Decizie CNSC 1895/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1895/C7/1116 Data: 07.07.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată 01.04.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 21063/02.04.2025, URBIOLED SRL, cu sediul în județul Iași, Comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin Administrator Ciotir Ana-Maria şi convențional prin Avocat Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul în București, Sector 1, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, etaj 1, ap. nr. 3105, unde solicită comunicarea tuturor actelor, (persoana responsabilă cu primirea documentelor fiind Daniela Staicu), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de PRIMĂRIA ORAȘULUI BOLINTIN-VALE, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în str. Libertății nr.1, localitatea Bolintin- Vale, județul Giurgiu, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORAȘUL BOLINTIN VALE, JUDEȚUL GIURGIU”, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1160485 din data de 25.03.2025, s-a solicitat Consiliului admiterea contestației și, pe cale de consecință să dispună: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să Pagina 1 din 3

permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatorul a solicitat acces la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. 1336/C7/1116 din data de 09.04.2025, Consiliul a respins ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de URBIOLED SRL. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestaţia formulată de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA ORAȘULUI BOLINTIN VALE. Obligă autoritatea contractantă PRIMĂRIA ORAȘULUI BOLINTIN VALE ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, respinge restul criticilor contestatoarei și cererea subsidiară de anulare a procedurii. cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul o va respinge ca nedovedită. Respinge, ca nedovedită, cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 2 din 3

Redactat în 4 exemplare originale, conține 56 pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: ... Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată (...), transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...), cu sediul în județul (...), înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin (...) şi convențional prin (...)- Cabinet de avocat, cu sediul (...), unde solicită comunicarea tuturor actelor, (persoana responsabilă cu primirea documentelor fiind (...)), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în (...), în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „(...)”, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. (...) din data de 25.03.2025, s-a solicitat Consiliului admiterea contestației și, pe cale de consecință să dispună: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatorul a solicitat acces la dosarul constituit la Consiliu. Pagina 1 din 58

Prin Încheierea nr. (...)din data de 09.04.2025, Consiliul a respins ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de (...). Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de (...). I. Contestatorul prezintă motivele de fapt și de drept pentru care solicită suspendarea procedurii de achiziție publică. II. Motivele de fapt și de drept pentru care solicită modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive. 1. Cu privire la cerința restrictivă privind proba practică, contestatorul solicită: a) În primul rând, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că este vorba despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar în Fișele tehnice. În procedură, cerința nu se regăsește în anunțul de participare, ci doar în fișele tehnice. În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. În acest context, contestatorul precizează că proba practică presupune și utilizarea unor echipamente care nu fac obiectul procedurii. b) În al doilea rând, având în vedere că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. De asemenea, contestatorul învederează Consiliului că realizarea probei practice implică și prezentare mostrelor, această cerință fiind indicată în cuprinsul caietului de sarcini/fișelor tehnice, și nu în anunțul de participare simplificat. 2. Contestatorul solicită eliminarea factorului de evaluare „Configurație tehnică produse – componenta tehnică”, având în vedere că nu prezintă niciun fel de relevanță pentru procedură, neputându-se face vreo diferențiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă și primește un punctaj de 35 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare și, în consecință, redistribuirea punctajului. Pagina 2 din 58

3. Eliminarea cerinței restrictive prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos. Contestatorul apreciază că cerința este restrictivă, iar în acest sens, solicită sa se accepte și în partea superioară. 4. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură, fiind expirate. 5. Eliminarea cerinței restrictive care vizează programarea reacției. Contestatorul solicită eliminarea cerinței ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur ecran. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent, în temeiul art. 156 din Legea nr. 98/2018, pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale căror producători au decis să prezinte aceste două funcționalități într-un mod diferit. Altfel este clară natura părtinitoare spre o anume soluție de telegestiune. 6. Eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei Contestatorul solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente”, cerința de autentificare în doi pași fiind deja o măsura suplimentară de securitate. 7. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor privind culorile echipamentelor de platformă – solicită adăugarea sintagmei „echivalent” – în conformitate cu prevederile art. 156 din Lega nr. 98/2016. 8. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice, demonstrarea îndeplinirii cerințelor. 9. Eliminarea tuturor cerințelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, prin care se solicită ca producătorii să pună la dispoziția beneficiarului un link . Contestatorul precizează că, cerința se impune a fi eliminată. Punerea la dispoziție a unui link nu poate fi solicitată producătorului, ci doar ofertantului care depune ofertă în cadrul procedurii. Totodată, producătorul nu are nicio responsabilitate în cadrul contractului, ofertantul fiind cel care trebuie să prezinte documente în relația cu autoritatea contractantă. În subsidiar, prezentarea pe site a fiecărui tip de aparat de iluminat ofertat, este o cerință restrictivă. Ar trebui completată formularea „unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat” cu „sau familia de produse din care fac parte aparatele iluminat”, producătorul rezervându-și dreptul de a customiza/personaliza aparatele de iluminat produse pentru fiecare beneficiar/proiect în parte, ele făcând parte din aceeași familie de produse. În prezent URBIO are pe site prezentate familiile de aparate de iluminat -https://urbio-romania.ro/aparate-deiluminat/mesina/ 10. Cu referire la cerințele restrictive care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/LT-IOT ȘI RF, FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/WIRELESS/ A. În principal, eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt Pagina 3 din 58

justificate, prin urmare contestatorul apreciază că se impune completarea cerințelor cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC și să se adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016; B. În subsidiar, contestatorul solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicație rezultă și din faptul că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră in contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Or, în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, contestatorul consideră că atât această cerință, cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile „sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. 11. Contestatorul solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate – referințe API. 12. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificarea D4I. 13. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează senzorii de ploaie. 14. Contestatorul solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive privind acuratețea de poziționare. În considerarea motivelor de fapt și de drept prezentate, contestatorul solicită admiterea contestației. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[(...)/00013] Contestatie (...)_ Modernizare iluminat-02.04.2025.pdf (...)] CONTESTATIE (...).rar.p7s ”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la data de 02.04.2025 în cadrul documentelor asociate anunțului de participare simplificat nr. (...)/25.03.2025. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus a contestației care are 45 de pagini nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare prin intermediul SEAP întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 15 și art. 24 din Legea nr. 101/2016), nu Pagina 4 din 58

permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă a tuturor susținerilor părților, constrângeri de care inclusiv părțile trebuie să țină seama. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea contestației având în vedere următoarele motive: I. Cu privire la suspendare, autoritatea contractantă învederează faptul că aceasta a rămas fără obiect, procedura fiind suspendată până la soluționarea dosarului. II. Cu privire la fondul cauzei, contestatoarea consideră că în speță există și trebuie îndepărtate o serie de cerințe restrictive. Autoritatea contractantă menționează că, cerințele despre care face vorbire contestatoarea „NU SUNT RESTRICTIVE”, astfel: 2.1. Cu privire la proba practică. Se solicit eliminarea acesteia deoarece: - nu se regăsește în anunțul de participare, ci doar în finele tehnice; - are rolul de restrângere a concurenței, deoarece au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate; - implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare trebuie efectuată doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare; - proba practică presupune și utilizarea unor echipamente care nu fac obiectul prezentei proceduri. „Ab initio” precizează că contestatoarea însăși demontează susținerile prin extrasul din documentația achiziției pe care prin o utilizează ca exemplu justificativ în susținerea acestui punct, astfel: - implică și prezentarea mostrelor, implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți dar la pagina 21 din caietul de sarcini se precizează că „echipamentele prezentate vor fi verificate și nu vor fi reținute ca mostră”; - proba practică presupune și utilizarea unor echipamente care nu fac obiectul prezentei proceduri: de exemplu activitatea numărul 26, care face referire la camera de supraveghere, sau activitatea numărul 25 în care se cere demonstrarea controlului unor aparate de iluminat produse de alți producători și controlul unor module de telegestiune produse de alți producători, în afara producătorului aparatelor și modulelor de telegestiune ofertate. „DAR”, se omite a se preciza că procedura de față implică montare de corpuri de iluminat care vor coexista cu o serie de corpuri existente deja, motiv pentru care proba practică nu implică furnizarea de către ofertant de aparate de iluminat furnizate de alți producătorii ci coordonarea aparatelor de iluminat ofertate, cu aparatele de iluminat deja existente, prin sistemul de telegestiune ofertat în prezenta achiziție. Astfel, autoritatea contractantă precizează că nu există echipamente suplimentare, cum susține contestatoarea, ci demonstrarea practică a „INTEGRĂRII” actualelor sisteme de iluminat existente cu cele noi care fac Pagina 5 din 58

obiectul achiziției și funcționarea ÎNTREGULUI sistem de iluminat ca un tot unitar. În acest sens, presupusele echipamente care nu fac obiectul prezentei proceduri sunt, de fapt, echipamente deja existente, funcționale, care doar se integrează în ansamblul sistemului de iluminat și control public alături de achiziția ce face obiectul procedurii de față. Pe de altă parte, este de ordinul evidenței că sistemul de telegestiune trebuie să poată citi și procesa informații de pe diferite aparate de iluminat și nu doar de pe cel ofertat, fișa tehnică 2 specificând clar că sistemul trebuie să permită identificarea și controlul aparatelor de iluminat echipate cu modul de telegestiune de la orice producător- aceasta este o cerința normală ținând cont că aparatele de iluminat pot fi înlocuite în caz de defecțiune sau sistemul poate fi extins în următorii ani și cum nu există vreo garanție că produsele achiziționate azi vor exista și peste 4 ani și cum este contrar legii și principiilor sistemului de achiziții publice ca într-o achiziție viitoare pentru o extindere a rețelei de iluminat să contracteze un produs anume (adică cel din achiziția de față), cerința sa, criticată nefondat, ține, de fapt, de o bună gospodărire și o cheltuială eficientă a banului public și o respectare concretă a principiilor achizițiilor publice. În ansamblul său, în analiza acestui punct criticat de către contestatoare, autoritatea contractantă menționează că este foarte important să plecăm de la situația concretă: sistemul de telegestiune gestionează iluminatul public; tocmai pentru că are în cauză un sistem hard/soft/componente tehnice specific iluminatului, care trebuie să funcționeze, și nu un echipament dat care trebuie montat din piese diferite, proba practică este edificatoare. Prin definiție, un sistem presupune un ansamblu de elemente dependente între ele și formând un tot organizat. Acest sistem trebuie să fie accesibil, funcțional, eficient - motiv pentru care autoritatea contractantă susține că a introdus o serie de cerințe care să fie utile și practice și care să poată fi îndeplinite de către personalul său. Cerințele sale, fiind legate de funcționarea concretă a aplicației nu pot fi catalogate că având rol restrictiv pentru că achiziția trebuie să servească intereselor autorității. Autoritatea contractantă precizează și menționează expres faptul că nu este în prezența vreunui criteriu de calificare. Proba practică este parte a propunerii tehnice, de aceea se regăsește în fișele tehnice și are ca scop verificarea funcționalității sistemului de telegestiune, sens în care subliniază esența în cauză: evaluarea tehnică a ofertelor nu se bazează exclusiv pe sesiunea demonstrativă și această probă practică nu este un factor de evaluare. În schimb, proba practică demonstrează conformitatea sistemului cu cerințele minime ale autoritarii contractante. Autoritatea contractantă susține că este de notorietate scopul telegestiunii într-un sistem de iluminat și nu se impune explicarea acestuia, toată firmele din domeniul având afișat pe site un panel dedicat explicării importanței unui sistem de telegestiune funcțional și eficient: Pagina 6 din 58

„- Eficiență energetică: Sistemele de telegestiune ne permit să ajustăm nivelul de iluminat în funcție de trafic, condițiile meteo și prezența pietonilor sau vehiculelor, asigurând un consum optim de energie - Economii semnificative: Prin optimizarea consumului de energie, veți obține economii substanțiale la costurile de iluminat și veți reduce facturile lunare. - Siguranță crescută: Telegestiunea ne oferă posibilitatea de a detecta și repara rapid eventuale defecțiuni sau avarii în sistem, asigurând un iluminat stradal fiabil și constant. - Flexibilitate și adaptabilitate: Sistemele inteligente pot fi ușor reconfigurate în funcție de nevoile specifice ale fiecărei perioade din an, permițând o iluminare adecvată în orice situație. - Contribuție la sustenabilitate: Prin reducerea consumului de energie, veți contribui la protejarea mediului înconjurător și la promovarea unui oraș mai ecologic și mai sustenabil.” Autoritatea contractantă menționează că aceste scopuri ale sistemului de telegestiune sunt clar exprimate și urmărite de către autoritatea contractantă, fiind pe larg expuse la paginile 17-21 din caietul de sarcini, și sunt în acord cu scopul pentru care această achiziție este finanțată (art. 2 din Ghidul de finanțare - Ordinul MMAP 1947 /2022) : (1) Scopul Programului îl reprezintă îmbunătățirea calității mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor corpuri de iluminat cu surse LED care să determine o eficiență energetică ridicată și poluare luminoasă minimă - adică exact ce aceasta urmărește prin proba practică: fiabilitatea sistemului de telegestiune pentru coordonarea și programarea iluminatului public în scopul unei poluări luminoase minime și în vederea atingerii unei eficiențe energetice ridicate. În acest sens se arată că telegestiunea poate funcționa prin mai multe metode, motiv pentru care ofertantul, prin demonstrația practică, evidențiază fiabilitatea sistemului ofertat. Astfel, există spre exemplu telegestiune prin Scenariul NB-Iot (Tehnologia NB-IoT (Narrowband Internet of Things) este o tehnologie de comunicație fără fir care se integrează perfect în aceste sisteme, oferind o soluție fiabilă și scalabilă pentru controlul și monitorizarea iluminatului, sau prin Scenariul WI-FI (Wi-Fi-ul utilizat în sistemele inteligente de iluminat reprezintă o tehnologie wireless care permite conectarea și controlul iluminatului în mod inteligent, utilizând relele locale fără fir) Un sistem de telegestiune controlat printr-o aplicație software este un sistem care permite monitorizarea și controlul dispozitivelor, echipamentelor sau infrastructurii într-un mod „remote”, utilizând o aplicație software dedicată. Acest sistem utilizează tehnologia de comunicații și internet pentru a permite utilizatorilor să acceseze și să controleze dispozitivele sau echipamentele de la distanță, folosind o interfață grafică intuitivă. Astfel după cum se menționează în fișa tehnică 2, a sistemului de telegestiune, proba practică are darul de a demonstra practic cerințele teoretice din fișă, cum sunt, spre exemplu: 1.13. semnalarea lipsei de Pagina 7 din 58

tensiune în maxim 5 minute 1.2. modulul nu necesită programare sau comisionare. Odată alimentat electric, serverul recunoaște, comunică și poziționează corpul de iluminat pe hartă; 1.6. poziționarea vizuală automată GPS pe harta sistemului, 2.1. accesul se face în interfață utilizatorului prin accesarea unui browser web fără instalarea de aplicații suplimentare; 2.6. informațiile tehnice care se pot verifica din interfața utilizatorului; 2.7. adăugarea manual de elemente; 2.13. și 2.18 timpii de răspuns, 2.16. control selectiv pe străzi 2.19. emiterea de rapoarte cu informațiile de interes, 2.20, 3.3, 3.4. etc. Autoritatea contractantă menționează că pentru detaliile tehnice specifice, nu se menționează şi „NU” se cere vreo verificare prin proba practică, deoarece fișele tehnice şi certificatele de conformitate sunt considerate suficiente. Exemplifică în fișa tehnică 2, punctele: 1.3, 1.4., etc. Autoritatea contractantă susține că proba practică pe care a solicitat-o prin documentația de atribuire nu implică prezentarea unor mostre, deoarece niciunde în documentație nu este specificat faptul că va reține produsele pe care contestatoarea le va prezenta în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi [„- materialele prezentate în vederea efectuării probei practice nu vor fi reținute de autoritatea contractantă”]. În plus, autoritatea contractantă precizează că nu se va efectua o verificare a caracteristicilor constructive a materialelor solicitate pentru proba practică, pentru a se putea aprecia că acestea sunt mostre. Proba practică urmărește dovedirea îndeplinirii unor funcționalități concrete ale sistemului de telegestiune, nu a caracteristicilor constructive. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 și practica CNSC. Așadar, autoritatea contractantă susține că, cerința privind proba practică nu este nici cerință de calificare, nici criteriu de selecție, fiind o cerință specifică caietului de sarcini, iar nemenționarea acesteia în anunțul de participare nu atrage aplicabilitatea prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Cerințele care se verifică la proba practică sunt expres prevăzute la fiecare subpunct din fișa tehnică 2, subpunct care face obiectul probei practice, evident, pentru că nu toate subpunctele fac obiectul demonstrației, o mare parte dintre aceste subpuncte urmând a fi dovedite ca cerințe îndeplinite prin fișele tehnice, rapoarte sau certificate. Pe de altă parte, cu privire la rapoartele de testare, acolo unde acestea sunt solicitate, autoritatea contractantă susține că ele privesc subansamblul, produsul în cauză, neexistând un raport de testare pentru sistemul de telegestiune în sine, cu atât mai mult cu cât a indicat că aceste sisteme de telegestiune pot funcționa prin mai multe metode tehnice, fiecare operator urmând a expune protocolul de telegestiune propus. Autoritatea contractantă menționează că solicitarea ca la proba practică să se prezinte doar ofertantul desemnat câștigător nu poate fi Pagina 8 din 58

primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câștigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare conform din punct de vedere tehnic și financiar. Nu este posibilă amânarea verificării sistemului în ansamblul său pentru că autoritatea nu mai are posibilitatea de a modifica procesul-verbal de evaluare a propunerii tehnice, ulterior. Nu există nicio pârghie procedurală prin care, după ce propunerea tehnică este declarată conformă (pentru a trece în etapa de verificare a propunerii financiare apoi, în etapa de aplicare a factorilor de evaluare), autoritatea contractantă să își invalideze propriul proces-verbal de evaluare și, ulterior probei practice, dacă s-ar dovedi nefuncționalitatea tehnică a sistemului conform cerințelor tehnice minime stabilite a fi verificate, să revină apoi în evaluarea propuneri tehnice pentru modificarea celor deja reținute. Astfel, autoritatea contractantă precizează că această critică legată de proba practică, în concret, este una de ordin general, fără acoperire și exemple concrete fezabile, cu trimiteri la alte achiziții a căror caiet de sarcini este diferit, motiv pentru care aspectele invocate, practice și de jurisprudenţă , nu sunt aplicabile speței de față și solicită Consiliului să le respingă. Autoritatea contractantă subliniază că cerințele sale sunt minime, astfel că autoarea contestației este liberă să ofere mai mult la proba practică, dat fiind faptul că a menționat în mod expres și la pagina 7 din fișa de date, faptul că: „ATENȚIE: Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea «sau echivalent»”.+- Pentru toate aceste motive, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației legată de proba practică. În acest sens, autoritatea contractantă invocă practica CNSC. 2.2. Cu privire la solicitarea de eliminare a factorului de evaluare - Componenta tehnică Cu privire la acest factor de evaluare, contestatoarea susține că acesta nu are relevanță pentru procedură, neputându-se face vreo diferențiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă și primește un punctaj de 35 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare. Pe de altă parte, autoritatea contractantă precizează că deși susține solicitarea de eliminare a factorului tehnic pe considerentul mai sus arătat, în cuprinsul motivării contestatoarea critică ca fiind restrictivi subfactorii componentei tehnice, contrazicându-se astfel în logica solicitării şi a motivării. De observat faptul că deși (...) susține că autoritatea contractantă nu a justificat alegerea unor soluții tehnice, nici ea, la rândul ei „NU” își motivează şi „NU” își probează susținerile, rezumându-se doar la afirmații generale. Pagina 9 din 58

Așadar, autoritatea contractantă menționează că solicitarea este nefondată și are ca premise neparcurgerea documentației. În acest sens, autoritatea contractantă redă fișa de date, punctul II.2.5) „Criterii de atribuire” și invocă prevederile art. 187 din Legea nr. 98/2016. Astfel, autoritatea contractantă susține că (...), prin contestație, solicită practic eliminarea aspectului calitativ, avantajele estetice, tehnice şi funcționale ale bunurilor ce se doresc a fi achiziționate, în stabilirea ofertei celei mai avantajoase, considerând componenta tehnică a nu avea relevanță pentru procedură. Or, atâta timp cât legea permite și detaliază rolul şi obiectul factorilor de evaluare este total neavenit a se susține că un criteriu tehnic reprezintă o cerință restrictivă. Atâta timp cât exemplele de restricții invocate de (...) nu există, autoritatea contractantă precizează că, caracterul nefondat al contestației este de ordinul evidenței, (...) este nemulțumită de modul de care a alocat punctajul, or, chestiunea ține de voința şi autonomia autorității contractante. Atâta timp cât și caracteristicile cerute de (...) sunt „ACCEPTATE” în procedura de față, „NU” se mai poate vorbi despre vreo limitare de competiție. „Că nu am alocat un anume punctaj, cum vrea contestatoarea, acest lucru nu se poate pentru că achiziția trebuie să fie imparțială şi egală pentru toți, iar NU să favorizeze pe cine dorește contestatoarea”. În continuare, autoritatea contractantă explică cele 7 criterii de punctare și arată că respectă dispozițiile art. 187 din Legea nr. 98/2016. În continuare, în ceea ce privește Criteriul 7 se arată că în Fișa tehnică 2, capitolul aplicația sistemului de telegestiune, se vorbește de sistem care interacționează cu platforme de telegestiune prin API standardizat TALQ. Evident că în situația în care și platforma și componentele sunt certificate TALQ sistemul integrat are din start o funcționalitate care nu presupune intervenții de compatibilități. De asemenea, procedura privește un sistem de iluminat public în 8 localități și care trebuie gestionat să funcționeze smart. Protocolul TALQ este un standard de interfață pentru rețelele inteligente, care permite interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) şi rețelele de dispozitive externe (ODN) de la diferiți furnizori. A fost inițial un protocol pentru iluminatul stradal inteligent, dar ulterior a fost extins pentru a include alte aplicații pentru orașe inteligente. Protocolul este considerat un standard global pentru orașele inteligente şi autoritatea standardului TALQ a fost recunoscută la nivel internațional. Consorțiul TALQ cuprinde un număr de peste 50 de membri, producători şi integratori de echipamente şi soluții de telegestiune, cerința nefiind una restrictivă. Un sistem certificat TALQ permite dezvoltări ulterioare pentru soluții de smart-city/smart-village furnizate de diverși furnizori, astfel încât să poată fi înglobat într-un sistem unic de management. TALQ are drept scop implementarea la nivelul UAT a unui sistem care să nu fie un sistem Pagina 10 din 58

proprietar (specific unui singur producător) și care ar limita dezvoltarea ulterioară a sistemului de telegestiune. Atâta timp cât există posibilitatea ca certificarea să privească doar componente și sau doar platforma, autoritatea contractantă susține că este normal ca atunci când achiziția are ca scop să asigure și calitate nu doar preț, ofertantul care prezintă un sistem integrat certificat TALQ beneficiază la acest criteriu de punctaj pe măsura calității oferite. Pe de altă parte, autoritatea contractantă susține că (...) este membru TALQ și practic este un participant activ la aceste certificări. În concluzie, autoritatea contractantă precizează că toate cerințele punctajului tehnic sunt în sensul asigurării unui standard înalt de calitate, asigurarea pe termen lung a unei viabilități tehnice a produselor cu implicații bugetare cât mai mici, asigurând totodată soluții echivalente care vor fi luate în calcul, astfel că există posibilitatea existenței de oferte conforme care să primească punctaj diferit, în funcție de algoritmul de calcul. Autoritatea contractantă conchide astfel că se impune respingerea solicitării ca nefondată, factorul de evaluare făcând diferență între oferte, acești factor influențând punctajul final al operatorilor economici participanți. În concluzie, autoritatea contractantă susține că „NU” este real că nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă și primește și un punctaj de 35 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare, dat fiind faptul că are în cadrul componentei tehnice 7 subcriterii. Din contra, autoritatea contractantă precizează că pot exista ofertanți care să oferteze produse care îndeplinesc doar anumite criterii, aspect care implică acordarea unui punctaj în consecință, și aceasta pentru că fiecare criteriu permite oferte cu caracteristici diferite de la criteriu la criteriu. Criteriile tehnice nu sunt cu standard unic. 2.3. Cu privire la presupusa cerință restrictivă privind deschiderea compartimentului în partea de jos, cu solicitarea de a se accepta și deschiderea de sus. Autoritatea contractantă menționează că, cerința nu este restrictivă pentru că nu este singura modalitate de deschidere, ofertanții putând să prevadă la deschiderea compartimentului și deschidere în jos, și în sus și în lateral. Deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă pentru evitarea pătrunderii apei, dar nu a exclus și alte variante de deschidere, diferența regăsindu-se la punctajul de la criteriul 5 - Factorul de evaluare-criterii tehnice. 2.4. Cu privire la standardele „expirate" din Fișa Tehnică 2- sistemul de telegestiune, anume: EN61347-1 2015/A1:2021, IEC 61347-1- 2015/AMD1 2017 se arată următoarele: „Nu se deduce că cel din 2017 nu este în vigoare”. Din contră, autoritatea contractantă menționează că: SR EN 61347-2- 3+AC:2012/Al:2017 - Aparataj pentru lămpi. Partea 2-3: Prescripții Pagina 11 din 58

particulare pentru aparatajul electronic alimentat în curent alternativ și/sau în curent continuu pentru lămpi fluorescente, este în vigoare. Acest amendament din 2017 modifică standardul SR EN 61347-2-3+AC:2012 și se utilizează împreună cu acesta. De asemenea, autoritatea contractantă susține că și amendamentul 2021 este valid la data achiziției, astfel cum rezultă de pe site-ul oficial IEC (International Electrotechnical Commission), https://webstore.iec.ch/ en/publication/61956 : IEC 61347-2-7:2011/AMD2:2021 Amendamentul 2 - Dispozitiv de control al lămpilor - Partea 2-7: Cerințe speciale pentru dispozitivele de control electronic furnizate de surse electrice pentru serviciile de siguranță (ESSS) pentru iluminatul de urgență (autonom]: Ediția 3 2021-12-13 IEC 61347-2-7:2011+AMD1:2017+AMD2:2021 CSV 3.2 - Valabil. 5. Critica privind programarea reacției, anume neprezentarea într-un singur ecran și adăugarea mențiunii „sau echivalent". Autoritatea contractantă precizează faptul că prima pagină a caietului de sarcini stabilește regula generală de citire și interpretare a solicitărilor din caietul de sarcini: „ca fiind însoțită de mențiunea sau echivalent". Autoritatea contractantă susține că pe de o parte, solicitarea „ESTE NEMOTIVATĂ” şi astfel „NESUSŢINUTĂ”, iar pe de altă parte cerința sa, care face parte din documentație, respectă precizarea echivalentului. 2.6. Cerința privind reintroducerea parolei și adăugarea mențiunii „sau echivalent". Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă criticile legate de mențiunea „sau echivalent" pentru raționamentul expus la punctul 2.5. Cu privire la presupusa condiție restrictivă privind parola: Autoritatea contractantă menționează că cerința este justificată din motive de securitate, pentru situația de funcționare, în caz de nevoie, prin comenzi manuale. În condițiile în care art. 187 din Legea nr. 98/2016 stabilește că autoritatea contractantă poate stabili factori de evaluare care includ aspecte calitative, anume calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare, în baza principiului de drept cine poate mai mult poate și mai puțin (qui potest plus, potest minus), autoritatea are dreptul și posibilitatea de a stabili o caracteristică tehnică a soft-ului, justificată. Așadar, autoritatea contractantă susține că are o justificare obiectivă în cauza de față, securitatea și siguranța, iar condiția de reintroducere a parolei în cazul manipulării manuale a sistemului de telegestiune „NU” reprezintă o solicitare neobișnuită sau dificilă ori nişată, cum pentru orice aplicație mobilă sau de pe desktop există un buton de setare pentru reținere parola sau nu la momentul accesării. 2.7. Cerința legată de culorile din platformă - 2.21 fișa tehnică 2 sistemul de telegestiune și adăugarea mențiunii „sau echivalent". Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă criticile legate de mențiunea „sau echivalent" pentru raționamentul expus la punctul 2.5. Autoritatea contractantă menționează că nu are o cerință restrictivă din moment ce nu a ales culorile, neindicând categoria de corp de iluminat, Pagina 12 din 58

situația şi culoarea aferentă, fiecare ofertant fiind liber să aibă pe interfață orice paleta de culori dorește - motiv pentru care nici nu se poate vorbi despre vreo restricție sau restrângere a vreunui acces la procedură or vreo favorizare, astfel că raționamentul contestatoarei este eronat şi ilogic când afirmă: „Apreciem ca fiind restrictivă cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea «sau echivalent» pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe harta pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea”. Așadar, autoritatea contractantă consideră că este total nejustificată critica și solicită Consiliului s-o respingă. 2.8. Cu privire la specificațiile tehnice care trebuie să facă trimitere la instrucțiuni, cartea tehnică a produsului, raportul de testare etc., considerate disproporționate și restrictive. Autoritatea contractantă susține că solicitarea nu este disproporționată. Ofertanții sunt profesioniști în domeniu, chestiune care implică din partea acestora o lejeritate în indicarea caracteristicilor tehnice ale produsului cu descrierile specifice din documentele aparținătoare produselor, fie ele cărți tehnice, instrucțiuni de montaj, rapoarte de testare etc. Cum produsele sunt diferite, fiecare ofertant își cunoaște produsele și însușirile tehnice şi în vederea unei gestionări eficiente a raportului dintre autoritate şi ofertant cerința autorității este de bună-credință și în scopul parcurgerii cu celeritate a procedurii de achiziție, lipsind disproporția afirmată de contestatoare. În condițiile în care toți ofertanții au această obligație, autoritatea contractantă susține că nu se poate vorbi de lipsa tratamentului egal sau de o condiție restrictivă, neîngrădind accesul vreunui operator să își prezinte produsele ofertate. Autoritatea contractantă menționează că această critică nu privește în concret chestiuni specifice, concret argumentate pentru a demonstra o condiție restrictivă ci se aduce o argumentație de ordin general, birocratic, legat de volumul de muncă mare pe care un ofertant îl depune că să adune toate documentele produselor ofertate. Chestiunea invocată excedează cadrului de analiză al CNSC, organizarea administrativă de secretariat a unui ofertant neinfluențând legalitatea unei proceduri de achiziții. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că este un mare efort administrativ să răspundă la toate susținerile nefondate, nepertinente, înșirate pe 45 de pagini de contestație, în dosarul de față, și totuși contestația nu se va respinge pentru că a cauzat un volum birocratic inutil sau pentru că anumite cerințe au fost criticate de două ori, cu aceleași argumente, dar poziționate în capitole diferite, astfel că este nevoită a răspunde și a respecta procedura legală aplicabilă. 2.9. Cu privire la eliminarea tuturor cerințelor restrictive plin care Autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, prin care se solicită ca producătorii să pună la dispoziția beneficiarului un link. Pagina 13 din 58

Autoritatea contractantă susține că a justificat solicitarea, prin prisma necesității de a verifica documentele produselor cu informațiile expuse de producător, în scopul evitării fraudelor. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că nu se solicită documente suplimentare din partea producătorului care nu este parte în procedură, ca să se afle în situațiile expuse de contestatoare, ci ceea ce solicită este un simplu link pentru verificare online. Totodată, autoritatea contractantă precizează că această cerință este absolut normală, deoarece în multe situații s-au înregistrat falsuri din partea ofertanților în ceea ce privește informațiile prezente în fișele tehnice sau Formularele F5. Din practică s-a constatat că unii ofertanți modifică informațiile prezentate în fișa tehnică „adaptându-le" la condițiile caietelor de sarcini. Aceste modificări s-au făcut atât în fișele tehnice atribuite producătorului cât și în alte documente adiacente (ex. Formularele F5). Prin această cerință autoritatea contractantă susține că protejează ofertanții participanți și elimină posibilitatea de fraudare a ofertelor, respectiv a specificațiilor produselor ofertate. Pe de altă parte, legea achizițiilor obligă autoritatea contractantă să verifice informațiile ofertanților și această mențiune nu este solicitată decât în aplicarea legii, motiv pentru care, autoritatea contractantă susține că o obligație legală niciodată nu va putea fi considerată restrictivă. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 123 alin. (1) și art. 133 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, precum și art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Așadar, autoritatea contractantă consideră că dat fiind scopul legitim și limitele legale stabilite de Legea nr. 98/2016, solicitarea sa este legitimă și servește scopului legii, fiind o solicitare ce se procesează în limitele legii. 2.10. Cu privire la tipul de transmisie - modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/LT-IOT și RF, FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/WIRELESS/ Autoritatea contractantă menționează că cerința criticată face referire la trei modalități de transmisie, ofertanții având posibilitatea de a alege echipamente care să asigure transmisia în aceste modalități, autoritatea contractantă nerestrângând participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie. În al doilea rând, autoritatea contractantă susține că cerința privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un anumit producător de echipamente cu un anumit tip de transmisie, sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă în cazul alegerii unei comunicări GSM, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piață. Astfel, cu privire la disponibilitatea pe piață a acestor modalități de comunicare nu se poate reține caracterul restrictiv al cerinței analizate, ofertanții având posibilitatea de a oferta echipamente care funcționează pe oricare dintre rețelele de telefonie mobilă, spre exemplu, cu a acoperire în aria teritorială administrată de autoritatea contractantă. Pagina 14 din 58

Autoritatea contractantă consideră că soluțiile expuse au avantaje față de alte tehnologii alternative, datorită următoarelor motive: - în cazul utilizării unui sistem de cabluri de date instalat în paralel cu rețeaua electrică, acest lucru ar genera costuri suplimentare mari, iar aceste costuri nu se înscriu în linia costurilor eligibile menționate de finanțator în ghidul de finanțare; - în cazul utilizării tehnologiei PLC, aceasta utilizează rețeaua de alimentare cu energie electrică. Această soluție este viabilă în cazul în care rețeaua de iluminat public este independentă de rețeaua de furnizarea energie electrice și aparține în totalitate autorității contractante. Însă, în acest caz, rețeaua de alimentare cu energie electrică existentă, aparține distribuitorului de energie electrică zonal și pe aceeași rețea sunt racordați şi alte tipuri de consumatori (ex. casnici sau industriali). În cazul în care s- ar alege o astfel de soluție ar fi necesare intervenții pe o rețea care nu aparține autorității contractante pentru instalarea sistemului, iar în caz de defecțiuni operatorul de iluminat public nu ar avea posibilitatea de a interveni fără aprobarea distribuitorului de energie/proprietarul rețelei existente. - Totodată, în amplasamentele vizate prin proiect există acoperire 2G, 3G şi 4G din partea mai multor furnizori, conform datelor publice regăsite pe site-urile furnizorilor. Soluțiile optime, posibile de utilizat și preferate, în acest proiect sunt transmisiile fără fir, utilizând sisteme GSM (3G,4G,5G), RF (LoRaWan, Zigbee, etc) MESH. Privitor ia afirmația de restricționare a accesului ofertanților, autoritatea contractantă atrage atenția că în piața de profil există un număr mare de producători care dispun de aceste variante de transmisii. Autoritatea contractantă subliniază că potrivit Deciziei CNSC nr 2289/C9/2445 din 01.11.2022: „Fiecare operator economic folosește pentru comunicație în sistem protocoale de comunicație diferite, dezvoltate de aceștia sau achiziționate de pe piață", așadar contestatorul poate achiziționa acest protocol de comunicație de la un terț, în cazul în care nu îl deține. La o simplă verificare pe site-ul contestatorului, se contată faptul că acesta deține şi utilizează tehnologia RF, în consecință nu poate fi vorba de restricționarea acestuia de a participa la procedura de achiziție. De asemenea, contestatoarea are propriul sistem de telegestiune prin SMS. În continuare, autoritatea contractantă invocă practica CNSC. 2.11. Eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate - referințe API Autoritatea contractantă menționează că API-urile reprezintă interfețe de programare a aplicațiilor, acestea sunt blocuri software care permit ca două aplicații să comunice între ele. Ori de câte ori se folosește o aplicație precum Facebook, se trimite un mesaj direct sau se verifică vremea pe SmartPhone, se utilizează un API. Există multe tipuri diferite de API-uri pentru sisteme de operare, aplicații sau site-uri web. De exemplu, Pagina 15 din 58

Windows are multe seturi API utilizate de hardware și aplicații de sistem. Când se copiază şi se lipește un text de la o aplicație la alta, există un API Windows care se ocupă de toate acestea. Așa-numitele API 0Auth sunt bine cunoscute. Acestea sunt oferite de Facebook, Google, Twitter şi Linkedin ca mijloc de autentificare. Dezvoltatorii folosesc un astfel de API pe propriul site web, astfel încât utilizatorii cu un cont al uneia dintre acele rețele sociale să se poată conecta la acel site web. Un API permite utilizatorilor să acceseze datele dintr-o aplicație, fără a fi nevoie să o descarce. Autoritatea contractantă exemplifică aplicații smartcity, chestiune care dovedește că practic orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar cu cel din procedură a conectat aplicația de telegestiune cu o aplicație smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecțiune spre exemplu, la autoritate - anume la persoana care supraveghează sistemul de iluminat, pe telefonul mobil al acesteia. Astfel, acest manager tehnic al autorității, poate crea tichete, manual sau automat, pe baza notificărilor și alertelor, pe care le atribuie către echipa de intervenție/ mentenanță care astfel sunt imediat notificate cu privire la sarcinile care le-au fost atribuite și trebuie să revină cu un răspuns, până când problema este rezolvată. De altfel, autoritatea contractantă susține că, autoarea contestației doar contestă „de dragul de a contesta”, nu că ar justifica personal un interes. (...) nu este străină de ce reprezintă un smart city şi cum funcționează, dovadă fiind și prezentarea sa de pe site https://urbio- romania.ro/en/smart-city/, aceasta având un sistem smart programat pentru iluminat public, irigații, sistem de supraveghere audio/video care monitorizează traficul auto şi pietonul, detectează comportamente violente, raportează accidente rutiere, numără persoanele și trimite alerte conform scenariilor solicitate, monitorizare deșeuri - coșurile inteligente cu frecvența de colectare și generare de alerte etc. Așadar, autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă critica ca nefondată, mai ales că autoarea contestației încearcă să inducă în eroare. Conceptul smart city: Orașele inteligente, cunoscute și sub denumirea de orașe digitale și orașe cu fir, sunt zone urbane care colectează date electronice de la cetățeni, dispozitive și active pentru a gestiona resursele disponibile mai eficient. O gamă largă de aplicații ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) sunt utilizate pentru a îmbunătăți cunoștințele și inovația, pentru a reduce costurile și utilizarea resurselor, pentru a promova mediile de viață și de lucru și pentru a creste comunicarea dintre guvern și cetățeni. Orașele inteligente folosesc o varietate de software, interfețe de utilizator și rețele de comunicații alături de Internetul lucrurilor (IoT) pentru a oferi publicului soluții conectate. Astfel, autoritatea contractantă precizează că raportat la diferitele tehnologii ale telegestiunii și raportat la faptul că aceasta conlucrează cu alte tehnologii, nu este nimic nefiresc sau anormal sau contrar realității timpurilor noastre a solicita o dovadă de conectare prin API a sistemului de Pagina 16 din 58

telegestiune propus de ofertant, cu o aplicație din familia smartcity, familie generoasă după cum a indicat, de loc restrictivă sau care să țină de vreo capacitate tehnică. 2.12. Eliminarea cerinței restrictive prin care se impune certificarea D4I. În cadrul fișei tehnice a sistemului de telegestiune, autoritatea contractantă cere ca modulele de control să poată comunica prin protocoalele de comunicare DALI, DALI2,1-10V sau D4I. Referitor la afirmația contestatoarei că solicitarea D4I ar fi nelegală, autoritatea contractantă susține că această solicitare este cât se poate de legitimă, D4I fiind o extensie a certificatului DALI-2 care prezintă o serie de avantaje. 2.13. Solicitarea de eliminare a senzorilor de ploaie întrucât acest lucru ar favoriza un anumit sistem de telegestiune. Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile autorității. Astfel, autoritatea contractantă susține că prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu o obligă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, astfel că acesta nu poate fi sancționată pentru refuzul de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Așadar, autoritatea contractantă consideră că modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice solicitate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate (art. 155 alin. (6) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr 98/2016). În acest sens, autoritatea contractantă invocă practica Curții de Apel Oradea, astfel în cuprinsul Hotărârii nr. 282/15.04.2022 a reținut următoarele: „Cum autoritatea contractantă își cunoaște cel mai bine nevoile iar principiul libertății contractuale implică cerința ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiții sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentației de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziționat să poată îndeplini şi funcția de curățare, atât timp cât autoritatea contractantă își dorește un astfel de produs. (...] Sub acest aspect, așa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractanta își cunoaște cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care dorește să îl folosească". Așadar, autoritatea contractantă, susține că regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanta, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt Pagina 17 din 58

stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. Este de notorietate că senzorii de ploaie fac parte din majoritatea sistemelor de telegestiune. Autoritatea contractantă are ca obiectiv integrarea sistemului de telegestiune pentru iluminat împreună cu alte sisteme similare într-un singur sistem de control Smart City. Așadar, autoritatea contractantă consideră că solicitarea nu este una restrictivă și nu prevede ofertarea de senzori, cu posibilitatea sistemului de telegestiune de a comunica și de a putea integra în viitor senzori, fără alte costuri suplimentare. 2.14. Cu privire la critica având ca obiect eliminarea tuturor cerințelor restrictive privind acuratețea de poziționare. Autoritatea contractantă susține că fiind vorba de așezarea pe hartă, în aplicație, a locației stâlpilor, marja de 2,7 m, i se pare extrem de rezonabilă, fiind inadmisibil a localiza pe hartă un stâlp la o distanță față de realitate la 5-10 m, cum solicită contestatoarea. În condițiile în care conform normativelor la anumite categorii de stâlpi de iluminat există distanța între ei de 8 m, este absurd a admite o eroare de 10 m, fiind evident că s-ar crea un haos și o discrepanță majoră între harta virtuală din aplicație şi harta reală. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 3 din Legea 98/2016, precum și practica instanțelor de judecată. Totodată, autoritatea contractantă susține că în lipsa unei argumentări probatorii care să demonstreze caracterul restrictiv al cerinței, criticile sunt nefondate În concluzie, autoritatea contractantă precizează că în cauza de față, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege". Așadar, autoritatea contractantă susține că în cauză „NU” există asemenea mijloace de probă care să convingă contrariul. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), autoritatea contractantă a înaintat Consiliului documentele necesare soluționării cauzei. Prin adresa nr. (...), Consiliul a comunicat contestatorului faptul că dosarul achiziției publice aferent Dosarului CNSC nr. (...), poate fi studiat la sediul instituției la data de 26.06.2025, între orele 10:00 -12:00. Pagina 18 din 58

Reprezentatul contestatorului nu s-a prezentat la data și ora stabilită pentru studierea dosarului CNSC nr. (...), însă a confirmat primirea adresei CNSC nr. (...) prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. (...), iar până la data emiterii prezentei decizii nu a formulat concluzii/note scrise. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată a contractului de achiziție publică având ca obiect „(...)”, cod (...)(Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/25.03.2025, stabilind data limită de depunere a ofertelor la 10.04.2025, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată de 2.320.000 lei, fără TVA. Fiind nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, societatea (...) a depus contestația care formează obiectul prezentului dosar solicitând următoarele: - În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea contestației; - În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorităţii contractante să dispună măsuri de remediere, în sensul modificării prevederilor documentaţiei de atribuire contestate şi a eliminării cerinţelor restrictive; - În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, se solicită Consiliului anularea procedurii de atribuire; - În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea Autorităţii contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestaţiei; - În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatoarea solicită acces la dosarul constituit la Consiliu. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost soluționată de Consiliu prin Încheierea nr. (...)din data de 09.04.2025, fiind respinsă ca rămasă fără obiect. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211194877/1 din data de 04.04.2025, eliberată de CEC BANK – Sucursala Iași, în sumă de 35.000 lei. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe fondul cauzei, Consiliul constată următoarele: Obiectivul general al proiectului vizează în mod specific modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu Pagina 19 din 58

surse LED, completarea sistemului de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED (în situațiile în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipați cu corpuri de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncționale), extinderea sistemului de iluminat existent, precum și achiziționarea și instalarea sistemelor de telegestiune aferente obiectivelor de investiții. Implementarea investiției conduce la îndeplinirea obiectivelor specifice priorității, în ceea ce privește creșterea eficienței energetice în sistemele de iluminat public. Implementarea proiectului va contribui la atingerea obiectivelor stabilite la nivelul comunității, prin îmbunătățirea confortului și calității vieții, creșterea gradului de siguranță a locuitorilor, asigurarea siguranței circulației rutiere și pietonale, precum și asigurarea unei infrastructuri edilitare moderne. Principalele obiective specifice ale proiectului sunt: - reducerea consumului de energie electrică și implicit a emisiilor de CO2; - scăderea cheltuielilor generate de iluminatul public; - realizarea unui iluminat care să respecte prevederile standardului european în iluminatul public SR EN 13201 şi ale standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat; - ameliorarea securității, siguranței și confortului cetățenilor pe timp de noapte; - diminuarea poluării luminoase; - folosirea materialelor ecologice pentru protecția mediului. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Pagina 20 din 58

Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarea în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale. Obligației contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că acesta descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, se va avea în vedere că simpla pretindere a necesitații modificării specificațiilor tehnice și simpla afirmație că acestea restricționează Pagina 21 din 58

concurența nu sunt suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În continuare, Consiliul procedează la analiza punctuală a criticilor formulate de contestatoare. Prima critică a contestatoarei vizează proba practică, contestatoarea solicitând Consiliului următoarele: a) În principal, eliminarea acestei cerinţe, cu motivarea că, proba practică implică şi prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare care trebuia inclus în anunţul de participare, însă, în speță, cerinţa a fost inclusă doar în Fişele tehnice, nu se regăseşte în anunţul de participare, ci doar în proiectul tehnic. b) În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fişe tehnice, certificate de conformitate, cerinţa privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurenţa, sens în care se impune eliminarea acesteia. c) Contestatoarea arată că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanţi, prin urmare, în cazul în care se menţine această cerinţă, se solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câştigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii și arată în esență următoarele: - Materialele prezentate în vederea efectuării probei practice nu vor fi reținute de autoritatea contractantă; - Procedura de faţă implică montare de corpuri de iluminat care vor coexista cu o serie de corpuri existente deja, motiv pentru care proba practică nu implică furnizarea de către ofertant de aparate de iluminat furnizate de alți producători ci coordonarea aparatelor de iluminat ofertate, cu aparatele de iluminat deja existente, prin sistemul de telegestiune ofertat în prezenta achiziţie; - Nu există echipamente suplimentare, cum susține contestatoarea, ci demonstrarea practică a integrării actualelor sisteme de iluminat existente cu cele noi care fac obiectul achiziției şi funcționarea întregului sistem de iluminat ca un tot unitar. În acest sens, presupusele echipamente care nu fac obiectul prezentei proceduri sunt, de fapt, echipamente deja existente, funcţionale, care doar se integrează în ansamblul sistemului de iluminat și control public alături de achiziția ce face obiectul procedurii de faţă; - sistemul de telegestiune trebuie să poată citi și procesa informații de pe diferite aparate de iluminat și nu doar de pe cel ofertat; - Cerințele legate de funcționarea concretă a aplicației nu pot fi catalogate ca având rol restrictiv pentru că achiziția trebuie să servească intereselor autorității; - Proba practică demonstrează conformitatea sistemului cu cerințele minime ale autorității contractante; Pagina 22 din 58

- demonstrația practică, evidențiază fiabilitatea sistemului ofertat și demonstrează practice cerințele teoretice din fișa tehnică 2; - pentru detaliile tehnice specifice, nu se menționează și nu se cere vreo verificare prin probă practică deoarece fișele tehnice și certificatele de conformitate sunt considerate suficiente; - nu se va efectua o verificare a caracteristicilor constructive a materialelor solicitate pentru proba practică, pentru a se putea aprecia că acestea sunt mostre, proba practică urmărește dovedirea îndeplinirii unor funcționalități concrete ale sistemului de telegestiune, nu a caracteristicilor constructive. - cerinţa privind proba practică nu este nici cerinţă de calificare, nici criteriu de selecție, fiind o cerință specifică Caietului de sarcini, iar nemenționarea acesteia în anunțul de participare nu atrage aplicabilitatea prevederilor art. 30 alin (6) din HG 395/2016. - Cerinţele care se verifică la proba practică sunt expres prevăzute la fiecare subpunct din fișa tehnică 2, subpunct care face obiectul probei practice, evident, pentru că nu toate subpunctele fac obiectul demonstrației, o mare parte dintre aceste subpuncte urmând a fi dovedite ca cerințe îndeplinite prin fișele tehnice, rapoarte sau certificate; - cu privire la rapoartele de testare, acolo unde acestea sunt solicitate, ele privesc subansamblul, produsul în cauză, neexistând un raport de testare pentru sistemul de telegestiune în sine; - sisteme de telegestiune pot funcționa prin mai multe metode tehnice, fiecare operator urmând a expune protocolul de telegestiune propus; - Solicitarea ca la proba practică să se prezinte doar ofertantul desemnat câștigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câștigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare conform din punct de vedere tehnic şi financiar. Nu este posibilă amânarea verificării sistemului în ansamblul său pentru că autoritatea nu mai are posibilitatea de a modifica procesul-verbal de evaluarea a propunerii tehnice, ulterior. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cuprinsul acestuia autoritatea contractantă a menționat următoarele: „În etapa de evaluare tehnică, Autoritatea Contractantă poate solicita efectuarea de către ofertanţi a unei probe practice cu produsele ofertate prin care se vor confirma atât caracteristicile tehnice solicitate cât și funcționalitatea acestora. Prin depunerea ofertei în cadrul procedurii ofertantul acceptă posibilitatea efectuării probei practice, în orice moment al evaluării tehnice şi cu privire la toate cerinţele menţionate în cadrul Formularelor F5, pentru toate componentele sistemului de iluminat public ofertat. Pentru toate componentele aferente sistemului de iluminat ofertat se vor respecta cerinţele tehnice minime solicitate prin prezentul Caiet de Sarcini şi Fişele Tehnice F5. Pentru confirmarea corespondenței cerințelor din cadrul caietului de sarcini și a Fişelor Tehnice - Formularele F5, cu oferta tehnică, se va efectua o proba practica. Scopul probei practice este asigurarea implementării proiectului Pagina 23 din 58

conform proiectului tehnic si verificarea cerinţelor ce nu pot fi demonstrate prin fise de catalog, certificări sau declaraţii. Se vor verifica exclusiv cerinţe funcţionale ce pot fi demonstrate exclusiv prin verificare fizica. Proba practica nu presupune instalarea de aparate pe stâlpi. Echipamentele prezentate, vor fi verificate si nu vor fi retinute ca mostra. Ofertanţii vor prezenta ca materiale în vederea realizării probei practice: - 5 Aparate de iluminat; - 5 Module de telegestiune; - Senzor; - Aplicaţie de telegestiune; - Dispozitive de accesare a aplicaţiei de telegestiune: - PC/ Laptop; - Un terminal mobil, exemplu: telefon/tabletă (terminalele vor asigura posibilitatea demonstrării accesării sistemului de telegestiune din aplicaţiile MS Edge, Safari şi Google Crome, precum şi demonstrarea posibilităţii de a descărca aplicaţia din magazinele specifice fiecărui sistem de operare (ex. Magazin Play şi AppStore), conform cerinţelor din documentaţia de atribuire). Se vor realiza punctual urmatoarele activitati: 1. Se vor alimenta aparatele de iluminat si se va observa apariția acestora in aplicaţia de telegestiune si poziţionarea automata pe harta, la locaţia punerii sub tensiune; 2. Se va verifica, pentru aparatele prezentate in cadrul probei practice si înregistrate in sistemul de telegestiune, furnizarea următoarelor date: • existenta coordonatelor GPS pentru fiecare modul de control • producător modul de control • data instalarii modulului de telegestiune. Se va verifica faptul ca aceasta informaţie a fost preluata automat de către sistem, si nu poate fi modificata de către utilizator • protocolul de comunicare a modulului cu driverul • ultima comunicare cu sistemul a modulului de control, exprimata in zi, luna, an, ora minut si secunda • strada pe care este instalat modulul de control • producător aparat • model aparat de iluminat • tipul de conector (Zhaga/Nema) • tipul distribuţiei luminoase • temperatura de culoare • puterea nominala (informaţie preluata automat de către sistem, ce nu poate fi modificata de către utilizator) • culoarea aparatului • fluxul luminos nominal • indicele de redare a culorii • tipul de driver utilizat in aparatului de iluminat • tensiunea maxima la care poate funcţiona driverul Se va verifica faptul ca aceasta informaţie a fost preluata automat de către sistem, si nu poate fi modificata de către utilizator • data instalarii stâlpului • producător stâlp • inaltime de montaj • inaltime totala Pagina 24 din 58

• tip consola • tip cutie de conexiuni 3. Se vor adauga manual in interfata utilizator: • Puncte de aprindere • Aparate de iluminat • Senzori Se va verifica daca fiecare din acestea au o pictograma diferita, pentru a putea fi identificate corect. Se va verifica daca aceste atribute se regăsesc pe site TALQ/produse certificate/liste atribute pentru CMS si platforma loT (gateway). 4. Se va stabili modul de funcţionare pentru unul dintre aparatele de iluminat astfel incat acesta sa funcţioneze pe baza de fotocelula. Se va acoperi modulul de telegestiune si se va observa ca aparatul se stinge. Se va descoperi modulul de telegestiune si se va observa ca aceste se aprinde. 5. Se vor folosi doua aparate pregătite pentru telegestiune (driver dali, dali2, 1-10V sau D4I). Se va instala un singur modul de telegestiune pe unul dintre aparate. Se va face legătura de comanda intre acestea. Se vor alimenta aparatele. Se va observa înregistrarea modulului in aplicaţia de telegestiune. Se va comanda pornirea si stingerea ambelor aparate in mod independent unul fata de celalalt. Se va reduce fluxul luminos la primul aparat la nivelul de 30%. Se va observa reducerea fluxului luminos atat vizual cat si ca si indicare in sistemul de telegestiune. Se va observa ca al doilea aparat nu a redus fluxul luminos atat vizual cat si ca si indicare in aplicaţia de telegestiune. Se va readuce primul aparat la nivelul de 100%. Se va observa creşterea fluxului luminos atat vizual cat si ca si indicare in sistemul de telegestiune. Se va reduce fluxul luminos la al doilea aparat la 30%. Se va observa reducerea fluxului luminos atat vizual cat si ca si indicare in sistemul de telegestiune. Se va observa ca primul aparat nu a redus fluxul luminos atat vizual cat si ca si indicare in aplicaţia de telegestiune. 6. Se va alimenta un aparat de iluminat. Se va pastra alimentarea timp de 5 minute. Se va opri alimentarea. Se va verifica primirea notificării in aplicaţia de telegestiune referitoare la întreruperea alimentarii. 7. Se va accesa aplicaţia de telegestiune de pe fiecare dintre cele trei aplicaţii mentionate (Microsoft Edge, Google Chrome si Safari) si se va confirma rularea acesteia in mod vizual si funcţional, la aceiaşi parametri. 8. Se va verifica existenta aplicaţiei mobile pentru sistemul de telegestiune in magazinul de aplicaţii. Se va instala aplicaţia solicitata pe un terminal mobil. Se va proba poziţionarea automata utilizatorul pe harta, in locaţia in care acesta se afla. 9. Se va verifica pe tot parcursul probei practice, faptul ca toate comenzile si setările pentru demonstrarea cerinţelor s-au făcut in aceeaşi interfata utilizator. 10. Se va verifica faptul ca la logarea in aplicaţie, aceasta solicita utilizatorului «nume utilizator», «parola proprie» si furnizarea unui cod unic prin email sau sms necesar accesarii aplicaţiei 11. Se va confirma existenta meniurilor in limba romana 12. Se va exemplifica realizarea a doua programe de funcţionare, in care se va stabili pornirea la 30 de minute dupa apus, stingerea la cu 30 de minute inainte de răsărit. Programele vor avea urmatoarele trepte de dimming: Pagina 25 din 58

a. de la pornire la ora 23:00 - 100%; de la ora 23:00 la ora 01:00 - 70%; de la ora 01:00 la ora 04:00 - 40%; de la ora 04:00 la ora 06:00 - 70%; de la ora 06:00 la stingere - 100%. b. de la pornire la ora 23:00 - 100%; de la ora 23:00 la ora 01:00 - 50%; de la ora 01:00 la ora 04:00 - 30%; de la ora 04:00 la ora 06:00 - 50%; de la ora 06:00 la stingere - 100%. Se vor aloca aceste programe de funcţionare fiecare unui aparat de iluminat. Se va observa vizual prin culori sau pictograme diferite faptul ca aparatele au calendare de funcţionare diferite. 13. Se va stabili un scenariu de funcţionare in funcţie de semnalul primit de la senzor, astfel: Funcţionare aparate in mod standard 50%. Funcţionare aparate la semnalul senzorului 100% timp de 10 secunde. Se va conecta fizic senzorul la un singur aparat de iluminat. Se va aloca programul de funcţionare creat, astfel incat 2 aparate vor funcţiona pe baza semnalelor transmise de senzor (cel cu senzorul conectat si inca unul ce nu are senzorul conectat direct). Se va activa senzorul prin mişcare. Se va verifica reacţia celor 2 aparate la semnalul senzorului, conform programului de funcţionare. Se va verifica faptul ca programarea reacţiei aparatelor la senzori, dimingul acestora si timpii de menţinere, s-au făcut in aceeaşi interfata, in paralel cu programul de dimming aplicat si ca se pot vizualiza in acelaşi moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului si modul de funcţionare al acestuia in funcţie de semnalul senzorului. 14. Se va urmări faptul ca interfata utilizator afiseaza aparatele de iluminat si starea acestora notificând vizual prin culori sau forma diferita minim 3 stări si anume: funcţional, avertizare si eroare. 15. Se va crea un scenariu de reducere a intensitatii luminoase si se va urmări faptul ca aplicaţia afiseaza procentele de reducere a consumului aferente scenariului creat. Se va observa modificarea dinamica a procentelor de reducere a consumului pe masura modificării scenariului de funcţionare. 16. Se va proceda la comanda manuala a aparatelor de iluminat din interfata aplicaţiei de telegestiune urmărind si efectuând urmatoarele: • se va urmări ca aplicaţia va solicita reintroducerea parolei utilizatorului la momentul comenzii manuale si stabilirea unui timp in care accesul la comanda manuala este permis utilizatorului de către sistem (minim 1 minut si maxim 1 ora cu minim 3 valori intermediare) • se va urmări posibilitatea introducerii timpului de menţinere a comenzii manuale (minim 30 secunde si maxim 1 ora, cu minim 3 valori intermediare) • se va transmite o comanda de stingere pentru aparatul de iluminat. Se va urmări execuţia comenzii intr-un interval de timp mai mic de 1 minut si se va verifica in platforma de telegestiune corelarea informaţiilor referitoare la consumul de energie, cu comanda manuala transmisa in termen de mazili 5 minute. 17. Se va realiza un scenariu de dimming cu urmatoarele caracteristici: • pornirea la 30 de minute dupa apus, stingerea la cu 30 de minute inainte de răsărit. Programul va avea urmatoarele trepte de dimming: de la pornire la ora 23:00 - 100%; de la ora 23:00 la ora 01:00 - 70%; de la ora 01:00 la ora 04:00 - 40%; de la ora 04:00 la ora 06:00 - 70%; de la ora 06:00 la stingere - 100%. • fata de scenariul standard, in data de 1 Decembrie, de la ora 01:00 la ora 04:00 - 70%; Pagina 26 din 58

• fata de scenariul standard, in datele de 24, 25, 26 Decembrie de la ora 01:00 la ora 04:00 - 70%; • fata de scenariul standard in datele de 01 Ianuarie 24 decembrie si 1 decembrie, funcţionare integrala la 100% 18. Se va verifica in aplicaţia de telegestiune afişarea următorilor parametri, pentru toate aparatele prezentate si integrate in sistem: • energie activa cumulata • puterea activa la momentul verificării • tensiunea de alimentare la momentul verificării • factorul de putere • nivelul fluxului luminos al plăcii led, in procente • orele totale de funcţionare a plăcii led • orele totale de funcţionare ale modulului de telegestiune • orele totale de funcţionare ale driverului • temperatura la nivelul modulului de telegestiune 19 În aplicaţia in care sunt înregistrate 5 aparate de iluminat, se vor crea doi utilizatori. Primul utilizator va putea vizualiza 2 dintre cele trei aparate iar cel de al doilea va putea vizualiza restul de 3 aparate. Vizualizarea se va face in aceeaşi aplicaţie de telegestiune, singura diferenţa fiind contul si parola fiecărui utilizator. 20. Se va identifica in aplicaţia de telegestiune posibilitatea de a configurara pornirea/oprirea aparatelor de iluminat în mod automat, în funcţie de ceasul astronomic, în combinaţie cu o fotocelulă proprie si stabilirea un timp de întârziere si sau avans de pornire si/sau oprire a sistemului fata de aceste ore. 21. Se va verifica faptul ca pe harta pe care sunt ilustrate aparatele de iluminat se afiseaza numărul total de aparate integrate in aplicaţie, numărul celor in stare de avertizare si numărul celor in stare de eroare. 22. Se va aloca la fiecare aparat de iluminat prezentat un program de funcţionare diferit. Se va afişa o selecţie a aparatelor de ilumiat in funcţie de: • puterea instalata a aparatului de iluminat • calendarul de funcţionare alocat • starea (pornit/oprit) • tipul de conector (Nema/Zhaga) • model aparat de iluminat • producător aparat de iluminat • echipare aparat de iluminat cu senzor • aparatele de iluminat destinate trecerilor de pietoni Se va verifica faptul ca prin selectarea uneia dintre opţiunile de mai sus, utilizatorul va vedea in aplicaţie doar aparatele de iluminat ce îndeplinesc (...) condiţia respectiva. 23. Se va verifica faptul ca in Interfata Utilizator se afiseaza vizual, diferentiat prin culori, minim următoarele: • tipurile de aparate de iluminat in funcţie de puterea instalata a acestora • tipurile de aparate in funcţie de producător • tipurile de aparate in funcţie de numărul de leduri • tipurile de calendare alocate aparatelor de iluminat • tipuri de aparate clasificate pe funcţiuni: stradal, treceri de pietoni, pietonal. • punctele de aprindere si aparatele care sunt deservite de acestea 24. Se va exemplifica metoda prin care sistemul permite controlul individual al iluminatului festiv, in mod independent fata de aparatul de iluminat Pagina 27 din 58

putandu-se comanda minim pornirea si oprirea prin intermediul sistemului de telegestiune si permiţând inregistarea unui program de funcţionare separat pentru iluminatul festiv. 25. Se va pezenta in cadrul probei practice una sau mai multe aplicaţii ale sistemului de telegestiune ofertat in care sunt instalate aparate de la minim doi producători diferiţi si module de telegestiune de la minim doi producători diferiţi, acestea funcţionând la parametri nominali si respectând toate solicitările din cadrul fisei tehnice. 26. Se va prezenta in cadrul in cadrul aplicaţiei de telegestiune integrarea imaginii in timp real preluata de la o camera de supraveghere. 27. Se va verifica daca echipamentele prezentate sunt compuse doar din aparatele de iluminat si module in vederea transmisiei de date, sau daca se folosesc echipamente suplimentare de genul concentratoare de date. Note: - lista materialelor în vederea realizarii probei practice, precum şi lista activităţilor demonstrative poate fi modificată sau suplimentată astfel încât să poată fi demonstrate îndeplinirea tuturor cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire în raport cu sistemul de iluminat public ofertat; - invitaţia pentru proba practică va fi transmisă prin intermediul unei clarificări, cu minim 5 zile înainte de data probei practice; - materialele prezentate în vederea efectuării probei practice nu vor fi reţinute de autoritatea contractantă”. Din analiza Fișei tehnice nr. 2 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că în coloana 1 sunt menționate Specificațiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini, iar la finalul unora dintre specificațiile tehnice este precizat faptul că „Respectarea solicitărilor se va putea verifica la proba practică” (de exemplu, 2.9, 2.16, 2.18 etc.). De asemenea, la punctul 8.1 în cadrul aceleiași fișe tehnice, se regăsește următoarea mențiune: „Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a realiza o proba practica la momentul evaluarii tehnice, prin care se va demonstra îndeplinirea tuturor caracteristicilor/functionalitatilor solicitate (...)”. Consiliul apreciază că prin proba practică autoritatea contractantă dorește să verifice funcționalitatea întregului sistem și nu a componentelor acestuia. În acest context, Consiliul apreciază că cerința în discuție nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum în mod eronat susține contestatoarea. Principalul scop al unui criteriu de selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: (...) l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante”. Consiliul constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în speţă. Pagina 28 din 58

Astfel, Consiliul constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de efectuare a probei practice vizează verificarea de către autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/a întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Astfel, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de calificare, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare simplificat nr. (...)/25.03.2025, fiind suficientă precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Consiliul subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, se relevă faptul că, deși ofertanților li s-a cerut să demonstreze îndeplinirea fiecărei cerințe din Formularul F5 prin prezentarea de broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc., aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. Consiliul apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică. Analizând susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, Consiliul constată că verificarea funcționalităților sistemului de telegestiune este o necesitate a acesteia, ce poate fi satisfăcută doar prin intermediul probei practice astfel încât cerința în discuție nu poate fi eliminată. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanţi, prin urmare, în cazul în care se menţine această cerinţă, se solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câştigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare, Consiliul o va respinge reținând ca relevante susținerile autorității contractante referitoare la faptul că în documentaţie nu este specificat faptul că autoritatea contractantă va reține produsele prezentate în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi. Solicitarea ca la proba practică să se prezinte doar ofertantul desemnat câştigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câştigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare anterior conform din punct de vedere tehnic. Pagina 29 din 58

Consiliul apreciază că este justificată cerința referitoare la dovedirea interconectivității pentru aparate provenind de la producători diferiți și controlul unor module de gestiune produse de alți producători (cerința 25), altfel, autoritatea publică ar fi captivă față de un singur producător, aspect ce se urmărește a fi evitat în procedurile de achiziții publice. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că sistemul poate fi extins în următorii ani şi cum nu există vreo garanție că produsele achiziționate vor exista şi peste 4 ani, cerința criticată ține de o bună gospodărire şi o cheltuială eficientă a banului public şi o respectare concretă a principiilor achiziţiilor publice. Astfel cum rezultă din documentația de atribuire, autoritatea contractantă are în vedere și dezvoltarea ulterioară a sistemului, conform modelului smart city, această dorință a sa neputând fi considerată restrictivă. Prin urmare, nu poate fi considerată restrictivă referirea la posibilitatea interconectării unor camere video (cerința 26). O astfel de solicitare este firească în contextul dezvoltării tehnologice actuale. Autoritatea contractantă a solicitat ca testarea să se realizeze și pe alte aparate/componente ale altor producători, tocmai pentru a micșora dependența, pe viitor, după expirarea garanției, față de furnizorul/ prestatorul ce va fi desemnat câștigător în această procedură. Dependența autorității contractante față de furnizorii inițiali trebuie limitată cât mai mult posibil, iar prevederea respectivă are acest rol, critica urmând a fi respinsă ca nefondată. Contestatoarea invocă un anumit caracter restrictiv fără, însă, a arăta în ce constă această restrictivitate, invocând faptul că autoritatea contractantă urmărește tehnologia GSM. În acest context, Consiliul apreciază că referiri ca GPS sau GSM nu sunt proprii unui anumit producător, ci tehnologii accesibile unui număr mare de ofertanți. Dimpotrivă, utilizarea anumitor frecvențe poate avea efect restrictiv, și nu referirea la GPS, nefiind o tehnologie proprietară. GPS este acronimul pentru Global Positioning System, un sistem de poziţionare globală. GPS este principalul sistem de poziţionare prin satelit. Acest sistem a fost preluat în tehnologia informatică și de comunicații, poate permite aflarea poziţiei unui obiect pe suprafaţa pământului cu condiţia ca acesta să fie echipat cu un sistem de comunicații necesar funcţionării GPS. Pe de altă parte, în contracte de lucrări și servicii de acest gen, ofertanții apelează la operatori GSM (sistemul global de comunicații mobile), transferul de date în sistem realizându-se pe această cale. Consiliul reține că societatea contestatoare denaturează adevărul susținând că activitatea nr. 5 iese din sfera caietului de sarcini, „nefiind menționat nicăieri cerința ca un modul de telegestiune să poată controla individual două aparate de iluminat, acest lucru fiind posibil prin echipări suplimentare ale aparatului de iluminat, cerințe care nu fac parte din caietul de sarcini și nu sunt obiectul acestei proceduri. Prin urmare este evident caracterul restrictiv al acestei activități, și prin corelare cu celelalte activități a întregii cerințe a unei probe practice”. Pagina 30 din 58

Analizând Fișa tehnică nr. 2 a sistemului de telegestiune, se reține că la pct. 1.9, se menționează următoarele: ”Modulul de control poate controla prin protocolul DALI/DALI2 cel puțin două dispozitive (drivere electronice, relee DALI, etc); Se va prezenta o schemă detaliată a sistemului de control, în care se va ilustra în mod evident, componentele, legăturile electrice între acestea, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legătură electrică”. Prin urmare, atât timp cât specificația este clar stabilită, nu se poate considera că proba practică pe acest aspect este în afara documentației. Consiliul reține că societatea contestatoare denaturează adevărul și în ceea ce privește activitatea nr. 8, arătând că în documentație nu s-ar fi solicitat demonstrarea utilizării unor aplicații de mobil. Astfel, în fișa tehnică nr. 2, la pct. 3.7. se menționează următoarele: „Pentru ușurința în utilizare și mentenanță, este de preferat ca sistemul de telegestiune sa beneficieze și de o aplicație de mobil, (nu doar acces web). Aplicația va fi disponibilă minim pentru sistemul de operare Android si IOS. Accesarea aplicatiei va pozitiona automat utilizatorul pe harta, în locația în care acesta se află. Se va prezenta numele aplicației iar autoritatea contractanta va verifica existenta acesteia in magazinul de aplicatii (ex: Google Play) și instalarea cu succes, fără costuri, pe un terminal mobil”. Consiliul consideră speculativă și referirea la activitatea nr. 13, care, în opinia contestatoarei, privește folosirea unor senzori de mișcare, în condițiile în care nu se instalează astfel de componente. Consiliul reține că, într-adevăr, documentația de atribuire face referire la senzori de ploaie, nu de mișcare. În ceea ce privește testarea funcționării, autoritatea contractantă este interesată de modul de transmitere a semnalului în sistem, și nu de alte aspecte tehnice. Astfel, senzorul de ploaie va fi activat, în cadrul probei practice, prin mișcare. Activarea prin mișcare nu echivalează cu sesizarea mișcării. Senzorii de mișcare la care se referă contestatoarea, folosiți în iluminatul public, cresc intensitatea luminii atunci când sesizează că există mișcare pe trotuar sau pe stradă. Astfel, nu senzorul se mișcă, ci sesizează mișcare în jurul său. În cazul de față, în condiții de testare, autoritatea arată expres ce anume vrea să verifice, ofertantul înțelegând exact ce anume face acest senzor. Consiliul reține că activitatea nr. 19 nu presupune un procedeu specific unui anumit producător, ci arată explicit condițiile în care se realizează testarea: se vor crea două conturi de utilizatori, unul va vedea două aparate, cel de-al doilea 3 aparate, vizualizarea realizându-se în aceeași aplicație, diferența fiind contul și parola utilizatorului. Astfel, autoritatea este interesată să observe dacă aplicația poate permite vizualizarea, simultan, de pe două conturi diferite a componentelor sistemului. În sistemele informatice, accesarea simultană a aplicațiilor de pe conturi diferite reprezintă o specificație tehnică comună, iar susținerea contestatoarei potrivit căreia ar reprezenta un procedeu specific este nefondată. Pagina 31 din 58

Consiliul nu neagă faptul că proba practică implică resurse sporite din partea ofertanților, respectiv deplasarea la sediul autorității pentru proba practică, dar în cadrul procedurilor de atribuire primează interesul public. Consiliul va respinge ca nedovedită susținerea contestatoarei referitoare la faptul că proba practică are rolul de a favoriza o singură soluție de telegestiune. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A doua critică a contestatoarei vizează eliminarea factorului de evaluare „Configuraţie tehnică produse - componenta tehnică", având în vedere că acest factor nu prezintă niciun fel de relevanţă pentru procedură, neputându-se face vreo diferenţiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă şi primeşte şi un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare şi, în consecinţă, redistribuirea punctajului (criteriile 1 – 7); În cadrul punctului de vedere se arată că solicitarea este nefondată şi are ca premise neparcurgerea documentaţiei. Autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 187 alin. (4) și (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și arată că (...) solicită practic eliminarea aspectului calitativ, avantajele estetice, tehnice şi funcţionale ale bunurilor ce se doresc a fi achiziţionate, în stabilirea ofertei celei mai avatajoase, considerând componenta tehnică a nu avea relevanţă pentru procedură. Or, atâta timp cât legea permite şi detaliază rolul şi obiectul factorilor de evaluare este total neavenit a se susţine ca un criteriu tehnic reprezintă o cerinţă restrictivă. Exemplele de restricţii invocate de (...) nu există, contestatoarea (...) fiind nemulţumită de modul în care autoritatea contractantă a alocat punctajul or, chestiunea ţine de voinţa şi autonomia autorităţii contractante. Atâta timp cât și caracteristicile cerute de (...) sunt acceptate în procedura de faţă, nu se mai poate vorbi despre vreo limitare de competiţie. Analizând prevederile Fișei de date a achiziției, Consiliul reține că în cadrul criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț” (la punctul II.2.5) autoritatea contractantă a menționat următorii factori de evaluare: - Prețul ofertei - Componenta financiară 40% - Punctaj maxim factor: 40; - Eficiența energetică a proiectului - Componenta tehnică 25% - Punctaj maxim factor: 25; - Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35. În conținutul Strategiei de contractare nr. 2887/19.02.2025 se menționează faptul că: „Factorii de evaluare propuși respectă normele de drept comunitar fiind: - Obiectivi si în strânsă legătură cu obiectul contractului; Pagina 32 din 58

- Ponderea punctajului acordat fiecărui factor de evaluare a fost stabilita avându-se în vedere evitarea situatiilor care să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii, urmărindu-se punctarea proporțională în funcție de importanta fiecărui factor de evaluare în ceea ce privește atingerea unor parametrii tehnici/calitativi/funcționali superiori care să reprezinte un evident avantaj competitiv. Factorii de evaluare utilizați sunt asociați unor extinderi a cerințelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind obținerea de avantaje și beneficii superioare raportat la obiectul factorilor de evaluare, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit. Având în vedere ca toți factorii sunt la fel de importanți, din punct de vedere al nivelului calitativ de executare a contractului și al asigurării calității continuării activității Autorității Contractante în vederea asigurării îmbunătățirii fondului construit printr-o abordare integrată a eficientei energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu și a tranziției către clădiri verzi si inteligente, conferind respectul cuvenit pentru estetică și calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanțelor fondului construit și asigurarea capacității tehnice pentru implementarea investițiilor”. În ceea ce privește factorul de evaluare „Criterii tehnice”, în cadrul strategiei de contractare se arată că factorul de evaluare a fost ales deoarece „se dorește aparate de înaltă performanță pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la preturi accesibile în UE. Toate solicitările menționate anterior se fac în scopul eliminării riscurilor aparițiilor de inconveniențe în ceea ce privește aparate de proastă calitate pentru realizarea contractului. Totodată se ține cont și de directivele europene privind eficienţa energetică”, iar în Fișa de date a achiziției, la punctul II.2.5, autoritatea contractantă a menționat următorul algoritm de calcul: „Criteriul 1 Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct. Criteriul 2 Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct. Criteriul 3 Sistemul de telegestiune permite adăugarea manuală de elemente terțe neconectate în interfața sistemului de control și gestiune. Se vor putea adăugă minim următoarele elemente/atribute: Puncte de aprindere, Aparate de iluminat, Senzori. Toate aceste atribute trebuie sa se Pagina 33 din 58

regăsească pe site TALQ/produse certificate/ liste atribute pentru CMS si platforma IoT (gateway) pentru demonstrarea unei integrări facile prin API standardizat. Fiecare element va avea in cadrul interfeței denumire si pictograma proprie, pentru identificare facila: - În cazul în care sistemul de telegestiune permite adăugarea manuală de elemente terțe: puncte de aprindere, aparate de iluminat, senzori se vor acorda 7 puncte; - În cazul în care sistemul de telegestiune nu permite adăugarea manuală de elemente terțe: puncte de aprindere, aparate de iluminat, senzori se va acorda 1 punct. Criteriul 4 Modulele de telegestiune comunica intre ele in mod direct, fără medii intermediare, printr-o rețea de comunicație locală pe orizontală de tip RF: - În cazul în care modulele comunică între ele în mod direct, fără medii intermediare, printr-o rețea de comunicație locală pe orizontală de tip RF se vor acorda 5 puncte - În cazul în care modulele comunica intre ele folosind medii intermediare se va acorda 1 punct. Criteriul 5 Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 4 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct; Criteriul 6 Transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune catre server si invers se va face in mod direct, prin retele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT, fara a utiliza echipamente suplimentare, altele decat modulele de telegestiune: - În cazul transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune către server si invers se va face in mod direct, prin rețele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT, fără a utiliza echipamente suplimentare, altele decât modulele de telegestiune se vor acorda 5 puncte; - În cazul transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune către server si invers se va face cu echipamente suplimentare altele decât modulele prin rețele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT se va acorda 1 punct. Criteriul 7 Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (atât la nivel CMS cât si platforma IOT (gateway)): - Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru CMS cât și pentru platforma IOT (gateway)se vor acorda 4 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru CMS sau numai pentru platforma se va acorda 1 punct”. Pe fondul criticii, Consiliul constată următoarele: Pagina 34 din 58

În cadrul Caietului de sarcini, la pagina 10, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Demonstrarea îndeplinirii cerinţelor solicitate prin Formularele F5 se va realiza conform informațiilor prezentate în Formularul F5 sub sancţiunea declarării ofertei ca neconformă”. Procedând la analiza solicitării contestatoarei de eliminare a factorului de evaluare contestat, Consiliul reține dispozițiile art. 187 alin. (4) și (5) din Legea nr. 98/2016 care prevede următoarele: „(4) În sensul alin. (3) lit. a) şi b), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. (...) (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia”. Consiliul apreciază că abordarea autorității contractante de a accepta în procedură: - aparate de iluminat care au difuzor din sticlă sau din alt material; - au clasa de izolație I sau II; - sisteme de telegestiune care permit/nu permit adăugarea manuală de elemente terțe: puncte de aprindere, aparate de iluminat, senzori; - module de telegestiune care comunica între ele în mod direct, fără medii intermediare/ folosind medii intermediare; - compartimentul se deschide în partea de jos sau prezintă o altă variantă de deschidere. - Transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune către server și invers se va face în mod direct, prin rețele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT, fara a utiliza echipamente suplimentare, altele decat modulele de telegestiune/ transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune către server si invers se va face cu echipamente suplimentare altele decât modulele prin rețele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT se va acorda 1 punct; - cerința de certificare TALQ vizează CMS și gateway sau numai CMS sau numai gateway, trebuie să aibă corespondent în cadrul fișelor tehnice, întrucât neavând această corespondență devine aplicabilă prevederea din Caietul de sarcini, de la pagina 10 și anume: „Demonstrarea îndeplinirii cerinţelor solicitate prin Formularele F5 se va realiza conform informațiilor prezentate în Formularul F5 sub sancţiunea declarării ofertei ca neconformă”, iar ofertele nu pot fi punctate. În cazul în care o autoritate contractantă nu stabilește specificații tehnice cu standard unic, poate acorda punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit Pagina 35 din 58

caracteristicilor superioare, pentru ca în final să se poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate. 1. Analizând Fișa tehnică nr. 1, Consiliul reține că la punctul 3.2, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Difuzor din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul 1, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct”. Pentru a putea utiliza acest factor de evaluare, în cadrul Fișei tehnice nr. 1, la punctul 3.2, autoritatea contractantă va trebui să menționeze că difuzorul poate fi și din alt material (eventual indicate exemple), urmând a fi corectată/completată în mod corespunzător și sintagma „În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct”, existentă în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, la Criteriul 1, critica urmând a fi admisă, în parte. 2. Analizând Fișa tehnică nr. 1, Consiliul reține că la punctul 4.3, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Clasa de izolaţie electrica: Clasa I sau II”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul 2, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct. În condițiile în care specificația tehnică din fișa tehnică nr. 1 nu este cu standard unic, respectiv, permite „Clasa 1 sau 2”, pot fi acordate punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit în mod justificat, caracteristicilor superioare, pentru ca în final autoritatea contractantă să poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate, critica referitoare la criteriul 2 va fi respinsă. 3. Analizând Fișa tehnică nr. 2, Consiliul reține că la punctul 2.7 se regăsesc următoarele specificații tehnice: „Permite adăugarea manuală de elemente terțe neconectate în interfața sistemului de control și gestiune. Se vor putea adăuga minim următoarele elemente: - Puncte de aprindere Pagina 36 din 58

- Aparate de iluminat - Senzori. Toate aceste atribute trebuie să se regăsească pe site TALQ/produse certificate/liste atribute pentru CMS si platforma loT (gateway) pentru demonstrarea unei integrări facile prin API standardizat. Fiecare element va avea în cadrul interfeței denumire si pictograma proprie, pentru identificare facilă”; Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul 3 având următorul conținut; „- În cazul în care sistemul de telegestiune permite adăugarea manuală de elemente terțe: puncte de aprindere, aparate de iluminat, senzori se vor acorda 7 puncte; - În cazul în care sistemul de telegestiune nu permite adăugarea manuală de elemente terțe: puncte de aprindere, aparate de iluminat, senzori se va acorda 1 punct. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că nu a impus exclusiv adăugare manuală și a lăsat posibilitatea ca elementele de control ale interfeței sistemului să se facă și manual și automat, însă acest lucru nu rezultă din Fișa tehnică nr. 2, documentația de atribuire urmând a fi remediată în acest sens, pentru a se putea utiliza acest criteriu. 4. Analizând Fișa tehnică nr. 2, Consiliul reține că la punctul 1.12 se regăsesc următoarele specificații tehnice: „Preferabil, modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o retea de comunicatie locala pe orizontala whireless, de tip radio. Se va prezenta fisa tehnica a modulului in care se vor evidentia ambele tipuri de comunicație (GSM/LT-IOT si RF). Se va preciza protocolul de comunicatie al retelei RF folosite. Se va prezenta o schema detaliata (arhitectura de retea) a sistemului de comunicare in care se va ilustra in mod evident, componetele, legăturile electrice intre acestea, retelele de transmisie de date, cu elementele si protocoalele acestora, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legatura electrica. Se accepta orice tip de comunicatie RF licentiat (ANCOM) sau nelicentiat (LR-WPAN conform standard IEEE802.15 sau WISUN si LPWAN conform standard IEEE802.11) Reteaua locala RF va asigura o cale redundanta de comunicare cu serverul. In cazul in care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicația directa cu serverul, un alt aparat va prelua datele acestuia prin reteaua de comunicatie pe orizontala si le va transmite prin propria retea de comunicatie verticala catre serverul aplicatiei de telegesliune. Chiar daca datele si functionarea este asigurata prin acest mod, defectiunea va fi vizibila in intefata utilizator”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul 4, având următorul conținut: Pagina 37 din 58

„Modulele de telegestiune comunica intre ele in mod direct, fără medii intermediare, printr-o rețea de comunicație locală pe orizontală de tip RF: - În cazul în care modulele comunică între ele în mod direct, fără medii intermediare, printr-o rețea de comunicație locală pe orizontală de tip RF se vor acorda 5 puncte - În cazul în care modulele comunica intre ele folosind medii intermediare se va acorda 1 punct”. În condițiile în care specificația tehnică din fișa tehnică nr. 2 nu este cu standard unic, respectiv, arată varianta preferabilă, pot fi acordate punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit în mod justificat, caracteristicilor superioare, pentru ca în final autoritatea contractantă să poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate, critica referitoare la criteriul 4 va fi respinsă. 5. Analizând Fișa tehnică nr. 2, Consiliul reține că în cadrul acesteia se regăsesc următoarele specificații tehnice: ● „3.3 Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui incinte separte, pentru a evita pătrunderea prafului/murdarirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instructiuni de montaj pentru demonstrarea cerintei”; ● „3.4 Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operații de mentenanta. Pentru a facilita operațiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis într-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; nu se accepta aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței”; ● „3.5 Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permita deschiderea sa pentru operatii de mentenanta. Pentru a facilita operatiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis într-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței”; ● „3.6 Preferabil, compartimentul accesorii electrice se va deschide din partea de jos, componentele rămânând pe corpul aparatului, pentru a evita pătrunderea apei in cazul apariției precipitațiilor in timpul intervenției. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de monta) pentru demonstrarea cerinței”; Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul

5, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: Pagina 38 din 58

- În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 4 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct”. În condițiile în care specificația tehnică din fișa tehnică nr. 2 nu este cu standard unic, respectiv arată varianta preferabilă (deschidere în partea de jos pentru evitarea pătrunderii apei) pot fi acordate punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit în mod justificat, caracteristicilor superioare, pentru ca în final autoritatea contractantă să poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate, critica referitoare la criteriul 5 va fi respinsă. 6. Analizând Fișa tehnică nr. 2, Consiliul reține că în cadrul acesteia se regăsesc următoarele specificații tehnice: „1.10 Transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune catre server si invers se va face in mod direct, prin retele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT, fara a utiliza echipamente suplimentare, altele decât modulele de telegestiune”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul 6, având următorul conținut: „- În cazul transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune către server si invers se va face in mod direct, prin rețele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT, fără a utiliza echipamente suplimentare, altele decât modulele de telegestiune se vor acorda 5 puncte; - În cazul transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune către server si invers se va face cu echipamente suplimentare altele decât modulele prin rețele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT se va acorda 1 punct”. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că a punctat simplitatea procedurii de comunicație, însă acest lucru nu rezultă din Fișa tehnică nr. 2, documentația de atribuire urmând a fi remediată în acest sens, pentru a se putea utiliza acest criteriu. 7. Analizând Fișa tehnică nr. 2, Consiliul reține că în cadrul acesteia se regăsesc următoarele specificații tehnice: „3.1 Este obligatoriu ca aplicatia sa aiba la baza standarde deschise pentru controlul de la distanta al iluminatului public si poate interactiona cu platforme de telegestiune prin API sau preferabil TALQ. Functiuni minime ce trebuiesc sa poata fi integrate prin ajutorul API si TALQ: - Nivelul de iluminare raportat de modulul de telegestiune - Puterea activa consumata de aparatul de iluminat - Tensiunea masurata de modulul de telegestiune a aparatului de iluminat din reteaua de energie in momentul masurarii. - Curentul consumat de modulul de telegestiune de pe aparatul de iluminat din reteaua de energie în momentul masurarii. - Puterea reactiva consumata de aparatul de iluminat - Puterea aparenta consumata de aparatul de iluminat - Factorul de putere al Pagina 39 din 58

aparatului de iluminat - Energia totala activa/reactiva consumata de aparatul de iluminat in momentul masurarii. - Numarul de ore in care aparatul de iluminat a fost alimentata, asa cum este raportat de modulul de telegestiune. - Numărul total de ore in care modulul de telegestiune a fost alimentat pe durata sa de viata”; „3.5 Aplicația va permite gestionarea si controlul aparatelor de iluminat echipate cu modul de telegestiune de la orice producator. Integrarea se va face prin API, preferabil API standardizat TALQ (atat la nivel CMS si platforma loT (gateway)) Se vor indica producatorii de aparate de iluminat cat si producatorii de module de control ce pot si sunt integrati in aplicatia de telegestiune ofertata si se vor prezenta referinte in acest sens”.

Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul 7, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (atât la nivel CMS cât si platforma IOT (gateway)): - Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru CMS cât și pentru platforma IOT (gateway) se vor acorda 4 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru CMS sau numai pentru platforma se va acorda 1 punct”. În condițiile în care specificația tehnică din fișa tehnică nr. 2 nu este cu standard unic, respectiv arată varianta „preferabilă” pot fi acordate punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit în mod justificat, caracteristicilor superioare, pentru ca în final autoritatea contractantă să poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate, critica referitoare la criteriul 7 va fi respinsă. Față de cele anterior menționate, Consiliul constată că acest factor de evaluare ar aduce un avantaj real autorității contractante și ar putea fi urmărit în procesul de evaluare a ofertelor, doar sub condiția revizuirii specificațiilor tehnice din documentația de atribuire, în caz contrar factorul de evaluare neputând fi aplicat în totalitate așa cum Consiliul a arătat în analiza sa. Față de cele anterior menționate, Consiliul apreciază că această critică a contestatoarei este întemeiată impunându-se remedierea documentației de atribuire, conform considerentelor anterior menționate. A treia solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţei restrictive prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos, contestatoarea solicitând să se accepte și în partea superioară. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că cerinţa nu este restrictivă pentru că nu este singura modalitate de deschidere, ofertanţii putând să prevadă la deschiderea compartimentului şi deschidere în jos, şi în sus şi în lateral. Deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă pentru evitarea pătrunderii apei dar autoritatea contractantă nu a exclus și alte variante de deschidere, diferența regăsindu-se în punctajul de la criteriul 5. Pagina 40 din 58

Analizând Fișa tehnică nr. 2, Consiliul reține că în cadrul acesteia se regăsesc următoarele specificații tehnice: ● „3.3 Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui incinte separte, pentru a evita pătrunderea prafului/murdarirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instructiuni de montaj pentru demonstrarea cerintei”; ● „3.4 Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operații de mentenanta. Pentru a facilita operațiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis într-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; nu se accepta aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței”; ● „3.5 Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permita deschiderea sa pentru operatii de mentenanta. Pentru a facilita operatiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis într-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței”; ● „3.6 Preferabil, compartimentul accesorii electrice se va deschide din partea de jos, componentele rămânând pe corpul aparatului, pentru a evita pătrunderea apei in cazul apariției precipitațiilor in timpul intervenției. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de monta) pentru demonstrarea cerinței”; Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35”, Criteriul

5, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 4 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct” Din aceste dispoziții ale documentației de atribuire, Consiliul constată că deschiderea compartimentului în partea de jos reprezintă o soluţie constructivă preferată de autoritatea contractantă a cărei justificare este pertinentă „pentru evitarea pătrunderii apei”, însă autoritatea contractantă nu a exclus şi alte variante de deschidere, diferenţa regăsindu-se în punctajul alocat fiecărei modalități de deschidere. Constatând că cerința nu este restrictivă, astfel cum susține contestatoarea iar măsura de remediere dispusă de o altă autoritate contractantă este irelevantă cauzei, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Pagina 41 din 58

A patra solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor restrictive privind îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură, fiind expirate. În susținerea criticii, contestatoarea invocă punctul 4.3 din Fișa tehnică nr. 2 - Sistem de telegestiune, arătând că amendamentul - Amendamentul 1 pe 2021 pentru standardul EN 61347-1 este anulat astfel se deduce că și cel din 2017 nu mai este in vigoare. Analizând Fișa tehnică nr. 2 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că la punctul 4.3 se regăsește următoarea specificație tehnică: „Se va prezenta certificat de testare CB pentru modulele de telegestiune, ce va confirma conformitatea cu standardele: EN 61347-2- 11:2001, EN61347-2-11:2001/A1:2019, EN61347-1:2015, EN61347- 1:2015/A1:2021, IEC61347-2-11:2001,

IEC61347-2- 11:2001/AMD1:2017,

IEC61347-1:2015, IEC

61347- 1:2015/AMD1:2017”. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că SR EN 61347-2-3+AC:2012/A1:2017 - Aparataj pentru lămpi. Partea 2-3: Prescripţii particulare pentru aparatajul electronic alimentat în curent alternativ şi/sau în curent continuu pentru lămpi fluorescente, este în vigoare. Acest amendament din 2017 modifică standardul SR EN 61347-2- 3+AC:2012 şi se utilizează împreună cu acesta. Şi amendamentul 2021 este valid la data achiziției, astfel cum rezultă de pe site-ul oficial IEC (International Electrotechnical Commission), https://webstore.iec.ch/en/publication/61956 : IEC 61347-2-7:2011/ AMD2:2021 Amendamentul 2 - Dispozitiv de control al lămpilor - Partea 2- 7: Cerinţe speciale pentru dispozitivele de control electronic furnizate de surse electrice pentru serviciile de siguranţă (ESSS) pentru iluminatul de urgenţă (autonom]: Ediţia 3 2021-12-13 IEC 61347-2-7:2011+AMD1:2017 +AMD2:2021 CSV 3.2 - Valabil. Analizând informațiile existente pe site-ul Asociației de Standardizare din România, Consiliul constată că standardul SR EN IEC 61347-1:2025 în vigoare de la 31.01.2025, înlocuiește SR EN 61347-1:2015 și SR EN 61347-1:2015/A1:2021. De asemenea, Consiliul constată că echivalentul actualizat pentru standardul IEC 61347-1:2015/AMD1:2017 este tot SR EN IEC 61347-1:2025, motiv pentru care se impune ca autoritatea contractantă să remedieze documentația de atribuire sub acest aspect. A cincea solicitare a contestatoarei se referă la eliminarea cerinței care vizează programarea reacţiei și anume eliminarea cerinței ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur ecran. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu menţiunea „sau echivalent". În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că prima pagină a caietului de sarcini stabileşte regula generală de citire şi interpretare a solicitărilor din caietul de sarcini: „ca fiind însoţită de menţiunea «sau echivalent»”. De asemenea, autoritatea contractantă arată că solicitarea contestatoarei este nemotivată şi astfel nesusţinută, iar pe de Pagina 42 din 58

altă parte cerinţa documentației de atribuire respectă precizarea echivalentului. Analizând Fișa tehnică nr. 2 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că la punctul 2.10 se regăsește următoarea cerință: „Programarea reacţiei aparatelor la senzori, dimmingul acestora si timpii de menţinere, se va face in aceeaşi interfata in paralel cu programul de dimming aplicat. Se vor vizualiza in acelaşi moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului si modul de funcţionare al acestuia in funcţie de semnalul senzorului”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini la pagina 1 se regăsește precizarea conform căreia: „Orice referire din cuprinsul prezentei documentaţii de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini şi a tuturor anexelor sale, liste de cantităţi, formulare, etc.), prin care se indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invesţie şi/sau o licenţă de fabricaţie sa va citi şi interpreta ca fiind însoţită de menţiunea «sau echivalent»”, iar în Fișa de date a achiziției, la pagina 13 se regăsește următoarea atenționare: „Cerintele tehnice definite la nivelul anuntului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producator, la marci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/prestare/executie, vor fi intelese ca fiind insotite de mentiunea «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Consiliul mai constată că cerința criticată vizează programarea modului de funcționare și de prezentare al interfeței aplicației, reprezentând în realitate o cerință de configurare. Autoritatea contractantă dorește ca parametrii să poată fi urmăriți împreună și a identificat un singur mod de a face aceasta și anume ca cei doi parametrii să figureze pe aceeași interfață a aplicației, contestatoarea neindicând o altă modalitate în care ar putea fi urmărită, în același timp, reacția aparatelor la senzori și dimmingul acestora. În condițiile în care contestatoarea nu a făcut dovada caracterul restrictiv al cerinței, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A șasea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţei privind reintroducerea parolei sau completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că cerinţa este justificată din motive de securitate, pentru situaţia de funcţionare, în caz de nevoie, prin comenzi manuale. În condiţiile în care art. 187 din Legea 98/2016 stabileşte că autoritatea contractantă poate stabili factori de evaluare care includ aspecte calitative, anume calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare, în baza principiului de drept cine poate mai mult poate şi mai puţin (qui potest plus, potest minus), autoritatea are dreptul şi posibilitatea de a stabili o caracteristică tehnică a Pagina 43 din 58

soft-ului, justificată. Există o justificare obiectivă în cauza de faţă, securitatea şi siguranţa, iar condiţia de reintroducere a parolei în cazul manipulării manuale a sistemului de telegestiune nu reprezintă o solicitare neobişnuită sau dificilă ori nişată, cum pentru orice aplicaţie mobiă sau de pe desktop exista un buton de setare pentru reţinere parola sau nu la momentul accesării. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține că în cadrul Fișei tehnice 2 – Sistem de telegestiune, la punctul 2.13, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Pentru o securitate sporită: - Comanda manuala se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizator. - Se va stabili un timp in care accesul la comanda manuala este valida (minim 1 minut si maxim 1 ora) - Se va stabili un timp in care comanda manuala este valabila, dupa care sistemul revine la funcţionarea automata (minim 1 minut si maxim 1 ora)”. Consiliul constată că autoarea contestației nu a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, din motivarea acesteia rezultând că cerința ar fi inutilă, din moment ce autentificarea se face în doi pași. De asemenea, Consiliul constată că în cadrul contestației, autoarea acesteia se limitează la menționarea unui extras din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o autoritate contractantă, ceea ce echivalează cu lipsa unei motivări pe măsură pentru admiterea acestei critici. În acest context, Consiliul va reține ca relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, cerința criticată reprezentând nevoia obiectivă a acesteia, „securitatea și siguranța”, scopul fiind și evitarea erorilor de comandă. Necesitatea autorității contracte nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. Față de cele anterior menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A șaptea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor privind culorile echipamentelor de platformă – contestatoarea solicitând adăugarea sintagmei «echivalent» - în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea susține că cerința trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe hartă pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea, producătorul, numărul de leduri, calendarul, clasificarea pe funcții, tensiunea de alimentare. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că nu suntem în prezența unei cerinţe restrictive din moment ce nu au fost alese culorile, neindicând categoria de corp de iluminat, situaţia şi culoarea aferentă, fiecare ofertant fiind liber să aibă pe interfață orice paletă de culori doreşte, motiv pentru care nu se poate vorbi despre vreo restricţie sau restrângere a vreunui acces la procedură or vreo favorizare. Pagina 44 din 58

Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține că în cadrul Fișei tehnice nr. 2, la punctul 2.21, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință:

„Interfata Utilizator va afişa vizual, diferentiat prin culori, minim urmatoarele : - tipurile de aparate de iluminat in funcţie de puterea instalata a acestora (sortarea sa se poata face pe valori fixe, definite, sau intervale de valori: ex: intre 0W si 40W, intre 41W si 80W, intre 81 si 160W, peste 161W). - tipurile de aparate in funcţie de producător - tipurile de aparate in funcţie de numărul de leduri – tipurile de calendare alocate aparatelor de iluminat - tipuri de aparate clasificate pe funcţiuni: stradal, treceri de pietoni, pietonal. - punctele de aprindere si aparatele care sunt deservite de acestea (...)”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini la pagina 1 se regăsește precizarea conform căreia: „Orice referire din cuprinsul prezentei documentaţii de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini şi a tuturor anexelor sale, liste de cantităţi, formulare, etc.), prin care se indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invesţie şi/sau o licenţă de fabricaţie sa va citi şi interpreta ca fiind însoţită de menţiunea «sau echivalent»”, iar în Fișa de date a achiziției, la pagina 13 se regăsește următoarea atenționare: „Cerintele tehnice definite la nivelul anuntului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producator, la marci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/prestare/executie, vor fi intelese ca fiind insotite de mentiunea «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Consiliul apreciază că afișarea vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori pe interfața de telegestiune este un procedeu uzual menit să identifice ușor tipurile de aparate în funcție de anumite caracteristici: (putere, producător, numărul de leduri, tensiune), tipurile de calendare alocate, funcțiunile aparatelor (stradal, trecere de pietoni, pietonal), punctele de aprindere și aparatele deservite de acestea. Autoritatea contractantă nu a impus vreo cerință pentru anumite culori, alegerea acestora rămânând la latitudinea ofertantului. Chiar și în situația indicată în contestație, ca unele coduri de culoare să fie folosite pentru a diferenția starea (pornit, oprit, defect etc), ofertantul poate folosi celelalte culori pentru afișările diferențiate solicitate în documentație. Constatând că cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori a interfeței de telegestiune este una în conformitate cu necesitățile autorității contractante, iar contestatoarea nu a demonstrat că este restrictivă, Consiliul va respinge această critică. A opta solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor restrictive privind conformitatea cu specificaţiile tehnice. Se arată că solicitarea explicită ca fiecare cerinţă tehnică să fie documentată individual Pagina 45 din 58

presupune o detaliere minuţioasă a informaţiilor despre conformitatea produsului ofertat. Această cerinţă îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificaţii tehnice. Necesită timp suplimentar, resurse dedicate şi documentaţie detaliată, chiar dacă produsul respectiv este în mod evident conform. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că solicitarea nu este disproporţionată. Ofertanţii sunt profesionişti în domeniu, chestiune care implică din partea acestora o lejeritate în indicarea caracteristicilor tehnice ale produsului cu descrierile specifice din documentele aparţinătoare produselor, fie ele cărţi tehnice, instrucţiuni de montaj, rapoarte de testare etc. Cum produsele sunt diferite, fiecare ofertant își cunoaște produsele şi însuşirile tehnice şi în vederea unei gestionări eficiente a raportului dintre autoritate şi ofertant cerinţa autorităţii este de bună-credinţă şi în scopul parcurgerii cu celeritate a procedurii de achiziţie, lipsind disproporţia afirmată de contestatoare. În condiţiile în care toţi ofertanţii au această obligație, nu se poate vorbi de lipsa tratamentului egal sau de o condiţie restrictivă, neîngrădind accesul vreunui operator să îşi prezinte produsele ofertate. De observat că această critică nu privește în concret chestiuni specifice, concret argumentate pentru a demonstra o condiţie restrictivă ci se aduce o argumentaţie de ordin general, birocratic, legat de volumul de muncă mare pe care un ofertant îl depune ca să adune toate documentele produselor ofertate. Chestiunea invocată excedează cadrului de analiză al CNSC, organizarea administrativă de secretariat a unui ofertant neinfluenţând legalitatea unei proceduri de achiziţii. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată următoarele: - La finalul Fișelor tehnice nr. 1 și 2, autoritatea contractantă a menționat următoarea Notă: „Pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei cerinţe, din formularul F5 se vor prezenta (broşuri, instrucţiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc), cu indicarea paragrafului, numărului de pagina, respectiv a tipului de document din care rezulta îndeplinirea cerinței. Fără prezentarea acestei corespondente, cerinţa va rezulta ca fiind neindeplinita si duce la descalificarea ofertantului”; - La finalul Fișei tehnice nr. 3, autoritatea contractantă a menționat următoarea Notă: „În completarea fisei tehnice se vor preciza documentele din care reiese îndeplinirea conformităţii produselor ofertate cu specificaţiile tehnice, pentru fiecare cerinţa in parte. Nu se accepta completarea fiselor tehnice cu formulări de tipul: Da, Identic, Îndeplinit, Conform, Similar sau altele de acest gen. Nu se accepta copierea textului cu cerinţe fara a da detalii despre produsul ofertat”. - În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Pentru fiecare tip de echipament, ofertanţii au obligaţia de a completa formularele F5, fişele tehnice (anexate la Caietul de sarcini). In formulare se va face o descriere completă a echipamentelor care urmează a fi furnizate, nu se acceptă expresii precum «Conform», «Identic», sau «Da», în caz contrar, oferta va fi declarată neconformă. Ofertanţii sunt Pagina 46 din 58

obligaţi să ataşeze fişele tehnice/ paginile de catalog ale producătorului şi să demonstreze corespondenţa cu cerinţele tehnice. Toate cerinţele formulate în FORMULAR F5 vor fi dovedite prin prezentarea de documente justificative. In cadrul formularelor F5 se vor indica documentele care justifica îndeplinirea cerinţei si pagina la care acestea se regăsesc. Simpla completare a Formularului F5 nu dovedeşte conformitatea ofertei, iar neprezentarea documentelor doveditoare ale îndeplinirii fiecărei cerinţe în parte (prevăzute prin Formularele F5) va duce automat la declararea ofertei ca neconformă. Ofertele, ale căror formulare F5 nu conţin descrierea completă sau nu răspund cerinţelor minime ale echipamentelor solicitate precum şi a modului lor de completare, vor fi declarate NECONFORME”. Consiliul constată că în cadrul contestației, autoarea acesteia se limitează la menționarea unor extrase din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o autoritate contractantă, nerelevantă în condițiile prezentei cauze. În mod evident prezentarea de către ofertanți a acestor documente și informații solicitate de autoritatea contractantă și apreciate de contestatoare ca fiind disproporționată, este foarte importantă pentru membrii Comisiei de evaluare care au obligația de a verifica dacă produsele ofertate respectă sau nu specificațiile tehnice solicitate prin documentația de atribuire. Consiliul constată că autoarea contestației nu a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, iar în ceea ce privește îngreunarea elaborării ofertelor subliniată de contestatoare, CNSC constată că toți participanții la procedură au obligația de a se conforma acestor solicitări, iar elaborarea unor oferte clare și explicite va simplifica procesul de analizare a acestora, conducând la atribuirea contractului mai rapid. În cuprinsul propunerii financiare, ofertanții vor putea include toate costurile aferente elaborării ofertelor, motiv pentru care Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A noua critică a contestatoarei vizează eliminarea tuturor cerinţelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, respectiv acele cerinţe prin care se solicită ca producătorii să pună la dispoziția beneficiarului un link. a. Cerinţa se impune a fi eliminată deoarece punerea la dispoziţie a unui link nu poate fi solicitată producătorului, ci doar ofertantului care depune ofertă în cadrul procedurii, producătorul neavând nicio responsabilitate în cadrul contractului, ofertantul fiind cel care trebuie să prezinte documente în relația cu autoritatea contractanta. b. În subsidiar, prezentarea pe site a fiecărui tip de aparat de iluminat ofertat, este o cerință restrictiva. Ar trebui completată formularea „unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat" cu „sau familia de produse din care fac parte aparatele iluminat”, producătorul rezervându-și dreptul de a customiza/personaliza aparatele de iluminat produse pentru fiecare beneficiar/ proiect în parte, ele făcând parte din aceeași familie de produse. Pagina 47 din 58

În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă susține că această cerinţă este absolut normală deoarece în multe situaţii s-au înregistrat falsuri din partea ofertanţilor în ceea ce priveşte informaţiile prezente în Fișele Tehnice sau Formularele F5. Din practică s-a constatat că unii ofertanţi modifică informaţiile prezentate în Fișa tehnică „adaptându-le” la condiţiile Caietelor de Sarcini. Aceste modificări s-au făcut atât în Fişele Tehnice atribuite producătorului cât şi în alte documente adiacente (ex. Formularele F5). Prin această cerinţă se protejează ofertanţii participanţi şi se elimină posibilitatea de fraudare a produselor ofertate. Pe de altă parte, legea achiziţiilor obligă autoritatea să verifice informaţiile ofertanţilor şi această menţiune nu este solicitată decât în aplicarea legii, motiv pentru care o obligaţie legală niciodată nu va putea fi considerată restrictivă. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cadrul acestuia autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In mod obligatoriu ofertanţii vor pune la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului de aparate de iluminat unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat astfel încât în orice moment al etapei evaluării tehnice autoritatea contractantă să aibă posibilitatea de a accesa acest link cu scopul de a verifica corespondenţa din Formulare F5 cu cele regăsite pe site-ul producătorului. Accesul prin intermediul link-ului se va face direct la aparatul/aparatele de iluminat ofertate. In situaţia în care link-ul pus la dispoziţie în cadrul propunerii tehnice nu duce direct în site-ul producătorului, la produsul ofertat, oferta va fi declarata în mod automat neconformă. În cazul în care producătorii nu au site sau produsele ofertate nu se legăsesc pe site-ul producătorului, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a verifica în orice modalitate existenţa produselor ofertate, precum şi îndeplinirea cerinţelor impuse prin Formularele F5. Dacă se constată că produsele ofertate nu există în mod real, ofertantul/ofertanţii care au prezentat produsele vor fi descalificaţi şi oferta va fi declarată neconformă. Pe această cale, autoritatea contractantă doreşte să verifice îndeplinirea cerinţelor menţionate în documentaţia de atribuire de către produsele ofertate şi prezentate în fişele tehnice şi să elimine posibilităţile de fraudă”. Consiliul apreciază că această critică este întemeiată deoarece ofertanții nu au niciun control cu privire la modul în care un producător decide sau nu să facă publice pe site-ul său informații cu privire la fiecare tip de aparat de iluminat pe care îl produce, astfel încât aceștia nu pot fi obligați să pună la dispoziția autorității contractante un astfel de link. Producătorul nefiind ofertant nu poate fi obligat să aibă o anumită conduită, respectiv să publice pe site-ul său informații cu privire la fiecare tip de aparat de iluminat pe care îl produce, prin urmare nici ofertantul nu poate fi obligat să pună la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului de aparate de iluminat unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat. Pagina 48 din 58

Pe de altă parte, în cadrul documentației de atribuire, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei cerinţe, din formularul F5 se vor prezenta (broşuri, instrucţiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc), cu indicarea paragrafului, numărului de pagina, respectiv a tipului de document din care rezulta îndeplinirea cerinței. Fără prezentarea acestei corespondente, cerinţa va rezulta ca fiind neindeplinita si duce la descalificarea ofertantului”, „În completarea fisei tehnice se vor preciza documentele din care reiese îndeplinirea conformităţii produselor ofertate cu specificaţiile tehnice, pentru fiecare cerinţa in parte. Nu se accepta completarea fiselor tehnice cu formulări de tipul: Da, Identic, Îndeplinit, Conform, Similar sau altele de acest gen. Nu se accepta copierea textului cu cerinţe fara a da detalii despre produsul ofertat”, „Pentru fiecare tip de echipament, ofertanţii au obligaţia de a completa formularele F5, fişele tehnice (anexate la Caietul de sarcini). In formulare se va face o descriere completă a echipamentelor care urmează a fi furnizate, nu se acceptă expresii precum «Conform», «Identic», sau «Da», în caz contrar, oferta va fi declarată neconformă. Ofertanţii sunt obligaţi să ataşeze fişele tehnice/paginile de catalog ale producătorului şi să demonstreze corespondenţa cu cerinţele tehnice. Toate cerinţele formulate în FORMULAR F5 vor fi dovedite prin prezentarea de documente justificative. In cadrul formularelor F5 se vor indica documentele care justifica îndeplinirea cerinţei si pagina la care acestea se regăsesc. Simpla completare a Formularului F5 nu dovedeşte conformitatea ofertei, iar neprezentarea documentelor doveditoare ale îndeplinirii fiecărei cerinţe în parte (prevăzute prin Formularele F5) va duce automat la declararea ofertei ca neconformă. Ofertele, ale căror formulare F5 nu conţin descrierea completă sau nu răspund cerinţelor minime ale echipamentelor solicitate precum şi a modului lor de completare, vor fi declarate NECONFORME”, având astfel posibilitatea de a verifica dacă produsele există în mod real și îndeplinesc specificații tehnice solicitate. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va admite această critică a contestatoarei și va elimina cerința prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului. A zecea solicitare a contestatoarei vizează modul de comunicaţie, prin care sunt impuse sistemele de comunicaţie GSM/LT-IOT și RF „FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/WIRELESS”. A. În principal, contestatoarea solicită eliminarea acestor cerinţe restrictive, cu motivarea că cerinţele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare aceasta apreciază că se impune completarea cerinţelor cu acceptarea şi a altor tehnologii de comunicaţie care să asigure nevoile autorităţii contractante. De asemenea, contestatoarea solicită să se modifice/completeze cerinţele prin care se impun comunicaţiile GSM/RF/ETC şi să se adauge menţiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii şi frecvenţe alternative cu rezultate de comunicare echivalente", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016 – [„Prin excepţie de la prevederile alin. Pagina 49 din 58

(2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele «sau echivalent»”]. B. În subsidiar, contestatoarea solicită acceptarea şi a unor tehnologii de comunicaţie care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerinţelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicaţie rezultă şi din faptul că sistemele de comunicaţie impuse nu sunt compatibile. În concret, cerinţele prin care se impun RF intră in contradicţie cu cerinţa anterioară prin care se impune GSM, cu menţiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Ori în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mentiunile „sau prin tehnologii si topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă menționează următoarele: - cerinţa criticată face referire la trei modalităţi de transmisie, ofertanţii având posibilitatea de a alege echipamente care să asigure transmisia în aceste modalităţi, autoritatea contractantă nerestrângând participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie; - cerinţa privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un anumit producător de echipamente cu un anumit tip de transmisie, sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă în cazul alegerii unei comunicări GSM, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piaţă. Astfel, cu privire la disponibilitatea pe piaţă a acestor modalităţi de comunicare nu se poate reţine caracterul restrictiv al cerinţei analizate, ofertanţii având posibilitatea de a oferta echipamente care funcționează pe oricare dintre reţelele de telefonie mobilă, spre exemplu, cu acoperire în aria teritorială administrată de entitatea contractată; - Soluţiile expuse de autoritatea contractantă au avantaje faţă de alte tehnologii alternative, datorită următoarelor motive: • în cazul utilizării unui sistem de cabluri de date instalat în paralel cu reţeaua electrică, acest lucru ar genera costuri suplimentare mari, iar aceste costuri nu se înscriu în linia costurilor eligibile menţionate de finanţator în ghidul de finanţare; • în cazul utilizării tehnologiei PLC, aceasta utilizează reţeaua de alimentare cu energie electrică. Această soluţie este viabilă în cazul în care reţeaua de iluminat public este independentă de reţeaua de furnizarea energiei electrice şi aparţine în totalitate autorităţii contractante. Însă, în acest caz, reţeaua de alimentare cu energie electrică existentă, aparţine distribuitorului de energie electrică zonal şi pe aceeaşi reţea sunt racordaţi Pagina 50 din 58

şi alte tipuri de consumatori (ex. casnici sau industriali). În cazul în care s- ar alege o astfel de soluţie ar fi necesare intervenţii pe o reţea care nu aparţine autorităţii contractante pentru instalarea sistemului, iar în caz de defecţiuni operatorul de iluminat public nu ar avea posibilitatea de a interveni fără aprobarea distribuitorului de energie/ proprietarul reţelei existente; • Totodată, în amplasamentele vizate prin proiect există acoperire 2G, 3G şi 4G din partea mai multor furnizori; - Soluţiile optime, posibile de utilizat şi preferate, în acest proiect sunt transmisiile fără fir, utilizând sisteme GSM (3G,4G,5G), RF (LoRaWan, Zigbee, etc) MESH. - în piaţa de profil există un număr mare de producători care dispun de aceste variante de transmisii; - contestatorul deţine şi utilizează tehnologia RF; - contestatoarea are propriul sistem de telegestiune prin SMS. Consiliul reține că în Fișa tehnică 2 – Sistem de telegestiune, autoritatea contractantă a menționat următoarele: 1.10 –„Transmisia datelor dinspre modulul de telegestiune catre server si invers se va face in mod direct, prin reţele mobile de tip GSM/GPRS/LTE/NB-IOT, fara a utiliza echipamente suplimentare, altele decât modulele de telegestiune”; 1.11 – „Comunicaţia de la modulele individuale la serverul Cloud se face preferabil in mod direct, fara elemente terte cu rol de concentratoare de date, altele decât modulele de telegestiune montate pe aparatele de iluminat”; 1.12 – „Preferabil, modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o reţea de comunicaţie locala pe orizontala whireless, de tip radio. Se va prezenta fisa tehnica a modulului in care se vor evidenţia ambele tipuri de comunicaţie (GSM/LT-IOT si RF). Se va preciza protocolul de comunicaţie al reţelei RF folosite. Se va prezenta o schema detaliata (arhitectura de reţea) a sistemului de comunicare in care se va ilustra in mod evident, componetele, legaturile electrice intre acestea, retelele de transmisie de date, cu elementele si protocoalele acestora, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legătură electrica. Se accepta orice tip de comunicaţie RF licentiat (ANCOM) sau nelicentiat (LR- WPAN conform standard IEEE802.15 sau WISUN si LPWAN conform standard IEEE802.11) Reţeaua locala RF va asigura o cale redundanta de comunicare cu serverul. In cazul in care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directa cu serverul, un alt aparat va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontala si le va transmite prin propria reţea de comunicaţie verticala catre serverul aplicaţiei de telegesliune. Chiar daca datele si funcţionarea este asigurata prin acest mod, defecţiunea va fi vizibila in intertata utilizator”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini la pagina 1 se regăsește precizarea conform căreia: „Orice referire din cuprinsul prezentei documentaţii de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini şi a tuturor anexelor sale, liste de cantităţi, formulare, Pagina 51 din 58

etc.), prin care se indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invesţie şi/sau o licenţă de fabricaţie sa va citi şi interpreta ca fiind însoţită de menţiunea «sau echivalent»”, iar în Fișa de date a achiziției, la pagina 13 se regăsește următoarea atenționare: „Cerintele tehnice definite la nivelul anuntului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producator, la marci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/prestare/executie, vor fi intelese ca fiind insotite de mentiunea «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. În condițiile în care sintagma „sau echivalent” este asociată inclusiv specificațiilor tehnice aferente sistemului de telegestiune, deci și în referire la tipul de transmisie, nu se poate susține că documentația de atribuire are caracter restrictiv. Pe de altă parte, contestatoarea nu face dovada că cerințele autorității contractante ar fi restrictive, deși sarcina probei îi revine. Soluţia solicitată de contestatoare de acceptare a unor tehnologii de comunicaţie care să cuprindă concentratoare de date, nu este una echivalentă, ci o soluţie alternativă, autoritatea contractantă nefiind obligată să o accepte. Analizând ansamblul justificărilor autorității contractante, Consiliul apreciază fundamentată soluția impusă, astfel că, în condițiile în care contestatorul nu a demonstrat că tehnologiile indicate ar fi acoperite doar de un singur producător de sisteme de telegestiune, critica analizată va fi respinsă. A unsprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate – referințe API. În principal, se solicită eliminarea acesteia cu motivarea că reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. În subsidiar, argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerinţe rezultă şi din faptul că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedita prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă, însă cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existenta unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari, și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Prin urmare aceasta cerintă are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. În final, se învederează Consiliului că se impune eliminarea cerinței şi prin raportare la faptul că existenţa unei astfel de cerinţe contravine Pagina 52 din 58

prevederilor GDPR, pornind de la faptul că în cadrul sistemelor se regăsesc date personale ale utilizatorilor. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii arătând în esență că orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar cu cel din procedura de față a conectat aplicația de telegestiune cu o aplicație smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alerta de defecţiune spre exemplu, la autoritate - anume la persoana care supraveghează sistemul de iuminat, pe telefonul mobil al acesteia. Astfel, acest manager tehnic al autorităţii, poate crea tichete, manual sau automat, pe baza notificărilor şi alertelor, pe care le atribuie către echipa de intervenţie/ mentenanţă care astfel sunt imediat notificate cu privire la sarcinile care le-au fost atribuite şi trebuie să revină cu un răspuns, până când problema este rezolvată. Contestatoarea nu justifică un interes personal deoarece nu este străină de ce reprezintă un smart city şi cum funcţionrează, dovadă fiind şi prezentarea sa de pe site. Analizând Fișa tehnică nr. 2 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că la punctul 3.5., autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Aplicaţia va permite gestionarea si controlul aparatelor de iluminat echipate cu modul de telegestiune de la orice producător. Integrarea se va face prin API, preferabil API standardizat TALQ (atat la nivel CMS si platforma loT (gateway)) Se vor indica producătorii de aparate de iluminat cat si producătorii de module de control ce pot si sunt integrati in aplicaţia de telegestiune ofertata si se vor prezenta referinţe in acest sens”. În referire la solicitarea de mai sus a autorității contractante, menționată în Caietul de sarcini, Consiliul constată că aceasta nu reprezintă o specificație tehnică în sensul art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 [„Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”] ci este o cerință privind capacitatea tehnică și profesională (art. 179 din Legea nr. 98/2016), respectiv o solicitare privind experiența anterioară a ofertanților, însăși autoritatea contractantă în cadrul punctului precizând următoarele: „practic, orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar, a conectat aplicaţia de telegestine cu o aplicaţie smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecţiune”. În această situație, prin includerea în caietul de sarcini a unei cerințe de calificare autoritatea contractantă și-a asumat riscul ca în etapa de evaluare să nu o poată verifica, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 reprezintă clauză nescrisă, motiv pentru care Consiliul va dispune remedierea documentației de atribuire în sensul solicitat de contestatoare, respectiv eliminarea cerinței în analiză din cuprinsul Caietului de sarcini, critica fiind astfel admisă. A douăsprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor prin care se impune certificarea D4I. Pagina 53 din 58

Contestatoarea arată că în caietul de sarcini autoritatea contractantă menționează ca certificatul pentru protocolul D4I este o cerință obligatorie care duce la declararea ofertei ca neconforme. „Răspunsul cel mai la îndemână este că această cerință, cumulată cu cerințe precum comunicarea prin GSM, fără medii intermediare, sau cerința legată de alte referințe în proiecte de tip smart city, este menită să restricționeze accesul multor posibili ofertanți și să favorizeze o anumita soluție. În fapt această cerință, care nu este însoțită de mențiunea de echivalență, reprezintă o tehnologie specifică”. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că D4I este o extensie a certificatului DALI 2 care prezintă o serie de avantaje. În susținerea criticii, contestatoarea se limitează doar la reproducea următoarele specificații tehnice din: ● Caietul de sarcini - „Modulele de telegestiune vor fi certificate D4I, iar (...) dovedirea deţinerii certificării se va prezenta în cadrul propunerii tehnice. Lipsa certificării pentru modulele de telegestiune duce la declararea ofertei ca neconformă”. ● Fișa tehnică nr. 1 – punctul 4.6: „Balastul electronic programabil, compatibil cu tipul de sursa luminoasa utilizata, va avea minim urmatoarele functii: - asigurarea functionarii cu factorul de putere > 0.92, pentru functionarea la 100%; - permite comunicarea cu componentele de comanda ale sistemelor de control, cel putin prin protocoalele de comunicare DALI sau 1-10 V; - permite reducerea fluxului luminos cu minim 90% din valoarea fluxului nominal, in trepte de minim 1 %”; ● Fișei tehnice nr. 2 – Sistem de telegestiune, se regăsesc următoarele specificații tehnice: „1.8 Modulul de control comunică cu driverul aparatului de iluminat prin protocoalele de comunicare DALI, DALI2 sau D4I”; „1.9 Modulul de control comunică cu driverul aparatului de iluminat prin protocoalele de comunicare DALI, DALI2 sau D4I”, fără a oferi nicio explicație și conchide: „Pornind de la exemplele anterioare nu putem sa nu ne intrebam de ce in caietul de sarcini autoritatea contractanta mentioneaza ca certificatul pentru protocolul D4I este o cerinta obligatorie care duce la declararea ofertei ca neconforme. Raspunsul cel mai la indemana este ca aceasta cerinta, cumulata cu cerinte precum comunicarea prin GSM, fara medii intermediare, sau cerinta legata de alte referinte in proiecte de tip smart city, este menita sa restrictioneze accesul multor posibili ofertanti si să favorizeze o anumita solutie. In fapt aceasta cerinta, care nu este insotita de mentiunea de echivalenta, reprezinta o tehnologie specifica”. Consiliul apreciază că acest mod de redactare a unei critici nu constituie în realitate o motivare concretă, motiv pentru care o va respinge pentru următoarele motive: Pagina 54 din 58

- contestatoarea nu face dovada caracterului restrictiv al cerinței ca modulul de telegestiune să fie certificat D4I, deși potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”. - Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini la pagina 1 se regăsește precizarea conform căreia: „Orice referire din cuprinsul prezentei documentaţii de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini şi a tuturor anexelor sale, liste de cantităţi, formulare, etc.), prin care se indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invesţie şi/sau o licenţă de fabricaţie sa va citi şi interpreta ca fiind însoţită de menţiunea «sau echivalent»”, iar în Fișa de date a achiziției, la pagina 13 se regăsește următoarea atenționare: „Cerintele tehnice definite la nivelul anuntului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producator, la marci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/prestare/executie, vor fi intelese ca fiind insotite de mentiunea «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Cerințele evidențiate de contestatoare și reproduse anterior de Consiliu sunt complementare, vizează componente ale sistemului de iluminat cum ar fi, modulul de control și modulul de telegestiune, D4I este într-adevăr astfel cum susține autoritatea contractantă o extensie a DALI 2, oferind funcționalități suplimentare. A treisprezecea critică a contestatoarei se referă la eliminarea cerinţelor restrictive care vizează senzorii de ploaie. Contestatoarea solicită excluderea din caietul de sarcini, cerința și echipamentul în sine, acestea fiind incluse pentru a favoriza o anumită soluție de telegestiune. Nicăieri în proiectul tehnic și în caietul de sarcini nu este menționat acest senzor de ploaie ca echipament ce va fi achiziționat prin intermediul acestei proceduri și ce necesită a fi ofertat. Prin urmare singura concluzie este că demonstrarea acestei cerințe are ca rol favorizarea unei anumite soluții de telegestiune. Cerința este una restrictivă, obiectivul principal al proiectului fiind acela de modernizare a iluminatului public. De asemenea obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la „monitorizarea calității aerului” și nici nu prezintă în vreun fel modul în care un astfel de senzor poate fi folosit în conjunctură cu echipamentele destinate modernizării și telemanagementului rețelei de iluminat public. Echipamentele ce vizează acest obiectiv pot face obiectului unei alte proceduri. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe care nu prezintă relevanţă sau care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. Pagina 55 din 58

În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că „senzorii de ploaie fac parte din majoritatea sistemelor de telegestiune. Autoritatea contractantă are ca obiectiv integrarea sistemului de telegestiune pentru iluminat împreună cu alte sisteme similare într-un singur sistem de control Smart City. Astfel solicitarea nu este una restrictivă şi nu prevede ofertarea de senzori, ci posibilitatea sistemului de telegestiune de a comunica şi de a putea integra în viitor senzori, fără alte costuri suplimentare”. Faptul că cerința care se regăsește în Fișa tehnică nr. 2 – Sistem de telegestiune, la punctul 2.9, respectiv: „Aparatele vor putea funcţiona pe baza unor comenzi primite de la senzori de ploaie conectati (...)”, nu poate fi respectată de un anumit produs, nu conferă în mod automat acelei cerinţe un caracter restrictiv. Este de datoria contestatoarei să demonstreze că această cerinţă favorizează o anumită soluţie de telegestiune care nu poate fi îndeplinită decât de un anumit producător. Astfel în lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că sarcina probei revine celui care reclamă (actor incubit probatio), se apreciază că nu se impune modificarea cerinţei. În plus, contestatorul argumentează prin referire la funcția de monitorizare a calității aerului care nu se regăsește în cadrul cerinței reclamate. Deci, și sub acest aspect, critica este neîntemeiată. Ultima critică a contestatoarei vizează eliminarea tuturor cerinţelor restrictive privind acurateţea de poziţionare. Se arată că cerinţa este una restrictivă, deoarece impune un nivel de precizie şi un tip de tehnologie care nu este justificat tehnic în contextul iluminatului stradal. În realitate, localizarea aparatelor de iluminat se poate realiza eficient prin intermediul poziţionării manuale pe hartă în interfaţa software, pe baza planurilor reţelei de iluminat, fără a necesita integrarea hardware a unui modul GPS în fiecare punct luminos. Mai mult, acurateţea de 2,7 metri este o valoare specifică unor aplicaţii critice (ex. navigaţie, logistică), însă pentru iluminatul public o poziţionare aproximativă, cu o eroare de 5-10 metri, este suficientă pentru identificarea şi monitorizarea echipamentelor. Impunerea unui astfel de modul GPS în fiecare controler implică costuri suplimentare, complexitate inutilă în mentenanţă şi elimină soluţiile eficiente care utilizează tehnologii alternative de localizare, precum triangulaţia RF, identificatori topologici sau coordonate prestabilite în momentul instalării. În plus, condiţionarea recepţiei semnalului de la minimum 6 sateliţi este dependentă de factori externi (relief, clădiri, vreme), ceea ce poate conduce la nefuncţionarea parţială a sistemului în unele zone urbane dense. Astfel, cerinţa nu este proporţională cu scopul urmărit și nu este susţinută de o nevoie operaţională reală şi limitează accesul la competiţie, favorizând doar anumite echipamente care dispun de această dotare specifică. Analizând Fișa tehnică nr. 2 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că la punctul 1.6, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Modulele de control vor fi echipate cu: Pagina 56 din 58

- modul GPS pentru poziţionare automata Acuratetea de poziţionare va fi de minim 2,7 m - fotocelula pentru controlul aprinderii si stingerii in funcţie de nivelul iluminării naturale”. În condițiile în care specificația tehnică în discuție prevede o valoare minimă de 2,7 m, nu se poate aprecia că are caracter restrictiv, de altfel nedovedit de contestatoare, motiv pentru care Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Referitor la practica CNSC invocată de părți, Consiliul o apreciază ca lipsită de relevanță, având în vedere, pe de o parte, faptul că situațiile nu sunt identice, fiecare speță în parte având specificul său şi un anumit probatoriu administrat de părţi, iar, pe de altă parte, faptul că în dreptul românesc, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept. Luând în considerare cele mai sus menționate, Consiliul constată că unele critici ale contestatoarei sunt întemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestaţia formulată de (...) şi va obliga autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, Consiliul va respinge restul criticilor contestatoarei. Cererea subsidiară de anulare a procedurii va fi respinsă, având în vedere că procedura de atribuire este suspendată astfel că implementarea măsurilor de remediere dispuse este posibilă. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul o va respinge ca nedovedită. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestaţia formulată de (...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Obligă autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, respinge restul criticilor contestatoarei și cererea subsidiară de anulare a procedurii. Pagina 57 din 58

cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul o va respinge ca nedovedită. Respinge, ca nedovedită, cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactat în 4 exemplare originale, conține 56 pagini. Pagina 58 din 58