Decizie CNSC 914/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 914 / C9 / 886 Data: 04.05.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Solutionare a Contestatiilor cu nr. 18824/12.04.2022, depusă de ALARM EXPRES SRL, cu sediul în Municipiul Reghin, Str. Duzilor nr. 1A, Judeţul Mureş, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J26/729/2009, având CUI RO25851924, reprezentată legal prin administrator Preda Mihai Dorin, împotriva documentației de atribuire iniţiată prin anunţul publicitar sub nr. ADV1282437/04.04.2022, de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MUREȘ, cu sediul în Târgu Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 60, județul Mureș, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție având ca obiect Servicii de pază și transport valori 2022, cod CPV 79713000-5 - Servicii de pază (Rev.2), s-a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la adoptarea de măsuri de remediere, constând în stabilirea valorii estimate a achiziţiei, în aşa fel încât aceasta să fie calculată cu respectarea prevederilor legale privind salarizarea şi plata contribuţiilor şi indemnizaţiilor stabilite de lege; - în temeiul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei; - în subsidiar, în măsura în care cererea de suspendare nu este admisă, iar la această procedură se vor depune oferte în termenul iniţial arătat respectiv 31.03.2022, solicită anularea procedurii de atribuire şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, cu recalcularea valorii estimate a achiziţiei, prevederilor legale aplicabile și stabilirea unei noi date de depunere a ofertelor. Cererea de suspendare a procedurii a fost respinsă ca nefondată prin Încheierea nr. 1060/C9/886/14.04.2022. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația depusă de ALARM EXPRES SRL, în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MUREȘ, și anulează procedura de atribuire. În temeiul art. 26 alin (6) din lege, respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind refacerea documentației de atribuire cu recalcularea valorii estimate a achiziției. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 914 / C9 / 886 Data: 04.05.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Solutionare a Contestatiilor cu nr. 18824/12.04.2022, depusă de ................., cu sediul în .............., împotriva documentației de atribuire iniţiată prin anunţul publicitar sub nr. ................./04.04.2022, de ................., cu sediul în .............., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție având ca obiect .................., cod CPV 79713000-5 - Servicii de pază (Rev.2), s-a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la adoptarea de măsuri de remediere, constând în stabilirea valorii estimate a achiziţiei, în aşa fel încât aceasta să fie calculată cu respectarea prevederilor legale privind salarizarea şi plata contribuţiilor şi indemnizaţiilor stabilite de lege; - în temeiul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei; - în subsidiar, în măsura în care cererea de suspendare nu este admisă, iar la această procedură se vor depune oferte în termenul iniţial arătat respectiv 31.03.2022, solicită anularea procedurii de atribuire şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, cu recalcularea valorii estimate a achiziţiei, prevederilor legale aplicabile și stabilirea unei noi date de depunere a ofertelor. Cererea de suspendare a procedurii a fost respinsă ca nefondată prin Încheierea nr. .................... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertanta ................. critică documentația de atribuire iniţiată prin anunţul publicitar sub nr. ................./04.04.2022, de ................., solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Pagina 1 din 13

Contestatoarea precizează că, în documentaţia de atribuire, valoarea totală maximă estimată a achiziţiei este de 160.000 lei, pentru o perioadă de 12 luni, respectiv 01.05.2022 - 30.04.2023. De asemenea, s-a menţionat că „paza la sediul autorităţii contractante se va desfăşura în mod permanent, 24 ore din 24, conform prevederilor din caietul de sarcini". Rezultă că, exprimat în ore, volumul total al serviciilor de pază este de 8.760 ore, iar valoarea estimată, exprimată în lei/oră este 18,26 lei/oră. Totodată, precizează că, anterior lansării acestui anunţ publicitar, pentru atribuirea aceluiaşi contract, autoritatea contractantă a publicat anunţul de participare simplificat/invitaţie de participare nr. 22079/ 21.03.2022, faţă de care, în termen legal, a formulat contestaţie. La răspunsul formulat pentru această procedură de atribuire, respectiv prin punctul de vedere depus la dosarul nr. 781/2022, autoritatea contractantă nu a adus argumente legale pentru a combate temeinicia susţinerilor sale, ci s-a mulţumit prin a afirma că valoarea estimată a contractului este în limita sumei alocate de ordonatorul principal de credite, optând pentru continuarea procedurii de atribuire, fără să aştepte soluţionarea contestaţiei anulând procedura de atribuire și publicând un alt anunţ publicitar în aceleaşi condiţii. Contestatoarea susține că însăși autoritatea contractantă recunoaşte că, în estimarea valorii achiziţiei, nu s-a fundamentat pe o valoare care să fie stabilită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, ci această valoare derivă din alocarea bugetară stabilită de ordonatorul principal de credite, asemenea conduită fiind contrară legii. Astfel, contestatoarea susține că, la stabilirea costurilor minime cu care un operator economic poate presta serviciu de pază, cu respectarea întocmai a prevederilor de dreptul muncii privind salariul minim pe economie și sporurile obligatorii aplicabile, s-au avut în vedere următoarele prevederi legale: - începând cu data de 01.01.2021 potrivit prevederilor HG nr. 1071/2021, salariul minim brut pe economie este stabilit la nivelul sumei de 2.550 lei brut, reprezentând 15,239 lei/oră, pentru un program de lucru complet, de 169,333 ore pe lună, program normal de lucru, fără sporuri; - potrivit art. 125 și art. 126 din Codul Muncii, pentru munca prestată în timpul nopţii, angajatul este remunerat suplimentar cu un spor de 25% din salariul de bază. Astfel, s-a estimat că, din 24 de ore, la posturi permanente, 8 ore se prestează în regim de muncă pe timp de noapte, sporul pentru muncă de noapte exprimat pentru o oră este de 3,81 lei / oră, (15,239 leix25%); - potrivit prevederilor art. 137 din Codul Muncii, atunci când angajatul lucrează și în zilele de sâmbătă și duminică, pe lângă aplicare regulilor privind asigurarea repausului săptămânal, pentru munca Pagina 2 din 13

prestată în zilele de sâmbătă și duminică, angajatul este remunerat suplimentar cu un spor care este stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă. În cazul său, sporul pentru munca prestată în zilele de sâmbătă și duminică este de 1% din salariul de bază. Pentru o oră, sporul pentru muncă prestate pe timp de sâmbătă și duminică este de 0,15 lei/oră (15,239 leix1%); - potrivit art. 142 alin. (2) din Codul Muncii, munca prestată în zilele de sărbători legale, este remunerată suplimentar cu un spor de 100% din salariul de bază; - potrivit prevederilor art. 145 din Codul Muncii, salariatului trebuie să se acorde, anual, un număr de 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă, în cazul serviciului de pază prestat încontinuu, pe perioada în care agenţii se află în concediu de odihnă, trebuie asiguraţi alţi agenţi, astfel că, această cheltuială are o influenţă majoră asupra fundamentării preţului. Astfel, la 12 luni, practic, costul cu concediul de odihnă pentru un agent de securitate se ridică la valoarea unui salariu brut. Potrivit HG nr. 1071/2021, începând cu data de 01.01.2022, salariul minim brut lunar este de 2.550 lei pe lună, reprezentând un tarif orar de 15,239 lei/oră. - pentru munca prestată în regim de muncă de noapte (în intervalul orar 22:00 - 06:00), angajatorul datorează angajatului un spor care reprezintă 25% din salariul de bază (reprezentând 3,80 lei/oră). Astfel, raportat la volumul total al serviciilor de pază solicitate, pentru 12 de luni, pentru un post, se efectuează 8.760 de ore de pază, reprezentând un număr de 4,36 de norme de lucru complete (8.760 ore/12 luni/167,333 ore/lună normă completă). Pe cale de consecinţă, costurile cu salariul de pază sunt într-un an de 133.416 lei (2.550 lei X 4,36 norme). Pentru munca prestată în regim de muncă de noapte se datorează un spor de cel puţin 11.118 lei/an (2.550/3 X 25% 4,36 norme X 12 luni). Pentru 1/3 din ore se prestează în regim de muncă de noapte. Totodată, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, se datorează un spor de cel puţin 5.486,04 lei/an (15 zile de sărbătoare legală/an X 24 de ore X 15,239 lei/oră). Potrivit prevederilor legale, un angajat trebuie să beneficieze de cel puţin 20 de zile lucrătoare concediu de odihnă, concediu pentru care trebuie să încaseze o indemnizaţie de concediu de odihnă care este egal cu mediu salariului pe ultimele 3 luni, salariu care cuprinde şi sporurile permanente. Prin urmare, dacă se caculează doar salariul de bază, rezultă că în cadrul contractului se ocazionează o sumă de 11.118 lei (2.550 lei X 4,36 de norme). Rezultă că aceste costuri pe 1 an se ridică la suma totală de 161.512 lei, care sunt superioare valorii estimate a achiziţiei. În acest sens, toate ofertele care se vor primi, vor putea fi formulate şi susţinute doar dacă ofertanţii nu respectă cerinţele legale minime privind Pagina 3 din 13

salarizarea personalului. Pe lângă aceste sume oricum mai sunt şi alte cheltuieli care ar trebui să fie avute în vedere în mod obligatoriu. Contestatoarea subliniază faptul că, potrivit definiţiei contractului de achiziţie publică, aceasta este un contract oneros, ofertantul care depune o ofertă urmărind încheierea contractului pentru obţinerea unui profit. Or, valoarea estimată a achiziţiei nu permite nici măcar acoperirea costurilor salariale, fiind exclusă posibilitatea obţinerii unui profit de către contractant. Totodată, precizează că argumentele autorităţii contractante, în sensul că în prezent are încheiat un contract la un tarif mai mic nu pot fi primite, dat fiind faptul că nu este pusă în discuţie, legalitatea acelui contract în prezentul litigiu. Prin adresa nr. 29576/14.04.2022, înregistrată la Consiliu sub nr. 19427/14.04.2022, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la prezenta contestație prin care solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. Autoritatea contractantă precizează că, potrivit condiţiilor de ofertare, ofertantului i se punea în vedere să elaboreze propunerea tehnică astfel încât să respecte cerinţele inserate în caietul de sarcini, cerinţe minime şi obligatorii, să indice în propunerea financiară preţurile serviciului ofertat, în lei/lună fără TVA, conform caietului de sarcini. Valoarea estimată a achiziţiei a fost stabilită în caietul de sarcini nr. 26905/04.04.2022, publicat pe site-ul instituţiei şi în aplicaţia SEAP, această valoare fiind stabilită cu încadrarea în cheltuielile bugetare stabilite de către ordonatorul principal de credite, .................. Valoarea de 160.000 lei fără TVA a fost estimată în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, actualizată, neexistînd o altă prevedere legală pentru stabilirea acestei valori. Această valoare a fost stabilită prin luarea în considerare atât a salariului minim pe economie, cunoscut la data întocmirii documentaţiei, cât şi a principiului reducerii cheltuielilor bugetare. În propunerea financiară din caietul de sarcini este prevăzută totodată posibilitatea actualizării valorii contractate, în cazul apariţiei unor modificări legislative obligatorii la elementele de cheltuială ce fac parte din valoarea contractului. Subliniază faptul că, potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, au dreptul și nu obligaţia de a participa la procedurile de atribuire prevăzute la art. 68, în calitate de ofertant individual/ ofertant asociat/ candidat/ terţ susţinător/ subcontractant, operatorii economici definiţi la art. 3 alin. (1) lit. jj), cu condiţia încadrării în cerinţele financiare şi tehnice stabilite de autoritatea contractantă în caietul de sarcini. Totodată, indică faptul că în prezent, are în derulare un contract de prestări servicii de pază şi transport valori cu însoţitor, încheiat pe perioada 01.05.2021 - 30.04.2022, cu valoarea totală de 139.980 lei, Pagina 4 din 13

această valoare fiind actualizată la 145.056,92 lei, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie în ianuarie 2022. Având în vedere toate cele mai sus expuse, consideră că valoarea estimată în cadrul procedurii de achiziţie, în vederea achiziţionării serviciilor de pază şi transport valori, este legală şi temeinică fiind parcursă cu respectarea prevederilor legale şi a Normelor procedurale interne. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: În vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect Servicii de pază și transport valori 2022, cod CPV 79713000-5 - Servicii de paza (Rev.2), ................., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura proprie, prin publicarea în SICAP a anunțului publicitar nr. ................./04.04.2022. Din informațiile anunțului, Consiliul a reținut că valoarea estimată a atribuirii contractului de servicii care urmează a se atribui este de 160.000,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este „Prețul cel mai scăzut”, iar termenul limită de depunere a ofertelor a fost 14.04.2022, ora 15:42. Nemulțumită de valoarea estimată publicată în SICAP în cadrul anunțului publicitar nr. ................./04.04.2022, ............. a înaintat contestația în analiză. ................. a constituit cauțiunea în sumă de 3.200,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 208006354/1 eliberată de CEC BANK, Unitatea Reghin, la data de 20.04.2022. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul constată că societatea contestatoare ................. este nemulțumită de valoarea estimată a procedurii de atribuire, iar în acest sens în contestație face calculul valorii estimate după cum urmează: La stabilirea costurilor minime cu care un operator economic poate presta serviciu de pază cu respectarea întocmai a prevederilor de dreptul muncii privind salariul minim pe economie si sporurile obligatorii aplicabile, s-au avut în vedere următoarele prevederi legale: - Începând cu data de 01.01.2021 potrivit prevederilor H.G. nr. 1071/2021, salariul minim brut pe economie este stabilit la nivelul sumei de 2.550 lei brut, reprezentând 15,239lei/oră, pentru un program de lucru complet, de 169,333 ore pe lună, program normal de lucru, fără sporuri; - Potrivit art. 125 si art. 126 din Codul Muncii, pentru munca prestată în timpul nopţii, angajatul este remunerat suplimentar cu un spor de 25% din salariul de bază. Astfel, s-a estimat că din 24 de ore, la posturi permanente, 8 ore se prestează în regim de muncă pe timp de noapte. Sporul pentru muncă de noapte exprimat pentru o oră este de 3,81 lei / oră, (15,239 lei*25%); - Potrivit prevederilor art. 137 din Codul Muncii, atunci când angajatul lucrează si în zilele de sâmbătă si duminică, pe lângă aplicare regulilor privind asigurarea repausului săptămânal, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă si duminică, angajatul este remunerat suplimentar cu un spor care este stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă. În cazul subscrisei, sporul pentru munca prestată în zilele de sâmbătă si duminică este Pagina 5 din 13

de 1% din salariul de bază. Pentru o oră, sporul pentru muncă prestate în pe timp de sâmbătă si duminică este de 0,15 lei / oră (15,239 lei *1%); - Potrivit art. 142 alin. (2) din Codul Muncii, munca prestată în zilele de sărbători legale, este remunerat suplimentar cu un spor de 100% din salariul de bază; - Potrivit prevederilor art. 145 din Codul Muncii, salariatului trebuie să se acorde, anual, un număr de 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă. în cazul serviciului de pază prestat încontinuu, pe perioada în care agenţii se află în concediu de odihnă, trebuie asiguraţi alţi agenţi, astfel că, această cheltuială are o influenţă majoră asupra fundamentării preţului. Astfel, la 12 luni, practic, costul cu concediul de odihnă pentru un agent de securitate se ridică la valoarea unui salariu brut. Astfel, potrivit H.G. nr. 1071/2021, începând cu data de 01.01.2022, salariul minim brut lunar este de 2.550 lei pe lună, reprezentând un tarif orar de 15,239 lei/oră. Pentru munca prestată în regim de muncă de noapte (în intervalul orar 22:00 - 06:00), angajatorul datorează angajatului un spor care reprezintă 25% din salariul de bază (reprezentând 3,80 lei/oră). Raportat la volumul total al serviciilor de pază solicitate, pentru 12 de luni, pentru un post, se efectuează 8.760 de ore de pază, reprezentând un număr de 4,36 de norme de lucru complete (8.760 ore / 12 luni / 167,333 ore/lună normă completă). Pe cale de consecinţă, costurile cu salariul de pază sunt într-un an de 133.416 lei (2.550 lei X 4,36 norme). Pentru munca prestată în regim de muncă de noapte se datorează un spor de cel puţin 11.118 lei / an (2.550 / 3 X 25% 4,36 norme X 12 luni). Facem precizarea că 1/3 din ore se prestează în regim de muncă de noapte. Totodată, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, se datorează un spor de cel puţin 5.486,04 lei / an (15 zile de sărbătoare legală / an X 24 de ore X 15,239 lei/oră). Potrivit prevederilor legale, un angajat trebuie să beneficieze de cel puţin 20 de zile lucrătoare concediu de odihnă, concediu pentru care trebuie să încaseze o indemnizaţie de concediu de odihnă care este egal cu mediu salariului pe ultimele 3 luni, salariu care cuprinde şi sporurile permanente. Astfel, dacă calculăm doar salariul de bază, rezultă că în cadrul contractului se ocazionează o sumă de 11.118 lei (2.550 lei X 4,36 de norme). Rezultă că aceste costuri pe 1 an se ridică la suma totală de 161.512 lei, care este superior valorii estimate a achiziţiei. în acest sens, toate ofertele care se vor primi, vor putea fi formulate şi susţinute doar dacă ofertanţii nu respectă cerinţele legale minime privind salarizarea personalului. Pe lângă aceste sume oricum mai sunt şi alte cheltuieli care ar trebui să fie avute în vedere în mod obligatoriu. Mai mult, potrivit definiţiei contractului de achiziţie publică, aceasta este un contract oneros, ofertantul care depune o ofertă urmărind încheierea contractului pentru obţinerea unui profit. Or, valoarea estimată a achiziţiei nu permite nici măcar acoperirea costurilor salariale, fiind exclusă posibilitatea obţinerii unui profit de către contractant”. Autoritatea contractantă, în punctul său de vedere nr. 19.427/ 14.04.2022 a precizat următoarele: „Valoarea estimată a achiziţiei a fost stabilită în Caietul de sarcini nr. 26905/04.04.2022, publicat pe site-ul instituţiei şi în aplicaţia SEAP, această valoare fiind stabilită cu încadrarea în cheltuielile bugetare stabilite de către ordonatorul principal de credite, .................. Valoarea de 160.000 lei fără TVA a fost estimată în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, actualizată, neexistînd o altă prevedere legală pentru stabilirea acestei valori. Această valoare a fost stabilită prin luarea în considerare atât a salariului minim pe economie, cunoscut la data Pagina 6 din 13

întocmirii documentaţiei, cât şi a principiului reducerii cheltuielilor bugetare. în propunerea financiară din Caietul de sarcini este prevăzută totodată posibilitatea actualizării valorii contractate, în cazul apariţiei unor modificări legislative obligatorii la elementele de cheltuială ce fac parte din valoarea contractului. Subliniem faptul că potrivit art. 53 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, au dreptul - Şl NU OBLIGAŢIA- de a participa la procedurile de atribuire prevăzute la art. 68, în calitate de ofertant individual/ofertant asociat/candidat/terţ susţinător/subcontractant, operatorii economici definiţi la art. 3 alin. (1) lit. jj), cu condiţia încadrării în cerinţele financiare şi tehnice stabilite de autoritatea contractantă în Caietul de Sarcini. Facem precizarea că, la acest moment, ................. are în derulare un contract de prestări servicii de pază şi transport valori cu însoţitor, încheiat pe perioada 01.05.2021 - 30.04.2022, cu valoarea totală de 139.980 lei. Această valoare a fost actualizată la 145.056,92 lei, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie în ianuarie 2022”. Analizând documentele din dosarul achiziției achiziției, Consiliul constată că prin prezenta procedură de atribuire autoritatea contractantă intenționează să încheie un contract cu o durată de 8 luni cu posibilitatea de prelungire cu 4 luni, valoarea estimată a acestuia fiind de 160.000 lei fără TVA. Consiliul constată că în cadrul acesteia autoritatea contractantă nu face nicio referire la tariful unitar de 15,239 lei TVA/oră (tarif orar ce este reglementat de HG nr. 1071/2021), neprezentând nicio justificare/mod de calcul a/al acestuia rezumîndu-se să comunice că valoarea estimată este stabilită cu încadrarea în cheltuielile bugetare stabilite de către ordonatorul principal de credite, ................. În legătură cu tariful de orar rezultat din valoarea estimată, contestatoarea apreciază că este insuficient și nu are o bază de calcul economic realistă, în ceea ce privește cheltuielile minime necesare în vederea prestării serviciilor de pază impuse în caietul de sarcini (respectarea salariului minim pe economie, numărul de agenți, numărul de ore, asigurarea unui șef de obiectiv exclusiv pentru activitatea derulată la obiectivele autorității contractante, etc.). Contestatoarea opinează că bugetul pus la dispoziție de către autoritatea contractantă este insuficient și ilegal și îi impune să participe la această achiziție publică fără să respecte cadrul legal. Față de susținerile contestatoarei, urmează a stabili dacă tariful de 19,189 lei/oră este unul sustenabil pentru a se asigura derularea contractului numai pentru serviciile de pază fără a fi incluse transportul cu însoțitor și pază pentru valorile, bunurile și integrigatea persoanei delegate de instituție la/de la Trezoreria Tg. Mureș și ca orice contract cu titlu oneros trebuie să aibă o marjă de profit. Așa cum rezultă din prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată caracterul permanent un post de pază (24/24) și transportul cu însoțitor și pază pentru valorile, bunurile și integrigatea persoanei delegate de instituție la/de la Trezoreria Tg. Mureș. Pagina 7 din 13

Întrucât prezenta procedură de atribuire a fost inițiată prin anunţul de participare simplificat/ invitaţie de participare nr. 26793/04.04.2022, publicat în SEAP la secţiunea „publicitate anunţuri" sub nr. ................. din data de 04.04.2022, aceasta avea obligația, ca la stabilirea valorii estimate, să pornească de la dispozițiile HG nr. 1071/2021, care stipulează următoarele: „Art. 1. - Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.550 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 15,239 lei/oră. Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Hotărârea Guvernului nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 13 ianuarie 2021, se abrogă.” De asemenea, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă trebuia să ia în considerare la stabilirea valorii estimate toate costurilor care derivă din următoarele prevederi: - Codul muncii: • art. 112 alin. (1): „Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”; • art. 113: „(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână”; • art. 114 alin. (1): „Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”, • art. 115: „(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore”; • art. 122 alin. (1): „Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”; • art. 123: „(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna Pagina 8 din 13

următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază”; • art. 125 alin. (1): „Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte”; • art. 126: „Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”; • art. 137 alin. (1), (2) și (3): „(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă”; • art. 139 alin. (1): „Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române; - Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui; - 16/03/2018 - linia a fost introdusă prin Lege 64/2018. - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - 1 iunie; - 21/11/2016 - linia a fost introdusă prin Lege 220/2016. - prima şi a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora”; Pagina 9 din 13

• art. 144 alin. (1): „Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor”; • art. 145 alin. (1): „Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare”; • art. 150 alin. (1): „Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă”; - art. 2203 din Codul fiscal, potrivit căruia: „Cota contribuţiei asiguratorii pentru muncă este de 2,25%”. În speță, Consiliul mai reține că art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare stipulează următoarele: „(1) Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti. (...) (2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. (3) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligaţii: a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate” Având în vedere că postul de pază are caracter permanent, autoritatea contractantă trebuia să aibă în vedere la stabilirea valorii estimate următoarele sporuri și contribuții legale: - sporul pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, spor de week-end, spor de sărbători legale, indemnizația de concediu de odihnă, orele suplimentare (după caz); - cota asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%; Pagina 10 din 13

- contribuția la fondul de handicap în conformitate cu prevederile art. 78 din Legea 448/2006. În vederea soluționării cauzei, se reține ca relevant faptul că prezentul contract supus achiziției este unul oneros [art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016] și trebuie să includă cota de profit și cheltuielile indirecte. În acest sens, trebuie avută în vedere, cu titlu general, și modalitatea de calculare a costurilor potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1826/2003, care stabilește la pct. 2.3 care sunt cheltuielile aferente unui contract. Astfel, este făcută distincție lipsită de echivoc între cheltuielile directe și cele indirecte (acele cheltuieli care nu se pot identifica și atribui direct pe un anumit obiect de calculație, ci privesc întreaga producție a persoanei juridice în ansamblul ei). „Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie, centru etc.) încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei. Cheltuielile indirecte cuprind: - regia fixă de producţie, formată din cheltuielile indirecte de producţie care rămân relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor şi echipamentelor, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile cu conducerea şi administrarea secţiilor; - regia variabilă de producţie, care constă în cheltuielile indirecte de producţie, care variază în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale şi forţa de muncă”. Ori, dacă numai tariful orar rezultat din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 15,239 lei/oră, este evident că valoarea rămasă, până la tariful orar stabilit de autoritatea contractantă nu poate cuprinde toate aceste costuri, contrar susținerilor autorității contractante. Așa cum s-a reținut anterior, la tariful de 15,239 lei/oră trebuie adăugate sporurile legale menționate, doar sporul de noapte fiind unul care demonstrează că tariful orar luat în calcul de achizitoare nu permite prestarea serviciilor în mod legal: 15,239 x 25% x 1% = 3,95 lei/oră. Pagina 11 din 13

Astfel, 15,239 lei + 3,95 lei = 19,189 lei/oră, peste tariful orar luat în considerare de achizitoare și fără a fi cuprinse sporurile de weekend, pentru sărbători legale ori indemnizația de concediu de odihnă. Totodată este obligatorie includerea cotei asiguratorii pentru muncă, de 2,25%. Din cele mai sus menționate, rezultă că, în realitate, tariful orar pentru prestarea serviciilor aferente acestei proceduri este mult mai mare decât cel estimat de către autoritatea contractantă, nefiind obligația Consiliului să stabilească tariful minim necesar pentru prestarea serviciilor aferente prezentului contract. Autoritatea contractantă are obligația de a cuprinde toate costurile necesare prestării serviciilor supuse achizițiilor în calculul valorii estimate, astfel încât să permită accesul la procedură oricărui ofertant care își stabilește tariful astfel încât să poată presta aceste servicii în mod efectiv și în condiții de legalitate. Împrejurarea că operatorii economici vor propune tarife mai mici decât cele rezultate din calculul necesar nu poate afecta valoarea estimată a contractului deoarece aceștia pot beneficia de anumite facilități legale, însă cu justificarea pertinentă a incidenței dispozițiilor legale incidente într-o astfel de ipoteză. În acest sens este relevantă și Decizia civilă nr. 963/23.09.2021 a Curții de Apel Cluj. În aceste condiții, contrar susținerilor autorității contractante sunt considerate întemeiate criticile formulate de contestatoare, tariful orar luat în considerare la stabilirea valorii estimate a contractului, de 18,26 lei/oră nefiind unul care să asigure prestarea serviciilor aferente contractului în condiții de legalitate. În considerarea celor prezentate, stabilind că valoarea estimată a contractului este stabilită în mod eronat de autoritatea contractantă, Consiliul va admite, în parte, contestația. Constatând că în cauză nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere, în sensul recalculării valorii estimate cu luarea în considerare a tuturor cheltuielilor obligatorii, întrucât conform procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 30.810/14.04.2022, în prezenta procedură de atribuire au depus oferte 3 operatori economici, care au fost deschise de autoritatea contractantă, în baza dispozițiilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune anularea procedurii de atribuire. Urmare anulării procedurii va fi respins, ca rămas fără obiect, capătul de cerere prin refacerea documentației de atribuire cu recalcularea valorii estimate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 12 din 13

În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația depusă de ................., în contradictoriu cu ................., și anulează procedura de atribuire. În temeiul art. 26 alin (6) din lege, respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind refacerea documentației de atribuire cu recalcularea valorii estimate a achiziției. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ........ Redactată în 4 exemplare, conține 13 pagini. Pagina 13 din 13