Decizie CNSC 1504/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1504/C7/708 Data: 02.06.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată 04.03.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 14061/05.03.2025, URBIOLED SRL, cu sediul în județul Iași, Comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin Administrator Ciotir Ana-Maria şi convențional prin Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul în București, sector 1, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, etaj 1, ap. nr. 3105, unde solicită comunicarea tuturor actelor, (persoana responsabilă cu primirea documentelor fiind Daniela Staicu), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de ORAŞUL BROŞTENI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în str. Bistriței nr. 89, localitatea Broșteni, județul Suceava, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: «EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORAȘUL BROȘTENI, JUDEȚUL SUCEAVA» - Etapa 1”, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1159287, publicat în SEAP la data de 25.02.2025, s-a solicitat Consiliului admiterea contestaţiei şi, pe cale de consecință să dispună: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestație; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentaţiei de atribuire contestate şi a eliminării cerințelor restrictive; Pagina 1 din 3

- în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestaţiei; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatorul a solicitat acces la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. 956/C7/708 din data de 12.03.2025, Consiliul a respins ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de URBIOLED SRL. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestaţia formulată de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL BROȘTENI. Obligă autoritatea contractantă ORAȘUL BROȘTENI ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, respinge restul criticilor contestatoarei și cererea subsidiară de anulare a procedurii. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea URBIOLED SRL cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 5.340 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 3

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactat în 4 exemplare originale, conține 58 pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Data: .. Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată (...), transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...), cu sediul în (...), înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin Administrator (...)şi convențional prin (...) - Cabinet de avocat, cu sediul în (...), unde solicită comunicarea tuturor actelor, (persoana responsabilă cu primirea documentelor fiind (...)), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în (...), în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)» - Etapa 1”, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. (...), publicat în SEAP la data de ..., s-a solicitat Consiliului admiterea contestaţiei şi, pe cale de consecință să dispună: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestație; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentaţiei de atribuire contestate şi a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestaţiei; Pagina 1 din 58

- în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatorul a solicitat acces la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. (...)din data de 12.03.2025, Consiliul a respins ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de (...). Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de (...). I. Contestatorul prezintă motivele de fapt si de drept pentru care solicită suspendarea procedurii de achiziție publică. II. Motivele de fapt și de drept pentru modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive 1. În acest sens, contestatorul solicită eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - Criterii tehnice – Componență tehnică 2. Cu privire la cerința restrictivă privind proba practică, contestatorul solicită: a) În principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică şi prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că este vorba despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar în fișele tehnice. În prezenta procedură, cerința nu se regăsește în anunțul de participare, ci doar în proiectul tehnic. b) În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. c) Contestatorul învederează Consiliului că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. d) Un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă şi din faptul că autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016 prin care se impune ca documentația să fie clară şi completă. În acest sens, contestatorul învederează Consiliului că realizarea probei practice implică şi prezentare mostrelor, această cerință fiind Pagina 2 din 58

indicată în cuprinsul caietului de sarcini/fișelor tehnic, și nu în anunțul de participare simplificat. 3. Cu privire la eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY În primul rând, contestatorul învederează Consiliului că este o cerință privind capacitatea tehnică şi se impune eliminarea acesteia cu motivarea că trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare. De asemenea, se arată că cerința este clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) şi b) din Legea nr. 98/2016. În subsidiar, argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe rezultă şi din faptul că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă, însă cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existenta unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari, și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau al ofertanților de soluții de telemanagement. Prin urmare această cerință are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. În al treilea rând, cerința impune o condiție de experiență anterioară foarte specifică, care limitează accesul la licitație doar pentru furnizorii care au deja implementări similare documentate. În primul rând, această cerință exclude potențialii ofertanți care dispun de soluții tehnice conforme, dar care nu au avut anterior integrarea exactă menționată, deși ar putea asigura compatibilitatea prin adaptări tehnice. În al doilea rând, solicitarea explicită a numelui aplicației, a dezvoltatorului şi a proiectului în care a fost implementată creează o barieră administrativă inutilă, deoarece accesul la astfel de informații poate fi limitat de acorduri de confidențialitate sau de politici comerciale ale ofertanților. Mai mult, această condiție nu ia în considerare faptul că o aplicație de telegestiune poate fi compatibilă cu diverse standarde API şi poate fi integrată fără a avea implementări anterioare strict conforme cerinței impuse. Impunerea unei astfel de cerințe reduce concurența şi favorizează furnizorii deja implicați în proiecte Smart City similare, în detrimentul soluțiilor inovatoare şi viabile din punct de vedere tehnologic, ceea ce poate duce la costuri mai ridicate şi la o ofertă tehnică mai puțin diversificată. Astfel, această specificație nu doar că îngreunează accesul la licitație, dar şi restricționează adoptarea unor soluții performante, compatibile şi eficiente pentru iluminatul stradal. 4. Contestatorul solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, respectiv acele cerințe prin care se solicită ca ofertanții să pună la dispoziția autorității contractante un link către site-ul producătorului. a) În principal, solicită eliminarea cerinței, cu motivarea că nu pot fi impuse obligații în sarcina producătorilor, în sensul că aceștia nu au Pagina 3 din 58

obligația legală de a include pe site produsele. În acest context, se învederează Consiliului că ar fi favorizați producătorii; b) În subsidiar, solicită modificarea cerinței, în sensul să se permită link către „familia de produse din care fac parte aparatele iluminat" și nu către fiecare echipament individual. 5. (...) solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează programarea reacției. Astfel, solicită eliminarea cerinței ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur ecran. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea „sau echivalent”, în temeiul art. 156 din Legea 98/2018, pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale căror producători au decis să prezinte aceste două funcționalități într-un mod diferit. Altfel este clară natura părtinitoare spre o anume soluție de telegestiune. 6. Eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei. Contestatorul solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente", cerința de autentificare în doi pași fiind deja o măsură suplimentară de securitate. Solicitarea contestatoarei este justificată de prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. 7. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor privind culorile echipamentelor de platformă - solicită adăugarea sintagmei „echivalent" - în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016 8. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive privind impunerea culorii RAL 9005 (negru) Impunerea unei singure culori este excesivă şi nejustificată din punct de vedere tehnic, în consecință (...) solicită eliminarea cerinței. În subsidiar, solicită să se accepte orice culoare din gama GREY, cu motivarea că cerința are rolul de a restricționa concurența, cu motivarea că nuanța nu reprezintă o specificație de performanță. De asemenea, contestatorul apreciază că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. 9. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice. (...) consideră a fi nejustificată cerința prin care se solicită ca în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte. 10. Contestatorul solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos (...) apreciază că cerința este restrictivă, iar în acest sens, solicită sa se accepte și în partea superioară. 11. Următoarea critică se referă la cerințele restrictive care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație Pagina 4 din 58

GSM/NB-loT/RF/ÎN MOD DIRECT, FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/ WIRELESS/IP TIP Ipv4/MESH A. În principal, contestatorul solicită eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare apreciază că se impune completarea cerințelor cu acceptarea şi altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC şi să se adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii şi frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016; B. În subsidiar, (...) solicită acceptarea şi a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicație rezultă şi din faptul că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Or, în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile „sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare". 12. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune ZHAGA, eliminarea cerințelor privind ZD4I - deși la nivelul documentaţiei se menționează că se acceptă și Zhaga și Nema, totuși autoritatea contractantă solicită ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org. 13. Cu referire la cerințele privind personalul – contestatorul solicită eliminarea cerinței restrictive potrivit căreia minim jumătate din proiecte trebuie să fie executate în mediul urban. 14. Contestatorul solicită eliminarea cerinței restrictive privind Responsabilul în controlul calității (CQ) În concret, solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca Responsabilul în controlul calității (CQ) să fie absolvent de studii tehnice. Așadar, contestatorul consideră că pentru îndeplinirea cerinței este suficientă prezentarea Diplomei de Manager al sistemului de management al calității, cod COR 242114. În subsidiar, contestatorul solicită eliminarea cerinței privind Responsabilul in controlul calității (CQ). În acest context, (...) învederează faptul că, așa cum rezultă cu cuprinsul art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă şi alte informații necesare pentru a Pagina 5 din 58

asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. La nivelul caietului de sarcini nu se poate regăsi solicitarea dispunerii, la momentul ofertării, de personal, altul decât Coordonator lucrare şi/ sau Șef șantier, iar în acest sens, se indică un Aviz ANAP. 15. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive privind schema, respectiv eliminarea cerinței restrictive prin care se impune „respectarea simbolurilor convenționale stabilite prin norme si prescripții standardizate cf STAS 12993/11-91", pornind de la două argumente: a) standard este anulat; b) impunerea prezentării acestor diagrame reprezintă un procedeu special, sens în care se impune completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. 16. (...) solicită eliminarea cerințelor privind dimensiunile aparatelor de iluminat ornamental, precum şi cerințele prin care se impune forma tronconică, tip felinar. 17. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor prin care se impune grosimea sticlei. 18. Contestatorul solicită eliminarea cerinței prin care se impune ca interfață să permită controlul atât al aparatelor de iluminat, cât şi al senzorilor. 19. Contestatorul solicită eliminarea cerinței prin care se impune ca fișierele sursă să fie prezentate în format *.uld. 20. Contestatorul solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune consumul anual. În considerarea motivelor de fapt şi de drept prezentate, contestatorul solicită admiterea contestaţiei. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[(...)/00015] CONTESTATIE URBIO ILUMINAT ETAPA1.rar.p7s ”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la data de 05.03.2025 în cadrul documentelor asociate anunțului de participare simplificat nr. (...)/25.02.2025. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus a contestației care are 53 de pagini nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare prin intermediul SEAP întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii.. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 15 și art. 24 din Legea nr. 101/2016), nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă a tuturor susținerilor părților, constrângeri de care inclusiv părțile trebuie să țină seama. Pagina 6 din 58

Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea contestației având în vedere următoarele motive: I. Cu privire la suspendare, autoritatea contractantă învederează faptul că aceasta a rămas fără obiect, fiind suspendată procedura până la soluționarea contestației. II. Cu privire la fondul cauzei, contestatoarea consideră că în speță există şi trebuie îndepărtate o serie de cerințe restrictive. Autoritatea contractantă susține că cerințele despre care face vorbire contestatoarea „NU SUNT RESTRICTIVE”, astfel: 2.1. Eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - Criterii tehnice - Componența tehnică. Cu privire la acest factor de evaluare, contestatoarea susține că nu are relevanță pentru procedură, neputându-se face vreo diferențiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă şi primește şi un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare. Autoritatea contractantă menționează că solicitarea este nefondată şi are ca premise neparcurgerea documentaţiei. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile fișei de date, punctul II.2.5) Criterii de atribuire: Cel mai bun raport calitate –preț, precum și prevederile art. 187 din Legea nr. 98/2016. Astfel, autoritatea contractantă menționează că este de observat că (...), prin contestație, solicită practic eliminarea aspectului calitativ, avantajele estetice, tehnice şi funcționale ale bunurilor ce se doresc a fi achiziționate, în stabilirea ofertei celei mai avantajoase, considerând componența tehnică a nu avea relevanță pentru procedură. Or, atâta timp cât legea permite şi detaliază rolul şi obiectul factorilor de evaluare este total neavenit a se susține că un criteriu tehnic reprezintă o cerință restrictivă. Autoritatea contractantă susține că nu este real că nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă şi primește şi un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare. Din contră, autoritatea contractantă subliniază că pot exista ofertanți care să oferteze produse care îndeplinesc doar anumite criterii, aspect care implică acordarea unui punctaj în consecință şi aceasta pentru că fiecare criteriu permite oferte cu caracteristici diferite de la criteriu la criteriu. Criteriile tehnice nu sunt cu standard unic. În acest sens, autoritatea contractantă redă prevederi ale caietului de sarcini. Se mai arată că protocolul TALQ este un standard de interfață pentru rețelele de dispozitive din orașele inteligente, care permite Pagina 7 din 58

interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) şi rețelele de dispozitive externe (ODN) de la diferiți furnizori. A fost inițial un protocol pentru iluminatul stradal inteligent, dar ulterior a fost extins pentru a include alte aplicații pentru orașe inteligente. Protocolul este considerat un standard global pentru orașele inteligente şi autoritatea standardului TALQ a fost recunoscută la nivel internațional. Consorțiul TALQ cuprinde un număr de peste 50 de membri, producători şi integratori de echipamente şi soluții de telegestiune, cerința nefiind una restrictivă. Un sistem certificat TALQ permite dezvoltări ulterioare pentru soluții de smart- city/smart-village furnizate de diverși furnizori, astfel încât să poată fi înglobat într-un sistem unic de management. TALQ are drept scop implementarea la nivelul UAT a unui sistem care să nu fie un sistem proprietar (specific unui singur producător) şi care ar limita dezvoltarea ulterioară a sistemului de telegestiune. Autoritatea contractantă menționează că atâta timp cât există posibilitatea ca certificarea să privească doar componente şi sau doar platforma, este normal ca atunci când achiziția are ca scop să asigure şi calitate nu doar preț, ofertantul care prezintă un sistem integrat certificat TALQ beneficiază la acest criteriu de punctaj pe măsura calității oferite. Pe de altă parte, autoritatea contractantă precizează că (...) este membru TALQ şi practic este un participant activ la aceste certificări. În concluzie, autoritatea contractantă susține că toate cerințele punctajului tehnic sunt în sensul asigurării unui standard înalt de calitate, asigurarea pe termen lung a unei viabilități tehnice a produselor cu implicații bugetare cât mai mici, asigurând totodată soluții echivalente care vor fi luate în calcul, astfel că există posibilitatea existenței de oferte conforme care să primească punctaj diferit, în funcție de algoritmul de calcul. Conchide că se impune respingerea solicitării ca nefondată, factorul de evaluare făcând diferență între oferte și influențând punctajul final al operatorilor economici participanți. 2.2. Cu privire la proba practică, autoritatea contractantă susține că în analiza acestui punct este foarte important să se pornească de la situația concretă: sistemul de telegestiune gestionează iluminatul public de pe raza a 8 localități, faptic 433 de aparate de iluminat - o cifră considerabilă şi la paginile 12-18 din caietul de sarcini este descrise scopul, funcţionabilitatea şi funcționalitatea sistemului de telegestiune, sistem coroborat şi aplicat la fiecare descriere de produse, nu doar la capitolul dedicate special sistemului de telegestiune, tocmai pentru că are în cauză un sistem hard/soft/componente tehnice specific iluminatului, care trebuie să funcționeze, şi nu un echipament dat care trebuie montat din piese diferite. Prin definiție, un sistem presupune un ansamblu de elemente dependente între ele şi formând un tot organizat. Autoritatea contractantă menționează expres faptul că nu este în prezența vreunui criteriu de calificare. Proba practică este parte a propunerii tehnice, de aceea se regăsește în fișele tehnice şi are ca scop verificarea funcționalității sistemului de telegestiune, sens în care Pagina 8 din 58

subliniază esența în cauză: evaluarea tehnică a ofertelor nu se bazează exclusiv pe sesiunea demonstrativă şi această probă practică nu este factor de evaluare. În schimb, proba practică demonstrează conformitatea sistemului cu cerințele minime ale autorității contractante. Autoritatea contractantă subliniază că este de notorietate scopul telegestiunii într-un sistem de iluminat şi nu se impune explicarea acestuia, toată firmele din domeniu având afișat pe site un panel dedicat explicării importanței unui sistem de telegestiune funcțional şi eficient. Telegestiunea poate funcționa prin mai multe metode, motiv pentru care ofertantul, prin demonstrația practică, evidențiază fiabilitatea sistemului ofertat. Un sistem de telegestiune controlat printr-o aplicație software este un sistem care permite monitorizarea şi controlul dispozitivelor, echipamentelor sau infrastructurii într-un mod remote, utilizând o aplicație software dedicată. Acest sistem utilizează tehnologia de comunicații şi internet pentru a permite utilizatorilor să acceseze şi să controleze dispozitivele sau echipamentele de la distanta, folosind o interfață grafică intuitivă Astfel după cum se menționează în fișa tehnică 3, a sistemului de telegestiune, proba practică are darul de a demonstra practic cerințele teoretice din fișă, cum sunt, spre exemplu: 1.2, 1.3, 2.1, 2.4, 2.10 și 3.5. Așadar, autoritatea contractantă susține că pentru detaliile tehnice specific, nu se menționează vreo verificare prin probă practică, fișele tehnice şi certificatele de conformitate fiind suficiente. Exemplifică în fișa tehnică 3 punctele: 1.5, 1.6, 1.7, 1.10, 1.12, 1.13, 2.6, 2.7, 2.11, 2.12, 2.13, 2.15, 2.17, 2.18, 3.1, 3.3, 3.6, 3.8 etc. Autoritatea contractantă menționează că proba practică pe care a solicitat-o prin documentația de atribuire nu implică prezentarea unor mostre, deoarece niciunde în documentație nu este specificat faptul că va reține produsele pe care ofertantul le va prezenta în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi. În plus, aceasta susține că nu se va efectua o verificare a caracteristicilor constructive a materialelor solicitate pentru proba practică, pentru a se putea aprecia că acestea sunt mostre. Proba practică urmărește dovedire îndeplinirii unor funcționalități concrete ale sistemului de telegestiune, nu a caracteristicilor constructive. Pe de altă parte, aceasta menționează că prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 sunt cât se poate de clare şi sancționează cu considerarea drept clauză nescrisă doar criteriile de calificare şi selecție care se regăsesc în documentația de atribuire, dar nu au fost menționate în anunțul de participare. Așadar, autoritatea contractantă menționează că cerința privind proba practică nu este nici cerință de calificare, nici criteriu de selecție, fiind o cerință specifică caietului de sarcini, iar nemenționarea acesteia în anunțul Pagina 9 din 58

de participare nu atrage aplicabilitatea prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Cerințele care se verifică la proba practică sunt expres prevăzut la fiecare subpunct din fișa tehnică 3, subpunct care face obiectul probei practice, evident, pentru că nu toate subpunctele fac obiectul demonstrației, o mare parte dintre aceste subpuncte urmând a fi dovedite ca cerințe îndeplinite prin fișele tehnice, rapoarte sau certificate. Pe de altă parte, cu privire la rapoartele de testare, acolo unde acestea sunt solicitate, ele privesc subansamblul, produsul în cauză, neexistând un raport de testare pentru sistemul de telegestiune în sine, cu atât mai mult cu cât a indicat că aceste sisteme de telegestiune pot funcționa prin mai multe metode tehnice, fiecare operator urmând a expune protocolul de telegestiune propus. Solicitarea că la proba practică să se prezinte doar ofertantul desemnat câștigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câștigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare conform din punct de vedere tehnic şi financiar. Nu este posibilă amânarea verificării sistemului în ansamblul său pentru că autoritatea nu mai are posibilitatea de a modifica procesul-verbal de evaluare a propunerii tehnice, ulterior. Nu există nicio pârghie procedurală prin care, după ce odată propunerea tehnică este declarată conformă (pentru a trece în etapa de verificare a propunerii financiare și mai apoi, în etapa de aplicare a factorilor de evaluare), autoritatea contractantă să își invalideze propriul proces-verbal de evaluare şi, ulterior probei practice, dacă s-ar dovedi nefuncționalitatea tehnică a sistemului conform cerințelor tehnice minime stabilite a fi verificate, să revină apoi în evaluarea propunerii tehnice pentru modificarea celor deja reținute. Autoritatea contractantă susține că acest punct este unul general formulat de către contestatoare, fără acoperire şi exemple concrete fezabile, cu trimiteri la alte achiziții al căror caiet de sarcini este diferit, motiv pentru care aspectele invocate, practice şi de jurisprudenţă, nu se aplică speței de față. 2.3. Critica cu privire la referințele cu aplicația Smart City Autoritatea contractantă redă întregul context din caietul de sarcini și susține că autoarea contestației încearcă să inducă în eroare. Conceptul smart city: Orașele inteligente, cunoscute şi sub denumirea de orașe digitale şi orașe cu fir, sunt zone urbane care colectează date electronice de la cetățeni, dispozitive şi active pentru a gestiona resursele disponibile mai eficient. O gamă largă de aplicații ale tehnologiei informației şi comunicațiilor (TIC) sunt utilizate pentru a îmbunătăți cunoștințele şi inovația, pentru a reduce costurile şi utilizarea resurselor, pentru a promova mediile de viață şi de lucru şi pentru a crește comunicarea dintre guvern şi cetățeni. Orașele inteligente folosesc o varietate de software, interfețe de utilizator şi rețele de comunicații alături de Internetul lucrurilor (IoT) pentru a oferi publicului soluții conectate. Pagina 10 din 58

IoT reprezintă o rețea de dispozitive conectate care comunică şi schimbă date. Aceasta poate include orice, de la vehicule la aparate electrocasnice şi senzori de pe stradă. Datele colectate de pe aceste dispozitive sunt stocate în cloud sau pe servere pentru a permite îmbunătățirea eficienței sectorului public şi privat şi pentru a oferi beneficii economice şi îmbunătățiri vieții cetățenilor. Pe lângă soluțiile IoT, orașele inteligente folosesc şi tehnologii precum: - Interfețe de programare a aplicațiilor (API); - Inteligenta artificială (AI); - Servicii de cloud computing; - Tablouri de bord; - Învățare automată; - Comunicații de la mașină la mașină; - Rețele Mesh. Astfel, autoritatea contractantă susține că raportat la diferitele tehnologii ale telegestiunii şi raportat la faptul că aceasta conlucrează cu alte tehnologii, nu este nimic nefiresc sau anormal sau contrar realității timpurilor noastre a solicita o dovadă de conectare prin API a sistemului de telegestiune propus de ofertant, cu o aplicație din familia smartcity, familie generoasă după cum a indicat mai sus, deloc restrictivă sau care să țină de vreo capacitate tehnică. API-urile reprezintă interfețe de programare a aplicațiilor, acestea sunt blocuri software care permit ca două aplicații să comunice între ele. Ori de câte ori se folosește o aplicație precum Facebook, se trimite un mesaj direct sau se verifică vremea pe SmartPhone, se utilizează un API. Există multe tipuri diferite de API-uri pentru sisteme de operare, aplicații sau site- uri web. De exemplu, Windows are multe seturi API utilizate de hardware şi aplicații de sistem. Când se copiază şi se lipește un text de la o aplicație la alta, există un API Windows care se ocupă de toate acestea. Așa- numitele API OAuth sunt bine cunoscute. Acestea sunt oferite de Facebook, Google, Twitter şi Linkedin ca mijloc de autentificare. Dezvoltatorii folosesc un astfel de API pe propriul site web, astfel încât utilizatorii cu un cont al uneia dintre acele rețele sociale să se poată conecta la acel site web. Un API permite utilizatorilor să acceseze datele dintr-o aplicație, fără a fi nevoie să o descarce. Autoritatea contractantă susține că orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar cu cel din procedura de față, a conectat aplicația de telegestiune cu o aplicație smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecțiune spre exemplu, la autoritate - anume la persoana care supraveghează sistemul de iluminat, pe telefonul mobil al acesteia. Astfel, acest manager tehnic al autorității, poate crea tichete, manual sau automat, pe baza notificărilor şi alertelor, pe care le atribuie către echipa de intervenție/mentenanță care astfel sunt imediat notificate cu privire la sarcinile care le-au fost atribuite şi trebuie să revină cu un răspuns, până când problema este rezolvată. Pagina 11 din 58

De altfel, autoritatea contractantă menționează că autoarea contestației doar contestă de dragul de a contesta, nu că ar justifica personal un interes. (...) nu este străină de ce reprezintă un smart city şi cum funcționează, dovadă fiind şi prezentarea sa de pe site https://urbio- romania.ro/en/smart-city/, aceasta având un sistem smart programat pentru iluminat public, irigații, sistem de supraveghere audio/video care monitorizează traficul auto şi pietonal, detectează comportamente violente, raportează accidente rutiere, numără persoanele şi trimite alerte conform scenariilor solicitate, monitorizare deșeuri- coșurile inteligente cu frecvența de colectare şi generare de alerte etc. Autoritatea contractantă susține că autoarea contestației deține, de altfel, un produs de telegestiune dezvoltat de ea, smart city, NEOS. Așadar, autoritatea solicită respingere acestei critici ca nefondată. 2.4. Cu privire la cerința de a elimina link-ul către site-ul producătorului. Autoritatea contractantă susține că a justificat solicitarea, prin prisma necesității de a verifica documentele produselor cu informațiile expuse de producător, în scopul evitării fraudelor. Nu se solicită documente suplimentare din partea producătorului, care nu este parte în procedură, ca să se afle în situațiile de speță expuse de contestatoare, ci ceea ce solicită autoritatea este un simplu link pentru verificare online. Așadar, autoritatea contractantă precizează că această cerință este absolut normală, deoarece în multe situații s-au înregistrat falsuri din partea ofertanților în ceea ce privește informațiile prezente în Fișele Tehnice sau Formularele F5. Din practică s-a constatat că unii ofertanți modifică informațiile prezentate în Fișa tehnică „adaptându-le" la condițiile caietelor de sarcini. Aceste modificări s-au făcut atât în Fișele Tehnice atribuite producătorului cât şi în alte documente adiacente (ex. Formularele F5). Prin această cerință se protejează ofertanții participanți şi se elimină posibilitatea de fraudare a ofertelor, respectiv a specificațiilor produselor ofertate. În acest sens, autoritatea contractantă invocă art. 123 alin. (1), art. 133 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 395, precum și art. 167 din Legea 98/2016. Dat fiind scopul legitim şi limitele legale stabilite de Legea 98/2016, autoritatea contractantă susține că solicitarea este legitimă şi servește scopului legii, fiind o solicitare ce se procesează în limitele legii. 2.5. Cu privire la cerința legată de programarea reacției, anume neprezentarea într-un singur ecran şi adăugarea mențiunii „sau echivalent". Autoritatea contractantă reamintește faptul că prima pagină a caietului de sarcini stabilește regula generală de citire şi interpretare a solicitărilor din caietul de sarcini: „ca fiind însoțită de mențiunea sau echivalent".Se mai arată că cerința poartă sintagma „preferabil”. 2.6. Cerința privind reintroducerea parolei. Pagina 12 din 58

Autoritatea contractantă susține că cerința este justificată din motive de securitate, pentru situația de funcționare, în caz de nevoie, prin comenzi manuale. Autoritatea contractantă arată că are o justificare obiectivă în cauza de față, securitatea şi siguranța, iar condiția de reintroducere a parolei în cazul manipulării manuale a sistemului de telegestiune „NU” reprezintă o solicitare neobișnuită sau dificilă ori nişată. 2.7. Cerința diferențierii prin culori a aparatelor de iluminat, în sistemul de telegestiune. Autoritatea contractantă susține că nu are o cerință restrictivă din moment ce nu a ales culorile, neindicând categoria de corp de iluminat şi culoarea aferentă, astfel că raționamentul contestatoarei este eronat şi ilogic. Așadar, autoritatea contractantă precizează că aceasta critică este total nejustificată și solicită respingerea acesteia. 2.8. Cu privire la cerință restrictive de culoare RAL 9005-negru la aparatul de iluminat ornamental, din fișa tehnică 2. Autoritatea contractantă precizează că, culoarea neagră a fost impusă din motive de estetică ambientală. De altfel, fișa tehnică nr. 2 se referă la aparate de iluminat ornamentale. Cuvântul „ornamental” înseamnă că autoritatea are un concept estetic pe care îl pune în aplicare. Pe de altă parte, culoarea neagră este universal, iar RAL 9005 este negrul de bază, negrul închis, folosit cel mai des în industrie. Nuanțele de albastru, maroniu şi gri deschis prezentate de contestatoare sunt prezentate în bătaie de joc, la antipodul culorii negre. Așadar, autoritatea contractantă indică felinare/corpuri de iluminat negre, în lume, pentru a se vedea că cerința este o chestiune de bun-simț, estetică, elegantă, nefiind un corp de iluminat de circ. 2.9. Cu privire la specificațiile tehnice considerate disproporționate şi restrictive, autoritatea contractantă susține că solicitarea nu este disproporționată. Ofertanții sunt profesioniști în domeniu, chestiune care implică din partea acestora o lejeritate în indicarea caracteristicilor tehnice ale produsului cu descrierile specifice din documentele aparținătoare produselor, fie ele cărți tehnice, instrucțiuni de montaj, rapoarte de testare etc. Cum produsele sunt diferite, fiecare ofertant își cunoaște produsele şi însușirile tehnice şi în vederea unei gestionări eficiente a raportului dintre autoritate şi ofertant cerința autorității contractante este de bună-credință şi în scopul parcurgerii cu celeritate a procedurii de achiziție, lipsind disproporția afirmată de contestatoare. În condițiile în care toți ofertanții au această obligație, autoritatea contractantă precizează că nu se poate vorbi de lipsa tratamentului egal sau de o condiție restrictivă, neîngrădind accesul vreunui operator să își prezinte produsele ofertate. De asemenea, aceasta susține că critica autoarei contestației nu privește în concret argumente pentru a demonstra o condiție restrictivă ci evidențiază utilitatea solicitării autorității, considerând inutilă cerință estetică pentru că scopul ar trebui să fie doar achiziționarea de lămpi cu Pagina 13 din 58

led, chestiune inacceptabilă pentru că ofertantul nu se poate substitui voinței

administrative,

ofertantul

putând

doar

solicita

o completare/modificare/ eliminare a unei cerințe dacă dovedește că este restrictivă şi „NU” pentru că nu îi place şi nu o găsește estetic potrivită. 2.10. Cu privire la cerința restrictivă privind deschiderea compartimentului în partea de jos, cu solicitarea de a accepta şi deschiderea în partea de sus. Autoritatea contractantă susține că, cerința nu este restrictivă pentru că nu este singura modalitate de deschidere, ofertanții putând să prevadă la deschiderea compartimentului şi deschidere în jos, şi în sus şi în lateral. Deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă pentru evitarea pătrunderii apei, dar nu a exclus şi alte variante de deschidere, diferența regăsindu-se în fișa de date la punctajul de la criteriul 5, Factorul de evaluare - criterii tehnice. 2.11. Cu privire la tipul de transmisie, se consideră că sunt impuse sistemele de comunicație (GSM/Nb-IoT/RF/IN MOD DIRECT, FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/WIRELESS/IP TIP Ipv4/MESH Susținerea că sunt interzise mediile intermediare cloud/wireless/ip tip ipv4 sau mesh este contrazisă de documentația procedurii şi chiar de exemplele date de contestatoare. În acest sens, autoritatea contractantă redă prevederi din caietul de sarcini. Astfel, autoritatea contractantă precizează că susținerile contestatoarei nu sunt reale, având și cloud, și wireless și mesh și orice altă modalitate de transmisie, cele enumerate fiind preferabile, după cum se poate citi în fișele tehnice, sens în care solicită respingerea critici. Pe de altă parte, autoritatea contractantă susține că cerința criticată face referire la trei modalități de transmisie, ofertanții având posibilitatea de a alege echipamente care să asigure transmisia în aceste modalități, nerestrângând participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie. În al doilea rând, aceasta menționează că cerința privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un anumit producător de echipamente cu un anumit tip de transmisie, sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă în cazul alegerii unei comunicări GSM, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piață. Astfel, cu privire la disponibilitatea pe piață a acestor modalități de comunicare nu se poate reține caracterul restrictiv al cerinței analizate, ofertanții având posibilitatea de a oferta echipamente care funcționează pe oricare dintre rețelele de telefonie mobilă, spre exemplu, cu acoperire în aria teritorială administrată de entitatea contractantă. Autoritatea contractantă precizează că soluțiile expuse au avantaje față de alte tehnologii alternative, datorită următoarelor motive: - în cazul utilizării unui sistem de cabluri de date instalat în paralel cu rețeaua electrică, acest lucru ar genera costuri suplimentare mari, iar Pagina 14 din 58

aceste costuri nu se înscriu în linia costurilor eligibile menționate de finanțator în ghidul de finanțare; - în cazul utilizării tehnologiei PLC, aceasta utilizează rețeaua de alimentare cu energie electrică. Această soluție este viabilă în cazul în care rețeaua de iluminat public este independentă de rețeaua de furnizarea energie electrice şi aparține în totalitate autorității contractante. Însă, în acest caz, rețeaua de alimentare cu energie electrică existentă, aparține distribuitorului de energie electrică zonal şi pe aceeași rețea sunt racordați şi alte tipuri de consumatori (ex. casnici sau industriali). În cazul în care s- ar alege o astfel de soluție ar fi necesare intervenții pe o rețea care nu aparține autorității contractante pentru instalarea sistemului, iar în caz de defecțiuni operatorul de iluminat public nu ar avea posibilitatea de a interveni fără aprobarea distribuitorului de energie/proprietarul rețelei existente. - totodată, în amplasamentele vizate prin proiect există acoperire 2G, 3G şi 4G din partea mai multor furnizori, conform datelor publice regăsite pe site-urile furnizorilor.

Soluțiile optime, posibile de utilizat şi preferate, în acest proiect sunt transmisiile fără fir, utilizând sisteme GSM (3G,4G,5G) , RF (LoRaWan, Zigbee, etc.) MESH. Privitor la afirmația de restricționare a accesului ofertanților, autoritatea contractantă menționează că în piața de profil există un număr mare de producători care dispun de aceste variante de transmisii. Autoritatea contractantă susține că la o simplă verificare pe site-ul contestatorului, se contată faptul că acesta deține şi utilizează tehnologia RF, în consecință nu poate fi vorba de restricționarea acestuia de a participa la prezenta procedură de achiziţiei. De altfel, autoritatea contractantă precizează că URBIOLED are propriul sistem de telegestiune prin SMS, după cum se poate observa pe site-ul acesteia, astfel că această critică este făcută fără suport în realitate, nici chiar contestatoarea neputând să susțină că cerința este excesivă şi limitativă din moment ce „UTILIZEAZĂ” tehnicile din caietul de sarcini şi PT. 2.12. Cu privire la cerința de eliminare a Zhaga/certificare ZD4I. În primul rând, autoritatea contractantă menționează că certificarea ZD4I se cere doar pentru produsul din fișa tehnică 2, anume lampa ornamentală. Pentru Ail 1,2,3 şi 4 nu există cerința, deci nu se poate generaliza, cum susține contestatoarea. Pagina 3 din caietul de sarcini prevede certificarea Nema sau Zhaga pentru conectorul lămpilor. Autoritatea contractantă susține că motivarea contestatoarei lipsește pe acest punct, aceasta încercând doar să sublinieze o aparentă contradicție, ceea ce nu este cazul în speță. „- cerința restrictivă, deși menționează că se accepta și Haga și Nema, solicita ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org”. Autoritatea contractantă precizează diferența între cele două standarde: Pagina 15 din 58

- Nema este prescurtarea de la National Electrical Manufacturers Association. NEMA oferă un forum pentru standardizarea echipamentelor electrice, asigurând astfel siguranța, eficacitatea şi compatibilitatea echipamentelor electrice. Este un standard American, general vizavi de sistemele electrice. - Zhaga este SPECIFIC iluminatului cu LED-uri, un consorțiu la nivel de industrie de iluminat care își propune să standardizeze specificațiile interfeței dintre corpurile de iluminat cu LED şi motoarele de lumină cu LED-uri, inclusiv modulele LED şi driverele LED. Organizația își propune să realizeze interschimbabilitatea între produsele realizate de diferiți producători. În calitate de organizație internațională de standardizare, misiunea ZHAGA este de a oferi producătorilor de iluminat o platformă de soluții de sursă de lumină mai bună şi mai eficientă. Prin standardizarea interfeței motorului de lumină, ZHAGA definește o platformă de design stabilă pentru producătorii de iluminat; evită un număr mare de produse incompatibile cu motoare ușoare care circulă pe piață; face ca piața să aibă un al doilea motor de lumină din care să aleagă, astfel încât să reducă costurile de dezvoltare a aplicațiilor surselor de lumină şi să stimuleze creșterea pieței prin stimularea concurenței. NEMA este o interfață standard în America de Nord. Bazat pe controlul original al luminii NEMA, acesta poate fi folosit ca controler cu o singură lampă. Din punct de vedere tehnic, se folosește mai mult RF Mesh, iar America de Sud folosește, de asemenea, mai mult NEMA şi RF Mesh. ZHAGA a fost propus de mai multe companii europene precum Philips, astfel că ZHAGA va fi standardul de control al luminii în Europa în viitor. Din punct de vedere tehnic, tehnologia de comunicare LoRa este folosită în cea mai mare parte, iar tehnologia NB este, de asemenea, utilizată. În America, NEMA poate fi prioritizat, în timp ce în Europa, Zhaga poate fi selectat dacă proiectul necesită un control inteligent. România se află în Europa şi se ghidează după legile şi standardele europene, ca să nu mai vorbim despre costul de înlocuire a unui echipament defect, raportat la distanță şi preț al reparației în Europa versus America. 2.13. Cu referire la criticile legate de experiența personalului - anume solicitarea că jumătate dintre contracte să fie executate în mediul urban, cu motivarea că diferența urban/rural nu prezintă relevanță. Autoritatea contractantă susține că această cerință este justificată şi evidentă, raportat la specificul achiziţiei - un sistem de iluminat public care va deservi 8 localități şi va trebui să funcționeze într-un sistem integrat de telegestiune, or mediul urban este cel care aduce provocări în sistemul de telegestiune în comparație cu cel rural. Experiența cerută este una similară, dat fiind faptul că sistemul de telegestiune şi iluminat public din speța de față privește mediul rural cu preponderență. Rolul impunerii experienței experților este de a analiza posibilitatea concretă a acestora de a executa lucrările din cadrul contractului în mod corespunzător şi de a rezolva eventualele dificultăți legate de executarea acestora, astfel că un manager de proiect sau inginer coordonator instalații Pagina 16 din 58

electrice care a executat lucrări în mediul urban certifică prin acest fapt că are capacitatea de a executa lucrările şi în mediul rural. 2.14. Presupusa cerință restrictivă cu privire la responsabilul în controlul calității (CQ), în sensul că nu trebuie să fie absolvent de studii tehnice ci este suficient că persoana să dețină o diplomă de manager în sistemul de management al calității, cod COR 242114. Autoritatea contractantă redă punctul 4.1. din caietul de sarcini și susține că, contractul de față are ca obiect execuție lucrări, inclusiv montarea de stâlpi de beton pentru rețeaua aeriană electrică, astfel cum prevede fișa tehnică 5 şi 6, brațele cu brățări de prindere a corpurilor de iluminat, toată această lucrare de execuție având un profund specific tehnic care reclamă studii inginerești, motiv pentru care abilitățile tehnice specifice trebuie să acopere şi calitatea în construcții. Cât privește solicitarea dispunerii de acesta, CQ, la momentul ofertării, autoritatea contractantă solicită Consiliul să observe că expertul CQ este nominalizat a fi expert cheie, astfel că doar pentru experții non-cheie, la termenul limită, nu se pot solicita dovezi de îndeplinire a cerințelor de calificare profesională. În acest sens, autoritatea contractantă redă punctul 4.1. din caietul de sarcini și prevederile art. 3 din Instrucțiunea ANAP 1/2017. Drept pentru care autoritatea contractantă susține că această critică este neavenită şi solicită respingerea acesteia. 2.15. Cu privire la cerința legată de schema sistemului de comunicare. Se solicită, dat fiind faptul că se consideră a fi un procedeu special, să fie completat cu sintagma „sau echivalent". Or, sintagma sau echivalent se folosește atunci când se face trimitere la anumite standarde, anumiți producători, mărci, brevete, metode de execuție. În această cauză întocmirea schemei sistemului de comunicare reprezintă cartea tehnică a instalației, în acord cu modalitatea de operare concretă a sistemului de telegestiune ofertat. În funcție de modalitatea de transmisie şi de programul implementat, fiecare sistem are o schemă proprie, așa cum fiecare casă are propria schemă tehnică a instalației sanitare, a instalației electrice etc. Dat fiind faptul că standardul STAS 12993/11-91 a fost anulat şi înlocuit cu SR EN 60617¬11:2001, autoritatea contractantă procedează la corectarea standardului menționat. 2.16. Cu privire la aparatele de iluminat ornamental, anume solicitarea de eliminare a dimensiunilor şi a formei tronconice tip felinar. Fișa tehnică 2 privește o anumită categorie de PRODUS, AIL5, destinat creării unui mediu ambiental specific. genul felinar. Ofertantul nu poate să impună autorității design-ul localității şi să modifice procedura după placul său şi în funcție de produsele sale. În condițiile în care a nominalizat clasa produsului, TIP felinar, tronconic şi a indicat dimensiunea maximă cu toleranța de plus/minus 10 %, autoritatea contractantă susține că orice critică legată de estetica este Pagina 17 din 58

neavenită atâta timp cât caracteristicile sunt îndeplinite de o sumedenie de produse de pe piață. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 187 și art. 3 din Legea nr. 98/2016. În cauza de față necesitatea autorității contractante privește atmosfera pe care acest tip de felinare o va crea în amplasamentul dedicat. Autoritatea contractantă susține că critica autoarei contestației nu privește în concret argumente pentru a demonstra o condiție restrictivă ci evidențiază utilitatea solicitării ei, considerând inutilă cerința de estetică pentru că scopul ar trebui să fie doar achiziționarea de lămpi cu led, chestiune inacceptabilă pentru că ofertantul nu se poate substitui voinței administrative, ofertantul putând doar solicita o completare/modificare/ eliminare a unei cerințe dacă dovedește că este restrictivă şi „NU” pentru că nu îi place şi nu o găsește estetic potrivită. 2.17. Critica privind grosimea sticlei, minim 5 mm la corpurile de iluminat. Este considerată restrictivă pentru că sunt şi sticle de 3-4 mm. Autoritatea contractantă menționează că solicitarea sa vizează o grosime minimă la o anumită categorie de produs, cea tip felinar din fișa tehnică 2, motiv pentru care se poate oferta de la 5 mm în sus oricât, motiv pentru care nu se poate vorbi despre o cerință restrictivă. Raportat la susținerile contestatoarei de la critica anterioară în care, raportat la durabilitatea echipamentului, încearcă să convingă despre inutilitatea aspectului estetic cu consecința obligării de a accepta o soluție impusă de contestatoare, apare surprinzătoare critica de față, pentru că tocmai datorită formei lămpii stradale, se impune ca sticla să fie de minim 5 mm pentru a asigura durabilitate produsului. Sticla unei lămpi felinar evident că trebuie să fie caracterizată de o grosime care să îi asigure longevitate, în comparație cu o lampă led cu o jumătate de carcasă metalică şi a cărei sticlă nu este expusă la intemperii cum este cea a lămpii frumoase. 2.18. Cu privire la cerința legată de interfața de control atât a senzorilor cât şi a aparatelor de iluminat, autoritatea contractantă precizează că solicitarea este total neavenită. Din moment ce în cauză se achiziționează şi un sistem de telegestiune, autoritatea contractantă precizează că este evident că luminozitatea, intensitatea şi alte caracteristici de comandă a lămpilor se află în corelație direct cu senzorii, motiv pentru care funcționarea acestora este absolut necesar a fi gestionată prin sistemul de telegestiune care are o interfață de acces şi manipulare. 2.19. Cerința legată de eliminarea fișierului sursă în format „uld”. Autoritatea contractantă precizează că „ULD” înseamnă Unified Luminaire Data File şi este o terminație ca doc, docx, jpg etc. doar că este specifică sistemelor de iluminat. Poate fi vizualizat pe windows. The ULD fișier conține date despre specificațiile de iluminare ale unui corp de iluminat, cum ar fi descrierea de prindere, imaginea de prindere, fluxul luminos, consumul de energie, precum şi un model 3D pentru vizualizare. Astfel că raportat la contractul ce face obiectul achiziţiei de față, utilizarea Pagina 18 din 58

de elemente specific domeniului de activitate şi specific domeniului lucrării ce se execută nu poate fi catalogată drept restrictivă. 2.20. Cerința privind consumul anual maxim. Autoritatea contractantă menționează că solicitarea este făcută cu rea- credință de către contestatoare. Prin achiziția de față se implementează un sistem „EFICIENT” de iluminat public care are ca scop printre altele şi consumul redus de resurse. De aceea, în caietul de sarcini, la punctual 4.3.4 a indicat calculul pentru evaluarea energetică a situației propuse de către ofertant. Evaluarea se face pe calcul concret, raportat la proiectul UAT Broșteni, astfel încât să fie posibilă verificarea si aplicarea factorului de evaluare nr. 2, astfel cum este indicat în fișa de date. Referitor la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestaţiei, autoritatea contractantă consideră că contestația înaintată este o încercare de tergiversare artificială a procedurii de atribuire şi o modalitate prin care operatorul economic, prin Societatea Civilă Profesională de Avocați care-l reprezintă, să obțină o sumă de bani ca şi cheltuieli de judecată. În concluzie, autoritatea contractantă susține că prelungirea acestor termene poate duce la extinderea termenelor de implementare a proiectului ceea ce poate genera depășirea termenului limita de implementare şi chiar pierderea finanțării. Având în vedere cele precizate autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată, şi având în vedere paguba iminentă care se poate produce în contul său, acesta solicită obligarea contestatoarei la plata de despăgubiri pentru timpii pierduți în analiza contestaţiei şi formularea răspunsului la aceasta, respectiv respingerea obligativității de plată de către aceasta a unor presupuse cheltuieli ocazionate de judecarea contestaţiei. În concluzie, (...) precizează că niciunde în legislația în vigoare nu se prevede obligația autorității contractante de a modifica documentația de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe raționamentul că acesta din urmă nu produce, nu comercializează sau nu are în stoc produsele solicitate şi nici pe considerentul că ar fi mai utilă autorității o altă variantă a documentaţiei de atribuire. Documentele necesare soluționării cauzei, au fost transmise de autoritatea contractantă, fiind înregistrate la CNSC sub nr. 30197/09.05.2025 și, respectiv 32075/16.05.2025. La data de 26.05.2025, contestatoarea a studiat la sediul Consiliului dosarul cauzei. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliu sub nr. 34972/28.05.2025, contestatoarea (...) a formulat concluzii scrise, după studierea dosarului cauzei la sediul CNSC. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: Pagina 19 din 58

(...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată a contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: «(...)”, cod CPV (...) (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/25.02.2025, stabilind data limită de depunere a ofertelor la 13.03.2025, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată de 2.365.800 lei, fără TVA. Fiind nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, societatea (...) a depus contestația care formează obiectul prezentului dosar solicitând următoarele: - În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea contestației; - În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorităţii contractante să dispună măsuri de remediere, în sensul modificării prevederilor documentaţiei de atribuire contestate şi a eliminării cerinţelor restrictive; - În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, se solicită Consiliului anularea procedurii de atribuire; - În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea Autorităţii contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestaţiei, în valoare de 7.140 lei. - În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatoarea solicită acces la dosarul constituit la Consiliu. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost soluționată de Consiliu prin Încheierea nr. (...)din data de 12.03.2025, fiind respinsă ca rămasă fără obiect. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211118947/1 din data de 10.03.2025, eliberată de CEC BANK – Sucursala Iași, în sumă de 35.000 lei. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe fondul cauzei, Consiliul constată următoarele: Obiectivul general al proiectului, care se urmărește a fi atins este „(...)” – Etapa 1”, indicatorii de proiect fiind următorii: - Deconectarea aparatelor de iluminat existente de la rețea (354 buc.); - Demontare console uzate (354 buc.); - Demontarea aparatelor de iluminat existente (354 buc.); - Montare stâlpi de beton (64 buc.); Pagina 20 din 58

- Extindere rețea LEA cu cca 2650m cu conductor TYIR 16+25mmp; - Montare console noi (433 buc.) - Montarea aparatelor de iluminat tip LED (433 buc.); - Conectarea aparatelor de iluminat nou montate (433 buc.); - Implementare sistem de telegestiune (433 buc.); Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarea în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Pagina 21 din 58

Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale. Obligației contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că acesta descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, se va avea în vedere că simpla pretindere a necesitații modificării specificațiilor tehnice și simpla afirmație că acestea restricționează concurența nu sunt suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În continuare, Consiliul procedează la analiza punctuală a criticilor formulate de contestatoare. Prima solicitare a contestatoarei vizează eliminarea factorului de evaluare nr. 2 – Criterii tehnice – Componenta tehnică şi redistribuirea punctajului către ceilalţi factori, având în vedere că acest factor nu prezintă niciun fel de relevanţă pentru procedură, neputându-se face vreo diferenţiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă şi primeşte şi un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare şi, în consecinţă, redistribuirea punctajului. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii ca nefondată întrucât factorul de evaluare face diferență între oferte și influențează punctajul final al operatorilor economici participanţi. Se mai arată că atâta timp cât legea permite şi detaliază rolul şi obiectul factorilor de evaluare este total neavenit a se susţine că un criteriu tehnic reprezintă o cerinţă restrictivă. Se arată că pot exista ofertanţi care Pagina 22 din 58

să oferteze produse care îndeplinesc doar anumite criterii, aspect care implică acordarea unui punctaj în consecinţă, şi aceasta pentru că fiecare criteriu permite oferte cu caracteristici diferite de la criteriu la criteriu. Criteriile tehnice nu sunt cu standard unic. „Toate cerinţele punctajului tehnic sunt în sensul asigurării unui standard înalt de calitate, asigurarea pe termen lung a unei viabilități tehnice a produselor cu implicaţii bugetare cât mai mici, asigurând totodată soluţii echivalente care vor fi luate în calcul; astfel că există posibilitatea existenţei de oferte conforme care să primească punctaj diferit, în funcţie de algoritmul de calcul”. Analizând prevederile Fișei de date a achiziției, Consiliul reține că în cadrul criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț” (la punctul II.2.5) autoritatea contractantă a menționat următorii factori de evaluare: - Prețul ofertei - Componenta financiară 40% - Punctaj maxim factor: 40; - Eficiența energetică a proiectului - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30; - Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30. În conținutul Strategiei de contractare nr. 1428/24.02.2025, se menționează faptul că „Factorii de evaluare propuşi respectă normele de drept comunitar fiind: Obiectivi şi în strânsă legătură cu obiectul contractului; Ponderea punctajului acordat fiecărui factor de evaluare a fost stabilita avându-se în vedere evitarea situaţiilor care să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii, urmărindu-se punctarea proporţională în funcţie de importanţa fiecărui factor de evaluare în ceea ce priveşte atingerea unor parametrii tehnici/calitativi/funcţionali superiori care să reprezinte un evident avantaj competitiv. Factorii de evaluare utilizaţi sunt asociaţi unor extinderi a cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind obţinerea de avantaje şi beneficii superioare raportat la obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit”. În ceea ce privește factorul de evaluare contestat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, în Fișa de date a achiziției, la punctul II.2.5, autoritatea contractantă a menționat următorul algoritm de calcul: „Criteriul 1 Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct. Criteriul 2: Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; Pagina 23 din 58

- În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct. Criteriul 3: Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea fără unelte a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide fără utilizarea uneltelor se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul se deschide cu utilizarea uneltelor se va acorda 1 punct. Criteriul 4: Pentru îndeplinirea cerinței privind aparat fără radiator sau striații pe exteriorul carcasei: - În cazul în care aparatul nu prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se vor acorda 5 puncte - În cazul în care aparatul prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se va acorda 1 punct. Criteriul 5: Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct; Criteriul 6: Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (platforma, componente): - Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru platforma cât și pentru componente se vor acorda 5 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru platforma sau numai pentru componente se va acorda 1 punct. Pentru ofertele admisibile punctajul la acest factor se va calcula prin însumarea punctelor obținute pentru fiecare criteriu de evaluare în parte. P3(n) = PC1+PC2+PC3+PC4+PC5+PC6, unde: P3(n): punctajul obținut de către oferta admisibilă aflată sub evaluare; PC1 – punctaj criteriul 1; PC2 – punctaj criteriul 2; PC3 – punctaj criteriul 3; PC4 – punctaj criteriul 4; PC5 – punctaj criteriul 5; PC6 – punctaj criteriul 6. Punctajul maxim care se poate obține la acest factor de evaluare este de 30 puncte”. În conținutul Strategiei de contractare nr. 1428/24.02.2025, se menționează faptul că factorul de evaluare anterior menționat a fost ales Pagina 24 din 58

deoarece se doreşte achiziționarea de „aparate de inalta performanta pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă şi la preţuri accesibile în UE. Toate solicitările menţionate anterior se fac în scopul eliminării riscurilor apariţiilor de inconveniente în ceea ce priveşte aparate de proasta calitate pentru realizarea contractului. Totodată se ține cont și de directivele europene privind eficienţa energetică”. Pe fondul criticii, Consiliul constată următoarele: 1. Analizând Fișele tehnice nr. 1 și 2, Consiliul reține că la punctele 3.2, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Difuzor din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 1, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct”. 2. Analizând Fișele tehnice nr. 1 și 2, Consiliul reține că la punctele 4.3, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Clasa de izolaţie electrica: Clasa I sau II”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 2, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct”; 3. Analizând Fișele tehnice nr. 1 și 2, Consiliul reține că în Fișa tehnică 1 la punctele 3.3, 3.4 și 3.5, respectiv în Fișa tehnică 2 la punctele 3.4, 3.5 și 3.6 se regăsesc următoarele specificații tehnice: • „Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui incinte separte, pentru a evita patrunderea prafului/murdarirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei”; • „Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanta. Pentru a facilita operaţiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis intr- un interval scurt de timp, fara deterioararea componentelor aparatului de iluminat; nu se accepta aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta Pagina 25 din 58

documente, fise tehnice si instrucţiuni de montaj pentru demonstrarea cerinţei”; • Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanta. Pentru a facilita operaţiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara deterioararea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 3, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea fără unelte a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide fără utilizarea uneltelor se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul se deschide cu utilizarea uneltelor se va acorda 1 punct”. 4. Analizând Fișele tehnice nr. 1 și 2, Consiliul reține că la punctele 3.1 autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Carcasă realizată din aluminiu turnat sub presiune”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 4, având următorul conținut „Pentru îndeplinirea cerinței privind aparat fără radiator sau striații pe exteriorul carcasei: - În cazul în care aparatul nu prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se vor acorda 5 puncte - În cazul în care aparatul prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se va acorda 1 punct”. 5. Analizând Fișele tehnice nr. 1 și 2, Consiliul reține că în Fișa tehnică 1 la punctele 3.3, 3.4 și 3.5, respectiv în Fișa tehnică 2 la punctele 3.4, 3.5 și 3.6 se regăsesc următoarele specificații tehnice: • „Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui incinte separte, pentru a evita patrunderea prafului/murdarirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei”; • „Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanta. Pentru a facilita operaţiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis intr- un interval scurt de timp, fara deterioararea componentelor aparatului de iluminat; nu se accepta aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucţiuni de montaj pentru demonstrarea cerinţei”; Pagina 26 din 58

• Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanta. Pentru a facilita operaţiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara deterioararea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 5, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct”. 6. Analizând Fișa tehnică nr. 3 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că la punctele 3.1 și 3.5 se regăsesc următoarele specificații tehnice: 3.1. – „Este obligatoriu ca aplicaţia sa aiba la baza standarde deschise pentru controlul de la distanta al iluminatului public si poate interactiona cu platforme de telegestiune prin API sau preferabil TALQ. Funcţiuni minime ce trebuiesc sa poata fi integrate prin ajutorul API si TALQ: - Nivelul de iluminare raportat de modulul de telegestiune - Puterea activa consumata de aparatul de iluminat - Tensiunea masurata de modulul de telegestiune a aparatului de iluminat din reţeaua de energie in momentul măsurării. - Curentul consumat de modulul de telegestiune de pe aparatul de iluminat din reţeaua de energie în momentul măsurării. - Puterea reactiva consumata de aparatul de iluminat - Puterea aparenta consumata de aparatul de iluminat - Factorul de putere al aparatului de iluminat - Energia totala activa/reactiva consumata de aparatul de iluminat in momentul măsurării. - Numărul de ore in care aparatul de iluminat a fost alimentata, aşa cum este raportat de modulul de telegestiune. - Numărul total de ore in care modulul de telegestiune a fost alimentat pe durata sa de viata”; 3.5 – „Aplicaţia va permite gestionarea si controlul aparatelor de iluminat echipate cu modul de telegestiune de la orice producător. Integrarea se va face prin API, preferabil API standardizat TALQ (atat la nivel CMS si platforma loT (gateway)) Se vor indica producătorii de aparate de iluminat cat si producătorii de module de control ce pot si sunt integrati in aplicaţia de telegestiune ofertata si se vor prezenta referinţe in acest sens”. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 6, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (platforma, componente): Pagina 27 din 58

- Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru platforma cât și pentru componente se vor acorda 5 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru platforma sau numai pentru componente se va acorda 1 punct”. Procedând la analiza solicitării contestatoarei de eliminare a factorului de evaluare contestat, Consiliul o va respinge pentru următoarele motive: • Factorul de evaluare criticat a fost stabilit în mod legal, în conformitate cu dispozițiile art. 187 alin. (4) și (5) din Legea nr. 98/2016: „(4) În sensul alin. (3) lit. a) şi b), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. (...) (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia”. • Abordarea autorității contractante nu poate conduce la restrângerea concurenței în contextul în care sunt acceptate la procedură: - aparate de iluminat care au difuzor din sticlă sau din alt material; - au clasa de izolație I sau II; - compartimentele accesorii electrice și optic se deschid fără sau cu ajutorul uneltelor; - aparatul nu prezintă sau prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei; - compartimentul se deschide în partea de jos sau prezintă o altă variantă de deschidere. - cerința de certificare TALQ vizează platforma și componentele sau numai platforma sau numai componentele. Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a stabilit criteriile tehnice cu standard unic, acordând punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit în mod justificat, așa cum rezultă din punctul de vedere, caracteristicilor superioare, pentru ca în final (...) să poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate. De asemenea, Consiliul constată că factorul de evaluare aduce un avantaj real autorității contractante, nu este formal și poate fi urmărit în procesul de evaluare a ofertelor și aplicarea criteriului de atribuire, astfel încât nu se impune eliminarea acestuia. Însă pentru acuratețea dispozițiilor documentației de atribuire, Consiliul apreciază că se impune ca în cadrul Fișelor tehnice nr. 1 și 2, la punctele 3.2, autoritatea contractantă să menționeze că difuzorul poate fi și din alt material (eventual indicate exemple), nu doar sticlă, aspect care rezultă din coroborarea tuturor informațiilor existente în documentația de atribuire, urmând a fi corectată/completată în mod corespunzător și sintagma „În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va Pagina 28 din 58

acorda 1 punct”, existentă în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, la Criteriul 1. A doua critică a contestatoarei vizează proba practică, contestatoarea solicitând Consiliului următoarele: a) În principal, eliminarea acestei cerinţe, cu motivarea că, proba practică implică şi prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare care trebuia inclus în anunţul de participare, însă, în speță, cerinţa a fost inclusă doar în Fişele tehnice, nu se regăseşte în anunţul de participare, ci doar în proiectul tehnic. b) În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fişe tehnice, certificate de conformitate, cerinţa privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurenţa, sens în care se impune eliminarea acesteia. c) Contestatoarea arată că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanţi, prin urmare, în cazul în care se menţine această cerinţă, se solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câştigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. d) Contestatoarea mai arată că un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă şi din faptul că Autoritatea contractantă nu oferă nicio informaţie cu privire cerinţele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr 395/2016 prin care se impune ca documentaţia să fie clară şi completă. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii și arată în esență următoarele: - Nu suntem în prezenţă vreunui criteriu de calificare. Proba practică este parte a propunerii tehnice, de aceea se regăseşte în fişele tehnice şi are ca scop verificarea funcţionalităţii sistemului de telegestiune, sens în care se subliniază că evaluarea tehnică a ofertelor nu se bazează exclusiv pe sesiunea demonstrative şi această probă practică nu este un factor de evaluare. În schimb, proba practică demonstrează conformitatea sistemului cu cerinţele minime ale autorităţii contractante. - ofertantul, prin demonstraţia practică, evidenţiază fiabilitatea sistemului ofertat; - după cum se menţionează în fişa tehnică 3, a sistemului de telegestiune, proba practică are darul de a demonstra practic cerinţele teoretice din fişă; - pentru detaliile tehnice specific, nu se menţionează vreo verificare prin probă practică, fişele tehnice şi certificatele de conformitate fiind suficiente. Se exemplifică din fișa tehnică 3 punctele: 1.5, 1.6, 1.7, 1.10, 1.12, 1.13, 2.6, 2.7, 2.11, 2.12, 2.13, 2.15, 2.17, 2.18, 3.1, 3.3, 3.6, 3.8 etc.; - Proba practică nu implică prezentarea unor mostre, deoarece niciunde în documentaţie nu este specificat faptul că autoritatea contractantă va reține Pagina 29 din 58

produsele prezentate în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi; - nu se va efectua o verificare a caracteristicilor constructive a materialelor solicitate pentru proba practică, pentru a se putea aprecia că acestea sunt mostre; - Proba practică urmărește dovedire îndeplinirii unor funcţionalităţi concrete ale sistemului de telegestiune, nu a caracteristicilor constructive; - Cerinţele care se verifică la proba practică sunt expres prevăzute la fiecare subpunct din fişa tehnică 3, subpunct care face obiectul probei practice. - rapoartele de testare, acolo unde acestea sunt solicitate, privesc subansamblul, produsul în cauză, neexistând un raport de testare pentru sistemul de telegestiune în sine, cu atât mai mult cu cât s-a indicat că sistemele de telegestiune pot funcţiona prin mai multe metode tehnice, fiecare operator urmând a expune protocolul de telegestiune propus. - Solicitarea ca la proba practică să se prezinte doar de ofertantul desemnat câştigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câştigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare conform din punct de vedere tehnic şi financiar. Verificând conținutul Caietului de sarcini, Consiliul reține că la punctul „4.3.7 Fişele tehnice - Formular F5”, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „În etapa de evaluare tehnică, Autoritatea Contractantă poate solicita efectuarea de către ofertanţi a unei probe practice cu produsele ofertate prin care se vor confirma atât caracteristicile tehnice solicitate cât şi funcţionalitatea acestora. Pentru toate componentele aferente sistemului de iluminat ofertat se vor respecta cerinţele tehnice minime solicitate prin prezentul Caiet de Sarcini şi Fişele Tehnice din Formularul F5”. Din analiza Fișei tehnice nr. 3 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că în coloana 1 sunt menționate Specificațiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini, iar la finalul specificațiilor este menționat că: „Respectarea solicitării/solicitărilor se va putea verifica la proba practică”, rezultând astfel în mod clar specificațiile tehnice pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, critica sub acest aspect dovedindu-se a fi neîntemeiată. De asemenea, la punctul 8.1 în cadrul aceleiași fișe tehnice, se regăsește următoarea mențiune: „Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a realiza o proba practica la momentul evaluarii tehnice, prin care se va demonstra îndeplinirea tuturor caracteristicilor/functionalitatilor solicitate (...)”. Consiliul apreciază că prin proba practică autoritatea contractantă dorește să verifice funcționalitatea întregului sistem și nu a componentelor acestuia. În acest context, Consiliul apreciază că cerința în discuție nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum Pagina 30 din 58

în mod eronat susține contestatoarea. Principalul scop al unui criteriu de selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: (...) l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante”. Consiliul constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în speţă. Astfel, Consiliul constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de efectuare a probei practice vizează verificarea de către Autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/ întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Astfel, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de calificare, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare simplificat nr. (...)/25.02.2025, fiind suficientă precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Consiliul subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, se relevă faptul că, deși ofertanților li s-a cerut să demonstreze îndeplinirea fiecărei cerințe din Formularul F5 prin prezentarea de broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc., aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. Consiliul apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică. Analizând susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, Consiliul constată că verificarea funcționalităților sistemului de telegestiune este o necesitate a acesteia, ce poate fi satisfăcută doar prin intermediul probei practice astfel încât cerința în discuție nu poate fi eliminată. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanţi, prin urmare, în cazul în care se menţine această cerinţă, se solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat Pagina 31 din 58

câştigător, Consiliul o va respinge reținând ca relevante susținerile autorității contractante referitoare la faptul că proba practică nu implică prezentarea unor mostre, deoarece niciunde în documentaţie nu este specificat faptul că autoritatea contractantă va reține produsele prezentate în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi. Solicitarea ca la proba practică să se prezinte doar de ofertantul desemnat câştigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câştigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare anterior conform din punct de vedere tehnic. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A treia critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY întrucât reprezintă o cerință de calificare fiind clauză nescrisă. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii arătând în esență următoarele: - că nu este nimic nefiresc sau anormal sau contrar realităţii timpurilor a se solicita o dovadă de conectare prin API a sistemului de telegestiune propus de ofertant, cu o aplicaţie din familia smartcity, familie generoasă, cerință care nu este restrictivă sau care să ţină de vreo capacitate tehnică; - practic, orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar, a conectat aplicaţia de telegestine cu o aplicaţie smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecţiune spre exemplu, la autoritate - anume la persoana care supraveghează sistemul de iuminat, pe telefonul mobil al acesteia. Astfel, acest manager tehnic al autorităţii, poate crea tichete, manual sau automat, pe baza notificărilor şi alertelor, pe care le atribuie către echipa de intervenţie/mentenanţă care astfel sunt imediat notificate cu privire la sarcinile care le-au fost atribuite şi trebuie să revină cu un răspuns, până când problema este rezolvată. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în referire la aplicația sistemului de telegestiune, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Se vor prezenta referinţe cu aplicaţii Smart City care au fost conectate prin API cu aplicaţia de telegestine ofertată. Se va prezenta numele aplicaţiei, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată”. În referire la solicitarea de mai sus a autorității contractante, menționată în Caietul de sarcini, Consiliul constată că aceasta nu reprezintă o specificație tehnică în sensul art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 [„Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”] ci este o cerință privind capacitatea tehnică și profesională, respectiv o solicitare privind experiența anterioară a ofertanților, însăși autoritatea Pagina 32 din 58

contractantă în cadrul punctului precizând următoarele: „practic, orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar, a conectat aplicaţia de telegestine cu o aplicaţie smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecţiune”. În această situație, prin includerea în caietul de sarcini a unei cerințe de calificare autoritatea contractantă și-a asumat riscul ca în etapa de evaluare să nu o poată verifica, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 reprezintă clauză nescrisă, motiv pentru care Consiliul va dispune remedierea documentației de atribuire în sensul solicitat de contestatoare, respectiv eliminarea cerinței în analiză din cuprinsul Caietului de sarcini, critica fiind astfel admisă. A patra critică a contestatoarei vizează eliminarea tuturor cerinţelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, respectiv acele cerinţe prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului. a. În principal, contestatoarea solicită eliminarea cerinţei, cu motivarea că nu pot fi impuse obligaţii în sarcina producătorilor, în sensul că aceștia nu au obligaţia legală de a include pe site produsele. În acest context, se învederează faptul că ar fi favorizaţi producătorii; b. În subsidiar, se solicită modificarea cerinţei, în sensul să se permită link către „familia de produse din care fac parte aparatele iluminat" și nu către fiecare echipament individual. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii arătând în esență următoarele: - în scopul evitării fraudelor, apare necesitatea de a verifica documentele produselor cu informaţiile expuse de producător; - Nu se solicită documente suplimentare din partea producătorului ci doar un simplu link pentru verificare online; - Această cerinţă este absolut normală deoarece în multe situaţii s-au înregistrat falsuri din partea ofertanţilor în ceea ce priveşte informaţiile prezente în Fişele Tehnice sau Formularele F5. Din practică s-a constatat că unii ofertanţi modifică informaţiile prezentate în Fișa tehnică „adaptându-le” la condiţiile Caietelor de Sarcini. Aceste modificări s-au făcut atât în Fişele Tehnice atribuite producătorului cât şi în alte documente adiacente (ex. Formularele F5). Prin această cerinţă se protejează ofertanţii participanţi şi se elimină posibilitatea de fraudare a ofertelor, respectiv a specificaţiilor produselor ofertate. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cadrul acestuia autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In mod obligatoriu ofertanţii vor pune la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului de aparate de iluminat unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat astfel încât în orice moment al etapei evaluării tehnice autoritatea contractantă să aibă posibilitatea de a accesa acest link cu scopul de a verifica corespondenţa din Formulare F5 cu cele regăsite pe site-ul Pagina 33 din 58

producătorului. Accesul prin intermediul link-ului se va face direct la aparatul/aparatele de iluminat ofertate. In cazul în care producătorii nu au site sau produsele ofertate nu se regăsesc pe site-ul producătorului, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a verifica în orice modalitate existenţa produselor ofertate, precum şi îndeplinirea cerinţelor impuse prin Formularele F5. Dacă se constată că produsele ofertate nu există în mod real, ofertantul/ofertanţii care au prezentat produsele vor fi descalificaţi şi oferta va fi declarată neconformă. Pe această cale, autoritatea contractantă doreşte să verifice îndeplinirea cerinţelor menţionate în documentaţia de atribuire de către produsele ofertate şi prezentate în fişele tehnice şi să elimine posibilităţile de fraudă." Consiliul apreciază că această critică este întemeiată deoarece ofertanții nu au niciun control cu privire la modul în care un producător decide sau nu să facă publice pe site-ul său informații cu privire la fiecare tip de aparat de iluminat pe care îl produce, astfel încât aceștia nu pot fi obligați să pună la dispoziția autorității contractante un astfel de link. Producătorul nefiind ofertant nu poate fi obligat să aibă o anumită conduită, respectiv să publice pe site-ul său informații cu privire la fiecare tip de aparat de iluminat pe care îl produce, prin urmare nici ofertantul nu poate fi obligat să pună la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului de aparate de iluminat unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat. Pe de altă parte, în cadrul Fișelor tehnice autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei cerinţe, din formularul F5 se vor prezenta (broşuri, instrucţiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc), cu indicarea paragrafului, numărului de pagina, respectiv a tipului de document din care rezulta îndeplinirea cerinței. Fără prezentarea acestei corespondente, cerinţa va rezulta ca fiind neindeplinita si duce la descalificarea ofertantului”, având astfel posibilitatea de a verifica dacă produsele există în mod real și îndeplinesc specificații tehnice solicitate. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va admite această critică a contestatoarei și va elimina cerința prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia autorităţii contractante un link către site-ul producătorului. A cincea solicitare a contestatoarei se referă la eliminarea cerinței care vizează programarea reacţiei și anume eliminarea cerinței ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur ecran. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu menţiunea „sau echivalent". În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă solicită respingerea criticii întrucât caietul de sarcini stabileşte regula generală de citire şi interpretare a solicitărilor din caietul de sarcini: „ca fiind însoţită de menţiunea sau echivalent”, informație care se regăsește și în fișa de date la pag. 7, iar cerința poartă sintagma „de preferat” sau „preferabil”. Pagina 34 din 58

Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cadrul acestuia autoritatea contractantă, în referire la Interfața utilizatorului, a menționat următoarea cerință: „Programarea a reacţiei aparatelor la senzori, dimmingul acestora si timpii de menţinere, se va face in aceeaşi interfata in paralel cu programul de dimming aplicat. Se va vizualiza in acelaşi moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului si modul de funcţionare al acestuia in funcţie de semnalul senzorului”. Consiliul mai reține că în cadrul Fișei tehnice 3 – Sistem de telegestiune, la punctul 2.7 autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Preferabil progamarea reacţiei aparatelor la senzori, dimmingul acestora si timpii de menţinere, se va face in aceeaşi interfata in paralel cu programul de dimming aplicat. Se vor vizualiza in acelaşi moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului si modul de funcţionare al acestuia in funcţie de semnalul senzorului”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In toată documentaţia, acolo unde specificaţiile tehnice indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, acestea sunt menţionate doar pentru identificarea cu uşurinţă a tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. In consecinţă, aceste specificaţii sunt considerate ca având menţiunea de «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Consiliul mai constată că cerința criticată vizează programarea modului de funcționare și de prezentare al interfeței aplicației, reprezentând în realitate o cerință de configurare. Autoritatea contractantă dorește ca parametrii să poată fi urmăriți împreună și a identificat un singur mod de a face aceasta și anume ca cei doi parametrii să figureze pe aceeași interfață a aplicației, contestatoarea neindicând o altă modalitate în care ar putea fi urmărită, în același timp, reacția aparatelor la senzori și dimmingul acestora. În condițiile în care contestatoarea nu a făcut dovada caracterul restrictiv al cerinței, care reprezintă nevoia autorității contractante, coroborat cu faptul că în cadrul Fișei tehnice 3 se folosește sintagma „preferabil” ceea ce conduce spre faptul că cerința nu ar avea un caracter obligatoriu, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A șasea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţei privind reintroducerea parolei sau completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că cerinţa este justificată din motive de securitate, pentru situaţia de funcţionare, în caz de nevoie, prin comenzi manuale. De asemenea, se arată că există o justificare obiectivă în cauza de faţă, securitatea şi Pagina 35 din 58

siguranţa, iar condiţia de reintroducere a parolei în cazul manipulării manuale a sistemului de telegestiune NU reprezintă o solicitare neobişnuită sau dificilă ori nişată, cum pentru orice aplicaţie mobiă sau de pe desktop există un buton de setare pentru reținere parola sau nu la momentul accesării. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține că în Caietul de sarcini, în referire la Interfața utilizatorului, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „(...) Pentru o securitate sporita, o comada manuala se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizatorului”. De asemenea, în cadrul Fișei tehnice 3 – Sistem de telegestiune, la punctul 2.10, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Pentru o securitate sporita: - Comanda manuala se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizator”. Consiliul constată că autoarea contestației nu a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, din motivarea acesteia rezultând că cerința ar fi inutilă, din moment ce autentificarea se face în doi pași. De asemenea, Consiliul constată că în cadrul contestației, autoarea acesteia se limitează la menționarea unui extras din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o autoritate contractantă, ceea ce echivalează cu lipsa unei motivări pe măsură pentru admiterea acestei critici. În acest context, Consiliul va reține ca relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, cerința criticată reprezentând nevoia obiectivă a acesteia, în sensul evitării erorilor de comandă. Necesitatea autorității contracte nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. Față de cele anterior menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A șaptea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor privind culorile echipamentelor de platformă – contestatoarea solicitând adăugarea sintagmei «echivalent» - în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea susține că cerința trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe hartă pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea, producătorul, numărul de leduri, calendarul, clasificarea pe funcții, tensiunea de alimentare. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că nu este o cerință restrictivă din moment ce nu a ales culorile, neindicând categoria de corp de iluminat şi culoarea aferentă, raționamentul contestatoarei este eronat și ilogic. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține că în cadrul Fișei tehnice nr. 3, la punctul 2.17, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: Pagina 36 din 58

„Interfata Utilizator va afişa vizual, diferentiat prin culori, minim urmatoarele : - tipurile de aparate de iluminat in funcţie de puterea instalata a acestora (sortarea sa se poata face pe valori fixe, definite, sau intervale de valori: ex: intre 0W si 40W, intre 41W si 80W, intre 81 si 160W, peste 161W). - tipurile de aparate in funcţie de producător - tipurile de aparate in funcţie de numărul de leduri – tipurile de calendare alocate aparatelor de iluminat - tipuri de aparate clasificate pe funcţiuni: stradal, treceri de pietoni, pietonal. - punctele de aprindere si aparatele care sunt deservite de acestea - aparatele de iluminat a căror tensiune de alimentare depăşeşte 230V (...)”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In toată documentaţia, acolo unde specificaţiile tehnice indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, acestea sunt menţionate doar pentru identificarea cu uşurinţă a tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. In consecinţă, aceste specificaţii sunt considerate ca având menţiunea de «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Consiliul apreciază că afișarea vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori pe interfața de telegestiune este un procedeu uzual menit să identifice ușor tipurile de aparate în funcție de anumite caracteristici: (putere, producător, numărul de leduri, tensiune), tipurile de calendare alocate, funcțiunile aparatelor (stradal, trecere de pietoni, pietonal), punctele de aprindere și aparatele deservite de acestea, aparatele de iluminat a căror tensiune de alimentare depășește 230 V. Autoritatea contractantă nu a impus vreo cerință pentru anumite culori, alegerea acestora rămânând la latitudinea ofertantului. Chiar și în situația indicată în contestație, ca unele coduri de culoare să fie folosite pentru a diferenția starea (pornit, oprit, defect etc), ofertantul poate folosi celelalte culori pentru afișările diferențiate solicitate în documentație. Constatând că cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori a interfeței de telegestiune este una în conformitate cu necesitățile autorității contractante, iar contestatoarea nu a demonstrat că este restrictivă, Consiliul va respinge această critică. A opta solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor restrictive privind impunerea culorii RAL 9005 (negru). Contestatoarea arată că: - Impunerea unei singure culori este excesivă şi nejustificată din punct de vedere tehnic, în consecinţă se solicită eliminarea cerinţei; - În subsidiar, contestatoarea solicită să se accepte orice culoare din gama GREY, cu motivarea că cerinţa are rolul de a restricţiona concurenţa și cu motivarea că nuanţa nu reprezintă o specificaţie de performanţă Pagina 37 din 58

- Contestatoarea apreciază că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcţională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că, după cum afirmă şi contestatoarea, culoarea neagră a fost impusă din motive de estetică ambientală. De altfel, fișa tehnică nr. 2 se referă la aparate de iluminat ornamentale. Cuvântul ornamental înseamnă că autoritatea are un concept estetic pe care îl pune în aplicare. Pe de altă parte, culoarea neagră este universal iar RAL 9005 este negrul de bază, negrul închis, folosit cel mai des în industrie. Nuanţele de albastru, maroniu şi gri deschis prezentate de contestatoare sunt la antipodul culorii negre. Cerinţa este o chestiune de bun-simţ, estetică și elegantă. Analizând Fișa tehnică nr. 2 – Aparate de iluminat ornamentale, Consiliul reține că în cadrul acesteia, la punctul 3.3., autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Aparatul va putea fi livrat în culoarea neagră RAL 9005”. Consiliul va respinge această critică a contestatoarei pentru următoarele motive: - În speță, nu s-a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, negru fiind o culoare acromatică; - Autoritatea contractantă a justificat impunerea acestei culori prin rațiuni de estetică ambientală, fișa tehnică 2 vizând aparate de iluminat ornamentale, tip felinar; - Regulile de urbanism vizează amenajarea spațiilor publice și sunt stabilite de autoritățile publice locale, în speță chiar de organizatoarea procedurii (...); - RAL 9005 (negru intens) este o culoare elegantă, versatilă, utilizată frecvent în arhitectură, oferind un contrast puternic; se potrivește în diverse stiluri arhitecturale, are rezistență la murdărie; - Culoarea felinarelor influențează aspectul orașelor; - producătorii pot folosi culorile RAL după cum este necesar; - În ceea ce privește susținerile contestatoarei referitoare la creșterea costurilor de producție întrucât unii furnizori pot fi nevoiți să efectueze tratamente suplimentare de vopsire, Consiliul apreciază că acestea vor putea fi incluse în prețul ofertat, neputând constitui un motiv pentru obligarea autorității contractante să accepte nuanțel din gama GREY astfel cum solicită contestatoarea; A noua solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor restrictive privind conformitatea cu specificaţiile tehnice. Se arată că solicitarea explicită ca fiecare cerinţă tehnică să fie documentată individual presupune o detaliere minuţioasă a informaţiilor despre conformitatea produsului ofertat. Această cerinţă îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificaţii Pagina 38 din 58

tehnice. Necesită timp suplimentar, resurse dedicate şi documentaţie detaliată, chiar dacă produsul respectiv este în mod evident conform. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată următoarele: - Solicitarea nu este disproportionată. Ofertanţii sunt profesionişti în domeniu, chestiune care implică din partea acestora o lejeritate în indicarea caracteristicilor tehnice ale produsului cu descrierile specifice din documentele aparținătoare produselor, fie ele cărţi tehnice, instrucţiuni de montaj, rapoarte de testare etc. Cum produsele sunt diferte, fiecare ofertant îşi cunoaşte produsele şi însuşirile tehnice şi în vederea unei gestionări eficiente a raportului dintre autoritate şi ofertant cerinţa autorităţii este de bună-credinţă şi în scopul parcurgerii cu celeritate a procedurii de achiziţie, lipsind disproporţia afirmată de contestatoare; - toţi ofertanţii au această obligaţie, nu se poate vorbi de lipsa tratamentului egal sau de o condiţie restrictivă, neîngrădind accesul vreunui operator să îşi prezinte produsele ofertate; - critica autoarei contestației nu priveşte în concret argumente pentru a demonstra o condiţie restrictivă. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată următoarele: - La finalul Fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3, autoritatea contractantă a menționat următoarea Notă: „Pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei cerinţe, din formularul F5 se vor prezenta (broşuri, instrucţiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc), cu indicarea paragrafului, numărului de pagina, respectiv a tipului de document din care rezulta îndeplinirea cerinței. Fără prezentarea acestei corespondente, cerinţa va rezulta ca fiind neindeplinita si duce la descalificarea ofertantului”; - În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Pentru fiecare tip de echipament, ofertanţii au obligaţia de a completa formularele F5, fişele tehnice (anexale la Caietul de sarcini). In formulare se va face o descriere completă a echipamentelor care urmează a fi furnizate, nu se acceptă expresii precum «Conform», «Identic», «Da», sau copierea integrală a cerinţei pentru fiecare specificaţie, în caz contrar, oferta va fi declarată neconformă. Ofertanţii sunt obligaţi să ataşeze fişele tehnice/ paginile de catalog ale producătorului şi să demonstreze corespondenţa cu cerinţele tehnice”. Consiliul constată că în cadrul contestației, autoarea acesteia se limitează la menționarea unor extrase din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o autoritate contractantă, nerelevantă în condițiile prezentei cauze. În mod evident prezentarea de către ofertanți a acestor documente și informații solicitate de autoritatea contractantă și apreciate de contestatoare ca fiind disproporționată, este foarte importantă pentru membrii Comisiei de evaluare care au obligația de a verifica dacă produsele ofertate respectă sau nu specificațiile tehnice solicitate prin documentația de atribuire. Pagina 39 din 58

Consiliul constată că autoarea contestației nu a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, iar în ceea ce privește îngreunarea elaborării ofertelor subliniată de contestatoare, CNSC constată că toți participanții la procedură au obligația de a se conforma acestor solicitări, iar elaborarea unor oferte clare și explicite va simplifica procesul de analizare a acestora, conducând la atribuirea contractului mai rapid. În cuprinsul propunerii financiare, ofertanții vor putea include toate costurile aferente elaborării ofertelor, motiv pentru care Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A zecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţei restrictive prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că cerinţa nu este restrictivă pentru că nu este singura modalitate de deschidere, ofertanţii putând să prevadă la deschiderea compartimentului şi deschidere în jos, şi în sus şi în lateral. Deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluţie constructivă pentru evitarea pătrunderii apei dar autoritatea contractantă nu a exclus şi alte variante de deschidere, diferenţa regăsindu-se în fișa de date la punctajul de la criteriul 5, Factorul de evaluare - criterii tehnice. Analizând Fișele tehnice nr. 1 și 2, Consiliul reține că în Fișa tehnică 1 la punctele 3.3, 3.4 și 3.5, respectiv în Fișa tehnică 2 la punctele 3.4, 3.5 și 3.6 se regăsesc următoarele specificații tehnice: • „Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui incinte separte, pentru a evita patrunderea prafului/murdarirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei”; • „Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanta. Pentru a facilita operaţiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis intr- un interval scurt de timp, fara deterioararea componentelor aparatului de iluminat; nu se accepta aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucţiuni de montaj pentru demonstrarea cerinţei”; • Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanta. Pentru a facilita operaţiile de mentenanta, acesta trebuie sa poata fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara deterioararea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 5, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: Pagina 40 din 58

- În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct”. Din aceste dispoziții ale documentației de atribuire, Consiliul constată că deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluţie constructivă preferată de autoritatea contractantă a cărei justificare este pertinentă „pentru evitarea pătrunderii apei”, însă autoritatea contractantă nu a exclus şi alte variante de deschidere, diferenţa regăsindu-se în punctajul alocat fiecărei modalități de deschidere. Constatând că cerința nu este restrictivă, astfel cum susține contestatoarea iar măsura de remediere dispusă de o altă autoritate contractantă este irelevantă cauzei, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A unsprezecea solicitare a contestatoarei vizează modul de comunicaţie, prin care sunt impuse sistemele de comunicaţie GSM/NB- IoT/RF/ÎN MOD DIRECT, FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/WIRELESS/IP TIP Ipv4/MESH A. În principal, contestatoarea solicită eliminarea acestor cerinţe restrictive, cu motivarea că cerinţele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare aceasta apreciază că se impune completarea cerinţelor cu acceptarea şi a altor tehnologii de comunicaţie care să asigure nevoile autorităţii contractante. De asemenea, contestatoarea solicită să se modifice/completeze cerinţele prin care se impun comunicaţiile GSM/RF/ETC şi să se adauge menţiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii şi frecvenţe alternative cu rezultate de comunicare echivalente", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016 – [„Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele «sau echivalent»”]. B. În subsidiar, contestatoarea solicită acceptarea şi a unor tehnologii de comunicaţie care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerinţelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicaţie rezultă şi din faptul că sistemele de comunicaţie impuse nu sunt compatibile. În concret, cerinţele prin care se impun RF intră in contradicţie cu cerinţa anterioară prin care se impune GSM, cu menţiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Ori în cazul intreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor Pagina 41 din 58

intermediare ar trebui completate de mentiunile „sau prin tehnologii si topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă menționează următoarele: - Susținerea că sunt interzise mediile intermediare cloud/wireless/ip tip Ipv4 sau mesh este contrazisă de documentaţia procedurii şi chiar de exemplele date de contestatoare. - „susţinerile contestatoarei nu sunt reale, având și cloud, și wireless și mesh și orice altă modalitate de transmisie, cele enumerate fiind preferabile, după cum se poate citi în fișele tehnice”; - cerinţa criticată face referire la trei modalităţi de transmisie, ofertanţii având posibilitatea de a alege echipamente care să asigure transmisia în aceste modalităţi, autoritatea contractantă nerestrângând participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie; - cerinţa privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un anumit producător de echipamente cu un anumit tip de transmisie, sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă în cazul alegerii unei comunicări GSM, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piaţă. Astfel, cu privire la disponibilitatea pe piaţă a acestor modalităţi de comunicare nu se poate reţine caracterul restrictiv al cerinţei analizate, ofertanţii având posibilitatea de a oferta echipamente care funcţionează pe oricare dintre reţelele de telefonie mobilă, spre exemplu, cu acoperire în aria teritorială administrată de autoritatea contractantă. - pentru ca o cerinţă să poată fi apreciată drept restrictivă este nevoie ca operatorul contestator să arate faptul că doar un număr extrem de restrâns de operatori economici o pot îndeplini. Faptul că operatorul contestator din prezenta procedură nu o îndeplineşte nu conduce la transformarea cerinţei în una restrictivă, în speță însă contestatoarea utilizează soluţia tehnică criticată. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cadrul acestuia autoritatea contractantă a menționat următoarele: „• Comunicaţia de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se accepta sisteme prevăzute cu elemente terte cu rol de concentratoare de date, altele decât modulele de telegestine montate pe aparatele de iluminat. Transmisia datelor înregistrate de module către server se va face prin reţele GSM (minim 3G). Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocata o adresa IP tipIPv4. • Modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o reţea de comunicaţie locala pe orizontala de tip RF. Se va prezenta fisa tehnica a modulului in care se vor evidenţia ambele tipuri de comunicaţie (GSM și RF). Se va preciza protocolul de comunicaţie al reţelei RF folosite. Se va prezenta o schema detaliata a sistemului de comunicare in care se va ilustra in mod evident, componetele, legaturile electrice intre acestea, reţelele de transmisie de date, cu elementele si protocoalele acestora, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare Pagina 42 din 58

legătură electrica, (cu respectarea simbolurilor convenţionale stabilite prin norme si prescripţii standardizate cf STAS ... ). • Modulele vor avea posibilitate de a forma prin comunicaţia RF o reţea locala de tip Mesh. • Reţeaua locala RF va asigura o cale redundanta de comunicare cu serverul. In cazul in care unui modul de telegestine i se va intrerupe comunicaţia directa cu serverul, un alt aparat va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontala si le va trimit prin propria reţea de comunicaţie verticala către serverul aplicaţiei de telegestine. Chiar daca datele si funcţionarea este asigurata prin acest mod, defectinea va fi vizibila in interfata utilizator”. De asemenea, Consiliul reține că în Fișa tehnică 3 – Sistem de telegestiune, la punctele 1.10 – 1.12, autoritatea contractantă a menționat următoarele: 1.10 – „Preferabil, comunicaţia intre componentele sistemului de telegestiune se va face prin sistem whireless”; 1.11 – „Comunicaţia de la modulele individuale la serverul Cloud se face preferabil in mod direct, fara elemente terte cu rol de concentratoare de date, altele decât modulele de telegestiune montate pe aparatele de iluminat”; 1.12 – „Preferabil, modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o reţea de comunicaţie locala pe orizontala whireless, de tip radio. Se va prezenta fisa tehnica a modulului in care se vor evidenţia ambele tipuri de comunicaţie (GSM/LT-IOT și RF). Se va preciza protocolul de comunicaţie al reţelei RF folosite. Se va prezenta o schema detaliata a sistemului de comunicare in care se va ilustra in mod evident, componetele, legaturile electrice intre acestea, retelele de transmisie de date, cu elementele si protocoalele acestora, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legătură electrica. Reţeaua locala RF va asigura o cale redundanta de comunicare cu serverul. In cazul in care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directa cu serverul, un alt aparat va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontala si le va trimite prin propria reţea de comunicaţie verticala catre serverul aplicaţiei de telegestiune. Chiar daca datele si funcţionarea este asigurata prin acest mod, defecţiunea va fi vizibila in interfata utilizator”; În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In toată documentaţia, acolo unde specificaţiile tehnice indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, acestea sunt menţionate doar pentru identificarea cu uşurinţă a tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. In consecinţă, aceste specificaţii sunt considerate ca având menţiunea de «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Pagina 43 din 58

În condițiile în care sintagma „sau echivalent” este asociată inclusiv specificațiilor tehnice aferente sistemului de telegestiune, deci și în referire la tipul de transmisie, nu se poate susține că documentația de atribuire are caracter restrictiv. Pe de altă parte, contestatoarea nu face dovada că cerințele autorității contractante ar fi restrictive, deși sarcina probei îi revine. Soluţia solicitată de contestatoare de acceptare a unor tehnologii de comunicaţie care să cuprindă concentratoare de date, nu este una echivalentă, ci o soluţie alternativă, autoritatea contractantă nefiind obligată să o accepte. Analizând ansamblul justificărilor autorității contractante, Consiliul apreciază fundamentată soluția impusă, astfel că, în condițiile în care contestatorul nu a demonstrat că tehnologiile indicate ar fi acoperite doar de un singur producător de sisteme de telegestiune, critica analizată va fi respinsă. A douăsprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor privind ZD4I - deși la nivelul documentaţiei se menționează că se acceptă și Zhaga și Nema, totuși autoritatea contractantă solicită ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că certificarea ZD4I se solicită doar pentru produsul din fișa tehnica 2, și anume lampă ornamentala. Pentru AIL 1,2,3 şi 4 nu există cerinţa, deci nu se poate generaliza, așa cum face contestatoarea. Pagina 3 din caietul de sarcini prevede certificarea Nema sau Zhaga pentru conectorul lămpilor. Procedând la verificarea prevederilor Caietului de sarcini și ale Fișelor tehnice 1 și 2, Consiliul constată că susținerile autorității contractante sunt conforme dispozițiilor documentației de atribuire. Deși contestatoarea încearcă să evidențieze o contradicție, aceasta în realitate nu există. Consiliul constată că standardul ZD4i nu poate fi considerat restrictiv, atât timp cât prevederile legale permit definirea specificațiilor în acest mod, contestatoarea nedovedindu-și vătămarea. Prin urmare, Consiliul va respinge această critică. A treisprezecea solicitare a contestatoarei vizează cerinţele privind personalul, contestatoarea solicitând eliminarea cerinţei restrictive potrivit căreia minim jumătate din proiecte trebuie să fie executate în mediul urban. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că cerinţa este justificată şi evidentă, raportat la specificul achiziţiei - un sistem de iluminat public care va deservi 8 localităţi şi va trebui să funcţioneze într-un sistem integrat de telegestiune, or mediul urban este cel care aduce provocări în sistemul de telegestiune în comparaţie cu cel rural. Experiența cerută este una similară, dat fiind faptul că sistemul de telegestiune şi iluminat public din speța de faţă priveşte mediul rural cu preponderenţă. Rolul impunerii experienţei experţilor este de a analiza posibilitatea concretă a acestora de a executa lucrările din cadrul contractului în mod corespunzător şi de a rezolva eventualele dificultăţi Pagina 44 din 58

legate de executarea acestora, astfel că un manager de proiect sau inginer coordonator instalaţii electrice care a executat lucrări în mediul urban certifică prin acest fapt că are capacitatea de a executa lucrările şi în mediul rural. În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a introdus următoarele cerințe: „Pentru specialiştii nominalizaţi în echipa propusă pentru prestarea serviciilor ce fac obiectul prezentei proceduri, ofertantul va prezenta în cadrul propunerii tehnice următoarele documente: (...) - documente-suport relevante care atestă experienţa profesională unde a îndeplinit acelaşi tip de activităţi (pe aceeaşi poziţie) ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract (pentru specialiştii nominalizaţi în echipa propusă a căror experienţă profesională constituie factori de evaluare). - experienţa similara va fi demonstrata prin punerea la dispoziţie in cadrul ofertei a recomandărilor emise de beneficiari privind implicarea in aceeaşi poziţie in proiectul similar insotite de proces verbal de recepţie la terminarea lucrării respective. In cadrul recomandării se va menţiona experienţa într-o poziţie similară poziţia ce o deţine în prezenta achiziţie. Minim jumatate dintre proiectele prezentate ca recomandari trebuie sa fi fost executate in mediul urban”. Consiliul va admite această critică a contestatoarei deoarece în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale [„În situaţia în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experienţe specifice în realizarea unor activităţi similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelaţie cu domeniul în care se încadrează acesta (în situaţia în care specificul domeniului în cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză)”], experiența personalului trebuie apreciată prin raportare la realizarea unor activități similare și nu la arealul geografic în care aceste activități au fost executate, autoritatea contractantă urmând a remedia documentația de atribuire în sensul solicitat de contestatoare. A paisprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţei privind Responsabilul în controlul calității (CQ). În concret, contestatoarea solicită eliminarea cerinţei restrictive prin care se impune ca Responsabilul în controlul calității (CQ) să fie absolvent de studii tehnice. Contestatoarea consideră că pentru îndeplinirea cerinței Pagina 45 din 58

este suficientă prezentarea Diplomei de Manager al sistemului de management al calității, cod COR 242114. În subsidiar, contestatoarea solicită eliminarea cerinţei privind Responsabilul în controlul calității (CQ). În acest context, contestatoarea învederează faptul că, așa cum rezultă din cuprinsul art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. La nivelul caietului de sarcini nu se poate regăsi solicitarea dispunerii, la momentul ofertării, de personal, altul decât Coordonator lucrare şi/ sau Şef șantier iar în acest sens, se indică un Aviz ANAP. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată în esență următoarele: - această lucrare de execuţie are un profund specific tehnic care reclamă studii inginereşti, motiv pentru care abilităţile tehnice specifie trebuie să acopere şi calitatea în construcţii; - managerul aferent codului COR 242114 este o persoană nespecializată pe calitatea în construcţii, făcând parte din grupa de bază Grupa de baza 2421 - Analişti de management și organizare, adică aceştia oferă asistență organizațiilor pentru a obtine o eficiență mai mare și pentru a rezolva problemele organizaționale. Aceștia studiază structurile, metodele, sistemele și procedurile organizaționale, în abstract. - expertul CQ este nominalizat a fi expert cheie, astfel că doar pentru experții non-cheie, la termenul limită, nu se pot solicita dovezi de îndeplinire a cerințelor de calificare profesională. În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Rol expert: RESPONSABIL CONTROLUL CALITĂȚII (CQ) Studii superioare în domeniul tehnic finalizate cu diploma de licenţă”. Consiliul reține că Responsabilului cu Controlul Tehnic de Calitate in Constructii (C.Q.), are printre atribuții: - Respectă legislaţia şi reglementările tehnice specifice activităţii domeniului pentru care a fost autorizat; - Implementează şi menţine Sistemul de Asigurare a Calităţii în domeniul de autorizare; - Exercită controlul calităţii lucrărilor pe faze de execuţie stabilite prin reglementările tehnice şi „Planul Calităţii” adoptat prin Sistemul propriu de Conducere şi Asigurare a Calităţii, - Verifică respectarea utilizării în execuţie numai a produselor de construcţii cu certificate de conformitate, declaraţii de conformitate sau agremente tehnice, astfel încât având în vedere complexitatea procedurii, cerința de a avea studii superioare tehnice este firească, fiind în corelare cu responsabilitățile acestui expert. Pe de altă parte, managerul sistemului de management al calității, are printre atribuții, planificarea, implementarea, gestionarea și Pagina 46 din 58

îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității într-o organizație, fiind evident că nu se poate pune semnul egalității între un responsabil cu controlul calității și Managerul sistemului de management al calității. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței privind responsabilul cu controlul calității, Consiliul o va respinge având în vedere că activitatea acestui expert influențează în mod direct calitatea executării contractului, iar importanța acestuia este la fel de relevantă ca a celorlalți experți cheie solicitați în cuprinsul caietului de sarcini. Având în vedere gradul de complexitate al prezentului contract, autoritatea contractantă a elaborat caietul de sarcini în cadrul căruia a menționat condițiile/cerințele pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a elabora oferte conforme, punând un mare accent pe existenta de personal calificat în ceea ce privește tipul de experţi solicitati, aceasta fiind justificată de importanţa şi complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit, având ca rezultat final executarea lucrărilor, achizitorul urmărind contractarea unor lucrări profesionale astfel încât achizitorul să fie protejat, iar scopul contractului să fie realizat în conformitate cu cele mai bune standarde de calitate. Față de cele mai sus reținute, Consiliul are în vedere că, dată fiind specificitatea contractului, importanța acestuia și rezultatele așteptate de la derularea proiectului, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, autoritatea contractantă a depus toate diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul de lucrări, luând în considerare specificul acestuia, astfel încât să poată fi asigurată derularea contractului. Sunt incidente în soluționare cele prevăzute de AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE (ANAP) în Instrucțiunea nr. 258/2017, referitoare la elaborarea fișei de date, unde legiuitorul recomandă următoarele: „Calificările educaţionale si profesionale: (...) În cazul personalului ce va realiza efectiv activităţile contractului ce urmează a fi atribuit - expertul/experţii-cheie a cărui/căror calificare, experienţă profesională şi/sau mod de organizare poate reprezenta un avantaj competitiv de natură a influenţa

în mod direct calitatea executării contractului

şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei, ofertantul urmează să dovedească modul în care dispune de aceştia la nivelul propunerii tehnice. Autoritatea contractantă va formula cerinţe pentru acest personal la nivelul caietului de sarcini. " În raport de cele mai sus reținute, solicitările contestatoarei se impun a fi respinse ca nefondate. A cincisprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor restrictive privind schema. Pagina 47 din 58

Contestatoarea solicită eliminarea cerinţei din Caietul de sarcini prin care se impune „respectarea simbolurilor convenționale stabilite prin norme și prescripții standardizate cf STAS 12993/11-91”. În susținerea acestei critici, contestatoarea arată că: - acest standard este anulat; - impunerea prezentării acestor diagrame printr-un anumit stas reprezintă un procedeu special, sens în care se impune completarea cerinţei cu sintagma „sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată următoarele: - sintagma „sau echivalent” se folosește atunci când se face trimitere la anumite standarde, anumiţi producători, mărci, brevete, metode de execuţie. În cauză, întocmirea schemei sistemului de comunicare reprezintă cartea tehnică a instalaţiei, în acord cu modalitatea de operare concretă a sistemului de telegestiune ofertat. În funcţie de modalitatea de transmisie şi de programul implementat, fiecare sistem are o schemă proprie. Dat fiind faptul că standardul STAS 12993/11-91 a fost anulat şi înlocuit cu SR EN 60617-11:2001, autoritatea va proceda la corectarea standardului menţionat. În raport de această achiesare a autorității contractante, Consiliul o obligă pe aceasta la publicarea în SEAP a măsurii de remediere, pentru ca toți operatorii economici interesați să ia la cunoștință de această modificare a documentației de atribuire. A șaisprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor privind dimensiunile aparatelor de iluminat ornamental, precum şi a cerinţelor prin care se impune forma tronconică, tip felinar iar toleranța de +/- 10% asupra dimensiunilor nu este suficientă pentru a asigura o concurență reală. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată următoarele: - Fișa tehnică 2 priveşte o anumită categorie de PRODUS, AIL5, destinat creării unui mediu ambiental specific, genul felinar. Ofertantul nu poate să impună autorităţii design-ul localităţii şi să modifice procedura după placul său şi în funcţie de produsele sale; - În condiţiile în care a fost nominaliză clasa produsului, TIP felinar, tronconic şi s-a indicat dimensiunea maximă cu toleranţa de plus/minus 10 %, orice critică legată de estetică este neavenită atâta timp cât caracteristicile sunt îndeplinite de o sumedenie de produse de pe piaţă; - În cauza de faţă necesitatea autorităţii contractante priveşte atmosfera pe care acest tip de felinare o va crea în amplasamentul dedicat; - critica autoarei contestației nu priveşte în concret argumente pentru a demonstra o condiţie restrictivă ci evidenţiază utilitatea solicitării autorităţii, considerând inutilă cerinţa de estetică pentru că scopul ar trebui să fie doar achiziţionarea de lămpi cu led, chestiune inacceptabilă pentru că ofertantul nu se poate substitui voinţei administrative, ofertantul putând Pagina 48 din 58

doar solicita o completare/modificare/eliminare a unei cerinţe dacă dovedeşte că este restrictivă şi NU pentru că nu îi place şi nu o găsește estetic potrivită. Analizând Fișa tehnică nr. 2 aferentă aparatelor de iluminat ornamentale, Consiliul reține că la punctul 1.3, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Dimensiuni aparat de Iluminat: forma, tronconica tip felinar, dimensiuni maxime: 400 x 640mm (+/- 10%)”. Consiliul va respinge această critică a contestatoarei pentru următoarele motive: - În cadrul contestației, autoarea acesteia nu face dovada caracterului restrictiv al cerinței, limitându-se la a face simple afirmații nedovedite; - autoritatea contractantă nu a impus dimensiuni fixe, ci a indicat o marjă de +/-10%, în care aceasta poate varia, situație în care cerința nu poate fi considerată restrictivă; - forma tronconică este una uzuală pentru unele sisteme de iluminat; - autoritatea contractantă a justificat impunerea acestei forme prin rațiuni de estetică ambientală; - Regulile de urbanism vizează amenajarea spațiilor publice și sunt stabilite de autoritățile publice locale, în speță chiar de organizatoarea procedurii (...); - aparatele de iluminat care vor fi instalate trebuie să se încadreze în arhitectura zonei. A șaptesprezecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinţelor prin care se impune grosimea sticlei. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă precizează că solicitarea sa vizează o grosime minimă la o anumită categorie de produs, cea tip felinar din fișa tehnica 2, motiv pentru care se poate oferta de la 5 mm în sus oricât, motiv pentru care nu se poate vorbi despre o cerinţă restrictivă. Raportat la susținerile contestatoarei de la critica anterioară în care, raportat la durabilitatea echipamentului, încearcă să convingă despre inutilitatea aspectului estetic cu consecinţa obligării autorității contractante de a accepta o soluţie impusă de contestatoare, apare surprinzătoare critica de faţă, pentru că tocmai datorită formei lămpii stradale, se impune ca sticla să fie de minim 5 mm pentru a asigura durabilitate produsului. Sticla unei lămpi felinar evident că trebuie să fie caracterizată de o grosime care să îi asigure longevitate, în comparație cu o lampă led cu o jumătate de carcasă metalică şi a cărei sticlă nu este expusă la intemperii cum este cea a acestei lămpi. Analizând Fișa tehnică nr. 2 aferentă aparatelor de iluminat ornamentale, Consiliul reține că la punctul 3.2, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Difuzor din sticlă de grosime mimim 5 mm”. Consiliul va respinge această critică a contestatoarei din următoarele motive: - În cadrul contestației, autoarea acesteia nu face dovada caracterului restrictiv al cerinței, limitându-se la a face simple afirmații nedovedite; Pagina 49 din 58

- autoritatea contractantă nu a impus dimensiuni fixe, ci a indicat și o grosime minimă de 5 mm, pentru a asigura durabilitatea/longevitatea produsului; - în condițiile în care grosimea poate varia, cerința nu poate fi considerată restrictivă. A optsprezecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței prin care se impune ca interfața să permită controlul atât a aparatelor de iluminat, cât şi a senzorilor. În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică: „Interfata va permite controlul atat a aparatelor de iluminat cat si a senzorilor”. În punctul de vedere autoritatea contractantă arată că din moment ce în cauză se achiziţionează şi un sistem de telegestiune, este evident că luminozitatea, intensitatea şi alte caracteristici de comandă a lămpilor se află în corelaţie directă cu senzorii, motiv pentru care funcţionarea acestora este absolut necesar a fi gestionată prin sistemul de telegestiune care are o interfaţă de acces şi manipulare. Consiliul reține ca fiind relevante susținerile autorității contractante, susținerile contestatoarei nefiind de natură să determine modificarea specificației tehnice în discuție, de altfel uzuală în cadrul unor documentații de atribuire având un obiect similar. Nefiind făcută dovada caracterului restrictiv și reținându-se că cerința corespunde nevoilor autorității contractante, Consiliul va respinge și această critică a contestatoarei. A nouăsprezecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinţei prin care se impune ca fişierele sursă să fie prezentate în format *.uld, excluzând soluțiile care generează rezultate identice în formate diferite, precum IES, LDT sau alte formate standardizate pentru iluminat. În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Dacă calculele luminotehnice nu sunt prezentate într-o variantă care să permită reluarea şi verificarea, oferta va fi declarata neconformă, din punct de vedere tehnic. Nerespectarea modului de prezentare al calculelor luminotehnice descris mai sus duce la declararea ofertei ca neconformă. Nerespectarea întocmai a profilelor de drum din Anexa nr. 1 şi a tuturor parametrilor luminotehnici specifici claselor de iluminat solicitate, impuse prin standard pentru tipologiile de drum conform datelor de intrare din Anexa nr. 1, vor fi declarate neconforme din punct de vedere tehnic. In cazul în care în cadrul analizei ofertelor se vor identifica calcule luminotehnice trucate, oferta va fi declarată neconformă. Aparatul de iluminat folosit în calculul luminotehnic va fi acelaşi cu cel ofertat, pentru care sunt prezentate certificarile si rapoartele de testare, având aceleaşi caracteristici constructive, electrice şi luminotehnice. Necorelarea între aparatul folosit în calculul luminotehnic cu cel ofertat şi/sau neîndeplinirea condiţiilor luminotehnice de mai sus, duce la declararea ofertei ca neconformă. In cazul în care ofertanţii vor prezenta caracteristici modificate ale aparatelor de iluminat (ex. randament peste Pagina 50 din 58

90%) au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii contractante rapoartele de măsurători emise de un laborator acreditat/atestat însoţite de autorizaţia de funcţionare (valabilă) a laboratorului emisă de un organism acreditat, în caz contrar oferta va fi declarata neconformă. In cazul in care vor exista suspiciuni de frauda raportate la fişierele de tip ies sau ldt autoritatea va putea solicita documente suplimentare care sa ateste existenta reala a distribuţiilor luminoase utilizate in calcul pe aparatele propuse in oferta. Ofertanţii vor prezenta calculele luminotehnice atât în varianta listată (PDF) cât şi intr-un format care să permită reluarea şi verificarea acestora (ex *.evo), kitul de instalare al programului de calcul utilizat (ex Dialux Evo min 12.0), fişierele sursă in format *.uld ale fiecărui calcul luminotehnic prezentat şi fişierul luminotehnic pentru fiecare tip de aparat de iluminat folosit în calcule, pentru ca autoritatea contractantă să aibă posibilitatea verificării calculelor şi corespondenţa dintre datele de intrare solicitate şi îndeplinirea parametrilor luminotehnici, conform cu standardul SR EN 13201/2015”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că ULD înseamnă Unified Luminaire Data File şi este o terminaţie ca doc, docx, jpg etc. doar că este specifică sistemelor de iluminat. Poate fi vizualizat pe windows. The ULD fişier conţine date despre specificaţiile de iluminare ale unui corp de iluminat, cum ar fi descrierea de prindere, imaginea de prindere, fluxul luminos, consumul de energie, precum şi un model 3D pentru vizualizare. Asfel că raportat la contractul ce face obiectul achiziţiei de faţă, utilizarea de elemente specific domeniului de activitate şi specific domeniului lucrării ce se execută nu poate fi catalogată drept restrictivă. Reținând faptul că în cadrul cerinței criticate se regăsește și scopul pentru care a fost impusă o astfel de solicitare și anume: „pentru ca autoritatea contractantă să aibă posibilitatea verificării calculelor şi corespondenţa dintre datele de intrare solicitate şi îndeplinirea parametrilor luminotehnici”, coroborat cu faptul că în argumentația sa contestatorul nu a demonstrat caracterul restrictiv al cerinței, știut fiind că formatul .uld este un format sigur garantat care nu permite modificarea distribuțiilor luminoase după bunul plac al ofertanților, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei, costurile suplimentare invocate de contestatoare urmând a se regăsi în cadrul propunerii financiare. Ultima critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței restrictive prin care se impune consumul anual. În Caietul de sarcini, la punctul 4.3.4 Evaluarea energetică a situației propuse, autoritatea contractantă a menționat, printre altele, următoarele: „Componenta sistemului de telegestiune va funcționa in regim de 100 % pentru un număr de 1900 ore, iar pentru un număr de 2250 ore aparatele vor fi dimate in regim de 70 % a fluxului luminos. Calculele pentru Indicatorul Energia Specifică se vor realiza fără a se lua în considerare efectul sistemului CLO. Consumul anual nu va depăși valoare de 242,6 MWh/an”. Pagina 51 din 58

În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a menționat în esență următoarele: - Prin achiziția de faţă se implementează un sistem eficient de iluminat public care are ca scop printre altele şi consumul redus de resurse. De aceea, în caietul de sarcini, la punctual 4.3.4 autoritatea contractantă a indicat calculul pentru evaluarea energetică a situației propuse de către ofertant; - Evaluarea se face pe calcul concret, raportat la proiectul UAT Broșteni , astfel încât să fie posibilă verificarea şi aplicarea factorului de evaluare nr. 2, astfel cum este indicat în fișa de date. Analizând prevederile Fișei de date a achiziției, Consiliul reține că în cadrul criteriului de atribuire „Cel mai bun raport calitate – preț”, autoritatea contractantă a menționat următorul factor de evaluare: „Eficiența energetică a proiectului”, Componenta tehnica 30%, Punctaj maxim factor: 30. Algoritmul de calcul al acestui factor de evaluare este următorul: „Ofertanții vor calcula coeficientul De pentru fiecare stradă/bulevard prezente în proiect. Modalitatea de calcul a De este cea prezentată în standardul SR EN 13201/2015, astfel: Ofertanții au obligația să calculeze și să completeze rezultatele obținute, pentru: - puterea instalată a fiecărui aparat; - puterea instalată a modului de telegestiune pentru aparat; - total putere instalată pentru fiecare stradă; - valoarea calculată pentru consumul de energie la funcționarea 100% și pentru treptele de dimming; - valoarea calculată pentru Indicatorul Energia Specifică (De), după formula: * A se vedea Caietul de Sarcini unde: P j = puterea instalației asociată perioadei de timp j (SR-EN 13201- 2), in [W]; t_j = durata de timp din parcursul uni an în care este utilizată puterea P j in (h) A = aria suprafeței iluminate, m2 - calculată conform informațiilor din fișa străzilor atașată m = numărul de combinații între putere și intervale de timp Pentru dispunerea unilaterală P j= 1*P unitara Pentru dispunerea bilaterală P j= 2*P unitara P unitara = P aparat de iluminat + P sistem de control/aparat Componenta sistemului de telegestiune va funcționa în regim de 100% 1900h si in regim de 70% 2250h. Pentru a permite verificarea facilă a rezultatelor, tabelul se va transmite în format xls. Pagina 52 din 58

1. Se va considera cea mai bună ofertă, oferta care are cea mai mică valoare a coeficientului De însumat – 30 puncte 2. Pentru restul Ofertelor admisibile, punctajul se va calcula utilizând următoarea formulă: Pe ofertant = (Et min / Et ofertant) * 30 puncte Et ofertant – eficiența energetică obținută prin De insumat conform ofertei “n” Et min – eficiența energetică e însumat conform celei mai bune oferte Pe – punctaj eficiență energetică oferta “n” Se evaluează doar ofertele care îndeplinesc parametrii luminotehnici solicitați. Ofertele care nu îndeplinesc în integralitate (pentru fiecare situație tip) parametrii luminotehnici solicitați se descalifică. Totodată, ofertanții trebuie să țină cont de consumul de energie în sistemul de iluminat public max. 242,60 MWh și să se încadreze pe nivelele de luminanță pe clasele de iluminat M2-M5, P1,C2- C4 . Ofertele care depășesc puterea maximă instalată totală și consumul de energie maxim vor fi declarate neconforme”. Analizând susținerile contestatoarei, Consiliul le apreciază ca speculative, aceasta nu demonstrează că valoarea stabilită de autoritatea contractantă de 242,6 MWh/an este eronată/restrictivă, limitându-se la a face simple afirmații nedovedite. Este de netăgăduit faptul că un consum mai mic de energie electrică atrage costuri mai mici de utilizare și beneficii din punct de vedere al protecției mediului, prin achiziția de față autoritatea contractantă urmărind să implementeze un sistem eficient de iluminat public care are ca scop printre altele şi consumul redus de resurse, obiectul prezentei proceduri de atribuire fiind „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: «(...)”. În cadrul Strategiei de contractare, autoritatea contractantă a menționat că „Realizarea proiectului privind „EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORAŞUL BROSTENI, JUDEŢUL SUCEAVA" - ETAPA 1 are ca obiectiv principal reducerea consumului de energie electrică, al emisiilor de C02 şi implicit scăderea puterii instalate totale şi ameliorarea securităţii, siguranţei şi confortului cetăţenilor pe timp de noapte, prin aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative şi calitative din prescripţiile SR-EN 13201/2015 în Oraşul Brosteni În baza proiectului tehnic aprobat, aceasta investiţie face obiectul contractului de finanţare încheiat nr. 421/F/GES/l 8.12.2023 de Administraţia Fondului pentru Mediu şi Oraşul Brosteni în cadrul Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public”. În raport de dispozițiile documentației de atribuire, ofertanții au obligația de a realiza calculul pentru evaluarea energetică a soluției propuse, fiind impusă o limitare firească (dat fiind obiectivul proiectului) în ceea ce privește consumul maxim anual (242,6 MWh/an). Față de cele anterior menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Pagina 53 din 58

Referitor la practica CNSC invocată de părți, Consiliul o apreciază ca lipsită de relevanță, având în vedere, pe de o parte, faptul că situațiile nu sunt identice, fiecare speță în parte având specificul său şi un anumit probatoriu administrat de părţi, iar, pe de altă parte, faptul că în dreptul românesc, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept. Luând în considerare cele mai sus menționate, Consiliul constată că unele critici ale contestatoarei sunt întemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestaţia formulată de (...) şi va obliga autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, Consiliul va respinge restul criticilor contestatoarei. Cererea subsidiară de anulare a procedurii va fi respinsă, având în vedere că procedura de atribuire este suspendată astfel că implementarea măsurilor de remediere dispuse este posibilă. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 7.140 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: Pagina 54 din 58

„Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea (...), motiv pentru care Consiliul apreciază că, în speță, se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 7.140 lei și reprezintă onorariu avocat (...), dovedite cu factura SD0225/22.05.2025 și achitate prin intermediul Unicredit Bank la data de 23.05.2025. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 1.800 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de avocat (...), Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 7.140 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la CNSC, apreciază că respectiva sumă trebuie redusă. Astfel, având în vedere faptul că, așa cum s-a reținut prin considerente, unele critici ale contestatoarei s-au dovedit a fi nefondate, în temeiul art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă („Instanța poate, Pagina 55 din 58

chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său”), cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea prezentei contestații, va fi admisă, în parte. În acest sens, în temeiul prevederilor legale enumerate anterior, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.800 lei și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 5.340 lei reprezentând cheltuieli disproporționate (conform dispozițiilor legale citate anterior). Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienții lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 7.140 lei, la suma de 1.800 lei, este în concordanță cu munca depusă de avocat, complexitatea cauzei și numărul criticilor admise. În condițiile art. 451 Cod procedură civilă, contestatorul este îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020 prin care s-au statuat următoarele: „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată Pagina 56 din 58

reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea (...) cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 5.340 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestaţia formulată de (...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Obligă autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, respinge restul criticilor contestatoarei și cererea subsidiară de anulare a procedurii. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea (...) cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 5.340 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 57 din 58

Redactat în 4 exemplare originale, conține 58 pagini. Pagina 58 din 58