Decizie CNSC 848/2026

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 848/C10/528, 619 Data: 23.03.2026 În cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată de SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea Câmpina, str. Voila nr. 114, județul Prahova, în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect „Servicii de pază și monitorizare video pentru sediul Spitalului de Psihiatrie Voila” au fost depuse: I. Contestația nr. fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 10574/17.02.2026, formulată de către TMG GUARD S.R.L., cu sediul în Târgu-Jiu, str. Lalelelor nr. 3B, județul Gorj, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J2016000076185, având CUI RO35469698, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Târgu Jiu, str. Narciselor nr. 133, județul Gorj, împotriva raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026, emis de către SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA, se solicită admiterea contestației, în principal obligarea autorității contractante la a-i pune la dispoziție, în integralitate documentele dosarului achiziției referitoare la oferta depusă de participantul câștigător ALFA SECURITY SERVICE S..R.L. și modalitatea în care aceasta a fost evaluată, urmând ca, prin repunerea în termenul de motivare a contestației, de la data asigurării accesului să curgă termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016, pentru formularea contestației împotriva raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și tuturor actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat; în subsidiar, anularea raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și toate actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității, respectiv să reia procedura de evaluarea ofertelor prin reevaluarea ofertei depusă de participantul câștigător ALFA SECURITY SERVICE SRL și constatarea acesteia ca neconformă, în temeiul dispozițiilor Pagina 1 din 3

art. 210 alin. 1 și 3 din Legea nr. 98/2016 raportat la art. 136, alin. 3 HG nr. 395/2016 și pe cale de consecință stabilirea clasamentului și desemnarea ofertei câștigătoare, prin excluderea participării ALFA SECURITY SERVICE S.R.L. Prin adresa nr. 94/27.02.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 13771/27.02.2026, ALFA SECURITY SERVICE S.R.L., cu sediul în Vaslui, str. Ștefan cel Mare nr. 115, cam. 9, et. 1, județul Vaslui, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J37/495/2004, având CUI RO16615886, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate de TMG GUARD SRL. II. Prin contestația nr. 642/23.02.2026 (dosar nr. 619/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 12424/24.02.2026, formulată de către TEAM FORCE SECURITY S.R.L., cu sediul în București, Șos. Sălaj nr. 420-424, bl.9 bis, et.9, ap. 74 sectorul 5, s-a solicitat Consiliului să dispună admiterea contestației; anularea adresei privind comunicarea rezultatului procedurii nr. 1274/11.02.2026 și a actelor subsecvente, respectiv raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026 de către SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA prin care oferta operatorului economic ALFA SECURITY SERVICES S.R.L, a fost declarată câștigătoare, respectiv ofertele aparținând TMG GUARD S.R.L - locul II, OK GUARD S.R.L locul - III, pe care le critică ca fiind netemeinice și nelegale; obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere în vederea restabilirii legalității în procedura de atribuire, prin raportare la prevederile în vigoare în materia achizițiilor publice și în conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligațiilor salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator și declararea câștigătoare dintre ofertele admisibile, cu respectarea criteriului de atribuire; încuviințarea accesului la documentele achiziției, inclusiv la documentele ofertanților clasați pe locul I, II și III, ce au fost declarate, fără a fi probate, ca fiind confidențiale. Prin adresa nr. 117/04.03.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 15170/04.03.2026, ALFA SECURITY SERVICE SRL, cu sediul în Vaslui, str. Ștefan cel Mare nr. 115, cam. 9, et. 1, județul Vaslui, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J37/495/2004, având CUI RO16615886, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate de TEAM FORCE SECURITY SRL. Prin adresa nr. 1369/06.03.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 15686/06.03.2026, TMG GUARD SRL, cu datele de identificare de mai sus, a formulat cerere de intervenție voluntară prin care solicită respingerea contestației ca tardiv formulată și ca lipsită de interes. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile vor fi soluționate împreună cu cererile de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, Pagina 2 din 3

asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite excepția tardivității contestației formulată de către TEAM FORCE SECURITY S.R.L., invocată de intervenientul TMG GUARD S.R.L. Pe cale de consecință, respinge contestația formulată de TEAM FORCE SECURITY S.R.L., în contradictoriu cu SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA, ca tardivă, în cadrul dosarului nr. 619/2026. Admite cererile de intervenție formulate de către ALFA SECURITY SERVICE SRL și TMG GUARD S.R.L., în cadrul dosarului nr. 619/2026. Admite contestația formulată de TMG GUARD S.R.L., în contradictoriu cu SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA, în cadrul dosarului nr. 528/2026. Anulează, în parte, procesul-verbal nr. 852/30.01.2026 și, în parte, raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026, în ceea ce privește mențiunile referitoare la oferta depusă de către ALFA SECURITY SERVICE S.R.L., inclusiv aplicarea criteriului de atribuire. Anulează toate actele subsecvente raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026. Obligă autoritatea contractantă SPITALUL DE PSIHIATRIE VOILA ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea prezentei decizii, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta depusă de către ALFA SECURITY SERVICE S.R.L. Respinge cererea de intervenție formulată de către ALFA SECURITY SERVICE SRL, în cadrul dosarului nr. 528/2026. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Redactat în 6 exemplare originale, conține 47 pagini Pagina 3 din 3

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 848/C10/528, 619 Data: 23.03.2026 În cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată de .............. în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ................... în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect „Servicii de pază și monitorizare video pentru sediul ...................” au fost depuse: I. Contestația nr. fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 10574/17.02.2026, formulată de către .................înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ......, având ......................, împotriva raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026, emis de către ....................., se solicită admiterea contestației, în principal obligarea autorității contractante la a-i pune la dispoziție, în integralitate documentele dosarului achiziției referitoare la oferta depusă de participantul câștigător ..................... și modalitatea în care aceasta a fost evaluată, urmând ca, prin repunerea în termenul de motivare a contestației, de la data asigurării accesului să curgă termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016, pentru formularea contestației împotriva raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și tuturor actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat; în subsidiar, anularea raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și toate actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității, respectiv să reia procedura de evaluarea ofertelor prin reevaluarea ofertei depusă de participantul câștigător ........................... și constatarea acesteia ca neconformă, în temeiul dispozițiilor art. 210 alin. 1 și 3 din Legea nr. 98/2016 raportat la art. 136, alin. 3 HG nr. 395/2016 și pe cale de consecință stabilirea clasamentului și desemnarea ofertei câștigătoare, prin excluderea participării ..................... Pagina 1 din 47

Prin adresa nr. 94/27.02.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 13771/27.02.2026, .................... înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. .............. având ................, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate de ........................... II. Prin contestația nr. 642/23.02.2026 (dosar nr. 619/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 12424/24.02.2026, formulată de către ......................., s-a solicitat Consiliului să dispună admiterea contestației; anularea adresei privind comunicarea rezultatului procedurii nr. 1274/11.02.2026 și a actelor subsecvente, respectiv raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026 de către ............... prin care oferta operatorului economic ..................... a fost declarată câștigătoare, respectiv ofertele aparținând ........................, pe care le critică ca fiind netemeinice și nelegale; obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere în vederea restabilirii legalității în procedura de atribuire, prin raportare la prevederile în vigoare în materia achizițiilor publice și în conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligațiilor salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator și declararea câștigătoare dintre ofertele admisibile, cu respectarea criteriului de atribuire; încuviințarea accesului la documentele achiziției, inclusiv la documentele ofertanților clasați pe locul I, II și III, ce au fost declarate, fără a fi probate, ca fiind confidențiale. Prin adresa nr. 117/04.03.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 15170/04.03.2026, ........................, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ................, având ....................... a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate de ........................... Prin adresa nr. 1369/06.03.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 15686/06.03.2026, ......................... cu datele de identificare de mai sus, a formulat cerere de intervenție voluntară prin care solicită respingerea contestației ca tardiv formulată și ca lipsită de interes. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile vor fi soluționate împreună cu cererile de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent (dosar nr. 528/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 10574/17.02.2026, .............. critică oferta câștigătoare a ofertei ..................... În fapt, la data de 11.02.2026, societatea contestatoare arată că a primit comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, prin care a fost înștiințată că oferta depusă Pagina 2 din 47

de .................a fost declarată admisibilă, însă în urma aplicării criteriului așa cum a fost publicat în anunțul de participare, s-a clasat pe locul II și nu a fost declarată câștigătoare pentru atribuirea contractului de achiziție publică/încheierea acordului cadru ce rezultă din procedura de atribuire, oferta declarată câștigătoare în urma aplicării criteriului de atribuire fiind oferta prezentată de ...................... care s-a plasat pe primul loc, cu un preț de 1.098.060,48 lei. Informațiile ce au fost transmise prin comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, rezultă și din raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026. I. În ceea ce privește îngrădirea nelegală a accesului la dosarul achiziției și cu privire la cererea de repunere în termenul de motivare a contestației: Contestatoarea precizează că, după ce a fost înștiințată asupra rezultatului procedurii, în temeiul dispozițiilor art. 217, alin. 4, 5 și 6 din Legea nr. 98/2016, și-a exercitat dreptul de a studia dosarul achiziției, sens în care a transmis cerere autorității contractante. Autoritatea contractantă, a transmis prin e-mail, raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026 și procesele-verbale ce au stat la baza întocmirii acestuia, respectiv: procesul verbal nr. 11493/10.12.2025 al ședinței de verificare a informațiilor din DUAE precum și din documentele care îl însoțesc conform Notificării ANAP nr. 258/2017, care demonstrează îndeplinirea cerințelor de calificare, procesul-verbal nr. 11870/22.12.2025 al ședinței de evaluare a propunerilor tehnice, procesul-verbal nr. 852/30.01.2026 al ședinței de evaluare a propunerilor financiare, procesul-verbal nr. 1207/10.02.2026 al ședinței de verificare a documentelor suport/dovezilor pentru informațiile prezentate în DUAE, precum și Formularul nr. 7 - Declarația privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară care are caracter confidențial, depusă de ........................., excepție făcând documentele de calificare, răspunsurile la solicitările de clarificări transmise de ofertantul câștigător și propunerea tehnică, propunerea financiară depuse în cadrul procedurii de același ofertant, deoarece au fost declarate confidențiale. Societatea contestatoare susține că existența declarației de confidențialitate depusă de ofertantul câștigător nu respectă dispozițiile art. 57 din Legea nr. 98/2016-aproborate cu cele ale art. 12; alin. 1 din Anexa la HG nr. 395/2016, deoarece motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul documentelor de calificare, răspunsurilor la solicitările de clarificări, propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică și plauzibilă, prin prezentarea motivelor concrete în temeiul cărora ofertantul dorește să păstreze confidențiale unele informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau din propunerea financiară, prin raportare la domeniul de activitate al acestuia, respectivele informații/elemente declarate confidențiale putând viza date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale ori date protejate de un drept de proprietate intelectuală. De asemenea, menționează că, OUG nr. 114/2020, care a intrat în vigoare la data de 13.07.2020, 4 modificat Legea nr. 98/2016, în dispozițiile art. 217, alin. 5 și 6 din această lege, fiind reglementată obligativitatea Pagina 3 din 47

probării confidențialității ofertelor, întrucât informațiile din propunerea tehnică,

elemente

din

propunerea

financiară

și/sau fundamentările/justificările de preț/cost cuprind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, și obligativitatea ca informațiile indicate de operatorii economici di« propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă. Cum ..................... nu a depus/dovezi privind confidențialitatea ofertei sale și nu au probat această confidențialitate, iar "documentele de calificare ori alte documente care nu fac parte din propunerea tehnică sau din cea financiară ale ofertei participanților nu pot fi nici măcar indicate și/sau probate ca fiind confidențiale, societatea contestatoare apreciază că autoritatea contractantă în mod nelegal i-a restricționat accesul la ofertele depuse de acest participant, fiind astfel în imposibilitatea de a le cunoaște conținutul și de a formula în termen critici cu privire la elementele lor, care au fost evaluate. Întrucât apreciază ca fiind temeinic justificate motivele pe care le-a invocat anterior, cu privire la pierderea termenului procedural de motivare a contestației vizavi de netemeinicia și nelegalitatea actelor autorității contractante contestate din perspectiva evaluării ofertei participantului câștigător, petenta consideră ca fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 186, alin. 1 din CPC, aplicabil în speță față de dispozițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016, și ca atare, solicită Consiliului ca admiterea contestației a restricționat în mod nelegal accesul la dosarul achiziției și pe cale de consecință, obligarea de a-i pune la dispoziție, în integralitate documentele dosarului achiziției referitoare la oferta depusă de participantul câștigător și modalitatea în care aceasta a fost evaluată, urmând ca, prin repunerea în termenul de motivare a contestației, de la data asigurării accesului să curgă termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016, pentru formularea contestației împotriva raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și tuturor actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat. II. Cu privire la netemeinicia și nelegalitatea evaluării propunerii financiare a participantului câștigător, ce rezultă din datele cuprinse în procesul-verbal nr. 852/30.01.2026 al ședinței de evaluare a propunerilor financiare: Societatea contestatoare apreciază că raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și toate actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat sunt netemeinice și nelegale, deoarece membrii comisiei de evaluare și-au îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile prevăzute de dispozițiile art. 210 alin. 1 și 3 din Legea nr. 98/2016, deoarece oferta depusă de ........................... este neconformă raportat la art. 136, alin. 3 HG nr. 395/2016, întrucât participantul câștigător nu a furnizat dovezi care să justifice în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al Pagina 4 din 47

costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la art. 210 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. Sub acest aspect, potrivit procesului-verbal nr. 852/30.01.2026 al ședinței de evaluare a propunerilor financiare, comisia de evaluare a constatat că, prețul propus ...................... este neobișnuit de scăzut în relație cu serviciile ce urmează a fi prestate, respectiv cu 20,49% mai puțin decât valoarea estimată, sens în care, prin adresa nr. 106/12.01.2026, acestui participant i-au fost solicitate clarificări. Din același proces-verbal, rezultă că .......................... a transmis doar Adresa nr. 13/13.01.2026, în care a menționat că valoarea ofertată este corectă, fiind susținută de provizioanele încasate conform Legii nr. 76/2022. Or, în ceea ce privește oferta anormal de scăzută CJUE în Hotărârea în cauza C-599/10, SAG ELV Slovensko a.s. aminteşte faptul că, art. 55 din Directiva 2004/18, în cazul în care, pentru un anumit contract, sunt prezentate oferte care par anormal de scăzute în raport cu bunurile, lucrările sau serviciile prestate, autoritatea contractantă, înainte de a putea respinge respectivele oferte, solicită, în scris, detalii privind elementele ofertei pe care le consideră relevante. Rezultă clar din aceste dispoziții, redactate în termeni imperativi, că legiuitorul Uniunii a înțeles să oblige autoritatea contractantă să verifice elementele ofertelor care prezintă un caracter anormal de scăzut impunându-i în acest scop obligația de a solicita candidaților să furnizeze dovezile necesare pentru a demonstra că aceste oferte sunt serioase (a se vedea în acest sens Hotărârea din 27.11.2001, Lombardini şi Mantovani, C- 285/99 şi C-286/99, Rec, p.I- 9233, pct. 46-49). În consecință, existența unei dezbateri contradictorii efective, plasată într-un moment util în procedura de examinare a ofertelor, între autoritatea contractantă și candidat, în scopul ca acesta din urmă să poată demonstra că oferta sa este serioasă, constituie o cerință a Directivei 2004/18 în vederea evitării arbitrariului din partea autorității contractante și a garantării unei concurențe sănătoase între operatorii economici (a se vedea în acest sens Hotărârea din 27.11.2001, Lombardini şi Mantovani, citată anterior, pct. 57). Pe de altă parte, deși efectul util al art. 55 alin. 1 din Directiva 2004/18 implică faptul că revine autorității contractante sarcina de a formula clar solicitarea adresată candidaților în cauză pentru a-i pune pe aceștia în măsura să justifice deplin și util caracterul serios al ofertelor lor, numai instanța națională are competența de a verifica, ținând seama de ansamblul înscrisurilor din dosar care îi sunt puse la dispoziție, dacă solicitarea de clarificare a permis candidaților în cauză să explice suficient elementele ofertei lor. Or, în condițiile în care chiar autoritatea contractantă a reținut că prețul propus de ....................... este neobișnuit de scăzut, contestatoarea apreciază că verificarea îndeplinirii dispozițiilor legale în materie de muncă și fiscalitate, din perspectiva îndeplinirii obligațiilor angajatorului și asigurării drepturilor cuvenite salariaților era obligatorie pentru membrii comisiei de evaluare, fiind necesar a certifica dacă ofertantul poate justifica prețul, în acord cu dispozițiile art. 215, alin. 5 din Legea nr. 98/2016 raportat la art. 137, alin. 3, lit. c și d din HG nr. 395/2016. În stabilirea prețului ofertat, operatorii economici aveau obligația respectării cel puțin a următoarelor dispoziții legale: Pagina 5 din 47

 Codul Muncii: - art. 112, alin. 1: Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. - art. 113: (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) în funcție de specificația unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. - Art. 114, alin. 1: Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Art. 125: (1) Munca prestată între orele 22:00-6:00 este considerată muncă de noapte. (2. Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează munca de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează munca de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul sau lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legal cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariați de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea, acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil și numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (5) În situația prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă. - Art. 126: Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru muncă prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. - Art. 137, alin. 1, 2 și 3: (1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbăta și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Art. 142: (1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. - Art. 145, alin. 1 și 2: (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile. Art. 150: (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariate prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu • Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, valabil la data inițierii procedurii de atribuire: -Art. 78, alin. 2 și 3: (2) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. (3) Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații: a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) Pagina 6 din 47

să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate. • HG nr. 1506/2024, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată: -Art. 1: începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră. Or, deși autoritatea contractantă avea obligația de a verifica fermitatea și veridicitatea prețului ofertat și să aprecieze seriozitatea ofertei și dacă prețul propus este rezultatul liberei concurențe și poate fi justificate legal, aceasta a acceptat susținerea ...................... din răspunsul transmis cu Adresa nr. 13/13.01.2026, în sensul că valoarea ofertată este corectă, fiind susținută de provizioanele încasate conform Legii nr. 76/2022, fără a observa măcar că, legea în baza căreia se acordă ajutoare financiare angajatorilor pentru măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă este Legea nr. 76/2002 și nu Legea nr. 76/2022. Mai mult decât atât, nu este posibilă recunoașterea unui provizion în condițiile în care publicarea unui anunț nu este de natură a crea obligații curente pentru un operator economic și nu poate să-i creeze acestuia obligații în mod legal sau implicit. Sub acest aspect, trebuie avute în vedere următoarele prevederi relevante ale OMFP nr 1802/2014: Secțiunea 4.10 4.10.1. Recunoașterea provizioanelor 369. - (1) Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea. (2) Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în considerare toate informațiile disponibile. 370. - (1) La data bilanțului, valoarea unui provizion reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor probabil sau, în cazul unei obligații, a sumei necesare pentru stingerea acesteia. Ca urmare, provizioanele nu poate depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului. (2) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate. 371. - Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. 372. - (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste pierderi viitoare nu corespund definiției unei datorii și nu sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere a provizioanelor. (2) Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indică faptul că anumite active de exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, entitatea testează aceste active pentru depreciere. 373. - Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 374. - (1) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: - o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. (2) O obligație curentă este o obligație legală sau implicită. (3) în înțelesul prezentelor reglementări: a) o obligație legală este obligația care rezultă: - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislație; sau - din alt efect al legii; b) o obligație implicită (de exemplu, obligația prin care o entitate se angajează să efectueze plăți compensatorii personalului disponibilizat) este obligația care rezultă din acțiunile unei entități în cazul în care: Pagina 7 din 47

- prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declarație suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că își asumă anumite responsabilități; și - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că își va onora acele responsabilități. Din prevederile mai sus enunțate rezultă că provizioanele sunt alocate pentru evenimente viitoare sau riscuri, așadar ele nu reprezintă cheltuieli certe. Includerea unui provizion în calculul costului serviciilor de pază nu demonstrează că resursele respective vor fi cheltuite efectiv în executarea contractului. Contestatoarea subliniază că ofertele depuse, reprezintă angajamente asumate de către ofertanți în scopul realizării obiectului contractului, astfel că prețul nu este un element pur formal al ofertei, ci reprezintă un element esențial al propunerii tehnice și financiare a cărui realitate și sustenabilitate trebuie verificate de comisia de evaluare, în baza respectării principiilor asumării răspunderii, tratamentului egal și nediscriminării și confirmate de ofertanți prin documentele înaintate autorității contractante. Or, ........................ a indicat și costuri suportate din stimulente de care beneficiază în temeiul Legii nr. 76/2002. Din raportul procedurii contestat, nu rezultă dacă membrii comisiei de evaluare au verificat dacă ofertantul câștigător a depus toate documentele doveditoare ale acestor facilitați, conform dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002, respectiv convenția încheiată cu AJOFM, de la sediul participantului, decizia de intrare în plată a convenției cu suma aferentă, tabelul nominal cu agenții subvenționați - parte a convenției, Anexa nr. 5 ce poartă viza ANOFM pentru a demonstra că subvențiile propuse sunt/au fost în plată. De asemenea, nu rezultă dacă comisia de evaluare a verificat dacă aceleași convenții invocate de ofertantul câștigător au mai fost utilizate în diminuarea prețului ofertat pentru alte proceduri de achiziție și nici dacă personajul pentru care acest participant a declarat că se primesc subvenții este utilizat exclusiv în executarea contractului aferent prezentei proceduri, în care a declarat utilizarea subvențiilor. Autoarea contestației apreciază că ofertanții nu pot uza de aceste convenții pe care le-au încheiat cu Agențiile pentru Ocuparea Forțelor de Muncă în toate procedurile de atribuire la care participă în justificarea unor prețuri mai mici, având în vedere faptul că angajatorul obține în baza Legii nr. 76/2002 un singur ajutor, valoare care justifică doar prețul tarifului contractului de pază unde prestează respectivul salariat munca. Subvențiile reglementate de Legea nr. 76/2002 se acordă pentru o anumită persoană, persoană ce prestează activitate în cadrul unui contract de muncă deja existent. Astfel, apreciază că se impune utilizarea personalului pentru care se primesc subvenții în executarea contractului aferent procedurii în care au fost utilizate subvenții în diminuarea prețului ofertat. Spre aceeași concluzie trimit și prevederile art. 85, alin. 4 din Legea nr. 76/2002, respectiv art. 83, alin. 2, coroborat cu alin. 7 din același act normativ, conform cărora acordarea facilităților se efectuează proporțional cu timpul lucrat, fiind instituită, totodată, obligativitatea restituirii sumelor de bani încasate cu titlu de convenție dacă angajatorul încetează raporturile de muncă anterior termenului de 18 luni. Pagina 8 din 47

Rezultă, astfel, fără putință de tăgadă, faptul că sumele primite urmare a unor astfel de convenții de către societățile ofertante sunt strict pentru persoana angajată și utilizată și nu în alte scopuri. În mod evident, facilitatea oferită de Legea nr. 76/2002 este oferită angajatorului, însă destinația sa este clar reglementată de lege, respectiv este acordată pentru persoana angajată dintre categoriile reglementate de lege, cu condiția/obligația menținerii raporturilor de muncă, pe perioada determinată de lege. Chiar dacă actul normativ nu prevede în mod expres că sumele reprezentând subvențiile în baza Legii nr. 76/2002 nu pot fi folosite decât în contractele în care sunt folosiți angajați în considerarea cărora s-au perfectat convențiile, o astfel de interpretare se impune pentru a exclude invocarea acestora în mai multe contracte, respectiv proceduri de achiziție, permițând prin aceasta ofertantului să justifice prețul pe criterii artificiale. De altfel, păstrând același raționament juridic, și în Decizia civila nr. 128/15.01.2018 pronunțată de Curtea de Apel București și respectiv în Decizia civilă nr. 1294/04.11.2019 pronunțau: de Curtea de Apel Timișoara, instanțele de judecată au reținut că angajații pentru care sunt obținute subvenții în baza Legii nr. 76/2002 trebuie implicați doar în derularea viitorului contract încheiat urmare a proceduri de atribuire, pentru care s-a diminuat prețul ofertat. Societatea contestatoare apreciază că nu prezintă relevanță faptul că suma reprezentând subvențiile este determinată, aceasta nefiind de natură a exclude faptul că participanții ar putea să invoce sumele reprezentând subvenții în mai multe contracte aflate în derulare. Or, apreciază că participantul câștigător, aflat în această situație trebuia să indice modalitatea distribuirii provizioanelor rezultate din convenții, iar comisia de evaluare trebuia să verifice efectiv propunerea sa financiară în care a folosit în justificarea prețului ofertat convențiile perfectate în temeiul Legii nr. 76/2002, solicitându-i modul de înregistrare contabilitatea subvenției primite conform convențiilor declarate, cu identificarea clară; contului/conturilor contabil/e (nume și numerar) în care s-a efectuat înregistrarea, transmiterea fișelor analitice aferente contului/conturilor contabil/e și notele contabile prin care au fost înregistrat/e și utilizate subvențiile și justificarea cu privire la sumele reținute în contabilitate provenite din subvenția aferentă convențiilor declarate și regimul lor fiscal, având în vedere data încheierii lor și momentul depunerii ofertelor în prezenta procedură. Societatea contestatoarea susține că ofertanții nu trebuie să vicieze rezultatul procedurii, prin oferirea unor prețuri fără suport legal, în baza unor supoziții proprii, fapt pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a evalua propunerea financiară ținând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea prețului, pentru a se asigura fezabilitatea și sustenabilitatea prețului propus în acest sens. Prin urmare, în condițiile în care propunerea financiară este elaborată fără a avea în vedere toate costurile pe care le implică cerințele documentației de atribuire, este evident că ofertantul în cauză pentru a se încadra în propunerea financiară ofertată, fie nu va respecta cerințele caietului de sarcini, fie va vicia rezultatul procedurii prin ofertarea unor Pagina 9 din 47

prețuri ne sustenabile care nu sunt rezultatul liberei concurențe sau care nu pot fi justificate decât în baza unor simple decizii comerciale. Aplicând în mod corespunzător principiile prevăzute la art. 2, alin. 2 din Legea nr. 98/2016, contestatoarea apreciază că pentru a fi acceptată justificarea unui preț neobișnuit de scăzut, ofertantul trebuie să prezinte: dovezi clare și documente justificative privind elementele de cost efective, o defalcare detaliată a tuturor componentelor (resurse umane, echipamente etc) și explicații verificabile ale modului de formare a prețului. Or, în speță apreciază că justificările oferite de .......................... în legătură cu prețul aparent neobișnuit de scăzut nu sunt documentate în mod concludent, deoarece nu au fost detaliate cheltuielile directe și indirecte sau alte costuri legate de buna justificare a modului de formare a prețului, astfel că acestea nu sunt corespunzătoare pentru a permite comisiei verificarea onestității prețului și susține nivelul scăzut al acestuia. Prin adresa nr. 1503/18.02.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 11582/20.02.2026, .................. transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către ......................, solicitând respingerea, pentru următoarele motive: În urma evaluării ofertelor, a fost declarată câștigătoare oferta depusă de ........................... având în vedere faptul că s-a clasat pe primul loc datorită prețului considerabil mai mic respectiv 1.098.060,48 lei, comparativ cu prețul societății ..................de 1.181.575,68. I. Cu privire la susținerea .......................... că i-a fost îngrădit accesul la dosarul achiziției, autoritatea contractantă face următoarele precizări: Confidențialitatea propunerii financiare precum și a propunerii tehnice, în cadrul achizițiilor publice din România este un principiu fundamental, menit să protejeze secretele comerciale ale ofertanților și să asigure o competiție loială. Aceasta este reglementată de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, ofertele fiind confidențiale până la momentul publicării raportului procedurii. După publicarea rezultatului (raportul procedurii), ofertanții pot vizualiza documentele celorlalți, cu excepția celor marcate ca fiind confidențiale/secrete comerciale. În conformitate cu prevederile art. 57 (1) „Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. (3) Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici anumite cerințe în vederea protejării caracterului confidențial al Informațiilor pe care aceasta le pune la dispoziție pe durata întregii proceduri de atribuire, (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu Pagina 10 din 47

caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea

tehnică,

elemente

din

propunerea

financiară

și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). Art. 65 alin. (2) Conținutul ofertelor și al solicitărilor de participare, precum și cel al planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de soluții este confidențial până la publicarea raportului procedurii". Totodată, autoritatea contractantă aduce la cunoștință că potrivit modificării aduse art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 a achizițiilor publice, prin OUG nr. 114/20201, informațiile indicate de ofertanți/operatori economici ca fiind confidențiale, pot fi doar cele care se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale sau celor care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Așadar, din prevederile sus citate se desprind următoarele concluzii: legislația în materie conferă dreptul operatorilor economici de a declara confidențiale doar anumite informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentări/justificări de preț/cost, drept care este condiționat însă de obligația operatorilor de a justifica caracterul confidențial al acestora întrucât sunt date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Achizitoarea subliniază că motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică și plauzibilă, conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu cele ale art. 123 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, prin prezentarea motivelor concrete în temeiul cărora ofertantul dorește să păstreze confidențiale unele informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau din propunerea financiară prin raportare la domeniul de activitate al acestuia, cu atât mai mult cu cât respectivele informații/elemente declarate confidențiale pot viza date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date protejate de un drept de proprietate intelectuală. Pe de altă parte, astfel cum stipulează art. 57 alin, (1) din Legea 98/2016 a achizițiilor publice, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile/elementele din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost transmise și indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, dar numai dacă operatorii respectivi au dovedit caracterul de confidențialitate al acestora conform art. 57 alin. (4) din același act normativ. ................ la solicitarea de studiere a dosarului, formulată de ........................... cu nr. 327/11.02.2026 și înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 1285/11.02.2026, a comunicat toate documentele aferente dosarului achiziției, mai puțin documentele menționate în declarația de confidențialitate a ofertantului câștigător. De

asemenea,

autoritatea

contractantă,

a

solicitat societății .................. cu adresa nr. 1329/12.02.2026, să precizeze, care dintre documentele de calificare sunt confidențiale, cu indicarea expresă a temeiului legal. Prin răspunsul ofertantului .................. nr. 60/13.02.2026, Pagina 11 din 47

înregistrat la ..................... sub nr. 1379/13.02.2026 s-au transmis propunerea financiară și propunerea tehnică ca fiind confidențiale. Având în vedere prevederile legale susmenționate, autoritatea contractantă susține că a procedat conform legislației în vigoare. II. Cu privire la cel de al doilea motiv al contestației, achizitoarea solicită Consiliului să constate netemeinicia și nelegalitatea acestuia având în vedere următoarele: A trimis solicitarea de clarificare cu nr. 106/12.01.2026 către ...................... prin care a solicitat să se justifice prețul semnificativ mai scăzut decât valoarea estimată și în baza căror reglementări folosește provizioanele pentru a susține prețul. Ulterior solicitării, a primit răspunsul ofertantului ........................ înregistrat sub nr. 13/13.01.2026, răspuns prin care comunică faptul că: "Prețul propus de societatea noastră reflect o structură de costuri optimizată, în baza unei analize a cheltuielilor. Menționăm că în calculul ofertei au fost luate în considerare provizioane obținute de la AJOFM pentru subvențiile pe care le-am avut încheiate în baza Legii 76/2002, în cadrul măsurilor active de sprijin pentru angajatori". Astfel, în urma răspunsului primit, achizitoarea a constatat că prețul ofertat este justificat, sustenabil. Așa cum motivează însuși legiuitorul, prețurile unitare sunt produsul unor factori proprii fiecărui ofertant. Autoritatea contractantă solicită Consiliului să constate că motivarea în fapt și în drept a contestației este numai aparentă. Astfel, afirmațiile ..................... sunt pur speculative și tendențioase, de natură să inducă o suspiciune nefondată asupra ofertei câștigătoare sau asupra modului de evaluare întreprins de comisia de evaluare. În concluzie, pentru motivele prezentate mai sus, .......................... în calitate de autoritate contractantă, apreciază contestația ca fiind netemeinică și nelegală, motiv pentru care solicită respingerea acesteia. Prin adresa nr. 94/27.02.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 13771/27.02.2026, ...................., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...................., având CUI .............. a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate de ..................... pentru următoarele motive: 1. Referitor la obligarea autorității contractante în a acorda accesul la dosarul achiziției, respectiv la oferta depusă de către societatea intervenientă, ....................... menționează faptul că a depus odată cu oferta declarația de confidențialitate, în cuprinsul căreia a motivat și probat criteriile pe care își întemeiază susținerile, fapt pentru care consideră absurde solicitările contestatoarei, referitoare la acordarea accesului la dosarul achiziției. Baza legală relevantă în prezenta speță o constituie prevederile art. 217 alin. (5) din Lege nr. 98/2016, prin intermediul cărora se stabilește că: „Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul Pagina 12 din 47

propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/ justificările de preț/ cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii." În susținere, caracterul de confidențialitate al documentelor ofertei depuse de către intervenientă are scopul de a nu prejudicia interesele legitime în ceea ce privește secretele tehnice și/sau comerciale, dreptul de proprietate intelectuală, datele cu caracter personal, având în vedere: - obligațiile autorității contractante prevăzute în cadrul art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv „Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală "; -prevederile art. 123 alin. (1) din HG. nr. 395/2016, „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile. "; - prevederile art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. „Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivii alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii". De asemenea, în virtutea art. 123 alin. (1) din HG. nr. 395/2016, intervenienta precizează că motivele pentru care informațiile mai sus menționate din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentările/justificările de preț/cost sunt confidențiale sunt următoarele: În cadrul propunerii financiare s-au declarat confidențiale toate documentele, deoarece confidențialitatea acestor documente este reprezentată de conținutul lor. Modul de justificare a elementelor de cost ale ofertei reprezintă soluția intelectuală și economică a fiecărui operator în parte, în speța de față reprezentând proprietatea intelectuală și secretul comercial al societății. De asemenea, se regăsesc date de identificare (nume, prenume, CNP), obligativitatea protejării lor fiind statuată de Legea protecției dalelor cu caracter personal nr. 368/2018 și Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European. Pagina 13 din 47

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, „Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar ne fiind aplicabile prevederile alin. (1)". Cu privire la dovada care conferă caracter de confidențialitate documentelor din propunerea financiară, depusă de către societatea intervenientă, aceasta precizează că în cadrul acestor documente este confidențial modul de deducere al cheltuielilor, deoarece reprezintă rezultatul unei eficientizări permanente activității societății, iar soluțiile adoptate reprezintă proprietatea intelectuală a societății interveniente. Prin acordarea accesului la informațiile din documentele menționate anterior s-ar prejudicia grav participarea societății la viitoarele proceduri de achiziție publică, atât timp cât contracandidații ar avea cunoștință de politica firmei privind soluțiile adoptate în susținerea prețurilor ofertate. Societatea intervenientă menționează că aceste informații sunt efectiv sensibile din punct de vedere comercial și ar crea un dezavantaj economic societății sale, dezvăluirea acestora conducând la vulnerabilitatea societății în cadrul tuturor procedurilor la care participă, cu ofertanți ce au același obiect de activitate și interese contrare. Așadar, cunoașterea lor de către contracandidații participanți la procedură, ar putea duce la folosirea secretului comercial în depunerea unei oferte mult mai avantajoase decât oferta societății interveniente, fapt ce nu ar fi rezultatul propriilor lor eforturi. Astfel, scopul principal urmărit îl reprezintă asigurarea, în mod integral, a confidențialității acestor informații, având în vedere faptul că activitatea unității se fundamentează pe această politică, urmărind totodată asigurarea în mod echitabil a integrității ofertelor depuse. Cu privire la fondul cauzei, societatea intervenientă expune următoarele: Susținerile contestatoarei, conform cărora prețurile pe care le-a ofertat sunt nerealiste și nu pot fi justificate, iar autoritatea contractantă nu efectuat verificări suplimentare cu privire la modul de stabilire al prețului, sub aspectul înglobării, în cadrul acestuia, a tuturor costurilor referitoare la prestarea serviciilor, conform caietului de sarcini și a legislației aplicabile, sunt eronate. Intervenienta solicită Consiliului să constate că pentru tariful unitar ofertat, autoritatea contractantă a stabilit în sarcina ofertanților modelul ce trebuie utilizat pentru detalierea propunerii financiare și modului de calcul al acesteia, indicând în cuprinsul său cheltuielile obligatorii ce trebuie luate în considerare de toți operatorii economici participanți la procedură. Așadar, rezultă că autoritatea contractantă nu a lăsat la aprecierea ofertanților modalitatea de justificare a costurilor ofertei, aceasta fiind impusă prin formularele ce i-au fost puse la dispoziție. Aceste formulare Pagina 14 din 47

devin obligatorii în condițiile în care niciun ofertant nu le-a contestat până la data depunerii ofertei, iar societatea intervenientă le-a respectat întocmai, în ceea ce privește tipul cheltuielilor indicate în conținutul lor. De asemenea, subliniază încă o dată faptul că, contrar susținerilor contestatoarei, autoritatea contractantă a verificat toate costurile incluse în oferta de preț, pe calea solicitărilor de clarificări. Astfel că, în ceea ce privește componenta financiară, autoritatea contractantă a formulat Solicitarea de clarificări cu nr. 106/12.01.2026, prin care s-au solicitat lămuriri referitoare la prețul neobișnuit de scăzut. Societatea a răspuns punctual prin adresa cu nr. 13/13.01.2026, răspuns care se află la dosarul achiziției. Arătă astfel Consiliului că autoritatea contractantă trebuia să ceară o motivare a ofertei depuse, în situația în care aceasta i s-ar fi părut suspectă și cu un preț derizoriu. Având în vedere reglementările în materie, conform art. 45 din Regulamentul Intern alin. (1) și alin. (3), exprimă faptul că în exercitarea atribuțiilor sale comisia de evaluare: „ are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului sectorial respectiv, precum și să nu se afle în raport cu serviciile care constituie obiectul contractului/acordului cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, în caz contrar oferta va fi considerată inacceptabilă. " În consecință, societatea intervenientă solicită Consiliului să constate că pentru tariful unitar ofertat, autoritatea contractantă a stabilit în sarcina ofertanților la momentul depunerilor ofertelor modelul care trebuie utilizat pentru detalierea propunerii financiare și modului de calcul al acesteia, indicând în cuprinsul său cheltuielile obligatorii ce trebuie luate în considerare de toți operatorii economici participanți la procedură. Astfel, în privința prețului ofertat care pare a fi suspicios de mic, menționează faptul că suma dedusă din contract este tot o sumă obținută din plata efectuată ele Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă Vaslui( AJOFM) pentru subvențiile pe care le- a avut încheiate cu aceasta, în baza Legii 76/2002. Dar deoarece sumele respective erau deja încasate, Convențiile pentru acordarea subvențiilor fiind deja finalizate la data depunerii ofertei, le-a intitulat provizioane. Provizioanele deduse de societatea intervenientă din prețul ofertei nu reprezintă sumele viitoare, care urmează a se încasa ca urmare a unei Convenții în derulare cu AJOFM. Sumele ce se încasează în cazul unor convenții în derulare, care se implică în subvenționarea unui contract, sunt sume viitoare, neexistente la data depunerii ofertei, incerte, deoarece depind de persoanele pentru care se acordă, care trebuie astfel implicate în contract. În aceste condiții, se impunea să se depună copiile de pe Convențiile încheiate, din care să rezulte perioada de valabilitate, sumele care urmau să fie încasate și care trebuiau să fie detaliate, persoanele pentru care se vor acorda aceste sume care trebuiau implicate astfel în contract și care trebuiau să îți declare disponibilitatea. Provizioanele constituite și rezervate acestui contract sunt sume încasate deja de la AJOFM, cu titlul de subvenții, sume care existau în cont la Pagina 15 din 47

data depunerii ofertei și care nu sunt condiționate' de încasarea lor ulterioară sau de prezența unor anumiți salariați. Reprezintă sume certe care nu trebuie calculate, deoarece valoarea rezultă din extrasele de cont și Fișa analitică, pe care le-a depus și pe care, conform Legii 76/2006, angajatorul le poate utiliza cum dorește, niciunde în conținutul actului legislativ nefiind impuse condiții pentru modul lor de utilizare. Aceste sume pe care le are în cont deja, nefiind deci condiționate, societatea le-a constituit în provizioane, pe care le-a rezervat pentru a le utiliza în această procedură și în derularea contractului, în cazul în care va fi declarată câștigătoare. Având în vedere că sumele deduse din prețul contractului sunt sume certe, pe care a dovedit că le-a încasat de la AJOFM cu titlul de subvenții, fapt probat cu extrasele ele cont depuse, societatea intervenientă consideră că acestea pot fi deduse din prețul contractului, întrunind diligentele articolului 210 alin. (5) din Legea 98/2016. În cuprinsul acestui text de lege, legiuitorul permite deducerea din prețul contractului a oricăror sume, cu condiția ca acestea să fie obținute în mod legal de la stat. Banii din contul societății, pe care i-a rezervat în provizioane, a dovedit cu extrasele de cont depuse că sunt primiți de la o instituție de stat ( AJOFM) ca ajutor, sub titlul de subvenții, fapt ce se subscrie întru totul diligențelor art. 210 alin.(5) din Legea 98/2016. În consecință, apreciază că oferta depusă de către societatea sa este una reală, sustenabilă și respectă atât principiile care guvernează achizițiile publice prevăzute în art. 2 alin.(2) clin Legea nr. 98/2016, cât și obligațiile privind evaluarea ofertelor prin analizarea modului de formare a acestora, conform art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Totodată, societatea intervenientă solicită Consiliului să rețină faptul că autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligația de a face verificările care se impuneau în speța de față cu privire la oferta sa și că, de fapt, contestatoarea nu emite critici punctuale prin raportare la aceasta, iar susținerile precum că oferta depusă nu poate fi justificată din punct de vedere legal și financiar, conținând prețuri subevaluate, sunt neîntemeiate. Pe cale de consecință, luând în considerare cele expuse anterior, societatea intervenientă solicită Consiliului admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate. II. Prin contestația nr.642/23.02.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 12424/24.02.2026 (dosar nr. 619/2026), ..................., în calitate de operator economic, critică ofertele clasate pe locurile I, II, și III pentru următoarele motive: I. Situația de fapt Autoritatea contractantă a organizat procedura simplificată pentru atribuirea acordului-cadru pe o durată de 36 de luni, rezultând următorul clasament: Locul I – ................ – 1.098.060,48 lei Locul II – ....................... – 1.181.575,68 lei Locul III – ........................... – 1.184.033,21 lei Locul IV – ............................ – 1.248.519,36 lei Pagina 16 din 47

Contestatoarea a arătat că accesul la documentele ofertelor clasate superior a fost restricționat în mod excesiv, invocându-se caracterul confidențial al acestora fără prezentarea unor dovezi concrete. S-a susținut că această conduită încalcă principiile transparenței, tratamentului egal și bunei administrări prevăzute de Legea nr. 98/2016. S-a solicitat ca CNSC să verifice justificarea caracterului confidențial al documentelor, să dispună accesul la acestea și să permită completarea contestației după studierea lor. II. Analiza serviciilor solicitate și fundamentarea costurilor minime Conform documentației de atribuire, acordul-cadru presupune: 1. Servicii de pază și protecție Post nr. 1 – 24/24h – 26.304 ore Post nr. 2 – 12/24h (08:00–20:00) – 13.152 ore Total: 39.456 ore 2. Servicii de monitorizare video Monitorizare permanentă 24/24 prin dispecerat autorizat. 3. Servicii de intervenție rapidă Intervenție la alarmă prin echipaje specializate, conform Legii nr. 333/2003 și HG nr. 301/2012. Contestatoarea a procedat la fundamentarea costurilor minime obligatorii, exclusiv prin raportare la obligațiile salariale prevăzute de Codul muncii și HG nr. 1506/2024. A. Postul 24/24h Necesar personal: 4,42 agenți pentru prestația efectivă; 0,36 agenți pentru concedii de odihnă; total: 4,78 agenți. Cost salarial minim: 30,63 lei/oră Valoare minimă totală: 1.187.757,12 lei fără TVA (ipoteza spor 25%). În ipoteza aplicării art. 126 lit. a) Codul muncii (oră liberă plătită): necesar suplimentar: 0,18 agenți; total: 4,96 agenți; cost salarial: 29,67 lei/oră; valoare minimă totală: 1.162.505,28 lei fără TVA. Aceste valori nu includ cheltuieli indirecte, profit, fond de handicap, costuri operaționale sau subcontractare. PARTEA I – Critici privind oferta ...................... 1. Neîndeplinirea cerințelor privind experiența similară Conform fișei de date, operatorii trebuiau să demonstreze experiență în servicii de pază umană și electronică (video IQ). Din

raportul

procedurii

rezultă

că

.................... subcontractantul ........................ Contestatoarea a arătat că simpla subcontractare nu echivalează cu îndeplinirea criteriului de calificare privind experiența similară. Pentru valorificarea experienței unui terț, acesta trebuia declarat și ca terț susținător, cu angajament ferm conform art. 182–184 din Legea nr. 98/2016. În lipsa acestei calități, criteriul de calificare nu este îndeplinit. 2. Deficiențe ale ofertei financiare Oferta declarată câștigătoare – 1.098.060,48 lei – este: cu 89.696,64 lei sub minimul legal (ipoteza spor 25%); cu 64.444,80 lei sub minimul legal (ipoteza art. 126). Pagina 17 din 47

Diferențele sunt raportate exclusiv la obligațiile salariale minime. Contestatoarea a arătat că oferta a inclus un „provizion” pentru reducerea prețului, însă potrivit OMFP nr. 1802/2014, un provizion poate fi recunoscut doar în condițiile existenței unei obligații curente generate de un eveniment anterior. S-a

invocat

jurisprudența

CNSC

(Decizia

nr. 2315/C5/1907/04.11.2022), potrivit căreia simpla publicare a unui anunț în SEAP nu generează obligații curente care să justifice constituirea unui provizion. Prin urmare, fundamentarea financiară ar fi contrară reglementărilor contabile și ar atrage incidența art. 137 alin. (3) lit. d) din HG nr. 395/2016. PARTEA II – Critici privind oferta ......................... Oferta depusă: 1.181.575,68 lei fără TVA. Potrivit acordului de subcontractare, serviciile de monitorizare și intervenție urmau a fi prestate pentru 1,22% din contract (14.415,22 lei). După deducerea acestei sume, rămâneau 1.167.160,46 lei pentru acoperirea obligațiilor salariale. Diferența față de minimul V.2 era de 4.655,18 lei, sumă care trebuia să acopere cumulativ: fondul de handicap; profit; echipamente; dotări obligatorii conform Legii nr. 333/2003 şi HG nr. 301/2012; medicină a muncii; combustibil; pregătire profesională; cheltuieli indirecte (asigurări, licențe, management, utilități etc.). Contestatoarea a susținut că această diferență este insuficientă și că oferta este ne sustenabilă. S-a reiterat necesarul minim de personal: 4,97 agenți pentru postul 24/24h; 2,39 agenți pentru postul 12/24h; total minim: 7,36 agenți. Subdimensionarea ar conduce fie la ore suplimentare ne bugetate, fie la încălcarea Codului muncii, fie la afectarea continuității serviciului. PARTEA III – Critici privind oferta ......................... Oferta: 1.184.033,21 lei fără TVA. Față de minimul V.1 este mai mică cu 3.723,91 lei. Față de minimul V.2 este mai mare cu 21.527,93 lei. Contestatoarea a arătat că diferența de 21.527,93 lei trebuie să acopere toate cheltuielile indirecte, profitul, fondul de handicap și costurile operaționale. De asemenea, s-a invocat lipsa documentelor privind: Licența .............................; experiența similară în servicii de pază electronică (video IQ). În ceea ce privește intervenția rapidă, s-a arătat că, potrivit Legii nr. 333/2003 și HG nr. 301/2012, echipajele trebuie să fie înscrise în Anexa 1B a Regulamentului dispeceratului și autorizate de organul de poliție competent pentru raza municipiului Câmpina. În lipsa verificării concrete a acestor elemente, nu se poate reține îndeplinirea cerinței legale. Pagina 18 din 47

În consecință, s-a solicitat anularea rezultatului procedurii și reevaluarea ofertelor cu respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal și legalității în materia achizițiilor publice. Prin adresa nr. 2064/05.03.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 15595/06.03.2026, ................transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către .................... solicitând respingerea acesteia ca nefondată, pentru următoarele motive: Autoritatea contractantă arată că în urma evaluării ofertelor, a fost declarată câștigătoare oferta depusă de ................. având în vedere faptul că s-a clasat pe primul loc datorită prețului considerabil mai mic respectiv 1.098.060,48 lei, comparativ cu prețul societății .................. de 1.248.519,36 lei. I. Cu privire la susținerea .................. că i-a fost îngrădit accesul la documentele ofertanților clasați pe locurile I, II, și III, achizitoarea face următoarele precizări: Confidențialitatea propunerii financiare precum și a propunerii tehnice, în cadrul achizițiilor publice din România este un principiu fundamental, menit să protejeze secretele comerciale ale ofertanților și să asigure o competiție loială. Aceasta este reglementată de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, ofertele fiind confidențiale până la momentul publicării raportului procedurii. După publicarea rezultatului (raportul procedurii), ofertanții pot vizualiza documentele celorlalți, cu excepția celor marcate ca fiind confidențiale/secrete comerciale. În conformitate cu prevederile art.57 (1) "Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. (3) Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici anumite cerințe în vederea protejării caracterului confidențial al informațiilor pe care aceasta le pune la dispoziție pe durata întregii proceduri de atribuire. (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). Art. 65 alin. (2) Conținutul ofertelor și al solicitărilor de participare, precum și cel al planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de soluții este confidențial până la publicarea raportului procedurii" Totodată, achizitoarea arată că potrivit modificării aduse art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 a achizițiilor publice, prin OUG nr. 114/20201, informațiile indicate de ofertanți/operatori economici ca fiind confidențiale, pot fi doar cele care se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale sau celor care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Așadar, din prevederile sus citate se desprind următoarele concluzii: legislația în materie conferă dreptul operatorilor economici de a declara Pagina 19 din 47

confidențiale doar anumite informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentări/justificări de preț/cost, drept care este condiționat însă de obligația operatorilor de a justifica caracterul confidențial al acestora întrucât sunt date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Achizitoarea subliniază că motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică și plauzibilă, conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu cele ale art. 123 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, prin prezentarea motivelor concrete în temeiul cărora ofertantul dorește să păstreze confidențiale unele informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau din propunerea financiară prin raportare la domeniul de activitate al acestuia, cu atât mai mult cu cât respectivele informații/elemente declarate confidențiale pot viza date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date protejate de un drept de proprietate intelectuală. Pe de altă parte, astfel cum stipulează art. 57 alin. (1) din Legea 98/2016 a achizițiilor publice, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile/elementele din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost transmise și indicate de operatorii economici ca fiind confidențialitate, dar numai dacă operatorii respectivi au dovedit caracterul de confidențialitate al acestora conform art. 57 alin. (4) din același act normativ. La solicitarea de studiere a dosarului, formulată de ................. cu nr. 576/11.02.2026 și înregistrată la autoritatea contractantă ...................sub nr. 1286/11.02.2026, a comunicat toate documentele aferente dosarului achiziției, mai puțin documentele menționate în declarația de confidențialitate a ofertantului câștigător. De

asemenea,

autoritatea

contractantă,

i-a

solicitat societății ....................... cu adresa nr. 1329/12.02.2026, să precizeze, care dintre documentele de calificare sunt confidențiale, cu indicarea expresă a temeiului legal. Prin răspunsul ofertantului ...................... nr. 60/13.02.2026, înregistrat la ..................... sub nr. 1379/13.02.2026 i s-a transmis propunerea financiară și propunerea tehnică ca fiind confidențiale. Având în vedere prevederile legale susmenționate, autoritatea contractantă susține că a procedat conform legislației în vigoare, respectând principiile proporționalității, concurenței loiale, protejării secretului comercial, transparenței și al tratamentului egal. II. Cu privire la cel de al doilea motiv al contestației, achizitoarea solicită Consiliului să constate netemeinicia și nelegalitatea acestuia având în vedere următoarele: Autoritatea contractantă susține că a trimis solicitarea de clarificare cu nr. 106/12.01.2026 către ..................... prin care a solicitat să se justifice prețul semnificativ mai scăzut decât valoarea estimată și în baza căror reglementări folosește provizioanele pentru a susține prețul. Ulterior solicitării, a primit răspunsul ofertantului ........................ înregistrat sub nr. 13/13.01.2026, răspuns prin care comunică faptul că: "Prețul propus de societatea noastră reflect o structură de costuri optimizată, Pagina 20 din 47

în baza unei analize a cheltuielilor. Menționăm că în calculul ofertei au fost luate în considerare provizioane obținute de la AJOFM pentru subvențiile pe care le-am avut încheiate în baza Legii 76/2002, în cadrul măsurilor active de sprijin pentru angajatori". Astfel, în urma răspunsului primit, a constatat că prețul ofertat este justificat, sustenabil. Așa cum motivează însuși legiuitorul, preturile unitare sunt produsul unor factori proprii fiecărui ofertant, fiind verificate/ analizate toate ofertele din punct de vedere al elementelor financiare, al elementelor tehnice și al prețului. Achizitoarea susține că afirmațiile ...................... sunt pur speculative și tendențioase, de natură să inducă o suspiciune nefondată asupra ofertei câștigătoare sau asupra modului de evaluare întreprins de comisia de evaluare, fiind lipsite de o importanță reală, în raport cu obiectul și rezultatul procedurii. Contestatoarea nu indică nicio încălcare concretă a procedurii și a cerințelor legale ce trebuie respectate, fiind simple speculații și interpretări forțate ale legii. Din contestația formulată rezultă fără echivoc ca neavând acces la dosarul achiziției, respectiv la dosarele ofertanților situați pe locurile I, II, și III, susținerile se bazează pe simple supoziții fictive, neavând suport bazat pe realitate. Cu privire la critica privind subcontractantul ................. autoritatea contractantă învederează următoarele: Achizitoarea susține că ..................... face lecții cu privire la noțiunea de subcontractant și cea de terț susținător. Atât timp cât nu a avut acces la documentele depuse, autoritatea contractantă nu înțelege cum se poate pronunța cu privire la relația contractuală care există între .......................... Achizitoarea susține că între ..............................există încheiat acordul de subcontractare nr. 1016/07.11.2025 ce are ca obiect servicii de monitorizare și intervenție, acord de subcontractare care se regăsește menționat și în DUAE. Având în vedere cele arătate anterior, autoritatea contractantă arată că și-a îndeplinit obligațiile cu privire la verificările ce se impuneau cu privire la toate ofertele depuse, hotărârea luată cu privire la oferta ...................... fiind legală și întemeiată. În concluzie pentru motivele prezentate mai sus, ........................... în calitate de autoritate contractantă, apreciază contestația ca fiind netemeinică și nelegală, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.  Prin adresa nr. 117/04.03.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 15170/04.03.2026, .............., cu sediul ..................... înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ............, având CUI ................, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea contestației formulate de ..................pentru următoarele motive: Cu privire la obligativitatea autorității contractante de a acorda acces la dosarul achiziției Intervenienta arată că, odată cu depunerea ofertei, a transmis și declarația de confidențialitate, în cuprinsul căreia a motivat și a probat Pagina 21 din 47

criteriile care justifică declararea anumitor informații ca fiind confidențiale. În aceste condiții, solicitările contestatoarei privind acordarea accesului la dosarul achiziției și la oferta depusă de intervenientă sunt apreciate ca fiind nejustificate. Se arată că baza legală relevantă în prezenta speță este reprezentată de art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: „Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice [...] nu poate fi restricționat decât în măsura în care informațiile din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost au fost declarate și probate ca fiind confidențiale.” În susținerea caracterului confidențial al documentelor depuse în ofertă, intervenienta arată că scopul acestei clasificări este protejarea intereselor legitime ale societății, în special în ceea ce privește: secretele tehnice și comerciale; drepturile de proprietate intelectuală și datele cu caracter personal. În acest sens sunt invocate următoarele dispoziții legale: -art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia autoritatea contractantă are obligația de a nu divulga informațiile indicate și dovedite ca fiind confidențiale; -art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, conform căruia ofertantul indică motivat care informații din propunerea tehnică sau financiară sunt confidențiale; -art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, referitor la accesul la dosarul achiziției publice. Intervenienta arată că, în cadrul propunerii financiare, au fost declarate confidențiale toate documentele, întrucât: -modul de justificare a elementelor de cost reprezintă soluția intelectuală și economică proprie fiecărui operator economic; -aceste informații constituie proprietate intelectuală și secret comercial al societății, -documentele conțin date cu caracter personal (nume, prenume, CNP), a căror protecție este reglementată de Legea nr. 363/2018 și de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). De asemenea, sunt invocate prevederile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora operatorii economici au obligația de a indica și dovedi caracterul confidențial al informațiilor din ofertă. În ceea ce privește dovada caracterului confidențial al documentelor din propunerea financiară, intervenienta arată că modul de deducere al cheltuielilor reprezintă rezultatul unei eficientizări permanente a activității societății, iar soluțiile adoptate constituie proprietate intelectuală. Se mai arată că acordarea accesului la aceste informații ar prejudicia grav participarea societății la viitoarele proceduri de achiziție publică, întrucât competitorii ar putea cunoaște politica de prețuri și strategiile comerciale ale societății. Totodată, aceste informații sunt sensibile din punct de vedere comercial, iar divulgarea lor ar crea un dezavantaj economic intervenientei și ar putea conduce la vulnerabilizarea societății în cadrul procedurilor viitoare. Prin urmare, scopul principal urmărit este asigurarea integrală a confidențialității acestor informații, având în vedere că activitatea societății se fundamentează pe această politică, precum și necesitatea menținerii integrității ofertelor depuse. Pagina 22 din 47

Astfel, Directiva 2014/24/UE, la art. 21 privind confidențialitatea, prevede că autoritatea contractantă nu divulgă informațiile desemnate ca fiind confidențiale de către operatorii economici, inclusiv secrete tehnice sau comerciale. De asemenea, art. 50 alin. (4) din aceeași directivă prevede că anumite informații privind atribuirea contractului pot să nu fie publicate dacă divulgarea lor ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic sau ar afecta concurența loială. Este invocată și Hotărârea CJUE în cauza C-927/10, prin care s-a stabilit că autoritatea contractantă trebuie să realizeze o evaluare comparativă între dreptul la transparență și dreptul la protecția informațiilor confidențiale. Totodată, este invocată Decizia nr. 6291/2018 a Curții de Apel București, prin care s-a reținut că neacordarea accesului la oferta tehnică poate fi justificată prin existența unei declarații de confidențialitate formulate de ofertant. Intervenienta arată că informațiile marcate ca fiind confidențiale — precum: prețurile unitare, formulele de calcul, structura costurilor, strategia de ofertare, metodologia de implementare, soluțiile tehnice, reprezintă un avantaj competitiv ce trebuie protejat. În plus, aceste informații nu se regăsesc în surse publice, sunt protejate intern prin clauze de confidențialitate și constituie strategii comerciale proprii. În susținerea poziției sale, intervenienta invocă și Decizia CNSC nr. 1635/C4/1486/1500 din 14.07.2023, prin care s-a statuat că organismul de soluționare a căilor de atac trebuie să garanteze confidențialitatea secretelor comerciale. De asemenea, sunt invocate considerentele din Cauza C-450/06 Varec împotriva État belge, potrivit cărora organismul de soluționare a căilor de atac trebuie să decidă în ce măsură este necesară protejarea confidențialității informațiilor. Totodată, este menționată Cauza C-927/19 Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, în care s-a stabilit că principiul contradictorialității nu presupune acces nelimitat la toate informațiile din procedura de atribuire. Intervenienta arată că divulgarea acestor informații ar produce prejudicii economice și comerciale, întrucât competitorii ar putea: analiza strategiile de ofertare ale societății; copia soluțiile tehnice fără costuri proprii și formula oferte adaptate pentru a depăși oferta intervenientei. De asemenea, ar putea fi încălcate contractele de confidențialitate încheiate cu terții, iar dezvăluirea costurilor interne ar afecta poziția societății pe piață. Societatea

intervenientă

invocă

și

Decizia

CNSC

nr. 423/C11/184/20.02.2024, prin care s-a reținut că dreptul de acces la informații trebuie pus în balanță cu dreptul operatorilor economici de a-și proteja informațiile confidențiale. De asemenea, este invocată Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 29 ianuarie 2013 (cauzele conexate T-339/10 și T-532/10), care a statuat că protecția ofertelor față de alți ofertanți este necesară pentru menținerea unei concurențe nedenaturate. În același sens este invocată și Hotărârea nr. 354/2021 a Curții de Apel Ploiești, care a stabilit că principiul egalității de tratament între ofertanți este Pagina 23 din 47

respectat atunci când toți ofertanții au depus declarații de confidențialitate în aceleași condiții. Prin urmare, se solicită menținerea caracterului confidențial al informațiilor din ofertă, cu respectarea principiilor proporționalității; concurenței loiale; protejării secretului comercial; transparenței și tratamentului egal. Intervenienta apreciază că motivele invocate de contestatoare sunt lipsite de relevanță reală în raport cu obiectul și rezultatul procedurii, întrucât acestea vizează aspecte minore sau formale care nu influențează conținutul ori competitivitatea ofertei. Contestatoarea nu indică nicio încălcare substanțială a cerințelor documentației de atribuire și nici nu demonstrează existența unui prejudiciu concret sau a unui avantaj incorect care să fi afectat rezultatul procedurii. Se arată că susținerile contestatoarei reprezintă simple speculații și interpretări forțate ale unor elemente secundare, fără impact asupra criteriilor de calificare, evaluare sau asupra clasamentului final. În plus, intervenienta subliniază faptul că afirmațiile contestatoarei sunt pur speculative, în condițiile în care aceasta nu a avut acces la dosarul achiziției publice la momentul formulării contestației. Prin urmare, se ridică în mod legitim întrebarea în baza căror informații concrete contestatoarea pretinde că ar cunoaște conținutul ofertei depuse și presupusele nereguli constatate. Contestatoarea formulează afirmații privind existența unor neconformități fără a indica sursa informațiilor și fără a demonstra că ar fi avut acces la documentele relevante. Prin adresa nr. 1369/06.03.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 15686/06.03.2026, ..................... cu datele de identificare din petitul deciziei, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea cererii de intervenție pentru următoarele motive: I. Pe cale de excepție, intervenienta invocă tardivitatea contestației formulată de ...................în raport de dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. d din Legea nr. 98/2016 raportat la art. 8 alin. 1 lit. b din Legea nr. 101/2016. Sub acest aspect, precizează că, deși autoritatea contractantă a publicat anunțul de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene JO S 196/2025 cu nr. 2023/S 672013 - 2025 din data de 13.10.2025, în raport de valoarea estimată a achiziției și de obiectul contractului, respectiv servicii de pază, servicii menționate expres în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, la categoria serviciilor de investigație și siguranță, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. d din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă avea obligația publicării unui anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cazul achizițiilor a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de 3.741.750 RON (750.000 EUR). Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 lit. b din Legea nr. 101/2016, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, termenul de Pagina 24 din 47

contestare este de 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, apreciem că formularea contestației de către ................. abia la data de 24.02.2026 este tardivă. Față de cele anterior menționate, intervenienta solicită Consiliului admiterea excepției tardivității contestației formulată de ................... și pe cale de consecință respingerea contestației ca tardiv formulată. II. Pe cale de excepție, societatea intervenientă invocă lipsa de interes a contestatoarei în formularea contestației, deoarece față de motivele invocate aceasta nu a reușit să demonstreze caracterul inadmisibil al ofertei participantului de pe Locul 3 din clasamentul rezultat urmare a aplicării criteriului de atribuire, respectiv a ofertei depusă de ........................ Sub acest aspect, intervenienta precizează că, în conformitate cu prevederile art. 32 din CPC, aplicabile în speță potrivit dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016, una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii civile este reprezentată de justificarea unui interes de către titularul acțiunii. Totodată, art. 33 din CPC prevede că interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Interesul este determinat atunci când apelarea la un mijloc procesual ce intră în conținutul acțiunii civile poate fi justificată de un folos practic concret. Or, deși contestatoarea a formulat critici și cu privire la oferta participantului ......................., clasată înaintea ofertei sale, intervenienta apreciază aceste critici ca fiind neîntemeiate, criticile invocate cu privire la acest participant fiind de altfel similar cu cele invocate cu privire la oferta sa. În condițiile în care și organismul cu activitate administrativ- jurisdicțională va aprecia criticile formulate de .............. cu privire la oferta depusă de .................... ca fiind neîntemeiate, atunci contestatoarea nu poate înlătura din procedură o ofertă mai bine poziționată în clasamentul ofertelor admisibile după aplicarea criteriului de atribuire și deci nu poate accede la calitatea de câștigător al procedurii de atribuire în cauză, astfel încât demersul întreprins de aceasta nu-i poate asigura un folos practic concret și devine deci lipsit de interes. Față de cele anterior menționate, societatea intervenientă solicită admiterea excepției lipsei de interes în formularea contestației și pe cale de consecință, respingerea contestației ca lipsită de interes. III. Pe fond, criticile invocate de contestatoarea ....................... cu privire la modalitatea în care a fost evaluată oferta societății interveniente sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: 1. În primul rând, subliniază că deși contestatoarea a contestat propunerea financiară, în contestația sa nu a cuprins critici efective cu privire la modalitatea de evaluare a acesteia, ci cuprinde critici generale, prin enumerarea unor cerințe din documentația de atribuire și a unor dispoziții legale. În plus, criticile exhibate nu se bazează pe date concrete, care să servească la determinarea exactă a obiectului procedurii, având în vedere principiul disponibilității potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării, precum și mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, o abordare ca a contestatoarei neconstituind o motivare a contestației în fapt și în drept, cum cer dispozițiile art. 10 din Legea nr. 101/2016. Pagina 25 din 47

Mai mult decât atât, deși contestatoarea susține că tariful ofertat este neobișnuit de scăzut, aceasta ignoră dispozițiile art. 136 alin. 4 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016 raportat la art. 210 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 și pierde din vedere că prețul ofertat reprezintă 85,56% din valoarea contractului, estimată de autoritatea contractantă. Apoi, deși contestatoarea susține că valoarea total ofertată de societatea intervenientă este insuficientă demonstrația sa este lipsită de suport probator, aceasta nereușind să demonstreze existența prealabilă a îndoielilor referitoare la fiabilitatea elementelor de preț, întrucât cele prezentate sunt concrete și actuale și rezultă din modalitatea exactă/matematică în care a determinat sumele din propunerea financiară și chiar documentele care conțin costurile avute în vedere pentru îndeplinirea contractului în cauză, fiind fundamentată cu luarea în considerare a următoarelor dispoziții legale: • Codul Muncii: - art. 112, alin. 1: Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. - art. 113: (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. Art. 114, alin. 1: Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. - Art. 125: (1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează munca de noapte cel puțin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează munca de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul sau lunar de lucru. (3) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normala a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară in condiții speciale sau deosebite de munca nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât in cazul in care majorarea acestei durate este prevăzută in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situația in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca încheiat la nivel superior. (5) In situația prevăzută la alin. (4),angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca. - Art. 126: Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectuează cel puțin 3 ore de munca de noapte, fără ca aceasta sa duca la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul nopții de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. - Art. 137, alin. 1, 2 și 3: (1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regula sâmbătă și duminica. (2) In cazul in care repausul in zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normala a activității, repausul săptămânal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) In situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, după caz, prin contractul individual de munca. - Art. 142: (1) Salariaților care lucrează in unitățile prevăzute la art. 140, precum si la locurile de munca prevăzute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzător in următoarele 30 de zile. (2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestata in zilele de sărbătoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate in programul normal de lucru. - Art. 145, alin. 1 și 2: (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile. Pagina 26 din 47

- Art. 150: (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu • Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, valabil la data inițierii procedurii de atribuire: -Art. 78, alin. 2 și 3: (2) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. (3) Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații: a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate. • HG nr. 1506/2024, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată: -Art. 1: începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră. Societatea intervenientă subliniază că în speță, caietul de sarcini nu prevede un număr minim obligatoriu de angajați necesari pentru derularea contractului, ci se referă la un număr de ore. De asemenea, arată că deși durata contractului ce urmează a fi atribuit este de 36 de luni, autoritatea contractantă nu ne-a impus o anumită modalitate de organizare a resursei umane implicată în derularea contractului, numărul agenților de pază din perspectiva analizei modului de fundamentare a propunerii noastre financiare fiind deci o falsă problemă. În acest sens, subliniază că deși efectuarea concediului de odihnă implică o incapacitate temporară de muncă de minim 20 de zile, nu pot fi neglijate dispozițiile art. 148, alin. 1 și 2 din Codul Muncii, (1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. (2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă, după cum nu pot fi neglijate nici dispozițiile art. 146, alin. 2 din Codul Muncii, în cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. Cum autoritatea contractantă nu a impus participanților vreo anumită planificare a resurselor umane pe perioada de derulare a contractului, în mod eronat contestatoarea susține că, la calculul agenților de pază necesari noi ar Pagina 27 din 47

fi trebuit să aibe în vedere un număr de agenți de pază înlocuitori ai agenților de pază aflați în incapacitate temporară de a munci datorită concediului de odihnă, deoarece modalitatea de organizare a resurselor umane rămâne la latitudinea ofertantului, iar contestatoarea nu a reușit să demonstreze imposibilitatea organizatorică sau încălcarea reală a normei legale a timpului de lucru de către ................. Întrucât contestatoarea nu a făcut o astfel de dovadă, deși potrivit dispozițiilor art. 249 din CPC raportat la art. 68 coroborat cu art. 10, lit. g din Legea nr. 101/2016, sarcina probei îi incumbă, intervenienta arată că fiind neîntemeiată critica invocată de contestatoare vizavi de respectarea prevederilor art. 164 alin. 1 coroborat cu art. 164 alin. 8 și 12 din Codul Muncii în privința structurării ofertei. În consecință, intervenienta consideră că în ceea ce privește propunerea financiară, contestatoarea apreciază eronat că era necesar să fie prevăzute în ofertă sumele necesare agenților înlocuitori ai celor care efectuează concediul de odihnă, deoarece nu se poate specula cine ar fi agenții înlocuitori, această apreciere neputându-se susține nici probator și nici nu se poate raporta în concret la date din dosarul de achiziție. Cât privește cheltuielile directe și indirecte invocate de către contestatoare, deși .................... pretinde că valorile cotate ar fi insuficiente, demonstrația sa în ceea ce privește caracterul derizoriu al acestor cheltuieli lipsește cu desăvârșire. Intervenienta subliniază că a detaliat elementele care compun prețul oferit, indicând între aceste elemente inclusiv cuantumul altor cheltuieli în afara celor salariale, precum și cota profitului pe care-l obține, iar în contestația formulată ....................... face doar propriile supoziții cu privire la prețul în general al serviciilor, fără însă a arăta, în concret, în ce măsură și de ce ar fi greșite elementele cotate care se referă la aceste cheltuieli și la profit, indicate în detalierea prețului ofertat. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 18510/24.03.2025, autoritatea contractantă a transmis la dosarul cauzei documente din dosarul achiziției, în format electronic, necesare soluționării contestației. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ................ a inițiat o procedură de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „Servicii de pază și monitorizare video pentru sediul ....................., prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr.CN1086363/13.10.2025. Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului, este de 1.380.960,00 lei fără TVA. ................... a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. 212130503/1, eliberată de CEC BANK Sucursala Spiru Haret la data de 18.02.2026, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 13.860,00 lei. Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către .............. s-a formulat cerere de intervenție de către ..................... (depusă în termen, având în vedere că a fost transmisă prin e-mail la data de 27.02.2026 ora 10:28, iar contestația fiind publicată în SEAP la data de 19.02.2026 Pagina 28 din 47

ora 09:43), prin care a solicitat respingerea pe fond a contestației ca netemeinică. Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ...................., având în vedere faptul că interesul acestui ofertant este evident, ofertantul intervenient urmărind conservarea dreptului de câștigător al procedurii, Consiliul o va admite în principiu și, în condițiile în care intervenția vizează modul în care au fost evaluate ofertele de către ......................., o califică drept cerere de intervenție în interesul autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă (dosar nr. 528/2026). De asemenea, Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către .............., s-a formulat cerere de intervenție de către .................... (depusă în termen, având în vedere că a fost transmisă prin e-mail la data de 04.03.2026 ora 14:54, iar contestația fiind publicată în SEAP la data de 27.02.2026 ora 09:43), prin care a solicitat respingerea pe fond a contestației ca netemeinică. Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ................ având în vedere faptul că interesul acestui ofertant, este evident, ofertantul intervenient urmărind conservarea dreptului de câștigător al procedurii, Consiliul o va admite în principiu și, în condițiile în care intervenția vizează modul în care au fost evaluate ofertele de către ................. o califică drept cerere de intervenție în interesul autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă (dosar nr. 619/2026). După depunerea contestației de către ................, s-a formulat cerere de intervenție de către ............... (depusă în termen, având în vedere că a fost transmisă prin e-mail la data de 06.03.2026 ora 08:32, iar contestația fiind publicată în SEAP la data de 27.02.2026 ora 09:43), prin care a solicitat, pe cale de excepție, respingerea contestației formulată de către .................. ca tardiv formulată și ca lipsită de interes iar, pe fondul cauzei, respingerea contestației, ca neîntemeiată. Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ........................, având în vedere faptul că interesul acestui ofertant, este evident, ofertantul intervenient urmărind conservarea locului 2 în cadrul procedurii, Consiliul o va admite în principiu și, în condițiile în care intervenția vizează modul în care au fost evaluate ofertele de către ...................... o califică drept cerere de intervenție în interesul autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă (dosar nr. 619/2026). Cercetând, cu prioritate, excepția tardivității contestației formulată de către ................, invocată de intervenientul ............... în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, modificată, se constată temeinicia acesteia, având în vedere argumentele ce vor fi detaliate în cele ce urmează: În aprecierea acestei finalități au fost avute în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, Pagina 29 din 47

obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.” De asemenea, Consiliul reține că, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) din același act normativ: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (...) b) 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.” Analizând documentele dosarului, Consiliul punctează faptul că la data de 11.02.2026, autoritatea contractantă a transmis prin email rezultatul procedurii, respectiv faptul că oferta depusă de către ................., admisibilă, dar necâștigătoare, acesta fiind momentul de la care a început să curgă termenul de 7 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, termen care s-a împlinit în data de 18.02.2026 (zi lucrătoare). Conform regulilor generale de calcul al termenelor procedurale pe zile, prima zi nu se socotește, astfel că termenul a început la 11.02.2026 - 7 zile – și s-a încheiat la 18.02.2026. În atare condiții, contestatorul .......................... a luat la cunoștință asupra rezultatul procedurii încă de la data de 11.02.2026, dar nu a înțeles să formuleze critici cu privire la aceasta decât la data de 24.02.2026. Or, în lipsa unui demers legal formulat în termen, raportat la momentul în care a avut cunoștință despre rezultatul procedurii, Consiliul constată tardivitatea formulării în data de 24.02.2026 (nr. înregistrare la contestator fiind 642/23.02.2026 iar la C.N.S.C. 12424/24.02.2026), de către acest ofertant contestator, prin intermediul prezentei contestații, în afara termenului legal, a criticilor vizavi de rezultatul procedurii, susținerile intervenientului ........................., legate de tardivitatea demersului contestatorului, fiind întemeiate. În atare condiții, contestatorul ................... a luat la cunoștință asupra rezultatul procedurii încă de la data de 11.02.2026, dar a formulat critici cu privire la acesta abia la data de 24.02.2026. Prin urmare, sunt juste susținerile intervenientului, exprimate în cadrul cererii de intervenție nr. 1369/06.03.2026, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 15686/06.03.2026. Așadar, Consiliul constată că, în măsura în care ....................., s-a considerat vătămat de rezultatul procedurii, se impunea ca acesta să formuleze contestație în termenul legal. Or, în considerarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, termenul avut la dispoziție de către ..................., pentru formularea unei contestații împotriva rezultatului procedurii, a început să curgă la data de 11.02.2026 și s-a împlinit la data de 18.02.2026, inclusiv. Pagina 30 din 47

Prin urmare, formularea criticilor ................ în referire la rezultatul procedurii, abia în data de 24.02.2026, reprezintă un demers tardiv, în afara termenului legal prevăzut la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce atrage sancțiunea respingerii acesteia ca tardivă. În considerarea aspectelor de fapt și de drept anterior evocate, în temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul admite excepția invocată atât de către intervenientul ............... și, pe cale de consecință, respinge, ca tardivă, contestația formulată de către ..........., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ...................... Fără pronunțare pe excepția lipsei de interes și pe fondul cauzei aferent contestației nr. 642/23.02.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 12424/24.02.2026, formulată de către .................. (dosar nr. 619/2026). Analizând conținutul criticilor din contestația formulată de către .................. (dosar nr. 528/2026), Consiliul constată că aceasta vizează modalitatea în care autoritatea contractantă ..............a evaluat oferta depusă de către ......................, desemnată câștigătoare, solicitându- se reevaluarea acesteia. Consiliul reține că ........................... a solicitat accesul la dosarul achiziției publice, invocând faptul că autoritatea contractantă nu i-a permis accesul neîngrădit la dosarul achiziției publice. În ceea ce privește îngrădirea nelegală a accesului la dosarul achiziției, Consiliul reține că, în temeiul dispozițiilor art. 217, alin. 4, 5 și 6 din Legea nr. 98/2016, ..................... și-a exercitat dreptul de a studia dosarul achiziției, sens în care a transmis cerere autorității contractante iar aceasta a transmis prin e-mail, raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026 și procesele- verbale ce au stat la baza întocmirii acestuia, respectiv: procesul verbal nr. 11493/10.12.2025 al ședinței de verificare a informațiilor din DUAE precum și din documentele care îl însoțesc conform Notificării ANAP nr. 258/2017, care demonstrează îndeplinirea cerințelor de calificare, procesul-verbal nr. 11870/22.12.2025 al ședinței de evaluare a propunerilor tehnice, procesul-verbal nr. 852/30.01.2026 al ședinței de evaluare a propunerilor financiare, procesul- verbal nr. 1207/10.02.2026 al ședinței de verificare a documentelor suport/dovezilor pentru informațiile prezentate în DUAE, precum și Formularul nr. 7 - Declarația privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară care are caracter confidențial, depusă de ....................., excepție făcând documentele de calificare, răspunsurile la solicitările de clarificări transmise de ofertantul câștigător și propunerea tehnică, propunerea financiară depuse în cadrul procedurii de același ofertant, deoarece au fost declarate confidențiale. Verificând aspectele criticate, referitoare la refuzul ............... de a permite ofertantului contestator .............. accesul neîngrădit la oferta în analiză (depusă de .................), Consiliul constată netemeinicia susținerilor acestuia, motiv pentru care va respinge criticile aduse de contestator sub acest aspect. În stabilirea acestei finalități, din verificarea documentelor aflate la dosarul achiziției publice, transmis de autoritatea contractantă la dosarul Pagina 31 din 47

cauzei, Consiliul constată că există „Declarații de confidențialitate” ale ofertanților participanți la procedură, iar în ceea ce privește declarația depusă de ..................... acestea au un conținut similar , în soluționare urmând a fi redate cele două documente, după cum urmează: -„Formularul nr. 11 OFERTANT ............................ DECLARAŢIE privind partea/ părţile din PROPUNEREA TEHNICĂ şi FINANCIARĂ care au caracter confidenţial (...) S.C. ......................, avand calitatca de ofertant unic precizez că următoarele părţi/informaţii din propunerea tehnică şi din propunerea financiară: a) Documente de calificare, răspunsuri la solicitări de clarificari b) Propunere tehnica in totalitate c) Propunere financiara in totalitate, cu excepţia preţului total ofertat au caracter confidenţial, pentru a nu prejudicia interesele noastre legitime în ceea ce priveşte secretul comercial şi dreptul de proprietate intelectuală, având în vedere: 1. obligaţiile Autorităţii contractante prevăzute in cadrul art. 57 alin (1) din Legea 98/2016 ..Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile transmise de operatorii economici indicate de aceştia ca fiind confidenţiale.inclusiv secrete tehnice sau comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor. 2. Art. 123. alin (1) din HG 395/2016 ..Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică, motivat. în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. în baza legislaţiei aplicabile." 3. Art. 217. alin (5) din Legea 98/2016 "Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii." 4. Art. 217, alin (6) din Legea 98/2016 "Prin excepţie de la prevederile alin. (5). după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere. într- un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire, precum şi la informaţiile din cadrul documentelor de calificare, propunerilor tehnice şi/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală". 5. Art. 19, alin (1) din Legea 101/2016 " La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu. în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010. republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici. în special în ccca ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Caracterul confidenţial trebuie demonstrat prin orice mijloace de probă." 6. Art. 19, alin (3) din Legea 101/2016 "în sensul alin. (1). documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi. în mod explicit si vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi." Pagina 32 din 47

De asemenea, în virtutea art. 123, alin (1) din HC 395/2016, precizăm ca motivele pentru care partile/informatiile mai sus mentionatc din propunerea tehnică şi din propunerea financiară sunt confidenţiale sunt următoarele: Subscrisa apreciază că informaţiile marcate ca fiind confidenţiale, cuprind date de identificare (nume, prenume. CNP). obligativitatea protejării lor fiind statuata de Legea protectiei datelor cu caracter personal nr. 368/2018 si Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European. De asemenea documentele mai sus mentionate cuprind preţuri unitare şi formule de calcul aferente, structura costurilor şi strategia de ofertare, precum şi metodologia de implementare şi soluţiile tehnice. In situaţia în care informaţiile ar fi divulgate. Asocierea ............... ar 11 prejudiciată din punct de vedere economic, comercial şi competitiv. Acordarea accesului competitorilor în a vizualiza strategiile noastre de ofertare, printre care se numără preţurile, metodologii le, le-ar permite să ne subevalueze în viitor, aceştia având totodată posibilitatea de a ne copia soluţiile tehnice tară costuri şi investiţii proprii.”; -„OFERTANT Numele Ofertantului/Numele legal al Partenerilor în Asociere: ............................. DECLARAŢIE privind partea/ părţile din PROPUNEREA TEHNICĂ şi FINANCIARA care au caracter confidenţial 1 itlul C ontractuluî: "Servicii de pază şi monitorizare video pentru sediul Spitalului de Psihiatrie Voita" Subsemnatul ........................ de domiciliu), în calitate de reprezentant legal al operatorului economic .................. (denumire), avand calitatea de ofertant unic. precizez ca urmatoarele părţi/informaţii din propunerea tehnică şi din propunerea financiară: LPropunerea tehnică: în totalitate; 2.Propunerca financiară şi anexele sale (mai puţin preţul ofertei), precum şi toate documentele suport anexate acesteia, respectiv convenţiile încheiate eu AJOFM, rapoartele REVISAL, certificatele de încadrare în handicap, au caracter confidenţial, pentru a nu prejudicia interesele noastre legitime în ceea ce priveşte secretul comercial şi dreptul de proprietate intelectuală, având în vedere: L obligaţiile Autorităţii contractante prevăzute in cadrul an. 57 alin (I) din Legea 98/2016 „Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile transmise de operatorii economici indicate de aceştia ca fiind confidenţiale,inclusiv secrete tehnice sau comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor. 2. An. 123, alin (1) din HG 395/2010 ..Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. în baza legislaţiei aplicabile." 3. Art. 217, alin (5) din Legea 98/2016 "Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii suni confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii." 4. Art. 217, alin (6) din Legea 98/2016 "Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere. într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit ai oricărui ofertant candidat la raportul procedurii de atribuire, precum şi la informaţiile din cadrul documentelor de calificare, propunerilor tehnice şi/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală". 5. Art. 19, alin (1) din Legea 101/2016 " La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu. în aceleaşi condiţii în care se realizează Pagina 33 din 47

accesul la dosarele constituite ia instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară ca fiind confidenţiale. întrucât cuprind, tără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Caracterul confidenţial trebuie demonstrat prin orice mijloace de probă." 6. Art. 19, alin (3) din Legea 101/2016 "în sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi. în mod explicit si vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi." 1 s De asemenea, in virtutea art. 123, alin (1) din HG 395/2016 / 129, alin (1) din HG 394/2016, precizam ca motivele pentru care informaţiile din Propunerea Tehnică, elementele din PROPUNEREA FINANCIARA si, daca este cazul, fundamentarile/justificările prețurilor costurilor transmise de către ofertant, sunt confidenţiale sunt următoarele: încadrarea datelor înscrise în aceste documente ca fiind confidenţiale se datorează faptului că acestea sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala întrucât reprezintă o soluţie proprie de executare a serviciului de securitate. Or. divulgarea lor este de natura a aduce atingere şi a ne prejudicia interesele comerciale legitime, deparece conceperea, planificarea şi nu în ultimul rând modalitatea de punere în aplicare a ofertei tehnice este un drept individual stabilit prin lege ce nu poate face obiectul publicităţii, cu atât mai mult cu cât. în cadrul ei sunt enumerate o mare parte din capacitatile noastre tehnice şi comerciale. Accepţiunea asupra secretului comercial este reglementată de art. 1 lit. b) din Legea nr. 298'2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11 1991. Cum documentele transmise conţin informaţii cu privire la modalitatea prin care se vor îndeplini cerinţele din caietul de sarcini, modalitate optimizată din punct de vedere al strategiei, al elementelor componente şi pe cale de consecinţă a corespondentului acestor elemente în formarea şi justificarea tarifului ofertat, aceste informaţii sunt rezultatul eforturilor resurselor umane proprii şi a investiţiilor societăţii şi au caracter secret. în ceea ce priveşte propunerea tehnică şi datele conexe ale acesteia, având în vedere că prin documentaţia de atribuire s-a solicitat prezentarea capacităţii de asigurare a personalului necesar contractului, noi am depus dovezi în ceea ce priveşte personalul propriu - date şi documente cc sunt direct sau indirect sub incidenţa Legii nr. 363/2018. Astfel, este strict confidenţial, orice tip de document cc face referire direct sau indirect la datele personale ale angajaitilor săi, respectiv Cl, CIM, Extrase Révisai, documente din care rezultă experienţa similară, documente eliberate de terţe instituţii {ex.: ANOFM, AJOFM), documente cc fac referire la cele anterior menţionate etc. Textul art 57 din Legea nr 98/2016 / art. 70 din Legea nr. 99 / 2016, menţionat anterior face referire expresă la caracterul confidenţial al propunerii tehnice. Mai mult, având în vedere caracterul concurenţiaî al ofertei şi secretele noastre interne. în ceea ce priveşte modalitatea de prezentare şi de formare a propunerii tehnice, documentele ce fac referire directă sau indirectă la propunerea tehnică, sunt considerate documente proprietate privată, care. dacă sunt dezvăluite, aduc atingere, în mod direct, intereselor noastre economice, ce pot genera imediat pierderi şi prejudicii, deoarece pot fi utilizate pentru a crea soluţii tehnice similare sau identice, situaţie în care noi pierdem avantajele economice pe care le aveam pe piaţă prin utilizarea respectivei soluţii tehnice. Cu privire la asigurarea confidenţialitate. Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cauza Varcc. C-450/06 prin s-a statuat că : „Obiectivul principal al normelor comunitare în materie de contracte de achiziţii publice constă în deschiderea spre o concurenţă nedenaturată în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle şi RPL Lochau, C-26/03, Rec., p. 1-1, punctul 44). 35 Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autorităţile contractante să nu divulge informaţii referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii pub 1 ice al căror continui ar putea fi utilizat pentru a denatura concurenţa, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. 36 în plus, atât prin Pagina 34 din 47

natura acestora, cât şi potrivit sistemului reglementării comunitare în materie, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice sunt fondate pe o relaţie de încredere între autorităţile contractante şi operatorii economici care participă la aceste proceduri. Aceştia din urmă trebuie să poată comunica autorităţilor contractante respective orice informaţii utile în cadrul procedurii de atribuire, tară a se teme că acestea vor comunica terţilor informaţii a căror divulgare ar putea ii prejudiciabilă pentru operatorii respectivi.  (...) Ca urmare, operatorul economic trebuie să aibă încredere în autoritatea cont rac tatnuî că poate furni/a orice informaţii utile în cadrul procedurii de atribuire, iară a se teme că acestea vor comunica terţilor informaţii a căror divulgare ar putea fi prejudieiabilă pentru operatorii respectivii...f\ Şi în Legea concurenţei nr. 21 '1996 există regula că dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informaţii confidenţiale şi nici asupra documentelor interne ale Consiliului [Concurenţei]. Legea nr. 11T 991 privind combaterea concurenţei neloiale califică drept secret comercial orice informaţie care, total sau parţial, nu este în general cunoscută sau nu este uşor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obişnuit cu acest gen de informaţie şi care dobândeşte o valoare comercială prin faptul că este secretă, pentru care deţinătorul legitim a luat măsuri rezonabile ţinând seama de circumstanţe, pentru a fi menţinută în regim dc secret. Secretele de afaceri sunt informaţii în cazul cărora nu numai divulgarea către public, ci şi simpla transmitere către un subiect de drept diferit de cel care a furnizat informaţia, poate leza grav interesele acestuia - Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene, hotărârea din 18 septembrie 1996, cauza 1353/94, Postbank NV împotriva Comisiei, pct. 87. Informaţiile ce ar putea fi calificate drept secrete de afaceri sunt. potrivit Consiliului Concurenţei, cu titlu de exemplu: informaţii tehnice şi/sau financiare legate de knovv-hovv-ul unei întreprinderi, metode de evaluare a costurilor, procese şi secrete de producţie, surse de aprovizionare, cantităţi produse şi vândute, cote de piaţă, liste de clienţi şi distribuitori, planuri de marketing, structura costurilor şi a preţurilor, strategia de vânzări Mai mult decât atât documentele suport ale propunerii noastre financiare cuprind date cu caracter personal ale angajaţilor noştri, supuse protecţiei potrivit Directivei (UH) 2016/680 şi Regulamentului (UE) 2016/679. Faţă de cele menţionate, arătăm că nu ne manifestăm acordul pentru a pune la dispoziţia altor persoane documente care au fost adresate strict autorităţii contractante.” Din cele redate reiese caracterul similar în care au procedat ambii ofertanți ............................. în ceea ce privește declararea caracterului confidențial al ofertelor și a documentelor, astfel încât susținerile contestatorului referitoare la neprobarea caracterul confidențial al documentelor apare ca fiind neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât se constată că, în conținutul declarațiilor respective se regăsesc justificările care respectă dispozițiile art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, coroborat cu cele ale art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, care stabilesc că: „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, în condițiile art. 57 alin. (4) din Lege”, respectiv: „Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/ justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/ justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).” Mai mult, Consiliul constată că însuși ofertantul contestator invocă jurisprudența europeană în ceea ce privește protejarea caracterului confidențial al ofertei, manifestându-și refuzul vehement în ceea ce privește accesul la oferta sa, precizând că „nu ne manifestăm acordul pentru a pune la Pagina 35 din 47

dispoziţia altor persoane documente care au fost adresate strict autorităţii contractante”. Așadar, reiese astfel că însuși contestatorul a procedat în același mod ca ofertantul ....................... în ceea ce privește declararea caracterului confidențial al ofertei. Or, criticile contestatorului ...............referitoare la faptul că ofertantul ........................ nu a dovedit caracter confidențial, Consiliul nu le va reține ca întemeiate, întrucât, la dosarul cauzei – astfel cum s-a subliniat anterior - se regăsește „Declarația de confidențialitate” depusă de ofertantul în analiză, care a adus justificări în susținerea acestui caracter, în aceeași manieră procedând și ofertantul contestator. Într-o atare situație, limitarea accesului de către achizitoare la oferta depusă de către .......................... a reprezentat un demers aflat în concordanță cu prevederile legale incidente în materia achizițiilor publice și a principiului tratamentului egal între operatorii economici, principiu consacrat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, nefiind abuziv sau restrictiv, cum eronat susține contestatorul, relevantă în cauză fiind și Hotărârea nr. 6291/2018 emisă de Curtea de Apel București, în conținutul căreia se precizează: «Prima instanță în mod corect și-a bazat decizia cu privire la neacordarea accesului la oferta tehnică nici chiar după finalizarea procedurii de atribuire, pe declarația de confidențialitate a contracandidatului, în conformitate cu art. 231 alin. 6 din Legea nr.99/2016, potrivit căruia entitatea contractantă este obligată să permit accesul neîngrădit al ofertantului la raportul procedurii de atribuire sau la informații din documentele de calificare ori din cadrul propunerilor tehnice “care nu au fost declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Prin urmare, lege nu pretinde autorității contractante – și nici instanței - să verifice ea însăși în ce măsură este justificată sau nu declarația de confidențialitate. Soluția primei instanțe este conformă nu doar literei legii, dar și scopului acesteia. În considerentele Hotărârii CJUE din 14.02.2008, s-a reținut că menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice reprezintă un interes public important, a cărui apărare este admisă în temeiul jurisprudenței CJUE, astfel încât, „în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora.» De asemenea, în condițiile în care actele emise de comisie în verificarea efectuată conțineau informații din oferta în analiză, limitarea accesului la acestea nu se poate considera drept abuz din partea achizitoarei, ci respectarea confidențialității declarate de ................ criticile aduse de ......................... sub acest aspect urmând a fi, de asemenea, respinse, ca nefondate. Problema confidențialității ofertelor este pusă în discuție de o multitudine de decizii, cele mai detaliate și uzitate cauze fiind HOTĂRÂREA Pagina 36 din 47

CURȚII (Marea Cameră) din 7 septembrie 2021- cauza C-927/19 Klaipedos, Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec - C 450/06, iar recent, Hotărârea Curții (Camera a patra) din 17 noiembrie 2022 din cauza C-54/21 Antea Polska. Această ultimă hotărâre tranșează problematica informațiilor confidențiale din cadrul ofertelor, temă amplu dezbătută și tratată într-o manieră neunitară atât de practica națională românească, dar și de practica altor state europene, dovadă fiind desele sesizări către CJUE pe această temă, ale statelor membre. Relevantă, din punctul de vedere al speței pendinte, este întrebarea nr. 1 cu considerentele aferente din cauza C-54/21 Antea Polska, respectiv 46- 68, din care Consiliul le va cita pe cele mai relevante: „46 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie de achiziții publice care impune, cu singura excepție a secretelor comerciale, ca informațiile transmise de ofertanți autorităților contractante să fie publicate în mod integral sau comunicate celorlalți ofertanți, precum și unei practici a autorităților contractante care constă în a accepta în mod sistematic cererile de tratament confidențial cu titlu de secret comercial.(...). 51 În speță, din decizia de trimitere reiese că cererea reclamantei din litigiul principal privind accesul la informațiile transmise autorității contractante de CDM Smith, de Arup și de Multiconsult a fost examinată în temeiul Legii privind achizițiile publice. În conformitate cu articolul 8 din această lege, secretele comerciale fac obiectul, la cererea ofertanților care le dețin, al unui tratament confidențial, astfel încât orice altă informație transmisă de ofertanți autorității contractante trebuie făcută publică, în temeiul articolului 96 din legea menționată, în anexa la procesul verbal întocmit de această entitate.(...). 60 În temeiul articolului 50 alineatul (1) din directiva menționată, autoritatea contractantă trebuie să emită pentru publicare, la sfârșitul procedurii de achiziții publice, un anunț de atribuire care conține, în conformitate cu partea D din anexa V la aceeași directivă, anumite informații referitoare printre altele la ofertantul căruia i a fost atribuit contractul, precum și la oferta pe care a prezentat o acest ofertant. Cu toate acestea, articolul 50 alineatul (4) din Directiva 2014/24 prevede și că aceste informații pot să nu fie publicate în cazul în care divulgarea lor ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară în alt mod interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic sau ar putea aduce atingere concurenței loiale. 61 De asemenea, deși articolul 55 alineatul (2) din Directiva 2014/24 permite în mod expres oricărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă să solicite autorității contractante să îi comunice motivele respingerii ofertei sale, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului câștigător, se prevede totuși, la alineatul (3) al acestui articol, că autoritatea contractantă poate decide să nu comunice unele dintre aceste informații, atunci când această divulgare ar împiedica asigurarea aplicării legii, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic sau ar aduce atingere concurenței loial. Pagina 37 din 47

63 În consecință, articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolele 50 și 55 din această directivă, pe de o parte, nu se opune ca un stat membru să instituie un regim care delimitează domeniul de aplicare al obligației de tratament confidențial întemeindu-se pe o noțiune de secret comercial care corespunde în esență celei care figurează la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2016/943. Pe de altă parte, el se opune unui astfel de regim atunci când acesta nu cuprinde un ansamblu adecvat de norme care să permită autorităților contractante, în împrejurările în care se aplică aceste articole 50 și 55, să refuze în mod excepțional divulgarea unor informații care, deși nu intră sub incidența noțiunii de secret comercial, trebuie să rămână inaccesibile în temeiul unui interes sau al unui obiectiv vizat la articolele 50 și 55 menționate. 67 Astfel, autoritatea contractantă poate, în special și cu condiția ca dreptul național care îi este aplicabil să nu se opună acestui lucru, să comunice într-o formă rezumată anumite aspecte ale unei candidaturi sau ale unei oferte, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. În plus, presupunând că informațiile neconfidențiale sunt adecvate pentru a asigura respectarea dreptului ofertantului respins la o cale de atac efectivă, autoritatea contractantă va putea solicita operatorului a cărui ofertă a fost reținută să îi furnizeze o versiune neconfidențială a documentelor care conțin informații confidențiale (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C 927/19, EU:C:2021:700, punctele 124 și 125). 68 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare adresată că articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) coroborate cu articolul 50 alineatul (4) și articolul 55 alineatul (3) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie de achiziții publice care impune, cu singura excepție a secretelor comerciale, ca informațiile transmise de ofertanți autorităților contractante să fie publicate în mod integral sau comunicate celorlalți ofertanți, precum și unei practici a autorităților contractante care constă în a accepta în mod sistematic cererile de tratament confidențial cu titlu de secret comercial”. Prin urmare, Curtea a stabilit că legislația națională nu poate impune ca ofertele depuse de operatorii economici să fie publicate integral, cu singura excepție a informațiilor confidențiale. Astfel, Consiliul conchide că legislația națională, în concordanță cu legislația comunitară, nu stabilește o obligație de comunicare integrală a ofertelor către operatorii economici din procedură. Consiliul reține că dispozitivul hotărârii de mai sus stabilește o marjă de apreciere largă pentru autoritățile contractante de a decide ce documente divulgă contracandidaților. În niciun caz, nu poate fi vorba de o comunicare integrală a ofertelor de către autoritatea contractantă celui care solicită acest lucru. Contestatorul face o serie de aprecieri referitoare la nedovedirea caracterului confidențial al ofertei contestate, solicitând accesul nerestricționat la acestea. Consiliul mai reține că în cadrul ofertei depusă de către contestator există documente confidențiale, declarate ca atare de aceștia. Or, în condițiile în care chiar contestatorul și-a declarat propunerea tehnică și financiară ca fiind confidențiale, nu poate susține că doar oferta sa se încadrează în această situație, iar nu și cea contestată. Similar celeilalte oferte, nici contestatorul ....................... nu a dovedit caracterul confidențial. Pe de altă parte, a susține că doar propriile Pagina 38 din 47

documente sunt confidențiale, nu și cele ale contracandidatului, nu poate constitui un argument juridic valid. Astfel, contestatorul pretinde apărarea confidențialității ofertei sale, în timp ce consideră că documentele contracandidatului nu au acest caracter, aspect ce echivalează cu invocarea inegalității de drepturi între operatorii economici, aspect considerat inadmisibil de Consiliu. Consiliul reține relevanța în cauză a următoarelor dispoziții legale: - Art. 57 din Legea nr. 98/2016: „(1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/ justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).” - Art. 19 din Legea nr. 101/2016 „(1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți”. - Art. 217 din Legea nr. 98/2016 „(5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii. Pagina 39 din 47

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire și la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/justificările de preț/cost care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale”. Din ansamblul reglementării legale a chestiunii confidențialității documentelor depuse în procedurile de achiziție publică rezultă că legiuitorul a stabilit, cu titlu de principiu, faptul că accesul la informații de interes public este liber. În egală măsură, s-a stabilit că principiul transparenței, consacrat de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și derivat din art. 18 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE, nu are un caracter absolut, ci trebuie interpretat în echilibru cu alte principii fundamentale ale dreptului achizițiilor publice, respectiv proporționalitatea, concurența loială și protejarea intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici. După cum doctrina și jurisprudența au subliniat constant, dreptul la informare nu poate degenera într-un drept de a cunoaște strategia comercială a concurenților, iar echilibrul dintre transparență și secretul comercial trebuie analizat cazuistic, prin raportare la necesitatea efectivă a informației solicitate pentru exercitarea dreptului la apărare. Prin urmare, autoritatea contractantă va trebui să verifice: (i) dacă există o declarație de confidențialitate în legătură cu documentele pentru care a fost transmisă cererea de studiu; și (ii) dacă natura confidențială a informațiilor este justificată, prin raportare la interesele comerciale protejate. În situația în care constată că declarația de confidențialitate conține astfel de informații și este justificată, autoritatea contractantă nu are dreptul de a dezvălui aceste informații competitorilor. Prin excepție, după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire, precum și la informațiile din cadrul documentelor de calificare, propunerilor tehnice și/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Consiliul mai reține, în acest sens, și considerentele din cauza C-927/19 din 07.09.2021, „Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras” UAB, în care Marea Cameră a stabilit următoarele: «În cadrul unei căi de atac referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 51). Pagina 40 din 47

Dimpotrivă, astfel cum s-a arătat în esență la punctul 121 din prezenta hotărâre în contextul obligațiilor care revin în această privință autorităților contractante, obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a-i garanta dreptul la o cale de atac eficientă trebuie să fie evaluată comparativ cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. 130: În consecință, instanța națională competentă trebuie să verifice, ținând seama pe deplin atât de necesitatea de a proteja interesul public privind menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, cât și aceea de a proteja informațiile cu adevărat confidențiale și îndeosebi secretele comerciale ale participanților la procedura de cerere de ofertă, că autoritatea contractantă a considerat în mod întemeiat că informațiile pe care a refuzat să le comunice solicitantului erau confidențiale. În acest scop, instanța națională competentă trebuie să efectueze o examinare completă a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. De aceea, trebuie să poată dispune în mod necesar de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 53). 131: Presupunând că instanța menționată consideră de asemenea că informațiile în cauză au un caracter confidențial care se opune din acest motiv divulgării lor către concurenții operatorului în cauză, trebuie amintit că, astfel cum a statuat Curtea, deși principiul contradictorialității implică, în general, dreptul părților la un proces de a lua cunoștință de probele și de observațiile prezentate în fața instanței și de a le discuta, în anumite cazuri, poate fi necesar să nu comunice anumite informații părților în vederea conservării drepturilor fundamentale ale unui terț sau pentru a proteja un interes public important (Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 47). 132 Or, printre drepturile fundamentale care pot fi astfel protejate figurează dreptul la respectarea vieții private și a comunicațiilor consacrat de articolul 7 din cartă, precum și dreptul la protecția secretelor comerciale care a fost recunoscut de Curte ca principiu general de drept al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctele 48 și 49). 133 Așadar, având în vedere importanța protecției informațiilor confidențiale, evidențiată în special la punctele 131 și 132 din prezenta hotărâre, organismul responsabil cu soluționarea căii de atac în domeniul atribuirii unui contract de achiziții publice trebuie să poată decide, dacă este cazul, că anumite informații cuprinse în dosarul de care dispune nu trebuie să fie transmise părților și avocaților acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 43)”. Așadar, o primă concluzie ce reiese din reglementările expuse este cea a obligației impuse autorității contractante de a nu divulga informații confidențiale al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența. Mergând mai departe, se constată că, într-adevăr, autoritatea contractantă nu este ținută de simpla afirmație a unui operator economic potrivit căreia informațiile transmise sunt confidențiale. Astfel, un asemenea operator trebuie să demonstreze caracterul cu adevărat confidențial al informațiilor la a căror divulgare se opune, stabilind de exemplu că acestea conțin secrete tehnice sau comerciale, că conținutul lor ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența sau că divulgarea lor i-ar putea fi prejudiciabilă (cauza c-297/19 pct. 117); din aceeași decizie CJUE reiese, însă, că atunci când se ridică problema caracterului confidențial al informațiilor transmise, Pagina 41 din 47

autoritatea contractantă „trebuie să se asigure că decizia pe care intenționează să o ia, ca urmare a cererii unui operator economic de a i se comunica informații care figurează în documentația transmisă de un concurent, este conformă cu normele de atribuire a contractelor de achiziții publice prevăzute în Directiva 2014/24, în special cele referitoare la protecția informațiilor confidențiale menționate la punctele 113 și 114 din prezenta hotărâre”; în plus, atunci când refuză să comunice informațiile confidențiale ale unui operator economic unuia dintre concurenți, trebuie să se conformeze și principiului general de drept al Uniunii referitor la o bună administrare, care implică cerințe pe care statele membre trebuie să le respecte atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii. Printre aceste cerințe, obligația de motivare a deciziilor adoptate de autoritățile naționale are o importanță deosebită, întrucât permite destinatarului acestor decizii să își apere drepturile. În ceea ce privește aprecierea dovezilor privind caracterul confidențial al informațiilor comunicate, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere, în primul rând, formularea unei cereri în acest sens de către ofertantul interesat și argumentele prezentate; în plus, „se poate baza pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente, considerații de ordin general similare fiind susceptibile să se aplice unor cereri de divulgare cu privire la documente de aceeași natură (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10, punctul 90)" (pct.46 din Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 septembrie 2016, Secolux/Comisia, T- 363/14). În aceeași hotărâre se mai reține: „47. Rezultă din jurisprudență că ofertele depuse de ofertanți în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pot intra în domeniul de aplicare al excepției referitoare (a protecția intereselor comerciale, în special datorită elementelor economice și tehnice cuprinse în oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10, pct. 95). 48. Pe de altă parte, protecția ofertelor ofertanților față de alți ofertanți este prevăzută de dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și în special la articolul 113 alineatul (2) din acesta, care nu prevede divulgarea ofertelor depuse, nici chiar după formularea unei cereri scrise de către ofertanții ale căror oferte nu au fost reținute. Această restricție este inerentă obiectivului urmărit prin normele Uniunii în materie de contracte de achiziții publice, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată, Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10 punctul 100). 49. Având în vedere cele ce precedă, jurisprudența a stabilit existența unei prezumții generale potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 -ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10 punctul 101)”. În raport de reperele ce reies din cele anterior menționate, se constată că refuzul autorității contractante, de a permite accesul la oferta depusă de .................... în integralitatea ei este justificat. Declarația se referă la prejudiciile pe care le-ar suferi dacă informațiile confidențiale ar fi dezvăluite concurenței. Consiliul constată că autoritatea contractantă și-a motivat decizia adoptată, aspect subliniat și în cadrul punctului de vedere, atunci când Pagina 42 din 47

aceasta a susținut că „..................., la solicitarea de studiere a dosarului, formulată de .................... cu nr. 327/11.02.2026 și înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 1285/11.02.2026, a comunicat toate documentele aferente dosarului achiziției, mai puțin documentele menționate în declarația de confidențialitate a ofertantului câștigător. De asemenea, autoritatea contractantă, a solicitat societății .................., cu adresa nr. 1329/12.02.2026, să precizeze, care dintre documentele de calificare sunt confidențiale, cu indicarea expresă a temeiului legal. Prin răspunsul ofertantului ................ nr. 60/13.02.2026, înregistrat la ................................. sub nr. 1379/13.02.2026 s-au transmis propunerea financiară și propunerea tehnică ca fiind confidențiale.” Mai mult, Consiliul constată că ........................... a refuzat să studieze dosarul cauzei la C.N.S.C. În raport de toate aceste împrejurări, luând în considerare și prezumția generală, stabilită de jurisprudența CJUE, potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale (Hotărârea din 29 -ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10 punctul 101), Consiliul constată că, în mod întemeiat, a apreciat autoritatea

contractantă

că

informațiile

din

oferta

depusă de ........................ sunt acoperite de o prezumție generală potrivit căreia divulgarea lor ar aduce atingere, în principiu, protecției intereselor comerciale, cu atât mai mult cu cât în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică intră în competiție concurenți de pe aceeași piață și implicit cu interese contrarii, context în care informațiile confidențiale au o valoare extrem de importantă, rațiunea protejării lor fiind, în fapt, extrinsecă procedurii de achiziție publică în cauză. Conduita autorității contractante se circumscrie celor reținute la pct. 55 din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE, a cărei acțiune principală a avut ca obiect dreptul la protecția informațiilor confidențiale, prin care Curtea a reținut că: „(...) Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților la litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil.” Mai mult, Consiliul constată că contestatorul nu a prezentat nici un argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate (oferta tehnică și financiară) nu erau acoperite de prezumția menționată mai sus, simpla invocare a principiului transparenței nefiind suficientă pentru a răsturna această prezumție. Este real că acesta a prezentat interesul de a verifica temeinicia evaluării tehnice și financiare, însă un asemenea interes este generic și nu poate prevala asupra dreptului concurenților de a-și proteja secretele comerciale. Același raționament se regăsește și în Decizia definitivă nr. 710/13.11.2025, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 6312/2/2025. Luând act de cele reținute, Consiliul constată caracterul temeinic al conduitei autorității contractante care nu a acordat acces la documentele declarate confidențiale, motiv pentru care toată cererea în sensul constatării Pagina 43 din 47

refuzului nejustificat, al anulării acestuia și al obligării achizitoarei la a-i pune la dispoziție, în integralitate documentele dosarului achiziției referitoare la oferta depusă de participantul câștigător ................... și modalitatea în care aceasta a fost evaluată, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. Pe cale de consecință, se respinge, ca inadmisibilă, inclusiv cererea de repunere în termenul de motivare a contestației „de la data asigurării accesului să curgă termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016, pentru formularea contestației împotriva raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026, comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 1272/11.02.2026, precum și tuturor actele anterioare și subsecvente raportului procedurii anterior menționat”. Prin urmare, Consiliul față cele evocate, raportat la conținutul declarației de confidențialitate a ofertantului .................. reține că, până la data prezentei, contestatorul nu și-a exercitat dreptul de studiere a dosarului achiziției publice la sediul C.N.S.C. Aspectele pe fondul cauzei vizează faptul că, în opinia contestatorului, prețurile pe care le-a ofertat ..................... sunt nerealiste și nu pot fi justificate, iar autoritatea contractantă nu efectuat verificări suplimentare cu privire la modul de stabilire al prețului, sub aspectul înglobării, în cadrul acestuia, a tuturor costurilor referitoare la prestarea serviciilor, conform caietului de sarcini și a legislației aplicabile. Legat de acest aspect, Consiliul constată temeinicia criticilor sub aspectul verificărilor efectuate de autoritatea contractantă, impunându-se continuarea acestor verificări. Astfel, în soluționare se are în vedere faptul că în etapa de evaluare a ofertelor, achizitoarea a solicitat ofertantului ...................... clarificări (adresa nr. 106/12.01.2026), prin care a solicitat să se justifice prețul semnificativ mai scăzut decât valoarea estimată și în baza căror reglementări folosește provizioanele pentru a susține prețul, prin răspunsul înregistrat sub nr. 13/13.01.2026, ofertantul în analiză furnizând răspunsul prin care a comunicat faptul că: „Prețul propus de societatea noastră reflectă o structură de costuri optimizată, în baza unei analize a cheltuielilor. Menționăm că în calculul ofertei au fost luate în considerare provizioane obținute de la AJOFM pentru subvențiile pe care le-am avut încheiate în baza Legii 76/2002, în cadrul măsurilor active de sprijin pentru angajatori", răspunsul primit fiind justificat. Vizavi de acest aspect, se are în vedere faptul că în OMFP nr. 1802/2014, la pct. 51 (2) se precizează: „(...) Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile /.../”, la secțiunea 4.10, „Provizioane” fiind precizate următoarele: „4.10.1. Recunoașterea provizioanelor 369. - (1) Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.

(2) Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în considerare toate informațiile disponibile. (...) 374. - (1) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

- o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior;

- este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și- poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației.

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. Pagina 44 din 47

(2) O obligație curentă este o obligație legală sau implicită. (3) În înțelesul prezentelor reglementări: a) o obligație legală este obligația care rezultă: - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislație; sau - din alt efect al legii; b) o obligație implicită (de exemplu, obligația prin care o entitate se angajează să efectueze plăți compensatorii personalului disponibilizat) este obligația care rezultă din acțiunile unei entități în cazul în care: - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declarație suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că își asumă anumite responsabilități; și - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că își va onora acele responsabilități. (...) 376. - (1) Se recunosc provizioane doar pentru acele obligații generate de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare ale entității (de exemplu, modul de desfășurare a activității în viitor). Exemple de astfel de obligații sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acțiunile viitoare ale entității. Similar, o entitate recunoaște un provizion pentru costurile de închidere a unei instalații petroliere, cu condiția ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja. (2) Dacă o entitate poate intenționa sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau cerințelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acționa într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de echipamente care să elimine poluarea), ea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acțiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricație. Ca urmare, entitatea nu are o obligație curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare și, deci, nu va recunoaște niciun provizion. (...) 388. - (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri. (2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost inițial recunoscute. Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului inițial pot fi acoperite din provizion. Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut inițial pentru alt scop ar ascunde impactul a două evenimente diferite. (3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislația fiscală”. Or, raportat la cele redate, Consiliul constată că achizitoarea a acceptat o simplă susținere a ofertantului ................... vizavi de faptul că, în calculul ofertei, au fost luate în considerare „provizioane obținute de la AJOFM pentru subvențiile pe care le-am avut încheiate în baza Legii 76/2002, în cadrul măsurilor active de sprijin pentru angajatori", în condițiile în care acesta nu a probat cele susținute, situație care conducea la incidența prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, care stipulează următoarele: „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”. Pentru considerente expuse anterior, constatând că evaluarea efectuată de ....................... a fost deficitară, abordarea acesteia nefiind în concordanță cu prevederile legislației în materia achizițiilor publice care instituie obligații în sarcina autorității contractante în ceea ce privește evaluarea ofertelor (conform art. 133 și următoarele din HG nr. 395/2016), Consiliul admite criticile formulate de către ..................... În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de către ................ în contradictoriu cu ................ Pagina 45 din 47

Va anula, în parte, procesul-verbal nr. 852/30.01.2026 și, în parte, raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026, în ceea ce privește mențiunile referitoare la ofertei depusă de către ................... inclusiv aplicarea criteriului de atribuire. Anulează toate actele subsecvente raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026. Obligă autoritatea contractantă ...................... ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea prezentei decizii, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta depusă de către ........................... Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de ...................., în dosarul nr. 528/2026, ca nefondată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite excepția tardivității contestației formulată de către ................. invocată de intervenientul .................... Pe cale de consecință, respinge contestația formulată de ................. în contradictoriu cu ..................., ca tardivă, în cadrul dosarului nr. 619/2026. Admite cererile de intervenție formulate de către .............. și ................ în cadrul dosarului nr. 619/2026. Admite contestația formulată de ............ în contradictoriu cu ................în cadrul dosarului nr. 528/2026. Anulează, în parte, procesul-verbal nr. 852/30.01.2026 și, în parte, raportul procedurii nr. 1242/11.02.2026, în ceea ce privește mențiunile referitoare la oferta depusă de către ....................... inclusiv aplicarea criteriului de atribuire. Anulează toate actele subsecvente raportului procedurii nr. 1242/11.02.2026. Obligă autoritatea contractantă ...................... ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea prezentei decizii, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta depusă de către .................. Respinge cererea de intervenție formulată de către ............... în cadrul dosarului nr. 528/2026. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 46 din 47

Redactat în 6 exemplare originale, conține 47 pagini Pagina 47 din 47