Decizie CNSC 1246/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1246 / C7 / 760 Data: 08.05.2025 Prin contestația nr. 50/ADM/10.03.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 15317/11.03.2025, ELBA-COM SA, cu sediul în Timișoara, splaiul Nicolae Titulescu 14, județul Timiș, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J35/559/2000, având CUI RO13108765, reprezentată legal de director general Horia Trifu, cu adresa de corespondență în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de COMUNA DOLJEȘTI (CONSILIUL LOCAL DOLJEȘTI), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea Doljești, strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 44, județul Neamț, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul «Eficiență energetică și modernizarea infrastructurii de iluminat public în comuna Doljești, județul Neamț etapa a II-a»”, cod CPV 45316000-5 Lucrări de instalare de sisteme de iluminare și de semnalizare (Rev. 2), inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1159483 din data de 03.03.2025, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, dezvoltate în cele ce urmează, respectiv modificarea lor conform mențiunilor sale, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea întregii proceduri; - în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, până la soluționarea contestației, suspendarea procedurii. Prin Încheierea nr. 1062/C7/760 din 19.03.2025, s-a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii, formulată de ELBA-COM SA. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pagina 1 din 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de ELBA-COM SA, cu sediul în Timișoara, splaiul Nicolae Titulescu 14, județul Timiș și cu adresa de corespondență în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, în contradictoriu cu COMUNA DOLJEȘTI (CONSILIUL LOCAL DOLJEȘTI), cu sediul în localitatea Doljești, strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 44, județul Neamț, în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă la modificarea Fișei tehnice nr. 1 (pct. 3.4, 3.7, 3.12), Fișei tehnice nr. 2 (pct. 3.3), Fișei tehnice nr. 3 (pct. 1.5) și Fișei tehnice nr. 4 (pct. 3.5 și 3.6), în termen de cel mult 15 zile de la data primirii prezentei, cu respectarea celor din motivare și a prevederilor legale în vigoare. În cadrul aceluiași termen, autoritatea contractantă va aduce la cunoștința operatorilor economici interesați modificările efectuate, prin publicarea lor în SEAP. Se vor respinge, ca nefondate, celelalte critici formulate de contestatoare împotriva unor cerințe din fișele tehnice (nr. 1, 2, 4 și 5), precum și în referire la anularea procedurii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1246 / C7 / (...) Data: 08.05.2025 Prin contestația nr. 50/ADM/10.03.2025, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. ...., (...) SA, cu sediul în (...), înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. ..., având CU ..., reprezentată legal de director general ...., cu adresa de corespondență în localitatea (...), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii de atribuire, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea (...), în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)a»”, cod CPV 45316000-5 (...) (Rev. 2), inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. (...) din data de 03.03.2025, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, dezvoltate în cele ce urmează, respectiv modificarea lor conform mențiunilor sale, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea întregii proceduri; - în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, până la soluționarea contestației, suspendarea procedurii. Prin Încheierea nr. (...)/C7/(...) din 19.03.2025, s-a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii, formulată de (...) SA. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de Pagina 1 din 38

față, prin care societatea (...) SA critică documentația aferentă procedurii menționată în partea introductivă, organizată de către (...), susținând că din analiza acesteia a constatat că aceasta prezintă elemente contradictorii, nelegale și restrictive de natură să limiteze accesul ofertanților. Astfel, susține că, în conformitate cu prevederile legale în materie, „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”, respectiv „să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/ acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia”. Însă, în cadrul documentației a identificat anumite cerințe care încalcă aceste norme legale, pe care le indică în continuare. 1. În documentația de atribuire, la formularul F5 - Fișa tehnică nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, punctele 3.4 și 3.5, se solicită „3.4 Certificat de conformitate privind directiva ROHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare” și „3.5 raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; se va prezenta acreditarea laboratorului”. Contestatoarea susține că cerința de la pct. 3.4, este restrictivă și nejustificată, întrucât conform Legii nr. 98/2016, art. 2 alin. (2), autoritatea contractantă trebuie să asigure tratament egal, nediscriminare și transparență în procesul de achiziție. Prin impunerea certificării doar printr-un organism acreditat, se limitează accesul unor producători care respectă toate cerințele RoHS, dar care emit Declarația de Conformitate RoHS conform reglementărilor europene. Directiva RoHS 2011/65/UE reglementează restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice și prevede că producătorii sunt responsabili de conformitatea produselor lor. Conform art. 7 lit. (b) din Directiva RoHS 2011/65/UE, producătorul are obligația de a efectua o evaluare internă a conformității, ceea ce înseamnă că acesta poate emite Declarația de Conformitate RoHS, fără a fi necesară o certificare de către un organism terț. Mai mult, art. 13 din aceeași directivă specifică clar că Declarația de Conformitate RoHS este suficientă pentru a demonstra conformitatea cu cerințele directivei. În concluzie, impunerea unei certificări suplimentare printr-un organism acreditat contravine normelor europene și introduce o condiție nejustificată. Pagina 2 din 38

Conform Ghidului oficial al Comisiei Europene privind aplicarea Directivei RoHS, producătorii pot asigura conformitatea produselor lor prin: - declarații de conformitate ale furnizorilor de materiale și componente utilizate în fabricarea produsului; - rapoarte de testare realizate în laboratoare acreditate, dar nu obligatoriu de un organism de certificare acreditat; - evaluare internă a conformității realizată de producător, care este suficientă conform legislației UE. Astfel, în conformitate cu legislația europeană, un certificat RoHS emis de un organism acreditat nu este obligatoriu, iar impunerea acestuia reprezintă o barieră artificială în cadrul achiziției publice. Potrivit art. 167 din Legea nr. 98/2016, cerințele tehnice trebuie să fie proporționale cu scopul achiziției și să nu creeze restricții nejustificate. Impunerea unui certificat emis de un organism acreditat este o măsură disproporționată, deoarece conformitatea RoHS poate fi demonstrată printr-o Declarație de conformitate emisă de producător, însoțită de documentele justificative necesare. Referitor la punctul 3.5, în conformitate cu standardul SR EN 62321-1:2014, acesta se aplică pe produsele electrotehnice și descriu metodele de încercare pentru determinarea concentrațiilor de metale grele: SR EN 62321-1:2014 se referă la eșantion ca obiect ce trebuie procesat și măsurat și furnizează îndrumări cu privire la procedura de demontare folosită pentru a obține un eșantion. Totodată, susține că standardele solicitate nu sunt conforme cu Directiva ROHS 2011/65/UE și Directiva ROHS 2015/863/UE privind echipamentele electrice și electronice (EEE) din care fac parte și aparatele de iluminat. În concluzie, având în vedere cele menționate, solicită: a. revizuirea cerinței din Fișa tehnică, pct. 3.4, astfel încât să fie acceptată și Declarația de Conformitate RoHS emisă de producător, în conformitate cu Directiva 2011/65/UE. Această modificare ar permite o competiție echitabilă, ar respecta principiile achizițiilor publice și ar fi aliniată la legislația europeană, eliminând restricțiile nejustificate care pot distorsiona concurența. b. reformularea cerinței de la pct. 3.5 astfel încât să fie aplicabilă aparatelor de iluminat și să fie în conformitate cu Directiva ROHS 2011/65/UE și Directiva ROHS 2015/863/UE.  2. Referitor la formularul F5- Fișa tehnică nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 3.7, se solicită „raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un Pagina 3 din 38

laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Raportul de testare va evalua întregul aparat de iluminat, nu numai sursele LED.” Contestatoarea susține că standardul IEC TR 62778:2014 a fost anulat, inclusiv varianta actualizată a acestuia, SR IEC TR 62778:2022, care a fost de asemenea anulată, conform informațiilor disponibile la adresa https://webstore.iec.ch/en/publication/7427 În acest context, solicită eliminarea cerinței prevăzute la pct. 3.7, întrucât standardul care se impune a fi respectat, mai exact TR 62778:2014, a fost anulat. 3. Referitor la formularul F5 - Fișa tehnică nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 3.12, se solicită „raport de testare pentru determinarea coeficienților aerodinamici specifici aparatelor de iluminat stradale prin încercări în tunelul de vânt. Testul va fi efectuat pentru cel puțin 5 poziții de încercare. Testul se va realiza în condiții de vânt de minim 180km/h”.

Contestatoarea susține că, corpurile de iluminat nu se testează aerodinamic în tunel de vânt. Testarea aparatelor de iluminat se realizează conform standardului de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3, care reglementează testele pentru acest tip de echipamente. Pentru înălțimi mai mici de 8m, corpurile de iluminat se testează la o viteză a vântului de 163km/h, iar pentru înălțimi cuprinse între 8 și 15 metri, se testează la o viteză a vântului de 188 km/h. Corpurile de iluminat trebuie să îndeplinească cerințele din standard. Solicitarea de testare pentru o viteza a vântului de min 180km/h, nu este o cerință prevăzută în cadrul încercărilor acreditate conform standardul de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3:2004, având în vedere ca înălțimea de montaj a aparatelor de iluminat propuse este de 8 m și 8.1 m înălțime. În demonstrarea criticii sale prezintă extrase din calcule luminotehnice martor. Conform proiectului luminotehnic cuprins în proiectul tehnic, aparatele de iluminat de 22W și 53W sunt montate la înălțime de 8m și 8.1 m, conform standardului de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3, viteza la vânt la care trebuie testat fiind de minim 52m/s sau 188km/h (înălțime de montaj cuprinsă între 8m și 15m). Cerința standardului de testare pentru rezistența la vânt este clară: testarea se efectuează la o viteză determinată pentru fiecare caz de înălțime în parte, nu se indică un minim. Deși documentația include o multitudine de cerințe redundante, certificări restrictive, totuși, o cerință de siguranță nu este conformă cu standardul aplicabil. În concluzie, solicită obligarea autorității contractante la modificarea cerinței de viteză testare la vânt conform specificațiilor Pagina 4 din 38

standardului de testare, mai sus indicate, astfel încât aceasta să fie în conformitate cu standardul SR EN 60598-2-3. 4. Referitor la formularul F5- Fișa tehnică nr. 2 Controller punct luminos, punctele 3.2 - 3.6 se solicită: - punctul 3.2: „Se va prezenta certificat de conformitate conform directivelor esențiale UE ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 61347-1:2015, SR EN 61347-2-11:2003 + AC:2015+A1:2019 emis de către un organism de certificare acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare." - punctul 3.3 „Se va prezenta certificat de conformitate privind directive ROHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare”. - punctul 3.4, se solicită: „Se va prezenta raport de testare privind directiva ROHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. - punctul 3.5: „Se va prezenta raport de testare ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 61347-1:2015 și SR EN 61347-2-11:2003 + AC:2015+A1:2019, privind securitatea în funcționare, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. - punctul 3.6: „Se va prezenta raport de testare ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 62368-1:2020 + AC:2020+A11:2020, privind securitatea în funcționare, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. Contestatoarea solicită revizuirea cerințelor din Fișa tehnică nr. 2, pct. 3.2 - 3.6, astfel încât să fie acceptate ca similar atât rapoartele de testare emise de laboratoare acreditate național sau internațional, cât și Declarațiile de Conformitate emise de producători, care confirmă conformitatea cu standardele EN 61347-1, EN ISO/CEI 17065:2013, SR EN 61347:2015 și SR EN 62368-1:2020. De asemenea, precizează că Directiva RoHS 2011/65/EU permite ca producătorul să emită Declarația de Conformitate RoHS, fie pe baza declarațiilor furnizorilor de materiale, fie prin testare într-un laborator acreditat. Cerințele actuale impun restricții nejustificate, limitând concurența și favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. În susținere invocă art. 159 din Legea nr. 98/2016 și Decizia nr. 221 din data 02-04-2021 a Curții de Apel Brașov. În concluzie, solicită obligarea autorității contractante să accepte îndeplinirea cerinței conform normelor legale în vigoare, prin „alte mijloace de probă adecvate” care pot proba acest fapt. Pagina 5 din 38

Suplimentar, solicită a se avea în vedere și motivațiile indicate supra, privind cerințe referitoare la Directiva RoHS 2011/65/EU aplicabilă aparatelor de iluminat. În concluzie, solicită modificarea cerinței pentru a permite și Declarația de Conformitate RoHS emisă de producătorul controlerului de telegestiune. 5. Referitor la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 3 Utilajul, echipamentul tehnologic: Senzor multifuncțional, punctul 1.5, se solicită: „Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”. Contestatoarea susține că actuala cerință impune restricții nejustificate, limitând concurența și favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. Impunerea unui singur tip de comunicație atrage automat restrângerea produselor potențial a fi ofertate. În concluzie, solicită modificarea cerinței pentru a permite orice tip de comunicație fără costuri legate de transmisiunea de date. 6. Referitor la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 4 Utilajul, echipamentul tehnologic: Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate, punctul 3.4, se solicită: „Punctul de aprindere dotat cu sistem de telegestiune va fi fabricat sub supravegherea unui organism acreditat. Se va prezenta licență de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013, care efectuează controlul producției”. Contestatoarea consideră că această cerință este restrictivă. Conform acestor directive „Evaluarea conformității produselor” se face după următoarele proceduri de evaluare a conformității: a) Controlul intern al producției (Directiva 30/2014/ EU – Art. 14 pct. (a) și Anexa II Modulul A; Directiva 35/2014 /EU-Articolul 15 și Anexa III Modulul A). În acest caz evaluarea se realizează de producător fără necesitatea de a implica o terță parte; b) examinarea UE de tip, care este urmată de conformitatea cu tipul, bazată pe controlul intern al producției (Directiva 30/2014/EU – Art. 14 pct. (b) și Anexa III). În acest caz evaluarea conformității se realizează prin apelarea la un organism de certificare notificat și recunoscut UE care emite un Certificat de examinare UE de tip. În baza prevederile directive menționate mai sus, procedura de evaluare a conformității Modulul A - Controlul intern al producției este prezentat în Directiva 30/2014/ EU – Art. 14 pct. (a) și Anexa II, Modulul A și Directiva 35/2014 /EU - Articolul 15 și Anexa III, Modulul A, pe care contestatoarea le redă. Pagina 6 din 38

Astfel, susține că din cele prezentate se observă ca emiterea certificatului de conformitate se efectuează baza unei Declarații în primul caz, respectiv a unui certificat de conformitate de tip care atestă conformitatea cu tipul, în al doilea caz. Astfel, autoritatea contractantă efectiv dublează cerință, introducând o cerință restrictivă. Totodată indică faptul că și pe site-ul Comisiei Europene este indicat în mod explicit că pentru domeniul reglementat de Directivele 30 și 35 din anul 2014, mai înainte amintite, evaluarea conformității produselor se face printr-o procedura de control intern. Pentru mai multe detalii indică adresa https://europa.eu/youreurope/business/product- requirements/lamels-markings/ce-marking/index_ro.htm. În susținerea afirmațiilor invocă și Decizia CNSC nr. 1943/C3/2129/2020, din care redă extras. În concluzie, solicită în principal eliminarea cerinței astfel cum a fost aceasta formulată, ca fiind restrictivă, iar în subsidiar, obligarea autorității contractante să permită îndeplinirea cerinței și prin prezentarea unei declarații de conformitate a producătorului. 7. Referitor la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 4 Utilajul, echipamentul tehnologic: Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate, punctul 3.5 și punctul 3.6, se solicită: „3.5 Se va prezenta raport de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 61439-1:2012, SR EN 61439-5:2015, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului” și „3.6 Se va prezenta raport de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune ca va confirma respectarea următoarelor standarde …”. Contestatoarea susține că standardul SR EN 61439-1:2012 este anulat și înlocuit cu versiunea actualizata în 2021, iar raportul de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune reprezintă o cerință restrictivă, limitând concurența și favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. În concluzie, solicită modificarea cerinței pentru varianta actualizată a SR EN 61439-1:2021 și acceptarea îndeplinirii cerinței și prin Certificat emis de producător a punctului de aprindere. 8. Referitor la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 4 Utilajul, echipamentul tehnologic: Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate, punctul 3.7 și punctual 3.8, se solicită: „3.7 Se va prezenta raport de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune pentru gradul de proiecție IP66 ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 60529:1995 + A1.2003 + A2.2015 + AC:2017 + AC.2019, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta Pagina 7 din 38

acreditarea laboratorului” și „3.8 Se va prezenta raport de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune pentru gradul de protecție IK10 ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 62262:2004, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. Contestatoarea susține că raportul de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune reprezintă o cerință restrictivă favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. Laboratoarele acreditate respectă standarde internaționale recunoscute, asigurând o evaluare independentă, obiectivă și imparțială a caracteristicilor produsului. Prin urmare, consideră că raportul de testare furnizat de un laborator acreditat poate constitui o garanție suficientă a conformității și calității, având aceeași valoare probatorie ca certificatul producătorului. În acest sens, solicită acceptarea corespunzătoare a cerințelor pentru a permite recunoașterea raportului de testare ca alternativă validă la certificatul de conformitate emis de producător. În concluzie, solicită modificarea cerinței prin acceptarea îndeplinirii acesteia și prin Certificat emis de producător. 9. Referitor la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 5 Utilajul, echipamentul tehnologic: Sistem de telegestiune iluminat public, punctul 1.39, se solicită: „Din rațiuni de securitate, odată descărcate din magazinele Play și AppStore, aplicațiile mobile vor putea fi folosite doar de pe terminalele mobile pre validate inițial în cadrul sistemului. De asemenea, oricând pe durata de utilizare, aceste terminale pot fi invalidate de către administratorul sistemului, accesul la funcționalitățile sistemului fiind restricționate odată cu invalidarea”. Cerința ca aplicațiile mobile să se utilizeze doar de pe terminalele mobile prevalidate inițial reprezintă o cerință restrictive, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal, astfel încât să fie permis accesul pe orice dispozitiv compatibil, cu condiția autentificării printr-un cont securizat, protejat prin utilizator și parolă, în aplicația mobilă disponibilă pentru descărcare din Play Store sau App Store. În concluzie, solicită modificarea documentației în sensul ca aplicația mobilă descărcată din magazinul Play sau AppStore se va putea accesa, din motive de securitate, pe orice dispozitiv compatibil, cu condiția autentificării printr-un cont securizat, protejat prin utilizator și parolă, în aplicația mobilă disponibilă.  Prin punctul său de vedere nr. 2831/14.03.2025, înregistrat la Consiliu cu nr. 16488/14.03.2025, autoritatea contractantă a solicitat respingerea contestației ca nefondată pentru punctele 1, 3, 4, 5, 6, 8 și 10, punctele 2 și 7 rămânând fără obiect. Pagina 8 din 38

Referitor la punctul 1, cu titlu preliminar, arată faptul că solicitarea privind prezentarea unui certificat de conformitate nu este o specificație tehnică ci un mijloc de proba care atestă conformitatea produselor ofertate, în acest sens redând prevederile art. 158 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. Încă din obiectul contractului (aparate electrice destinate iluminării căilor de rulare rutieră) se poate observa că echipamentele ce fac parte din contractul de achiziție publică, în acest caz cele a căror specificații tehnice minimale sunt definite de Fișa tehnică nr. 1, intră în categoria EEE (echipamente electrice și electronice) care fac obiectul Directivei europene 2011/65/CE (RoHS), invocând aici prevederile Anexei I. Astfel, consideră cerința clar definită, rezultând astfel clar și fără echivoc, necesitatea prezentării de către ofertanți a unui certificat de conformitate însoțit de un raport de testare privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Astfel, actele normative sus menționate arată că principala obligație este ca atunci când introduc EEE pe piață, producătorii și după caz importatorii se asigură că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 4, articol care precizează: „Statele membre se asigură că EEE introduse pe piață, inclusiv cablurile și piesele de schimb pentru repararea sau reutilizarea acestora ori pentru îmbunătățirea funcțiilor sau mărirea capacității acestora, nu conțin substanțele enumerate în anexa II.” Conform articolului 16, alin. (2) al Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, materialele, componentele și EEE care au fost supuse unor teste și măsurători care demonstrează conformitatea cu cerințele de la articolul 4 sau care au fost evaluate în conformitate cu standardele armonizate, ale căror specificații au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră a fi conforme cerințelor din prezenta directivă. Conformitatea echipamentelor electrice și electronice privind directiva RoHS 2011/65/CE se face prin teste și măsurători efectuate de o terță parte, independentă de producător și care demonstrează conformitatea sau dacă au fost evaluate în conformitate cu standardele armonizate, fiind astfel justificată solicitarea de prezentare a certificatului RoHS însoțit de raportul de încercări, eliberate de către laborator de testare / organism de certificare acreditat. Așadar, consideră că, necesitatea cerinței privind prezentarea de către ofertanți a unui certificat de conformitate însoțit de un raport de testare privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice a fost necesară Pagina 9 din 38

având în vedere complexitatea produsului și elementele sale componente. Astfel, aparatul de iluminat stradal descris în fișa tehnică nr. 1 are în componența sa subansamble care pot depăși valorile minime impuse de substanțe periculoase, iar pentru ca autoritatea contractantă să se asigure că valorile concentrațiilor maxime pentru substanțele restricționate nu sunt depășite, a fost necesară solicitarea acestor documente. Cu privire la presupusul caracter restrictiv al cerinței, susține că la o simpla căutare pe internet, se observa faptul că numai la nivelul țării noastre se regăsesc o serie de laboratoare care efectuează testări și emit certificate de conformitate cu directiva RoHS pentru echipamente electrice și electronice, pe care le redă Mai mult, toți producătorii consacrați de aparate de iluminat public stradal își demonstrează conformitatea echipamentelor produse prin certificări de conformitate, prezentând în acest sens o lista a echipamentelor regăsite la o căutare pe internet. Cu privire la pretinsa restricționare a concurenței, această critică nu poate fi reținută ca fiind serioasă, fiind profund nedovedită. Mai mult, toți producătorii consacrați la nivel național și internațional dețin echipamente certificate privind controlul substanțelor periculoase. În acest sens, prezintă extrase din broșurile celor mai consacrați producători de astfel de echipamente. Mai mult, însăși contestatoarea marchează propriile produse din portofoliu cu marcajul RoHS. Având în vedere toate acestea, critica apare ca fiind nefondată ținând seama de faptul că, pe de o parte, este obligatorie conformitatea echipamentelor electrice cu directiva europeana RoHS, iar pe de altă parte, toți producătorii consacrați la nivel național și internațional dețin echipamente certificate în acest sens. Cu privire la subpunctul 2, privind respectarea SR EN 62321 în testarea aparatelor de iluminat, și aceasta critică apare nefondată din moment ce însuși contestatorul descrie în critica sa faptul că SR EN 62321 stabilește metoda de eșantionare și testare în vederea determinării nivelurilor celor șase substanțe reglementare (plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, difenili polibromuraţi, eteri de difenil polibromuraţi), întocmai cu solicitarea de prezentare a unui raport de încercare privind respectarea directivei RoHS. Cu privire la aplicabilitatea standardului la care se referă critica, se remarcă în mod evident faptul că aparatele de iluminat intră în categoria produselor electrotehnice, fapt evidențiat de însăși definiția acestei ramuri a ingineriei care se ocupă cu studiul, proiectarea, dezvoltarea și aplicarea sistemelor și echipamentelor care folosesc energia electrică. Pagina 10 din 38

Și această critică apare ca fiind nefondată, sub aspectul aplicabilității integrale a standardului menționat pentru aparatele de iluminat. Cu referire la punctul 2 din contestație, achizitoarea achiesează la critica formulată drept pentru care cerința necesită a fi eliminată având în vedere faptul că standardul indicat nu este în termen de valabilitate. Cu privire la punctul 3, respectiv la caracterul fondat al cerinței, arată faptul că Proiectul Tehnic îndeplinește întru totul Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 privind aprobarea ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public, cât și conținutul cadru impus de HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Astfel, în ghidul programului, la art. 10 se regăsesc criteriile de eligibilitate a proiectului, raportat la care a fost făcută verificarea și acceptarea proiectului tehnic. Referitor la acest punct, cerința tehnică minimă a ghidului de finanțare menționată la art. 10, litera c) este: „Este eligibil proiectul care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe: c) respectă prevederile standardelor din seria SR EN 13201 pentru iluminat public și ale standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat asumate prin cererea de finanțare”. Cerința de la 3.15 din cadrul Fișei tehnice nr. 1 Aparat de iluminat respectă standardul SR EN 60598-2-3:2004, în acest sens prezentând extras din prevederile standardului SR EN 60598. Astfel, cerința în cauză nu poate fi considerată restrictivă atât timp cât acesta respectă prevederile standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat asumate prin cererea de finanțare, acesta fiind unul din criteriile de eligibilitate a proiectului. Mai mult, se observă caracterul nefondat și tendențios al criticilor contestatoarei care prezintă extrase trunchiate din standardele relevante în încercarea de demonstrare a unor cerințe tehnice minimale în mod legal și fundamentat formulate. Cu privire la critica de prezentare a unui raport de testare în tunel de vânt la viteza de 188 km/h, arată faptul că 188 km/h se poziționează în intervalul vitezelor de peste 180 km/h minim impus, critica fiind, de asemenea, nefondată. Referitor la critica de la punctul 4, cu titlu preliminar, redă prevederile art. 158 alin. (1) – (3) din Legea nr. 98/2016. Astfel, subliniază dreptul autorității contractante de a solicita documentații care atestă calitatea și conformitatea echipamentelor, fiind singura în măsură să-și identifice necesitățile și să deruleze proceduri în Pagina 11 din 38

sensul satisfacerii acestora, în acest caz necesitatea materializându-se într-un sistem de iluminat public modern, durabil și eficient energetic. Cu privire la presupusul caracter restrictiv al cerinței, arată faptul că acestea sunt comune, uzuale, utilizate de toți producătorii consacrați ai acestor echipamente. Standardele SR EN 61347-1:2015, Aparataj de control pentru lămpi. Partea 1: Prescripții generale și prescripții de Securitate și SR EN 61347-2-11:2003/A1:2019 Aparataj pentru lămpi. Partea 2-11: Prescripții particulare pentru circuite electronice diverse utilizate cu corpurile de iluminat și fac referire la toate aparatajele și circuitele electronice diverse utilizate cu corpurile de iluminat. Contrar susținerilor nefondate ale contestatoarei, la orice simplă căutare pe internet se poate observa faptul că majoritatea producătorilor consacrați de sisteme de telegestiune menționează standardul SR EN 61347 ca fiind unul la care echipamentele au fost testate pentru conformitate. În susținere anexează două fișe tehnice din broșurile producătorilor de echipamente de telegestiune. Mai mult, arată că Asociația Română pentru Iluminat (ARI) recomandă în documentul „Model de specificații pentru controlul iluminatului rutier” ca: Documentația de depunere a ofertelor va fi furnizată în foaia de calcul Excel atașată (anexele B (i) (ii) (iii) (iv) și va fi completată cu următoarele atașamente: 2. Certificatele de siguranță și certificările de conformitate EMC reglementate pentru Controlerul de puncte luminoase și ale gateway-ului și/sau rapoartele de testare și declarațiile de conformitate ale furnizorilor (SDoC). Contrar susținerilor contestatorului, există diferențe fundamentale între Declarația de conformitate și Certificatul de conformitate, aspect reținut și de practica CNSC prin Decizia 43/C5/3904 din 10.01.2025. Cu privire la critica de la punctul 5, cu titlu preliminar, arătă faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructură unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, Pagina 12 din 38

ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Autoritatea contractantă nu dorește ca sistemul de telegestiune implementat să adauge costuri suplimentare la bugetul local, fapt pentru care ofertarea sistemelor de telegestiune ce utilizează tehnologii de comunicații generatoare de costuri cu abonamente pentru traficul de date nu sunt conforme cu necesitățile acesteia. În susținere, invocă decizia CNSC nr. 1991/C9/2103, 2104 din 25.08.2023. Cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru solicită respingerea acestei critici. Cu privire la critica de la punctul 6, indică faptul însăși contestatoarea afirmă prin critica formulată, că produsele electrice sunt evaluate pentru conformitate atât prin propria răspundere a producătorului, cât și prin certificate, licențe, atestate emise de organisme acreditate. Subliniază diferențele evidente între declarația de conformitate și certificatul/licența de utilizare a mărcii de conformitate, aceasta din urmă fiind acordată ca urmare a certificării produselor pe baza unei scheme de certificare conform standardelor din domeniu (ex.: SR EN ISO/IEC 17067:2013 - Evaluarea conformității. Principii fundamentale ale certificării produselor și linii directoare pentru schemele de certificare a produselor). Acordarea dreptului de a utiliza mărci de conformitate (licențierea) se face pe baza supravegherii produselor atestate, aceasta fiind emisă de către un organism de certificare acreditat. Supraveghere implică prelevarea periodică de eșantioane (ex. de la locul de producție sau de pe piață sau din ambele locuri) și supunerea acestor eșantioane activităților de determinare, pentru a verifica dacă exemplarele produse ulterior atestării inițiale îndeplinesc cerințele specificate. Redă Tabelul 1 Elaborarea unei scheme de certificare a produselor din standardul SR EN ISO/CEI 17067:2014. Cu privire la pretinsa restricționare a concurenței, această critică nu poate fi reținută ca fiind serioasă, fiind profund nedovedită. Mai mult, așa cum o arată tabelul prezentat, orice echipament certificat ENEC este certificat și pentru controlul producției, fiind conform solicitărilor autorității contractante. În lumina celor prezentate, critica apare ca fiind nefondată, pe deoparte având în vedere avantajul evident, net, al autorității contractante, de a achiziționa echipamente certificate a fi conforme cu standardele minime de performanță, iar pe de altă parte diversitatea Pagina 13 din 38

echipamentelor conforme disponibile în piața de profil. Contestatoarea nu critică utilitatea evidentă a prezentării documentației de conformitate a echipamentelor, ci solicită eliminarea acestora pentru că nu fac parte din gama de produse comercializate de aceasta. Eliminarea necesitații prezentării documentației criticate conduce la riscul achiziționării unor echipamente îndoielnice calitativ, care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanță, și care nu respectă cerințele fundamentale impuse de legislația în construcții. Contestatoarea invoca faptul ca atestarea conformității se poate face pe baza declarației de conformitate, data de producător, fără suportul unor certificate de conformitate sau a unor rapoarte de testare. Ori, această susținere este falsă, ținând seama de prevederile HG nr. 668/2017 care stabilește condițiile pentru comercializarea produselor pentru construcții și care impune la art. 10 condițiile emiterii acestei declarații de conformitate. În susținere autoritatea contractantă redă art. 10 alin. (1), art. 11 care definește certificatul de conformitatea și art. 21 alin. (1) lit. c) din HG nr. 668/2017. Astfel, solicită să se constate caracterul nefondat al contestației și respingerea acesteia. Cu privire la criticile de la punctul 7, autoritatea contractantă achiesează la critica contestatarei și elimină cerințele menționate la punctele 3.5 și 3.6. Referitor la critica de la punctul 8, preliminar autoritatea contractantă redă prevederile art. 158 alin. (1) – (3) din Legea nr. 98/2016. Astfel, susține că criticile privind eliminarea prezentării certificatelor și rapoartelor de testare solicitate sunt profund nefondate și neargumentate. Potrivit principiului sarcinii probei „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, motiv pentru care solicită să se constate caracterul nedovedit al criticii și să se respingă ca atare. Totodată, redă prevederile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1) lit. c) din HG nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții. Astfel, consideră că este evident că certificatul de conformitate reprezintă documentul care atestă, probează, faptul că un produs este conform cu standardele și normativele în vigoare, autorității contractante fiindu-i necesară confirmarea unui organism de certificare asupra performantei materialelor și echipamentelor ofertate. Referitor la punctul 10, contrar susținerilor contestatoarei, autoritatea contractantă consideră că este obligatorie validarea în cadrul sistemului a terminalelor de pe care este utilizata aplicația. Terminalele mobile sunt utilizate, uzual, de tehnicieni care asigură mentenanța și Pagina 14 din 38

întreținerea sistemului. Imposibilitatea de invalidare din sistem a terminalului conduce la riscul ca, în cazul concedierii/demisiei tehnicianului, spre exemplu, acesta să mențină date de logare în platforma care gestionează iluminatul public din localitate, fapt ce nu poate fi permis din moment ce, odată cu concedierea/demisia tehnicianului, acesta devine o persoana neautorizată în a utiliza astfel de aplicații. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 25192/17.04.2025, autoritatea contractantă a transmis strategia de contractare. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „(...)a»”, cod CPV 45316000-5 (...) (Rev. 2), (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat (...)/03.03.2025. Din informațiile anunțului de participare simplificat amintit, Consiliul a reținut că valoarea estimată a contractului de lucrării care se va atribuie este de 1.298.051,3, fără TVA, criteriul de atribuire este „Cel mai bun raport calitate – preț”, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită la 19.03.2025, ora 15:00. Nemulțumită fiind de cerințele documentației de atribuire, (...) SA a depus contestația în analiză, solicitând următoarele: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, dezvoltate în cadrul contestației, respectiv modificarea lor conform mențiunilor sale, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea întregii proceduri; - în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. (...)/C7/(...) din 19.03.2025, s-a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii, formulată de (...) SA. Cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, (...) SA a făcut dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 25.962,00, conform recipisei de consemnare nr. 211132306/1, emisă de CEC Bank, Sucursala Timișoara, la data de 13.03.2025. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1.064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 Pagina 15 din 38

alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul constată că aceasta este îndreptată împotriva unor cerințe din cuprinsul Fișei tehnice nr. 1 (pct. 3.4, 3.5, 3.7 și 3.12), Fișei tehnice nr. 4 (pct. 3.2 – 3.6), Fișei tehnice nr. 3 (pct. 1.5), Fișei tehnice nr. 4 (pct. 3.4, 3.5, 3.6, 3.7 și 3.8), precum și Fișei tehnice nr. 5 (pct. 1.39). Ca prim aspect este de reținut faptul că, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatoarei cuprinse la pct. 2 și 7 din contestație. Astfel, în referire la Fișa tehnică nr. 1 (pct. 3.7) autoritatea contractantă a precizat că va elimina cerința de la pct. 3.7 din Fișa tehnică nr. 1, în condițiile în care standardul IEC TR 62778:2014, inclusiv varianta actualizată a acestuia SR IEC TR 62778:2022 au fost anulate. Totodată, achizitoarea a precizat că va elimina cerințele din Fișa tehnică nr. 4 (pct. 3.5 și 3.6), în condițiile în care standardul SR EN 61439-1:2012 a fost anulat. Cu toate că societatea contestatoare a precizat că standardul SR EN 61439-1:2012 a fost înlocuit cu varianta actualizată SR EN 61439- 1:2021, pentru faptul că achizitoarea a achiesat criticilor referitoare la cerințele impuse prin pct. 3.5 și 3.6, și nu a înlocuit standardul anulat cu varianta actualizată, Consiliul consideră că măsura de remediere indicată de autoritatea contractantă acoperă solicitarea contestatoarei. În aceste condiții, pentru că achizitoarea nu a publicat în SEAP măsurile de remediere, procedura fiind suspendată, Consiliul consideră că aceste critici ale contestatoarei sunt întemeiate, motiv pentru care va obliga achizitoarea să le aducă la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP. Cât privește celelalte critici ale contestatoarei de la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 8 și 10 (în fapt 9), se vor soluționa în cele ce urmează. În acest sens, Consiliul apreciază necesară punctarea câtorva considerații generale, în sensul în care se impune citarea dispozițiilor legale relevante, care stabilesc cadrul general vizavi de modul în care pot fi impuse specificațiile tehnice de către autoritățile contractante. Astfel, relevante sunt prevederile art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale art. 20 alin. (10) din Normele metodologice aprobate conform HG nr. 395/2016: - art. 155 alin. (1), (2) și (6) din lege, potrivit cărora Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din Pagina 16 din 38

conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia. (…) (6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici. - art. 156 din lege, potrivit căruia Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele "sau echivalent". (4) În cazul în care autoritatea contractantă stabilește specificațiile tehnice potrivit dispozițiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe Pagina 17 din 38

motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite prin specificațiile tehnice. (5) În cazul în care autoritatea contractantă stabilește specificațiile tehnice potrivit dispozițiilor alin. (1) lit. a), aceasta nu respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau servicii care sunt conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem de referință tehnic elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații vizează cerințele de performanțe sau cerințele funcționale stabilite de autoritatea contractantă. (6) În cazul prevăzut la alin. (5), ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele prevăzute la art. 158, că lucrările, produsele sau serviciile conforme standardului satisfac cerințele de performanță sau cerințele funcționale stabilite de autoritatea contractantă. - art. 20 alin. (10) din normele metodologice, potrivit cărora Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Dispozițiile legale în materia achizițiilor publice dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse/dezinfectanți, precum și specificațiile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante (art. 2 și art. 3 din HG nr. 395/2016), nicio prevedere legală neopunându-se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse care răspund intereselor și exigențelor sale. Consiliul va avea în vedere în soluționarea cauzei și dispozițiile art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici Pagina 18 din 38

interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. Modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării dispozițiilor legale invocate mai sus. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. În ceea ce privește critica societății contestatoare de la pct. 1 din contestația ELBA – COM SA, Consiliul reține că privește faptul că, în formularul F5 - Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, punctele 3.4 și 3.5, s-a solicitat „3.4 Certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare” și „3.5 raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321- 1:2014, emis de un laborator acreditat; se va prezenta acreditarea laboratorului”. Cu referire la cerința de la pct. 3.4 din Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, care impune prezentarea unui certificat de conformitate RoHS 2011/65/CE emis exclusiv de un organism de certificare acreditat, contestatoarea a susținut că ”este restrictivă și nejustificată, deoarece: Conform Legii nr. 98/2016 … art. 2 alin. (2), autoritatea contractantă trebuie să asigure tratament egal, nediscriminare și transparență în procesul de achiziție. Prin impunerea certificării doar printr-un organism acreditat, se limitează accesul unor producători care respectă toate cerințele RoHS, dar care emit Declarația de Conformitate RoHS conform reglementărilor europene. Directiva RoHS 2011/65/UE reglementează restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice și prevede că producătorii sunt responsabili de conformitatea produselor lor. Conform art. 7 lit. (b) din Directiva RoHS 2011/65/UE, producătorul are obligația de a efectua o evaluare internă a conformității, ceea ce înseamnă că acesta poate emite Declarația de Conformitate RoHS, fără a fi necesară o certificare de către un organism terț. Mai mult, art. 13 din aceeași directivă specifică clar că Declarația de Conformitate RoHS este suficientă pentru a demonstra conformitatea Pagina 19 din 38

cu cerințele directivei. În concluzie, impunerea unei certificări suplimentare printr-un organism acreditat contravine normelor europene și introduce o condiție nejustificată. Conform Ghidului oficial al Comisiei Europene privind aplicarea Directivei RoHS, producătorii pot asigura conformitatea produselor lor prin: - declarații de conformitate ale furnizorilor de materiale și componente utilizate în fabricarea produsului; - rapoarte de testare realizate în laboratoare acreditate, dar nu obligatoriu de un organism de certificare acreditat; - evaluare internă a conformității realizată de producător, care este suficientă conform legislației UE. Astfel, în conformitate cu legislația europeană, un certificat RoHS emis de un organism acreditat nu este obligatoriu, iar impunerea acestuia reprezintă o barieră artificială în cadrul achiziției publice. Potrivit art. 167 din Legea nr. 98/2016, cerințele tehnice trebuie să fie proporționale cu scopul achiziției și să nu creeze restricții nejustificate. Impunerea unui certificat emis de un organism acreditat este o măsură disproporționată, deoarece conformitatea RoHS poate fi demonstrată printr-o Declarație de conformitate emisă de producător, însoțită de documentele justificative necesare.” Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a precizat cu referire la acest aspect următoarele: ”… Încă din obiectul contractului (aparate electrice destinate iluminării căilor de rulare rutieră) se poate observa că echipamentele ce fac parte din contractul de achiziție publică, în acest caz cele a căror specificații tehnice minimale sunt definite de Fișa tehnică nr. 1, intră în categoria EEE (echipamente electrice și electronice) care fac obiectul Directivei europene 2011/65/CE (RoHS), invocând aici prevederile Anexei I. (...) Considerăm cerința clar definită, rezultând astfel clar și fără echivoc, necesitatea prezentării de către ofertanți a unui certificat de conformitate însoțit de un raport de testare privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Astfel, actele normative sus menționate arată că principala obligație este ca atunci când introduc EEE pe piață, producătorii și după caz importatorii se asigură că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 4, articol care precizează: „Statele membre se asigură că EEE introduse pe piață, inclusiv cablurile și piesele de schimb pentru repararea sau reutilizarea acestora ori pentru îmbunătățirea funcțiilor sau mărirea capacității acestora, nu conțin substanțele enumerate în anexa II.” Conform articolului 16, alin. (2) al Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind Pagina 20 din 38

restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, materialele, componentele și EEE care au fost supuse unor teste și măsurători care demonstrează conformitatea cu cerințele de la articolul 4 sau care au fost evaluate în conformitate cu standardele armonizate, ale căror specificații au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră a fi conforme cerințelor din prezenta directivă. Conformitatea echipamentelor electrice și electronice privind directiva RoHS 2011/65/CE se face prin teste și măsurători efectuate de o terță parte, independentă de producător și care demonstrează conformitatea sau dacă au fost evaluate în conformitate cu standardele armonizate, fiind astfel justificată solicitarea de prezentare a certificatului RoHS însoțit de raportul de încercări, eliberate de către laborator de testare/organism de certificare acreditat. Așadar … necesitatea cerinței privind prezentarea de către ofertanți a unui certificat de conformitate însoțit de un raport de testare privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice a fost necesară având în vedere complexitatea produsului și elementele sale componente. Astfel, aparatul de iluminat stradal descris în fișa tehnică nr. 1 are în componența sa subansamble care pot depăși valorile minime impuse de substanțe periculoase, iar pentru ca autoritatea contractantă să se asigure că valorile concentrațiilor maxime pentru substanțele restricționate nu sunt depășite, a fost necesară solicitarea acestor documente. Cu privire la presupusul caracter restrictiv al cerinței … la o simplă căutare pe internet, se observă faptul că numai la nivelul țării noastre se regăsesc o serie de laboratoare care efectuează testări și emit certificate de conformitate cu directiva RoHS pentru echipamente electrice și electronice (…) Mai mult, toți producătorii consacrați de aparate de iluminat public stradal își demonstrează conformitatea echipamentelor produse prin certificări de conformitate (…). Cu privire la pretinsa restricționare a concurenței, această critică nu poate fi reținută ca fiind serioasă, fiind profund nedovedită. Mai mult, toți producătorii consacrați la nivel național și internațional dețin echipamente certificate privind controlul substanțelor periculoase. (…) Mai mult, însăși contestatoarea marchează propriile produse din portofoliu cu marcajul RoHS (…) Având în vedere toate acestea, critica apare ca fiind nefondată ținând seama de faptul că, pe de o parte, este obligatorie conformitatea echipamentelor electrice cu directiva europeana RoHS, iar pe de altă parte, toți producătorii consacrați la nivel național și internațional dețin echipamente certificate în acest sens.” Pagina 21 din 38

Pentru verificarea acestei critici, respectiv a posibilității de acceptare și a unei Declarații de conformitate RoHS emise de producători, în conformitate cu prevederile Directivei europene 2011/65/CE (RoHS), Consiliul are în vedere următoarele prevederi din Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice: - art. 4 alin. (1) Statele membre se asigură că EEE introduse pe piață, inclusiv cablurile și piesele de schimb pentru repararea sau reutilizarea acestora ori pentru îmbunătățirea funcțiilor sau mărirea capacității acestora, nu conțin substanțele enumerate în anexa II. - art. 7 Statele membre se asigură că: (a) atunci când introduc EEE pe piață, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 4; (b) producătorii întocmesc documentația tehnică solicitată și aplică procedura de control intern al producției prevăzută în modulul A din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE sau contractează efectuarea acesteia; (c) în cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerințele aplicabile prin procedura menționată la litera (b), producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE și aplică marcajul CE pe produsul finit. În cazul în care alte dispoziții aplicabile din legislația Uniunii impun realizarea unei proceduri de evaluare a conformității care este cel puțin la fel de strictă, conformitatea cu cerințele de la articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă poate fi demonstrată în contextul procedurii respective. Poate fi întocmită o singură documentație tehnică; (d) producătorii păstrează documentația tehnică și declarația de conformitate UE timp de zece ani după introducerea pe piață a EEE; (e) producătorii se asigură că există proceduri care să garanteze conformitatea continuă a producției în serie. Modificările în proiectare sau cele referitoare la caracteristicile produsului și modificările standardelor armonizate sau ale specificațiilor tehnice, în raport cu care se declară conformitatea EEE, se iau în considerare în mod corespunzător; (f) producătorii țin un registru cu EEE neconforme și rechemările produselor și informează distribuitorii cu privire la aceasta; (g) producătorii se asigură de faptul că EEE au inscripționate tipul, lotul sau numărul de serie sau alt element de identificare, iar dacă dimensiunea sau natura EEE nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informațiile solicitate sunt furnizate pe ambalaj sau într-un document care însoțește EEE; (h) producătorii își indică denumirea, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa la care pot fi contactați pe EEE sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoțește EEE. Adresa trebuie să indice un singur punct de contact al producătorului. În cazul în care Pagina 22 din 38

legislația aplicabilă a Uniunii conține alte dispoziții cel puțin la fel de stricte care prevăd aplicarea numelui și adresei producătorului, se aplică dispozițiile respective; (i) producătorii care consideră sau au motive să creadă că un EEE pe care l-au introdus pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a pune respectivul EEE în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz și informează imediat autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus EEE la dispoziție pe piață cu privire la aceasta, furnizând detalii, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate; (j) producătorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, îi furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea EEE cu prezenta directivă, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea respectivă și că aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru a asigura conformitatea cu prezenta directivă a EEE pe care le-au introdus pe piață; - art. 13 (1) Declarația de conformitate UE stipulează faptul că s-a demonstrat îndeplinirea cerințelor specificate la articolul 4. (2) Declarația de conformitate UE are structura modelului și conține elementele prevăzute în anexa VI și se actualizează. Declarația se traduce în limba sau limbile cerute de statul membru pe a cărui piață este introdus sau pus la dispoziție produsul. În cazul în care alte dispoziții aplicabile din legislația Uniunii impun realizarea unei proceduri de evaluare a conformității care este cel puțin la fel de strictă, conformitatea cu cerințele de la articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă poate fi demonstrată în contextul procedurii respective. Se poate întocmi doar o singură documentație tehnică. (3) Prin redactarea declarației de conformitate UE, producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea EEE cu prezenta directivă; - art. 16 (1) În absența unor dovezi indicând contrariul, statele membre prezumă că EEE care poartă marcajul CE sunt conforme cu prezenta directivă. (2) Materialele, componentele și EEE care au fost supuse unor teste și măsurători care demonstrează conformitatea cu cerințele de la articolul 4 sau care au fost evaluate în conformitate cu standardele armonizate, ale căror specificații au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră a fi conforme cerințelor din prezenta directivă. Se constată din cele de mai sus că directiva a cărei respectare se urmărește stabilește că, în cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerințele aplicabile prin procedura menționată la litera (b) (care are în vedere elaborarea documentației tehnice de către producător), Pagina 23 din 38

producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE și aplică marcajul CE pe produsul finit. Prin declarația respectivă producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea EEE cu directiva în discuție. Or, relevant pentru achizitoare este ca produsele să fie conforme cu directiva privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (EEE), directivă care permite ca aceste verificări să se realizeze în baza documentației tehnice a producătorului. Astfel fiind, impunerea ca dovada respectării condițiilor directivei să se realizeze exclusiv prin prezentarea certificatului de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat în condițiile celor menționate în directivă nu se justifică. Trebuie avute în vedere și prevederile art. 49 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora (1) Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională. (2) În măsura în care intră sub incidența anexelor 1, 2, 4 și 5, 6 și 7 la Apendicele I al Uniunii Europene la AAP și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii Europene, autoritățile contractante acordă lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament egal cu cel acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din Uniunea Europeană. Totodată, art. 50 din Legea nr. 98/2016 prevede (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici. De asemenea, în Îndrumarul metodologic pentru formularea criteriilor legate de standarde în documentațiile de atribuire, pag. 7, 31 și 32, regăsit pe site-urile www.asro.ro și www.anap.gov.ro, se precizează următoarele: Produsele fabricate în conformitate cu standardele europene armonizate beneficiază de prezumția de conformitate cu cerințele esențiale corespunzătoare cuprinse în legislația aplicabilă (…) Dacă specificațiile tehnice se definesc prin referire la performanțe și/sau cerințe funcționale, atunci acestea trebuie să fie suficient de precis descrise astfel încât să permită operatorilor economici Pagina 24 din 38

identificarea corectă a obiectului contractului, în caz contrar, autoritatea contractantă poate fi pusă în imposibilitatea atribuirii contractului. (…) La elaborarea specificațiilor tehnice, trebuie evitate: • solicitarea unor condiții de calitate definite utilizând numai termeni cum ar fi „cea mai înaltă calitate”, deoarece acestea cresc costurile în mod excesiv; • utilizarea unei terminologii inadecvate, vagi (care nu este de specialitate) și care ulterior poate constitui o potențială sursă de dispută atât între membrii comisiei de evaluare, cât și între autoritatea contractantă și operatorii economici/contractanți; • solicitarea unor caracteristici care nu servesc necesităților utilizatorilor și care nu sunt solicitate de către aceștia; • solicitarea unor condiții tehnice care diminuează competiția sau care conduc la discriminarea sau favorizarea anumitor operatori economici; • apariția unor discrepanțe între specificațiile tehnice din caietul de sarcini și alte secțiuni ale documentației de atribuire, inclusiv cele referitoare la clauzele contractuale obligatorii; • indicarea unei anumite origini, surse, producție, procedeu special, marcă de fabrică sau de comerț, brevet de invenție, licență de fabricație. (…) Ce înseamnă mijloc adecvat? Poate fi vorba despre un certificat de conformitate cu unul sau mai multe standarde (emis fie de producător pe proprie răspundere, fie de un organism de evaluare a conformității), un certificat de conformitate emis de un organism notificat, un raport de încercări emis de un laborator de încercări (de preferință acreditat) etc. Trebuie avut în vedere și faptul că demonstrarea conformității echipamentelor electrice și electronice privind directiva RoHS 2011/65/CE, pe bază de teste și măsurători efectuate de o terță parte, independentă de producător, conform prevederilor art. 16 alin. (2) din această directivă, se va realiza pe baza raportului de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE, emis de un laborator acreditat, raport prevăzut la pct. 3.5 din Fișa tehnică nr. 1. Față de cele mai sus invocate, Consiliul consideră întemeiată critica contestatoarei din acest punct de vedere, motiv pentru care autoritatea contractantă va fi obligată să accepte și prezentarea Declarație de conformitate emisă de producător. Pagina 25 din 38

Cât privește cerința cuprinsă la punctul 3.5 în cadrul Fișei tehnice nr. 1, se constată că privește prezentarea condițiilor de prezentare a raportului de testare „3.5 raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321- 1:2014, emis de un laborator acreditat; se va prezenta acreditarea laboratorului”. Prin contestație, autoarea acesteia a susținut faptul că ”… standardul SR EN 62321-1:2014 … se aplică pe produsele electrotehnice și descriu metodele de încercare pentru determinarea concentrațiilor de metale grele: SR EN 62321-1:2014 se referă la eșantion ca obiect ce trebuie procesat și măsurat și furnizează îndrumări cu privire la procedura de demontare folosită pentru a obține un eșantion. (…) standardele solicitate nu sunt conforme cu Directiva RoHS 2011/65/UE și Directiva RoHS 2015/863/UE privind echipamentele electrice și electronice (EEE) din care fac parte și aparatele de iluminat. În concluzie, având în vedere cele menționate, solicită: … 2. reformularea cerinței de la pct. 3.5 astfel încât să fie aplicabilă aparatelor de iluminat și să fie în conformitate cu Directiva RoHS 2011/65/UE și Directiva RoHS 2015/863/UE”. Față de acest aspect, autoritatea contractantă a susținut ”… și aceasta critică apare nefondată din moment ce însuși contestatorul descrie în critica sa faptul că SR EN 62321 stabilește metoda de eșantionare și testare în vederea determinării nivelurilor celor șase substanțe reglementare (plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, difenili polibromuraţi, eteri de difenil polibromuraţi), întocmai cu solicitarea de prezentare a unui raport de încercare privind respectarea directivei RoHS. Cu privire la aplicabilitatea standardului la care se referă critica, se remarcă în mod evident faptul că aparatele de iluminat intră în categoria produselor electrotehnice, fapt evidențiat de însăși definiția acestei ramuri a ingineriei care se ocupă cu studiul, proiectarea, dezvoltarea și aplicarea sistemelor și echipamentelor care folosesc energia electrică. Și această critică apare ca fiind nefondată, sub aspectul aplicabilității integrale a standardului menționat pentru aparatele de iluminat.” Standardul SR EN 62321-1:2014 privește Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice. Partea 1: Introducere și prezentare se referă la eșantion ca obiect ce trebuie procesat și măsurat și furnizează îndrumări cu privire la procedura de demontare folosită pentru a obține un eșantion. Directiva 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, Pagina 26 din 38

reglementează restricția folosirii substanțelor periculoase, dar nu impune o metodologie unică pentru demonstrarea conformității. În acest context, standardul SR EN 62321-1:2014 reprezintă un standard tehnic recunoscut internațional, parte a seriei EN 62321, utilizat pentru determinarea conținutului de substanțe periculoase în echipamente electrice și electronice, inclusiv în corpurile de iluminat. Aplicabilitatea acestuia este confirmată și prin practica internațională în materie de certificare RoHS. Nefiind constatate argumente suficiente care să conducă la concluzia că trimiterea la standardul SR EN 62321-1:2014 ar fi nelegal impusă, Consiliul va respinge această critică ca fiind nefondată. În ceea ce privește critica societății contestatoare de la pct. 3 din contestație, Consiliul reține faptul că privește Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 3.12, prin care s-a solicitat „raport de testare pentru determinarea coeficienților aerodinamici specifici aparatelor de iluminat stradale prin încercări în tunelul de vânt. Testul va fi efectuat pentru cel puțin 5 poziții de încercare. Testul se va realiza în condiții de vânt de minim 180km/h”.

Prin contestație, autoarea acesteia a susținut că, ”… corpurile de iluminat nu se testează aerodinamic în tunel de vânt. Testarea aparatelor de iluminat se realizează conform standardului de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3, care reglementează testele pentru acest tip de echipamente. Pentru înălțimi mai mici de 8 m, corpurile de iluminat se testează la o viteză a vântului de 163km/h, iar pentru înălțimi cuprinse între 8 și 15 metri, se testează la o viteză a vântului de 188 km/h. Corpurile de iluminat trebuie să îndeplinească cerințele din standard. Solicitarea de testare pentru o viteza a vântului de min 180 km/h, nu este o cerință prevăzută în cadrul încercărilor acreditate conform standardul de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3:2004, având în vedere ca înălțimea de montaj a aparatelor de iluminat propuse este de 8 m și 8,1 m înălțime. În demonstrarea criticii … prezintă extrase din calcule luminotehnice martor. Conform proiectului luminotehnic cuprins în proiectul tehnic, aparatele de iluminat de 22W și 53W sunt montate la înălțime de 8m și 8,1 m, conform standardului de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3, viteza la vânt la care trebuie testat fiind de minim 52 m/s sau 188 km/h (înălțime de montaj cuprinsă între 8 m și 15 m). Cerința standardului de testare pentru rezistența la vânt este clară: testarea se efectuează la o viteză determinată pentru fiecare caz de înălțime în parte, nu se indică un minim. (…)” Pagina 27 din 38

Prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a considerat că este nefondată critica în discuție, în condițiile în care ”cerința respectă prevederile standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat asumate prin cererea de finanțare

, acesta fiind unul din criteriile de eligibilitate a proiectului. Mai mult, se observă caracterul nefondat și tendențios al criticilor contestatoarei care prezintă extrase trunchiate din standardele relevante în încercarea de demonstrare a unor cerințe tehnice minimale în mod legal și fundamentat formulate. Cu privire la critica de prezentare a unui raport de testare în tunel de vânt la viteza de 188 km/h, arată faptul că 188 km/h se poziționează în intervalul vitezelor de peste 180 km/h minim impus, critica fiind, de asemenea, nefondată.” Determinând că cerința privește realizarea testului în condiții de vânt de minim 180 km/h, în condițiile în care pentru intervalul de înălțime 8 m – 15 m standardul SR EN 60598-2-3:2004 prevede 52 m/s (188 km/h), Consiliul constată că impunerea unei viteze de minim 180 km/h nu respectă prevederile amintite (minim 180 km/h poate însemna valori de 182 km/h, 184 km/h sau chiar de 187 km/h care nu respectă limita de 188 km/h impusă de standard pentru nivelul de înălțime 8 m – 15 m). Chiar dacă valoarea de 188 km/h se poziționează în intervalul vitezelor de peste 180 km/h minim impus, cum a arătat achizitoarea, există valori ale vitezei de vânt mai mari de 180 km/h, care nu respectă prevederile standardului SR EN 60598-2-3:2004, potrivit căruia pentru nivel de înălțime 8 m – 15 m se prevede 188 km/h. Astfel, critica societății contestatoare se consideră întemeiată, autoritatea contractantă urmând a modifica valoarea impusă pentru viteza vântului din minim 180 km/h în 188 km/h. În referire la critica societății contestatoare de la pct. 4 din contestație, Consiliul reține faptul că privește următoarele cerințe din Fișa tehnică nr. 2 Controller punct luminos, punctele 3.2 - 3.6, prin care s-au solicitat următoarele: - punctul 3.2: „Se va prezenta certificat de conformitate conform directivelor esențiale UE ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 61347-1:2015, SR EN 61347-2-11:2003 + AC:2015+A1:2019 emis de către un organism de certificare acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare." - punctul 3.3 „Se va prezenta certificat de conformitate privind directive RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare”. Pagina 28 din 38

- punctul 3.4, se solicită: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. - punctul 3.5: „Se va prezenta raport de testare ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 61347-1:2015 și SR EN 61347-2-11:2003 + AC:2015+A1:2019, privind securitatea în funcționare, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. - punctul 3.6: „Se va prezenta raport de testare ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 62368-1:2020 + AC:2020+A11:2020, privind securitatea în funcționare, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. Prin contestație, autoarea acesteia a solicitat ”revizuirea cerințelor din Fișa tehnică nr. 2, pct. 3.2 - 3.6, astfel încât să fie acceptate ca similar atât rapoartele de testare emise de laboratoare acreditate național sau internațional, cât și Declarațiile de Conformitate emise de producători, care confirmă conformitatea cu standardele EN 61347-1, EN ISO/CEI 17065:2013, SR EN 61347:2015 și SR EN 62368-1:2020. De asemenea, Directiva RoHS 2011/65/EU permite ca producătorul să emită Declarația de Conformitate RoHS, fie pe baza declarațiilor furnizorilor de materiale, fie prin testare într-un laborator acreditat. Cerințele actuale impun restricții nejustificate, limitând concurența și favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. Art. 159 din Legea nr. 98/2016, prevede ca: În cazul în care un operator economic nu deține certificatele sau rapoartele de încercare prevăzute la art. 158 alin. (1) sau nu are posibilitatea de a le obține în termenele stabilite, pentru motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligația de a accepta și alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerințele sau criteriile stabilite prin specificațiile tehnice, factorii de evaluare sau condițiile de executare a contractului. (…) În concluzie rugăm CNSC … să oblige autoritatea contractantă să accepte îndeplinirea cerinței conform normelor legale în vigoare, prin „alte mijloace de probă adecvate” care pot proba acest fapt. (…) În concluzie … modificarea cerinței pentru a permite și Declarația de Conformitate RoHS emisă de producătorul controlerului de telegestiune. Prin punctul de vedere față de contestație, în referire la acest aspect, achizitoarea a susținut următoarele: ”… subliniază dreptul Pagina 29 din 38

autorității contractante de a solicita documentații care atestă calitatea și conformitatea echipamentelor, fiind singura în măsură să-și identifice necesitățile și să deruleze proceduri în sensul satisfacerii acestora, în acest caz necesitatea materializându-se într-un sistem de iluminat public modern, durabil și eficient energetic. Cu privire la presupusul caracter restrictiv al cerinței, arată faptul că acestea sunt comune, uzuale, utilizate de toți producătorii consacrați ai acestor echipamente. Standardele SR EN 61347-1:2015, Aparataj de control pentru lămpi. Partea 1: Prescripții generale și prescripții de Securitate și SR EN 61347-2-11:2003/A1:2019 Aparataj pentru lămpi. Partea 2-11: Prescripții particulare pentru circuite electronice diverse utilizate cu corpurile de iluminat și fac referire la toate aparatajele și circuitele electronice diverse utilizate cu corpurile de iluminat. Contrar susținerilor nefondate ale contestatoarei, la orice simplă căutare pe internet se poate observa faptul că majoritatea producătorilor consacrați de sisteme de telegestiune menționează standardul SR EN 61347 ca fiind unul la care echipamentele au fost testate pentru conformitate. (…) Mai mult, arată că Asociația Română pentru Iluminat (ARI) recomandă în documentul „Model de specificații pentru controlul iluminatului rutier” ca: Documentația de depunere a ofertelor va fi furnizată în foaia de calcul Excel atașată (anexele B (i) (ii) (iii) (iv) și va fi completată cu următoarele atașamente: 2. Certificatele de siguranță și certificările de conformitate EMC reglementate pentru Controlerul de puncte luminoase și ale gateway-ului și/sau rapoartele de testare și declarațiile de conformitate ale furnizorilor (SDoC). (…) Contrar susținerilor contestatorului, există diferențe fundamentale între Declarația de conformitate și Certificatul de conformitate, aspect reținut și de practica CNSC prin Decizia 43/C5/3904 din 10.01.2025 (…)”. Față de solicitarea contestatoarei de acceptare pentru îndeplinirea cerințelor și Declarația de Conformitate RoHS emisă de producătorul controlerului de telegestiune, Consiliul constată că sunt valabile cele reținute în paginile de mai sus la analiza criticii de la pct. 1 din contestație, în referire la Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, pct. 3.4. Astfel, după cum s-a constatat deja pentru cerința de la pct. 3.4 din Fișa tehnică nr. 1, directiva a cărei respectare se urmărește, stabilește că, în cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerințele aplicabile prin procedura menționată la litera (b) (care are în vedere elaborarea documentației tehnice de către producător), producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE și aplică marcajul CE pe produsul finit. Prin declarația respectivă producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea EEE cu directiva în discuție. Pagina 30 din 38

Or, relevant pentru achizitoare este ca produsele să fie conforme cu directiva privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (EEE), directivă care permite ca aceste verificări să se realizeze în baza documentației tehnice a producătorului. Astfel fiind, impunerea ca dovada respectării condițiilor directivei să se realizeze exclusiv prin prezentarea certificatului de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat în condițiile celor menționate în directivă nu se justifică. Trebuie avut în vedere și faptul că demonstrarea conformității echipamentelor electrice și electronice privind directiva RoHS 2011/65/CE, pe bază de teste și măsurători efectuate de o terță parte, independentă de producător, conform prevederilor art. 16 alin. (2) din această directivă, se va realiza pe baza raportului de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE, emis de un laborator acreditat. Față de cele mai sus invocate, Consiliul consideră întemeiată critica societății contestatoare din acest punct de vedere, motiv pentru care autoritatea contractantă va fi obligată să accepte și prezentarea declarației de conformitate UE (pentru cerința de la pct. 3.3). Pentru cerința de la pct. 3.2 „Se va prezenta certificat de conformitate conform directivelor esențiale UE ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 61347-1:2015, SR EN 61347-2-11:2003 + AC:2015+A1:2019 emis de către un organism de certificare acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare.", Consiliul nu a putut reține argumente care să conducă la dispunerea unei măsuri în sensul obligării autorității contractante la o măsură similară cu cea constată la pct. 3.3. Critica societății contestatoare cu referire la cerința de la pct. 3.2 fiind considerată nefondată. Totodată, Consiliul nu a identificat argumente în critica adusă de contestatoare care să conducă la concluzia că s-ar impune vreo modificare a cerințelor de la pct. 3.4, 3.5 și 3.6, cu atât mai mult cu cât acestea privesc prezentarea de rapoarte de testare, modificările constatate necesare de Consiliu fiind în referire la certificatele de conformitate privind directive RoHS 2011/65/CE. Astfel, autoritatea contractantă va fi obligată să accepte pentru cerința de la pct. 3.3 și declarației de conformitate UE. Cât privește critica societății contestatoare de la pct. 5 din contestație, se reține că privește cerința din Formularul F5 - Fișa tehnică Pagina 31 din 38

nr. 3 Utilajul, echipamentul tehnologic: Senzor multifuncțional, punctul 1.5, unde s-a solicitat: „Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”. Prin contestație, autoarea acesteia a susținut că ”actuala cerință impune restricții nejustificate, limitând concurența și favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. Impunerea unui singur tip de comunicație atrage automat restrângerea produselor potențial a fi ofertate. În concluzie, solicită modificarea cerinței pentru a permite orice tip de comunicație fără costuri legate de transmisiunea de date”. Față de această critică, autoritatea contractantă a precizat următoarele: ”… cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructură unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Autoritatea contractantă nu dorește ca sistemul de telegestiune implementat să adauge costuri suplimentare la bugetul local, fapt pentru care ofertarea sistemelor de telegestiune ce utilizează tehnologii de comunicații generatoare de costuri cu abonamente pentru traficul de date nu sunt conforme cu necesitățile acesteia.” Față de cele reținute, Consiliul constată că, la pct. 1.5 s-a prevăzut ”Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”, însă prin punctul de vedere Pagina 32 din 38

față de contestație, achizitoarea a susținut că ”cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. (…) Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice.” Se constată astfel că cele susținute de achizitoare sunt în conformitate cu cererea contestatoarei. Astfel, constatând că nu rezultă din cerința de la pct. 1.5 că se acceptă comunicații realizate prin radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice, cu singura condiție să fie gratuite, critica societății contestatoare se consideră întemeiată, autoritatea contractantă urmând a modifica cerința astfel încât să rezulte că acceptă comunicații realizate prin radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice, cu menținerea condiției ca tipul de comunicație astfel ofertat să fie gratuite. În ceea ce privește critica (...) SA de la pct. 6 din contestație, se constată că privește Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 4 Utilajul, echipamentul tehnologic: Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate, punctul 3.4, unde s-a solicitat: „Punctul de aprindere dotat cu sistem de telegestiune va fi fabricat sub supravegherea unui organism acreditat. Se va prezenta licență de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013, care efectuează controlul producției”. Prin contestație, (...) SA a susținut că această cerință este restrictivă, sens în care a precizat următoarele: ”Conform acestor directive „Evaluarea conformității produselor” se face după următoarele proceduri de evaluare a conformității: a) Controlul intern al producției (Directiva 30/2014/ EU – Art. 14 pct. (a) și Anexa II Modulul A; Directiva 35/2014 /EU-Articolul 15 și Anexa III Modulul A). În acest caz evaluarea se realizează de producător fără necesitatea de a implica o terță parte; b) examinarea UE de tip, care este urmată de conformitatea cu tipul, bazată pe controlul intern al producției (Directiva 30/2014/EU – Art. 14 pct. (b) și Anexa III). În acest caz evaluarea conformității se realizează prin apelarea la un organism de certificare notificat și recunoscut UE care emite un Certificat de examinare UE de tip. În baza prevederile directive menționate mai sus, procedura de evaluare a conformității Modulul A - Controlul intern al producției este prezentat în Directiva 30/2014/ EU – Art. 14 pct. (a) și Anexa II, Pagina 33 din 38

Modulul A și Directiva 35/2014 /EU - Articolul 15 și Anexa III, Modulul A. (…) Astfel … se observă că emiterea certificatului de conformitate se efectuează în baza unei Declarații în primul caz, respectiv a unui certificat de conformitate de tip care atestă conformitatea cu tipul, în al doilea caz. Astfel, autoritatea contractantă efectiv dublează cerință, introducând o cerință restrictivă. (…) pe site-ul Comisiei Europene este indicat în mod explicit că pentru domeniul reglementat de Directivele 30 și 35 din anul 2014, mai înainte amintite, evaluarea conformității produselor se face printr-o procedura de control intern. Pentru mai multe detalii se poate accesa https://europa.eu/youreurope/business/product-requirements/lamels- markings/ce-marking/index_ro.htm. (…) În concluzie, solicită în principal eliminarea cerinței astfel cum a fost aceasta formulată, ca fiind restrictivă, iar în subsidiar, obligarea autorității contractante să permită îndeplinirea cerinței și prin prezentarea unei declarații de conformitate a producătorului.” Față de această critică, autoritatea contractantă a precizat următoarele: ”însăși contestatoarea afirmă prin critica formulată, că produsele electrice sunt evaluate pentru conformitate atât prin propria răspundere a producătorului, cât și prin certificate, licențe, atestate emise de organisme acreditate. (…) să observați (…) diferențele evidente între declarația de conformitate și certificatul/licența de utilizare a mărcii de conformitate, aceasta din urmă fiind acordată ca urmare a certificării produselor pe baza unei scheme de certificare conform standardelor din domeniu (ex.: SR EN ISO/IEC 17067:2013 - Evaluarea conformității. Principii fundamentale ale certificării produselor și linii directoare pentru schemele de certificare a produselor). Acordarea dreptului de a utiliza mărci de conformitate (licențierea) se face pe baza supravegherii produselor atestate, aceasta fiind emisă de către un organism de certificare acreditat. Supraveghere implică prelevarea periodică de eșantioane (ex. de la locul de producție sau de pe piață sau din ambele locuri) și supunerea acestor eșantioane activităților de determinare, pentru a verifica dacă exemplarele produse ulterior atestării inițiale îndeplinesc cerințele specificate. Tabelul 1 Elaborarea unei scheme de certificare a produselor din standardul SR EN ISO/CEI 17067:2014 (…). Cu privire la pretinsa restricționare a concurenței, această critică nu poate fi reținută ca fiind serioasă, fiind profund nedovedită. Mai mult, așa cum o arată tabelul … orice echipament certificat ENEC este certificat Pagina 34 din 38

și pentru controlul producției, fiind conform solicitărilor autorității contractante. În lumina celor prezentate, critica apare ca fiind nefondată, pe deoparte având în vedere avantajul evident, net, al autorității contractante, de a achiziționa echipamente certificate a fi conforme cu standardele minime de performanță, iar pe de altă parte diversitatea echipamentelor conforme disponibile în piața de profil. Contestatoarea nu critică utilitatea evidentă a prezentării documentației de conformitate a echipamentelor, ci solicită eliminarea acestora pentru că nu fac parte din gama de produse comercializate de aceasta. Eliminarea necesitații prezentării documentației criticate conduce la riscul achiziționării unor echipamente îndoielnice calitativ, care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanță, și care nu respectă cerințele fundamentale impuse de legislația în construcții. Contestatoarea invocă faptul că atestarea conformității se poate face pe baza declarației de conformitate, dată de producător, fără suportul unor certificate de conformitate sau a unor rapoarte de testare. Ori, această susținere este falsă, ținând seama de prevederile HG nr. 668/2017 care stabilește condițiile pentru comercializarea produselor pentru construcții și care impune la art. 10 condițiile emiterii acestei declarații de conformitate: (1) Produsul pentru construcții care face obiectul unei specificații tehnice nearmonizate se comercializează însoțit de declarația de conformitate întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate, a raportului de încercări sau a evaluărilor și verificărilor efectuate de producător, în funcție de schema de certificare aplicabilă. (…)”. În raport de cele criticate de autoarea contestației, precum și de argumentele prezentate de autoritatea contractantă, se constată că cerința în discuție este legală, fiind în mod corect impusă. Cerința în discuție „Punctul de aprindere dotat cu sistem de telegestiune va fi fabricat sub supravegherea unui organism acreditat. Se va prezenta licență de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013, care efectuează controlul producției”, implică acordarea dreptului de a utiliza mărci de conformitate (licențierea) pe baza supravegherii produselor atestate, aceasta fiind emisă de către un organism de certificare acreditat. Nefiind constatată o dublare a cerinței, cum a susținut societatea contestatoare, Consiliul constată că din acest punct de vedere critica societății contestatoare este nefondată. Cât privește critica societății contestatoare de la pct. 8 din contestație, în referire la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 4 Utilajul, echipamentul tehnologic: Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri Pagina 35 din 38

monofazate/trifazate, punctul 3.7 și punctual 3.8, unde s-a solicitat: „3.7 Se va prezenta raport de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune pentru gradul de proiecție IP66 ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 60529:1995 + A1.2003 + A2.2015 + AC:2017 + AC.2019, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului” și „3.8 Se va prezenta raport de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune pentru gradul de protecție IK10 ce va confirma respectarea următoarelor standarde: SR EN 62262:2004, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. Prin contestație, autoarea acesteia a susținut următoarele: ”… raportul de testare a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune reprezintă o cerință restrictivă favorizând anumite entități, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal. (…) laboratoarele acreditate respectă standarde internaționale recunoscute, asigurând o evaluare independentă, obiectivă și imparțială a caracteristicilor produsului. Prin urmare, consideră că raportul de testare furnizat de un laborator acreditat poate constitui o garanție suficientă a conformității și calității, având aceeași valoare probatorie ca certificatul producătorului. În acest sens, solicită acceptarea corespunzătoare a cerințelor pentru a permite recunoașterea raportului de testare ca alternativă validă la certificatul de conformitate emis de producător. În concluzie, solicită modificarea cerinței prin acceptarea îndeplinirii acesteia și prin Certificat emis de producător.” Față de cele criticate, Consiliul consideră că nu există prezentate suficiente argumente pentru modificarea cerințelor în discuție după cum a solicitat (...) SA pentru acceptarea îndeplinirii acesteia și prin Certificat emis de producător. Astfel, înlocuirea rapoartelor de testare emise de un laborator acreditat solicitate prin fișa tehnică, cu un Certificat emis de producător, cum a solicitat contestatoarea nu se justifică. În aceste condiții, și această critică a contestatoarei se consideră nefondată. Vizavi de ultima critică a societății contestatoare, de la pct. 10 din contestație (în fapt pct. 9 acesta fiind următorul după pct. 8), în referire la Formularul F5 - Fișa tehnică nr. 5 Utilajul, echipamentul tehnologic: Sistem de telegestiune iluminat public, punctul 1.39, unde s-a solicitat: „Din rațiuni de securitate, odată descărcate din magazinele Play și AppStore, aplicațiile mobile vor putea fi folosite doar de pe terminalele mobile pre validate inițial în cadrul sistemului. De asemenea, oricând pe durata de utilizare, aceste terminale pot fi invalidate de către Pagina 36 din 38

administratorul sistemului, accesul la funcționalitățile sistemului fiind restricționate odată cu invalidarea”. Prin contestație, autoarea acesteia a susținut că ”Cerința ca aplicațiile mobile să se utilizeze doar de pe terminalele mobile prevalidate inițial reprezintă o cerință restrictive, în contradicție cu principiile achizițiilor publice privind transparența și tratamentul egal, astfel încât să fie permis accesul pe orice dispozitiv compatibil, cu condiția autentificării printr-un cont securizat, protejat prin utilizator și parolă, în aplicația mobilă disponibilă pentru descărcare din Play Store sau App Store. În concluzie, solicită modificarea documentației în sensul ca aplicația mobilă descărcată din magazinul Play sau AppStore se va putea accesa, din motive de securitate, pe orice dispozitiv compatibil, cu condiția autentificării printr-un cont securizat, protejat prin utilizator și parolă, în aplicația mobilă disponibilă”. Față de acest aspect, achizitoarea a susținut prin punctul de vedere următoarele: ”… contrar susținerilor contestatoarei … consideră că este obligatorie validarea în cadrul sistemului a terminalelor de pe care este utilizată aplicația. Terminalele mobile sunt utilizate, uzual, de tehnicieni care asigură mentenanța și întreținerea sistemului. Imposibilitatea de invalidare din sistem a terminalului conduce la riscul ca, în cazul concedierii/demisiei tehnicianului, spre exemplu, acesta să mențină date de logare în platforma care gestionează iluminatul public din localitate, fapt ce nu poate fi permis din moment ce, odată cu concedierea/demisia tehnicianului, acesta devine o persoana neautorizată în a utiliza astfel de aplicații.” Față de cele reținute, Consiliul consideră corecte justificările prezentate de autoritatea contractantă, motiv pentru care se apreciază că o modificare de tipul celei solicitate de societatea contestatoare nu se impune. Critica societății contestatoare din acest punct de vedere se consideră nefondată. Față de cele reținute, Consiliul constată că se impune modificarea unora dintre cerințele fișelor tehnice (inclusiv cele la care a achiesat autoritatea contractantă dar nu a publicat măsurile de remediere în SEAP), aceste modificări fiind posibile în condițiile în care procedura este suspendată, motiv pentru care se va respinge, ca nefondată, solicitarea de anulare a procedurii. În considerarea celor constatate, cu aplicarea prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de (...) SA, în contradictoriu cu (...), în calitate de autoritate contractantă. Va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, respectiv la modificarea Fișei tehnice nr. 1 Pagina 37 din 38

(pct. 3.4, 3.7, 3.12), Fișei tehnice nr. 2 (pct. 3.3), Fișei tehnice nr. 3 (pct. 1.5) și Fișei tehnice nr. 4 (pct. 3.5 și 3.6) în termen de cel mult 15 zile de la data primirii prezentei, cu respectarea celor din motivare și a prevederilor legale în vigoare. În cadrul aceluiași termen, autoritatea contractantă va aduce la cunoștința operatorilor economici interesați modificările efectuate, prin publicarea lor în SEAP. Respinge, ca nefondate, celelalte critici formulate de contestatoare împotriva unor cerințe din fișele tehnice (nr. 1, 2, 4 și 5), precum și în referire la anularea procedurii.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de (...) SA, cu sediul în (...) și cu adresa de corespondență în localitatea (...), în contradictoriu cu (...), cu sediul în localitatea (...), în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă la modificarea Fișei tehnice nr. 1 (pct. 3.4, 3.7, 3.12), Fișei tehnice nr. 2 (pct. 3.3), Fișei tehnice nr. 3 (pct. 1.5) și Fișei tehnice nr. 4 (pct. 3.5 și 3.6), în termen de cel mult 15 zile de la data primirii prezentei, cu respectarea celor din motivare și a prevederilor legale în vigoare. În cadrul aceluiași termen, autoritatea contractantă va aduce la cunoștința operatorilor economici interesați modificările efectuate, prin publicarea lor în SEAP. Se vor respinge, ca nefondate, celelalte critici formulate de contestatoare împotriva unor cerințe din fișele tehnice (nr. 1, 2, 4 și 5), precum și în referire la anularea procedurii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 38 din 38