Decizie CNSC 3486/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3486/C7/4180 Data: 18.11.2025 Prin contestația nr. 11/22.10.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 74433/23.10.2025, formulată de PROVISION RETAIL PROD SRL, cu sediul în Comuna Bobicești, sat Mirila, str. Izlazului nr. 12, judeţul Olt, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J2014000018280, având CUI RO32649457, reprezentată legal prin administrator Brad Emil Ilie, formulată împotriva documentaţiei de atribuire, emisă în cadrul procedurii de atribuire simplificată, organizată de GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 SLATINA, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în str. Unirii nr. 6, localitatea Slatina, județul Olt, în vederea atribuirii Acordului-cadru având ca obiect „Alimente diverse”, loturile 1-11, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1169209 din data de 21.10.2025, s-a solicitat Consiliului admiterea contestației și, pe cale de consecință să dispună: – în principal, obligarea autorităţii contractante să adopte măsuri de remediere pentru toate loturile, cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice; – în subsidiar, suspendarea procedurii pentru remedierea nelegalităţilor din documentaţia de atribuire, iar în cazul în care procedura nu va fi suspendată până la termenul de depunere a ofertelor, se solicită anularea acesteia şi republicarea cu respectarea principiilor reglementate de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Prin Încheierea nr. 3820/C7/4180 din data de 29.10.2025, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de PROVISION RETAIL PROD SRL. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția lipsei de interes a contestatoarei PROVISION RETAIL PROD SRL, invocată de către autoritatea contractantă prin punctul de vedere. Admite, în parte, contestația formulată de PROVISION RETAIL PROD SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 SLATINA și obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire, aferentă loturilor 1-11, corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Respinge restul criticilor contestatoarei, precum și capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei, Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactat în 4 exemplare originale, conține 20 pagini. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: ..... Prin contestația nr. (...), transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), formulată de (...), cu sediul în (...), înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin administrator (...), formulată împotriva documentaţiei de atribuire, emisă în cadrul procedurii de atribuire simplificată, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în (...), în vederea atribuirii Acordului-cadru având ca obiect „Alimente diverse”, loturile 1-11, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. (...) din data de 21.10.2025, s-a solicitat Consiliului admiterea contestației și, pe cale de consecință să dispună: – în principal, obligarea autorităţii contractante să adopte măsuri de remediere pentru toate loturile, cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice; – în subsidiar, suspendarea procedurii pentru remedierea nelegalităţilor din documentaţia de atribuire, iar în cazul în care procedura nu va fi suspendată până la termenul de depunere a ofertelor, se solicită anularea acesteia şi republicarea cu respectarea principiilor reglementate de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Prin Încheierea nr. (...)din data de 29.10.2025, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de (...). Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de (...). I. În fapt: Pagina 1 din 19

Potrivit capitolului II.2.5 Criterii de atribuire din Fişa de date a achiziţiei, pentru toate loturile contestate (1–11) a fost ales criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate–preţ”, cu următoarele ponderi: - 40% preţul ofertei - 30% lanţul de aprovizionare - 30% realizarea etapei de producţie A. În ceea ce priveşte ponderea de 30% – lanţul de aprovizionare Se menţionează că autoritatea contractantă nu a stabilit factorul de evaluare „lanţul de aprovizionare” în raport cu prevederile art. 187 din Legea nr. 98/2016, art. 32 din H.G. nr. 395/2016 şi ale Ordinului nr. 1946/2024, iar ponderea acordată acestui factor (30%) nu aduce niciun beneficiu autorităţii contractante şi are ca efect distorsionarea concurenţei şi a rezultatului procedurii. Evaluarea prin aplicarea unei ponderi de 30% aferente acestui factor încalcă prevederile legale şi principiul tratamentului egal în achiziţii publice. B. În ceea ce priveşte ponderea de 30% – realizarea etapei de producţie Se menţionează că autoritatea contractantă nu a stabilit factorul de evaluare „realizarea etapei de producţie” în raport cu prevederile legale incidente în materia achiziţiilor publice. Având în vedere prevederile art. VI din O.U.G. nr. 52/2024 – pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achiziţiilor publice şi achiziţiilor sectoriale – prin care art. XI din O.U.G. nr. 34/2023 a fost abrogat, articol prin care fusese stabilită ponderea de 30% pentru cei doi factori (lanţul de aprovizionare şi realizarea unei etape de producţie. Având în vedere aspectele menţionate anterior la punctele A şi B, se susţine că autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili factorii de evaluare în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1946/2024 (anexa nr. 12), ordin emis de Preşedintele ANAP pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au un impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă. În acest sens, contestatorul invocă prevederile art. 1 şi art. 2 din Ordinul nr. 1946/2024, precum şi art. 4 alin. (3) din acelaşi act normativ, în susţinerea afirmaţiei că alegerea factorilor de evaluare tehnică este lăsată la latitudinea autorităţii contractante, cu respectarea cadrului legal aplicabil. De asemenea, contestatorul invocă prevederile art. 49 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016, apreciind că procedura este concepută astfel încât favorizează producătorii în detrimentul distribuitorilor sau intermediarilor, ceea ce ar reprezenta o restrângere artificială a concurenţei. Se invocă şi dispoziţiile art. 187 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, în sensul că factorii de evaluare trebuie să fie legaţi de aspecte calitative, de mediu sau sociale, contestatorul susţinând că statutul de producător nu reprezintă un astfel de aspect. Contestatorul invocă, totodată, prevederile art. 32 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016, arătând că factorii de evaluare trebuie să aibă legătură directă cu obiectul contractului şi să reflecte un avantaj real pentru autoritatea contractantă. Pagina 2 din 19

De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 189 alin. (2) şi art. 188 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în argumentarea faptului că factorii de evaluare trebuie să asigure o concurenţă reală şi să fie corelaţi efectiv cu obiectul contractului. Contestatorul invocă practica instanţelor de judecată, respectiv jurisprudenţa Curţii de Apel Cluj şi jurisprudenţa europeană (Cauza T- 195/08), pentru a susţine faptul că factorii de evaluare trebuie să fie obiectivi, proporţionali şi adecvat justificaţi. Autoritatea trebuie să se asigure că factorii de evaluare permit o concurenţă reală, iar orice procedură de achiziţie publică trebuie să conducă la acest rezultat. Nu este admisibilă stabilirea unor factori de evaluare sau a ponderii acestora într- un mod care să conducă la distorsionarea rezultatului procedurii. Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că prevederea unui factor de evaluare îi aduce un avantaj real, acesta să nu fie formal şi, cu atât mai mult, să nu excludă ofertanţi pe criterii care nu au legătură cu criteriile de calificare şi selecţie prevăzute la art. 163–186 din Legea nr. 98/2016. Susţinerea îşi găseşte fundamentul în dispoziţiile art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care prevăd obligaţia utilizării unor factori de evaluare ce asigură o concurenţă reală între operatorii economici. În acelaşi sens se află şi principiile fundamentale ale legislaţiei achiziţiilor publice prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, precum şi prevederile art. 49 şi art. 50 din aceeaşi lege. De asemenea, alin. (2) al art. 32 din HG nr. 395/2016 stabileşte obligaţia ca factorii de evaluare şi algoritmul de punctare să aducă un avantaj real şi să nu fie formali. Conform alin. (8) al art. 32 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu poate utiliza factori care nu au legătură directă cu natura şi obiectul contractului sau care nu reflectă un avantaj obţinut prin utilizarea acestora. Pe baza argumentelor prezentate, aceşti factori de evaluare nu oferă autorităţii contractante niciun avantaj real sau calitativ, ci doar distorsionează procesul de achiziţie, reprezentând un mod defectuos de cheltuire a fondurilor publice prin majorarea artificială a costului achiziţiei pentru motive fără legătură cu obiectul contractului. C. În ceea ce priveşte fişa de date, caietul de sarcini şi formularele din cadrul documentaţiei privind procedura de achiziţie alimente: În caietul de sarcini, capitolul 12 punctul A, autoritatea contractantă îşi asumă transmiterea săptămânală, cu 3 zile înainte de livrare, a comenzii ferme şi a graficului de livrare. În Formularul nr. 9 – Propunerea tehnică, punctul 6, autoritatea contractantă, în mod contrar prevederilor caietului de sarcini, solicită ofertanţilor asumarea unui grafic de livrare în procedură de achiziţie. Totodată, autoritatea contractantă pune la dispoziţia ofertanţilor un formular denumit „Grafic de livrare produse”, în cuprinsul căruia se solicită informaţii privind unitatea de învăţământ şi numărul de elevi, informaţii pentru care nu sunt prevăzute cerinţe în caietul de sarcini sau în fişa de date a achiziţiei. Se menţionează că operatorii economici participanţi în cadrul procedurii nu deţin informaţii privind numărul elevilor din unitate. Autoritatea contractantă, prin alegerea derulării unei proceduri Pagina 3 din 19

simplificate şi a încheierii unui acord-cadru, se află în situaţia în care nu îşi poate determina cu exactitate cantităţile de produse alimentare necesare raportat la numărul de elevi care frecventează unitatea, fiind astfel imposibil ca ofertanţii să stabilească în oferta tehnică numărul elevilor. Având în vedere utilizarea criteriului „cel mai bun raport calitate- preţ”, autoritatea contractantă nu a inclus în formularul de ofertă tehnică nicio referire la factorii de evaluare care vor fi utilizaţi, astfel încât comisia de evaluare să poată aplica aceşti factori în mod structurat şi sistematic tuturor propunerilor tehnice, aspect care nu aduce un beneficiu autorităţii contractante şi conduce la distorsionarea concurenţei şi a rezultatului procedurii. În formularul de propunere tehnică, la punctul 8, se solicită ofertanţilor informaţii privind valoarea în lei fără TVA pentru fiecare tip de produs ofertat, fără ca o astfel de cerinţă să existe în documentaţia de atribuire (caietul de sarcini, fişa de date a achiziţiei) şi fără a fi indicat vreun factor de evaluare tehnică pentru care ar fi necesară cunoaşterea preţurilor practicate de ofertanţi în etapa de calificare tehnică. Autoritatea contractantă, în mod nelegal şi nejustificat, poate prejudicia ofertanţii şi poate distorsiona rezultatul procedurii prin solicitarea preţurilor pe fiecare produs în parte în cadrul ofertei tehnice, aspect care trebuie eliminat din procedură. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea contestației având în vedere următoarele considerente: 1. Netemeinicia cererii de suspendare. 2. Netemeinicia cererii de anulare. Cu titlu prealabil, astfel cum chiar (...) a arătat (și cum, de altfel, Consiliul s-a pronunțat în mod constant), stabilirea cerințelor minime de atribuire și a factorilor de evaluare reprezintă atributul exclusiv al autorității contractante, conduita acesteia putând fi cenzurată doar sub aspectul legalității, nu și al oportunității. Dintre alimentele care fac obiectul procedurii, o mare parte sunt ușor perisabile și au date de expirare foarte scurte, astfel că documentația de atribuire este realizată în jurul priorității sănătății copiilor și a prospețimii alimentelor. Sub un prim aspect, se solicită Consiliului să observe că (...) prezintă doar o serie de nemulțumiri, lipsind o motivare care să demonstreze modalitatea în care vreo normă legală ar fi fost efectiv încălcată sau modalitatea în care criteriile impuse afectează efectiv libera concurență. În acest context se invocă încălcarea/nerespectarea exigențelor art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016. Se precizează că expunerea unor nemulțumiri generice, urmate de redactarea unor texte de lege cu aplicabilitate generală, fără indicarea concretă a modului în care autoritatea contractantă ar fi încălcat vreo normă legală sau a modului în care ar interveni restricția concurenței, nu reprezintă o motivare. Sub un al doilea aspect, se arată că scopul contestației este unul ilicit, (...) urmărind doar tergiversarea procedurii și amânarea desfășurării Pagina 4 din 19

acesteia, cu efectul imediat de a împiedica autoritatea contractantă să furnizeze elementele alimentare copiilor din grădiniță (300 la număr). Se solicită Consiliului să observe că (...) nu are un interes personal și real în contestarea/modificarea cerințelor documentației de atribuire. Se arată că, în trecut, (...) a participat la proceduri desfășurate de autoritatea contractantă, iar oferta sa a fost declarată câștigătoare în baza unor factori de evaluare identici. Prin contestarea documentației de atribuire, un operator economic – chiar dacă invocă încălcarea liberei concurențe sau distorsionarea concurenței, aspect ce ar putea fi calificat ca urmărind un interes general – trebuie să demonstreze și interesul privat/particular. Fiind vorba despre o contestație împotriva documentației de atribuire, (...) ar trebui să prezinte argumente din care să rezulte că are un interes real de a participa la procedură și că șansele sale de a obține contractul sunt afectate de criterii care restrâng libera concurență. În contextul în care, pentru anul 2024–2025, (...) a depus o ofertă care a fost supusă factorilor de evaluare în prezent criticați și ulterior a fost declarată câștigătoare, se arată că (...) nu este afectată de această manieră de evaluare. Se invocă practica judiciară recentă, în care s-a reținut că: „Faptul că petenta, în urma verificării documentaţiei de atribuire a concluzionat că nu ar avea aptitudinea de a oferta cu şanse de câştig această procedură, nu se identifică cu discriminarea sau încălcarea unei egalităţi de şanse.” – Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia civilă nr. 485/2025. Se arată că o instanță națională a reținut că simpla existență a unor cerințe care împiedică un ofertant să participe nu constituie un motiv care să justifice existența unei distorsiuni a concurenței, cu atât mai mult raportat la situația de față, în care (...) a câștigat procedura anterioară. Sub un al treilea aspect, contrar celor susținute de (...), se arată că există rațiuni solide care justifică acordarea unor punctaje sporite pentru achiziția de produse alimentare furnizate printr-un lanț de aprovizionare cât mai scurt, respectiv produse într-o zonă apropiată pieței de desfacere. În primul rând, se arată că cerinţele sunt redactate plecând de la premisa prioritizării sănătăţii copiilor şi a prospeţimii alimentelor. În al doilea rând, se arată că un lanţ de aprovizionare complex, cu mulţi distribuitori sau furnizori intermediari, implică în mod direct și neechivoc sporirea costului de aprovizionare. Se precizează că un distribuitor nu poate oferta un cost asemănător costului de producţie, fiind implicit faptul că acesta trebuie să obţină o marjă pe lângă costul de achiziţie. Totodată, un lanţ de aprovizionare complex presupune o manipulare suplimentară a alimentelor, aspect care se poate transpune într-o calitate mai redusă decât cea iniţială. Toate aceste elemente au fost avute în vedere de autoritate la pregătirea documentaţiei, urmărindu-se obţinerea unor oferte competitive în ceea ce priveşte calitatea alimentaţiei. De asemenea, se arată că distanţa reprezintă un factor care afectează prospeţimea, în sensul că, pe măsură ce producţia este mai îndepărtată, alimentele trebuie să petreacă mai mult timp în transport, pierzând astfel din prospeţime. Pagina 5 din 19

În al treilea rând, se solicită Consiliului să observe că scopul procedurii este acela de a obţine oferte competitive de preţ şi calitate, calitatea fiind reprezentată de factorii de evaluare, care au o relaţie directă cu prospeţimea legumelor, fructelor, produselor animale, produselor pe bază de lapte etc. Se arată că scopul procedurii de achiziţie nu este acela de a încuraja dezvoltarea sau menţinerea lanţurilor de distribuitori care adaugă cote marginale de profit în detrimentul accesului la alimente proaspete şi de calitate ridicată. În ceea ce priveşte critica de la punctul 3, pagina 6 din contestaţie, se arată că aceasta este formulată fără a se ţine cont de faptul că formularul de propunere tehnică este parte a documentaţiei de atribuire, fiind astfel neîntemeiată observaţia contestatoarei potrivit căreia nu s-ar fi prevăzut cerinţa în documentaţie. Referitor la necesitatea indicării preţurilor, se arată că formularul serveşte un scop multiplu, între care se regăseşte şi evaluarea realităţii şi pertinenţei ofertei. Se menţionează că, în practica recentă a CNSC (B02025_3155), oferta contestatoarei a fost exclusă dintr-o procedură pentru nejustificarea preţurilor ofertate. Chiar dacă propunerile financiare nu sunt evaluate în etapa tehnică, ci în etapa financiară, prezentarea unor preţuri unitare nu reprezintă un aspect incompatibil. Ulterior, în etapa financiară, dacă se consideră necesar, se poate reveni asupra verificărilor propunerii tehnice pentru aprecierea conformităţii şi coroborării. Se arată că nu există vreo normă legală care să impună sacrificarea calităţii pentru protejarea unor relaţii de distribuire sau redistribuire care nu aduc niciun beneficiu autorităţii, conducând dimpotrivă la obţinerea unor produse alimentare care parcurg mai multe etape de manipulare și care sunt mai greu aduse de la producător la utilizatorul final, alimentele pierzând din prospeţime în acest proces. Sub un al patrulea aspect, se arată că invocarea Ordinului nr. 1946/09.08.2024 nu prezintă nicio relevanţă în contextul în care (...) nu arată în ce mod dispoziţiile acestuia ar fi fost încălcate. De asemenea, invocarea dispoziţiilor HG nr. 395/2016 şi ale Legii nr. 98/2016, fără a se arăta în concret în ce constă pretinsa distorsionare a concurenţei, nu prezintă relevanţă. Cu privire la criticile referitoare la „Graficul de livrare produse”, se arată că, prin susţinerile formulate, (...) demonstrează o analiză lacunară/neatentă a documentaţiei de atribuire, invocându-se în esenţă faptul că nu ar fi cert numărul de copii pentru care se livrează alimentele. Contrar acestor susţineri, din documentaţia de atribuire rezultă următoarele: numărul de copii în raport de care a fost pregătită procedura de achiziţie este de 300. În caietul de sarcini şi în strategia de contractare se arată în mod clar că se vor face periodic comenzi pentru săptămâna următoare, comenzi prin intermediul cărora autoritatea contractantă indică în mod clar şi precis pentru câţi copii urmează a se face livrarea şi ce anume se va livra. În consecinţă, se susţine că, în opoziţie cu cele sugerate sau insinuate de (...), documentaţia de atribuire este clară şi precisă sub aspectul Pagina 6 din 19

cantităţilor şi valorilor care urmează a fi livrate de operatorul economic declarat câştigător. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată a acordului-cadru având ca obiect „Alimente diverse”, cod CPV 15800000-6 (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/21.10.2025, stabilind data limită de depunere a ofertelor la 31.10.2025 ora 15:00, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată de 648.590,50 lei, fără TVA. Procedura de atribuire este divizată în 11 loturi, după cum urmează: - Lot 1 – Legume, valoarea estimată fără TVA fiind între 5.2981,96 și 57.798,5 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 52.981,96 lei; - Lot 2 – Fructe, valoarea estimată fără TVA fiind între 42.973,33 și 46.880 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 42.973,33 lei; - Lot 3 – Lactate, valoarea estimată fără TVA fiind între 79.493,33 și 86.720 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 79.493,33 lei; - Lot 4 – Dulciuri, valoarea estimată fără TVA fiind între 124.987,5 și 136.350 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 124987,5 lei; - Lot 5 – Carne, valoarea estimată fără TVA fiind între 128.522,17 și 140.206 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 128.522,17 lei; - Lot 6 – Conserve, valoarea estimată fără TVA fiind între 31.097,92 și 33.925 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 31.097,92 lei; - Lot 7 – Produse făinoase, valoarea estimată fără TVA fiind între 16.956,5 și 18.498 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 16.956,5 lei; - Lot 8 – Condimente si mirodenii, valoarea estimată fără TVA fiind între 6.923,58 și 7.553 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 6.923,58 lei; - Lot 9 – Ouă, ulei, valoarea estimată fără TVA fiind între 7.663,33 și 8.360 lei, iar valoarea celui mai mare contract subsecvent fiind de 7.663,33 lei; - Lot 10 – Dulciuri din faină integrală, valoarea estimată fără TVA fiind între 64.441,67 și 70.300 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 64.441,67 lei; - Lot 11 – Pâine, valoarea estimată fără TVA fiind între 38.500 și 42.000 lei, iar valoare celui mai mare contract subsecvent fiind de 38.500 lei. Fiind nemulțumită de modul în care autoritatea contractantă a stabilit prevederile documentației de atribuire, (...) a depus contestația care formează obiectul prezentului dosar, solicitând: Pagina 7 din 19

– în principal, obligarea autorităţii contractante să adopte măsuri de remediere pentru toate loturile, cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice; – în subsidiar, suspendarea procedurii pentru remedierea nelegalităţilor din documentaţia de atribuire, iar în cazul în care procedura nu va fi suspendată până la termenul de depunere a ofertelor, se solicită anularea acesteia şi republicarea cu respectarea principiilor reglementate de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Prin Încheierea nr. (...)din data de 29.10.2025, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de (...). Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plata cauțiunii în sumă totală de 23.781,65 lei, achitată prin: - Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211784997/1 din data de 23.10.2025, eliberată de CEC BANK – Sucursala Slatina în sumă de 12.971, 81 lei; - Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211792065/1 din data de 27.10.2025, eliberată de CEC BANK – Sucursala Slatina în sumă de 10.809,84 lei. Recipisele de consemnare se vor restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Preliminar, CNSC procedează la analiza susținerilor autorității contractante referitoare la faptul că autoarea contestației nu are un interes personal și real în contestarea/modificarea cerințelor documentației de atribuire, ceea ce echivalează cu invocarea excepției lipsei de interes a contestatoarei, pe care Consiliul o va respinge ca nefondată având în vedere faptul că (...) este un operator economic care activează pe piața de profil și justifică un interes în prezenta procedură de atribuire. În opinia Consiliului este irelevant faptul că, pe baza acelorași factori de evaluare, (...) a devenit câștigător în cadrul altor proceduri de atribuire, întrucât fiecare procedură de atribuire are specificul său. Pe fondul cauzei, Consiliul constată următoarele: În cadrul contestației, autoarea acesteia formulează critici cu privire la factorii de evaluare „lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”. Analizând Fișa de date a achiziției, Consiliul reține că în cadrul loturilor 1 - 11, autoritatea contractantă a menționat în cadrul criteriului de atribuire următorii factori de evaluare: - Prețul ofertei – pondere 40%, punctaj maxim factor: 40 puncte; - Lanțul de aprovizionare – pondere 30%, punctaj maxim factor: 30 puncte; Pagina 8 din 19

- Realizarea etapei de producție - pondere 30%, punctaj maxim factor: 30 puncte. (...) În raport de critica analizată, Consiliul apreciază ca fiind relevante următoarele dispoziții legale: Legea nr. 98/2016: - art. 187 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), (8), (9) și (91): „(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul- cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preţ; b) cel mai bun raport calitate-cost; (...) (4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru. (...) (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat Pagina 9 din 19

poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare. (6) În sensul alin. (3) lit. c), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei. (8) Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: (...) c) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă. (9) Categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru prevăzute la alin. (8), precum şi ponderea maximă pe care elementul preţ sau cost o poate avea în cadrul criteriului de atribuire a acestor contracte se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (91) Categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru prevăzute la alin. (8) lit. c) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi”; - art. 188: „(1) Factorii de evaluare prevăzuţi la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produselor sau serviciilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puţin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuţia procesului de fabricaţie la protecţia mediului; b) lanţul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum.” [Nota Consiliului: acest factor de evaluare poate apărea sub diverse forme, precum: „distanța de la locul de producție până la locul de Pagina 10 din 19

consum” sau ”locul unde se desfășoară etapa de producție și sediul autorității contractante” etc)]; - art. 189 alin. (1) și (2): „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare.” - art. 190: „(1) Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei ponderea relativă pe care o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin aplicarea criteriului preţului cel mai scăzut. (2) Ponderile relative prevăzute la alin. (1) pot fi acordate prin raportare la intervale valorice. (3) În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a importanţei.” HG nr. 395/2016 - Art. 9: „(1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă. (2) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de achiziţie publică cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, iniţiată de autoritatea contractantă. (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: (...) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi (...)”; - art. 32: „(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. Pagina 11 din 19

(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentației de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. (...) (61) Categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în sensul art. 187 alin. (8) lit. c) şi alin. (91) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2. (...) (8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv”. - Anexa nr. 2 - Categorii de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață, „6. Alimente”. Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că, factorii de evaluare stabiliți de autoritatea contractantă trebuie să nu fie formali, să aibă legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, să reflecte un avantaj real pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea acestora, iar ponderea factorilor de evaluare să nu conducă la distorsionarea rezultatului procedurii de atribuire. De asemenea, în speță prezintă relevanță și prevederile Ordinului nr. 1946/2024 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, respectiv în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Pagina 12 din 19

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, care stipulează următoarele: „Art. 1. - (1) Se aprobă criteriile ecologice pentru categoriile de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Criteriile ecologice prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în anexele nr. 1-12*), care fac parte integrantă din prezentul ordin, fiind structurate după cum urmează: *) Anexele nr. 1-12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 bis. a) anexa nr. 1 - Computere, monitoare, tablete, smartphone-uri; b) anexa nr. 2 - Hârtie de copiat şi hârtie grafică; c) anexa nr. 3 - Echipamente de procesare a imaginii, consumabile pentru echipamente de procesare a imaginii; d) anexa nr. 4 - Mobilier; e) anexa nr. 5 - Produse de curăţenie interioară; f) anexa nr. 6 - Produse textile; g) anexa nr. 7 - Echipamente electrice şi electronice utilizate în sectorul asistenţei medicale; h) anexa nr. 8 - Produse pentru amenajarea spaţiilor publice verzi; i) anexa nr. 9 - Centrale termice cu apă; j) anexa nr. 10 - Sisteme de iluminat rutier şi semnalizare rutieră; k) anexa nr. 11 - Autovehicule pentru transport rutier; l) anexa nr. 12 - Alimente. Art. 2. - (1) Pentru categoriile de produse prevăzute la art. 1 alin. (1), autorităţile/entităţile contractante utilizează o combinaţie între factorii de evaluare prevăzuţi în secţiunea I a fiecărei anexe la prezentul ordin, a căror pondere să cumuleze minimum 40% din componenta tehnică a criteriului de atribuire. (2) Pentru achiziţiile de produse prevăzute la art. 1 alin. (1), autorităţile/entităţile contractante se asigură de valabilitatea standardelor de calitate utilizate pentru realizarea acestora. (3) Pentru categoriile de produse prevăzute la art. 1 alin. (1), autorităţile/entităţile contractante pot utiliza specificaţiile tehnice prevăzute în secţiunea a II-a a fiecărei anexe la prezentul ordin. Art. 3. - Exemplele şi notele furnizate cu titlu orientativ în anexele la prezentul ordin, pentru ilustrarea modului de completare a informaţiilor relevante, nu se reproduc ca atare în conţinutul documentaţiei de atribuire. Art. 4. - (1) Autorităţile/Entităţile contractante pot utiliza criterii ecologice suplimentare faţă de cele prevăzute de prezentul ordin, în Pagina 13 din 19

funcţie de specificul achiziţiei, dacă acestea aduc beneficii specifice şi nu restricţionează în mod artificial participarea la procedura de atribuire. (2) Pentru categoriile de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, autorităţile/entităţile contractante pot utiliza: a) sistemul de factori de evaluare care vizează aspecte de mediu cu o pondere de 60%; sau b) sistemul de factori de evaluare care vizează aspecte de mediu cu ponderea prevăzută la art. 2 alin. (1), fiind completat cu alţi factori de evaluare care vizează obţinerea unor avantaje suplimentare cerinţelor solicitate prin caietul de sarcini sau aspecte privind responsabilitatea socială sau inovarea. (3) La stabilirea ponderilor relative/algoritmului specific de calcul se vor avea în vedere avantajele care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi se vor respecta prevederile art. 32 alin. (8) şi (9) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 38 alin. (8) şi (9) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 5. - Criteriile ecologice pot fi utilizate şi în cazul în care autoritatea/ entitatea contractantă achiziţionează direct produse din categoria celor prevăzute de anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. (…)”. Consiliul constată că legislația în vigoare prevede la art. 188 alin. (3) lit. b) și c) din Legea nr. 98/2016, factorii de evaluare „lanţul de aprovizionare” și „cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum” [Nota Consiliului: acest factor de evaluare poate apărea sub diverse forme, precum: „distanța de la locul de producție până la locul de consum” sau ”locul unde se desfășoară etapa de producție și sediul autorității contractante” etc)], în cazul atribuirii „anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă”, iar Ordinul nr. 1946/2024 aprobă criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind Pagina 14 din 19

achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, respectiv în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. Din prevederile Legii nr. 98/2016, ale HG nr. 395/2016 și din cele ale Ordinului nr. 1946/2024, emis de către ANAP, rezultă că scopul utilizării factorilor de evaluare în analiză, îl reprezintă obținerea unor avantaje calitative privind protecția mediului, respectiv stabilirea unor criterii ecologice pentru categoriile de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață. În speță, analizând Strategia de contractare nr. 2735/15.10.2025, Consiliul constată că aceasta nu conține nicio justificare a alegerii celor doi factori de evaluare contestați iar susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, nu au nicio relevanță din perspectiva aspectelor privind protecția mediului, astfel încât autoritatea contractantă nu acționează în limitele conferite de prevederile art. 188 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016 și de Ordinul nr. 1946/2024. În acord cu dispozițiile legale, Consiliul apreciază că în cadrul Strategiei de contractare, îi revenea autorității contractante obligația de a justifica temeinic alegerea factorilor de evaluare în discuție prin evidențierea avantajului obținut prin utilizarea lor, explicațiile regăsite prin punctul de vedere nefiind apte să acopere deficiențele de întocmire semnalate mai sus. Se mai reține că Tratatele UE care instituie piaţa comună au la bază tocmai asigurarea unei egalităţi a agenţilor economici în cadrul UE, singurul criteriu de departajare între aceştia fiind necesar să fie unul obiectiv, şi anume modul în care pot îndeplini cerinţele de fond ale documentaţiei de atribuire. În acest sens, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE prevede la pct. 1 din preambul că „atribuirea contractelor de achiziţii publice de către sau în numele autorităţilor statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a furniza servicii, precum şi principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa.” În condițiile în care autoritatea contractantă nu a respectat dispozițiile art. 9 alin. (3) lit. f) din HG nr. 395/2016 (care impun ca strategia de contractare să conțină, printre altele, justificarea privind alegerea factorilor de evaluare), precum și prevederile art. 32 alin. (2) și (8) din HG nr. 395/2016, iar documentația de atribuire nu conține cerințe obiective care să justifice folosirea celor doi factori de evaluare, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu avea dreptul să-i utilizeze, contestația fiind întemeiată, sub acest aspect. În sprijinul acestei concluzii stă și jurisprudența națională, potrivit căreia, într-o speță similară, analizat fiind același factor de evaluare, Pagina 15 din 19

Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal, în considerentele deciziei civile nr. 920/14.10.2024 (dosar nr. 855/33/2024), a statuat: „În lipsa unor criterii obiective însă, simpla distanță la care se află agentul economic și lanțul de aprovizionare nu au o justificare obiectivă. Nici argumentul că lanțul mai redus atrage o durată mai scurtă de livrare nu este pertinent, deoarece este posibil ca un producător să se deplaseze mai lent spre punctul de livrare sau să livreze produse aflate înainte de termenul de expirare, iar un ofertant aflat într-un lanț de livrare să fie mai rapid în a aduce produsul la punctul de livrare. Așadar, ceea ce ar fi fost obiectiv a se stabili în documentaţia de atribuire, din perspectiva normelor legale aplicabile, ar fi fost a se prevedea foarte clar un anumit termen de livrare, de la formularea solicitării, şi, respectiv, o anumită promptitudine în livrarea produselor, precum şi termenul lor de valabilitate la momentul predării către autoritatea contractantă. Nici argumentul referitor la mediu nu poate fi validat, deoarece nu s-a prevăzut în documentația de atribuire care este modalitatea de transport necesară și care este combustibilul ales…”, raționament aplicabil, întru-totul și în speța dedusă judecății. Pe cale de consecință, neexistând o justificare obiectivă a factorilor de evaluare analizați, în sensul obținerii unui avantaj real al autorității contractante ca urmare a folosirii lor, precum şi o legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică, s-au încălcat principiile tratamentului egal și al nediscriminării, precum și principiul proporționalității. Întreaga reglementare a domeniului achizițiilor publice are ca prim scop asigurarea respectării principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, principii printre care se regăsește și acela al proporționalității, înțeles ca fiind egală măsură între ceea ce se cere și ceea ce se oferă, respectiv între ceea ce se face și cum se sancționează. Relevant este și faptul că Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prevedea la art. XI, următoarele: „(1) Pentru o perioadă de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile contractante care atribuie contracte de achiziţie publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Ponderea stabilită pentru factorul de evaluare privind calitatea este de 60% din punctajul total şi este compusă din: 30% pentru factorul "lanţul de aprovizionare" şi 30% pentru realizarea unei etape de producţie în regiunea de dezvoltare unde îşi are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare. (3) În sensul prezentului articol, prin "lanţul de aprovizionare" se înţelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori Pagina 16 din 19

economici responsabili de producerea, fabricarea şi comercializarea produselor care fac obiectul achiziţiilor publice prevăzute la alin. (1). (4) În scopul asigurării unei eficienţe calitative a produselor agroalimentare achiziţionate de autorităţile contractante, algoritmul de calcul al punctajului aferent factorului de evaluare "lanţul de aprovizionare" va fi unul de tip invers proporţional, în sensul că un număr mai mic de operatori economici implicaţi în lanţul de aprovizionare va primi un punctaj mai mare. (5) Operatorii economici au obligaţia de a deţine autorizaţie/înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor care figurează în registrele de evidenţă a unităţilor autorizate/înregistrate gestionate de către autoritatea competentă şi de a respecta prevederile art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2022 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, cu modificările şi completările ulterioare”. Însă, acest text de lege a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2024 pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achiziţiilor publice şi achiziţiilor sectoriale, în vigoare de la data de 24 mai 2024: „Art. VI. - Articolul XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 15 mai 2023, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”.

Față de cele mai sus menționate, în condițiile în care justificările autorității contractante nu au fost relevante din perspectiva aspectelor privind protecția mediului, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la eliminarea celor doi factori de evaluare criticați și la reconfigurarea criteriului de atribuire. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că în documentația de atribuire nu sunt menționate informații cu privire la numărul de elevi, Consiliul o va respinge ca nefondată deoarece în Caietul de sarcini se precizează numărul de elevi, respectiv 300, edificator fiind următorul paragraf: (...) În ceea ce privește solicitarea autorității contractante de prezentare în cadrul propunerii tehnice a unui grafic de livrare, Consiliul reține din analiza Formularului nr. 9 (propunere tehnică) , punctul 6, faptul că acesta se va întocmi „in conformitate cu specificatiile din Caietul de Sarcini”, prin urmare în raport de termenele menționate în cadrul Caietului de sarcini. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că „autoritatea contractanta nu a făcut nici un fel de referire in formularul de oferta tehnica, la factorii de evaluare pe care ii vor utiliza astfel incat comisia de evaluare sa poata aplica factorii de evaluare in mod structurat si sistematic tuturor propunerilor tehnice, aspect care nu aduce un beneficiu autoritatii contractante si are ca efect distorsionarea concurentei Pagina 17 din 19

si a rezultatului procedurii”, Consiliul o va respinge ca rămasă fără obiect, în condițiile în care a obligat autoritatea contractantă la eliminarea celor doi factori de evaluare criticați și la reconfigurarea criteriului de atribuire. Ultima critică a contestatoarei vizează faptul că în cadrul Formularului de propunere tehnică, la punctul 8 se solicită ofertanților informații cu privire la valoarea în lei fără TVA pe fiecare tip de produs ofertat. În acest sens, se arată că „Autoritatea contractanta, în mod nelegal și nejustificat poate aduce prejudicii ofertanţilor si distorsiona rezultatul procedurii de achiziţie prin solicitarea prețurilor ofertate pe fiecare produs în parte în cadrul ofertei tehnice, aspect ce trebuie înlăturat din prezenta procedură”. Analizând Formularul nr. 9 (propunere tehnică), Consiliul reține că la punctul 8, autoritatea contractantă a menționat următoarele: Consiliul va admite această critică a contestatoarei pentru următoarele motive: - Conform art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”; - art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016: „Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv”. În aceste condiții, Consiliul apreciază că menționarea unor valori unitare în cadrul propunerii tehnice nu este în acord cu dispozițiile legale anterior menționate, dezvăluirea prețurilor unitare putându-se face doar în cadrul propunerii financiare, respectiv în centralizatorul de prețuri unitare anexat acesteia, motiv pentru care va obliga autoritatea contractantă la eliminarea din cadrul Formularului 9 – Propunere tehnică, punctul 8 a coloanei intitulată „Valoare lei fără TVA”. Față de aceste aspecte Consiliul va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, conform criticilor admise. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de (...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...) și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să Pagina 18 din 19

remedieze documentaţia de atribuire, aferentă loturilor 1-11, corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, Consiliul va respinge restul criticilor contestatoarei. În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire, Consiliul îl va respinge, ca nefondat, deoarece în cauză procedura de atribuire a fost suspendată la data de 30.10.2025, urmare a Încheierii CNSC nr. (...)din data de 29.10.2025, astfel încât în cauză pot fi dispuse măsuri de remediere. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția lipsei de interes a contestatoarei (...), invocată de către autoritatea contractantă prin punctul de vedere. Admite, în parte, contestația formulată de (...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...) și obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire, aferentă loturilor 1-11, corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Respinge restul criticilor contestatoarei, precum și capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei, Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactat în 4 exemplare originale, conține 20 pagini. Pagina 19 din 19