Decizie CNSC 1486/2021

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1486/C4/1328 Data: 09.07.2021 Prin contestaţia nr. 5/2363/28.05.2021, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 28030/31.05.2021, depusă de către SC PHILIPS ROMÂNIA SRL, cu sediul în Bucureşti, şos. Pipera nr. 46D-46E, sector 2, având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului J40/19792/1992 şi Cod Unic de Înregistrare 2593699, reprezentată convenţional prin SCA Popovici Niţu Stoica şi Asociaţii cu sediul în Bucureşti, Calea Dorobanţi nr. 239, etaj 6, sector 1, formulată împotriva procedurii de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului având ca obiect „Echipamente medicale în cadrul proiectului Stop COVID în cadrul Spitalului Clinic Colentina” – lot 3, organizată de către SPITALUL CLINIC COLENTINA cu sediul în Bucureşti, şos. Ştefan cel Mare nr. 19-21, sector 2, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorităţii contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentaţiei de atribuire aferente lotului 3 al procedurii, - în subsidiar, în măsura în care nu mai sunt posibile măsuri de remediere, anularea procedurii în ceea ce priveşte lotul 3, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 98/2016. CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţia formulată de SC PHILIPS ROMÂNIA SRL, în contradictoriu cu SPITALUL CLINIC COLENTINA, respectiv va obliga autoritatea contractantă să publice în SEAP informațiile referitoare la aparatura aflată în exploatare, față de care se solicită compatibilitatea produselor ofertate. Pagina 1 din 2

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor formulate de contestatoare. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire într-un termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 5/2363/28.05.2021, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 28030/31.05.2021, depusă de către SC .... SRL, cu sediul în ... având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului .... şi Cod Unic de Înregistrare ..., reprezentată convenţional prin SCA ... cu sediul în ... formulată împotriva procedurii de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului având ca obiect „Echipamente medicale în cadrul proiectului Stop COVID în cadrul Spitalului Clinic Colentina” – lot 3, organizată de către .... cu sediul în ... în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorităţii contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentaţiei de atribuire aferente lotului 3 al procedurii, - în subsidiar, în măsura în care nu mai sunt posibile măsuri de remediere, anularea procedurii în ceea ce priveşte lotul 3, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 98/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia nr. 5/2363/28.05.2021, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 28030/31.05.2021, SC ... SRL, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică o serie de prevederi ale documentaţiei de atribuire, acestea conţinând specificaţii tehnice restrictive şi discriminatorii, de natură a bloca nejustificat accesul la procedură, încălcând astfel principiile proporţionalităţii şi tratamentului egal, precum şi prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă a definit specificaţiile tehnice ale produselor solicitate prin impunerea drept Pagina 1 din 30

cerinţe minime obligatorii a unor specificaţii tehnice restrictive, care nu permit tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire, eliminând astfel total opţiunea ofertării unor produse echivalente care ar satisface, cel puţin la acelaşi nivel de calitate şi performanţă, necesităţile obiective ale acesteia. Procedând astfel, autoritatea contractantă a încălcat grav principiile nediscriminării, proporţionalităţii şi al tratamentului egal prevăzute în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Mai mult, prin includerea în cadrul lotului 3 a unor (i) echipamente medicale noi (separate) autonome, independente de echipamentele existente în dotarea spitalului şi interdependente între ele, respectiv Monitor funcţii vitale de înaltă performanţă (32 de bucăţi), Staţie monitorizare centrală cu 12 posturi şi Staţie monitorizare centrală cu 16 posturi - cu menţiunea evidentă că monitoarele solicitate trebuie să fie compatibile cu staţiile ofertate şi că, în general, fiecare producător construieşte acest tip de echipamente pentru a fi compatibile doar între ele, alături de (ii) Monitor de pacient multiparametric (15 bucăţi), pentru care spitalul a prevăzut ca cerinţă minimă obligatorie, compatibilitatea cu staţiile şi aparatura existentă în secţiile de ATI 2 şi Urologie. Autoritatea contractantă a încălcat şi alte dispoziţii şi principii fundamentale în materia achiziţiilor publice, respectiv: a) Principiul transparenţei, precum şi art. 154 din Legea achiziţiilor publice, prin lipsa indicării în cuprinsul documentaţiei de atribuire a descrierii echipamentelor existente la nivelul Spitalului, a caracteristicilor şi a funcţionalităţii acestora; b) principiul promovării concurenţei între operatorii economici, prin includerea în cadrul lotului 3 al procedurii, alături de echipamente care pot fi ofertate de mai mulţi operatori economici, a unor echipamente medicale (separate) autonome şi independente pentru care a prevăzut ca cerinţă minimă obligatorie necesitatea de a fi compatibile cu aparatura existentă în spital, ofertarea acestora fiind limitată la producătorii echipamentelor deja existente. Prin acest comportament, autoritatea contractantă fie a creat premisele favorizării unui anumit producător, fie a urmărit intenţionat acest scop, creând o poziţie privilegiată acestuia, cu încălcarea principiilor tratamentului egal, nediscriminării şi asigurării liberei concurenţe, precum şi lezând interesul public al obţinerii ofertei celei mai avantajoase. Contestatoarea arată că legislaţia în materia achiziţiilor publice impune reguli de strictă interpretare privind împărţirea pe loturi a procedurilor de atribuire şi elaborarea specificaţiilor tehnice. Legea nr. 98/2016 transpune principiile şi prevederile statuate de Directiva 2014/24/UE din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi, prin urmare, impune reguli de strictă interpretare privind împărţirea pe loturi, tocmai pentru a asigura un context transparent şi concurenţial cât Pagina 2 din 30

mai larg. în scop ilustrativ, subliniem că principiul respectării legislaţiei concurenţiale este consacrat chiar în articolul 1 din Legea nr. 98/2016. Potrivit acestuia, scopul Legii nr. 98/2016 "îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială." În ceea ce priveşte modul de stabilire a componenţei loturilor, obligaţia autorităţilor contractante este stipulată în art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 98/2016. Din interpretarea acestor dispoziţii legale reiese că alcătuirea loturilor se efectuează prin includerea în componenţa acestora doar de produse similare, astfel că ori de câte ori autoritatea contractantă doreşte includerea într-un lot unic a mai multor produse distincte, pentru a fi în acord cu rigorile legislative în materie, aceasta trebuie să se asigure că cele două condiţii cumulative evocate anterior sunt concomitent îndeplinite. Astfel, calificarea unor produse drept „produse similare" nu poate fi raportată doar la natura acestora (în cazul de faţă - monitoare funcţii vitale), ci şi prin raportare la (a) destinaţia utilizării acestora (în cazul de faţă, sisteme noi de monitorizare sau upgrade al sistemelor existente) şi (b) includerea acestor produse în gama normală de produse furnizate de către operatorii economici care activează pe piaţă - fiind evident că, în situaţia în care un produs intră în portofoliul unui singur producător/unor furnizori dedicaţi, nici această a doua condiţie nu este îndeplinită. Contestatoarea invocă prevederile art. 50 din Legea nr. 98/2016 precum şi art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, ce transpune considerentul (78) al Directivei 2014/24/UE, ce stipulează în sarcina autorităţii contractante următoarea obligaţie: „(2) în sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative. În conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului". Pentru a respecta principiile guvernante şi raţiunea legislaţiei din materia achiziţiilor publice, autorităţile contractante nu trebuie să conceapă sau să structureze achiziţiile cu scopul restrângerii artificiale a concurenţei, de exemplu prin favorizarea sau dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici. Prin urmare, legislaţia cu privire la achiziţiile publice - atât la nivel european, cât şi la nivel naţional - impune autorităţilor contractante obligaţia de a se asigura că, în cadrul procedurilor de achiziţie publică, concurenţa se manifestă în mod liber şi nu este denaturată/restricţionată în niciun fel. În concret, respectarea acestei obligaţii presupune că prin Pagina 3 din 30

acţiunile/inacţiunile lor autorităţile contractante nu trebuie să limiteze concurenţa în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Fiind evidentă importanţa modului de stabilire a componenţei loturilor într-o procedură datorită impactului major pe care acesta îl are asupra liberei concurenţe, prevederile legale mai sus evocate au fost, în practică, interpretate în mod constant de către CNSC în sensul obligării autorităţii contractante la a respecta reguli stricte privind împărţirea achiziţiei pe loturi. În acest sens contestatoarea invocă Decizia publicată în Buletinul Oficial nr. 1857/2016 precum şi Decizia publicată în Buletinul Oficial nr. 7084/2018. Având în vedere cele precizate anterior, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la divizarea lotului 3 în două loturi distincte. În strânsă legătură cu prevederile legale în vigoare care reglementează obligaţia de împărţire pe loturi şi criteriile pe care autoritatea contractantă trebuie să le aibă în vedere în acest sens, Legea nr. 98/2016 reglementează, de asemenea, şi obligaţia autorităţilor contractante de a nu îngrădi libera concurenţă (accesul la procedură) prin modalitatea de redactare a specificaţiilor tehnice aferente procedurii. În acest sens, contestatoarea invocă prevederilor art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, precum şi considerentului (74) al Directivei 24/2014. Cu titlu exemplificativ contestatoarea prezintă interpretarea dată de Curte recent, într-o cauză având drept obiect chiar atribuirea unui contract prin care se urmărea achiziţionarea de produse medicale, respectiv cauza C-413/17, în care a statuat că: "Articolele 18 şi 42 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE trebuie interpretate în sensul că nu impun autorităţii contractante, la stabilirea specificaţiilor tehnice ale unei cereri de ofertă având ca obiect achiziţionarea de produse medicale, să acorde prevalenţă, de principiu, fie importanţei caracteristicilor individuale ale aparatelor medicale, fie importanţei rezultatului funcţionării acestor aparate, ci impun ca specificaţiile tehnice, în ansamblul lor, să respecte principiile egalităţii de tratament si proporţionalităţii. Revine instanţei de trimitere sarcina de a aprecia dacă, în cauza cu care este sesizată, specificaţiile tehnice în cauză corespund acestor cerinţe." Pentru a reţine această soluţie, Curtea a interpretat dispoziţiile de drept european astfel: "35. În plus, se precizează la articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2014/24 că o achiziţie nu poate fi concepută cu intenţia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al directivei menţionate sau de restrângere artificială a concurenţei şi că se consideră Pagina 4 din 30

că se restrânge artificial concurenţa în cazul în care achiziţia este concepută cu intenţia favorizării sau a dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici. (...) 37. Respectarea acestor cerinţe este cu atât mai importantă atunci când, precum în speţă, specificaţiile tehnice care figurează în caietul de sarcini al unui contract de achiziţii sunt formulate în mod deosebit de detaliat. Astfel, cu cât specificaţiile tehnice sunt mai detaliate, cu atât este mai important riscul ca produsele unui anumit producător să fie favorizate. (...) 41. De asemenea, este important ca gradul de detaliere a specificaţiilor tehnice să respecte principiul proporţionalităţii, ceea ce implică în special o analiză a aspectului dacă acest grad de detaliere este necesar în vederea realizării obiectivelor urmărite." Nu în ultimul rând se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie din cauza C-296/15 în ceea ce priveşte aplicabilitatea principiului proporţionalităţii în cazul special al achiziţiilor în domeniul sănătăţii, Curtea statuând că, deşi în acest domeniu, statele membre au o marjă mai mare de apreciere, blocajele impuse liberei circulaţii a produselor şi serviciilor nu pot depăşi limitele a ceea ce este necesar şi adecvat pentru atingerea obiectivelor urmărite. Rezultă astfel, din jurisprudenţa constantă a CJUE, că simplul fapt că prezenta procedură are în vedere achiziţionarea unor echipamente ce ţin de domeniul sănătăţii nu poate justifica restrângerea liberei concurenţe, prin includerea unor cerinţe minime obligatorii artificiale, specifice unui producător determinat, cu singura menire de a favoriza anumiţi operatori economici. Astfel, inclusiv în cazul achiziţiilor publice în domeniul sănătăţii, autoritatea contractantă este obligată să limiteze descrierea specificaţiilor tehnice doar la acele detalii necesare satisfacerii necesităţilor sale obiective, fără a impune alte restricţii nejustificate în calea participării la procedura de atribuire. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a ales să definească specificaţiile tehnice aferente lotului criticat prin stabilirea de cerinţe minime obligatorii restrictive, care conţin caracteristici funcţionale specifice unui anumit producător şi care nu răspund unor necesităţi funcţionale sau de performanţă relevante pentru autoritatea contractantă, fiind astfel descalificaţi automat majoritatea operatorilor care operează în mod obişnuit pe această piaţă. În opinia contestatoarei, autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 50 şi art. 141 din Legea nr. 98/2016 la alcătuirea lotului 3 al procedurii. Astfel, în cadrul lotului 3 intitulat „Monitoare şi staţii de monitorizare compatibile", autoritatea contractantă a inclus multiple echipamente medicale (separate) diferite, o parte din acestea - primele trei poziţii- putând fi ofertate de către orice ofertant interesant, în timp Pagina 5 din 30

ce restul - poziţia a patra - putând fi ofertate doar de către un singur producător, respectiv producătorul staţiei de monitorizare deja existentă în Spital în secţia ATI 2 şi Urologie. Documentaţia de atribuire nu conţine nicio informaţie cu privire la aparatura deja existentă în Spital, astfel încât identificarea produselor compatibile este efectiv imposibilă. Totuşi, coroborând specificaţiile funcţionale solicitate pentru celelalte produse (care restricţionează ofertarea la produsele General Electric Medical Systems), precum şi informaţiile din surse publice, contestatoarea presupune că staţia de monitorizare avută în vedere de autoritatea contractantă este Staţia centrală Carescape, produsă de General Electric Medical Systems („G.E."). Contestatoarea arată că lotul 3, a cărui valoare estimată este de 5.939.800 lei, conţine patru poziţii, respectiv: (i) Monitor funcţii vitale de înaltă performanţă - 32 buc; (ii) Staţie monitorizare centrală cu 12 posturi - 2 buc; (iii) Staţie monitorizare centrală cu 16 posturi - 2 buc; (iv) Monitor de pacient, multiparametric, cu EKG, monitorizare neinvazivă TA (NIBP), saturaţie de oxigen (Sp02), frecvenţă respiratorie (RR), temperatură (TEMP), cu senzori şi cabluri - 15 buc. Produsele indicate la primele 3 poziţii ale lotului 3 pot fi ofertate de mai mulţi operatori economici din piaţă, însă produsele solicitate la poziţia a patra pot fi ofertate doar de către un anumit producător sau de distribuitorul acestuia, având în vedere că aceste monitoare trebuie să fie compatibile cu cele existente deja în Spital. Astfel, prin impunerea cerinţei compatibilităţii Monitoarelor de pacient, multiparametric cu aparatura existentă din cadrul secţiei ATI 2 şi Urologie (care nu este descrisă în documentaţia de atribuire), doar un anumit producător poate depune ofertă pentru întregul lot 3. În practică, funcţionalitatea staţiilor centrale de monitorizare rezidă în faptul că acestea interconectează monitoarele de funcţii vitale aflate în cadrul Spitalului, deservind astfel operativitatea personalului medical şi facilitând desfăşurarea activităţii medicale. Astfel, orice producător din piaţa de profil care poate oferta monitoare de funcţii vitale dispune şi de staţii centrale dedicate de monitorizare, aceste staţii fiind compatibile doar cu monitoarele produse de acelaşi producător. Aceasta este şi raţiunea care explică prezenţa, în cadrul specificaţiilor tehnice ale staţiilor de monitorizare, a cerinţei ca staţia să fie „compatibilă cu monitoarele din lot". Prin urmare, din componenţa lotului 3, se desprinde necesitatea obiectivă a autorităţii contractante de a achiziţiona atât monitoare de funcţii vitale (32 bucăţi), cât şi câte două staţii centrale de monitorizare - una cu 12 şi cealaltă cu 16 posturi - apte să interconecteze monitoarele anterior solicitate (însumând, în total, 56 posturi disponibile), ceea ce demonstrează că produsele solicitate pe primele trei poziţii ale lotului Pagina 6 din 30

criticat, deşi funcţionează autonom, pot constitui un sistem interconectat, fiind astfel justificată includerea acestora în cadrul unui singur lot. În general, în practică, ori de câte ori sunt achiziţionate monitoare de funcţii vitale, se achiziţionează şi staţia centrală de monitorizare compatibilă cu acestea, numărul de monitoare cu cel al posturilor disponibile fiind identic, atât pentru folosirea optimă a monitoarelor şi a staţiei, cât şi pentru respectarea principiului eficienţei utilizării fondurilor publice. Cu toate acestea, tot în cadrul lotului 3, pe ultima poziţie, autoritatea contractantă solicită, din nou, anumite monitoare de funcţii vitale, însă, cu deosebirea majoră faţă de cele solicitate în cadrul primei poziţii că, în cazul acestora, autoritatea contractantă a stipulat, în cadrul fişei de specificaţii tehnice, o cerinţă minimă obligatorie (a cărei nerespectare atrage după sine neconformitatea ofertei) conform căreia aceste monitoare trebuie să fie compatibile cu baza instalată existentă în cadrul Spitalului - fără a preciza, însă, care este aparatura de care dispune la momentul iniţierii procedurii, încălcând astfel principiile care stau la baza procedurilor de achiziţie publică, îndeosebi principiul transparenţei. Prin această conduită, autoritatea contractantă a încălcat flagrant atât prevederile art. 49 alin. (1) cât şi cele ale art. 154 din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că, prin modul de redactare şi definire a documentaţiei de atribuire - care trebuie să fie clară, precisă şi neechivocă şi să conţină informaţii complete şi explicite - asigură o informare completă a operatorilor economici în tot ceea ce priveşte procedura şi cerinţele minime obligatorii ale acesteia, oferind acestora o imagine clară asupra necesităţilor şi cerinţelor Spitalului. Doar în astfel de condiţii operatorii economici au posibilitatea evaluării oportunităţii depunerii unei oferte în procedură, transparenţa şi informarea completă a acestora fiind instrumente primare şi esenţiale ce împiedică stabilirea unui tratament diferenţiat între operatorii economici interesaţi a participa în procedură. Or, conform specificaţiilor tehnice, monitoarele trebuie să aparţină aceluiaşi producător ca al staţiei de monitorizare existentă în cadrul Spitalului, ceea ce blochează accesul în procedură dincolo de orice echivoc, cerinţa compatibilităţii fiind, prin ea însăşi, netransparentă şi limitativă, în mod nejustificat. Din informaţiile liber disponibile pe piaţă, sistemul deja deţinut de către autoritatea contractată aparţine producătorului G.E., astfel că acesta este unicul operator economic ce poate oferta, cu succes, în cadrul lotului 3, accesul în procedură pentru toţi ceilalţi jucători din piaţă fiind total blocat. În acord cu bogata practică a Consiliului, chiar dacă echipamentele solicitate sunt din aceeaşi categorie, respectiv, echipamente de Pagina 7 din 30

monitorizare, acestea sunt destinate unor scopuri diferite (în cazul de faţă, achiziţionarea de noi sisteme şi upgrade al sistemelor existente) şi, mai mult, nu se regăsesc în portofoliul obişnuit al aceloraşi furnizori/producători (fiind doar în portofoliul unui producător unic), astfel că acestea nu pot fi incluse în ceea ce legea descrie ca „produse similare". Prin această decizie nelegală - de a solicita anumite monitoare compatibile cu sistemul preexistent în Spital în cadrul unui lot unic prin care se solicită şi alte monitoare şi staţii centralizate de monitorizare, cele din urmă putând fi constituite într-un ansamblu interconectat - se restricţionează astfel nu numai ofertarea pentru ultima poziţie din cadrul lotului 3, dar şi pentru întregul lot 3, rezultând o restrângere nelegală a liberei concurenţe şi încălcarea flagrantă a prevederilor legale mai sus expuse. Astfel, gruparea, în cadrul unui singur lot unic, a unui potenţial sistem interconectat format din monitoare şi staţiile compatibile aferente, alături de anumite monitoare care trebuie să fie - obligatoriu - compatibile cu aparatura preexistentă, a unui anumit producător, deţinută de Spital, determină îngrădirea nejustificată a concurenţei în cadrul procedurii, blocând nejustificat accesul acelor operatori economici care nu pot furniza cumulativ toate aparatele solicitate prin acelaşi lot - monitoarele de pe ultima poziţie fiind expres rezervate unui producător determinat - dar ar putea depune oferte pentru celelalte trei poziţii ale lotului 3. Astfel, din modul de constituire a lotului 3, autoritatea contractantă vizează achiziţionarea de monitoare şi staţii centralizate doar aparţinând unui anumit producător determinat, fără a avea nicio justificare obiectivă, temeinică şi susţinută pentru componenţa lotului criticat, ceea ce conduce către concluzia că documentaţia de atribuire pare să fi fost elaborată după o ofertă deja preconstituită, într-o manieră de natură să excludă concurenţa, şi nu după criterii obiective, raportate la necesităţi reale. Odată iniţiată procedura competitivă de licitaţie deschisă - cum este procedura contestată, autoritatea contractantă nu poate să asigure producătorului G.E. sau distribuitorilor acestuia o poziţie privilegiată, prin intermediul unei anumite componenţe specifice a loturilor şi a unor cerinţe minime obligatorii de compatibilitate cu echipamentele acestui producător, întrucât ar nesocoti principiul accesului neîngrădit, care stă la baza procedurii de atribuire aleasă. Prin derogare, pentru a se încadra în limitele legii, o procedură care să fie deschisă unei sfere extrem de restrânse de operatori economici trebuie să dispună de o justificare detaliată, riguroasă şi obiectivă a circumstanţelor care au determinat restrângerea concurenţei, cu accent pe argumentele pentru care nu pot fi acceptate specificaţiile tehnice comune sau, în cazul de faţă, oferte alternative - prin care să fie Pagina 8 din 30

achiziţionate, în concret, raportat la situaţia prezentă, monitoare de funcţii vitale ale oricărui producător din piaţa de profil cu condiţia punerii la dispoziţie a unei staţii centralizate de către operatorul economic. Pe cale de consecinţă, achiziţionarea separată - prin două loturi distincte: primul să conţină poziţiile 1, 2 şi 3 din lotul contestat, iar al doilea să aibă ca obiect exclusiv monitoarele (care trebuie să fie compatibile cu aparatura Spitalului) solicitate pe ultima poziţie din cadrul lotului 3, nu ar produce nicio repercusiune asupra eficienţei actului medical şi activităţii obişnuite a Spitalului, atât timp cât, din perspectiva autorităţii contractante, obiectivul final al procedurii îl constituie achiziţionarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur operator economic, pentru o valoare considerabilă, numărul de contracte pe care aceasta le încheie (fie pentru un lot global, fie pentru mai multe loturi) neprezentând nicio relevanţă. Totodată, prin modul de grupare a aparatelor medicale în lotul criticat, fără nicio justificare obiectivă şi reală pentru componenţa nelegală a acestuia, autoritatea contractantă a încălcat şi principiul eficienţei utilizării fondurilor publice, chiar europene în acest caz, în această situaţie fiind certă obţinerea unor preţuri unitare mult mai mari decât în situaţia în care lotul 3 ar fi fost divizat - fără a conţine monitoarele de pe poziţia 4 care obligă la ofertarea echipamentelor unui singur pruducător, care se presupune că este G.E. - situaţie ce ar permite participarea mai multor ofertanţi, lărgind astfel piaţa şi favorizând concurenţa. Astfel, operatorii economici interesaţi care nu vor oferta întreaga gamă de aparate medicale solicitate prin acest lot vor fi excluşi, fie prin descurajarea de a participa la procedură, fie prin respingerea ofertelor acestora ca neconforme. De asemenea, pentru a preîntâmpina o posibilă apărare a Spitalului în sensul posibilităţii de asociere a mai multor operatori pe piaţă, forma în care un operator economic alege să participe la o procedură de atribuire - ofertant sau candidat, individual sau în comun cu alţi operatori economici, inclusiv sub forma de asociere este un drept al său şi nu o obligaţie. Mai mult, anumite produse din lotul 3 sunt în mod excesiv de detaliat descrise de către autoritatea contractantă şi conduc spre echipamente unice ale producătorului amintit anterior, fiind astfel definitiv blocat accesul în procedură, iar libera concurenţă limitată, în mod nejustificat şi, astfel, nelegal. Astfel, la alcătuirea componenţei lotului 3, autoritatea contractantă a încălcat grav prevederile art. 50 şi art. 141 din Legea nr. 98/2016, îngrădind nejustificat participarea la procedură şi afectând libera concurenţă. Se impune astfel restructurarea lotului criticat, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, prin împărţirea lotului 3 în două loturi distincte. Pagina 9 din 30

De asemenea, contestatoarea invocă faptul că autoritatea contractantă a elaborat specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini cu încălcarea principiilor proporţionalităţii şi nediscriminării, precum şi cu încălcarea prevederilor legale aplicabile. În cadrul primei poziţii a lotului 3, autoritatea contractantă solicită monitoare de funcţii vitale, impunând pentru aceste produse cerinţe care descriu anumite detalii de ordin constructiv specifice unor echipamente ale unui producător determinat, iar nu cerinţe de performanţă, justificate prin raportare la o necesitate obiectivă a acesteia. Prin urmare, chiar dacă lotul 3 ar fi divizat, prin separarea ultimei poziţii a acestuia într-un lot separat, niciun alt producător din piaţa de profil, cu excepţia G.E., nu poate depune o ofertă conformă, întrucât niciun sistem al acestora nu poate îndeplini cumulativ toate specificaţiile tehnice deosebit de detaliate solicitate pentru aceste produse, libera concurenţă fiind, în mod evident şi nejustificat, blocată. În ceea ce priveşte cerinţa „Monitor modular defuncţii vitale, multiparametric, destinat utilizării la pacienţii adulţi, compatibil cu sistemul de management al ECG-urilor MUSE", în concret, în cadrul fişelor de specificaţii tehnice aferente produselor de pe poziţia 1 ale lotului 3 - respectiv monitor funcţii vitale de înaltă performanţă - caietul de sarcini prevede o cerinţă minimă obligatorie restrictivă care se referă la compatibilitatea cu „sistemul de management al ECG-urilor MUSE". Conform cerinţei, autoritatea contractantă nu defineşte necesitatea sa obiectivă, respectiv criteriul concret de performanţă urmărit, astfel cum impun principiile fundamentale ale atribuirii contractului de achiziţie publică şi prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016, ci impune o caracteristică constructivă, conceptuală, specifică unui anumit producător, având singura menire de a asigura favorizarea exclusivă a echipamentelor produse de G.E. - conduită nelegală şi nepermisă într-o procedură de licitaţie deschisă. În concret, cerinţa criticată privind compatibilitatea cu sistemul de management al ECG- urilor MUSE - trimite către sistemul de management al ECG-urilor specific producătorului G.E., doar acesta folosind denumirea comercială „MUSE", după cum rezultă din Broşura produsului CARESCAPE Monitor B850, anexată prezentei. În acest context, se arată că cerinţa minimă obligatorie impusă de autoritatea contractantă nu are nicio relevantă clinică, având în vedere că sistemul de management al ECG-urilor este folosit, predominant, la electrocardiografe şi/sau sisteme de testare la efort, iar nu la analizele de ECG ce provin de la monitoarele de funcţii vitale ce fac obiectul acestei poziţii a lotului 3. Astfel, analizele ECG provenind de la monitoare pot fi stocate, în aceleaşi condiţii de operativitate şi performanţă, în staţiile centrale de monitorizare, acestea putând fi, de asemenea, revizuite în orice moment, dacă revizuirea ar fi, în vreo anumită situaţie, necesară. Pagina 10 din 30

Prin urmare, cerinţa este vădit nelegală, pe de o parte, prin faptul că este dedicată şi permite ofertarea unui singur echipament determinat, excluzând toate celelalte modele din piaţa vastă, a echipamentelor medicale, iar, pe de altă parte, prin faptul că se referă la o caracteristică strict constructivă a unui aparat de acest gen, care, în plus, nu are nicio însemnătate clinică, nu răspunde niciunei necesităţi reale a Spitalului. Mai mult, conform Broşurii produsului CARESCAPE Monitor B850 - ataşată, Spitalul a preluat şi adaptat în cadrul Fişei tehnice a produsului "Monitor funcţii vitale de înaltă performanţă" multe alte cerinţe tehnice constructive ale produsului G.E., de exemplu, (a] rezoluţie ecran LCD - 1024 x 768; (b) tipul de alarme audio şi durata pauzei audio, de respectiv 2-5 minute; (c) caracteristicile monitorizării EKG; (d) caracteristicile monitorizării temperaturii etc. Toate aceste cerinţe, reluări literale ale specificaţiilor produsului CARESCAPE Monitor B850, excesiv de detaliate şi stabilite în lipsa unor criterii de performanţă, relevă intenţia autorităţii contractante de a favoriza producătorul GE, cu excluderea celorlalte soluţii tehnice existente pe piaţă, soluţii care ar putea satsiface pe deplin necesităţile reale ale Spitalului, chiar la un nivel de performanţă superior. Această cerinţă minimă obligatorie vădit restrictivă relevă consecvenţa şi perseverenţa autorităţii contractante în conduita nelegală a acesteia de a favoriza producătorul G.E., generând, prin deciziile sale, o poziţie privilegiată acestuia, atât prin modul de constituire a lotului 3 care, prin prisma produselor solicitate pe poziţia 4, obligă la ofertarea produselor G.E. pentru întreg lotul, cât şi prin inserarea unei specificaţii tehnice specifice acestuia, respectiv impunerea sistemului de management al ECG-urilor MUSE în cadrul cerinţelor minime obligatorii ale caietului de sarcini. Astfel, autoritatea contractantă a impus drept cerinţe minime obligatorii caracteristici funcţionale, constructive, ale unui anumit produs determinat de pe piaţă, caracteristici care nu răspund unei necesităţi obiective a acesteia, ci au doar efectul eliminării oricăror alte echipamente, blocând nejustificat accesul la procedură. Prin urmare, nici această cerinţă nu respectă principiile fundamentale în domeniul achiziţiilor publice, aşa cum au fost interpretate cu efect obligatoriu de către CJUE, având doar scopul de a bloca nejustificat accesul la procedură. În ceea ce priveşte cerinţa „Termen de livrare minim 10 zile, maxim 60 zile de la data emiterii ordinului de furnizare/comanda" Din stabilirea unui termen de livrare minim - redus, de doar 10 zile, şi imperativ - şi, în acelaşi timp, a unei ponderi în cadrul factorilor de evaluare pentru cel mai redus termen de livrare ofertat, reiese faptul că operatorul economic favorizat deţine deja echipamentele solicitate în stoc, spre deosebire de majoritatea operatorilor economici care, în practică, nu pot deţine/bloca pe termen nelimitat astfel de echipamente Pagina 11 din 30

în stoc, termenul minim de livrare impus fiind, astfel, o cerinţă restrictivă pentru majoritatea operatorilor economici din piaţa de profil şi un nou instrument, indirect, de creare a unui avantaj în beneficiul celui favorizat, consolidând, pe această cale, poziţia privilegiată a G.E., conturată incipient prin modul de stabilire a componenţei lotului 3. Prin aceasta conduită, de a impune un termen de livrare minim excesiv de scurt, documentaţia de atribuire a fost redactată după o ofertă preconstituită a operatorului economic favorizat, în totală contradicţie cu principiile ce guvernează materia achiziţiilor publice, acestea fiind constant încălcate în prezenta procedură. De vreme ce termenul de livrare constituie un factor de evaluare pentru lotul 3, în cadrul acestuia criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preţ", devine inutilă şi astfel, restrictivă stipularea unui termen minim obligatoriu de livrare, operatorul economic apt să furnizeze produsele într-un cât mai redus termen fiind oricum punctat în acest sens, motiv pentru care termenul minim de livrare de 10 zile are unicul scop de restrângere a concurenţei, blocând accesul în procedură. În acest sens, prin acest comportament, autoritatea contractantă înclină balanţa în favoarea unei oferte cu preţ ridicat provenind din partea operatorului economic favorizat, dar cu termen de livrare scurt, încălcând astfel principiile achiziţiilor publice şi excluzând în acest mod din procedură oferte pentru echipamente de acelaşi nivel calitativ şi de performanţă, sau chiar superior, cu preţ substanţial mai redus, dar cu termene de livrare realiste şi rezonabile, care nu se încadrează în cele 10 zile imperative din caietul de sarcini. De asemenea, nicăieri în cadrul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă nu a demonstrat că un termen de livrare realist şi rezonabil, care să nu creeze dificultăţi furnizorilor care nu dispun pe stoc de cantităţi uriaşe de echipamente, ar impieta activitatea curentă a Spitalului. Se prezumă că, dacă durata contractului de achiziţie publică este de 4 luni, Spitalul are capacitatea profesională de a-şi planifica achiziţiile din timp, fără a pune în dificultate operatorii economici, forţându-i să îşi acumuleze stocuri şi să livreze toată cantitatea solicitată într-un termen foarte scurt de livrare de la primirea comenzii. Având în vedere valoarea contractului care, în ceea ce priveşte lotul 3, este considerabilă - aprox. 6 milioane lei - şi piaţa de nişă a obiectului licitaţiei, prezenta procedură generează inevitabil un interes transfrontalier, astfel că, prin definirea caietului de sarcini, Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că a creat un cadru concurenţial cât mai larg, de natură a deschide procedura pentru cât mai mulţi operatori economici, fapt ce asigură Spitalului multiple oferte şi astfel mai multe opţiuni calitative, prin încurajarea operatorilor interesaţi de a fi mai economici şi mai eficienţi. Prin urmare, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea cerinţei criticate în sensul eliminării Pagina 12 din 30

termenului de livrare minim de 10 zile şi să prevadă un termen de livrare realist - respectiv, de maxim 60 zile - prin raportare la principiul proporţionalităţii în demersul de redactare a cerinţelor caietului de sarcini. Deşi autoritatea contractantă a specificat, cu titlu general în fişa de date a procedurii că: „Specificaţiile tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie sunt menţionate doar pentru identificarea cu uşurinţă a tipului de produs şi nu au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse, aceste specificaţii vor fi considerate ca avand menţiunea de sau echivalent. Având în vedere prevederile Directivei 18/2004 şi Directivelor 2014/24/UE, respectiv 2014/25/UE specificaţiile tehnice care fac trimitere la standarde naţionale sau la transpunerile unor standarde europene se vor citi „sau echivalent" Orice referire în documentele achiziţiei care indică o anumită origine, sursa, producţie, producător, un procedeu special, un standard, un normativ, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, sunt menţionate doar cu scopul de a identifica cu uşurinţă tipurile de produs ca şi concept şi nu au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse/servicii. Aceste specificaţii vor fi considerate ca având menţiunea de „sau echivalent”, iar ofertantul are obligaţia de a demonstra echivalenta produselor/serviciilor ofertate cu cele solicitate, dacă este cazul." În fapt, aceste menţiuni sunt lipsite de relevanţă practică, întrucât specificaţiile tehnice indică spre detalii de ordin constructiv ale unui anumit producător, faţă de care nu pot fi ofertate soluţii echivalente. Mai mult, în lipsa unui fundament obiectiv raportat la nevoile Spitalului, deciziile autorităţii contractante în ceea ce priveşte componenţa lotului 3 şi specificaţiile tehnice aferente produselor din acest lot blochează implicit ofertarea unor echipamente medicale cu funcţionalităţi şi eficienţă similară şi, în anumite cazuri, chiar superioară. Autoritatea contractantă a depus în copie, dosarul achiziţiei, cu adresa de înaintare nr. 19078/11.06.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 30673/14.06.2021, precum şi punctul de vedere nr. 18893/10.06.2021 cu privire la contestaţia formulată de către SC PHILIPS ROMÂNIA SRL. Autoritatea contractantă invocă excepţia tardivităţii formulării contestaţiei având în vedere faptul că documentaţia de atribuire a fost pusă la dispoziţia operatorilor economici prin intermediul SEAP-ului în data de 18.05.2021, iar contestaţia a fost înregistrată la sediul său în 17488/31.05.2021. Pagina 13 din 30

Mai mult decât atât, în susţinerea afirmaţiilor de mai sus, autoritatea contractantă invocă prevederile articolului nr. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 183 din Codul de Procedură Civilă. În fundamentarea celor mai sus precizate, autoritatea contractantă ataşează extras email primit de la contestatoare în data de 28.05.2021, după programul de lucru, cu documentul transmis şi către Consiliu. Pe fond, autoritatea contractantă susţine că în documentaţia de atribuire este precizat foarte clar contextul realizarii acestei achiziţii de produse, respectiv pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii unităţii medicale este necesară contractarea de echipamente medicale, astfel încât serviciile oferite să poată fi prestate, în contextul pandemic prezent determinat de COVID 19, la un nivel calitativ înalt, în concordanţă cu tehnologia de pe piaţă, la un nivel concurenţial ridicat cu impact direct asupra nivelului de sănătate al populaţiei locale/celor aflaţi în tranzit şi teritoriilor invecinate, precum şi asupra veniturilor unităţii medicale; misiunea autorităţii contractante este aceea ca serviciile sale medicale să devină calitativ superioare şi să fie cât mai diversificate, astfel încât să fie apreciate de utilizatorii din ce în ce mai diverşi şi cu noi aşteptări. Cerinţele formulate în caietul de sarcini au fost stabilite în baza unei largi documentări, a solicitării sau analizei ofertelor depuse de operatorii economici, în conformitate cu art.155 din Legea nr. 98/2016, având ca obiectiv principal achiziţia de echipamente care operează cu tehnologii performante, care să asigure posibilitatea efectuării unei game largi de investigaţii medicale pacienţilor din spital şi din zonele limitrofe. Unul din motivele acestei lotizări este faptul că efectuarea cu maximă celeritate a achiziţiei publice de echipamente medicale este o necesitate obiectivă a autorităţii contractante, care nu suportă amânare, astfel cum reiese din contextul prezentat anterior. Autoritatea contractantă susţine că a ales gruparea acestor echipamente într-un singur lot, ţinând cont de tipul şi destinaţia acestora, respectiv Monitoare şi staţii de monitorizare compatibile, cu posibilitate de interconectare, scopul fiind acoperirea nevoii obiective şi urgente de dotare şi de luptă împotriva pandemiei Covid. Deşi contestatoarea invocă faptul că unitatea medicală a încălcat prevederile articolului 50 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă susţine că lotizarea nu a fost făcută cu încălcarea Legii nr. 98/2016 întrucât s-a ţinut cont de nevoile obiective ale spitalului, respectiv dotarea cu monitoare şi staţii de monitorizare compatibile şi de faptul că toate echipamentele incluse în lot au aceeaşi destinaţie, scop şi fac parte din aceeaşi gamă de echipamente medicale, aşa cum se precizează la art. 18 din Legea nr. 98/2016. Mai mult decât atât, s-au respectat prevederile articolului 141 din Legea nr. 98/2016 deoarece autoritatea contractantă a stabilit obiectul Pagina 14 din 30

fiecărui lot, atât pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor. Astfel echipamentele incluse în acest lot fac parte din aceeaşi gamă de produse, aceeaşi piaţă de profil) şi pot fi furnizate de ofertanţi care activează pe aceeaşi piaţă de profil, faptul că un operator economic nu poate furniza sau contesta lotizarea, nu reprezintă nerespectarea legislaţiei în vigoare. Datorită solicitării privind completarea cu aparatură conform baremului minim de dotare al secţiilor ATI conform cerinţei Coordonatorului numit prin Ordinul MAI nr. 74526 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 360 şi înlocuirea aparaturii preexistente, aflate într-o stare avansată de uzură fizică şi mai ales performanţa depăşită (având peste 12 ani de utilizare continuă) s-a identificat nevoia achiziţiei de noi monitoare. Având în vedere faptul că la inaugurarea secţiei ATI 1, în anul 2015 au fost redistribuite din întreg spitalul 16 monitoare şi 2 staţii de monitorizare centrală, care prezintă un grad avansat de uzură (din care 4 monitoare au defecţiuni tehnice iremediabile) şi inadecvate din punct de vedere medical al patologiei abordate, fără posibilitate de monitorizare hemodinamică avansată, electroencefalogramă etc s-a impus achiziţionarea de monitoare şi staţii centrale care să fie capabile să preia informaţia de la aceste monitoare, deci să fie compatibile cu acestea având în vedere nevoia supravegherii pacienţilor de la distanţă, de adaptarea continuă a ritmului administrării medicamentelor şi fluidelor administrate şi de observarea şi administrarea imediată a medicaţiei prin sisteme de interconectare a injectomatelor, monitoarelor şi ventilatoarelor şi dispunerea secţiilor solicitante în clădiri diferite, etaje şi aripi separate. În intervalul 2015-2020 au fost achiziţionate 6 monitoare performante, iar echipamentele solicitate sunt compatibile cu cele complementare deja existente în secţie, reducând astfel costul total al investiţiei solicitate, realizând interconexiunea cu acestea, fără a neglija faptul că personalul medical a fost deja instruit şi este familiar cu aceste monitoare complexe, lucru dovedit a scădea incidenţa greşelilor ce pot surveni în situaţiile de urgenţă, care intră în specificul secţiilor ATI. Dacă la fiecare achiziţie apar echipamente medicale autonome şi independente fără a fi compatibile cu restul aparaturii din dotare, digitizarea şi telemetria ar fi imposibilă, cu ineficienţă economică şi socială, dar mai ales tehnică. Având în vedere faptul că Spitalul Clinic Colentina este conform ultimului OMS publicat în MO 28.05.2021, spital de nivel I care asigură asistenţă medicală pentru pacienţii COVID 19, că cele mai solicitate secţii Pagina 15 din 30

au fost cele de ATI şi cardiologie, că multiple studii randomizate au arătat că pacienţii cu obezitate şi boli cardiace au riscul cel mai mare de a dezvolta forme severe cu necesar de admisie în terapie intensivă, faptul că este spital multipavilionar, între secţiile ATI 1 şi cardiologie fiind o distanţă de 1 staţie tramvai, s-a dovedit mai mult decât oricând necesitatatea implementării şi în Spitalul Colentina a telemetriei, telemedicinei şi digitizării, solicitate de către Uniunea Europeană României. Tot ca urmare a situaţiei pandemice, Spitalul Colentina a avut diferite reconfigurări arhitecturale şi avize de funcţionare temporare, cu comasarea sau dislocarea secţiilor în funcţie de necesităţile cererii publice se servicii medicale astfel încât este necesară interconexiunea între secţiile cu specific asemănător terapiei intensive, acute, USTAC, etc. În baza celor mai sus precizate, autoritatea contractantă consideră că lotul a fost corect şi legal lotizat, solicitarea de a fi lotizat în mai multe alte loturi, fiind contracarată de informaţiile din strategia de contractare conform art. 141 din Legea nr 98/2016 şi a art. 9 din HG nr. 395/2016, în care pe lângă motivele de mai sus, unitatea medicală a precizat că lotizarea s-a făcut ţinând cont şi de: - numărul insuficient de personal - a lipsei experienţei şi expertizei personalului în ceea ce priveşte managerierea şi derularea mai multor contracte simultan, - a riscurilor majore care pot apărea în derularea mai multor contracte simultan - a riscului, în cazul a mai mult de 18 loturi, anumite loturi să nu fie atribuite iar astfel să se înregistreze întârzieri semnificative în procesul de implementare cu efect asupra pierderii/diminuării finanţării, - a riscurilor legate de serviciile de mentenanţă şi garanţie în sensul în care existenţa mai multor contracte simultan pot reprezenta riscuri în soluţionarea rapidă a unor defecţiuni cu impact negativ asupra actului medical, - lotizarea a fost făcută ţinând cont de faptul că produsele incluse pe fiecare lot fac sau pot face parte dintr-o gamă de produse care sunt sau pot fi furnizate/comercializate de către aceiaşi operatori economici, - lotizarea corespunde nevoilor reale ale autorităţii contractante. În plus, contestatarul afirmă faptul că unitatea medicală ar fi trebuit să separe în alte 2 loturi, lotul contestat, pe motiv că ultima poziţie care alcătuieşte lotul trebuie să fie compatibil cu echipamentele deja existente în cadrul spitalului, omiţând să precizeze că toate echipamentele care alcătuiesc prezentul lot sunt interconectate, că trebuie să existe o compatibilitate între acestea astfel încât actul medical să poată fi desfăşurat în condiţii de siguranţă, randament tehnic ridicat şi cu focusare pe diagnosticarea, tratarea şi monitorizarea corectă şi eficientă a pacienţilor. Pagina 16 din 30

Contestatarul invocă faptul că nu se respectă legislaţia incidentă întrucât se restricţionează accesul operatorilor economici, însă în documentaţia de atribuire, unitatea medicală, în mod obiectiv şi legal, a precizat contextul şi din motive tehnice, medicale şi de utilizare eficientă a banilor publici, s-au solicitat echipamente medicale compatibile cu cele deja existente, legea permiţând că în mod justificat să se precizeze anumite caracterisitici tehnici astfel încât să se asigure compatabilitatea cu aparatura deja achizitionată, noile produce urmând a fi utilizate cu cele deja instalate. Detalierea produselor sunt rezultatul practicii şi performanţelor obţinute în secţiile solicitante, acestea tratând cazuri de complexitate majoră şi fiind secţiile cu cel mai mare număr de paturi ATI Covid 19 din Bucureşti. În ceea ce priveşte criticile şi solicitările contestatoarei cu privire la cerinţa privind „Monitor modular de funcţii vitale, multiparametric, destinat utilizării la pacienţii adulţi, compatibil cu sistemul de management al ECG – urilor MUSE”, autoritatea contractantă menţionează că sistemul de analiză al electrocardiogramelor Muse sau echivalent, deja instalat în spital, presupune preluarea datelor ecg, transmiterea datelor electronic către specialistul cardiolog desemnat 24/7 în interpretare şi decizie terapeutică, care în condiţii de urgenţă (lipsa personal mediu care să execute ECG clasic, binecunoscute la nivel naţional) i-a permis promptitudine şi eficienţă, adică salvarea de vieţi. Medicul desemnat asigură continuitatea interpretării, diagnosticului şi deciziei, aflându-se la un terminal în secţia cardiologie şi colectând date din toate pavilioanele spitalului în timp real şi oferind soluţii terapeutice în timp real, prin urmare nu se acceptă solicitarea contestatoarei de eliminare a acestei cerinţe. Cu privire la critica contestatoarei conform căreia „doar din lecturarea Broşurii produsului CARESCAPE Monitor B850 - ataşată, se poate lesne observa că Spitalul a preluat şi adaptat în cadrul Fişei tehnice a produsului "Monitor funcţii vitale de înaltă performanţă”, multe alte cerinţe tehnice constructive ale produsului G.E,. de exemplu, (a) rezoluţie ecran LCD -1024 x 768; (b) tipul de alarme audio şi durata pauzei audio, de respectiv 2-5 minute; (c) caracteristicile monitorizării EKG; (d) caracteristicile monitorizării temperaturii etc”, autoritatea contractantă susţine că rezoluţia ecranului de „minim 15 inch cu rezoluţie de minim 1024 x768 pixeli" pentru o vizualizare acceptabilă, tipul de alarme audio, caracteristicile monitorizării ECG şi temperaturii sunt în portofoliul majorităţii producătorilor de monitoare şi statii, afirmaţia fiind lipsită de fundament. În ceea ce priveşte criticile contestatoarei conform cărora: Din stabilirea unui termen de livrare minim - redus, de doar 10 zile, şi imperativ - şi, în acelaşi timp, a unei ponderi în cadrul factorilor de evaluare pentru cel mai redus termen de livrare ofertat, reiese faptul că operatorul economic favorizat deţine deja echipamentele solicitate în Pagina 17 din 30

stoc, spre deosebire de majoritatea operatorilor economici care, în practică, nu pot deţine/bloca pe termen nelimitat astfel de echipamente în stoc, termenul minim de livrare impus fiind, astfel, o cerinţă restrictivă pentru majoritatea operatorilor economici din piaţa de profil şi un nou instrument, indirect, de creare a unui avantaj în beneficiul celui favorizat, consolidând, pe această cale, poziţia privilegiată a G.E., conturată incipient prin modul de stabilire a componenţei lotului 3. Prin aceasta conduită, de a impune un termen de livrare minim excesiv de scurt, documentaţia de atribuire a fost redactată după o ofertă preconstituită a operatorului economic favorizat, în totală contradicţie cu principiile ce guvernează materia achiziţiilor publice, acestea fiind constant încălcate în prezenta procedură. De vreme ce termenul de livrare constituie un factor de evaluare pentru lotul 3, în cadrul acestuia criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preţ", devine inutilă şi astfel, restrictivă stipularea unui termen minim obligatoriu de livrare, operatorul economic apt să furnizeze produsele într-un cât mai redus termen fiind oricum punctat în acest sens, motiv pentru care termenul minim de livrare de 10 zile are unicul scop de restrângere a concurenţei, blocând accesul în procedură. În acest sens, prin acest comportament, autoritatea contractantă înclină balanţa în favoarea unei oferte cu preţ ridicat provenind din partea operatorului economic favorizat, dar cu termen de livrare scurt, încălcând astfel principiile achiziţiilor publice şi excluzând în acest mod din procedură oferte pentru echipamente de acelaşi nivel calitativ şi de performanţă, sau chiar superior, cu preţ substanţial mai redus, dar cu termene de livrare realiste şi rezonabile, care nu se încadrează în cele 10 zile imperative din caietul de sarcini, autoritatea contractantă susţine că acestea sunt acuzaţii lipsite de fundament ale contestatoarei, care dacă avea nemulţumiri asupra documentaţiei de atribuire, cu precădere asupra termenelor de livrare, avea la dispoziţie instrumentul legal al solicitării de clarificare, lipsa transmiterii unei solicitări de clarificări demonstrând dorinţa de a bloca sau anula lotul nr. 3, neţinând cont de efectele negative ale blocării unei astfel de achiziţii. Ponderea scăzută a factorului "termen de livrare" în cuantumul total al criteriilor de atribuire valabile pentru lotul 3 dovedeşte faptul că societatea contestatoare se află într-o gravă eroare de drept şi de fapt, faptul că nu s-a pus un termen de livrare maxim "scurt" dovedeşte lipsa aşa zisei favorizări a unui operator economic, așa cum în mod nejustificat afirmă contestatoarea. În temeiul tuturor informaţiilor detaliate mai sus, autoritatea contractantă consideră că solicitările contestatoarei sunt lipsite de temei, motiv pentru care contestaţia trebuie respinsă. Prin adresa nr. 1573/18.06.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 31915/18.06.2021, SC ... SRL formulează concluzii scrise în care menţionează că interpretarea dată de autoritatea contractantă Pagina 18 din 30

prevederilor legale care stabilesc termenul de contestare a conţinutului documentaţiei de atribuire prevăzut de Legea nr. 101/2016, coroborat cu cele prevăzute în Codul de Procedură Civilă este eronată şi de natură să conducă la inducerea în eroare a Consiliului. Contestatoarea arată că în data de 18.05,2021, autoritatea contractantă a iniţiat procedura de achiziţie publică, valoarea acesteia fiind estimată la 19.657.336,35 lei. Procedura a fost împărţită în 18 loturi. În data de 28.05.2021, contestatoarea a transmis contestaţia împotriva documentaţiei de atribuire aferentă lotului nr. 3 către Consiliu şi către ... prin intermediul serviciilor poştale şi prin e-mail. Având în vedere că termenul de 10 zile pentru contestarea documentaţiei de atribuire, care se calculează începând cu ziua următoare (19.05.2021) luării la cunoştinţă (18.05.20211 - a actului autorităţii contractante considerat nelegal, expiră în data de 28.05.2021. Or, atât din dovezile/documentele vizate de Postă, cât şi din confirmările primite pe e mail ca urmare a transmiterii contestaţiei, reiese că aceasta a fost transmisă în data de 28.05.2021, deci în termen şi nu în afara lui cum menţioneză, în mod eronat şi cu rea-credinţă, Spitalul Clinic Colentina. Pentru toate considerentele mai sus expuse, contestatoarea solicită respingerea excepţiei tardivităţii ca neîntemeiată. De asemenea, contestatoarea susţine că apărările de fond invocate de autoritatea contractantă sunt neîntemeiate. În opinia contestatoarei, celeritatea nu poate fi invocată pentru a justifica alcătuirea loturilor într-o manieră menită să limiteze nejustificat concurenţa şi să blocheze accesul în procedură şi impunerea anumitor specificaţii tehnice specifice echipamentelor favorizate şi preluate din broşurile tehnice ale anumitor aparate determinate, aparţinând unui anumit producător, pentru simplul motiv că durata derulării procedurii, în paralel, pe mai multe loturi sau pe un singur lot nu poate fi semnificativ diferită astfel încât să justifice îngrădirea concurenţei. Mai mult, pretinsa justificare a împărţirii pe loturi în vederea desfăşurării cu maximă celeritate a achiziţiei publice în contextul finanţării acesteia din fonduri europene, chiar dacă aceasta este nelegală, realizată cu încălcarea principiilor fundamentale atât în materia achiziţiilor publice, cât şi a dreptului concurenţei, este eronată şi raportat la principiile aplicabile procedurilor pentru acordarea şi gestionarea fondurilor europene, pe care beneficiarii acestor fonduri sunt obligaţi să le respecte în executarea contractului de finanţare, precum: bunei gestiuni financiară bazată pe aplicarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei; liberei concurenţe şi de tratament egal şi nediscriminatoriu; transparenţei. Astfel, indiferent de contextul redactării unei documentaţii de atribuire (cu celeritate sau nu), în momentul iniţierii unei proceduri de Pagina 19 din 30

achiziţie publică, autoritatea contractantă este obligată să respecte rigorile legislative din materia achiziţiilor publice şi să se asigure că prin deciziile sale aceasta nu aduce atingere principiilor ce guvernează această materie şi nici prevederilor legale aplicabile. De altfel, în punctul de vedere, autoritatea contractantă face simple afirmaţii nesusţinute, rezumându-se la negarea criticilor şi susţinând că „lotizarea nu a fost făcută cu încălcarea Legii nr. 98/2016" sau "faptul că un operator nu poate furniza sau contesta lotizarea nu reprezintă nerespectarea legislaţiei în vigoare" însă fără a oferi niciun argument pertinent de natură a combate criticile de nelegalitate aduse prin contestaţie. În ceea ce priveşte modalitatea de alcătuire a lotului 3 al procedurii, autoritatea contractantă formulează apărări neveridice, ce contrazic prevederile caietului de sarcini, susţinând prin punctul de vedere că, "toate echipamentele care alcătuiesc prezentul lot sunt interconectate, că trebuie să existe o compatibilitate între acestea astfel încât actul medical să poată fi desfăşurat în condiţii de siguranţă, randament". Or, nicăieri în documentaţia de atribuire nu se specifică vreo cerinţă sau condiţie de compatibilitate sau interconectare a celor două staţii de monitorizare solicitate prin prezenta procedură, cea cu 12 posturi şi cea cu 16 posturi, cu staţiile centrale existente deja în Spital. În concret, nu există nicio specificaţie tehnică aferentă staţiilor centrale de monitorizare ca acestea să fie conectate cu MUSE. Mai mult, o asemenea cerinţă nici nu este necesară pentru îndeplinirea necesităţilor obiective ale autorităţii contractante, astfel cum acestea au fost descrise în punctului de vedere. Astfel, autoritatea contractantă încearcă să disimuleze nelegalitatea vădită a caietului de sarcini prin distorsionarea conţinutul acestuia şi inconsecvenţa afirmaţiilor, acest fapt fiind de natură a distrage atenţia de la nelegalitatea vădită a cerinţei tehnice restrictive. Mai mult, nu există nicio justificare tehnică, obiectivă şi reală pentru care Spitalul să blocheze total accesul în procedură prin solicitarea ca echipamentele noi pe care intenţionează să le achiziţioneze (tocmai pentru înlocuirea celor care au devenit inadecvate tehnic) să fie compatibile cu aceleaşi staţii de monitorizare inadecvate şi care nu mai satisfac necesităţile reale ale autorităţii contractante, existente în cadrul Spitalului. Este astfel suficientă solicitarea Spitalului de achiziţionare a 32 de monitoare şi a celor două staţii centrale de monitorizare, acestea putând să se conecteze între ele şi fiind eficiente pentru satisfacerea nevoilor Spitalului, fără a mai bloca accesul în procedură în mod nelegal, astfel cum a procedat autoritatea contractantă. Singura concluzie ce poate fi trasă din apărările autorităţii contractante este că întreg caietul de sarcini, de la modalitatea de alcătuire a lotului 3 şi inclusiv redactarea specificaţiilor tehnice aferente Pagina 20 din 30

echipamentelor din acest lot, a fost definit după o ofertă preconstituită, conduită nelegală şi nepermisă într-o procedură de licitaţie deschisă. Odată iniţiată procedura competitivă de licitaţie deschisă, cum este procedura contestată, autoritatea contractantă nu poate să asigure producătorului G.E. sau distribuitorilor acestuia o poziţie privilegiată, prin intermediul unei anumite componenţe specifice a loturilor şi a unor cerinţe minime obligatorii de compatibilitate cu echipamentele acestui producător, întrucât ar nesocoti principiul accesului neîngrădit, care stă la baza procedurii de atribuire aleasă. Prin derogare, pentru a se încadra în limitele legii, o procedură care să fie deschisă unei sfere extrem de restrânse de operatori economici trebuie să dispună de o justificare detaliată, riguroasă şi obiectivă a circumstanţelor care au determinat restrângerea concurenţei, cu accent pe argumentele pentru care nu pot fi acceptate specificaţiile tehnice comune sau, în cazul de faţă, oferte alternative, prin care să fie achiziţionate, în concret, raportat la situaţia prezentă, monitoare de funcţii vitale ale oricărui producător din piaţa de profil cu condiţia punerii la dispoziţie a unei staţii centralizate de către operatorul economic. Pe cale de consecinţă, achiziţionarea separată - prin două loturi distincte: primul să conţină poziţiile 1, 2 şi 3 din lotul contestat, iar al doilea să aibă ca obiect exclusiv monitoarele (care trebuie să fie compatibile cu aparatura Spitalului) solicitate pe ultima poziţie din cadrul lotului 3 - nu ar produce nicio repercusiune asupra eficienţei actului medical şi activităţii obişnuite a Spitalului, atât timp cât, din perspectiva autorităţii contractante, obiectivul final al procedurii îl constituie achiziţionarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur operator economic, pentru o valoare considerabilă, numărul de contracte pe care aceasta le încheie (fie pentru un lot global, fie pentru mai multe loturi) neprezentând nicio relevanţă. Faptul că autoritatea contractantă a inclus în cadrul lotului 3, pe lângă echipamente noi ce sunt compatibile şi pot fi interconectate, anumite monitoare distincte şi separate, necesar a fi compatibile cu dotările din Spital, care pot fi ofertate astfel doar de G.E. - deci echipamente care îndeplinesc scopuri diferite - nu este în acord cu stabilirea componenţei loturilor pentru a stimula libera concurenţă şi a favoriza participarea IMM-urilor. În ceea ce priveşte elaborarea specificaţiilor tehnice ale caietului de sarcini cu încălcarea principiilor proporţionalităţii şi nediscriminării, precum şi cu încălcarea prevederilor legale aplicabile, din susţinerile autorităţii contractante rezultă că necesitatea constă în posibilitatea de analiză a electrocardiogramelor înregistrate în diferite pavilioane ale Spitalului şi interpretarea acestora de la acelaşi punct fizic. Pagina 21 din 30

Or, această nevoie obiectivă poate fi îndeplinită şi prin demersuri legale şi nu doar prin impunerea în caietul de sarcini a compatibilităţii echipamentelor dorite cu sistemul MUSE al producătorului G.E. Astfel, dacă prioritatea autorităţii contractante ar fi fost respectarea dispoziţiilor legale şi a principiilor din materia achiziţiilor publice, în detrimentul favorizării şi creării unei poziţii privilegiate pentru G.E., atunci aceasta ar fi putut să solicite punerea la dispoziţie în format electronic a electrocardiogramelor către acelaşi punct fizic (secţia de cardiologie) a informaţiilor provenite de la noile monitoare de funcţii vitale. Astfel, autoritatea contractantă ar fi respectat rigorile legislative, evitând încălcarea flagrantă a legii ca urmare a permiterii accesului în procedură doar a producătorului G.E., şi şi-ar fi satisfăcut necesităţile, asigurând nevoia personalului medical de a diagnostica de la distanţă electrocardiogramele printr-o soluţie net superioară, mai eficientă clinic, tehnic şi financiar. Această soluţie este oferită de folosirea unui protocol standard, denumit Web-View, ce permite accesarea datelor de la staţia centrală de pe orice calculator sau laptop din reţea prin intermediul unui browser. Pe lângă oferirea accesului la ECG, această soluţie reprezintă un beneficiu real pentru operativitatea personalului medical, punând la dispoziţia acestuia toţi parametrii monitorizaţi la nivelul monitoarelor de funcţii vitale, împreună cu istoricul şi alarmele survenite. Astfel, toate aceste date pot fi accesate de medicul specialist de pe acelaşi calculator sau laptop care este conectat la sistemul informatic al spitalului. Autoritatea contractantă susţine în repetate rânduri că interesul acesteia este de a-şi satisface necesităţile obiective, dorind să dispună de cea mai performantă soluţie tehnică pentru diagnosticarea rapidă şi îmbunătăţirea timpului de răspuns, dar să şi găsească soluţia cea mai eficientă economic în acelaşi timp. Totuşi, aceasta preferă, menţine şi întăreşte poziţia privilegiată creată pentru G.E. prin stipularea imperativă a cerinţei de compatibilitate cu sistemul Muse - un sistem limitat din punct de vedere clinic şi tehnic, în detrimentul unor soluţii tehnice existente net superioare, apte să satisfacă nevoile Spitalului la cel mai înalt grad calitativ, astfel cum este sistemul descris anterior. În consecinţă, apărările autorităţii contractante nu sunt de natură a combate criticile invocate de contestatoare şi nu fac decât să le confirme întru totul pe acestea. În ceea ce priveşte apărările formulate faţă de cerinţa „Termen de livrare minim 10 zile, maxim 60 zile de la data emiterii ordinului de furnizare/comanda", autoritatea contractantă formulează apărări lipsite de concludenţă şi pertinenţă şi face afirmaţii tendenţioase cu privire la demersul contestatoarei de a contesta documentaţia nelegală de atribuire. Or, solicitarea de clarificări nu constituie o condiţie prealabilă necesar a fi îndeplinită pentru ca un operator economic să aibă acces la Pagina 22 din 30

remediul de contestare a unei documentaţii de atribuire nelegale. Astfel, contrar susţinerilor tendenţioase ale autorităţii contractante, demersul contestatoarei nu demonstrează „posibila rea intenţie" şi nici "dorinţa de a bloca sau anula lotul nr. 3", ci este doar manifestarea drepturilor oferite de lege în beneficiul operatorilor economici. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului având ca obiect „Echipamente medicale în cadrul proiectului Stop COVID în cadrul Spitalului Clinic Colentina”. În acest sens a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare nr. ..., valoarea estimată a întregii proceduri fiind de 19.657.336,35 lei. Ca urmare a publicării în SEAP a documentației de atribuire, a formulat contestație SC ... SRL, criticând modul de compunere al lotului 3, considerând că gruparea gândită de autoritatea contractantă are efect restrictiv, specificațiile conducând la un operator economic, respectiv General Electric. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în valoare de 118.796 lei, prin recipisa de consemnare nr. 207232885/1/27.05.2021, emisă de CEC Bank, Sucursala Victoria. Cauţiunea constituită se va restitui contestatoarei, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată și completată. Autoritatea contractantă invocă excepţia tardivităţii formulării contestaţiei având în vedere faptul că documentaţia de atribuire a fost pusă la dispoziţia operatorilor economici prin intermediul SEAP-ului în data de 18.05.2021, iar contestaţia a fost înregistrată la sediul său în 17488/31.05.2021. Mai mult decât atât, în susţinerea afirmaţiilor de mai sus, autoritatea contractantă invocă prevederile articolului nr. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 183 din Codul de Procedură Civilă. În fundamentarea celor mai sus precizate, autoritatea contractantă ataşează extras email primit de la contestatoare în data de 28.05.2021, după programul de lucru, cu documentul transmis şi către Consiliu. Consiliul va respinge excepția invocată, având în vedere că societatea contestatoare a transmis contestația atât la Consiliu, cât și la autoritatea contractantă, în data de 28.05.2021, ora 16,30. Totodată, contestația a fost transmisă și prin poștă, cu scrisoarea recomandată cu confirmare de primire VA09978033355/28.05.2021, Oficiul poștal nr. 41 București. Pagina 23 din 30

Pe fondul contestației, Consiliul reține că pentru lotul 3, Monitoare si statii de monitorizare compatibile, autoritatea contractantă urmărește achiziționarea a 32 buc. Monitor funcții vitale de înaltă performanță, 2 buc. Statie monitorizare centrală cu 12 posturi, 2 buc Stație monitorizare centrală cu 16 posturi, 15 buc. Monitor de pacient, multiparametric, cu EKG, monitorizare neinvazivă TA (NIBP), saturatie de oxigen (SpO2), frecvența respiratorie (RR), temperatură (TEMP), cu senzori și cabluri. Contestatoarea se arată nemulțumită de gruparea celor 4 categorii de produse într-un singur lot, arătând că dispozițiile art. 50 din Legea nr. 98/2016 precum şi art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, ce transpune considerentul (78) al Directivei 2014/24/UE, stipulează în sarcina autorităţii contractante următoarea obligaţie: Art. 141. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor- cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului’’. În justificarea sa, contestatoarea arată că din interpretarea acestor dispoziţii legale reiese că alcătuirea loturilor se efectuează prin includerea în componenţa acestora doar de produse similare, astfel că ori de câte ori autoritatea contractantă doreşte includerea într-un lot unic a mai multor produse distincte, pentru a fi în acord cu rigorile legislative în materie, aceasta trebuie să se asigure că cele două condiţii cumulative evocate anterior sunt concomitent îndeplinite. Astfel, calificarea unor produse drept „produse similare" nu poate fi raportată doar la natura acestora (în cazul de faţă - monitoare funcţii vitale), ci şi prin raportare la (a) destinaţia utilizării acestora (în cazul de faţă, sisteme noi de monitorizare sau upgrade al sistemelor existente) şi (b) includerea acestor produse în gama normală de produse furnizate de către operatorii economici care activează pe piaţă - fiind evident că, în situaţia în care un produs intră în portofoliul unui singur producător/unor furnizori dedicaţi, nici această a doua condiţie nu este îndeplinită. Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei, având în vedere că denumirea lotului este clară, Monitoare și statii de monitorizare compatibile, necesitatea grupării în cadrul aceluiași lot derivând din cerința compatibilității acestor aparate. Practica Consiliului este una stabilă în sensul că se impune relotizarea în situația alcătuirii eterogene a loturilor, menționând, în Pagina 24 din 30

acest sens, decizia nr. 2892/C5/12.11.2018, în care procedura era împărțită pe loturi, însă în cadrul unui lor erau grupate ecografe de diverse tipuri și diverse funcționalități, aparate de radiografie de diverse tipuri și funcțiuni, autoritatea motivând că toate sunt aparate pentru imagistică. Decizia Consiliului a fost în sensul anulării lotului contestat, fiind menținută de Curtea de apel București, prin decizia civilă nr. 7264/2018. Consiliul a dispus în sensul grupării ecografelor într-un lot și a aparatelor radiologice în alt lot, chiar dacă acestea erau diferite, iar operatorul economic solicita constituirea unor loturi pentru fiecare aparat. Consiliul reține că necesitatea autorității este clar exprimată, aceasta dorind aparate compatibile, iar prevederile art. 141 alin. (2) permit gruparea aparatelor respective și pe baze calitative, acestea fiind destinate aceleeași funcționalități. Consiliul nu regăsește printre argumentele contestatoarei niciunul care să conducă la concluzia grupării abuzive în cadrul loturilor a celor 4 categorii de produse, mai cu seamă că toate sunt destinate monitorizării pacienților în cadrul unei secții de ATI, valoarea estimată a lotului contestat fiind de 5.939.800 lei, respectându-se, astfel, cerințele referitoare la cerința adaptabilității capacității IMM-urilor. Consiliul apreciază nerelevant în cauză exemplul dat de contestatoare, deoarece aparatura de laborator funcționa independent, era destinată unor scopuri diferite, ori în cazul de față, aparatele trebuie să fie compatibile, în beneficiul pacienților. În ceea ce privește punctul 2.2 din contestație, Considerații generale referitoare la nelegalitatea specificațiilor tehnice restrictive, Consiliul reține că, așa cum a fost denumită această parte de către contestatoare, aceasta nu cuprinde critici concrete referitoare la specificațiile tehnice ale acestui lot, ci doar considerații teoretice, valide ca argumentație teoretică, dar fără indicarea în concret a specificațiilor considerate restrictive, astfel că nu au fost identificate elemente în legătură cu care Consiliul trebuie să își exprime opinia. La pct 2.3 din contestație, contestatoarea revine la argumentația sa de la punctul 1, invocând lipsa informațiilor referitoare la aparatura existentă în spital, critică considerată nefondată de către Consiliu, din moment ce documentația de atribuire face referire la sistemul existent, iar contestatoarea face dovada, prin apărările formulate, că are cunoștință de specificațiile tehnice existente. Este evident că achiziționarea unei aparaturi noi nu poate conduce la înlăturarea celei deja existente, aflată în perioada normală de funcționare, cerința de compatibilitate neînsemnând solicitarea aceleiași mărci, ci doar posibilitatea interconectării. Astfel, Consiliul reține că autoritatea contractantă își justifică pertinent necesitatea compatibilității aparaturii, având un interes evident în îndeplinirea respectivei cerințe. Astfel, nu există nicio dovadă că doar General Electric ar putea livra Pagina 25 din 30

aceste aparate, din moment ce compatibilitatea nu vizează, în mod obligatoriu, aceeași marcă, ci același protocol de comunicații. Consiliul nu poate considera drept valid argumentul contestatoarei conform căruia ,,prin stipularea imperativă a cerinţei de compatibilitate cu sistemul Muse - un sistem limitat din punct de vedere clinic şi tehnic, în detrimentul unor soluţii tehnice existente net superioare, apte să satisfacă nevoile Spitalului la cel mai înalt grad calitativ, astfel cum este sistemul descris anterior’’, în condițiile în care chiar aceasta susține că soluția pe care dorește să o propună, mai novativă, nu este compatibilă cu aparatura existentă, aspect care presupune abandonarea sa, încălcându-se, astfel, principiul gestiunii eficiente a fondurilor publice. Nu poate fi admisă în sistemul public o astfel de teorie conform căreia achiziționarea unor aparate trebuie să conducă la schimbarea integrală a aparaturii existente, chiar dacă aceasta este performantă și în perioada de utilizare, o astfel de abordare nefiind economică. Aparatura care se dorește a fi achiziționată vine în completarea celei existente, și nu este adusă cu scopul de a o înlocui integral, explicațiile autorității contractante fiind concludente și pertinente în acest sens. Consiliul nu reține existența unei practici abuzive, ci dimpotrivă, există justificări obiective pentru stabilirea acestor specificații. Din conținutul punctelor 35-42 rezultă că societatea contestatoare dorește gruparea primelor 3 categorii de echipamente într-un lot, iar cel de-al patrulea într-un lot separat, justificând, în ceea ce privește acest ultim tip de echipament, Monitor de pacient , multiparametric, cu EKG, monitorizare neinvaziva TA (NIBP), saturatie de oxigen (SpO2), frecventa respiratorie (RR), temperatura (TEMP), cu senzori si cabluri, lipsa informațiilor referitoare la aparatura cu care trebuie să fie compatibil. Consiliul reține, astfel, necesitatea furnizării de către autoritatea contractantă a informațiilor solicitate, aceasta urmând să publice în SEAP lista aparaturii cu care trebuie să fie compatibil respectivul monitor și fișele tehnice aferente. Cerința compatibilității, în sine, nu este una restrictivă, autoritatea contractantă arătând că în intervalul 2015-2020 au fost achiziţionate 6 monitoare performante, iar echipamentele solicitate sunt compatibile cu cele complementare deja existente în secţie, reducând astfel costul total al investiţiei solicitate, realizând interconexiunea cu acestea, fără a neglija faptul că personalul medical a fost deja instruit şi este familiar cu aceste monitoare complexe, lucru dovedit a scădea incidenţa greşelilor ce pot surveni în situaţiile de urgenţă, care intră în specificul secţiilor ATI. Dacă la fiecare achiziţie apar echipamente medicale autonome şi independente fără a fi compatibile cu restul aparaturii din dotare, digitizarea şi telemetria ar fi imposibilă, cu ineficienţă economică şi socială, dar mai ales tehnică. Consiliul apreciază ca fiind pe deplin justificată necesitatea compatibilității, neexistând motive a elimina cerința respectivă. Pagina 26 din 30

Similar, Consiliul găsește justificată și susținerea autorității referitoare la compatibilitatea „Monitorul modular de funcţii vitale, multiparametric, destinat utilizării la pacienţii adulţi, cu sistemul de management al ECG – urilor MUSE”, aceasta arătând că sistemul de analiză al electrocardiogramelor Muse sau echivalent, deja instalat în spital, presupune preluarea datelor ecg, transmiterea datelor electronic către specialistul cardiolog desemnat 24/7 în interpretare şi decizie terapeutică, care în condiţii de urgenţă (lipsa personal mediu care să execute ECG clasic, binecunoscute la nivel naţional) i-a permis promptitudine şi eficienţă, adică salvarea de vieţi, că medicul desemnat asigură continuitatea interpretării, diagnosticului şi deciziei, aflându-se la un terminal în secţia cardiologie şi colectând date din toate pavilioanele spitalului în timp real şi oferind soluţii terapeutice în timp real, prin urmare nu se acceptă solicitarea contestatoarei de eliminare a acestei cerinţe’’. Prin urmare, Consiliul observă că necesitățile autorității contractante au fost justificate obiectiv, neexistând motive a elimina respectiva cerință. Consiliul mai reține că autoritatea contractantă a stabilit în documentația de atribuire următoarele: ,,Specificatiile tehnice cuprinse in acest caiet de sarcini sunt cerinte minimale si trebuie indeplinite in acest sens, sau in mecanisme echivalente ce indeplinesc in mod minimal cerintele si functionalitatile specificate. În acest sens oferta de bază prezentată, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini, va fi luată în considerare, dar numai în măsura în care propunerea tehnică presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerinţelor minimale din Caietul de sarcini. Specificatiile tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie sunt mentionate doar pentru identificarea cu usurinta a tipului de produs si nu au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse, aceste specificatii vor fi considerate ca avand mentiunea de SAU ECHIVALENT. Avand in vedere prevederile Directivei 18/2004 si Directivelor 2014/24/UE, respectiv 2014/25/UE specificațiile tehnice care fac trimitere la standarde naționale sau la transpunerile unor standarde europene se vor citi „sau echivalent” Orice referire in documentele achizitiei care indica o anumita origine, sursa, productie, producator, un procedeu special, un standard, un normativ, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, sunt mentionate doar cu scopul de a identifica cu usurinta tipurile de produs ca si concept si nu au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse/servicii. Aceste specificații vor fi considerate ca avand mentiunea de ,‚sau echivalent’’, iar ofertantul are obligatia de a Pagina 27 din 30

demonstra echivalenta produselor/serviciilor ofertate cu cele solicitate, daca este cazul’’. Consiliul reține, astfel, că autoritatea a respectat prevederile art. 155 și 156 din Legea nr. 98/2016, respectiv: -art. 155. - (1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. -art. 156 (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele "sau echivalent". (4) În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. Astfel, autoritatea contractantă a justificat necesitatea cerinței referitoare la sistemul de management al ECG – urilor ,,MUSE’’, cerința fiind justificată de obiectul contractului, în condițiile art. 156 alin. (2), citat mai sus. Mai mult, autoritatea a dat operatorilor posibilitatea prezentării unor soluții echivalente, astfel încât să se asigure compatibilitatea cu respectivul sistem, prevederile documentației de atribuire fiind în concordanță cu legea. Consiliul reține că și considerentul 74 din Directiva 24/2014 vorbește de restrângerea în mod artificial a competiției, ori așa cum rezultă din justificările autorității, cerința compatibilității cu aparatele aflate în exploatare este una obiectivă. În ceea ce privește cerințele constructive indicate de contestatoare ca aparținând GE, respectiv rezoluţie ecran LCD - 1024 x 768, tipul de alarme audio şi durata pauzei audio, de respectiv 2-5 minute; caracteristicile monitorizării EKG; caracteristicile monitorizării temperaturii, Consiliul reține că respectivele specificații sunt prevăzute Pagina 28 din 30

cu caracter minimal, respectiv o rezolutie de minim 1024 x 768 pixeli, durata pauzei fiind între 2 și 5 minute, caracteristicile monitorizării EKG solicitate nefiind specifice doar aparatului indicat de contestatoare, iar monitorizarea temperaturii este o caracteristică proprie mai multor aparate, fiind un parametru comun. În ceea ce privește termenul de livrare ,,minim 10 zile, maxim 60 zile de la data emiterii ordinului de furniza-re/comanda’’, Consiliul reține că acesta reprezintă factor de evaluare în cadrul criteriului de atribuire, cu o pondere de 10%. Folosirea ca și factor de evaluare nu are caracter discriminatoriu, nefiind element de respingere a unui operator economic. De asemenea, punctajul acordat de doar 10%, comparativ cu 80% ponderea prețului, este proporțional, neexistând motive a se modifica factorii de evaluare. Astfel, nu ne aflăm în situația unor dispozitive medicale mari, cum sunt cele imagistice, deținerea a 32 bucăți pe stoc fiind improbabilă, ci la disozitive de mici dimensiuni, cantitatea de 32 de buc. neconducând la o imposibilitate obiectivă de livrare în termenul minim impus. De altfel, existența acestui factor de evaluare nu înseamnă că s-a prevăzut un termen minim obligatoriu de livrare, așa cum eronat susține contestatoarea la pct. 74 din contestație, neexistând nicio obligativitate în acest sens, fiecare ofertant concepându-și oferta astfel încât să obțină cel mai bun punctaj. Consiliul reține, astfel, că numărul echipamentelor nu este unul imposibil de furnizat în acest timp, cea mai mare cantitate fiind de 32 bucăți. Față de ponderea acestui factor de evaluare, Consiliul consideră că a fost respectat principiul proporționalității, critica fiind nefondată. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu ..., respectiv va obliga autoritatea contractantă să publice în SEAP informațiile referitoare la aparatura aflată în exploatare, față de care se solicită compatibilitatea produselor ofertate. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate restul criticilor formulate de contestatoare. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire într-un termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 29 din 30

În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu .... respectiv va obliga autoritatea contractantă să publice în SEAP informațiile referitoare la aparatura aflată în exploatare, față de care se solicită compatibilitatea produselor ofertate. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor formulate de contestatoare. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire într-un termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 28 (douăzeci și opt) pagini. Redactată practicaua deciziei .... Pagina 30 din 30