Decizie 2688/2021
Decizie CNSC2021_2688_2021_Decizie_2688.pdf, BO2021_2688_2021_BO2021_2688.pdf
Document CNSC
AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu PRIMĂRIA COMUNEI ARBORE
Decizia CNSC nr. 2688/C6/2937 din 07.12.2021
Link permanentIdentificare și pasaje din sursă
având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul «SPRIJINIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A GESTIONĂRII INTELIGENTE A ENERGIEI ÎN INFRASTRUCTURA DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA ARBORE, JUDEȚUL SUCEAVA»”, cod CPV 45316110-9 Instalare de echipament de iluminareVerifică pasajul în context →
CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Pagina 1 din 2Verifică pasajul în context →
Extrase din documentele asociate, fără completări sau interpretare juridică. Anonimizarea sursei este păstrată.
2021_2688_2021_Decizie_2688.pdf, BO2021_2688_2021_BO2021_2688.pdf
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2688/C6/2937 Data: 07.12.2021 Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 59019/ 11.11.2021, formulată de către AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în satul Viforâta, str. Mihai Viteazu nr. 3, comuna Aninoasa, județul Dâmbovița, adresă indicată și pentru comunicarea actelor de procedură, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J15/530/1992, având CUI RO917713, reprezentată legal prin administrator Stancu Ioan, și convențional de CABINET DE AVOCAT SIMONA-ELENA STOICUȚ, împotriva documentației de atribuire elaborată de către PRIMĂRIA COMUNEI ARBORE, cu sediul în comuna Arbore, str. Principală nr. 698A, județul Suceava, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul «SPRIJINIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A GESTIONĂRII INTELIGENTE A ENERGIEI ÎN INFRASTRUCTURA DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA ARBORE, JUDEȚUL SUCEAVA»”, cod CPV 45316110-9 Instalare de echipament de iluminare
stradala
(Rev.2),
anunț
de
participare SCN1096455/04.11.2021, s-au solicitat următoarele: „1. Obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce vor fi indicate mai jos și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. 2. Obligarea autorității la plata cheltuielilor de judecată”. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Pagina 1 din 2
Dâmbovița, în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA COMUNEI ARBORE, cu sediul în comuna Arbore, str. Principală nr. 698A, județul Suceava și obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, în ceea ce privește criticile nr. 1, 6 și 7 din contestație, cu aplicarea prevederilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, în termen de 15 zile. Respinge ca nefondate celelalte critici. Obligă autoritatea contractantă la plata, către contestatoare, a cheltuielilor de judecată în valoare de 375 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. .../.../... Data: ........2021 Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub nr. .../..., formulată de către ..., cu sediul în ... și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., adresă indicată și pentru comunicarea actelor de procedură, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin administrator ..., și convențional de CABINET DE AVOCAT ..., împotriva documentației de atribuire elaborată de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul «SPRIJINIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A GESTIONĂRII INTELIGENTE A ENERGIEI ÎN INFRASTRUCTURA DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA ..., JUDEȚUL ...»”, cod CPV 45316110-9 Instalare de echipament de iluminare stradala (Rev.2), anunț de participare .../..., s-au solicitat următoarele: „1. Obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce vor fi indicate mai jos și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. 2. Obligarea autorității la plata cheltuielilor de judecată”. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub nr. .../..., ... critică documentația de atribuire elaborată de către ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul «SPRIJINIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A GESTIONĂRII INTELIGENTE A ENERGIEI ÎN INFRASTRUCTURA DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA ..., JUDEȚUL ...»”,, solicitând cele redate în partea introductivă. Pagina 1 din 20
Solicitarea de suspendare a procedurii de atribuire a fost analizată de Consiliu, prin încheierea nr. .../.../.../..., fiind respinsă, ca rămasă fără obiect. În motivare, autoarea contestației susține că în documentația de atribuire se regăsesc cerințe contrare dispozițiilor legale, fiind încălcate principii prevăzute de legislația achizițiilor publice, respectiv principiul tratamentului egal, al transparenței și al proporționalității. Contestatoarea consideră că, prin fișele tehnice ale aparatelor de iluminat LED, autoritatea contractantă impune fără niciun temei legal parametrii constructivi cu privire la procesul de fabricație al produselor, solicitând dotarea acestora cu sticlă, bulă de nivel și lipsa striațiilor sau decupajelor, dotarea cu clipsuri de prindere a capacului compartimentului accesorii. În acest sens, petenta prezintă, în mod punctual, următoarele critici: 1. În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită eronat și restrictiv „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată” și s-a impus ca specificație tehnică-constructivă, contrar prevederilor Legii 98/2016, modul de construcție/parametrii constructivi ai aparatului de iluminat. Contestatoarea consideră că, prin solicitarea ca fiecare LED să aibă o lentilă specifică, ce nu poate fi decât din „policarbonat optiv tratat UV, PMMA”, autoritatea se abate de la Ghid și impune această condiție în afara prevederilor standardelor privind iluminatul public. Conform Ghidului aferent Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public derulat în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu, singurele standarde ce trebuie respectate conform art. 10, lit. c) sunt SR EN 13201 și SR EN 60598. Raportându-se la prevederile standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598, petenta apreciază că fișele tehnice conțin cerințe restrictive. În acest sens, prezintă explicații potrivit cărora, la aparatele de iluminat cu tehnologie LED, sticla nu are rol de dispersor, ci de a etanșa compartimentul optic și de a corespunde la testul de praf și apă, conform standardului SR EN 60529:1995. De asemenea, menționează că producătorii au implementat lentila tip „multilens” prevăzută cu garnitură din cauciuc siliconic care asigură în același timp dispersia luminii conform cerințelor din SR EN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă. Această lentilă este o structură monobloc din material plastic transparent (uzual policarbonat tratat UV) care include toate lentilele asociate fiecărui LED. Fiind din policarbonat, se asigură un grad de protecție de IP67 conform SR EN 60529:1995 și rezistență la impact de minim IK10 conform SR EN 62262:2004, toate aceste performanțe fiind superioare soluției cu lentile și geam din sticlă securizată și tratată termic, sens în care detaliază. Pagina 2 din 20
Contestatoarea consideră, de asemenea, că solicitarea autorității contractante de a se utiliza doar sticlă plană și securizată cu rol împotriva prafului și a apei restricționează accesul mai multor ofertanți, favorizând unul singur, iar în eventualitatea în care proiectantul motivează că solicită sticlă întrucât policarbonatul este inferior din punct de vedere calitativ, aceasta motivează că: „- policarbonatul folosit la iluminatul cu LED este unul special - optic, tratat UV pentru a nu se degrada în timp și rezistă la șocuri mecanice până cel puțin IK8; - toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED folosesc lentile din policarbonat optic pentru a se asigura distribuția luminoasă conform standardelor; - se solicită în fișa tehnică ca aparatele de iluminat să fie dotate cu lentile specifice pentru a se asigura distribuția luminoasă conform standardelor;” - sablarea sistemului optic nu are nicio argumentare, dată fiind înălțimea la care este poziționat sistemul de protecție optic și, chiar și în cazul acceptării acestei posibilități, policarbonatul optic are grad de protecție la impact IK10, iar sticla, chiar și tratată poate fi supusă sablării. În continuare, petenta atrage atenția autorității contractante că solicitarea „dispersor din sticlă clară, plană, securizată” care are doar rolul de a asigura etanșeitatea compartimentului optic și rezistența la impact este o cerință fără o justificare tehnică întrucât există o multitudine de soluții constructive care să înlocuiască sticla clară, plană și securizată. Aceasta susține că nu solicită modificarea cerinței cu privire la sticla plană, clară și securizată, ci dorește introducerea utilizării și a altor materiale transparente care se folosesc în tehnologia de fabricație a aparatelor de iluminat stradal, cu rol de dirijare a fluxului luminos pe calea de rulare, care în același timp îndeplinesc și cerințele de protecție IK și IP, respectiv standardele din domeniu, cu scopul de a nu restricționa participarea ofertanților care nu au aparate de iluminat cu sticlă. În susținerea solicitării sale, autoarea contestației adaugă că, însuși Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în Ghidul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, clarifică această solicitare a autorităților cu privire la sticlă, în Ordinul pentru aprobarea acestui Ghid publicat în Monitorul Oficial al României nr. 995/18.10.2021, la art. 11 alin. 1 lit. g) stabilind clar că aparatul de iluminat poate să conțină sticlă sau policarbonat stabilizat UV. Cu privire la aceste aspecte, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea în sensul următor: „compartimentul optic echipat cu sticlă, policarbonat sau PMMA, tratat UV”. Pagina 3 din 20
2. În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită restrictiv „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat” și s-a impus ca specificație tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcție/parametrii constructivi ai aparatului de iluminat. Cu privire la aceste aspecte, contestatoarea se raportează la standardul SR EN 60598-1 secțiunea II.3 intitulată „Condiții speciale Corpuri de iluminat pentru iluminat public”, precum și la standardul SR EN 60598-2, -3, și arată că cerințele sunt restrictive. Arătând că accesul la compartimentul accesorii electrice al unor persoane neautorizate poate provoca electrocutarea, petenta consideră că, prin solicitarea sa ca mentenanța corpului de iluminat să se facă fără unelte, autoritatea contractantă favorizează un anumit tip de aparat de iluminat sau un anumit producător care are aceste caracteristici. Solicitarea clemelor pentru aparatul de iluminat cu LED, prevăzute în documentația elaborată de proiectant și, în același timp, cerințele privind deschiderea fără unelte și deschiderea într-un interval scurt de timp ale acestuia sunt privite de către autoarea contestației ca fiind introduse pentru a restricționa accesul mai multor ofertanți. Referitor la cea din urmă cerință, contestatoarea arată că durata activității de intervenție, respectiv mentenanța, sunt influențate de mai mulți factori, cum ar fi timpul de poziționare/amplasare a utilajului ridicător și durata efectivă de reparație a aparatului de iluminat și nu de deschiderea acestuia, timpul necesar pentru a ajunge la aparat fiind, practic, mult mai mare decât deschiderea compartimentului accesorii cu orice unelte sau fără acestea. Adăugând suplimentar că pentru operațiile de mentenanță nu este necesar accesul în compartimentul accesorii decât dacă este defect și trebuie reparat, ... susține că prin această cerință au fost încălcate dispozițiile legale ale art. 155 alin (6) din Legea nr. 98/2016 și, în consecință, solicită eliminarea sa. Mai mult, contestatoarea indică faptul că, în Manualul „Indicatorii de norme de deviz pentru linii electrice" - capitolul W2F- Corpuri de iluminat, lămpi și accesorii, norma de deviz pentru repararea aparatului de iluminat nu este influențată de modul de deschidere a compartimentului electric, ci de modul de montaj, tip de stâlp, modalitate de fixare, tipul consolei, rezultând că modul de deschidere a compartimentului accesorii nu influențează timpii din devize și, implicit, nici prețul. 3. În fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, autoritatea contractantă a solicitat, fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură, ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe Pagina 4 din 20
exteriorul aparatului de iluminat, susține petenta, considerând că această cerință este contrară prevederilor legale, fiind restrictivă. Astfel, menționează că un corp de iluminat bazat pe tehnologie LED are nevoie de răcire pasivă/ activă pentru a reduce temperatura cât mai bine pe joncțiunea P-N a diodei emitente de lumină. Detaliind, contestatoarea prezintă explicați cu privire la răcirea pasivă și la răcirea activă a corpurilor de iluminat cu LED, precum și cu privire la mizeria ce se acumulează pe corpurile de iluminat, sens în care inserează imagini cu păsări care sunt așezate pe corpuri de iluminat fără striații/decupaje. Arată că sistemul de iluminat public necesită o mentenanță prevăzută de acte normative care se numește delegarea gestiunii serviciului de iluminat public, prin care se întreține sistemul de iluminat public pentru funcționarea în parametrii proiectați. Ori, înconjurarea de vegetație a aparatului de iluminat public presupune obturarea luminii și nefuncționarea acestuia la parametrii proiectați, situație în care se intervine pentru toaletarea vegetației din jurul aparatului de iluminat pentru redarea parametrilor de funcționare proiectați. Teama autorității contractante de a se colmata aparatul de iluminat nu poate veni decât în situația în care aceasta nu a întreținut sistemul de iluminat public, iar aparatele de iluminat, dacă sunt montate în vegetație, nu își mai ating scopul de iluminare a căii de rulare. Păsările și mizeria naturală se depun indiferent de forma constructivă a aparatului de iluminat, iar solicitarea ca acesta să nu prezinte striații sau decupaje este doar o limitare a participanților la licitație, conchide contestatoarea. Tot cu privire la aceste aspecte, precizează că asociațiile de specialitate care reglementează standarde în domeniul iluminatului public, recomandă spălarea regulată a corpurilor de iluminat stradale (indiferent de tehnologia folosită). În privința răcirii aparatului de iluminat, contestatoarea arată că însuși proiectantul a înțeles rolul acesteia și a solicitat în fișele tehnice ca managementul termic să se facă de carcasa aparatului de iluminat care are rol de radiator, rezultând, deci, că această carcasă trebuie să fie și radiator. Astfel, argumentând, concluzionează că eficiența unui radiator cu striații este superioară față de un radiator așa cum îl solicită autoritatea contractantă la recomandarea proiectantului. În plus, autoarea contestației consideră că, atât timp cât gradul de protecție, rezistența la impact, eficiența luminoasă, durata de viață, menținerea fluxului luminos sunt îndeplinite de un aparat de iluminat cu striații nu se justifică un refuz al acestui tip de aparat, de către autoritatea contractantă. 4. În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat autoritatea contractantă a solicitat: „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea Pagina 5 din 20
corectă în plan orizontal”, dar cerința este, în opinia contestatoarei, ilegală, restrictivă și limitează concurența. Anexând reprezentarea foto a aparatului de iluminat care îndeplinește toate criteriile de calificare ale autorității contractante, susține că nu se justifică motivarea conform căreia, dacă aparatul are bulă de nivel, se poate repoziționa mai repede. Contestatoarea precizează că verificarea planeității aparatului de iluminat în perioada de funcționare se face în cadrul contractului de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, iar bula de nivel nu are mai mult de 2 – 3 cm, fiind situată la înălțimea de 8 – 10 m, astfel că nu se poate vedea cu ochiul liber de la nivelul solului. Motivarea autorității contractante conform căreia echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel conduce la scurtarea timpilor și a costurilor de intervenție, cât și la reducerea riscului de blocare a traficului, nu are nicio justificare, consideră contestatoarea, argumentând astfel: - bula de nivel este montată deasupra aparatului - deci, verificarea planeității presupune folosirea unor echipamente speciale de lucru la înălțime pentru a verifica bula; - durata activității de intervenție, respectiv mentenanța, este influențată de mai mulți factori, cum ar fi timpul de poziționare/amplasare a utilajului ridicător și durata efectivă de repoziționare a aparatului de iluminat, nu de verificarea planeității. Menționând garantarea producătorului aparatelor de iluminat că acestea nu își pierd poziția de planeitate orizontală sub acțiunea vântului, a zăpezii și a vibrațiilor, prin rapoartele de încercări emise conform standardului SR EN 60068-2-6:2008, și subliniind că autoritatea a solicitat în fișele tehnice prezentarea acestui raport de încercări, contestatoarea consideră că solicitarea montării bulei de nivel este abuzivă și nu are fundament tehnic. În plus, susține că montarea acesteia pe aparatul de iluminat, așa cum dorește organizatoarea procedurii, nu aduce nicio îmbunătățire parametrilor tehnici și este pusă greșit pe aparatul de iluminat, pentru că acesta are forme neregulate (rotunde), singura zonă perfect plană fiind compartimentul optic, care trebuie să fie montat corespunzător conform calculelor luminotehnice. Astfel, întrucât gradul de protecție, rezistența la impact, eficiența luminoasă, durata de viată, menținerea fluxului luminos sunt îndeplinite de un aparat de iluminat care nu are bulă, nu se justifică un refuz al acestui tip de aparat de către autoritatea contractantă. Raportat la cele prezentate, ... solicită eliminarea acestei cerințe din fișele tehnice pe motiv că nu se justifică. 5. Referindu-se la cerința „Eficiența luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W”, contestatoarea susține că este eronată, deoarece nu este relevantă impunerea unei eficiențe luminoase pentru AIL de minim 160 lm/W. Pagina 6 din 20
Aceste AIL trebuie să corespundă în totalitate cerințelor din punct de vedere luminotehnic, rezultate din Dialux, conform standardului 13201:2015 pentru fiecare categorie de drum. Aparatul de iluminat trebuie să corespundă pe baza calculelor luminotehnice în funcție de categoria de drum pe care este amplasat. Apreciază că autoritatea contractantă trebuie să ceară orice aparat de iluminat care nu depășește o anumită putere, dar care se încadrează pentru o categorie de drum specificată în proiectul tehnic – iar ofertantul trebuie să prezinte simulările în softuri specializate care să dovedească încadrarea cu un anumit aparat de iluminat, de o anumită putere, în categoria de drum. Referindu-se la calculele luminotehnice făcute de proiectant, contestatoarea susține că în breviarul de calcul luminotehnic DIALUX din proiectul tehnic, la fișa de date privind produsul „corp iluminat 20W”, s-a menționat „fluxul luminos a sursei de lumină LED (Dioda emițătoare de lumină)” este de 4800 lm. Aceasta înseamnă că pentru o putere de 20W, eficiența LED -urilor este de 160 lm/W. Aceeași eficiență, în mod greșit a fost păstrată și pentru eficiența luminoasă a întregului corp de iluminat (sistem optic). Detaliind, contestatoarea arată că eficiența surselor de lumină nu este egală cu eficiența aparatului/ corpului de iluminat, deoarece o eficiență de 100% nu se „regăsește tehnologic și practic în acest moment”, sens în care inserează imagini ce conțin caracteristici tehnice ale lentilelor fabricate de mai mulți lideri mondiali în domeniul optic în iluminatul cu LED-uri. Astfel, contestatoarea afirmă că nu poate ajunge decât la concluzia că simulările DiaLux sunt nereale, iar întreaga documentație a procedurii a fost elaborată pe documente care nu corespund cu realitatea. Suplimentar, aceasta arată că autoritatea contractantă a solicitat ca sistemul optic al aparatului de iluminat să fie protejat suplimentar de un geam de sticlă ce ar scădea eficiența până la 85%, iar în același timp, a impus criterii de selecție privind eficiența luminoasă a aparatului/corpului de iluminat de 100%, situație imposibil de realizat tehnologic în momentul de față în industria aparatelor de luminat cu LED-uri. Menționând că, la nivelul Comisiei Europene există un document de lucru JRC115406, cu rol de ghid în achizițiile publice ecologice, ce conține recomandări și nu reguli sau obligații ce trebuie respectate de inițiatorii procedurilor de achiziții publice, neexcluzând soluții tehnice diverse, ci acceptând soluții „pertinente", contestatoarea face trimitere la Standardele SR EN13201 și SR EN 60598, care au stabilit fluxul luminos pentru fiecare categorie de drum, pentru a se evita poluarea luminoasă și subliniază că abaterea de la cerințele acestora conduce la o poluare luminoasă pe timpul nopții, care, conform studiilor de specialitate, face ca pasările cu activitate nocturnă să dispară din cauza înfometării întrucât nu pot vâna pe lumină. Pagina 7 din 20
În acest sens, prezintă exemple indicând mai multe site-uri de specialitate și concluzionează că poluarea luminoasă conduce la compromiterea sănătății, perturbarea ecosistemelor și deteriorarea estetică a mediului înconjurător. Date fiind cele menționate, ... solicită eliminarea cerinței, precum și solicitarea unui flux luminos conform standardului SR EN13201 și SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum. 6. Arătând că, în fișa tehnică a aparatelor de iluminat, autoritatea contractantă a solicitat prezentarea unei mostre funcționale, fără a preciza cine, când și cum se prezintă aceasta, contestatoarea solicită eliminarea cerinței. Autoritatea contractantă nu a precizat dacă mostra este cu titlu gratuit sau oneros, ori se returnează către ofertant la finalizarea licitației, precizează contestatoarea, susținând că are relevanță prezentarea de mostre atât timp cât organizatoarea procedurii solicită certificate de conformitate, rapoarte, date tehnice, file de catalog etc. Furnizarea unei mostre nu reprezintă siguranța produsului furnizat în cadrul contractului, care se realizează pe baza recepției de către specialiști, apreciază petenta, susținând că autoritatea contractantă nu are specialiștii care să poată atesta calitatea produselor sau aparate de măsură omologate (luxmetru, laborator de fotometrie etc), deci trebuie să solicite doar certificate de conformitate, rapoarte, date tehnice, file de catalog etc. 7. Menționând că, în fișa tehnică a sistemului de telegestiune, autoritatea contractantă a solicitat ca ofertanții să pună la dispoziția sa un cont demo în aplicația de telegestiune ofertată pentru a putea fi verificate funcțiile acesteia, contestatoarea solicită ca acest cont demo să fie prezentat doar de către ofertantul clasat pe locul I, sens în care prezintă următoarele considerente: - autoritatea contractantă a solicitat capturi de ecran pentru toate funcțiile aplicației care să demonstreze îndeplinirea cerințelor; - accesul în aplicația sistemului de telegestiune, chiar și pentru un cont demo, presupune semnarea unui acord de confidențialitate, punerea la dispoziție din partea autorității contractante a unor date cu caracter personal ale persoanei căreia i se permite acces în aplicație, precum și semnarea unor declarații privind protecția datelor personale. Având în vedere aceste aspecte, autoarea contestației apreciază că la momentul prezentării ofertei nu se poate acorda acces în contul demo solicitat, iar organizatoarea procedurii trebuie să solicite contul demo doar ofertantului clasat pe locul I. 8. Precizând că în fișa tehnică a sistemului de telegestiune, autoritatea contractantă a prevăzut „...sistemul va avea în componența sa un echipament ce va trebui să asigure afișare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum Pagina 8 din 20
scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, contestatoarea solicită eliminarea cerinței de afișare a datelor „prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, deoarece se încalcă prevederile art. 2 Legea nr. 98/2016, mai precis principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. În opinia sa, utilizarea acestui dispozitiv cu ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, pe perioada activității de mentenanță devine insuficientă, arătând că afișarea de erori comunicație, eroare transmisie date, eroare calendare sau alte tipuri de erori sau notificări care pot fi văzute pe gateway, pot fi afișate și prin intermediul diferitor tipuri de afișaje: afișaj TFT, afișaj LCD, afișaj LED, afișaj OLED, afișaj alfanumeric, sau altele, care să indice starea diferitor probleme/erori. De asemenea, arată că, pentru activitatea de mentenanță, verificarea funcționării tuturor aparatelor de iluminat se poate realiza fie în aplicația software (prin interogarea fiecărui aparat de iluminat în parte sau a grupurilor de AIL, citire putere consumată în timp real), fie prin verificarea funcționării acestora în teren, acestea putând fi pornite și dintr-un buton de pornire manual, aflat în punctul de aprindere. Menționând că acest ecran se dorește să facă parte din echipamentul denumit GATEWAY, care este un fel de router ce are ca principală funcție preluarea informațiilor de la aparatele de iluminat care comunică prin frecvente radio și transmite prin intermediul GSM/ETHERNET către server, contestatoarea arată că nu a identificat niciun producător recunoscut la nivel internațional sau european care să producă acest GATEWAY cu ecran color de tip TFT tactil de minim 4", astfel că invocă dispozițiile art. 139 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și inserează imagini ale produselor pe care le consideră relevante. Prezentând mai multe dispozitive de acest tip, autoarea contestației arată că niciunul dintre acestea nu are încorporat un ecran de tip TFT tactil de 4" ci, în cel mai bun caz, are unul sau câteva LED-uri folosite pe post de indicator pentru alimentare sau pentru conexiune, gateway-urile nefiind dotate cu ecrane tocmai din motivul că sunt utilizate în sistemele inteligente de control și monitorizare echipamente IoT (smart), iar prin aceasta se înțelege că au ieșire spre internet către o aplicație care poate fi accesată de către orice dispozitiv smart cu o conexiune la internet (telefon smart, tabletă, laptop, PC). Astfel, contestatoarea solicită eliminarea cerinței și acordarea unui tratament egal și nediscriminatoriu operatorilor economici. În concluzie, ... solicită obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce au fost indicate în cuprinsul contestației și suspendarea procedurii de atribuire pană la Pagina 9 din 20
soluționarea contestației, precum și obligarea organizatoarei procedurii la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 101/2016, cele ale Legii nr. 98/2016, precum și prevederile legale menționate în cadrul documentului, iar în probațiune, au fost depuse înscrisuri. Originalul recipisei de consemnare nr. ... din ..., a sumei de 20.185,00 lei, emisă de CEC BANK, Sucursala ..., a fost atașat contestației prin adresa înregistrată la C.N.S.C. sub nr. .../... Prin punctul de vedere nr. 12108/16.11.2021, înregistrat la C.N.S.C. sub nr. .../..., ... solicită Consiliului respingerea contestației formulată de către ..., date fiind lipsa temeiniciei criticilor aduse, precum și încercarea „nejustificată și nelegală” de a obliga autoritatea contractantă să achiziționeze ceea ce contestatoarea are de vândut. De asemenea, autoritatea contractantă solicită respingerea cererii de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, ca nefondată și rămasă fără obiect, dat fiind faptul că procedura a fost deja suspendată de către organizatoare. Arătând că este beneficiarul unei finanțări din partea Administrației Fondului pentru Mediu, în cadrul Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, și că a depus o documentație tehnică de proiectare în faza DALI (conform HG 907/2016) prin care si-a asumat respectarea unor anumiți parametri tehnici de realizare dar, mai ales, anumiți indicatori de performanță cu privire la scăderea consumului de energie electrică și a emisiilor de gaze cu efect de seră, ... consideră că alterarea soluției tehnice stabilită de proiectantul lucrării, în sensul diminuării caracteristicilor de calitate și durabilitate a echipamentelor folosite, va conduce la imposibilitatea de a susține indicatorii de performanță asumați. În ceea ce privește întocmirea proiectului, autoritatea contractantă declară că a contractat o firmă specializată în acest sens, ce a întocmit documentația tehnică în conformitate cu ghidul finanțatorului, iar proiectul a fost verificat de către un specialist atestat MLPAT. Dat fiind acest fapt, organizatoarea procedurii susține că nu poate modifica „după bunul ei plac” specificațiile tehnice din cadrul proiectului neavând în cadrul unității personal calificat și bazându-se doar pe nemulțumirile contestatoarei. Apreciind criticile aduse documentației de atribuire ca fiind total lipsite de temeinicie, aceasta susține ca responsabilitatea determinării necesității și oportunității achiziționării unor produse, servicii sau lucrări se supune, invariabil, autorității contractante, sens în care invocă art. 20, alin. (10) din HG 395/2016 și redă din jurisprudența C.N.S.C. Drept urmare, ... subliniază faptul că, în opinia sa, contestatoarea încearcă să oblige autoritatea contractantă să achiziționeze echipamentele pe care aceasta le comercializează, ignorând total argumentele tehnice obiective Pagina 10 din 20
și nivelurile de performanță și calitate stabilite de către proiectantul lucrării. Menționând că întreaga contestație este bazată pe conținutul proiectului/fișelor tehnice întocmite de către personalul specializat al firmei de proiectare contractate și reiterând faptul că autoritatea contractantă nu are personal specializat în acest sens, aceasta din urmă atașează răspunsul/punctul de vedere al proiectantului (document nr. 1276/15.11.2021), prin care acesta își susține soluția tehnică propusă la nivelul proiectului și care a fost atașat caietului de sarcini. Date fiind toate cele prezentate, ... reia solicitarea de respingere, ca nefondată, a contestației formulată de către .... Dovada comunicării punctului de vedere către contestatoare a fost atașată. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. sub nr. .../..., autoarea contestației a transmis la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecată solicitate, respectiv factura seria SS nr. 188 din 15.11.2021, în valoare de 1.000,00 lei, reprezentând onorariu avocat, precum și documentul prin care se arată că această sumă a fost achitată. Dovada comunicării acestor înscrisuri către autoritatea contractantă a fost atașată. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul «SPRIJINIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI A GESTIONĂRII INTELIGENTE A ENERGIEI ÎN INFRASTRUCTURA DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA ..., JUDEȚUL ...»”, cod CPV 45316110-9 Instalare de echipament de iluminare stradala (Rev.2), prin publicarea, în S.E.A.P., a anunțului de participare simplificat .../.... La pct. II.1.5) Valoarea totală estimată din cadrul anunțului de mai sus se precizează 1.009.190,57 lei, fără TVA, iar la punctul II.2.5) criteriul de atribuire indicat este „prețul cel mai scăzut”. În urma luării la cunoștință a documentației de atribuire de mai sus, în termenul legal, ... a formulat contestația dedusă soluționării, solicitând cele redate în partea introductivă. Prin încheierea nr. .../.../.../..., Consiliul a dispus: „Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației formulată de către ..., cu sediul în (…), în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., cu sediul în (…)”. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată următoarele: În urma luării la cunoștință a documentației de atribuire aferentă acestei proceduri, SC ... a formulat contestația dedusă soluționării, solicitând cele menționate în partea introductivă. Pagina 11 din 20
Prima critică a contestatoarei se referă la faptul că, în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată”, în opinia sa, cerința în cauză este eronată și solicită eliminarea acesteia, deoarece, considerând că tehnologia de utilizare a sticlei este veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri. În acest sens, contestatoarea indică folosirea și altor materiale: „policarbonatul transparent, cauciucul siliconic transparent, toate tratate UV” și solicită reformularea cerinței în discuție, prin „introducerea utilizării și a altor materiale transparente care se folosesc în tehnologia de fabricație a aparatelor de iluminat stradal”. Legat de acest aspect, Consiliul va admite această critică ținând seama de Punctul de vedere exprimat de expertul tehnic dr. ing. ..., atașat adresei nr. 1276/15.11.2021 transmisă de către ..., în calitate de elaborator al proiectului pentru acest obiectiv, în conținutul căreia, la întrebarea nr. 12: „Din ce materiale considerați că ar trebui făcute componentele sistemului optic al AIL cu LED-uri pentru iluminat stradal?”, răspunsul este: „Există mai multe materiale transparente posibil de utilizat în afara sticlei, pentru sistemul optic al AIL. Se poate întâlni PMMA, policarbonat, silicon. Deși toate sunt declarate rezistente la UV, această rezistență este limitată în timp, mătuirea și opacizarea apărând mai târziu, dar apare. Sticla rămâne cea mai rezistentă la UV, fiind cunoscute vitraliile de sute de ani, expuse la soare, care nu și-au pierdut transparența și claritatea. La materialele plastice acest lucru nu este demonstrat, mai ales că durata de viată a LED-urilor ar trebui să le facă utilizabile timp de cca 20 de ani. Deci, sticla se justifică drept material recomandat pentru sistemul optic al AIL cu LED”. Față de cele prezentate anterior, Consiliul constată că proiectantul acestui obiectiv recomandă utilizarea sticlei, deci nu impune folosirea doar a acesteia, precizând că „există mai multe materiale transparente posibil de utilizat în afara sticlei, pentru sistemul optic aș AIL. Se poate întâlni PMMA, policarbonat, silicon”. Prin urmare, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la reformularea cerinței în discuție, prin adăugarea, sintagmei: „PMMA, policarbonat, silicon, tratate UV. A doua critică a contestatoarei vizează aceleași fișe tehnice ale aparatelor de iluminat, respectiv cerința „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat”. În opinia contestatoarei, prin solicitarea ca mentenanța corpului de iluminat să se facă fără unelte, autoritatea contractantă favorizează un anumit tip de aparat de iluminat sau un anumit producător care are aceste caracteristici. Consiliul va respinge ca neîntemeiată solicitarea contestatoarei de eliminarea a acestei cerințe, având în vedere faptul că, la dosarul cauzei Pagina 12 din 20
se află Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară - Lucrări de instalații electrice din resortul modernizării și eficientizării sistemelor de iluminat public stradal, întocmit în iulie 2021 de către ing. ... – expert tehnic calitate și extrajudiciar autorizat ANRE, în conținutul căruia la cap. 6 - Tema deschiderii compartimentul accesorii electrice fără unelte, se precizează: „A fost solicitata clarificarea necesitatii deschiderii compartimentul accesorii electrice fară unelte. După o analiza sumara a pieţei, au fost identificate aparate de iluminat cu compartimentul accesorii electrice ce permit deschiderea atât prin utilizarea de unelte cât şi fară utilizarea acestora. Tinand seama de durata de viata prezentata in documentaţia tehnica, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanţa post garanţie. De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fară deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice (aparataj) va trebui să permită deschiderea lui fară unelte, pentru scurtarea timpilor de intervenţie în caz de defecţiune ce presupune înlocuirea unor părţi componente, în condiţiile In care reparaţiile vor fi executate la poziţie. Timpii de intervenţie scurtaţi duc la minimizarea riscului de blocare a traficului şi eficientizează consumurile de resurse umane şi utilaj şi, implicit, costurile intervenției. Compartimentul optic va trebui să permită deschiderea acestuia cu sau fără unelte, avand în vedere că reparațiile vor fi executate la sol sau in atelier.” Având în vedere explicațiile expertului de mai sus, în acest domeniu, Consiliul constată că argumentele contestatoarei sunt combătute de o persoană autorizată, astfel că observațiile acesteia apar ca nefondate. Totodată, Consiliul ține seama de dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, care stabilesc: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”, precum și de art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, care definesc specificațiile tehnice astfel: „cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante”. Următoarea observație a contestatoarei (a treia), pe care Consiliul nu o va reține ca întemeiată, se referă la faptul că, în fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, autoritatea contractantă a solicitat ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de iluminat, considerând că această cerință este contrară prevederilor legale, fiind restrictivă. În justificarea acestei concluzii, Consiliul ține seama de argumentele proiectantului ..., din adresa nr. 1276/15.11.2021, respectiv de Pagina 13 din 20
următorul răspuns: „Este evident că depunerile de praf și mizerie sunt posibile. În plus, nervurile trădează un flux termic ridicat care trebuie disipat (adică LED-uri cu eficiență mai redusă sau carcasă cu proprietăți conductive mai reduse – materiale compozite). Deci nervurile au dezavantajul că rețin impuritățile- frunze, praf și atrag insectele, datorită căldurii blânde de care pot beneficia”, dat la întrebarea nr. 7: „Considerați că un AIL ce prezintă striații sau decupaje este supus acumulării de frunze sau praf?” Relevantă, pe acest aspect, este și precizarea din raportul de expertiză menționat anterior, de la cap. 4, potrivit căreia: „(...) lipsa striațiilor, a decupajelor sau radiatoarelor la nivelul capacului superior al aparatului de iluminat este o caracteristică de calitate superioară a acestuia și, ținând seama de zone de montaj, consider cerința ca fiind pertinentă și justificată”. De asemenea, în soluționare, Consiliul reține precizările contestatoarei, potrivit cărora: „(...) producătorii au propriile lor metode pentru aparatul de iluminat dezvoltat ca aceste mizerii / murdării să fie îndepărtate pe cât posibil în mod natural de ploaie şi vânt - cu toate acestea, nicio soluţie nu este 100% eficientă, fiind necesară intervenţia umană pentru îndepărtarea mizeriei din punct de vedere vizual. Din punct de vedere termic, indiferent dacă aparatul de iluminat prezintă sau nu striaţii, prezintă sau nu decupaje, producătorul a ţinut cont de aceste aspecte, astfel încât eficienţa corpului să nu fie afectată. În egală măsură, un aparat de iluminat cu striaţii, cu decupaje sau plan - fără striaţii - va menţine pe suprafaţa superioară puţină mizerie care nu afectează eficienţa corpului de iluminat, indiferent de design.” Legat de acest aspect, de reținut este și faptul că proiectantul a stabilit prin fișele tehnice această cerință. De altfel, raportat la art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, mai sus citat, nimic nu împiedică autoritatea contractantă să solicite produse ale căror specificații tehnice, pe de o parte, trebuie să corespundă nevoii sale și le poate justifica, iar, pe de altă parte, să fie superioare pentru asigura exploatarea și întreținerea unui sistem de iluminat modern. A patra observație a contestatoarei are în vedere tot fișele tehnice ale aparatelor de iluminat autoritatea contractantă, respectiv cerința: „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal”, care, în opinia contestatoarei, este ilegală, restrictivă și limitează concurența. Contestatoarea susține că solicitarea montării bulei de nivel este abuzivă și nu are fundament tehnic și nu aduce nicio îmbunătățire parametrilor tehnici și este pusă greșit pe aparatul de iluminat, pentru că acesta are forme neregulate (rotunde), singura zonă Pagina 14 din 20
perfect plană fiind compartimentul optic, care trebuie să fie montat corespunzător conform calculelor luminotehnice. Raportat la cele prezentate, ... solicită eliminarea acestei cerințe din fișele tehnice pe motiv că nu se justifică. Consiliul va respinge ca neîntemeiată și această critică, motivat de faptul că, în aceeași adresa nr. 1276/15.11.2016, proiectantul ..., al obiectivului contractului de achiziție publică în cauză, la întrebarea nr. 9: „Considerați că este necesară montarea unei bule de nivel prin integrarea acesteia în carcasa AIL sau este suficientă montarea și poziționarea AIL cu nivela laser la momentul montajului?”, a prezentat următorul răspuns: „Utilizarea unei bule de nivel pentru asigurarea orizontalității față de drum este un detaliu tehnic minor dar util pentru mentenanța ulterioară, când un electrician, doar de pe o simplă scară, trebuie să remedieze o înclinare nedorită produsă de vânt. Pentru nivela cu laser este necesară o nacelă care trebuie poziționată suficient de sus pentru a avea o suprafață de așezare a nivelei, pentru a proiecta raza laser către corp. Dacă AIL are (multe) suprafețe plane este chiar dificil de realizat paralelismul căutat. (...)”. Referitor la a cincea critică a societății contestatoare care vizează cerința „Eficiența luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W” din fișele tehnice ale aparatelor de iluminat, care, în opinia acesteia ar fi eronată, deoarece nu este relevantă impunerea unei eficiențe luminoase pentru AIL de minim 160 lm/W, astfel că solicită eliminarea ei, Consiliul nu o va reține ca întemeiată ținând seama de același Raport de expertiză menționat mai sus, în conținutul căruia, la Cap. V, pct. I – tema eficienței luminoase a unui aparat de iluminat, și, implicit, a unui sistem de iluminat, se precizează: „(...) Cât privește valoarea minimă stabilită, în acest caz 160 Lm/W, consider că este o valoare ca ține cont de progresul tehnologic înregistrat în domeniul iluminatului cu LED în ultimii ani. (...) Rezultă, așadar , faptul că membri elaboratori ai Comisiei Europene estimează faptul că, la nivelul anului 2022 (anul viitor), eficiențele luminoase ale aparatelor de iluminat de peste 165 Lm/W. (...) cu cât eficiența luminoasă este mai mare (o valoare mai mare a variabilei Lm/W cu atât aparatul de iluminat va consuma mai puțină energie electrică pentru a susține anumiți parametri luminotehnici impuși de amplasament. (....) ținând seama de toate acestea, este evident că eficiența luminoasă a unui aparat de iluminat este un parametru de calitate al a cestuia. Consider, așadar, pentru toate cele expuse mai sus, că stabilirea unui prag minim pentru parametrul eficiența luminoasă de 160 Lm/W este pertinentă și în acord cu prescripțiile, normativele și recomandările în vigoare.” De asemenea, relevant, în acest caz, este și răspunsul proiectantului la întrebarea nr. 4: „Este corect ca în cazul licitațiilor Pagina 15 din 20
publice să se impună o valoare minimă a fluxului luminos (lm/W), fără a ține seama de calculele luminotehnice conform SR 13201?”, respectiv: „Este justificată această cerință, coroborată cu dimensionarea EN SR 13201. (Este normal să se impună un astfel de parametru minim, ținând seama de evoluția LED-urilor din prezent. (...)”. Mai mult, prin sintagma „minim 160 lm/W”, autoritatea contractantă nu a impus o valoare fixă a acestui parametru, ci a stabilit un prag minim care permite valori mai mari ale acestui parametru tehnic, nefiind îngrădită participarea ofertanților care pot veni cu valori mai mari peste această limită. Prin urmare, nu se poate face vorbire de o restricționare care să îngrădească accesul la licitație, așa cum susține contestatoarea, autoritatea contractantă respectând dispozițiile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”, pe cele ale art. 49 din Legea nr. 98/2016, care stipulează: „ Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională”, precum și pe cele ale art. 50 din lege: „(1) Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul, se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici.” Critica numărul șase din contestație, se referă la faptul că, în fișa tehnică a aparatelor de iluminat, „autoritatea contractantă solicită prezentarea unei mostre funcționale, fără a preciza cine, când și cum se prezintă aceasta”, contestatoarea solicitând eliminarea cerinței, în condițiile în care autoritatea contractantă nu a precizat dacă mostra este cu titlu gratuit sau oneros, ori se returnează către ofertant la finalizarea licitației. În opinia contestatoarei, autoritatea contractantă nu are specialiștii care să poată atesta calitatea produselor sau aparate de măsură omologate (luxmetru, laborator de fotometrie etc), deci trebuie să solicite doar certificate de conformitate, rapoarte, date tehnice, file de catalog etc. Din analiza fișelor tehnice 1, 2 și 3, Consiliul constată că la pct. 4 Alte condiții cu caracter tehnic, se solicită:, „Se va prezenta mostră funcțională la solicitarea autorității contractante”. Potrivit art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016: „Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă Pagina 16 din 20
şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”, astfel că autoritatea contractantă este obligată să prezinte potențialilor ofertanți toate informațiile care, în cazul de față, pot justifica utilitatea solicitării depunerii unei mostre, precum și condițiile aferente acesteia. Prin urmare, în condițiile în care, se dorește achiziția a patru tipuri de aparate de iluminat, precum și de sistemele de telegestiune aferente, care au o valoare apreciabilă, Consiliul constată că autoritatea contractantă trebuie să menționeze, în mod clar, care va fi procedura de predare/primire a mostrelor în situația în care acestea vor fi solicitate, precum și punctul de contact de la care ofertanții vor primi instrucțiuni în acest sens, respectiv titlu gratuit sau oneros, ori se returnează către ofertant. Consiliul apreciază că detalierea în cauză, va conduce la respectarea de către autoritatea contractantă și la principiile nediscriminării și tratamentului egal, consacrate la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice; această conduită fiind prescrisă și de către instanțele europene în această fază a procedurii de atribuire, în sensul că ulterior deschiderii ofertelor, ,,autoritatea contractantă nu poate recurge, (...) la o modificare a specificației tehnice referitoare la un element al unui contract, fără încălcarea principiilor egalității de tratament și nediscriminării, precum și a obligației de transparență’’ (C-278/14). Față de cele evocate, Consiliul constată că nu se impune eliminarea cerinței respective, ci numai completarea acesteia de către autoritatea contractantă, cu informațiile mai sus precizate și cu respectarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, conform cărora ,,În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja existente în acesta, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare’’. Următoarea critică a societății contestatoare (a șaptea) vizează solicitarea, din fișa tehnică a sistemului de telegestiune, potrivit căreia ofertanții trebuie să pună la dispoziție un „cont demo în aplicația de telegestiune ofertată pentru a putea fi verificate funcțiile acesteia”, societatea .... Contestatoarea solicită ca acest cont demo să fie prezentat doar de către ofertantul clasat pe locul I, deoarece autoritatea contractantă a solicitat capturi de ecran pentru toate funcțiile aplicației care să demonstreze îndeplinirea cerințelor, iar accesul în aplicația sistemului de telegestiune, chiar și pentru un cont demo, presupune semnarea unui acord de confidențialitate, punerea la dispoziție din partea autorității contractante a unor date cu caracter personal ale persoanei căreia i se permite acces în aplicație, precum și semnarea unor declarații privind protecția datelor personale. Pagina 17 din 20
În conținutul Fișei tehnice nr. 5 – Sistem de telegestiune a iluminatului public – monitorizare și control punct de aprindere, se solicită, printre altele: „Se va pune la dispoziția autorității contractante un cont demo în aplicația de telegestiune ofertată, pentru a putea fi verificate funcțiile aplicației solicitate în documentația de atribuire. Se vor prezenta datele de autentificare (user și parolă) și linkul pentru rularea contului demo”. Având în vedere explicațiile contestatoarei, precum și faptul că nici autoritatea contractantă și nici proiectantul ... nu au prezentat niciun argument care să combată solicitarea contestatoarei, Consiliul va admite această critică și va obliga autoritatea contractantă să reformuleze cerința în discuție, în sensul ca acest cont demo să fie prezentat doar de către ofertantul clasat pe primul loc. Ultima observație a contestatoarei (a opta) se referă la faptul că în fișa tehnică a sistemului de telegestiune, autoritatea contractantă a prevăzut că „...sistemul va avea în componența sa un echipament ce va trebui să asigure afișare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței de afișare a datelor „prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, deoarece, în opinia ei, se încalcă prevederile art. 2 Legea nr. 98/2016, mai precis principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Din lecturarea contestației, Consiliul constată că autoarea acesteia prezintă argumente contradictorii prin afirmația potrivit căreia „utilizarea acestui dispozitiv (...) pe perioada activității de mentenanță devine insuficientă, astfel nici acest lucru nu este îndeajuns pentru a-l utiliza doar pe acesta”. Prin urmare, societatea ... recunoaște necesitatea solicitării acestui echipament, chiar dacă nu ar fi una performantă, astfel că nu se impune eliminarea acesteia. În ceea ce privește susținerea contestatoarei conform căreia „la acest moment nu am identificat niciun producător recunoscut la nivel internațional sau european care să producă acest GATEWAY cu ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, Consiliul nu o va reține ca întemeiată, deoarece doar simpla afirmație în acest sens nu poate constitui o probă concretă în sensul dispozițiilor art. 259 –Sarcina probei din Codul de Procedură Civilă, conform cărora: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Având în vedere aspectele de fapt și de drept mai sus prezentate, ținând seama de dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de Pagina 18 din 20
achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 26 alin. (5), din același act normativ, pentru considerentele evocate în motivare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de către societatea ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, în ceea ce privește criticile nr. 1, 6 și 7 din contestație, cu aplicarea prevederilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, conform cărora: „În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja existente în acesta, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.” Va respinge ca nefondate celelalte critici. Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei”. Totodată, Consiliul va lua în considerare și prevederile art. 451 Cuantumul cheltuielilor de judecată din Codul de Procedură Civilă, potrivit cărora „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei”. Față de cadrul juridic anterior fixat, raportat la faptul că au fost admise, doar criticile nr. 1, 6 și 7, Consiliul va reduce cuantumul precizat în cadrul facturii seria SS nr. 188/15.11.2021, de la 1.000 lei la 375 de lei și va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare acestei sume. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 19 din 20
Admite, în parte, contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., cu sediul în ... și obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, în ceea ce privește criticile nr. 1, 6 și 7 din contestație, cu aplicarea prevederilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, în termen de 15 zile. Respinge ca nefondate celelalte critici. Obligă autoritatea contractantă la plata, către contestatoare, a cheltuielilor de judecată în valoare de 375 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 101/2016. Președinte, Membru, Membru, ... ... ... ... ... ...
Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține ...(...) pagini. Pagina 20 din 20
Legăturile se bazează pe coduri CPV sau critici comune din buletin. Verificați faptele și motivarea fiecărui document.