Decizie CNSC 1577/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1577 / C7 / 709 Data: 10.06.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată 04.03.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 14061/05.03.2025, URBIOLED SRL, cu sediul în județul Iași, Comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin Administrator Ciotir Ana-Maria și convențional prin Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul în București, Sector 1, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, etaj 1, ap. nr. 3105, unde solicită comunicarea tuturor actelor, (persoana responsabilă cu primirea documentelor fiind Daniela Staicu), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de ORAŞUL BROŞTENI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în str. Bistriței nr. 89, localitatea Broșteni, județul Suceava, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: «Eficientizarea sistemului de iluminat public din orașul Broșteni, județul Suceava» - Etapa 2”, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1159288 din data de 25.02.2025, s-a solicitat: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire; Pagina 1 din 3

- în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. 995/C7/709 din 13.03.2025, s-a respins, ca rămasă fără obiect solicitarea de suspendare a procedurii. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu ORAȘUL BROȘTENI, în calitate de autoritate contractantă. Obligă ORAȘUL BROȘTENI ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentația de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, respinge restul criticilor contestatoarei și cererea subsidiară de anulare a procedurii, ca nefondate. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de URBIOLED SRL cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 6.235 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 3

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1577 / C7 / (...) Data: 10.06.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată 04.03.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 14061/05.03.2025, (...) SRL, cu sediul în județul (...), înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., reprezentată legal prin ... și convențional prin (...), unde solicită comunicarea tuturor actelor, (persoana responsabilă cu primirea documentelor fiind ....), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în (...), în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)”, inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. (...) din data de 25.02.2025, s-a solicitat: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. (...)/C7/(...) din 13.03.2025, s-a respins, ca rămasă fără obiect solicitarea de suspendare a procedurii. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pagina 1 din 76

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertanta (...) SRL critică documentația de atribuire elaborată de către (...), aferentă procedurii menționată în partea introductivă. Astfel, (...) SRL prezintă motivele de fapt și de drept pentru care solicită modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive. 1. Solicită eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - criterii tehnice - componenta tehnică și redistribuirea punctajului către ceilalți factori, având în vedere că acest factor nu prezintă niciun fel de relevanță pentru procedură, neputându-se face vreo diferențiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă și primește și un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare și, în consecință, redistribuirea punctajului. În susținere prezintă extras din fișa de date, cu privire la algoritmul de calcul. Totodată, invocă și jurisprudența CNSC, respectiv Decizia CNSC 79/C2/4054 din 14.01.2025, rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC 2647/C5/2855 din 10.11.2023. 2. Cu privire la cerința restrictivă privind proba practică, solicită: a) în principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că vorbim despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar în caietul de fișele tehnice. În prezenta procedură, cerința nu se regăsește în anunțul de participare, ci doar în proiectul tehnic; b) în subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia; c) proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică care implică, Pagina 2 din 76

inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare; d) un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă și din faptul că autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016 prin care se impune ca documentaţia să fie clară și completă. Realizarea probei practice implică și prezentare mostrelor, această cerință fiind indicată, exclusiv, în cuprinsul caietului de sarcini/fişelor tehnice, ci nu în anunțul de participare simplificat. În considerarea dispozițiilor art. 179 litera I) din Legea nr. 98/2016, solicitările de mostre (de către achizitor) au natura unor cerințe care să probeze capacitatea tehnică a ofertantului de a executa viitorul contract, și nu conformitatea produselor propuse cu cerințele de la nivelul fișelor tehnice. Or, normele de aplicare a Legii, aprobate prin HG nr. 395/2016, interzic includerea criteriilor de calificare în conținutul caietului de sarcini sau a documentelor descriptive, sub sancțiunea neluării lor în seamă (fiind considerate clauze nescrise), prin art. 30 alin. (6). Astfel, în absența oricărei mențiuni, din cuprinsul anunțului de participare, privind obligativitatea prezentării mostrelor, apreciază că se impune anularea acestei cerințe. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase relevante din documentația de atribuire, respectiv: - extras Caiet de sarcini - pag 16, - extras Caiet de sarcini - pag 23. Contestatoarea susține că clauzele privind proba practică reprezintă clauze nescrise, având în vedere următoarele prevederi legale: art. 181, 172 și 179 din Legea nr. 98/2016, pe care le redă. Învederează faptul că această cerință privind proba practică care presupune și prezentare mostrelor este stipulată în cuprinsul fișelor tehnice, ci nu în anunțul de participare simplificat. Or, normele de aplicare a Legii, aprobate prin HG nr. 395/2016, interzic includerea criteriilor de calificare în conținutul caietului de sarcini sau a documentelor descriptive, sub sancțiunea neluării lor în seamă (fiind considerate clauze nescrise), prin art. 30 alin. (6). În susținere invocă jurisprudența în spețe similare, respectiv: Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024, Decizia civilă nr. 88 din ședința publică din 18 ianuarie 2024, pronunțată în dosarul 10/59/2024, Curtea de Apel Timișoara 3. Cu privire la eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY, contestatoarea susține că Pagina 3 din 76

este o cerință privind capacitatea tehnică și se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) și b) din Legea nr. 98/2016. Argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe rezultă și din faptul că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă, însă cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari, și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanegement. Prin urmare această cerință are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. Cerința impune o condiție de experiență anterioară foarte specifică, care limitează accesul la licitație doar pentru furnizorii care au deja implementări similare documentate. În primul rând, această cerință exclude potențiali ofertanți care dispun de soluții tehnice conforme, dar care nu au avut anterior integrarea exactă menționată, deși ar putea asigura compatibilitatea prin adaptări tehnice. În al doilea rând, solicitarea explicită a numelui aplicației, a dezvoltatorului și a proiectului în care a fost implementată creează o barieră administrativă inutilă, deoarece accesul la astfel de informații poate fi limitat de acorduri de confidențialitate sau de politici comerciale ale ofertanților. Mai mult, această condiție nu ia în considerare faptul că o aplicație de telegestiune poate fi compatibilă cu diverse standarde API și poate fi integrată fără a avea implementări anterioare strict conforme cerinței impuse. Impunerea unei astfel de cerințe reduce concurența și favorizează furnizori deja implicați în proiecte Smart City similare, în detrimentul soluțiilor inovatoare și viabile din punct de vedere tehnologic, ceea ce poate duce la costuri mai ridicate și la o ofertă tehnică mai puțin diversificată. Astfel, această specificație nu doar că îngreunează accesul la licitație, dar și restricționează adoptarea unor soluții performante, compatibile și eficiente pentru iluminatul stradal. În acest sens, redă un extras relevant din documentaţia de atribuire, respectiv pag. 20 din caietul de sarcini. Totodată, invocă în susținere Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221, Contestatoarea susține că această reprezintă o cerință privind capacitatea tehnică și se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, Pagina 4 din 76

coroborate cu prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) și b) din Legea nr. 98/2016. Clauzele privind aplicațiile SMART CITY reprezintă clauze nescrise, având în vedere următoarele prevederi legale. Pentru soluționarea acestei critici, indică ca fiind aplicabile următoarele prevederi legale: art. 172 și 181 din Legea nr. 98/2016, pe care le redă. 4. Se solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, respectiv acele cerințe prin care se solicită ca ofertanții să pună la dispoziția autorității contractante un link către site-ul producătorului. a. În principal, solicită eliminarea cerinței, cu motivarea că nu pot fi impuse obligații în sarcina producătorilor, în sensul că acestea nu au obligația legală de a include pe site produsele. În acest context, învederează Consiliului că ar fi favorizați producătorii; b. În subsidiar, solicită modificarea cerinței, în sensul să se permită link către „familia de produse din care fac parte aparatele iluminat”, ci nu către fiecare echipament individual. Pentru soluționarea acestei cerințe, indică extrase din documentaţia de atribuire, respectiv pagina 11 din caietul de sarcini. Extras Caiet de sarcini - pag 11 Totodată, producătorul nu are nicio responsabilitate în cadrul contractului, ofertantul fiind cel care trebuie să prezinte documente în relația cu autoritatea contractantă. Practic, se solicită prezentarea pe site a fiecărui tip de aparat de iluminat ofertat, aceasta fiind o cerința restrictivă. Solicită înlocuirea formulării „unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat” cu „sau familia de produse din care fac parte aparatele iluminat”, producătorul rezervându-și dreptul de a customiza/personaliza aparatele de iluminat produse pentru fiecare beneficiar/proiect în parte, ele făcând parte din aceeași familie de produse. În prezent URBIO are pe site prezentate familiile de aparate de iluminat, în acest sens indicând link-ul https://urbio-romania.ro/aparate-de-iluminat/mesina/. În sensul eliminării unor astfel de cerințe, jurisprudențial, indică și Decizia CNSC nr. 2536/C11/2879 din 09.09.2024, Decizia CNSC nr. 1287/C10/1185 din 09.06.2023, (prin Decizia nr. 436 din 08 august 2023, în cadrul dosarului 486/39/2023 a Curții de Apel Suceava) și extras dintr-o notă de neconformitate, din procedura simplificată publicată în SEAP cu nr. SCN1107885/30.05.2022. 5. Solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează programarea reacției, ca ambele funcționalități să fie prezentate într- un singur ecran. Această cerință trebuie considerată un procedeu special Pagina 5 din 76

și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent, în temeiul art. 156 din Legea nr. 98/2018, pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale căror producători au decis să prezinte aceste două funcționalități într- un mod diferite. Altfel este clară natura părtinitoare spre o anume soluție de telegestiune În acest sens indică, pagina 17 din caietul de sarcini, din fișa tehnică nr. 5 - Sistem de telegestiune. Jurisprudențial, indică și Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221, măsurile de remediere adoptate în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 6. Solicită eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei, respectiv completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente”, cerința de autentificare în doi pași fiind deja o măsură suplimentară de securitate. Solicitarea este justificată de prevederile statuate în cuprinsul art. 156 din Legea nr. 98/2016. Pentru soluționarea acestei cerințe, indică un extras relevant din documentația de atribuire, respectiv pagina 17 din caietul de sarcini și extras fișa tehnică nr. 5 - sistem de telegestiune Ca jurisprudență, invocă și măsurile de remediere adoptate în dosarul CNSC 4126/C3/2024. 7. Solicită eliminarea cerințelor privind culorile echipamentelor de platformă, respectiv solicită adăugarea sintagmei „echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Pentru soluționarea acestei critici, indică un extras relevant din documentația de atribuire, respectiv extras fișa tehnică nr. 5 - Sistem de telegestiune Apreciază ca fiind restrictivă cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea „sau echivalent” pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe hartă pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea, producătorul, numărul de leduri, calendarul, clasificarea pe funcții, tensiunea de alimentare. În acest context, apreciază că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. În susținere indică Decizia CNSC 915/C3/630 din 05.05.2021. 8. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind impunerea culorii RAL 9005 (negru). Pagina 6 din 76

Susține că impunerea unei singure culori este excesivă și nejustificată din punct de vedere tehnic, în consecință solicită eliminarea cerinței. În subsidiar, solicită să se accepte orice culoare din gama GREY, cu motivarea că cerința are rolul de a restricționa concurența, cu motivarea că nuanța nu reprezintă o specificație de performanta  Apreciază că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. În acest sens, indică un extras relevant din documentaţia de atribuire, respectiv din fișa tehnică nr. 3 - aparate de iluminat ornamentale - AIL 6. Cerința conform căreia aparatul de iluminat va putea fi livrat în culoarea neagră RAL9005 este restrictivă deoarece impune o specificație estetică rigidă, fără o justificare tehnică clară, ceea ce limitează posibilitatea ofertanților de a propune alternative echivalente care pot oferi aceleași performante funcționale. În primul rând, standardizarea culorii într-o nuanță specifică poate exclude producători care dispun de tehnologii avansate de acoperire și protecție anticorozivă, dar care utilizează alte variante RAL compatibile cu cerințele de rezistență la factori de mediu. De asemenea, impunerea unei singure culori fără a permite alternative echivalente poate crește artificial costurile de producție și livrare, întrucât unii furnizori pot fi nevoiți să efectueze tratamente suplimentare de vopsire pentru a respecta această cerință strictă. În plus, limitarea la RAL9005 nu aduce un beneficiu tehnic clar asupra durabilității sau funcționalității sistemului de iluminat, în condițiile în care există multiple opțiuni de acoperire care oferă aceeași rezistență la intemperii și coroziune. Prin urmare, această specificație nu doar că îngreunează participarea unor ofertanți la procedura de achiziție, dar și restrânge concurența fără o motivație tehnică obiectivă, reducând astfel flexibilitatea selecției unor soluții optime din punct de vedere economic și operațional. De asemenea, ilustrează o reprezentare care atestă nuanțele existente în gama GREY. Astfel, consideră că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. Jurisprudențial, în sensul susținerii sale, indică Decizia CNSC 915/C3/630 din 05.05.2021. 9. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice. Pagina 7 din 76

Astfel, consideră a fi nejustificată cerința prin care se solicită ca în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase relevante din documentația de atribuire, respectiv: pagina 20, 23 din caietul de sarcini, extras din fișa tehnică nr. 1 - Aparat de iluminat stradal de TIP AIL 1, fișa tehnică nr.2 - Aparat de iluminat stradal de TIP AIL 2, 3, 4, 5 și fișa tehnică nr. 5 - Sistem de telegestiune. Conform caietului de sarcini, trebuie prezentate doar fișe tehnice, pagini de catalog ale producătorului, teste, rapoarte de testare și certificări. Solicitarea explicită ca fiecare cerință tehnică să fie documentată individual presupune o detaliere minuțioasă a informațiilor despre conformitatea produsului ofertat. Această cerință îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificații tehnice. Necesită timp suplimentar, resurse dedicate și documentație detaliată, chiar dacă produsul respectiv este în mod evident conform. Învederează faptul că așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. În sensul eliminării cerinței, ca jurisprudență, indică și măsurile de remediere adoptate de Comuna Praid (Consiliul Local Praid) în dosarului CNSC 470/C10/2025 - având ca obiect contestația formulată în cadrul procedurii cu titlul Execuție lucrări pentru proiectul „Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în Comuna Praid, Județul Harghita”, anunț de participare simplificat Nr. SCN1158639/06.02.2025. 10. Solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos. În acest sens susține că cerința este restrictivă, solicitând să se accepte și în partea superioară. Pentru soluționarea criticii, indică un extras relevant din documentația de atribuire, respectiv din fișa tehnică nr. 4 - Aparat de iluminat tip LED AIL 7. Astfel, susține că intervențiile nu se pot face în cazul precipitațiilor indiferent de cum se deschide aparatul de iluminat, siguranța la manipulare este mai mare, întrucât deschiderea în partea inferioară creste riscul ca anumite componente să cadă în timpul intervenției, ceea ce poate duce la accidente. Pagina 8 din 76

Multe aparate de iluminat sunt proiectate pentru a distribui greutatea uniform, iar o deschidere inferioară poate afecta acest echilibru, mai ales la aparatele suspendate. Dacă deschiderea este în partea inferioară, există un risc mai mare de slăbire a structurii de susținere a aparatului. Greutatea componentelor interne poate exercita o presiune mai mare asupra punctelor de prindere, crescând riscul de avarii. În cazul unei deschideri inferioare, curățarea sau înlocuirea componentelor devine dificilă, mai ales dacă aparatul este montat la înălțime, necesitând poziții incomode de lucru și riscând accidente pentru personalul de întreținere.  În susținere invocă jurisprudența din spețe similare, respectiv măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistriță, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024. 11. Cu referire la cerințele restrictive care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/NB- IoT/RF/ÎN MOD DIRECT. FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/ WIRELESS/IP TIP Ipv4/MESH, solicită în principal, eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare apreciem că se impune completarea cerințelor cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC și să se adauge mențiunea „"sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016; În subsidiar solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicație rezultă și din faptul că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Ori în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activa devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunica prin RF cu el. Prin urmare atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile „sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. Pagina 9 din 76

Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase relevante din documentația de atribuire, respectiv din pagina 16 a caietului de sarcini și fișa tehnică nr. 5 - Sistem de telegestiune. În sensul eliminării cerinței, ca jurisprudență, indică și măsurile de remediere adoptate de Municipiul Bistriță, în Dosarul CNSC 4126/C3/2024 și de Primăria Roșiorii de Vede din Dosarul CNSC 69/C11/2025. Totodată invocă și decizii ale Consiliului, pronunțate în dosare având spețe similare. 12. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune ZHAGA, eliminarea cerințelor privind ZD4I, deși la nivelul documentației se menționează ca se accepta și Zhaga și Nema, totuși autoritatea contractantă solicită ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org În acest sens, redă un extras relevant din documentaţia de atribuire, din fișa tehnică nr. 3 - APARATE DE ILUMINAT ORNAMENTALE - AIL 6. 13. Cu referire la cerințele privind personalul, solicită eliminarea cerinței restrictive potrivit căreia minim jumătate din proiecte trebuie să fie executate în mediul urban. Pentru soluționarea acestei critici indică un extras din caietul de sarcini, secțiunea 4.7, denumită „Personalul Contractantului”, astfel:  „Implicarea într-un număr de minim 6 contracte similarei ce au vizat extinderea și/sau modernizarea reabilitării infrastructurii de iluminat public prin implementarea tehnologiei led și a sistemelor de telegestiune punct eu punct în care expertul a îndeplinit aceiași tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract”. „În cadrul recomandării se va menționa experiența într-o poziție similară poziția ce o deține în prezenta achiziție. Minim jumătate dintre proiectele prezentate ca recomandări trebuie să fi fost executate în mediul urban. Recomandările vor fi contrasemnate de către beneficiarul final”. Contestatoarea susține că din prevederile art. 9 din Instrucțiunea nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, rezultă că în situația în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competențele personalului menționat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experiențe specifice în realizarea unor activități similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelație cu domeniul în care se încadrează acesta (în situația în care specificul domeniului în Pagina 10 din 76

cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză), astfel: Din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a dispozițiilor legale prezentate anterior, rezultă că autoritatea contractantă poate solicita demonstrarea unei experiențe specifice în realizarea unor activități similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului, cu mențiunea că mediul urban/rural nu prezintă relevanță. Cu titlu de jurisprudență, invocă Decizia CNSC nr. 2960/C7/3121/3130 din 15.12.2023, 14. Solicită eliminarea cerinței privind responsabilul în controlul calității (CQ), prin care se impune ca responsabilul în controlul calității (CQ) trebuie să fie absolvent de studii tehnice. Considera ca pentru îndeplinirea cerinței este suficientă prezentarea Diplomei de Manager al sistemului de management al calității, cod COR 242114. În subsidiar, solicită eliminarea cerinței privind responsabilul în controlul calității (CQ). În acest context, evocă faptul că, așa cum rezultă cu cuprinsul art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, documentaţia de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. La nivelul caietului de sarcini nu se poate regăsi solicitarea dispunerii, la momentul ofertării, de personal, altul decât coordonator lucrare și/ sau Șef șantier iar în acest sens, indică AVIZ ANAP NR. 19389/06.12.2024/DGEDACMISP, astfel: „La nivelul caietului de sarcini nu se va regăsi solicitarea dispunerii, la momentul ofertării, de personal, altul decât Coordonator lucrare și/ sau Şef şantier. Se va avea în vedere menținerea în Caietul de sarcini doar a experților care se încadrează în definiția experților cheie prevăzută la art. 3 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017. În drept: Art. 154 alin. (1) din Legea 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Aspect de calitate”. 15. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind schema, prin care se impune "respectarea simbolurilor convenționale stabilite prin norme și prescripții standardizate cf STAS 12993/11-91”, pornind de la două argumente: - în concret, solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune „respectarea simbolurilor convenționale stabilite prin norme și prescripții standardizate cf STAS 12993/11-91”, solicitarea fiind justificată de următoarele aspecte: a) în primul rând acest standard este anulat conforma informațiilor publice https://magazin.asro.ro/ro/standard/6999 Pagina 11 din 76

b) În al doilea rând impunerea prezentării acestor diagrame printr- un anumit stats reprezintă un procedeu special, sens în care se impune completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, Pentru soluționarea acestei cerințe indică extrase relevante din documentaţia de atribuire, respectiv din pagina 16 a caietului de sarcini și din măsurile de remediere adoptate de COMUNA (...), (dosar CNSC nr. 118/C2/2025), ce a avut ca obiect contestația formulată împotriva documentației de atribuire, care a vizat procedura de atribuire cu titlul „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din comuna (...) Ciorăști, județul Vrancea”, anunț de participare simplificat SCN1157782/09.01.2025. Jurisprudențial, indică Decizia CNSC Nr. 2536/C11/2879 din 09.09.2024 și 2536/C11/2879 din 09.09.2024, rămase definitive prin nerecurare. 16. Solicită eliminarea cerințelor privind dimensiunile aparatelor de iluminat ornamental, precum și cerințele prin care se impun forma tronconică, tip felinar. Contestatoarea susține că nu există justificări din punct de vedere tehnic sau de urbanism, redând extras din fișa tehnică nr. 3 - aparate de iluminat ornamentale - AIL 6. Precizează că în procesul de achiziție a aparatelor de iluminat stradal, criteriile esențiale trebuie să fie legate de performanta tehnică și eficienta energetică, nu de dimensiunile sau forma echipamentului. Specificarea unor dimensiuni fixe sau a unui anumit design limitează artificial competiția și nu contribuie la atingerea obiectivelor principale ale unui sistem modern de iluminat public, care sunt siguranța, economia de energie și durabilitatea echipamentelor. Normele europene și internaționale relevante pentru iluminatul stradal, cum ar fi EN 13201 și EN 60598, nu stabilesc cerințe privind forma sau dimensiunile corpurilor de iluminat, ci impun parametri de performanta clar definiți. Printre acești parametri se numără fluxul luminos, eficienta energetică, uniformitatea luminii, indicele de redare a culorilor (CRI) și temperatura de culoare. Atâta timp cât un aparat de iluminat respectă aceste cerințe esențiale și este compatibil cu infrastructura existentă, dimensiunea sau designul său nu ar trebui să constituie un criteriu de excludere a unor soluții viabile. Iluminatul eficient al drumurilor și spațiilor publice este determinat de distribuția fluxului luminos și de unghiul de proiecție a luminii, nu de dimensiunea fizică a aparatului. Progresul tehnologic a permis dezvoltarea unor corpuri de iluminat compacte, care pot avea o putere luminoasă ridicată și o distribuție optimizată a luminii, datorită utilizării unor lentile avansate și reflectoare eficiente. Astfel, un aparat de Pagina 12 din 76

iluminat mai mic nu înseamnă neapărat că oferă o iluminare mai slabă, la fel cum unul mai mare nu garantează o performanta superioară. Impunerea unei forme și dimensiuni specifice poate împiedica adoptarea unor tehnologii mai noi, care ar putea îmbunătăți eficienta sistemului de iluminat public. Multe dintre cele mai recente soluții LED sunt optimizate pentru consum redus, durată de viață mai lungă și mentenanță minimă, fiind proiectate în forme variate, adaptate nevoilor fiecărei zone urbane. În loc să fie restricționată la o anumită dimensiune, alegerea echipamentului ar trebui să fie făcută pe baza nivelului de iluminare necesar, consumului de energie și durabilității. O analiză a produselor disponibile pe piața iluminatului public arată o varietate considerabilă de modele, care diferă în dimensiuni și formă, dar care oferă performante luminoase comparabile sau chiar superioare. Numeroși producători internaționali oferă aparate de iluminat stradal cu dimensiuni diferite, optimizate pentru diverse aplicații, însă toate respectă aceleași standarde de iluminare și siguranță. Prin urmare, o specificație care impune o anumită dimensiune sau formă exclude fără justificare o parte dintre aceste opțiuni. Cerința privind utilizarea unui aparat de iluminat cu o formă tronconică tip felinar și dimensiuni maxime de 400x640 mm, cu o toleranță de ±10%, reprezintă o restricție nejustificată care poate limita concurența și afectează obiectivitatea procesului de achiziție. În domeniul iluminatului public, performanta, eficienta energetică și conformitatea cu standardele de siguranță și iluminare sunt aspectele esențiale, nu forma exactă a echipamentului. În primul rând, cerința restrânge concurența și reduce numărul de ofertanți eligibili, deoarece producătorii de corpuri de iluminat stradal utilizează diverse modele și forme pentru a optimiza fluxul luminos, disiparea căldurii și durabilitatea echipamentului. Limitarea strictă la o formă tronconică tip felinar exclude soluții alternative care pot avea performante superioare și care respectă toate celelalte standarde de iluminat public. În plus, această specificație poate favoriza în mod indirect anumiți producători, contravenind principiului tratamentului egal al operatorilor economici, conform legislației privind achizițiile publice (Legea 98/2016). În al doilea rând, nu există o justificare tehnică obiectivă pentru impunerea unei anumite forme sau dimensiuni, întrucât iluminatul public este reglementat prin standarde europene (EN 13201) care stabilesc criterii de performanta pentru iluminare, distribuția luminii și eficienta energetică, fără a impune un design specific. Parametrii esențiali ai corpurilor de iluminat trebuie să fie legați de aspecte măsurabile, precum fluxul luminos, temperatura de culoare, indicele de redare a culorilor (CRI), uniformitatea luminii pe carosabil și eficienta energetică, nu de o dimensiune fixă sau un anumit design. Impunerea Pagina 13 din 76

unui model specific, fără o fundamentare tehnică clară, limitează adoptarea unor soluții inovatoare care pot fi mai performante și mai eficiente din punct de vedere energetic. În plus, cerința poate împiedica utilizarea unor tehnologii mai eficiente și mai moderne. Iluminatul stradal a evoluat semnificativ în ultimii ani, iar corpurile de iluminat LED sunt proiectate astfel încât să optimizeze distribuția luminii și să minimizeze consumul de energie. Mulți producători dezvoltă modele compacte, aerodinamice, cu sisteme avansate de gestionare a temperaturii și cu senzori de adaptare a luminozității, care nu se încadrează neapărat în dimensiunile impuse prin această cerință. Prin urmare, specificația actuală poate forța autoritatea contractantă să achiziționeze echipamente învechite sau suboptimale din punct de vedere tehnic, în loc să selecteze soluțiile cele mai avantajoase din punct de vedere al eficienței și durabilității. Pe lângă aceste aspecte, toleranța de ±10% asupra dimensiunilor nu este suficientă pentru a asigura o concurență reală, deoarece multe modele de corpuri de iluminat stradal disponibile pe piață pot avea dimensiuni ușor diferite, fără ca acest aspect să influențeze în vreun fel performanta iluminatului. Restrângerea opțiunilor pe baza unui criteriu rigid de dimensiune poate exclude oferte viabile și avantajoase, chiar dacă acestea respectă toate cerințele funcționale. În practică, iluminatul stradal nu depinde de un format fix, ci de integrarea corectă a corpurilor de iluminat în rețeaua existentă și de respectarea standardelor de iluminare pentru siguranța traficului și eficienta energetică. Totodată, prezintă exemple de AIL că nu se încadrează în dimensiuni. Jurisprudențial, indică și Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221 16.10.2024 din care redă fragment. 17. Solicită eliminarea cerințelor prin care se impune grosimea sticlei „3 2 Difuzor din sticlă de grosime minim 5mm”, extras fișa tehnică nr. 3 - aparate de iluminat ornamentale - AIL 6. Cerința conform căreia difuzorul de sticlă al aparatului de iluminat trebuie să aibă o grosime minimă de 5 mm este restrictivă, deoarece impune o caracteristică dimensională rigidă, fără a lua în considerare alternative tehnologice echivalente care pot oferi aceleași performante optice și mecanice. În primul rând, grosimea sticlei nu este singurul factor determinant al rezistenței și durabilității acesteia, existând variante tratate chimic sau termic, precum sticla securizată de 3-4 mm, care pot oferi o rezistență superioară la impact și factori de mediu. În al doilea rând, această cerință poate exclude soluții moderne bazate pe policarbonat tratat UV sau alte materiale compozite, care sunt mai ușoare, mai rezistente la vandalism și oferă o transmisie luminoasă optimizată, fără riscul de spargere. De asemenea, impunerea unei Pagina 14 din 76

grosimi minime standardizate fără a permite echivalențe tehnologice limitează producătorii care utilizează alte soluții constructive inovatoare, reducând competiția și crescând artificial costurile de producție. Astfel, această cerință nu este fundamentată pe un criteriu esențial de performanta, ci creează o barieră tehnică artificială, care poate restrânge accesul la soluții mai eficiente și sustenabile din punct de vedere economic și operațional. 18. Solicită eliminarea cerințelor prin care se impun dimensiuni pentru AIL tronconic „Dimensiuni aparat de iluminat: forma circulară, tronconică. ΦxH:500mm/450mm (+/-I0%)”, Extras fișa tehnică nr. 4 - Aparat de iluminat tip LED AIL 7 În susținere precizează că în domeniul iluminatului public, criteriile esențiale pentru alegerea corpurilor de iluminat trebuie să fie legate exclusiv de performanta, eficientă energetică și siguranță, nu de dimensiunile sau forma acestora. Impunerea unei forme circulare, tronconice cu dimensiuni ΦxH: 500mm/450mm (+/-10%) reprezintă o restricție nejustificată, care poate limita concurența și reduce numărul de ofertanți eligibili. Această specificație nu are un impact direct asupra funcționalității echipamentului și poate împiedica utilizarea unor soluții tehnologic mai avansate. Reglementările tehnice internaționale, cum ar fi EN 13201 și EN 60598, stabilesc cerințele de performanta pentru iluminatul public, concentrându-se pe distribuția luminii, eficienta energetică și siguranța. Nu există nicio reglementare care să impună utilizarea unei forme circulare- tronconice sau a unor dimensiuni precise pentru aparatele de iluminat. Atât timp cât un corp de iluminat respectă parametrii necesari pentru asigurarea unei iluminări corespunzătoare, forma sa constructivă nu ar trebui să fie un criteriu de selecție. Iluminatul eficient al spațiilor publice este determinat de fluxul luminos, unghiul de distribuție a luminii, puterea LED-urilor, lentilele utilizate și eficienta energetică, nu de dimensiunea fizică sau forma carcasei. Numeroase modele de aparate de iluminat disponibile pe piață, inclusiv cele cu forme diferite de cea impusă prin această cerință, pot asigura același nivel de iluminare sau chiar performante superioare. Contestatoarea da ca exemplu un aparat de iluminat cu un diametru mai mic, dar cu un sistem optic performant, poate asigura o distribuție optimă a luminii pe suprafața carosabilă, fără să fie nevoie să respecte dimensiunea de 500mm/450mm (+/-10%). Jurisprudențial, indică și Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221 din 16.10.2024, din care redă extras. 19. Solicită eliminarea cerinței prin care se impune ca interfața să permită controlul atât a aparatelor de iluminat, cât și a senzorilor. Pagina 15 din 76

Pentru soluționarea acestei cerințe, indică un extras relevant din documentaţia de atribuire, respectiv din pagina 18 din caietul de sarcini. Interfața va permite controlul atât a aparatelor de iluminat cât și a senzorilor. Utilizatorul va avea la dispoziție un sistem de creare a dependințelor acțiunilor și reacțiilor aparatelor și senzorilor sub forma de schema logica ce va putea fi creată din meniul interfeței de control”.| Astfel, susține că cerința conform căreia interfața trebuie să permită controlul atât al aparatelor de iluminat, cât și al senzorilor, iar utilizatorul să poată crea relații de dependență între acțiuni și reacții sub forma unei scheme logice în meniul de control este restrictivă, deoarece impune o arhitectură software specifică, eliminând posibilitatea utilizării altor soluții de management al iluminatului stradal care pot funcționa eficient prin alte metode. În primul rând, impunerea unei interfețe capabile să gestioneze atât iluminatul, cât și senzorii într-un mod predefinit limitează utilizarea unor platforme deschise sau integrate cu alte sisteme deja existente, care pot realiza aceleași funcții prin module specializate. În al doilea rând, cerința privind crearea de scheme logice direct din interfața de control poate exclude soluțiile care utilizează algoritmi preconfiguraţi sau care permit aceste ajustări prin alte metode, precum configurarea pe un server central sau utilizarea unor API-uri externe. De asemenea, această impunere favorizează indirect anumite tehnologii software și poate duce la creșterea artificială a costurilor pentru ofertanții care trebuie să dezvolte sau să adapteze platformele lor doar pentru a respecta această cerință strictă, deși ar putea furniza aceleași funcționalități într-un mod diferit. Astfel, această specificație restricționează inutil concurența, impunând un anumit model de interfață și de gestionare a sistemului, fără a oferi o justificare tehnică clară care să demonstreze că aceasta este singura soluție viabilă pentru operarea optimă a iluminatului stradal. În subsidiar, învederează faptul că, atât timp cât se solicită un mod de comunicație, nu se impune dublarea îndeplinirii aceste cerințe prin care se impune ca interfața să permită controlul atât a aparatelor de iluminat, cât și a senzorilor. 20. Solicită eliminarea cerinței prin care se impune ca fișierele sursă să fie prezentate în format *.uld Pentru soluționarea acestei cerințe, indică un extras relevant din documentaţia de atribuire, respectiv din pagina 21 din caietul de sarcini. „Ofertanții vor prezenta calculele luminotehnice atât în varianta listată (PDF) cât și într-un format care să permită reluarea și verificarea acestora (ex *.evo), kitul de instalare al programului de calcul utilizat (ex Dialux Evo min 12.0). fișierele sursă în format *.uld ale fiecărui calcul luminotehnic prezentat și fișierul luminotehnic pentru fiecare tip de aparat de iluminat folosit în Pagina 16 din 76

calcule, pentru ca autoritatea contractantă să aibă posibilitatea verificării calculelor și corespondența dintre datele de intrare solicitate și îndeplinirea parametrilor luminotehnici, conform cu standardul SE EN 13201/2015” Contestatoarea susține că cerința privind furnizarea fișierelor sursă în format *.uld pentru fiecare calcul luminotehnic prezentat este restrictivă, deoarece impune utilizarea unui format de fișier specific unei anumite aplicații software, eliminând posibilitatea ofertanților de a utiliza alte programe echivalente recunoscute în industrie. Această cerință limitează accesul la procedură, cu motivarea că doar la participanții care folosesc exact acest tip de software, excluzând soluțiile care generează rezultate identice în formate diferite, precum IES, LDT sau alte formate standardizate pentru iluminat. Mai mult, fișierele *.uld sunt asociate unui software comercial specific, ceea ce poate crea un avantaj artificial pentru anumiți furnizori care utilizează acest program și poate determina costuri suplimentare pentru ofertanții care trebuie să achiziționeze licențe software dedicate doar pentru conformitatea cu această cerință. În plus, accesul la fișierele sursă poate expune detalii tehnice confidențiale privind metodele de calcul utilizate de ofertanți, ceea ce poate duce la riscuri legate de protecția proprietății intelectuale. Astfel, această cerință restrânge competiția, impune costuri suplimentare nejustificate și nu oferă un avantaj obiectiv în evaluarea performanței luminotehnice a soluțiilor propuse. 21. Eliminarea cerinței restrictive prin care se impune consumul anual. Pentru soluționarea acestei cerințe, indică un extras relevant din documentaţia de atribuire, respectiv din pagina 22 din caietul de sarcini. „Componenta sistemului de telegestiune va funcționa în regim de 100 % pentru un număr de 1900 ore, iar pentru un număr de 2250 ore aparatele vor fi dimate în regim de 70 % a fluxului luminos. Calculele pentru Indicatorul Energia Specifică se vor realiza fără a se lua în considerare efectul sistemului Pentru a permite verificarea facila a rezultatelor, Anexa Nr. I se va transmite în format pdf și xls. Iar calculele luminotehnice atât în format pdf. cât și într-un format care să permită reluarea și verificarea acestora (kitul de instalare al programului de calcul utilizat, fișierele sursă ale fiecărui calcul luminotehnic prezentat și fișierul luminotehnic pentru fiecare tip de aparat folosit în calcule)”. Contestatoarea susține că cerința conform căreia consumul anual nu va depăși valoarea de 242,6 MWh/an pentru iluminatul stradal este restrictivă, deoarece impune o limită fixă de consum fără a lua în considerare variațiile tehnologice, condițiile reale de funcționare și optimizările posibile prin sisteme de control inteligent. Pagina 17 din 76

În primul rând, această valoare nu este direct corelată cu numărul de aparate de iluminat, tipologia acestora sau durata reală de funcționare, ceea ce poate dezavantaja ofertanții care propun soluții mai eficiente din punct de vedere al iluminării, dar care ar putea avea un consum ușor diferit din cauza unor cerințe specifice de iluminare. În al doilea rând, această limitare rigidă nu permite adaptarea la tehnologii emergente, cum ar fi sistemele de reglare dinamică a fluxului luminos sau integrarea surselor regenerabile, care ar putea optimiza consumul pe parcursul exploatării, dar care nu sunt luate în calcul la momentul licitației. Mai mult, fără o justificare clară privind metoda de calcul a acestei valori, cerința poate favoriza anumite configurații predefinite, restrângând concurența și eliminând posibilitatea ofertanților de a propune soluții mai bine adaptate nevoilor specifice ale beneficiarului.  Astfel, impunerea unui consum anual fix nu reflectă în mod corect eficienta globală a sistemului și poate limita accesul la tehnologii mai performante, care ar putea aduce economii suplimentare pe termen lung. În final precizează că, prin stabilirea anumitor specificații tehnice autoritatea contractantă trebuie să nu încalce principiile impuse prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în aplicarea acestor principii, dispozițiile art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016 prevăd că „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existenta unui conflict de interese și/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței”. Prin punctul său de vedere nr. 2115/10.03.2025, înregistrat la Consiliu cu nr. 15368/11.03.2025, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, prezentând în susținere argumentele expuse în continuare. 1. Referitor la eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - criterii tehnice - componenta tehnică, autoritatea contractantă susține că solicitarea este nefondată și are ca premise neparcurgerea documentației. Conform fișei de date, punctual II.2.5) Criterii de atribuire: Cel mai bun raport calitate - preț. În acest sens, în fișa de date se prevede: Denumire factor evaluare: Prețul ofertei Pondere: 40% Denumire factor evaluare: Eficienta energetică a proiectului Pondere: 30% Denumire factor evaluare: Criterii tehnice Pondere: 30% Conform art. 187 din Legea 98/2016, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică/acordul-cadru ofertantului care a Pagina 18 din 76

depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Autoritatea contractantă stabilește oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției. În sensul alin. (3) lit. c) și d) cel mai bun raport calitate- preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru. (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia; Astfel, este de observat că (...) SRL, prin prezenta contestație, solicită practic eliminarea aspectului calitativ, avantajele estetice, tehnice și funcționale ale bunurilor ce se doresc a fi achiziționate, în stabilirea ofertei celei mai avantajoase, considerând componența tehnică a nu avea relevanță pentru procedură. Or, atâta timp cât legea permite și detaliază rolul și obiectul factorilor de evaluare este total neavenit a se susține că un criteriu tehnic reprezintă o cerință restrictivă. Nu este real că nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă și primește și un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare. Din contra, pot exista ofertanți care să oferteze produse care îndeplinesc doar anumite criterii, aspect care implică acordarea unui punctaj în consecinţa, și aceasta pentru că fiecare criteriu permite oferte cu caracteristici diferite de la criteriu la criteriu. Criteriile tehnice nu sunt cu standard unic. Conform caietului de sarcini, pagina 41: Punctajul factorului de evaluare „Criterii tehnice- P3” - cu o valoare de 30 de puncte din valoarea totală 100 de puncte și cu o pondere de 30% în totalul criteriului de atribuire va fi acordat după cum urmează: Criteriul 1 Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct.” Fișele tehnice ale corpurilor de iluminat revăd fie sticlă, fie policarbonat. Spre exemplu, fișa tehnică 4, pentru corpul de iluminat AIL 7 prevede: Pagina 19 din 76

3.2 Difuzor din sticlă sau policarbonat Deci este un punctaj diferit în funcție de caracteristicile produsului. Criteriul 2: „Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct”. Caietul de sarcini- fișa tehnică 1 și fișa tehnică 2, la punctul 4.3., prevăd la clasa de izolatei electrică permisă: I sau II, respectiv punctaj diferit în funcție de caracteristicile produsului. Criteriul 3: Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea fără unelte a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide fără utilizarea uneltelor se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul se deschide cu utilizarea uneltelor se va acorda 1 punct. Caietul de sarcini - fișa tehnică 1 la punctual 3.3., 3.4., 3.5. și fișa tehnică 2, la punctul 3.4, page | 5 3.5, 3.6.prevăd: compartimentul accesorii electrice și optic vor constitui incinte separate și pentru operațiunile de mentenanță trebuie să poată fi deschise într-un interval scurt de timp, sens în care se vor prezenta fișe tehnice și documente pe tur demonstrarea cerinței. Astfel, din documentele doveditoare privind accesul se va putea stabili dacă sunt sau nu necesare uneltele și astfel punctajul va fi diferit, o intervenție care presupune un echipament specific fiind mai îndelungat decât cel care presupune un acces mai facil. Criteriu 4: „Pentru îndeplinirea cerinței privind aparat fără radiator sau striații pe exteriorul carcasei: - În cazul în care aparatul nu prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se vor acorda 5 puncte - În cazul în care aparatul prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se va acorda 1 punct”. Fișele tehnice prevăd materialul, carcasa din aluminiu (pct. 3.1. fisele tehnice). Evident că o carcasă cu striații, fante și decupături este mai greu de întreținut însă, pentru a nu restrânge concurența, s-a prevăzut în documentaţia tehnică punctaj suplimentar pentru ofertanții a căror produse sunt mai ușor de întreținut în timp, acest lucru vizând și evitarea/ orientarea către minimum de cheltuieli viitoare cu întreținerea și curățarea lămpilor în timp. Criteriul 5: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: Pagina 20 din 76

- În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se va acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct;” Deschiderii compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă pentru evitarea pătrunderii apei și este absolut firesc a acorda punctaj mai mare ofertanților care vin cu produse de un grad de siguranță și viabilitate ridicat. Precizează că nu a exclus și alte variante de deschidere însă acestea vor avea alt punctaj la acest criteriu. Criteriul nr. 6 Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (platforma, componente): - Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru platformă cât și pentru componente se vor acorda 5 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru platformă sau numai pentru componente se va acorda 1 punct. Fișa tehnica 5, capitolul aplicația sistemului de telegestiune, vorbește de sistem care interacționează cu platforme de telegestiune prin API standardizat TALQ. Evident că în situația în care și platforma și componentele sunt certificate TALQ sistemul integrat are din start o funcționalitate care nu presupune intervenții de compatibilități. Procedura privește un sistem de iluminat public în 8 localități și care trebuie gestionat să funcționeze smart. Protocolul TALQ este un standard de interfață pentru rețelele de dispozitive din orașele inteligente, care permite interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) și rețelele de dispozitive externe (ODN) de la diferiți furnizori. A fost inițial un protocol pentru iluminatul stradal inteligent, dar ulterior a fost extins pentru a include alte aplicații pentru orașe inteligente. Protocolul este considerat un standard global pentru orașele inteligente și autoritatea standardului TALQ a fost recunoscuta la nivel internațional. Consorțiul TALQ cuprinde un număr de peste 50 de membri, producători și integratori de echipamente și soluții de telegestiune, cerința nefiind una restrictivă. Un sistem certificat TALQ permite dezvoltări ulterioare pentru soluții de smart-city/smart- village furnizate de diverși furnizori, astfel încât să poată fi înglobat într-un sistem unic de management. TALQ are drept scop implementarea la nivelul UAT a unui sistem care să nu fie un sistem proprietar (specific unui singur producător) și care ar limita dezvoltarea ulterioara a sistemului de telegestiune. Atâta timp cât există posibilitatea ca certificarea să privească doar componente și sau doar platforma, este normal ca atunci când achiziția are ca scop sa asigure și calitate nu doar preț, ofertantul care prezintă Pagina 21 din 76

un sistem integrat certificat TALQ, beneficiază la acest criteriu de punctaj pe măsura calității oferite. Pe de altă parte, contestatorul (...) SRL este membru TALQ și practic este un participant activ la aceste certificări. În concluzie, toate cerințele punctajului tehnic sunt în sensul asigurării unui standard înalt de calitate, asigurarea pe termen lung a unei viabilități tehnice a produselor cu implicații bugetare cât mai mici, asigurând totodată soluții echivalente care vor fi luate în calcul. Astfel există posibilitatea existenței de oferte conforme care să primească punctaj diferit, în funcție de algoritmul de calcul. Astfel, susține că se impune respingerea solicitării ca nefondata, factorul de evaluare făcând diferența între oferte, acest factor influențând punctajul final al operatorilor economici participanți. 2. Cu privire la proba practică, autoritatea contractantă precizează că sistemul de telegestiune gestionează iluminatul public de pe raza a 10 localități, faptic 900 de aparate de iluminat-o cifră considerabilă și la paginile 12-18 din caietul de sarcini este descrise scopul, funcționalitatea și funcționalitatea sistemului de telegestiune, sistem coroborat și aplicat la fiecare descriere de produse, nu doar la capitolul dedicate special sistemului de telegestiune, tocmai pentru că avem în cauză un sistem hard/soft/component tehnice specific iluminatului, care trebuie să funcționeze, și nu un echipament dat care trebuie montat din piese diferite. Prin definiție, un sistem presupune un ansamblu de elemente dependente între ele și formând un tot organizat. Precizează faptul că nu este criteriu de calificare. Proba practică este parte a propunerii tehnice, de aceea se regăsește în fișele tehnice și are ca scop verificarea funcționalității sistemului de telegestiune, sens în care subliniem esența în cauză: evaluarea tehnică a ofertelor nu se bazează exclusive pe sesiunea demonstrative și această probă practică nu este un factor de evaluare. În schimb, proba practică demonstrează conformitatea sistemului cu cerințele minime ale autorității contractante. Telegestiunea poate funcționa prin mai multe metode, motiv pentru care ofertantul, prin demonstrația practică, evidențiază fiabilitatea sistemului ofertat. Spre exemplu telegestiune prin Scenariul NB-Iot (Tehnologia NB-IoT (Narrowband Internet of Things) este o tehnologie de comunicație fără fir care se integrează perfect în aceste sisteme, oferind o soluție fiabilă și scalabilă pentru controlul și monitorizarea iluminatului.) sau prin Scenariul WI-FI (WiFi-ul utilizat în sistemele inteligente de iluminat reprezintă o tehnologie wireless care permite conectarea și controlul iluminatului în mod inteligent, utilizând rețele locale fără fir.) Un sistem de telegestiune controlat printr-o aplicație software este un sistem care permite monitorizarea și controlul dispozitivelor, Pagina 22 din 76

echipamentelor sau infrastructurii într-un mod remote, utilizând o aplicație software dedicată. Acest sistem utilizează tehnologia de comunicații și internet pentru a permite utilizatorilor să acceseze și să controleze dispozitivele sau echipamentele de la distanță, folosind o interfață grafică intuitivă. Astfel după cum se menționează în fișa tehnică 5, a sistemului de telegestiune, proba practică are darul de a demonstra practic cerințele teoretice din fișă, cum sunt, spre exemplu: 1.2. modulul nu necesită programare sau comisionare. Odată alimentat electric, serverul recunoaște, comunică și poziționează corpul de iluminat pe hartă; 1.3. poziționarea vizuală pe harta sistemului oferă date despre locație gps, nume stradă, localitate, producătorul aparatului de iluminat, tipul conectorului etc.,2.1. accesul se face in interfață utilizatorului prin accesarea unui browser web fără instalarea de aplicații suplimentare; 2.4. adăugare manuală de elemente terțe; 2.10. comandă manuală trebuie să fie valabilă maxim 1 oră după care se revine automat la funcționarea automată 3.5. aplicația trebuie să permită gestionarea și controlul aparatelor de la orice producător. Proba practică urmărește dovedire îndeplinirii unor funcționalități concrete ale sistemului de telegestiune, nu a caracteristicilor constructive. Pe de altă parte, prevederile art. 30 alin. (6) al HG nr. 395/2016 sunt cât se poate de clare și sancționează cu considerarea drept clauză nescrisă doar criteriile de calificare și selecție care se regăsesc în documentaţia de atribuire, dar nu au fost menționate în anunțul de participare. În susținere, indică, Decizia CNSC nr. 500/C3/84, de 28.02.2024. 3. Cu privire la critica privind aplicația Smart City, autoritatea contractantă susține că societatea contestatoare încearcă să inducă în eroare. Conceptul smart city: Orașele inteligente, cunoscute și sub denumirea de orașe digitale și orașe cu fir, sunt zone urbane care colectează date electronice de la cetățeni, dispozitive și active pentru a gestiona resursele disponibile mai eficient. O gamă largă de aplicații ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) sunt utilizate pentru a îmbunătăți cunoștințele și inovația, pentru a reduce costurile și utilizarea resurselor, pentru a promova mediile de viată și de lucru și pentru a crește comunicarea dintre guvern și cetățeni. Orașele inteligente folosesc o varietate de software, interfețe de utilizator și rețele de comunicații alături de Internetul lucrurilor (IoT) pentru a oferi publicului soluții conectate. IoT reprezintă o rețea de dispozitive conectate care comunică și schimbă date. Aceasta poate include orice, de la vehicule la aparate electrocasnice și senzori de pe stradă. Datele colectate de pe aceste Pagina 23 din 76

dispozitive sunt stocate în cloud sau pe servere pentru a permite îmbunătățirea eficienței sectorului public și privat și pentru a oferi beneficii economice și îmbunătățiri vieții cetățenilor. Pe lângă soluțiile IoT, orașele inteligente folosesc și tehnologii precum: - Interfețe de programare a aplicațiilor (API) - Inteligenta artificială (AI) - Servicii de cloud computing - Tablouri de bord - Învățare automată - Comunicații de la mașină la mașină - Rețele Mesh API-urile reprezintă interfețe de programare a aplicațiilor, acestea sunt blocuri software care permit ca două aplicații să comunice între ele. Ori de câte ori se folosește o aplicație precum Facebook, se trimite un mesaj direct sau se verifică vremea pe(...), se utilizează un API. Există multe tipuri diferite de API-uri pentru sisteme de operare, aplicații sau site-uri web. De exemplu, Windows are multe seturi API utilizate de hardware și aplicații de sistem. Când se copiază și se lipește un text de la o aplicație la alta, există un API Windows care se ocupă de toate acestea. Așa-numitele API OAuth sunt bine cunoscute. Acestea sunt oferite de Facebook, Google, Twitter și LinkedIn ca mijloc de autentificare. Dezvoltatorii folosesc un astfel de API pe propriul site web, astfel încât utilizatorii cu un cont al uneia dintre acele rețele sociale să se poată conecta la acel site web. Un API permite utilizatorilor să acceseze datele dintr-o aplicație, fără a fi nevoie să o descarce. 4. Cu privire la cerința de a elimina link-ul către site-ul producătorului, autoritatea a justificat solicitarea, prin prisma necesității de a verifica documentele produselor cu informațiile expuse de producător, în scopul evitării fraudelor. Nu se solicită documente suplimentare din partea producătorului, care nu este parte în procedură, ci doar un simplu link pentru verificare online. Această cerință este absolut normală deoarece în multe situații s-au înregistrat falsuri din partea ofertanților în ceea ce privește informațiile prezente în fișele tehnice sau formularele F5. Din practică s-a constatat că unii ofertanți modifică informațiile prezentate în fișa tehnică „adaptându-le” la condițiile caietelor de sarcini și art. 167 din Legea nr. 98/2016. Dat fiind scopul legitim și limitele legale stabilite de Legea 98/2016, autoritatea contractantă consideră că solicitarea sa este legitimă și servește scopului legii, fiind o solicitare ce se procesează în limitele legii. Pagina 24 din 76

5. Cu privire la cerința legată de programarea reacției, anume neprezentarea într-un singur ecran și adăugarea mențiunii ”sau echivalent”. Autoritatea contractantă precizează că prima pagină a caietului de sarcini stabilește regula generală de citire și interpretare a solicitărilor din caietul de sarcini: „ca fiind însoțită de mențiunea sau echivalent”.

Totodată, fișa de date, prevede la pagina 7, la capitolul VI.3} Informații suplimentare, prevede: „ Astfel, critica și cerința aferentă sunt total neavenite și solicită a se respinge. 6. Cu privire la cerința privind reintroducerea parolei, autoritatea contractantă precizează că cerința este justificată din motive de securitate, pentru situația de funcționare, în caz de nevoie, prin comenzi manuale. În condițiile în care art. 187 din Legea nr. 98/2016 stabilește că autoritatea contractantă poate stabili factori de evaluare care includ aspecte calitative, anume calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare, în baza principiului de drept cine poate mai mult poate și mai puțin (qui potest plus, potest minus), autoritatea are dreptul și posibilitatea de a stabili o caracteristică tehnică a soft-ului, justificată. 7. Cu privire la cerința diferențierii prin culori a aparatelor de iluminat, în sistemul de telegestiune, precizează că nu este o cerință restrictivă din moment ce nu a ales culorile, neindicând categoria de corp de iluminat și culoarea aferentă. În acest sens prezintă cerința din documentația de atribuire. 8. Cu privire la critica privind cerința de culoare RAL 9005 - negru la aparatul de iluminat ornamental, din fișa tehnică 3, culoarea neagră a fost impusă din motive de estetică ambientală. De altfel, fișa tehnică nr. 3 se referă la aparate de iluminat ornamentale. Cuvântul ornamental înseamnă că autoritatea are un concept estetic pe care îl pune în aplicare. Pe de altă parte, culoarea neagră este universal, iar RAL 9005 este negrul de bază, negrul închis, folosit cel mai des în industrie. În susținere indică felinare/corpuri de iluminat negre, în lume, pentru a se vedea că cerința este o chestiune de bun-simt, estetică, elegantă. 9. Cu privire la criticile privind specificațiile tehnice care trebuie să facă trimitere la instrucțiuni, cartea tehnică a produsului, raportul de testare etc., considerate disproporționate și restrictive, autoritatea contractantă susține că solicitarea nu este disproporționată. Ofertanții sunt profesioniști în domeniu, chestiune care implică din pățea acestora o lejeritate în indicarea caracteristicilor tehnice ale produsului cu descrierile specific din documentele aparținătoare produselor, fie ele cărți tehnice, instrucțiuni de montaj, rapoarte de testare etc. Cum produsele Pagina 25 din 76

sunt diferite, fiecare ofertant își cunoaște produsele și însușirile tehnice și în vederea unei gestionări eficiente a raportului dintre autoritate și ofertant cerința autorității este de bună-credință și în scopul parcurgerii cu celeritate a procedurii de achiziție, lipsind disproporția afirmată de contestatoare. În condițiile în care toți ofertanții au această obligație, nu se poate vorbi de lipsa tratamentului egal sau de o condiție restrictivă, neîngrădind accesul vreunui operator să își prezinte produsele ofertate. 10. Cu privire la cerința privind deschiderea compartimentului în partea de jos, cu solicitarea de a accepta și deschiderea de sus, autoritatea contractantă susține că cerința nu este restrictivă pentru că nu este singura modalitate de deschidere, ofertanții putând să prevadă la deschiderea compartimentului și deschidere în jos, și în sus și în lateral. Deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă pentru evitarea pătrunderii apei, dar nu a exclus și alte variante de deschidere, diferența regăsindu-se în fișa de date la punctajul de la criteriul 5, factorul de evaluare-criterii tehnice. 11. Cu privire la tipul de transmisie, autoritatea contractantă precizează că susținerea că sunt interzise mediile intermediare cloud/wireless/ip tip ipv4 sau mesh este contrazisă de documentația procedurii și chiar de exemplele date de contestatoare. Astfel, la pagina 16 din caietul de sarcini există prevederea expresă: 12993/11-91) „• Modulele vor avea posibilitate dc a forma prin comunicata RF o rețea locală de tip Mesh. • Rețeaua locală RF va asigura o cale redundantă de comunicare cu severul. (...)” , iar, fișa tehnică 5 - sistemul de telegestiune: 1.10 Preferabil, comunicația între componentele sistemului de telegestiune se va face prin sistem whireless. 1.11 Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face preferabil în mod direct, fără elemente terțe cu rol de concentratoare de date, altele decât modulele de telegestiune montate pe aparatele de iluminat”. Astfel, susținerile contestatoarei nu sunt reale, având și cloud, și wireless și mesh și IP tip IP v4 și orice altă modalitate de transmisie, cele enumerate fiind preferabile, după cum se poate citi în fișele tehnice, Pe de altă parte, cerința criticată face referire la trei modalități de transmisie, ofertanții având posibilitatea de a alege echipamente care să asigure transmisia în aceste modalități, autoritatea contractantă nerestrângând participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie. În al doilea rând, cerința privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un Pagina 26 din 76

anumit producător de echipamente cu un anumit tip de transmisie, sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă în cazul alegerii unei comunicări GSM, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piață. Astfel, cu privire la disponibilitatea pe piață a acestor modalități de comunicare nu se poate reține caracterul restrictiv al cerinței analizate, ofertanții având posibilitatea de a oferta echipamente care funcționează pe oricare dintre rețelele de telefonie mobilă, spre exemplu, cu acoperire în aria teritorială administrată de entitatea contractantă. Soluțiile expuse de către autoritate au avantaje față de alte tehnologii alternative, datorită următoarelor motive: - în cazul utilizării unui sistem de cabluri de date instalat în paralel cu rețeaua electrică, acest lucru ar genera costuri suplimentare mari, iar aceste costuri nu se înscriu în linia costurilor eligibile menționate de finanțator în ghidul de finanțare; - în cazul utilizării tehnologiei PLC, aceasta utilizează rețeaua de alimentare cu energie electrică. Această soluție este viabilă în cazul în care rețeaua de iluminat public este independentă de rețeaua de furnizarea energie electrice și aparține în totalitate autorității contractante. Însă, în acest caz, rețeaua de alimentare cu energie electrică existentă, aparține distribuitorului de energie electrică zonal și pe aceeași rețea sunt racordați și alte tipuri de consumatori (ex. casnici sau industriali). În cazul în care s-ar alege o astfel de soluție ar fi necesare intervenții pe o rețea care nu aparține autorității contractante pentru instalarea sistemului, iar în caz de defecțiuni operatorul de iluminat public nu ar avea posibilitatea de a interveni fără aprobarea distribuitorului de energie/ proprietarul rețelei existente; - totodată, în amplasamentele vizate prin proiect există acoperire 2G, 3G și 4G din partea mai multor furnizori, conform următoarelor date publice regăsite pe site-urile furnizorilor. Soluțiile optime, posibile de utilizat și preferate, în acest proiect sunt transmisiile fără fir, utilizând sisteme GSM (3G,4G,5G), RF (LoRaWan, Zigbee, etc) MESH. Privitor la afirmația de restricționare a accesului ofertanților atragem atenția că în piața de profil există un număr mare de producători care dispun de aceste variante de transmisii. Totodată, subliniază faptul că la o simplă verificare pe site-ul contestatoarei, la link-ul https://urbio-romania.ro/modul-interfață-punct- luminos-nema/, se contată faptul că acesta deține și utilizează tehnologia RF, conform celor prezentate mai jos, în consecinţă nu poate fi vorba de restricționarea acestuia de a participa la prezenta procedură de achiziției. Pagina 27 din 76

12. Cu privire la cerința de eliminare a Zhaga/ certificare ZD4I, autoritatea contractantă precizează că în primul rând certificarea ZD4I se cere doar pentru produsul din fișa tehnica 2, anume lampa ornamentală. Pentru Ail 1,2,3 și 4 nu există cerința, deci nu se poate generaliza, cum face contestatoarea. Pagina 3 din caietul de sarcini prevede certificarea Nema sau Zhaga pentru conectorul lămpilor. Motivarea contestatoarei lipsește pe acest punct, aceasta încercând doar să sublinieze o aparentă contradicție, ceea ce nu este cazul în speță. Diferența între cele două standarde nu este de loc astfel cum o prezintă contestatoare. Nema este prescurtarea de la National Electrical Manufacturers Association. NEMA oferă un forum pentru standardizarea echipamentelor electrice, asigurând astfel siguranță, eficacitatea și compatibilitatea echipamentelor electrice. Este un standard American, general vizavi de sistemele electrice. Zhaga este specific iluminatului cu LED-uri, un consorțiu la nivel de industrie de iluminat care își propune să standardizeze specificațiile interfeței dintre corpurile de iluminat cu LED și motoarele de lumină cu LED-uri, inclusiv modulele LED și driverele LED. Organizația își propune să realizeze interschimbabilitatea între produsele realizate de diferiţi producători. În calitate de organizaţie internaţională de standardizare, misiunea ZHAGA este de a oferi producătorilor de iluminat o platformă de soluții de sursă de lumină mai bună și mai eficientă. Prin standardizarea interfeței motorului de lumină, ZHAGA definește o platformă de design stabilă pentru producătorii de iluminat, evită un număr mare de produse incompatibile cu motoare ușoare care circulă pe piață, face ca piața să aibă un al doilea motor de lumină din care să aleagă, astfel încât să reducă costurile de dezvoltare a aplicațiilor surselor de lumină și să stimuleze creșterea pieței prin stimularea concurenței NEMA este o interfață standard în America de Nord. Bazat pe controlul original al luminii NEMA, acesta poate fi folosit ca controler cu o singură lampă. Din punct de vedere tehnic, se folosește mai mult RF Mesh, iar America de Sud folosește, de asemenea, mai mult NEMA și RF Mesh. ZHAGA a fost propus de mai multe companii europene precum Philips, astfel că ZHAGA va fi standardul de control al luminii în Europa în viitor. Din punct de vedere tehnic, tehnologia de comunicare LoRa este folosită în cea mai mare parte, iar tehnologia NB este, de asemenea, utilizată. 13. Cu referire la criticile legate de experiența personalului- anume solicitarea ca jumătate dintre contracte să fie executate în mediul urban, cu motivarea că diferența urban/rural nu prezintă relevantă, autoritatea contractantă precizează că cerința sa este justificată și evidentă, raportat Pagina 28 din 76

la specificul achiziției, respectiv un sistem de iluminat public care va deservi 8 localități și va trebui să funcționeze într-un sistem integrat de telegestiune, or mediul urban este cel care aduce provocări în sistemul de telegestiune în comparație cu cel rural. Experiența cerută este una similară, dat fiind faptul că sistemul de telegestiune și iluminat public din speță de față privește mediul rural cu preponderență. Rolul impunerii experienței experților este de a analiza posibilitatea concretă a acestora de a executa lucrările din cadrul contractului în mod corespunzător și de a rezolva eventualele dificultăți legate de executarea acestora, astfel că un manager de proiect sau inginer coordonator instalații electrice care a executat lucrări în mediul urban certifică prin acest fapt că are capacitatea de a executa lucrările și în mediul rural. 14. Cu privire la presupusa cerință restrictivă cu referitor la responsabilul în controlul calității (CQ), în sensul că nu trebuie să fie absolvent de studii tehnice ci este suficient ca persoana să dețină o diploma de manager în sistemul de management al calității, cod COR24211+, autoritatea contractantă redă punctul 4.1. din caietul de sarcini, pagina 25. Totodată, precizează că contractul de față are ca obiect execuție lucrări, inclusiv montarea de stâlpi de beton pentru rețeaua aeriană electrică, astfel cum prevede fișa tehnică 7 și 8, brațele cu brățări de prindere a corpurilor de iluminat, toată această lucrare de execuție având un profund specific tehnic care reclamă studii inginerești, motiv pentru care abilitățile tehnice specifice trebuie să acopere și calitatea în construcții. Responsabilului cu controlul tehnic de calitate în construcții (C.Q.) are următoarele obligații și răspunderi: - respectă legislația și reglementările tehnice specifice activității domeniului pentru care a fost autorizat; - implementează și menține Sistemul de Asigurare a Calității în domeniul de autorizare; - exercită în numele conducerii agentului economic un control sistematic și exigent asupra calității lucrărilor de construcții; - informează operativ conducătorul agentului economic privind deficiențele de ordin calitativ constatate, în vederea dispunerii de măsuri; - exercită controlul calității lucrărilor pe faze de execuție stabilite prin reglementările tehnice și „Planul Calității” adoptat prin Sistemul propriu de Conducere și Asigurare a Calității; - elaborează și supune spre aprobare Programul de Control în corelare cu prevederile „Planului Calității” adoptat; Pagina 29 din 76

- participă la verificarea calității lucrărilor la principalele faze de execuție stabilite prin normele, reglementările și normativele tehnice și semnează procesele verbale de atestare a calității; - informează agentul economic asupra aspectelor privind respectarea tehnologiilor sau necesității întreprinderii de acțiuni preventive sau corective; - verifică respectarea utilizării în execuție numai a produselor de construcții cu certificate de conformitate, declarații de conformitate sau agrementate tehnic; - răspunde de măsurile propuse pentru înlăturarea neconformităților; - verifică calitatea remedierilor executate; - răspunde de îndeplinirea prevederilor „Planului Calității" adoptat de agentul economic prin Sistemul propriu de Conducere și Asigurare a Calității; Or, managerul aferent codului COR 242114 este o persoană nespecializată pe calitatea în construcții, făcând parte din grupa de bază Grupa de baza 2421 - Analiști de management și organizare, adică aceștia oferă asistenta organizațiilor pentru a obține o eficiență mai mare și pentru a rezolva problemele organizationale. Aceștia studiază structurile, metodele, sistemele și procedurile organizaționale, în abstract și se ocupă cu: - elaborarea și implementarea politicii in domeniul calității, - organizarea funcțiunii „calitate”, - asigurarea și implementarea tehnicilor, metodelor și instrumentelor specifice managementului calității, - stabilirea și menținerea relațiilor cu clienții și furnizorii in scopul asigurării calității, - evaluarea furnizorilor, - elaborarea și urmărirea programelor de audit, - educarea, instruirea și motivarea pentru calitate a personalului. Cât privește solicitarea dispunerii de acesta, CQ, la momentul ofertării, solicită Consiliului să observe că expertul CQ este nominalizat a fi expert cheie, astfel că doar pentru experții non-cheie, la termenul limită, nu se pot solicita dovezi de îndeplinire a cerințelor de calificare profesionala. Totodată, invocă și art. 3 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, pe care îl redă. Astfel, solicită respingerea criticii. 15. Cu privire la cerința legată de schema sistemului de comunicare, autoritatea contractantă precizează că sintagma sau echivalent se folosește atunci când se face trimitere la anumite standarde, anumiți producători, mărci, brevete, metode de execuție. În Pagina 30 din 76

speță, întocmirea schemei sistemului de comunicare reprezintă cartea tehnică a instalației, în acord cu modalitatea de operare concretă a sistemului de telegestiune ofertat. În funcție de modalitatea de transmisie și de programul implementat, fiecare sistem are o schemă proprie, așa cum fiecare casă are propria schemă tehnică a instalației sanitare, a instalației electrice etc. Dat fiind faptul că standardul STAS 12993/11-91 a fost anulat și înlocuit cu SR EN 60617¬11:2001, autoritatea procedează la corectarea standardului menționat. În susținere exemplifică diverse scheme 16. Cu privire la aparatele de iluminat ornamental, anume solicitarea de eliminare a dimensiunilor și a formei tronconice tip felinar, indică faptul că fișa tehnică 3 privește o anumită categorie de produs, AIL6, destinat creării unui mediu ambiental specific, genul felinar. Ofertantul nu poate să impună autorității design-ul localității și să modifice procedura după placul său și în funcție de produsele sale. În condițiile în care a nominalizat clasa produsului, TIP felinar, tronconic și a indicat dimensiunea maximă cu toleranța de plus/minus 10%, orice critică legată de estetica contestatoarei este neavenită atâta timp cât caracteristicile sunt îndeplinite de o sumedenie de produse de pe piață. În acest sens invocă prevederile art. 3 și 187 din Legea nr. 98/2016. În cauza de față necesitatea autorității contractante privește atmosfera pe care acest tip de felinare o va crea în amplasamentul dedicat. 17. Cu privire la critica privind grosimea sticlei, minim 5 mm la corpurile de iluminat, precizează că solicitarea autorității vizează o grosime minimă la o anumită categorie de produs, cea tip felinar din fișa tehnica 3, lampă ornamentală, motiv pentru care se poate oferta de la 5 mm în sus oricât, motiv pentru care nu se poate vorbi despre o cerință restrictivă.. 18. Cu privire la cerința ornamentului circular sau tronconic al produsului descrisă în fișa 4, lampa AIL 7, pentru considerentele de la punctul 17, solicită a respinge și aceste susțineri de la prezentul subpunct. 19. Cu privire la cerința legată de interfața de control atât a senzorilor cât și a aparatelor de iluminat, solicitarea este total neavenită. Din moment ce în cauză se achiziționează și un sistem de telegestiune, este evident că luminozitatea, intensitatea și alte caracteristici de comandă a lămpilor se află în corelație direct cu senzorii, motiv pentru care funcționarea acestora este absolut necesar a fi Pagina 31 din 76

gestionată prin sistemul de telegestiune care are o interfață de acces și manipulare. 20. Cu privire la cerința legată de eliminarea fișierului sursă în format uld, autoritatea contractantă precizează că ULD înseamnă Unified Luminaire Data File și este o terminaţie ca doc, docx, jpg etc. doar că este specifică sistemelor de iluminat. Poate fi vizualizat pe windows. The ULD fișier conține date despre specificațiile de iluminare ale unui corp de iluminat, cum ar fi descrierea de prindere, imaginea de prindere, fluxul luminos, consumul de energie, precum și un model 3D Page 1 39 pentru vizualizare. Astfel că raportat la contractul ce face obiectul achiziției de față, utilizarea de elemente specific domeniului de activitate și specific domeniului lucrării ce se execută nu poate fi catalogată drept restrictivă. 21. Cu privire la critica referitoare la cerința privind consumul anual maxim, autoritatea contractantă precizează că solicitarea este făcută cu rea-credință de către contestatoare. Prin achiziția de față se implementează un sistem EFICIENT de iluminat public care are ca scop printre altele și consumul redus de resurse. De aceea, în caietul de sarcini, la punctual 4.3.4 autoritate a indicat calculul pentru evaluarea energetică a situației propuse de către ofertant. Evaluarea se face pe calcul concret, raportat la proiectul UAT Broșteni, astfel încât să fie posibil verificarea și aplicarea factorului de evaluare nr. 2, astfel cum este indicat în fișa de date. Referitor la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației, arată că procedura face obiectul unei finanțări nerambursabile în cadrul contractului de finanțare încheiat nr. 30 din 13.02.2024 de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) paguba iminentă s-ar provoca chiar autorității contractante prin tardivitatea neatribuirii contractului, astfel încât s-ar produce efectele vicierii proiectului și paguba iminentă ar fi reprezentată de către pierderea fondurilor nerambursabile. Autoritatea contractantă consideră contestația înaintată, o încercare de tergiversare artificială a procedurii de atribuire și o modalitate prin care operatorul economic, prin Societatea Civilă Profesională de Avocați care-l reprezintă, să obțină o sumă de bani ca și cheltuieli de judecată. În concluzie pentru autoritatea contractantă prelungirea acestor termene poate duce la extinderea termenelor de implementare a proiectului ceea ce poate genera depășirea termenului limită de implementare și chiar pierderea finanțării. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 34976/28.05.2025, contestatoarea a depus dovada cheltuielilor de judecată solicitate, respectiv factura fiscală nr. SD0226/22.05.2025, în valoare de 7.735,00 Pagina 32 din 76

lei, emisă de Cabinet de avocat, Staicu Daniela și ordinul de plată aferent emis de Unicredit Bank. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: «Eficientizarea sistemului de iluminat public din (...), județul Suceava» - Etapa 2”, cod CPV 45316110-9 Instalare de echipament de iluminare stradală (Rev. 2), (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/25.02.2025. Din informațiile anunțului de participare simplificat amintit, Consiliul a reținut că valoarea estimată a contractului de lucrări care se va atribui este de 2.365.800,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită inițial la 13.03.2025, ora 15:00. Fiind nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, (...) SRL a depus contestația care formează obiectul prezentului dosar solicitând următoarele: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. (...)/C7/(...) din 13.03.2025, s-a respins, ca rămasă fără obiect solicitarea de suspendare a procedurii. Cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, (...) SRL a făcut dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 35.000,00 lei, conform recipisei de consemnare nr. 211119141/1, emisă de CEC Bank, Sucursala Iași, la data de 10.03.2025. Pagina 33 din 76

Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1.064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe fondul cauzei, Consiliul constată următoarele: Obiectivul general al proiectului, care se urmărește a fi atins este „EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORASUL BROȘTENI, JUDETUL SUCEAVA” – Etapa 2”, indicatorii de proiect conform celor precizate în caietul de sarcini, la pag. 7, sunt: - Deconectarea aparatelor de iluminat existente de la rețea (888 buc.); - Demontarea aparatelor de iluminat existente (888 buc.); - Demontare console existente (888 buc.); - Montare console (900 buc.) - Montarea aparatelor de iluminat tip LED (900 buc.); - Conectarea aparatelor de iluminat nou montate (900 buc.); - Lucrări de implementare sistem de telegestiune; Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante.” - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției.”; „(6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici.” Pagina 34 din 76

Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul acesteia [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarea în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesității achizitoarei. Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale. Obligației contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că acesta Pagina 35 din 76

descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, se va avea în vedere că simpla pretindere a necesitații modificării specificațiilor tehnice și simpla afirmație că acestea restricționează concurența nu sunt suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În continuare, Consiliul procedează la analiza punctuală a criticilor formulate de contestatoare. Prima solicitare a contestatoarei vizează eliminarea factorului de evaluare nr. 2 – Criterii tehnice – Componenta tehnică și redistribuirea punctajului către ceilalți factori, având în vedere că acest factor nu prezintă niciun fel de relevanță pentru procedură, neputându- se face vreo diferențiere între oferte, întrucât la evaluarea ofertei nu pot exista decât cele două cazuri limită, respectiv fie oferta este conformă și primește și un punctaj de 30 puncte pentru acest factor de evaluare, fie oferta este neconformă, caz în care nu se mai face o evaluare cu privire la factorii de evaluare și, în consecință, redistribuirea punctajului. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii ca nefondată întrucât factorul de evaluare face diferență între oferte și influențează punctajul final al operatorilor economici participanți. Se mai arată că atâta timp cât legea permite și detaliază rolul și obiectul factorilor de evaluare este total neavenit a se susține că un criteriu tehnic reprezintă o cerință restrictivă. Se susține că pot exista ofertanți care să oferteze produse care îndeplinesc doar anumite criterii, aspect care implică acordarea unui punctaj în consecință, și aceasta pentru că fiecare criteriu permite oferte cu caracteristici diferite de la criteriu la criteriu. Criteriile tehnice nu sunt cu standard unic. „Toate cerințele punctajului tehnic sunt în sensul asigurării unui standard înalt de calitate, asigurarea pe termen lung a unei viabilități tehnice a produselor cu implicații bugetare cât mai mici, asigurând totodată soluții echivalente care vor fi luate în calcul; astfel că există posibilitatea existenței de oferte conforme care să primească punctaj diferit, în funcție de algoritmul de calcul”. Analizând prevederile Fișei de date a achiziției, Consiliul reține că în cadrul criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț” (la punctul II.2.5), autoritatea contractantă a stabilit următorii factori de evaluare: - Prețul ofertei - Componenta financiară 40% - Punctaj maxim factor: 40; - Eficiența energetică a proiectului - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30; Pagina 36 din 76

- Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30. În conținutul Strategiei de contractare nr. 1432/24.02.2025, se menționează faptul că „Factorii de evaluare propuși respectă normele de drept comunitar fiind: Obiectivi și în strânsă legătură cu obiectul contractului; Ponderea punctajului acordat fiecărui factor de evaluare a fost stabilită avându-se în vedere evitarea situațiilor care să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii, urmărindu-se punctarea proporțională în funcție de importanța fiecărui factor de evaluare în ceea ce privește atingerea unor parametrii tehnici/calitativi/funcționali superiori care să reprezinte un evident avantaj competitiv. Factorii de evaluare utilizați sunt asociați unor extinderi a cerințelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind obținerea de avantaje și beneficii superioare raportat la obiectul factorilor de evaluare, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit”. În ceea ce privește factorul de evaluare contestat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, în Fișa de date a achiziției, la punctul II.2.5, autoritatea contractantă a menționat următorul algoritm de calcul: „Criteriul 1 Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct. Criteriul 2: Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct. Criteriul 3: Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea fără unelte a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide fără utilizarea uneltelor se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul se deschide cu utilizarea uneltelor se va acorda 1 punct. Criteriul 4: Pentru îndeplinirea cerinței privind aparat fără radiator sau striații pe exteriorul carcasei: Pagina 37 din 76

- În cazul în care aparatul nu prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se vor acorda 5 puncte - În cazul în care aparatul prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se va acorda 1 punct. Criteriul 5: Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct; Criteriul 6: Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (platforma, componente): - Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru platforma cât și pentru componente se vor acorda 5 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru platforma sau numai pentru componente se va acorda 1 punct. Pentru ofertele admisibile punctajul la acest factor se va calcula prin însumarea punctelor obținute pentru fiecare criteriu de evaluare în parte. P3(n) = PC1+PC2+PC3+PC4+PC5+PC6, unde: P3(n): punctajul obținut de către oferta admisibilă aflată sub evaluare; PC1 – punctaj criteriul 1; PC2 – punctaj criteriul 2; PC3 – punctaj criteriul 3; PC4 – punctaj criteriul 4; PC5 – punctaj criteriul 5; PC6 – punctaj criteriul 6. Punctajul maxim care se poate obține la acest factor de evaluare este de 30 puncte”. În conținutul Strategiei de contractare nr. 1432/24.02.2025, se menționează faptul că factorul de evaluare anterior menționat a fost ales deoarece se dorește achiziționarea de „aparate de înaltă performanță pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în UE. Toate solicitările menționate anterior se fac în scopul eliminării riscurilor aparițiilor de inconveniente în ceea ce privește aparate de proastă calitate pentru realizarea contractului. Totodată se ține cont și de directivele europene privind eficiența energetică”. Pe fondul criticii, Consiliul constată următoarele: Pagina 38 din 76

1. Analizând Fișele tehnice nr. 1, 2, 3 și 4, Consiliul reține că la punctele 3.2, autoritatea contractantă a menționat la Fișele tehnice nr. 1 și 2 următoarea specificație tehnică „Difuzor din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată”, la Fișa tehnică nr. 3 ”Difuzor din sticlă minim 5 mm”, iar la Fișa tehnică nr. 4 ”Difuzor din sticlă sau policarbonat”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 1, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind difuzor de sticlă: - În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din sticlă se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct”. 2. Analizând Fișele tehnice nr. 1, 2, 3 și 4, Consiliul reține că la punctele 4.3, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Clasa de izolație electrică: Clasa I sau II”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 2, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind clasa de izolație a aparatului de iluminat: - În cazul în care aparatul are clasa de izolație II se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care aparatul are clasa de izolație I se va acorda 1 punct”; 3. Analizând Fișele tehnice nr. 1, 2, 3 și 4, Consiliul reține că în Fișele tehnice 1 și 2 la punctele 3.3, 3.4 și 3.5, iar în Fișele tehnice 3 și 4, la punctele 3.4, 3.5 și 3.6, se regăsesc următoarele specificații tehnice: • „Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui

incinte

separate,

pentru

a

evita

pătrunderea prafului/murdărirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinței”; • „Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanță. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie sa poată fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara Pagina 39 din 76

deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; nu se accepta aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucţiuni de montaj pentru demonstrarea cerinţei”; • Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță. Pentru a facilita operaţiile de mentenanță, acesta trebuie sa poată fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinţei. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 3, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea fără unelte a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide fără utilizarea uneltelor se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul se deschide cu utilizarea uneltelor se va acorda 1 punct”. 4. Analizând Fișele tehnice nr. 1, 2, 3 și 4, Consiliul reține că la punctele 3.1 autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică „Carcasă realizată din aluminiu turnat sub presiune”. Asociat acestei specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 4, având următorul conținut „Pentru îndeplinirea cerinței privind aparat fără radiator sau striații pe exteriorul carcasei: - În cazul în care aparatul nu prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se vor acorda 5 puncte - În cazul în care aparatul prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei se va acorda 1 punct”. 5. Analizând Fișele tehnice nr. 1, 2 și 3, Consiliul reține că în Fișele tehnice 1 și 2 la punctele 3.3, 3.4 și 3.5, iar în Fișa tehnică 3 la punctele 3.4, 3.5 și 3.6, se regăsesc următoarele specificații tehnice: • „Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui

incinte

separate,

pentru

a

evita

pătrunderea prafului/murdărirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinței”; Pagina 40 din 76

• „Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie sa poată fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; nu se acceptă aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței”; • Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanță. Pentru a facilita operaţiile de mentenanță, acesta trebuie sa poată fi deschis intr-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinței. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 5, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct”. 6. Analizând Fișa tehnică nr. 5 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că la punctele 3.1 și 3.5 se regăsesc următoarele specificații tehnice: 3.1. – „Este obligatoriu ca aplicația sa aibă la baza standarde deschise pentru controlul de la distanta al iluminatului public si poate interacționa cu platforme de telegestiune prin API sau preferabil TALQ. Funcțiuni minime ce trebuie sa poată fi integrate prin ajutorul API si TALQ: - Nivelul de iluminare raportat de modulul de telegestiune - Puterea activa consumata de aparatul de iluminat - Tensiunea masurată de modulul de telegestiune a aparatului de iluminat din rețeaua de energie in momentul măsurării. - Curentul consumat de modulul de telegestiune de pe aparatul de iluminat din reţeaua de energie în momentul măsurării. - Puterea reactiva consumata de aparatul de iluminat - Puterea aparenta consumata de aparatul de iluminat - Factorul de putere al aparatului de iluminat - Energia totala activa/reactiva consumata de aparatul de iluminat in momentul măsurării. - Numărul de ore in care aparatul de iluminat a fost alimentata, aşa cum este raportat de modulul de telegestiune. - Numărul total de ore in care modulul de telegestiune a fost alimentat pe durata sa de viata”; Pagina 41 din 76

3.5 – „(…) Aplicația va permite gestionarea si controlul aparatelor de iluminat echipate cu modul de telegestiune de la orice producător. Integrarea se va face prin API, preferabil API standardizat TALQ (atat la nivel CMS si platforma loT (gateway)) Se vor indica producătorii de aparate de iluminat cat si producătorii de module de control ce pot si sunt integrati in aplicaţia de telegestiune ofertata si se vor prezenta referinţe in acest sens”. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 6, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței de certificare TALQ la nivelul întregului sistem (platforma, componente): - Pentru îndeplinirea cerinței atât pentru platforma cât și pentru componente se vor acorda 5 puncte; - Pentru îndeplinirea cerinței numai pentru platforma sau numai pentru componente se va acorda 1 punct”. Procedând la analiza solicitării contestatoarei de eliminare a factorului de evaluare contestat, Consiliul o va respinge pentru următoarele motive: • Factorul de evaluare criticat a fost stabilit în mod legal, în conformitate cu dispozițiile art. 187 alin. (4) și (5) din Legea nr. 98/2016: „(4) În sensul alin. (3) lit. a) şi b), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. (...) (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia”. • Abordarea autorității contractante nu poate conduce la restrângerea concurenței în contextul în care sunt acceptate la procedură: - aparate de iluminat care au difuzor din sticlă/policarbonat sau din alt material; - au clasa de izolație I sau II; Pagina 42 din 76

- compartimentele accesorii electrice și optic se deschid fără sau cu ajutorul uneltelor; - aparatul nu prezintă sau prezintă striații, fante, decupături pe exteriorul carcasei; - compartimentul se deschide în partea de jos sau prezintă o altă variantă de deschidere. - cerința de certificare TALQ vizează platforma și componentele sau numai platforma sau numai componentele. Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a stabilit criteriile tehnice cu standard unic, acordând punctaje în funcție de caracteristicile fiecărui produs ofertat, punctajul maxim fiind atribuit în mod justificat, așa cum rezultă din punctul de vedere, caracteristicilor superioare, pentru ca în final (...) să poată alege produse cu un standard cât mai înalt de calitate. De asemenea, Consiliul constată că factorul de evaluare aduce un avantaj real autorității contractante, nu este formal și poate fi urmărit în procesul de evaluare a ofertelor și aplicarea criteriului de atribuire, astfel încât nu se impune eliminarea acestuia. Însă pentru acuratețea dispozițiilor documentației de atribuire, Consiliul apreciază că se impune ca în cadrul Fișelor tehnice nr. 1, 2, 3 și 4 la punctele 3.2, autoritatea contractantă să pună în concordanță factorul de evaluare și algoritmul de calcul al punctajului pentru difuzorul aparatelor de iluminat, respectiv din sticlă sau policarbonat sau din alt material (eventual indicate exemple), aspect care rezultă din coroborarea tuturor informațiilor existente în documentația de atribuire, precum și să procedeze la corectarea/completarea în mod corespunzător a sintagmei:  „În cazul în care aparatul de iluminat din alt material se va acorda 1 punct”, astfel „În cazul în care aparatul de iluminat are difuzor din alt material se va acorda 1 punct”. A doua critică a contestatoarei vizează proba practică, contestatoarea solicitând Consiliului următoarele: a) În principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică şi prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare care trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în speță, cerința a fost inclusă doar în Caietul de sarcini și Fișele tehnice, nu se regăsește în anunțul de participare, ci doar în proiectul tehnic. b) În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. Pagina 43 din 76

c) Contestatoarea arată că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, se solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. d) Contestatoarea mai arată că un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă şi din faptul că Autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016 prin care se impune ca documentaţia să fie clară şi completă. În cadr

ul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii și arată în esență următoarele: - Nu suntem în prezența vreunui criteriu de calificare. Proba practică este parte a propunerii tehnice, de aceea se regăsește în fișele tehnice şi are ca scop verificarea funcționalității sistemului de telegestiune, sens în care se subliniază că evaluarea tehnică a ofertelor nu se bazează exclusiv pe sesiunea demonstrativă şi această probă practică nu este un factor de evaluare. În schimb, proba practică demonstrează conformitatea sistemului cu cerințele minime ale autorității contractante. - ofertantul, prin demonstrația practică, evidențiază fiabilitatea sistemului ofertat; - după cum se menționează în fișa tehnică 5, a sistemului de telegestiune, proba practică are darul de a demonstra practic cerințele teoretice din fișă; - pentru detaliile tehnice specific, nu se menționează vreo verificare prin probă practică, fișele tehnice şi certificatele de conformitate fiind suficiente. Se exemplifică din fișa tehnică 5 punctele: 1.5, 1.6, 1.7, 1.10, 1.12, 1.13, 2.6, 2.7, 2.11, 2.12, 2.13, 2.15, 2.17, 2.18, 3.1, 3.3, 3.6, 3.8 etc.; - Proba practică nu implică prezentarea unor mostre, deoarece niciunde în documentație nu este specificat faptul că autoritatea contractantă va reține produsele prezentate în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi; - nu se va efectua o verificare a caracteristicilor constructive a materialelor solicitate pentru proba practică, pentru a se putea aprecia că acestea sunt mostre; Pagina 44 din 76

- Proba practică urmărește dovedire îndeplinirii unor funcţionalități concrete ale sistemului de telegestiune, nu a caracteristicilor constructive; - Cerințele care se verifică la proba practică sunt expres prevăzute la fiecare subpunct din fişa tehnică 5, subpunct care face obiectul probei practice. - rapoartele de testare, acolo unde acestea sunt solicitate, privesc subansamblul, produsul în cauză, neexistând un raport de testare pentru sistemul de telegestiune în sine, cu atât mai mult cu cât s-a indicat că sistemele de telegestiune pot funcționa prin mai multe metode tehnice, fiecare operator urmând a expune protocolul de telegestiune propus. - Solicitarea ca proba practică să se prezinte doar de ofertantul desemnat câștigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câștigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare conform din punct de vedere tehnic şi financiar. Verificând conținutul Caietului de sarcini, Consiliul reține că la punctul „4.3.7 Fișele tehnice - Formular F5”, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „În etapa de evaluare tehnică, Autoritatea Contractantă poate solicita efectuarea de către ofertanți a unei probe practice cu produsele ofertate prin care se vor confirma atât caracteristicile tehnice solicitate cât şi funcționalitatea acestora. Pentru toate componentele aferente sistemului de iluminat ofertat se vor respecta cerințele tehnice minime solicitate prin prezentul Caiet de Sarcini şi Fișele Tehnice din Formularul F5” (pag. 23). Din analiza Fișei tehnice nr. 5 – Sistem de telegestiune, Consiliul reține că în coloana 1 sunt menționate Specificațiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini, iar la finalul specificațiilor este menționat că: „Respectarea solicitării/solicitărilor se va putea verifica la proba practică”, rezultând astfel în mod clar specificațiile tehnice pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, critica sub acest aspect dovedindu-se a fi neîntemeiată. De asemenea, la punctul 8.1 în cadrul aceleiași fișe tehnice, se regăsește următoarea mențiune: „Autoritatea contractanta își rezerva dreptul de a realiza o proba practica la momentul evaluării tehnice, prin care se va demonstra îndeplinirea tuturor caracteristicilor/ funcționalităților solicitate (...)”. Consiliul apreciază că prin proba practică autoritatea contractantă dorește să verifice funcționalitatea întregului sistem și nu a componentelor acestuia. În acest context, Consiliul apreciază că cerința în discuție nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum în mod eronat susține contestatoarea. Principalul scop al unui criteriu de Pagina 45 din 76

selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații şi documente: (...) l) eșantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorității contractante”. Consiliul constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în speță. Astfel, Consiliul constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eșantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de efectuare a probei practice vizează verificarea de către autoritatea contractantă a funcționalității aplicației de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformității componentelor sistemului ofertat. De asemenea, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de calificare, prin care se urmărește dovedirea capacității ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situație în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare simplificat nr. (...)/25.02.2025, fiind suficientă precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispozițiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Consiliul subliniază că această cerință nu este nici disproporționată. În acest sens, se relevă faptul că, deși ofertanților li s-a cerut să demonstreze îndeplinirea fiecărei cerințe din Formularul F5 prin prezentarea de broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc., aceste cerințe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu și sistemul de telegestiune. Consiliul apreciază că depunerea documentelor anterior menționate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică. Analizând susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, Consiliul constată că verificarea funcționalităților sistemului de telegestiune este o necesitate a acesteia, ce poate fi satisfăcută doar prin intermediul probei practice astfel încât cerința în discuție nu poate fi eliminată. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost Pagina 46 din 76

suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, se solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, Consiliul o va respinge reținând ca relevante susținerile autorității contractante referitoare la faptul că proba practică nu implică prezentarea unor mostre, deoarece niciunde în documentație nu este specificat faptul că autoritatea contractantă va reține produsele prezentate în vederea efectuări probei practice. Operatorii care se vor prezenta la proba practică vor aduce o serie de materiale, însă la finalul probei, le vor lua înapoi. Solicitarea ca proba practică să se prezinte doar de ofertantul desemnat câștigător nu poate fi primită, deoarece, pentru a desemna un operator ca fiind câștigător, comisia de evaluare trebuie să îl declare anterior conform din punct de vedere tehnic. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A treia critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY întrucât reprezintă o cerință de calificare fiind clauză nescrisă. În c

adrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii arătând în esență următoarele: - că nu este nimic nefiresc sau anormal sau contrar realității timpurilor a se solicita o dovadă de conectare prin API a sistemului de telegestiune propus de ofertant, cu o aplicație din familia smartcity, familie generoasă, cerință care nu este restrictivă sau care să țină de vreo capacitate tehnică; - practic, orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar, a conectat aplicația de telegestiune cu o aplicație smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecțiune spre exemplu, la autoritate - anume la persoana care supraveghează sistemul de iluminat, pe telefonul mobil al acesteia. Astfel, acest manager tehnic al autorității, poate crea tichete, manual sau automat, pe baza notificărilor şi alertelor, pe care le atribuie către echipa de intervenție/mentenanță care astfel sunt imediat notificate cu privire la sarcinile care le-au fost atribuite şi trebuie să revină cu un răspuns, până când problema este rezolvată. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în referire la aplicația sistemului de telegestiune, autoritatea contractantă a menționat, la pag. 20, următoarea cerință: „Se vor prezenta referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată”. În referire la solicitarea de mai sus a autorității contractante, menționată în Caietul de sarcini, Consiliul constată că aceasta nu Pagina 47 din 76

reprezintă o specificație tehnică în sensul art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 [„Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”], ci este o cerință privind capacitatea tehnică și profesională, respectiv o solicitare privind experiența anterioară a ofertanților, însăși autoritatea contractantă în cadrul punctului precizând următoarele: „practic, orice ofertant care a mai executat vreodată un contract similar, a conectat aplicația de telegestiune cu o aplicație smartcity prin API, dacă, măcar odată s-a transmis o alertă de defecțiune”. În această situație, prin includerea în caietul de sarcini a unei cerințe de calificare autoritatea contractantă și-a asumat riscul ca în etapa de evaluare să nu o poată verifica, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 reprezintă clauză nescrisă, motiv pentru care Consiliul va dispune remedierea documentației de atribuire în sensul solicitat de contestatoare, respectiv eliminarea cerinței în analiză din cuprinsul Caietului de sarcini, critica fiind astfel admisă. A patra critică a contestatoarei vizează eliminarea tuturor cerințelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, respectiv acele cerințe prin care se solicită ca ofertanții să pună la dispoziția autorității contractante un link către site-ul producătorului. a. În principal, contestatoarea solicită eliminarea cerinței, cu motivarea că nu pot fi impuse obligații în sarcina producătorilor, în sensul că aceștia nu au obligația legală de a include pe site produsele. În acest context, se învederează faptul că ar fi favorizați producătorii; b. În subsidiar, se solicită modificarea cerinței, în sensul să se permită link către „familia de produse din care fac parte aparatele iluminat" și nu către fiecare echipament individual. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea criticii arătând în esență următoarele: - în scopul evitării fraudelor, apare necesitatea de a verifica documentele produselor cu informațiile expuse de producător; - Nu se solicită documente suplimentare din partea producătorului ci doar un simplu link pentru verificare online; - Această cerință este absolut normală deoarece în multe situații s- au înregistrat falsuri din partea ofertanților în ceea ce privește informațiile prezente în Fișele Tehnice sau Formularele F5. Din practică s-a constatat că unii ofertanți modifică informațiile prezentate în Fișa tehnică „adaptându-le” la condițiile Caietelor de Sarcini. Aceste Pagina 48 din 76

modificări s-au făcut atât în Fișele Tehnice atribuite producătorului cât şi în alte documente adiacente (ex. Formularele F5). Prin această cerință se protejează ofertanții participanți şi se elimină posibilitatea de fraudare a ofertelor, respectiv a specificațiilor produselor ofertate. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cadrul acestuia la pag. 11, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In mod obligatoriu ofertanții vor pune la dispoziția autorității contractante un link către site-ul producătorului de aparate de iluminat unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat astfel încât în orice moment al etapei evaluării tehnice autoritatea contractantă să aibă posibilitatea de a accesa acest link cu scopul de a verifica corespondența din Formulare F5 cu cele regăsite pe site-ul producătorului. Accesul prin intermediul link-ului se va face direct la aparatul/aparatele de iluminat ofertate. In cazul în care producătorii nu au site sau produsele ofertate nu se regăsesc pe site-ul producătorului, autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a verifica în orice modalitate existența produselor ofertate, precum şi îndeplinirea cerințelor impuse prin Formularele F5. Dacă se constată că produsele ofertate nu există în mod real, ofertantul/ofertanții care au prezentat produsele vor fi descalificați şi oferta va fi declarată neconformă. Pe această cale, autoritatea contractantă dorește să verifice îndeplinirea cerințelor menționate în documentația de atribuire de către produsele ofertate şi prezentate în fișele tehnice şi să elimine posibilitățile de fraudă." Consiliul apreciază că această critică este întemeiată deoarece ofertanții nu au niciun control cu privire la modul în care un producător decide sau nu să facă publice pe site-ul său informații cu privire la fiecare tip de aparat de iluminat pe care îl produce, astfel încât aceștia nu pot fi obligați să pună la dispoziția autorității contractante un astfel de link. Producătorul nefiind ofertant nu poate fi obligat să aibă o anumită conduită, respectiv să publice pe site-ul său informații cu privire la fiecare tip de aparat de iluminat pe care îl produce, prin urmare nici ofertantul nu poate fi obligat să pună la dispoziția autorității contractante un link către site-ul producătorului de aparate de iluminat unde este prezentat fiecare tip de aparat de iluminat ofertat. Pe de altă parte, în cadrul Fișelor tehnice autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei cerințe, din formularul F5 se vor prezenta (broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc), cu indicarea paragrafului, numărului de pagina, respectiv a tipului de document din care rezulta îndeplinirea cerinței. Fără prezentarea acestei corespondente, cerința va rezulta ca fiind neîndeplinită și duce la Pagina 49 din 76

descalificarea ofertantului”, având astfel posibilitatea de a verifica dacă produsele există în mod real și îndeplinesc specificații tehnice solicitate. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va admite această critică a contestatoarei și va elimina cerința prin care se solicită ca ofertanții să pună la dispoziția autorității contractante un link către site-ul producătorului. A cincea solicitare a contestatoarei se referă la eliminarea cerinței care vizează programarea reacției și anume eliminarea cerinței ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur ecran. Această cerință trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea „sau echivalent". În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă solicită respingerea criticii întrucât caietul de sarcini stabilește regula generală de citire şi interpretare a solicitărilor din caietul de sarcini: „ca fiind însoțită de mențiunea sau echivalent”, informație care se regăsește și în fișa de date la pag. 7. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că în cadrul acestuia, la pag 17, autoritatea contractantă, în referire la Interfața utilizatorului, a menționat următoarea cerință: „Programarea reacției aparatelor la senzori, dimmingul acestora și timpii de menținere, se va face in aceeași interfață în paralel cu programul de dimming aplicat. Se va vizualiza in același moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului si modul de funcționare al acestuia in funcție de semnalul senzorului”. Consiliul mai reține că în cadrul Fișei tehnice 5 – Sistem de telegestiune, la punctul 2.7 autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Programarea reacției aparatelor la senzori, dimmingul acestora si timpii de menținere, se va face in aceeași interfață în paralel cu programul de dimming aplicat. Se vor vizualiza in același moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului și modul de funcționare al acestuia in funcție de semnalul senzorului”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini, la pag. 23, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In toată documentația, acolo unde specificațiile tehnice indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licenţă de fabricaţie, acestea sunt menţionate doar pentru identificarea cu uşurinţă a tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. In consecinţă, aceste specificaţii sunt considerate ca având menţiunea de «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea Pagina 50 din 76

„sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Consiliul mai constată că cerința criticată vizează programarea modului de funcționare și de prezentare al interfeței aplicației, reprezentând în realitate o cerință de configurare. Autoritatea contractantă dorește ca parametrii să poată fi urmăriți împreună și a identificat un singur mod de a face aceasta și anume ca cei doi parametrii să figureze pe aceeași interfață a aplicației, contestatoarea neindicând o altă modalitate în care ar putea fi urmărită, în același timp, reacția aparatelor la senzori și dimmingul acestora. În condițiile în care contestatoarea nu a făcut dovada caracterul restrictiv al cerinței, care reprezintă nevoia autorității contractante, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A șasea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinței privind reintroducerea parolei sau completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme echivalente”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că cerința este justificată din motive de securitate, pentru situația de funcționare, în caz de nevoie, prin comenzi manuale. De asemenea, se arată că există o justificare obiectivă în cauza de față, securitatea şi siguranța, iar condiția de reintroducere a parolei în cazul manipulării manuale a sistemului de telegestiune NU reprezintă o solicitare neobișnuită sau dificilă ori nișată, cum pentru orice aplicație mobilă sau de pe desktop există un buton de setare pentru reținere parolă sau nu la momentul accesării. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține că în Caietul de sarcini, la pag. 18, în referire la Interfața utilizatorului, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „(...) Pentru o securitate sporita, o comada manuala se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizatorului”. De asemenea, în cadrul Fișei tehnice 5 – Sistem de telegestiune, la punctul 2.10, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Pentru o securitate sporita: - Comanda manuala se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizator”. Consiliul constată că autoarea contestației nu a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, din motivarea acesteia rezultând că cerința ar fi inutilă, din moment ce autentificarea se face în doi pași. De asemenea, Consiliul constată că în cadrul contestației, autoarea acesteia se limitează la menționarea unui extras din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o autoritate contractantă, ceea ce echivalează cu lipsa unei motivări pe măsură pentru admiterea acestei critici. Pagina 51 din 76

În acest context, Consiliul va reține ca relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, cerința criticată reprezentând nevoia obiectivă a acesteia, în sensul evitării erorilor de comandă. Necesitatea autorității contracte nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. Față de cele anterior menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A șaptea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor privind culorile echipamentelor de platformă – contestatoarea solicitând adăugarea sintagmei «echivalent» - în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea susține că cerința trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent pentru a nu exclude sisteme de telegestiune ale unor producători care pot folosi coduri de culoare diferite pe nodurile de pe hartă pentru a indica starea (pornit, oprit, defect etc) și nu pentru a diferenția puterea, producătorul, numărul de leduri, calendarul, clasificarea pe funcții, tensiunea de alimentare. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că nu este o cerință restrictivă din moment ce nu a ales culorile, neindicând categoria de corp de iluminat şi culoarea aferentă, raționamentul contestatoarei fiind eronat și ilogic. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține că în cadrul Fișei tehnice nr. 5, la punctul 2.17, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Interfața Utilizator va afișa vizual, diferențiat prin culori, minim următoarele : - tipurile de aparate de iluminat in funcție de puterea instalată a acestora (sortarea sa se poată face pe valori fixe, definite, sau intervale de valori: ex: intre 0W si 40W, intre 41W si 80W, intre 81 si 160W, peste 161W). - tipurile de aparate in funcție de producător - tipurile de aparate in funcție de numărul de leduri – tipurile de calendare alocate aparatelor de iluminat - tipuri de aparate clasificate pe funcțiuni: stradal, treceri de pietoni, pietonal. - punctele de aprindere si aparatele care sunt deservite de acestea - aparatele de iluminat a căror tensiune de alimentare depășește 230V (...)”. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini, la pag. 23, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In toată documentația, acolo unde specificațiile tehnice indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, acestea sunt menționate doar pentru identificarea cu ușurință a tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. In consecință, aceste specificații sunt considerate ca având mențiunea de «sau echivalent»”, Pagina 52 din 76

motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. Consiliul apreciază că afișarea vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori pe interfața de telegestiune este un procedeu uzual menit să identifice ușor tipurile de aparate în funcție de anumite caracteristici: (putere, producător, numărul de leduri, tensiune), tipurile de calendare alocate, funcțiunile aparatelor (stradal, trecere de pietoni, pietonal), punctele de aprindere și aparatele deservite de acestea, aparatele de iluminat a căror tensiune de alimentare depășește 230 V. Autoritatea contractantă nu a impus vreo cerință pentru anumite culori, alegerea acestora rămânând la latitudinea ofertantului. Chiar și în situația indicată în contestație, ca unele coduri de culoare să fie folosite pentru a diferenția starea (pornit, oprit, defect etc), ofertantul poate folosi celelalte culori pentru afișările diferențiate solicitate în documentație. Constatând că cerința prin care se solicită funcția de afișare vizuală a echipamentelor diferențiat prin culori a interfeței de telegestiune este una în conformitate cu necesitățile autorității contractante, iar contestatoarea nu a demonstrat că este restrictivă, Consiliul va respinge această critică. A opta solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor restrictive privind impunerea culorii RAL 9005 (negru). Contestatoarea arată că: - Impunerea unei singure culori este excesivă şi nejustificată din punct de vedere tehnic, în consecință se solicită eliminarea cerinței; - În subsidiar, contestatoarea solicită să se accepte orice culoare din gama GREY, cu motivarea că cerința are rolul de a restricționa concurența și cu motivarea că nuanța nu reprezintă o specificație de performanță; - Contestatoarea apreciază că se impune indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că, după cum afirmă şi contestatoarea, culoarea neagră a fost impusă din motive de estetică ambientală. De altfel, fișa tehnică nr. 3 se referă la aparate de iluminat ornamentale. Cuvântul ornamental înseamnă că autoritatea are un concept estetic pe care îl pune în aplicare. Pe de altă parte, culoarea neagră este universal iar RAL 9005 este negrul de bază, negrul închis, folosit cel mai des în industrie. Nuanțele de albastru, Pagina 53 din 76

maroniu şi gri deschis prezentate de contestatoare sunt la antipodul culorii negre. Cerința este o chestiune de bun-simţ, estetică și elegantă. Analizând Fișa tehnică nr. 3 – Aparate de iluminat ornamentale, Consiliul reține că în cadrul acesteia, la punctul 3.3, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Aparatul va putea fi livrat în culoarea neagră RAL 9005”. Consiliul va respinge această critică a contestatoarei pentru următoarele motive: - În speță, nu s-a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, negru fiind o culoare acromatică; - Autoritatea contractantă a justificat impunerea acestei culori prin rațiuni de estetică ambientală, fișa tehnică 3 vizând aparate de iluminat ornamentale, tip felinar; - Regulile de urbanism vizează amenajarea spațiilor publice și sunt stabilite de autoritățile publice locale, în speță chiar de organizatoarea procedurii (...); - RAL 9005 (negru intens) este o culoare elegantă, versatilă, utilizată frecvent în arhitectură, oferind un contrast puternic; se potrivește în diverse stiluri arhitecturale, are rezistență la murdărie; - Culoarea felinarelor influențează aspectul orașelor; - producătorii pot folosi culorile RAL după cum este necesar; - În ceea ce privește susținerile contestatoarei referitoare la creșterea costurilor de producție întrucât unii furnizori pot fi nevoiți să efectueze tratamente suplimentare de vopsire, Consiliul apreciază că acestea vor putea fi incluse în prețul ofertat, neputând constitui un motiv pentru obligarea autorității contractante să accepte nuanțe din gama GREY, astfel cum solicită contestatoarea; A noua solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice. Se arată că solicitarea explicită ca fiecare cerință tehnică să fie documentată individual presupune o detaliere minuțioasă a informațiilor despre conformitatea produsului ofertat. Această cerință îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificații tehnice. Necesită timp suplimentar, resurse dedicate şi documentație detaliată, chiar dacă produsul respectiv este în mod evident conform. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată următoarele: - Solicitarea nu este disproporționată. Ofertanții sunt profesioniști în domeniu, chestiune care implică din partea acestora o lejeritate în indicarea caracteristicilor tehnice ale produsului cu descrierile specifice din documentele aparținătoare produselor, fie ele cărți tehnice, Pagina 54 din 76

instrucțiuni de montaj, rapoarte de testare etc. Cum produsele sunt diferite, fiecare ofertant își cunoaște produsele şi însușirile tehnice şi în vederea unei gestionări eficiente a raportului dintre autoritate şi ofertant cerința autorității este de bună-credință şi în scopul parcurgerii cu celeritate a procedurii de achiziție, lipsind disproporția afirmată de contestatoare; - toți ofertanții au această obligație, nu se poate vorbi de lipsa tratamentului egal sau de o condiție restrictivă, neîngrădind accesul vreunui operator să îşi prezinte produsele ofertate; - critica autoarei contestației nu privește în concret argumente pentru a demonstra o condiție restrictivă. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată următoarele: - La finalul Fișelor tehnice nr. 1, 2 și 5, autoritatea contractantă a menționat următoarea Notă: „Pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei cerințe, din formularul F5 se vor prezenta (broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fișe tehnice etc), cu indicarea paragrafului, numărului de pagina, respectiv a tipului de document din care rezultă îndeplinirea cerinței. Fără prezentarea acestei corespondente, cerința va rezulta ca fiind neîndeplinită și duce la descalificarea ofertantului”; - În cadrul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat, la pag. 23, următoarele: „Pentru fiecare tip de echipament, ofertanții au obligația de a completa formularele F5, fișele tehnice (anexate la Caietul de sarcini). In formulare se va face o descriere completă a echipamentelor care urmează a fi furnizate, nu se acceptă expresii precum «Conform», «Identic», «Da», sau copierea integrală a cerinței pentru fiecare specificație, în caz contrar, oferta va fi declarată neconformă. Ofertanții sunt obligați să atașeze fișele tehnice/paginile de catalog ale producătorului şi să demonstreze corespondența cu cerințele tehnice”. Consiliul constată că în cadrul contestației, autoarea acesteia se limitează la menționarea unor extrase din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unei măsuri de remediere adoptată de o autoritate contractantă, nerelevantă în condițiile prezentei cauze. În mod evident prezentarea de către ofertanți a acestor documente și informații solicitate de autoritatea contractantă și apreciate de contestatoare ca fiind disproporționată, este foarte importantă pentru membrii Comisiei de evaluare care au obligația de a verifica dacă produsele ofertate respectă sau nu specificațiile tehnice solicitate prin documentația de atribuire. Consiliul constată că autoarea contestației nu a făcut dovada că cerința criticată are caracter restrictiv, iar în ceea ce privește Pagina 55 din 76

îngreunarea elaborării ofertelor subliniată de contestatoare, CNSC constată că toți participanții la procedură au obligația de a se conforma acestor solicitări, iar elaborarea unor oferte clare și explicite va simplifica procesul de analizare a acestora, conducând la atribuirea contractului mai rapid. În cuprinsul propunerii financiare, ofertanții vor putea include toate costurile aferente elaborării ofertelor, motiv pentru care Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A zecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinței restrictive prin care se impune deschiderea compartimentului în partea de jos. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că cerința nu este restrictivă pentru că nu este singura modalitate de deschidere, ofertanții putând să prevadă la deschiderea compartimentului şi deschidere în jos, şi în sus şi în lateral. Deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă pentru evitarea pătrunderii apei dar autoritatea contractantă nu a exclus şi alte variante de deschidere, diferența regăsindu-se în fișa de date la punctajul de la criteriul 5, Factorul de evaluare - criterii tehnice. Analizând Fișele tehnice nr. 1, 2 și 3, Consiliul reține că în Fișele tehnice 1 și 2 la punctele 3.3, 3.4 și 3.5, iar în Fișa tehnică 3 la punctele 3.4, 3.5 și 3.6, se regăsesc următoarele specificații tehnice: • „Compartimentul accesoriilor electrice si compartimentul optic vor constitui

incinte

separate,

pentru

a

evita

pătrunderea prafului/murdărirea compartimentul optic in cazul in care se intervine in compartimentul accesorii electrice pentru efectuarea de remedieri. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinței”; • „Compartimentul optic trebuie sa permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie sa poată fi deschis intr-un interval scurt de timp, fara deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; nu se acceptă aparate de iluminat pentru care difuzorul este lipit de carcasa; Se vor prezenta documente, fise tehnice si instrucțiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței”; • Compartimentul accesorii electrice va trebui sa permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanță. Pentru a facilita operaţiile de mentenanță, acesta trebuie sa poată fi deschis intr-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. Se vor prezenta documente, fise tehnice pentru demonstrarea cerinței. Asociat acestor specificații tehnice, autoritatea contractantă a stabilit în cadrul factorului de evaluare criticat „Criterii tehnice - Pagina 56 din 76

Componenta tehnică 30% - Punctaj maxim factor: 30”, Criteriul 5, având următorul conținut: „Pentru îndeplinirea cerinței privind deschiderea preferabil în partea de jos a compartimentului aparataj: - În cazul în care compartimentul se deschide în partea de jos se vor acorda 5 puncte; - În cazul în care compartimentul nu se deschide în partea de jos se va acorda 1 punct”. Din aceste dispoziții ale documentației de atribuire, Consiliul constată că deschiderea compartimentului accesorii în partea de jos reprezintă o soluție constructivă preferată de autoritatea contractantă a cărei justificare este pertinentă „pentru evitarea pătrunderii apei”, însă autoritatea contractantă nu a exclus şi alte variante de deschidere, diferența regăsindu-se în punctajul alocat fiecărei modalități de deschidere. Constatând că cerința nu este restrictivă, astfel cum susține contestatoarea, iar măsura de remediere dispusă de o altă autoritate contractantă este irelevantă cauzei, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. A unsprezecea solicitare a contestatoarei vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/NB- IoT/RF/ÎN

MOD

DIRECT,

FĂRĂ

MEDII

INTERMEDIARE/ CLOUD/WIRELESS/IP TIP Ipv4/MESH. A. În principal, contestatoarea solicită eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare aceasta apreciază că se impune completarea cerințelor cu acceptarea şi a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatoarea solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC şi să se adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii şi frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016 – [„Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele «sau echivalent»”]. B. În subsidiar, contestatoarea solicită acceptarea şi a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicație rezultă şi din faptul că Pagina 57 din 76

sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră in contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Ori în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile „sau prin tehnologii si topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă menționează următoarele: - Susținerea că sunt interzise mediile intermediare cloud/wireless/ip tip Ipv4 sau mesh este contrazisă de documentația procedurii şi chiar de exemplele date de contestatoare. - „susținerile contestatoarei nu sunt reale, având și cloud, și wireless și mesh și IP tip IP v4 și orice altă modalitate de transmisie, cele enumerate fiind preferabile, după cum se poate citi în fișele tehnice”; - cerința criticată face referire la trei modalități de transmisie, ofertanții având posibilitatea de a alege echipamente care să asigure transmisia în aceste modalități, autoritatea contractantă nerestrângând participarea prin indicarea unui singur tip de transmisie; - cerința privind modul de transmisie nu face referire la caracteristicile unui produs care ar putea fi oferit doar de un anumit producător de echipamente cu un anumit tip de transmisie, sau la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă în cazul alegerii unei comunicări GSM, ci se referă la tehnologii de transmitere a datelor utilizate pe piață. Astfel, cu privire la disponibilitatea pe piață a acestor modalități de comunicare nu se poate reține caracterul restrictiv al cerinței analizate, ofertanții având posibilitatea de a oferta echipamente care funcționează pe oricare dintre rețelele de telefonie mobilă, spre exemplu, cu acoperire în aria teritorială administrată de autoritatea contractantă. - pentru ca o cerință să poată fi apreciată drept restrictivă este nevoie ca operatorul contestator să arate faptul că doar un număr extrem de restrâns de operatori economici o pot îndeplini. Faptul că operatorul contestator din prezenta procedură nu o îndeplinește nu conduce la transformarea cerinței în una restrictivă, în speță însă contestatoarea utilizează soluția tehnică criticată. Analizând prevederile Caietului de sarcini, pag. 16, Consiliul reține că autoritatea contractantă a menționat următoarele: „• Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se accepta sisteme prevăzute cu elemente terțe cu rol de Pagina 58 din 76

concentratoare de date, altele decât modulele de telegestiune montate pe aparatele de iluminat. Transmisia datelor înregistrate de module către server se va face prin rețele GSM (minim 3G). Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocata o adresa IP tipIPv4. • Modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o reţea de comunicație locala pe orizontala de tip RF. Se va prezenta fisa tehnica a modulului in care se vor evidenția ambele tipuri de comunicație (GSM și RF). Se va preciza protocolul de comunicaţie al reţelei RF folosite. Se va prezenta o schema detaliata a sistemului de comunicare in care se va ilustra in mod evident, componetele, legaturile electrice intre acestea, reţelele de transmisie de date, cu elementele si protocoalele acestora, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legătură electrica, (cu respectarea simbolurilor convenționale stabilite prin norme si prescripţii standardizate cf STAS ... ). • Modulele vor avea posibilitate de a forma prin comunicaţia RF o reţea locala de tip Mesh. • Reţeaua locala RF va asigura o cale redundanta de comunicare cu serverul. In cazul in care unui modul de telegestine i se va intrerupe comunicaţia directa cu serverul, un alt aparat va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontala si le va trimit prin propria reţea de comunicaţie verticala către serverul aplicaţiei de telegestine. Chiar daca datele si funcţionarea este asigurata prin acest mod, defectinea va fi vizibila in interfata utilizator”. De asemenea, Consiliul reține că în Fișa tehnică 5 – Sistem de telegestiune, la punctele 1.10 – 1.12, autoritatea contractantă a menționat următoarele: 1.10 – „Preferabil, comunicația intre componentele sistemului de telegestiune se va face prin sistem whireless”; 1.11 – „Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face preferabil in mod direct, fara elemente terte cu rol de concentratoare de date, altele decât modulele de telegestiune montate pe aparatele de iluminat”; 1.12 – „Preferabil, modulele vor comunica intre ele in mod direct, fara medii intermediare, printr-o reţea de comunicaţie locala pe orizontala whireless, de tip radio. Se va prezenta fisa tehnica a modulului in care se vor evidenția ambele tipuri de comunicație (GSM/LT-IOT și RF). Se va preciza protocolul de comunicație al reţelei RF folosite. Se va prezenta o schema detaliata a sistemului de comunicare in care se va ilustra in mod evident, componetele, legaturile electrice intre acestea, retelele de transmisie de date, cu elementele si protocoalele acestora, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legătură electrica. Reţeaua locala RF va asigura o cale redundanta de Pagina 59 din 76

comunicare cu serverul. In cazul in care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directa cu serverul, un alt aparat va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontala si le va trimite prin propria reţea de comunicaţie verticala catre serverul aplicaţiei de telegestiune. Chiar daca datele si funcţionarea este asigurata prin acest mod, defecţiunea va fi vizibila in interfata utilizator”; În raport de critica analizată, Consiliul constată că în cadrul Caietului de sarcini, la pag. 23, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „In toată documentația, acolo unde specificațiile tehnice indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, acestea sunt menționate doar pentru identificarea cu ușurință a tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. In consecinţă, aceste specificaţii sunt considerate ca având menţiunea de «sau echivalent»”, motiv pentru care nu se mai impune completarea cerinței cu mențiunea „sau echivalent” așa cum a solicitat contestatoarea, întrucât aceasta deja există în documentația de atribuire. În condițiile în care sintagma „sau echivalent” este asociată inclusiv specificațiilor tehnice aferente sistemului de telegestiune, deci și în referire la tipul de transmisie, nu se poate susține că documentația de atribuire are caracter restrictiv. Pe de altă parte, contestatoarea nu face dovada că cerințele autorității contractante ar fi restrictive, deși sarcina probei îi revine. Soluția solicitată de contestatoare de acceptare a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date, nu este una echivalentă, ci o soluție alternativă, autoritatea contractantă nefiind obligată să o accepte. Analizând ansamblul justificărilor autorității contractante, Consiliul apreciază fundamentată soluția impusă, astfel că, în condițiile în care contestatorul nu a demonstrat că tehnologiile indicate ar fi acoperite doar de un singur producător de sisteme de telegestiune, critica analizată va fi respinsă. A douăsprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor privind ZD4I - deși la nivelul documentației se menționează că se acceptă și Zhaga și Nema, totuși autoritatea contractantă solicită ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că certificarea ZD4I se solicită doar pentru produsul din fișa tehnica 3, și anume lampă ornamentală. Pentru AIL 1, 2, 3 și 4 nu există cerința, deci nu se poate generaliza, așa cum face contestatoarea. Pagina 60 din 76

Procedând la verificarea prevederilor Caietului de sarcini și ale Fișelor tehnice, Consiliul constată că susținerile autorității contractante sunt conforme dispozițiilor documentației de atribuire. Deși contestatoarea încearcă să evidențieze o contradicție, aceasta în realitate nu există. Consiliul constată că standardul ZD4i nu poate fi considerat restrictiv, atât timp cât prevederile legale permit definirea specificațiilor în acest mod, contestatoarea nedovedindu-și vătămarea. Prin urmare, Consiliul va respinge această critică. A treisprezecea solicitare a contestatoarei vizează cerințele privind personalul, contestatoarea solicitând eliminarea cerinței restrictive potrivit căreia minim jumătate din proiecte trebuie să fie executate în mediul urban. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată că cerința este justificată şi evidentă, raportat la specificul achiziției - un sistem de iluminat public care va deservi 8 localități şi va trebui să funcționeze într-un sistem integrat de telegestiune, or mediul urban este cel care aduce provocări în sistemul de telegestiune în comparație cu cel rural. Experiența cerută este una similară, dat fiind faptul că sistemul de telegestiune şi iluminat public din speța de față privește mediul rural cu preponderență. Rolul impunerii experienței experților este de a analiza posibilitatea concretă a acestora de a executa lucrările din cadrul contractului în mod corespunzător şi de a rezolva eventualele dificultăți legate de executarea acestora, astfel că un manager de proiect sau inginer coordonator instalații electrice care a executat lucrări în mediul urban certifică prin acest fapt că are capacitatea de a executa lucrările şi în mediul rural. În cadrul Caietului de sarcini, la pag. 26, autoritatea contractantă a introdus următoarele cerințe: „Pentru specialiștii nominalizați în echipa propusă pentru prestarea serviciilor ce fac obiectul prezentei proceduri, ofertantul va prezenta în cadrul propunerii tehnice următoarele documente: (...) - documente-suport relevante care atestă experiența profesională unde a îndeplinit același tip de activități (pe aceeași poziție) ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract (pentru specialiștii nominalizați în echipa propusă a căror experiență profesională constituie factori de evaluare). - experiența similara va fi demonstrata prin punerea la dispoziție in cadrul ofertei a recomandărilor emise de beneficiari privind implicarea in aceeași poziție in proiectul similar însoțite de proces verbal de recepţie la terminarea lucrării respective. Pagina 61 din 76

In cadrul recomandării se va menționa experiența într-o poziție similară poziția ce o deţine în prezenta achiziție. Minim jumătate dintre proiectele prezentate ca recomandări trebuie să fi fost executate în mediul urban”. Consiliul va admite această critică a contestatoarei deoarece în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale [„În situația în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competențele personalului menționat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experiențe specifice în realizarea unor activități similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelație cu domeniul în care se încadrează acesta (în situația în care specificul domeniului în cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză)”], experiența personalului trebuie apreciată prin raportare la realizarea unor activități similare și nu la arealul geografic în care aceste activități au fost executate, autoritatea contractantă urmând a remedia documentația de atribuire în sensul solicitat de contestatoare. A paisprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerinței privind Responsabilul în controlul calității (CQ). În concret, contestatoarea solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca Responsabilul în controlul calității (CQ) să fie absolvent de studii tehnice. Contestatoarea consideră că, pentru îndeplinirea cerinței este suficientă prezentarea Diplomei de Manager al sistemului de management al calității, cod COR 242114. În subsidiar, contestatoarea solicită eliminarea cerinței privind Responsabilul în controlul calității (CQ). În acest context, contestatoarea învederează faptul că, așa cum rezultă din cuprinsul art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă şi alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/ candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. La nivelul caietului de sarcini nu se poate regăsi solicitarea dispunerii, la momentul ofertării, de personal, altul decât Coordonator lucrare şi/sau Şef șantier, iar în acest sens, se indică un Aviz ANAP. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată în esență următoarele: - această lucrare de execuție are un profund specific tehnic care reclamă studii inginerești, motiv pentru care abilitățile tehnice specifice trebuie să acopere și calitatea în construcții; Pagina 62 din 76

- managerul aferent codului COR 242114 este o persoană nespecializată pe calitatea în construcții, făcând parte din grupa de bază Grupa de baza 2421 - Analiști de management și organizare, adică aceștia oferă asistență organizațiilor pentru a obține o eficiență mai mare și pentru a rezolva problemele organizaționale. Aceștia studiază structurile, metodele, sistemele și procedurile organizaționale, în abstract. - expertul CQ este nominalizat a fi expert cheie, astfel că doar pentru experții non-cheie, la termenul limită, nu se pot solicita dovezi de îndeplinire a cerințelor de calificare profesională. În cadrul Caietului de sarcini, la pag. 25, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Rol expert: RESPONSABIL CONTROLUL CALITĂȚII (CQ) Studii superioare în domeniul tehnic finalizate cu diploma de licență”. Consiliul reține că Responsabilului cu Controlul Tehnic de Calitate în Construcții (C.Q.), are printre atribuții: - Respectă legislația şi reglementările tehnice specifice activității domeniului pentru care a fost autorizat; - Implementează şi menține Sistemul de Asigurare a Calității în domeniul de autorizare; - Exercită controlul calității lucrărilor pe faze de execuție stabilite prin reglementările tehnice şi „Planul Calității” adoptat prin Sistemul propriu de Conducere şi Asigurare a Calităţii; - Verifică respectarea utilizării în execuție numai a produselor de construcții cu certificate de conformitate, declarații de conformitate sau agremente tehnice, astfel încât având în vedere complexitatea procedurii, cerința de a avea studii superioare tehnice este firească, fiind în corelare cu responsabilitățile acestui expert. Pe de altă parte, managerul sistemului de management al calității, are printre atribuții, planificarea, implementarea, gestionarea și îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității într-o organizație, fiind evident că nu se poate pune semnul egalității între un responsabil cu controlul calității și Managerul sistemului de management al calității. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței privind responsabilul cu controlul calității, Consiliul o va respinge având în vedere că activitatea acestui expert influențează în mod direct calitatea executării contractului, iar importanța acestuia este la fel de relevantă ca a celorlalți experți cheie solicitați în cuprinsul caietului de sarcini. Având în vedere gradul de complexitate al prezentului contract, autoritatea contractantă a elaborat caietul de sarcini în cadrul căruia a Pagina 63 din 76

menționat condițiile/cerințele pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a elabora oferte conforme, punând un mare accent pe existenta de personal calificat în ceea ce privește tipul de experți solicitați, aceasta fiind justificată de importanța și complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit, având ca rezultat final executarea lucrărilor, achizitorul urmărind contractarea unor lucrări profesionale astfel încât achizitorul să fie protejat, iar scopul contractului să fie realizat în conformitate cu cele mai bune standarde de calitate. Față de cele mai sus reținute, Consiliul are în vedere că, dată fiind specificitatea contractului, importanța acestuia și rezultatele așteptate de la derularea proiectului, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, autoritatea contractantă a depus toate diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul de lucrări, luând în considerare specificul acestuia, astfel încât să poată fi asigurată derularea contractului. Sunt incidente în soluționare cele prevăzute de AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE (ANAP) în Instrucțiunea nr. 258/2017, referitoare la elaborarea fișei de date, unde legiuitorul recomandă următoarele: „Calificările educaționale si profesionale: (...) În cazul personalului ce va realiza efectiv activitățile contractului ce urmează a fi atribuit - expertul/experții-cheie a cărui/căror calificare, experiență

profesională şi/sau mod de organizare poate reprezenta un avantaj competitiv de natură a influența

în mod direct calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei, ofertantul urmează să dovedească modul în care dispune de aceștia la nivelul propunerii tehnice. Autoritatea contractantă va formula cerințe pentru acest personal la nivelul caietului de sarcini. " În raport de cele mai sus reținute, solicitările contestatoarei se impun a fi respinse ca nefondate. A cincisprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor restrictive privind schema. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței din Caietul de sarcini prin care se impune „respectarea simbolurilor convenționale stabilite prin norme și prescripții standardizate cf STAS 12993/11-91” (pag. 16). În susținerea acestei critici, contestatoarea arată că: - acest standard este anulat; - impunerea prezentării acestor diagrame printr-un anumit stas reprezintă un procedeu special, sens în care se impune completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Pagina 64 din 76

În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată următoarele: - sintagma „sau echivalent” se folosește atunci când se face trimitere la anumite standarde, anumiți producători, mărci, brevete, metode de execuție. În cauză, întocmirea schemei sistemului de comunicare reprezintă cartea tehnică a instalației, în acord cu modalitatea de operare concretă a sistemului de telegestiune ofertat. În funcție de modalitatea de transmisie şi de programul implementat, fiecare sistem are o schemă proprie. Dat fiind faptul că standardul STAS 12993/11-91 a fost anulat şi înlocuit cu SR EN 60617-11:2001, autoritatea va proceda la corectarea standardului menționat. În raport de achiesarea autorității contractante, Consiliul o va obliga pe aceasta la publicarea în SEAP a măsurii de remediere, pentru ca toți operatorii economici interesați să ia la cunoștință de această modificare a documentației de atribuire. A șaisprezecea solicitare a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor privind dimensiunile aparatelor de iluminat ornamental, precum şi a cerințelor prin care se impune forma tronconică, tip felinar iar toleranța de +/- 10% asupra dimensiunilor nu este suficientă pentru a asigura o concurență reală. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă arată următoarele: - Fișa tehnică 3 privește o anumită categorie de PRODUS, AIL6, destinat creării unui mediu ambiental specific, genul felinar. Ofertantul nu poate să impună autorității design-ul localității şi să modifice procedura după placul său şi în funcție de produsele sale; - În condițiile în care a fost nominaliză clasa produsului, TIP felinar, tronconic şi s-a indicat dimensiunea maximă cu toleranță de plus/minus 10%, orice critică legată de estetică este neavenită atâta timp cât caracteristicile sunt îndeplinite de o sumedenie de produse de pe piață; - În cauza de față necesitatea autorității contractante privește atmosfera pe care acest tip de felinare o va crea în amplasamentul dedicat; - critica autoarei contestației nu privește în concret argumente pentru a demonstra o condiție restrictivă ci evidențiază utilitatea solicitării autorității, considerând inutilă cerința de estetică pentru că scopul ar trebui să fie doar achiziționarea de lămpi cu led, chestiune inacceptabilă pentru că ofertantul nu se poate substitui voinței administrative,

ofertantul

putând

doar

solicita

o completare/modificare/eliminare a unei cerințe dacă dovedește că este restrictivă şi NU pentru că nu îi place şi nu o găsește estetic potrivită. Analizând Fișa tehnică nr. 3 aferentă aparatelor de iluminat ornamentale, Consiliul reține că la punctul 1.3, autoritatea contractantă Pagina 65 din 76

a menționat următoarea cerință: „Dimensiuni aparat de Iluminat: forma, tronconică tip felinar, dimensiuni: 400 x 640mm (+/- 10%)”. Consiliul va respinge această critică a contestatoarei pentru următoarele motive: - În cadrul contestației, autoarea acesteia nu face dovada caracterului restrictiv al cerinței, limitându-se la a face simple afirmații nedovedite; - autoritatea contractantă nu a impus dimensiuni fixe, ci a indicat o marjă de +/-10%, în care aceasta poate varia, situație în care cerința nu poate fi considerată restrictivă; - forma tronconică este una uzuală pentru unele sisteme de iluminat; - autoritatea contractantă a justificat impunerea acestei forme prin rațiuni de estetică ambientală; - Regulile de urbanism vizează amenajarea spațiilor publice și sunt stabilite de autoritățile publice locale, în speță chiar de organizatoarea procedurii (...); - aparatele de iluminat care vor fi instalate trebuie să se încadreze în arhitectura zonei. A șaptesprezecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor prin care se impune grosimea sticlei. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă precizează că solicitarea sa vizează o grosime minimă la o anumită categorie de produs, cea tip felinar din fișa tehnică 3, motiv pentru care se poate oferta de la 5 mm în sus oricât, motiv pentru care nu se poate vorbi despre o cerință restrictivă. Raportat la susținerile contestatoarei de la critica anterioară în care, raportat la durabilitatea echipamentului, încearcă să convingă despre inutilitatea aspectului estetic cu consecința obligării autorității contractante de a accepta o soluție impusă de contestatoare, apare surprinzătoare critica de față, pentru că tocmai datorită formei lămpii stradale, se impune ca sticla să fie de minim 5 mm pentru a asigura durabilitate produsului. Sticla unei lămpi felinar evident că trebuie să fie caracterizată de o grosime care să îi asigure longevitate, în comparație cu o lampă led cu o jumătate de carcasă metalică şi a cărei sticlă nu este expusă la intemperii cum este cea a acestei lămpi. Analizând Fișa tehnică nr. 3 aferentă aparatelor de iluminat ornamentale, Consiliul reține că la punctul 3.2, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Difuzor din sticlă de grosime mimim 5 mm”. Consiliul va respinge această critică a contestatoarei din următoarele motive: Pagina 66 din 76

- În cadrul contestației, autoarea acesteia nu face dovada caracterului restrictiv al cerinței, limitându-se la a face simple afirmații nedovedite; - autoritatea contractantă nu a impus dimensiuni fixe, ci a indicat și o grosime minimă de 5 mm, pentru a asigura durabilitatea/longevitatea produsului; - în condițiile în care grosimea poate varia, cerința nu poate fi considerată restrictivă. A optsprezecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerințelor privind dimensiunile aparatului de iluminat tip LED AIL 7, precum și a cerinței prin care se impune forma tronconică, iar toleranța de +/- 10%, nu poate elimina caracterul restrictiv al cerinței deoarece producătorii dezvoltă aparate de iluminat cu variații de dimensiuni mai mari, fără ca acestea să afecteze performanța. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă solicită ca, pentru considerațiile de la 2.17 să se respingă solicitarea contestatoarei. Analizând Fișa tehnică nr. 4 aferentă aparatelor de iluminat tip LED AIL 7, Consiliul reține că la pct. 1.5, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: ”Dimensiuni aparat de iluminat: formă circulară, tronconică. Ø x h: 500 mm/450 mm (+/- 10%)”. Din ansamblul celor deja analizate, Consiliul consideră că sunt valabile cele deja reținute la cea de-a șaisprezecea critică a contestatoarei în referire la aceleași specificații impuse pentru aparatele de iluminat ornamental (Fișa tehnică 3), motiv pentru care se va respinge critica. A nouăsprezecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței prin care se impune ca interfața să permită controlul atât a aparatelor de iluminat, cât şi a senzorilor. În cadrul Caietului de sarcini, pag. 18, autoritatea contractantă a menționat următoarea specificație tehnică: „Interfața va permite controlul atât a aparatelor de iluminat cat si a senzorilor”. În punctul de vedere autoritatea contractantă arată că din moment ce în cauză se achiziționează şi un sistem de telegestiune, este evident că luminozitatea, intensitatea şi alte caracteristici de comandă a lămpilor se află în corelație directă cu senzorii, motiv pentru care funcționarea acestora este absolut necesar a fi gestionată prin sistemul de telegestiune care are o interfață de acces şi manipulare. Consiliul reține ca fiind relevante susținerile autorității contractante, susținerile contestatoarei nefiind de natură să determine modificarea specificației tehnice în discuție, de altfel uzuală în cadrul unor documentații de atribuire având un obiect similar. Nefiind făcută dovada caracterului restrictiv și reținându-se că cerința corespunde nevoilor Pagina 67 din 76

autorității contractante, Consiliul va respinge și această critică a contestatoarei. A douăzecea critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței prin care se impune ca fișierele sursă să fie prezentate în format *.uld, excluzând soluțiile care generează rezultate identice în formate diferite, precum IES, LDT sau alte formate standardizate pentru iluminat. În cadrul Caietului de sarcini, la pag. 21, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Dacă calculele luminotehnice nu sunt prezentate într-o variantă care să permită reluarea şi verificarea, oferta va fi declarata neconformă, din punct de vedere tehnic. Nerespectarea modului de prezentare al calculelor luminotehnice descris mai sus duce la declararea ofertei ca neconformă. Nerespectarea întocmai a profilelor de drum din Anexa nr. 1 şi a tuturor parametrilor luminotehnici specifici claselor de iluminat solicitate, impuse prin standard pentru tipologiile de drum conform datelor de intrare din Anexa nr. 1, vor fi declarate neconforme din punct de vedere tehnic. In cazul în care în cadrul analizei ofertelor se vor identifica calcule luminotehnice trucate, oferta va fi declarată neconformă. Aparatul de iluminat folosit în calculul luminotehnic va fi același cu cel ofertat, pentru care sunt prezentate certificările si rapoartele de testare, având aceleași caracteristici constructive, electrice şi luminotehnice. Necorelarea între aparatul folosit în calculul luminotehnic cu cel ofertat şi/sau neîndeplinirea condiţiilor luminotehnice de mai sus, duce la declararea ofertei ca neconformă. In cazul în care ofertanţii vor prezenta caracteristici modificate ale aparatelor de iluminat (ex. randament peste 90%) au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii contractante rapoartele de măsurători emise de un laborator acreditat/atestat însoţite de autorizaţia de funcţionare (valabilă) a laboratorului emisă de un organism acreditat, în caz contrar oferta va fi declarata neconformă. In cazul in care vor exista suspiciuni de frauda raportate la fișierele de tip ies sau ldt autoritatea va putea solicita documente suplimentare care sa ateste existenta reala a distribuțiilor luminoase utilizate in calcul pe aparatele propuse in oferta. Ofertanții vor prezenta calculele luminotehnice atât în varianta listată (PDF) cât şi intr-un format care să permită reluarea şi verificarea acestora (ex *.evo), kitul de instalare al programului de calcul utilizat (ex Dialux Evo min 12.0), fişierele sursă in format *.uld ale fiecărui calcul luminotehnic prezentat şi fişierul luminotehnic pentru fiecare tip de aparat de iluminat folosit în calcule, pentru ca autoritatea contractantă să aibă posibilitatea verificării calculelor şi corespondenţa dintre datele de intrare solicitate şi îndeplinirea Pagina 68 din 76

parametrilor luminotehnici, conform cu standardul SR EN 13201/2015”. În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă arată că ULD înseamnă Unified Luminaire Data File şi este o terminație ca doc, docx, jpg etc. doar că este specifică sistemelor de iluminat. Poate fi vizualizat pe windows. The ULD fişier conţine date despre specificaţiile de iluminare ale unui corp de iluminat, cum ar fi descrierea de prindere, imaginea de prindere, fluxul luminos, consumul de energie, precum şi un model 3D pentru vizualizare. Astfel că raportat la contractul ce face obiectul achiziției de față, utilizarea de elemente specific domeniului de activitate şi specific domeniului lucrării ce se execută nu poate fi catalogată drept restrictivă. Reținând faptul că în cadrul cerinței criticate se regăsește și scopul pentru care a fost impusă o astfel de solicitare și anume: „pentru ca autoritatea contractantă să aibă posibilitatea verificării calculelor şi corespondența dintre datele de intrare solicitate şi îndeplinirea parametrilor luminotehnici”, coroborat cu faptul că în argumentația sa contestatorul nu a demonstrat caracterul restrictiv al cerinței, știut fiind că formatul .uld este un format sigur garantat care nu permite modificarea distribuțiilor luminoase după bunul plac al ofertanților, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei, costurile suplimentare invocate de contestatoare urmând a se regăsi în cadrul propunerii financiare. Ultima critică a contestatoarei vizează eliminarea cerinței restrictive prin care se impune consumul anual. În Caietul de sarcini, la punctul 4.3.4 Evaluarea energetică a situației propuse, pag. 22, autoritatea contractantă a menționat, printre altele, următoarele: „Componenta sistemului de telegestiune va funcționa in regim de 100 % pentru un număr de 1900 ore, iar pentru un număr de 2250 ore aparatele vor fi dimate in regim de 70 % a fluxului luminos. Calculele pentru Indicatorul Energia Specifică se vor realiza fără a se lua în considerare efectul sistemului CLO. Consumul anual nu va depăși valoare de 242,6 MWh/an”. În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a menționat în esență următoarele: - Prin achiziția de față se implementează un sistem eficient de iluminat public care are ca scop printre altele şi consumul redus de resurse. De aceea, în caietul de sarcini, la punctual 4.3.4 autoritatea contractantă a indicat calculul pentru evaluarea energetică a situației propuse de către ofertant; Pagina 69 din 76

- Evaluarea se face pe calcul concret, raportat la proiectul UAT Broșteni, astfel încât să fie posibilă verificarea şi aplicarea factorului de evaluare nr. 2, astfel cum este indicat în fișa de date. Analizând prevederile Fișei de date a achiziției, Consiliul reține că în cadrul criteriului de atribuire „Cel mai bun raport calitate – preț”, autoritatea contractantă a menționat următorul factor de evaluare: „Eficiența energetică a proiectului”, Componenta tehnică 30%, Punctaj maxim factor: 30. Algoritmul de calcul al acestui factor de evaluare este următorul: „Ofertanții vor calcula coeficientul De pentru fiecare stradă/bulevard prezente în proiect. Modalitatea de calcul a De este cea prezentată în standardul SR EN 13201/2015, astfel: Ofertanții au obligația să calculeze și să completeze rezultatele obținute, pentru: - puterea instalată a fiecărui aparat; - puterea instalată a modului de telegestiune pentru aparat; - total putere instalată pentru fiecare stradă; - valoarea calculată pentru consumul de energie la funcționarea 100% și pentru treptele de dimming; - valoarea calculată pentru Indicatorul Energia Specifică (De), după formula: * A se vedea Caietul de Sarcini unde: P j = puterea instalației asociată perioadei de timp j (SR-EN 13201-2), in [W]; t_j = durata de timp din parcursul uni an în care este utilizată puterea P j in (h) A = aria suprafeței iluminate, m2 - calculată conform informațiilor din fișa străzilor atașată m = numărul de combinații între putere și intervale de timp Pentru dispunerea unilaterală P j= 1*P unitara Pentru dispunerea bilaterală P j= 2*P unitara P unitara = P aparat de iluminat + P sistem de control/aparat Componenta sistemului de telegestiune va funcționa în regim de 100% 1900h si in regim de 70% 2250h. Pentru a permite verificarea facilă a rezultatelor, tabelul se va transmite în format xls. 1. Se va considera cea mai bună ofertă, oferta care are cea mai mică valoare a coeficientului De însumat – 30 puncte 2. Pentru restul Ofertelor admisibile, punctajul se va calcula utilizând următoarea formulă: Pe ofertant = (Et min / Et ofertant) * 30 puncte Pagina 70 din 76

Et ofertant – eficiența energetică obținută prin De insumat conform ofertei “n” Et min – eficiența energetică e însumat conform celei mai bune oferte Pe – punctaj eficiență energetică oferta “n” Se evaluează doar ofertele care îndeplinesc parametrii luminotehnici solicitați. Ofertele care nu îndeplinesc în integralitate (pentru fiecare situație tip) parametrii luminotehnici solicitați se descalifică. Totodată, ofertanții trebuie să țină cont de consumul de energie în sistemul de iluminat public max. 242,60 MWh și să se încadreze pe nivelele de luminanță pe clasele de iluminat M2-M5, P1,C2- C4 . Ofertele care depășesc puterea maximă instalată totală și consumul de energie maxim vor fi declarate neconforme”. Analizând susținerile contestatoarei, Consiliul le apreciază ca speculative, aceasta nu demonstrează că valoarea stabilită de autoritatea contractantă de 242,6 MWh/an este eronată/restrictivă, limitându-se la a face simple afirmații nedovedite. Este de netăgăduit faptul că un consum mai mic de energie electrică atrage costuri mai mici de utilizare și beneficii din punct de vedere al protecției mediului, prin achiziția de față autoritatea contractantă urmărind să implementeze un sistem eficient de iluminat public care are ca scop printre altele şi consumul redus de resurse, obiectul prezentei proceduri de atribuire fiind „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: «EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORAȘUL BROSTENI, JUDETUL SUCEAVA» - Etapa 2”. În cadrul Strategiei de contractare, autoritatea contractantă a menționat că „Realizarea proiectului privind „EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORAŞUL BROSTENI, JUDEŢUL SUCEAVA" - ETAPA 2 are ca obiectiv principal reducerea consumului de energie electrică, al emisiilor de C02 şi implicit scăderea puterii instalate totale şi ameliorarea securității, siguranței şi confortului cetățenilor pe timp de noapte, prin aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative şi calitative din prescripțiile SR-EN 13201/2015 în (...). În baza proiectului tehnic aprobat, aceasta investiție face obiectul contractului de finanțare încheiat nr. 30/24.02.2024 de Administrația Fondului pentru Mediu şi (...) în cadrul Programului privind sprijinirea eficienței energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public”. În raport de dispozițiile documentației de atribuire, ofertanții au obligația de a realiza calculul pentru evaluarea energetică a soluției Pagina 71 din 76

propuse, fiind impusă o limitare firească (dat fiind obiectivul proiectului) în ceea ce privește consumul maxim anual (242,6 MWh/an). Față de cele anterior menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Referitor la practica CNSC invocată de părți, Consiliul o apreciază ca lipsită de relevanță, având în vedere, pe de o parte, faptul că situațiile nu sunt identice, fiecare speță în parte având specificul său şi un anumit probatoriu administrat de părți, iar pe de altă parte, faptul că în dreptul românesc, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept. Luând în considerare cele mai sus menționate, Consiliul constată că unele critici ale contestatoarei sunt întemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de (...) SRL şi va obliga autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentația de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, Consiliul va respinge restul criticilor contestatoarei, ca nefondate. Cererea subsidiară de anulare a procedurii va fi respinsă, ca nefondată, având în vedere că procedura de atribuire este suspendată astfel că implementarea măsurilor de remediere dispuse este posibilă. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 7.735,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. Pagina 72 din 76

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea (...) SRL, motiv pentru care Consiliul apreciază că, în speță, se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 7.735 lei și reprezintă onorariu avocat Daniela Staicu, dovedite cu factura SD0226/22.05.2025 și achitate prin intermediul Unicredit Bank la data de 23.05.2025. Analizând temeinicia pretențiilor contestatoarei, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 1.500 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Pagina 73 din 76

Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de avocat Daniela Staicu, Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 7.735,00 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestatoare cu ocazia soluționării contestației sale la CNSC, apreciază că respectiva sumă trebuie redusă. Astfel, având în vedere faptul că, așa cum s-a reținut prin considerente, unele critici ale contestatoarei s-au dovedit a fi nefondate, în temeiul art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă („Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său”), cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea prezentei contestații, va fi admisă, în parte. În acest sens, în temeiul prevederilor legale enumerate anterior, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.500 lei și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 6.235 lei reprezentând cheltuieli disproporționate (conform dispozițiilor legale citate anterior). Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1(...), potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienții lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 7.735 lei, la suma de 1.500 lei, este în concordanță cu munca depusă de avocat, complexitatea cauzei și numărul criticilor admise. În condițiile art. 451 Cod procedură civilă, contestatoarea este îndreptățită să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de Pagina 74 din 76

avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020 prin care s-au statuat următoarele: „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea (...) SRL cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 6.235 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de (...) SRL, în contradictoriu cu (...), în calitate de autoritate contractantă. Obligă (...) ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentația de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, respinge restul criticilor contestatoarei și cererea subsidiară de anulare a procedurii, ca nefondate. Pagina 75 din 76

Admite, în parte, capătul de cerere formulat de (...) SRL cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 6.235 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 76 din 76