Decizie CNSC 851/2022

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 851/C4/648 Data: 21.04.2022 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 13471/15.03.2022, înaintată de SC BMC TRUCK & BUS SA, cu sediul în comuna Ciorogârla, satul Ciorogârla, Șos. Bucureşti nr. 24, jud. Ilfov, având CUI 14442959, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. J23/190/2002, reprezentată legal prin Sinan Kilic, iar convenţional de SCA Ţuca Zbârcea & Asociaţii, cu sediul profesional ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti, Şos. Nicolae Titulescu nr. 4-8, America House, Aripa de Vest, etaj 8, sector 1, formulată împotriva documentației de atribuire elaborată de ORAŞUL CHITILA, cu sediul în Chitila, judeţul Ilfov, str. Ion Olteanu nr. 6, jud. Ilfov, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare aferente”, cod CPV 34144910-0, s-a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul arătat prin contestaţie; - obligarea autorităţii contractante la stabilirea unui nou termen- limită pentru depunerea ofertelor. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestația formulată de SC BMC TRUCK & BUS SA, în contradictoriu cu ORAŞUL CHITILA. Pagina 1 din 2

Obligă autoritatea contractantă la modificarea prevederilor documentației de atribuire și publicarea acestor modificări în SEAP, conform considerentelor de mai sus. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 13471/15.03.2022, înaintată de SC ...SA, cu sediul în comuna …., reprezentată legal prin …, iar convenţional de …, formulată împotriva documentației de atribuire elaborată de …, cu sediul în …., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare aferente”, cod CPV 34144910-0, s-a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul arătat prin contestaţie; - obligarea autorităţii contractante la stabilirea unui nou termen- limită pentru depunerea ofertelor. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care SC ...SA, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică o serie de cerințe cuprinse în documentația de atribuire. Procedura are ca obiect achiziţia unui număr de 23 de autobuze electrice (10 autobuze electrice de capacitate mică şi 13 autobuze electrice de capacitate medie) şi 28 de staţii de încărcare (23 staţii cu încărcare lentă, 2 staţii cu încărcare rapidă pentru autobuzele cu capacitate mică şi 3 staţii de încărcare rapidă pentru autobuzele cu capacitate medie). Licitaţia reprezintă o reluare a procedurii de atribuire publicată în SEAP prin anunţul de participare nr. …./19.10.2021, care a fost anulată prin Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. … din data de 25.11.2021. Prin aceasta, Consiliul a admis contestaţia şi a Pagina 1 din 39

constatat existenţa unor încălcări ale dispoziţiilor legale aplicabile, stabilind că: 1. cerinţele din caietul de sarcini privind capacitatea de transport, prin care se solicita: - pentru autobuze de capacitate mică - minim 7 locuri pe scaunele montate pe podeaua coborâtă (fără trepte), pentru persoanele cu mobilitate redusă; şi - pentru autobuze de capacitate medie - minim 10 locuri pe scaunele montat pe podeaua coborâtă (fără trepte), pentru persoanele cu mobilitate redusă, este nelegală şi urmează a fi modificată, întrucât specificaţia depăşeşte valorile stabilite de normativul european - punctul 7.7.8.5.3 din Anexa 3 la Regulamentul CEE-ONU nr. 107, contrar dispoziţiilor art. 155 alin. (5) din Legea nr. 98/2016; - cerinţele privind tipul punţilor trebuie să fie modificate astfel încât să fie permise şi alte tipuri de suspensii pentru axa spate, dar şi puntea- faţă de tip rigid; - specificaţiile privind capacitatea şi greutatea maximă a bateriilor electrice urmează a fi înlăturate, rămânând valide doar trimiterile la valorile minime. Cu toate acestea, având în vedere că la momentul pronunţării deciziei fuseseră deja depuse oferte, Consiliul a dispus anularea procedurii de atribuire. Ulterior, autoritatea contractantă a publicat anunţul de participare aferent procedurii de atribuire care face obiectul contestaţiei în cauză, a cărei documentaţii de atribuire cuprinde: - modificări ale documentaţiei de atribuire iniţiale, de natură să eludeze dispoziţiile obligatorii ale deciziei CNSC şi care sunt contrare prevederilor legale aplicabile; - cerinţe noi cu caracter restrictiv, de natură să descurajeze libera concurenţă şi să avantajeze în mod injust doar un anumit operator economic. În continuare, contestatoarea expune în mod detaliat argumentele în susţinerea contestaţiei, astfel: Autoritatea contractantă urmăreşte, de fapt, participarea unui singur ofertant, singurele autobuze conforme cu toate cerinţele minime impuse în caietul de sarcini fiind autobuzele marca ..., respectiv: (i) pentru autobuzele de capacitate mică, autobuzul marca ... e-Atack de 8,5 m, iar (ii) pentru autobuzele de capacitate medie, autobuzul marca ... e-ATA 12 m. În acest sens, petenta arată că anexează specificaţiile tehnice ale acestor autobuze, disponibile pe pagina de internet a producătorului - https://www..... com/en/atak-electric-highlights si https: //www. .... com/en/e-ata- 12-highlights. Totodată, comparând prevederile documentaţiei de atribuire ale procedurii în cauză cu cele ale licitaţiei anulate de CNSC, petenta Pagina 2 din 39

observă efectuarea unor modificări care nu au nicio legătură cu criticile de nelegalitate admise prin Decizia CNSC, cum ar fi: cerinţa privind podeaua autobuzelor de capacitate medie, numărul, ponderea şi conţinutul factorilor de evaluare, fiind adoptate exclusiv cu scopul de a face imposibilă participarea BMC şi a altor operatori economici şi de a avantaja Anadolu. A. FACTORII DE EVALUARE AU FOST MODIFICAŢI NELEGAL ÎN SCOPUL ELUDĂRII DECIZIEI CNSC ŞI RESTRICŢIONĂRII LIBEREI CONCURENŢE: Iniţial, autoritatea contractantă a selectat un număr de patru factori de evaluare, după cum urmează: - preţul ofertei, cu o pondere de 60%; - consumul de energie electrică pentru tracţiune conform test SORT 2 (Pt1), cu o pondere de 20%; - autonomia autobuzelor electrice (Pt2 si Pt3), cu o pondere de 10%; şi - perioada de garanţie extinsă (Pt4), cu o pondere de 10%. Ulterior depunerii ofertelor BMC şi Anadolu şi anulării procedurii de atribuire, oraşul ... a publicat noua procedură de atribuire (cu acelaşi obiect şi valoare estimată) cu următorii factori de evaluare: - preţul ofertei, cu o pondere de 35%; - consumul de energie electrică pentru tracţiune conform test SORT 2 (Pt1), cu o pondere de 40%; - numărul de locuri pentru călătorii transportaţi pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului, cu o pondere de 25%. Astfel, fără nicio justificare obiectivă, autoritatea contractantă: - a redus ponderea factorului de evaluare prin care este acordat punctaj maxim ofertei cu preţul cel mai scăzut de la 60% la 35%; - a majorat ponderea factorului de evaluare prin care se punctează maxim oferta cu cel mai redus consum al energiei electrice conform testului SORT 2 de la 20% la 40%; - a eliminat factorii de evaluare privind autonomia autobuzelor electrice şi perioada de garanţie extinsă; şi - a introdus un nou factor de evaluare. Referitor la factorul de evaluare nou introdus, cerinţa privind numărul de locuri pentru călătorii transportaţi pe scaune montate pe podeaua autobuzelor - astfel cum a fost redactată iniţial - a făcut obiectul analizei Deciziei CNSC, Consiliul stabilind că este nelegală şi urmează a fi modificată, întrucât specificaţia depăşeşte valorile stabilite de normativul european - punctul 7.7.8.5.3 din Anexa 3 la Regulamentul CEE-ONU nr. 107, contrar dispoziţiilor art. 155 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În noua variantă a caietului de sarcini, autoritatea contractantă a eliminat cerinţa iniţială, specificând în cadrul punctului 4.2.2 - cerinţe privind capacitatea de transport (pag. 16) că fiecare autobuz va dispune Pagina 3 din 39

de scaune cu prioritate, minim patru locuri amenajate pe podeaua complet coborâtă, conform prevederilor Regulamentului CEE-ONU nr. 107, dar a identificat o modalitate prin care să eludeze dispoziţiile obligatorii ale Consiliului, transformând cerinţa iniţială, care avea un caracter profund restrictiv şi nelegal, într-un factor de evaluare cu o pondere de 25%. În opinia contestatoarei, introducerea acestui factor de evaluare trebuie să fie analizată în coroborare cu: - considerentele Deciziei CNSC anterioare care, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, este obligatorie pentru părţile cauzei, iar conform prevederilor art. 430 alin. (1) şi (2) C. pr. civ., are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată atât din perspectiva dispozitivul, cât şi cea a considerentelor pe care acesta se sprijină; - faptul că la procedura de atribuire anulată au participat doar doi operatori economici, BMC şi Anadolu, ale căror oferte tehnice au fost deja vizualizate de comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante; - faptul că Anadolu, în calitate de distribuitor al mărcii ..., este singurul ofertant care ar putea primi punctaj maxim în baza noului factor de evaluare, având mai mult de patru locuri disponibile pe scaunele montate pe podeaua autobuzelor; - faptul că cerinţele privind lungimea autobuzelor şi capacitatea de transport nominală (calculată la 0,125 m2/călător în picioare) nu au suferit modificări; - modificarea nejustificată a ponderilor factorilor de evaluare. Sub acest ultim aspect, contestatoarea învederează că BMC şi Anadolu participă în mod uzual la procedurile de atribuire din România ce au ca obiect achiziţionarea autobuzelor de aproximativ 8-9 metri şi, respectiv, 11-12 metri, fiind cunoscut deja că preţul ofertat de BMC este în mod uzual mai mic decât cel ofertat de Anadolu, iar autoritatea contractantă a avut deja acces la ofertele ambelor societăţi. Prin urmare, reducerea cu aproximativ 50% a factorului de evaluare aferent preţului ofertei reprezintă un indiciu evident al intenţiei autorităţii contractante de a favoriza în mod injust societatea Anadolu. Totodată, în cadrul ofertelor tehnice depuse înainte de anularea procedurii de atribuire iniţiate anterior se regăsesc, printre altele, rezultatele testelor SORT 2 prezentate de ambii ofertanţi. Istoricul celor două societăţi concurente relevă că ofertelor Anadolu le sunt atribuite punctaje mai mari din perspectiva consumului de energie electrică. Ca urmare, oraşul ... a modificat şi acest factor de evaluare, atribuindu-i o pondere de două ori mai mare decât cea anterioară, în scopul de a avantaja nelegal societatea Anadolu. Or, potrivit art. 32 alin. (9) din Anexa la HG nr. 395/2016, „ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să Pagina 4 din 39

conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică". Astfel, contestatoarea consideră că toate aceste aspecte trebuie să fie analizate coroborat, concluzia fiind că autoritatea contractantă încalcă în mod evident regula conform căreia îi este interzis să impună specificaţii tehnice care să nu permită accesul egal la procedura de atribuire şi care să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective. Faţă de aceste aspecte, solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea ponderilor asociate factorilor de evaluare amintiţi, în sensul păstrării valorilor aferente procedurii iniţiale. B. NELEGALITATEA FACTORULUI DE EVALUARE PRIVIND NUMĂRUL DE LOCURI PENTRU CĂLĂTORI TRANSPORTAŢI PE SCAUNE MONTATE PE PODEAUA COBORÂTĂ A AUTOBUZULUI: Potrivit fişei de date a achiziţiei, factorului de evaluare „Numărul de locuri pentru călătorii transportaţi pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului (P 2.2)" îi este prezentat un algoritm de calcul. În primul rând, petenta susţine că redactarea factorului de evaluare este neclară şi poate induce în eroare operatorii economici interesaţi, contrar dispoziţiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 32 alin. (2) teza I din Anexa la HG nr. 395/2016. În cazul autobuzelor de capacitate medie, pentru care se solicită ca podeaua să fie complet coborâtă pe toată lungimea acesteia, fără trepte pe toată sprafaţa planşeului (iar nu doar pe suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare), factorul de evaluare devine ineficient, întrucât o astfel de arhitectură impune ca toate scaunele din autobuz să se afle pe podeaua complet coborâtă. Într-un mod absurd, la acordarea punctajului urmează a fi avute în vedere toate scaunele din interiorul autobuzului de capacitate medie, mai puţin scaunele care ar asigura accesul facil al persoanelor cu dizabilităţi şi cu mobilitate redusă, respectiv locurile prioritare şi scaunele rabatabile. Neclaritatea prevederilor factorului de evaluare este dată şi de nedefinirea expresiei folosite de achizitor - „scaune montate pe podeaua complet coborâtă", cu atât mai mult cu cât reglementările comunitare privind omologarea nu utilizează noţiunea de „podea complet coborâtă", ci doar pe cea de „vehicul cu planşeu jos". Aşadar, exprimarea autorităţii contractante este lipsită de precizie şi îi conferă o libertate de apreciere nelimitată în aplicarea factorului de evaluare criticat, contrar prevederilor art. 189 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În al doilea rând, factorul de evaluare nu îndeplineşte cerinţele impuse de art. 32 din Anexa la HG nr. 395/2016. Astfel, dacă intenţia autorităţii contractante a fost de a asigura mai multe scaune pentru pasagerii cu mobilitate redusă, atunci acordarea Pagina 5 din 39

punctajului doar în cazul celor care ar fi montate direct pe suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare (dacă aceasta este înţelegerea corectă a noţiunii de „scaune montate pe podeaua complet coborâtă") nu procură un avantaj real achizitorului, este pur formală şi de natură a împiedica o concurenţă reală între operatorii economici, neexistând nicio justificare a neluării în considerare a scaunelor care nu sunt montate direct pe suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare. În ipoteza în care noţiunea „scaune montate pe podeaua complet coborâtă" se referă la scaunele din întreg autobuzul (indiferent de dimensiunea/capacitatea acestuia), atunci este cu atât mai evident că factorul de evaluare nu respectă imperativul generării unui avantaj real autorităţii contractante, întrucât cerinţele privind capacitatea de transport şi densitatea călătorilor nu ar permite realizarea unei departajări reale între oferte. În fine, dacă scaunele respective sunt în realitate locuri cu prioritate, atunci factorul de evaluare devine lipsit de eficienţă, întrucât toate locurile cu prioritate ar fi excluse din formula algoritmului de calcul. În al treilea rând, petenta reiterează că factorul de evaluare exclude din domeniul său de aplicare cele patru scaune prioritare şi scaunele rabatabile. În acest context, toţi operatorii economici ale căror autobuze ar avea doar numărul minim de scaune prioritare prevăzut de normativul european aplicabil şi/sau doar scaune rabatabile nu ar primi niciun punct, întrucât algoritmul de calcul ar conţine la numărătorul fracţiei S1n/S1max, respectiv, S2n/S2max, valoarea 0, care ar fi apoi înmulţită cu punctajul maxim alocat. Prin urmare, factorul de evaluare ar oferi autorităţii contractante o libertate de apreciere nelimitată, nu ar reflecta avantajele care ar rezulta din propunerile tehnice prezentate de toţi ofertanţii, nu ar asigura o concurenţă reală între operatorii economici si nu ar permite verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către toţi ofertanţii. Pentru aceste considerente, petenta solicită obligarea autorităţii contractantă la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul eliminării ultimului factor de evaluare (componenta tehnică P2.2). C. CERINŢA PRIVIND SCAUNELE PRIORITARE ESTE NELEGALĂ: Potrivit punctului 4.2.2 din caietul de sarcini (pag. 16), autoritatea contractantă solicită pentru ambele tipuri de autobuze „scaune cu prioritate - minim 4 locuri amenajate pe podeaua complet coborâtă, conform prevederilor Regulamentului CEE-ONU nr. 107". Similar argumentaţiei anterioare din cadrul Secţiunii II.B, lipsa unei definiţii clare şi precise a noţiunii de „podea complet coborâtă" încalcă obligaţia autorităţii contractante de a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire Pagina 6 din 39

împiedică depunerea de operatorii economici interesaţi a unor oferte complete şi conforme. Dispoziţiile normativelor de omologare (Regulamentul CEE-ONU nr. 107, Directiva 2007/46/CE, Regulamentul UE nr. 858/2018) nu definesc podeaua complet coborâtă, iar cerinţele privind aşezarea şi accesibilitatea pasagerilor cu mobilitate redusă (Anexa 8 a Regulamentului CEE-ONU nr. 107) stabilesc condiţiile obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de scaunele prioritare (inclusiv poziţionarea acestora prin raportare la faţă/spatele vehiculului) pentru ca producătorul să poată obţine omologarea de tip. În acest context, impunerea unei cerinţe restrictive şi neclare privind o anumită poziţionare a scaunelor prioritare este nelegală şi e contradictorie cu alte prevederi ale caietului de sarcini, în special cu cele referitoare la obligativitatea deţinerii omologării de tip pentru autobuzele ofertate. Petenta învederează că, prin Decizia CNSC, s-a reţinut că autoritatea contractantă este ţinută de obligaţia dispusă de prevederile art. 155 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, conform cărora „în cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele obligatorii astfel introduse". În consecinţă, achizitorul nu are dreptul de a defini specificaţiile tehnice privind cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi într-un mod diferit de actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene. Prin urmare, contestatoarea solicită ca oraşul ... să fie obligat să modifice documentaţia de atribuire, în sensul eliminării cerinţelor ca scaunele cu prioritate să fie amenajate pe podeaua complet coborâtă şi să fie păstrate doar trimiterile la dispoziţiile relevante ale Regulamentului CEE-ONU nr. 107. D. CERINŢA PRIVIND PODEAUA AUTOBUZELOR DE CAPACITATE MEDIE ESTE NELEGALĂ: La pagina 17 din caietul de sarcini, achizitorul stabileşte cerinţele privind caroseria: „Caroseria va fi auto-portantă de tip cheson şi va avea podeaua (planşeul) coborât/ă pe toata suprafaţa destinată pasagerilor în picioare (nu sunt premise trepte în dreptul uşilor, la urcarea în autobuz - pentru a nu îngreuna urcarea persoanelor cu mobilitate redusă) pentru autobuzele de dimensiuni mici (8-9 m), iar pentru autobuzele de dimensiuni medii (11,8-12,5 m) podeaua trebuie să fie total coborâtă, pe toată lungimea acestora, nefiind admise trepte pe toată suprafaţa podelei (planseului)". Astfel, în cazul autobuzelor de capacitate mică, podeaua (planşeul) va fi coborâtă pe toată suprafaţa destinată pasagerilor în picioare, nefiind Pagina 7 din 39

permise trepte în dreptul uşilor şi la urcarea în autobuz, pentru a nu îngreuna urcarea persoanelor cu mobilitate redusă. În situaţia autobuzelor de capacitate medie, podeaua trebuie să fie total coborâtă, pe toată lungimea autobuzelor, nefiind admise trepte pe toată suprafaţa podelei (planşeului). Aşadar, arhitectura celor două tipuri de autobuze este diferită. Petenta apreciază că, în cazul autobuzelor de dimensiuni medii, autoritatea contractantă impune o cerinţă nelegală, redactată incomplet, neclar şi imprecis. Contrar prevederilor art. 20 alin. (10) din Anexa la HG nr. 395/2016, caracteristicile caroseriei nu sunt descrise în mod obiectiv. Sub un prim aspect, arată că noţiunea de „podea totală coborâtă” nu este utilizată în dispoziţiile comunitare de omologare şi nici de alte acte normative aplicabile şi, ca atare, are un caracter profund neclar şi un efect descurajator pentru operatorii economici care ar fi interesaţi de participarea la procedura de atribuire. Sub un al doilea aspect, lipsa treptelor pe toată suprafaţa podelei, pe toată lungimea autobuzelor, este o caracteristică tehnică neconsacrată legislativ, neclară şi imposibil de îndeplinit. Astfel, potrivit Regulamentului CEE-ONU nr. 107, un „vehicul cu planşeu jos” înseamnă un „vehicul din clasele I, II sau A în care cel puţin 35 % din suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare (în secţiunea anterioară în cazul vehiculelor articulate sau pe platforma inferioară în cazul vehiculului etajat) constituie o zonă fără trepte şi are acces la cel puţin o uşă de serviciu" (pct. 2.1.4). Planşeul este definit ca fiind „acea parte a caroseriei a cărei suprafaţă superioară susţine pasagerii care călătoresc în picioare, picioarele pasagerilor care sunt aşezaţi pe scaune, conducătorul auto şi orice membru al personalului de bord şi care poate susţine suporturile scaunelor” (pct. 2.14.1), iar platforma este „acea parte a planşeului prevăzută exclusiv pentru pasageri" (pct. 2.14.2). Astfel, afirmând că nu se admit trepte pe toată suprafaţa podelei autobuzului, autoritatea contractantă se îndepărtează de la noţiunile consacrate („suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare") şi se raportează la întreaga lungime a vehiculului fără a indica elementul constructiv asupra căruia se aplică cerinţa (lungimea este o caracteristică dimensională). Totodată, petenta arată că achizitorul nu ţine cont că, din punct de vedere tehnic, datorită configuraţiei punţilor şi a echipamentelor necesare a fi montate, nu există niciun autobuz urban care să aibă planşeul fără trepte sau supraînălţări. Orice autobuz cuprinde, în zona spate (unde, de regulă, sunt echipamentele) şi în zona pasajelor de roţi, trepte sau, după caz, supraînălţări unde sunt montate scaunele pentru pasageri. Aceste trepte/supraînălţări care susţin picioarele pasagerilor aşezaţi sunt parte a planşeului, conform definiţiei de la pct. 2.14.1 din Regulament. Pagina 8 din 39

În consecinţă, solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea cerinţei privind caroseria în ceea ce priveşte autobuzele de dimensiuni medii, astfel încât să fie aceeaşi cu cea referitoare la autobuzele de dimensiuni mici. E. CERINŢA PRIVIND CONFORMITATEA CU NORMELE EUROPENE PENTRU ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR MECANICE DE FUNCŢIONARE: Capitolul 4.3 - „Cerinţe mecanice” din caietul de sarcini (pag. 17) prevede că: „Autobuzele electrice trebuie să fie conforme cu normele europene pentru îndeplinirea condiţiilor mecanice de funcţionare: Şocuri şi vibraţii - în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 66; ofertantul va prezenta documente care atesta conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU Nivel de zgomot - în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 51; ofertantul va prezenta certificatul de omologare care atesta conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU". Contestatoarea consideră că această cerinţă nu are legătură cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit şi nu permite ca fiecare produs să fie caracterizat într-un mod obiectiv, contrar dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 20 alin. (10) din Anexa la HG nr. 395/2016. În realitate, Regulamentul CEE-ONU nr. 66 nu se aplică nici la şocurile şi vibraţiile autobuzelor şi nici la zgomotul exterior al acestui tip de vehicule. Conform art. 1.1 din normativul amintit, „prezentul regulament se aplică vehiculelor neetajate, rigide sau articulate aparţinând categoriilor M2 sau M3, clasele II sau III sau clasa B având mai mult de 16 pasageri". Prin urmare, Regulamentul CEE-ONU nr. 66 nu este în mod obligatoriu aplicabil autobuzelor electrice ce fac obiectul procedurii de atribuire în cauză, acestea aparţinând categoriei M3, clasa I. Directiva- cadru de omologare 2007/46/CE şi Regulamentul UE nr. 858/2018 nu impun respectarea Regulamentului CEE-ONU nr. 66 ca şi condiţie prealabilă acordării omologării de tip. Specificaţiile tehnice la care face referire autoritatea contractantă - şocuri şi vibraţii / nivel de zgomot - nu pot fi demonstrate printr-o pretinsă conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 66, acesta din urmă referindu-se doar la cerinţele de omologare pentru rezistenţa suprastructurii vehiculelor neetajate, rigide sau articulate aparţinând categoriilor M2 sau M3, clasele II sau III sau clasa B având mai mult de 16 pasageri, adică nu şi la omologarea autobuzelor categoria M3, clasa I, care fac obiectul achiziţiei. Or, în cazul vehiculelor din categoria M3, clasa I, nu există pericolul răsturnării, întrucât viteza de deplasare este redusă, iar centrul de Pagina 9 din 39

greutate este coborât, motiv pentru care respectarea Regulamentului CEE-ONU nr. 66 nu este o condiţie prealabilă acordării omologării de tip. Totodată, contestatoarea arată că, în ipoteza în care s-ar considera că cerinţele criticate ar fi relevante pentru obiectul procedurii de atribuire şi pentru specificaţiile tehnice referitoare la şocuri şi vibraţii şi nivel de zgomot, acestea sunt în mod vădit restrictive, permiţând accesul la procedura de atribuire doar acelor producători care ar solicita, din proprie iniţiativă şi fără a exista o necesitate din perspectiva cerinţelor de omologare ale Regulamentului CEE-ONU nr. 66, aplicarea art. 1.2, potrivit căruia „la cererea constructorului, prezentul regulament se poate, de asemenea, aplica oricăror alte vehicule din categoria M2 sau M3 care nu sunt incluse la punctul 1.1". Petenta subliniază că obligativitatea prezentării unui certificat de omologare care să ateste conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 66 a fost impusă cu titlu de noutate de autoritatea contractantă, ulterior luării la cunoştinţă de conţinutul ofertelor tehnice depuse în cadrul procedurii de atribuire anulate, a cărei documentaţie de atribuire nu solicita un astfel de document (erau suficiente declaraţiile de conformitate emise de producător). Prin urmare, solicită ca autoritatea contractantă să fie obligată să înlăture referinţele la Regulamentul CEE-ONU nr. 66 din documentaţia de atribuire, astfel încât cerinţele privind şocurile, vibraţiile şi nivelul de zgomot să se raporteze la prevederile legale relevante aplicabile. Autoritatea contractantă a transmis documentele relevante în soluționarea contestației, atașat punctului de vedere înregistrat la Consiliu cu nr. 14874/22.03.2022, prin care solicită: - respingerea contestaţiei, în forma în care aceasta a fost formulată; -în principal respingerea cheltuielilor de judecată constând în onorariile avocaţiale şi în subsidiar reducerea acestora raportat la volumul de muncă şi complexitatea litigiului; -acordarea cheltuielilor de judecată suportate de autoritatea contractantă cu ocazia formulării contestaţiei. Cu titlu preliminar, autoritatea contractantă învederează Consiliului că este beneficiara unor finanțări din fornduri europene nerambursabile, conform

contractelor

de

finanţare

nr.

5993/27.08.2020, 4953/346/03.12.2019, 5746/162/16.07.2020, încheiate cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în calitate de Autoritate de Management şi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov în calitate de Organism Intermediar, contracte încheiate pentru realizarea investiţiilor. Aceasta susține lipsa totală de temeinicie a criticilor aduse documentaţiei de atribuire, şi anume asupra factorilor de evaluare stabiliţi în aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate- preţ”. Pagina 10 din 39

După cum reiese chiar din documentele ataşate de contestatoare în Anexa 1 la contestaţie, şi anume din rapoartele de atribuire anexate, preţul pare că este singurul factor de evaluare care o avantajează pe aceasta în procedurile de atribuire la care a participat până acum. Aceasta menţionează că, autorităţile contractante au obligaţia de a achiziţiona produse, servicii şi lucrări la nivelul de performanţă bazată pe necesitate şi oportunitate. În opinia sa, contestatoarea încearcă să oblige autoritatea contractantă să achiziţioneze autobuzele pe care acesta le comercializează, cu ignorarea totală a argumentelor tehnice obiective şi a nivelurilor de performanţă şi calitate stabilite prin aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-pret”. Apreciază ca fiind relevantă în cauză decizia Consiliului nr. 563/C1/331 din 18.03.2021. De asemenea, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 83 din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 29 alin. (1) din HG nr. 395/2016, apreciind că aceste criterii de calificare şi factorii de evaluare sunt principala modalitate prin care autoritatea contractantă defineşte cadrul procedurii de achiziţie şi oferă informaţiile de ordin tehnic, financiar şi organizatoric necesare pentru ca operatorii economici interesaţi să îşi poată formula oferta. Factorii de evaluare sunt uneltele autorităţii contractante atunci când trebuie să decidă care ofertă este cea mai apropriată nevoilor ce trebuie satisfăcute. Autoritatea contractantă arată că, deşi întrega documentaţie de atribuire este legală şi în conformitate cu prevederile legislaţiei achiziţiilor publice şi a normelor europene, procedând inclusiv la remedierea aspectelor identificate de ANAP ce necesitau clarificări sau reformulări, ...SA, operator economic interesat de procedura în cauză, contestă anumite aspecte din documentaţia de atribuire, neprezentând alte argumente pertinente în afara propriei nemulţumiri că oferta acestuia nu este suficient de competitivă. De altfel, contestatoare nu prezintă dovezi, temeiuri de drept, jurisprudenţă, mijloace de probă care să îi fundamenteze susţinerile, aceasta limitându-se în a critica documentaţia, inclusiv prin încercarea de a induce ideea conform căreia procedura trebuia lansată în mod identic cu cea precedentă, singurele schimbări permise fiind cele dispuse de CNSC, idee ce este inadmisibilă, nicio dispoziţie legală neobligând autoritatea contractantă ca în situaţia anulării unei proceduri să lanseze una identică. Astfel, susţine autoritatea contractantă, respectarea Deciziei CNSC în această situaţie înseamnă strict remedierea aspectelor pe care s-a pronunțat Consiliul sau neincluderea acelor aspecte în noua documentaţie de atribuire. În niciun caz nu presupune ceea ce vrea să forţeze contestatoarea, respectiv iniţierea unei proceduri în exact aceleaşi condiţii şi cu o ducumentaţie de atribuire identică cu cea din procedura anulată. În opinia sa, domeniul achiziţiilor publice este unul fluid, mereu în schimbare şi evoluţie, astfel autorităţile contractante pot Pagina 11 din 39

decide de la caz la caz ce criterii şi factori sunt necesari într-o procedură pentru a-i putea fi satisfăcute nevoile. A. Referitor la critica potrivit căreia FACTORII DE EVALUARE AU FOST MODIFICAŢI NELEGAL ÎN SCOPUL ELUDĂRII DECIZIEI CNSC ŞI RESTRICŢIONĂRII LIBEREI CONCURENŢE, autoritatea contractantă învederează următoarele: În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei în sensul că doar autobuzele produse de Anadolu pot îndeplini cerinţele documentaţiilor de atribuire şi că autoritatea contractanta favorizează acest operator economic, aceasta solicită respingerea ca neîntemeiată şi lipsită de relevanţă pentru analiza presupusului caracter restrictiv al cerinţelor documentaţiei de atribuire. Participarea ca unic ofertant în cadrul altor proceduri nu este de natură a demonstra sau de a induce ideea ca ar exista cerinţe restrictive, ci este de natură doar a demonstra plierea eficientă a ofertantului pe cererea existentă în piaţă. Referitor la presupusa favorizare a unui ofertant, autoritatea contractantă menţionează că această susţinere este neadevărată, inserând alte modele de autobuze de la alţi producători care îndeplinesc cerinţele şi care pot obţine şi punctul maxim conform factorului de evaluare criticat de potenţialul ofertant ca fiind restrictiv. De altfel, susţine autoritatea contractantă, practica recentă a Consiliului, inclusiv Decizia nr. 2640/C11/2835 ce a fost pronunţată în cadrul procedurii anulate, Decizia nr. 563/C1/331 din 18.03.2021, stipulează printre altele următoarele: „Aşadar, regula o reprezintă situaţia în care necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de produse de o anumită performanţă, precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul autorităţii contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) şi art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016] (…)”. Prin urmare, contestatoarea, în susţinerea demersului sau la Consiliu, are obligaţia de a proba caracterul restrictiv al cerinţelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente şi concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raţionamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislaţia achiziţiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentaţiei de atribuire şi, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentaţia de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerinţelor autorităţii pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entităţi economice. Pagina 12 din 39

Referitor la ponderea alocată componentei tehnice de 65%, autoritatea contractantă arată că urmăreşte maximizarea beneficiilor, prin obţinerea unui preţ echitabil, în condiţiile unor performanţe calitative cât mai înalte a autobuzelor, fapt ce garantează o eficientă utilizare a fondurilor publice alocate în cadrul proiectelor. Având în vederea că sursa finanţărilor este reprezentată în procent de 98% din Programul Operaţional Regional 2014-2020, autoritatea contractantă intenţionează să obţină maximul de beneficii calitative pentru autobuzele ce urmează a se achiziţiona, utilizând fondurile aprobate în bugetele proiectelor prin contractele de finanţare încheiate cu AMPOR (contract nr. 5993/27.08.2020, contract nr. 4953/03.12.2019, contract nr. 5746/16.07.2020) În susţinere, autoritatea contractantă arată că ataşează câteva anunţuri de participare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe care le consideră relevante pentru achiziţia în cauză, şi anume autobuze electrice cu o lungime de aprox. 12 m, cu podea complet coborâtă şi criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ, ponderea alocată componentei tehnice ajungând şi la 75% (achiziţia de autobuze electrice desfăşurată de oraşul Coburg-lot 2). II.2.5) Criterii de atribuire Criteriile de mai jos Criteriu privind calitatea - Nume: Fahrgastkapazität und Reichweite / Fordere: 20,00 Criteriu privind calitatea - Nume: Batterielebensdauer / Pondere: 15,00 Criteriu privind calitatea - Nume: Verbrauch / Pondere: 10,00 Criteriu privind calitatea - Nume: Design und Funktion / Pondere: 10,00 Criteriu privind calitatea - Nume: Erfüllungsgrad der Soflkriterien / Fordere: 10-00 Criteriu privind calitatea - Nume: Instandhaltung und Ersatzteilwesen / Pondere: 10,00 Preţul - Pondere: 25,00 15/02/2022 S32 https://ted.europa.eii/TED În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia autoritatea contractantă a analizat şi evaluat ofertele tehnice ale celor doi ofertanţi care au depus oferte în procedura anulată, aceasta arată că nu a efectuat nicio analiză a ofertelor tehnice depuse, procedura fiind anulată în faza de analiză DUAE. În plus, este apreciat ca fiind inadmisibil să se susţină că, din participări anterioare la proceduri, Anadolu ar fi avut preţuri mai puţin avantajoase ca BMC şi acesta ar fi un argument care ar putea duce la eliminarea unui factor de evaluare. Autoritatea contractantă subliniază că nu a analizat sau evaluat ofertele depuse în procedura anterioară pentru a determina nivelul preţului şi, în plus, preţul nu este singurul factor de evaluare şi singura condiţie pentru ca un operator economic să câştige o procedura de achiziţie publică. Proceduri anterioare în care ar fi participat aceşti doi operatori economici nu prezintă nicio relevanţă şi nici nu sunt utile, pertinente sau concludente pentru cauza supusă atenţiei Consiliului, factorii de evaluare Pagina 13 din 39

şi criteriile de atribuire fiind stabilite de de autoritate de la caz la caz în funcţie de necesităţile actuale. Autoritatea contractantă consideră că autoarea contestaţiei nu aduce niciun mijloc de probă pertinent, util şi concludent care să susţină aceste indiciile prezentate în contestaţie. Contestatoarea invocă dispoziţiile art. 32 alin. (9) din HG nr. 395/2016 care statuează că ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să ducă la distorsionarea rezultatului procedurii. Ponderile acordate nu distorsionează rezultatul procedurii, ci reprezintă un instrument pentru a putea departaja ofertanţii în mod transparent şi egal. Aceste ponderi au fost formulate clar şi transparent, sunt aplicabile tuturor ofertanţilor în mod nediscriminatoriu, iar incapacitatea contestatoarei de a depune o ofertă competitivă în cadrul acestei procedura nu îi poate fi imputată autorităţii contractante. În opinia sa, invocarea unei absurde distorsionări a rezultatului este modalitatea contestatoarei de a eluda lipsa de competitivitate a propriilor oferte raportat la cerinţele din piaţă. Autoritatea contractantă susţine că la stabilirea factorilor de evaluare a respectat dispoziţiile legale în vigoare, art. 187 şi art. 190 din Legea nr. 98/2016, şi subliniază că aceşti factori de evalure au făcut obiectul controlului ANAP, implementând recomandările acesteia. De asemenea, autoritatea contractantă susţine că a stabilit factorii de evaluare raportat şi la Strategia de contractare, strategie care demonstrează că nevoile ce trebuie satisfăcute prin procedura de achiziţie publică ţin, în proporţie considerabilă, de nivelul de consum de energie şi de construcţia autobuzelor, care trebuie să permită transportul unor categorii de persoane, inclusiv cele cu mobilitatea redusă şi cu dizabilităţi în condiţii care să favorizeze atât populaţia, cât şi mediul înconjurător. De altfel, consideră că este logic şi oportun ca într-o procedură ce are ca obiect achiziţionarea de autobuze electrice, care să ajute inclusiv mediul înconjurător, ponderea pentru consumul de energie să fie superioară ponderii privind preţul sau cel mult egale, consumul de energie fiind deosebit de important raportat la obiectul procedurii de achiziţie publică. În ceea ce priveşte factorul de evaluare privind numărul de scaune, susţinerea contestatoarei cum că acest factor este redactat neclar este apreciată de autoritatea contractantă ca fiind neîntemeiată, fiind clar, inclusiv din modalitatea de redactare a contestaţiei, că operatorul economic a înţeles foarte bine ce anume presupune acest factor. În opinia sa, contestatoarea încearcă să inducă ideea că acest factor ar deveni ineficient, însă nu pune în discuţie decât ipoteze duse la extremă şi nu ia în calcul faptul că acest factor permite acordarea unui punctaj diferenţiat în funcţie de ofertele depuse, şi nu este o condiţionare absolută de natură a restricţiona accesul ofertanţilor la procedura, ci este Pagina 14 din 39

o modalitate de a departaja ofertele din punct de vedere al competitivităţii. Cu privire la criticile de la punctele B, C şi D, respectiv la noţiunea de podea complet coborâtă, la cerinţa minimă cu privire la amplasarea scaunelor cu prioritate şi la cerinţa minimă de podea complet coborâtă pentru autobuzul de capacitate medie, autoritatea contractantă precizează următoarele: Referitor la nedefinirea noţiunii de „scaune montate pe podeaua complet coborâtă", aceasta nu este o necesitate impusă de vreo dispoziţie legală, ci este o critică formală a contestatoarei pentru a încerca fundamentarea suţinerilor privind eliminarea factorului de evaluare, contestatoare nedeţinând argumente întemeiate, ci doar lipsa competitivităţii ofertei sale. În opinia sa, exprimarea este în mod evident clară şi precisă şi nu îi permite o libertate de apreciere nelimitată, având în vedere formula de calcul foarte clară şi fixă pe baza căreia va fi calculat punctajul oferit în temeiul acestui factor de evaluare. Prin „podea complet coborâtă” se înţelege podea joasă, pe întreaga lungime a autobuzului. Terminologia a mai fost utilizată în elaborarea altor caiete de sarcini pentru autobuze şi troleibuze atât în România, cât şi în statele membre UE: - Anunţ de participare nr. CN 1024754/24.09.2020, licitaţie desfăşurată de Municipiul Arad pentru achiziţionarea a 10 autobuze electrice - Anunţ de participare nr. CN1007214/11.12.2018, licitaţie desfăşurată de Municipiul Bucureşti pentru achiziţionarea a 100 de tramvaie - Anunţ de participare nr. 127023-2022, licitaţie aflată în desfăşurare de Communauté d'Agglo du Beauvaisis, Franţa: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:

127023- 2022:TEXT:RO:HTML&src=0 Autoritatea ataşează un printscreen din caietul de sarcini al achiziţiei - pag. 4, din care reiese utilizarea specificaţiei podea complet coborâtă. Regulamentele europene la care se face referire în cuprinsul contestaţiei conţin condiţiile minim obligatorii care trebuie îndeplinite de autobuzele electrice, dar aceasta nu împiedică autoritatea contractantă să stabilească factori de evaluare şi cerinţe superioare celor minime, dar care să fie imperios necesare pentru satisfacerea nevoilor comunităţii locale. Regulamentul invocat de contestatoare prevede măsurile minime privitoare la asigurarea măsurilor pentru persoanele cu handicap, prin menţionarea unui număr minim de 4 scaune la nivelul podelei, acestea fiind locuri special „rezervate” pentru anumite categorii de persoane cu nevoi sociale care au prioritate. Pagina 15 din 39

Autoritatea contractantă arată că, în cadrul procedurii anulate prin Decizia CNSC nr. 2640/C11/2835, Consiliul a decis că s-a impus, ca cerinţă minimă, un număr prea mare de astfel de locuri raportat la numărul total de locuri din autobuze, astfel că a dispus modificarea cerinţei. Aceasta susţine că a respectat în totalitate Decizia CNSC, a modificat cerinţa şi a stabilit un număr minim de 4 scaune la nivelul podelei. De asemenea, precizează că numărul de scaune montate pe podeaua complet coborâtă specificat pentru aplicarea factorului de evaluare se referă la numărul total de scaune din întreg autobuzul, indiferent de capacitatea acestuia (mică/medie). În ceea ce priveşte presupusul caracter restrictiv şi formularea neclară şi imprecisă a cerinţelor, autoritatea contractantă reiterează că sintagma „podeaua complet coborâtă” este suficient de clară şi precisă pentru ca operatorii economici să îşi poată formula oferte conforme şi competitive. Nu există nicio dispoziţie legală care să o oblige să folosească anumite expresii şi sintagme sau anumite definiţii şi, mai mult decât atât, este evident din formularea contestaţiei că operatorul economic a înţeles cerinţele astfel cum au fost formulate. Referitor la presupusa încălcare a Regulamentului CEE-ONU nr. 107 şi a Deciziei Consiliului, autoritatea contractantă susţine că impunerea unei cerinţe ca scaunele prioritare să fie amplasate pe podeaua complet coborâtă nu încalcă nicio dispoziţie din Regulament, deoarece art. 3.2.1 se referă la poziţionare faţă/spate şi raportat la poziţionarea faţă de uşi. Cu privire la cerinţa minimă privind podeaua complet coborâtă pe toată lungimea autobuzelor de capacitate medie, autoritatea contractantă arată că soluţia definită în caietul de sarcini se regăseşte pe piaţă şi este executată de mai mulţi producători. În acest sens sunt indicate următoarele adrese: https://bkm.com.ua/wp-content/uploads/2020/09/bkm-ukraina- prezentacziya-ukr.-07.20.pdf https://bkm.com.ua/en/product/electric-buses-model-e420-vitovt- electro/; bluebus_6_m_-_fiche_technique.pdf; ie-bus-10.6-m-en.pdf (irizar-emobility.com) https://www.volvobuses.com/content/dam/volvo- buses/markets/master/city-and-intercity/complete-buses/volvo-7900- electric/BRO_Volvo%207900%20Electric%20Range_EN_2019.pdf https://www.solarisbus.com/public/assets/content/pojazdy/2021/2021/E N_Zeroemisyjne_1920_x_1080.pdf Solaris Urbino Electric Bus Exterior and Interior - YouTube (de la min. 3:15 la min.3:30) https://bydeurope.com/pdp-bus-model-8-7 2020 Man Lions City 12E Walkaround - Electric Bus Exterior Interior Tour - YouTube (de la min. 1.56 la min. 2:05) Pagina 16 din 39

2020 Temsa Avenue Electron Electric City Bus - Exterior Interior Walkaround - YouTube (de la min. 1:57 la min. 2:27) 2020 Scania City Wide Next Generation Electric Bus - Exterior Interior Walkaround - YouTube (de la min. 2:00 la min. 2:05) Fully Electric Optare Solo YJ12GVD Nottingham Community Transport - YouTube (de la min. 0:21 la min. 0:50) 2020 Mercedes e-Citaro Electric Bus - Exterior Interior Walkaround - YouTube (de la min. 2:45 la min. 3:30) Volvo 7900 ElectriCity Electric Bus Exterior and Interior - YouTube Volvo 7900 Electric Bus Production #MegaFactories - YouTube (de la min. 4:00 la min. 4:04) https://www.sor.cz/wp-content/uploads/2019/11/NS_12_electric_ANG _NEW _LoRes_23.10.2019.pdf https://www.daimler-truck.com/innovation-sustainbility/efficient- emission-free/ecitaro-locally-emission-free-and-almost-silent.html https://www.sileo- ebus.com/fileadmin/user_upload/service/download/datenblaetter/Sileo Datenblatt_S12_EN.pdf https://cvshow.com/first-12m-ev-bus-due-for-busworld-unveiling-byd- shows-off-innovative- technology-in-belgium-250km-potential-range/ https://insideevs.com/news/354985/byd-12-metre-ebus-aluminium- body/ https://www.tam-motors.eu/buses/vero/ https://www.mellorbus.com/wp-content/uploads/2015/08/01303-Mellor- LFBro_A4_v6-web.pdf https://caetanobus.pt/wp-content/uploads/2019/10/e.City- Gold_ENG.pdf https://www.vdlbuscoach.com/en/products/citea/citea-slf-slfa-electric Cu privire la critica de la punctul E - CERINŢA PRIVIND CONFORMITATEA CU NORMELE EUROPENE PENTRU ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR MECANICE DE FUNCŢIONARE, autoritatea învederează următoarele: Capitolul 4.3 - „Cerinţe mecanice” din caietul de sarcini (pag. 17) prevede că: „Autobuzele electrice trebuie să fie conforme cu normele europene pentru îndeplinirea condiţiilor mecanice de funcţionare: Şocuri şi vibraţii - în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 66; ofertantul va prezenta documente care atesta conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU Nivel de zgomot - în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 51; ofertantul va prezenta certificatul de omologare care atesta conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU". Autoritatea contractantă admite corectarea cerinţei minime privind nivelul de zomot, și anume prezentarea certificatului de omologare care Pagina 17 din 39

atestă conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R 51 CEE ONU și nu cu Regulamentul R66 CEE ONU. În acest sens, autoritatea contractantă arată că va posta în SEAP o clarificare. Pentru cerinţele mecanice, și anume şocuri și vibraţii, aceasta precizează că, în cadrul Regulamentului nr. 66 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor de pasageri de capacitate mare în ceea ce priveşte rezistenţa suprastructurii acestora, la nivelul Cap. 1 Domeniu de aplicare, se menţionează următoarele: „Prezentul regulament se aplică vehiculelor neetajate, rigide sau articulate, proiectate şi construite pentru transportul a mai mult de 22 de pasageri, pe scaune sau în picioare, în afara conducătorului auto şi a echipajului”. Link: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/69a98949- 88be-4e2a-bcb7-d26d4e8778b3/language-ro Totodată, în cadrul Regulamentului nr. 107 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce priveşte construcţia generală a acestora, se realizează definirea tuturor tipurilor de vehicule din categoriile M2 sau M3. La nivelul Cap. 1 Domeniu de aplicare, secţiunea 1.1, se menţionează următoarele: „Prezentul regulament se aplică oricărui vehicul neetajat, cu etaj, rigid sau articulat de categoria M2 sau M3”. Urmând ca în Cap. 2 Definiţii, secţiunile 2.1.1, 2.1.1.1, 2.1.1.2, 2.1.1.3 să se definească clasele menţionate anterior. Astfel se precizează următoarele: 2.1.1. Pentru vehiculele cu o capacitate de peste 22 de pasageri în afara conducătorului auto, există trei clase de vehicule: 2.1.1.1. „clasa I”: vehicule care conţin zone destinate pasagerilor care călătoresc în picioare, construite astfel încât să permită mişcări frecvente ale pasagerilor; 2.1.1.2. „clasa II”: vehicule construite în special pentru transportul pasagerilor aşezaţi pe scaune şi proiectate să permită transportul pasagerilor în picioare pe culoarul central şi/sau într-o zonă mai mică sau egală cu două scaune duble; 2.1.1.3. „clasa III”: vehicule construite exclusiv pentru transportul pasagerilor aşezaţi pe scaune. Având în vedere aspectele expuse anterior, autoritatea contractantă învederează că în aplicabilitatea Regulamentului nr. 66 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE- ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor de pasageri de capacitate mare în ceea ce priveşte rezistenţa suprastructurii acestora, sunt incluse toate cele trei clase de autobuze, prin prisma definiţiilor din Pagina 18 din 39

Regulamentul nr. 107 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce priveşte construcţia generală a acestora, realizându-se definirea tuturor tipurilor de vehicule din categoriile M2 sau M3. Un exemplu relevant pentru demonstrarea faptului ca autobuzele electrice aparținând categoriei M3, clasa I se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului R66 CC ONU, este chiar achiziţia desfășurată de Trentino Trasporti S.p.A, și anume: Traducerea conform Google Translate fiind: 4.16 CERTIFICAREA ECE R66 ŞI ECE R29A Vehiculul va avea certificare ECE R66 şi ECE R29a sau aşa cum se specifică altfel în oferta tehnică. Este necesar un certificat emis de o terță parte independentă acreditată conform standardului UNI EN ISO 17025. Se va evalua prezența acestor certificări. În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, autoritatea contractantă solicită în principal respingerea acestora în totalitate, iar în subsidiar cenzurarea acestora raportat la volumul de muncă și complexitatea litigiului. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 16990/01.04.2022, contestatoarea a depus Note scrise prin care solicită ca, la soluţionarea contestaţiei, să fie luate în considerare și următoarele aspecte sesizate în urma comunicării punctului de vedere al autorităţii contractante. De asemenea, aceasta solicită să i se pună în vedere autorităţii contractante să depună la dosarul cauzei o parte din documentele depuse de cei doi ofertanţi în cadrul procedurii de atribuire care a fost anulată (anunţ de participare nr. CN1035949/19.10.2021), respectiv: - buletinele de încercare/rapoartele testelor de tip UITP SORT 2 privind consumul mediu de energie electrică si autonomia autobuzelor ofertate; - schiţele autobuzelor ofertate din care rezultă modalitatea şi locul aşezării scaunelor; - înscrisurile din care rezultă perioada de garanţie extinsă ofertată de fiecare participant. I. SCHIMBAREA ABUZIVĂ A FACTORILOR DE EVALUARE: Modificarea tuturor factorilor de evaluare prin schimbarea ponderilor acordate fiecăruia şi, după caz, prin înlocuirea acestora, coroborată cu vizualizarea ofertelor depuse în cadrul procedurii anulate, a fost efectuat în scopul evident al avantajării unuia dintre cei doi ofertanţi care au participat la prima procedură. În opinia contestatoarei, în încercarea de a o discredita, autoritatea contractantă nu reuşeşte să justifice motivele pentru care a dispus modificarea factorilor de evaluare. Dimpotrivă, afirmaţiile cu privire la faptul că preţul ofertat ar fi singurul element care avantajează contestatoarea în procedurile de atribuire la care participă denotă o intenţie evidentă de încălcare a principiilor nediscriminării şi Pagina 19 din 39

tratamentului egal, cu consecinţa reducerii ponderii atribuite factorului de evaluare privind preţul ofertelor de la 60% la 35%. ORAȘUL ... face trimitere la dispoziţiile art. 20 alin. (10) din Anexa la HG nr. 395/2016, invocând că necesitatea unui anumit nivel de performanţă şi oportunitatea achiziţiei sunt stabilite de către fiecare autoritate contractantă în parte. Acest drept nu poate fi negat, însă nu are caracter absolut şi nu poate fi exercitat în mod abuziv, cu nerespectarea altor dispoziţii legale şi cu nesocotirea drepturilor subiective ale operatorilor economici care ar fi interesaţi de procedura de atribuire. Or, dacă susţinerile autorităţii contractante ar fi reale, în sensul că documentaţia de atribuire reflectă în mod obiectiv necesitatea unui anumit nivel de performanţă considerat oportun de aceasta, atunci nu ar trebui să existe nicio diferenţă sub acest aspect între afirmaţiile sale din cadrul prezentei proceduri administrativ-jurisdicţionale, şi cele înaintate cu ocazia soluţionării contestaţiei anterioare, în cadrul procedurii anulate, cu acelaşi obiect. Însă, din cuprinsul punctului de vedere al Oraşului ..., comunicat în dosarul nr. 2835/C11/2021 (pag. 26), se arăta că, în aplicarea criteriului de atribuire ales, modalitatea de formulare a factorilor de evaluare stabiliţi iniţial este în concordanţă cu nevoile şi scopul pentru care se desfăşoară procedura de achiziţie publică. Este real că această afirmaţie a fost formulată în cadrul unei secţiuni referitoare la criticile contestatoarei privind cerinţele privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, însă din analiza întregii abordări şi a raţionamentului prezentat de achizitor în cadrul procedurii iniţiale rezultă că aceasta a considerat-o pe deplin legală şi corect construită, inclusiv din perspectiva factorilor de evaluare şi a importanţei atribuite fiecăruia dintre aceştia. Prin urmare, contestatoarea apreciază că, raportat la propriile sale susţineri cu privire la nevoia de achiziţie şi oportunitatea acesteia, este clar şi evident că, ulterior vizualizării celor două oferte tehnice participante, autoritatea contractantă a modificat ponderilor factorilor de evaluare în scopul avantajării injuste a unuia dintre participanţi. Pe cale de consecinţă, ambii ofertanţi vor avea capacitatea de a depune, în principiu şi doar cu ajustări minore, aceleaşi oferte cu cele pe care autoritatea contractantă le cunoaşte deja. Referitor la ponderea componentei tehnice privind consumul mediu de energie electrică, contestatoarea arată că aceasta nu este criticabilă în sine pentru că nimic nu împiedică autoritatea contractantă să îşi dorească să acorde un punctaj maxim ofertei care are cel mai mic consum mediu de energie electrică. Ceea ce este criticabil şi nelegal este modificarea nejustificată şi abuzivă a acestei ponderi ulterior depunerii şi vizualizării celor două oferte participante şi anulării procedurii de atribuire iniţiale. Pagina 20 din 39

Aşadar, trimiterile la cerinţele Programului Operaţional Regional şi alte proceduri de atribuire (externe) sunt lipsite de relevanţă faţă de motivele de nelegalitate invocate prin contestaţie. Totodată, faptul că procedura ar fi fost anulată în faza de analiză DUAE este apreciată, pe de o parte, ca fiind nereală, din stadiul procedurii în SEAP rezultând că ofertele se aflau în evaluare tehnică, iar pe de altă parte, consideră că nu este argument concludent, întrucât membrii comisiei de evaluare au avut acces nemijlocit la întregul conţinut al ambelor oferte tehnice. În plus, contestatoarea susţine că, dacă ar fi reală afirmaţia conform căreia achizitorul urmăreşte maximul de beneficii calitative, nu ar fi înlăturat factorul de evaluare privind perioada de garanţie extinsă, care ar fi contribuit la eliminarea în totalitate a cheltuielilor de mentenanţă, întreţinere şi de înlocuire a anumitor componente, şi la cel privind autonomia autobuzelor electrice, care ar fi contribuit la costuri mai mici cu energia electrică consumată şi la o durată de viaţă mai mare a bateriilor electrice. Factorul de evaluare care le-a înlocuit urmăreşte o simplă instalare a mai multor scaune pe podeaua complet coborâtă (care nici nu sunt prioritare şi rabatabile, deci nu sunt destinate persoanelor cu mobilitate redusă), fără a conferi un avantaj real autorităţii contractante. II. NECESITATEA VERIFICĂRII DE CĂTRE CONSILIU A DOCUMENTELOR DIN CADRUL OFERTELOR DEPUSE ÎN PROCEDURA DE ATRIBUIRE ANULATĂ: Petenta învederează Consiliului că documentele care au fost încărcate în SEAP de către cei doi participanţi atunci când au fost depuse ofertele, la data de 19.11.2021, au putut fi vizualizate şi descărcate imediat de către comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante. Evaluarea ofertelor s-a desfăşurat până la publicarea în SEAP, la data de 24.11.2021, a încheierii Consiliului de suspendare a procedurii de atribuire. Având în vedere criticile formulate prin contestaţia în cauză, aceasta apreciază că este necesară obligarea autrităţii contractante la depunerea acestor documente pentru a observa în mod concret maniera în care una dintre ofertele participante urmează a fi avantajată prin modificarea factorilor de evaluare. În baza dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul are dreptul de a solicita lămuriri părţilor, de a administra orice mijloace de probă permise de lege şi de a solicita orice date şi documente, în măsura în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestaţiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluţionarea contestaţiei şi de la alte persoane fizice sau juridice. Contestatoarea susţine că, din buletinele de încercare/rapoartele testelor de tip UITP SORT 2 şi din schiţele autobuzelor ofertate se poate observa comparativ care ar fi fost şi care ar fi punctajele atribuite fiecărei oferte participante şi se poate concluziona cu privire la temeinicia Pagina 21 din 39

criticilor formulate, fiind utile, pertinente şi concludente soluţionării contestaţiei. De asemenea, din perioadele de garanţie extinse ofertate se poate deduce şi motivul pentru care autoritatea contractantă a eliminat complet acest factor de evaluare. Nu în ultimul rând, o solicitare suplimentară ar fi şi în sensul depunerii formularelor nr. 8 şi anexei acestora, dar doar în măsura în care autoritatea contractantă confirmă că a decriptat propunerile financiare. Petenta arată că toate aceste documente sunt protejate ca informaţii confidenţiale, astfel că pentru o analiză obiectivă şi în vederea respectării caracterului confidenţial al propunerilor tehnice, consideră suficient şi necesare ca CNSC să efectueze verificările astfel încât să se asigure că elaborarea documentaţiei de atribuire a respectat principiile liberei concurenţe şi cele reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. III. ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TEMEINICIA CONTESTAŢIEI, autoarea contestaţiei mai precizează următoarele: a) definiţia podelei complet coborâte indicate de achizitor „se înţelege podea joasă pe toată lungimea autobuzului" este neclară, întrucât: - nu se înţelege ce ar însemna întreaga lungime a autobuzului, iar dacă ar fi percepută în sensul colocvial al cuvintelor, ar fi imposibilă din punct de vedere tehnic, întrucât sunt necesare trepte şi/sau supraînălţări pentru că sub podea sunt situate echipamente/componente ale autobuzului electric; - nu se înţelege ce înseamnă podea joasă. Regulamentul CEE-ONU nr. 107 utilizează noţiunea de planşeu jos; b) niciunul dintre autobuzele prezentate în punctul de vedere nu are podeaua coborâtă pe toată lungimea autobuzului. În cazurile în care prezintă schiţe ale interiorului acestora, se observă cu claritate delimitarea spaţiilor supraînălţate pe care se situează scaunele, precum şi existenţa treptelor. Similară este şi situaţia fotografiilor, unde se observă că anumite scaune sunt situate la un nivel mai înalt, precum şi trepte. Din aceste motive a solicitat modificarea cerinţei în cazul autobuzelor medii, astfel încât să fie aceeaşi cu cea specificată în cazul autobuzelor mici, respectiv: „Caroseria va fi auto-portantă de tip cheson şi va avea podeaua (planşeul) coborât/ă pe toata suprafaţa destinată pasagerilor în picioare (nu sunt premise trepte în dreptul uşilor, la urcarea în autobuz - pentru a nu îngreuna urcarea persoanelor cu mobilitate redusă) pentru autobuzele de dimensiuni mici (8-9 m)"; c) dacă, potrivit propriei afirmaţii a achizitorului, numărul de scaune montate pe podeaua complet coborâtă specificat pentru aplicarea factorului de evaluare se referă la numărul total de scaune din întreg autobuzul, indiferent de capacitatea acestuia, atunci contestaţia urmează Pagina 22 din 39

a fi admisă, fiind recunoscută implicit necesitatea modificării conţinutului factorului de evaluare, astfel încât toţi operatorii economici interesaţi să aibă acces la această informaţie. De asemenea, recunoaşterea are impact şi asupra aspectelor sesizate cu privire la excluderea scaunelor prioritare şi rabatabile din calculul punctajului acordat factorului de evaluare relevant; c) corectarea cerinţei privind nivelul de zgomot prin înlocuirea Regulamentului R66 cu Regulamentul R51 ar satisface criticile sale, dar până în prezent nu a fost publicată nicio clarificare din oficiu în acest sens. Prin urmare, contestatoarea arată că simpla afirmaţie nu este suficientă, iar contestaţia nu rămâne în această privinţă fără obiect decât în urma publicării modificării în SEAP, până la data pronunţării hotărârii Consiliului; d) referitor la cerinţa privind şocurile şi vibraţiile: - nu are legătură cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit şi nu permite ca fiecare produs să fie caracterizat într-un mod obiectiv, contrar dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 20 alin. (10) din Anexa la HG nr. 395/2016 - Regulamentul CEE-ONU nr. 66 nu este aplicabil autobuzelor electrice ce fac obiectul procedurii de atribuire în cauză, nu se aplică la şocurile şi vibraţiile autobuzelor şi nici la zgomotul exterior al acestora, ci conţine prevederi uniforme privind omologarea vehiculelor mari de pasageri în ceea ce priveşte rezistenţa suprastructurii lor. Achizitorul face trimitere în mod greşit la o versiune ieşită din vigoare a Regulamentului, cuprinzând doar seria 01 de modificări, iar nu şi seria 02 de modificări, şi la o procedură de atribuire organizată în Italia, lipsită de relevanţă („R29A" se referă la protecţia ocupanţilor cabinelor autovehiculelor din categoria N). - are caracter restrictiv întrucât Regulamentul CEE-ONU nr. 66 nu stă la baza Directivei de omologare 2007/46/CE şi nici a Regulamentului de omologare UE 858/2018, iar testele privind rezistenţa suprastructurii nu sunt obligatorii. În final, contestatoarea subliniază că autoritatea contractată are dreptul să solicite caracteristici superioare celor minime reglementate de normativele europene şi să utilizeze o terminologie diferită, dar cu condiţia ca cerinţele astfel formulate să poată asigura o informare clară, precisă şi completă a operatorilor economici, să nu restrângă în mod nejustificat concurenţa şi să nu permită achizitorului o libertate nelimitată de apreciere. Urmare notelor scrise formulate de contestatoare, autoritatea contractantă a depus concluzii scrise nr. 11374/04.04.2022, înregistrate la Consiliu cu nr. 17634/05.04.2022, prin care precizează următoarele: Factorii de evaluare criticaţi au legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit şi reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine. Pagina 23 din 39

Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu conduce la distorsionarea rezultatului, iar calculul punctajului pentru fiecare factor este realizabil în mod obiectiv, şi nu arbitrar, fiind respectate prevederile art. 32 din HG nr. 395/2016. Apreciază că factorii de evaluare tehnici stabiliți respectă toate prevederile legale, iar contestatorul nu a probat că acești factori nu au legătură cu natura și obiectul contractului sau că nu ar reflecta un avantaj funcțional pentru autoritatea contractantă. De altfel, toate criticile formulate de contestator se rezumă la a susține că acești factori ar avantaja un anume ofertant, susceptibil de a lua un punctaj mai mare decât concurența la majoritatea factorilor de evaluare, dar nu identifică de facto absolut nicio nelegalitate în stabilirea factorilor de autoritatea contractantă. Referitor la cerința minimă privind podeaua complet coborâtă a autobuzului de capacitate medie, la neînțelegerile pe care contestatorul, cu presupusa expertiză în domeniu, susține că le are referitor la conceptul utilizat de „podeaua complet coborâtă”, autoritatea contractantă arată că, la această dată, este în derulare licitația deschisă desfășurată de Municipiul București, având ca obiect achiziționarea de autobuze electrice de capacitate medie (12 m) cu podea complet coborâtă pe toata lungimea vehiculului (anunț de participare nr. CN1037659), licitație la care au participat, conform declarației de participare, nu mai puțin de 3 ofertanți. Cu privire la factorul de evaluare - Numărul de locuri pentru călătorii transportaţi pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului, precizează că nu a fost stabilit o valoare fixă a parametrului, ci un prag minim, permiţând, astfel, participarea la procedură a tuturor operatorilor economici care pot oferta inclusiv echipamente ce depăşesc pragul minim impus. Pragul minim impus, respectiv minim 4 scaune, este stabilit în conformitate cu prevederile Regulamentului CEE-ONU nr. 107, şi anume secţiunea 7.7.8.5.3. „Numărul minim al scaunelor cu prioritate care respectă cerinţele punctului 3.2 din anexa 8 este de patru pentru clasa I, două pentru clasa II şi unul pentru clasa A. În cazul vehiculelor din clasa III sau clasa B care fac obiectul cerinţelor din anexa 8, numărul minim al scaunelor cu prioritate trebuie să fie de două în vehiculele din clasa III şi de unu în cele din clasa B. Un scaun care se rabatează atunci când nu este folosit nu poate fi desemnat drept scaun cu prioritate." Autoritatea contractantă învederează că, astfel cum a reţinut în mod constant practica judiciară în această materie, cenzurarea factorilor de evaluare poate interveni doar în situaţia unei încălcări a prevederilor din materia achiziţiilor publice, ori contestatoarea nu invocă o astfel de încălcare, ci doar nemulţumiri cu privire la faptul că nu ar putea depune o ofertă la fel de competitivă precum a altor ofertanţi. Pagina 24 din 39

În ceea ce priveşte afirmaţia în sensul că trimiterile la cerinţele Programului Operaţional Regional şi alte proceduri de atribuire ar fi lipsite de relevanţă, autoritatea arată că, din contră: i) cerinţele impuse de programul de finanţare sunt OBLIGATORII pentru beneficiarii fondurilor, orice încălcare a acestor cerinţe putând conduce la aplicarea de corecţii şi/sau alte sancţiuni şi ii) procedurile similare derulate în Uniunea Europeană, în baza aceleiaşi legislaţii de achiziţii, sunt relevante şi arată diligenţa autorităţii contractante în a documenta cât mai bine această achiziţie astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor sale şi specificului acestor produse. În opinia autorităţii contractante, contestaţia are în vedere speculaţii şi analize ipotetice ale ofertei contestatoarei raportat la oferta unui competitor, aspecte ce exced cadrul acestei contestaţii, având legatură exclusiv cu procesul de evaluare al ofertelor, ce urmează a fi efectuat de comisia de evaluare. Autoritatea învederează că nu a efectuat nicio evaluare a vreunei propuneri tehnice şi, cu atât mai puţin a propunerilor financiare, în cadrul procedurii anterioare ce a fost anulată, nefiind finalizată etapa evaluării documentelor DUAE. Din punct de vedere al derulării procedurii de atribuire prin intermediul SEAP, imediat după îndeplinirea termenului limită de depunere a ofertelor, sistemul trece în mod automat la faza Evaluare calificare şi tehnică, acest lucru neînsemnând însă că s-a şi realizat evaluarea ofertelor de comisia de evaluare. Mai mult, decriptarea ofertei financiare se face numai după îndeplinirea anumitor condiţii, şi anume: finalizarea evaluării la faza DUAE şi tehnică, cu aplicarea algoritmului de calcul aferent factorilor de evaluare pentru ofertele admisibile, implicit acordarea acestui punctaj, ulterior finalizării acestei etape, sistemul decriptând ofertele finaciare depuse şi afişarea clasamentului intermediar. Pentru procedura de achiziţie anterioară, toate aceste faze nu au fost derulate/parcurse, procedura fiind anulată la faza DUAE. În acest sens, apreciază că speculaţiile în care se lansează contestatoarea nu sunt de natură a constitui argumente care să justifice modificarea documentaţiei de atribuire într-o manieră care să confere avantaje acesteia, câtă vreme nu a fost demonstrată nicio nelegalitate, nici caracterul restrictiv ale factorilor de evaluare. Având în vedere considerentele menţionate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei formulată de contestatoarea ...SA ca fiind netemeinică si nefondată, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susţinerilor părţilor şi a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reţine cele ce urmează: ORAȘUL ... (CONSILIUL LOCAL ...) a organizat o licitație deschisă în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziționarea de Pagina 25 din 39

autobuze electrice și stații de încărcare aferente”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN 1039948 din 03.03.2022. Valoarea estimată a contractului de furnizare este de 48.212.254,78 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat este „cel mai bun raport calitate-preț”. Documentația de atribuire a fost publicată în SEAP odată cu anunțul de participare. Împotriva documentației de atribuire, SC ...SA a înaintat Consiliului contestația din prezenta cauză prin care solicită: - obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul arătat prin contestaţie; - obligarea autorităţii contractante la stabilirea unui nou termen- limită pentru depunerea ofertelor. Preliminar analizei contestației, Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (21) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a înaintat recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207922666/1, în valoare de 220.000,00 lei, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria, la data de 16.03.2022. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016. Analizând pe fond contestația formulată de SC ...SA, Consiliul constată că sunt formulate critici cu privire la următoarele prevederi ale documentației de atribuire, astfel: - factorii de evaluare au fost modificați nelegal în scopul eludării deciziei CNSC și restricționării liberei concurențe; - nelegalitatea factorului de evaluare privind numărul de locuri pentru călători trasportați pe scaune montate pe podeau coborâtă a autobuzului; - cerința privind scaunele prioritare este nelegală; - cerința privind podeaua autobuzelor de capacitate medie este nelegală; și -cerința privind conformitatea cu normele europene pentru îndeplinirea condițiilor mecanice de funcționare. Consiliul are în vedere în soluționarea contestației faptul că actul atacat îl constituie documentația de atribuire, motiv pentru care va reține ca relevante și aplicabile următoarele dispoziții legale privind achizițiile publice: - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire”; - art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul Pagina 26 din 39

achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”; și - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” Prin urmare, față de aceste prevederi legale, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiectivele și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante potrivit art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarea în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii autorității contractante. Astfel, se desprind două aspecte, pe de o parte, obligația contestatoarei de a face proba afirmațiilor sale, iar pe de altă parte, obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. Primul aspect criticat de către contestatoare este acela că factorii de evaluare au fost modificați nelegal în scopul eludării deciziei CNSC (nr. 2640/C11/2835 din 25.11.2021) și restricționării liberei concurențe. Contestatoarea arată în susținerea criticii faptul că anterior acestei proceduri de atribuire a fost inițiată o procedură cu același obiect, procedură care a fost însă anulată de către CNSC prin Decizia nr. 2640/C11/2835 din 25.11.2021 în care au fost stabiliți factori de evaluare care, la reluarea procedurii, au fost modificați astfel: a)a fost redusă ponderea factorului de evaluare prin care este acordat punctaj maxim ofertei cu prețul cel mai scăzut de la 60% la 35%; Pagina 27 din 39

b)a majorat ponderea factorului de evaluare prin care se punctează maxim oferta cu cel mai redus consum al energiei electrice conform testului SORT 2 de la 20% la 40%; c)a eliminat factorii de evaluare privind autonomia autobuzelor electrice și perioada de garanție extinsă, și d)a introdus un nou factor de evaluare. Contestatoarea consideră că introducerea unui nou factor de evaluare nu reprezintă altceva decât o eludare a deciziei Consiliului, transformând cerința minimă privind numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua autobuzelor – care a făcut obiectul analizei Deciziei CNSC, în factor de evaluare cu o pondere de 25%. Contestatoarea arată că în analiza acesteia trebuie avute în vedere considerentele Deciziei CNSC anterioare, decizie care are putere de lucru judecat, faptul că în procedura anterioară au fost depuse oferte de către societatea sa și Anadolu a căror propuneri tehnice au fost vizualizate, faptul că Anadolu, în calitate de distribuitor al mărcii ..., este singurul ofertant care ar putea primi punctaj maxim în baza noului factor de evaluare, având patru locuri disponibile pe scaunele montate pe podeaua autobuzelor, faptul că cerințele privind lungimea autobuzelor și capacitatea de transport nominală (calculată la 0,125 m²/călător în picioare) nu au suferit modificări cât și faptul că modificarea ponderilor factorilor de evaluare este nejustificată, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la modificarea ponderilor asociate factorilor de evaluare în sensul păstrării valorilor aferente procedurii „inițiale”. De asemenea, Consiliul constată că SC ...SA invocă nelegalitatea factorului de evaluare privind numărul de locuri pentru călători transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului, apreciind că acesta este neclar și poate induce în eroare operatorii economici interesați, contrar dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 și art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016. În cazul autobuzelor de capacitate medie, factorul de evaluare devine ineficient întrucât o astfel de arhitectură impune ca toate scaunele din autobuz să se afle pe podeaua complet coborâtă iar la acordarea punctajului urmează a fi avute în vedere toate scaunele din interiorul acestuia mai puțin scaunele care ar asigura accesul facil al persoanelor cu dizabilități și cu mobilitate redusă, respectiv locurile prioritare și scaunele rabatabile. Este criticată de asemenea nedefinirea expresiei folosite de autoritatea contractantă „scaune montate pe podeaua complet coborâtă” în condițiile în care reglementările comunitare privind omologarea nu utilizează noțiunea de „podea complet cobărâtă” ci doar „vehicul cu planșeu jos”. Pagina 28 din 39

Consiliul constată că este invocată de asemenea încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (2) din HG nr. 305/2016, în condițiile în care este acordat punctaj pentru scaunele montate direct pe podeaua complet coborâtă, situație care nu aduce niciun avantaj autorității contractante arătând totodată că factorul de evaluare exclude din domeniul său de aplicare cele patru scaune prioritare și scaune rabatabile, motive pentru care solicită eliminarea factorului de evaluare P2.2. Având în vedere că ambele critici vizează factorii de evaluare, Consiliul urmează a ale analiza împreună. Astfel, analizând criticile, Consiliul constată că anterior prezentei proceduri de atribuire, a fost inițiată și ulterior anulată prin Decizia Consiliului nr. 2640/C11/2835 din data de 25.11.2021, o procedură de atribuire cu același obiect, același criteriu de atribuire însă cu factori de evaluare diferiți. În soluționarea prezentei contestații, Consiliul are în vedere că a fost învestit cu analiza prevederilor din prezenta procedură de atribuire potrivit competenței stabilită de art. 12 din Legea nr. 101/2016, respectiv „Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor (…)”, motiv pentru care va analiza prevederile din documentația de atribuire luând în considerare decizia pronunțată anterior de Consiliu doar în ceea ce privește cerințele care au făcut obiectul analizei în respectiva cauză. În acest sens, Consiliul reține că în ceea ce privește factorul de evaluare nou introdus „Numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului (P2.2)”, într-adevăr prin decizia 2640/C11/2835 din 25.11.2021 s-a decis legat de cerința de minim 7 locuri, astfel:

„cerința caietului de sarcini potrivit căreia, în cazul autobuzelor de capacitate mică, se solicită minim 7 locuri pe scaunele montate pe podeaua coborâtă (fără trepte), pentru persoanele cu mobilitate redusă, iar în cazul autobuzelor de capacitate medie, se solicită minim 10 astfel de locuri, Consiliul are în vedere că, potrivit aceluiași caiet de sarcini, capacitatea de transport pentru cele două tipuri de autobuze electrice este următoarea: -autobuz de capacitate mică: minim 49 călători, repartizați pe scaune și în picioare din care minim 18 locuri pe scaune (neluând în considerare locul conducătorului autobuzului); -autobuz de capacitate medie: minim 90 călători, repartizați pe scaune și în picioare din care minim 27 locuri pe scaune (neluând în considerare locul conducătorului autobuzului). Rezultă așadar că din cele 18, respectiv 27 locuri pe scaune, 7, respectiv 10 locuri vor fi pe scaunele montate pe podeaua coborâtă (fără trepte), pentru persoanele cu mobilitate redusă. Procentul locurilor destinate persoanelor cu mobilitate redusă este de aproximativ o treime din totalul locurilor pe scaune. Este de menționat și că în fiecare dintre cele două tipuri de autobuze este prevăzut a exista câte minim 1 scaun cu prioritate și spațiul rezervat pasagerilor cu mobilitate redusă și pentru persoanele nevăzătoare (inclusiv pentru câinele însoțitor). Potrivit Anexei 3 la Regulamentul CEE-ONU nr. 107, punctul 7.7.8.5.3, „Numărul minim al locurilor cu prioritate care respectă cerințele punctului 3.2 din Pagina 29 din 39

anexa 8 este de patru pentru clasa I, două pentru clasa II și unul pentru clasa A. Un scaun care se rabatează atunci când nu este folosit nu poate fi desemnat drept scaun cu prioritate". În acord cu dispoziția de la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, „În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele obligatorii astfel introduse.” Or, specificația criticată depășește valorile stabilite prin normativul comunitar. În justificarea acestui fapt, autoritatea contractantă expune o serie de considerente referitoare la nevoia sa de achiziție, arătând, în esență, că numărul de scaune pentru persoanele cu mobilitate redusă a fost stabilit raportat la faptul că în Orașul ... și Comuna Mogoșoaia se află peste 488 persoane care dețin certificat de handicap grav, minimum 1352 de copii între 0 și 4 ani, minimum 905 copii între 5 și 9 ani și minimum 2724 seniori cu vârsta 65+ care, din totalul populației în ambele localități de 24777, reprezintă cel puțin 22%. Potrivit Regulamentului (UE) nr. 1300/2014 AL Comisiei Europene, „persoana cu handicap și persoana cu mobilitate redusă” înseamnă „orice persoană care suferă de o deficiență fizică, mentală, intelectuală sau senzorială permanentă sau temporară, deficiență care, în interacțiune cu diverse obstacole, o poate împiedica să utilizeze pe deplin și în mod eficace mijloacele de transport în condiții de egalitate cu alți călători, sau orice persoană a cărei mobilitate la utilizarea transporturilor este redusă din cauza vârstei.” Or, pornind de la considerentul că persoana cu mobilitate redusă este și persoana a cărei mobilitate la utilizarea transporturilor este redusă din cauza vârstei, Consiliul nu poate reține că toate persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani au o astfel de mobilitate redusă și nici că toți copii mai mari de 6 ani (vârsta școlară) sunt în aceeași situație. De asemenea, este de notorietate faptul că, la vârstele între 0 și 2 ani, copii nu vor ocupa un scaun individual în spațiul de transport. Drept urmare, raționamentul autorității contractante este unul eronat și nu poate decât să conducă la concluzia că stabilirea numărului de scaune pentru persoanele cu mobilitate redusă s-a realizat pe o premisă falsă. În această situație, Consiliul stabilește necesitatea modificării acestei cerințe. Consiliul constată că la inițierea prezentei proceduri de atribuire autoritatea contractantă a avut în vedere considerentele deciziei Consiliului motiv pentru care a stabilit la Cap. 4.2.2 din caietul de sarcini Cerințe privind capacitatea de transport: „Autobuz de capacitate mică: (…) Scaune cu prioritate – minim 4 locuri amenenajate pe podeaua complet coborâtă, conform prevederilor Regulamentului CEE-ONU nr. 107. Autobuz de capacitate medie: (…) Scaune cu prioritate – minim 4 locuri amenajate pe podeaua complet coborâtă, conform prevederilor Regulamentului CEE-ONU nr. 107”. De asemenea, constată că această cerință a fost luată în considerare și ca factor de evaluare fiind prevăzut în fișa de date a achiziției, la cap. II.2.5 Criterii de atribuire, astfel: Pagina 30 din 39

„Numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului (P.2.2) Componenta tehnică 25% Punctaj maxim factor:25 Algoritm de calcul: P 2.2 = P 2.2.1 + P 2.2.2, unde: P 2.2.1 Numărul de locuri pentru călătorii transportaţi pe scaune montate pe podeaua complet coborâtă pentru autobuzele electrice de capacitate medie, exceptând locurile cu prioritate  se vor acorda maxim 15 puncte după cum urmează: a)Pentru cel mai mare număr de locuri pe scaune (S1max) montate pe podeaua complet coborâtă a autobuzului de capacitate medie, se acorda punctajul maxim alocat, respectiv 15 puncte. b)Pentru alt număr de locuri pe scaune (S1n), decât numărul minim solicitat, punctajul Pctj.n se acordă astfel: Pctj.n = (S1n/S1max) x punctaj maxim alocat (15 puncte) unde S1n = Numărul de locuri pe scaune pentru autobuzul electric de capacitate medie din oferta n; S1max = Cel mai mare număr de locuri pe scaune ofertat pentru autobuzul electric de capacitate medie (dintre ofertele prezentate) Nota: În evaluarea factorului nu se vor lua în calcul scaunele rabatabile şi scaunele cu prioritate. P 2.2.2 Numărul de locuri pentru călătorii transportaţi pe scaune montate pe podeaua complet coborâtă pentru autobuzele electrice de capacitate mică, exceptând locurile cu prioritate.  se vor acorda maxim 10 puncte după cum urmează: a)Pentru cel mai mare număr locuri pe scaune (S2max) montate pe podeaua complet coborâtă a autobuzului de capacitate mică, se acorda punctajul maxim alocat, respectiv 10 puncte. b)Pentru alt număr de locuri scaune (S2n), decât numărul minim solicitat, punctajul Pctj.n se acordă astfel: Pctj.n = (S2n/S2max) x punctaj maxim alocat (10 puncte) unde S2n = Numărul de locuri pe scaune pentru autobuzul electric de capacitate mică din oferta n; S2max = Cel mai mare număr de locuri pe scaune ofertat pentru autobuzul electric de capacitate mică (dintre ofertele prezentate) Nota: În evaluarea factorului nu se vor lua în calcul scaunele rabatabile şi scaunele cu prioritate". La analiza caracterului legal sau nu a factorului de evaluare, Consiliul are în vedere dispozițiile legale referitoare la modalitatea de stabilire a acestora, respectiv: - art. 187 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele:

a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; Pagina 31 din 39

b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului;

c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare”;

- art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016, potrivit căruia „Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire”. Consiliul concluzionează că factorul de evaluare nou introdus „Numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului”, nu justifică un avantaj în punctarea propunerii tehnice având în vedere că Regulamentul nr. 107, Anexa 3, punctul 7.7.8.5.3 prevede că „Numărul minim al locurilor cu prioritate care respectă cerințele punctului 3.2 din anexa 8 este de patru pentru clasa I, două pentru clasa II și unul pentru clasa A. Un scaun care se rabatează atunci când nu este folosit nu poate fi desemnat drept scaun cu prioritate", iar ofertanții pot oferta un număr mai mare de locuri cu prioritate fără a fi necesară punctarea unui număr de locuri suplimentar. Potrivit Regulamentului nr. 107 CEE-ONU, punctul 2.21 „«pasager cu mobilitate redusă» însemnând orice persoană care are dificultăți în folosirea trasportului în comun, cum sunt persoanele cu handicap (inclusiv persoanele cu handicap senzorial și intelectual și utilizatorii de scaune cu rotile), persoanele cu infirmități la nivelul membrelor, persoanele de statură mică, persoanele cu bagaje grele, persoanele în vârstă, femeile gravide, persoanele cu cărucioare de cumpărături și persoanele însoțite de copii (inclusiv cu copii în cărucioare)”. Consiliul constată că autoritate contractantă nu a prezentat o justificare pertinentă pentru stabilirea ca factor de evaluare a unei astfel de cerințe limitându-se doar la a afirma că nevoile ce trebuie satisfăcute prin procedura de achiziție publică țin, în proporție considerabilă, de nivelul de consum de energie și de construcția autobuzelor, construcție care trebuie să permită transportul unor categorii de persoane, inclusiv cele cu mobilitate redusă și cu dizabilități în condiții care să favorizeze atât populația, cât și mediul înconjurăror, pentru care a acordat de altfel și un procent nejustificat de mare de 25%. Or, autoritatea contractantă a justificat, în fapt, doar necesitatea stabilirii cerinței privind existența acestor scaune cu prioritate pentru Pagina 32 din 39

accesul persoanelor cu mobilitate redusă nu și faptul că existența unui număr mai mare de astfel de scaune ar constitui un avantaj și în ce ar consta acesta. Susținerile autorității contractante aduse în menținerea factorului de evaluare și a legalității acestuia, prezentate și în susținerea cerinței numărului de 7 locuri în cauza anterioară, au fost de altfel combătute și prin Decizia nr. 2640/C11/2835 din 25.11.2021, atunci când Consiliul a reținut prin considerente că: „Or, pornind de la considerentul că persoana cu mobilitate redusă este și persoana a cărei mobilitate la utilizarea transporturilor este redusă din cauza vârstei, Consiliul nu poate reține că toate persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani au o astfel de mobilitate redusă și nici că toți copii mai mari de 6 ani (vârsta școlară) sunt în aceeași situație. De asemenea, este de notorietate faptul că, la vârstele între 0 și 2 ani, copii nu vor ocupa un scaun individual în spațiul de transport. Drept urmare, raționamentul autorității contractante este unul eronat și nu poate decât să conducă la concluzia că stabilirea numărului de scaune pentru persoanele cu mobilitate redusă s-a realizat pe o premisă falsă”. Prin urmare, autoritatea contractantă a respectat decizia Consiliului, a modificat numărul de scaune de la 7 la 4, însă a introdus ca factor de evaluare cerința minimă care dorea a fi îndeplinită de un ofertat a cărui autobuz să aibă mai multe locuri pe scaune pe podeaua complet coborâtă pentru persoane cu mobilitate redusă, situație în care, fără o justificare temeinică, factorul de evaluare nou introdus nu demonstrează existența unui avantaj major autorității contractante. Nu în ultimul rând, Consiliul are în vedere că documentația de atribuire a prezentei proceduri a făcut obiectul controlului ANAP care a emis Avizul conform condiționat nr. 3735/21.02.2022, în care a reținut că: „În fapt: factorii de evaluare «Consumul de energie electrică pentru tracțiune conform test SORT 2» și «Numărul de locuri pentru călătorii trasportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului» (pentru persoanele cu mobilitate redusă) nu aduc avantaje reale, sunt formali, nu reflectă avantaje pe care autoritatea contractantă le poate obține prin utilizarea acestora. Măsura de remediere: prin raportare la cerințele minime impuse prin caietul de sarcini, justificați utilizarea factorilor de evaluare «Numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului» (pentru persoanele cu mobilitate redusă), și «Consumul de energie electrică pentru tracțiune conform test SORT 2», precum și ponderea alocată acestora, astfel încât să demonstrați că ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care Pagina 33 din 39

ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini SAU stabili factori de evaluare a ofertelor, care să aducă avantaje reale autorității contractante, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire”. Așa cum susține și prin punctul de vedere, deși autorității contractante i-a fost stabilită ca măsură de remediere justificarea utilizării celor doi factori de evaluare, printre care și cel privind «Numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului», prin strategia de contractare a justificat stabilirea acestui factor invocând atragerea unui număr cât mai mare de călători cu mobilitate redusă să se bucure și să își exercite în condiții de egalitate toate drepturile și libertățile fundamentale și accesul neîngrădit la serviciul de transport public, prin punerea la dispoziție a unui număr cât mai mare de scaune pentru persoanele cu mobilitate redusă. Justificarea stabilirii unui factor de evaluare trebuie să aibă la bază motive concrete care să demonstreze de ce un număr mai mare de locuri este absolut necesar în detrimentrul prețului spre exemplu. Legat de acest aspect, Consiliul reține că stabilirea ca cerință minimă în caietul de sarcini a existenței a minimum 4 scaune în conformitate cu Regulamentul nr. 107 asigură accesul neîngrădit al persoanelor cu mobilitate redusă la transportul public fiind asigurate toate aspectele invocare în justificare, respectiv implementarea unor măsuri de accesibilitate, adaptare rezonabilă, circulație liberă a acestor persoane în condiții tehnice de calitate superioară privind transportul în comun. Față de acestea, se constată că autoritatea contractantă nu a justificat în esență care este avantajul concret al unui număr mai mare de scaune, pentru care ar trebui punctată o ofertă, și obținerea unui produs la un preț mai mare dar cu un număr de scaune suplimentar. Consiliul va reține, de asemenea, ca pertinente susținerile contestatoarei potrivit cărora în cazul autobuzelor de capacitate medie factorul de evaluare devine ineficient având în vedere că pentru acestea se solicită ca podeaua să fie complet coborâtă pe toată lungimea acesteia iar o astfel de arhitectură impune ca toate scaunele din autobuz să fie pe podeaua complet coborâtă. În acest caz factorul de evaluare nu aduce niciun avantaj real autorității contractante, întrucât scaunele sunt locuri cu prioritate iar factorul de evaluare devine lipsit de eficiență întrucât toate locurile cu prioritate ar fi excluse din formula algoritmului de calcul. Față de cele de mai sus, Consiliul constată fondate criticile aduse cu privire la nelegalitatea factorului de evaluare «Numărul de locuri pentru călătorii transportați pe scaune montate pe podeaua coborâtă a autobuzului», urmând ca acesta să fie eliminat, cu consecința redistribuirii punctajului de 25% aferent acestuia către ceilalți doi factori de evaluare rămași, respectiv „Prețul ofertei” și „Consumul de energie electrică pentru tracțiune conform test SORT 2(P2.1)”. Pagina 34 din 39

Consiliul va respinge ca nefondate criticile potrivit cărora factorul de evaluare analizat a fost introdus pentru a avantaja ofertantul Anadolu, având în vedere că sarcina probei îi revine contestatoarei, conform dispozițiilor art. 249 din Codul de proc. Civ. „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, iar astfel de dovezi nu au fost depuse. Vor fi de asemenea respinse și criticile potrivit cărora la stabilirea noului factor de evaluare autoritatea contractantă s-a raportat la informațiile cunoscute din cele două oferte, respectiv oferta sa și a Anadolu, având în vedere că stadiul procedurii de atribuire în care a fost dispusă anularea acesteia era unul incipient, ofertele fiind doar depuse nu și deschise. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de obligare a autorității contractante la modificarea ponderilor asociate factorilor de evaluare în sensul păstrării valorilor aferente procedurii inițiale, Consiliul o va respinge având în vedere că limitele de competență sunt raportate la procedura de atribuire în derulare, respectiv la legalitatea prevederilor documentației de atribuire, autoritatea contractantă fiind singura în măsură să stabilească atât factorii de evaluare cât și ponderile acestora. Contestatoarea contestă cerința de la punctul 4.2.2 din caietul de sarcini privind scaunele prioritare potrivit căreia autobuzul trebuie să aibă „scaune cu prioritate – minim 4 locuri amenajate pe podeaua complet coborâtă, conform prevederilor Regulamentului CEE-ONU nr. 107”, stabilită pentru ambele tipuri de autobuze, invocând caracterul nelegal al acesteia. În acest sens, contestatoarea arată că prin lipsa unei definiții clare și precise a noțiunii de „podea complet coborâtă” încalcă obligația autorității contractante de a asigura o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției. Precizează de asemenea că dispozițiile normativelor de omologare nu definesc podeaua complet coborâtă iar cerințele privind așezarea și accesabilitatea pasagerilor cu mobilitate redusă stabilesc condițiile obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de scaunele prioritare pentru ca producătorul să poată obține omologarea de tip. Astfel, în acest context contestatoarea apreciază că impunerea unei cerințe restrictive și neclare privind o anumită poziționare a scaunelor prioritare este nelegală și e contradictorie cu alte prevederi ale caietului de sarcini, în special cu cele referitoare la obligativitatea deținerii omologării de tip pentru autobuzele ofertate, motiv pentru care solicită eliminarea cerințelor ca scaunele cu prioritate să fie amenajate pe podeaua complet coborâtă și să fie păstrate doar trimiterile la dispozițiile relevante ale Regumentului CEE-ONU nr. 107. În soluționarea criticii Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a stabilit cerințele minime din caietul de sarcini prin raportare la Regulamentul nr. 107 CEE-ONU, iar potrivit punctului 2.14 Pagina 35 din 39

„planșeu sau platformă înseamnă acea parte a caroseriei a cărei suprafață superioară susține pasagerii care călătoresc în picioare, picioarele pasagerilor care sunt așezați pe scaune, conducătorul auto și orice membru al personalului de bord și care poate susține suporturile scaunelor”. Prin urmare, nu se poate reține că prevederea este neclară în condițiile în care la procedurile de achiziție care au ca obiect autobuze electrice se adresează profesioniștilor iar din informațiile existente pe piață rezultă că au fost omologate și autobuze care au scaunele cu prioritate amenajate pe podeaua complet coborâtă cerința nedovedindu- se astfel restrictivă, situație față de care criticile vor fi respinse. Este criticată de asemenea cerința referitoare la podeaua autobuzelor de capacitate medie, cerință cu privire la care susține că încalcă dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, solicitând modificarea acesteia astfel încât să fie aceeași cu cerința referitoare la autobuzele de dimensiuni mici. Caracterul neclar al noțiunii „podea total coborâtă”, este invocat de către contestatoare având în vedere că această noțiune nu este utilizată de actele normative privind omologarea, ci noțiunea de „vehicul cu planșeu jos” sau termenul „planșeu” așa cum sunt reglementate de Regulamentul CEE-ONU nr. 107, iar lipsa treptelor pe toată suprafața podelei, pe toată lungimea autobuzelor, este o caracteristică tehnică neconsacrată legislativ, neclară și imposibil de îndeplinit. Potrivit caietului de sarcini, pagina 17, punctul 4.4.1 Cerințe privind caroseria, autoritatea contractantă a stabilit următoarea cerință: „Caroseria va fi auto-portantă de tip cheson și va avea podeaua (planșeul) coborât/ă pe toată suprafața destinată pasagerilor în picioare (nu sunt premise trepte în dreptul ușilor, la urcara în autobus – pentru a nu îngreuna urcarea persoanelor cu mobilitate redusă) pentru autobuzele de dimensiuni mici (8-9 m), iar pentru autobuzele de dimensiuni medii (11,8-12,5 m) podeaua trebuie să fie total coborâtă, pe toată lungimea acestora, nefiind admise trepte pe toată suprafața podelei (planșeului);”. Consiliul va respinge ca nefondată critica având în vedere că chiar în conținutul cerinței este folosit termenul „planșeu” așa cum este definit de Regulamentul nr. 107 CEE-ONU, punctul 2.14 respectiv „planșeu sau platformă înseamnă acea parte a caroseriei a cărei suprafață superioară susține pasagerii care călătoresc în picioare, picioarele pasagerilor care sunt așezați pe scaune, conducătorul auto și orice membru al personalului de bord și care poate susține suporturile scaunelor”. Din apărările autorității contractante rezultă, contrar susținerilor contestatoarei, că „este o caracteristică tehnică neconsacrată legislativ, neclară și imposibil de îndeplinit”, că în prezent sunt omologate și sunt existente pe piață autobuze de capacitate medie care au podeaua (planșeul) complet coborâtă pe toată lungimea, prezentând, totodată și site –uri, cât și imagini în care se regăsesc astfel de informații. Pagina 36 din 39

Prin urmare, nu se dovedește a fi restrictiva o astfel de cerință motiv pentru care aceasta va fi menținută în documentația de atribuire. O ultimă critică este adusă cerinței privind conformitatea cu normele europene pentru îndeplinirea condițiilor mecanice de funcționare prevăzută la Capitolul 4.3 „Cerințe mecanice” din caietul de sarcini, arătând că aceasta nu are legătură cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit și nu permite ca fiecare produs să fie caracterizat într-un mod obiectiv, contrar dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. În susținerea criticilor contestatoarea arată că Regulamentul CEE- ONU nr. 66 nu se aplică nici la șocurile și vibrațiile autobuzelor și nici la zgomotul exterior al acestui tip de vehicule, situație în care aceste specificații sunt restrictive, permițând accesul la procedura de atribuire doar a acelor producători care ar solicita, din proprie inițiativă și fără a exista o necesitate din perspectiva cerințelor de omologare ale acestui regulament. Astfel, față de cele invocate, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la înlăturarea referințelor la Regulamentul CEE- ONU nr. 66 din documentația de atribuire, astfel încât cerințele privind șocurile, vibrațiile și nivelul de zgomot să se raporteze la prevederile legale relevante aplicabile. Analizând cerința, Consiliul reține că potrivit acesteia: „4.3 Cerințe mecanice Autobuzele electrice trebuie să fie conforme cu normele europene pentru îndeplinirea condițiilor mecanice de funcționare: Șocuri și vibrații – în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 66; ofertantul va prezenta documente care atestă conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU Nivel de zgomot – în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 51; ofertantul va prezenta certificatul de omologare care atestă conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU”. Cu privire la această critică, Consiliul constată că autoritatea contractantă prin punctul de vedere aduce la cunoștință faptul că înțelege să modifice cerința referitoare la nivelul de zgomot, afirmând că: „Autoritatea Contractantă admite corectarea cerinței minime privind nivelul de zgomot, și anume prezentarea certificatului de omologare care atestă conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R 51 CEE ONU și nu cu Regulamentul R66 CEE ONU. În acest sens, Autoritatea Contractantă va posta în SEAP o clarificare”. Având în vedere că prin acesta autoritatea contractantă a dispus luarea unei măsuri de remediere ce urmează a fi publicată în SEAP, Consiliul va admite, în parte, critica, în speță privind cerința referitoare la nivelul de zgomot, urmând a obliga la publicarea acesteia în SEAP. În ceea ce privește cerința referitoare la șocuri și vibrații autoritatea contractantă solicită menținerea acesteia având în vedere că în Pagina 37 din 39

Regulamentul nr. 66, Cap. I Domeniu de aplicare, sunt incluse „toate cele trei clase de autobuze”, prin prisma definițiilor din Regulamentul nr. 107 CEE-ONU, Consiliul constată că o astfel de cerință este restrictivă. Pentru a stabili astfel, reține că potrivit Regulamentului nr. 66, Domeniul de aplicare, punctul 1.1 „Prezentul regulament se aplică vehiculelor neetajate, rigide sau articulate aparținând categoriilor M2 sau M3, clasele II sau III sau clasa B având mai mult de 16 pasageri” iar la punctul 1.2 „La cererea constructorului, prezentul regulament se poate, de asemenea, aplica oricăror alte vehicule din categoria M2 sau M3 care nu sunt incluse la punctul 1.1”. Potrivit Regulamentul nr. 107 CEE-ONU autobuzele electrice ce fac obiectul prezentei proceduri de atribuire sunt încadrate în categoria M3, clasa I, în timp ce Regulamentul nr. 66 se referă la cerințele de omologare pentru rezistența suprastructurii vehiculelor neetajate, rigide sau articulate aparținînd categoriilor M2 sau M3, calsele II sau III, prin urmare, așa cum s-a reținut anterior nu și pentru omologarea autobuzelor categoria M3, clasa I, o astfel de omologare putându-se face doar la cererea constructorului. Or, a stabili o cerință de omologare care este facultativă aceasta este cnstituie o restrângere a concurenței, putând astfel participa la procedura de atribuire doar acele autobuze care au suplimentar și o astfel de omologare. În analiza cerinței Consiliul va reține ca pertinente susținerile contestatoarei potrivit cărora în cazul autobuzelor din categoria M3, clasa I, nu există riscul răsturnării având în vedere faptul că viteza de deplasare este mică, situație în care nu este necesară o astfel de omologare, respectiv pentru șocuri și vibrații. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că cerința este una restrictivă care ar avantaja, în mod evident doar ofertanții care dețin vehicule, cu certificate de omologare penru șocuri și vibrații în conformitate cu Regulamentul nr. 66, deși acesta nu este normă obligatorie în cazul autobuzelor care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire. Față de cele constatate anterior, Consiliul reține că prin stabilirea cerinței „4.3 Cerințe mecanice Autobuzele electrice trebuie să fie conforme cu normele europene pentru îndeplinirea condițiilor mecanice de funcționare: Șocuri și vibrații – în conformitate cu normele europene pentru autobuze CEE ONU R 66; ofertantul va prezenta documente care atestă conformitatea produselor ofertate cu Regulamentul R66 CEE ONU”, au fost încălcate dispozițiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei Pagina 38 din 39

concurenţe efective între operatorii economici”, motiv pentru care aceasta urmează a fi eliminată. În ceea ce privește solicitarea ca probatoriu a verificării de către Consiliul a documentelor din cadrul ofertelor depuse în procedura de atribuire anulată, va fi respinsă având în vedere că o astfel de probă nu este utilă prezentei cauze, documentele depuse la dosarul cauzei fiind suficiente și pertinente astfel încât să facă posibile luarea unei decizii. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de SC ...SA, în contradictoriu cu ORAŞUL ... și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de cel mult 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să modifice prevederile documentației de atribuire, astfel cum rezultă din considerentele expuse. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestația formulată de SC ...SA, în contradictoriu cu ORAŞUL .... Obligă autoritatea contractantă la modificarea prevederilor documentației de atribuire și publicarea acestor modificări în SEAP, conform considerentelor de mai sus. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, … Redactată în 4 exemplare, conţine 38(treizecișiopt) pagini. Pagina 39 din 39