Decizie CNSC 1850/2020

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1850/C7/1961 Data: 08.10.2020 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 39046/14.09.2020 și prin cererea de suspendare a procedurii, anexată contestației formulată de către ORANGE ROMANIA S.A., cu sediul în București, B-dul Lascăr Catargiu, nr. 47-53, Europe House, sector 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/10178/1996, având CIF 9010105, atribut fiscal RO, reprezentată convențional de Cabinet de avocat GRUIA DUFAUT, Avocat Loredana Van de WAART, cu sediul în București, B-dul Hristo Botev, nr. 28, sector 3, împotriva documentației de atribuire emisă de către OFICIUL NAȚIONAL PENTRU ACHIZIȚII CENTRALIZATE, cu sediul în București, Bd. Regina Elisabeta, nr. 3, sector 3, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”, se solicită anularea procedurii de atribuire având în vedere că aceasta încalcă dispozițiile legale privind stabilirea valorii estimate prin subdivizarea acesteia între componentele principale precum și dispozițiile privind modalitatea de stabilire a valorii estimate, refacerea documentației de atribuire pentru a respecta dispozițiile legale și publicarea aunei noi proceduri cu o documentație de atribuire legală, iar în subsidiar, în cazul în care se consideră că se pot lua măsuri de remediere privind modificarea documentației de atribuire astfel încât aceasta să fie conformă cu dispozițiile legale aplicabile, obligarea autorității contractante la modificarea/remedierea documentației de atribuire în sensul de a elimina menționarea unor valori estimate separate pentru componentele principale (abonamente și servicii de date și telefonie suplimentare) sau respectiv de 1

a modifica aceste valori astfel încât acestea să corespundă cu dispozițiile legale aplicabile, de a publica o nouă documentație de atribuire astfel modificată/remediată, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. Asupra cererii de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, Consiliul s-a pronunțat prin încheiere. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de către ORANGE ROMANIA S.A., reprezentată convențional de Cabinet de avocat GRUIA DUFAUT, Avocat Loredana Van de WAART, cu sediul în București, B-dul Hristo Botev, nr. 28, sector 3, în contradictoriu cu autoritatea contractantă OFICIUL NAȚIONAL PENTRU ACHIZIȚII CENTRALIZATE, cu sediul în București, Bd. Regina Elisabeta, nr. 3, sector 3. Anulează procedura de licitație deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 39046/14.09.2020 și prin cererea de suspendare a procedurii, anexată contestației formulată de către ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/10178/1996, având CIF ..., atribut fiscal RO, reprezentată convențional de ..., împotriva documentației de atribuire emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”, se solicită anularea procedurii de atribuire având în vedere că aceasta încalcă dispozițiile legale privind stabilirea valorii estimate prin subdivizarea acesteia între componentele principale precum și dispozițiile privind modalitatea de stabilire a valorii estimate, refacerea documentației de atribuire pentru a respecta dispozițiile legale și publicarea aunei noi proceduri cu o documentație de atribuire legală, iar în subsidiar, în cazul în care se consideră că se pot lua măsuri de remediere privind modificarea documentației de atribuire astfel încât aceasta să fie conformă cu dispozițiile legale aplicabile, obligarea autorității contractante la modificarea/remedierea documentației de atribuire în sensul de a elimina menționarea unor valori estimate separate pentru componentele principale (abonamente și servicii de date și telefonie suplimentare) sau respectiv de a modifica aceste valori astfel încât acestea să corespundă cu dispozițiile legale aplicabile, de a publica o nouă documentație de atribuire astfel modificată/remediată, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației.

Asupra cererii de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, Consiliul s-a pronunțat prin încheiere. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 39046/14.09.2020 și prin cererea de suspendare a procedurii anexată contestației, ... critică documentația de atribuire în cadrul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele evocate în preambulul prezentei decizii. Contestatorul învederează că, în data de 01.09.2020, autoritatea contractantă ... a publicat în SEAP Anunţul de participare nr. [...], privind organizarea procedurii de atribuire în cauză, iar valoarea estimată a procedurii este de 39.040.111,18 EUR. Se arată că, potrivit celor indicate de autoritatea contractantă în fișa de date, pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire, aceasta a desfășurat 3 etape de consultare a pieţei pentru a obţine informaţii reale şi actuale de la operatorii economici din domeniu, consultări la care a participat și ... Contestatorul precizează că, prin documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă a făcut o repartiție disproporţionată între bugetul alocat pentru resursele de comunicaţii de bază și bugetul alocat comunicaţiilor considerate ca nefiind de bază (în funcţie de nevoile clienţilor), respectiv: 1. comunicaţii de bază: a. 6 tipuri de abonamente de voce mobilă și date mobile care conţin următoarele resurse: i. voce mobilă 1. naţional: voce și SMS nelimitat; 2. internaţional: între 150 și 600 min lunar; 3. roaming în spaţiul SEE: 3 din 6 pachete cu voce și SMS nelimitat; ii. date mobile: 1. naţional: pachete între 10GB și 50 GB lunar inclus; 2. roaming SEE: 3 pachete din 6 cu volum între 3 și 10 GB lunar; b. telefoane incluse: 3 tipuri diferite de terminale asociate celor 6 tipuri de abonamente 2. comunicaţii „la nevoie” (excedentare nevoilor de bază): compuse din extraopțiuni de voce și date mobile în SEE (excedentare pachetelor cu resurse incluse de la pct. 1) și din afara SEE (restul lumii). ... precizează că, analizând documentaţia de atribuire a constatat că, contrar dispozițiilor legale, autoritatea contractantă a stabilit, pe lângă o valoare estimată maximă globală a achiziţiei și o valoarea estimată minimă, respectiv maximă a componentelor principale ale acordului cadru, și anume o valoare estimată minimă și maximă a abonamentelor lunare și

o valoarea estimată minimă și maximă a serviciile de trafic voce și date GSM suplimentare faţă de cele incluse în beneficiile abonamentelor standardizate: «Valoare minimă estimată acord cadru: 186.940,01 euro fără TVA valoare abonamente lunare; 3.576.484,35 euro fără TVA valoare totală abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce și date GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 12.292.306, 41 euro fără TVA. Valoare maximă estimată acord cadru: 316.743,88 euro fără TVA valoare abonamente lunare; 6.411.043,43 euro fără TVA valoare totală abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce și date GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 32.629.067,75 euro fără TVA. Valoare estimată cel mai mic contract subsecvent 166.820,86 euro fără TVA valoare abonamente lunare; 1.631.714,89 euro fără TVA valoare totală abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce și date GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 7.704.273,22 euro fără TVA. Valoare estimată cel mai mare contract subsecvent 275.148,17 euro fără TVA valoare abonamente lunare; 3.552.852,48 euro fără TVA valoare totală abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce și date GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 21.283.885,31 euro fără TVA.» Se arată că, din bugetul total al licitației de 39.040.111,18 EUR, autoritatea contractantă a stabilit un „buget fix” pentru extraopțiunile de voce și date mobile din SEE și restul lumii de 32.629.067 EUR. Prin urmare, nevoile de bază ale utilizatorilor (autorităților contractante pentru care ... organizează prezenta procedură) au fost estimate la o valoare de numai 6.411.044 Eur, adică un procent de 16,4% din totalul bugetului. Or, activitățile unei autorități contractante din sectorul public se desfășoară (incluzând aici comunicaţiile mobile) în proporţie covârșitoare pe teritoriul țării și în Spaţiul Economic European și doar punctual și într-o proporţie foarte mică în restul lumii. Buget - total € 39.040.111 Buget - Nevoi de bază € 6.411.044 16.4% Buget - Nevoi suplimentare la cerere € 32.629.067 83.6% Contestatorul învederează că, în repartizarea valorii estimate globale a achiziţiei între cele două componente principale - abonamente și servicii suplimentare, autoritatea contractantă a prevăzut pentru abonamente o valoare estimată minimă și maximă a acestora mult disproporţionată în raport cu costurile furnizorilor de telefonie mobilă și valorile furnizate în cadrul consultărilor publice. Astfel, prin fișa de date și caietul de sarcini, autoritatea contractantă a stabilit că valoarea estimată maximă a abonamentelor lunare (în care sunt incluse și valoarea terminalelor) ar trebui să reprezinte un procent de doar 16,4% din valoarea estimată maximă globală a acordului cadru, restul procentului de 83,6% din valoarea estimată maximă globală fiind acordată pentru serviciile de trafic

voce și date GSM suplimentare faţă de cele incluse în beneficiile abonamentelor standardizate. Se arată că această valoare maximă estimată a abonamentelor reprezentând 16,4% din valoarea maximă estimată globală este bugetul maxim, ce nu poate fi depăşit atât timp cât este prevăzut sub sancţiunea neconformității ofertei, buget ce este evaluat în ofertă și devine criteriu de departajare, în contextul în care serviciile suplimentare maxime, ce conform documentaţiei de atribuire ar reprezenta 83,6% din valoarea acordului cadru, sunt servicii ce se vor acorda în funcţie de nevoile utilizatorilor, fără a exista niciun fel de garanţie că ele vor fi utilizate în bugetele preconizate. Totodată, nu sunt luate în considerare ca și criteriu de evaluare, respectiv se poate oferta pentru buget maxim pentru această rubrică, fără a impacta selecţia, iar sumele care rezultă să nu reprezinte o optimizare pentru autorități. Astfel, există riscul să nu le poată achiziţiona, respectiv să nu aducă niciun beneficiu niciuneia dintre părți. Dacă au necesitatea, autoritățile achiziționează la un preț nelicitat, iar pentru operatorii economici, fiind suplimentare, neasumate într-o variantă minim- maxim și neluate în considerare ca și criteriu de selecţie, nu pot fi considerate ca o sursă de venituri care să aducă un preț per asamblu competitiv, iar evaluarea nu poate fi făcută eficient. Potrivit caietului de sarcini, „Aceste cantităţi reprezintă necesităţi estimative de servicii de voce/date suplimentare faţă de cele incluse în beneficiile abonamentelor standardizate, fiind achiziţionate în funcţie de nevoile utilizatorilor.” Contestatorul subliniază că, având în vedere că repartiţia făcută de autoritatea contractantă între valoarea abonamentelor lunare și valoarea estimată a serviciilor suplimentare este disproporționată și inversată față de realitatea economică existentă în practică, unde aproximativ 80 % din valoarea unui contract de telefonie mobilă este aferent abonamentului și doar 20% serviciilor suplimentare, în speţă, la estimarea valorii acordului cadru și divizarea acesteia între abonamente și servicii suplimentare nu s- au respectat dispoziţiile legale privind estimarea valorii contractului de achiziţie. Contestatorul învederează că are un interes legitim de a ataca documentația de atribuire, fiind încălcate dispozițiile legale cu privire la aceasta. Se precizează că, în legislaţia achiziţiilor publice se prevede obligativitatea pentru autoritatea contractantă de a stabili o valoare estimată totală a achiziţiei publice și a redacta documentaţia de atribuire astfel încât aceasta să permită tuturor agenţilor economici să participe la licitație, cu respectarea principiilor aplicabile și respectarea concurenței loiale între participanţi. Potrivit art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, sancţiunea în cazul în care această valoare nu este respectată prin oferta financiară depusă de participanţi este declararea inacceptabilă a ofertei respective.

Contestatorul învederează că în Legea 98/2016 se prevăd cu titlu imperativ regulile minime a fi respectate de către autoritatea contractantă atunci când stabilește valoarea estimată a achiziţiei publice, respectiv respectarea principiilor prevăzute de art. 2 din Legea 98/2016, mai ales cel al proporționalității, luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura respectarea unei concurențe loiale între participanţi, în vedere evitării apariţiei unor situaţii de natură să determine împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei, precum și respectarea dispoziilor imperative privind modalitatea de stabilire al valorii estimate – art. 20 din Legea 98/2016 și prin raportare la valoarea de piaţă a bunurilor, serviciilor și lucrărilor, obiect al achiziţiei. Se arată că, potrivit art. 20 din Legea 98/2016, articol aplicabil în speţă întrucât serviciile de telefonie mobilă sunt servicii cu caracter regulat: „În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare.” Contestatorul precizează că, prin modalitatea în care autoritatea contractantă a înţeles să divizeze valoarea estimată a achiziţiei precum și modalitatea de stabilire a valorii fiecărei componente principale a serviciilor se încalcă dispoziţiile legale aplicabile, respectiv autoritatea contractantă nu are dreptul de a prevedea valori estimate maxime pe fiecare componentă principală care să conducă la declararea inacceptabilă/ neconformă a ofertelor, iar valoarea estimată maximă a abonamentelor lunare nu a fost stabilită în conformitate cu regulile imperative privind stabilirea valorii estimate a achiziţiei, proporţia dintre abonamentele lunare și serviciile suplimentare fiind invers proporţională cu piaţa și contractele pe ultimele 12 luni ale utilizatorilor. Se arată că autoritatea contractantă nu are dreptul de a prevedea valori estimate maxime pe fiecare componentă principală care să conducă la declararea inacceptabilă/neconformă a ofertelor. Contestatorul învederează că autoritatea contractantă a stabilit o valoare estimată maximă de 39.040.111,18 Euro, însă a stabilit și valori maxime estimate a componentelor principale (i) abonamente lunare pe de o parte și (ii) servicii de date de telefonie GPS suplimentare față de abonamente pe de altă parte, precizând în caietul de sarcini că nerespectarea acestora va atrage declararea ofertelor neconforme.

Contestatorul invocă dispozițiile art. 20 din H.G. 395/2016 și învederează că în legislaţie se specifică obligaţia de a prevedea valoarea estimată maximă a achiziţiei (globală), cantitățile minime și maxime și valoarea estimată minimă și maximă a contractelor subsecvente, fără a se prevedea posibilitatea de a stabili ca cerinţe minime valori estimate ale componentelor principale, prin divizarea valorii estimate totale a achiziţiei între componentele principale. Contestatorul consideră că o astfel de divizare a valorii estimate a achiziţiei între cele două componente principale încalcă dispoziţiile legale, principiul proporționalității și al tratamentului egal și nediscriminării. Autoritatea contractantă are posibilitatea să stabilească în criteriile de atribuire, factori de evaluare care să conducă la o valoare mai mică a abonamentelor față de serviciile suplimentare, fără a stabili valori estimate obligatorii pe fiecare componentă principală, care să conducă la declararea ofertelor inacceptabile/neconforme. Se precizează că ofertanţii care îndeplinesc specificaţiile tehnice minime și care ar putea oferi serviciile solicitate cuprinse în valoarea estimată totală a achiziţiei ar trebui să aibă dreptul să depună oferte, urmând ca propunerile financiare să fie departajate pe baza unor factori de evaluare clari, cu respectarea principiilor proporționalității, tratamentului egal și nediscriminării. În sprijinul acestor argumente, contestatorul invocă jurisprudența C.N.S.C. și arată că se impune anularea documentaţiei de atribuire sau cel puţin modificarea acesteia în sensul excluderii valorilor estimate maxime și minime pentru serviciile principale a fi oferite. Contestatorul învederează că valoarea estimată maximă a abonamentelor lunare nu a fost stabilită în conformitate cu regulile imperative privind stabilirea valorii estimate a achiziţiei, proporţia dintre abonamentele lunare și serviciile suplimentare fiind invers proporțională cu piaţa și contractele pe ultimele 12 luni ale utilizatorilor (autorităților publice reprezentate de ... în cadrul achiziţiei centralizate). Se arată că modalitatea în care au fost stabilite aceste valori estimate pe abonamentele lunare și pe serviiciile suplimentare nu respectă dispoziţiile legale și orientările ANAP privind stabilirea valorii estimate a achiziţiei. Astfel, în ceea ce priveşte serviciile de telefonie mobilă, care reprezintă servicii cu caracter regulat, în stabilirea valorii estimate maxime a abonamentelor lunare, respectiv a serviciilor suplimentare, autoritatea contractantă ar fi trebuit să respecte dispoziţiile art. 20 din Legea 98/2016 mai sus citate. În stabilirea valorii estimate a abonamentelor lunare, respectiv a serviciilor suplimentare, autoritatea contractantă ar fi trebuit să centralizeze valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni ale tuturor utilizatorilor reprezentanţi de ... în această procedură sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial.

Se precizează că, din evaluările ... (unul din liderii pieţei de telefonie și date) pe clienţii similari (instituții publice) din baza de clienţi, situația bugetelor cheltuite arată un raport răsturnat, și anume 75-80% din bugetele anuale cheltuite sunt cu comunicaţiile de bază (anbonamentele cu resurse naţionale, internaţionale, roaming și terminale incluse) și doar 20- 25% pe cantități suplimentare resurselor incluse (atât naţional, cât și restul lumii). Contestatorul învederează că abonamentele lunare solicitate de autoritatea contractantă includ anumite servicii nelimitate și un număr foarte mare de date/minute, astfel încât utilizarea serviciilor suplimentare nu poate depăși de aproape 4 ori volumul datelor existente în abonamentele lunare. Se arată că autoritatea contractantă trebuie să respecte principiul proporționalității, iar documentaţia de atribuire și valorile estimate impuse participanţilor la procedură nu trebuie să conducă la o denaturare a concurenței, la ofertarea sub costuri de către participanţi doar cu scopul exclusiv de a câștiga piaţa - ceea ce s-ar putea întâmpla în această situație dacă procedura nu se anulează, respectiv documentaţia de atribuire nu se modifică. Contestatorul invocă jurisprudența Consiliului și a CJUE cu privire la obligativitatea pentru autoritățile contractante de a respecta concurența loială și de a nu o denatura. Contestatorul consideră că, atunci când a estimat valoarea abonamentelor, autoritatea contractantă nu a respectat dispoziţiile art. 20 din Legea 98/2016, principiul proporționalității și acela al concurenței loiale, dispoziţii care sunt obligatorii și imperative pentru a se asigura respectarea principiului proporționalității și asigurării unei concurențe loială între participanţi. Se arată că, inclusiv ANAP, în documentul „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii” - Ghidului achiziţiilor publice, prevede în mod expres că autoritatea contractantă, în stabilirea valorii estimate a achiziţiei, trebuie să respecte dispoziţiile legale. Contestatorul subliniază că stabilirea unor valori estimate foarte mici va conduce la oferte cu prețuri neobişnuit de scăzute care să denatureze concurența de pe piaţă și invocă art. 137 alin. (3) din H.G. 395/2016, care interzice ofertanţilor să depună oferte care conţin în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate. Prin urmare, atâta timp cât ofertanţilor le este interzis să depună oferte care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate, și autorității contractante îi este interzis să solicite prin documentaţia de atribuire depunerea de oferte care să se încadreze într-o valoare estimată care nu poate fi justificată și care nu a fost fundamentată conform dispoziţiilor legale. Pe cale de consecinţă, stabilirea unei valori estimate pentru componentele principale contrar dispoziţiilor legale

reprezintă o abatere gravă care se sancționează cu nulitatea procedurii de atribuire. Se învederează că Decizia nr. 2392 din 24 iulie 2015 a Curții de Apel Alba lulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, a apreciat că stabilirea greşită a valorii estimate a contractului poate constitui o abatere care să atragă anularea procedurii de atribuire, iar Decizia din 12 decembrie 2019 nr. 1526/2019 a Curții de Apel Timişoara evidențiază caracterul imperativ al art. 20 din Legea 98/2016. Contestatorul precizează că inclusiv CJUE, în jurisprudența sa, a stabilit că valoarea estimată a achiziţiei trebuie să se facă prin raportare la valoarea de piaţă a lucrărilor (C-220/05, Auroux ECLI:EU:C:2007:31) și concluzionează că valoarea estimată a abonamentelor lunare, respectiv a serviciilor suplimentare, a fost stabilită cu încălcarea dispoziţiilor art. 20 antemenționat. Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, contestatorul invocă Legea nr. 101/2016, Legea nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016. Prin adresa nr. 4453/18.09.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 40194/18.09.2020, autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere cu privire la contestație, în care învederează următoarele: Autoritatea contractantă invocă dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 46/2018 și precizează că încheie în numele şi pentru utilizatori acorduri-cadru, iar în baza acordului-cadru centralizat atribuit de ..., utilizatorii beneficiari ai acestuia vor încheia contractele subsecvente. Astfel, ... a planificat iniţierea unei proceduri de atribuire centralizată având ca obiect „Achiziţia de servicii de telefonie mobilă (voce şi date)” pentru utilizatorii înscrişi în Registrul utilizatorilor. Prin Comunicatul nr. 1260/CN din data de 11.02.2020 publicat pe site-ul instituţiei, ... a iniţiat procesul de colectare a necesităţilor de la utilizatori pentru serviciile care fac obiectul prezentei proceduri având ca termen limită de transmitere a cantităţilor data de 11.03.2020. Se arată că, având în vedere pandemia de Covid-19 declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în data de 11.03.2020 şi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional, termenul de transmitere a necesităţilor a fost prelungit prin: (a) Comunicatul nr. 1822/CN/16.03.2020 până la data de 10.04.2020; (b) Comunicatul nr. 2565/CN din 10.04.2020 care a dat posibilitatea transmiterii în termen de 15 zile de la încetarea stării de urgenţă, respectiv până la data de 28.05.2020 conform informării transmise către utilizatori prin intermediul aplicaţiei de achiziţii centralizate. Utilizatorii înscrişi în Registrul utilizatorilor au completat Formularul de colectare a necesităţilor cu cantităţile necesare de servicii pentru perioada solicitată de ..., respectiv până la data de 28.05.2020. Autoritatea contractantă precizează că în cadrul formularului de necesităţi a standardizat 6 tipuri de abonamente care pot fi cu terminal

sau fără terminal. Totodată, la nivelul formularului de necesităţi, a fost stabilită şi o secţiune pentru transmiterea serviciilor de voce şi date suplimentare, deci resurse în afara celor stabilite în abonamentele standardizate, pe care utilizatorii estimează a le utiliza pe perioada de 24 de luni de derulare a acordului-cadru centralizat. Întrucât nevoile utilizatorilor în afara Spaţiului Economic European (SEE) diferă de la utilizator la utilizator, în funcţie de zona/ţara în care îşi poate desfăşoara activitatea şi ţinând cont de numărul ridicat de peste 3000 de utilizatori înscrişi în Registrul Utilizatorilor, în vederea centralizării acestor informaţii, au fost stabilite 6 zone, cu ţările aferente. Aceste cantităţi au fost centralizate în scopul estimării tuturor costurilor şi a opţiunilor menţionate în mod explicit de utilizatori, care pot apărea pe parcursul implementării acordului-cadru centralizat şi pentru a fi aduse la cunoştinţa ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. Autoritatea contractantă subliniază că nu a stabilit în cadrul documentaţiei de atribuire „componente principale” şi componente „excendetare nevoilor de bază”, ci la nivelul documentaţiei au fost standardizate 6 tipuri de abonamente, cu specificaţii diferite şi servicii suplimentare care ar putea interveni în derularea acordului-cadru centralizat, ţinând cont de faptul că abonamentele standardizate nu includ resurse în afara SEE. Astfel, la nivelul anunţului de participare a fost precizată întreaga valoare maximă a acordului cadru centralizat, respectiv 39.040.111 euro fără TVA, valoare care include atât valoarea abonamentelor cu terminal şi fără terminal în cuantum de 6.411.043,43 euro fără TVA cât şi valoarea serviciilor suplimentare de voce şi date, cu o valoare de 32.629.067,75 euro fără TVA. Se arată că fundamentarea valorii estimate s-a realizat ţinând cont de dispoziţiile art. 9 alin. (1) din din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, valoarea estimată a fost calculată având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, inclusiv toate formele de opţiuni care pot interveni în implementarea acordului-cadru centralizat, respectiv, s-a estimat atât valoarea abonamentelor (cu/fără terminal, după caz), cât şi a eventualelor costuri suplimentare care pot interveni, în funcţie de nevoile utilizatorilor care au fost exprimate în cadrul formularelor de necesitate colectate şi centralizate de către ..., pe perioada de derulare a contractelor subsecvente pe care aceştia le încheie. Prin urmare, în niciun caz, nu se poate reţine susţinerea contestatorului că estimarea valorii acordului-cadru centralizat s-a făcut contrar dispoziţiilor legale. Autoritatea contractantă precizează că nu a avut în vedere nicidecum „evitarea aplicării procedurii de atribuire” şi nici nu sunt incidente dispoziţiile legale prevăzute la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât în cazul de faţă, procedura de atribuire aplicată este licitaţie deschisă, tocmai ca urmare a valorii totale estimate care a rezultat în urma cuprinderii tuturor serviciilor care fac obiectul caietului de sarcini. Obiectul acordului cadru centralizat este reprezentat din 6 tipuri de abonamente standardizate, precum şi de servicii

de voce şi date suplimentare, în afara resurselor stabilite la nivelul abonamentelor standardizate, astfel cum aceste necesităţi/nevoi au fost identificate de utilizatori la nivel de instituţie şi au fost comunicate către ... în perioada de transmitere a necesităţilor, prin completarea în Platforma Electronică Achiziţii Centralizate a formularului de necesităţi. Autoritatea contractantă arată că estimarea s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare incidente în domeniul achiziţiilor publice, prin raportare la cantităţile transmise de utilizatori şi la prevederile caietului de sarcini, care stabilesc atât abonamente cu terminal sau fără terminal, cât şi servicii suplimentare de voce şi date, fiind absolut necesar ca valoarea estimată a acestora să fie diferenţiată în cadrul anunţului de participare. Referitor la afirmaţia contestatorului „nevoile de bază ale utilizatorilor”, autoritatea contractantă subliniază că nu se poate identifica o astfel de categorie de nevoi, întrucât standardizarea abonamentelor (cu sau fără terminal) şi estimarea valorii aferente acestora s-a realizat numai în baza informaţiilor transmise de utilizatori, rezultând astfel valoarea estimată de 6.411.044 Euro şi stipulată corespunzător în documentaţia de atribuire. Temeiul legal care stă la baza fundamentării valorii estimate a achiziţiilor centralizate, deci implicit a achiziţiei de servicii de telefonie mobilă în cauză, este reprezentat de art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea ..., respectiv „responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum și cu privire la datele transmise potrivit alin. (1) revine utilizatorilor.” Se arată că autoritatea contractantă a întocmit documentaţia de atribuire şi a calculat valoarea estimată a achiziţiei cu respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv art. 11 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare și art. 7 și 8 din O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea și funcţionarea .... Totodată, cu privire la afirmaţia contestatorului „activităţile unei autorităţi contractante din sectorul public se desfăşoară (incluzând aici comunicaţiile mobile) în proporţie covârşitoare pe teritoriul ţării şi în Spaţiul Economic European şi doar punctual şi într-o proporţie foarte mică în restul lumii”, autoritatea contractantă evidențiază faptul că nici aceasta nu are fundamentare

în

speţa

dată,

întrucât

orice

date statistice/rapoarte/contracte anterioare ale contestatorului cu anumiţi utilizatori pe care îi menţionează ca figurând drept beneficiari ai serviciilor de telefonie mobilă în cadrul documentaţiei de atribuire, deci utilizatori în cadrul procedurii în cauză, nu pot constitui puncte de referinţă sau repere de luat în seamă cu privire la stabilirea valorii estimate a achiziţiei centralizate. ... nu se poate raporta decât la necesităţile/nevoile reale şi actualizate transmise, colectate şi centralizate de la utilizatori, în baza cărora s-au stabilit standardizările de abonamente (cu sau fără terminal), precum şi serviciile de voce şi date suplimentare, cu respectarea legislaţiei în vigoare anterior menţionată.

În urma colectării şi centralizării necesităţilor de către ..., s-a constatat faptul că fiecare utilizator care şi-a exprimat opţiunea de a face parte din acordul-cadru centralizat, are necesităţi particulare/diferite în vederea desfăşurării activităţii proprii în ceea ce priveşte serviciile de telefonie mobilă, astfel că toate nevoile identificate şi transmise de aceştia pentru o perioadă de 24 de luni, au fost cuprinse în mod obligatoriu de ... în documentaţia de atribuire, respectiv în valoarea estimată a achiziţiei centralizate, sub formă de abonamente standardizate (cu sau fără terminal) şi servicii de voce şi date suplimentare, în baza art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea .... Pe cale de consecinţă, în funcţie de specificul şi necesităţile fiecărui utilizator pe durata de implementare a acordului-cadru, în numele şi pentru care ... va încheia acordul-cadru centralizat, se vor contracta servicii cu aplicabilitate diferenţiată şi care vor fi mai mici, egale sau mai mari decât cantităţile estimate, cu respectarea prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantă subliniază că valorile estimate nu sunt disproporţionate, în cazul serviciilor de voce şi date suplimentare, acestea au rezultat tot în urma centralizării acestor necesităţi de la utilizatori, reprezentând o cantitate de servicii de voce şi date ridicată, generată de faptul că utilizatorii nu şi-au putut estima cu exactitate ţările în care vor interveni aceste nevoi şi au completat necesităţi în toate cele 6 zone standardizate de către ..., prin urmare şi valoarea acestor servicii este mai ridicată decât numărul redus de abonamente selectate de utilizatori. Astfel cum rezultă din anexa 4 la caietul de sarcini, spre exemplu: (a) în zona 2 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii carea u transmis necesităţi de 68.105.634 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat; (b) în zona 3 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 42.156.682 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat. (c) în zona 4 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 42.049.297 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat. (d) în zona 5 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 29.604.971 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat. (e) în zona 6 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 29.438.724 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat.

În ceea ce priveşte valoarea serviciilor de voce şi date suplimentare, de 32.629.067 euro fără TVA, aceasta se datorează cantităţilor transmise de către Utilizatori, în special al Utilizatorului Universitatea „Babes-Bolyai”- Cluj Napoca (ex. zona 2 în afara SEE cu o cantitate pe întreaga durată a acordului-cadru centralizat de 60.480.000 MB - reprezentând aprox. 59.062 GB trafic de date), or costul în afara SEE este ridicat faţă de costul unui abonament cu trafic de date naţional sau cu trafic de date în SEE. Prin e-mail-ul transmis în data de 22 mai 2020 de ... către reprezentantul utilizatorului s-a solicitat o reconfirmare a cantităţilor sau în cazul unor erori, modificarea acestor cantităţi. Prin răspunsul transmis pe e-mail-ul din data de 03.06.2020, utilizatorul menţionează că îşi menţine cantităţile iniţiale. Prin urmare, ..., în perioada de centralizare a acestor necesităţi, a solicitat reconfirmarea cantităţilor transmise de la acest utilizator, pentru a oferi informaţii clare şi concrete potenţialilor ofertanţi participanţi la procedură. Conform art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 46/2018, ... solicită utilizatorilor transmiterea necesităţilor de servicii achiziţionate în sistem centralizat, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum şi cu privire la datele transmise revine utilizatorilor. La centralizarea acestor necesităţi de servicii de voce şi date, ... a ţinut cont de totalul de necesităţi transmis de utilizatori, fiind comunicat în cadrul documentaţiei publicate în SEAP, atât ca total, cât şi cantităţile pe fiecare utilizator în parte, pentru a se oferi o informare clară, corectă ofertanţilor în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Se arată că, astfel, valoarea estimată a serviciilor suplimentare este generată de cantităţile ridicate rezultate în urma centralizării necesităţilor de la utilizatori, în special cu resurse de trafic de date în afara SEE şi care a influenţat valoarea totală maximă estimată a acordului-cadru centralizat, neputând fi reţinut caracterul disproporţionat invocat de contestator. Abonamentele standardizate includ resurse naţionale sau resurse naţionale şi în SEE, iar serviciile de voce şi date suplimentare, includ resurse şi în afara SEE, ale căror costuri sunt ridicate faţă de cele stabilite la nivel naţional. În ceea ce priveşte consultarea de piaţă, ... a derulat un proces de consultare a pieţei, structurat în 3 etape, din care ultima etapă de consultare a avut loc după colectarea necesităţilor de la utilizatori şi a constat în completarea unui chestionar de către operatorii de pe piaţa de profil şi participarea la o sesiune de întâlnire individuală a grupului de lucru constituit din reprezentanţi din cadrul ... şi reprezentanţi ai operatorului economic. Astfel cum este menţionat în Raportul de consultare a pieţei nr. 4175/CN/14.08.2020 publicat pe SEAP, „din analiza preţurilor pe site-urile operatorilor, se constată faptul că preţurile abonamentelor fără terminal cu beneficii superioare celor care fac obiectul achiziţiei centralizate, se regăsesc la un preţ de aproximativ 25 de euro fără TVA, mult sub preţurile estimative transmise prin chestionarul privind consultarea pieţei de către operatori.

Astfel, pentru determinarea preţului acordului-cadru centralizat, s-a ţinut cont de istoricul achiziţiilor derulate de către utilizatori.” Autoritatea contractantă exemplifică în acest caz cu abonamentul de tip A fără terminal, astfel: Conform caietului de sarcini care a fost publicat în cadrul prezentei proceduri de atribuire, resursele din abonament sunt: (a) minute naţionale în toate reţelele fixe, mobile şi SMS-uri naţionale: nelimitat; (b) minute internaţionale în reţelele fixe, mobile şi SMS-uri internaţionale în zona SEE: 300 (c) trafic de date naţional: 30 GB la viteza 3G+/4G+. Pentru acest tip de abonament, contestatorul a precizat în cadrul consultării de piaţă, prin chestionarul transmis, un preţ estimativ fără TVA de 25 de euro. Având în vedere faptul că din consultarea de piaţă au rezultat preţuri disproporţionate între operatorii participanţi la consultarea pieţei, preţul estimativ pentru acest tip de abonament variind de la 2 euro până la 25 euro fără TVA, s-a făcut o consultare a preţurilor de pe site-ul de profil ale operatorilor. Se arată că în urma analizării ofertelor de pe site-ul operatorului, în data de 01.07.2020, s-a constatat faptul că în cadrul ofertelor au doar abonamente care includ şi trafic SEE (nu prezintă în ofertă abonamente doar cu resurse la nivel naţional) un abonament cu resurse superioare: (a) minute şi SMS naţionale în roaming SEE: nelimitat; (b) minute internaţionale mobil/fix: 400; (c) trafic de date naţional: 40 GB; (d) Roaming SEE: 5,76 GB limită în SEE din cei 40 GB naţionali. La un cost de doar 10,08 euro fără TVA/lună, rezultând astfel o diferenţă majoră de 40% între preţul promovat prin oferta de pe site şi preţul estimat comunicat în consultarea de piaţă. Conform strategiei de contractare, preţul estimat pentru acest tip de abonament este de 7,67 euro fără TVA. La abonamentul de tip D fără terminal, conform caietului de sarcini, resursele din abonament sunt: (a) minute în toate reţelele fixe, mobile şi SMS-uri naţionale şi în Roaming zona Spaţiul Economic European (SEE): nelimitat; (b) Minute internaţionale în reţele fixe, mobile şi SMS-uri internaţionale în zona SEE: 600; (c) trafic de date naţional şi în roaming zona SEE: 50 GB trafic de date naţional din care 10 GB disponibil şi în roaming SEE la viteza 3G+/4G+. Pentru acest tip de abonament, contestatorul a precizat în cadrul consultării de piaţă, prin chestionarul transmis, un preţ estimativ fără TVA de 40 de euro. Având în vedere faptul că din consultarea de piaţă, au rezultat preţuri disproporţionate între operatorii participanţi la consultarea pieţei, preţul estimativ pentru acest tip de abonament variind de la 15 euro până la 40 euro fără TVA, s-a făcut o consultare a preţurilor de pe site-ul de profil ale operatorilor.

Autoritatea contractantă învederează că în urma analizării ofertelor de pe site-ul operatorului, în data de 01.07.2020, s-a constatat faptul că în cadrul ofertelor au doar abonamente care includ şi trafic SEE (nu prezintă în ofertă abonamente doar cu resurse la nivel naţional) cu resurse superioare: (a) minute şi SMS naţionale şi în Roaming SEE: nelimitat; (b) Minute internaţionale mobil/fix: 1000; (c) Internet pe mobil naţional: nelimitat, acces 5G; (d) Roaming SEE: 12 GB limită în SEE; (e) Roaming Non SEE: 1GB şi 100 minute sau SMS în ţările: Turcia, Moldova, Elveţia, Thailanda, SUA, Austria, China, Israel. La un cost de doar 21 euro fără TVA/lună, iar acest tip de abonament include resurse superioare faţă de cele ale abonamentul tip D standardizate de ... în caietul de sarcini, respectiv include şi resurse non SEE, iar preţul este la aproape jumătate din cel dat de contestator în consultarea pieţei. Conform strategiei de contractare, preţul estimat pentru acest tip de abonament este de 16,28 euro fără TVA. Se precizează că, pentru cele două tipuri de abonamente au fost operatori în consultarea pieţei care au ofertat, spre exemplu, pentru abonamentul de tip A, un preţ estimativ fără TVA situat între 2 și 5 euro, iar pentru abonamentul de tip D, un preţ estimativ fără TVA de 15 euro. Ţinând cont de preţurile estimative ridicate prezentate de contestator în consultările de piaţă, preţuri care sunt disproporţionate faţă de ofertele pe care le promovează pe piaţă şi chiar în rândul utilizatorilor, la estimarea valorii acordului-cadru centralizat, ... nu a avut în vedere preţurile comunicate de către operatorii economici întrucât nu reflectă preţul serviciilor pe care aceştia le practică pentru asigurarea acestor tipuri de servicii, precum şi datorită caracterului disproporţionat între operatorii economici participanţi, sens în care pentru a nu influenţa luarea în considerare a unor preţuri estimative mici în calculul valorii şi a acorda vreun avantaj unui operator economic, ... a ales să îşi fundamenteze preţurile în funcţie de istoricul utilizatorilor înscrişi în Registrul Utilizatorilor şi a preţurilor estimate pe care aceştia l-au transmis prin formularul de necesităţi. Totodată, pentru a cunoaşte preţurile/costurile cu care utilizatorii au achiziţionat acest tip de servicii de telefonie mobilă, în cadrul formularului de necesităţi, ... a centralizat şi informaţii privind: (a) preţurile cu care utilizatorii au achiziţionat servicii de telefonie mobilă, rezultând o pondere ridicată a utilizatorilor cu abonamente sub 4 euro fără TVA - în cazul preţului pe lună a celui mai mic abonament, se constată o pondere ridicată a utilizatorilor de 30,78% la abonamente cu un preţ al abonamentului sub 4 euro fără TVA De asemenea, un procent de 8,36% au un abonament cu un preţ sub 0,5 euro fără TVA. Din discuţiile avute cu reprezentanţii utilizatorilor, valoarea acestor abonamente este scăzută pentru următoarele motive:

- la nivel de instituţie s-au realizat achiziţii având ca obiect sistem integrat de comunicaţii: telefonie fixă, mobilă şi internet prin cablu şi/sau mobil; - au fost realizate achiziţii în comun de către agenţia înfiinţată la nivel naţional (ex. Administraţia Naţională Apele Române; Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară); - număr scăzut de abonamente de telefonie mobilă pentru care au obţinut un preţ optim în cadrul achiziţiei integrate având ca obiect sistem integrat de comunicaţii: telefonie fixă, mobilă şi internet prin cablu şi/sau mobil generat de numărul mare de posturi de telefonie fixă, conexiune la internet. Se arată că aceste modalităţi de atribuire pentru achiziţia de servicii de comunicaţii subliniază faptul că un volum ridicat care face obiectul unui contract/acord-cadru de servicii de telefonie generează preţuri optime pentru beneficiarii serviciilor, în speţă, utilizatorii. Se constată şi un procent de 4,30% cu o valoare ridicată a preţului pe abonament mai mare de 100 de euro fără TVA, însă din discuţiile avute telefonic cu reprezentanţi ai utilizatorilor, această valoare a fost înscrisă în mod eronat, fiind trecută valoarea întregului pachet de servicii (servicii telefonie fixă, servicii de telefonie mobilă, internet mobil). Prin urmare, aceste valori sunt irelevante. Aceste preţuri cu care utilizatorii au avut contractate servicii de telefonie mobilă relevă faptul că la nivelul instituţiilor publice, costurile de achiziţie a serviciilor de telefonie mobilă au fost reduse, cu atăt mai mult cu cât resursele din abonamentele standardizate sunt modice în comparaţie cu resursele de pe piaţă, care oferă în prezent abonamente cu resurse nelimitat, atât voce cât şi date, la preţuri de maximum 5 euro fără TVA/lună. (b) preţul fără TVA în euro estimat de fiecare utilizator pe fiecare tip de abonament selectat conform anexei nr. 3, anexa 7, anexa 8, anexa 9, anexa 10, anexa 11,anexa 12, anexa, 13, anexa 14, anexa 15, anexa 16, anexa 17, anexa 18, anexa 18, anexa 19, anexa 20 la strategia de contractare. Astfel, în estimarea valorii abonamentelor şi a serviciilor de voce şi date suplimentare, ... a avut în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (5) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv o estimare pe bază istorică, ţinând cont de experienţa utilizatorilor în achiziţia acestor servicii la nivel de instituţie şi de estimarea transmisă de aceştia la nivelul formularului de necesitate. Estimarea valorii unei achiziţii prin analogie, este aplicabilă în practică, cu atât mai mult cu cât utilizatorii au derulat la nivel de instituţii achiziţii de servicii de telefonie mobilă. însuşi contestatorul, anexează la contestaţia formulată, documentul ANAP „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii" în care la pg. 12 se menţionează faptul că în practică se utilizează „estimarea valorii prin analogie”, ceea ce ... a aplicat în determinarea valorii estimate a acordului-cadru centralizat. Autoritatea contractantă invocă în acest sens anunţul de participare iniţat de Ministerul Afacerilor Interne, nr. CN1020996 din 12.05.2020

având ca obiect atribuirea Acordului-cadru de servicii de telefonie mobilă (voce şi date) şi servicii de internet mobil, pentru toate unităţile M.A.I, unde la pagina 7 din caietul de sarcini publicat în cadrul documentaţiei, estimarea pachetului de abonament GSM tip I, cu terminal mobil inteligent tip I şi cu resurse: minute naţionatele de convorbire „nelimitat", sms „nelimitat”, trafic de date/internet mobil inclus: 30 GB, a fost estimat cu un preţ unitar fără TVA de 12,96 euro fără TVA. Or acest tip de abonament, potrivit resurselor alocate, se asimilează cu abonamentul A stabilit de către ... la nivelul documentaţiei de atribuire. Observăm astfel, că MAI a estimat pentru acest de abonament, un preţ de 12,96 euro fără TVA, incluzând în acest preţ şi costurile aferente terminalului inteligent tip I. La această procedură, conform declaraţiei de participare publicate de autoritatea contractantă, este ofertant şi contestatorul, procedură pe care nu a ales să o conteste ca urmare a unor preţuri subestimate, astfel cum invocă în prezenta contestaţie. Anexăm în acest sens, extras din caietul de sarcini publicat de MAI în SEAP în cadrul anunţului de participare mai sus menţionat. În conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (2) din OUG nr. 46/2018, ... are dreptul să solicite date şi informaţii utilizatorilor, iar aceştia au obligaţia să pună la dispoziţia ... datele şi informaţiile solicitate. Autoritatea contractantă învederează că, în acest sens, au fost solicitate de la Utilizatorul Universitatea de Vest Timişoara, informaţii privind contractul de prestări servicii care are ca obiect achiziţia de servicii de telefonie mobilă în cadrul instituţiei pentru a cunoaşte mai bine serviciile achiziţionate în cadrul utilizatorilor care se înscriu la achiziţia în sistem centralizat. Din informaţiile transmise, contractul de prestări servicii este încheiat cu contestatorul, iar serviciile pe care acesta le prestează pentru tipul de abonament „Pachetul de voce tip 3" care potrivit cerinţelor din caietul de sarcini (pg. 5-6) includ resurse nelimitate atât naţional, roaming SEE cât şi nelimitat în afara SEE, la un cost de 44,97 euro fără TVA (conform facturii anexate nr. JAN020781057/12.06.2020), în condiţiile în care pentru abonamentul de tip D fără terminal standardizat de către ..., contestatorul prezintă o estimare de 40 de euro fără TVA, deşi acest tip de abonament are resurse naţionale în limita a 50 GB trafic de date, din care 10 GB disponibil şi în roaming SEE la viteza 3G+/4G+. Or asigurarea unor resurse nelimitate atâte de voce, cât şi date în afara Spaţiului Economic European, presupune costuri ridicate mai ales în ceea ce priveşte traficul de date, prin urmare, preturile transmise în consultarea pieţei de contestator nu relevă preţurile pe care acesta le practică la instituţiile publice pentru asigurarea serviciilor de telefonie mobilă. Autoritatea contractantă menţionează că, prin achiziţia proprie derulată la nivelul instituţiei sunt achiziţionate servicii de telefonie mobilă la un preţ de 5 euro fără TVA/lună, cu resurse naţionale şi în SEE nelimitat și anexează oferte de pe site-urile operatorilor economici cu preţuri fără TVA cu mult sub preţurile comunicate de unii operatori prin transmiterea chestionarului în etapa de consultare a pieţei, fapt care a determinat ... să

nu ia în considerare preţurile estimative comunicate de aceştia în etapa de consultare a pieţei. Autoritatea contractantă concluzionează că, atât istoricul achiziţiilor derulate de instituţiile publice cât şi ofertele de pe site-urile operatorilor demonstrează faptul că serviciile de telefonie mobilă au fost achiziţionate la preţuri cu mult sub cele transmise de către contestator în etapa de consultare a pieţei derulată de către .... Se arată că, pentru serviciile suplimentare, ... a stabilit o sumă fixă de 32.629.067 euro fără TVA, întrucât aceste servicii pot fi sau nu achiziţionate de către utilizatori, dacă intervin astfel de nevoi pe parcursul derulării acordului-cadru centralizat prin încheierea de contracte subsecvente. A fost stabilită o sumă fixă întrucât, din consultările de piaţă, operatorii participanţi au precizat faptul că, deşi ţările din afara Spaţiului Economic European au fost împărţite în 6 zone, ofertarea pe aceste zone ar crea un raport disproporţionat pentru unii utilizatori deoarece preţul fără TVA variază de la ţară la ţară, iar plata acestor servicii să se realizeze în funcţie de tariful pe fiecare ţară şi raportat la consumul pe care fiecare utilizator îl are în ţara respectivă. S-a menţionat în consultările de piaţă individuale faptul că pentru ofertarea unui preţ unitar pe zonă s-ar apela la o metodă de calcul, luând în calcul riscul cel mai mare, respectiv, costul cel mai ridicat pentru ţara inclusă în zona respectivă, fapt care ar determina astfel un cost mult mai mare pentru acei utilizatori care pot identifica necesităţi în alte ţări care fac parte din zona respectivă. Aceste informaţii au fost comunicate operatorilor atât prin raportul de consultare nr. 4175/CN/14.08.2020, cât şi în cadrul caietului de sarcini, la secţiunea CANTITĂŢILE ESTIMATE ALE ACORDULUI-CADRU CENTRALIZAT Şl ALE CELUI MAI MIC Şl CELUI MAI MARE CONTRACT SUBSECVENT, punctul b) SERVICII TRAFIC DE DATE Şl VOCE GSM PE TELEFONUL MOBIL ESTIMATE, unde se menţionează: „Aceste cantităţi reprezintă necesităţi estimative de servicii de voce/date suplimentare faţă de cele incluse în beneficiile abonamentelor standardizate, fiind achiziţionate în funcţie de nevoile utilizatorilor. Datorat faptului că utilizatorii nu pot anticipa cu exactitate ţările din afara spaţiului SEE unde pot interveni astfel de necesităţi, şi-au estimat cantităţi pe toate zonele standardizate de către .... Utilizatorii vor comunica, după caz, la încheierea contractului subsecvent ţările în care identifică necesităţi de trafic de voce şi date suplimentare faţă de beneficiile incluse în abonamente. Ţinând cont de faptul că fiecare utilizator îşi poate desfăşura activitatea în zone diferite în afara spaţiului SEE faţă de alţi Utilizatori înscrişi în acordul-cadru centralizat, iar preţurile diferă de la ţară la ţară, decontarea acestor servicii suplimentare, se va efectua conform listei de tarife pe ţări a Prestatorului cu care se încheie contractul subsecvent. În acest sens, în cadrul propunerii financiare, ofertantul va prezenta o listă a tarifelor pe fiecare ţară pentru tipurile de servicii identificate ca fiind suplimentare pentru tipurile de servicii precizate în tabelul de mai jos.

În cazul în care, pe parcursul derulării acordului-cadru centralizat, Promitenţii-Prestatori îşi actualizează tarifele, iar acestea sunt sub valoarea ofertată, au obligaţia de a-şi modifica tarifele unitare sub nivelul celor ofertate, în funcţie de această actualizare intervenită. La elaborarea propunerii financiare, pentru serviciile de trafic de date şi voce gsm pe telefonul mobil reprezentând cantităţi suplimentare, ofertanţii vor lua în considerare o valoare fixă care a fost estimată la 32.629.067,75 euro fără TVA (costuri suplimentare roaming voce şi date, resurse naţionale) în conformitate cu prevederile Anexei la formularul 8. Această valoare reprezentă un buget estimativ ce poate fi alocat.” Autoritatea contractantă subliniază că stabilirea unui buget estimativ pentru serviciile de voce şi date a avut în vedere asigurarea unui tratament egal utilizatorilor, astfel încât să suporte costurile aferente ţării în care este necesar să îşi desfăşoare activitatea şi nu un cost mediu pe care operatorul economic l-ar putea oferta pe o anumită zonă care include mai multe ţări, cu tarife diverse. Astfel, la nivelul caietului de sarcini, s-a menţionat că plata acestor servicii se va realiza în funcţie de lista de tarife pe ţări a Prestatorului cu care se încheie contractul subsecvent, dacă vor interveni costuri suplimentare în perioada de derulare a contractului subsecvent. Conform anexei 4 la caietul de sarcini, un număr de 141 de utilizatori au identificat nevoi suplimentare faţă de resursele stabilite prin abonamentele standardizate. La crearea structurii formularului de necesităţi, era imposibil de stabilit colectarea acestor necesităţi pe fiecare ţară din afara Spaţiului Economic European având în vedere faptul că sunt înscrişi în Registrul Utilizatorilor un număr de peste 3000 de utilizatori astfel încât să se facă o estimare a acestor tipuri de servicii raportat la costurile pe fiecare ţară. în acest sens, pentru aceste servicii, a fost stabilit un buget maxim care poate fi alocat, cu atât mai mult cu cât aceste servicii pot sau nu fi achiziţionate, respectiv dacă intervin astfel de nevoi la nivel de instituţie. Valoarea maximă estimată a acordului-cadru centralizat conform strategiei de contractare, pentru aceste servicii de voce şi date a fost fundamentată pe baza istoricului Utilizatorului Ministerului Afacerilor Interne, utilizator cu experienţă în achiziţia de servicii de telefonie mobilă de complexitate ridicată, care organizează achiziţii în comun cu peste 200 de unităţi aflate în subordine şi care identifică necesităţi şi în ţări din afara Spaţiului Economic European, fiind asimilate în acest sens serviciile stabilite la nivelul documentaţiei de atribuire centralizată, cu serviciile achiziţionate de MAI, astfel cum este menţionat la nivelul strategiei de contractare. Conform chestionarului transmis de contestator în perioada de consultare a pieţei, se observă transmiterea unor preţuri supraestimate în raport cu estimările utilizatorului M.A.I., în cadrul anunţului de participare mai sus menţionat, deşi la această procedură, contestatorul este ofertant. Autoritatea contractantă precizează că estimarea valorii acordului- cadru centralizat al cărui obiect este reprezentat atât de abonamente, cât şi de servicii de voce şi date suplimentare, a avut la bază cantităţile

transmise de către utilizatori, aşa cum sunt prezentate în anexele 1, 2, 3 şi 4 la caietul de sarcini. ... centralizează aceste cantităţi şi nu poate interveni asupra informaţiilor şi a datelor transmise de către Utilizatori, aceasta fiind în responsabilitatea utilizatorilor potrivit art. 8 alin. (2) din OUG nr. 46/2018. Prin urmare, dacă valoarea serviciilor de voce şi date suplimentare este ridicată faţă de valoarea abonamentelor nu poate fi imputată ... şi nu poate fi considerată contrară dispoziţiilor legale şi nici încadrată ca o divizare în accepţiunea dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantă învederează că în anunţul de participare .../01.09.2020 a fost publicată valoarea maximă a acordului cadru centralizat, respectiv 39.040.111 euro fără TVA, valoare care include valoarea abonamentelor cu terminal şi fără terminal în cuantum de 6.411.043,43 euro fără TVA şi valoarea serviciilor suplimentare de voce şi date, cu o valoare de 32.629.067,75 euro fără TVA întrucât la nivelul caietului de sarcini au fost stabilite mai multe tipuri de servicii, fie sub formă de abonamente cu terminal sau fără terminal, fie sub formă de servicii de voce şi date suplimentare, având la bază necesităţile transmise de utilizatori şi care sunt constiuite ca anexă la caietul de sarcini. Nicio prevedere legislativă incidentă, primară, secundară sau terţiară nu stipulează faptul că autorităţile contractante sunt obligate să stabilească o valoare estimată care să permită „tuturor agenţilor economici să participe la licitaţie”, ci să se adapteze la ceea ce există pe piaţă şi la ceea ce utilizatorii au beneficiat ca urmare a achiziţionării unor astfel de servicii prin derularea propriilor achiziţii. Ceea ce obligă legislaţia, ... face, în sensul de a respecta, prin agregarea nevoilor tuturor utilizatorilor în abonamente standardizate şi a opţiunilor menţionate în mod explicit de aceştia în cadrul formularului de necesităţi transmis. Referitor la invocarea art. 215 alin. (4) din Legea 98/2016 de către contestator, autoritatea contractantă subliniază că acesta face referire la situaţii ulterioare depunerii ofertei, când un ofertant prezintă în propunerea financiară preţuri care depăşesc valoarea estimată. Prin contestaţia formulată, contestatorul nu justifică care sunt costurile pe care le implică asigurarea serviciilor care fac obiectul acordului-cadru centralizat, precum şi faptul că asigurarea acestor servicii ar fi mai ridicate decât cele estimate de autoritatea contractantă, ci doar face o încadrare pe dispoziţiile art. 215 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare fără să şi probeze ceea ce invocă. Se arată că societatea contestatoare invocă la modul general principiile prevăzute în art. 2 din Lege nr.98/2016, indicând în mod special principiul proporţionalităţii, neargumentând cum ... încalcă acest principiu. De asemenea, indirect, ... este acuzat că determină „restrângerea şi denaturarea concurenţei”, fără a aduce argumente concrete. ... a avut în vedere tocmai valoarea de piaţă a serviciilor achiziţionate de instituţii cu volume mult mai mici, a preţurilor rezultate în urma unor achiziţii derulate în comun sau proprii cu atât mai mult cu cât resursele din abonamentele

standardizate vizează resurse naţionale sau după caz şi resurse SEE, cu cantităţi modice. De asemenea, utilizatorii beneficiari ai acordului-cadru centralizat, au stabilite la nivel de instituţie plafoane maxime pentru achiziţia de servicii de telefonie mobilă, prin urmare, serviciile de telefonie achiziţionate trebuie să se încadreze în bugetele acestora. De asemenea, contestatorul invocă încălcarea de către ... a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, însă aceste dispoziţii nu au aplicabilitate. Autoritatea contractantă subliniază că, în cazul atribuirii unui acord- cadru sunt incidente prevederile art. 14 din acelaşi act normativ, care stipulează că „În cazul acordului-cadru, valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecevente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru pe întreaga sa durată.” Mai mult, prevederile art. 20 invocat de contestator stabilesc ca modalitate de estimare a valorii, valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni ori această procedură de atribuire centralizată având ca obiect achiziţia de „Servicii de telefonie mobilă” este iniţiată pentru prima dată de către ... în sistem centralizat, neavând astfel o bază a unor contracte atribuite anterior care să stea la baza fundamentării valorii estimate, nefiind atribuit alt acord-cadru centralizat. La o procedură de atribuire centralizată, utilizatorii principali au obligaţia să transmită necesiţăţile precum şi orice alte informaţii solicitate către ..., iar cei secundari au dreptul, prin urmare, de la procedură la procedură, numărul utilizatorilor care pot fi beneficiari ai acordului-cadru centralizat diferă, ţinând cont de faptul că în prezent sunt înscrişi peste 3000 de utilizatori în Registrul utilizatorilor. Autoritatea contractantă subliniază că valoarea estimată a achiziţiei a fost defalcată în mod corespunzător atâta timp cât obiectul acordului-cadru este reprezentat de mai multe tipuri de servicii de telefonie mobilă, respectiv sub formă de abonamente şi de resurse în afara abonamentului, servicii de voce şi date suplimentare, prin urmare, susţinerea contestatorului că "modalitatea de divizare a valorii estimate pe componente principale şi modalitatea de estimare a valorii fiecărei componente poate conduce la denaturarea gravă a concurenţe/", nu poate fi reţinută. Valoarea estimată reprezintă sumele plătibile Prestatorului pentru ceea ce trebuie să presteze în conformitate cu cerinţele Caietului de sarcini, fiind astfel defalcate tipurile de servicii care fac obiectul acordului cadru centralizat, cu valorile estimate aferente. Autoritatea contractantă reiterează faptul că în determinarea valorii estimate a achiziţiei, s-au avut în vedere serviciile care fac obiectul acordului-cadru centralizat, precum şi cantităţile pe fiecare tip de serviciu: abonamente sau servicii de voce şi date suplimentare. Nu există o divizare în această separare întrucât vizează servicii diferite, fie sub formă de abonament lunar, fie ca şi cantităţi suplimentare care se facturează în

funcţie de preţul unitar în euro fără TVA/tipul de serviciu prestat conform tarifelor practicate de partenerii străini ai Prestatorului. Cu privire la nerespectarea principiului proporţionalităţii, autoritatea contractantă menţionează că acest principiu presupune corelarea dintre necesităţile utilizatorilor, obiectul acordului-cadru centralizat și cerinţele care trebuie îndeplinite de ofertanţi pentru satisfacerea necesităţilor utilizatorilor, aspecte de care ... a ţinut cont la întocmirea documentaţiei de atribuire centralizate. În cazul unei achiziţii în sistem centralizat, potrivit 8 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 46/2018, necesităţile sunt transmise de către Utilizatorii înscrişi în Registrul utilizatorilor, prin urmare, obiectul acordului cadru centralizat a fost stabilit în baza necesităţilor transmise de către Utilizatori prin platforma de achiziţii centralizate care au inclus abonamente fie cu terminal, fie fără terminal şi totodată servicii de voce şi date suplimentare. Se arată că, în practică, pot exista anumite situaţii în care între sintagma „achiziţie” şi cea de „contract” nu poate fi pus semn de egalitate, în sensul că o anumită achiziţie poate îngloba în structura sa (poate fi formată din) mai multe contracte individuale, astfel cum ANAP precizează în cadrul ghidului de achiziţii publice, iar în situaţia de faţă, achiziţia înglobează mai multe tipuri de servicii. Acestea (achiziţiile/contractele) pot fi atribuite concomitent sau în mod succesiv (la momente diferite în timp), cu precizarea că, în special în acest din urmă caz, există posibilitatea ca regulile conexe stabilite de legiutor privind modul de determinare/calcul a valorii estimate a „achiziţiei” să nu mai fie pe deplin respectate în absenţa relizării unei planificări corespunzătoare a achiziţiei, care să ţină cont de toate necesităţile autorităţii contractante care pot apărea pe parcursul unui an bugetar, ... fiind obligată în standardizarea făcută să ţină cont de particularităţile utilizatorilor. Autoritatea contractantă exemplifică în acest caz, cu un formular de Servicii de telefonie mobilă (voce şi date) transmis de Utilizatorul Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde la secţiunea B.1.1 au fost transmise necesităţile privind abonamentele selectate de utlizator, iar la secţiunea B4. au fost transmise serviciile de voce şi date suplimentare și precizează că la nivelul anunţului de participare nr. .../ 01.09.2020 au fost respectate dispoziţiile art. 20 din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, fiind menţionate atât cantităţile minime şi maxime ale acordului-cadru centralizat, cât şi ale celui mai mare contract subsecvent. De asemenea, a fost menţionată întreaga valoare a acordului cadru centralizat, care include toate costurile care pot interveni pe parcursul derulării contractelor subsecvente care se vor încheia în baza acordului-cadru centralizat atribuit. În fişa de date, secţiunea IV.4.2. Modul de prezentare al propunerii financiare, la punctul 3, se menţionează faptul că valoarea ofertată va include valoarea tuturor serviciilor care fac obiectul acordului-cadru centralizat, atât pentru abonamente, câţ şi pentru servicii de voce şi date suplimentare. Subliniem faptul că pentru serviciile de voce şi date s-a estimat un buget întrucât plata acestor servicii

suplimentare, se va efectua conform listei de tarife pe ţări a Prestatorului cu care se încheie contractul subsecvent şi care a fost prezentată de ofertant în cadrul propunerii financiare (pct. 5 de la modul de prezentare al propunerii financiare) în funcţie de consumul efectiv realizat. Se precizează că în draftul de contract subsecvent, la art. 7.4. se menţionează: întrucât preţul contractului subsecvent este determinat pe baza unui consum de servicii estimat, valoarea finală a acestuia va corespunde consumului real de servicii, cu condiţia încadrării în valoarea totală estimată a contractului subsecvent care urmează a fi încheiat, după caz. [ Clauza se va adapta de către Achizitor în funcţie de situaţie]. Atâta timp cât la nivelul anunţului de participare şi a fişei de date a fost precizată o defalcare a valorii estimate a acordului cadru centralizat pe categorii de servicii, precizăm faptul că contestatorul nu a indicat în mod clar temeiul legal încălcat de către autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei, dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind incidente în acest caz. Valoarea estimată a serviciilor s-a realizat ţinând cont de cantităţile transmise de către utilizatori prin formularele de necesităţi, rezultând astfel o cantitate ridicată de servicii de voce şi date suplimentare faţă de resursele stabilite prin abonamentele standardizate. Nu poate fi reţinut în acest caz disproporţia invocată de către contestator, orice estimare a unui acord-cadru pleacă de la cantităţile, efectiv transmise de utilizatori. Nu poate fi reţinută aplicabilitatea dispoziţiilor art. 20 din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, pentru motivele evidenţiate anterior, reiterăm totodată faptul că ... nu are derulat un alt acord-cadru de servicii de telefonie mobilă anterior pentru a-şi putea fundamenta valoarea estimată prin aplicarea acestor dispoziţii, iar încadrarea valorilor estimate pe categorii de servicii nu îngrădeşte accesul la procedură al operatorilor economici. Condiţiile de participare la procedură au fost prezentate în mod clar cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantă menţionează că preţurile prezentate chiar de către contestator în consultarea de piaţă sunt cu mult ridicate faţă de preţurile pe care le practică pe site-ul oficial, prezentând astfel preţuri nerealiste faţă de condiţiile pieţei. De asemenea, are calitatea de participant la procedura derulată de către MAI, mai sus invocată, unde preţurile estimate pe abonamente sunt cu mult mai reduse decât cele estimate în cadrul prezentei proceduri de atribuire şi pe care nu a ales să le conteste ca fiind subestimate. Or această procedură de atribuire derulată de către MAI, presupune gestionarea a peste 200 de unităţi subordonate, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica că un acord-cadru centralizat presupune costuri ridicate de management. Autoritatea contractantă subliniază că nu poate fi reţinută susţinerea contestatorului potrivit căreia la estimarea valoarii abonamentelor nu au fost respectate dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, contestatorul invocă faptul că

„stabilirea unor valori estimare foarte mici va conduce la oferte cu preţ neobişnuit de scăzute care să denatureze concurenţa de pe piaţă”, însă nu a demonstrat cum valoarea stabilită pentru abonamente este subestimată pentru a fi justificată susţinerea „ofertării unor preţuri neobişnuit de scăzute”. Dacă autoritatea contractantă ar fi avut în vedere preţurile comunicate de unii operatori în etapa de consultare a pieţei, aceste preţuri nu ar fi reflectat libera concurenţă, ci supraestimarea unor preţuri pentru prestarea acestor servicii, având în vedere faptul că pe site-urile operatorilor preţurile la abonamente fără terminal sunt cu mult mai mici decât cele oferite în consultarea de piaţă. Justificarea valorii estimate se menţionează la nivelul Strategiei de contractare, încărcată în SEAP şi supusă controlului ANAP, verificatorii desemnaţi acordând aviz conform condiţionat documentaţiei pe aspecte de formă şi acare au fost remediate la nivelul fişei de date, conform recomandărilor. Cu privire la jurisprudenţa invocată, autoritatea contractantă menţionează că aceasta nu este incidentă în cazul de faţă, nu a divizat obiectul contractului în scopul evitării procedurilor de atribuire, valoarea estimată a acordului-cadru centralizat este peste pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, iar procedura aplicată este de licitaţie deschisă. Potrivit art. 2 alin. (5) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, preţul unitar poate fi stabilit fie în urma unei cercetări de piaţă, fie pe bază istorică, prin urmare, valoarea estimată nu este obligatoriu a se fundamenta pe preţurile din consultarea pieţei. De asemenea, potrivit dispoziţilor art. 139 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulteriaore, autoritatea contractantă are dreptul (nu obligaţia) de a utiliza sau implementa opiniile, sugetiile, recomandările primite în cadrul consultărilor piţei pentru pregătirea achiziţiei, cu condiţia ca acestea să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei. Astfel, ţinând cont de preţurile disproporţionate prezentate de operatorii economici participanţi la procesul de consultare a pieţei, tocmai pentru a nu denatura concurenţa, autoritatea contractantă nu a avut în vedere la estimarea valorii acordului cadru centralizat, preţurile prezentate de operatorii economici în această etapă. Având în vedere: - preţurile practicate atât pe site-ul operatorului, cât şi la nivelul utilizatorilor cu care are încheiate contracte de prestări servicii mult mai reduse decât cele comunicate în etapa de consultare a pieţei; - estimarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale incidente invocate mai sus, respectiv, estimarea valorii pe fiecare tip de serviciu care face obiectul acordului-cadru centralizat; - efectuarea plăţilor pentru serviciile de voce şi date suplimentare în funcţie de tariful practicat de partenerii Prestatorului, astfel încât decontarea să se realizeze conform preţului practicat pentru acele tipuri de

servicii contractate de Utilizator pentru ţara în care Utilizatorul identifică astfel de nevoi; - contestatorul nu a demonstrat ce înţelege prin valori foarte mici ale abonamentelor stabilite de către ... decât prin raportare la valoarea rezultată pentru serviciile de voce şi date suplimentare care aşa cum am precizat, este generată de cantităţile ridicate transmise de utilizatori; - participarea contestatorului la proceduri cu complexitate ridicată ale căror valori estimate sunt mai mici decât cele stabilite de către ... în cadrul documentaţiei; - preţurile unitare stabilite de către ... ale abonamentelor în cadrul strategiei de contractare reflectă preţurile cu care utilizatorii achiziţionează astfel de servicii de telefonie mobilă, cu atât mai mult cu cât pentru unele abonamente, în consultarea de piaţă sunt operatori care au estimat preţuri între 2-5 euro, cu mult mai mici decât cele stabilite la nivelul documentaţiei de atribuire centralizate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei formulată de către ..., ca nefondată. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 42131/29.09.2020, ... a transmis „Note scrise” prin care solicită să se admită contestaţia depusă şi să se respingă argumentele autorităţii contractante, ca nefondate. Se arată că autoritatea contractantă a prevăzut, contrar dispoziţiilor legale, valori estimate maxime pe fiecare componentă principală, valori obligatorii pentru ofertanţi, care conduc, în caz de depăşire, la declararea ca inacceptabilă/neconformă a ofertelor. Valoarea estimată maximă a abonamentelor lunare nu a fost stabilită în conformitate cu regulile imperative privind stabilirea valorii estimate a achiziţiei, proporţia dintre abonamentele lunare şi serviciile suplimentare fiind invers proporţională cu piaţa şi contractele pe ultimele 12 luni ale utilizatorilor (autorităţilor publice reprezentate de ... în cadrul achiziţiei centralizate). Prin documentaţia de atribuire s-au prevăzut valori estimate pe fiecare componentă - componenta de abonamente şi componenta de servicii suplimentare, care sunt obligatorii si trebuie respectate de către ofertanţi. În stabilirea valorilor estimate pe fiecare componentă, nici ... şi nici utilizatorii nu au ţinut cont de dispoziţiile privind stabilirea valorii estimate, principiul proportionalităţii şi art. 20 din Legea 98/2016, ci s-a ţinut cont de informaţiile obţinute de pe site-urile anumitor operatori, de diverse calcule efectuate de ... în baza cantităţilor transmise de utilizatori, de informaţiile transmise de utilizatori, care au estimat cantităţile şi valorile fără să ţină cont de istoricul achiziţiilor lor conform art. 20 din lege; valoarea estimată între componenta de abonamente şi valoarea estimată a serviciilor suplimentare este disproporţionată. Autoritatea se apără dând vina pe utilizatori şi pe necesităţile transmise de aceştia, ignorând faptul că este cea care răspunde juridic pentru utilizatori. Astfel, deşi recunoaşte că aspectele invocate în contestație sunt adevarate, autoritatea contractantă apreciază că, în speţă, nu sunt încălcate dispoziţiile legale, ignorând faptul că nu are dreptul de a stabili valori estimate separate pe fiecare din

componentele ce reprezintă obiect al procedurii, care să conducă la declararea ca inacceptabilă/neconformă a ofertelor. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili valori estimate arbitrar pe informaţii preluate de pe site-uri, ci, în cazul serviciilor regulate, cum sunt serviciile de telefonie şi date, prin respectarea articolului 20 din Lege şi a principiului proportionalităţii, fiind cea care răspunde pentru respectarea de către utilizatori a dispoziţiilor legale, neputând a se apăra şi apăra documentaţia de atribuire prin invocarea culpei utilizatorilor. Se învederează că, prin punctul de vedere depus, ... face afirmaţii şi aduce argumente care nu au legătură cu cele invocate în contestaţie, astfel: Nicăieri în contestaţie nu se solicită sau argumentează în vreun fel că autoritatea contractantă ar fi trebuit să ţină cont în stabilirea valorii estimate de preţurile transmise de ea sau de alţi operatori în cadrul consultării prealabile efectuate. ... susţine, prin contestaţia introdusă, că autoritatea şi utilizatorii (autoritatea răspunzând de modalitatea în care utilizatorii respectă dispoziţiile legale) nu au aplicat, în stabilirea valorii estimate, principiul proportionalităţii şi nu au stabilit valorile estimate pe baza valorilor din contractele încheiate de utilizatori cu operatori de telefonie mobilă. Autoritatea recunoaşte că valoarea estimată trebuie să se raporteze la istoricul utilizatorilor, însă precizează pe alocuri că a ţinut cont de informaţiile găsite pe site-urile anumitor operatori, făcând comparaţii cu abonamente sau oferte total diferite faţă de condiţiile prevăzute în documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă se apără cu privire la valorile estimate stabilite prin contestarea preţurilor transmise cu titlu informativ de ... în cadrul consultărilor publice, însă toate aspectele invocate cu privire la informaţiile transmise de contestator în cadrul consultărilor publice nu fac obiectul contestaţiei şi nici nu justifică încălcarea de către autoritate, respectiv de către utilizatori, a dispoziţiilor legale privind stabilirea valorii estimate. Preţurile transmise de ..., cu titlu informativ, în cadrul consultărilor nu au relevanţă cu privire la contestaţia introdusă împotriva documentaţiei de atribuire. Autoritatea se apără ca şi cum se analizează, în prezenta contestaţie, consultarea prealabilă şi răspunsul la consultările publice al ... Se precizează că legislaţia achiziţiilor publice obligă autoritatea contractantă să stabilească o valoare estimată maximă a achiziţiei, înăuntrul căreia participanţii la procedură trebuie să îşi facă ofertele financiare, sancţiunea depăşirii acestei valori fiind declararea ca inacceptabilă a ofertei. În speţă, autoritatea contractantă a stabilit o astfel de valoare estimată maximă de 39.040.111,18 Euro, însă, pe lângă această valoare estimată maximă a achiziţiei, a stabilit şi valori maxime estimate a componentelor principale (i) abonamente lunare pe de o parte şi (ii) servicii de trafic de date și voce GSM suplimentare faţă de abonamente pe de altă parte, precizând în caietul de sarcini că nerespectarea acestora va atrage declararea ofertelor ca neconforme.

Dispoziţiile legale prevăd, în mod expres, că singura valoare estimată care trebuie să fie determinată și față de care o ofertă poate fi declarată neconformă este valoarea estimată totală. Autoritatea contractantă nu are dreptul să stabilească valori estimate pe componentele procedurii întrucât o astfel de stabilire încalcă dispoziţiile legale. Contestatorul invocă prevederile art. 20 din H.G. 395/2016, precizând că se specifică în legislaţie obligaţia de a prevede valoarea estimată maximă a achiziţiei (globală), cantităţile minime şi maxime şi valoarea estimată minimă şi maximă a contractelor subsecvente, fără a se prevede posibilitatea de a stabili, ca cerinţe minime, valori estimate ale componentelor principale, prin divizarea valorii estimată totală a achiziţiei între componentele principale. Contestatorul subliniază că argumentele sale sunt susţinute şi de jurisprudenţa C.N.S.C., precizând că, în speţă, autoritatea contractantă a încălcat dispoziţiile legale prin divizarea valorii estimate pe componentele principale ale achiziţiei. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă se contrazice în punctul de vedere, respectiv deşi afirmă că nu a făcut o divizare a valorii estimate pe componente, susţine în mai multe paragrafe din punctul de vedere că valoarea estimată totală a fost defalcată între abonamente și servicii suplimentare. Astfel, valoarea estimată a fost calculată având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, inclusiv toate formele de opţiuni care pot interveni în implementarea acordului-cadru centralizat, respectiv, s-a estimat atât valoarea abonamentelor (cu/fără terminal, după caz), cât şi a eventualelor costuri suplimentare care pot interveni, în funcţie de nevoile utilizatorilor care au fost exprimate în cadrul formularelor de necesitate colectate şi centralizate de către ..., pe perioada de derulare a contractelor subsecvente pe care aceştia le încheie. Divizarea valorii estimate totale a achiziţiei pe cele două componente principale este prevăzută expres în documentaţia de atribuire şi recunoscută, de asemenea, expres, de autoritatea contractantă, în punctul său de vedere. Or, valoarea estimată a acordului cadru nu poate fi divizată pe componentele ce constituie obiect al acordului cadru. Conform legii, autoritatea contractantă are dreptul să prevadă o valoare estimată globală a acordului cadru şi a celui mai mare contract subsecvent (calculată conform dispoziţiilor legale) şi cantităţii maxime sau minime pe fiecare componentă. În speţă, prin argumentele susţinute în punctul de vedere, autoritatea contractantă motivează de ce a prevăzut valori estimate pe fiecare componentă, fără însă să contrazică că o astfel de divizare este ilegală. Contestatorul învederează că, în ceea ce priveşte procedura cu MAI, nr. CN1020996 din 12.05.2020, invocată de autoritate, în care s-au stabilit valori estimate a unor abonamente, a solicitat pe parcursul derulării procedurii clarificări de la autoritatea contractanta în sensul de a se preciza dacă acestea sunt obligatorii, iar MAI a răspuns că sunt pur estimative, depășirea lor neafectând oferta. Este motivul pentru care ... nu a contestat

documentaţia, întrucât a putut prezenta o ofertă care să se încadreze doar și exclusiv în valoarea estimată totală și nu în valorile abonamentelor prezentate doar estimativ, dar care nu au fost obligatorii pentru participanţi. Spre deosebire însă de documentaţia de atribuire de la procedura MAI, în caietul de sarcini din procedura de achiziţie prezentă, autoritatea prevede expres obligativitatea acestor valori estimate diferenţiate ale componentelor. Contestatorul invocă dispozițiile art. 215 alin. (4) din Legea 98/2016 și precizează că autoritatea contractantă nu are dreptul să stabilească alte valori estimate ale diferitelor componente, obiect al procedurii, sub sancţiunea declarării ofertelor ca inacceptabile/neconforme. Or, în speţă, prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă a stabilit şi valori maxime estimate a componentelor principale (i) abonamente lunare pe de o parte şi (ii) servicii de trafic de date și voce GSM suplimentare faţă de abonamente pe de altă parte, precizând în caietul de sarcini că nerespectarea acestora va atrage declararea ofertelor ca neconforme. Se arată că autoritatea contractantă recunoaşte, în mod expres, prin punctul de vedere, că valorile estimate stabilite diferenţiat, pe componentele principale, sunt obligatorii şi trebuie să fie respectate de participanţi, contrar dispoziţiilor legale. Or, este interzis de legislaţia în vigoare a se prevedea obligativitatea respectării de valori estimate ale componentelor, în condiţiile în care art. 215 din Legea 98/2016 prevede ca obligatorie doar valoarea estimată totală a acordului cadru, aşa cum a statuat şi C.N.S.C. în jurisprudenţa sa. Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestaţiei şi anularea procedurii. Contestatorul arată că valoarea estimată maximă a abonamentelor lunare nu a fost stabilită în conformitate cu regulile imperative privind stabilirea valorii estimate a achiziţiei, proporţia dintre abonamentele lunare şi serviciile suplimentare fiind invers proporţională cu piaţa şi contractele pe ultimele 12 luni ale utilizatorilor (autorităţilor publice reprezentate de ... în cadrul achiziţiei centralizate), precizând că, în cazul în care se va considera că autoritatea contractantă are dreptul de a impune astfel de valori estimate pe fiecare serviciu, deşi legislaţia nu prevede dreptul autorităţii de a impune valori estimate pe fiecare serviciu principal sub sancţiunea neconformităţii respectiv inacceptabilităţii ofertelor, modalitatea în care au fost stabilite aceste valori estimate pe abonamentele lunare şi pe serviiciile suplimentare nu respectă dispoziţiile legale şi orientările ANAP privind stabilirea valorii estimate a achiziţiei. În ceea ce priveşte obligativitatea ca autoritatea, respectiv utilizatorii să transmită informaţii - cantităţi dar şi valori estimate ţinând cont de istoricul acestora, autoritatea contractantă se contrazice în mai multe rânduri, pe parcursul punctului de vedere, recunoscând, însă, în mod expres, că nici ea și nici utilizatorii nu au respectat dispoziţiile art. 20 din Lege, pe care îl consideră neaplicabil. Contestatorul învederează că, în ceea ce priveşte serviciile de telefonie mobila care reprezintă servicii cu caracter regulat, în stabilirea

valorii estimate maxime a abonamentelor lunare respectiv a serviciilor suplimentare, autoritatea contractantă, respectiv utilizatorii, ar fi trebuit să respecte dispoziţiile art. 20 din Legea 98/2016. Astfel, în stabilirea valorii estimate a abonamentelor lunare, respectiv a serviciilor suplimentare, autoritatea contractantă ar fi trebuit să centralizeze valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni ale tuturor utilizatorilor reprezentanţi de ... în această procedură sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial. Or, în punctul de vedere, autoritatea contractantă recunoaşte că nu a respectat art. 20 din Legea 98/2016, invocând faptul că acest articol nu ar fi aplicabil în speţă. Contestatorul subliniază că a demonstrat că dispoziţiile art. 20 sunt imperative în cazul serviciilor regulate, cum e cazul serviciilor de telefonie, iar încălcarea acestor dispoziţii atrage nulitatea documentaţiei de atribuire, chiar dacă procedura are în vedere un acord cadru. Articolele invocate de către autoritatea contractantă – art. 7 și 8 din O.U.G. nr. 46/2018, art. 11 și 14 din Legea nr. 98/2016 nu se contrazic cu art. 20, ci dimpotrivă, aceste articole trebuie să se coroboreze. Astfel, art. 14 arată că pentru estimarea valorii unui acord cadru trebuie să se ţină cont de valoarea contractelor subsecvente, iar valoarea contractelor subsecvente se stabileşte conform art. 20 din lege raportat la valoarea contractelor pe ultimele 12 luni, ajustate acolo unde este cazul. Legiuitorul a prevăzut această modalitate obiectivă de estimare a valorii estimate tocmai pentru a preîntâmpina estimări prea mici sau prea mari care să denatureze concurenţa pe piaţă. În plus, caracterul imperativ al estimării valorii acordului cadru şi contractelor de achiziţie publică rezultă şi din sancţiunea aplicabilă nerespectării valorii estimate a acordului cadru - declararea ca inacceptabilă a ofertei. Se arată că nu există nicio excepţie prevăzută de legislaţia în vigoare prin care art. 20 să nu fie respectat în cazul stabilirii valorilor estimate în cadrul achiziţiilor centralizate - acest articol trebuie să fie respectat de autoritate, respectiv de utilizatori. Or, atâta timp cât legiuitorul a prevăzut, în mod imperativ, modalitatea de stabilire a valorii estimate în cazul serviciilor regulate, cum e cazul în speţă, se impune ca această modalitate să fie respectată de autoritatea contractantă, respectiv de utilizatori. Articolul 8 din O.U.G. nr. 46/2018 nu prevede expres obligativitatea utilizatorilor de a stabili valoarea estimată, ci obligativitatea acestora de a transmite necesarul și informaţiile solicitate. Prin urmare, autoritatea avea obligaţia, în solicitarea informaţiilor, să ceară valoarea serviciilor pe ultimele 12 luni, ajustată cu necesităţile sale. Contestatorul subliniază că, chiar dacă ar considera, aşa cum susţine autoritatea, că utilizatorii ar fi culpabili de transmiterea unor date eronate pentru disproporţia dintre valoarea estimată a abonamentelor şi serviciilor suplimentare, autoritatea este cea care răspunde pentru utilizatori conform art. 10 alin. 2 din O.U.G. nr. 46/2018. Necesarul trebuie să se stabilească

raportat la contractele existente, ceea ce au avut utilizatorii şi nu trebuie să fie extrapolat doar cu scopul obţinerii unor preţuri cât mai mici cu riscul distorsionării concurenţei. Astfel că în stabilirea valorii estimate a acordului cadru trebuie să se aibă în vedere „valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial”. Contestatorul învederează că, autoritatea apreciază că, în speţă, este imposibil a se aplica dispoziţiile art. 20 întrucât această procedură de atribuire centralizată având ca obiect achiziţia de „Servicii de telefonie mobilă” este iniţiată pentru prima dată de către ... în sistem centralizat, neavând astfel o bază a unor contracte atribuite anterior care să stea la baza fundamentării valorii estimate, nefiind atribuit alt acord-cadru centralizat și consideră că, aşa cum ... a înţeles să colecteze „necesarul” de la utilizatori pentru a determina cantităţile totale ale achiziţiei, care aşa cum menţionează, nu a mai fost făcută centralizat, tot așa ar fi trebuit să colecteze de la utilizatori care au fost sumele cheltuite în ultimele 12 luni, pentru a determina valoarea estimată a procedurii şi pentru a respecta art. 20 din Legea nr. 98/2016. Se arată că informaţiile utilizate de autoritatea contractantă în stabilirea valorii estimate nu respectă dispoziţiile legale, principiul proportionălităţii, au fost preluate de pe site-uri şi de la utilizatori fără a ţine cont de lipsa similarităţii lor cu serviciile solicitate şi condiţiile şi termenele din caietul de sarcini. În punctul de vedere, autoritatea detaliază modalitatea în care a stabilit valorile estimate, contrazicându-se şi de această dată în mai multe rânduri, făcând un mixt între modalitatea de transmitere a necesităţilor şi a valorilor estimate. ... precizează că a contestat modul în care autoritatea contractantă a ales să determine valoarea estimată a componentelor procedurii şi nu cum a adunat necesarul (prin însumare) de la utilizatori și consideră că, aşa cum la necesar s-a raportat la istoricul achiziţiilor, și valoarea estimată trebuia să plece de la istoric și să fie actualizată în funcţie de istoricul valorilor. Deşi afirmă în mai multe rânduri că valoarea estimată şi necesităţile utilizatorilor trebuie să ţină cont de istoricul achiziţiilor derulate de utilizatori, autoritatea afirmă apoi că acest istoric nu are relevanţă, fiind relevant doar ce i se transmite de către utilizatori, fără a avea relevanţa dacă ceea ce transmit aceştia ţine cont sau nu de istoric. Se învederează că autoritatea precizează că a ales să ignore informaţiile transmise de operatori în cadrul consultaţiilor publice pentru că le-a considerat prea mari faţă de ce a găsit pe internet şi faţă de alte proceduri. Cu toate aceastea, autoritatea nu a ţinut cont de istoricul valorii utilizatorilor și, mai mult, valoarea estimată a componentelor a fost apreciată prin raportare la servicii furnizate în condiţii și termeni diferite față de prezenta procedură. Volumul ridicat de servicii la care ... face trimitere când spune că a stat la baza obţinerii unor preţuri bune, este

legat de serviciile de comunicaţie altele decât cele mobile (voce fixă şi date fixe prin internet şi VPN). Cu privire la exemplele alese de ... pentru a-şi susţine punctul de vedere cu privire la valorile estimate, contestatorul precizează că, în ciuda aparenţei, tipurile de abonamente sunt similare, fiecare dintre acestea beneficiază de condiţii specifice ale procedurii de achiziţie şi nu se pot rezuma la o simplă comparaţie a resurselor incluse pe un tip de abonament. În cazul invocat al procedurii de la Ministerul Afacerilor Interne, nr. CN1020996 din 12.05.2020, una dintre condiţiile specifice ale aceastei proceduri prevede o perioadă a acordului cadru pe 38 de luni vs. 24 de luni din prezenta procedură. Această diferenţă este una semnificativă în raport cu posibilitatea ofertanţilor de a construi oferte atractive. De asemenea, autoritatea, în încercarea de a justica valoarea estimată stabilită contrar dispoziţiilor legale aduce în discuţie preţurile transmise de ... în cadrul consultărilor, făcând comparaţii între acestea şi cele acordate în diverse alte proceduri sau care sunt pe diverse site-uri internet. În primul rând, preţurile transmise de ... în cadrul consultărilor nu fac obiectul contestatiei, ... nu a depus ofertă, ci contestă documentaţia de atribuire pentru nerespectarea dispoziţiilor legale. Nicăieri în contestaţie, ... nu susţine că documentaţia nu ar fi conformă pentru că nu corespunde cu preţurile sale din consultări. Contestatorul subliniază disproporţia dintre valoarea estimată a abonamentelor şi serviciilor suplimentare, precizând că autoritatea avea obligaţia de a solicita utilizatorilor informaţiile relevante în construcţia valorii estimate a achiziţiei şi nu să colecteze informaţii (necesar servicii suplimentare) care nu ajută la construcția corectă a acestuia. Prin solicitarea acestor servicii suplimentare, organizate în atât de multe categorii (serviciul voce internaţional în toate zonele lumii, serviciul roaming voce efectuat in toate zonele lumii, serviciul de roaming voce primit în toate zonele lumii, serviciul se SMS în roaming din toate zonele lumii, serviciul de date în toate zonele lumii etc.), autoritatea a deschis către utilizatori întrebarea „dacă vom avea nevoie de resurse în această parte a lumii?”, creând în multe situaţii o nevoie artificială şi nerealistă în raport cu comportamentul uzual şi real al unui utilizator în folosirea acestor servicii suplimentare. Raportat la exemplul de necesar servicii suplimentare anexat de autoritate la punctul de vedere pentru a demonstra cum şi ce informaţii a colectat în stabilirea valorii acordului, contestatorul precizează că Universitatea „Babeș Boylai” este client existent în reţeaua sa şi necesarul său de servicii suplimentare este în realitate cu mult mai mic decât folosește în prezent și decât cel transmis ca necesar către .... Se arată că, în conformitate cu dispoziţiile ..., utilizatorii aveau obligaţia de a transmite necesarul de abonamente şi servicii suplimentare către acesta până la data de 10 aprilie 2020, de unde se deduce că anexa cu necesarul Universităţii a fost transmis pentru centralizare către ... până la acea dată.

Faţă de momentul prezentului document, contestatorul a făcut o analiză detaliată în ultimele 12 luni (ataşată prezentelor concluzii) pe consumul Universităţii, iar consumurile totale realizate în perioada August 2019 - August 2020 sunt: - Apeluri internaţionale către zonele lumii: minute - 711 minute; - Apeluri voce efectuate și primite în roaming non UE (toate zonele lumii): 739 minute; - Date mobile (internet) în roaming non UE (toate zonele lumii) - 354 MB; - SMS internaţional toate zonele lumii - 202 SMS. Extrapolând aceste valori, real consumate, la perioada acordului cadru nu se ajunge la „necesarul” de servicii suplimentare transmis de Universitate, iar acest necesar este viciat de forma de organizare şi colectare a acestor informaţii din parte ..., care astfel a colectat nevoi artificiale şi nerealiste şi pe baza cărora a construit o valoare estimată incorectă. Se arată că, în punctul de vedere, autoritatea invocă în susţinerea disproporţiei între abonamente şi servicii suplimentare în special un utilizator - Universitatea Babes Bolyai, precizând cantitatea de 60 milioane de MB pentru zona 2. Contestatorul precizează că, raportat la ultimele 12 luni, Universitatea a consumat un total de 354 MB în zona 2, adică un estimat de 708 MB raportat la 24 de luni de contract, o cantitate infinit mai mică decât 60 milioane MB trimişi ca necesar. Această cantitate de 60 milioane de MB este neobişnuit de mare în raport cu consumul oricărui client - instituție publică sau companie privată. În speţă, Universitatea are un consum naţional total pentru toți utilizatorii de 2 milioane de MB pe toată perioada contractuală. Chiar dacă s-ar raporta și la aceste consumuri, incluse în abonamentele de bază, unde consumul este încurajat, tot nu s- ar putea apropia de necesarul de 60 Milioane de MB doar pentru zona 2 trimis de Universitate ca necesar. Or, autoritatea este obligată să cumuleze necesarul tuturor, necesar care ar fi trebuit dat de utilizatori pe baza contractelor existente ale acestora, atât cantitativ cât și valoric, conform art. 20 din Lege şi doar astfel să stabilească valoarea estimată globală, inclusiv a componentelor (dacă se consideră că o astfel de divizare a valorii estimate între componente ar fi legală). Se învederează că, având în vedere cantităţile neobişnuite de resurse solicitate de anumiţi utilizatori, despre care ... afirmă că le-a reconfirmat cu aceştia, ar fi trebuit să le recomande acestora să îşi organizeze propriile proceduri pornind de la aceste nevoi speciale. În cazul unui astfel de utilizator, folosit ca exemplu (Universitatea Babeș Boylai), achiziţia centralizată derulată de ... nu îşi va atinge scopul de a optimiza serviciile de comunicaţii şi de a cheltui eficient banii publici. Valorile cheltuite de aceşti utilizatori cu serviciile suplimentare ar reflecta exact proporţia de 16% cu abonamentele cu resurse incluse şi 84% cu servicii suplimentare. Contravaloarea procentului de 84% însă, este dimensionată ca o valoare fixă (suma valorilor fixe ale fiecărui tip de serviciu în fiecare regiune

stabilită de ...) pe care utilizatorii le vor cheltui după nişte repere care nu reprezintă rezultatul liberei concurenţe pe piaţă, ci nişte valori fixe stabilite de .... Contestatorul precizează că a avut în vedere o estimare a valorii prin analogie, conform documentul ANAP „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii” și consideră că ... a ţinut cont de valoarea estimată prin analogie doar în cazul determinării valorii abonamentelor, dar nu şi a serviciilor suplimentare, care în urma centralizării necesarului a ajuns să deţină o pondere disproporţionată, de 84% din totalul cheltuielilor, în raport cu realitatea majorităţii utilizatorilor, unde proporţia de cheltuieli este răsturnată. Referitor la afirmația autorității contractante potrivit căreia contestatorul nu arată în ce fel s-a încălcat principiul proportionalităţii, acesta învederează că autoritatea contractantă nu a respectat principiul proportionalităţii întrucât a acordat doar 16,4% din valoarea estimată globală a acordului cadru abonamentelor şi 83,6% serviciilor suplimentare în condiţiile în care, în practică, în economia reală prin raportare la istoricul achiziţiilor utilizatorilor, procentul este invers - adică (conform bazei de date a ...) 80% este aferent abonamentelor şi 20 % serviciilor suplimentare, fiind evident că nu s-a respectat acest principiu al proportionalităţii în contextul stabilirii unor valori estimate invers proporţional cu ce există în economia reală. Se arată că autoritatea contractantă trebuie să respecte principiul proportionalităţii, documentaţia de atribuire şi valorile estimate impuse participanţilor la procedură nu trebuie să conducă la o denaturare a concurenţei, la ofertarea sub costuri de către participanţi doar cu scopul exclusiv de a caştiga piaţa - ceea ce s-ar putea întâmpla în această situaţie dacă procedura nu se anulează, respectiv documentaţia de atribuire nu se modifică. Contestatorul precizează că C.N.S.C. a considerat în jurisprudenţa sa că autoritatea contractantă încalcă principiul proportionalităţii - dacă există o disproporţie evidentă între scopul autorităţii de a obţine un preţ cât mai mic şi distorsionarea concurenţei și invocă Decizia C.N.S.C. publicată sub BQ2016 2209, precizând că, chiar dacă această decizie priveşte dovedirea unui preţ neobişnuit de mic, regulile privind promovarea concurenţei loiale trebuie respectate de autoritate şi atunci când estimează valoarea achiziţiei, având în vedere că participanţii sunt obligaţi să oferteze înăuntrul acestei valori. Contestatorul arată că CJUE, în jurisprudenţa sa, promovează de asemenea obligativitatea pentru autorităţile contractante de a respecta concurenţa loială şi de a nu o denatura. Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată.

Prin adresa nr. 4679/05.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 43051/05.10.2020, ... a transmis „Concluzii scrise” cu privire la contestație, în care precizează următoarele: Autoritatea contractantă subliniază faptul că își menţine punctul de vedere formulat la contestaţie, respectiv faptul că în cazul de faţă nu pot fi incidente în vederea determinării valorii estimate a acordului-cadru centralizat dispoziţiile art. 20 din Legea 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia de faţă, obiectul anunţului de participare îl constituie o achiziţie în sistem centralizat, iar ... derulează această procedură în numele şi pentru utilizatorii care au transmis necesităţi şi s- au înscris pentru a fi parte din acordul-cadru centralizat. Din informaţiile transmise de către utilizatori, în secţiunea Istoric din cadrul Formularului de necesităţi, au fost utilizatori care au derulat fie achiziţii în comun cu alte instituţii, precum şi achiziţii realizate în sistem integrat, respectiv telefonie fixă, cu telefonie mobilă, servicii de internet. Or în cazul de faţă obiectul achiziţiei îl reprezintă doar achiziţia de servicii de telefonie mobilă, fără alte tipuri de servicii (fixă/internet mobil pe alte dispozitive), fiind astfel imposibil de solicitat de la un număr de peste 3000 de utilizatori înscrişi în Registrul utilizatorilor, valoarea globală a tuturor contractelor similare atribuite în ultimii 12 luni de către fiecare utilizator şi este irelevant, în condiţiile în care necesitatea acestora este diferită de la utilizator la utilizator, care nu ar permite o estimare corespunzătoare raportat la ceea ce face obiectul acordului-cadru centralizat. Se arată că, de asemenea, aceste tipuri de servicii achiziţionate de utilizatori au fost diferite de la utilizator la utilizator, în funcţie de nevoile constatate la nivel de instituţie, iar în prezent, potrivit caietului de sarcini, ... a standardizat 6 tipuri de abonamente, pentru a uniformiza nevoile utilizatorilor privind achiziţia serviciilor de telefonie mobilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 lit. c) din H.G. nr. 119/2019 care prevăd că ... standardizează specificaţiile tehnice pentru produsele şi serviciile pentru care organizează proceduri de atribuire centralizate, astfel încât ... nu poate să îşi fundamenteze valoarea estimată pe baza valorii reale globale a tuturor contractelor similare succesive atribuite de utilizatori în ultimele 12 luni, astfel cum susţine contestatorul. Autoritatea contractantă precizează că prin punctul de vedere a invocat dispoziţiile legale incidente în materia achiziţiilor centralizate, respectiv art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 46/2018 care stipulează că responsabilitatea cu privire la necesităţi revine utilizatorilor. Totodată, s-a detaliat în punctul de vedere formulat, cu documente justificative, că ... a depus toate diligenţele în perioada de colectare, respectiv a solicitat Utilizatorului Universitatea Babeș-Bolay, reconfirmarea cantităţilor de servicii de voce şi date suplimentare sau după caz, modificarea acestora. Prin răspunsul transmis, utilizatorul şi-a menţinut cantităţile transmise iniţial. Autoritatea contractantă precizează că, deşi prin concluziile scrise, contestatorul afirmă că nicăieri în contestaţie nu a făcut referire la

estimarea de preţ transmisă în consultarea de piaţă şi că preţurile transmise de ... în consultările publice au fost cu titlu informativ, în contestaţia formulată, la pct. 6, contestatorul tocmai asta a afirmat, o subestimare a valorii abonamentelor în raport de valorile comunicate în procesul de consultare a pieţei: „[....] autoritatea contractantă a prevăzut pentru abonamente o valoare estimată minimă şi maximă a acestora mult disproporţionată ÎN RAPORT cu costurile furnizorilor de telefonie mobilă şi VALORILE FURNIZATE ÎN CADRUL CONSULTĂRILOR PUBLICE”. De asemenea, prin concluziile formulate, la pct. 48, contestatorul subliniază încă o dată că „autoritatea a ales să ignore informaţiile transmise de operatori în cadrul consultaţiilor publice”, ceea ce arată inconsecvenţa contestatorului în ceea ce priveşte preţurile transmise în etapa de consultare a pieţei, când consideră că ar fi trebuit ca ... să ţină cont (potrivit motivelor invocate în contestaţie), când subliniază că ar fi lipsite de relevanţă (prin concluziile scrise). Ţinând cont de motivarea contestaţiei, prin punctul de vedere formulat, ... a justificat de ce nu a ţinut cont de valorile operatorilor economici din consultarea de piaţă, iar prin concluziile scrise, însuşi contestatorul afirmă că aceste preţuri nu au relevanţă, prin urmare ... nu avea de ce să ţină cont de aceste valori, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile art. 139 alin. (3) din Legea 98/2016 prevăd că autoritatea contractantă are dreptul şi nu obligaţia de a utiliza sugestiile din consultarea pieţei. Autoritatea contractantă reiterează faptul că în cadrul anunţului de participare nr. .../01.09.2020 a fost stabilită valoarea maximă totală a acordului-cadru centralizat în valoare de 39.040.111 euro fără TVA. Atâta timp cât obiectul acordului-cadru centralizat îl reprezintă prestarea unor servicii de telefonie de voce şi date fie sub formă de abonament lunar, fie ca servicii suplimentare de voce şi date, deci în afara abonamentului, valoarea estimată a acordului-cadru centralizat trebuie defalcată pe fiecare tip de serviciu întrucât şi preţurile sunt diferite în funcţie de fiecare tip de serviciu. Propunerea financiară, astfel cum este menţionat la nivelul anunţului de participare, se depune şi se criptează în SEAP, raportat la valoarea maximă a acordului-cadru centralizat, care include toate costurile de implementare a serviciilor care fac obiectul acordului-cadru centralizat. Prin urmare, nu se poate reţine susţinerea contestatorului că la nivelul anunţului de participare se menţionează doar cantităţile minime şi maxime ale acordului-cadru centralizat şi valoarea totală a acordului-cadru centralizat. Se arată că, în ceea ce priveşte Decizia C.N.S.C. invocată de către constatotor, aceasta nu poate fi reţinută în cazul de faţă întrucât obiectul contestaţiei era reprezentat de un contract de achiziţie publică, cantităţile care urmau a fi achiziţionate erau certe, respectiv servicii de proiectare şi execuţie de lucrări, însă acordul-cadru este conform Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, un instrument specific de atribuire. Astfel, în cazul de faţă, obiectul şi cauza sunt distincte, situaţia de fapt nu este identică, decizia invocată de contestator nu are putere obligatorie şi

nu poate fi aplicată altor cazuri, fiecare contestaţie trebuie analizată de la caz la caz, pe baza documentelor care stau la baza contestaţiei. Constituţional şi principal vorbind, în sistemul nostru juridic, precedentul judiciar nu poate fi recunoscut ca putere de lege, adică izvor de drept, decât în mod excepţional, în situaţiile anume prevăzute de Legea fundamentală şi alte legi. Potrivit prevederilor legale în materie (art. 20 alin. (8) lit. f) şi lit. g) din H.G. nr. 395/2016), autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentaţia de atribuire informaţii referitoare la estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru. Prin urmare, acele cantităţi minime şi maxime pe care ... le stabileşte iniţial în documentaţia de atribuire şi ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru şi nu cantităţile exacte care vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcţie de necesităţile efective ale utilizatorilor. Astfel, serviciile de voce şi date suplimentare, pot sau nu face obiectul contractelor subsecvente, în funcţie de nevoile reale ale utilizatorilor şi de bugetele alocate. Serviciile de voce şi date în afara abonamentelor reprezintă servicii suplimentare, iar aşa cum este menţionat în caietul de sarcini, serviciile din afara SEE, pe perioada de derulare a contractelor subsecvente, dacă intervin astfel de nevoi suplimentare, vor fi decontate în funcţie de planul tarifar al ţărilor partenere ale Prestatorului, situaţia fiind cu totul diferită de cea din speţa invocată de contestator, unde serviciile de proiectare sunt certe şi vor fi contractate de către achizitor. Astfel, având în vedere că aceste servicii nu sunt incluse în beneficiile celor 6 abonamente standardizate, costurile suplimentare vor apărea pe factura de telefonie mobilă, dar decontarea lor se va face în funcţie de planul tarifar anexat în propunerea financiară a operatorului pe fiecară ţară, astfel cum este menţionat în fişa de date, la secţiunea IV.4.2. Modul de prezentare al propunerii financiare, pct. 5, unde s-a solicitat ofertanţilor să prezinte lista cu ţările în care Serviciul de roaming şi voce este disponibil, precum şi tarifele aferente: „Propunerea financiară va conţine lista ţărilor în care/către care serviciul roaming voce si date este disponibil cu tarifele aferente.” Nu poate fi reţinut în niciun caz susţinerea contestatorului că valoarea acordului-cadru centralizat ar fi trebuit să aibă o singură valoare atât pentru abonamente, cât şi pentru serviciile suplimentare, având în vedere că abonamentele includ anumite beneficii, iar în categoria serviciilor de voce şi date suplimentare, se regăsesc 32 de tipuri de servicii de voce şi date diferite, cu valori estimate diferite. Ţinând cont de serviciile suplimentare, s-a stabilit un buget astfel încât să se ofere o informaţie cu privire la posibilele costuri suplimentare care pot apărea pe parcursul încheierii contractelor subsecvente de către utilizatori în perioada de derulare a acordului-cadru centralizat, însă aşa cum este prevăzut la nivelul caietului de sarcini, decontarea acestor costuri suplimentare, în

perioada de derulare a contractului subsecvent, se va face pe baza listei preţurilor pe care Prestatorul le va prezenta în cadrul propunerii financiare. La nivelul caietului de sarcini, nu a fost stabilit preţ unitar pe fiecare tip de abonament pentru a limita ofertanţii să se încadreze într-un anumit preţ unitar /abonament sau preţ unitar/fiecare tip de serviciu, iar pentru costurile suplimentare de voce şi date, decontarea se va face potrivit listei de preţuri pe care Prestatorul o va prezenta în cadrul ofertei, astfel încât, decontarea să se realizeze potrivit tarifelor aferente ţării în care se realizează aceste costuri întrucât, preţurile sunt diferenţiate de la ţară la ţară. De exemplu, Zona 2 unde se regăsesc ţările Republica Moldova şi Turcia, tarifele sunt diferite: în Republica Moldova, tariful de roaming trafic de date este de 0,0011/MB, iar pentru Turcia este de 0,0105/MB, prin urmare, situaţia este diferită faţă de cea invocată de contestator prin decizia la care face referire. Valoarea alocată serviciilor de voce şi date suplimentare a fost inclusă în cadrul acordului- cadru centralizat pentru a oferi o informare ofertanţilor despre posibilitatea ca pe durata de derulare a acordului-cadru centralizat să intervină anumite costuri suplimentare, în afara beneficiilor incluse în abonamente, dar decontarea acestora se va face în baza tarifelor comunicate de ofertanţi în cadrul propunerii financiare astfel încât, fiecare utilizator să suporte costul efectiv al ţării în care realizează aceste costuri suplimentare. Autoritatea contractantă subliniază că, potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv art. 50 din Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice alin. (1) şi alin. (2), durata contractuală a contractelor care pot fi încheiate pe o perioadă contractuală este de cel mult 12, respectiv 24 de luni, prin urmare ofertele de pe site-urile operatorilor sunt raportate la această durată contractuală şi nu la una mai mare. În ceea ce priveşte durata în cazul procedurii de la MAI, este de reţinut faptul că atribuirea se face tot printr-un acord-cadru, astfel încât contractele subsecvente vor fi încheiate tot în funcţie de nevoia efectivă a achizitorului şi de bugetul alocat. Secţiunea B.4 a fost stabilită la nivelul formularului de necesităţi tocmai pentru a identifica eventualele nevoi de servicii care pot apărea în afara resurselor stabilite în cadrul abonamentelor standardizate. La stabilirea valorii estimate a unei achiziţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a identifica şi estima toate costurile care pot interveni în implementarea acordului-cadru centralizat. Autoritatea contractantă învederează că nu poate fi reţinut Istoricul dat de contestator pentru perioada 15 Martie-15 septembrie, fiind irelevant în condiţiile în care la nivel naţional a fost decretată stare de urgenţă, ulterior stare de alertă, universităţile şi-au suspendat cursurile, a fost vacanţă universitară sau zborurile în afara ţării au fost restricţionate ca urmare a declanşarii pandemiei provocate de noul coronavirus la nivel mondial. Astfel, perioada pentru care utilizatorii şi-au estimat nevoile de

servicii de telefonie mobilă este ianuarie 2021-decembrie 2022, necesităţile sunt pentru viitor şi pot fi fundamentate raportat la nevoile pe care aceştia şi le-au identificat (deplasări, eventuale parteneriate cu alte universităţi, etc.). De asemenea, contestatorul nu se poate substitui utilizatorului care îşi identifică şi îşi analizează nevoile proprii. Colectarea acestor informaţii de servicii suplimentare s-a realizat tocmai ca urmare a consultărilor pieţei realizate cu operatorii economici care au menţionat necesitatea prezentării la nivelul documentaţiei de atribuire şi a cantităţilor de servicii care se identifică în zona non-UE. Se arată că, prin ghidul de completare a formularului de necesităţi pentru serviciile de telefonie mobilă pus la dispoziţie utilizatorilor, ... a oferit toate informaţiile necesare de completare a formularului, însă ... nu poate stabili modalitatea în care Utilizatorii îşi calculează, îşi stabilesc cantităţile necesare pe care le identifică la nivel de instituţie, fiecare utilizator are specificul său de activitate, iar raportarea la istoric, aşa cum invocă contestatorul, nu este întotdeauna relevantă, spre exemplu, în situaţiile în care intervin aprobarea unor proiecte cu finanţare europeană, încheierea de parteneriate cu ţări străine pe care universităţile le invocă, fapt care determină astfel o creştere a nevoilor faţă de ceea se achiziţiona în mod obişnuit. „Nevoia” reprezintă o cerinţă sau o condiţie proprie utilizatorului şi nu a ...-ului. Se arată că nu poate fi reţinută încălcarea principiului proporţionalităţii întrucât valoarea estimată se calculează pe baza cantităţilor care rezultă şi fac obiectul caietului de sarcini. Diferenţa dintre valoarea abonamentelor şi a serviciilor suplimentare este generată de volumul cantităţilor, a nevoilor identificate de utilizatorilor care fac parte din acordul-cadru centralizat. Autoritatea contractantă subliniază că, în punctul de vedere formulat a exemplificat cazul unui utilizator, însă prin această afirmaţie că „autoritatea este obligată să cumuleze necesarul tuturor” autoritatea constată că nu a fost analizată întreaga documentaţie de atribuire de către contestator. Caietul de sarcini publicat în SEAP conţine anexa 4 care reprezintă Centralizator al serviciilor de voce şi date suplimentare, cu cantităţile pe fiecare utilizator în parte, cât şi totalul acestor necesităţi pentru toţi cei 141 de utilizatori care au identificat astfel de nevoi. Prin urmare, ... a cumulat necesarul tuturor utilizatorilor care au transmis aceste necesităţi, pe baza informaţiilor transmise de către aceştia cu respectarea dispoziţiilor OUG nr. 46/2018 şi ale HG nr. 119/2019. Se precizează că societatea contestatoare nu a asigurat probe care să demonstreze că valoarea estimată a acordului-cadru centralizat este „sub costul de producţie”. Prin punctul de vedere transmis la contestaţie s-au prezentat documente justificative care demonstrează faptul că valorile estimate se încadrează în preţurile pieţei, iar cele prezentate de contestator în consultarea pieţei sunt supraestimate faţă de cele menţionate pe site-ul propriu sau prin contractele încheiate cu utilizatorii.

Faţă de cele menţionate prin punctul de vedere şi prin concluziile scrise, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei formulată de către ... ca nefondată. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În vederea încheierii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”, cod CPV 64212000-5 – Servicii de telefonie mobilă (Rev. 2), ... a ales procedura de licitație deschisă, ce a fost demarată la data de 01.09.2020, prin publicarea în SICAP a anunţului de participare nr. .... Potrivit anunţului de participare și documentaţiei de atribuire, criteriul de atribuire aplicat a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, valoarea estimată a acordului-cadru de servicii fiind de 39.040.111,18 EUR, fără T.V.A. Deoarece Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere privind suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei formulate de ..., prin Încheierea nr. 1702 /C7/18.09.2020 (potrivit căreia a admis cererea de suspendare a proceduri și a dispus suspendarea procedurii de atribuie până la soluționarea fondului cauzei) prin prezenta urmează a fi soluţionate capetele de cerere cu privire la fondul cauzei. Analizând contestația formulată de ..., Consiliul are în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, motiv pentru care va proceda, mai întâi, la soluționarea excepției invocată de către autoritatea contractantă cu privire la contestația formulată, raportat la prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Față de excepția tardivității contestației și a cererii de suspendare formulate de către ..., invocată de ..., Consiliul are în vedere faptul că, în susținerea ei, autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 8 alin. (1) din același act normativ, precum și transmiterea contestației și a cererii de suspendare în data de 11.09.2020 ora 8:27 PM, în afara programului de lucru. Actul atacat – documentația de atribuire a fost publicată pe SEAP în data de 01.09.2020, iar ultima zi a termenului de contestare era 11.09.2020. Consiliul constată că, astfel cum a susținut autoritatea contractantă, ... a depus contestația în data de 11.09.2020 orele 8.27 PM, prin e-mail, după terminarea programului de lucru al autorității contractante și al C.N.S.C. Sub acest aspect, se reține faptul că, prin adresa înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 40196/18.09.2020, ... a formulat „Note scrise” prin care solicită respingerea excepției tardivității contestației și a cererii de intervenție, invocată de ..., autoarea contestației precizând că a depus contestația și cererea de suspendare, conform dispozițiilor legale, atât la

C.N.S.C. cât și la autoritatea contractantă, prin e-mail și prin poștă, în data de 11.09.2020, deci în termenul legal. Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare susținerile ... potrivit cărora: „Termenul de 11.09.2020 ca fiind ultimul termen de depunere este recunoscut de însăși Autoritatea Contractantă. Data de 11.09.2020 este a 10 zi calculată conform Legii 101/2016 de la data publicării în SEAP a documentației de atribuire. În concluzie, având în vedere depunerea contestației și cererii de suspendare, conform dispozițiilor legale, atât la C.N.S.C. cât și Autoritatea Contractantă, prin e-mail și prin poștă, în data de 11.09.2020, deci în termenul legal, vă solicităm respingerea excepției de tardivitate.” Se reține că ... a avut în vedere prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 și a ținut seama de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen expirat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.” Din probele administrate la dosarul cauzei, prin raportare la valoarea achiziției menționată în anunțul de participare nr. .../01.09.2020 (39.040.111,18 EUR) și a tipului de contract (servicii), rezultă faptul că ... a respectat termenul prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, privind obligația operatorilor economici de a transmite contestația într-un anumit termen, respectiv în 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal. Astfel, se constată că ... a formulat și transmis la C.N.S.C. și la autoritatea contractantă contestația la data de 11.09.2020, respectând termenul prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Argumentele aduse de către autoritatea contractantă legate de tardivitatea depunerii contestației și a cererii de suspendare a procedurii de către ... la data de 11.09.2020 ora 8:27 PM, după ora de închidere a programului de lucru, sunt respinse de către Consiliu ca neîntemeiate, ținându-se seama și de faptul că în legislația achizițiilor publice nu se specifică, ca limită de transmitere a unui act, ora, ci numai data/ziua la care se face trimiterea acestuia (Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului) constatându-se faptul că, în speță, contestatoarea a respectat termenul de 10 zile de la data luării la cunoștință despre actul autorității contractante, respectiv documentația de atribuire publicată pe SICAP în data de 01.09.2020 (data luării la cunoștință) pentru formularea

contestației, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materia achizițiilor publice. În aceste condiții, constatându-se că ... a formulat și transmis la Consiliu și la autoritatea contractantă, contestația și cererea de suspendare a procedurii în termenul legal, Consiliul respinge excepția invocată de către ... referitoare la tardivitatea depunerii contestației și a cererii de suspendare de către ... Referitor la fondul cauzei, Consiliul a luat în considerare prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, conform cărora „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară confidențiale (...)”. Având în vedere cele mai sus reţinute şi dispoziţiile legale mai sus invocate, Consiliul a admis solicitarea ..., de studiere a dosarului cauzei, aceasta prezentându-se la sedul Consiliului și depunând concluzii scrise cu actele înregistrate la Consiliu sub nr.40196/18.09.2020 și 42131/29.09.2020. În conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ-jurisdicționale. Pe cale de consecinţă, Consiliul va lua în considerare apărările şi argumentele aduse de petenţi formulate şi înregistrate la Consiliu până la data emiterii prezentei decizii. Analizând criticile formulate de ..., Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de: - anularea procedurii de atribuire având în vedere ca documentaţia de atribuire încalca dispoziţiile legale privind stabilirea valorii estimate prin subdivizarea acesteia intre componentele principale precum si dispoziţiile privind modalitatea de stabilire a valorii estimate, refacerea documentaţiei de atribuire pentru a respecta dispoziţiile legale si publicarea unei noi proceduri cu o documentaţie de atribuire legala; - în subsidiar, în cazul în care se considera ca se pot lua masuri de remediere privind modificarea documentaţiei de atribuire astfel încât aceasta sa fie conforma cu dispoziţiile legale aplicabile, solicitam obligarea autoritatii contractante de a de a modifica/remedia documentaţia de atribuire în sensul de a elimina menţionarea unor valori estimate separate pentru componentele principale (abonamente si servicii de date si telefonie suplimentare) sau respectiv de a modifica aceste valori astfel încât aceastea sa corespunda cu dispoziţiile legale aplicabile, precum si de a publica o noua documentaţie de atribuire astfel modificata/ remediata. În replică la cele reclamate de ..., autoritatea contractantă precizează că în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.

46/2018, ... - ... încheie în numele şi pentru utilizatori acorduri-cadru, iar în baza acordului-cadru centralizat atribuit de ... utilizatorii beneficiari ai acestuia, vor încheia contractele subsecvente. Astfel, ... a planificat iniţierea unei proceduri de atribuire centralizată având ca obiect achiziţia de servicii de telefonie mobilă (voce şi date) pentru utilizatorii înscrişi în Registrul utilizatorilor. Prin Comunicatul nr. 1260/CN din data de 11.02.2020 publicat pe site-ul instituţiei, ... a iniţiat procesul de colectare a necesităţilor de la utilizatori pentru serviciile care fac obiectul prezentei proceduri având ca termen limită de transmitere a cantităţilor data de 11.03.2020. Achizitoarea a adăugat că potrivit art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 46/2018, ... solicită utilizatorilor transmiterea necesităţilor de servicii achiziţionate în sistem centralizat, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum şi cu privire la datele transmise revine utilizatorilor. în acest sens, la centralizarea acestor necesităţi de servicii de voce şi date, ..., a ţinut cont de totalul de necesităţi transmis de utilizatori, fiind comunicat în cadrul documentaţiei publicate în SEAP, atât ca total, cât şi cantităţile pe fiecare utilizator în parte, pentru a se oferi o informare clară, corectă ofertanţilor în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Așadar problema care se impune a fi dezlegată de Consiliu vizează aspecte legate pe de o parte de pretinsa nelegalitate a stabilirea valorii estimate prin subdivizarea acesteia intre componentele principale și aspecte legate de corectitudinea/incorectitudinea modalității de stabilire a valorii estimate a acordului-cadru de către autoritatea contractantă. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul găseşte util expunerea câtorva elemente din cadrul documentaţiei de atribuire, menite să înlesnească înţelegerea ei, cât şi să îi circumstanţieze soluţionarea. Obiectul acordului-cadru centralizat constă în achiziţia de Servicii de telefonie mobilă (voce şi date) în sistem centralizat de către ... în numele şi pentru utilizatorii beneficiari ai acordului-cadru centralizat. Asigurarea de servicii de telefonie mobilă (voce şi date) pentru toţi utilizatorii înscrişi cu necesităţi pentru această procedură de atribuire centralizată se va face conform celor precizate în prevederile caietului de sarcini, pentru o perioadă de 24 de luni de la semnarea acordului-cadru centralizat. În cuprinsul caietului de sarcini în secțiunea 3.1. sunt detaliate cantitățile estimate de abonamente ale acordului-cadru centralizat şi ale celui mai mic şi celui mai mare contract subsecvent astfel: ”a) ABONAMENTE CU TERMINAL INCLUS ŞI ABONAMENTE FĂRĂ TERMINAL

b)SERVICII TRAFIC DE DATE ŞI VOCE GSM PE TELEFONUL MOBIL ESTIMATE Aceste cantităţi reprezintă necesităţi estimative de servicii de voce/date suplimentare faţă de cele incluse în beneficiile abonamentelor standardizate, fiind achiziţionate în funcţie de nevoile utilizatorilor. Datorat faptului că utilizatorii nu pot anticipa cu exactitate ţările din afara spaţiului SEE unde pot interveni astfel de necesităţi, şi-au estimat cantităţi pe toate zonele standardizate de către .... Utilizatorii vor comunica, după caz, la încheierea contractului subsecvent ţările în care identifică necesităţi de trafic de voce şi date suplimentare faţă de beneficiile incluse în abonamente. Ţinând cont de faptul că fiecare utilizator îşi poate desfăşura activitatea în zone diferite în afara spaţiului SEE faţă de alţi Utilizatori înscrişi în acordul-cadru centralizat, iar preţurile diferă de la ţară la ţară, decontarea acestor servicii suplimentare, se va efectua conform listei de tarife pe ţări a Prestatorului cu care se încheie contractul subsecvent. Tipuri de abona- mente U.M. Cantitate minimă acord-cadru centralizat Cantitate maximă acord- cadru centralizat Cantitate cel mai mic contract subsecvent Cantitate cel mai mare contract subsecvent Abon. lunare Cantitate totală Abon. lunare Cantitate totală Abon. lunare Cantitate totală Abon. lunare Cantitate totală I. Abonamente cu terminal inclus Abonament tip

A -terminal II Buc. 1.631 31.521 2.162 42.901 1.516 14.560 2.031 24.876 Abonament tip

B- terminal II Buc. 1.266 27.558 1.685 35.833 1.178 9.314 1.626 20.092 Abonament tip

C terminal III Buc. 3.806 80.636 7.012 155.178 3.545 28.548 5.686 85.188 Abonament tip

D terminal I Buc. 1.860 42.231 4.263 98.222 1.653 22.786 3.102 47.360 Abonament tip

E terminal II Buc. 2.586 3.869 3.869 89.410 2.033 22.768 3.615 49.733 Abonament tip

F terminal III Buc. 2.756 52.644 5.224 101.933 2.315 20.944 5.087 63.176 TOTAL 13.905 295.199 24.215 523.477 12.240 118.920 21.147 290.425 II. Abonamente fără terminal inclus Abonament tip A Buc. 641 9.125 832 13.277 603 5.368 818 10.920 Abonament tip B Buc. 397 4.285 579 8.344 389 2.284 577 5.383 Abonament tip C Buc. 4.052 33.832 5.737 65.656 4.007 22.151 4.724 31.211 Abonament tip D Buc. 803 9.146 1.101 14.220 796 7.520 1.095 11.502 Abonament tip E Buc. 346 6.723 607 12.250 278 2.605 531 6.671 Abonament tip F Buc. 785 13.104 1.158 20.268 739 6.684 1.080 11.486 TOTAL 7.024 76.215 10.014 134.015 6.812 46.612 8.825 77.173 Total abon cu terminal şi

fără terminal 20.929 371.414 34.229 657.492 19.052 165.532 29.972 367.598

În acest sens, în cadrul propunerii financiare, ofertantul va prezenta o listă a tarifelor pe fiecare ţară pentru tipurile de servicii identificate ca fiind suplimentare pentru tipurile de servicii precizate în tabelul de mai jos. În cazul în care, pe parcursul derulării acordului-cadru centralizat, Promitenţii- Prestatori îşi actualizează tarifele, iar acestea sunt sub valoarea ofertată, au obligaţia de a-şi modifica tarifele unitare sub nivelul celor ofertate, în funcţie de această actualizare intervenită. La elaborarea propunerii financiare, pentru serviciile de trafic de date şi voce gsm pe telefonul mobil reprezentând cantităţi suplimentare, ofertanţii vor lua în considerare o valoare fixă care a fost estimată la 32.629.067,75 euro fără TVA (costuri suplimentare roaming voce şi date, resurse naţionale) în conformitate cu prevederile Anexei la formularul 8. Această valoare reprezentă un buget estimativ ce poate fi alocat.

I:Servicii trafic de voce și de date GSM pe telefonul mobil - activare la cerere Tip serviciu U.M. Pe toată durata AC Cantitate cel mai mic CS Cantitate cel mai mare CS Cantitate minimă estimată AC Cantitate maximă AC Convorbiri din Romania către rețele de telefonie fixe din țările Spațiului Economic European (UE) - Zona 1 Minut 1.438.733 5.761.167 666.421 2.875.049 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie mobile din țările Spațiului Economic European (UE) -Zona 1 Minut 2.423.266 7.504.018 1.179.369 3.988.262 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie FIXE din țări zona 2 în afara staţiului SEE/UE Minut 621.977 2.372.847 457.367 1.381.116 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie FIXE din țări zona 3 în afara staţiului SEE/UE Minut 581.774 2.257.045 429.937 1.256.850 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie FIXE din țări zona 4 în afara staţiului SEE/UE Minut 456.506 1.887.787 306.928 944.712 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie FIXE din țări zona 5 în afara staţiului SEE/UE Minut 184.022 729.762 153.523 717.752 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie FIXE din țări zona 6 în afara staţiului SEE/UE Minut 83.900 548.500 50.446 334.086 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie mobile din țări zona 2 în afara staţiului SEE/UE Minut 1.816.546 5.110.458 785.197 2.311.148 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie mobile din țări zona 3 în afara staţiului SEE/UE Minut 1.592.416 4.835.284 639.786 2.309.354 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie mobile din țări zona 4 în afara staţiului SEE/UE Minut 1.457.186 4.421.218 398.233 1.965.908 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie mobile din țări zona 5 în afara staţiului SEE/UE Minut 477.352 1.757.392 214.917 1.134.522 Convorbiri din Romania către rețele de telefonie mobile din țări zona 6 în afara staţiului SEE/UE Minut 436.440 1.416.926 177.621 808.054 Convorbiri în roaming din zona 2 (în afara Spațiului Economic European) către Zona 1 Spațiul Economic European Minut 1.614.924 4.653.320 538.889 2.307.323 Convorbiri în roaming din zona 3 (în afara Spațiului Economic European) către Zona 1 Spațiul Economic European Minut 1.343.263 3.920.063 415.521 1.904.558 Convorbiri în roaming din zona 4 (în afara Spațiului Economic European) către Zona 1 Spațiul Economic European Minut 1.275.723 3.625.465 322.602 1.635.430 Convorbiri în roaming din zona 5 (în afara Spațiului Economic European) către Zona 1 Spațiul Economic European Minut 319.284 1.304.192 160.006 785.202 Convorbiri în roaming din zona 6 (în afaraSpațiului Economic European) către Zona 1 Spațiul Economic European Minut 202.156 1.080.136 82.805 654.316 SMS-uri internaționale din Romania către zona 1 Spațiul Economic European SMS 979.307 2.236.186 390.901 1.396.011 SMS-uri internaționale din zona 2 în afara Spațiului Economic European către zona 1 Spațiul Economic European SMS 452.215 1.135.689 294.903 705.619 SMS-uri internaționale din zona 3 în afara Spațiului Economic European către zona 1 Spațiul Economic SMS 331.053 755.847 221.256 475.182 SMS-uri internaționale din zona 4 în afara Spațiului Economic European către zona 1 Spațiul Economic European SMS 214.661 559.607 138.020 328.427 SMS-uri internaționale din zona 5 în afara Spațiului Economic European către zona 1 Spațiul Economic SMS

Cantitatea estimată, minimă şi maximă care ar putea fi solicitată pe durata întregului acord-cadru centralizat (cantitate lunară, nr. de luni, cantitate totală), precum şi a celui mai mic şi celui mai mare contract subsecvent detaliată pe fiecare Utilizator în parte este prevăzută în Anexele nr. 1,2,3,4, parte integrantă din prezentul caiet de sarcini. Utilizatorii vor achiziţiona servicii de telefonie mobilă în funcţie de necesităţile identificate la nivel de instituţii. Pentru o estimare a costurilor suplimentare care pot interveni pe durata acordului-cadru centralizat au fost standardizate 6 zone, fiind diferenţiate în funcţie de zonele geografice menţionate în tabelul de mai jos: ZONE ŢĂRI Zona 1 SEE (Spaţiul Economic European) Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Gibraltar, Guadelupa, Guyana Franceză, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Letonia, Lichtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Sf.Martin, Martinica, Mayotte, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia inclusiv Insulele Azore și Madeira, Romania, Insulele Reunion, Slovacia, Slovenia, Spania inclusiv insulele Tenerife, Baleare și Canare, Suedia, Ungaria Zona 2 în afara spaţiului SEE Albania, Andorra, Bosnia Herțegovina, Elveția, Insulele Feroe, Guernsey, Insula Man, Jersey, Kosovo, Macedonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Moldova, M...o, Muntenegru, Serbia, Turcia Zona 3 în afara spaţiului SEE Azerbaidjan, Canada, Egipt, Georgia, SUA Zona 4 în afara spaţiului SEE Africa de Sud, Arabia Saudita, Armenia, Australia, China, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Japonia, Kenya, India, Mexic,Malaezia, Maroc, Noua Zeelanda, Qatar, Ucraina, Israel, Singapore, Rusia, Thailanda, Tunisia Zona 5 în afara spaţiului SEE Afganistan, Pakistan, Turkmenistan Zona 6 în afara SEE Alte țări din afara Spațiului Economic European 3.2.Estimări ale cantităţilor primului contract subsecvent în funcţie de data estimată pentru încheierea primului contract subsecvent: Tipuri de abonamente Dată estimată (intervale) pentru încheierea primului contract subsecvent/ Cantităţi estimative ale primului contract subsecvent pe fiecare tip de abonament Luna ianuarie 2021 Luna februarie 2021 Luna martie 2021 Luna aprilie 2021 I.Abonamente cu terminal inclus Abonament tip A -terminal II 872 122 25 71 Abonament tip B-terminal II 488 476 2 89 Abonament tip C terminal III 2.763 571 146 283 Abonament tip D terminal I 1.284 251 34 89 Abonament tip E terminal II 2.328 11 31 30 Abonament tip F terminal III 961 9 10 27 TOTAL 8.696 1.440 248 589 II.Abonamente fără terminal inclus Abonament tip A 253

34 Abonament tip B 106

4 Abonament tip C 641 88

Abonament tip D 123 14 3 13 Abonament tip E 227

37 1 Abonament tip 191 2 300 16

F TOTAL 1.541 104 340 68 Total abonamente cu terminal şi fără terminal 10.237 1.544 588 657 (...) În cuprinsul Strategiei de contractare nr. 4291/28.08.2020 autoritatea contractantă a făcut precizări vizavi de acțiunile înteprinse de ... pentru demararea procedurii, Consiliul reținând următoarele: ” 3. Informaţii privind date de intrare pentru pregătirea procedurii: Pregătirea procedurii a fost iniţiată începând cu anul 2019 prin stabilirea unui grup de lucru la nivel intern, precum şi organizarea unor sesiuni de lucru cu reprezentanţi ai utilizatorilor, respectiv instituţiile: M.A.I., M.A.p.N., S.T.S., M.A.E, AN COM, M.F.P., M.C.S.I. pentru a cunoaşte tipurile de servicii pe care le achiziţionează, particularităţile specifice la nivelul instituţiilor, după caz. Prima întâlnire a avut loc în data de 29.05.2019, iar a doua în data de 07.06.2019 si au urmărit experienţa acestor instituţii în derularea achiziţiei de servicii de telefonie mobilă, problemele cu care s-au confruntat în derulare, specificul pe tip de abonament uzitat de către instituţiile participante, stabilirea unei durate optime pentru acordul cadru centralizat, specificul achiziţiilor privind instituţiile din sfera ordine şi siguranţă publică. De asemenea, având în vedere complexitatea serviciilor de telefonie mobilă (voce şi date) în perioada 05.07.2019 -24.07.2019, ... a realizat o cercetare privind utilizarea acestor servicii la nivelul utilizatorilor principali înscrişi în Registrul utilizatorilor, pe baza unui eşantion reprezentativ de la nivelul administraţiei centrale din Regiunea Bucureşti- llfov, precum şi la nivelul judeţelor din celelalte regiuni geografice ţinându-se cont în selecţie de domeniile diferite de activitate ale instituţiilor (învăţământ, sănătate, protecţia mediului, silvicultură, sport, etc.). Pentru cunoaşterea nevoilor utilizatorilor şi evidenţierea caracteristicilor cererii de servicii de telefonie mobilă şi servicii de internet mobil, a fost transmis utilizatorilor selectaţi Chestionarul privind serviciile de telefonie mobilă (voce si date) şi serviciile de internet mobil. în urma analizării informaţiilor primite, s-au formulat mai multe propuneri de pachete de abonamente/ abonamente. Potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în vederea planificării procedurii, ... a derulat un proces de consultare a pieţei structurat pe trei etape, ca parte a procesului de achiziţie publică, în cadrul fazei de planificare/pregătire, ţinând cont de existenţa unui grad ridicat de complexitate financiară şi contractuală, dar şi de faptul că achiziţia centralizată are un grad ridicat de complexitate tehnică, dintr-un domeniu cu un rapid proces tehnologic ce se desfăşoară şi produce efecte la nivel naţional. Faza de planificare a procedurii de atribuire centralizată privind "Serviciile de telefonie mobilă (voce şi date)", cod CPV: 64212000-5" a cuprins o serie de activităţi precum elaborarea formularului de necesităţi, colectarea, centralizarea, analizarea şi integrarea necesităţilor şi a altor date/informaţii transmise de către utilizatori, consultări ale pieţei, cercetare de piaţă, elaborarea documentaţiei de atribuire centralizate, inclusiv a documentelor suport, precum şi a strategiei de contractare. De asemenea, la nivelul ... s-a realizat o aplicaţie informatică care să permită transmiterea electronică a necesităţilor de către utilizatori. Grupul de lucru a elaborat structura formularului de necesităţi, formular care a fost implementat în aplicaţia electronică pentru a facilita transmiterea on-line a informaţiilor solicitate de către ... pentru derularea procedurii de atribuire centralizate.

Etapa de planificare a fost prelungită ca urmare a instituirii de către Preşedintele României a stării de urgenţă la nivel naţional datorită pandemiei Covid-19, ... prelungind astfel termenul de transmitere a necesităţilor de către utilizatori. Având în vedere faptul că achiziţia în cauză este derulată pentru utilizatorii care s- au înscris în Registrul utilizatorilor şi care au transmis formularul de necesităţi completat (ministere, autorităţi publice centrale, precum şi unităţile/ instituţiile aflate în subordonarea/coordonarea acestora), luând în considerare şi complexitatea activităţilor desfăşurate care ţin de planificarea procedurii de atribuire centralizate, a fost necesară o amplă consultare de piaţă. Acest proces de consultare a pieţei structurat în mai multe etape, ca parte a procesului de achiziţie centralizată pentru achiziţia centralizată de Servicii de telefonie mobilă în cadrul etapei de planificare a achiziţiei, a fost iniţiat atât în scopul cunoaşterii pieţei de profil, cât şi a oferirii de informaţii către piaţă privind procedurile de atribuire organizate centralizat, respectiv: • numărul semnificativ de factori implicaţi, respectiv aproximativ 3500 de utilizatori principali şi secundari înscrişi în Registrul utilizatorilor; • volumul necesităţilor care pot face obiectul acordului-cadru centralizat; • gradul ridicat de complexitate tehnică, financiară şi contractuală al achiziţiei; • conştientizarea pieţei de profil. Prin procesul de consultare a pieţei s-a urmărit obţinerea unor informaţii actuale din partea operatorilor economici din domeniu, necesare ... în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării procedurii de atribuire centralizată. Informaţiile obţinute nu au fost avute în vedere la determinarea valorii estimate a acordului-cadru. 3.1. Informaţii pentru pregătirea achiziţiei obţinute din analiza şi cercetarea pieţei i. Surse de informaţii pentru cercetarea şi analiza pieţei: Sesiuni de întâlniri comune la care au participat: conducerea ..., grupul de lucru constituit din reprezentanţi din cadrul O.N.A.C, reprezentanţi din cadrul utilizatorilor, operatorii economici; Chestionar transmis unui eşantion reprezentativ al Utilizatorilor înscrişi în Registrul utilizatorilor; Chestionare privind consultarea pieţei publicate în SEAP ca anexe la anunţul de consultare elaborat în primele două etape de consultare a pieţei ce au constat în transmiterea de către operatorii de pe piaţa de profil a informaţiilor solicitate de către O.N.A.C; A treia etapă de consultare a pieţei a avut loc după colectarea necesităţilor de la utilizatori şi a constat în completarea unui chestionar şi participarea la o sesiune de întâlnire individuală a grupului de lucru constituit din reprezentanţi din cadrul ... şi a reprezentanţilor din cadrul utilizatorilor cu operatorii economici participanţi la etapele anterioare. Informaţiile obţinute nu au fost avute în vedere la determinarea valorii estimate a acordului-cadru. Raportat la cele redate anterior, datele speței pe scurt sunt următoarele: Procedura de atribuire în vederea încheirii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”, cod CPV 64212000-5 – Servicii de telefonie mobilă (Rev. 2), ... a ales procedura de licitație deschisă a fost inițiată la data de 01.09.2020, prin publicarea în SICAP a anunţului de participare nr. .... Se are în vedere că autoritatea contractantă a dat eficiență dispozițiilor în referire la ”Consultarea pieței” (art. 139-140 din Legea nr. 98/2016 și art. 18-19 din H.G. nr. 395/2016) și a organizat sesiuni de consultare a pieței, aspect precizat în cadrul anunțului de participare, respectiv:

Obiectul consultarii: Achiziţia centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce şi date). S-au derulat 3 etape de consultare a pietei. Prin procesul de consultare a pieţei s-a urmarit obţinerea unor informaţii

reale şi actuale

de la operatorii economici din domeniu necesare ... pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire centralizată. Astfel, ... a planificat iniţierea unei proceduri de atribuire centralizată având ca obiect achiziţia de servicii de telefonie mobilă (voce şi date) pentru utilizatorii înscrişi în Registrul utilizatorilor. Prin Comunicatul nr. 1260/CN din data de 11.02.2020 publicat pe site-ul instituţiei, ... a iniţiat procesul de colectare a necesităţilor de la utilizatori pentru serviciile care fac obiectul prezentei proceduri având ca termen limită de transmitere a cantităţilor data de 11.03.2020. Având în vedere pandemia de Covid-19 declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în data de 11.03.2020 şi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional, termenul de transmitere a necesităţilor a fost prelungit prin: - Comunicatul nr. 1822/CN/16.03.2020 până la data de 10.04.2020; - Comunicatul nr. 2565/CN din 10.04.2020 care a dat posibilitatea transmiterii în termen de 15 zile de la încetarea stării de urgenţă, respectiv până la data de 28.05.2020 conform informării transmise către utilizatori prin intermediul aplicaţiei de achiziţii centralizate. Utilizatorii înscrişi în Registrul utilizatorilor au completat Formularul de colectare a necesităţilor cu cantităţile necesare de servicii pentru perioada solicitată de ..., respectiv până la data de 28.05.2020. În cadrul formularului de necesităţi, ... a standardizat 6 tipuri de abonamente care pot fi cu terminal sau fără terminal. Totodată, la nivelul formularului de necesităţi, a fost stabilită şi o secţiune pentru transmiterea serviciilor de voce şi date suplimentare, deci resurse în afara celor stabilite în abonamentele standardizate, pe care utilizatorii estimează a le utiliza pe perioada de 24 de luni de derulare a acordului-cadru centralizat. Întrucât nevoile utilizatorilor în afara Spaţiului Economic European (SEE) diferă de la utilizator la utilizator, în funcţie de zona/ţara în care îşi poate desfăşoara activitatea şi ţinând cont de numărul ridicat de peste 3000 de utilizatori înscrişi în Registrul Utilizatorilor, în vederea centralizării acestor informaţii, au fost stabilite 6 zone, cu ţările aferente. Astfel, la nivelul anunţului de participare a fost precizată întreaga valoare maximă a acordului-cadru centralizat, respectiv 39.040.111 euro fără TVA, valoare care include atât valoarea abonamentelor cu terminal şi fără terminal în cuantum de 6.411.043,43 euro fără TVA cât şi valoarea serviciilor suplimentare de voce şi date, cu o valoare de 32.629.067,75 euro fără TVA. Din economia celor precizate în cuprinsul caietului de sarcini Consiliul reține că obiectul acordului-cadru centralizat este reprezentat din 6 tipuri de abonamente standardizate, precum şi de servicii de voce şi date suplimentare, în afara resurselor stabilite la nivelul abonamentelor standardizate, astfel cum aceste necesităţi/nevoi au fost identificate de

utilizatori la nivel de instituţie şi au fost comunicate către ... în perioada de transmitere a necesităţilor, prin completarea în Platforma Electronică Achiziţii Centralizate a formularului de necesităţi. Analizând criticile formulate de contestatoarea ... S.A., Consiliul constată că acestea vizează faptul că autoritatea contractanta a stabilit, pe lângă o valoare estimata maxima globala a achiziţiei, si o valoarea estimata minima, respectiv maxima a componentelor principale ale acordului cadru, si anume o valoare estimata minima si maxima a abonamentelor lunare si o valoarea estimata minima si maxima a serviciile de trafic voce si date GSM suplimentare faţă de cele incluse în beneficiile abonamentelor standardizate, în opinia sa acest aspect este contrar dispozitiilor legale. Argumentele aduse de autoritatea contractantă în favoarea faptului că fundamentarea valorii estimate s-a realizat ţinând cont de dispoziţiile art. 9 alin. (1) din din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare se bazează pe următoarele aspecte: - în cadrul formularului de necesităţi, ... a standardizat 6 tipuri de abonamente care pot fi cu terminal sau fără terminal. Totodată, la nivelul formularului de necesităţi, a fost stabilită şi o secţiune pentru transmiterea serviciilor de voce şi date suplimentare, deci resurse în afara celor stabilite în abonamentele standardizate, pe care utilizatorii estimează a le utiliza pe perioada de 24 de luni de derulare a acordului-cadru centralizat; - întrucât nevoile utilizatorilor în afara Spaţiului Economic European (SEE) diferă de la utilizator la utilizator, în funcţie de zona/ţara în care îşi poate desfăşoara activitatea şi ţinând cont de numărul ridicat de peste 3000 de utilizatori înscrişi în Registrul Utilizatorilor, în vederea centralizării acestor informaţii, au fost stabilite 6 zone, cu ţările aferente; - aceste cantităţi au fost centralizate în scopul estimării tuturor costurilor şi a opţiunilor menţionate în mod explicit de utilizatori, care pot apărea pe parcursul implementării acordului-cadru centralizat şi pentru a fi aduse la cunoştinţa ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire; - subliniem faptul că autoritatea contractantă nu a stabilit în cadrul documentaţiei de atribuire „componente principale" şi componente „excendentare nevoilor de bază", ci la nivelul documentaţiei au fost standardizate 6 tipuri de abonamente, cu specificaţii diferite şi servicii suplimentare care ar putea interveni în derularea acordului-cadru centralizat, ţinând cont de faptul că abonamentele standardizate nu includ resurse în afara SEE; - astfel, valoarea estimată a fost calculată având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, inclusiv toate formele de opţiuni care pot interveni în implementarea acordului-cadru centralizat, respectiv, s-a estimat atât valoarea abonamentelor (cu/fără terminal, după caz), cât şi a eventualelor costuri suplimentare care pot interveni, în funcţie de nevoile utilizatorilor care au fost exprimate în cadrul formularelor de necesitate colectate şi centralizate de către ..., pe perioada de derulare a contractelor subsecvente pe care aceştia le încheie.

Din examinarea înscrisurilor care au stat la baza determinării valorii estimate, Consiliul constată că estimarea s-a determinat prin raportare la cantităţile transmise de utilizatori şi la prevederile caietului de sarcini, care stabilește atât abonamente cu terminal sau fără terminal, cât şi servicii suplimentare de voce şi date. Se are în vedere că în cadrul fișei de date, achizitoarea a precizat la secțiunea 11.2.4 Descrierea achizitiei publice, valorile estimate minime și maxime pentru abonamente, cât și pentru servicile de voce și date: Valoare minima estimata acord cadru: 186.940,01 euro fara TVA valoare abonamente lunare; 3.576.484,35 euro fara TVA, valoare totala abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce si data GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 12.292.306, 41 euro fara TVA. Valoare maxima estimata acord cadru: 316.743,88 euro fara TVA valoare abonamente lunare; 6.411.043,43 euro fara TVA valoare totala abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce si data GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 32.629.067,75 euro fara TVA. Valoare estimata cel mai mic contract subsecvent 166.820,86 euro fara TVA valoare abonamente lunare; 1.631.714,89 euro fara TVA valoare totala abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce si data GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 7.704.273,22 euro fara TVA. Valoare estimata cel mai mare contract subsecvent 275.148,17 euro fara TVA valoare abonamente lunare; 3.552.852,48 euro fara TVA valoare totala abonamente pe durata AC. Pentru serviciile de trafic de voce si data GSM pe telefonul mobil, s-a estimat un buget de 21.283.885,31 euro fara TVA.” Referitor la criticile formulate sub aspectul că stabilirea valorii estimate s-a realizat prin subdivizarea acesteia intre componentele principale, Consiliul constată netemeinicia acestora din considerentele mai jos prezentate. Autoarea contestației precizează faptul că în legislaţie se specifică obligaţia de a prevede valoarea estimată maximă a achiziţiei (globală), cantităţile minime şi maxime şi valoarea estimată minimă şi maximă a contractelor subsecvente, fără a se prevede posibilitatea de a stabili, ca cerinţe minime, valori estimate ale componentelor principale, prin divizarea valorii estimată totală a achiziţiei între componentele principale. Argumentele aduse în favoarea criticii formulate, se bazează pe următoarele aspecte: ”- în conformitate cu articolul 20 din HG 395/2016: (...) (8) în cazul acordului-cadru, anunţul de participare/ simplificat trebuie să conţină şi un set minim de informaţii specifice referitoare la: f) estimări

ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract

subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului- cadru; g) estimarea valorii

celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-cadru. (...) (10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe. prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. (11) Cerinţele minime de ordin tehnic se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori; - Astfel, se specifică în legislaţie obligaţia de a prevede valoarea estimată maximă a achiziţiei (globală), cantităţile minime şi maxime şi valoarea estimată minimă şi maximă a contractelor subsecvente, fără a se prevede posibilitatea de a stabili, ca cerinţe minime, valori estimate ale componentelor principale, prin divizarea valorii estimată totală a achiziţiei între componentele principale.” În replică la cele reclamate, achizitoarea precizează următoarele: - nu poate fi reținută susţinerea contestatorului că valoarea acordului-cadru centralizat ar fi trebuit să aibă o singură valoare atât pentru abonamente, cât şi pentru serviciile suplimentare, având în vedere că abonamentele includ anumite beneficii, iar în categoria serviciilor de voce şi date suplimentare, se regăsesc 32 de tipuri de servicii de voce şi date diferite, cu valori estimate diferite. Ţinând cont de serviciile suplimentare, s-a stabilit un buget astfel încât să se ofere o informaţie cu privire la posibilele costuri suplimentare care pot apărea pe parcursul încheierii contractelor subsecvente de către utilizatori în perioada de derulare a acordului-cadru centralizat, însă aşa cum este prevăzut la nivelul caietului de sarcini, decontarea acestor costuri suplimentare, în perioada de derulare a contractului subsecvent, se va face pe baza listei preţurilor pe care Prestatorul le va prezenta în cadrul propunerii financiare; - la nivelul caietului de sarcini, nu a fost stabilit preţ unitar pe fiecare tip de abonament pentru a limita ofertanţii să se încadreze într-un anumit preţ unitar /abonament sau preţ unitar/fiecare tip de serviciu, iar pentru costurile suplimentare de voce şi date, decontarea se va face potrivit listei de preţuri pe care Prestatorul o va prezenta în cadrul ofertei, astfel încât, decontarea să se realizeze potrivit tarifelor aferente ţării în care se realizează aceste costuri întrucât, preţurile sunt diferenţiate de la ţară la ţară; - Valoarea alocată serviciilor de voce şi date suplimentare a fost inclusă în cadrul acordului-cadru centralizat pentru a oferi o informare ofertanţilor despre posibilitatea ca pe durata de derulare a acordului-cadru centralizat să intervină anumite costuri suplimentare, în afara beneficiilor incluse în abonamente, dar decontarea acestora se va face în baza

tarifelor comunicate de ofertanţi în cadrul propunerii financiare astfel încât, fiecare utilizator să suporte costul efectiv al ţării în care realizează aceste costuri suplimentare. În speță sunt incidente următoarele dispoziții legale din Legea nr. 98/2016: Art. 9. - (1) Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei. (...) Art. 14. - În cazul acordului-cadru sau al sistemului dinamic de achiziţii, valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru sau prin utilizarea sistemului dinamic de achiziţii pe întreaga sa durată”; (...) Art. 20. - În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare.” Din economia dispozițiilor legale redate, Consiliul constată că astfel cum este detaliată în cuprinsul Strategiei de contractare nr. 4291 / 28.08.2020 fundamentarea valorii estimate s-a realizat ţinând cont de dispoziţiile art. 9 alin. (1) din din Legea nr. 98/2016. Se au în vedere și dispozițiile cuprinse în legislația specifică respectiv art. 7 si 8 din O.U.G nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Oficiului National pentru Achiziţii Centralizate, potrivit cărora: ”Art. 7. (1) Utilizatorii principali au obligaţia de a contribui la realizarea activităţilor desfăşurate de ... prin îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) În vederea exercitării atribuţiilor sale, ... are dreptul de a solicita date şi informaţii utilizatorilor, iar utilizatorii principali au obligaţia să pună la dispoziţia ... datele şi informaţiile solicitate în termen de 20 de zile de la primirea solicitării. Art. 8. - (1) În vederea desfăşurării activităţilor sale în legătură cu organizarea procedurilor de atribuire centralizate, ... solicită utilizatorilor transmiterea necesităţilor de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, precum şi orice alte date şi informaţii necesare în legătură cu acestea, iar utilizatorii principali au obligaţia, potrivit dispoziţiilor art. 7

alin. (2), de a transmite ... datele şi informaţiile solicitate, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. (2) Responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum si cu privire la datele transmise potrivit alin. (1) revine utilizatorilor.” Hotărârea nr. 119/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ... şi pentru modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 502/2018 stabilește drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile ... şi ale utilizatorilor în cadrul procesului de achiziţie publică, relevante fiind următoarele: ”Art. 9. - ... are următoarele drepturi: a) să solicite utilizatorilor nominalizarea unor persoane pentru participarea la grupurile de lucru constituite conform prevederilor art. 23; b) să realizeze studii de piaţă şi să organizeze ori de câte ori este necesar consultarea pieţei pentru produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat; c) să transmită utilizatorilor specificaţiile tehnice standardizate în vederea formulării de către aceştia a unor eventuale observaţii/propuneri; d) să solicite de la utilizatori orice alte informaţii în legătură cu planificarea/pregătirea procedurilor de atribuire centralizate şi implementarea contractelor subsecvente/contractelor administrate într-un sistem dinamic de achiziţii. Art. 10. - Utilizatorii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi: a) să transmită în termenul solicitat către ... informaţiile privind necesităţile de produse şi servicii, conform prevederilor art. 7; b) să participe la solicitarea ... la procesul de consultare a pieţei; c) să participe la solicitarea ... la întâlnirile grupurilor de lucru constituite de către ... conform prevederilor art. 23; d) să transmită în termenul solicitat către ... orice alte informaţii solicitate de către acesta în legătură cu planificarea/pregătirea procedurilor de atribuire centralizate. Art. 11. - ... are următoarele obligaţii şi responsabilităţi: a) să colecteze, să analizeze şi să centralizeze necesităţile transmise de către utilizatori; b) să decidă asupra produsului/serviciului care va face obiectul procedurii de achiziţie centralizate; c) să standardizeze specificaţiile tehnice pentru produsele şi serviciile pentru care organizează proceduri de atribuire centralizate; d) să elaboreze documentaţia de atribuire pentru organizarea procedurilor de atribuire centralizate. ” Niciunde în cuprinsul legislației privind achizițiile publice nu este interzis ca autoritatea contractantă să prevadă estimări pentru fiecare componentă principală din cadrul acordului-cadru, Consiliul apreciind că este în beneficiul operatorilor economici interesați să aibă o imagine de ansamblu asupra valorii estimate, în raport cu elementele componente ale acesteia.

În considerarea celor antemenționate sunt și susținerile achizitoarei potrivit cărora” în acest sens, la centralizarea acestor necesităţi de servicii de voce şi date, ... a ţinut cont de totalul de necesităţi transmis de utilizatori, fiind comunicat în cadrul documentaţiei publicate în SEAP, atât ca total, cât şi cantităţile pe fiecare utilizator în parte (Anexele 1,2,3,4 la caietul de sarcini), pentru a se oferi o informare clară, corectă ofertanţilor în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Se are în vedere că autoritatea contractantă a detaliat și precizat la nivelul anunţului de participare întreaga valoare maximă a acordului cadru centralizat, respectiv 39.040.111 euro fără TVA, valoare care include atât valoarea abonamentelor cu terminal şi fără terminal în cuantum de 6.411.043,43 euro fără TVA cât şi valoarea serviciilor suplimentare de voce şi date, cu o valoare de 32.629.067,75 euro fără TVA. Astfel, valoarea estimată a fost calculată având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, inclusiv toate formele de opţiuni care pot interveni în implementarea acordului-cadru centralizat, respectiv, s-a estimat atât valoarea abonamentelor (cu/fără terminal, după caz), cât şi a eventualelor costuri suplimentare care pot interveni, în funcţie de nevoile utilizatorilor care au fost exprimate în cadrul formularelor de necesitate colectate şi centralizate de către ..., pe perioada de derulare a contractelor subsecvente pe care aceştia le încheie. Referitor la susținerile autoarei contestației vizavi de faptul că autoritatea contractantă a divizat valoarea estimata a achiziţiei și a stabilit valori estimate pentru fiecare componentele principale a serviciilor, aspect care conduce în cazul nerespectării acestor valori la sancţiunea neconformitatii respectiv inacceptabilitatii ofertelor, Consiliul are în vedere că dispozițiile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 [Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată] şi ale art. 137 alin. (1) lit. e) şi f) din H.G. nr 395/2016 [în condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii: ... e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv; f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială în sensul art. 55 alin. (2) lit. a);], invocate de societatea contestatoare fac referire la valoarea estimată, prin aceasta înțelegându-se valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată,

fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, Consiliul constată temeinicia acestora. Consiliul are în vedere că dispozițiile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 137 alin. (1) lit. e) şi f) din H.G. nr 395/2016 fac referire la valoarea estimată, prin aceasta înțelegându-se valoarea estimată a achiziției, care în cazul acordului-cadru este detaliată la art. 14 din Legea nr. 98/2016, astfel: ”Art. 14. - În cazul acordului-cadru sau al sistemului dinamic de achiziţii, valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru sau prin utilizarea sistemului dinamic de achiziţii pe întreaga sa durată.” Așadar temerea autoarei contestației vizavi de o presupusă respingere a ofertei cauzată de o pretinsa depășire a valorii estimate pentru elementele componente este întemeiată. Aceeași abordare este susținută și de jurisprudenţa CNSC care, în Decizia nr. 834/C9/543 din data de 30.03.2018 (decizie invocată de autoarea contestației) a reţinut următoarele: ”Având în vedere cele reținute, se consideră că impunerea de către autoritatea contractantă a respectării valorii pentru serviciile de proiectare, pe lângă valoarea totală a contractului este nelegală. Legislația în materie nu se referă la valoarea estimată a componentelor valorii estimate, ci doar la valoarea estimată, totală, a contractului, precum în cazul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 [Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată] și ale art. 137 alin. (1) lit. e) și f) din HG nr 395/2016 [În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii: ... e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv; f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială în sensul art. 55 alin. (2) lit. a);], invocate și de societatea contestatoare. Or, în condițiile în care legislația aplicabilă se referă doar la valoarea estimată a contractului și nu la valoarea estimată a componentelor contractului, precum în articolele de mai sus, în mod incorect autoritatea contractantă a indicat societății contestatoare că nu poate depăși valoarea corespunzătoare serviciilor de proiectare. În același sens este și Notificarea ANAP nr. 258/2017 privind modelul fișă de date a achiziției – versiune actualizată în 18.05.2017, publicată pe site-ul ANAP, la secțiunea Documente utile - Notificări, care cuprinde următoare interdicție ”Nu se admit precizări de natură a limita valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor limite ale liniilor bugetare alocate proiectului” (final pag. 35). Totodată, este de interes că, prin HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, art. 10 alin. (1), (2), (3), (4) și (5), se prevede că (1) Devizul general este partea componentă a studiului de fezabilitate sau a

documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii, prin care se stabileşte valoarea totală estimativă, exprimată în lei, a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de investiţii. (2) Devizul general se structurează pe capitole şi subcapitole de cheltuieli. În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării obiectului/obiectelor de investiţie din cadrul obiectivului de investiţii. (3) Devizul pe obiect stabileşte valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului de investiţii şi se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul. (4) Devizul general întocmit la faza de proiectare studiu de fezabilitate în cazul obiectivului nou/mixt de investiţii şi, respectiv, la faza documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii în cazul intervenţiei la construcţie existentă se actualizează prin grija beneficiarului investiţiei/investitorului, ori de câte ori este necesar, dar în mod obligatoriu în următoarele situaţii: a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; b) la data solicitării autorizaţiei de construire; c) după finalizarea procedurilor de achiziţie publică, rezultând valoarea de finanţare a obiectivului de investiţii; d) la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite, potrivit legii, a listei obiectivelor de investiţii, anexă la bugetul de stat sau la bugetul local. (5) Pe parcursul execuţiei obiectivului de investiţii, devizul general se poate revizui prin grija beneficiarului investiţiei/investitorului, prin compensarea cheltuielilor între capitolele/subcapitolele de cheltuieli care intră în componenţa lucrărilor de construcţii-montaj din devizul general, cu încadrarea în valoarea totală de finanţare. Contrar celor susținute de autoritatea contractantă, simplul fapt de a fi prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli linii distincte pentru serviciul de proiectare și pentru execuția lucrărilor, nu reprezintă un argument pentru care nu poate fi depășită valoarea serviciilor de proiectare, cu încadrare în valoarea totată estimată a contractului care se intenționează a se atribui, astfel cum a solicitat autoarea contestației. Dacă, prin absurd, s-ar admite ca fiind corectă interpretarea achizitoarei, ar însemna că operatorii economici ar trebui să elaboreze propunerea financiară cu încadrarea componentelor acesteia în toate categoriile de capitole bugetare, indicate în anunțul de participare simplificat, în strategia de contractare și în fișa de date, precum Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială, Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului, Proiect tehnic, Construcții și instalații, Montaj utilaje tehnologice, Organizare de șantier, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat, fiind nelegal. Nici chiar invocarea de către achizitoare a prevederilor HG nr. 363/ 2010, actualizată, privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice, nu poate constitui un argument în susținerea precizării criticate, referitoare la încadrarea propunerii financiare și în valoarea serviciilor de proiectare, pe lângă valoarea totală a contractului care se intenționează a se atribui, acest act normativ necuprinzând astfel de prevederi. Față de cele constatate, fiind considerate întemeiate criticile contestatoarei, Consiliul va anula clarificarea din 12.02.2018 publicată de autoritatea contractantă în SEAP în referire la faptul că „Valoarea de proiectare nu poate depăși valoarea estimată pentru serviciile de proiectare”. Aceeași abordare este îmbrățișată și de ANAP care a precizat în Notificarea nr. 258/2017 privind modelul fişă de date a achiziţiei (versiune actualizată în 18.05.2017, publicată pe site-ul ANAP, la secţiunea

Documente utile – Notificări) la secțiunea dedicată modului de elaborare a propunerii financiare (fila 35) următoarea prevedere: ”IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare (...) Nu se admit precizări de natură a limita valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor limite ale liniilor bugetare alocate proiectului.” Faptul că achizitoarea are în vedere că evaluarea ofertelor, se va face prin raportare la valoarea totală a acordului-cadru ofertată de operatorii economici, rezultă indirect din modul în care autoritatea contractantă a precizat în cuprinsul documentației de atribuire, modul de aplicare a algoritmului stabilit pentru factorul de evaluare ”prețul ofertei”: ”Modalitatea de calcul a punctajului pentru primul factor de evaluare „Preţul ofertei” (PO) Punctajul se acordă astfel: (...).” Stabilirea maxim-ului/minim-ului pentru valorile estimate pe componente este de natură a creea ambiguități vizavi de înțelegerea față de care valori estimate se va face aplicarea dispozițiilor legale incidente, vizavi de o eventuală depășire a maximului sau o eventuală nerespectare a minimului pentru unul sau mai multe elemente componente. Luând în considerare ansamblul considerentelor expuse, Consiliul apreciază că, pentru evitarea oricărei ambiguității s-ar impune remedierea documentației, sub aspectele criticate, prin eliminarea sintagmelor minim/maxim în referire la valorile estimate pe componente. Însă, având în vedere considerentele emise de Consiliu în decizia privind anularea procedurii, măsura de remediere nu mai poate fi dispusă, raționamentul conturat de autoritatea contractantă în favoarea corectitudinii modalității de stabilire a valorii estimate a acordului-cadru nefiind judicios în cauză, motiv pentru care nu va fi reținut de Consiliu în soluționare din considerentele mai jos expuse. Așa cum a fost mai sus reținut Consiliul are în vedere că obiectul acordului-cadru centralizat este reprezentat de cele 6 tipuri de abonamente standardizate, precum şi de servicii de voce şi date suplimentare, în afara resurselor stabilite la nivelul abonamentelor standardizate, astfel cum aceste necesităţi/nevoi au fost identificate de utilizatori la nivel de instituţie şi au fost comunicate către ... în perioada de transmitere a necesităţilor, prin completarea în Platforma Electronică Achiziţii Centralizate a formularului de necesităţi. Din examinarea documentelor cuprinse în cadrul dosarului se reține că autoritatea contractantă, în urma consultării pieței a întocmit Raportul privind consultarea pieţei înregistrat sub nr. 4175-CN-14.08.2020 şi publicat în SEAP la data de 14.08.2020, Argumentul decisiv adus de ... în favoarea faptului că modalitatea de stabilire a valorii estimate a acordului-cadru este una corectă acela că în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 46/2018 ... încheie în numele şi pentru utilizatori acorduri-cadru, iar în baza acordului-

cadru centralizat atribuit de ... utilizatorii beneficiari ai acestuia, vor încheia contractele subsecvente. Conform art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 46/2018, ... solicită utilizatorilor transmiterea necesităţilor de servicii achiziţionate în sistem centralizat, iar servicii achiziţionate în sistem centralizat, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum şi cu privire la datele transmise revine utilizatorilor. În acest sens, la centralizarea acestor necesităţi de servicii de voce şi date, ..., a ţinut cont de totalul de necesităţi transmis de utilizatori, fiind comunicat în cadrul documentaţiei publicate în SEAP, atât ca total, cât şi cantităţile pe fiecare utilizator în parte, pentru a se oferi o informare clară, corectă ofertanţilor în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Așadar, achizitoarea concluzionează că temeiul legal care stă la baza fundamentării valorii estimate a achiziţiilor centralizate, deci implicit a achiziţiei de servicii de telefonie mobilă în cauză, este reprezentat de art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea ..., respectiv „Responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum si cu privire la datele transmise potrivit alin. (1) revine utilizatorilor." Astfel, ... a întocmit documentaţia de atribuire şi a calculat valoarea estimată a achiziţiei cu respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv art. 11 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare si art. 7 si 8 din O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Oficiului National pentru Achiziţii Centralizate. Sunt adevărate susținerile achizitoarei precum că la centralizarea necesităţilor de servicii de voce şi date, ..., a ţinut cont de totalul de necesităţi transmis de utilizatori și că responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum şi cu privire la datele transmise revine utilizatorilor, aceste aspecte fiind stipulate în actele normative mai sus reținute. Însă aspectul că, în virtutea dispozițiilor legale, responsabilitatea informațiilor transmise de utilizatori vizavi de necesități și alte date solicitate a fi centralizate de ..., este strict responsabilitatea utilizatorilor, nu este de natură a exonera ... de analizarea și verificarea sustenabilității informațiilor transmise de utilizatori. În cuprinsul actelelor normative mai sus amintite, se precizează următoarele: În O.U.G. nr. 46/2018: CAPITOLUL II Rolul, obiectivele şi atribuţiile ... Art. 3. - (1) ... este desemnată ca unitate de achiziţii centralizate care furnizează următoarele activităţi în numele şi pentru utilizatori:

a) încheierea de acorduri-cadru;

b) administrarea de sisteme dinamice de achiziţii. (2) Acordurile-cadru şi sistemele dinamice de achiziţii prevăzute la alin. (1) au ca obiect exclusiv produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, ... acţionează în numele şi pentru utilizatori, exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile care revin acestora şi asigură, în calitate de parte, reprezentarea în justiţie a drepturilor şi intereselor utilizatorilor. (4) ... desfăşoară şi activităţi de achiziţie auxiliare exclusiv în legătură cu activităţile realizate de utilizatori având ca obiect produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat, în condiţiile stabilite prin normele metodologice. (5) Utilizatorii încheie contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru semnate de ... în nume propriu şi pentru aceştia sau contracte de achiziţii în cadrul sistemelor dinamice de achiziţii gestionate de ..., în condiţiile legii. (6) La solicitarea utilizatorilor, ... poate semna acorduri- cadru de lucrări. Art. 4. - ... are drept scop îndeplinirea următoarelor obiective principale: a) optimizarea condiţiilor şi procesului de achiziţii pe bază de criterii economice şi de calitate şi în condiţiile asigurării securităţii juridice, prin agregarea necesităţilor utilizatorilor; b) creşterea transparentei şi achiziţiile publice; c) îmbunătăţirea şi profesionalizarea sistemului de achiziţii publice; d) asigurarea disponibilităţii produselor şi serviciilor achiziţionate în sistem centralizat pentru utilizatori. Art. 5. - (1) ... are următoarele atribuţii principale: a) colectarea necesităţilor utilizatorilor în legătură cu produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat; b) stabilirea programului anual al achiziţiilor publice pentru produsele si serviciile achiziţionate în sistem centralizat; c) organizarea procedurilor de atribuire centralizate şi încheierea acordurilor- cadru centralizate; d) punerea la dispoziţia utilizatorilor a acordurilor-cadru centralizate;

e) monitorizarea acordurilor-cadru centralizate, precum şi exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor utilizatorilor rezultate din acestea în situaţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă; f) participarea în calitate de parte în cadrul procedurilor administrativ- jurisdicţionale sau în faţa instanţelor de judecată în legătură cu actele sale emise în exercitarea atribuţiilor sale; g) furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, ... urmăreşte în mod permanent realizarea obiectivelor prevăzute la art. 4, având un rol activ în relaţia cu utilizatorii, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. CAPITOLUL III Raporturile dintre utilizatori şi ... SECŢIUNEA 1 Obligaţiile utilizatorilor şi ale ...

Art. 6. - (1) Utilizatorii principali au obligaţia de a achiziţiona produsele şi serviciile în sistem centralizat de către ... prin una dintre următoarele modalităţi: a) prin utilizarea acordurilor-cadru centralizate încheiate de ... potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare; b) prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziţii administrate de către ... în numele şi pentru utilizatori, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), utilizatorii principali au dreptul de a achiziţiona produsele şi serviciile prevăzute la respectivul alineat fără utilizarea sistemului centralizat doar în cazul în care, la momentul iniţierii achiziţiei, niciunul dintre instrumentele prevăzute la alineatul anterior nu poate fi utilizat, iar această situaţie a fost confirmată în scris de către ... în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitarea utilizatorului.

(3) În situaţiile în care, în urma aplicării dispoziţiilor alin. (2), utilizatorii principali încheie în nume propriu acorduri- cadru/contracte de achiziţie publică având ca obiect produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, aceştia execută contractele de achiziţie publică sau acordurile-cadru respective până la încetarea obligaţiilor care decurg din acestea.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), utilizatorii principali nu au obligaţia de a realiza achiziţiile de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat într-una dintre modalităţile prevăzute la alin. (1) în cazul în care realizează aceste achiziţii:

a) într-o altă modalitate exceptată de la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată, aprobată cu completări prin Legea nr. 184/2013, cu modificările ulterioare;

b) prin intermediul unei alte unităţi de achiziţii centralizate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Utilizatorii secundari au dreptul de a achiziţiona produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat de către .... Art. 7. (1) Utilizatorii principali au obligaţia de a contribui la realizarea activităţilor desfăşurate de ... prin îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) În vederea exercitării atribuţiilor sale, ... are dreptul de a solicita date şi informaţii utilizatorilor, iar utilizatorii principali au obligaţia să pună la dispoziţia ... datele şi informaţiile solicitate în termen de 20 de zile de la primirea solicitării. Art. 8. - (1) În vederea desfăşurării activităţilor sale în legătură cu organizarea procedurilor de atribuire centralizate, ... solicită utilizatorilor transmiterea necesităţilor de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, precum şi orice alte date şi informaţii necesare în legătură cu acestea, iar utilizatorii principali au obligaţia, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (2), de a transmite ... datele şi informaţiile solicitate, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. (2) Responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum si cu privire la datele transmise potrivit alin. (1) revine utilizatorilor. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ..., din 27.02.2019: Etapa de planificare/pregătire Art. 7. - (1) În etapa de pregătire a unei proceduri de atribuire centralizate, ... transmite o notificare utilizatorilor pentru colectarea necesităţilor acestora în raport cu planificarea întocmită de acesta. (2) Utilizatorii principali sunt obligaţi, iar utilizatorii secundari au dreptul, să transmită, în forma şi structura stabilite de către ..., datele şi informaţiile privind necesităţile de produse şi/sau servicii conform planificării .... (3) Utilizatorii care transmit informaţiile privind necesităţile după expirarea termenului prevăzut la art. 8 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă incomplet sau în altă formă şi structură decât cele stabilite de către ... nu vor fi parte din acordul- cadru centralizat/sistemul dinamic de achiziţii. (4) Completările şi/sau modificările transmise după expirarea termenului prevăzut la art. 8 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă nu vor fi luate în considerare de .... (5) Responsabilitatea cu privire la corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise de utilizatori către ... revine acestora. (6) ... centralizează necesităţile, analizează şi decide produsul/serviciul care va face obiectul procedurii de atribuire centralizate.

(7) După finalizarea activităţilor prevăzute la alin. (6), ... informează utilizatorii cu privire la produsul/serviciul care va fi achiziţionat în sistem centralizat. (...) Art. 11. - ... are următoarele obligaţii şi responsabilităţi: a) să colecteze, să analizeze şi să centralizeze necesităţile transmise de către utilizatori; b) să decidă asupra produsului/serviciului care va face obiectul procedurii de achiziţie centralizate; c) să standardizeze specificaţiile tehnice pentru produsele şi serviciile pentru care organizează proceduri de atribuire centralizate; d) să elaboreze documentaţia de atribuire pentru organizarea procedurilor de atribuire centralizate. (...).” Așadar este în sarcina ..., în calitate de organizatoare a procedurii de atribuire în cauză, având calitate de autoritate contractantă, să determine în mod corect valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, potrivit dispozițiilor legale incidente, având în vedere că în exercitarea atribuţiilor sale, ... acţionează în numele şi pentru utilizatori, exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile care revin acestora, unul dintre obiectivele urmărite fiind optimizarea condiţiilor şi procesului de achiziţii pe bază de criterii economice şi de calitate şi în condiţiile asigurării securităţii juridice, prin agregarea necesităţilor utilizatorilor. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acord-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile. Același raționament este completat și de dispozițiile prevăzute în legislația incidentă privind achizițiile publice, respectiv: Legea nr. 98/2016: art. 9. - (1) Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei. (2) În cazul în care autoritatea contractantă prevede, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, acordarea unor premii/prime pentru ofertanţi sau candidaţi, determinarea valorii estimate a achiziţiei trebuie să includă şi valoarea premiilor/primelor respective. (...) Art. 12. - Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire. Iniţierea procedurii de atribuire se realizează prin una dintre următoarele modalităţi: a) transmiterea spre publicare a anunţului de participare

(...) Art. 14. - În cazul acordului-cadru sau al sistemului dinamic de achiziţii, valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru sau prin utilizarea sistemului dinamic de achiziţii pe întreaga sa durată”; (...) Art. 20. - În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare. (...) H.G. nr. 395/2016: Art. 2 (...) (3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale:

a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea /reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul; b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, programul anual al achiziţiilor publice şi, dacă este cazul, strategia anuală de achiziţii; c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs şi a strategiei de contractare, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate; d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege; e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire; f) realizează achiziţiile directe; g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice. (4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei. (5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:

a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru; b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege; c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică; d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi poziţia bugetară a acestora; e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse; f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale. (...) SECŢIUNEA a 3-a Consultarea pieţei Art. 18. - (1) În condiţiile art. 139 din Lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieţei, ca parte a procesului de achiziţie publică, în cadrul etapei de planificare/pregătire, care se iniţiază prin publicarea în SEAP, precum şi prin orice alte mijloace, a unui anunţ privind consultarea, în cazul în care doreşte achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. (2) Anunţul prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: a) denumirea autorităţii contractante şi datele de contact; b) adresa de internet unde sunt publicate informaţiile cu privire la procesul de consultare a pieţei; c) descrierea necesităţilor obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară şi/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorităţii contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare; d) aspectele supuse consultării; e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul procesului de consultare; f) termenul până la care se desfăşoară procesul de consultare; g) descrierea modalităţii de desfăşurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacţiunea cu operatorii economici ce răspund la invitaţia autorităţii contractante. (3) Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante, precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

Art. 19. - (1) În sensul art. 139 alin (2) din Lege, orice persoană/organizaţie interesată transmite autorităţii contractante opinii, sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele şi mijloacele de comunicare precizate în anunţul privind consultarea.

(2) Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată. (3) Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recomandările primite, în cazul în care le consideră relevante. (4) Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri individuale sau comune ori evenimente deschise pentru persoanele/organizaţiile interesate, în cadrul cărora se poartă discuţii cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis sau la subiecte de interes general, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, structura pieţei, tendinţele preţurilor şi alte elemente comerciale specifice în sectorul de interes, aspecte tehnice, inovative, de integrare socială sau legate de protecţia mediului, care pot fi valorificate în cadrul procedurii de atribuire. (5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire.” Având în vedere cadrul juridic anterior fixat, Consiliul apreciază că valoarea estimată reprezintă pe de-o parte, un instrument aflat la dispoziţia autorităţii contractante pentru a determina cuantumul sumelor ce urmează a fi disponibilizate, iar, pe de altă parte, reprezintă un barometru utilizat de autoritatea contractantă în vederea evaluării propunerilor financiare depuse. Cu alte cuvinte este în sarcina autorităţii contractante să determine în mod corect valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, luând în considerare orice forme de opţiuni. Aceasta este şi raţiunea pentru care la art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, legiuitorul a prevăzut că „autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare justificările primite de la ofertant, în condiţiile alin. (1), îndeosebi cele care se referă la: a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, aferent metodelor de execuţie utilizate, procesului de producţie sau serviciilor prestate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru executarea lucrărilor, pentru furnizarea produselor sau prestarea serviciilor; c) originalitatea ofertei din punct de vedere al îndeplinirii tuturor cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini; d) respectarea dispoziţiilor privind protecţia muncii şi condiţiile de lucru aplicabile pentru executarea lucrării, prestarea serviciului sau furnizarea produselor; e) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat’’. Pe cale de consecinţă, de rigoarea cu care este aplicat cadrul juridic anterior enunţat, depinde, în mod esenţial şi respectarea dispoziţiilor enunţate la art. 32 din H.G. nr. 395/2016, care stipulează următoarele: ”1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul "cel mai bun raport calitate-preţ" sau "cel mai bun raport calitate-cost", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

Un aspect important de reținut în soluționarea cauzei este și faptul că autoritatea contractantă a ales prețul ofertei ca fiind factor de evaluare pentru componenta financiară, căruia să îi acorde o pondere în cuantum de 85%, precizând în cuprinsul Strategiei de contractare nr. 4291/28.08.2020 următoarele aspecte: 4.6. Justificarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare Criteriul de atribuire utilizat pentru atribuirea acordului-cadru centralizat Opţiuni conform art. 156, alin. (1) din Legea 98/2016 cu modificările şi completările ulterioare Opţiunea selectată Justificarea opţiunii selectate Cel ma bun raport calitate-preţ X cu modificările şi completările ulterioare coroborat cu prevederile art. 32, alin. 1) din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora cel mai bun raport calitate-preţ se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul acordului-cadru centralizat. De asemenea, potrivit art. 187 alin. (3A1) din L. nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare "autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1)." -din punct de vedere a cantităţilor semnificative de servicii de telefonie mobilă ce se preconizează a fi achiziţionate centralizat la nivelul întregii administraţii, fapt ce generează economii prin obţinerea unor preţuri optime la nivel naţional; - privind nivelul caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale serviciilor de telefonie mobilă ce au impact asupra beneficiilor anticipate a fi obţinute la nivel de autoritate contractantă, de exemplu: calitatea semnalului la nivel de voce si date; -de asemenea, unul din factorii de evaluare utilizati pentru aplicarea acestui criteriu îl reprezintă responsabilitatea social, respectiv susţinerea unui proiect social sau a unui proiect care să contribuie la protecţia mediului în zona/zonele geografice de pe teritoriul naţional. Factorii de evaluare utilizaţi pentru aplicarea criteriului cel mai bun raport calitate preţ sunt: Factori de evaluare Pondere Punctaj maxim Componenta financiară 1. Preţul ofertei (PO) 85 % 85 Componenta tehnică 2.Politica de responsabilitate socială/de mediu în raport cu efectele serviciilor prestate (PM/PS) 15% 15 Total 100% 100 Se are în vedere că, în mod contrar faptului că, toate aspecte anterior punctate (care rezultă din dispozițiile legale în legătură cu

determinarea valorii estimate), au fost avute în vedere și de autoritatea contractantă, astfel cum a precizat în mai multe înscrisuri: în cadrul strategiei de contractare: prin procesul de consultare a pieţei s-a urmărit obţinerea unor informaţii actuale

din partea operatorilor economici din domeniu, necesare ... în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării procedurii de atribuire centralizată, în cadrul punctelor de vedere elaborate: nevoile reale ale utilizatorilor, ... nu se poate raporta decât la necesităţile/nevoile reale şi actualizate transmise, colectate şi centralizate de la utilizatori, ulterior achizitoarea a ales să menționeze în cadrul punctelor de vedere elaborate, că unicul considerent al ponderilor rezultate între valoarea estimată alocată abonamentelor și valoare serviciilor de voce și date suplimentare (aspect care face obiectul criticilor formulate de ... S.A.) derivă din informațiile preluate de la utilizatori și că responsabilitatea aparține utilizatorilor, astfel cum prevăd dispozițiile art. 7 si 8 din O.U.G. nr. 46/2018. O astfel de conduită nu poate fi primită de Consiliu în soluționare, pe de o parte, având în vedere dispozițiile legale mai sus amintite, care impun în sarcina autorităților contractante determinarea în mod corect a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, iar, pe de altă parte, Consiliul reține că însăși autoritatea contractantă chiar a efectuat o analiză asupra informațiilor transmise de către utilizatori, astfel cum rezultă din corespondența derulată cu unul dintre utilizatori - UNIVERSITATEA BABES- BOLYAI"-Cluj Napoca, dat cu titlu de exemplu de achizitoare. Referitor la critica vizavi de caracterul disproproţionat între valoarea abonamentelor şi valoarea serviciilor de voce şi date suplimentare invocat de societatea contestatoare, Consiliul constată temeinicia acestei critici din considerentele mai jos expuse. În cuprinsul Anexei nr. 4 a caietului de sarcini, se regăsesc cuantificate serviciille de voce şi date suplimentare (deci resurse în afara celor stabilite în abonamentele standardizate): (a) în zona 2 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 68.105.634 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat; (b) în zona 3 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 42.156.682 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat. (c) în zona 4 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 42.049.297 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat. (d) în zona 5 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 29.604.971 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat.

(e) în zona 6 în afara SEE, rezultă o cantitate totală de trafic de date GSM pentru utilizatorii care au transmis necesităţi de 29.438.724 MB -cantitate maximă estimată pe întreaga durată de 24 de luni a acordului- cadru centralizat. Argumentul pe care s-a bazat autoritatea contractantă în estimarea valorilor redate este acela că valoarea serviciilor de voce şi date suplimentare a rezultat, în urma centralizării acestor necesităţi de la utilizatori, o cantitate de servicii de voce şi date ridicată, generată de faptul că

utilizatorii nu şi-au putut estima cu exactitate ţările

în care vor interveni aceste nevoi şi au completat necesităţi în toate cele 6 zone standardizate de către .... ... susține că: ”În ceea ce priveşte valoarea serviciilor de voce şi date suplimentare, cu o valoare de 32.629.067 euro fără TVA, aceasta se datorează cantităţilor transmise de către Utilizatori, în special al Utilizatorului UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI"-Cluj Napoca (ex. zona 2 în afara SEE cu o cantitate pe întreaga durată a acordului-cadru centralizat de 60.480.000 MB - reprezentând aprox. 59.062 GB trafic de date) ori costurile în afara spaţiului SEE, este ridicat faţă de costul unui abonament cu trafic de date naţional sau cu trafic de date în Spaţiul SEE.” Consiliul reține că în legătură cu aspectul reclamat, a avut loc o corespondență pe email între ... și utlilizatorul UNIVERSITATEA BABES- BOLYAI"-Cluj Napoca în legătură cu informațiile consemnate de acest utilizator în cuprinsul formularului de necesităţi, unde a fost stabilită şi o secţiune pentru transmiterea serviciilor de voce şi date suplimentare, deci resurse în afara celor stabilite în abonamentele standardizate, pe care utilizatorii estimează a le utiliza pe perioada de 24 de luni de derulare a acordului-cadru centralizat, astfel: - la data de 22.05.2020, 1:06 PM, ... a trasmis următoarea solicitare UNIVERSITĂȚII BABES-BOLYAI"-Cluj Napoca: ”Urmare analizei formularului de necesitati privind serviciile de telefonie mobilă la Secţiunea B4- Servicii trafic de voce/de date GSM pe telefonul mobil - activare la cerere - cantităţi estimative necesare pe toată durata acordului-cadru centralizat, am constatat transmiterea unor cantitati foarte mari de trafic de date la zonele din afara spaţiului Economic European, CANTITATI MAXIME ACORD CADRU respectiv: - Cantitate trafc de date GSM telefonul mobil în roaming zona 2 în afara SEE - MB 60480000 = 59.000 GB!!! 1GB = 1024 MB - Cantitate trafic de date GSM telefonul mobil în roaming zona 3 în afara SEE- MB 37800000= 36.914 GB!!! - Cantitate trafic de date GSM telefonul mobil în roaming zona 4 în afara SEE- MB 37800000= 36.914 GBH! - Cantitate trafic de date GSM telefonul mobil în roaming zona 5 în afara SEE- MB 26460000= 25.839 GB!!! - Cantitate trafic de date GSM telefonul mobil în roaming zona 6 în afara SEE- MB 26460000=25.839 GB!!I

Având in vedere costurile ridicate pe GB de trafic pentru zonele non- UE, respectiv de la 920 Euro- 11.264 Euro = 1 GB fara TVA (11.000 Euro -15.000 Euro /GB cu TVA) percepute de cei 4 operatori de servicii de telefonie mobile din Romania, vă rugăm să revedeţi cantitatile transmise către ... si sa efectuati modificaţi acolo unde este cazul. ” - UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI"-Cluj Napoca a furnizat la data de 03.06.2020, 11:39 AM, următorul răspuns: ”Referitor la solicitarea Dvs, vă transmitem ca UBB Cluj-Napoca îşi menţine cantităţile iniţiale.” Argumentele aduse de ... în favoarea faptului că valoarea estimată pentru serviciile de voce şi date suplimentare este una corectă, astfel cum sunt menționate în cuprinsul punctului de vedere transmis prin adresa nr. 4453/18.09.2020, înregistrat la Consiliul sub nr. 40194/18.09.2020 sunt următoarele: - Prin e-mail-ul transmis în data de 22 mai 2020 de ... către reprezentantul utilizatorului, s-a solicitat o reconfirmare a cantităţilor sau în cazul unor erori, modificarea acestor cantităţi. Prin răspunsul transmis pe e-mail- ul din data de 03.06.2020, utilizatorul menţionează că îşi menţine cantităţile iniţiale (Anexa nr. 1); - Prin urmare, ..., în perioada de centralizare a acestor necesităţi, a solicitat reconfirmarea cantităţilor transmise de la acest utilizator, pentru a oferi informaţii clare şi concrete potenţialilor ofertanţi participanţi la procedură. Conform art. 8 alin. (1) din OUG nr. 46/2018, ... solicită utilizatorilor transmiterea necesităţilor de servicii achiziţionate în sistem centralizat, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum şi cu privire la datele transmise revine utilizatorilor; - În acest sens, la centralizarea acestor necesităţi de servicii de voce şi date, ... a ţinut cont de totalul de necesităţi transmis de utilizatori, fiind comunicat în cadrul documentaţiei publicate în SEAP, atât ca total, cât şi cantităţile pe fiecare utilizator în parte (Anexele 1,2,3,4 la caietul de sarcini), pentru a se oferi o informare clară, corectă ofertanţilor în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare; - astfel, valoarea estimată a serviciilor suplimentare este generată de cantităţile ridicate rezultate în urma centralizării necesităţilor de la utilizatori, în special cu resurse de trafic de date în afara SEE şi care a influenţat valoarea totală maximă estimată a acordului-cadru centralizat, neputând fi reţinut caracterul disproporţionat invocat de contestator. Abonamentele standardizate includ resurse naţionale sau resurse naţionale şi în SEE, iar serviciile de voce şi date suplimentare, includ resurse şi în afara SEE, ale căror costuri sunt ridicate faţă de cele stabilite la nivel naţional.” Pe de altă parte Consiliul reține și argumentele aduse de ... S.A. în justificarea faptului că estimarea realizată de achizitoare vizavi de valoarea pentru serviciile de voce şi date suplimentare este una incorectă. Astfel, cu ocazia transmiterii documentului intitulat ”Note scrise privind punctul de vedere”, act înregistrat la Consiliu sub nr. 420196/18.09.2020: ”Raportat la exemplul de necesar servicii suplimentare anexat de Autoritate la punctul său de vedere pentru a demonstra CUM si CE informaţii a colectat în stabilirea valorii acordului, facem precizarea că Universitatea Babes Boylai este client existent în reţeaua noastra si necesarul său de servicii

suplimentare este în realitate cu mult mai mic decât foloseste în realitate. În conformitate cu dispoziţiile ..., utilizatorii aveau obligaţia de a transmite necesarul de abonamente si servicii suplimentare către acesta până la data de 10 aprilie 2020, de unde putem deduce că anexa cu necesarul Universităţii a fost transmis pentru centralizare către ... până la acea dată. Fată de momentul prezentului document am făcut o analiza detaliata in ultimele 6 luni pe consumul Universităţii, iar consumurile totale realizate in perioada 15 Martie - 15 Septembrie sunt: • Apeluri internaţionale către zonele lumii: minute - 17 minute; • Apeluri voce efectuate si primite in roaming non UE (toate zonele lumii): 28 minute; • Date mobile (internet) in roaming non UE (toate zonele lumii) - 123 MB; • SMS internaţional toate zonele lumii - 202 SMS; Extrapoland aceste valori, real consumate, la perioada acordului cadru nu vom ajunge niciodata, nici macar pe aproape, la „necesarul" de servicii suplimentare transmis de Universitate. Iar acest necesar este in mod vădit viciat de forma de organizare si colectare a acestor informaţii din partea ..., care astfel a colectat nevoi artificiale si nerealiste si pe baza carora a construit o valoare estimata incorecta.” Ulterior, ... S.A. a transmis documentul intitulat ”Note scrise privind punctul de vedere al Autorităţii Contractante pe contestaţia depusă de subscrisa ...” înregistrat la Consiliu sub nr. 42131/29.09.2020 în cuprinsul căruia autoarea conestației precizează: ”De asemenea, Autoritatea avea obligaţia de a solicita Utilizatorilor informaţiile relevante în construcţia valorii estimate a achiziţiei şi NU să colecteze informaţii (necesar servicii suplimentare) care nu ajută la constructia corecta a acestuia. Prin solicitarea acestor servicii suplimentare, organizate în atât de multe categorii (serviciul voce internaţional în toate zonele lumii, serviciul roaming voce efectuat in toate zonele lumii, serviciul de roaming voce primit în toate zonele lumii, serviciul se SMS în roaming din toate zonele lumii, serviciul de date în toate zonele lumii etc), Autoritatea a deschis către Utilizatori întrebarea „dacă vom avea nevoie de resurse în această parte a lumii?" creând în multe situaţii o nevoie artificială şi nerealistă în raport cu comportamentul uzual şi real al unui Utilizator în folosirea acestor servicii suplimentare. Raportat la exemplul de necesar servicii suplimentare anexat de Autoritate la punctul său de vedere pentru a demonstra CUM şi CE informaţii a colectat în stabilirea valorii acordului, facem precizarea că Universitatea Babes Boylai este client existent în reţeaua noastră şi necesarul său de servicii suplimentare este în realitate cu mult mai mic decât foloseste in prezent si decât cel transmis ca necesar către .... în conformitate cu dispoziţiile ..., Utilizatorii aveau obligaţia de a transmite necesarul de abonamente şi servicii suplimentare către acesta până la data de 10 aprilie 2020, de unde putem deduce că anexa cu necesarul Universităţii a fost transmis pentru centralizare către ... până la acea dată. Faţă de momentul prezentului document am făcut o analiza detaliata in ultimele 12 luni (ataşata prezentelor concluzii) pe consumul Universităţii, iar consumurile totale realizate in perioada August 2019 - August 2020 sunt: • Apeluri internaţionale către zonele lumii: minute - 711 minute; • Apeluri voce efectuate si primite in roaming non UE (toate zonele lumii): 739 minute;

• Date mobile (internet) in roaming non UE (toate zonele lumii) - 354 MB; • SMS internaţional toate zonele lumii - 202 SMS; Extrapolând aceste valori, real consumate, la perioada acordului cadru nu vom ajunge niciodată, nici măcar pe aproape, la „necesarul" de servicii suplimentare transmis de Universitate. Iar acest necesar este în mod vădit viciat de forma de organizare şi colectare a acestor informaţii din parte ..., care astfel a colectat nevoi artificiale şi nerealiste şi pe baza cărora a construit o valoare estimată incorectă. În punctul sau de vedere, Autoritatea invoca în susţinerea disproporţiei între abonamente şi servicii suplimentare în special UN UTILIZATOR Universitatea Babes Bolyai, precizând cantitatea de 60 milioane de MB pentru zona 2! Facem precizarea ca raportat la ultimele 12 luni, Universitatea a consumat un total de 354MB in zona 2, adica un estimat de 708MB daca ne-am raporta la 24 de luni de contract, o cantitate infinit mai mica decât 60 milioane MB trimişi ca necesar (anexam prezentei raportul de trafic de voce si date suplimentar efectuat de Universitate in ultimele 12 luni in afara Spaţiului Economic European). Facem precizarea ca aceasta cantitate de 60 milioane de MB este neobişnuit de mare in raport cu consumul oricărui client institutie publica sau companie privata. In speţa, Universitatea are un consum naţional total pentru toti utilizatorii de 2 milioane de MB pe toata perioada contractuala. Chiar daca ne¬am raporta si la aceste consumuri, incluse in abonamentele de baza unde consumul este încurajat, tot nu ne-am putea apropia de necesarul de 60 Milioane de MB doar ptr. zona 2 trimis de Universitate ca necesar. Or, Autoritatea este obligată să cumuleze necesarul tuturor, necesar care ar fi trebuit dat de utilizatori pe baza contractelor existente ale acestora, atât cantitativ cât si valoric, conform articolului 20 din Lege şi doar astfel să stabileasca valoarea estimată globală, inclusiv a componentelor (dacă se considera că o astfel de divizare a valorii estimate între componente ar fi legală)! Având în vedere cantităţile neobişnuite de resurse solicitate de anumiţi Utilizatori, despre care ... afirmă că le-a reconfirmat cu aceştia, ar fi trebuit să le recomande acestora să işi organizeze propriile proceduri pornind de la aceste nevoi speciale. În cazul unui astfel de Utilizator, folosit ca exemplu (Universitatea Babes Boylai), achiziţia centralizată derulată de ... nu işi va atinge scopul de a optimiza serviciile de comunicaţii şi de a cheltui eficient banii publici. Dacă facem un simplu exerciţiu de a evalua ce valori ar cheltui aceşti Utilizatori cu serviciile suplimentare, ar reflecta exact proporţia despre care am atras atenţia şi în contestaţia depusă şi anume 16% cu abonamentele cu resurse incluse şi 84% cu servicii suplimentare. Contravaloarea procentului de 84% însă, este dimensionată ca o valoare fixă (suma valorilor fixe ale fiecărui tip de serviciu în fiecare regiune stabilită de ...) pe care Utilizatorii le vor cheltui după nişte repere care nu reprezintă rezultatul liberei concurenţe pe piaţă, ci nişte valori fixe stabilite de .... Societatea contestatoare a atașat documentului transmis, Anexa 2 reprezentând o analiza detaliata in ultimele 12 luni a consumurilor totale realizate in perioada August 2019 - August 2020 ale UNIVERSITĂȚII BABES-BOLYAI"-Cluj Napoca al cărui conținut este redat de Consiliu în integralitate, respectiv: No. Customer Invoice Customer Roaming Country Zone Number consum consum Units

Number Date Name Type of calls KB MB (min) 16 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Serbia 4 1 3 19 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Macedonia 2 1 0.000 1 36 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Serbia 4 1 1623 38 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Serbia 4 2 9 69 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Elvetia 2 2 30 0.029 78 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Switzerland 2 1 0.000 1 82 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Ukraine 3 3 5 83 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Ukraine 3 20 20 86 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Taiwan 3 1 1 87 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS China 5 12 12 122 06202XXXX 07-Aug- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Macedonia 2 1 80 0.078 146 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 2 0.002 148 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Turkey 2 1 0.000 1 151 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Turkey 2 5 0.000 5 153 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 5220 5.098 157 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Turkey 2 3 0.000 3 177 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS China 5 2 4 178 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING China 5 9 17 180 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING China 5 7 10 182 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS China 5 1 1 195 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Muntenegru 4 1 8 196 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Serbia 4 2 2 208 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Serbia 4 1 273 236 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Serbia 4 2 2 245 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 51115 49.917 247 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Turkey 2 2 0.000 7 248 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Turkey 2 13 0.000 124 249 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Turkey 2 43 0.000 43

262 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 6767 6.608 270 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Japan 5 2 5 271 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Japan 5 2 2 278 06202XXXX 07-Sep- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS China 5 1 8050 337 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Armenia 4 1 42712 338 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Qatar 5 1 5035 339 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 56 0.055 340 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Armenia 4 10 28 341 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Qatar 5 1 4 342 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Armenia 4 10 26 343 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Qatar 5 1 3 344 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Armenia 4 5 5 345 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Qatar 5 5 5 380 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Armenia 4 2 129402 381 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Qatar 5 1 41115 382 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 157064 153.383 383 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Armenia 4 3 19 384 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Qatar 5 1 2 385 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Turkey 2 1 0.000 1 386 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Armenia 4 15 50 387 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Qatar 5 3 41 388 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Turkey 2 4 0.000 7 389 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Armenia 4 2 2 414 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Elvetia 2 1 303 0.296 420 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Switzerland 2 1 0.000 3 431 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Switzerland 2 3 0.000 3 432 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Albania 2 3 4450 4.346 438 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Albania 2 2 0.000 2 449 06202XXXX 07-Oct- UNIV. GPRS Serbia 4 2 4527

2019 BABES BOLYAI 450 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Serbia 4 7 13 452 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Serbia 4 1 752 457 06202XXXX 07-Oct- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Serbia 4 9 9 476 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS Turcia 2 1 1 0.001 477 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS Turkey 2 1 0.000 1 479 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI INCOMING Turkey 2 1 0.000 1 480 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING Turkey 2 1 0.000 1 482 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS SUA 4 2 186242 484 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING USA 4 2 3 486 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS USA 4 8 8 500 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI GPRS SUA 4 2 147414 503 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI OUTGOING USA 4 4 6 505 06202XXXX 07-Nov- 2019 UNIV. BABES BOLYAI SMS USA 4 11 11 Așa cum a fost mai sus reținut achizitoarea a dat eficiență dispozițiilor în referire la ”Consultarea pieței” (art. 139-140 din Legea nr. 98/2016 și art. 18-19 din H.G. nr. 395/2016) și a organizat sesiuni de consultare a pieței, aspect precizat în cadrul anunțului de participare. Sunt relevante în soluționare următoarele dispoziții legale incidente: Legea nr. 98/2016: Consultarea pieţei Art. 139. - (1) Înainte de iniţierea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a organiza consultări ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei, prin raportare la obiectul contractului de achiziţie publică, şi pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziţie şi cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, precum şi prin orice alte mijloace.

(2) În cadrul consultărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a invita experţi independenţi, autorităţi publice sau operatori economici, inclusiv organizaţii reprezentative ale acestora. (3) Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, sugestiile sau recomandările primite în cadrul consultărilor prevăzute la alin. (1) pentru pregătirea achiziţiei şi pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire, cu condiţia ca utilizarea sau implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandări să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscriminării şi transparenţei. (4) Modalităţile, condiţiile şi procedura de organizare şi de desfăşurare a consultărilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 140. - (1) În situaţia în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorităţii contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 139 sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanţă, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurenţa.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot include, printre altele, comunicarea către ceilalţi candidaţi/ofertanţi a informaţiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului/ofertantului la pregătirea procedurii de atribuire sau care decurg din această participare şi stabilirea unor termene corespunzătoare pentru depunerea ofertelor. (21) Măsurile adoptate în conformitate cu alin. (2) se justifică în raportul procedurii prevăzut la art. 216 alin. (1). H.G. nr. 395/2016: SECŢIUNEA a 3-a Consultarea pieţei Art. 18. - (1) În condiţiile art. 139 din Lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieţei, ca parte a procesului de achiziţie publică, în cadrul etapei de planificare/pregătire, care se iniţiază prin publicarea în SEAP, precum şi prin orice alte mijloace, a unui anunţ privind consultarea, în cazul în care doreşte achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. (2) Anunţul prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: a) denumirea autorităţii contractante şi datele de contact; b) adresa de internet unde sunt publicate informaţiile cu privire la procesul de consultare a pieţei; c) descrierea necesităţilor obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară şi/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorităţii contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare; d) aspectele supuse consultării; e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul procesului de consultare; f) termenul până la care se desfăşoară procesul de consultare; g) descrierea modalităţii de desfăşurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacţiunea cu operatorii economici ce răspund la invitaţia autorităţii contractante. (3) Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante, precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

Art. 19. – (1) În sensul art. 139 alin (2) din Lege, orice persoană/organizaţie interesată transmite autorităţii contractante opinii, sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele şi mijloacele de comunicare precizate în anunţul privind consultarea.

(2) Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată. (3) Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recomandările primite, în cazul în care le consideră relevante. (4) Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri individuale sau comune ori evenimente deschise pentru persoanele/organizaţiile interesate, în cadrul cărora se poartă discuţii cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis sau la subiecte de interes general, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, structura pieţei, tendinţele preţurilor şi alte elemente comerciale specifice în sectorul de interes, aspecte tehnice, inovative, de integrare socială sau legate de protecţia mediului, care pot fi valorificate în cadrul procedurii de atribuire. (5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire.” În urma consultărilor derulate cu cei 4 operatori economici de profil de pe piață (în cadrul cercetării pieţei de profil, au fost identificaţi 4 operatori economici respectiv: ... S.A., ... S.A., ... S.A. şi ... S.A.), ... a întocmit Raportul privind consultarea pieţei înregistrat sub nr. 4175-CN- 14.08.2020 şi publicat în SEAP la data de 14.08.2020, Consiliul redă aspecte relevante cuprinse în documentul amintit: ”(...) Prin procesul de consultare a pieţei se urmăreşte obţinerea unor informaţii reale şi actuale din partea operatorilor economici din domeniu, necesare ... în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării procedurii de atribuire centralizată. Rezultatele aşteptate după realizarea unei etape de consultare a pieţei sunt: (a) cunoaşterea pieţei de profil; (b) cunoaşterea capacităţii de prestare a operatorilor economici a serviciilor de telefonie mobilă şi servicii de internet mobil care pot face obiectul unor contracte subsecvente derulate simultan pentru utilizatorii beneficiari ai acordului-cadru centralizat; (c) estimarea cât mai corect şi aproape de nivelul pieţei de profil a preţului serviciilor de telefonie mobilă şi a serviciilor de internet mobil standardizate; (d) identificarea potenţialilor factori de evaluare privind aspecte de mediu/ responsabilitate socială; (e) identificarea unor potenţiale soluţii contractuale pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor beneficiari ai acordului-cadru centralizat. (...) Procesul de consultare a pieţei a fost structurat pe 3 etape : I. Prima etapă de consultare a pieţei a constat în transmiterea de către operatorii de pe piaţa de profil a informaţiilor solicitate de către ... prin Chestionarul privind consultarea pieţei publicat în SEAP ca anexă la anunţul de consultare a pieţei.

În acest sens, la data de 14.06.2019 a fost publicat în SEAP anunţul de consultare nr. MC1006521 având ca obiect consultarea pieţei pentru achiziţia de servicii de telefonie mobilă şi servicii de internet mobil, cu termen de răspuns până pe data de 20.06.2019.  II. Etapa a doua de consultare a pieţei s-a concretizat în organizarea în data de 25.06.2019 a unei sesiuni de întâlnire la care au participat: • conducerea ...; • grupul de lucru constituit din reprezentanţi din cadrul ...; • reprezentanţi din cadrul utilizatorilor, • operatorii economici care au transmis observaţiile, propunerile şi sugestiile prin Chestionarul privind consultarea pieţei până la data de 20.06.2019 şi care şi-au exprimat disponibilitatea de participare la această sesiune de întâlniri. Urmare acestei sesiuni de întâlnire a fost identificată necesitatea realizării unui nou set de întrebări adresat operatorilor de piaţa de profil privind achiziţia centralizată de servicii de telefonie mobilă şi servicii de internet mobil. În acest sens, a fost elaborat un Chestionar privind consultarea pieţei destinat identificării unor opţiuni optime de atribuire a acordului -cadru centralizat ce a fost supus consultării publice. Anunţul de consultare a pieţei referitor la achiziţia centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce şi date) şi servicii de internet mobil -sub-etapa II din etapa a doua a consultării pieţei, cuprinzând Anexa 1 -Chestionarul sus menţionat, a fost publicat în SEAP, sub nr. MC1006730/02.07.2019 şi înregistrat în evidenţele ... sub nr. 2123/CN/02.07.2019, cu data limită de transmitere a propunerilor, sugestiilor sau recomandărilor din partea operatorilor economici de profil, până la 08.07.2019. III. A treia etapă de consultare a pieţei a avut loc după colectarea necesităţilor de la utilizatori şi a constat în completarea unui chestionar şi participarea la o sesiune de întâlnire individuală a grupului de lucru constituit din reprezentanţi din cadrul ... şi a reprezentanţilor din cadrul utilizatorilor cu operatorii economici participanţi la etapele anterioare. întâlnirile individuale au avut loc astfel: -în data de 02.07.2020 ora 10.00 cu ... ROMANIA S.A şi ora 13.00 cu ... ROMANIA S.A. -în data de 03.07.2020 ora 9.30 cu ... ROMANIA S.A. şi ora 13.00 cu ... S.A. În această etapă, au fost supuse consultării pieţei aspecte care au vizat caietul de sarcini, proiectul de acord-cadru centralizat si proiectul de contract subsecvent. Abordările folosite în procesul de consultare a pieţei Premergător celor 3 etape de consultare a pieţei, ..., a transmis invitaţii şi a avut două întâlniri cu reprezentanţi ai utilizatorilor, respectiv instituţiile: M.A.I., M.A.p.N., S.T.S., M.A.E, ANCOM, M.F.P., M.C.S.I. Prima întâlnire a avut loc în data de 29.05.2019, iar a doua în data de 07.06.2019 şi au urmărit experienţa acestor instituţii în derularea achiziţiei de servicii de telefonie mobilă, problemele cu care s-au confruntat în derulare, specificul pe tip de abonament

uzitat de către instituţiile participante, durata acordului cadru centralizat, specificul achiziţiilor privind intituţiile din sfera ordine şi siguranţă publică. Reuniunile au avut drept scop îndeplinirea dezideratului ca serviciile care vor fi achiziţionate centralizat să răspundă nevoilor utilizatorilor. Temele abordate au vizat: • standardizarea serviciilor care se înscriu în scopul şi obiectivele înfiinţării ..., conform nevoilor utilizatorilor; • mecanismele de identificare a nevoilor şi implicit a soluţiilor optime pentru a răspunde acestora; • soluţiile pentru eliminarea blocajelor ce pot apărea în perioada colectării necesităţilor şi standardizării specificaţiilor tehnice; • configurarea elementelor esenţiale ale achiziţiei centralizate (perioada acordului- cadru centralizat, modalitatea de stabilire a loturilor, etc.); • alte aspecte solicitate de participanţi/utilizatori. De asemenea, având în vedere complexitatea serviciilor de telefonie mobilă (voce şi date) şi a serviciilor de internet, în perioada 05.07.2019 -24.07.2019, ... a realizat o cercetare privind utilizarea acestor servicii la nivelul utilizatorilor principali înscrişi în Registrul utilizatorilor, pe baza unui eşantion reprezentativ de la nivelul administraţiei centrale din Regiunea Bucureşti-llfov, precum şi la nivelul judeţelor din celelalte regiuni geografice ţinându-se cont în selecţie de domeniile diferite de activitate ale instituţiilor (învăţământ, sănătate, protecţia mediului, silvicultură, sport, etc.). Pentru cunoaşterea nevoilor utilizatorilor şi evidenţierea caracteristicilor cererii de servicii de telefonie mobilă şi servicii de internet mobil, a fost transmis utilizatorilor selectaţi Chestionarul privind serviciile de telefonie mobilă (voce si date) şi serviciile de internet mobil. în urma analizării informaţiilor primite, s-au formulat mai multe propuneri de pachete de abonament/ abonamente. (...) I. Modalitatea de organizare a celei de a 3-a etape de consultare a pieţei Modalitatea de comunicare: Prin intermediul platformei SEAP prin publicarea anunţului erată de consultare a pieţei nr. MC 1010755/19.06.2020, înregistrat la ... sub nr.3612/CN/19.06.2020 şi'a anunţului erată de consultare a pieţei nr. MC 1010801/23.06.2020, înregistrat la ... sub nr.16464/MC/23.06.2020; i- prin poşta electronică - transmiterea invitaţiilor către operatorii economici care acţionează în domeniul serviciilor de telefonie mobilă. Astfel, a fost publicat în SEAP Anunţul erată de consultare a pieţei nr. 1010755/19.06.2020 cu termen de răspuns până pe data de 25.06.2020, dată care a fost prelungită ulterior prin anunţului erată de consultare a pieţei nr. MC 1010801/23.06.2020 până la 30.06.2020, însoţit de anexele: -proiectul caietului de sarcini;

-proiectul acordului-cadru centralizat şi contract subsecvent; 4- chestionar etapa a 3-a de consultare. Operatorii economici de pe piaţa de profil care au răspuns la chestionar şi care au transmis propuneri/observaţii, au fost: Nr. crt. Denumire operator Alte aspecte/observaţii 1 SC ... S.A. Transmis în data de 08.07.2019 2 SC ... S.A. Transmis în data de 08.07.2019 3 SC ... S.A. Transmis în data de 08.07.2019 4 SC ... S.A. Transmis în data de 09.07.2019, ulterior datei de transmitere stabilită prin anunţul de Propunerile/recomandările formulate de către un respondent, precum şi estimările de preţ au fost declarate ca fiind confidenţiale. a) Analiza răspunsurilor primite la Chestionarul transmis. Chestionarul aplicat operatorilor economici a fost alcătuit din 9 itemi distribuiţi astfel încât să se primească de la operatorii care acţionează în domeniul telecomunicaţiilor, informaţii privind proiectele sociale/de mediu implementate de către operatori în ultimii 3 ani, necesare definitivării factorului tehnic de evaluare stabilit în cadrul documentaţiei "Politica de mediu/socială în raport cu efectele serviciilor prestate,, precum şi a preţurilor estimate fără TVA pentru fiecare tip de abonament/ tip de serviciu în scopul stabilirii valorii estimate a acordului- cadru centralizat. Se constată faptul că toţi respondenţii au implementat politici de responsabilitate socială şi/sau de mediu, prin urmare factorul de evaluare propus, "Politica de mediu/socială în raport cu efectele serviciilor prestate Politica de mediu/socială în raport cu efectele serviciilor prestate" va fi inclus în documentaţia de atribuire centralizată. S-a propus un prag maxim, de 20.000 de euro pe care operatorii îl pot aloca astfel încât să nu se aloce o valoare disproporţionată faţă de acordul-cadru centralizat care urmează să se implementeze şi să se permită totodată o concurenţă reală între potenţialii ofertanţi, ţinând cont de faptul că sunt operatori care alocă sume considerabile către implementarea unor astfel de proiecte. În ceea ce priveşte preţurile estimative se constată o valoare ridicată a preţului unitar fără TVA la abonamente, justificate de către participanţii la întâlnirile individuale ca fiind generate fie de costurile de management ale unui acord-cadru pentru un număr de peste 400 de utilizatori, fie de costurile pe terminale care au fost raportate la ultimele generaţii ale terminalelor, fie de mixul de durată care diferă de la utilizator la utilizator. în ceea ce priveşte estimarea preţului la ultimele generaţii ale terminalelor, precizăm faptul că specificaţiile acestora sunt superioare celor care se regăsesc în caietul de sarcini, iar ofertarea unor terminale trebuie să respecte cerinţele minimale stabilite la nivelul caietului de sarcini. Cu privire la durata contractuală diferită a unor utilizatori, în cadrul abonamentelor cu terminal, astfel cum rezultă din centralizatorul pus în consultarea pieţei, sub 12 luni şi mai mare de 6 luni, rezultă un procent de 1%, nesemnificativ cu

privire la volumul celorlalte cantităţi. Astfel, se constată că ceilalţi utilizatori au o durată minimă de 12 luni sau mai mare de 12 luni, aspect care nu ar trebui să influenţeze şi să justifice costul ridicat al unui abonament. (...) Din istoricul utilizatorilor, există o pondere ridicată a utilizatorilor care achiziţionează în general servicii cu durata de 12 luni, peste 85 de utilizatori menţionând contracte cu o durată de 12 luni. Aceste aspecte relevă faptul că şi în rândul instituţiilor, durata contractuală a contractelor încheiate este de 12 luni, iar această durată nu a influenţat considerabil preţul abonamentului. Din analiza preţurilor pe site-urile operatorilor, se constată faptul că preţurile abonamentelor fără terminal cu beneficii superioare celor care fac obiectul achiziţiei centralizate, se regăsesc la un preţ de aproximativ 25 de euro fără TVA, mult sub preţurile estimative transmise prin chestionarul privind consultarea pieţei de către operatori. Astfel, pentru determinarea preţului acordului-cadru centralizat, s-a ţinut cont de istoricul achiziţiilor derulate de către utilizatori. Operatorii au subliniat în consultările individuale faptul că preţul estimativ al abonamentului D este ridicat datorat faptului că la nivelul cerinţelor tehnice din caietul de sarcini, pentru acest tip de abonament se solicită ofertarea a două tipuri de terminale, unul cu sistem Android, unul cu sistem iOS, fapt pentru care au luat în calcul la estimarea preţului, riscul cel mai mare, ca ponderea ridicată din partea Utilizatorilor să fie terminale superioare, cu sistem iOS. Cu privire la cerinţa solicitată operatorilor să prezinte preţuri şi pentru varianta de "pool", se constată prezentarea unor preţuri estimative foarte ridicate, sens în care din caietul de sarcini a fost eliminată această cerinţă. De asemenea, ţinând cont de faptul că există utilizatori care au identificat necesităţi şi în ţări din afara SEE, la nivelul caietului de sarcini au fost propuse două tipuri de abonamente care să includă şi roaming non-UE pentru care operatorii să transmită propunere financiară. b) Cu privire la propunerile/recomandările formulate de respondenţi, analiza acestora, precum şi preluarea sau nu, după caz, a acestora se regăsesc în Anexa ataşată. 3. Alte informaţii relevante pentru a demonstra aplicarea principiilor achiziţiilor publice în timpul consultării pieţei Măsurile luate de ... în urma procesului de consultare a pieţei respectă prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor pentru a nu denatura competiţia în cadrul procedurii de atribuire centralizate şi de a nu încălca principiile nediscriminării şi transparenţei.”

În raport de cele mai sus reținute, se pune întrebarea cum a fost atins scopul urmărit de ... în referire la estimarea cât mai corect şi aproape de nivelul pieţei de profil a preţului serviciilor de telefonie mobilă şi a serviciilor de internet mobil standardizate pe care ... l-a evidențiat în mod expres ca fiind o țintă de atins, justificarea neluării în calculul determinării valorii estimate a informaţiile transmise de operatori în cadrul consultaţiilor publice fiind argumentată de achizitoare astfel: ţinând cont de preţurile disproporţionate prezentate de operatorii economici participanţi la procesul de consultare a pieţei, tocmai pentru a nu denatura concurenţa, autoritatea contractantă nu a avut în vedere la estimarea valorii acordului cadru centralizat, preţurile prezentate de operatorii economici în această etapă, respectiv astfel cum a justificat autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere formulat: ”Ţinând cont de preţurile estimative ridicate prezentate de contestator în consultările de piaţă, preţuri care sunt disproporţionate faţă de ofertele pe care le promovează pe piaţă şi chiar în rândul utilizatorilor, la estimarea valorii acordului-cadru centralizat, ... nu a avut în vedere preţurile comunicate de către operatorii economici întrucât nu reflectă preţul serviciilor pe care aceştia le practică pentru asigurarea acestor tipuri de servicii, precum şi datorită caracterului disproporţionat între operatorii economici participanţi, sens în care pentru a nu influenţa luarea în considerare a unor preţuri estimative mici în calculul valorii şi a acorda vreun avantaj unui operator economic, ... a ales să îşi fundamenteze preţurile

în funcţie de istoricul utilizatorilor înscrişi în Registrul Utilizatorilor

şi

a preţurilor estimate pe care aceştia l-au transmis prin formularul de necesităţi.” În mod similar se pune întrebarea cum a fost atins scopul organizării consultărilor pieței prin care s-a urmărit obţinerea unor informaţii actuale din partea operatorilor economici din domeniu, necesare ... în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării procedurii de atribuire centralizată (consultări care s-au concretizat prin elaborarea raportului amintit mai sus redat) atâta vreme cât achizitoarea a precizat în cadrul Strategiei de contractare că ”Informaţiile obţinute urmare a consultărilor pieței nu au fost avute în vedere la determinarea valorii estimate a acordului-cadru.” Achizitoarea invocă faptul că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (5) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, preţul unitar poate fi stabilit, fie în urma unei cercetări de piaţă, fie pe bază istorică, prin urmare, valoarea estimată nu este obligatoriu a se fundamenta pe preţurile din consultarea pieţei. În condițiile în care tot achizitoarea afirmă că ”Planificarea acestei achiziţii nu s-a bazat pe experienţa autorităţii contractante în situaţii similare întrucât ... este o instituţie nou înfiinţată care a derulat doar o procedură de achiziţie centraliza" pentru produse- Hârtie A3 şi A4, iar această procedură

pentru achiziţia de servicii de telefonie mobilă, este prima de acest tip derulată de către ....” Se reține din cuprinsul documentelor mai sus amintite, strategia de contractare și raportul privind consultarea pieţei o conduită diferită pe care ... a adoptat-o vizavi de reperele avute în vedere la determinarea valorilor estimate în cazul abonamentelor și în cazul serviciilor suplimentare de voce și date, respectiv în cazul abonamentelor, a ales ca reper istoricul derulat, iar în cazul serviciilor suplimentare de voce și trafic de date a ales ca reper necesarul transmis de utilizatori (preţurile estimate pe care aceştia l- au transmis prin formularul de necesităţi) fără a ține cont de cercetarea pieței sau istoric. În considerarea celor antemenționate sunt relevante în soluționare susținerile societății contestatoare, potrivit cărora: ”45. Deşi afirma în mai multe rânduri că valoarea estimată şi necesităţile utilizatorilor trebuie să ţină cont de istoricul achiziţiilor derulate de utilizatori, Autoritatea afirma apoi că acest istoric nu are relevanţă, fiind relevant doar ce i se transmite de utilizatori, fără a avea relevanţa dacă ceea ce transmit aceştia ţine cont sau nu de istoric! 46. Astfel, Autoritatea afirma ca "Astfel cum este menţionat în Raportul de consultare a pieţei nr. 4175/CN/14.08.2020 (Anexa nr. 2) publicat pe SEAP, "din analiza preţurilor pe site-urlle operatorilor, se constată faptul că preţurile abonamentelor fără terminal cu beneficii superioare celor care fac obiectul achiziţiei centralizate, se regăsesc la un preţ de aproximativ 25 de euro fără TVA, mult sub preţurile estimative transmise prin chestionarul privind consultarea pieţei de către operatori. Astfel, pentru determinarea preţului acordului-cadru centralizat, s-a ţinut cont de istoricul achiziţiilor derulate de către utilizatori" (pagina 5 penultimele două paragrafe). 47. Contrar celor de mai sus, Autoritatea precizează că: „(...) întrucât orice date statistice/rapoarte/contracte anterioare ale contestatorului cu anumiţi utilizatori pe care îi menţionează ca figurând drept beneficiari ai serviciilor de telefonie mobilă în cadrul documentaţiei de atribuire, deci utilizatori în cadrul procedurii în cauză, nu pot constitui puncte de referinţă sau repere de luat în seamă cu privire la stabilirea valorii estimate a achiziţiei centralizate. ... nu se poate raporta decât la necesităţile/nevoile reale şi actualizate transmise, colectate şi centralizate de la utilizatori, în baza cărora s-au stabilit standardizările de abonamente (cu sau fără terminal), precum şi serviciile de voce şi date suplimentare, cu respectarea legislaţiei în vigoare anterior menţionată. » (pagina 4 primele 2 paragrafe) 48. Autoritatea precizează că a ales să ignore informaţiile transmise de operatori în cadrul consultaţiilor publice pentru că le-a considerat prea mari faţă de ce a găsit pe internet şi faţă de alte proceduri! Cu toate acestea, Autoritatea nu a ţinut cont în aprecierile sale de istoricul valorii utilizatorilor! Mai mult, valoarea estimată a componentelor a fost apreciată

prin raportare la servicii furnizate în condiţii si termeni diferite decât cei din prezenta procedură!” Tot în cadrul punctului de vedere formulat autoritatea contractantă arăta că în estimarea valorii abonamentelor şi a serviciilor de voce şi date suplimentare, ... a avut în vedere o estimare a valorii prin analogie, conform documentul ANAP „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii”, respectiv: ”Astfel, în estimarea valorii abonamentelor şi a serviciilor de voce şi date suplimentare, ... a avut în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (5) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv o estimare pe bază istorică, ţinând cont de experienţa utilizatorilor în achiziţia acestor servicii la nivel de instituţie şi de estimarea transmisă de aceştia la nivelul formularului de necesitate. Estimarea valorii unei achiziţii prin analogie, este aplicabilă în practică, cu atât mai mult cu cât utilizatorii au derulat la nivel de instituţii achiziţii de servicii de telefonie mobilă. însuşi contestatorul, anexează la contestaţia formulată, documentul ANAP „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii" în care la pg. 12 se menţionează faptul că în practică se utilizează „estimarea valorii prin analogie", ceea ce ... a aplicat în determinarea valorii estimate a acordului-cadru centralizat.” Însă așa cum a fost mai sus reținut, vizavi de modul diferit de abordare a estimării în cazul abonamentelor și a serviciilor suplimentare de date și voce, Consiliul constată faptul că ... a ţinut cont de valoarea estimată prin analogie doar în cazul determinării valorii abonamentelor, dar nu şi a serviciilor suplimentare, aspect reținut și de ... S.A. a cărui concluzie este întemeiată: ”(...) ... a avut în vedere o estimare a valorii prin analogie, conform documentul ANAP „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii. Considerăm că ... a ţinut cont de valoarea estimată prin analogie doar în cazul determinării valorii abonamentelor, dar nu şi a serviciilor suplimentare, care în urma centralizării necesarului a ajuns să deţină o pondere disproporţionată, de 84% din totalul cheltuielilor, în raport cu realitatea majorităţii Utilizatorilor unde proporţia de cheltuieli este rasturnată.” Din economia celor mai sus redate, Consiliul reține următoarele aspecte: - autoritatea contractantă a avut în vedere la determinarea valorii abonamentelor o estimare a valorii prin analogie (astfel cum precizează aceasta conform documentul ANAP „Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică şi a valorii estimate a unei achiziţii”), aspect care este susținut de precizările din cadrul Strategiei de contractare și punctul de vedere;

- în cazul estimării valorii serviciilor de voce şi date suplimentare, ... nu a mai avut același reper și a avut în vedere preţurile estimate pe care utilizatorii le-au transmis prin formularul de necesităţi fără a ține cont de cercetarea pieței sau istoric. Conduită diferită pe care ... a adoptat-o în procesul de fundamentare a valorii estimate a serviciilor de voce şi date suplimentare care, în urma centralizării necesarului, a condus ca valoarea aferentă acestora, să deţină o pondere disproporţionată, de 84% din totalul cheltuielilor, cum în mod corect a susținut autoarea contestației. În considerarea celor antemenționate sunt relevante în soluționare susținerile ... S.A. potrivit cărora ”Subscrisa a învederat că Autoritatea Contractantă nu a respectat principiul proportionalităţii întrucât a acordat doar 16,4% din valoarea estimată globală a acordului cadru abonamentelor şi 83,6% serviciilor suplimentare în condiţiile în care, în practică, în economia reală prin raportare la istoricul achiziţiilor utilizatorilor, procentul este INVERS - adică (conform bazei de date a ...) 80% este aferent abonamentelor şi 20 % serviciilor suplimentare! Este evident, că nu s-a respectat în nici un fel acest principiu al proportionalităţii în contextul stabilirii unor valori estimate INVERS PROPORŢIONAL cu ce există în economia reală!” Așadar se pune problema sustenabilității valorii estimate de achizitoare, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, a unui echilibru contractual și a profitabilității proiectului, dată fiind complexitatea contractului, importanța acestuia, durata contractuală și rezultate așteptate de la derularea proiectului. Ori sub aspectul sustenabilității valorii estimate a serviciilor suplimentare de trafic de voce si date, Consiliul determină că estimarea realizată de achizitoare a înregistrat abateri, impunându-se reanalizarea tuturor implicațiilor care concură la determinarea acestei valori. Consiliul constată că ... a depus diligențe în vederea obținerii unui volum mare de informații, a căror complexitate și varietate nu poate fi tăgăduită, pe care ... în calitate de autoritate contractantă a trebuit să le gestioneze și centralizeze în vederea elaborării documentației de atribuire pentru acordul-cadru a cărui atribuire se dorește, însă scopul prioritar al autorităților contractante este acela de a respecta principiile care stau la baza atribuirii contractelor/acordurilor-cadru de achiziții publice, printre care se regăsesc proporționalitatea și asumarea răspunderii. Autoritatea contractantă nu poate rămâne indiferentă ori să încurajeze atribuirea de contracte în care valoarea estimată nu reflectă realitatea pieței de profil. Altfel spus, chiar dacă autoritatea nu deține expertiza necesară determinării cu rigurozitate a valorii estimate a contractului, are suficiente pârghii la care să apeleze, una dintre acesta reprezentând-o chiar activitatea de consultare a pieței. Valoarea estimată se fundamentează pornind de la cerințele din caietul de sarcini/documentul descriptiv și clauzele contractuale care

guvernează viitoarea relație contractuală și cu utilizarea de informații obținute din: - analiza şi cercetarea pieței, inclusiv contextul macro şi micro- economic, - datele istorice existente la nivel de autoritate contractantă şi cele disponibile ca urmare a schimbului de informații cu alte autorități contractante, - analiza riscurilor. Sunt relevant de reținut precizările din Ghidul de Achiziții Publice, administrat de ANAP, în secțiunea dedicată Precizărilor privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziție publică şi a valorii estimate a unei achiziții, document la care face referirea atât achizitoarea, cât și societatea contestatoare în documentele depuse: ”În aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) și art. 23 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, precum și a prevederilor art. 44 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, estimarea valorii achiziției este în sarcina Autorității Contractante. Drept urmare, Autoritatea Contractantă dispune integral asupra: a. modalității în care se organizează și se realizează activitatea de estimare a valorii în etapa de pregătire a unei proceduri de achiziții; b. metodelor de estimare a valorii unui contract și a valorii unei achiziții; c. identificarea și documentarea relațiilor dintre contractele de achiziție de produse, servicii și lucrări incluse în portofoliile de procese de achiziții publice pentru unul sau mai mulți ani bugetari, pe criterii funcționale, temporale sau organizaționale. ii. Momentul în care valoarea estimată a achiziției devine relevantă este momentul lansării unei proceduri de atribuire asociată achiziției a cărei valoare estimată a fost determinată (art. 12 din Legea nr. 98/2016). Cu toate acestea, este extrem de important să se obțină o perspectivă de ansamblu asupra valorii estimate a tuturor necesităților de la nivel de Autoritate Contractantă, în special: a. în vederea aplicării corespunzătoare a art. 10 alin. (1) din Legea nr. 98/2016; b. cu luarea în considerare a faptului că orice proiect derulat de Autoritatea Contractantă, indiferent de sursa de finanțare, nu poate fi asociat cu o unitate operațională care este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale, proiectul fiind definit ca o organizație temporară și care nu este separată din punct de vedere tehnic, geografic sau organizatoric de Autoritatea Contractantă. i. Valoarea estimată a unei achiziții reprezintă "valoarea totală de plată" (art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016) precum și orice forme de opțiuni ale contractului menționate în documentele achiziției, plus orice forme de prelungiri ale contractului menționate în documentele achiziției. ii. Expresia „valoarea totală de plată” sau „total amount payable” (Articolul 5 - Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor,

paragraful (1) din Directiva 24/2014), poate include, în funcție de contextul achiziției, nu doar orice sumă plătibilă sau anticipată a fi plătibilă de către Autoritatea Contractantă, ci și orice sume plătibile de către alte entități, de exemplu cele suportate de către alte persoane în calitate de utilizatori finali ai unui serviciu. iii. Estimarea valorii unei achiziții pentru determinarea încadrării în pragurile valorice de la art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016, se realizează plecând de la valoarea estimată, fără taxa pe valoarea adăugată (art. 9, alin. (1) din Legea nr. 98/2016). iv. Valoarea estimată a produselor sau serviciilor necesare pentru executarea lucrărilor în cadrul unui contract de lucrări puse la dispoziția Contractantului (art. 16 din Legea nr. 98/2016) trebuie inclusă în valoarea estimată a achiziției. Spre exemplu, Autoritatea Contractantă poate decide, în legătură cu un contract de lucrări, să pună la dispoziția Contractantului anumite echipamente specifice, inclusiv servicii de instalare pentru acestea, caz în care valoarea acestor produse și servicii va trebui luată în considerare la determinarea valorii estimate a achiziției de lucrări. Un alt exemplu în acest caz poate fi situația în care Autoritatea Contractantă decide să execute, în legătură cu o construcție , anumite lucrări în regie proprie, dar aflate într-o relație funcțională prin raportare la construcție, atunci valoarea lucrărilor realizate în regie proprie trebuie luate în considerare la determinarea valorii estimate a achiziției de lucrări, chiar dacă contractul în regie proprie urmează să fie realizat în anul bugetar ulterior celui în care a fost lansată procedura în cadrul căreia se atribuie contracte în legătură cu această construcție sau a fost realizată în anul bugetar anterior lansării procedurii în legătură cu construcția în cauză. Valoarea estimată a produselor sau serviciilor necesare pentru executarea lucrărilor și puse la dispoziția contractantului, deși reprezintă valoare estimată aferentă realizării obiectului contractului nu se include în prețul contractului. v. Valoarea premiilor sau primelor pentru ofertanți sau candidați, în cazul în care sunt acordate, trebuie incluse în valoarea estimată a achiziției. vi. Reguli privind cumularea valorii estimate pentru stabilirea modalității de achiziție (procedură de atribuire sau cumpărare directă). Relevanța regulilor privind valoarea estimată trebuie abordată prin raportare la determinarea interesului operatorilor economici de a participa la o achiziție, atât ca parte a pieței unice europene (în cazul procedurilor peste praguri) cât și ca parte a pieței naționale (în cazul procedurilor simplificate sau a achizițiilor directe).” (...) Estimarea valorii unui contract presupune realizarea evaluării în termeni monetari a rezultatului contractului și se realizează în următoarele etape:

i. definirea ipotezelor care au stat la baza determinării cantității de activități/produse sau resurse necesare realizării activităților incluse în Caietul de sarcini/Documentul descriptiv, ii. determinarea metodică a corespondentului monetar al necesității incluse în Caietului de sarcini/Documentul descriptiv în termeni cantitativi și calitativi. Odată ce ipotezele au fost stabilite și documentate și cantitățile de resurse identificate, aceste resurse trebuie să fie cuantificate monetar, în vederea determinării corespondentului valoric, sub formă de valoare estimată pentru efortul cantitativ anticipat de Autoritatea Contractantă ca fiind necesar pentru îndeplinirea necesităților sale. Scopul acestei activități constă în analizarea și cuantificarea diferitelor tipuri de cost, astfel încât resursele necesare estimate să fie suficiente pentru realizarea activităților în cadrul contractului. Determinarea valorii estimate este o activitate care se desfășoară metodic, în cadrul grupului de lucru/echipei multidisciplinare, întrucât este necesar să se utilizeze expertiza tuturor membrilor în determinarea resurselor necesare pentru realizarea activităților în contract și care pot influența valoarea estimată a unei achiziții.” Din economia celor precizate în ghidul amintit rezultă că punctul de plecare în determinarea valorii estimate a contractului și a achiziției este întotdeauna reprezentat de interpretarea necesității autorității contractante într-un anumit context și nu doar necesitatea autorității contractante în mod izolat, independent, respectiv prin raportarea necesității la contextul în care a apărut necesitatea, utilizând dimensiuni precum: dimensiunea funcțională, dimensiunea temporală și dimensiunea organizațională. Se are în vedere că achizitoarea aduce ca argument în favoarea netemeiniciei criticilor formulate de ... vizavi de listingul consumurilor detaliate în ultimele 12 luni realizate in perioada August 2019 - August 2020 ale UNIVERSITĂȚII BABES-BOLYAI"-Cluj Napoca următoarele: ”Subliniem că nu poate fi reţinut Istoricul dat de contestator pentru perioada 15 Martie -15 septembrie, fiind irelevant în condiţiile în care la nivel naţional a fost decretată stare de urgenţă, ulterior stare de alertă, universităţile şi-au suspendat cursurile, a fost vacanţă universitară sau zborurile în afara ţării au fost restricţionate ca urmare a declanşarii pandemiei provocate de noul coronavirus la nivel mondial. Astfel, perioada pentru care utilizatorii şi-au estimat nevoile de servicii de telefonie mobilă este ianuarie 2021-decembrie 2022, necesităţile sunt pentru viitor şi pot fi fundamentate raportat la nevoile pe care aceştia şi le-au identificat (deplasări, eventuale parteneriate cu alte universităţi, etc.). De asemenea, contestatorul nu se poate substitui utilizatorului care îşi identifică şi îşi analizează nevoile proprii. Colectarea acestor informaţii de servicii suplimentare s-a realizat tocmai ca urmare a consultărilor pieţei realizate cu operatorii economici care au menţionat necesitatea prezentării la nivelul documentaţiei de atribuire şi a cantităţilor de servicii care se identifică în zona non-UE.”

Or acest argument reprezintă în fapt, un aspect devaforabil achizitoarei, care nu a ținut cont de contextul social și economic actual. Astfel, Consiliul are în vedere că la data de 11.03.2020 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia ”COVID-19” şi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional, potrivit Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis de Președntele României (publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020) ulterior s-a prelungit până pe data de 14.05.2020, potrivit Decretului nr. 240/2020 din 14 aprilie 2020. Starea de urgență a fost urmată de starea de alertă, potrivit hotărărilor privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor, în contextul situaţiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, prima fiind Hotărârea nr. 24/2020 din 14.05.2020, urmată de alte 5 hotărări, ultima fiind Hotărârea nr. 782/2020 din 14 septembrie 2020 conform căreia starea de alertă este menținută și în prezent. Consiliul apreciază că toate aceste acțiuni legislative întreprinse au un impact semnificativ asupra modului de regândire și reevaluare a aspectelor financiare impactate de situația creată. Or tocmai acest considerent vizavi de pandemia ”COVID-19” adus în discuție de achizitoare este de natură a aprecia că, cu atât mai mult se impune ca achizitoarea să analizeze și să determine cu maximă rigurozitate valoarea estimată a acordului-cadru (așa cum a fost anterior reținut autoritatea este ținută de lege să estimeze valoarea contractului/acordului-cadru luând în considerare toate costurile pe care acesta le presupune și pe care, ulterior, le va suporta chiar autoritatea prin plățile către prestator, iar ofertanții sunt nevoiți să se raporteze la valoarea estimată, întrucât ofertarea unui preț al ofertei cu depășirea acesteia are drept consecință respingerea ofertei) și să recomande utilizatorilor în procesul de determinare a necesităților să reconsidere și să își fundamenteze necesarul de resurse raportat la nevoile pe care aceştia şi le-au identificat (deplasări, eventuale parteneriate cu alte universităţi, etc.) cu luarea în considerare a situației actuale, având în vedere faptul că perioada pentru care utilizatorii şi-au estimat nevoile de servicii de telefonie mobilă este ianuarie 2021-decembrie 2022, iar potrivit comunicatelor de presă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) speră să pună capăt pandemiei Covid-19 „în mai puțin de doi ani”, întrucât multe țări din întreaga lume se confruntă cu focare noi, rezultând faptul că pandemia ”COVID-19” va mai afecta economia cel puțin și anul viitor. Inclusiv instanțele judecătorești au aceeași abordare, în sensul că autoritățile contractante trebuie să aibă în vedere contextul economic actual, cu titlu de exemplu fiind cele reținute de Curtea de Apel Craiova, Secția de Contencios, Adminsitrativ și Fiscal în cuprinsul Deciziei nr.1610/25.10.2010: ”În speţă, se pune problema de a şti în ce măsura dispoziţiile art. 209 alin. (1) lit. d) oferă temei suficient pentru a considera că licitaţia este necesar a fi anulată, ţinând seama şi de datele concrete existente. Potrivit dispoziţiei legale menţionate: „Prin

excepţie de la prevederile art. 204, autoritatea contractantă are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, dacă ia această decizie, de regulă, înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire şi, oricum, înainte de data încheierii contractului, numai în următoarele cazuri: (...) este imposibilă încheierea contractului". Din modul de redactare a textului şi din întreaga economie a ordonanţei, inclusiv din observarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie, Curtea apreciază că interpretarea care se impune este aceea că legiuitorul a avut în vedere, cu ocazia elaborării textului, o imposibilitate obiectivă, independentă de poziţia vreunuia dintre participanţii la procedură şi, în special, a autorităţii contractante. Contrar opiniei Consiliului, Curtea urmează să reţină că raportul de anulare a procedurii emis de autoritatea contractanta se încadrează în situaţia de excepţie reglementată de art. 209 alin. (1) lit. d), având în vedere analiza oportunităţii achiziţiei în condiţiile măsurilor de austeritate ale Guvernului României, pentru perioada imediat următoare, precum şi pentru utilizarea eficientă a fondurilor din bugetul pe anul 2010. Prin scoaterea unei achiziţii din programul anual al achiziţiilor, chiar dacă sursele de finanţare erau prevăzute, întrucât din motive temeinice nu mai este oportună achiziţia, sursele pot fi redistribuite către alte achiziţii mai urgente şi oportune momentului, privită ca o măsură de criză economică în urma unei analize a oportunităţii achiziţiilor şi luată înainte de a se angaja contractul. Dat fiind actualul context economic, programul de austeritate propus de Guvernul României şi acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, autoritatea contractantă poate aprecia asupra oportunităţii achiziţiei în discuţie, chiar dacă a avut fonduri alocate în acest sens. Directiva trasată de Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri impunea analiza tuturor achiziţiilor din programul de achiziţii publice pe anul 2010, inclusiv a celei în cauză. Pe de altă parte, autoritatea a făcut dovada că pentru perioada imediat următoare activităţile de stingere a incendiilor pot fi preluate de Serviciul său pentru Situaţii de Urgenţă. Curtea constată că au fost respectate principiile de la art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 - tratamentul egal, în senoul că procedura a fost anulată pentru toţi ofertanţii; transparenţa deplină, precum şi asumarea răspunderii şi folosirea eficientă a fondurilor financiare proprii - şi nici nu a fost posibilă adoptarea de alte măsuri corective pentru a răspunde cerinţei de reducere a cheltuielilor petentei.” Consiliul constată astfel că stabilirea greșită a valorii estimate îi împiedică pe operatorii economici să întocmească oferte concordante în condițiile impuse prin documentația de atribuire, conform cu necesităţile obiective ale achizitorului, în scopul îndeplinirii obiectivelor principale, unul dintre acestea fiind optimizarea condiţiilor şi procesului de achiziţii pe bază de criterii economice şi de calitate şi în condiţiile asigurării securităţii juridice, prin agregarea necesităţilor utilizatorilor și creşterea transparentei în achiziţiile publice. Stabilirea și publicarea unei valori estimate a achiziției incorecte, reflectată în stabilirea/impunerea unor cerinţe minime de calificare disproporţionate și ofertarea unor prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe pe piaţă constituie „încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire” afectând „promovarea concurenţei între operatorii economici” și aducând atingere principiului transparenţei consacrat de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, pragurile disproporţionat

impuse ca cerinţe minime de calificare fiind de natură a limita accesul la procedură a unei părţi dintre posibilii ofertanţi interesaţi. Astfel Consiliul apreciază că unica posibilitate de finalizare legală a procedurii este anularea procedurii de atribuire. Faptul că responsabilitatea determinării unei valori estimate corect este în sarcina autorităților contractante și că stabilirea greșită a valorii estimate a achiziției constituie o abatere care să atragă anularea procedurii de atribuire a fost stabilit atât de Consiliu în deciziile pronunțate și a fost statuat și de curțile de apel în considerentele hotărârilor pronunțate, cu titlu de exemplu fiind Curtea de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal care în cuprinsul Deciziei nr. 2392 din 24 iulie 2015 unde a statuat: ”(...) Instanţa apreciază că se impune a se verifica dacă stabilirea greşită a valorii estimate a contractului poate constitui o abatere gravă de la legislaţie care să justifice anularea procedurii. În primul rând, se constată că autoritatea contractantă a stabilit valoarea estimativă a acordului-cadru conform art. 31 din ordonanţă, constând în valoarea maximă estimată a tuturor contractelor de achiziţie publică ce se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru pe întreaga durată a sa (875.000 lei x 4 ani). Din nota justificativă rezultă că autoritatea a avut în vedere un preţ de 25 lei pentru bidoanele de 19 litri apă de izvor potabilă şi de 15 lei/cutie de 10 litri apă de izvor potabilă. În cursul evaluării comisia a constatat că acest preţ este supraevaluat, în condiţiile în care acelaşi produs este vândut de ofertanţi cu un preţ de 5,9 lei/bidonul de 19 litri (exemplul autorităţii contractante referindu-se la anunţurile de atribuire nr. 154207/21.01.2015 şi nr. 188559/26.05.2015). Având în vedere că autoritatea contractantă este o autoritate publică, şi nu o societate comercială privată, ea nu are libera alegere în a decide preţul de achiziţie al produselor de care are nevoie, preţul de achiziţie trebuind să fie fundamentat corect - la preţul pieţei, iar derularea procedurii de achiziţie este subordonată principiului utilizării eficiente a fondurilor publice. Or, se constată că eroarea de fundamentare a preţului în vederea determinării valorii estimative a acordului- cadru este o abatere gravă de la legislaţie care nu poate fi remediată prin măsuri corective, în condiţiile în care acesta determină ofertele care se depun, fiind inclus în toate actele achiziţiei. Nu este relevantă comparaţia pe care Consiliul a realizat-o în raport cu achiziţiile autorităţii contractante pentru anul 2014, faţă de faptul că fundamentarea preţului este greşită. În consecinţă, se impun admiterea plângerii autorităţii contractante, anularea deciziei Consiliului şi respingerea contestaţiei în întregime.” Față de cele de mai sus, Consiliul are în vedere că, dată fiind complexitatea contractului, importanța acestuia, durata contractuală și rezultate așteptate de la derularea acordului-cadru, se constată abateri în modalitatea de determinare a valorii estimate, fiind necesar, așa cum a fost mai sus reținut, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme și a unui echilibru contractual, se impune anularea procedurii de atribuire în sensul celor reținute în considerente, autoritatea contractantă trebuind să depună toate diligențele pentru determinarea unei valori estimate sustenabile, astfel încât să poată fi asigurată derularea acordului-cadru.

În contextul celor constatate, având în vedere impactul major pe care îl are valoarea estimată asupra elementelor și etapelor esențiale ale derulării procedurii și sub aspectul modului de întocmire a ofertelor, apreciind că nu pot fi dispuse măsuri de remediere fără încălcarea principiului transparenței și proporționalității, Consiliul va admite contestația formulată de ... și va anula procedura organizată de autoritatea contractantă .... Pe cale de consecință capătul de cerere privind modificarea documentației de atribuire va fi respins ca rămas fără obiect, urmare deciziei de anulare a procedurii. În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite contestația formulată de ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și anulează procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de către ..., reprezentată convențional de ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., cu sediul în .... Anulează procedura de licitație deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Achiziția centralizată de servicii de telefonie mobilă (voce și date)”. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...