Decizie CNSC 2594/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2594/C1/3072 Data: 03.09.2025 Prin contestația nr. 3000/08.08.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 54848/08.08.2025, formulată de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL, cu sediul în București, Șos. București - Ploiești, nr. 73-81, Victoria Park, Corp Clădire C4, Parter, Zona B, sector 1, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J2019016321403, având cod unic de înregistrare RO 41963989, reprezentată legal prin împuternicit șef Departament licitații, împotriva răspunsului consolidat clarificări, publicat în SEAP la 31.07.2025, emis de către autoritatea contractantă COMUNA MITRENI, cu sediul în localitatea Mitreni, str. Mușețelului, nr. 188, județul Călărași, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Achiziția unui ansamblu de elemente software și hardware în cadrul proiectului – Valorificarea avantajelor digitalizării în cadrul UAT Mitreni, județul Călărași”, cod CPV 48219300-9, s-a solicitat: 1. Obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor din Răspunsul consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 privind documentația de atribuire pe care le va dezvolta în prezenta contestație ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală, prin asigurarea informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați; 2. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea prezentei contestații. 3. În subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, solicită anularea procedurii, în conformitate cu prevederile art. 212, alin. (1). lit. d) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, Pagina 1 din 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția lipsei calității de persoană vătămată, invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere. Admite, în parte, în ceea ce privește expertul analiză de business (critica 1) și studiile experților tehnici (critica 2), contestația formulată de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA MITRENI, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea punctului 1 din răspunsul consolidat cu respectarea prevederilor legale, a considerentelor prezentei și a achiesării privind critica 2 din punctul de vedere. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA MITRENI Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............. PREȘEDINTE ........................... Consilier de soluționare .................. Redactat practicaua deciziei ................ Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 32 (treizecișidouă) pagini Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2594/C1/3072 Data: 03.09.2025 Prin contestația nr. 3000/08.08.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 54848/08.08.2025, formulată de .......................SRL, cu sediul în ........., Șos. ......... - .................., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare RO ............, reprezentată legal prin împuternicit șef Departament licitații, împotriva răspunsului consolidat clarificări, publicat în SEAP la 31.07.2025, emis de către autoritatea contractantă ........., cu sediul în localitatea Mitreni, ........., județul ........., în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Achiziția unui ansamblu de elemente software și hardware în cadrul proiectului – Valorificarea avantajelor digitalizării în cadrul UAT Mitreni, județul .........”, cod CPV 48219300-9, s-a solicitat: 1. Obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor din Răspunsul consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 privind documentația de atribuire pe care le va dezvolta în prezenta contestație ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală, prin asigurarea informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați; 2. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea prezentei contestații. 3. În subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, solicită anularea procedurii, în conformitate cu prevederile art. 212, alin. (1). lit. d) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: A. Suspendarea procedurii de atribuire a contractului. Contestatorul, solicită Consiliului să dispună suspendarea procedurii de atribuire, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 1) din Legea nr. 101/2016 până la soluționarea prezentei contestații. Pagina 1 din 34

B. Situația de fapt. Contestatorul arată că la data de 01.07.2025, prin anunțul de participare nr. CN1082859/01.07.2025, autoritatea contractantă a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Achiziția unui ansamblu de elemente software și hardware în cadrul proiectului - Valorificarea avantajelor digitalizării în cadrul UAT Mitreni, Județul .........” Cod SMIS 343261”. Precizează că la data de 17.07.2025 a adresat în SICAP o serie de întrebări de clarificare, cu privire la unele aspecte din documentația de atribuire a căror clarificare era necesară pentru a putea formula o ofertă conformă și completă în cadrul procedurii de achiziție. La data de 31.07.2025, autoritatea contractantă a publicat răspunsul consolidat cu denumirea „Raspuns consolitat clarificari”, fișier word denumit „Raspuns consolidat_schita clarificari_v3.docx”. Având în vedere modul în care autoritatea contractantă a ales să ofere răspunsuri la anumite întrebări de clarificare pentru procedura de față, consideră că societatea sa, la fel ca și orice alt operator economic interesat de prezenta procedură de achiziție publică, este în imposibilitatea de a depune o ofertă tehnică completă, corespunzătoare cu necesitățile autorității contractante, fără a exista riscul respingerii acesteia ca neconformă. În urma analizei Răspunsului consolidat clarificări publicat de autoritatea contractantă, precizează că a identificat o serie de aspecte care sunt nelegale raportat la dispozițiile Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, după cum va arăta în continuare. 1. Nelegalitatea răspunsului nr. 1 din cadrul Răspuns consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la încadrarea rolului Expert Analist business în categoria studiilor superioare cerute experților „cu rol de coordonare și instruire”. După parcurgerea răspunsurilor formulate de autoritatea contractantă la întrebările de clarificare adresate de societatea sa, a constatat că modalitatea în care autoritatea contractantă a răspuns la solicitările de clarificare reprezintă o încălcare a dispozițiilor legale în vigoare după cum va arăta în continuare: Astfel, arată că în cadrul caietului de sarcini, la cap. 7.1. Resurse umane și expertiza acestora, necesare pentru realizarea activităților contractului și implementare, autoritatea contractantă solicită 8 experți cheie, dintre care: i) pentru 6 experți solicită „Studii superioare finalizate cu diploma de licența în domeniul telecomunicațiilor sau informatică” ii) pentru 1 expert solicită „Studii superioare finalizate cu diplomă de licență în domeniul tehnic;” iii). pentru 1 expert nu se solicită niciun domeniu de studii. Pagina 2 din 34

Redă în continuare tabelar cerințe de calificare pentru cei 8 experți cheie solicitați. Contestatorul susține că a solicitat autorității contractante corectarea cerințelor în raport cu prevederile legale în vigoare, astfel: „(......) [3] Pentru a evita restricționarea participării la procedură și având în vedere recomandările ANAP, vă rugăm să i) confirmați că prin „Studii superioare finalizate cu diploma de licență în domeniul telecomunicațiilor sau informatică” sunt acceptați absolvenți (studii finalizate cu diplomă de licența sau echivalent) ai următoarelor facultăți: informatica / matematica - informatica / electronică și telecomunicații / cibernetică, statistică și informatică economică/ tehnologia informației / calculatoare / automatică / ingineria sistemelor/ contabilitate și informatica de gestiune, ii) și să reformulați cerințele de studii pentru experții cheie Manager de proiect, Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica / contabilitate de gestiune / cibernetica, statistica și informatica economica / tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor / electronica / telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diploma de licență sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesionala în domeniul IT&C”, formulare recomandată de ANAP. [4] Facem precizarea suplimentară că cerința de „Studii superioare finalizate cu diploma de licență în domeniul telecomunicațiilor sau informatica” este abuzivă atât pentru expertul Manager de proiect cât și pentru expertul Analist de business, aceste roluri având atribuții care nu implică dezvoltarea de software, în situația menținerii lor în forma inițială, aceste cerințe reprezentând cerințe abuzive în raport cu prevederile art. art. 50, alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, cu completările și modificările ulterioare, respectiv prevederile art. 31, alin. (1) din HG 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, acestea trebuind eliminate: (...........) [5] Pentru expertul Specialist instruire, cu scopul de a evita restricționarea participării la procedura și având în vedere că nu a fost definit ce înțelege Autoritatea contractanta prin „diploma de licență în domeniul tehnic;” va rugam sa acceptați reformularea cerințelor de studii astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica / contabilitate de gestiune / cibernetica, statistica și informatica economica / tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor / electronica / telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diploma de Pagina 3 din 34

licența sau echivalent urmate de cursuri de formare/reconversie profesionala in domeniul IT&C”, formulare recomandata de ANAP”. Contestatorul arată că în răspunsul transmis la solicitarea sa, autoritatea contractantă a împărțit în două categorii experții cheie pentru care în documentația de atribuire se solicită studii superioare finalizate cu diplomă de licență în anumite domenii, astfel: „Referitor la întrebarea nr 1 din cererea de clarificare autoritatea, reformulează cerința astfel: Pentru experții cu rol tehnic, Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se accepta reformularea astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica, tehnologia informației /calculatoare /automatica /ingineria sistemelor”. Pentru experții cu rol de coordonare și instruire Manager de proiect, Specialist instruire se acceptă reformularea astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica / contabilitate de gestiune / cibernetica, statistica si informatica economica / tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor / electronica / telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diploma de licență sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesionala în domeniul IT&C”. De asemenea contestatorul arată că în caietul de sarcini , cap. 7.1.1 Activitățile și experiența minima specifica și prin răspunsul la întrebarea nr. 7 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, prin care autoritatea contractantă a confirmat că se elimină cerința „Asigura implementarea cerințelor de software GIS legate de licențe (de exemplu sistem de operare, GIS, virtualizare, vizualizare, analitice etc.)” pentru expertul Analist de Business, autoritatea contractantă precizează care sunt responsabilitățile rolul Expert analist business: „4) Expert analist business Activități: • Suport în implementarea analiza de business • Analizarea si specificarea cerințelor pentru modificările survenite în mediul legislativ, norme sau bune practici cu privire la domeniul construcțiilor; • Implicarea în analiza cerințelor, proiectarea și validarea realizării specificațiilor aferente cerințelor legislative naționale si de business cu privire la componentele sistemului informatic; • Analizarea împreună cu ceilalți experți cheie implicați, și propunerea de soluții pentru realizarea cerințelor menționate în caietul de sarcini specifice fiecărei componente a sistemului informatic; • Asigurarea că funcționalitățile implementate sunt conform tuturor specificațiilor funcționale de la toate nivelurile și că acestea sunt integrate corect în cadrul sistemului informatic; Pagina 4 din 34

• Suport în pregătirea și execuția cu succes a tuturor testelor funcționale, alături de echipa de dezvoltare”. Astfel, după cum se poate observa, rolul de Expert Analist de Business are caracteristici distincte de cele tehnice, activitățile descrise implică suport în analiza de business, analizarea cerințelor legislative și de business, colaborarea cu experți și validarea specificațiilor, ceea ce îl plasează în categoria experților cu rol de coordonare, consultanță și instruire, și nu în categoria „experții cu rol tehnic”. Aceasta este o diferențiere stabilită în practica CNSC prin mai multe decizii care subliniază necesitatea de a clasifica corect rolurile conform atribuțiilor reale și nu pe criterii rigide, inadecvate. În opinia sa autoritatea contractantă a încadrat rolul de expert Analist de Business în categoria „experți cu rol tehnic”, aplicând criterii tehnice excesive și nejustificate în raport cu natura și atribuțiile acestui rol. Această încadrare este necorespunzătoare, deoarece conform caietului de sarcini și răspunsurilor oficiale, activitățile specifice acestui expert sunt caracterizate preponderent prin: i) Analiza și specificarea cerințelor legislative și de business, ii) Suport în analiza de business, iii) Validarea și coordonarea specificațiilor funcționale, iv) Suport în testarea funcțională, v) Colaborarea cu alte echipe experte. Consideră că aceste atribuții sunt asemănătoare celor din categoria experților cu roluri de coordonare și instruire (de exemplu Manager de Proiect, Specialist Instruire), nu a experților cu rol tehnic strict (dezvoltare software etc.). De altfel, autoritatea contractantă a eliminat explicit cerința privind „implementarea cerințelor de software GIS legate de licențe” pentru acest rol, confirmând caracterul non-tehnic, preponderent analitic și de consultanță al rolului. Totodată, în conformitate cu art. 6, alin (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 „(2) Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanța acestora în raport cu activitățile pe care le va desfășura persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ținându-se cont de faptul că există situații în care sunt mai importante competențele personalului menționat la art. 2 alin. (1), și nu domeniul studiilor absolvite”. În opinia sa, încadrarea rolului Analist de business in categoria experților de coordonare și instruire („Studii superioare în oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica / contabilitate de gestiune / cibernetica, statistica si informatica economica / tehnologia informației/calculatoare/automatica /ingineria sistemelor/electronica/ telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diploma de licența sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesionala in domeniul IT&C”.) va continua să asigure cunoștințe din Pagina 5 din 34

domeniul IT&C, deoarece toate facultățile referite au foarte multe discipline în domeniul IT&C. Consideră că menținerea acestei cerințe este restrictivă și nelegală, în raport cu art. 2 alin (2), art. 50, alin. (1) și (2) din Legea nr . 98/2016 și art. 31, alin. (1) din HG 395/2016 cu completările și modificările ulterioare, art. 6, alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, art. 8, alin. (1) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996. Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă: i) să modifice cerințele pentru expertul Analist de Business astfel încât acestea să fie în concordanță cu cele stabilite pentru specialiștii cu rol de coordonare și instruire, și anume: „Studii superioare în domenii precum informatică, matematică- informatică, contabilitate, statistică, tehnologia informației, calculatoare, automatică, ingineria sistemelor, electronica, telecomunicații sau domenii similare, sau studii superioare finalizate cu diplomă de licență ori echivalent, urmate de cursuri de formare/reconversie profesională în domeniul IT&C.”, domeniile conexe enumerate conferind capacități fundamentale echivalente (programare, infrastructură IT, analiză statistică, cibernetică etc.), justificate profesional pentru atribuțiile contractului”; ii) să modifice reformularea cerințelor de studii superioare pentru experții cu rol tehnic, astfel încât acestea să nu mai vizeze și rolul de expert Analist de Business, astfel: „Pentru experții cu rol tehnic, Arhitect soluție-sistem, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL [...]”. iii) să extindă cu cel puțin 10 zile lucrătoare termenul limită pentru depunerea ofertelor, astfel încât să permită ofertanților interesați să depună oferta să pregătească și să includă în oferta lor experți Analist de business care să dețină studiile superioare solicitate, în concordanță cu cele stabilite pentru categoria „specialiștii cu rol de coordonare și instruire”. 2. Nelegalitatea răspunsului nr. 1 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la încadrarea domeniilor electronică și respectiv telecomunicații și în categoria studiilor superioare cerute experților „cu rol tehnic”. Cu privire la răspunsul nr. 1 al autorității contractante, prin care aceasta a împărțit în două categorii experții cheie pentru care în documentația de atribuire se solicită studii superioare finalizate cu diplomă de licență în anumite domenii, astfel: „Referitor la întrebarea nr 1 din cererea de clarificare autoritatea, reformulează cerința astfel: Pagina 6 din 34

Pentru experții cu rol tehnic, Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se accepta reformularea astfel: „Studii superioare in oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica, tehnologia informației /calculatoare /automatica /ingineria sistemelor” Pentru experții cu rol de coordonare și instruire Manager de proiect, Specialist instruire se accepta reformularea astfel: „Studii superioare in oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica / contabilitate de gestiune / cibernetica, statistica si informatica economica / tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor / electronica / telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diploma de licența sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesionala în domeniul IT&C”. Consideră menținerea acestei cerințe ca fiind excesivă, restrictivă și nelegală, în raport cu prevederile art. 2 alin (2), art. 50, alin. (1) si (2) din Legea nr . 98/2016 si art. 31, alin. (1) din HG 395/2016 cu completările si modificările ulterioare, art. 6, alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, art. 8, alin. (1) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996 și față de criteriul obiectiv al competenței profesionale, pentru motivele pe care le vom prezenta în continuare: Domeniile conexe enumerate conferă capacități fundamentale echivalente (programare, infrastructură IT, analiză statistică, cibernetică etc.), justificate profesional pentru atribuțiile contractului. Domeniile Electronică și telecomunicații sunt domenii fundamentale ale domeniului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC/IT&C) sau a telecomunicațiilor sau informaticii (conform cerințelor autorității contractante): orice rețea de comunicații (fie ea analogică sau digitală) implică echipamente electronice — emițătoare, receptoare, multiplexoare, circuite integrate, procesoare de semnal, convertoare analog-digitale etc. De asemenea, în era digitală, infrastructura IT și comunicațiile depind de sisteme electronice (ex. routere, echipamente firewall, sisteme de comutare, servere). Prin urmare, un inginer electronist sau un inginer în telecomunicații are formare aplicabilă direct în proiectarea, întreținerea și operarea rețelelor de comunicații. Curricula academică a programelor de Electronică și respectiv Telecomunicații includ în mod tipic cursuri / discipline care oferă competențe tehnice echivalente cu cele ale unui specialist în TIC /telecomunicații sau informatică în ceea ce privește activitățile legate de comunicații, infrastructură IT, mentenanță și integrare de sisteme, precum: i). Circuite electronice și digitale ii). Sisteme de comunicații analogice și digitale Pagina 7 din 34

iii). Procesarea semnalelor iv). Rețele de comunicații v). Programare embedded vi). Automatizări și sisteme de control vii). Microcontrolere și microprocesoare. Domeniul „Electronică” și respectiv „Telecomunicații” este recunoscut oficial la nivel UE ca furnizor de competențe relevante pentru telecomunicații și IT. Cadrul european al calificărilor în ICT și telecomunicații include și domeniile „Electronică”, „Telecomunicații” și „Automatică” ca parte a competențelor relevante. Exemple din nomenclatoare europene (ESCO, EQF) includ „Electrical and Electronics Engineers” în aceeași familie ocupațională cu „Telecommunications Engineers” și „Network Specialists”. În opinia sa este binecunoscută relevanța practică - activități specifice care pot fi îndeplinite de un inginer electronist. Un absolvent de Electronică este calificat pentru a: i) Proiecta și întreține infrastructura de comunicații hardware, ii) Dezvolta și programa sisteme embedded pentru comunicații industriale, iii) Configura și întreține echipamente de rețea (switchuri, routere, firewalls), iv) Implementa soluții loT (Internet of Things), adesea utilizând protocoale de telecomunicații, v) Participă la proiectarea sistemelor IT integrate (combinații de hardware și software). Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractanta: i) să modifice reformularea cerințelor de studii superioare pentru experții cu rol tehnic, astfel încât să includă și domeniile electronică respectiv telecomunicații: „Pentru experții cu rol tehnic, Arhitect soluție- sistem, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se acceptă reformularea astfel: „Studii superioare in oricare din domeniile: informatica / matematica-informatica, tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor/ electronica/telecomunicatii”. ii) Să extindă cu cel puțin 10 zile lucrătoare termenul limită pentru depunerea ofertelor, astfel încât să permită ofertanților interesați să depună oferta să pregătească și să includă în oferta lor experți cheie care să dețină studiile superioare solicitate, care includ și domeniul electronică respectiv telecomunicații. 3. Nelegalitatea răspunsului nr. 15 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare. Cu privire la răspunsul nr.15 al autorității contractante, prin care aceasta menține cerința din fișa de date fără să clarifice modalitatea prin Pagina 8 din 34

care dorește ca operatorii economici interesați să depună oferta să demonstreze îndeplinirea cerințelor minime de calificare: „Întrebare 15: Referitor la cerințele privind Capacitatea tehnică și/sau profesională a ofertantului Având în vedere: > cerința din FDA, cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala, respectiv: „Ofertanții vor face dovada îndeplinirii cerinței privind experiența similară prin prezentarea unei liste a livrărilor similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit în corelație cu domeniul în care se încadrează sau superioare din punct de vedere al complexității si/sau scopului, realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, raportată la data limită de depunere a ofertelor, la nivelul unui contract sau a maxim 5 contracte în valoare cumulată de cel puțin 2.391.713,00 lei fără TVA. Prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: - Furnizare de servicii/produse similare sau superioare din punct de vedere al complexității contractului ce urmează a fi atribuit. Nota 2: Dacă se prezinta ca experiență similara contracte care au ca obiect execuția mai multor tipuri de livrări, atunci of. are obligația de a evidenția si de a dovedi în mod clar în documentele depuse, care sunt livrările similare care îndeplinesc solicitările din FDA”. > codul CPV principal aferent procedurii conform Fisei de Date este 48219300-9 Pachete software de administrare (Rev.2) > Codurile CPV secundare aferent procedurii conform Fisei de Date sunt: o 72212900-8 Diverse servicii de dezvoltare de software si sisteme informatice (Rev.2) o 72267100-0 Întreținerea resurselor logice de tehnologie a informației (Rev.2) o 72267200-1 Repararea resurselor logice de tehnologie a informației (Rev.2) art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, unde se prevede ca: „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publica/de achiziție sectoriala/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar sa fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului”. Pentru a nu restrânge în mod artificial competiția, va rugam sa confirmați ca pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime de calificare ofertanții pot prezenta documentele suport aferente contractelor prin care demonstrează: Pagina 9 din 34

- livrarea de produse software / pachete software de administrare - conform cod CPV 48219300-9 Pachete software de administrare (Rev.2) - prestarea serviciilor de dezvoltare de software si sisteme informatice, și/sau Întreținerea resurselor logice de tehnologie a informației, respectiv si/sau Repararea resurselor logice de tehnologie a informației - conform codurilor CPV secundare: 72212900-8 Diverse servicii de dezvoltare de software si sisteme informatice (Rev.2), 72267100-0 Întreținerea resurselor logice de tehnologie a informației (Rev.2), 72267200-1 Repararea resurselor logice de tehnologie a informației (Rev.2)”. Răspuns 15: „Se menține cerința din fișa de date. Referirea nu se raportează la coduri CPV și se raportează la similaritatea din punct de vederea a naturii și obiectului contractului ce urmează a fi atribuit”. În opinia sa autoritatea contractantă, nu a precizat în mod clar și fără ambiguități, modul în care operatorii economici pot dovedi îndeplinirea cerințelor privind capacitatea tehnică si/sau profesională. Consideră că răspunsul publicat lasă loc unor interpretări subiective în procesul de evaluare a ofertelor de către autoritatea contractantă, situație care vine în contradicție cu principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare; În conformitate cu prevederile legale în vigoare, art. 160, alin. (2) din Legea nr. 98/2016 cu completările si modificările ulterioare autoritatea contractantă avea obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități tuturor solicitărilor de clarificare/informațiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege. Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități prin care să clarifice modul în care operatorii economici pot dovedi îndeplinirea cerințelor privind capacitatea tehnică și/sau profesională. 4. Nelegalitatea răspunsului nr. 9 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare. Cu privire la răspunsul nr. 9 al autorității contractante, prin care aceasta reformulează cerința inițială din documentația de atribuire fără să clarifice modalitatea prin care dorește ca operatorii economici interesați să depună oferta să demonstreze Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse, respectiv că pentru experții care nu sunt angajați / colaboratori cu contract de colaborare este suficientă prezentarea declarației de disponibilitate: „Întrebare 9: Referitor la cerința din caietul de sarcini privind modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse. Pagina 10 din 34

Referitor la Caietul de sarcini/Resurse, Cap. 6 în secțiunea referitoare la personalul propus, este formulata următoarea cerință: „Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse (inclusiv declarație de disponibilitate) - Extras REVISAL și / sau contract individual de munca și / sau contract de colaborare pentru tot personalul”. Această formulare pare să impună în mod obligatoriu prezentarea unor documente contractuale încheiate deja (CIU, contract de colaborare etc.), deși, conform practicii și ghidurilor ANAP, pentru experții externi este suficientă prezentarea unei declarații de disponibilitate, fără obligația de a avea un contract semnat la momentul depunerii ofertei. În plus, impunerea cumulativa a acestor documente în etapa de ofertare contravine principiului proporționalității prevăzut în art. 2 din Legea nr. 98/2016, dar și libertății de alegere a formei de angajare a experților, atâta timp cât se poate demonstra asumarea acestora pentru implementarea contractului. Menținerea acestei cerințe într-o formă ambiguă și restrictivă poate conduce la restrângerea artificiala a concurenței și totodată induce, la momentul pregătirii și depunerii ofertei, cheltuieli suplimentare nejustificate pentru operatorii economici interesați să depună oferta. În consecință, solicitam Autorității Contractante: 1. Sa confirmați ca declarația de disponibilitate este suficientă, în conformitate cu prevederile legale și cu jurisprudența CNSC, pentru dovedirea implicării experților în echipa. 2. Sa confirmați ca prezentarea unui contract semnat (CIU sau colaborare) este opționala ți nu obligatorie pentru etapa de ofertare, acest tip de documente fiind necesare a fi prezentate doar de către ofertantul desemnat câștigător, în etapa de realizare a contractului”. Răspuns 9: „Referitor la cerința din caietul de sarcini privind modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse AT reformulează cerința după cum urmează: În loc de: „Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse (inclusiv declarație de disponibilitate) - Extras REVISAL și / sau contract individual de munca și / sau contract de colaborare pentru tot personalul”, A se citi „Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse (inclusiv declarație de disponibilitate) - Extras REVISAL și / sau contract individual de muncă și / sau contract de colaborare pentru tot personalul/declarație de disponibilitate - model pus la dispoziție de autoritate”. În opinia sa răspunsul publicat lasă loc unor interpretări subiective în procesul de evaluare a ofertelor de către autoritatea contractantă, situație care vine în contradicție cu principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pagina 11 din 34

În susținere invocă prevederile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare: și art. 160, alin (2) din Legea nr. 98/2016 cu completările și modificările ulterioare. Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități prin care să clarifice modul în care operatorii economici pot dovedi îndeplinirea cerințelor privind Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse, respectiv că pentru experții care nu sunt angajați / colaboratori cu contract de colaborare este suficientă prezentarea declarației de disponibilitate. 5. Nelegalitatea răspunsului nr. 13 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare. „Întrebare 13: Referitor la cerința din caietul de sarcini și Fișa de date care face trimitere la Proiectul Tehnic (PT) În cadrul documentației de atribuire, Caietul de sarcini cap. 15.1 Modul de prezentare al ofertelor tehnice am identificat următoarele două mențiuni referitoare la Proiectul Tehnic (PT): • În Caietul de sarcini, la punctul 4, se menționează: „Ofertantul va detalia soluția de securitate cibernetica care va cuprinde toate cerințele din caietul de sarcini dar și din PT”; • În Fișa de date, se precizează: „Descrierea achiziționării produselor care fac obiectul prezentei licitații deschise se va face conform mențiunilor din caietul de sarcini, a Proiectului tehnic și a documentației atașate”. Aceste formulări sugerează ca Proiectul Tehnic ar conține cerințe suplimentare caietului de sarcini, care trebuie respectate de ofertanți. Totuși, conform reglementarilor legale și practicii unitare reflectate in ghidurile ANAP, documentele care stabilesc cerințele obligatorii pentru ofertanți sunt exclusiv Caietul de sarcini, Fișa de date și proiectul de contract, iar includerea unor cerințe suplimentare indirecte printr-un document cu rol preponderent informativ (cum este PT), fără transpunerea explicită a acestora în caietul de sarcini, poate genera interpretări neunitare și încălcarea principiului transparentei. Ofertantul nu își poate asuma prevederile proiectului tehnic ci doar pe cele din oferta tehnică și documentația de atribuire publicată de autoritatea contractantă. Este în responsabilitatea autorității contractante să se asigure că activitățile prevăzute în proiectul tehnic sunt transpuse corect în cerințele din caietul de sarcini. Considerăm că aceasta cerință este contrară dispozițiilor art. 20, alin. (2), alin. (3) și alin. (10) din HG nr. 395/2016. (..........)”. Raspuns13: Pagina 12 din 34

„În vederea elaborării unei oferte tehnice care să corespunda în tocmai cerințelor autorității contractante ținând cont de natura și obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, autoritatea contractanta, a solicitat ca operatorul economic să țină cont atât de informațiile din cuprinsul caietului de sarcini, cât și din informațiile din cuprinsul proiectului tehnic, pus la dispoziție. Astfel, acestea făcând parte din documentația de atribuire aferente unei proceduri de achiziție publica așa cum a fost definită de către Legea 98/2016”. În opinia sa răspunsul publicat lasă loc unor interpretări subiective în procesul de evaluare a ofertelor de către autoritatea contractantă, situație care vine în contradicție cu principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. În susținere invocă prevederile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare: și art. 160, alin (2) din Legea nr. 98/2016 cu completările și modificările ulterioare. Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la publicarea unui caiet de sarcini actualizat, care să conțină în clar, complet și fără ambiguități toate cerințele și specificațiile pentru care operatorii economici interesați să depună oferta trebuie să răspundă în cadrul ofertelor prezentate. 6. Nelegalitatea răspunsului nr. 14 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare. „Întrebare 14: Referitor la cerința din documentația de atribuire privind Modul de prezentare al propunerii tehnice: În cadrul Fișei de date a achiziției, punctul IV.4.1 - Modul de prezentare al propunerii tehnice, cât și în cadrul Caietului de sarcini, Autoritatea Contractanta precizează următoarele: „[...] Lipsa din oferta a oricăror informații dintre cele solicitate în acest capitol sau prezentarea unor descrieri nerelevante sau care nu demonstrează îndeplinirea fiecărei cerințe, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconforma și, implicit, la descalificarea Ofertantului”. Analizând prevederile prevederii contestate, rezultă în mod neechivoc faptul că, cerința Autoritatii Contractante, este abuzivă și încalcă in mod evident dispoziții legale imperative. (.........) Raportat la conținutul prevederilor legale mai sus citate, apreciem ca, în mod abuziv și cu încălcarea unor dispoziții legale imperative, Autoritatea Contractanta impune in Documentația de atribuire ca cea mai mica eroare sau omisiune are ca efect declararea ofertei operatorului economic ca neconforma, ceea ce depășește cadrul legal. Pagina 13 din 34

După cum am arătat mai sus, legiuitorul a permis ca viciile de forma, omiterile/abaterile minore din cadrul unei oferte pot fi completate/ corectate de către ofertant. Or, Autoritatea contractanta și-a arogat drepturi care depășesc cadrul legal (art. 134, alin. (7) si (8) din HG nr. 395/2016), nepermițând posibilitatea de a corecta/completa astfel de vicii de forma, omisiuni tehnice. (......) În consecința, raportat la motivele menționate de mai sus, solicitam respectuos către Autoritatea Contractanta luarea măsurii de remediere constând în: i) fie în eliminarea integrala a cerinței, urmând ca în cazul de speță să fie incidente prevederile legale aplicabile în materie; ii) fie modificarea acesteia, astfel încât să fie eliminate aspectele restrictive, abuzive și nelegale din cuprinsul acesteia. Răspuns 14: „Referitor la cerința din documentația de atribuire privind Modul de prezentare al propunerii tehnice, autoritatea menține expresia invocata de cate operatorul economic astfel cum a fost inițial formulata, orice argumentare in acest moment cu privire la modul de prezentare al propunerii tehnice ar reprezenta in opinia noastră o antepronunțare privind evaluare ofertelor. Menționam faptul ca în conformitate cu prevederile legale invocate, comisia de evaluare are stabilit foarte clar modul în care trebuie să își desfășoare activitatea, cat si care sunt temeiurile de drept și formele sub care ofertele pot fi declarate admisibile/inacceptabile sau neconforme”. Analizând cerința mai sus menționată și răspunsul autorității contractante, în opinia sa rezulta în mod neechivoc faptul că, aceasta este abuzivă și încalcă în mod evident dispoziții legale imperative. Astfel, invocă prevederile alin. (1), (3) (5) , (7) și (8) ale art. 134 din HG nr. 395/2016, pe care le redă în continuare. Raportat la conținutul prevederilor legale mai sus citate, apreciază că, în mod abuziv și cu încălcarea unor dispoziții legale imperative, autoritatea contractanta impune in documentația de atribuire că cea mai mica eroare sau omisiune are ca efect declararea ofertei operatorului economic ca neconformă, ceea ce depășește cadrul legal. Pentru toate argumentele expuse mai sus, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la luarea măsurilor de remediere solicitate prin prezenta sau, în subsidiar, în măsura în care nu vor putea fi luate aceste măsuri de remediere, să dispună anularea procedurii de atribuire. Pentru toate argumentele expuse mai sus, solicită Consiliului să admită prezenta contestație și să dispună măsurile de remediere solicitate prin prezenta. În subsidiar, în măsura în care nu vor putea fi luate aceste măsuri de remediere, solicită să se dispună anularea Pagina 14 din 34

procedurii de atribuire, conform prevederilor art. 212, alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016. În drept, își întemeiază prezenta pe prevederile art. 6 și 8 din Legea nr. 101/2016, precum și pe toate textele legale invocate în cuprinsul prezentei. Probe. În susținerea prezentei contestații înțelege să se folosească de documentele existente în cadrul dosarului achiziției. Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri. Prin adresa nr. 3744/13.08.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 56289/14.08.2025 autoritatea contractantă transmite punctul său de vedere cu privire la contestație solicitând respingerea contestației ca fiind nefondată. Autoritatea contractantă solicită Consiliului sa soluționeze cu prioritate următoarele excepții invocate: 1 Lipsa calității de persoana vătămată a societății contestatoare. În conformitate cu prevederile art. 3, alin. (1) lit. f) si alin. (3) din Legea nr. 101/2016, actualizată, legiuitorul definește persoana vătămată astfel: „persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (1) (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire”, respectiv (3) „se consideră că o persoana are sau a avut un interes în legătură cu o procedura de atribuire care nu a fost încă exclusa definitiv de la respectiva procedură...”. Menționează faptul că .......................SRL a formulat solicitare de clarificare, prin platforma SEAP, în data de 17.07.2025 iar autoritatea contractantă a formulat răspuns punctual cu privire la toate aspectele invocate în cuprinsul solicitării de clarificări menționate, răspuns consolidat ce a fost publicat în SEAP în 31.07.2025. Face precizarea faptului ca prin solicitarea de clarificări formulate societatea .......................SRL punctează aspecte, respectiv și clarificări în sensul modificării documentației astfel încât aceasta să-i fie favorabilă. Așadar, în opinia sa condițiile ca .......................SRL să se considere „persoana vătămată” nu sunt întrunite, motiv pentru care nu înțelege care este interesul societății contestatoare în prezenta procedura de atribuire, respectiv prejudiciul pe care l-ar fi suferit sau ar urma să-l sufere această societate ținând cont și de faptul ca solicitările din cuprinsul contestației puteau sa constituie obiectul unor clarificări la procedură. Pagina 15 din 34

Cu privire la prejudiciul suferit, pe care riscă să-l sufere ca o consecință a actelor autorității contractante, în prezenta procedură de atribuire .......................SRL trebuie sa dovedească în mod concret care este prejudiciul pe care aceasta îl suferă în momentul Depunerii contestației. De aici rezultă, din punctul său de vedere, în mod vădit, reaua credință a societății contestatoare în ceea ce privește derularea procesului de achiziție și automat se naște întrebarea „care este scopul depunerii contestației?”. Deoarece termenul limită de depunere a ofertelor era 11.08.2025, autoritatea contractantă precizează că a realizat suspendarea procedurii de atribuire până la primirea răspunsului din partea Consiliului (CNSC) și pentru a le permite ofertanților depunerea ofertelor în conformitate cu indicațiile primite în urma răspunsului privind soluționarea contestației. Solicită respingerea contestația cu privire la anularea procedurii de atribuire, ca formulată de o persoana care nu are calitate de persoana vătămată în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2016, actualizată. În fapt, autoritatea contractantă precizează că a inițiat la data de 1.07.2025 procedura licitație deschisa pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Achiziția unui ansamblu de elemente software si hardware în cadrul proiectului „VALORIFICAREA AVANTAJELOR

DIGITALIZĂRII

ÎN

CADRUL

UAT

MITRENI, JUDEȚUL .........”. La data de 17.07.2025 .......................SRL a emis solicitare de clarificare cu privire la documentația de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică mai sus menționată cât și solicitarea de propuneri de modificarea a clauzelor contractuale. La data de 31.07.2025 autoritatea contractantă a formulat răspunsul consolidat la clarificări. Prin răspunsul la clarificări autoritatea contractantă consideră că a atins punctual fiecare cerință menționată în cuprinsul solicitărilor la clarificări raportat la obiectul contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. Cu privire la cerințele contestatorului privind „Obligarea Autorității Contractante la remedierea aspectelor din Răspunsul consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 privind Documentația de atribuire pe care le vom dezvolta în prezenta Contestație ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală, prin asigurarea informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați”, autoritatea contractantă transmite mai jos punctul său de vedere cu privire la fiecare aspect contestat: 1. Afirmația contestatorului: „Nelegalitatea răspunsului nr. 1 din cadrul Răspuns consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la încadrarea rolului Pagina 16 din 34

Expert Analist business în categoria studiilor superioare cerute experților „cu rol de coordonare și instruire”. Referitor la punctul 1 din cuprinsul contestației prin care societatea contestatoare solicită: „Astfel, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă: i) să modifice cerințele pentru expertul Analist de Business astfel încât acestea să fie în concordanță cu cele stabilite pentru specialiștii cu rol de coordonare și instruire, și anume: (...) ii) să modifice reformularea cerințelor de studii superioare pentru experții cu rol tehnic, astfel încât acestea să nu mai vizeze și rolul de expert Analist de Business, astfel: (...) iii) să extindă cu cel puțin 10 zile lucrătoare termenul limită pentru depunerea ofertelor, astfel încât să permită ofertanților interesați să depună oferta să pregătească și să includă în oferta lor experți Analist de business care să dețină studiile superioare solicitate, în concordanță cu cele stabilite pentru categoria „specialiștii cu rol de coordonare și instruire”. Face precizarea faptului că prin răspunsul formulat autoritatea contractantă a reformulat cerințele cu privire la resursele umane și expertiza acestora, respectiv încadrarea experților cu rol tehnic, „Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se accepta reformularea astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica

/

matematica-informatica,

tehnologia

informației /calculatoare /automatica /ingineria sistemelor „, în sensul: „Pentru experții cu rol de coordonare și instruire Manager de proiect, Specialist instruire se acceptă reformularea astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica / matematica- informatica / contabilitate de gestiune / cibernetica, statistica si informatica economica / tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor / electronica / telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diploma de licență sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesionala în domeniul IT&C”. Având în vedere natura și complexitatea proiectului consideră că la nivelul poziției de „Expert analist business” este necesară formarea educațională și profesională care să aibă strânse legături cu domeniile informatica/ matematica-informatica, tehnologia informației /calculatoare /automatica/ingineria sistemelor. Așa cum este prevăzut în caietul de sarcini, rolul analistului de business în cadrul unui proiect care conține investiții dintr-o paletă destul de largă de tehnologii strâns legate de TIC/DIGITALIZARE constă în: - „suport în implementarea analiza de business Pagina 17 din 34

- analizarea și specificarea cerințelor pentru modificările survenite în mediul legislativ, norme sau bune practici cu privire la domeniul construcțiilor; - implicarea în analiza cerințelor, proiectarea și validarea realizării specificațiilor aferente cerințelor legislative naționale și de business cu privire la componentele sistemului informatic; - analizarea împreună cu ceilalți experți cheie implicați, și propunerea de soluții pentru realizarea cerințelor menționate în caietul de sarcini specifice fiecărei componente a sistemului informatic; - asigurarea că funcționalitățile implementate sunt conform tuturor specificațiilor funcționale de la toate nivelurile și că acestea sunt integrate corect în cadrul sistemului informatic; - suport în pregătirea și execuția cu succes a tuturor testelor funcționale, alături de echipa de dezvoltare”. Solicită Consiliului să observe necesitatea unui format educațional tehnic care să îi permită Expertului analist business să își exercite atribuțiile în conformitate cu cerințele enunțate mai sus. Mai mult decât atât, consideră că ofertantul încearcă să convingă în mod eronat că nu este necesară o formare educațională specific tehnică și exclude rolul cheie pe care îl are analistul de business în cadrul implementării proiectului. Se întreabă autoritatea oare cum va reuși un analist de business fără pregătire profesională în domeniul tehnic să își îndeplinească sarcinile sau să creeze scenarii în vederea realizării testelor tehnice. Totodată solicită a se observa faptul că societatea contestatoare este singura care a solicitat clarificări cu privire la documentație și care cere modificarea acesteia conform resurselor umane și tehnologice pe care aceasta probabil le deține, ceea ce vine și întărește și mai mult încălcarea temeiurilor de drept invocate mai sus. Face precizarea faptului că formularea cerințelor autorității contractante nu este una restrictivă, aceasta fiind în strânsă corelare cu obiectul contractului de achiziție raportat la prevederile instrucțiunii ANAP nr. 1/2017. Apreciază că formularea cerințelor întocmai cu cerințele societății contestatoare, ar conduce la ceea ce invoca aceasta: respectiv restrângerea artificială a concurenței cu scopul de a o favoriza în mod nejustificat și a dezavantaja alți operatori economici, potențiali ofertanți. Solicită Consiliului să ia în considerare faptul că autoritatea contractantă a fost deschisă propunerilor venite din partea contestatorului, prin reformulări de cerințe astfel încât să asigure un tratament egal, transparența, proporționalitatea, dar totuși nu poate renunța la cerințe pe care le consideră esențiale în îndeplinirea rolului expertului de business, având în vedere natura și complexitatea obiectului contractului de achiziție. Pagina 18 din 34

Ca urmare a celor enumerate mai sus, consideră ca nefondată cerința contestatorului. 2. Afirmația contestatorului: „Nelegalitatea răspunsului nr. 1 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la încadrarea domeniilor electronică și respectiv telecomunicații și în categoria studiilor superioare cerute experților „cu rol tehnic”. Referitor la punctul 2 din contestație, unde contestatorul admite faptul că autoritatea contractantă a reformulat cerința cu privire la studiile solicitate pentru experții cheie ce urmează a fi implicați în derularea și implementarea contractului. Deși inițial pentru experții cheie era cuprinsă și formarea educaționala „telecomunicații și informatica” dintr-o eroare de tehnoredactare, a fost omisă ulterior la reformulare specializarea electronică/telecomunicații. Menține formularea pentru experții „Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se acceptă reformularea astfel: „Studii superioare in oricare din domeniile: informatica / matematica- informatica, tehnologia informației / calculatoare / automatica / ingineria sistemelor”, la care vom adăuga conform cerinței contestatorului și specializarea electronica/telecomunicații. Precizează că va reveni cu o clarificare din oficiu cu o formă completă: pentru experții „Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se acceptă reformularea astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatica/matematica-informatica, tehnologia informației /calculatoare / automatica / ingineria sistemelor / electronica/ telecomunicații. Ca urmare a celor enumerate mai sus, consideră ca nefondată cerința contestatorului. 3. Afirmația contestatorului: „Nelegalitatea răspunsului nr. 15 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. Referitor la pct. 3 din contestație, prin care societatea contestatoare invoca nelegalitatea răspunsului cu nr. 15 din cadrul răspunsului la clarificări, autoritatea solicită a se observa că pentru îndeplinirea cerinței privind „capacitatea tehnică și sau profesionala” autoritatea contractanta nu a formulat cerința cu indicarea codurilor CPV în care îndeplinirea acesteia ar trebui să se încadreze, o astfel de formulare încălcând prevederile legale aplicabile, respectiv prevederile art. 179 lit. a) din Legea nr. 98/2016 actualizată și, implicit, instrucțiunea nr. 2/2017 a ANAP. Așadar nu înțelege de unde contestatorul a concluzionat faptul că îndeplinirea cerinței privind experiența similara trebuie să se încadreze în anumite coduri CPV. Pagina 19 din 34

Răspunsul formulat de autoritatea contractantă fiind acela că: « Răspuns 15: Se menține cerința din fișa de date. Referirea nu se raportează la coduri CPV și se raportează la similaritatea din punct de vederea a naturii și obiectului contractului ce urmează a fi atribuit”. După cum se observa și din paragrafele citate de contestator, autoritatea contractantă a specificat „Prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: - Furnizare de servicii/produse similare sau superioare din punct de vedere al complexității contractului ce urmează a fi atribuit”. Ca urmare a celor enumerate mai sus, consideră ca nejustificată și nefondată cerința contestatorului. 4. Afirmația contestatorului: „Nelegalitatea răspunsului nr. 9 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare. Referitor la pct. 4 din cuprinsul contestației prin care contestatorul invocă nelegalitatea răspunsului cu nr. 9 din cuprinsul răspunsului la clarificări, formulat de autoritatea contractantă, solicită să se observe că prin formularea răspunsului autoritatea contractantă a dorit să ofere variante de prezentare a echipei operatorului economic fără a restricționa modalitatea de accesare a experților în cadrul echipei, astfel încât să lase la latitudine acestuia modul în care se organizează și își formează echipa propusă în derularea și implementarea contractului. Apreciază faptul că menționarea unei singure variante de acces la personalul ce formează echipa propusă de către potențialii ofertanți ar conduce la restricționarea și favorizarea unor operatori economici. « Răspuns 9: „Referitor la cerința din caietul de sarcini privind modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse AT reformulează cerința după cum urmează: În loc de: „Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse (inclusiv declarație de disponibilitate) - Extras REVISAL și / sau contract individual de munca și / sau contract de colaborare pentru tot personalul”, A se citi „Modalitatea de accesare / colaborare cu persoanele propuse (inclusiv declarație de disponibilitate) - Extras REVISAL și / sau contract individual de munca și / sau contract de colaborare pentru tot personalul/declarație de disponibilitate-model pus la dispoziție de autoritate”. Solicită Consiliului să observe faptul că autoritatea contractantă a formulat destul de clar cerința privind modalitatea de accesare/colaborare cu persoanele propuse. Confirmă explicit faptul că este suficientă prezentare declarației de disponibilitate pentru a dovedi Pagina 20 din 34

îndeplinirea cerințelor privind modalitatea de accesare/colaborare cu persoanele propuse. Ca urmare a celor enumerate mai sus, consideră ca nefondată cerința contestatorului. 5. Afirmația contestatorului: „Nelegalitatea răspunsului nr. 13 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. La elaborarea caietului de sarcini autoritatea contractantă precizează că a ținut cerințele legale, de la definiția documentației de atribuire menționată la art. 3 lit. z) din Legea nr. 98/2016 actualizată, conform căreia aceasta „reprezintă documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile;” și raportat la prevederile HG nr. 941/2013 - privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico - Economic pentru Societatea Informațională și cerințele ghidului de finanțare in conformitate cu care a fost realizata documentația aferentă implementării proiectului. Plecând de la informațiile cuprinse în cadrul Studiului de fezabilitate, documentația proiectului tehnic, elaborare caietului de sarcini prin care autoritatea contractantă trebuie să ofere toate informațiile și detaliile tehnice de care operatorul economic, potențiali ofertanți, trebuie să ia la cunoștință pt. elaborarea unei oferte tehnice care să corespunda obiectivului și obiectului achiziției publice. Apreciază faptul că prin punerea la dispoziție a proiectului tehnic, autoritatea contractantă nu face altceva decât să vină în sprijinul potențialilor ofertanți în vederea elaborării și asigurării unei trasabilități privind soluțiile tehnice ce urmează a fi puse în aplicare pentru realizarea și îndeplinirea obiectului contractului în conformitate cu ghidul de finanțare „Ghidul Solicitantului „Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice, prin investiții în dezvoltarea infrastructurii, serviciilor și echipamentelor IT relevante și necesare”. Menționează faptul că prin documentația tehnică pusă la dispoziție (proiectul tehnic) aprobată prin HCL de către autoritatea contractantă, nu se formulează cerințe suplimentarea sau în afara obiectului achiziției publice. Drept urmare nu înțelege de unde contestatorul a concluzionat că o documentație tehnică vine cu cerințe suplimentare caietului de sarcini, Pagina 21 din 34

ba din contră, caietul de sarcini este întocmit în corelare și concordanță cu documentația tehnică aferentă. În opinia sa, ar fi fost plauzibilă susținerea contestatorului dacă acesta ar fi indicat în mod concret unde anume se sugerează toate aspectele susținute de către acesta. Ca urmare a celor enumerate mai sus, consideră ca nefondată cerința contestatorului. 6. Afirmația contestatorului: „Nelegalitatea răspunsului nr. 14 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări, publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. Referitor la punctul 6 din contestație, privind nelegalitatea răspunsului cu nr. 14 din cuprinsul răspunsului la clarificări emis de către autoritatea contractantă, face precizarea faptului că prin răspunsul formulat autoritatea contractantă a menționat faptul că se menține cerința privind modul de elaborare a ofertei tehnice și faptul că evaluarea ofertelor se face în conformitate cu prevederile legale aplicabile privind atribuțiile comisiei de evaluare și modul de lucru al acesteia, conform prevederilor art. 127 din HG nr. 395/2016 actualizată, raportat la principiile menționate în cuprinsul art. 2, alineat 2) din Legea nr. 98/2016 actualizată, respectiv aplicarea principiilor privind nediscriminarea,

tratamentul

egal,

recunoașterea

reciprocă, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii. Drepte urmare nu înțelege ce dorește în mod concret contestatorul prin invocarea nelegalității cerinței cu privire la modul de prezentare al ofertelor tehnice. Simpla afirmație a nelegalității, fără invocarea unui temei legal, a unui motiv concret sau indicarea modului în care s-ar dori a fi prezentată oferta tehnică, nu înseamnă ca cerința este nelegală. Autoritatea contractantă susține că nu poate elimina cerințe cu privire la modul de prezentare al ofertei tehnice, așa cum de altfel solicita contestatorul. Cerința autorității este ca oferta tehnică să fie în concordanță cu formularul de oferta prezentat și cerințele documentației de atribuire, iar evaluarea se va realiza respectând întocmai cerințele legale. Autoritatea observă o încercare a contestatorului de a proiecta o imagine de nelegalitate a documentației de atribuire, aducând în cadrul contestației puncte de vedere fără o susținere reală. Pe cale de consecință, ținând cont de cele enunțate, solicită Consiliului

să

respingă

contestația

formulată

de

către .......................SRL ca fiind nefondata ți neîntemeiata. În drept: prevederile art. 1058 alin. 2 din Codul de procedura civilă, prevederile Legii nr. 98/2016, actualizată, prevederile Legii nr. 101/2016, actualizată, orice altă prevedere legală invocată în cuprinsul prezentului punct de vedere. Pagina 22 din 34

Prin adresa nr. 3147/26.08.025, înregistrată la CNSC sub nr. 59481/27.08.2025 contestatorul transmite Concluzii scrise față de punctul de vedere al autorității contractante și arată următoarele: I. În ceea ce privește „excepția lipsei calității de persoană vătămată a societății contestatoare” invocată de autoritatea contractantă în cuprinsul punctului de vedere transmis. Analizând susținerile autorității contractante contestatorul solicită Consiliului să respingă excepția invocată de autoritatea contractantă, pentru următoarele considerente: a). Cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de prevederile art. 3, alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, societatea sa are calitatea de persoană vătămată, în sensul legii, deoarece: i) Are un interes în legătură cu procedura de atribuire (art. 3, alin. (1) lit. f) pct. i) din Legea nr. 101/2016), în sensul că dorește să participe la procedura de achiziție publică derulată de autoritatea contractantă și să depună o ofertă tehnică și financiară. ii) În ceea ce privește prejudiciul raportat la prevederile art. 3, alin. (1) lit. f) pct. ii din Legea nr. 101/2016, așa cum a arătat în cuprinsul contestației autoritatea contractantă, prin răspunsurile la clarificări, fie a impus cerințe/modificări, care nu sunt în linie cu prevederile legale, fie nu a răspuns în mod clar și fără ambiguități la solicitările de clarificare transmise. Potrivit dispozițiilor legale menționate, are calitate procesuală activă orice persoană care justifică un interes legitim în legătură cu o procedură de atribuire și care a suferit sau riscă să sufere un prejudiciu ca urmare a unui act, a unei omisiuni sau a unei încălcări a obligațiilor legale de către autoritatea contractantă.  Rezultă astfel, în mod neechivoc, îndeplinirea cumulativă a celor două condiții cerute de art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, respectiv: existența unui interes legitim și riscul unui prejudiciu, ceea ce fundamentează dreptul de a contesta actele sau omisiunile autorității contractante în prezenta cauză, motiv pentru care vă solicităm respectuos, respingerea ca neîntemeiată a acestei excepții invocate de autoritatea contractată. II. În ceea ce privește primul capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea răspunsului nr. 1 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea autorității contractante la încadrarea rolului Expert Analist business în categoria studiilor superioare cerute experților „cu rol de coordonare și instruire”. Urmare a analizării punctului de vedere al autorității contractante cu privire la acest capăt de cerere din contestația sa, dorește să supună atenției Consiliului, următoarele aspecte: Contrar afirmațiilor autorității contractante, dorește să sublinieze faptul că, un Analist de business are ca principală responsabilitate Pagina 23 din 34

înțelegerea proceselor organizaționale și identificarea oportunităților de îmbunătățire a acestora.  Un Analist de business se concentrează în mod esențial pe optimizarea proceselor de afaceri, pe identificarea punctelor slabe și pe propunerea de soluții strategice, mai degrabă, decât pe managementul tehnic al datelor. Expertiza tehnică este adusă de experții în domeniul IT, iar Analistul de business poate colabora cu aceștia pentru a înțelege și implementa soluțiile. Analistul de business poate contribui la optimizarea proceselor prin propunerea de soluții mai eficiente la nivelul fluxurilor de lucru, managementului resurselor sau interacțiunii între departamente, fără a fi necesar să aibă o formare educațională și profesională care să aibă strânse legături cu domeniile informatică / matematică- informatică, tehnologia informației /calculatoare / automatică / ingineria sistemelor. Acesta poate defini cerințele proceselor și poate ajuta la traducerea acestora în soluții tehnice. Este esențial ca Analistul să fie capabil să comunice eficient cu echipele IT pentru a înțelege ce soluții sunt posibile, fără necesitatea unui formări educaționale tehnice. În acest sens, arată că potrivit BABOK Guide v3 - standardul internațional recunoscut de International Institute of Business Analysis (IIBA) pentru profesia de analist de business - acest rol include următoarele atribuții: „• Elicitation și documentare a cerințelor (procesul de identificare, extragere și clarificare a cerințelor de la stakeholderi); • Analiza proceselor de business; • Facilitarea comunicării între zona de business și echipele tehnice; • Suport în activități de testare și instruire”. În opinia sa aceste responsabilități nu presupun competențe tehnice avansate precum programarea sau proiectarea arhitecturii IT. Prin urmare, consideră că standardele internaționale nu impun deținerea unei diplome în informatică sau domenii strict tehnice. Astfel, inserarea în documentația de atribuire a cerinței privind prezentarea unei diplome tehnice, pentru această categorie de experți, contravine definiției globale a rolului și limitează nejustificat posibilitatea operatorilor economici de a propune pentru acest rol profesioniști calificați cu o experiență relevantă, doar pentru considerentul că aceștia nu au absolvit studii tehnice. În cazul în care s-ar menține cerința referitoare la studiile tehnice pentru această categorie de experți, pe de- o parte, ar rezulta o restrângere nejustificată a concurenței, în contextul în care pentru experți este relevantă experiența profesională relevantă în proiecte complexe nu ar putea fi propuși pentru acest rol, doar pentru că nu au absolvit studii de natură tehnică. Suplimentar, punctează faptul că din analiza responsabilităților diferitelor roluri din proiect, astfel cum sunt prezentate în Caietul de Pagina 24 din 34

Sarcini, rezultă o separare clară între componenta tehnică și cea funcțională. Astfel: • Arhitectul de soluție definește arhitectura tehnică, standardele de dezvoltare, instrumentele și tehnologiile folosite. • Expertul baze de date proiectează, optimizează și administrează structura bazelor de date. • Expertul în securitate elaborează politici, analize de risc și coordonează implementarea măsurilor de securitate. • Analistul de business, în schimb, are rolul de a colecta cerințele funcționale, de a traduce procesele de business în specificații clare, de a participa la testare și instruire, fără a se implica direct în activități tehnice profunde. Prin urmare, solicitarea acelorași studii tehnice pentru analistul de business, ca pentru arhitectul de sistem este nejustificată și creează o suprapunere artificială a rolurilor. Această abordare denotă fie o neînțelegere a diferențelor dintre profilurile profesionale, fie o intenție de a restrânge în mod nejustificat piața. Nu în ultimul rând, impunerea exclusivă a unor diplome de informatică/IT pentru rolul de Analist de Business are ca efect excluderea unor profesioniști cu experiență dovedită în proiecte similare, doar din cauza domeniului formal al studiilor. Aceasta contravine și nomenclatorului oficial (COR), care recunoaște o gamă largă de calificări ca fiind relevante pentru domeniul IT&C. În concluzie, rolul de Analist de Business este unul funcțional, de interfață între zona operațională și echipele tehnice, și nu necesită, conform standardelor internaționale, atribuțiilor reale sau jurisprudenței din proiecte similare, studii exclusiv tehnice. Față de aspectele mai sus menționate și față de argumentele descrise pe larg în cuprinsul contestației sale, își menținem critica. III. În ceea ce privește al 2 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea răspunsului nr. 1 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea Autorității contractante la încadrarea domeniilor electronică și respectiv telecomunicații și în categoria studiilor superioare cerute experților „cu rol tehnic”. Referitor la aspectele prezentate de autoritatea contractantă în punctul de vedere transmis prin Adresa nr. 3744 din data 13.08.2025, cu privire la acest capăt de cerere, precizează că este de acord cu măsurile de remediere propuse de autoritatea contractantă în sensul completării opțiunilor de studii pentru experții „Arhitect soluție sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetică, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL” cu opțiunea studiilor în specializarea electronică /telecomunicații. Pagina 25 din 34

Față de aceste aspecte solicită Consiliului să ia act de faptul că în măsura în care autoritatea contractantă va adopta măsuri de remediere în sensul celor propuse în punctul de vedere cu privire la acest capăt de cerere, înțelege să renunțe la acest capăt de cerere din contestația sa. IV. În ceea ce privește al 3 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea răspunsului nr. 15 din cadrul Răspunsului consolidat la clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 si obligarea autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. Referitor la solicitarea sa din cuprinsul contestației, cu privire la acest punct, și la conținutul punctului de vedere transmis de autoritatea contractantă în acest context, precizează că scopul a fost de a clarifica ce se înțelege prin „complexitatea contractului” privind furnizarea de servicii /produse similare care se doresc a se regăsi în obiectul contractelor care vor fi depuse de ofertanți pentru a demonstra îndeplinirea cerinței de experiență similară. În lipsa unei definiții edificatoare, având în vedere Nota nr. 2 din Fișa de date a achiziției aferentă cerinței de capacitate tehnica si profesionala privind contractele care vor fi depuse de ofertanți pentru a demonstra îndeplinirea cerinței de experiență similară (pag. 6 din Fisa de date), conform căreia: „dacă se prezintă ca experiență similară contracte care au ca obiect execuția mai multor tipuri de livrări, atunci of. are obligația de a evidenția și de a dovedi în mod clar în documentele depuse, care sunt livrările similare care îndeplinesc solicitările din FDA.”, și raportat la formularea ambiguă a cerinței, a făcut trimitere la codurile CPV care, în înțelegerea sa, ar corespunde tipului de servicii /produse similare solicitate de autoritatea contractantă prin definiția experienței similare de la cap. III.1.3.a) din Fișa de date. În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea aspectelor contestate, așa cum a argumentat detaliat în contestație, motiv pentru care, solicită ca prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități prin care să clarifice cele precizate la pct. 29 și 30 de mai sus. V. În ceea ce privește al 4 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea răspunsului nr. 9 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 si obligarea Autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet si fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. Referitor la aspectele prezentate de autoritatea contractantă în punctul de vedere transmis prin adresa nr. 3744 din data 13.08.2025, cu privire la acest capăt de cerere, contestatorul precizează că este de acord cu modalitatea în care autoritatea contractantă a reformulat cerința în cadrul Răspunsului 9 din Răspunsul la solicitările de clarificare Pagina 26 din 34

publicat în SICAP în data de 31.07.2025 și, pe cale de consecință, înțelege să renunțe la acest capăt de cerere din contestația sa. VI. În ceea ce privește al 5 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea răspunsului nr. 13 din cadrul Răspunsului consolidat clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 si obligarea Autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet si fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. Așa cum a arătat pe larg în cadrul contestației formulate, contestatorul precizează că cerința autorității contractante prin care se impune obligativitatea respectării de către operatorii economici a unor cerințe care nu se regăsesc în cuprinsul caietului de sarcini al procedurii, este de natură a încălca dispoziții legale imperative. Deși, așa cum a arătat mai sus, apreciază că cerința comparării prevederilor Caietului de Sarcini și al Proiectului tehnic, este ilegală și încalcă principiile statuate de legislația achizițiilor publice, atașează la prezenta un material comparativ din care rezultă în mod neechivoc, faptul că, între prevederile Caietului de Sarcini și ale Proiectului tehnic există diferențe. Totodată, consideră că autoritatea contractantă, încalcă prin această abordare și principiile statuate prin legislația achizițiilor publice, lăsând loc de ambiguități și neclarități prin inserarea cerințelor tehnice în două documente diferite (Caiet de Sarcini și Proiectul Tehnic). În concluzie, față de cele mai sus menționate precum și față de aspectele detaliate în cuprinsul contestației formulate, precizează că își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerinței contestate, așa cum a argumentat detaliat în contestație, motiv pentru care, solicită ca prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la remedierea aspectelor nelegale contestate prin publicarea unui caiet de sarcini actualizat, care să conțină în clar, complet și fără ambiguități toate cerințele și specificațiile necesare pentru operatorii economici interesați astfel încât aceștia să poată depune o oferta conformă în cadrul procedurii de achiziție. VII. În ceea ce privește al 6 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea răspunsului nr. 14 din cadrul Răspunsului consolidat la clarificări publicat în SICAP la data de 31.07.2025 și obligarea Autorității contractante la publicarea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificare”. [40] Prin Punctul de vedere transmis Subscrisei de către Autoritatea Contractantă, pe e-mail, prin Adresa nr. 3744 din data 13.08.2025, aceasta precizează următoarele: Urmare a analizării precizărilor autorității contractante din punctul de vedere, dorește să facă următoarele precizări: În cadrul contestației formulate, având în vedere Răspunsul autorității contractante la Întrebarea 14 din Răspunsul la clarificări din Pagina 27 din 34

data de 31.07.2025, a precizat în mod neechivoc faptul că următoarea cerință a autorității contractante, încalcă dispoziții legale imperative: „[...] Lipsa din oferta a oricăror informații dintre cele solicitate în acest capitol sau prezentarea unor descrieri nerelevante sau care nu demonstrează îndeplinirea fiecărei cerințe, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă și, implicit, la descalificarea Ofertantului.” Astfel, în cadrul contestației a arătat că, în mod contrar dispozițiilor alin. (1), (3) (5) , (7) si (8) ale art. 134 din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă a impus în Documentația de atribuire ca cea mai mică eroare sau omisiune să aibă ca efect declararea ofertei operatorului economic ca neconformă, în contextul în care legiuitorul, în mod neechivoc, a permis ca viciile de formă, omiterile /abaterile minore din cadrul unei oferte pot fi completate/corectate de către ofertanți. Fără a relua motivările și explicațiile prezentate în cuprinsul contestației, apreciază că abordarea autorității contractante încalcă, pe de-o parte, atât principiile nediscriminării și tratamentului egal statuate de Legea 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, iar, pe de altă parte lasă larg deschisă posibilitatea subiectivismului și abuzurilor în procesul de evaluare. În acest context, apreciază că este în interesul tuturor operatorilor economici și, implicit al autorității contractante ca evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii să se realizeze în condiții de deplină legalitate. În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerinței contestate, așa cum a argumentat detaliat în contestație, motiv pentru care, solicită ca prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurilor de remediere, astfel cum au fost aceste prezentate în cuprinsul contestației formulate. Pentru toate argumentele expuse mai sus, precum și pentru toate argumentele expuse pe larg în contestația sa și prezentele Concluzii scrise, solicită admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată pentru capetele de cerere rămase în discuție, așa cum rezultă din conținutul prezentului document și din contestație. Prin corespondența, înregistrată la CNSC sub nr. 56289/14.08.2025 autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției pe e-mail. Prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr. 55952/ 13.08.2025, .......................SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211565813/1 din data de 11.08.2025, emisă de CEC Bank Sucursala Ilfov, în valoare de 47.272,96 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având Pagina 28 din 34

ca obiect: „Achiziția unui ansamblu de elemente software și hardware în cadrul proiectului – Valorificarea avantajelor digitalizării în cadrul UAT Mitreni, județul .........”, cod CPV 48219300-9, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând pe SEAP, anunțul de participare nr. CN1082859/01.07.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 2.248.648,00 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate preț”. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul urmează a se pronunța cu întâietate asupra excepției lipsei calității de persoană vătămată, invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere, pe care urmează a o respinge, ca nefondată, având în vedere că actul atacat de către acesta prin prezenta contestație se încadrează în definiția prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind emis în cadrul prezentei proceduri, fiind posibilă restricționarea accesului la procedură prin modificările documentației de atribuire aduse de către acest act. Procedând la analiza fondului cauzei, Consiliul reține că .......................SRL este nemulțumit de răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, despre care susține că ar fi de natură să îi restricționeze în mod nejustificat accesul la procedura de atribuire. Având în vedere criticile din contestația formulată de .......................SRL, Consiliul reține că, la capitolul 6 intitulat „Resurse”, din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat ca ofertanții să demonstreze că dispun, pentru implementarea proiectului, de o echipă de experți pentru care a formulat, printre altele, anumite cerințe de studii, relevant în soluționarea contestației fiind faptul că, pentru 6 dintre experți, a fost formulată cerința „Studii superioare finalizate cu diplomă de licență în domeniul telecomunicațiilor sau informatica”. Ca urmare a unei solicitări de clarificare formulată chiar de societatea contestatoare, autoritatea contractantă a reformulat cerințele cu privire la studii, la punctul 1 din răspunsul consolidat, astfel: „Referitor la întrebarea nr. 1 din cererea de clarificare autoritatea, reformulează cerința astfel: Pentru experții cu rol tehnic, Arhitect soluție-sistem, Expert analist business, Expert securitate cibernetica, Expert baza de date SQL, Expert baza de date NoSQL se accepta reformularea astfel: „Studii superioare in oricare din domeniile: informatică / matematică-informatică, tehnologia informației / calculatoare / automatică / ingineria sistemelor”. Pentru experții cu rol de coordonare și instruire Manager de proiect, Specialist instruire se acceptă reformularea astfel: „Studii superioare în oricare din domeniile: informatică / matematică-informatică / contabilitate de gestiune / cibernetică, statistică și informatică economică / tehnologia informației / calculatoare / automatică / ingineria Pagina 29 din 34

sistemelor / electronică/ telecomunicații sau similar, sau studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalent urmate de cursuri de formare sau de reconversie profesională în domeniul IT&C”.” În acest context, Consiliul reține că prima critică din contestația formulată de .......................SRL are ca obiect studiile solicitate pentru expertul analiză de business, solicitând completarea cerinței cu posibilitatea ofertării unui expert analiză de business absolvent de contabilitate, statistică, electronica, telecomunicații, astfel cum a fost formulată cerința privind studiile managerului de proiect și a specialistului în instruire. În sprijinul criticilor sale, contestatorul susține că activitățile pe care le va efectua expertul analiză de business nu necesită neapărat expertiza dobândită prin studii în domenii care țin de informatică, cum sunt cele din enumerarea (informatică / matematică-informatică, tehnologia informației/ calculatoare / automatică / ingineria sistem) și pot fi îndeplinite și de restul domeniilor de studii, solicitate în cazul managerului de proiect (contabilitate, statistică, electronica, telecomunicații). Consiliul nu va putea reține aceste susțineri deoarece activitățile alocate prin caietul de sarcini expertului analiză de business sunt atât din categoria celor de consultanță/sprijin, cum sunt cele de suport în analiza de business, analizarea cerințelor legislative și de business cât și de natură tehnică, caracteristice domeniului IT, cum este „asigurarea că funcționalitățile implementate sunt conform tuturor specificațiilor funcționale de la toate nivelurile și că acestea sunt integrate corect în cadrul sistemului informatic” sau „propunerea de soluții pentru realizarea cerințelor menționate în caietul de sarcini specifice fiecărei componente a sistemului informatic”, pentru care apar ca insuficiente studiile în contabilitate sau statistică. Pe de altă parte, Consiliul reține că, potrivit descrierii obiectului achiziției, din paragraful II.1.4 al anunțului de participare, obiectul prezentei proceduri constă in achiziția unui complex de elemente care țin de soluții software, alături de elemente de tip hardware și de un sistem de elemente IoT (Internet of Things) ce vor permite transmiterea datelor prin intermediul unei conexiuni LoRaWAN către locația centrală, activități care pot fi analizate și de un absolvent de electronică sau telecomunicații. Din aceste motive, Consiliul va admite critica 1 din contestația formulată de .......................SRL, urmând a dispune reformularea răspunsului 1 în sensul acceptării ca expert analiză de business a unui absolvent de electronică sau telecomunicații, pe lângă variantele deja enumerate în răspunsul consolidat. Consiliul reține .......................SRL a criticat aspecte similare si la punctul 2 din contestație, solicitând modificarea răspunsului 1 în sensul acceptării studiilor în domeniul electronică sau comunicații pentru Pagina 30 din 34

experții tehnici iar autoritatea contractantă a declarat prin punctul de vedere că este de acord să remedieze în sensul solicitat de contestator, motiv pentru care această critică urmează a fi admisă, prin achiesarea autorității contractante la criticile contestatorului urmând ca, pentru respectarea principiului transparenței, să oblige autoritatea contractantă la comunicarea aspectelor față de care a achiesat, prin publicarea acestora, în SEAP, în cadrul unei clarificări marcate corespunzător. Critica 3 urmează a fi respinsă, ca nefondată, având în vedere faptul că, prin răspunsul 15 la adresa de răspuns consolidat, autoritatea contractantă nu a modificat cu nimic cerința privind experiența similară iar o eventuală pronunțare pe cerința de calificare din anunțul de participare nu mai este posibilă, astfel de critici fiind tardive la data formulării contestației care face obiectul prezentei. Consiliul va ține seama că, prin necontestarea în termenul legal a cerințelor din documentația de atribuire, aceasta și-a consolidat forța obligatorie. În cauză, prezintă relevanță normele art. 160 din Legea nr. 98/2016, conform cărora: „orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire”, iar „autoritatea contractantă (...) va răspunde, în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/ informațiilor suplimentare”. Niciunde, în legislația în vigoare, nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentației de atribuire și, nici atât, obligația autorității contractante de a modifica documentația de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu avea nicio obligație legală de a modifica caietul de sarcini după voința operatorului economic care a formulat o solicitare de clarificări. Opțiunea modificării cerințelor impuse operatorilor economici reprezintă un drept al autorității, iar, nu o obligație, Consiliul neputând sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor din anunțul de participare. Obligația legală a autorității contractante era aceea de a răspunde operativ, în mod clar, complet și fără ambiguități la solicitarea de clarificări, obligație care a fost respectată de aceasta prin răspunsul indicat supra, chiar dacă acesta nu a fost în direcția așteptată de contestator. Pe de altă parte, se poate lesne observa că, nici solicitările indicate de contestator nu au avut ca scop clarificarea cerinței privind experiența similară, aceasta fiind clară, ci, modificarea/remedierea ei, situație care nu se confundă cu solicitarea de clarificări reglementată de lege. Niciun text normativ, în vigoare, nu obligă autoritatea să își modifice/elimine/ completeze cerințele după cum doresc operatorii interesați, aceștia având la îndemână posibilitatea legală de a contesta respectivele cerințe, Pagina 31 din 34

fie la Consiliu, fie în instanță, în perioada prevăzută de lege, în scopul obținerii modificării/ eliminării/completării pe care o doresc. De altminteri, legislația nu prevede nici obligația autorității de a își justifica în fața operatorilor economici cerințele din caietul de sarcini, de a preciza rațiunea pentru care au fost impuse sau de a da asigurări operatorilor economici, înainte de data limită de depunere a ofertelor, că înscrisurile deținute de către aceștia corespund cerințelor. Cum s-a arătat mai sus, conform art. 160 din Legea nr. 98/2016, orice operator economic interesat are dreptul de a solicita „clarificări”, iar, autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet. Nicăieri nu figurează dreptul de a se cere justificări, rațiuni pentru cerințele autorității sau de a-i cere acesteia să se antepronunțe, în locul comisiei de evaluare, mai ales dacă cerințele sunt clare și înțelese de cei interesați. Bunăoară, nici nu își are rostul o solicitare de clarificare a unei cerințe care este clară și înțeleasă de aceștia. De bună seamă, că, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa sau favoriza participarea anumitor operatori economici la procedura de atribuire prin intermediul cerințelor impuse, însă, dacă existau obiecțiuni de nelegalitate în privința respectivelor cerințe din anunțul de participare, fișa de date a achiziției și caietul de sarcini, operatorul economic trebuia să le conteste înainte de expirarea termenului legal, iar, nu să aștepte împlinirea lui. Critica 4 urmează a fi respinsă, ca nefondată, având în vedere că, prin răspunsul consolidat, la punctul 9, autoritatea contractantă a menționat explicit declarația de disponibilitate ca modalitate de dovedire a accesului la personal, astfel cum a solicitat contestatorul prin solicitarea de clarificare. Critica 5 urmează a fi respinsă, ca nefondată, având în vedere, pe de o parte, faptul că proiectul tehnic a fost atașat documentației de atribuire ca anexă a caietului de sarcini, conținând cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce descriu investiția necesară autorității contractante iar, pe de altă parte, societatea contestatoare nu a indicat care din informațiile menționate în proiectul tehnic ar fi contrare specificațiilor din caietul de sarcini, astfel cum avea obligația potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. În fine, Consiliul va respinge, ca nefondată, critica 6 din contestația formulată de .......................SRL, motivat de faptul că, prin răspunsul nr. 14, autoritatea contractată nu a modificat cerința din fișa de date și din caietul de sarcini „Lipsa din oferta a oricaror informatii dintre cele solicitate in acest capitol sau prezentarea unor descrieri nerelevante sau care nu demonstreaza indeplinirea fiecarei cerinte, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconforma si, implicit, la descalificarea Pagina 32 din 34

Ofertantului” ci a precizat că „menține expresia invocata de cate operatoril economic astfel cum a fost initial formulata, orice argumentare in acest moment cu privire la modul de prezentare al propunerii tehnice ar reprezenta in opinia noastra o antepronuntare privind evaluare ofertelor”. Consiliul apreciază că, în această etapă a procedurii de atribuire, răspunsul autorității contractante este pertinent, motivat de faptul că prevederile art. 134 alin. (6) și (7) din HG nr. 395/2016 reglementează situațiile în care pot fi acceptate modificări/remedieri ale propunerilor tehnice. În acest sens este și partea finală a răspunsului 14 criticat de .......................SRL la punctul 6 din contestație, prin care autoritatea contractantă a menționat, în esență, că membrii comisiei de evaluare vor respecta, în exercitarea atribuțiilor lor exclusive, prevederile legale indicate anterior: „(...) în conformitate cu prevederile legale invocate, comisia de evaluare are stabilit foarte clar modul in care trebuie sa își desfășoare activitatea, cât și care sunt temeiurile de drept si formele sub care ofertele pot fi declarate admisibile/inacceptabile sau neconforme”. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, în ceea ce privește expertul analiză de business (critica 1) și studiile experților tehnici (critica 2), contestația formulată de .......................SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea punctului 1 din răspunsul consolidat cu respectarea prevederilor legale, a considerentelor prezentei și a achiesării privind critica 2 din punctul de vedere. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge,

în

rest,

ca

nefondată,

contestația

formulată de

.......................SRL

în

contradictoriu

cu

autoritatea contractantă .......... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția lipsei calității de persoană vătămată, invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere. Admite, în parte, în ceea ce privește expertul analiză de business (critica 1) și studiile experților tehnici (critica 2), contestația formulată de

.......................SRL

în

contradictoriu

cu

autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea punctului 1 din răspunsul consolidat cu Pagina 33 din 34

respectarea prevederilor legale, a considerentelor prezentei și a achiesării privind critica 2 din punctul de vedere. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de

.......................SRL

în

contradictoriu

cu

autoritatea contractantă ......... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare Traian ICOBEȚ PREȘEDINTE Lehel-Lorand BOGDAN Consilier de soluționare Maria Marinela PĂUN Redactat practicaua deciziei Maria ROVENȚA Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 32 (treizecișidouă) pagini Pagina 34 din 34