurii precum și tipul de fundaţie, oferind însă posibilitatea ofertanţilor de a își stabili propriile soluţii cu privire la alte aspecte tehnice, astfel încât să nu fie alterate cerinţele imperative, cu respectarea normelor tehnice/ normativelor/stas-urilor în vigoare, având în vedere faptul că în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, la capitolul Caracteristici Pagina 137 din 173

Imperative ale Lucrărilor este prevăzut și tabelul structurilor, care în ultima coloană conţine și alte caracteristici imperative precum numărul/ lungimea deschiderilor, inclusiv tipul lucrării de artă (ca de ex: pct 10 - arc 130/ pct.12 - arc 200/ pct. 20 – 4x40 + arc 130 + 7x40 etc.), aceste informaţii fiind cunoscute de către potenţialii ofertanţi încă de la momentul publicării Anunţului de Participare”. Prin urmare, chiar autoritatea contractantă recunoaște că poate veni cu clarificări suplimentare. Consiliul nu poate da, însă, un gir în alb autorității contractante să publice anumite clarificări, dar nici nu o poate împiedica, ea având oricând posibilitatea să lămurească, din oficiu anumite prevederi ale documentației de atribuire, în măsura în care le consideră neclare. De asemenea, Consiliul apreciază că, de principiu, orice informație suplimentară referitoare la suprastructura podurilor nu poate fi decât bine-venită, astfel de informații ușurând sarcina operatorilor în realizarea ofertelor. Cu toate acestea, Consiliul remarcă faptul că rolul activ în cauză îl are contestatoarea (similar reclamantei într-un proces), autorității contractante revenindu-i calitatea procesuală pasivă. Prin urmare, autoritatea contractantă nu poate formula cereri de modificare a documentației de atribuire către Consiliu, urmând ca acesta să stabilească dacă îi admite o astfel de modificare, deoarece autoritatea nu are nevoie de o astfel de aprobare din partea Consiliului. Consiliul soluționează contestațiile operatorilor economici, în limita cererilor lor exprese, obligând autoritatea contractantă să adopte o anumită conduită, în măsura în care se constată vătămări ale contestatoarei în actele criticate. Consiliul poate lua act doar de remedieri ce vin în întâmpinarea solicitărilor contestatoarei, ori, în acest caz, propunerea autorității este dezavuată de contestator, deci o eventuală obligare a autorității, în acest sens, ar încălca principiul disponibilității. Consiliul nu este organism consultativ astfel încât să stabilească dacă este necesară o anumită clarificare, ci el dispune publicarea de clarificări doar în măsura admiterii cererilor contestatoarei. Consiliul mai observă și faptul că, luând la cunoștință despre precizările autorității contractante din cuprinsul punctului de vedere formulat și despre măsura de remediere propusă, contestatoarea a precizat faptul că: ”În plus față de cele demonstrate pe larg în cadrul contestației, precum și prin prezentele Note scrise, atragem atentia Autorității Contractante ca presupusa „măsura de remediere" pe care este dispusa sa o adopte privind structurile nu numai ca nu este o masura de remediere veritabila, adoptata cu scopul de a echilibra răspunsurile, dar este și în vadită contradicţie cu dispoziţiile legale, Autoritatea adăugând practic la cerințele minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile.” Astfel, contestatoarea nu consideră că măsura propusă ar veni în întâmpinarea demesului său, ci dimpotrivă, consideră că ar contraveni prevederilor legale, adăugând practic la cerințele minim obligatorii în ceea ce priveşte structurile. Consiliul reține că autoritatea contractantă are o largă putere de apreciere în stabilirea specificațiilor tehnice, Pagina 138 din 173

inclusiv prin clarificări cu privire la documentația de atribuire. După cum chiar contestatoarea susține în repetate rânduri, mulți operatori reclamă lipsa unor informații tehnice din conținutul documentației. Ori în măsura în care autoritatea le deține și le publică, cu siguranță că se modifică specificațiile tehnice minimale, operatorii fiind ținuți, în elaborarea ofertelor, și de respectarea acestora din urmă. Atunci când legea și practica vorbește despre cerințele minime a căror modificare nu este permisă pe parcursul procedurii, se referă la cerințele de calificate, și nu la specificațiile tehnice a căror lipsă din conținutul ofertei este reclamată de operatori, inclusiv de contestatoare, care în repetate rânduri, pe parcursul contestației, subliniază caracterul lapidar al informațiilor din documentație. Prin urmare, Consiliul reține că doar autoritatea contractantă are dreptul de a stabili dacă va publica sau nu informații referitoare la structuri, Consiliul neputându-se pronunța asupra caraterului lor necesar înainte de a fi adoptate. Cu privire la criticile contestatoarei referitoare la răspunsurile privind propunerea financiară, contestatoarea susține că autoritatea contractantă a oferit acelaşi tip de non-răspunsuri, lăsând practic nesoluţionate nelămuririle potenţialilor ofertanţi în ceea ce priveşte anumite categorii de lucrări/activităţi din Graficul de Plăţi, indicând în acest sens, răspunsurile nr. 3, 9, 17, 41, 118, 140, 143, 224, 225 și Clarificare din oficiu nr. 1 pct. 22, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 18-21 din prezenta. În ceea ce privește întrebarea nr. 3, Consiliul reține că aceasta nu se încadrează în categoria informațiilor legate de documentația de atribuire, ci operatorul care a adresat-o expune o situație ipotetică, solicitând lămuriri referitoare la modalitatea de interpretare a acesteia, respectiv dacă se aplică prevederile contractuale sau dispozițiile legale referitoare la rezervele de implementare. Răspunsul autorității este adecvat situației, făcând trimitere la modelul de contract aprobat prin HG nr. 1/2018 și arătând că riscul cantităților aparține contractantului. Pe de altă parte, în niciun caz nu se poate concluziona că prin acest răspuns, autoritatea contractantă ar fi inclus categorii de lucrări care nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate, deoarece așa cum rezultă chiar din conținutul întrebării, aceasta avea în vedere eventuale erori de măsurare ale podurilor, respectiv de unde se suportă diferența pentru piloni. Consiliul reține, astfel, că documentația de atribuire, respectiv modelul de acord contractual, cuprinde ample referiri la rezervele de implementare astfel cum sunt acestea stabilite de O.U.G. nr. 101 din 25 iunie 2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv regimul acestora, lucrări cre se acoperă din acestea, cum se aprobă, cum se deconteză etc. Pagina 139 din 173

Este evident că în această etapă, autoritatea contractantă nu poate oferi un răspuns cert, respectiv că se suportă din rezervele de implementare sau din modificări ale valorii contractului, deoarece orice situație specifică urmează a fi analizată pe baza elementelor concrete existente la un moment dat. Autoritatea contractantă nu poate să ,,lege’’ la acest moment, pe responsabilii de derularea contractului, de răspunsul său actual, fiecare situație concretă ce conduce la modificări importante urmând a fi analizată punctual la momentul apariției ei. În ceea ce privește pct. 22 din clarificarea din oficiu nr. 1, «În cap. [4.2 Întreținere în perioada de garanție] din anexa nr. 4 la Cerințele Beneficiarului, paragraful: "Întreținerea echipamentelor va fi realizata pe costul Antreprenorului pe toata perioada de garanție a sistemului”. se modifică și va avea următorul conținut: "Întreținerea echipamentelor va fi realizata pe costul Antreprenorului, pe toata perioada de garanție a sistemului, după semnarea Procesului Verbal de Recepție la Terminarea Lucrărilor, până la semnarea Procesului Verbal de recepție Finală a acestui tronson"», Consiliul reține că răspunsul este cât se poate de clar. Capitolul 4.2 Întreținere în perioada de garanție se referă la reparația și întreținerea Sistemului de Transport Inteligent (ITS) pe perioada de garanție. Contrar opiniei contestatoarei, clarificarea nu modifică cerința, ci doar o precizează, în sensul indicării exacte a perioadei de garanție a sistemului, aeasta fiind identică cu garanția lucrărilor. Chiar dacă cerința nu ar fi fost modificată, ea tot în acest sens se interpreta, deoarece perioada de garanție a lucrărilor, inclusiv a ITS, este cea dintre Recepția la Terminarea Lucrărilor și Recepție Finală. Deci, încă din forma inițială a cerinței, operatorul economic participant la procedură trebuie să aibă în vedere costurile cu întreținerea echipamentelor ITS pe perioada de garanție. În ceea ce privește răspunsul nr. 41, Coniliul reține că și acesta este clar, în sensul că ,,Ofertanții NU POT EXTINDE Tabelul cu Prețurile activităților/ categoriilor de lucrări sau servicii prin includerea de noi sub- activități/ sub-categorii de lucrări sau servicii, sau prin detalierea activităților/ categoriilor de lucrări sau servicii incluse în acest tabel. De altfel, răspunsul nu putea fi actul, în caz contrar, neputându-se stabili dacă o ofertă are un preț neobișnuit de scăzut pentru o categorie de lucrări. Pe de altă parte, nu există nicio dispoziție legală care să interzică o astfel de practică în elaborarea documentației. Deci, nu se poate cosidera că autoritatea nu a răspuns întrebării, așa cum eronat a susținut contestatoarea. Și în ceea ce privește răspunsul nr. 140, autoritatea a răspuns cât se poate de clar. Astfel, întrebarea era ,,Vă rugăm să clarificați dacă aceste obiective se vor oferta în Anexa nr. 1 la Formularul nr. 7, cap 3.1. Utilități sau sunt considerate Cheltuieli privind relocările de utilități în Pagina 140 din 173

cadrul Anexei nr. 2 la Formularul nr. 7 Lista categoriilor de cheltuieli care se finanțează din rezervele de implementare’’, iar răspunsul ,,costurile aferente acestor lucrări vor fi incluse în cadrul categoriei de lucrări 3.2. Relocare/protejare utilități, din Graficul de plăti’’. De altfel, răspunsul este perfect justificat, din moment ce rezervele de implementare se folosesc doar pentru lucrări care nu au fost avute în vedere la momentul întocmirii documentației, dar a căror necesitate se impune pe parcurs, după semnarea contractului, ori relocările la care face referire întrebarea operatorului sunt prevăzute expres în documentație, deci trebuie ofertate. Și în ceea ce privește răspunsul nr. 143 acesta este foarte clar, neexistând elente care să rămână neclare. În ceea ce privește, însă, răspunsul nr. 224, Consiliul reține că acesta este neclar. Astfel, din conținutul întrebării rezultă că aceasta s- ar referi la același aspect ca întrebarea nr. 143, ori răspunsul este diferit, aspect care ridică semne de întrebare pentru ofertanți. Astfel, dacă răspunsul nr. 143 arată, în mod clar, că există lucrari de devieri/mutări, relocări/protejări rețele distribuție gaze naturale («În acest sens, se va avea în vedere vol.8 – Identificare retele si instalatii – folderul Sibiu , Vol. 8.12 „Sibiu Transgaz”, cât și avizul CTE Transgaz nr. 44/17.02.2021, pe care îl anexam prezentei»), în răspunsul nr. 224 se precizează că ,,În Anexa 1 la Formularul 7, Categoria 4.1.2 “Devieri/mutări, relocări/protejări rețele distribuție gaze naturale” vor fi luate în considerare, orice lucrări/servicii pe care Antreprenorul având și calitatea de Proiectant le consideră necesare în vederea îndeplinirii categoriei de lucrari respective. (cu titlu de exemplu: Preconstructie, Mediu, Amenajarea terenului, Siguranța circulației)”. Prin urmare, autoritatea contractantă trebuie să reanalizeze acest răspuns, în condițiile în care acesta este în contradicție cu răspunsul nr. 143. În ceea ce privește răspunsul nr. 225, acesta este clar, ofertarea/pretuirea activitatilor/categoriei de lucrari 4.1.6 „Orice alte activități necesare pentru devieri/mutări, relocări/protejări rețele distribuție gaze naturale” din cadrul Anexei nr. 1 la Formularului nr.7, dând dreptul operatorilor să include activități care nu sunt cotae în alte locuri. Consiliul reține că asemenea prevederi nu pot fi considerate defavorabile operatorilor economici sau neclare. Din contră, acestea sunt în favoarea operatorilor economici, în sensul că li se permite a introduce la aceste capitole orice alte activități necotate la alte centre de cost, astfel încât să nu solicite ulterior decontări suplimentare. Fiind un contract de proiectare și execuție, operatorii trebuie să își ia în calcul orice costuri care ar putea să apară ulterior. Departe de a fi defavorabilă operatorilor, această clauză este lăsată la libera apreciere a ofertanților, neputându-se justifica vreo vătămare. Dimpotrivă, tocmai precizarea Pagina 141 din 173

unor astfel de cheltuieli și astfel, limitarea lor, ar putea să îi vatăme pe operatorii economici. În ceea ce privește subpct. 4, PRIN RĂSPUNSURILE OFERITE SUNT ÎNCĂLCATE PREVEDERI IMPERATIVE CONŢINUTE DE CONDIŢIILE GENERALE HG NR. 1/2018 CU PRIVIRE LA CARE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU ARE DREPTUL DE A ADOPTA MODIFICĂRI, petenta prezentând, cu titlu de exemplu, câteva dintre răspunsuri în care se încearcă acest transfer de riscuri: răspunsurile Astfel, petenta prezintă cu titlu de exemplu câteva dintre răspunsuri în care se încearcă acest transfer de riscuri: Răspunsurile 20, 21, 22, 27, 28, 32, 54, 61, 62, 63, 64, 69, 71, 75, 78, 99, 106, 107, 113, 141, 164, 165, 174, 204, 210, 211, 213 etc., dintre care citează doar o parte, respectiv răspunsurile 203, 20, 21, 22, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 23-26 din prezenta. Consiliul va analiza doar răspunsurile citate de contestatoare, nu și pe cele enumerate. Consiliul reține că răspunsul 203 nu încalcă prevederi ale HG nr. 1/2018, ci lămurește o întebare punctuală a unui operator economic, fără legătură cu interpretarea modelului de contract. De asemenea, niciuna dintre întrebările adresate nu au legătură cu modelul de contract stabilit în HG nr. 1/2018, eventuala modificare a acestor clauze fiind o simplă speculație. Toate întrebările vizează existența/inexistența unor informații detaliate la nivelul documentației de atribuire, răspunsurile fiind, de regulă, după cum urmează: ,,având în vedere faptul că prezentul contract este unul de tip PROIECTARE ȘI EXECUȚIE, în care Antreprenorul are și calitatea de Proiectant, lucrările urmând a fi executate în baza Proiectului Tehnic de Execuție realizat de acesta, responsabilitatea și riscurile raportate la elementele de proiectare, având la bază Cerințele Beneficiarului, sunt în sarcina Ofertanților’’. Ori, cum contractul va guverna relația dintre părți, iar conținutul său, stabilit legislativ, nu a suferit modificări, o astfel de critică este vădit nefondată. Lipsa acestor informații din conținutul documentației, firească la un contract de proiectare și execuție, nu conduce la modificarea clauzelor contractuale, așa cum eronat susține contestatoarea, aceasta considerând că o parte dintre răspunsurile la clarificări publicate instituie în sarcina viitorului Antreprenor o serie de riscuri și obligații ce, fie sunt reglementate prin HG nr. 1/2018 în sarcina Beneficiarului, fie încalcă prevederi din cadrul actului normativ. Consiliul reține că niciunul dintre răspunsurile indicate de contestatoare nu modifică clauzele și subclauzele modelului de contract citate de contestatoare: -Sub-clauza 68.1 din Condiţiilor Generale. „Riscurile Beneficiarului sunt urmatoarele: (…) Pagina 142 din 173

(c) erori în repere si sisteme de referința topografice, inițial prevazute în Contract sau comunicate de Supervizor, pe care un antreprenor diligent nu ar fi putut sa le identifice astfel încât sa evite întârzieri sau costuri suplimentare; (d) erori, deficiențe si/sau caracter incomplet ale Cerințelor Beneficiarului si/sau ale Documentelor Beneficiarului; (e) condiții fizice naturale sau artificiale, inclusiv muniții neexplodate sau utilitați subterane, precum si alte obstacole fizice sau factori poluanți, care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevazute de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei, care apar în decursul execuției Lucrarilor, cu excepția condițiilor meteorologice adverse excepționale; (…)” -Sub-Clauza 20.1 din Condiţiilor Generale: „20.1 Beneficiarul va pune la dispoziția Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel târziu la Data de Referință, toate datele relevante, care se află în posesia Beneficiarului, referitoare la structura geologică și condițiile hidrologice de pe Șantier, inclusiv aspectele legate de mediu. Antreprenorul are responsabilitatea interpretării acestor date. 20.2 Se consideră că Antreprenorul, în măsura în care este posibil (ținând cont de costuri și timp), a inspectat și examinat Șantierul și împrejurimile sale, a analizat datele menționate la subclauza 20.1 și că s-a edificat, înainte de depunerea Ofertei, asupra tuturor aspectelor relevante, inclusiv natura solului și subsolului, forma și natura Șantierului, întinderea și natura Lucrărilor, Materialele necesare execuției Lucrărilor, căile de acces la Șantier și în general a obținut toate informațiile cu privire la riscurile, inclusiv în legătură cu probabilitatea de apariție a acestora, și alte circumstanțe ce influențează sau afectează Oferta.” -Sub-Clauza 8.4: „8.4 După Data de Începere, Antreprenorul va studia cu atenție Cerințele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare și calculele de proiectare, dacă există) și reperele topografice sau sistemele de referință inițiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puțin diligențele definite în Cerințele Beneficiarului. În termen de 90 de zile de la Data de Începere (cu excepția cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greșeală sau altă neconcordanță identificată în Cerințele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referință.” Dimpotrivă, chiar aceste subclauze indicate de contestatoare fac referire la punerea la dispoziția Antreprenorului, pentru informarea acestuia, cel târziu la Data de Referință, a tuturor datelor relevante, care se află în posesia Beneficiarului, deci nu la date care nu sunt în posesia beneficiarului. Așa cum s-a arătat la începutul motivării prezentei, legislația nu impune prezentarea de către beneficiar a unor Pagina 143 din 173

informații exhaustive, ci a unora clare, care să permită elaborarea de oferte, ori răspunsurile criticate nu sunt de natură a împiedica pe operatori să își depună ofertele, după cum nu au condus și nu sunt apte să conducă la modificarea modelului de contract în forma sa reglementată de HG nr. 1/2018. Răspunderea proiectantului este stabilită de dispozițiile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, și nu de răspunsurile la solicitările de clarificări criticate prin contestația în analiză. În acest sens, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 23 din actul normative indicat, care stabilește următoarele: ,,Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei; b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului; g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate; h) asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuţiei construcţiilor sau a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente; i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe specialităţi la toate fazele de execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor’’. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile de la acest subpunct al contestației. Consiliul a analizat unele dintre argumentele contestatoarei de la acest punct atât în considerațiile preliminare, cât și la celelalte puncte din motivare. În ceea ce privește interpretarea sub-clauzei 8.1 (b) Studiul de Fezabilitate este un document prezentat cu rol informativ, acesta este transformat prin răspunsurile la clarificări ca un reper minim obligatoriu Pagina 144 din 173

de autoritatea contractantă, stabilind pe de o parte ca fiind obligatorii soluţiile cuprinse în Studiul de Fezabilitate, iar pe de altă parte, impunând ofertanţilor să nu deroge de la prevederile acestuia prin propunerea unor soluţii alternative. „8.1 Cerințele Beneficiarului sunt documentul elaborat de Beneficiar care prezintă cerințele esențiale aferente Lucrărilor. Cerințele Beneficiarului includ, fără a se limita la: (a) tema de proiectare și caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanță; (b) studiul de fezabilitate (cu titlu informativ); (c) standardele și normativele aplicabile; (d) teste la Terminarea Lucrărilor; (e) teste care se efectuează în Perioada de Garanție; (f) cerințele privind manuale de operare și întreținere; (g) cerințele privind instruirea Personalului Beneficiarului și (h) orice alte cerințe ale Beneficiarului, potrivit prevederilor Condițiilor Contractuale.” Consiliul reține că această clauză se referă la etapa post - atribuire, și nu la etapa depunerii ofertelor. Astfel, caracterul informativ al studiului a fost amplu analizat atât de Consiliu, dar a fost și susținut de autoritatea contractantă, pentru etapa de realizare a proiectului. Autoritatea contractantă, însă, a acceptat modificări ale scenariilor tehnico-economice în etapa de elaborare a proiectului, cu observarea dispozițiilor legale și aprobarea sa. În etapa de ofertare, autoritatea contractantă a stabilit o serie de cerințe minimale ce vor fi respectate întocmai de ofertanți, astfel încât ofertele să fie comparabile. Autoritatea contractantă aduce la cunoștința operatorilor că există dispoziții legale și clauze contractuale care conduc, ulterior semnării contractului, la modificarea condițiilor inițiale, inclusiv prețul și termenul de execuție, în acest sens, având relevanță subclauzele 8.4 și 8.5 din Acordul Contractual din HG nr. 1/2018 Anexa nr. 2: 8.4 După Data de începere, Antreprenorul va studia cu atenţie Cerinţele Beneficiarului (inclusiv criteriile de proiectare şi calculele de proiectare, dacă există) şi reperele topografice sau sistemele de referinţă iniţiale prevăzute în Contract sau comunicate de Supervizor, exercitând cel puţin diligenţele definite în Cerinţele Beneficiarului. în termen de 90 de zile de la Data de începere (cu excepţia cazului în care un alt termen este prevăzut în Acordul Contractual), Antreprenorul va notifica Supervizorul cu privire la orice eroare, greşeală sau altă neconcordanţă identificată în Cerinţele Beneficiarului sau în aceste repere sau sisteme de referinţă. După primirea acestei notificări, Supervizorul va Decide dacă se vor aplica prevederile clauzei 37 [Modificări] şi va notifica, în mod corespunzător. Antreprenorul. Dacă şi în măsura în care, având în vedere costurile implicate, condiţiile și timpul de pregătire a Ofertelor, Pagina 145 din 173

un antreprenor diligent, acordând atenţia necesară, ar fi identificat eroarea, greşeala sau defectul atunci când a inspectat Şantierul şi a examinat Cerinţele Beneficiarului înainte de depunerea Ofertei, Durata de Execuţie nu va fi prelungită şi Valoarea Contractului nu va fi modificată. 8.5 Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a unei erori în Cerinţele Beneficiarului, iar un antreprenor diligent, având în vedere perioada aferentă, nu ar fi descoperit eroarea atunci când a studiat Cerinţele Beneficiarului potrivit prevederilor subclauzei 8.4, Antreprenorul va fi îndreptăţit, cu condiţia respectării prevederilor clauzei 69a /Revendicările Antreprenorului], la: a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată, şi b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se adaugă un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%). Deci, contrar criticilor din contestație, nicăieri nu este absolutizat studiul de fezabilitate pentru etapa post atribuire, ci caracterul său obligatoriu în ceea ce privește caracteristicile minimale ale ofertei se referă strict la etapa depunerii ofertelor. De altfel, chiar clauza 8.1 prevede că prin Cerințele beneficiarului se stabilesc caracteristicile imperative ale Lucrărilor, inclusiv criterii de performanță, deci autoritatea contractantă este perfect îndreptățită să procedeze în maniera în care a făcut-o. Consiliul nu identifică în conținutul contestației vreun argument din care să reiasă că ne aflăm în prezența unui ,,Studiu de Fezabilitate vechi, plin de erori și omisiuni’’, «„blocat” într-o proiectare veche, deficitară și fundamental eronată» etc, ci dimpotrivă, se rețin următoarele argumente ale achizitoarei: - acest contract este de proiectare și execuţie, iar antreprenorul are următoarea responsabilitate, conform clauzei 12 din Anexa 2 - Condiţii generale pentru proiectare şi execuţie de lucrări: „12.1. Antreprenorul, cu diligenţa necesară, va proiecta, va executa şi va finaliza Lucrările în conformitate cu prevederile Contractului şi instrucţiunile Supervizorului, şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor. Lucrările executate în conformitate cu proiectul elaborat de Antreprenor vor fi conforme cu scopul şi destinaţia lor, definite în Cerinţele Beneficiarului, şi/sau cu tema de proiectare prevăzută în Contract. Lucrările vor include orice lucrare care este necesară pentru a satisface Cerinţele Beneficiarului şi Oferta Antreprenorului, precum şi toate lucrările care sunt necesare pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii și siguranţei în exploatare a Lucrărilor (inclusiv dacă nu sunt mentionate în Contract”; - studiul de Fezabilitate care face obiectul prezentei proceduri a fost avizat în CTE-CNAIR S.A. și CTE-MT în luna decembrie 2021 și actualizat în 2022 (inclusiv Acordul de Mediu); Pagina 146 din 173

- potrivit răspunsurilor furnizate la solicitările adresate, autoritatea contractantă nu scindează/sau transferă riscuri și nici nu limiteaza aplicabilitatea prevederilor 8.4 și 8.5 din H.G. nr. 1/2018, vizavi de obligațiile beneficiarului, astfel ca riscurile sunt împărțite în mod corespunzător în cadrul contractului de lucrări, autoritatea contractantă și proiectantul studiului de fezabilitate fiind răspunzătoare pentru erorile de proiectare, iar viitorul antreprenor care elaboreaza și proiectul tehnic, fiind responsabil pentru soluţiile tehnice propuse prin intermediul acestuia; - se au în vedere și prevederile art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, document elaborat de achizitoare și pus la dispoziția operatorilor economici, unde la (b) punctul de referinţa nr. 2, se specifică: (b) Punctul de referinţa nr. 2 - Realizare în 90 zile de la Data de începere, asa cum este aceasta mentionata în Ordinul Administrativ de începere, și presupune îndeplinirea următorilor indicatori: - studiile de teren: studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, topografice și de stabilitate ale terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie sunt finalizate - investigaţiile de diagnostic arheologic inclusiv pentru zonele cu potential arheologic sunt finalizate; - identificarea siturilor arheologice și a zonelor cu potential arheologic este finalizată; - programul de cercetări arheologice preventive în vederea descărcării de sarcina arheologica pentru zonele delimitate este stabilit; - identificarea utilitatilor este finalizata; - identificarea tuturor erorilor, greşelilor sau neconcordantelor în Cerinţele Beneficiarului sau în reperele topografice sau sistemele de referinţa este finalizata și notificata Supervizorului; de unde rezultă faptul că antreprenorul trebuie să fie în posesia tuturor studiilor de teren realizate în cadrul programului de proiectare (etapa 1 de proiectare - realizarea în 90 de zile de la data Ordinului de începere a activității de proiectare) pentru a identifica eventualele erori și a le comunica beneficiarului / supervizorului, în vederea analizării și aplicării clauzelor contractuale ce se impun; - din coroborarea termenelor stipulate, viitorul antreprenor are la dispoziţie 3 luni pentru efectuarea și predarea studiilor de teren (inclusiv a studiului geotehnic), termen corelat cu perioada pentru notificarea erorilor identificate în cadrul Cerinţelor Beneficiarului, în urma acestor studii antreprenorul fiind în posesia celor mai importante date necesare proiectării la nivelul de detaliu specific Proiectului Tehnic; - într-adevar, viitorul antreprenor care are și calitatea de proiectant și este responsabil cu elaborarea Proiectului Tehnic și definitivarea soluţiilor, în timp ce ofertanţii trebuie sa respecte prevederile documentaţiei de atribuire, iar autoritatea contractantă nu solicita elaborarea Proiectului Tehnic la momentul depunerii ofertelor pentru un contract de tipul proiectare și execuţie lucrări, potrivit prevederilor art 12.39 din Cerinţele Beneficiarului, document elaborat de Pagina 147 din 173

achizitoare și pus la dispoziția operatorilor economici, unde la (d) punctul de referinţa nr. 4, se specifică: (d) Punctul de referinţa nr. 4 - Realizare în 12 luni de la Data de începere, asa cum este aceasta mentionata în Ordinul Administrativ de începere, și presupune indeplinirea următorilor indicatori: - activitatea de cercetare arheologica preventiva în vederea descărcării de sarcina arheologica pentru zonele delimitate ca situri arheologice este finalizata; - Proiectul Tehnic de Execuţie și Detaliile de Execuţie sunt predate și aprobate de Supervizor și Beneficiar; - Detaliile de execuţie și toate activitatile de proiectare sunt finalizate astfel incat sa poata fi demarate conform Condiţiilor Contractuale și legale Lucrările de execuţie; - Verificarea Proiectului Tehnic și a Detaliilor de Execuţie de către Verificatori autorizaţi conform subclauzei 19.2 din Condiţiile Speciale este finalizata.” Consiliul reține că din conținutul niciunuia dintre răspunsurile enumerate de contestatoare la acest punct, respectiv răspunsurile nr. 43, 47, 49, 55, 71, 101, 105, 106, 107, 118, 119, 151, 166, 204, citate integral împreună cu întrebările, la pag. 32-37 din prezenta, nu încalcă modelul de contract stabilit în HG nr. 1/2018, așa cum susține contestatoarea. În ceea ce privește caracterul evaziv al acestor răspunsuri, Consiliul a analizat anterior, cu ocazia soluționării celorlalte puncte, răspunsurile nr. 43, 47, 106, 107, 118, 119, 151, niciunul dintre acestea nefiind considerat neclar. În ceea ce privește răspunsul nr. 49, Consiliul reține că acesta este clar, lămurind întrebarea operatorului economic, similar și răspunsul nr. 105, că răspunsul nr. 55 este în sensul dispozițiilor legale citate, răspunsul nr. 71 este clar, în sensul că documentația solicitată va fi întocmită în etapa de proiectare, nefiind parte a studiului de fezabilitate, similar și răspunsurile nr. 101 și 166. În ceea ce privește răspunsul nr. 204, și acesta este clar în integralitate lui, solicitarea operatorului nefiind confirmată, aceste informații devenind disponibile în etapa de proiectare. Contrar susținerii contestatoarei, care arată că ,,ofertanţii află, cu 10 zile înainte de depunerea ofertelor, faptul că în mod expres le este interzisă’’ modificarea tipului de suprastructură (Răspunsurile 4, 24, 25, 149, 150, 155), modificarea numărului deschiderilor (Răspunsurile 5, 150, 155), modificarea tipului de fundaţie (Raspunsul 47), modificarea numărului sau geometriei grinzilor (Răspunsurile 82, 154), modificarea dimensiunii deschiderilor (Răspunsul 84, 155), modificarea schemei statice (Răspunsurile 149, 150), în realitate, operatorii cunoșteau încă de la data publicării documentației că acestea sunt cerințe imperative (a se vedea cap. V din Cerințele beneficiarului), răspunsurile neaducând modificări documentației de atribuire. Contrar susținerilor contestatoarei, autoritatea nu introduce noi cerințe imperative, ci face trimitere la documentația pusă la dispoziție operatorilor economici. Din niciunul dintre răspunsuri nu rezultă altceva. Pagina 148 din 173

Consiliul nu poate reține vreo contradicție în răspunsurile autorității contractante, respectiv că pe de o parte, ofertanţii nu pot să deroge de la Studiul de Fezabilitate, deși Cerinţele Beneficiarului impuneau numai anumite caracteristici ca fiind obligatorii, că Studiul de Fezabilitate este cerinţa minimă obligatorie, pe de cealaltă parte are doar rol informativ, deoarece, așa cum s-a arătat, în etapa de ofertare acest studiu este parte a documentației de atribuire, și, sub acest aspect, este obligatoriu pentru ofertanți, iar în etapa post atribuire, abia atunci acesta își împlinește menirea sa legală, în sensul HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, devenind un instrument informativ, proiectanții având obligația optimizării soluțiilor din studiu. De asemenea, Consiliul nu poate lua în considerare nici susținerea contestatoarei potrivit căreia în unele cazuri, nefiind în măsură să răspundă în mod clar și precis, autoritatea pretinde că răspunderea aparţine exclusiv ofertanţilor, deoarece lipsa răspunsului în sensul punerii la dispoziție și a altor informații este justificată obiectiv, prin aceea că acele informații nu există la momentul acesta, ci se vor realiza în faza de proiectare. Nu în ultimul rând, Consiliul reține și faptul că însăși contestatoarea este nemulțumită atunci când autoritatea publică informații suplimentare, considerând că se adaugă restricții care nu au existat inițial, ceea ce arată caracterul contradictoriu al contestației. În același timp, există numeroase mijloace în legislație, în modelul de contract și chiar în documentația de atribuire care atenuează riscul antreprenorului, astfel încât acesta să nu răspundă pentru aspecte pe care nu le-a cunoscut, cu titlu de exemplu fiind și art. 5.1.8. din Cerintele Beneficiarului citate anterior, referitoare la riscul geologic. Prin urmare, teama și suspiciunile contestatoarei potrivit cărora antreprenorii ar fi puși în situația acceptării unor riscuri incomensurabile este nefondată. Consiliul nu este în măsură să analizeze în acest moment criticile contestatoarei referitoare la caracteristicile unor poduri [Viaduct km 4+350, unde partea carosabilă, pe calea 2, este 12.50 m faţă de 12.00 m, poduri pe bretelele nodului Boiţa, de exemplu Pod pe breteaua 3, peste breteaua 1, unde lăţimea părţii carosabile este variabilă (11.50m, 12.50m)], neexistând vreo solicitare de clarificare sau un răspuns punctual pe acest aspect, iar documentația de atribuire nu mai poate face obiectul unor critici. Cu toate acestea, în măsura în care autoritatea contractantă consideră că ar fi necesare anumite clarificări pe aceste aspect, are posibilitatea publicării unor clarificări din oficiu. Aceeași concluzie se reține de către Consiliu și în ceea ce privește anumite inadvertențe în Studiul de Fezabilitate referitoare la limita de Pagina 149 din 173

expropriere, nefiind o clarificare din care să rezulte în ce constă această inadvertență, după cum nu există criticată vreo clarificare în acest sens. Consiliul mai reține că și concluzia contestatoarei potrivit căreia răspunsurile ar fi generat o serie de contradicții, ( Autoritatea contractantă impune respectarea pantelor taluzurilor de la Studiul de Fezabilitate, dar și respectarea limitei de expropriere din cadrul Studiului de Fezabilitate, în condițiile în care limita de expropriere din cadrul Studiului de Fezabilitate este calculată pentru o pantă de 1:2, când panta taluzurilor este 1:8), considerând că ar fi apărut o imposibilitate din punct de vedere tehnic, nu poate fi analizată la acest moment, chiar contestatoarea recunoscând că aceste informații au existat în documentația de atribuire, nefiind criticate. În același timp, există posibilitatea unor exproprieri suplimentare, în fucție de necesitățile concrete ale proiectului după finalizarea acestuia, însă acest aspect va fi analizat de Consiliu odată cu soluționarea părții aferente exproprierilor din contestația dedusă soluționării. Cu privire la subpct. 6 din contestație, PRIN RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRI, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ INCLUDE CATEGORII DE LUCRĂRI CARE NU AU FOST AVUTE ÎN VEDERE LA STABILIREA VALORII ESTIMATE, Consiliul nu împărtășește opinia contestatoarei. Chiar dacă ar fi așa cum susține în titlul subpunctului, o astfel de practică nu încalcă vreo dispoziție legală, în condițiile în care studiul de fezabilitate urmează a fi dezvoltat și corectat în etapa de proiectare. Astfel, dacă studiul de fezabilitate ar cuprinde toate detaliile, atunci proiectarea nu ar mai avea niciun sens. Prevederile legale referitoare la conținutul documentațiilor stabilesc, însă, cu precizie ceea ce se realizează în etapa studiului și ceea ce se realizează în etapa de proiectare. Consiliul are în vedere că în cadrul contractului sunt prevăzute Rezerve de implementare sunt în cuantum de 189.314.942,86 lei fără TVA, iar valoarea estimată este prevăzută ca un interval foarte larg, respectiv între 2.098.425.092,54 lei și 2.471.192.901,69 lei, deci o diferență între cele două capete ale intervalului de 372.767.809,15 lei, suficient pentru a cuprinde lucrări care nu au fost avute în vedere inițial dar a căror necesitate va reieși din proiect. Deci, nu există nicio dovadă din care să rezulte că fondurile ar fi insuficiente, valoarea contractului fiind mare raportat la cei 14,25 km de autostradă ce urmează a se realiza în baza contractului. Astfel, valoarea medie a unui km de autostradă, la valoarea maximă prevăzută în documentație, fără rezerve de implementare, la un curs estimat de 5 lei/euro, este de 34.683.409 euro/km, 6+la care se adaugă și sumele din rezervele de implementare, încadrându-se în estimările pentru categoria de teren pentru care se atribuie contractul. Astfel, nu se poate trage concluzia, așa cum s-a arătat anterior, că posibilitatea oferită operatorilor economici de a-și cota orice cheltuieli necesare realizării lucrărilor ar fi defavorabilă acestora, sau că există lucrări ce nu au fost avute în vedere, estimarea valorii pentru un Pagina 150 din 173

contract de proiectare și execuție urmând alte reguli, și nu pe liste de cantitățile de lucrări, care nu au fost stabilite, neexistând proiect tehnic. De altfel, chiar contestatoarea arată că autoritatea introduce costuri imposibil de cuantificat sau impune soluţii care presupun costuri nejustificat de ridicate, criticând, însă, soluțiile tehnice propuse, fără, însă, a veni cu argumente concrete în acest sens. În același timp, prin numeroase răspunsuri la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune operatorilor economici să își includă în cadrul propunerii financiare numeroase costuri ce fie nu pot fi estimate la acest moment, fie unele dintre ele sunt introduse pentru prima oară prin intermediul răspunsurilor oferite – spre ex. clarificarea din oficiu nr. 3 (spaţii de încărcare pentru pentru acumulatoarele mașinilor electrice). Deși autoritatea introduce costuri imposibil de cuantificat sau impune soluţii care presupun costuri nejustificat de ridicate raportat la corectitudinea și fiabilitatea soluţiei în sine, totuși reamintește prin intermediul răspunsurilor că preţul este suma forfetară, motiv pentru care orice risc privind costurile încearcă să îl transfere actualului ofertant, respectiv viitorului Antreprenor. Contestatoarea invocă o serie de răspunsuri care au condus-o la această concluzie: nr. 37, 3, 9, 140, 224, 225, clarificare din oficiu nr. 3 și nr. 4, răspunsuri citate integral, însoțite de întrebările aferente, la paginile 42-44 din prezenta. Consiliul are în vedere că răspunsurile nr. 3, 140, 224, 225 au fost analizate anterior, doar critica referitoare la răspunsul 224 fiind admisă. Și din perspectiva invocată la acest punct al contestației, celelalte 3 răspunsuri sunt clare, neputându-se desprinde concluzia că s-ar fi adăugat lucrări ce nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii estimate. În ceea ce privește întrebarea nr. 37, Consiliul reține că nu poate fi vorba de includerea unor cheltuieli prin răspunsul la clarificări, din moment ce acesta face trimitere la prevederi ale documentației existente încă de la data publicării acesteia. Situația este aceeași și în ce privește răspunsul nr. 9, Consiliul reține că nu poate fi vorba de includerea unor cheltuieli prin răspunsul la clarificări, din moment ce răspunsul autorității face trimitere, în mod clar, la Volumul 8 din documentația de atribuire, document ce trebuie luat în considerare de operatori în întocmirea ofertelor. În ceea ce privește inexistența în documentele inițiale a stațiilor de încărcare, introduce printr-o clarificare din oficiu, Consiliul reține că într- adevăr, acestea nu au fost prevăzute în documentația initială. De asemenea, Consiliul reține că nu există vreo interdicție legală a introduce astfel de modificări în documentația de atribuire, contrar argumentație prezentată de contestatoare. Imperativul introducerii stațiilor de încărcare electrice ca urmare a crizei combustibililor face perfect Pagina 151 din 173

justificată reacția autorității contratante de a introduce dotarea spațiilor de servicii cu astfel de stații. Cu toate acestea, Consiliul reține că sunt modificări neesențiale din punct de vedere al costurilor, având în vedere valoarea estimată uriașă, care, oricum, a fost stabilită sub formă de interval. Chiar dacă au fost introduse printr-o clarificare, Consiliul nu a identificat niciun argument legale pentru a anula acest răspuns al autorității contractante, respectiv Clarificarea din oficiu nr. 3. În sprijinul celor de mai sus se rețin ca fiind relevante și precizările autorității contractate potrivit cărora: ”Clarificarea nr. 3 din oficiu a fost emisa ca urmare a faptului ca unul dintre potentialii ofertanţi la tronsonul 4 al Autostrăzi Sibiu-Fagaras, a solicitat o clarificare cu privire la statii de încărcare electrice. Avand în vedere faptul ca la nivel naţional exista Legea nr. 34 din 27 martie 2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și Hotărâre nr. 87 din 7 martie 2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi înfiinţarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternative, iar la nivel European este în lucru: AFIR - Pachetul Fit For 55 - propunere Regulament privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, insa aceasta are un caracter general, cu privire la toata autostrada Sibiu Fagaras, contestatoarea dand inca odata dovada ca nu a studiat documentaţia tehnica, intrucat în cadrul Tronsonului 2 nu se regăsesc parcari de tipul S1/S3.” Consiliul mai reține că și clarificarea nr. 4 este justificată, având rolul de a-l informa pe operator asupra costurilor existente, ce trebuie incluse în ofertă, respectiv că pentru pentru un anumit tronson, terenul pentru organizarea de șantier nu a fost introdus în coridorul de expropriere, fiind necesar ca operatorii să ia în calcul costuri cu închirierea acestui teren. Consiliul constată că nu există vreo dispoziție legală sau vreo prevedere a documentației de atribuire care să oblige autoritățile contractante să pună ele însele la dispoziția ofertanților teren pentru organizarea de șantier, în mod gratuit, respectiv să exproprieze teren pentru acest lucru. După cum este bine cunoscut, dreptul de proprietate privată este un drept fundamental, în România, protecția împotriva exproprierii abuzive a statului fiind reglementată prin articolul 44 alin. (3) din Constituția României, potrivit căruia nicio persoană nu poate fi expropriată decât cu plata unei despăgubiri drepte și prealabile și doar dacă există o cauză de utilitate publică ce a fost stabilită potrivit legii. Organizarea de șantier este vremelnică, deci ea nu justifică o expropriere, dacă terenul nu va fi folosit pentru investiția ce urmează a se realiza. Utilitatea publică nu se referă la lucrări privizorii, ci la cele permanente, ce vor fi afectate de investiție. Prin urmare, faptul că terenul la care face referire clarificarea din oficiu nr. 4 nu se află pe coridorul de expropriere, nu conduce la concluzia nelegalității acestei clarificări. Pagina 152 din 173

Contrar susținerii contestatoarei, nicăieri în documentația de atribuire nu se menționează că autoritatea contractantă s-ar fi angajat să pună la dispoziție gratuit terenul aferent organizării de șantier, această mențiune fiind aferentă doar în ceea ce privește terenurile existente pe coridorul de expropriere. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile formulate de contestatoare la acest punct, cu excepția celor referitoare la răspunsul 224, admis la un subpunct anterior, reținându-se aceeași concluzie și la acest subpunct. În ceea ce privește subpct. 7 RĂSPUNSURILE LA CLARIFICĂRILE PRIVIND AUDITUL DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ, contestatoarea subliniază o serie de aspecte de ordin legal și contractual cu referire la reglementarea și rolul Auditului de Siguranță Rutieră, concluzionând că: ”- ofertele se vor realiza fară implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră, observaţii de care Ofertanţii au luat cunoştinţă, Raportul de Audit pentru stadiul de Studiu de Fezabilitate fiind parte integrantă a documentaţiei de atribuire; - implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră se va realiza în etapa de Proiectare, la faza de Proiect pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire; - plata costurilor suplimentare faţă de oferta tehnică, costuri rezultate ca urmare a modificării soluţiilor tehnice pentru ca acestea să reflecte implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră, observaţii pe care viitorul Antreprenor este obligat să le implementeze, se va face din Rezervele de Implementare.” Astfel, concluzia contestatoarei este aceea că, din coroborarea atât prevederilor contractuale, cât şi răspunsurilor autorităţii contractante la solicitările de clarificari, rezultă că ofertanţii urmează să îşi întocmească oferta tehnică în baza propunerilor de soluţii din cadrul studiul de fezabilitate, urmând să implementeze observaţiile/recomandările din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră în etapa de proiectare, iar costurile asociate modificărilor de soluţie ce vor fi necesare, vor face obiectul Rezervelor de Implementare. Societatea contestatoare a mai adăgat și faptul că, chiar dacă raţiunea pentru care autoritatea contractantă a răspuns prin intermediul clarificărilor, impunând ca implementarea observaţiilor din Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră să fie realizată în etapa de proiectare, de către Proiectantul-Antreprenor este evidentă, şi anume necesitatea de a avea Oferte competitive şi comparative, având la bază aceleaşi propuneri de soluţii, necesitatea implementării observaţiilor auditorilor este un element cunoscut încă din etapa de ofertare, de către toţi operatorii economici participanţi. Consiliul reține că premisa de la care pornește contestatoare este eronată. Astfel, aceasta pornește de la premisa greșită că auditul întocmit în faza SF nu a fost contestat, că acesta nu ar fi fost respectat în Pagina 153 din 173

întocmirea Studiului și că auditul din faza SF este cel care se depune în documentația întocmită pentru obținerea autorizației de construire. În replică la cele reclamate, se rețin ca relevante precizările autorității contractante, respectiv: - autoritatea contractantă prin adresa nr. 92/7566 din data de 02.01.2022 a contestat o parte din recomandările formulate în cadrul Raportului de Audit de Siguranţa Rutiera - Stadiul 1- Studiu de fezabilitate, înregistrat la CNAIR SA cu nr. 92/4095 din 19.01.2022, iar prin decizia nr. 8 din 15.02.2022 emisă de A.R.R., s-au admis obiecțiunile formulate de către autoritatea contractanta; - restul recomandărilor cuprinse în Raportul de Audit de Siguranţă Rutieră au fost implementate de proiectantul Consitrans în cadrul studiului de fezabilitate; - totodată, Auditul de Siguranţă Rutieră întocmit în etapa SF nu este final, acesta urmând să suporte posibile modificări în etapa de elaborare a proiectului tehnic; - autoritatea contractantă a prevăzut o categorie de Rezerve de Implementare distinctă, care dă posibilitatea depăşirii oricăror blocaje rezultate din noile solicitări din cadrul ASR elaborat la nivel de proiect tehnic; - contrar susţinerii contestatoarei, nici ofertanţii și nici autoritatea contractantă nu au de unde să cunoască la acest moment ce observaţii vor fi cuprinse în cadrul ASR de la Proiectul Tehnic, tocmai din acest motiv, autoritatea contractantă prevăzând plata acestora din Rezerve de Implementare; - autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire și răspunsurile la clarificari nu transfera niciun risc, asumând în mod clar plata implementării recomandărilor din ASR de la nivelul Proiectului Tehnic din cadrul Rezervelor de Implementare. În acest sens, Consiliul are în vedere următoarele dispoziții legale ale ORDINULUI nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: - - Articolul 7 (1) Auditul de siguranță rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră și se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii: a) studiul de fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții; b) proiect tehnic și detalii de execuție; c) anterior recepției la terminarea lucrărilor la drumul public; Pagina 154 din 173

d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în traffic. (2) Operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii (…). b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic și detalii de execuție: 1. planul de situație; 2. semnalizare orizontală și verticală coerentă; 3. iluminarea căilor rutiere și a intersecțiilor; 4. echipamente poziționate în ampriza drumului; 5. plantația rutieră adiacentă drumului în extravilan și construcțiile, amenajările și alte obiective din intravilanul localităților; 6. obstacole fixe la marginea drumului; 7. parcări sigure; 8. dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor: (i) dispoziții pentru pietoni; (ii) dispoziții pentru bicicliști; (iii) dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți; 9. adaptarea sistemelor rutiere de restricționare într-un mod ușor de utilizat (spații care separă sensurile de mers și parapete de siguranță pentru evitarea pericolelor la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili)’’. Deci, așa cum arată chiar contestatoarea, auditul de siguranță rutieră reprezintă parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, ce se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, cu modificările și completările ulterioare. Faptul că s-a realizat un audit de care s-a ținut seama în etapa de realizare a studiului de fezabilitate, nu înseamnă că după realizarea proiectului și a detaliilor nu se va realiza un nou audit, de care antreprenorul va trebui să țină seama, observațiile din conținutul acestuia urmând a fi integrate în proiect. Raportul de audit în discuție este cel reglementat la pct. b alin. (1) și (2), și nu cel din cadrul studiului de fezabilitate, toate susținerile contestatoarei de la acest capitol fiind pur speculative. Consiliul mai remarcă și faptul că nu se formulează vreo critică din care să rezulte că studiul de fezabilitate ar încălca raportul de audit sau că răspunsurile la clarificări ar fi contrare legislației specifice. Consiliul reține că nu există vreo solicitare către ofertanți de a ignora în întocmirea ofertei implicările Auditului de Siguranţă Rutieră, prevederile citate referitoare la obligația antreprenorilor de a implementa Pagina 155 din 173

recomandările din raportul de audit referindu-se la raportul prevăzut la lit. b citată mai sus. Consiliul găsește util a cita răspunsurile nr. 119 și 120, fiind relevante și lămurind întru-totul dilemele contestatoarei: Răspuns nr. 119: În vederea asigurarii tratamentului egal al tuturor ofertantilor, pentru elaborarea unor oferte tehnice si financiare corecte, competitive si comparabile nu sunt permise modificari / oferte alternative fata de solutiile cuprinse in Studiul de Fezabilitate si in Cerintele Beneficiarului. Ofertantii vor avea în vedere și etapele în care Auditul de Siguranță Rutieră trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului și imediat după deschiderea traficului și implementarea măsurilor impuse de auditor în raportul aferent etapei anterioare. Astfel, în etapa de proiectare, Auditul de siguranță rutieră va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizării Proiectului Tehnic de Execuție, astfel încât eventualele observații și recomandări să poată fi implementate în documentația în baza căreia se obține Autorizația de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificări ca urmare a efectuării Auditului de Siguranță Rutieră, acestea vor fi analizate și tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, în funcție de fiecare situație specifică în parte. Precizăm că accesarea categoriei de cheltuieli care se finanțeaza din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezultă din necesitatea implementarii recomandărilor/ observațiilor/ condițiilor stabilite de către Autoritatea Rutieră Română în auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranța rutieră, excepție făcând erorile de proiectare" se poate face doar în condițiile explicit și limitativ prevazute la art. 5.10 din Acordul Contractual. În ceea ce priveste aplicabilitatea clauzei 69a din Condițiile Generale de Contract, vă rugăm să aveți în vedere condiționalitățile stabilite de legiuitor pentru notificarea Revendicării de către Antreprenor. Răspuns nr. 120: ,,Prevederile art. 4.21. (din cerințele beneficiarului) nu sunt cerinte imperative. Implementarea recomandărilor din auditul de siguranță rutieră în etapa următoare de proiectare PT, se va analiza împreuna cu Supervizorul, sau după caz, cu Beneficiarul, în vederea stabilirii recomandărilor, ce vor fi aplicate. Ofertanții vor avea în vedere și etapele în care Auditul de Siguranță Rutieră trebuie solicitat, respectiv anterior depunerii PAC, anterior finalizării şi deschiderii traficului și imediat după deschiderea traficului și implementarea măsurilor impuse de auditor în raportul aferent etapei anterioare. Astfel, în etapa de proiectare, Auditul de siguranță rutieră va fi realizat pe baza PAC-ului, anterior finalizării Proiectului Tehnic de Execuție, astfel încât eventualele observații și recomandări să poată fi Pagina 156 din 173

implementate în documentația în baza căreia se obtine Autorizația de Construire. La momentul la care vor surveni eventualele modificări ca urmare a efectuării Auditului de Siguranță Rutieră, acestea vor fi analizate și tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, în functie de fiecare situație specifică în parte. Precizăm că accesarea categoriei de cheltuieli care se finanțează din rezerve de implementare "Cheltuieli care rezultă din necesitatea implementării recomandărilor/ observațiilor/ condițiilor stabilite de către Autoritatea Rutieră Română în auditurile/ studiile efectuate cu privire la Siguranța rutieră, excepție făcând erorile de proiectare" se poate face doar în condițiile explicit și limitativ prevăzute la art. 5.10 din Acordul Contractual’’. Ceea ce se înțelege din interpretarea coordonată a acestor răspunsuri este aceea că, în etapa de ofertare, operatorii trebuie să întocmească ofertele în baza studiului de fezabilitate. În etapa contractuală, după finalizarea proiectării, se realizează auditul de siguranță aferent acestei faze. Auditul se verifică de către supervizor, beneficiar și proiectant. Chiar dacă răspunsul nu precizează, există drept de contestație, în condițiile legii, aceasta fiind soluționată de ARR. Recomandările din audit sunt obligatorii. După implementarea recomandărilor, dacă apar modificări cantitative, ele vor fi analizate de supervizor sau beneficiar și tratate prin prisma prevederilor contractuale aplicabile, în funcție de fiecare situație specifică în parte, ori modificând valoarea contractului, ori aplicând regulile specifice rezervelor de implementare. Răspunsurile precizează și faptul că erorile de proiectare nu dau drept la decontare suplimentară. Răspunsul nu precizează, în niciun caz, că beneficiarul și supervizorul vor decide ce măsuri din raportul de audit se vor aplica, ci aceste decizii se referă la costurile suplimentare, interpretarea contestatoarei fiind vădit eronată. Consiliul reține că și răspunsurile nr. 121 și 122, citate integral, împreună cu întebările aferente, la pag. 51-53 din prezenta, sunt clare, lămurind neclaritățile operatorului care le-a adresat. Prin urmare, criticile vor fi respinse ca nefondate. În ceea ce subpct. 8. ALTE RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICARE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE CRITICATE ANTERIOR, respectiv EXPROPRIERI SUPLIMENTARE, ARHEOLOGIE, UTILITĂȚI, TERMEN REZONABIL, Consiliul le va analiza în măsura în care sunt invocate alte aspect față de cele analizate anterior. Astfel, paragraful din contestație ce vizează EXPROPRIERI ȘI EXPROPRIERI SUPLIMENTARE se referă la clarificarea din oficiu nr. 3 și nr. 4 analizate anterior. Astfel, contestatoarea susține că, deși în cadrul Răspunsului nr. 13, autoritatea contractantă a susţinut că terenul aferent organizării de șantier va fi pus la dispoziţia Antreprenorului în mod Pagina 157 din 173

gratuit, ulterior în cadrul Clarificării din oficiu nr. 4 a precizat că o anumită locaţie nu va fi pusă la dispoziţie în mod gratuit, deoarece nu a fost inclusă în coridorul de expropriere: Locatia organizarii de santier pentru Tronson 1: Nod Avrig km 14+400 (Locatia viitorului CIC proiectat - S= 25000 mp), nu va fi pusa la dispozitia Antreprenorului in mod gratuit. Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este in sarcina Antreprenorului. Consiliul reține că susținerea contestatoarei este eronată. Astfel, răspunsul nr. 90 (nu 13, cum eronat a susținut contestatoarea) are următorul conținut: ,,În cadrul Documentației de Atribuire au fost prezentate posibilele locații ale gropilor de împrumut, identificate și analizate in cadrul Studiului de fezabilitate, iar Antreprenorul care va executa lucrarea este pe deplin responsabil pentru alegerea gropilor de împrumut. Suprafata de teren aferenta gropilor de imprumut nu a fost cuprinsa in cadrul documentatiei privind exproprierile. Gropile de imprumut nu vor fi puse la dispozitia Antreprenorului în mod gratuit, Antreprenorul trebuie sa prezinte în cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Alegerea gropilor de imprumut este la latitudinea Antreprenorului, dar Antreprenorul este responsabil pentru autorizarea gropilor de imprumut alese, obtinerea avizelor si permiselor necesare pentru exploatarea si autorizarea gropilor de imprumut. Răspus 91: Referitor la organizările de șantier Autoritatea Contractantă transmite urmatoarele: Organizările de șantier amplasate în cadrul coridorului de expropriere au fost cuprinse în documentația de expropriere și, dacă este cazul, vor fi puse la dispoziția Antreprenorului în mod gratuit. Organizările de șantier prevazute in Acordul de Mediu sunt orientative. Pentru amplasamentele din afara coridorului de expropriere Antreprenorul trebuie sa prezinte in cadrul Propunerii Tehnice posibilitatea de utilizare a terenului afectat. Menționăm faptul că ofertanții pot alege și alte organizări de șantier decât cele din Acordul de Mediu. Obtinerea autorizatiei pentru Organizarea de santier este în sarcina Antreprenorului’’. Astfel, răspunsul la clarificări nr. 91 se referă explicit la punerea la dispoziție gratuită a terenurilor pentru organizare de șantier aflate pe culoarul de expropriere, și nu și a celor care nu sunt deținute de autoritatea contractantă. În ceea ce privește Clarificarea din oficiu nr. 3 privind staţiile de încărcare și prin această Clarificare din oficiu, contestatoarea susține că autoritatea contractantă a modificat documentaţia de atribuire și propriile răspunsuri la solicitările de clarificare, rezultând că niciun ofertant diligent nu este în măsură să întocmească o ofertă completă și Pagina 158 din 173

cu atât mai puţin nu poate, în mod obiectiv, să prevadă totalitatea costurilor și activităţilor necesare. Consiliul reține că tocmai această clarificare va permite operatorilor să își elaboreze corect ofertele, solicitarea suplimentară dând această posibilitate. Similar, și în ceea ce privește gropile de împrumut, nu există vreo mențiune referitoare la punerea la dispoziție gratuită, autoritatea contractantă lăsând la latitudinea ofertanţilor posibilitatea utilizării locaţiilor indicate prin documentaţia de atribuire și Acordul de Mediu, sau, identificarea altor asemenea locaţii, mai potrivite pentru ofertele pe care le vor intocmi. Consiliul mai reține că însăși contestatoarea arată că prevederile legale stabilesc posibilitatea exproprierii terenului pentru gropile de împrumut, în acest sens, fiind relevante dispozițiile art. 12 alin. (11) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local ,,Pentru lucrările de utilitate publică de interes național prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), terenurile necesare gropilor de împrumut pot fi expropriate și se supun prevederilor prezentei legi. După finalizarea lucrărilor, terenurile expropriate pentru asigurarea gropilor de împrumut se transmit potrivit legii, la cerere, unităților administrativ- teritoriale pe raza cărora se situează’’. Așa cum s-a arătat mai sus, exproprierea este o măsură de excepție, iar legea nu impune, ci doar dă posibilitatea exproprierii acestui teren, statul român fiind cel ce stabilește limitele terenului expropriat. Cu privire la criticile contestatoarei referitoare la lipsa de claritate a unor răspunsuri la clarificări, Consiliul reține că aceasta se referă la răspunsurile 45, 100, 36, 53, 90, 91, 223, citate integral împreună cu întrebările aferente la pag. 56-60 din prezenta, Consiliul reține că societatea contestatoare trebuie să aibă în vedere că răspunsurile la solicitările de clarificări fac și ele parte din documentația de atribuire, ori prevederile acesteia se interpretează coordonat, și nu individual. În ceea ce privește răspunsul nr. 45, acesta este clar, autoritatea precizând că antreprenorul va întocmi documentația pentru eventualele exproprieri suplimentare, rezultate în conformitate cu proiectul elaborat. În ceea ce privește răspunsul 100, și acesta este clar, în sensul că a pus la dispoziție documentele în formatul deținut. Acest aspect a mai fost analizat și cu ocazia analizării răspunsurilor nr. 50 și 60, fiind valabile aceleași considerente. În ceea ce privește răspunsurile autorității contractante nr. 36 și 91, este nereală susținerea contestatoarei potrivit căreia s-ar referi la o responsabilitate pentru exproprieri suplimentare, ci are în vedere terenul aferent organizării de șantier care nu face parte din coridorul de expropriere, rămânând la latitudinea ofertanților organizarea șantierului. Situația este aceeași și în ceea ce privește răspunsul nr. 53 și 90 referitoare la gropile de împrumut, iar în ceea ce privește răspunsul nr. Pagina 159 din 173

223, de asemenea. Trebuie remarcat că întrebarea nr. 223 este imprecisă, vorbind de surse de finanțare pentru ,,exproprieri temporare’’ pentru gropile de împrumut și organizarea de șantier, ori nicăieri în documentația de atribuire nu este vorba de astfel de exproprieri. Consiliul reține că răspunsurile sunt clare, fiind necesară interpretarea lor în contextul documentației de atribuire și al celorlalte răspunsuri, a reglementărilor legale, și nu izolat. Cu privire la ARHEOLOGIE, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă transferă riscuri și responsabilităţi în sarcina ofertantului, viitorului posibil Antreprenor, în contradicţie vadită cu dispoziţiile legale sunt așa-zisele clarificări pe arheologie. Acest transfer presupune și includerea unor costuri în cadrul ofertei ce nu pot fi estimate sau cuantificate la acest moment, că deși aceasta recunoaște că documentaţia pusă la dispoziţia ofertanţilor nu acoperă întregul amplasament în ceea ce privește analiza potenţialul arheologic, totuși aceasta transferă, contrar dispoziţiilor legale, toate riscurile și costurile siturilor posibile, dar care cu siguranţă vor apărea luând în considerare lacunele documentaţiei, în sarcina ofertantului. Contestatoarea face referire la pct. 14. Din Clarificare din oficiu nr. 1 , cu următorul conținut: ,,În cadrul Cerințelor Beneficiarului, Cap. 12.35 Investigații arheologice, se modifică după cum urmează: „12.35.1 Prezentare generală Amplasamentul obiectivului de infrastructură rutieră, înaintea oricăror lucrări de execuție, necesită investigații arheologice. Acestea trebuie să se conformeze legislației române de patrimoniu în vigoare. Se va efectua diagnosticul arheologic intruziv pe întreg traseul obiectivului de transport rutier, se vor cerceta siturile arheologice delimitate corespunzător în teren în urma diagnosticului și se va realiza supravegherea arheologică de specialitate pe toate zonele afectate de lucrările de execuție care presupun intervenții în sol (inclusiv organizări de șantier, gropi de împrumut etc.) Pentru realizarea investigațiilor arheologice, Antreprenorul va trebui sa țină cont de legislația în domeniu: Legea nr. 378/2001 (legea de adoptare de către Parlament a O.G. nr. 43/2000), Legea nr. 422/2001, Legea nr. 462/2003, Legea nr. 258/2006, O.M.C.C. nr. 2071/2000, O.M.C.C. nr. 2392/2004, OMCPN nr. 2562/4.10.2010 și OMCPN 2178/17.03.2011. Antreprenorul respectă prevederile legislației române în vigoare referitoare la cercetarea arheologică preventivă (cu etapele definite în OG 43/2000 republicată și în Ordinul Ministrului Culturii nr. 2392/2004 și prevederile Ordinului Ministrului Culturii 2562/2010 privind aprobarea procedurii de acordare a autorizațiilor pentru cercetarea arheologică) utilizând entități abilitate. Antreprenorul va fi responsabil pentru gestionarea, facilitarea și programarea investigaţiilor arheologice anterioare construcţiei, obţinând Pagina 160 din 173

toate aprobările, avizele și certificatele de descărcare de sarcină necesare. Responsabilităţile conducerii vor include măsuri de micșorare a oricăror întârzieri cauzate de siturile arheologice, dacă este cazul va reprograma lucrările astfel încât să evite întârzierile. Costurile de realizare a cercetării arheologice, cât și alte costuri, riscuri și responsabilități aferente investigațiilor și obținerii avizelor și certificatelor de descărcare de sarcină arheologică sunt incluse în suma prevăzută de către Antreprenor pentru această activitate. Prețul ofertei include riscurile prezentate mai jos, iar Antreprenorul nu va avea nicio pretenție de orice natură (materială, financiară etc.), în cazul apariției acestora. Beneficiarul a identificat riscurile pe care le aduce la cunoștința Antreprenorului, în prezentele Cerinte ale Beneficiarului. Antreprenorul își va asuma riscurile identificate de Beneficiar prin participarea sa la procedura de atribuire și prin semnarea contractului și nu va avea nicio pretenție în cazul apariției acestora sau a altora neidentificate mai jos, dar posibil să apară’’. Consiliul reține că existența unor obligații în sarcina operatorului economic în ceea ce privește siturile arheologice nu înseamnă, inevitabil, transferal riscurilor, din moment ce autoritatea contractantă decontează aceste cheltuieli. Documentația de atribuire cuprinde o multitudine de prevederi referitoare la investigațiile arheologice, citate de contestatoare in extenso. De asemenea, Consiliul reține că acordul contractual cuprinde informații importante referitoare la utilizarea rezervelor de implementare pentru investigații arheologice. Este vădit nefondată critica formulată de contestatoare referitoare la neîndeplinirea obligaţiei autorității contractante de a face investigaţiile arheologice pe întreg amplasamentul viitoarei autostrăzi, o astfel de practică fiind neuzuală, iar o asemenea obligație nu există în legislație. Totodată, condițiile generale de contract stabilesc la sub-clauza 68.2., următoarele: ,,Consecinţele Riscurilor Beneficiarului (notă: în clauza 68.1 lit. (f) se stabilesc următoarele riscuri ale beneficiarului: descoperirea unor vestigii arheologice sau similar, care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevăzută de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei). ,,Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a producerii unuia dintre Riscurile Beneficiarului şi cu excepţia cazului în care alte clauze ale Condiţiilor Contractuale prevăd altfel, Antreprenorul, cu condiţia respectării prevederilor subclauzei 69a [Revendicările Antreprenorului], va fi îndreptăţit la: Pagina 161 din 173

(a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată; şi (b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se va adăuga un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%) în cazurile expres menţionate în Condiţiile Contractuale’’. Din examinarea documentației de atribuire se constată faptul că sunt juste precizările autorității contractante potrivit cărora, cu privire la susţinerea contestatoarei referitoare la pretinsa transferare a riscurilor şi a responsabilităţilor identificării unor situri Antreprenor, aceasta nu poate intra în discuţie, atât timp cât operatorii economici au fost informaţi, în mod transparent, cu privire la existența acestui risc și aceştia îl pot cuantifica în cadrul propunerilor financiare, în baza informaţiilor pe care Beneficiarul le-a pus la dispoziţie, aşa cum se regăsesc în conţinutul Raportului Arheologic. Astfel cum rezultă din clarificarea citată, se au în vedere riscurile identificate de beneficiar, despre care operatorul a luat cunoștință din documentația de atribuire, nefiind în discuție riscuri excepționale, respectiv situri de care nici autoritatea și nici operatorul nu au cunoștință Conform documentului intitulat METODOLOGIE DE MANAGEMENT AL RISCURILOR, ,,Risc – O situaţie, un eveniment, care nu a apărut încă, dar care poate să apară în viitor, caz în care, obţinerea rezultatelor, în prealabil fixate, este ameninţată sau potenţată’’. Deci, riscul arheologic din Condițiile generale, la care face trimitere contestatoarea, este unul care, în mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevăzut de un antreprenor diligent la data depunerii Ofertei, ori, în situația acestui contract, nu mai este vorba de un risc, ci de o informație prevăzută expres în documentație, fiind în sarcina antreprenorului, respectiv ,, Antreprenorul își va asuma riscurile identificate de Beneficiar’’. Doar dacă în teren se vor regăsi situri despre care operatorul nu a fost informat, abia atunci riscul este exclusiv al beneficiarului, fiind aplicabilă clauza 68 citată mai sus. Consiliul reține că în conţinutul Raportului Arheologic se regăsesc următoarele informații: „Conform datelor (...) menţionate circa 7 km (aproximativ 10%) din segmentul viitoarei autostrăzi sunt inaccesibile cercetării arheologice (şi în mare parte aşa vor rămâne şi în faza de execuţie a lucrării). De aceea putem considera că actuala cercetare a reuşit să acopere circa 30- 33% din traseul autostrăzii, fiind identificat un singur sit [Situl de la Mârşa epoca fierului - km 13+850 - 14+270]. Putem presupune prin raţionament statistic că pe restul de aproximativ 2/3 din traseul autostrăzii, în suprafeţele necercetate ar mai putea fi identificate ipotetic 2-3 situri, existenţa acestora nefiind însă şi obligatorie. Pagina 162 din 173

Cercetarea, chiar şi parţială din motivele expuse în prealabil, desfăşurată pe traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraş, confirmă redusa densitate a locuirii Ţării Făgăraşului în diverse epoci. Despre cauzele acestei densităţi scăzute (în afara stadiului cercetărilor insuficiente) există câteva ipoteze (unele mai vechi, altele formate în timpul recentei expediţii) (...). Menţionăm doar că traseul autostrăzii ocoleşte în general terasele propice locuirii, de aici decurgând şi sărăcia descoperirilor. (...) Chiar dacă, în linii mari, vestigiile arheologice reperate sunt nesemnificative în această fază de cercetare, în perioada când se vor realiza lucrările de amenajare / construire a Autostrăzii Sibiu- Făgăraş, recomandăm şi este necesară o supraveghere permanentă din punct de vedere arheologic, surprize putând apărea oricând. Ne referim aici în special la depuneri de genul depozitelor, tezaurelor sau a unor alte amenajări de diferite naturi. De asemenea, recomandăm pentru zonele unde nu am avut acces pentru a practica sondaje o evaluare de teren preliminară începerii fazei de execuţie / construire a autostrăzii. In continuare, pentru zonele unde s-a realizat sau va fi realizată evaluarea aprofundată de teren şi diagnosticul intruziv, va fi necesară supraveghere arheologică în perioada de execuţie, în funcţie de calendarul de lucrări ale constructorului. În principiu, chiar dacă asemenea situaţii neprevăzute ar putea apărea, costurile rezervate unei cercetări arheologice nu ar putea influenţa decât nesemnificativ volumul total al investiţiei planificate de infrastructură rutieră." Aceste riscuri despre care este informat prin documentație trebuie asumate de antreprenor, și nu altele. Pe de altă parte, este relevantă și susținerea autorității contractante potrivit căreia în practica europeană, în cazul cercetărilor arheologice din cadrul contractelor de infrastructură, un procent de 1% din valoarea lucrării este alocat acestei activităţi. În opinia autorităţii, nu este responsabilitatea sa de a consilia ofertantul în întocmirea unei propuneri financiare realiste, ci ofertanţii pot estima o sumă acoperitoare pentru cercetarea arheologică, în condiţiile în care dispun şi de consiliere din partea unui subcontractant de specialitate (instituţie muzeală/de cercetare) şi care poate verifica informaţiile puse la dispoziţie de către Beneficiar. Prin urmare, vor fi reținute ca judicioase argumentele aduse de autoritatea contractantă în favoarea netemeiniciei celor reclamate, respectiv: - prezentul contract dispune de Rezerve de implementare în cadrul cărora se regăseşte şi o sumă aferentă investigaţiilor arheologice, pentru situaţia în care sunt identificate SITURI SUPLIMENTARE faţă de ceea ce Ofertantul a primit ca informaţii iniţiale la depunerea ofertei; - faptul că i se aduc la cunoştinţă ofertantului etapele pe care trebuie să le realizeze pentru această activitate: finalizarea diagnosticului Pagina 163 din 173

arheologic intruziv, realizarea cercetării arheologice preventive a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului şi supravegherea arheologică a lucrărilor de execuţie constituie elemente care contribuie la estimarea unei sume acoperitoare care poate permite o gestionare corespunzătoare a oricăror probleme care pot apărea; - investigaţiile arheologice preliminare au fost realizate de un Prestator de specialitate, care a oferit toate informaţiile pe care le-a putut obţine la momentul derulării contractului de întocmire a Studiului de Fezabilitate; - în consecinţă, faptul că există un Raport arheologic care conţine informaţii cu privire la procentul de realizare a diagnosticului arheologic intruziv şi zonele în care s-au realizat secţiunile de identificare a potenţialului arheologic al traseului, oferă posibilitatea ofertanţilor să îşi bugeteze corespunzător cel puţin două etape ale acestei activităţi, respectiv etapa diagnosticului arheologic intruziv şi cea a supravegherii arheologice, în timp ce pentru activitatea de cercetare arheologică preventivă a siturilor care pot fi identificate în urma diagnosticului, în vederea eliberării de sarcină arheologică a amplasamentului pot fi estimate costuri pentru cercetarea a cel puţin trei situri arheologice, pornind de la informaţiile prezentate în „Raport final privind evaluarea aprofundată de teren şi diagnostic intruziv executate pe traseul propus. Astfel, concluzia reținută și de Consiliu este aceea că prevederile legate de activitatea de arheologie nu reprezintă cerinţe abuzive care să determine modificarea documentaţiei, mai ales că antreprenorul are la dispoziţie sume alocate prin Rezervele de implementare pentru astfel de situaţii. Abordarea autorității și acțiunile întreprinse de aceasta în calitate de beneficiar al lucrărilor sunt pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce implica ca autoritatea contractantă sa impună unele clauze/cerințe în documentația de atribuire cu scopul de a avea control asupra modului de executare a contractului, introducerea anumitor clauze este motivată de garanţiile necesare Autorității Contractante pentru realizarea cu celeritate și în condiţii optime a obiectivului de interes naţional, respectivele prevederi/cerințe/clauze fiind unele uzuale în contractele de acest gen. Cu privire la UTILITĂȚI, contestatoarea susține că autoritatea contractantă alege să nu răspundă sau să transfere răspunderea și riscurile utilităţilor suplimentare către viitorul Antreprenor, inclusiv prin stabilirea unor termene foarte stricte și unor puncte de referinţă care să oblige la asumarea tuturor riscurilor și efectelor odată ce viitorul Antreprenor trece de aceste momente. Contestatoarea critică, astfel, răspunsurile nr. 10, 140, 224, punctele 3, 4 și 5 din cadrul clarificării din Pagina 164 din 173

oficiu nr. 1, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 62- 64 din prezenta. Având în vedere că răspunsurile nr. 140 și 224 au fost analizate, fiind admisă critica referitoare la răspunsul 224, Consiliul găsește necesar să mai facă o singură precizare, respectiv aceea că, aflându-ne într-un contract de proiectare și execuție, nu există liste de cantități, ofertarea realizându-se pe articole comasate. În ceea ce privește răspunsul nr. 10, Cheltuielile cu relocarea utilitatilor vor fi cuantificate in categoria de lucrari “4.1 Utilități” conform Anexei 1 la Formularul 7, Consiliul are în vedere conținutul întrebării, Va rugam confirmati faptul relocarile de utilitati sunt din rezerva de implementare, iar rezervele de implementare sunt conform OUG 101 / 2020, pot fi solicitate pana la 50 % din valoarea contractului. Prin urmare, răspunsul este clar. În ceea ce privește, însă, limita rezervelor de implementare, Consiliul are în vedere că aceasta este stabilită în sumă fixă în documentația de atribuire, II.2.11) Informații privind opțiunile, fiind în cuantum de de 189.314.942,86 lei fără TVA, astfel cum sunt stabilite în secțiunea Formulare. În ceea ce privește pct. 3 din clarificarea din oficiu nr. 1, Consiliul constată că aceasta nu are legătură cu utilitățile, ci se referă la cv-ul șefului de șantier. În ceea ce privește pct nr. 4 din clarificarea din oficiu nr. 1, ,,În Cerintele Beneficiarului Art. 4.20.1.3 se modifică și va avea următorul conținut: Costurile cu Relocarea/ devierea/ protejarea/ mutarea utilităţilor identificate sau descoperite pe durata Contractului, altele decât cele specificate în Cerinţele Beneficiarului la punctul. 3.3.20 Relocări rețele utilități şi care sunt strict necesare pentru implementarea Contractului pot face obiectul utilizării Rezervelor de Implementare în condiţiile reglementate de art. 5.10 din Acordul Contractual”, Consiliul observă că această clarificare nu face altceva decât să clarifice faptul că utilitățile ce nu sunt cunoscute la acest moment se vor finanța din rezervele de implementare, precizare absolut logică, critica fiind nefondată. Consiliul reține că și pct. nr. 5 din clarificarea din oficiu ,,Prevederile art. 4.20.2.1 din Cerintele Beneficiarului se modifica si vor avea urmatorul continut: “Datele furnizate de către Beneficiar referitoare la utilităţi sunt cele prezentate la Punctul 3.3.20 Relocari retele utilitati precum şi cele din Documentaţia Tehnică/ Documentaţia de atribuire publicată în SICAP. Antreprenorul este responsabil pentru analizarea si utilizarea acestor date in proiectul sau si pentru executarea Lucrarilor aferente utilitatilor, exceptie facand erorile/ greselile/ alte neconcordante identificate in Cerintele Beneficiarului sau in Documentatia Tehnica, parte integranta din documentatia de atribuire, care vor fi comunicate Beneficiarului si Supervizorului in termen de 90 zile de la Data de Incepere a activitatii de proiectare, respectiv dupa data de predare a Pagina 165 din 173

studiilor finale de teren.” Este clar, contestatoarea neimputându-i nimic în concret. Față de aceste răspunsuri criticate la acest subpunct, se reține relevanța rezumatului autorității contractante din punctul de vedere, Consiliul fiind întru totul de acord cu acesta: - autoritatea contractantă a menționat foarte clar, prin răspunsul la clarificari "Costurile cu proiectarea și execuţia relocarea/ devierea/protejarea/ mutarea utilităților identificate după îndeplinirea punctului de referinţa 2, cad în sarcina Antreprenorului". - astfel, tocmai pentru a veni în spijinul Antreprenorului, și ținând cont de situațiile care pot apărea pe parcursul derulării contractului în faza de proiectare, pe care nici autoritatea contractantă și nici operatorii economici nu le pot anticipa la momentul ofertării, a oferit o perioada de timp rezonabilă cuprinsă în Punctul de referinţa nr. 2 de 90 de zile de la Data de începere a Activității de Proiectare și anume pentru "identificarea utilitătilor ". - de asemenea, astfel cum a precizat și în răspunsul la clarificare, autoritatea contractantă a specificat în mod clar faptul că există "anumite situații care pot genera cheltuieli" și că "se regăsesc deja menționate în Lista categoriilor de cheltuieli care se finanțează din rezervele de implementare - parte integrantă din Documentaţia de atribuire, cheltuieli care pot fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse." - totodata, a menționat clar faptul că „în funcţie de fiecare situație, și dacă este cazul, autoritatea contractantă va aplica în mod corespunzător prevederile Clauzelor 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], 36 [întârzieri], 37 [Modificări] din Condiţiile Generale de Contract, procedura de Modificare stabilită în cadrul Contractului de Lucrări, precum și prevederile legale în vigoare în materia achiziţiilor publice ". În raport de aspectele mai sus redate Consiliul determină că modalitatea în care autoritatea contractantă a elaborat răspunsurile criticate cu respectarea regulilor de la art. 160 din Legea nr. 98/2016, fiind clare, concrete, lipsite de ambiguități și echilibrate, riscul identificării de utilități suplimentare fiind, astfel, partajat între cele două părți, în funcție de obligațiile lor contractuale, o atare situație fiind expres reglementată în modelul de contrat prevăzut în HG nr. 1/2018, respectiv Clauza 21 Riscuri excepţionale și Clauza 25 Utilităţi, cabluri şi conducte, din care reținem următoarele: ,,25.1. Dacă, pe parcursul proiectării şi/sau execuţiei Lucrărilor, Antreprenorul descoperă repere ce indică traseul unor cabluri, conducte sau altor utilităţi subterane, va menţine aceste repere în poziţie sau le va înlocui, dacă proiectarea şi/sau execuţia Lucrărilor necesită înlăturarea lor temporară. Pagina 166 din 173

25.2. Antreprenorul va fi responsabil de păstrarea, protejarea, mutarea sau înlocuirea, după caz, a cablurilor, conductelor şi altor utilităţi prevăzute în Contract sau descoperite pe parcursul proiectării şi/sau execuţiei Lucrărilor, în conformitate cu cele prevăzute în Contract, Lege

şi

în

reglementările

şi

acordurile

specifice

ale proprietarilor/gestionarilor acestor reţele de utilităţi, inclusiv prevederile avizelor date de către aceştia. Prevederile prezentei subclauze nu afectează drepturile şi obligaţiile Antreprenorului prevăzute în Contract, inclusiv cele aferente clauzei 20 [Corectitudinea Preţului Contractului] şi clauzei 21 [Riscuri excepţionale]. 25.3. Când o activitate de pe Şantier poate provoca perturbări sau afecta un serviciu de utilităţi, Antreprenorul îl va informa imediat în scris pe Supervizor şi va lua măsurile corespunzătoare în timp util cu scopul continuării normale a proiectării şi/sau execuţiei Lucrărilor’’. Consiliul reține că și celelalte două răspunsuri sunt clare, fiind complet nefondată partea contestației referitoare la utilități. În ceea ce privește ASIGURĂRILE, petenta arată că subiectul asigurărilor a fost reglementat în mod deficitar de prevederile HG nr. 1/2018, prin intermediul Sub-Clauzei 16.2 instituindu-se obligaţia prezentării unor garanţii are nu pot fi identificate pe piaţa de profil. Contestatoarea indică, astfel, întrebarea și răspunsurile nr. 124 și 125, citate integral la pag. 65-70 din prezenta. În răspunsul formulat, autoritatea contractantă răspunde partial corect, în sensul că aceste asigurări sunt prevăzute în Condiţiile Generale au fost aprobate prin H.G. nr. 1/2018 privind aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, Autoritatea Contractantă neavand posibilitatea legală să intervină asupra lor prin Condițiile Speciale întrucat conform H.G. nr. 1/2018 "Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la subclauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiție Specială este nulă." Și că având in vedere că la litera b) a sub-clauzei 16.2 sunt enumerate 5 tipuri de asigurari distincte, se desprinde ideea ca asigurarea raspunderii cu privire la calitatea Lucrărilor prevazută la pct. 5 este diferită de asigurarea Lucrărilor de tip "toate riscurile pentru lucrările de construcții montaj" prevazuta la pct. 2 al sub-clauzei 16.2 lit. b) din Condițiile Generale de Contract’’. autoritatea contractantă arată că ,,Având în vedere că autoritatea contractantă nu a fost coiniţiatoare a actului de reglementare, aceasta nu poate emite interpretări sau lămuriri suplimentare, dar are obligaţia respectării HG nr. 1/2018. Ținând cont de prevederile Codului Civil, art. 9 alin. (1) "Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială", autoritatea contractantă a indicat, prin răspunsul la clarificare, că singurii care pot oferi interpretarea Sub- Pagina 167 din 173

Clauzei 16.2 b) pct. 5 din Condiţiile Generale de Contract sunt emitenţii acesteia, astfel cum sunt aceştia identificaţi chiar în conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 26/11.01.2018’’. Consiliul reține că justificarea autorității contractante este eronată. Operatorul nu i-a solicitat eliminarea respectivelor asigurări, așa cum eronat a răspuns autoritatea contractantă, și nici nu a solicitat o interpretare oficială a legii, ci a solicitat ca aceasta să lămurească ce tip de poliță urmează să prezinte antreprenorul. Consiliul găsește întemeiată critica formulată de contestatoare cu privire la răspunsul nr. 124, ofertanții având dreptul să cunoască ce tip de poliță trebuie prezentată pentru a satisface această clauză contractuală, fiind obligatoriu ca la estimarea acestor cheltuieli deloc neglijabile, operatorii să știe încă de la întocmirea ofertelor ce anume trebuie să ia în calcul. Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă are suficientă experiență în derularea acestui tip de contract, astfel că, din experiența sa anterioară, știe ce tip de poliță au prezentat alți antreprenori în respectarea acestei clauze, poliță pe care a considerat-o satisfăcătoare în îndeplinirea acestei clauze. Părțile unui contract sunt puse oricând în situația interpretării lui, indiferent dacă acesta are origine legală sau convențională. Dacă părțile ar refuza interpretarea sa, pe motiv că doar legiuitorul o poate face, blocajul în realizarea lucărilor publice ar fi total. Din acest motiv, reține că autoritatea contractantă are obligația de a exemplifica ce tip de poliță urmează a fi prezentată în respectarea sub-clauzei 16.2. pct. 5 din condiții generale, care să fie valabilă și după data recepției finale, respectiv pentru ce perioadă după recepția finală urmează a fi menținută o astfel de poliță, în condițiile în care legea nu precizează nimic cu privire la acest aspect. În ceea ce privește răspunsul nr. 157, Consiliul ia act că întrebarea operatorului vizează asigurările prevăzute în condițiile generale, respectiv cele de la subclauzele 16.2. b) 1 și 16.2. b) 2, respectiv: ,,b) Asigurare - Aspecte specifice 1. Asigurare pentru daune aduse terţilor Antreprenorul va încheia o asigurare de răspundere civilă ce va acoperi vătămări corporale şi daune aduse proprietăţii ce pot fi provocate terţilor ca urmare a executării Contractului, inclusiv în Perioada de Garanţie. Poliţa de asigurare trebuie să prevadă că Personalul Beneficiarului, inclusiv cel al Supervizorului, precum şi cel al altor antreprenori şi terţi prezenţi pe Şantier, în vecinătatea Şantierului sau în orice alt loc folosit de Antreprenor sunt consideraţi terţi în această asigurare. Cu excepţia cazului în care este prevăzut altfel în Acordul Contractual, limitele de acoperire pentru această asigurare nu vor fi inferioare celor valabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit reglementărilor Uniunii Europene. Pagina 168 din 173

2. Asigurarea Lucrărilor Antreprenorul va încheia o asigurare de tip "toate riscurile pentru lucrările de construcţii-montaj" în beneficiul său individual şi în solidar cu Subcontractanţii săi, Beneficiarul şi Supervizorul. Această asigurare va acoperi toate daunele ce pot fi aduse Lucrărilor incluse în Contract, inclusiv daune generate de vicii sau erori de proiectare privind proiectul tehnic, materialele de construcţie sau punerea în operă şi pentru care Antreprenorul este responsabil conform Contractului şi daune generate de evenimente naturale. Această asigurare va acoperi şi prejudiciul adus Documentelor Antreprenorului, bunurilor şi proprietăţilor existente ale Beneficiarului şi Supervizorului. De asemenea, Antreprenorul va încheia o asigurare pentru acoperirea Utilajelor şi Lucrărilor Provizorii cel puţin până la valoarea totală de înlocuire/reconstrucţie’’. Consiliul reține că în ceea ce privește răspunsul nr. 125, autoritatea contractantă nu a formulat punct de vedere. Consiliul reține, astfel, că societatea contestatoare critică limita de acoperire pentru daune aduse terților, de 10% din valoarea contractului, stabilită în acordul contractual, considerând că încalcă prevederile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Consiliul reține că asigurarea prevăzută nu este o asigurare auto, referirea la acest tip de răspundere fiind stabilită doar în ceea ce privește limitele asigurării asigurările auto fiind prevăzute la subclauza 16.2. b) 3: ,,3. Asigurare auto Antreprenorul va încheia (sau se va asigura că sunt încheiate) asigurări de răspundere civilă auto pentru toate vehiculele folosite de Antreprenor sau Subcontractanţii săi (indiferent dacă aceste vehicule sunt deţinute în proprietate sau nu) în legătură cu Contractul’’. Prevederea de la 16.2. b) 1 stabilește doar limita inferioară a asigurării, nu și limita superioară, care este lăsată la latitudinea părților, răspunsul autorității fiind clar, în sensul că nu modifică limita de acoperire a poliței respective. De asemenea, Consiliul nu poate fi de acord cu opinia contestatoarei potrivit căreia daunele provocate terților ca urmare a erorile de proiectare nu se acoperă din asigurarea prevăzută la 16.2. b) 1. Prin urmare, răspunsul fiind clar, nu există motiv pentru a-l anula sau a dispune completarea, la acest moment, neputând fi luată în discuție limita poliței stabilită în documentația de atribuire, în condițiile în care autoritatea contractantă nu a modificat, prin răspunsul său, prevederile cunoscute operatorilor de la momentul publicării documentației, nefiind contestat în termen. Deci, sub aspectul rigorilor aferente răspunsurilor de clarificări, autoritatea contractantă a respectat dispozițiile art. 160 din Legea nr. 98/2016, critica referitoare la acest răspuns fiind respinsă ca nefondată. Pagina 169 din 173

În ceea ce privește pct. ILUMINAT, contestatoarea critică răspunsurile nr. 230, 231, 232, arătând că autoritatea nu a răspuns concret. Consiliul reține că întrebările (Va rugam sa clarificati cine proiecteaza iluminatul exterior din incintele spatiilor de servicii S1, S3, CIC, CIC/CMI, PSI. Proiectantul de instalatii electrice civile sau proiectantul instalatii electrice de iluminat de drum?) au răspunsuri evidente, fiind relevante argumentele autorității contratante potrivit cărora nu este în sarcina sa să furnizeze informaţii referitoare la cine va face aceste proiecte și să informeze ofertanţii referitor la împărţirea sarcinilor în cadrul etapei de proiectare, sarcină care îi revine Proiectantului general, care va fi selectat dintre ofertanţii participanţi la procedură. Prin urmare, ca și autoritatea contractantă, și Consiliul apreciază că răspunsurile sale sunt punctuale, la obiect și au oferit o explicaţie cât se poate de pertinentă pe care ofertanţii trebuie să o ia în consideraţie cu ocazia elaborării ofertelor. În ceea ce privește TERMENUL REZONABIL, contestatoarea arată că, prin răspunsurile la solicitările de clarificare, autoritatea contractantă impune termene și condiţii foarte stricte și de la care ofertanţii nu pot deroga în nicio situaţie, aceeași autoritate prevede anumite termene și condiţii „rezonabile” care nu realizează decât scopul de a creea și mai multă incertitudine și confuzie în ceea ce privește modalitatea de întocmire a ofertelor și alocarea de riscuri din cadrul proiectului, că legislaţia aplicabilă nu reglementează instituţia „termenului rezonabil”, instituirea unor formulări ambigue care fac trimitere la termene neclare pe de o parte i) nu răspunde necesităţii de clarificare adresată, iar pe de o altă parte ii) nu reprezintă un element determinabil, în condiţiile în care viitorul Antreprenor este constrâns să finalizeze activităţile impuse în termene exacte și insuficiente faţă de inconsistenţele identificate. Contestatoarea consideră că este obligaţia autorităţii contractante de a clarifica înţelesul termenului „rezonabil” atât în ceea ce privește întinderile obligaţiilor viitorului antreprenor, cât și cele ale autorităţii contractante, doar în această manieră fiind posibilă stabilirea unui program de execuţie și a unei succesiuni de activităţi care să permită încadrarea în termenele contractuale impuse. Contestatoarea invocă răspunsurile la întrebările 154, 215, 246, citate integral, împreună cu întrebările aferente, la pag. 65-67 din prezenta. Consiliul nu găsește necesar a obliga autoritatea contractantă să definească exact noțiunea de ,,termen rezonabil”, respectiv ce înseamnă ,,rezonabil”, expresiile ,,termen rezonabil” sau ,,timp rezonabil” fiind des utilizate chiar în modelul de contract FIDIC Cartea Galbenă, exemple în acest sens, fiind clauza 38, clauza 63, clauza 64, după cum și cuvântul rezonabil este folosit în diverse sintagme, cum ar Pagina 170 din 173

fi: ,,mod rezonabil”, ,,eforturi rezonabile”, ,,costuri rezonabile”, ,,estimări rezonabile”, ,,cantităţi rezonabile” etc. De altfel, chiar și Codul civil sau alte legi folosesc diverse sintagme în care apar cuvinte ca rezonabil/nerezonabil, exemple în acest sens fiind: art. 15 din codul civil (Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe), Art. 583 din Codul civil ,,Proprietarul imobilului dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există)” etc, interpretarea caracterului rezonabil/nerezonabil urmând a fi făcută în contextul în care a apărut. Cu privire la susținerea contestatoarei conform căreia AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU CUNOAȘTE CONȚINUTUL PROPRIILOR CERINȚE ALE BENEFICIARULUI SAU ALE DOCUMENTAȚIEI TEHNICE PARTE DIN DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIRE, aceasta invocă Răspunsul nr. 31, în care autoritatea contractantă pare a ignora proptria documentație, în condițiile în care mențiunea la care face trimitere contestatoarea există în documentație. Consiliul reține, însă, că întrebarea operatorului este neclară, în acest sens, fiind și răspunsul autorității. Prin urmare, în condițiile în care în conținutul întrebării nu se identifică exact despre ce lucrări este vorba și despre ce prevederi din cerințele beneficiarului, indicarea în contestație a cerinței 3.3.13.2 nu poate conduce la obligarea autoritățiii să formuleze un nou răspuns, în condițiile în care și operatorii au obligația de a formula solicitări clare, prin indicarea exacta a dispozițiilor ce trebuie lămurite. Totuși în măsura în care autoritatea va dori să răspundă la întrebarea lămurită în cuprinsul contestației, o pote face prin publicarea în SEAP a răspunsului. Consiliul nu poate fi de acord cu opinia contestatoarei conform căreia autoritatea contractantă nu poate formula un răspuns corespunzător, nu pentru faptul că ofertantul a pus o întrebare neclară, ci pentru că aceasta nu știe ce a prevăzut în Cerinţele Beneficiarului, deoarece nicio autoritate nu poate fi pusă în situația de a expune opinii cu privire la prevederi ale documentației de atribuire neindicate în concret, o documentație atât de vastă neputând fi reținută pe de rost, astfel încât să anticipeze la ce se refeă operatorul. În ceea ce privește crotica formulate conform căreia AUTORITATEA CONTRACTANTĂ FURNIZEAZĂ RĂSPUNSURI CARE NU AU LEGĂTURĂ CU SOLICITAREA DE CLARIFICARE PROPRIU-ZISĂ, indicând în acest sens, răspunsul nr. 40, rezumând întrebarea ,,un operator economic a solicitat să se clarifice dacă este permisă utilizarea materialelor tratate cu lianţi în terasamente”, contestatoarea reține că solicitarea operatorului economic în măsura în care cerinţa beneficiarului de la art. 5.3.5 se referă la sporirea capacităţii portante, după decaparea solului vegetal, la terenul Pagina 171 din 173

de fundare al terasamentului, iar nu la corpul acestuia după cum a fost solicitat în cadrul clarificării, Consiliul reține aceeași concluzie de mai sus, întrebarea nefiind clară, autoritatea neputând ghici la ce anume se referă operatorul. În legătură cu critica AUTORITATEA CONTRACTANTĂ NU FURNIZEAZĂ OFERTANȚILOR INFORMAȚIILE MINIM NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI DE LUCRĂRI, contestatoarea face referire la sintagma ,,trebuie să acționeze într-un termen scurt și rezonabil astfel încât să nu fie alterate termenele contractuale”, Consiliul a analizat noțiunea de termen rezonabil mai sus, critica fiind nefondată. În ceea ce privește critica AUTORITATEA CONTRACTANTĂ REFUZĂ SĂ MODIFICE UN PUNCT DE REFERINȚĂ CARE ESTE IMPOSIBIL DE RESPECTAT DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC ȘI LEGAL, Consiliul reține că societatea contestatoare a înțeles exact răspunsul, din moment ce critică acest refuz. Consiliul nu poate obliga, însă, autoritatea contractantă la modificarea documentației de atribuire care prevede cerința criticată, în condițiile în care însăși contestatoarea arată în mai multe locuri din contestație că nu vizează modificarea documentației de atribuire, ci criticile sale se îndreaptă exclusiv împotriva răspunsurilor la clarificări, ori, așa cum s-a arătat, acestea pot fi criticate doar prin prisma art. 160 citat la începutul motivării, publicarea răspunsului nepunând-o pe contestatoare în termenul de atac al documentației de atribuire. În ceea ce privește subpunctul 9 din contestație, AUTORITATEA CONTRACTANTĂ ESTE OBLIGATĂ SĂ INDICE O MODALITATE CLARĂ PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE AL OFERTELOR, Consiliul reține că toți ofertanții au aceleași informații, suficient de detaliate pentru a întocmi oferte comparabile, atât cât este posibi în această fază a documentației, respective la nivelul studiului de fezabilitate. Contestatoarea nu a formulat contestație împotriva documentației de atribuire, și nici în cadrul prezentei contestații, nu adus vreo dovadă din care să rezulte că studiul de fezabilitate ar fi eronat, că ar fi contradictoriu, că nu conține elementele legale, astfel încât să rezulte, cu prisosință că nu se pot întocmi oferte în baza lui. În aceste condiții pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite în parte, contestație formulată de ..., în contradictoriu cu ...S.A. și va obliga autoritatea contractantă la formularea unor noi răspunsuri la solicitările de clarificări nr. 54, 63, 64, 124, 150, 224, astfel cum rezultă din motivarea prezentei. Va obliga ...S.A. să publice în SEAP aceste răspunsuri, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură, în termen de 10 zile de la primirea prezentei. Totodată, ...S.A. va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Pagina 172 din 173

În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge restul criticilor formulate de ..., ca nefondate. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte, contestație formulată de ..., în contradictoriu cu ...S.A. și obligă autoritatea contractantă la formularea unor noi răspunsuri la solicitările de clarificări nr. 54, 63, 64, 124, 150, 224, astfel cum rezultă din motivarea prezentei. Obligă ...S.A. să publice în SEAP aceste răspunsuri, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură, în termen de 10 zile de la primirea prezentei și va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge restul criticilor formulate de ..., ca nefondate. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, …. Redactată în 4 exemplare, conţine 163 (o sută șaizeci și trei) pagini. Pagina 173 din 173