Decizie CNSC 1858/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1858 /C4/1781; 2200 Data: 02.07.2025 I. Prin contestația nr. 131890/19.05.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 32685/20.05.2025 (dosar nr. 1781/2025), formulată de SC UBITECH CONSTRUCȚII SRL, cu sediul în București, Splaiul Unirii nr. 165, TN Offices 02, etaj 8, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J2019013056405, CUI RO35049422, reprezentată legal de Adrian-Dorel Grigore (Copraag Admin SRL) – administrator și convențional de către „MUȘAT & ASOCIAȚII” S.p.a.r.l., cu sediul în București, B-dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, împotriva documentației de atribuire elaborată de ADMINISTRAȚIA SPITALELOR ȘI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREȘTI, cu sediul în București, str. Sfânta Ecaterina nr. 3, sector 4, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție de lucrări construcții în cadrul proiectului „Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia", s-a solicitat: 1) Suspendarea procedurii de atribuire, până la data soluționării contestației; 2) Obligarea autorității contractante la modificarea, în parte, a documentației de atribuire și eliminarea/amendarea factorilor de evaluare nejustificați și nelegali; 3) în subsidiar, în măsura în care nu vor putea fi adoptate măsurile de remediere, anularea procedurii de atribuire. II. Prin contestația nr. 132093/13.06.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 39349/16.06.2025 (dosar Pagina 1 din 3

nr. 2200/2025), formulată de SC UBITECH CONSTRUCȚII SRL, cu datele de identificare mai sus menționate, reprezentată legal de Adrian-Dorel Grigore (Copraag Admin SRL) – administrator și convențional de către „MUȘAT & ASOCIAȚII” S.p.a.r.l., cu sediul în București, B-dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, împotriva eratei din data de 05.06.2025 și a răspunsului consolidat nr. 2 publicat în SEAP în data de 10.06.2025, emise de autoritatea contractantă ADMINISTRAȚIA SPITALELOR ȘI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREȘTI, în cadrul aceleiași procedurii de atribuire, s-a solicitat: - Suspendarea procedurii de atribuire, conform art. 22 din Legea până la soluționarea contestației. (i) Obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere care se impun, respectiv: 1. la anularea clarificării/eratei generate automat ca urmare a extinderii din data de 05.06.2025 și la anularea în parte a răspunsului consolidat nr. 2 din data de 10.06.2025, respectiv eliminarea prelungirii insuficiente a termenului de depunere a ofertelor cu doar 7 zile (i.e., până la data de 23.06.2025), astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestații. 2. la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor cu 30 zile. În fiecare dintre cazurile de la (1)-(2) de mai sus, cu obligarea autorității contractante de a publica un anunț de tip erată prin care să aducă la cunoștință operatorilor economici modificările respective și stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor. Prin Încheierea nr. 1883/C4/1781 din data de 26.05.2025, Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, pe care l-a respins ca nefondat. Prin Încheierea nr. 2236/C4/2200 din data de 20.06.2025, Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, pe care l-a respins ca nefondat.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondate, cele două contestații formulate de SC UBITECH CONSTRUCȚII SRL (dosarele nr. 1781/2025 și nr. 2200/2025), în contradictoriu cu autoritatea contractantă ADMINISTRAȚIA SPITALELOR ȘI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREȘTI Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 3

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale, conține 19 (nouăsprezece) pagini.

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... /.../....; .... Data: .... I. Prin contestația nr. .../....., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. .../... (dosar nr. .../.....), formulată de ....cu sediul în ....i, ........ nr. ...., ... ... ..., ... ., ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ..., CUI ...., reprezentată legal de ....-... .... (... ... ...) – administrator și convențional de către „....” ..... cu sediul în București, B-dul ... nr... .. ... împotriva documentației de atribuire elaborată de ...., cu sediul în București, str. … .. nr. … sector … în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică având ca obiect „….", s-a solicitat: 1) Suspendarea procedurii de atribuire, până la data soluționării contestației; 2) Obligarea autorității contractante la modificarea, în parte, a documentației de atribuire și eliminarea/amendarea factorilor de evaluare nejustificați și nelegali; 3) în subsidiar, în măsura în care nu vor putea fi adoptate măsurile de remediere, anularea procedurii de atribuire. II. Prin contestația nr. ..../..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. .../.. (dosar nr.....), formulată de ....cu datele de identificare mai sus menționate, reprezentată legal de ... . ..SRL) – administrator și convențional de către „....” ... cu sediul în ..., B-dul ..r nr. .., ..., împotriva eratei din data de ... și a răspunsului consolidat nr. 2 publicat în SEAP în data de ..., emise de autoritatea contractantă ...., în cadrul aceleiași procedurii de atribuire, s-a solicitat: Pagina 1 din 18

- Suspendarea procedurii de atribuire, conform art. 22 din Legea până la soluționarea contestației. (i) Obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere care se impun, respectiv: 1. la anularea clarificării/eratei generate automat ca urmare a extinderii din data de .. și la anularea în parte a răspunsului consolidat nr. 2 din data de ..., respectiv eliminarea prelungirii insuficiente a termenului de depunere a ofertelor cu doar ... (i.e., până la data de ...), astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestații. 2. la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor cu 30 zile. În fiecare dintre cazurile de la (1)-(2) de mai sus, cu obligarea autorității contractante de a publica un anunț de tip erată prin care să aducă la cunoștință operatorilor economici modificările respective și stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor. Prin Încheierea nr. ../../.... din data de .., Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, pe care l-a respins ca nefondat. Prin Încheierea nr. ../.../.... din data de ..... Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, pe care l-a respins ca nefondat. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile formulate de ....ce are ca obiect adoptarea măsurilor de remediere precizate mai sus. I. Prin prima contestație (dosar nr. ..../.....), .... critică modul de aplicare a criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, susținând că acesta este eludat prin alegerea factorului de evaluare „componenta financiară" cu o pondere de ... iar pentru restul de ..... impunerea unei garanții suplimentare. Astfel, consideră că punctajul factorilor de atribuire nu a fost alocat în mod corespunzător, întrucât, în practică, criteriul de atribuire aplicat nu reflectă principiul „cel mai bun raport calitate-preț”, alocarea unui procent atât de ridicat, de 80%, pentru factorul „preț” indică, de fapt, că selecția s-a bazat preponderent pe prețul cel mai scăzut, fapt ce încalcă legislația achizițiilor publice și Directiva 24/2014/EU. În conformitate cu art. 187 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul categoriilor de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale, or prezenta procedură are ca obiect execuția de lucrări. De asemenea, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere inclusiv prevederile art. 187 alin. (31) din Legea nr. 98/2016, care nu permit utilizarea criteriului prețul cel mai scăzut în situația în care Pagina 2 din 18

achiziționează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului depășește pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege. Așadar, din interpretarea textelor de lege mai sus menționate, reies în mod clar situațiile care nu permit autorității contractante utilizarea costului cel mai scăzut/prețului cel mai scăzut drept criterii de atribuire, prezenta procedură nefiind încadrabilă în aceste situații limitativ și expres reglementate. Prin art. 32 alin. (1) și (6) din HG nr. 395/2016, se stabilește că, „ în cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate- preţ» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul”, iar potrivit alin. (6) „criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor- cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. Așadar, în prezenta procedură autoritatea nu putea impune un factor de evaluare preț care să aibă o pondere mai mare de 40%, însă în documentația de atribuire este impus un factor de evaluare preț cu o pondere dublă față de maximul permis (80%). Totodată, așa-zisul factor de evaluare tehnic, reprezentat prin „garanția suplimentară a lucrărilor”, care are o pondere de 20%, nu are în realitate un caracter calitativ propriu-zis, fiind doar o extensie temporală a garanției minime impuse prin caietul de sarcini. Această extensie este cuantificabilă în termeni financiari, asumat de ofertant pentru acoperirea unei perioade mai lungi de răspundere și garantare. Nu se evaluează efectiv nici capacitatea tehnică de a susține această garanție, nici performanța execuției, nici soluții constructive superioare sau inovații care ar justifica o diferențiere calitativă între oferte. În consecință, presupusul factor tehnic se reduce la o simplă ofertare a unui număr de luni suplimentare, convertibil tot în componentă financiară, ceea ce înseamnă că în prezenta procedură nu se evaluează o dimensiune reală a calității. Prin urmare, nu există un echilibru veritabil între calitate-preț în structura actuală a criteriilor de atribuire. Atât componenta principală (prețul — 80%), cat și așa zisa componentă tehnică (garanția suplimentară — 20%) sunt legate exclusiv de aspecte financiare, fără nicio evaluare efectivă a performanței tehnice, a durabilității soluțiilor propuse sau a valorii adăugate din punct de vedere profesional. Această abordare deturnează complet criteriul legal „cel mai bun raport calitate-preț", care presupune o comparație între oferta financiară și calitatea tehnică intrinsecă a propunerilor tehnice. În lipsa oricărui element tehnic veritabil, autoritatea contractantă nu face decât să aplice mascat criteriul „prețul cel mai scăzut", ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a dispozițiilor legale și un viciu major de legalitate al procedurii. Drept urmare, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității Pagina 3 din 18

contractante la adoptarea măsurilor de remediere, prin revizuirea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț" și a factorilor de evaluare, după cum urmează:  modificarea ponderii factorului „preț", în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (6) din HG nr. 395/2016, prin stabilirea unei ponderi maxime de 40%;  introducerea unor factori de evaluare tehnici, clari, relevanți măsurabili, care să reflecte în mod real nivelul de calitate și performanță tehnică al ofertelor și să permită o evaluare bazată pe criterii de calitate/performanță. În subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că deficiențele sesizate nu pot fi remediate prin măsuri de remediere, fără a aduce atingere principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, petenta solicită anularea procedurii, în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) d) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea mai arată că cerințele de participare contestate, suplimentar criticilor învederate mai sus, încalcă prevederile europene, impunându-se aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene. În ceea ce privește contestația formulată de .... împotriva documentației de atribuire elaborată de ...., ce formează obiectul dosarului nr. ../... sintetizată mai sus, detalierea integrală a argumentelor prezentate în susținerea acesteia se regăsește în fișierul ....., postat de către autoritate în SEAP la data ..., în cadrul documentelor asociate anunțului simplificat .../..., astfel că nu se justifică reproducerea acestora în integralitate în cuprinsul deciziei, din moment ce acestea pot fi vizualizate liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Desigur, susținerile vor fi avute în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 24 din legea remediilor), pe fondul suprapunerii pe rol a mai multor dosare, inclusiv de complexitate notabilă, nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă în considerente a tuturor susținerilor părților. Cu adresa nr. .../..., înregistrată la Consiliu sub nr. .../...., autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere cu privire la contestație, prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată. Autoritatea contractantă arată că dispozițiile legale incidente sunt: art. 187 alin. (3) și (6) din Legea nr. 98/2016, precum și dispozițiile art. 32 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016, iar în concordanță cu acestea a ales drept criteriu de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Aceasta mai susține că prevederile invocate permit utilizarea criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, să stabilească ponderi proporționale în funcție de specificul contractului, în măsura în care se respectă principiile transparenței, tratamentului egal și proporționalității. Contrar susținerilor contestatorului, în speță (contract de lucrări), dispozițiile legale din domeniul achizițiilor publice nu impun o limitare procentuală a componentei financiare (prețul) din criterilor de atribuire. Pagina 4 din 18

Așadar, ponderea de 40%, alocată factorului preț, la care se face referire în contestație, nu este aplicabilă speței de față. Astfel, subliniază că din coroborarea dispozițiilor art. 32 alin. (6) din HG nr. 395/2016 cu dispozițiile art. 187 alin. (8) din Legea 98/2016, reiese că ponderea de 40% alocată factorului preț se aplică categoriilor de contracte de achiziție publică de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale. Autoritatea contractantă învederează că autoarea contestației extrage din textul invocat mai sus doar sintagma de „contracte de achizifie publică de lucrări", omițând că legiuitorul a inserat mențiunea ca acestea să aibă ca obiect servicii intelectuale. Așadar, legiuitorul a avut în vedere contractele complexe, de execuție lucrări și servicii de proiectare (servicii intelectuale). Prin urmare, autoritatea contractantă stabilește criteriile și factorii de evaluare, în funcție de obiectul contractului, iar în cazul contractelor de lucrări ce nu implică servicii intelectuale, componenta financiară poate avea o pondere mai mare de 40%. Aceasta subliniază că, în speță, achiziția publică nu vizează servicii intelectuale (proiectare, consultanță, studii etc.), ci strict execuția de lucrări, iar nivelul de diferențiere tehnică între operatori este limitat, ceea ce face ca prețul să fie un factor determinant în eficiența utilizării fondurilor publice. Mai mult arată că, în practică, CNSC a reținut că pentru contracte de execuție lucrări prețul poate avea o pondere de 80%, atâta timp cât documentația este fundamentată și nu implică discriminare sau practici netransparente. În ceea ce privește garanția suplimentară, învederează că aceasta este un factor obiectiv de calitate. Astfel, garanția suplimentară a lucrărilor, ca factor de evaluare, cu o pondere de 20%, reflectă angajamentul ofertantului pentru performanță durabilă și controlul riscurilor postexecuție, contribuind direct la calitatea execuției pe termen lung. Totodată, aceasta completează componenta financiară și oferă un criteriu suplimentar de diferențiere între oferte, fiind un element de calitate justificabil și eficient. Autoritatea contractantă apreciază că societatea contestatoare nu oferă argumente în susținerea motivului pentru care consideră că o pondere de 20% nu ar avea „un caracter calitativ propriu-zis, fiind doar o extensie temporală a garanției minime impuse prin caietul de sarcini". Aceasta mai susține că ponderea a fost determinată luându-se în considerarea faptului că achizitorul este interesat ca operatorii economici participanți la procedură să ofere o garanție cât mai mare a lucrărilor. În acest mod, autoritatea achizitoare se asigură că operatorul economic declarat câștigător al procedurii va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că lucrările propriu-zise se vor realiza la cele mai înalte standarde de calitate. În cazul în care ofertanții vor oferi o garanție peste cea minimă prevăzută de lege, aceștia vor avea tot interesul să realizeze un proiect de calitate și să execute lucrările solicitate de autoritatea contractantă la standarde cât mai înalte, în caz contrar trebuind să suporte, din surse proprii, lucrările de remediere. Pagina 5 din 18

Având în vedere că autoritatea contractantă nu va obține un avantaj imediat prin utilizarea factorului de evaluare «perioada de garanție a lucrărilor», ci un avantaj în timp, prin obținerea certitudinii că lucrările realizate și vor fi acoperite de garanție, nu va mai trebui să investească bani publici pentru remedierea lor, astfel că a stabilit o pondere a acestui factor de evaluare de 20%. Astfel, operatorii economici participanți la procedură vor tinde să oferteze perioada de garanție maximă solicitată de autoritatea contractantă pentru a obține punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare. În susținerea afirmațiilor de mai sus, autoritatea contractantă solicită Consiliului să aibă în vedere Ordinul ANAP nr. 840/2024, privind aprobarea listelor de verificare aferente exercitării controlului de calitate și regularitate al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor cadru de achiziție publică/sectoriale/concesiune anexele acestuia. Din analiza acestuia rezultă că, în cazul contractelor de lucrări, ANAP nu are în vedere incidența art.32 alin. (6) din HG nr. 395/2016, care printre altele, stabilește obligativitatea ponderii prețului de 40%, aceasta fiind analizată de către ANAP în cazul contractelor de servicii intelectuale. În consecință, autoritatea contractantă consideră că a acționat în deplină conformitate cu cadrul procedural metodologic, folosind lista de verificare indicată de ANAP, pentru a asigura conformitatea documentației. În replică, cu adresa nr. .../... înregistrată la Consiliu cu nr. ../.... contestatoarea a formulat și depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea apărărilor și considerentelor expuse în punctul de vedere exprimat de autoritatea contractantă și admiterea contestației astfel cum a fost formulată și motivată, pentru considerente similare celor exprimate în susținerea contestației. II. Prin cea de-a doua contestație (dosar nr. .../...), .... critică prelungirea insuficientă a termenului de depunere a ofertelor, prin erata din data de ..., având în vedere că prin răspunsurile consolidate nr. 1 din ... și nr. 2 din ...., autoritatea contractantă a transmis un volum semnificativ de documente esențiale pentru elaborarea ofertelor: caiete de sarcini suplimentare, liste de cantități, planșe tehnice, cerințe noi privind propunerea financiară și tehnică (inclusiv obligativitatea unui Grafic Gantt fizic și valoric detaliat), volumul acestor documente depășind 100 MB și cuprinde informații care transformă substanțial structura ofertei ce trebuie depusă. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a dispus o prelungire a termenului de depunere a ofertelor cu doar... zile, perioadă considerată „vădit insuficientă” și „disproporționată în raport cu amploarea și complexitatea informațiilor noi”. .... arată că un astfel de termen nu permite operatorilor economici să parcurgă analiza necesară, să formuleze eventuale cereri suplimentare de clarificări și să integreze corespunzător noile cerințe în propunerile tehnice și financiare. Această practică contravine obligației impuse de art. 153 alin. (1) lit. b) din Legea 98/2016, conform căreia autoritatea contractantă are obligația (nu Pagina 6 din 18

facultatea) de a prelungi termenul de depunere în cazul modificării semnificative a documentației de atribuire. 2. Gestionarea deficitară a listelor de cantități – risc major pentru conformitatea ofertelor Autoritate a fost notificată în mod repetat cu privire la multiplele neconcordanțe și contradicții din listele de cantități (Formularele F3 și F4), cum ar fi diferențe între dimensiunile echipamentelor (ex. lifturi, radiatoare, stații de dedurizare) sau articole dublate. În loc să ofere o variantă coerentă și revizuită a listelor, autoritatea s-a limitat la răspunsuri punctuale, lăsând la latitudinea ofertanților să interpreteze modul de ofertare. Această situație „creează un risc major de întocmire a unor oferte neconforme, incomplete sau incomparabile, încălcând principiul tratamentului egal și îngreunând evaluarea obiectivă a ofertelor”. Operatorii economici sunt astfel puși în situația de a opera manual corecturi și reconcilierea datelor contradictorii într-un termen insuficient (doar 7 zile), ceea ce sporește exponențial riscul de erori și excludere pe criterii nejustificate. 3. Încălcarea obligației legale de prelungire a termenului de depunere a ofertelor Conform art. 153 alin. (1) lit. b) din Legea 98/2016 și art. 55 din HG 395/2016, modificările semnificative ale documentației de atribuire impun prelungirea termenului pentru depunerea ofertelor. .... subliniază că transmiterea documentelor suplimentare (105 MB de informații esențiale) cu mai puțin de două săptămâni înainte de termenul limită de ofertare a generat o modificare substanțială a documentației, iar decizia autorității contractante de a acorda doar ... zile suplimentare este nelegală și contravine spiritului legii. Se arată că „legislatorul nu a dorit o prelungire formală, arbitrară și ineficientă, ci una reală, care să permită ofertanților să elaboreze oferte conforme și competitive”. Solicitarea .... este de prelungire a termenului cu cel puțin.... de zile, termen considerat rezonabil în raport cu volumul și complexitatea modificărilor aduse. 4. Încălcarea principiului tratamentului egal – avantaj neloial pentru proiectant. .... semnalează că proiectantul inițial al lucrării, desemnat în urma unei proceduri anterioare, a avut acces complet la documentația tehnică detaliată (inclusiv listele de cantități și planșele tehnice) și beneficiază de un avantaj competitiv nejustificat. În schimb, ceilalți operatori economici au primit aceste informații esențiale cu doar câteva zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor. Acest fapt „înfrânge flagrant principiul tratamentului egal și creează un cadru procedural viciat, cu potențial de anulare a procedurii sau de contestare ulterioară a rezultatului atribuirii”. 5. Încălcarea principiilor dreptului Uniunii Europene Prin refuzul de a prelungi perioada de depunere cu un termen rezonabil, autoritatea contractantă a nesocotit principiile consacrate de Directiva 2014/24/UE (art. 47, Anexa VIII): transparență, Pagina 7 din 18

proporționalitate, tratament egal și concurență loială). .... arată că autoritatea contractantă avea nu doar o marjă de apreciere, ci și o obligație imperativă de a asigura respectarea acestor principii, inclusiv prin prelungirea termenului pentru ca operatorii economici să aibă „timp optim de analiză și integrare a noilor cerințe”. Nerespectarea acestor principii afectează încrederea legitimă a operatorilor economici și încalcă obligația de prioritate a dreptului Uniunii Europene în fața normelor naționale incompatibile. După depunerea fiecărei contestații, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunilor în cuantum de ... lei pentru fiecare contestație, prin consemnarea la .... – Sucursala ... a sumei respective, conform recipiselor de consemnare nr. .... din ... și, respectiv nr. .... din .., aferente contestațiilor formulate împotriva procedurii organizată de ..... Cauțiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă, .... a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «...."», prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. .../...., împreună cu documentația de atribuire aferentă. Valoarea estimată a contractului este de .....,... lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind „....”, cu factorii de evaluare prețul ofertei – pondere 80% și garanția suplimentară a lucrărilor – pondere 20%. I. Împotriva documentației de atribuire, respectiv a factorilor de evaluare și a ponderii acestora, .... a formulat prima contestație (dosar .../...), solicitând: « - modificarea ponderii factorului „preț”, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (6) din HG nr. 395/2016, prin stabilirea unei ponderi maxime de 40%; - introducerea unor factori de evaluare tehnici, clari, relevanți măsurabili, care să reflecte în mod real nivelul de calitate și performanță tehnică al ofertelor și să permită o evaluare bazată pe criterii de calitate/performanță.” Potrivit art. 32 alin. (6) din HG nr. 395/2016: „(6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%.” Totodată, art. 187 alin. (8) din HG nr. 395/2016 prevede: „8) Cu excepţia aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare prevăzută la art. 104 alin. (1) lit. b), autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a) categoriilor de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale; b) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de proiectare şi execuţie sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport Pagina 8 din 18

transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene; c) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă.” Conform definiției de la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, contractul de achiziţie publică de lucrări este definit ca fiind „contractul de achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei lucrări; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării lucrării”. Așadar un contract de lucrări poate cuprinde doar execuția de lucrări sau poate cuprinde atât execuția de lucrări și partea de proiectare a acestora. Consiliul reține că obiectul contractului în cauză cuprinde doar componenta de lucrări, care se vor efectua în baza unui proiect anterior, prin urmare nu cuprinde și componenta de servicii de proiectare. Or, art. 32 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborat cu art. 188 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016, incident speței de față, prevede ca ponderea alocată factorului de evaluare „preț” să nu fie mai mare de 40%. Pentru contractele exclusiv de lucrări, fără servicii de proiectare, nu există o astfel de limitare. Consiliul nu poate reține susținerea contestatoarei, formulate împotriva evidenței, potrivit căreia criteriul de atribuire este, în fapt, „prețul cel mai scăzut”, atâta timp cât se utilizează criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate preț”, cu factorii de evaluare prețul ofertei – pondere 80% și garanția suplimentară a lucrărilor – pondere 20%. Nu poate reține nici susținerea potrivit căreia factorul de evaluare „garanția suplimentară a lucrărilor – pondere 20%” nu este un element de calitate, ci „doar o extensie temporară a garanției minime impusă prin caietul de sarcini”, fiind „cuantificabilă în termeni financiari”. Este evident că acest factor de evaluare este un factor de calitate, menit să avantajeze ofertanții care folosesc materiale de calitate, tehnologie avansată și personal calificat și experimentat, care să permită ofertarea unei garanții suplimentare a lucrărilor. Contrar susținerilor contestatoarei, potrivit cărora nu se evaluează capacitatea tehnică de a susține o astfel de garanție suplimentară, la pct. II.2.5 Criterii de atribuire din fișa de date cu privire la componenta tehnică - garanția suplimentară a lucrărilor se precizează: „Garanția va fi fundamentată din punct de vedere tehnic, logistic și a resurselor prevăzute în ofertă, de natură să asigure satisfacerea cerințelor din caietul de sarcini. În aceste sens, autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a analiza și verifica conformitatea termenului ofertat din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către operatorii economici a cerințelor solicitate prin Caietul de sarcini, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nesustenabile/care nu pot fi fundamentate. Nedemonstrarea si neargumentarea (prin prezentarea unui plan de asigurare a garanției, real, credibil, detaliat pe sarcini care revin autorității contractante și sarcini care revin executantului), va duce la acordarea unui punctaj 0 la acest criteriu. Ofertantul va depune împreună cu oferta tehnică: Pagina 9 din 18

- Declarație pe propria răspundere privind garanția minimă și garanția extinsă. - Plan de asigurare a garanției.” Așadar, simpla susținere privind o garanție suplimentară nu va fi luată în considerare, ofertanții fiind obligați pentru a obține punctaj la acest factor de evaluare să prezinte un plan de asigurare a garanției credibil, bazat pe elementele propunerii tehnice, inclusiv al logisticii și resurselor prevăzute în aceasta. Este evident că o perioadă de garanție suplimentară celei minime de 60 de luni are legătură directă cu obiectul contractului de construcție a unei clădiri cu scop medical, și reprezintă un avantaj pentru autoritatea contractantă, care în perioada de 1-2 ani de garanție suplimentară nu mai cheltuiește bani cu întreținerea/reparațiile necesare. Acest fapt este în deplină concordanță cu prevederile art. 32 alin. (8) și din HG nr. 395/2016: (8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. În soluționare, Consiliul are în vedere și justificarea de către autoritatea contractantă a criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare în cadrul strategia de contractare: 3.4 Alegerea şi justificarea criteriului de atribuire şi, după caz, a factorilor de evaluare utilizaţi În conformitate cu prevederile art. 187 alin. 3 litera a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare: Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic in conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractanta are dreptul de a aplica unul dintre urmatoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-pret; b) cel mai bun raport calitate-cost; c) costul cel mai scăzut; d) pretul cel mai scăzut.'''' Autoritatea contractantă a ales să aplice drept criteriu de atribuire cel mai bun raport calitate-pret. deoarece obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are o complexitate ridicată. Se doreşte atât punctarea preţului, cât şi a garanţiei lucrării. în vederea utilizării eficiente a fondurilor, astfel încercându-se obţinerea unui preţ cât mai bun pentru o lucrare de calitate. Denumire factor de evaluare______________________________________________________________________ Preţul ofertei - 80%________________________________________________________________ Algoritm de calcul: Punctajul maxim alocat este de 80 de puncte. Punctajul se acordă astfel: Pagina 10 din 18

a) Pentru valoarea ofertei cu preţul cel mai mic (Pmin), dintre toate ofertele conforme şi admisibile, se acordă punctajul maxim alocat (90); [nota Consiliului – în mod corect, în fișa de date s-a eliminat valoarea incorectă din paranteză „(90)”] b) Pentru celelalte oferte conforme şi admisibile (x), punctajul se calculează cu următoarea formulă de calcul: Punctaj atribuit = [Pmin / P(x)] x 90 [nota Consiliului – în fișa de date valoarea incorectă „90” a fost înlocuită în mod corect cu sintagma „punctaj maxim alocat”]____________________________________________ Garanţia suplementară a lucrărilor - 20%__________________________________________________ Garanţia va fi fundamentată din punct de vedere tehnic, logistic şi a resurselor prevăzute în ofertă, de natură să asigure satisfacerea cerinţelor din caietul de sarcini. în aceste sens, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a analiza şi verifica conformitatea termenului ofertat din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către operatorii economici a cerinţelor solicitate prin Caietul de sarcini, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nesustenabile/care nu pot fi fundamentate. Nedemonstrarea si neargumentarea (prin prezentarea unui plan de asigurare a garanţiei, real, credibil, detaliat pe sarcini care revin autorităţii contractante şi sarcini care revin executantului), va duce la acordarea unui punctaj 0 la acest criteriu. Algoritm de calcul: Punctajul maxim alocat este de 20 puncte şi se acordă astfel: a) Pentru 12 luni de garanţie suplimentară ofertată (faţă de minimul solicitat de 60 luni) se acordă 10 puncte b) Pentru 24 luni de garanţie suplimentară ofertată (faţă de minimul solicitat de 60 luni) se acordă 20 puncte. Notă: - Punctajul vizează perioada de garanţie suplimentara a lucrărilor executate, iar PGL se exprima în luni calendaristice calculate de la data întocmirii procesului - verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi reprezintă perioada de timp cuprinsă între data recepţiei la terminarea lucrărilor şi data recepţiei finale. - Perioada de garanţie tehnică a lucrărilor conform Caietului de sarcini este de minim 60 de luni, în acest sens, se va puncta perioada de garanţie suplimentară. OFERTELE NECONFORME NU VOR PRIMI PUNCTAJ. Modul de departajare al ofertelor: în cazul în care două sau mai multe oferte sunt clasate pe primul loc, cu punctaje egale, departajarea se va face având în vedere punctajul obţinut la factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a ponderilor acestora. În situaţia în care egalitatea se menţine, autoritatea contractantă are dreptul să solicite noi propuneri financiare, şi oferta câştigătoare va fi desemnată cea cu propunerea financiară cea mai mică, conform art. 139 din H.G. 395/2016 Justificare: Alegerea factorilor de evaluare în cadrul prezentei documentaţii de atribuire s-a făcut ţinând cont de prevederile art. 187 alin. ((3A1), art. 188 si art. 189 din Legea 98/2016, aceştia având legătură directă cu obiectul contractului deoarece se referă la lucrările care urmează a fi executate, în orice stadiu al ciclului lor de viaţă. Factorii de evaluare au fost selectati fara a restrânge concurenta, autoritatea contractanta dorind sa obţină lucrări de calitate şi un pret foarte bun. Criteriile şi punctajele aferente acestora, alese de autoritatea contractanta nu duc la distorsionarea rezultatului procedurii. Alegerea factorilor de evaluare s- a făcut ţinând cont de avantajele economice pe care le pot genera aceştia într-un cadru concurenţial. Consiliul constată că atât criteriul de atribuire, cât și factorii de evaluare și ponderea acestora au fost în mod corect și justificat alese de autoritatea contractantă, acestea respectând integral, pe lângă prevederile sus invocate și celelalte prevederi ale legislației achizițiilor publice, respectiv: - Legea nr. 98/2016: Art. 187. - (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Pagina 11 din 18

(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preţ; b) cel mai bun raport calitate-cost; c) costul cel mai scăzut; d) preţul cel mai scăzut. (31) Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1), precum şi în situaţia aplicării procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b). (4) În sensul alin. (3) lit. a) şi b), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. (41) Pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică al căror obiect are impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, autoritatea contractantă va include în cadrul criteriului de atribuire prevăzut la alin. (3) lit. a) şi b) factori de evaluare privind protecţia mediului. (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare. d) ofertantul are la nivel de unitate contract colectiv de muncă încheiat cu o organizaţie sindicală sau îi este aplicabil un contract colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă. (6) În sensul alin. (3) lit. a), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate- preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei. (7) În sensul alin. (3) lit. c), costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă. (8) Cu excepţia aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare prevăzută la art. 104 alin. (1) lit. b), autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a) categoriilor de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale; b) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de proiectare şi execuţie sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene; c) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă. (Nota Consiliului – aliniat citat anterior) (91) Categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduricadru prevăzute la alin. (8) lit. c) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (10) În cazul în care două sau mai multe oferte sunt echivalente, autorităţile Pagina 12 din 18

contractante pot aplica un criteriu suplimentar, de exemplu: combaterea şomajului, ce se va menţiona explicit în anunţul de participare. Art. 188. - (1) Factorii de evaluare prevăzuţi la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produselor sau serviciilor. (3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puţin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuţia procesului de fabricaţie la protecţia mediului; b) lanţul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum. Art. 189. - (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. (3) Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi. Art. 190. - (1) Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei ponderea relativă pe care o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin aplicarea criteriului preţului cel mai scăzut. (2) Ponderile relative prevăzute la alin. (1) pot fi acordate prin raportare la intervale valorice. (3) În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a importanţei. - HG nr. 395/2016 : Art. 32. - (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. (3) În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra nivelului de executare şi a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi şi la organizarea/calificarea şi/sau experienţa respectivului personal. (4) Autoritatea contractantă nu poate folosi organizarea/calificarea şi/sau experienţa personalului desemnat pentru a efectua activităţile contractului, respectiv Pagina 13 din 18

cel precizat la alin. (3), ca parte a procesului de calificare şi selecţie în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract. (5) În cazul în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă stabileşte factori de evaluare de natura celor prevăzuţi la alin. (3), precum şi criteriile de calificare în condiţiile art. 179 lit. g) din Lege, aceste criterii se pot referi doar la calificarea şi experienţa profesională a personalului permanent, în special de conducere, al operatorului economic candidat/ofertant, care este precizat în DUAE, respectiv la alte persoane decât cele desemnate pentru a efectua activităţile contractului în cauză. (6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%. (nota Consiliului - aliniat citat anterior) (61) Categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în sensul art. 187 alin. (8) lit. c) şi alin. (91) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2. (7) «abrogat» Prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6). (8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (nota Consiliului - aliniat citat anterior) (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. (Nota Consiliului – aliniat citat anterior) (10) În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate stabili criterii de atribuire separate şi diferite pentru fiecare lot în parte. Consiliul constată că, astfel, că autoritatea contractantă a stabilit criteriul de atribuire, factorii de evaluare și ponderea acestora fără a încălca prevederile legislației achizițiilor publice, motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, va respinge, ca nefondată, contestația nr. ........, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........ (dosar nr. 1781/2025), formulată de ....în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..... II. Prin cea de-a doua contestație a sa (dosar nr. .../...), .... critică erata publicată în SEAP, prin care s-a decalat data limită de depunere a ofertelor din ... la ..., solicitând decalarea acestui termen cu minimum 30 de zile În motivare, contestatoarea invocă faptul în data de 03.06.2025 au fost încărcate în SEAP un număr de.... documente (fișiere), cu o capacitate de 41 MB și peste 600 pagini, iar la data de ...., au fost încărcate în SEAP încă ... fișiere cu o capacitate de ... Mb și peste ... pagini. Pagina 14 din 18

Totodată între documentele încărcate în SEAP se regăsesc și două răspunsuri consolidate la solicitările de clarificări, prin care se răspunde la sute de întrebări. Contestatoarea susține că în ciuda volumului și complexității considerabile a documentelor precum și a modificărilor din documentația de atribuire prin intermediul solicitărilor de clarificări, decalarea termenului de depunere a ofertelor cu doar 7 zile este vădit disproporționată. Deși a primit această contestație, pe care a publicat-o în SEAP și față de care a formulat punct de vedere la cererea de suspendare a procedurii, autoritatea contractantă nu a formulat și punct de vedere pe fondul contestației, situație în care Consiliul va face aplicarea prevederilor art. 18 alin. 3) din Legea nr. 101/2016 teza I („Lipsa punctului de vedere nu împiedică soluţionarea contestaţiei, în măsura în care s-a făcut dovada comunicării acesteia către autoritatea contractantă”) și va soluționa contestația în lipsa punctului de vedere al autorității contractante. În soluționare, Consiliul are în vedere următoarele prevederi ale Legii nr. 98/2016: „Art. 160. - (1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs.

(2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege. (3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei, indicată potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (2), luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective. (4) Dispoziţiile art. 150 alin. (3) - (6) sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce priveşte răspunsurile la solicitări de clarificări sau informaţii suplimentare. Art. 161. - (1) În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare/de concurs, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3) şi art. 79 alin. (5), înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. Art. 153. - (1) Autoritatea contractantă prelungeşte perioada stabilită în anunţul de participare sau în documentele achiziţiei pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, în următoarele cazuri: Pagina 15 din 18

a) în cazul în care, din orice motiv, informaţiile suplimentare sau răspunsul autorităţii contractante la solicitările de clarificări transmise de către operatorii economici nu sunt transmise în termenele prevăzute la art. 161, deşi clarificările sau informaţiile suplimentare au fost solicitate de operatorul economic în termenul prevăzut în anunţul de participare/simplificat/de concurs; b) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziţiei. (2) Durata prelungirii perioadei stabilite potrivit alin. (1) este proporţională cu volumul şi complexitatea informaţiilor transmise prin clarificări, a informaţiilor suplimentare sau a modificărilor aduse documentelor achiziţiei. (3) Durata prelungirii perioadei prevăzute la alin. (2) nu poate fi mai mică de 6 zile, respectiv 4 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute de art. 74 alin. (3) şi art. 79 alin. (5), respectiv 3 zile la procedura simplificată, respectiv două zile în situaţiile de urgenţă demonstrate corespunzător de autoritatea contractantă prevăzute la art. 113 alin. (10), termene care se calculează de la data transmiterii informaţiilor suplimentare şi până la termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. (4) În cazul în care informaţiile suplimentare nu au fost transmise în timp util sau informaţiile transmise de autoritatea contractantă sunt nesemnificative în ceea ce priveşte elaborarea ofertelor, autoritatea contractantă nu are obligaţia de a prelungi perioada pentru depunerea ofertelor. Consiliul constată că atât din punct de vedere cantitativ, cât și al importanței, documentele publicate în SEAP în data de .... pot fi de natură a modifica destul de semnificativ documentele achiziţiei, astfel încât, în mod corect, prin erata din .... autoritatea contractantă a prelungit termenul de depunere a ofertelor cu 7 zile, în conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) teza I din Legea nr. 101/2016. Astfel, de la momentul publicării în SEAP a acestor documente, respectiv ...., și până la data limită de depunere a ofertelor stabilită prin erata din ...., respectiv ...., există o perioadă de 20 de zile, suficientă potențialilor ofertanți pentru a întocmi și depune oferta, și care este proporțională cu modificările documentației de atribuire și în acord cu prevederile legale invocate anterior. În ceea ce privește răspunsul consolidat publicat în data de ...., Consiliul constată, contrar susținerilor contestatoarei, că prin răspunsurile la clarificări și documentele nou publicate cu această ocazie, documentația de atribuire nu a fost modificată semnificativ. În acest sens, Consiliul a constatat următoarele: - Răspunsul consolidat cuprinde 27 de răspunsuri punctuale pe 20 de pagini; - 8 dintre aceste răspunsuri (cele de la pct. .... .) au fost formulate și în cadrul răspunsului consolidat din data de ...., la cele mai multe dintre ele, autoritatea contractantă nemaireluând răspunsul, ci doar făcând referire la răspunsului consolidat din data de ... Pagina 16 din 18

- 9 dintre acestea (cele de la pct. ...... au fost de confirmare/achiesare/eliminare) a unor prevederi ale documentației de atribuire; - 3 dintre răspunsuri (.....) au vizat prelungirea termenului de ofertare, astfel încât doar 7 dintre răspunsuri au vizat modificarea/completarea sau lămurirea documentației de atribuire. Totodată, Consiliul a constatat cu privire la completarea documentației de atribuire prin răspunsul consolidat din .... că aceasta a constat, exclusiv în publicarea unor fișe tehnice sau în modificarea unor fișe tehnice publicate anterior, care au vizat părți cu relevanță mai redusă în cadrul contractului (instalația de oxigen, ascensoarele), numărul de pagini fiind dublat de faptul că autoritatea contractantă a venit în sprijinul ofertanților publicând aceste fișe atât în format .pdf, cât și în format editabil. Prin urmare, completarea documentației de atribuire cu un număr redus de fișe tehnice nu reprezintă o modificare semnificativă a documentației de atribuire, care să împiedice ofertanții să poată formula și depune oferta în cele ... zile avute la dispoziție de la la data publicării în SEAP a acestor modificări. Chiar și în situația în care aceste modificări introduse prin răspunsul consolidat nr. 2 din ...., ar fi fost de natură să modifice semnificativ documentele achiziţiei, prelungirea de 7 zile a datei de depunere a ofertelor este în conformitate prevederile art. 153 alin. (3) și art. 161 din Legea nr. 98/2016, de la data modificării documentației de atribuire prin acest răspuns consolidat, respectiv .... și până la data depunerii ofertelor, respectiv ..... existând o perioadă de 13 zile, respectându-se, astfel prevederile legislative invocate anterior. Mai mult, în cadrul acestei proceduri, .... este singurul potențial ofertant care s-a plâns de termenul scurt avut la dispoziție pentru depunerea ofertei, în acest timp depunându-se și deschizându-se un număr de 5 oferte.. Astfel, conform declarației de participare publicată în SEAP în data de ...., au depus oferte 5 ofertanți, cuprinzând un număr total de 38 operatori economici participanți la procedură, în diverse calități: de ofertanți, asociați sau subcontractanți, care au fost în măsură să întocmească documentele în vederea participării la procedură. În consecință, constatând că autoritatea contractantă a decalat data de depunere a ofertelor cu respectarea principiului proporționalității și a legislației achizițiilor publice incidente, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația nr. .../...., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ..../..... (dosar nr. ..../....), formulată de ..... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, Pagina 17 din 18

CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondate, cele două contestații formulate de .... (dosarele nr. ....../.....și nr. ..../....), în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... ....... ........ Redactată în ....exemplare originale, conține ...... (...... pagini.

Pagina 18 din 18