Decizie CNSC 962/2019

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 962 / C8 / 1012 Data: 14.06.2019 Prin contestația nr. 76/30.05.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 20551/03.06.2019, depusă de SC Re-Act Now Architecture SRL, cu sediul în Calea Griviței nr. 8-10, etaj 7, sector 1, București, CUI 27564567, număr de înregistrare în registrul comerțului J40/9999/2010, reprezentată de domnul Mario George Kuibuș - administrator, privind concursul de soluții intitulat „Noul Consiliu Județean Cluj - Extinderea și modernizarea clădirii sediului Consiliului Județean Cluj”, cod CPV 71220000-6, cu data-limită de depunere a proiectelor 13.05.2019, organizat de Județul Cluj, prin Consiliul Județean Cluj, cu sediul în Calea Dorobanților nr. 106, Cluj-Napoca, județul Cluj, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat refacerea raportului juriului, reevaluarea transparentă și imparțială a proiectelor, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea

contestației

sale.

Prin

încheierea

nr. 840/C8/1012/05.06.2019, Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire, respingându-l ca nefondat. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 1

Respinge, ca nefondată, contestația SC Re-Act Now Architecture SRL nr. 76/30.05.2019, în contradictoriu cu Județul Cluj, prin Consiliul Județean Cluj. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile lucrătoare. 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 962 / C8 / 1012 Data: 14.06.2019 Prin contestația nr. 76/30.05.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 20551/03.06.2019, depusă de SC ......... SRL, cu sediul ........., ........., ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată de domnul ......... - administrator, privind concursul de soluții intitulat „Noul Consiliu Județean ......... - Extinderea și modernizarea clădirii sediului Consiliului Județean .........”, cod CPV 71220000-6, cu data-limită de depunere a proiectelor 13.05.2019, organizat de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea .......... Prin încheierea nr. 840/C8/1012/05.06.2019, Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire, respingându-l ca nefondat. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care participantul SC ......... SRL reclamă rezultatul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, 1

cuprins în raportul juriului din 17-19.05.2019, învederând în motivare că a constatat: - nerespectarea de către proiectele clasate pe primele locuri a temei de proiectare și, implicit, evaluarea incorectă de către juriu a acestora; - evaluarea netransparentă a proiectelor de către juriu; - evaluarea incorectă/notarea neconformă din partea juriului. 1. Cu privire la nerespectarea de către proiectele câștigătoare a temei de proiectare Proiect locul 1: a) Nerespectarea temei de proiectare: „Nu se vor propune modificări structurale ale clădirii existente” (pag. 11/Tema de proiectare). Acest lucru se observă și în detaliul de travee, unde întreaga clădire se sprijină pe structura existentă. Rezistența clădirii este afectată suplimentar prin demolarea pereților de beton din subsol. „În același timp, dacă soluția o cere, se mai pot propune și alte intervenții, care pot consta în recompartimentări ușoare considerate necesare, precum și intervenții volumetrice/funcționale, schimbarea finisajelor fațadei etc., al căror scop este buna închegare a ansamblului format din noua clădire și cea existentă sau relația mai bună a ansamblului cu orașul. Nu se vor propune modificări structurale ale clădirii existente” (pag. 10 și 11/Tema de proiectare). b) Nerespectarea temei de proiectare: relația cu vecinătățile Atitudinea proiectului față de vecinătăți, cu precădere față de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, este în contradicție cu cerințele temei de proiectare: „Noul corp de clădire trebuie să fie o clădire contemporană [...] care să închege și să medieze prezența clădirilor învecinate, conturând un spațiu urban plăcut și primitor” și „Se va potența caracterul public al întregii zone având în vedere că vecinătățile reprezintă instituții publice” (pag. 12 și 20/Tema de proiectare). 2

Se propune un zid supradimensionat (7 m), foarte prezent și prin cromatică (culoare neagră) care întrerupe relația dintre cele 2 edificii învecinate, același gest regăsindu-se și către taluzul din sud. Un zid similar cu cel dinspre bibliotecă inhibă articulația spațiului public cu cadrul natural, încălcând o altă cerință a temei: „Spațiul oferit de taluz va fi integrat în scenariul de reconfigurare a parcursurilor și de reorganizare a spațiilor” (pag. 12/Tema de proiectare). c) Nerespectarea temei de proiectare la criteriul A6: criteriul economic punctaj maxim 10/10. Punctajul nu este justificat, având în vedere costurile la care se supune remodelarea noii clădiri: afectarea structurii și a subsolului. În același timp, prin această soluție se depășește investiția dată prin temă: 400.000 euro + TVA (proiectul necesită reconsolidarea structurii existente, deoarece propunerea se sprijină mai mult de 50% pe aceasta). În cadrul criteriului A6 este menționat: „Reîncadrarea în plafonul maxim de cost estimat duce la eliminarea concurentului” (pag. 20/tema de proiectare). Proiect locul 2 Nerespectarea temei de proiectare la criteriul A6: criteriul economic punctaj 8/10 Proiectul propune o structură atipică, etajul 1 fiind suspendat, ca un pod sprijinit pe sala de conferințe, și 2 noduri de circulație, cu o deschidere de aproximativ 20 m. Acest efort substanțial contribuie doar la un foyer fără stâlpi, fără vreo altă justificare funcțională. Chiar din schema structurală existentă în proiect se observă ce eforturi gravitaționale (fără a se lua în calcul seismul) apar pe zona centrală. Mai mult, acest etaj are și zone în care intradosul este afară, deci unde există pierderi de căldură pe toate laturile, inclusiv la nivelul plăcilor. În cadrul criteriului A6 este menționat: „Neîncadrarea în plafonul maxim de cost estimat duce la eliminarea concurentului” (pag. 20/tema de proiectare). Proiect locul 3: 3

Nerespectarea cerinței: „Nu se vor propune modificări structurale ale clădirii existente” (pag. 10 și 11/tema de proiectare) Acest lucru se observă nerespectat în planuri și în secțiuni în relația corpului parter propus înspre sud cu parterul clădirii existente, unde acoperișul nou sprijină pe stâlpii vechi. 2. Cu privire la evaluarea netransparentă a proiectelor, solicitarea de a afla detalierea punctajului obținut: A1. Intervenția urbanistică - 2 puncte din 20 A2. Funcționalitatea spațiilor propuse - 4 puncte din 10 A3. Concept energetic - 1 punct din 10 A4. Confortul și sănătatea în spațiile interioare - 2 puncte din 5 A5. Biodiversitate și mobilitate - 2 puncte din 5 A6. Criteriul economic - 2 puncte din 10 B1. Expresivitatea ansamblului - 5 puncte din 20 B2. Atmosfera spațiilor propuse - 2 puncte din 10 B3. Caracterul inovator al proiectului - 2 puncte din 10 a fost respinsă de autoritate. 3. Cu privire la evaluarea incorectă/notarea neconformă din partea juriului Proiect locul 1: Criteriile A2: funcționalitatea spațiilor propuse, punctaj 8/10, și A4: confortul și sănătatea în spațiile interioare, punctaj 4/5 Conform normelor pentru buna funcționare a spațiilor de birouri, acestea trebuie să aibă asigurat iluminat suficient pentru desfășurarea activității. Având în vedere anveloparea clădirii existente, zonele de birouri din aceasta nu or să mai beneficieze de iluminat natural (știind că lumina pătrunde până la maximum 6 m în interiorul construcției). Acest lucru încalcă tema de proiectare: „asigurarea condițiilor adecvate de lucru pentru toți angajații săi” și „spațiile de lucru vor avea o bună iluminare naturală” (pag. 9, 13/tema de proiectare). Criteriul A3: concept energetic, punctaj maxim 10/10 Se menționează în proiectul câștigător că minimum 80% din birouri au vizibilitate spre exterior. Acest lucru nu este valid, având în vedere distanțele mari până la zona vitrată (aproximativ 15 m). Pentru ca aceste zone să funcționeze în regim normal, trebuie 4

suplimentat necesarul cu iluminat artificial, lucru care duce la o altă încălcare a temei: „reducerea consumului de energie, consum de energie aproape 0” (pag. 12/tema de proiectare). Criteriul A5: biodiversitate și mobilitate, punctaj maxim 5/5 Proiectul primește punctajul maxim în ciuda faptului că nu atinge nici măcar un subiect din criteriile temei. Legătura cu taluzul împădurit este întreruptă, nu există spații verzi propuse, trasee și facilități pentru biciclete etc. „Diversitatea spațiilor verzi propuse și capacitatea lor de a asigura un biotop pentru diverse specii de plante, insecte și păsări. Măsuri care reduc nevoia de a folosi mașina pentru transportul individual: asigurarea de spații pietonale cât mai ofertante, trasee și facilități pentru biciclete, platforme pentru car-sharing, bike- sharing, încărcătoare și tocuri de parcare pentru mașini electrice” (pag. 20/tema de proiectare). În cadrul conferinței de presă în care s-au anunțat rezultatele, un argument pentru acordarea premiului 1 a fost faptul că propunerea va trebui certificată o singură dată „BREEAM”, incluzând clădirea existentă. Acest lucru este, de fapt, un dezavantaj în economia proiectului, fiindcă actualul consiliu județean va trebui să se mute pe toată perioada șantierului, lucrările de consolidare și extindere fiind invazive. Proiect locul 2: Criteriul A2: funcționalitatea spațiilor propuse, punctaj maxim 10/10 Sala de conferințe de 500 mp este supradimensionată, putând primi cel puțin 400 de vizitatori. Dacă se presupune că această sală este și spațiul multifuncțional din temă, atunci dispunerea radial concentrică în gradene este total nepotrivită pentru un astfel spațiu, în temă solicitându-se „asigurarea flexibilității” (pag. 11/tema de proiectare) În plan, rolul sălii multifuncționale se regăsește de fapt în foyerul N.04 (alți 200 mp). Criteriile A3: concept energetic, punctaj 8/10, și A4: confortul și sănătatea în spațiile interioare, punctaj maxim 5/5 Plafonul vitrat al sălii de conferință către sud creează nevoia unei protecții solare + ventilație în sezonul cald, fapt ce contrazice principiile unei clădiri eficiente energetic (volum foarte mare pentru asigurarea eficientă a confortului termic) și tema de proiectare: „se vor implementa soluții pasive (sisteme de umbrire pentru evitarea supraîncălzirii , ventilare naturală pentru a reduce consumul energetic necesar răcirii)” (pag. 12/Tema de proiectare). Planimetria și finisajele utilizate (beton aparent, terrazzo și sticlă) în cadrul sălii de conferințe nu susțin principiile de asigurare a confortului acustic, făcând dificilă exploatarea spațiului – „se va 5

avea în vedere asigurarea unui confort acustic optim pentru desfășurarea activităților prevăzute” (pag. 14/Tema de proiectare). Suprafața vitrată integral a etajului de birouri, tratată omogen pe toate fațadele, nu ține cont de însorire și generează nevoia de măsuri suplimentare artificiale de climatizare. Criteriile A2: funcționalitatea spațiilor propuse, punctaj 9/10, A3: concept energetic, punctaj 9/10, și A4: confortul și sănătatea în spațiile interioare, punctaj 4/5 Sala de conferințe de 442 mp este supradimensionată, planul tip „sală de sport” cu gradene, cu înălțimea de aproximativ 7 m, fiind ineficient din punct de vedere funcțional, economic și energetic. Opțiunea de a avea un parter extins pe toată suprafața sitului de la sud generează un raport dintre suprafața anvelopantei și volumul interior rezultat complet ineficient, acesta fiind și un criteriu important pentru obținerea certificării de clădire verde. Amplasarea corpului principal (P+3), ce cuprinde funcțiunea de birouri la est, față de clădirea actuală a consiliului județean nu este un avantaj, cum specifică proiectul, ci un dezavantaj din punct de vedere al însoririi. În prima parte a zilei corpul nou umbrește corpul vechi, iar în a doua parte a zilei viceversa. În punctul său de vedere nr. 20920/10.06.2019 asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 21644/10.06.2019, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, ca inadmisibilă și neîntemeiată, și menținerea raportului juriului. SC ......... SRL a luat cunoștință de regulamentul de concurs și de celelalte documente aferente procedurii de atribuire, odată cu publicarea sa în SEAP și pe site-ul Ordinul Arhitecților din România. Regulamentul concursului de soluții prevede: Art. 1.3.5. Decizia juriului concursului este obligatorie pentru Promotor în ceea ce privește respectarea selecției proiectelor depuse în cadrul concursului, a soluției desemnate câștigătoare și a soluțiilor care vor fi premiate. Art. 1.5.5. Juriul este suveran. Decizia sa nu este contestată și este obligatorie pentru Promotor. Fiecare membru al juriului are un vot. Deciziile juriului vor fi luate prin vot majoritar. În cazul unei egalități de voturi, Președintele juriului are votul decisiv. Prevederile regulamentului de concurs au fost cunoscute de către operatorii economici interesați și, implicit, de către contestatoare, încă de la momentul publicării în SEAP a documentației de atribuire, care nu a fost atacată în termenul legal. Mai mult, contestatorul „a ales, prin propria manifestare de voință”, să depună proiectul cu respectarea documentației de atribuire, ceea ce implică o acceptare a acesteia. Pasivitatea contestatorului, constând în așteptarea rezultatului procedurii de atribuire, echivalează cu atitudinea culpabilă a acestuia și nu poate justifica 6

inițierea la acest moment a unui demers judiciar pentru eliminarea/modificarea aspectelor reclamate. Nu este permis ca operatorul economic/candidatul să rămână în expectativă pe durata intervalului cuprins între data inițierii procedurii de atribuire și data comunicării rezultatului concursului de soluții, sperând că va fi declarat câștigător, iar după aflarea rezultatului să reclame prevederile regulamentului de concurs. În vederea evaluării proiectelor depuse de către participanți, potrivit art. 108 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 99 alin. (2) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016, a fost numit un juriu exclusiv din persoane fizice independente față de participanții la concurs, cu pregătire profesională și experiență relevante în domeniu. Pentru atingerea scopului acestei proceduri, legiuitorul a înțeles importanța independenței membrilor juriului, motiv pentru care a prevăzut, la art. 109 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, că este autonom în deciziile și opiniile pe care le emite. Pentru a se elimina pe cât posibil o decizie arbitrară din partea membrilor juriului au fost reglementate criteriile de atribuire, evaluarea proiectelor fiind efectuată prin raportare la acestea. Conform art. 109 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 99 alin. (4) din norme, evaluarea proiectelor se desfășoară în mod anonim și exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunțul de concurs. Un alt argument în favoarea modalității obiective a activității juriului este reflectat și de hotărârea acestuia de a elimina din concurs proiectele neconforme, atunci când a constatat anumite abateri de la regulamentul concursului. De asemenea, astfel cum s- a arătat și în răspunsul formulat către contestatoare în data de 30.05.2019, obiectul concursului a fost selectarea unei soluții care nu are doar caracteristici tehnice. Cerințele minime sunt cele funcțional-arhitecturale, valoarea adăugată regăsindu-se în sinergia dintre spațialitatea soluției propuse, în opțiunile de integrare urbană, în detaliile tehnice folosite etc. Valoarea artistică nu poate fi apreciată în termeni măsurabili; de aceea există un juriu de profesioniști care face evaluarea. Din această cauză, selecția nu se poate baza numai pe date cuantificabile matematic, măsurabile obiectiv, ca în cazul achiziției unor servicii de execuție sau a unor proiecte exclusiv tehnice. Dimensiunea artistică presupune criterii specifice de evaluare, care intră în aprecierea globală a soluției. Juriul de specialiști le-a apreciat global pentru a selecta soluția cea mai bună, de cea mai ridicată calitate artistică pentru cazul specific, ca răspuns la condițiile obiective ale temei/documentației de concurs. Juriul a acordat puncte fiecărui proiect, luând în considerare interpretările specifice și răspunsurile la toate aceste aspecte/ elemente împreună, notând proiectul din punctul de vedere al celor 7

două categorii de criterii propuse si al factorilor de evaluare prezentați pentru fiecare criteriu. Juriul a acordat puncte pentru fiecare sub-criteriu, după care a prezentat nota finală (suma punctelor) pe care a primit-o proiectul respectiv. Aceste puncte au fost consemnate într-un tabel. Media punctelor primite de la toți jurații a reprezentat punctajul final acordat proiectului. Produsul (cea mai bună soluție de arhitectură și a echipei de proiectare ca prestator de servicii) care se achiziționează astfel prezintă o natură specifică, caracterizată de modalitatea artistică de a răspunde scopului. Această natură specifică derivă din faptul că arhitectura este arta de a răspunde estetic cerințelor practice interioare și urbane (funcționale și tehnice) expuse prin tema de proiectare (caietul de sarcini), de a le compune între ele și a le îmbrăca spațial în formă artistică. Toate acestea se întrepătrund și definesc calitatea arhitecturală, care este o valoare de mare complexitate. Un alt aspect constă în caracterul obligatoriu al deciziei juriului pentru autoritatea contractantă, cum de altfel se prevede în mod expres atât în Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice, cât și în regulamentul concursului. Directiva 2014/24/UE, anexa V, partea E: Informații care trebuie incluse în anunțurile privind concursurile de proiecte: Se precizează dacă decizia juriului are caracter obligatoriu pentru autoritatea contractată. Extras din regulamentul concursului: Art. 1.3.5. Decizia juriului concursului este obligatorie pentru Promotor în ceea ce privește respectarea selecției proiectelor depuse în cadrul concursului, a soluției desemnate câștigătoare și a soluțiilor care vor fi premiate. Art. 1.5.5. Juriul este suveran. Decizia sa nu este contestată și este obligatorie pentru Promotor. Fiecare membru al juriului are un vot. Deciziile juriului vor fi luate prin vot majoritar, în cazul unei egalități de voturi, Președintele juriului are votul decisiv. Art. 3.15.1. Decizia juriului privind evaluarea proiectelor nu poate fi contestată și nu poate constitui subiect de drept. Dacă s-ar admite că raportul juriului ar putea fi contestat, toate prevederile menționate mai sus ar fi lipsite de efecte juridice, ceea ce ar conduce la încălcarea principiului de drept potrivit căruia normele juridice se interpretează în sensul de a produce efecte, nu de a nu produce niciun efect. Aceste chestiuni de ordin procedural au fost cunoscute de către participanți, prin intermediul regulamentului de concurs, opozabil prin publicare. Solicitarea contestatorului de a argumenta punctajele oferite criteriilor de atribuire depășește cadrul legal și regulamentar în baza 8

căruia s-a desfășurat procedura concursului de soluții. Pe de o parte, atribuțiile juriului au fost expres prevăzute la art. 1.5.6. din regulament: a) în cadrul primei sesiuni de jurizare, își desemnează prin vot un președinte; b) juriul analizează și decide asupra raportului prezentat de comisia tehnică; c) juriul își stabilește de comun acord metodologia de lucru; d) juriul evaluează toate proiectele depuse în baza criteriilor aplicate pentru stabilirea proiectului câștigător indicate în tema de concurs și anunțul de participare; e) juriul stabilește o ierarhie finală și un singur câștigător al concursului; f) juriul întocmește și înaintează către Promotor raportul juriului privind lucrările juriului și rezultatele concursului, explicând alegerile făcute și incluzând recomandările sale către Promotor. Procesul-verbal de jurizare este un document întocmit în limba română și semnat de către toți membrii juriului, iar, pe de altă parte, prin participarea la concurs, operatorii au fost de acord cu regulamentul acestuia. Dacă ar fi intervenit vreo modificare în privința regulamentului de concurs, în sensul de a se stabili în sarcina juriului atribuția de a argumenta punctajele acordate pentru criteriile de atribuire, cu siguranță ar fi fost adusă la cunoștința tuturor participanților. Raportul juriului prezintă etapizat cum s-a desfășurat jurizarea, tocmai pentru a oferi participanților certitudinea că proiectele lor au fost evaluate în mod corect și transparent. În ceea ce privește motivarea juriului pentru alegerile făcute, aceasta reiese atât din secțiunea Declarația juriului, cât și din secțiunea Concluzii finale și recomandări. Contestatoarea nu relevă nicio vătămare a unui drept sau interes legitim propriu. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de concurs nr. DC1000046, publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la 03.04.2019, autoritatea contractantă ......... („promotorul”), cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, a inițiat un concurs de soluții în vederea obținerii de proiecte pentru extinderea și modernizarea clădirii sediului Consiliului Județean ......... (proiectarea unei noi clădiri care să funcționeze împreună cu sediul actual), servicii estimate valoric la 1.007.815,13 lei, fără TVA, din care contractul de proiectare estimat la 970.000 lei, fără TVA, care revine pentru premiul I, premiul II – 9

30.000 lei (inclusiv TVA) și premiul III – 15.000 lei (inclusiv TVA). Documentația de concurs a fost postată în SEAP la 03.04.2019, alături de anunțul de invitare la competiție. Procedura a fost semnalată și prin anunțul de concurs de proiecte nr. 2019/S066- 155408, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. S66 din 3 aprilie 2019, precum și prin promovarea pe siteul Ordinului Arhitecților

din

România

(https:// www.oar.archi/ro/concursuri/stiri/lansare-concurs-noul-consiliu- judetean-.........). La procedură au fost primite 22 de proiecte, dintre care unul după expirarea termenului de participare. Proiectul SC ......... SRL a fost acceptat de autoritate și clasat pe locul 14, obținând 22 de puncte, iar pe primele trei locuri s-au clasat proiectele 69, 59 și 54. Împotriva acestui rezultat, comunicat la 23.05.2019, pentru motivele evocate mai sus, ulterior purtării unei corespondențe prin care s-a cerut detalierea punctajelor obținute și primirii de la autoritate a unui răspuns considerat nemulțumitor, SC ......... SRL a învestit Consiliul, în termenul legal, cu soluționarea contestației ce formează obiectul prezentei cauze. Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, este de remarcat că documentația de concurs, alcătuită din fișa de date, regulamentul concursului, părțile tehnice (tema, documentație de urbanism și avize, expertize, planșe foto, planuri, relevee, studii și altele), formularele necesare și modelul contractului de proiectare, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de concurs, inclusiv pentru SC ......... SRL. La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul (concurentul) depune oferta (proiectul) elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul (concurentul) elaborează oferta (proiectul) în conformitate cu prevederile documentației de atribuire (concurs). Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a 10

Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. Acest principiu impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții (ex pluribus, Ordonanța din 10 noiembrie 2016, Spinosa Costruzioni Generali și Melfi, C-162/16, EU:C:2016:870, punctul 23). Curtea a reiterat, la punctul 34 din Hotărârea din 13 iulie 2017, Ingsteel și Metrostav (C-76/16, EU:C:2017:549), că „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și normal de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 36, precum și jurisprudența citată)”. Depășind această introducere de subliniere a importanței conformării întru totul la regulile impuse de autoritate în documentația de concurs, conformare care reprezintă regula în sistemul de atribuire a contractelor de achiziții publice, asupra aspectelor sesizate de reclamantă, Consiliul ia act că rezultatul evaluării a fost stabilit de juriul delegat în acest scop prin raportul concursului întocmit în perioada nr. 17-19.05.2019, rezultat comunicat competitorilor la 23.05.2019. La 30.05.2019, SC ......... SRL a reacționat prin formularea contestației la Consiliu și la autoritatea achizitoare, în interiorul termenului legal de contestare. 11

Autoritatea invocă inadmisibilitatea contestației, bizuindu-se pe clauzele regulamentului de concurs, însă forul administrativ- jurisdicțional se detașează de poziția autorității, pe care o consideră nefondată, întrucât un regulament propriu nu poate îngrădi drepturi recunoscute de Legea fundamentală a țării, cum este și acela al accesului la o formă de jurisdicție (în pofida clauzei de la pct. 8.1 – „Prin participarea la acest Concurs, concurenții sunt de acord să se conformeze prezentului Regulament.”). Nu se poate porni de la premisa că, prin participarea la concurs, societatea își pierde dreptul de invoca eventualele nereguli observate în derularea procedurii și care o vatămă. Interpretarea promovată este incompatibilă cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, dar și cu art. 21 din Constituție, întrucât i-ar nega persoanei care se consideră vătămată dreptul de a ataca la o instanță administrativă sau judiciară actul vătămător adoptat de autoritatea contractantă, direct sau indirect, în etapa de punctare a proiectelor. De altminteri, chiar în amintitul regulament, există o secțiune dedicată contestațiilor (pct. 3.15), unde se face referire la Legea nr. 101/2016 și la Consiliu: 3.15.1 Decizia juriului privind evaluarea proiectelor nu poate fi contestată și nu poate constitui subiect de drept. 3.15.2 Eventualele contestații se pot depune conform Art. 2 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor cu sediul în Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, ........., cod poștal: 030084, e-mail: office@cnsc.ro, telefon (4)021.310.46.41, fax (4)021.310.46.42, site Internet www.cnsc.ro. 3.15.3 Înainte de a se adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, persoana vătămată notifică Promotorul cu privire la pretinsa încălcare a aspectelor procedurale și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și la intenția de a sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, respectând prevederile art. 6 din Legea nr. 101/2016. Există indicată și o dată-limită de depunere a contestațiilor (pct. 3.17 - Calendarul concursului), respectiv „10 zile de la comunicarea rezultatului procedurii”. Cu alte cuvinte, chiar regulamentul de care se prevalează autoritatea admite că se pot depune contestații, în discuție rămânând, eventual, care sunt actele contestabile. Relativ la interesul petentei, pe care îl neagă autoritatea contractantă (pag. 7 din punctul de vedere), Consiliul este de părere că există interes în persoana contestatoarei, chiar dacă proiectul acesteia a fost clasat pe locul 14, mai cu seamă că se solicită refacerea întregului raport al juriului și repunctarea tuturor proiectelor, nu doar a celor premiate. Intrând în cercetarea fondului, speța de față ridică o problemă specifică procedurilor competiționale deschise cu o doză mare de subiectivism în evaluarea lucrărilor depuse, cum sunt concursurile de soluții, concursuri în care selectarea planului sau a proiectului 12

este dată în sarcina unui juriu tehnic, iar nu a unei comisii de evaluare. Potrivit Legii nr. 98/2016: Art. 108. - (1) În scopul evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă numeşte un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. (2) În cazul în care participanţilor la concurs li se solicită o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să deţină calificarea respectivă sau o calificare echivalentă. Art. 109. - (1) Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite. (2) Juriul are obligaţia de a evalua, în mod anonim şi exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs, planurile şi proiectele depuse de candidaţi. (3) Anonimatul este menţinut până la momentul la care juriul adoptă o decizie sau formulează o opinie, în acest sens nu sunt aplicabile prevederile art. 63 alin. (2) privind obligaţia publicării prin mijloace electronice a denumirii şi a datele de identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător. (4) Pe baza evaluării calitative a fiecărui proiect, juriul stabileşte clasamentul proiectelor, precum şi observaţiile şi aspectele care ar trebui clarificate, într-un raport semnat de toţi membrii juriului. (5) Candidaţii pot fi invitaţi, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor consemnate în raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele. (6) Juriul are obligaţia de a redacta un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului şi candidaţi. iar la art. 99 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 se arată: Art. 99. - (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua proiectele prezentate în cadrul unui concurs de soluţii în conformitate cu dispoziţiile art. 108 şi 109 din Lege. (2) În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a numi un juriu format din cel puţin 3 membri, persoane fizice independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu. (3) Membrii juriului pot fi numiţi din cadrul autorităţii contractante, dacă este posibil, sau din afara acesteia. (4) Juriul stabileşte clasamentul proiectelor pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs şi/sau în documentaţia de concurs. (5) În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului proiectelor întocmit de juriu, în conformitate cu dispoziţiile alin. (4). Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante. În lumina acestor prescripții normative, pentru concursul în referință, juriul a fost constituit din persoane de specialitate (arhitecți), prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean ......... nr. 233/09.05.2019. Esențiale, în cazul competiției, sunt cunoștințele și experiența de netăgăduit a specialiștilor desemnați de autoritate, eminamente în domeniul tehnic al concursului. Opiniile exprimate de acești specialiști în exercițiul atribuțiilor care le revin sunt dincolo de posibilitatea de verificare a organului administrativ-jurisdicțional, care nu se confundă cu un supra-juriu 13

de punctare a proiectelor ori de cenzurare a punctajelor acordate de juriul compus din cei cinci arhitecți desemnați. Se cuvine a fi știut că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcția pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiție competența de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceștia și de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuțiilor instanțelor judecătorești. Așadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanță de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce privește controlul legalității procedurii de desfășurare a examenului sau concursului respectiv (a se vedea Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 172 din 20 martie 2014 și Decizia nr. 725 din 16 decembrie 2014). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin hotărârea pronunţată în cauza Van Marle şi alţii contra Belgiei, 1986, şi prin decizia de inadmisibilitate pronunţată în cauza San Juan contra Franţei, 2002, a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice „litigiilor” ce ar putea apărea în această materie. Jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care Comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs (a se vedea decizia nr. 3976 din 9 decembrie 2015). 14

În speță, prezintă relevanță următoarele clauze ale regulamentului de concurs, judicios semnalate de către autoritatea pârâtă: 1.3.5. Decizia juriului concursului este obligatorie pentru Promotor în ceea ce privește respectarea selecției proiectelor depuse în cadrul concursului, a soluției desemnate câștigătoare și a soluțiilor care vor fi premiate. 1.5.5. Juriul este suveran. Decizia sa nu poate fi contestată și este obligatorie pentru Promotor. Fiecare membru al juriului are un vot. Deciziile juriului vor fi luate prin vot majoritar. În cazul unei egalități de voturi, Președintele juriului are votul decisiv. 3.15.1. Decizia juriului privind evaluarea proiectelor nu poate fi contestată și nu poate constitui subiect de drept. clauze pe care SC ......... SRL le cunoștea și care, odată în plus, împiedică forul jurisdicțional să efectueze o repunctare a proiectelor pe bazele prestabilite în fișa de date a concursului, eminamente subiective, necuantificabile matematic, în general de ordin artistic. Consiliul nu poate decât să își limiteze controlul la aspecte ce țin de verificarea urmăririi procedurii de către juriul desemnat, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională („controlul legalității procedurii de desfășurare”). În aceste condiții, controlul de către tribunalul administrativ al unei asemenea operațiuni este în mod necesar restrâns. Aceasta este și situația în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene, al cărei control se limitează la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, a exactității materiale a situației de fapt, precum și a absenței unei erori vădite de apreciere și a unui abuz de putere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 12 octombrie 2016, Land Hessen/ Pollmeier Massivholz, C-242/15 P, nepublicată, EU:C:2016:765, punctul 28). În special, nu ține de competența instanțelor Uniunii, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea Comisiei cu propria apreciere economică (Hotărârea din 24 octombrie 2013, Land Burgenland și alții/Comisia, C-214/12 P, C-215/12 P și C-223/12 P, EU:C:2013:682, punctul 78). Similar, nu ține de competența Consiliului, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea celor cinci membri ai juriului cu propria apreciere artistică, de expresivitate, de inovare, de funcționalitate, de urbanism șamd. 15

Astfel fiind, se remarcă faptul că autoritatea a fixat următorii factori și subfactori de punctare: A. SATISFACEREA CERINȚELOR SPAȚIALE, FUNCȚIONALE ȘI TEHNICE – maxim 60 de puncte A1 - Intervenția urbanistică - maxim 20 puncte Intervenția urbanistică, relația cu Piața Mărăști și cu vecinătățile imediate, capacitatea propunerii de a modera intersecția diferitelor țesuturi urbane, dintre traficul auto și cel pietonal/velo, dintre spațiile dinamice și cele statice. A2 - Funcționalitatea spațiilor propuse - maxim 10 puncte Tipul de spații propuse, deschiderea spre oraș, spre public, accesibilitatea în toate spațiile propuse și controlul accesului în spațiile interioare, relația spațiilor interioare cu cele exterioare. Asigurarea spațiilor de lucru in condiții de eficiență și confort, asigurarea suficiente locuri de lucru pentru structura organizatorică existentă, incluzând și personalul Administrației Domeniului Public și Privat, inclusiv pentru posturile momentan vacante din organigrama Consiliului Județean ......... și pentru eventuale dezvoltări ale organigramei existente în prezent. Se va aprecia înțelegerea funcționării Consiliului Județean, a relațiilor dintre diferitele Servicii/Direcții, grupării lor și a fluxurilor dintre ele. A3 - Concept energetic - maxim 10 puncte Reducerea pierderilor de energie, reducerea consumurilor de energie, folosirea, dacă se consideră fezabil, sistemelor de producere a energiei regenerabile și integrarea, nu aplicarea, acestora in ansamblul arhitectural propus. A4 - Confortul și sănătatea în spațiile interioare - maxim 5 puncte Asigurarea accesului luminii naturale, analiza posibilității de a ventila natural o parte din spații, confortul termic, confortul acustic. A5 – Biodiversitate și mobilitate - maxim 5 puncte Diversitatea spațiilor verzi propuse și capacitatea lor de a asigura un biotop pentru diverse specii de plante, insecte și păsări. Măsuri care reduc nevoia de a folosi mașina pentru transportul individual: asigurarea de spații pietonale cât mai ofertante, trasee și facilități pentru biciclete, platforme pentru car-sharing, bike-sharing, incărcătoare și locuri de parcare pentru mașini electrice etc. A6 – Criteriul economic - maxim 10 puncte Realismul propunerii și măsura în care soluția propusă promite o exploatare economică și ecologică. Costul efectiv al proiectării și încadrarea acestuia in plafonul maxim de cost estimat. Neîncadrarea în plafonul maxim de cost estimat duce la eliminarea concurentului. B. EXPRESIVITATEA INTERVENȚIEI - maxim 40 de puncte B1 - Expresivitatea ansamblului propus - maxim 20 puncte Inserția unui nou corp de clădire, modernizarea clădirii existente și conectarea obligatorie a celor două construcții, obținând, per ansamblu, un exemplu de arhitectură contemporană, reprezentativă pentru administrația publică județeană. B2 – Atmosfera spațiilor propuse - maxim 10 puncte Calitatea spațiilor propuse, atmosfera lor, relațiile vizuale între spații, armonia formală, a paletei de culori, calitatea luminii etc. B3 – Caracterul inovator al proiectului - maxim 10 puncte Modul prin care soluția propusă abordează inovator inserția urbanistică și conceptul de arhitectură sustenabilă. ALGORITMUL DE CALCUL PENTRU EVALUAREA FINALĂ (maxim 100 de puncte) A1 + A2 + A3 + A4 + A5 + A6 + B1 + B2 + B3 = maxim 100 de puncte Din parcurgerea raportului, Consiliul observă că juriul s-a conformat acestor factori și subfactori, existând și minime explicații justificative pentru punctare, context în care nu se impune anularea raportului: Runda V - Acordarea premiilor Juriul a hotărât: Se acordă premiul I, contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 970 000 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 69 de concurs. 16

Se acordă premiul II în valoare de 30 000 lei lei proiectului cu nr. 59 de concurs. Se acordă premiul III în valoare de 15.000 lei proiectului cu nr. 54 de concurs. Declaraţia juriului Iniţiativa Consiliului Judeţean ......... de a organiza un concurs de soluţii de arhitectură pentru extinderea sediului său este un demers lăudabil în contextul constituirii unei culturi a concursului de soluţii ca procedură de achiziţie publică. Tema întocmită reflectă o viziune pentru viitor şi o dorinţă de poziţionare a aparatului administrativ la cel mai înalt nivel de performanţă şi servicii în administraţie publică. Juriul mulţumeşte, de asemenea, întregului comitet organizatoric, comisiei tehnice, secretariatului juriului şi consultantului tehnic pentru buna desfăşurare a consursului de soluţii. Noul sediu al Consiliului Judeţean ........., prin intermediul acestui demers, poate deveni un exemplu de bună practică atât pentru administraţiile locale, cât şi pentru publicul general, prin intervenţia la nivel urban, mizând pe generarea unor spaţii publice de natură să crească calitatea vieţii în zonă. Juriul a apreciat mai multe proiecte şi diversitatea acestora, fapt care a oferit posibilitatea de a analiza scenarii multiple pentru extinderea Consiliului Judeţean .......... Juriul a considerat benefică tema ce a permis concurenţilor diferite interpretări şi rezolvări ale cerinţelor beneficiarului. Premiile oferite au încercat să selecteze cele mai creative şi sustenabile rezolvări ale temei de concurs. Au fost identificate cel puţin trei moduri de raportare a noului volum la contextul existent. O dificultate majoră a reprezentat-o modul de integrare estetică şi urbanistică a clădirii existente în ansamblul final. Au fost apreciate soluţiile care au apreciat toate aspectele de context urban integrate cu aspectele funcţionale ale cerinţelor beneficiarului. Juriul a căutat să selecţioneze proiecte care au o înţelegere aprofundată şi matură asupra temei, precum şi o capacitate a concurenţilor de a soluţiona proiectul în termeni de profesionalism şi creativitate. S-au apreciat mai multe soluţii, atât funcţionale, cât şi arhitecturale, urbanistice, din diverse proiecte participante, însă juriul şi-a îndreptat atenţia spre patru proiecte care înglobează un răspuns complex, coerent şi unitar. CONCLUZII FINALE Şl RECOMANDĂRI Proiectului cu nr. de concurs 69 - Premiul I Proiectul este un răspuns matur, aprofundat şi asumat al temei de concurs. Acesta răspunde coerent şi argumentat provocărilor şi dificultăţilor amplasamentului şi clădirii existente. Soluţia propusă denotă o bună cunoaştere a tehnologiei construcţiei, o siguranţă în abordare care poate fi considerată garanţia unei bune realizări. Conceptul este, în esenţă, unul sustenabil, reutilizând şi incluzând construcţia existentă. Abordarea integrată a celor două componente ale temei, respectiv extinderea şi corpul existent, oferă posibilitatea realizării unui singur proces de certificare şi premiza unui standard superior. Modul neinvaziv de intervenţie asupra spaţiului verde existent/taluz denotă o cunoaştere a principiilor de protejare a cadrului natural în oraş. Clădirea propusă îşi asumă un standard de sustenabilitate şi eficienţă energetică mai înalt pentru clădirile public-administrative. În fine, propunerea convinge prin simplitate, eleganţă, atemporalitate şi coerenţă, putând deveni cu uşurinţă clădirea reprezentativă a Consiliului Judeţean. Recomandări Recomandăm îmbunătăţirea relaţiei spaţiilor interioare destinate publicului cu spaţiul urban exterior. De verificat şi confirmat capacitatea circulaţiei verticale interioare către sala multifuncţională de la etajul şase. Recomandăm studierea unui acces separat pentru oficiali şi ajustarea fluxurilor interioare în funcţie de circuitul documentelor. Concurentul poate lua în considerare amenajarea unei zone de parcare pentru biciclete, îmbunătăţirea climatului interior prin ventilare directă, precum şi optimizarea spaţiilor de birouri conform unei organigrame propuse de beneficiar. Recomandăm o atenţie asupra spaţiului verde natural în întregimea lui. 17

Proiectului cu nr. de concurs 59 - Premiul II Juriul apreciază modul de amplasare şi relaţionare a noului corp în contextul existent. Propunerea reuşeşte să creeze un ansamblu coerent şi articulat. Spaţiul public variat devine un lobby urban ce ordonează accesul către principalele funcţiuni. Juriul apreciază gestul arhitectural asumat, dialogul dintre spaţiul interior şi exterior fiind mediat de natură. Proiectul se remarcă prin calitatea volumetrică şi arhitecturală a corpului nou, amplasarea sălii multifuncţionale în relaţie directă cu spaţiul public, calitatea, flexibilitatea şi originalitatea spaţiilor interioare. Proiectul are avantajul unei abordări unitare a faţadelor, tratate cu atenţie şi sensibilitate. Recomandări: Recomandăm un studiu dedicat faţadelor corpului existent în legătură cu mărirea golurilor existente în contextul refacerii faţadei. Recomandam revizuirea retragerii corpului nou faţa de cladirea bibliotecii. Proiectului cu nr. de concurs 54 - Premiul III Poziţionarea spre est a noului corp de clădire a fost considerată de juriu o amplasare optimă în contextul dat. Prezenţa porticului propus devine un filtru la nivelul spaţiului public printr-o trecere graduală către clădirea actuală. Juriul a apreciat tratarea arhitecturală a parterului,care oferă un spaţiu public structurat, articulând piaţeta publică, precum şi accesul direct către sala multifuncţională Proiectul propus structurează prezenţa clădirii la nivelul urban al Pieţei Mărăşti. Juriul apreciază aprofundarea detaliilor, calitatea spatiilor interioare si materialitatea lor. Recomandări: Se recomandă o studiere mai atentă a modului de tratare a faţadelor corpului existent. Proiectului cu nr. de concurs 65 - Menţiune onorifică Juriul apreciază acurateţea spaţială şi logica structurală a clădirii noi propuse, precum şi modul de articulare a celor două corpuri, rezultând un spaţiu urban coerent şi deschis către public. Claritatea şi aspectul ansamblului sunt rezultatul unui demers studiat care merită remarcat. Dorim să evidenţiem acest proiect oferind o menţiune onorifică pentru abordarea structurată şi integrată cu discreţie. CLASAMENTUL FINAL Nr.concurs PUNCTE APRECIERILE JURIULUI 69 93 PREMIUL I 59 88 PREMIUL II 54 82 PREMIUL III 63 75 Menţiune onorifică 50 71 Punctul apreciat al proiectului este reprezentat de dezvoltarea unui spaţiu public deschis către zona verde a versantului printr-un sistem de promenade conectate cu extinderea consiliului. Punctul deficitar al proiectului constă într-o intervenţie susţinută asupra volumului existent, fără a justifica economic anvergura intervenţiei 62 68 Juriul a apreciat o viziune optimistă de dezvoltare pe termen lung a zonei. Soluţia propusă are calităţi arhitecturale vizibile în faţadă şi în materialele folosite. Considerăm că soluţia nu dezvoltă conceptul propus şi nu valorifică amplasamentul la potenţialul său real. A fost apreciată intervenţia în Piaţa Mărăşti. 55 59 Intervenţia propusă completează firesc volumul existent. Juriul a apreciat modul în care propunerea reuşeşte să unifice estetic faţadele imobilului. Final, demersul s-a limitat doar la faţa dă oferind exclusiv o soluţie pe un palier estetic 18

68 52 Conceptul principal al proiectului, reprezentat de pietonalul menit să asigure legătura între cota actuală a pieţei Mărăşti şi cota superioară, asigură o trecere mult amplificată între cele două terase ale zonei efervescente a pieţei spre parcul sudic, fiind o conexiune firească între cele două terase. La frontul stradal unitatea arhitecturală nu este asigurată, fiind un amalgam de cinci stiluri de arhitectură diferite, care nu fuzionează într-un întreg. 53 42 Proiectul accentuează axa urbanistică dintre volumul consiliului şi cel al bibliotecii, iar volumul dezvoltă dezechilibrat mai multe stiluri arhitecturale în aceeaşi compoziţie. 56 41 Spaţiul public creat la nivel pietonal a fost apreciat de juriu, la fel ca modul de articulare a celor două volume administrative. Totuşi, intervenţia urbanistică a fost considerată masivă şi prea invazivă în sit. 61 40 Proiectul propus are calităţi arhitecturale şi urbanistice, precum şi capacitatea de a crea spaţii publice noi pentru zonă. Totodată considerăm că propunerea depăşeşte, ca nivel de intervenţie, capacitatea amplasamentului de a fi construit. Soluţia este neeconomică prin raportul între intervenţia propusă şi spaţiul rezultat, în dezavantajul beneficiarului. 60 39 Proiectul propune o intervenţie curajoasă într-un sit dominat de obiecte de arhitectură cu personalitate puternică. Propunerea de a amenaja cornişa verde a oraşului este în discordanţă cu principiile de protejare a cadrului natural. Soluţia poate ridica dificultăţi tehnice de realizate, de natură să compromită investiţia. Propunerea, deşi apreciată, nu este suficient de convingătoare. 57 32 Soluţia încearcă să ordoneze şi să structureze imaginea cu care imobilul intervine în ansamblul urban al Pieţei Mărăşti. Din păcate, intervenţia dezvoltată excesiv pe orizontală anulează, prin masivitate, spaţiul liber pietonal aflat între clădirile existente. 66 22 Deşi intenţia de a crea un volum unitar şi reprezentativ este justă, soluţia propusă nu reuşeşte să aducă un plus, din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, zonei. 70 21 Corpul nou propus vine ca o completare a necesităţii de spaţiu, răspunzând astfel cerinţei de extindere specificate prin temă, însă, soluţia de arhitectură este apreciată drept una invazivă. 65 20 Soluţia arhitecturală nu pune în valoare contextul existent într-un mod coerent şi convingător, iar comunicarea funcţională dintre corpul existent şi cel propus este una deficitară. 67 19 Conceptul energetic care se conturează prin propunere, axat pe faţade- cortină duble cu recuperare de căldură, la care se adaugă legătura între terasa inferioară şi cea superioară, reprezintă elementele de definire a întregii intervenţii, însă fragmentarea funcţiunilor prin cele trei volume duce la o lipsă de sustenabilitate a proiectului. Ecranarea bibliotecii reprezintă principalul dezavantaj al soluţiei. 64 11 Proiectul ilustrează o abordare nerealistă si neconformă cu tema. 52 10 Propunerea nu oferă o imagine arhitecturală relevantă, limbajul proiectului nefiind adecvat cerinţelor de temă. Raportul este însoțit de o anexă în care sunt evidențiate punctajele obținute de către fiecare participant la fiecare dintre cei 9 subfactori (A1 + A2 + A3 + A4 + A5 + A6 + B1 + B2 + B3). În cadrul controlului de legalitate, Consiliul apreciază că nu se confirmă vreo eroare manifestă care să fi viciat exercitarea atribuțiilor juriului, respectiv examinarea nu relevă existența unui caracter arbitrar al deciziei juriului, însușită de autoritatea contractantă. 19

Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că reclamanta nu a demonstrat caracterul eronat al punctării în cauză și că, în orice caz, aceasta nu a demonstrat o posibilă eroare vădită de apreciere comisă de membrii juriului cu ocazia evaluării ofertei sale. Nici în ceea ce privește respectarea temei de proiectare nu se confirmă criticile aduse de petentă, dat fiind că autoritatea a lăsat o anumită libertate participanților, după cum reiese din răspunsurile de clarificare postate în SEAP: Clarificare din adresa nr. 13053/15.04.2019: TEMA Punctul 3.1.1. - "Nu se vor propune modificări structurale ale clădirii existente". în ce măsură este acceptată totuşi intervenţia de completare a volumului parterului din lateralul clădirii existente prin consolidarea suplimentară? (în acelaşi aliniat avem: "se pot propune intervenţii volumentrice/funcţionale DACĂ intervenţia este bine argumentată", "vizează o închegare mai bună a ansamblului cu oraşul"). Este eliminatorie propunerea de completare volumetrică? Răspuns: Intervenţiile asupra clădirii existente sunt acceptate. Oportunitatea lor va fi evaluată in funcţie de cât de bine sunt susţinute de soluţia propusă. Propunerea de completare volumetrică nu este eliminatorie. Clarificare din adresa nr. 14909/03.05.2019: Am avea nevoie de o lamurire legata de suprafetele aferente unor functiuni. Este vorba de sala multifunctionala. In cei 500mp s-a considerat inclus si un foyer sau ii e necesara o alta suprafata suplimentara? Iar in cazul restaurantului in suprafata sa este considerata si o bucatarie sau se va adauga in plus? Răspuns: Suprafețele date în tema de proiectare sunt orientative, având scopul de a estima un gabaritului general, un buget orientativ și pentru exemplificarea funcțiunilor principale de care este nevoie pentru buna funcționare a instituției. Participanții au libertatea să dimensioneze spațiile enumerate în tema de proiectare și funcțiunile conexe, astfel încât să satisfacă nevoile funcționale ale instituției. Participanții pot, de asemenea, să propună rezolvări funcționale inovatoare, care nu urmează întocmai enumerarea funcțiunilor din tema de proiectare. Concret, în temă, s-a luat în calcul și foyerul în suprafața orientativă de 500 mp pentru sala multifuncționala, iar în cazul zonei de servire masă s-a luat în calcul fără a fi o bucătărie locală (nefiind dorită), ci doar spații pentru semipreparare. Clarificare din adresa nr. 14909/03.05.2019: Sala multifuncțională - înlocuiește sala de ședințe din cadrul corpului existent sau e un spațiu adițional? Răspuns: Sala multifuncțională înlocuiește sala de ședințe din cadrul corpului existent. Participanții au libertatea și să păstreze sala de ședințe actuală, dacă o consideră potrivită. Este alegerea participanților dacă propun o reconfigurare a sălii de ședințe sau o păstrează pe cea existentă. Prin urmare, o anumită libertate a fost lăsată la dispoziția concurenților proiectanți, chiar și în ceea ce privește modificările structurale ale clădirii existente, libertate de care aceștia au profitat sau nu. Corpul de arhitecți care au compus juriul au analizat proiectele inclusiv din respectării temei de proiect, fiind cei mai în măsură să se pronunțe și să emită recomandări. Autoritatea a procedat legal și în privința obligației de detaliere a punctajului, întrucât nici Legea nr. 98/2016 și nici normele de aplicare a ei nu o obligă să dezvolte cum au apreciat membrii juriului elementele artistice, funcționale, inovatoare, de confort, 20

expresivitate șamd ale proiectului reclamantei, majoritatea imposibil de cuantificat matematic ori comparativ, ținând de percepția fiecărui membru al juriului. În considerarea celor evocate, Consiliul determină că în mod legal autoritatea, pe baza raportului juriului, a acordat cele trei premii și a clasat oferta reclamantei pe locul 14, neexistând motive pentru infirmarea acestor măsuri, pentru anularea raportului procedurii prin care a fost stabilit rezultatul procedurii și nici pentru obligarea autorității contractante la reevaluarea proiectelor. Astfel fiind, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația SC ......... SRL nr. 76/30.05.2019, în contradictoriu cu .......... Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația SC ......... SRL nr. 76/30.05.2019, în contradictoriu cu .......... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile lucrătoare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ........ ............... ................ Redactată în patru exemplare, conține douăzeci de pagini. 21