Decizie CNSC 1337/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1337/C4/1050 Data: 15.05.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 20161/31.03.2025, formulată de SC URBIOLED SRL, cu sediul în comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, jud. Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J22/1956/2016, CUI RO32614831, reprezentată legal de Ciotir Ana-Maria - administrator și convențional de STAICU DANIELA – CABINET DE AVOCAT, cu sediul în București, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, corp C3, etaj 1, ap. 3105, sector 1, împotriva documentației de atribuire elaborată de DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ADMINISTRARE A DRUMURILOR ȘI PODURILOR IAȘI, cu sediul în Iași, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 13, jud. Iași, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea încheierii unui „Acord cadru pentru execuția lucrărilor de siguranță rutieră – iluminare treceri pietoni, pentru perioada 2025 – 2026”, s-a solicitat: suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, se solicită anularea procedurii de atribuire; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; acces la dosarul constituit la Consiliu. Pagina 1 din 2

Prin Încheierea nr. 1294/C4/1050 din data de 03.04.2025, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, pe care l-a respins ca nefondat.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. 2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestația formulată de SC URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ADMINISTRARE A DRUMURILOR ȘI PODURILOR IAȘI și dispune remedierea documentației de atribuire cu privire la criticile de la pct. 2, 3 și 19 din contestație în conformitate cu considerentele prezentei decizii, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Va respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestație (criticile de la pct. 1, 4-18). Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

Redactată în 4 exemplare originale, conține 40 (patruzeci) pagini.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..../.../... Data: .... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 20161/31.03.2025, formulată de SC ... SRL, cu sediul în comuna ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ..., CUI ..., reprezentată legal de ... - administrator și convențional de ... – CABINET DE AVOCAT, cu sediul în ..., împotriva documentației de atribuire elaborată de ..., cu sediul în ..., str. ...., jud. ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea încheierii unui „Acord cadru pentru execuția lucrărilor de siguranță rutieră – iluminare treceri pietoni, pentru perioada 2025 – 2026”, s-a solicitat: suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, se solicită anularea procedurii de atribuire; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; acces la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. .... din data de 03.04.2025, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, pe care l-a respins ca nefondat. Pagina 1 din 39

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de SC ... SRL, ce are ca obiect adoptarea măsurilor de remediere precizate mai sus. 1. Cu privire la cerința privind proba practică, solicită: a) În principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Întrucât este vorba despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în speță, cerința a fost inclusă doar în proiectul tehnic și în caietul de sarcini. De asemenea, având în vedere că prin documentația de atribuire au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care consideră că se impune eliminarea acesteia. b) În subsidiar, învederează Consiliului că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți. În cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică, care implică inclusiv prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. c) Totodată solicită observarea că proba practică impune prezentarea unor eșantioane/echipamente care exced obiectului contractului. Jurisprudențial, în sensul eliminării cerinței, invocă Decizia CNSC nr. ... din data de 03.07.2024, Decizia civilă nr. ..., pronunțată în dosarul ..., Decizia CNSC nr. ... din 05.12.2022 și Decizia CNSC nr. ... din 01.07.2024. 2. Cu referire la cerințele privind contul DEMO: a) În principal, solicită eliminarea acestei cerințe, având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, care implică și prezentare de mostre, astfel că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. b) În subsidiar, solicită eliminarea cerințelor privind validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului demo, întrucât unele funcționalități care implică interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate într-un cont demo doar prin trimiterea de comenzi în interfață sau monitorizarea unor parametrii fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic. Cerința ar trebui completată cu mențiunea „verificată printr-un cont demo, dacă funcționalitatea nu este dependentă de interacțiunea cu un echipament fizic”. Jurisprudențial, indică Decizia CNSC nr. ..., dar și un extras din măsurile de remediere adoptate de Comuna ..., Dosar CNSC ..., având ca obiect contestația formulată împotriva documentației de atribuire, Pagina 2 din 39

care a vizat procedura de atribuire cu titlul „creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din Comuna ..., Județul ...”, Anunț de participare simplificat .../09.01.2025. 3. Se solicită eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate – capturi din aplicații implementate, ca fiind restrictivă, întrucât reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, consideră că se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Jurisprudențial, în sensul că această cerință reprezintă o clauză nescrisă, indică Decizia CNSC nr. ..., dar și un extras din măsurile de remediere luate de o autoritate contractantă într-o procedură similară. 4. Se solicită, de asemenea, eliminarea tuturor cerințelor restrictive din fișă tehnică – Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune, eliminarea tuturor cerințelor și înlocuirea tuturor specificațiilor aferente acestui echipament, întrucât indică un echipament unic în piață, cel al producătorului ... – ... - .... Contestatoarea solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive, cerințe care au rolul de a favoriza un singur producător, respectiv cerințele prin care se impune senzor de mișcare integrat, senzor crepuscular, senzorii integrați pe PCB, antena de comunicație, comunicare directă cu alte controlere, frecvența radio, rețea MESH, montaj în exterior lampă, la partea inferioară, tensiune alimentare, certificările D4I, DALI-2, ZD4I. Jurisprudențial, invocă Decizia CNSC nr. ... din 01.07.2024. 5. Contestatoarea mai solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive care au rolul de a favoriza un singur producător privind integrarea senzorului integrat în placa comună, raportat la faptul că două din fișele tehnice prezentate, cu un grad foarte mare de certitudine, ca și alte cerințe din cadrul documentației de atribuire, au rolul de a părtini un anumit furnizor, în speță ..., fără a oferi un beneficiu real autorității contractante. Jurisprudențial, invocă Decizia CNSC nr. ... din 01.07.2024. 6. Se solicită, de asemenea, eliminarea cerinței care vizează montajul echipamentului ”controller” ca fiind restrictivă, deoarece impune o soluție constructivă specifică, eliminând posibilitatea utilizării altor configurații tehnice care pot oferi aceleași beneficii funcționale. În opinia petentei, această cerință limitează compatibilitatea cu diverse modele de aparate de iluminat și controlere disponibile pe piață, excluzând soluții care sunt proiectate pentru a fi montate în alte poziții, precum în partea superioară sau integrat în corpul aparatului. Totodată, montajul în partea inferioară poate expune controlerul la factori de degradare crescuți, precum acumularea de praf, umiditate, impact mecanic sau vandalism, ceea ce poate afecta durabilitatea și performanța sistemului pe termen lung. Mai mult, această impunere nu este justificată tehnic printr-un avantaj obiectiv și elimină flexibilitatea Pagina 3 din 39

ofertanților de a propune alternative optimizate în funcție de caracteristicile produsului și de cerințele specifice ale proiectului. Prin restricționarea poziției de montaj, cerința favorizează doar anumite soluții disponibile pe piață și poate duce la excluderea unor echipamente competitive care ar putea respecta toate celelalte specificații, dar cu o altă configurație de instalare. Astfel, această solicitare reduce artificial concurența și poate conduce la costuri mai mari de achiziție și întreținere, fără a aduce un beneficiu clar în ceea ce privește funcționalitatea sau eficiența sistemului de iluminat stradal. 7. Se solicită eliminarea cerinței care vizează alimentarea ca restrictivă, fiind formulată special pentru a impune controlere de tip ..., în contradictoriu cu propria documentația de atribuire prin care se menționează ... sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând ... sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul .... 8. Se solicită eliminarea cerințelor care vizează antena, frecvența și modul de comunicație: A. În principal, eliminarea cerințelor întrucât sunt restrictive; B. În subsidiar, completarea cerinței cu sintagma "sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie nu este justificată, astfel că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”, ajustarea formulării, în sensul să se adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. C. Cerința privind comuncația MESH, AES 128 biți, wireless pe frecvența de 2.400 și maxim 2.500 frecvență radio este restrictivă și părtinitoare, limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. Jurisprudențial, invocă Decizia CNSC nr. ... din data de 03.07.2024 și Decizia CNSC cu nr. ... din 12.06.2023. 9. Se solicită eliminarea cerințelor care vizează consumul de energie cerința privind consumul redus de electricitate de până la 0,5W pentru controlerul care gestionează aparatul de iluminat stradal întrucât este una restrictivă, deoarece limitează sever selecția echipamentelor disponibile pe piață și impune constrângeri tehnologice semnificative. 10. Se solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune ..., eliminarea cerințelor privind D4i, DALI-2, ZDDi întrucât, deși la nivelul documentației se menționează că se acceptă și ... și ..., totuși autoritatea contractantă solicită ca produsele să fie în baza de date ...standard.org. 11. Se solicită eliminarea cerințelor care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle, în principal ca restrictivă, iar în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de Pagina 4 din 39

transmisie nu este justificată. Drept urmare, apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma ”sau echivalent”, respectiv completarea cerinței cu mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. 12. Se solicită eliminarea cerinței restrictive privind raportul de testare încercare la vânt, întrucât aceasta este una restrictivă și nefundamentată tehnic, întrucât face trimitere la un standard care nu este destinat în mod specific evaluării comportamentului la vânt al aparatelor de iluminat. Standardul SR EN 60598-2-3:2004 reglementează cerințele de siguranță pentru corpurile de iluminat destinate iluminatului public, dar nu stabilește metodologia sau criteriile de testare pentru rezistența la vânt sau comportamentul aerodinamic al echipamentelor. În schimb, standardul internațional ISO 4354 – Wind actions on structures este cel recunoscut ca referință tehnică pentru testele de performanță și rezistență la acțiunea vântului asupra structurilor expuse în exterior, inclusiv echipamente montate pe stâlpi, cum sunt aparatele de iluminat stradal. Acest standard prevede metode riguroase de determinare a forțelor aerodinamice și a stabilității în condiții de vânt extrem, fiind utilizat în proiectarea și testarea echipamentelor instalate în medii urbane și periurbane. Prin urmare, impunerea unui test la vânt conform unui standard care nu are aplicabilitate specifică pentru acest tip de analiză nu doar că este tehnic incorectă, dar conduce la excluderea artificială a ofertanților care testează produsele conform standardului relevant ISO 4354, într-un cadru recunoscut internațional. Contestatoarea opinează că solicitarea unui raport emis de un laborator acreditat ISO 17025 pentru un test care nu este standardizat în mod corespunzător în cadrul SR EN 60598-2-3:2004 adaugă o barieră birocratică, fără justificare obiectivă. Astfel, această cerință este considerată excesivă, nealiniată cu practica europeană și reduce nejustificat accesul la competiție al producătorilor care respectă cerințele reale de siguranță și performanță pentru iluminatul stradal. 13. Se solicită eliminarea cerinței privind durata de viață L70B50 > 14000 ore ca restrictivă, întrucât impune un prag extrem de ridicat, care depășește semnificativ valorile standard acceptate la nivel internațional pentru aplicațiile de iluminat public. În mod uzual, echipamentele LED performante respectă standarde recunoscute precum L90B10 la 100.000 ore, care oferă un echilibru optim între durabilitate, eficiență și cost. Solicitarea unei durate de viață L70B50 de peste 140.000 ore limitează artificial numărul de produse eligibile, favorizând doar anumiți producători care au testat și certificat astfel de durate în condiții de laborator, dar care nu reflectă neapărat comportamentul real în teren. 14. Se solicită eliminarea cerinței restrictive privind Modul led SELV cu tensiune mai mică de 60 Vdc. Pagina 5 din 39

Contestatoarea susține că, în prezent, nu există standarde europene sau internaționale care să impună utilizarea tehnologiei SELV (Safety Extra-Low Voltage) pentru modulele LED destinate iluminatului exterior, inclusiv cel stradal/pietonal. În iluminatul stradal/pietonal, sunt preferate surse de alimentare in curent continuu cu tensiuni mai mari de 60 Vdc pentru cresterea fluxului luminos pe aparat, implicit a eficacitatii produsului (lm/W). 15. Se solicită eliminarea cerinței privind raportul RULO ca fiind una restrictivă, întrucât impune un criteriu tehnic extrem de sever, dificil de atins în majoritatea aplicațiilor reale de iluminat stradal, fără a ține cont de contextul urbanistic, tipologia drumurilor sau de înălțimea și unghiul de montaj al aparatelor. Un RULO de 0,0% presupune că absolut niciun flux luminos nu este emis peste linia orizontală, ceea ce, deși ideal în reducerea poluării luminoase, este adesea imposibil de atins fără a compromite alte aspecte esențiale ale performanței sistemului, precum uniformitatea iluminării sau eficiența energetică. 16. Se solicită eliminarea cerinței privind eticheta de marcare produs în format cu codul CIE ca fiind restrictivă, întrucât impune un format de documentație specific, dificil de standardizat la nivelul tuturor producătorilor și care nu influențează în mod direct conformitatea sau performanța tehnică a aparatului de iluminat. Codul CIE (Comisia Internațională de Iluminat) este utilizat pentru identificarea caracteristicilor colorimetrice, însă solicitarea etichetei în format electronic pentru fiecare variantă ofertată presupune existența unor procese avansate de trasabilitate digitală, care nu sunt aplicabile uniform tuturor producătorilor, în special în cazul echipamentelor personalizate sau realizate la comandă. 17. Se solicită eliminarea cerinței privind rapoartele fotometrice realizate într-un soft special (...), întrucât este restrictivă. Cerințele prezentate pentru documentația fotometrică sunt restrictive, întrucât impun o listă extinsă de rapoarte și formate specifice care nu reflectă direct funcționalitatea sau performanța generală a aparatului în aplicația reală. Solicitarea unui volum atât de mare de informații, precum: curbe fotometrice în multiple planuri, coordonate polare, indice BUG < 1, cod CIE flux, valori Tristimulus, radiații UVA/UVB/UVC, poate conduce la excluderea artificială a unor produse performante care respectă standardele europene relevante (ex. EN 13032-1/2/4, IEC 62722), dar care nu prezintă toate aceste date în formatul cerut. 18. Se solicită eliminarea cerinței prin care se solicită senzoristica integrată într-o placă comună ca restrictivă, întrucât obiectivul principal al proiectului este acela de modernizare a iluminatului public și nu de monitorizare a calității aerului. De asemenea obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la monitorizarea calității aerului și nici nu prezintă în vreun fel modul în care un astfel de senzor poate fi folosit în conjunctură cu echipametele destinate modernizării și telemanagementului rețelei de iluminat public. Echipamentele ce vizează Pagina 6 din 39

acest obiectiv pot face obiectului unei alte proceduri. 19. Eliminarea cerințelor prin care se solicită ISO 27001 pentru aplicație ca restrictive, întrucât standardul se aplică pe societate, în baza codului CAEN, nu pe produs. Aplicația de telegestiune este dezvoltată conform codului CAEN al companiei. Ca jurisprudență, indică un extras din măsurile de remedire adoptate de Primăria ... în cadrul procedurii «Execuţie lucrări în cadrul proiectului „Creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public în Municipiu ...”», anunț de participare simplificat .../31.12.2024, Dosar CNSC .... În ceea ce privește contestația formulată de SC ... SRL împotriva documentației de atribuire elaborată de ..., ce formează obiectul dosarului nr. 1050/2025, sintetizată mai sus, detalierea integrală a argumentelor prezentate în susținerea acesteia se regăsește în fișierul [.../00012] Contestatie ..._ ..._....pdf.p7s, postat de către autoritate în SEAP la data de 31.03.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului simplificat .../21.03.2025, astfel că nu se justifică reproducerea acestora în integralitate în cuprinsul deciziei, din moment ce acestea pot fi vizualizate liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Desigur, susținerile vor fi avute în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 24 din legea remediilor), pe fondul suprapunerii pe rol a mai multor dosare, inclusiv de complexitate notabilă, nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă în considerente a tuturor susținerilor părților. Cu adresa nr. 2464/03.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 21515/03.04.2025, autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere cu privire la contestație, prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată. 1. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerinței privind proba practică, autoritatea contractantă susține că a consultat piața furnizorilor de produse și sisteme pentru iluminat public, folosind un motor de căutare cunoscut la nivel global, din care a colectat informații despre soluțiile tehnice disponibile și potențialii furnizori locali și internaționali. Totodată, susține că a stabilit caracteristicile produselor care fac obiectul acordului-cadru luând în calcul inclusiv elementele constructive ale sistemului de iluminat pentru a asigura integritatea acestuia din punct de vedere constructiv, cât și pentru protejarea sistemului sau al elementelor care intră în componența sistemului. Având în vedere că amplasarea trecerilor de pietoni este pe întreg teritoriul județului, va fi prevăzut un sistem de telegestiune pentru gestionarea sistemelor de iluminat instalate: aprinderea/stingerea lămpilor, detectarea defecțiunilor în timp real, transmiterea defecțiunii către operator etc., în sens invers, și aparatul de iluminat transmite către sistemul de telegestiune unele informații: volumul de trafic, frecventa mișcărilor pietonale, numărul de ore de funcționare etc. Pagina 7 din 39

Sistemul de telegestiune este un soft prin intermediul căruia se controlează, monitorizează, se măsoară și se gestionează funcționarea în parametri optimi o rețea/rețele de iluminat. Cele două tipuri de produse trebuie să fie compatibile și să funcționeze împreună ca un tot unitar. Caietul de sarcini, parte integrantă din documentația de atribuire, conține pe lângă specificațiile tehnice și documentele necesare probării îndepliniri acestor solicitări de către ofertant. În cazul sistemului de telegestiune (componenta software), nu există documente din care să reiasă că softul îndeplinește specificațiile tehnice solicitate, de aceea s-au solicitat doar capturi de ecran din care să reiasă că în structura softului ofertat există și o fișă tehnică prin care ofertantul bifează ca specificațiile tehnice solicitate sunt îndeplinite, fără a putea fi demonstrate prin rapoarte de testare ca în cazul componentelor fixe. Autoritatea contractantă susține că prin introducerea probei practice a urmărit verificarea cerințelor tehnice minime pe care sistemul de telegestiune trebuie să le respecte, respectiv o modalitate prin care dorește să se asigure că sistemul va fi funcțional și acesta corespunde solicitărilor și necesităților sale. Așadar, susținerea unei probe practice este pentru a se demonstra conformitatea ofertei cu cerințele caietului de sarcini, aceasta fiind o cerință privind propunerea tehnică și nu vizează demonstrarea capacității tehnice și/profesionale a ofertanților, ci funcționalitatea tehnică a produselor ofertate care face obiectul achiziției. Autoritatea contractantă învederează că nu a încercat să restrângă concurența între operatorii economici prin cerința privind proba practică, ci a dorit să realizeze o concurență reală și obiectivă între produsele ofertate echivalente, o evaluare obiectivă și corectă, precum și achiziționarea unor produse 4 corespunzătoare din punct de vedere al calității și funcționalități. 2. Referitor la solicitarea contestatoarei privind contul DEMO, autoritatea contractantă susține că urmărește verificarea existenței sistemului de telegestiune (componenta software), neexistând documente din care să reiasă că softul îndeplinește specificațiile tehnice solicitate, s-au solicitat un cont DEMO și capturi de ecran din care să reiasă structura softului ofertat. Aceasta cerință nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție ci face parte din procesul de verificare a conformității propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini. Contul DEMO, va oferi autorității contractante o evaluare mai rapidă și directă asupra software-ului propus. Prin verificarea directă a funcționalităților promise se va reduce riscul de interpretări greșite sau neînțelegeri, demonstrându-se astfel îndeplinirea cernitelor specificate în caietul de sarcini. Contul DEMO reprezintă o modalitate prin care autoritatea contractantă dorește să se asigure că sistemul ofertat este existent și acesta corespunde solicitărilor și necesităților sale. Drept urmare, consideră că solicitarea de eliminare definitivă a acestei cerințe este nejustificată și disproporționată, având în vedere complexitatea, importanța strategică, valoarea ridicată a achiziției și Pagina 8 din 39

riscul achiziționării unui sistem ce nu poate fi verificat prin altă modalitate. 3. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicațiile implementate — capturi din aplicații implementate, autoritatea contractanta arată că urmărește, prin cerința privind prezentarea unei capturi de ecran, verificarea lor în cadrul aplicației sistemului de telegestiune (componenta software). Neexistând documente din care să reiasă că softul îndeplinește specificațiile tehnice solicitate, s-au solicitat capturi de ecran din care să reiasă structura softului ofertat. În opinia sa, această cerință nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, ci face parte din procesul de verificare a conformității propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini. Totodată, menționează că solicitarea de referințe și capturi de ecran ajută la diferențierea ofertanților, permițând comisiei de evaluare să aleagă soluția cu adevărat testată și performantă. Aceasta nu restricționează concurența, ci asigură că doar ofertanții cu experiență demonstrabilă vor participa, ceea ce este esențial pentru succesul proiectului. Fără această cerință, procesul de evaluare s-ar baza doar pe declarații și promisiuni, ceea ce ar crește riscul de alegere a unei soluții neperformante. 4. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea tuturor cerințelor restrictive din fișa tehnică - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune, arată că specificațiile tehnice sunt fundamentate pe cerințele reale ale proiectului, nu pe existența unui anumit produs pe piață. Specificarea cerințelor tehnice este esențială pentru asigurarea unui sistem eficient, interoperabil și compatibil cu infrastructura existentă. Aceste cerințe nu au rolul de a restricționa competiția, ci de a garanta că soluția selectată îndeplinește nevoile reale ale autorității contractante. Faptul că un produs de pe piață îndeplinește aceste cerințe nu înseamnă că doar acel produs poate fi ofertat, ci doar că soluțiile trebuie să respecte un anumit standard de performanță și fiabilitate. Integrarea senzorului PIR în controler reprezintă o soluție tehnologică avansată, care răspunde cerințelor de eficiență, reducere a costurilor de operare și optimizare a performanței sistemului de telegestiune. Această abordare asigură un management inteligent al resurselor, reducând consumul inutil de energie și maximizând durabilitatea infrastructuri. Autoritatea contractantă susține că în cazul unei potențiale defecțiuni la senzorul integrat, aceasta ar putea duce și la nefuncționarea controlerului inteligent, având în vedere că acestea sunt în aceeași carcasă, lucru care poate conduce la nefuncționarea întregului ansamblu pentru controlul de la distanță al aparatului de iluminat. Faptul că modulul format din senzor și controler este integrat și se află în aceeași carcasă nu înseamnă că defecțiunea unuia va duce în mod automat și la defecțiunea celuilalt, ci înseamnă că în costul pentru schimbarea unuia intră și costul pentru înlocuirea celuilalt, consecința fiind că autoritatea contractantă va avea costuri mai mici de Pagina 9 din 39

mentenanță, decât în cazul în care ar trebui să meargă în primă fază să schimbe controlerul și ulterior, poate chiar la o diferență de zile, să meargă din nou să îl schimbe și pe celălalt. Nicăieri în caietul de sarcini nu s-a făcut referire la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Autoritatea contractantă are certitudinea că cel puțin doi posibili ofertanți au în acest moment în portofoliu o soluție de tip integrat. 5. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea tuturor cerințelor restrictive care au rolul de a favoriza un singur producător privind integrarea senzorului integrat în placa comună, precizează că afirmația contestatoarei conform căreia „două fișe tehnice” ar indica favorizarea unui producător este nefondată, deoarece, în realitate, a fost prezentată o singură fișă tehnică. Autoritatea contractantă solicită constatarea că specificațiile privind sensibilitatea, înălțimea de montaj și unghiurile de detecție nu sunt concepute pentru a avantaja un anumit furnizor, ci pentru a asigura eficiența și funcționalitatea soluției alese. Faptul că un produs existent pe piață îndeplinește aceste cerințe nu înseamnă că documentația a fost realizată exclusiv pentru acesta, ci că cerințele tehnice sunt justificate și necesare pentru succesul implementării obiectului contractului. 6. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerinței restrictive care vizează montajul echipamentului ”controller”, consideră această afirmație ca fiind nefondată, având în vedere că în caietul de sarcini se menționează clar că aparatul de iluminat poate fi echipat cu un soclu ... sau similar, fie în partea inferioară, fie în partea superioară. Aceasta oferă flexibilitate ofertanților și nu impune o soluție constructivă unică. Mai mult, formularea „sau similar” permite utilizarea altor soluții echivalente, atâta timp cât acestea respectă cerințele tehnice și funcționale ale proiectului. Argumentul contestatoarei conform căruia poziționarea controlerului ar fi restrictivă este invalid, deoarece documentația tehnică oferă o marjă clară de flexibilitate pentru ofertanți în ceea ce privește configurarea echipamentului. Cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal nu este una restrictivă, ci derivă din considerente tehnice și operaționale justificate. Autoritatea contractantă consideră că justificarea funcțională a acestei cerințe este clară, în sensul că senzorul de mișcare trebuie să detecteze pietoni nu păsări. Montajul senzorului în partea inferioară a aparatului de iluminat optimizează unghiul de detecție, asigurând o acuratețe mai mare în identificarea mișcării la nivelul trotuarelor și al carosabilului. Pagina 10 din 39

Dacă senzorul ar fi montat în partea superioară, ar putea fi declanșat de obiecte nerelevante, precum păsări sau alte elemente aflate la înălțime, ceea ce ar compromite eficiența sistemului de telegestiune. Totodată, această poziționare asigură o instalare facilă, o mentenanță eficientă și o protecție optimă a echipamentului. Prin urmare, apreciază că cerința nu limitează concurența, ci stabilește un standard funcțional necesar pentru performanța optimă a sistemului, fără a favoriza un anumit producător. Mai mult, ofertanții au în continuare posibilitatea de a propune soluții echivalente care să îndeplinească cerințele tehnice și operaționale, în conformitate cu legislația în vigoare. 7. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerinței care vizează alimentarea ca restrictivă, fiind formulată special pentru a impune controlere de tip ..., arată că documentația specifică în mod clar utilizarea unui soclu ... „sau similar", ceea ce permite participarea la procedură a ofertanților care oferă soluții echivalente. Astfel, arată că nu se impune exclusiv utilizarea unui anumit tip de controler, ci doar respectarea unor cerințe tehnice care să asigure compatibilitatea cu sistemul de iluminat. De asemenea, cerințele privind interfața de conectare sunt fundamentate pe necesități tehnice reale, nu pe favorizarea unui producător. Utilizarea conectorului ... sau similar este justificată de avantajele tehnice pe care acesta le oferă, respectiv: - Standardizare și interoperabilitate; - Eficiență în instalare și mentenanță; - Flexibilitate pentru upgrade-uri viitoare. Autoritatea contractantă arată că pe piață există multiple soluții compatibile cu standardul ..., oferite de diverși producători, ceea ce demonstrează că această cerință nu favorizează un singur operator economic. Mai mult, documentația de atribuire nu exclude utilizarea soluțiilor bazate pe ... sau alte tehnologii echivalente, atâta timp cât acestea respectă cerințele de interoperabilitate și compatibilitate funcțională. Prin urmare, susținerea contestatoarei conform căreia cerințele sunt „special formulate” pentru controlerele de tip ... este neîntemeiată. 8. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerințelor restrictive care vizează antena, frecvența și modul de comunicație, referitor la solicitarea de acceptare și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante, face precizarea că arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită o instalare independentă de infrastructură unor furnizori de servicii de telecomunicații (telefonie mobilă) care presupun atât riscuri de nefuncționare din cauza topografice, cât și costuri suplimentare cu transmisiunile de date. Tehnologiile de comunicare wireless trebuie să fie fără costuri legate de transmisia de date. Autoritatea contractantă susține că a urmărit implementarea unei proiect care să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor Pagina 11 din 39

componente ale sistemului de telegestiune fiind o soluție fezabilă, cât și rentabilă din punct de vedere economic. În opinia sa, această cerință nu este restrictivă și nu încalcă prevederile art. 153 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece a fost solicitat un interval de frecvență radio, interval și frecvență pe care o folosesc 99% din echipamentele cu comunicație fără fir existente pe piață. Benzile de 2,4 GHz și 2,5 GHz sunt printre cele mai comune benzi de frecvență folosite în transmisiile Wi-Fi din ziua de azi, majoritatea routerelor actuale fiind capabile să transmită această frecvență. Chiar și cele mai moderne routere, care sunt capabile să folosească banda de 6 GHz, sunt în continuare compatibile cu banda de 2,4 GHz, bandă care este mai comună și mai des utilizată, fiind folosită de mai multe modele de dispozitive, are o acoperire mai largă și oferă o propagare la o distanță mai bună. De asemenea, arată că frecvența de 868 MHz este o frecvență radio liberă și utilizată pe larg în stațiile radio, televiziune sau radare și multe echipamente electronice care pot produce zgomot electromagnetic, inclusiv în aparatele de iluminat. Autoritatea contractantă susține că un alt motiv pentru care s-a solicitat un tip de comunicație este și faptul că o comunicație pe o rețea de tip radio în frecvența 868 MHz și/sau PLC poate avea întârzieri destul de mari în propagarea semnalului. Viteza de transmisie a datelor în această bandă este mai mică decât în cazul altor benzi, cum ar fi 2,4 GHz, și depinde de standardele utilizate, mărind astfel timpul de transmisie. Ori o transmisie rapidă a datelor, pentru a trimite informații în timp real (precum alerte pentru autorități), este necesară pentru garantarea unui sistem eficient, fiabil și adaptat cerințelor autorității contractante. Drept urmare, raportat la cele expuse mai sus, consideră că acuzația contestatoarei privind benzile de 2 - 10 GHz este nefondată. 9. Referitor la solicitarea contestatoarei privind cerințele care vizează consumul de energie, autoritatea contractantă arată că cerința privind consumul redus de energie al controlerului pentru iluminatul stradal, limitată la maximum 0,5 W nu este doar justificată, ci și esențială pentru un sistem eficient, sustenabil și economic. Aceasta consideră că cerința stimulează inovația, încurajează adoptarea celor mai noi tehnologii și aliniază proiectul la standardele internaționale de sustenabilitate. Soluțiile moderne permit deja operarea în aceste limite fără a compromite performanța, compatibilitatea sau fiabilitatea. Prin urmare, menținerea acestui criteriu nu doar că este posibilă, ci și benefică pe termen lung, atât din punct de vedere economic, cât și tehnologic. Pe piață există multiple soluții care îndeplinesc cerința privind consumul de energie maxim 0,5 W, oferite de diverși producători, ceea ce demonstrează că această cerință nu favorizează un singur operator economic. 10. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerințelor prin care se impune ..., consideră că SC ... SRL susține în mod eronat că documentația de atribuire menționează „că se accepta și ... Pagina 12 din 39

și ..." întrucât, în realitate, singura mențiune din documentație este „... sau similar". Prin urmare, nu există nicio contradicție în documentația de atribuire, iar critica privind menționarea ... este nefondată. Autoritatea contractantă învederează că cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare simplificat, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standarde, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea or, prin solicitarea de a prezenta „sau echivalent”, produsele să fie în baza de date ...standard.org. Aceasta susține că nu a încercat să restrângă concurența între operatorii economici prin cerința ca produsele să fie în baza de date 16 ...standard.org, ci a dorit să realizeze o concurență reală și obiectivă între produsele ofertate echivalente, o evaluare obiectivă și corectă, precum și achiziționarea unor produse corespunzătoare din punct de vedere al calității și funcționalități. 11. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerințelor care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB- Dongle, arată că dispozitivul USB-Dongle asigură accesul la rețeaua locală wireless de tip „MESH”, ce permite autorității contractante accesul la rețeaua de iluminat public local, setarea corpurilor de iluminat chiar de sub acesta, fără a mai fi nevoie de o conexiune la internet. Această cerință se justifică în raport de avantajele pe care o astfel de conexiune le oferă, reprezentanții autorității contractante, în caz de avarii sau alte evenimente imprevizibile, având acces la corpurile de iluminat chiar dacă nu poate fi accesat sistemul de telegestiune prin aplicația web. Autoritatea contractantă susține că cerința nu este de loc restrictivă având în vedere precizarea menționată chiar în cadrul cerinței. Astfel, susține că prin solicitarea de a prezenta un produs similar nu a încercat să restrângă concurența între operatorii economici prin cerința privind prezentarea unui produs tip USB-Dongle, ci a dorit să realizeze o concurență reală și obiectivă între produsele ofertate echivalente, o evaluare obiectivă și corectă, precum și achiziționarea unor produse corespunzătoare din punct de vedere al calității și funcționalități. 12. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerinței privind raportul de testare încercare la vânt, arată că cerința pentru testare în minim 10 poziții de funcționare este necesară. Sistemele de iluminat vor fi amplasate pe trecerile de pietoni de pe drumurile județene din județul Iasi. Siguranța publică a celor ce utilizează aceste drumuri trebuie să fie pe primul loc, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani au avut loc tot mai multe evenimente meteo imprevizibile și extreme. În opinia sa, solicitarea ... SRL pentru eliminarea acestei cerințe este nefondată. 13. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerinței privind durata de viață L70B50 > 14000 apreciază că este nefondată. Durata de viață L70B50 stă la baza încercărilor în conformitate cu SR EN 62717, echivalent cu IEC 62717, care definește cerințele de performanță pentru modulele LED destinate iluminatului general. În consecință, consideră că Pagina 13 din 39

solicitarea eliminării cerinței pentru durata de viață L70B50 nu este justificată. 14. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerinței privind Modul led SELV cu tensiune mai mică de 60 Vdc, apreciază că aceasta nu se justifică. Mențiunea de costuri mari de infrastructură nu se explică, motivat de faptul că solicitarea este pentru module led SELV, adică pe ieșirea aparatului de iluminat spre modulele led pentru a asigura o clasă de siguranță suplimentară. Infrastructura se modifică doar dacă există consumatori foarte mari și are legătură cu curenții pe alimentare. Solicitarea pentru module SELV aduce beneficiu prin utilizarea unor aparate de iluminat cu o construcție robusta, dublă izolație, evitarea riscurilor de electrocutare, cu trecerea timpului aparatul de iluminat se degradează și nu mai asigură siguranță marită (electric, IP). Astfel, s-a avut în vedere ca, în cazul în care dispersorul se sparge din diverse motive, să fie un risc cât mai scăzut de electrocutare și atingere a părților active ale aparatului de iluminat, motiv pentru care consideră că siguranța în exploatare trebuie să fie prioritară pentru autoritatea contractantă. 15. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerinței privind raportul RULO, subliniază că solicitarea de eliminare a cerinței intră în contradicție cu ordinul ANAP nr. 2395 din 27 decembrie 2023, cât și cu criteriile Uniunii Europene privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră. Criteriile sunt obligatorii și nu consultative, motiv pentru care consideră că cerința pentru renunțare la RULO=0% este nefondată. 16. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerinței privind eticheta format cu codul CIE consideră că intră în contradicție atât cu ordinul ANAP nr. 2395 din 27 decembrie 2023, cât și criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră. 17. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerinței privind rapoartele fotometrice realizate într-un soft special ( ...), consideră că nu este justificată de contestatoare. Cod CIE este solicitat în Ordinul ANAP nr. 2395/2023 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață, prevăzute în anexa nr 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.395/2016. Pentru solicitarea acestor parametri autoritatea contractantă susține că a avut în vedere: a) COD CIE și Valori tristimulus; b) Controlul și limitarea radiației UV (UVA, UVB, UVC); c) Evitarea produselor de calitate slabă sau necertificate, solicitarea acestor parametri implicând existența unui raport fotometric detaliat și valid. Pagina 14 din 39

18. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerinței prin care se solicită senzoristică integrată într-o placă comună, argumentele autorității contractante au fost prezentate mai sus. 19. Referitor la solicitarea contestatoarei privind eliminarea cerințelor prin care se solicită ISO 27001 pentru aplicație, arată că majoritatea producătorilor de sisterne de telegestiune respectă deja acest standard, ceea ce demonstrează că nu este deloc o cerință restrictivă, ci o normă adoptată pe scară largă în industrie. Producători de renume, precum Schréder și Philips Interact dețin această certificare, confirmând că tehnologia necesară este disponibilă și accesibilă. În concluzie, solicită Consiliului să constate că obiecțiile aduse de contestatoare sunt nefondate, aceasta neaducând niciun argument concret care să le susțină și, cu atât mai puțin, un mijloc de probă. Cu adresa nr. 3082/25.04.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 26867/25.04.2025, autoritatea contractantă a formulat și depus concluzii scrise, prin care reiterează solicitarea de respingere a contestației ca fiind neîntemeiată, pentru motivele de fapt și de drept prezentate în punctul de vedere, precum și reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de ...,00 lei, prin consemnarea la CEC Bank – Sucursala ... a sumei respective, conform recipisei de consemnare nr. .../1 din 01.04.2025, aferentă contestației formulată împotriva procedurii organizată de .... Cauțiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat procedura simplificată organizată în vederea încheierii unui „Acord cadru pentru execuția lucrărilor de siguranță rutieră – iluminare treceri pietoni, pentru perioada 2025 – 2026”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. .../21.03.2025, împreună cu documentația de atribuire aferentă. Valoarea estimată a acordului-cadru este de 8.403.350 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. Împotriva unor cerințe ale documentației de atribuire, SC ... SRL a formulat prezenta contestație, solicitând eliminarea/remedierea acestora. Înainte de a trece la cercetarea pe fond a contestației, în contextul invocării de către autoritatea contractantă a excepției tardivității contestației, Consiliul este ținut să o analizeze cu precădere, raportat la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, dat fiind că validitatea contestației depinde de soluționarea acestei excepții. Autoritatea contractantă invocă excepția tardivității contestației, raportat la data înregistrării acesteia la Consiliu și la data publicării documentației de atribuire în SEAP. Pagina 15 din 39

Prin raportare la prevederile legale ale art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu tipul acordului-cadru – de lucrări și valoarea estimată a acestuia, de 8.403.350 lei fără TVA, contestația împotriva documentației de atribuire publicată în SEAP în data de 21.03.2024 putea fi formulată și transmisă atât Consiliului, cât și autorității, cel mai târziu la data de 28.03.2025 inclusiv, așa cum susține și autoritatea contractantă. Consiliul constată că SC ... SRL a transmis contestația prin poșta electronică în data de vineri 28.03.2025 ora 23:01, concomitent, Consiliului și autorității contractante (la adresa ... - precizată în anunțul de participare), fiind înregistrată la Consiliu cu nr. 20161/31.03.2025. Dispozițiile art. 5 din Legea nr. 101/2016 stabilesc modalitatea de calculare a termenelor procedurale, după cum urmează: Art. 5. - (1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. În conformitate cu aceste norme legale, termenul de 7 zile pentru înaintarea contestației este data de 28.03.2025 ora 24, prin urmare contestația transmisă prin poșta electronică în cursul zilei de 28.03.2025 a fost depusă în termen. Este nerelevant faptul că aceasta a fost înregistrată la autoritatea contractantă și la Consiliu în următoarea zi lucrătoare. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul se va raporta la următoarele dispoziții legale privind achizițiile publice:  din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1) lit. rr) - specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante; - art. 154 - Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire; - art. 155 alin. (6) - Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici; - 156 alin. (2) – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse;  din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: - art. 20 alin. (10) - Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Astfel, raportat la prevederile legale anterior menționate, Consiliul reține că documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura Pagina 16 din 39

de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia, iar prevederile documentației de atribuire nu trebuie să restricționeze, în mod nejustificat, participarea operatorilor economici interesați la procedura de atribuire. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, însă îi revine acesteia obligația de a justifica stabilirea specificațiilor tehnice. Drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere că prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu obligă autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, astfel că aceasta nu poate fi sancționată pentru refuzul de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice solicitate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus (art. 155 alin. 6 și art. 156 alin. 2 din Legea nr 98/2016). Curtea de Apel Oradea în cuprinsul Hotărârii nr. ... a reținut următoarele considerente: „Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească”. Din economia celor redate rezultă că regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de Pagina 17 din 39

asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a impune anumite specificații tehnice în prezenta cauza este necesară stabilirea rolului impunerii acestora prin raportare la necesităţile achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al specificațiilor tehnice, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. În sensul acceptării unor produse cu o anumite caracteristici, care corespund necesităților autorității contractante s-a pronunțat și Curtea de Apel ...-Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal în Decizia nr. 25/2019 din 29.03.2019, potrivit căreia: «Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante (art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016). Impunerea caracteristicilor produselor din caietul de sarcini nu are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura să restrângă concurența între operatorii economici și nici nu are ca efect favorizarea sau eliminarea participării la procedura de atribuire, a anumitor operatori economici sau a anumitor produse (cu excepția celor care nu corespund necesităților obiective ale autorității). Dreptul autorității contractante de a achiziționa produse cu astfel de caracteristici, performante calitativ, nu poate fi restricționat, pe considerentul eronat al nerespectării prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016, care reglementează achizițiile publice. În aceeași direcție, orice autoritate contractantă are obligația respectării principiului proporționalității statuat în art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, înțeles ca asigurare a corelației dintre necesitatea autorității contractante și obiectul contractului de achiziție publică. Reținând că societățile comerciale autoare a contestațiilor se referă în principal la cerințele autorității contractante de a achiziționa produse cu anumite caracteristici tehnice, iar susținerile acestora nu conduc la concluzia că cerințele sunt restrictive, Curtea stabilește că nu poate obliga autoritatea contractantă la eliminarea condițiilor criticate. În sens contrar s-ar limita dreptul autorității de a contracta produse cu caracteristicile de mai sus, care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 155 și art. 156 din lege, prin acceptarea de produse cu alte caracteristici (și care nu îndeplinesc aceste cerințe referitoare la performanțele produselor), existând riscul de a nu asigura o intervenție rapidă, eficientă de dezinfecție. Nu există o prevedere legală care să oblige autoritățile să accepte produse care nu corespund necesităților acestora.» În continuare, Consiliul va analiza punctual fiecare cerință criticată, respectând numerotarea din contestație. 1. Referitor la critica privind Cerința restrictivă privind proba practică, ... SRL solicită: - în principal, eliminarea acesteia având în vedere că implică și prezentarea mostrelor. În consecință fiind un criteriu de calificare, Pagina 18 din 39

cerința trebuia inclusă în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar în caietul de sarcini, în fișa tehnică – Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune pag. 22-23 din caietul de sarcini; - în subsidiar, învederează că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, cu un cost suplimentar pentru ofertanți. În cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică, care implică inclusiv prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. - solicită, totodată, observarea că proba practică impune prezentarea unor eșantioane/echipamente care exced obiectului contractului. În replică, autoritatea contractantă invocă faptul că, prin proba practică, dorește să se asigure că sistemul va fi funcțional și va corespunde solicitărilor și necesităților sale. Astfel, arată că în cazul sistemului de telegestiune (componenta software) nu există documente din care să reiasă că softul îndeplinește specificațiile tehnice solicitate, de aceea s-au solicitat doar capturi de ecran din care să reiasă că în structura softului ofertat există și o fișă tehnică prin care ofertantul bifează ca specificațiile tehnice solicitate sunt îndeplinite, fără a putea fi demonstrate prin rapoarte de testare ca în cazul componentelor fixe. Se susține faptul că proba practică urmează să demonstreze conformitatea ofertei cu prevederile caietului de sarcini, fiind o cerință privind propunerea tehnică și nu vizează demonstrarea capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților, ci funcționara tehnică a produselor ofertate. Consiliul reține, în soluționare, că în cadrul fișei tehnice – Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune pag. 22-23 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat expres următoarele: „3. Se va pune la dispoziţie un cont demo cu credentiale de acces in oferta tehnica. Contul nu va avea nevoie de permisiuni suplimentare in vederea accesului. Verificarea se va putea face atât în timpul evaluării cat si in cadrul probei practice, împreună cu ofertantul. Caracteristicile/funcţiunile ofertate conform cu solicitările de mai sus, se var regăsi in totalitate in contul demo pus la dispoziţia autorităţii contractante; 5. La cererea autorităţii contractante, ofertantul si achizitorul vor avea obligaţia de a realiza o proba practica, la sediul autorităţii contractante, prin care se va demonstra prin utilizarea unor aparate identice cu celeofertate

îndeplinirea

tuturor caracteristicilor/ funcţionalităţilor solicitate; ofertanţii îşi asuma ca la proba practica vor putea fi demonstrate caracteristicile/ funcţionalităţile solicitate.” Contrar celor susținute de reclamantă, Consiliul constată că această cerinţă din documentaţia de atribuire, care prevede efectuarea unei Pagina 19 din 39

probe practice cu privire la soluţia tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerinţe de calificare/unui criteriu de selecţie. Principalul scop al unui criteriu de selecţie este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Consiliul apreciază că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016: Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante". Consiliul constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de mostre funcţionale vizează verificarea de către autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Astfel, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecţie, prin care să se urmărească dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerinţă specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcţionalitatea soluţiei tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menţionarea expresă a acestei cerinţe în anunţul de participare, fiind suficientă precizarea sa în cadrul caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Consiliul determină că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Consiliul a reținut că, deşi prin caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Consiliul reține faptul că, potrivit menţiunilor din Fişa tehnică - Sistem de monitorizare si control inteligent prin telegestiune din caietul de sarcini, unde au fost solicitate prezentarea de capturi de ecran, însă, aşa cum în mod corect a susţinut şi autoritatea contractantă, prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune certificate de conformitate/certificate de test, pentru aparatele de iluminat şi capturi de ecran, pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea sistemului de telegestiune şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice Pagina 20 din 39

funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Consiliul apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică. În acest sens s-a exprimat și Curtea de Apel ..., în Decizia nr. ..., pronunțată în Dosarul nr. ..., prin care a soluționat o plângere într-o procedură similară, în care Consiliul eliminase cerința privind proba practică: « Curtea constată că această cerinţă din documentaţia de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluţia tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerinţe de calificare/unui criteriu de selecţie, aşa cum în mod eronat a reţinut Consiliul. Principalul scop al unui criteriu de selecţie este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante". Deşi Consiliul a reţinut ca fiind aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 mai sus redate, care se referă la dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, Curtea apreciază că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în speţă. Astfel, Curtea constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de mostre funcţionale vizează verificarea de către Autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Or, Curtea apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecţie, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerinţă specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcţionalitatea soluţiei tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menţionarea expresă a acestei cerinţe în Anunţul de participare, fiind suficientă precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Curtea subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Curtea relevă că, deşi prin Caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Curtea remarcă faptul că, potrivit menţiunilor din Anexa 7- Sistem de telegestiune, Autoritatea contractantă a solicitat prezentarea de capturi de ecran, însă, aşa cum în mod corect a susţinut şi autoritatea contractantă, prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune certificate de conformitate/certificate de test, pentru aparatele de iluminat şi capturi de ecran, pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea sistemului de telegestiune şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Curtea apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică.» Fiind cerință a caietului de sarcini, evaluarea acesteia se va face în etapa de evaluare a propunerilor tehnice, care este obligatorie pentru toți ofertanții și nu doar pentru cel clasat pe locul 1. Doar în situația în Pagina 21 din 39

care aceasta era o cerință de calificare, era valabilă solicitarea contestatoarei ca proba practică să fie efectuată doar cu privire la oferta clasată pe locul 1 în clasamentul intermediar. În consecință, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de eliminare a probei practice. 2. Contestatoarea critică cerința privind contul DEMO, solicitând, în principal, eliminarea acesteia și, în subsidiar, eliminarea cerințelor privind validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului DEMO și completarea cerinței cu mențiunea „verificată într-un cont DEMO dacă funcționalitatea nu este dependentă de interacțiunea cu un echipament fizic Cerințele privind „contul DEMO” se regăsesc la pct. 3 din fișa tehnică – Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune pag. 22-23 din caietul de sarcini (pag. 17-18 din prezenta decizie). Ca și în cazul probei practice, Consiliul nu va lua în considerare, ca întemeiate, afirmațiile contestatoarei potrivit cărora aceasta ar fi o cerință privind capacitatea tehnică, întrucât, alături de capturile de ecran, contul demo reprezintă un instrument facil de testare al funcționalităților aplicației în cauză. Pe de altă parte, în condițiile în care cerința respectivă nu a fost justificată de autoritatea contractantă, Consiliul va avea în vedere susținerile contestatoarei potrivit cărora „unele funcționalități care implică interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate într-un cont DEMO doar prin trimiterea de comenzi în interfața sau monitorizarea unor parametrii fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic” și va obliga autoritatea contractantă la modificarea cerințelor de mai sus după cum urmează: „verificată printr-un cont DEMO, dacă funcționalitatea nu este dependentă de interacțiunea cu un echipament fizic”. 3. Următoarea solicitare privește eliminarea cerinței prin care solicită referințe cu aplicațiile implementate, prevăzută în fișa tehnică - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune (pag. 22 din caietul de sarcini), respectiv: „2.34. Pentru fiecare funcție solicitata in cadrul fisei tehnice, se vor prezenta capturi dintr-o aplicație implementata pana la momentul licitaţiei. Nu se va lua in considerare manualul de utilizare sau poze din manualul de utilizare.” Contestatoarea invocă clauza nescrisă, cerința în cauză fiind o cerință ce ține de capacitatea tehnică, precum și faptul că cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Consiliul va admite această critică, întrucât cerința, astfel cum a fost formulată, are caracteristicile unei cerințe de calificare, așa cum este aceasta definită la art. 179 lit. a), b) și l) din Legea nr. 98/2016: „Art. 179. - Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 Pagina 22 din 39

ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă; l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante.” Consiliul reține că, spre deosebire de cerințele de calificare, al căror loc, potrivit art. 181 din Legea nr. 98/2016, este anunțul de participare, specificațiile tehnice ale produselor necesare se enumeră în caietul de sarcini și trebuie să descrie, în mod obiectiv în ce constă necesitatea autorității contractante, aspect reglementat la art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. Inclusiv autoritatea contractantă invocă în punctul de vedere faptul că cerința în cauză o „asigură că doar ofertanții cu experiență demonstrabilă vor participa, ceea ce este esențial pentru succesul proiectului. Fără această cerință, procesul de evaluare s-ar desfășura doar pe declarații și promisiuni, ceea ce ar crește riscul de alegere a unei unei soluții neperformante.” Prin urmare, înserarea acestei veritabile cerințe de calificare în cadrul caietului de sarcini reprezintă o cerință nescrisă. Mai mult, Consiliul a menținut cerințele privind proba practică și contul DEMO, pentru demonstrarea conformității ofertelor, astfel încât nu există motive pentru care s-ar impune menținerea acestei cerințe în caietul de sarcini, ca specificație tehnică. În consecință, Consiliul urmează a admite critica în cauză și va obliga autoritatea contractantă să elimine cerința de la pct. 2.34 din fișa tehnică - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune (pag. 22 din caietul de sarcini). 4. La acest punct din contestație, SC ... SRL susține că fișa tehnică a sistemului de monitorizare și control inteligent prin telegestiune indică un echipament al producătorului ...- ... – ... 203. Faptul că există un echipament care îndeplinește cerințele fișei tehnice nu înseamnă că doar acel produs îndeplinește cerințele în cauză, cu atât mai mult cu cât în ceea ce privește parametrii măsurabili, autoritatea contractantă a indicat încadrarea în anumite intervale, pe când în partea din fișa tehnică a echipamentului producătorului ...- ... – ... 203 neprezentată în contestație sunt prezentate fie valori unice, fie alte intervale. Astfel prin caietul de sarcini se solicită: tensiune de alimentare 0-30V DC, consum de energie – maxim 0,50 W, curent dimare 150-300 mA, pe când în fișa tehnică a produsului indicat de contestatoare sunt alți parametri, respectiv: tensiune de alimentare 12- 30V DC, consum de energie – maxim 180 mW, curent dimare 7-150 mA. Autoritatea contractantă susține că toți parametrii solicitați, inclusiv senzorii solicitați corespund necesităților sale, aspect necontrazis prin contestație. Pagina 23 din 39

Consiliul are în vedere faptul că senzorii solicitați [de înclinare de lumină (crepuscul) de mișcare] sunt senzori uzuali în acest tip de lucrări. Consiliul nu poate reține presupunerea contestatoarei că și alte cerințe ale documentației de atribuire ar fi părtinitoare producătorului e-..., soluționarea contestației urmând a se face în baza probelor aflate la dosar și nu pe baza presupunerilor, iar în conformitate cu prevederile art. 249 din Codul de Procedură Civilă, sarcina probei revine reclamantului. În consecință, Consiliul va respinge această critică. 5. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor privind integrarea senzorului integrat în placa comună. Autoritatea contractantă susține că specificațiile privind sensibilitatea, înălțimea de montaj și unghiurile de detecție nu sunt concepute pentru a avantaja un anumit furnizor, ci pentru a asigura eficiența și funcționalitatea soluției alese. Faptul că un produs existent pe piață îndeplinește aceste cerințe nu înseamnă că documentația a fost realizată exclusiv pentru acesta, ci că cerințele tehnice sunt justificate și necesare pentru succesul implementării obiectului contractului. Ca și în cazul criticii precedente, autoarea contestației susține faptul că această cerință are rolul de a avantaja producătorul e-..., deși nu aduce niciun argument că această cerință ar fi caracteristică doar acestui producător. De asemenea, nu a încercat să înlăture faptul că necesitatea autorității contractante ar putea fi îndeplinită și prin alte specificații privind sensibilitatea, înălțimea de montaj și unghiurile de detecție decât cele solicitate prin fișa tehnică în cauză. În consecință această cerință va fi respinsă. 6. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței care vizează montajul echipamentului „controller” la partea inferioară, prevăzută la pct. 1.1 din fișa tehnică: „Modul instalat pe aparatul de iluminat prevăzut cu senzor crepuscular, senzor de inclinare, senzor de temperatura, senzor de mişcare, antena radio cu alegerea frecventei in mod manual sau automat, înglobate in corpul controlerului, cu montaj in exteriorul fiecărei lămpi, la partea inferioara.” Contestatoarea susține că montajul controllerului la partea inferioară este o cerință constructivă restrictivă, eliminând posibilitatea utilizării altor configurații tehnice care pot oferi aceleași beneficii funcționale. În soluționare, Consiliul va reține motivarea autorității contractante din punctul de vedere: „Cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal nu este una restrictivă, ci derivă din considerente tehnice și operaționale justificate. Justificarea funcțională a acestei cerințe este clară: senzorul de mișcare trebuie să detecteze pietoni nu păsări. Montajul senzorului în partea inferioară a aparatului de iluminat optimizează unghiul de detecție, asigurând o acuratețe mai mare în identificarea mișcării la nivelul trotuarelor și al carosabilului. Dacă senzorul ar fi montat în partea superioară, ar putea fi declanșat de obiecte nerelevante, precum păsări sau alte elemente aflate la înălțime, ceea ce ar compromite Pagina 24 din 39

eficiența sistemului de telegestiune. În plus, această poziționare asigură o instalare facilă, o mentenanță eficientă și o protecție optimă a echipamentului. În primul rând, amplasarea controlerului în partea inferioară permite accesibilitatea rapidă pentru operațiuni de întreținere și intervenție, fără a necesita echipamente speciale pentru demontarea completă a aparatului de iluminat. Acest aspect contribuie la reducerea costurilor de mentenanță și la optimizarea timpului de intervenție în cazul unor defecțiuni. În al doilea rând, poziționarea controlerului în partea inferioară minimizează expunerea acestuia la temperaturi ridicate generate de sursa de iluminat, prelungind astfel durata de viață a componentelor electronice și asigurând o funcționare fiabilă pe termen lung. De asemenea, această configurație este compatibilă cu soluțiile moderne de telegestiune utilizate la nivel internațional, unde montajul în partea inferioară este preferat datorită avantajelor menționate. Faptul că această soluție este utilizată pe scară largă în proiecte de iluminat inteligent demonstrează că nu reprezintă o restricție, ci o alegere tehnică justificată.” Justificarea temeinică din punct de vedere tehnic și practic a autorității contractante îndreptățește Consiliul să considere că cerința corespunde necesității autorității contractante, motiv pentru care critica va fi respinsă. 7. Se solicită eliminarea cerinței care vizează alimentarea, prevăzută la pct. 1.14 din fișa tehnică – Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune: „1.14. Tensiune de alimentare: 0-34 V DC”. Contestatoarea susține că această cerință este restrictivă, de natură a impune controlere de tip .... Contestatoarea nu prezintă argumente cu privire la legătura între tensiunea de alimentare și controlerele de tip ... și nici Consiliul nu identifică o astfel de legătură. De altfel, nu este în sarcina Consiliului de a clarifica aspecte prezentate sumar sau incomplet în contestație ci de a soluționa contestația pe baza argumentelor și probelor depuse de părți. Pe de altă parte, domeniul de tensiune, de până la 34 V este un domeniu comun în ceea ce privește curentul continuu. Orice controller care funcționează la orice valoare a tensiunii din domeniul respectiv îndeplinește cerința din fișa tehnică. Consiliul reține că termenul „...” apare în fișa tehnică a sistemului de monitorizare și control inteligent prin telegestiune doar la pct. 1.2 («Va fi utilizat cu orice corp de iluminat echipat cu modulul de conectare ... sau similar de tip "plug & play”») și 1.22 («Se vor prezenta certificările in concordantă cu standardele D4i, DAL1-2 ZD4i sau producătorul împreună cu produsele ofertate se vor regăsi in baza de date www.dali-alliance.org si www....standard.org»), iar punctul care face obiectul acestei critici este 1.14 „Tensiune de alimentare: 0-34 V DC”. Criticând acest punct din fișa tehnică, înseamnă că se critică domeniul de tensiune respectiv. Or cu privire la domeniul de tensiune nu se face vreo referire în contestație și nici nu se propune modificarea acestui domeniu. Pentru aceste motive, Consiliul va respinge această critică. 8. La acest punct din contestație se critică următoarele cerințe ale fișei tehnice - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune «1.4. Va comunica cu alte controlere in mod direct, fără medii intermediare, printr-o reţea de comunicaţie locala pe orizontala de tip „MESH". Se va prezenta fisa tehnica de produs si se va preciza protocolul de comunicaţie al reţelei radio folosite. Pagina 25 din 39

1.5. Va comunica in frecvente radio [2.40-2.50]GHz codificate tip AES 128 biţi; 2.4. Sistemul lucrează independent pe baza unei reţele de tip "MESH" fiind necesară numai simpla conectare a corpurilor la reţea. 2.10. Va crea automat o reţea locala de tip "MESH", frecvenţă radio [2.40-2.50] GHz, minim 8 canale, cu posibilitatea de scanare şi identificare a reţelelor radio disponibile, măsurării puterii semnalului şi migrarea dispozitivului în funcţie de lungimea de banda disponibilă sau cel mai puţin ocupată; Reţeaua locala trebuie sa funcţioneze in sistem autonom fără sa fie condiţionată de prezenta unui semnal GSM sau de controlul prin reţea de date de pe server. Comunicarea radio va fi codificata tip AES 128 biti. (...) 2.35. (...) Accesul la reţeaua locala de tip "MESH" (frecventă radio) va trebui sa se realizeze printr-un dispozitiv extern, de tip USB-Dongle securizat sau similar. (...) Reţeaua locala de tip „MESH" trebuie sa funcţioneze in sistem autonom fără sa fie condiţionată de prezenta unui semnal GSM sau de controlul prin reţea de date de pe server.(...)» Contestatoarea solicită, în principal, eliminarea acestor cerințe, pe motiv că ar fi restrictive, și în subsidiar, completarea acestora cu sintagma „sau echivalent", susținând că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie nu este justificată, astfel că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. Susținerile din contestație sunt de asemenea formulate confuz și contradictoriu. Astfel la pag. 26 din contestație, la pct. C se susține că este domeniul de frecvență restrictiv este 2,4 – 2,5 GHz, iar la pagina următoare se susține că restrictiv este domeniul 2-10 GHz. Cu privire la solicitarea de completare a acestor cerințe cu sintagma „sau echivalent, Consiliul are în vedere că la pct. VI.3 „Informații suplimentare” se precizează: «6. Cerintele tehnice definite la nivelul anuntului de participare simplificat, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producator, la marci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/ prestare/ executie, vor fi intelese ca fiind insotite de mentiunea „sau echivalent”.» Prin urmare, cerințele în cauză trebuie înțelese ca având mențiunea „sau echivalent”. În soluționarea criticii, Consiliul reține argumentele autorității contractante avute în vedere la stabilirea acestor cerințe, argumente care vin să demonstreze, pe de o parte, că necesitatea autorității contractante este satisfăcută în cea mai mare măsură doar de aceste specificații tehnice, și pe de altă parte, că pe termen lung, cheltuielile de funcționare a sistemului vor fi cât mai mici: «Referitor la solicitarea acceptarii și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante, facem precizarea că arhitectura hardware și de comunicații trebuie sa permită o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații (telefonie mobila) care presupune atât riscuri de nefuncționare din cauza topografice cat și costuri suplimentare cu transmisiunile de date. Tehnologiile de comunicare wireless trebuie să fie fără costuri legate de transmisia de date. De exemplu, un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile GSM presupune că fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și Pagina 26 din 39

controler. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractanta să încheie un contract cu un operator de date mobile/telecomunicații pentru asigurarea lunară a unui abonament de date, pentru fiecare aparat de iluminat, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat, aproximativ 27 de ani (100.000 ore de funcționare), lucru care ar duce la costuri suplimentare substanțiale pentru citirea și transmiterea datelor. Astfel, s-a urmărit implementarea unei proiect care să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune fiind o soluție fezabilă cat și rentabilă din punct de vedere economic. Având în vedere afirmația dvs. „In realitate exista mult mai multe protocoale de comunicatie wireless sau utilizand infrastructura existente de alimentare a AIL-urilor care vin cu avantaje clare in ceea ce priveste stabilitatea comunicatie 2,40 și maxim 2,50 GHz fiind saturate, aceste frecvente fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regasesc in teren in preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice si casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare si frigidere inteligente, masini de spalat, centrale termice etc) în timp ce frecvente alternative precum 868 MHz sau comunicarea prin cablul electric (PLC) nu sunt supuse interferentelor cauzate de echipamente uzuale ce se regasesc in preajma AIL-urilor”. (...) Deoarece a fost solicitată o frecvență radio intr-un anumit interval minim si maxim, dorim să facem precizarea că s-a specificat o frecventa in intervalul de [2,400-2,500]GHz. Astfel, considerăm că această cerință nu este restrictivă și nu încalcă prevederile art. 153, alin. 2 din Legea 98/2016 deoarece a fost solicitat un interval de frecvență radio, interval frecventa pe care o folosesc 99% din echipamentele cu comunicație fără fir existente pe piață. Benzile de 2,4 GHz si 2,5 GHz sunt printre cele mai comune benzi de frecvență folosite în transmisiile Wi-Fi din ziua de azi, majoritatea routerelor actuale fiind capabile să transmită această frecvență. Faptul ca multe „...echipamente ce se regasesc in teren in preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice si casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare si frigidere inteligente, masini de spalat, centrale termice etc)” este o afirmație eronata având in vedere ca instalarea acestor sisteme se face pe stâlpii de iluminat de pe drumurile județene, intr-un spațiu liber, echipamentele menționate (acces point-uri, imprimante wireless, electrocasnice inteligente etc.) sunt destinate să fie instalate în interiorul unor locuințe sau clădiri. Chiar și cele mai moderne routere, care sunt capabile să folosească banda de 6 GHz, sunt în continuare compatibile cu banda de 2,4 GHz, bandă care este mai comună și mai des utilizată, fiind folosită de mai multe modele de dispozitive, are o acoperire mai largă și oferă o propagare la o distanță mai bună. În ceea ce privește afirmația contestatoarei cum că „frecvente alternative precum 868 MHz sau comunicarea prin cablul electric (PLC) nu sunt supuse interferentelor cauzate de echipamente uzuale ce regăsesc in preajma AIL-urilor”, este eronata având în vedere ca frecventa de 868 MHz este o frecventa radio libera utilizata pe larg in stațiile radio, televiziune sau radare si multe echipamente electronice care pot produce zgomot electromagnetic, inclusiv in aparatele de iluminat. Comunicarea prin cablul electric (PLC) utilizează frecvențe de la 1,8 MHz până la aproximativ 80 MHz pentru a transmite date. Rețelele electrice (cablurile de alimentare) pot introduce foarte multe interferențe electromagnetice, datorită fluctuațiilor de tensiune, aparatelor care generează vârfuri de curent și altor echipamente conectate la rețea. Aceste fluctuații pot afecta calitatea semnalului transmis prin PLC. De asemenea, în funcție de tipul de cablaj și de distanța între echipamente, PLC poate suferi pierderi de semnal. Totodată echipamentele de iluminat stradal pot afecta și frecvențele de transmisie prin cablurile electrice, amplificând interferențele. Utilizările spectrului radio se clasifică, după particularitățile tehnice și operaționale de utilizare a acestuia, în servicii de radiocomunicații (concept pur tehnic, care nu se confundă cu serviciile de comunicații electronice, a căror furnizare este reglementată din punct de vedere administrativ la nivelul Uniunii Europene, cu implementare și în legislația națională). Definițiile serviciilor de radiocomunicații s-au elaborat și se actualizează de către Uniunea Internațională de Telecomunicații (UIT), ținând cont de inovația și progresul tehnologic pe plan mondial. Cele mai importante și utilizate servicii de radiocomunicații în România sunt: mobil terestru, radiodifuziune sonoră și televiziune, fix, mobil maritim și mobil maritim prin satelit, mobil aeronautic și mobil aeronautic prin satelit, fix prin satelit, mobil terestru prin satelit, radiolocație, radionavigație maritimă și aeronautică, auxiliar meteorologic. Spectrul radio este efectiv utilizat prin intermediul stațiilor și terminalelor de radiocomunicații. Acestea pot funcționa în regim individual sau sunt organizate în rețele de radiocomunicații. Utilizarea spectrului poate avea drept scop furnizarea de rețele publice și/sau de servicii de comunicații electronice, în cazul operatorilor autorizați conform regimului de Pagina 27 din 39

autorizare generală, sau poate fi destinată uzului propriu al operatorilor sau al deținătorilor stațiilor de radiocomunicații respective.” Un alt motiv pentru care s-a solicitat un tip de comunicație, exceptând costurile enumerate mai sus, este și faptul că o comunicație pe o rețea de tip radio in frecventa 868 MHz si /sau PLC poate avea întârzieri destul de mari în propagarea semnalului. Viteza de transmisie a datelor în această bandă este mai mică decât în cazul altor benzi, cum ar fi 2,4 GHz, și depinde de standardele utilizate, mărind astfel timpul de transmisie. Ori o transmisie rapidă a datelor, pentru a trimite informații în timp real (precum alerte pentru autorități), este necesara pentru garantarea unui sistem eficient, fiabil și adaptat cerințelor autorității contractante.» În lipsa unor argumente contrarii, Consiliul va reține aceste argumente ale autorității contractante. În ceea ce privește critica referitoare la domeniul de frecvență 2-10 GHz, Consiliul o va respinge ca nefondată, în fișa tehnică nefiind identificat un astfel de domeniu de frecvență. În consecință, Consiliul va respinge în integralitate critica de la acest punct din contestație. 9. Se solicită eliminarea cerințelor care vizează consumul de energie cerința privind consumul redus de electricitate de până la 0,5W pentru controlerul care gestionează aparatul de iluminat stradal întrucât este una restrictivă, deoarece limitează sever selecția echipamentelor disponibile pe piață și impune constrângeri tehnologice semnificative. Contrar susținerilor contestatoarei, Consiliul stabilește că această cerință este una care vizează calitatea produsului. Cu cât un produs care respectă integral cerințele caietului de sarcini și are un consum redus de energie electrică este unul de calitate superioară din perspectiva eficienței energetice. Pe lângă produsul invocat la primele critici din contestație, autoritatea contractantă a făcut dovada existenței a cel puțin 2 produse care îndeplinesc cerința în cauză, astfel că există cel puțin 3 astfel de produse, motiv pentru care o astfel de cerință nu poate fi considerată ca fiind de natură a restrânge concurența, astfel încât critica va fi respinsă. 10. Se solicită eliminarea cerințelor restrictive de la pct. 1.22 din fișa tehnică a sistemului de monitorizare și control inteligent prin telegestiune: „1.22. Se vor prezenta certificările in concordantă cu standardele D4i, DAL1-2, ZD4i sau producătorul împreună cu produsele ofertate se vor regăsi in baza de date www.dali-alliance.org si www....standard.org.” Singurul argument prezentat în contestație cu privire la acest aspect este acela că la nivelul documentației se menționează că se acceptă și module ... și ..., deși nu este clară legătura între aceste module și certificările solicitate. Consiliul reține că standarde D4i, DAL1-2 și ZD4i nu pot fi considerate restrictive, atât timp cât prevederile legale permit definirea specificațiilor în acest mod, contestatoarea nedovedindu-și vătămarea. Pe de altă parte, conform prevederilor cap. VI.3 din fișa de date, invocate și cu privire la alte specificații tehnice, standardele respective trebuie interpretate ca fiind însoțită de sintagma „sau echivalent”. Nici cerința ca produsele să se regăsească în anumite baze de date (www.dali-alliance.org si www....standard.org.) nu este restrictivă, Pagina 28 din 39

aceasta fiind o alternativă la prezentarea certificării conform standardelor în cauză, de natură a spori permisibilitatea depunerii cât mai multor oferte. Prin urmare, Consiliul va respinge această critică. 11. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor care vizează frecvența de comunicare a a echipamentului USB–Dongle, prevăzute la pct. 2.14 și 2.35 din fișele tehnice ale controllerului: 2.14.- Controlul, monitorizarea, măsurarea si gestionarea de la distanta se va face atât local, prin utilizarea unui USB-Dongle cu acces securizat, dar si prin conectarea la server. 2.35.(…) Accesul la reţeaua locala de tip „MESH" (frecventă radio) va trebui sa se realizeze printr-un dispozitiv extern, de tip USB-Dongle securizat sau similar. (…) Se solicită eliminarea cerințelor care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle, în principal ca restrictivă, iar în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent", precum și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerințelor restrictive care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle, Consiliul reține că aceasta nu reprezintă o marcă proprie, ci reprezintă un adaptor bluetooth, nereținându-se inaccesibilitatea unui astfel de produs de serie sau vreo dificultate de a fi ofertat. Consiliul apreciind că formularea propusă reprezintă o soluție tehnică diferită, și nu echivalentă, chiar contestatoarea arătând că echivalența se referă la rezultat, deci la realizarea comunicării. Ori Consiliul nu poate valida o astfel de solicitare, respectiv că se poate asigura orice formă de comunicare, din moment ce autoritatea a solicitat adaptor bluetooth, specificație tehnică accesibilă operatorilor. Prin urmare, Consiliul va respinge această critică. 12. Se solicită eliminarea cerinței privind raportul de testare încercare la vânt, prevăzută la pct. 3.3 din fişa tehnică a aparatului de iluminat stradal cu LED pentru iluminat treceri de pietoni: „3.3. Încercarea la vant de 188 km/h, conform SR EN 60598-2-3:2004, pentru minim 10 poziţii de funcționare. Se va prezenta raport de testare emis de laborator acreditat ISO 17025.” Contestatoarea susține că solicitarea cerinței privind Standardul SR EN 60598-2-3:2004 este una restrictivă și nefundamentată tehnic, întrucât face trimitere la un standard care nu este destinat în mod specific evaluării comportamentului la vânt al aparatelor de iluminat, ci reglementează cerințele de siguranță pentru corpurile de iluminat destinate iluminatului public, dar nu stabilește metodologia sau criteriile de testare pentru rezistența la vânt sau comportamentul aerodinamic al echipamentelor. În schimb, standardul internațional ISO 4354 – Wind actions on structures este cel recunoscut ca referință tehnică pentru testele de Pagina 29 din 39

performanță și rezistență la acțiunea vântului asupra structurilor expuse în exterior, inclusiv echipamente montate pe stâlpi, cum sunt aparatele de iluminat stradal. Acest standard prevede metode riguroase de determinare a forțelor aerodinamice și a stabilității în condiții de vânt extrem, fiind utilizat în proiectarea și testarea echipamentelor instalate în medii urbane și periurbane. Prin urmare, impunerea unui test la vânt conform unui standard care nu are aplicabilitate specifică pentru acest tip de analiză nu doar că este tehnic incorectă, dar conduce la excluderea artificială a ofertanților care testează produsele conform standardului relevant ISO 4354, într-un cadru recunoscut internațional. Contestatoarea opinează că solicitarea unui raport emis de un laborator acreditat ISO 17025 pentru un test care nu este standardizat în mod corespunzător în cadrul SR EN 60598-2-3:2004 adaugă o barieră birocratică, fără justificare obiectivă. Astfel, această cerință este considerată excesivă, nealiniată cu practica europeană și reduce nejustificat accesul la competiție al producătorilor care respectă cerințele reale de siguranță și performanță pentru iluminatul stradal. Totodată, contestatoarea susține că este excesivă și disproporționată impunerea testării pentru minimum 10 poziții de funcționare, având în vedere că în practică, corpurile de iluminat stradal sunt instalate în una sau două poziții (orizontală sau ușor inclinată). Consiliul nu va reține justificarea contestatoarei, conform căreia standardului relevant pentru rezistența la vânt este standardul ISO 4354, întrucât, conform facsimilelor din acest standard expuse în contestație, acest standard este utilizat „în proiectarea clădirilor, turnurilor, coșurilor de fum, podurilor și altor structuri, precum și componentele și anexele acestora”, în timp ce standardul SR EN 60598- 2-3:2004 „indică prescripțiile aplicabile – corpurilor de iluminat pentru șosele, străzi, și alte aplicații ale iluminatului public exterior; - iluminatul tunelurior; - corpurilor de de iluminat integrate în stâlpi la o înălțime totală minimă deasupra solului de 2,5 m, echipate cu surse electrice de lumină a căror tensiune de alimentare nu depășește 1000 V”. Standardul SR EN 60598-2-3:2004 are o secțiune cu privire la rezistența la vânt, care pentru corpuri de iluminat instalate la înălțimi între 8 m și 15 m este de 52 m/s, respectiv 188 km/h, așa cum a solicitat autoritatea contractantă. În schimb, în ceea ce privește numărul exagerat de mare, de minim 10 poziții de testare a aparatului de iluminat, autoritatea contractantă nu prezintă vreo justificare concretă. Având în vedere aceste considerente, Consiliul va admite, în parte, critica din contestație, în sensul că de la pct. 3.3 din fişa tehnică a aparatului de iluminat stradal cu LED pentru iluminat treceri de pietoni va elimina sintagma: „pentru minim 10 poziţii de funcționare”. În rest cerința va rămâne nemodificată. 13. Se solicită eliminarea cerinței privind durata de viață L70B50 > 14000 ore ca restrictivă, întrucât impune un prag extrem de ridicat, care depășește semnificativ valorile standard acceptate la nivel internațional Pagina 30 din 39

pentru aplicațiile de iluminat public. În mod uzual, echipamentele LED performante respectă standarde recunoscute precum L90B10 la 100.000 ore, care oferă un echilibru optim între durabilitate, eficiență și cost. Solicitarea unei durate de viață L70B50 de peste 140.000 ore limitează artificial numărul de produse eligibile, favorizând doar anumiți producători care au testat și certificat astfel de durate în condiții de laborator, dar care nu reflectă neapărat comportamentul real în teren. La analizarea duratei de viață, trebuie avut în vedere și codul solicitat. Astfel codul solicitat de autoritatea contractantă, L70B50>140.000 ore exprimă faptul că după 140.000 ore de funcționare 50% dintre LED-uri păstrează cel puțin 70% din fluxul luminos inițial. În cazul duratei de viață invocată în contestație, respectiv L90B10>100.000 ore, aceasta înseamnă că după 100.000 ore de funcționare 90% dintre LED-uri păstrează cel puțin 90% din fluxul luminos inițial. Fiecare dintre părți afirmă că durata de viață pe care o susține este superioară din punct de vedere al performanței energetice. De asemenea, fiecare parte invocă un anumit standard, despre care susține că stă la baza încercărilor de conformitate, însă niciunul dintre aceste standarde nu se regăsește între standardele la care face referire fișa tehnică. Pentru durata de viață L90B10>100.000 ore, invocată de contestatoare, Consiliul calculează un flux luminos total minim de 90% x 90% = 81% după 100.000 ore de funcționare, cu o medie estimată de Consiliu (în baza calculelor aritmetice și a teoriei probabilităților) a se regăsi în jurul în jurul valorii de 90%, însă nu există niciun indiciu cu privire la fluxul luminos la 140.000 ore, nefiind excluse valori sub 30- 35% sau chiar apropiate de 0%. În mod similar, pentru durata de viață, L70B50>140.000 ore, solicitată de contestatoare, Consiliul calculează un flux luminos total minim de 70% x 50% = 35% după 140.000 ore de funcționare, cu o medie estimată de Consiliu la aproximativ 60-70% (cu o plajă de valori mai mare decât în cazul precedent). Evident că după 100.000 ore de funcționare aceste valori sunt mai mari. Prin urmare, durata de viață L70B50>140.000 ore, dovedește un flux luminos rezonabil după 140.000 ore de minim 35% (medie 60- 70%), în timp ce durata de viață L90B10>100.000 ore dovedește păstrarea unui bun flux luminos timp de 100.000 ore, de minim 81% și o medie de cca 90%, însă nu garantează un flux luminos rezonabil la 140.000 ore. Din aceste date, nu reiese în mod evident care dintre cele două variante ar fi mai performantă, însă reiese neîndoios că varianta solicitată în documentația de atribuire confirmă păstrarea unui flux luminos rezonabil și după 140.000 ore de funcționare, ceea ce varianta propusă de contestatoare nu garantează. Pe de altă parte, contestatoarea susține că doar anumiți producători au testat și certificat durata de viață solicitată de autoritatea contractantă, însă nu a prezentat nicio probă în acest sens. Pagina 31 din 39

Prin urmare, Consiliul va respinge această critică. 14. Se solicită eliminarea cerinței restrictive privind Modul led SELV cu tensiune mai mică de 60 Vdc, cerință prevăzută fişa tehnică a aparatului de iluminat stradal cu LED pentru iluminat treceri de pietoni „Modulul led trebuie sa fie SELV, acest lucru trebuie sa rezulte din certificatul si/sau reportul de testare pentru corpul de iluminat, cerinţa fiind pentru siguranţa in exploatare, tensiunea mai mica de 60 Vdc, fiind o tensiune sigura, de asemenea si din considerente de placa led amovibila”. Contestatoarea susține că, în prezent, nu există standarde europene sau internaționale care să impună utilizarea tehnologiei SELV (Safety Extra-Low Voltage) pentru modulele LED destinate iluminatului exterior, inclusiv cel stradal/pietonal. În iluminatul stradal/pietonal, sunt preferate surse de alimentare in curent continuu cu tensiuni mai mari de 60 Vdc pentru cresterea fluxului luminos pe aparat, implicit a eficacitatii produsului (lm/W). Pe de altă parte, contestatoarea nu susține că este interzisă utilizarea tehnologiei SELV. Consiliul va reține susținerile autorității contractante cu privire la justificarea solicitării acestei cerințe, care reiese și din facsimilul atașat criticii din contestație. Astfel, modulele SELV aduc beneficiu prin utilizarea unor aparate de iluminat cu o construcție robusta, dublă izolație, evitarea riscurilor de electrocutare, cu trecerea timpului aparatul de iluminat se degradează și nu mai asigură siguranță mărită (electric, IP). În cazul în care dispersorul se sparge din diverse motive, să fie un risc cât mai scăzut de electrocutare și atingere a părților active ale aparatului de iluminat, motiv pentru care consideră că siguranța în exploatare trebuie să fie prioritară pentru autoritatea contractantă. Chiar și în facsimilele care însoțesc critica din contestație se precizează: „SELV este utilizat în mod obişnuit în diverse aplicaţii, cum ar fi sistemele de Iluminat de joasă tensiune, dispozitivele electronice şi echipamentele de telecomunicaţii, unde siguranţa este o preocupare primordială, în cadrul sistemelor de iluminat şi corpurilor de iluminat, veţi vedea adesea implementat SELV atunci când funcţionarea unui sistem de iluminat electric prezintă un pericol, de exemplu, în jurul piscinelor sau al parcurilor de distracţie. Prin aderarea la standardul SELV, riscul de accidente electrice este redus semnificativ, făcându-l un aspect esenţial al proiectării şi implementării electrice. (...) Deoarece sistemul SELV este detaşat de pământ, acesta nu va putea declanşa un şoc electric utilizatorilor la contact.” Având în vedere toate aceste considerente, Consiliul va respinge și această critică. 15. Se solicită eliminarea cerinței privind raportul RULO (Randamentul luminos normalizat superior) ca fiind una restrictivă, întrucât impune un criteriu tehnic extrem de sever, dificil de atins în majoritatea aplicațiilor reale de iluminat stradal, fără a ține cont de Pagina 32 din 39

contextul urbanistic, tipologia drumurilor sau de înălțimea și unghiul de montaj al aparatelor. Autoritatea contractantă susține că prin Ordinul ANAP nr. 2395/2023, precum și prin Criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră, s- a impus obligativitatea respectării acestei cerințe. Contrar acestor susțineri ale autorității contractante, Consiliul reține că potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordinul ANAP nr. 2395/2023 („Pentru categoriile de produse prevăzute la art. 1 alin. (1), autorităţile/ entităţile contractante pot utiliza specificaţiile tehnice prevăzute în secţiunea II a fiecărei anexe la prezentul ordin”) și pct. 1 Introducere din Criteriile UE („Utilizarea criteriilor este facultativă”), singura care decide utilizarea sau nu a aceste criterii, este autoritatea contractantă. Referitor la susținerea contestatoarei, privind tipologia drumurilor sau de înălțimea și unghiul de montaj al aparatelor, Consiliul are în vedere că prin în Anexa 10 la Ordinul ANAP nr. 2395/2023 se prevede cerința: „Toate modelele de corpuri de iluminat achiziționate trebuie să aibă specificat un randament luminos normalizat superior egal cu 0,0%. În cazul în care este necesar să se utilizeze un unghi înclinare, fie pentru a optimiza distribuția stâlpilor, fie din cauza constrângerilor legate de amplasarea stâlpilor, această valoare a RULO este menținută inclusiv atunci când corpul de iluminat este înclinat la unghiul necesar”, pentru care se impune următoarea modalitate de verificare: „Ofertantul depune dosarul fotometric. Acesta include tabelul intensității fotometrice din care este calculat RULO în conformitate cu EN 13032-1, EN 13032-2, EN 13032-4, anexa D din IEC 62722-1 sau cu alte standarde internaționale relevante. În cazul în care corpurile de iluminat nu sunt instalate orizontal, dosarul fotometric trebuie să demonstreze: - fie că înclinarea datelor cu același unghi de înclinare utilizat în cazul corpului de iluminat conduce în continuare la o valoare a RULO egală cu 0,0 % - fie că au fost montate protecții suplimentare pe corpul de iluminat și s-a constatat că corpul de iluminat protejat indică o valoare a RULO de 0,0 % atunci când este înclinat la unghiul instalației proiectate.” Aceleași prevederi se regăsesc și la pag. 26-27 din Criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră. Prin urmare, prin cele două acte normative este rezolvată și problema ridicată de contestatoare. Consiliul are în vedere, de asemenea, observația de la pct. 1.2 Notă generală privind verificarea din Criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră (pag. 6-7 din exemplarul publicat pe site-ul ANAP): „De asemenea, vă rugăm să rețineți că, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE, autoritățile contractante au obligația să accepte alte mijloace de probă adecvate. Acestea pot include un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic în Pagina 33 din 39

cauză nu a avut acces la rapoarte de testare sau nicio posibilitate de a le obține în termenele relevante stabilite. În acest caz, operatorul economic trebuie să demonstreze că nu a fost responsabil pentru lipsa de acces și că lucrările, produsele sau serviciile pe care le-a furnizat îndeplinesc cerințele sau criteriile stabilite în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului. În cazul în care se face trimitere la un certificat/raport de testare întocmit de un organism specific de evaluare a conformității pentru a dovedi efectuarea testelor, autoritățile contractante trebuie să accepte, de asemenea, certificate/rapoarte de testare emise de alte organisme de evaluare echivalente.” Referitor la susținerea contestatoarei, potrivit căreia cerința privind RULO nu este susținută de standarde internaționale, Consiliul are în vedere că utilizarea standardelor Potrivit art. 6 din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională, „(1) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar. (2) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului și a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură’’. Dacă aplicarea unui standard român are caracter voluntar, evident că nu poate avea caracter obligatoriu un standard internațional. Prin urmare, faptul că standardele internaționale fotometrice invocat de contestatoare nu conține referiri la cerința RULO, nu înseamnă că autoritatea contractantă nu poate solicita cerința RULO respectivă. Pentru toate aceste motive, Consiliul va respinge și această critică. 16. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței privind eticheta de marcare produs în format cu codul CIE, prevăzută la pct. 3.1 din fişa tehnică a aparatului de iluminat stradal cu LED pentru iluminat treceri de pietoni: „3.1. Sa se prezinte eticheta de marcare produs in format electronic cu codul CIE aferent la fiecare varianta ofertata”. Se susține că cerința este restrictivă, întrucât impune un format de documentație specific, dificil de standardizat la nivelul tuturor producătorilor și care nu influențează în mod direct conformitatea sau performanța tehnică a aparatului de iluminat. Codul CIE (Comisia Internațională de Iluminat) este utilizat pentru identificarea caracteristicilor colorimetrice, însă solicitarea etichetei în format electronic pentru fiecare variantă ofertată presupune existența unor procese avansate de trasabilitate digitală, care nu sunt aplicabile uniform tuturor producătorilor, în special în cazul echipamentelor personalizate sau realizate la comandă. Ca și în cazul cerinței anterioare, Consiliul reține susținerile autorității contractante, potrivit cărora această cerință se regăsește în Ordinul ANAP nr. 2395/2023, precum și în Criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră. Pagina 34 din 39

Totodată, Consiliul constată incidența în cauză a prevederilor art. 157 alin. (1) – (4) din Legea nr. 98/2016 Art. 157. - (1) În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, aceasta poate solicita prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau prin condiţiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările, serviciile sau produsele corespund cerinţelor solicitate, dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite în mod cumulativ: a) cerinţele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului şi sunt potrivite pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor care constituie obiectul contractului; b) cerinţele de etichetare se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în mod obiectiv; c) etichetele sunt create printr-o procedură deschisă şi transparentă, în cadrul căreia pot participa toate entităţile interesate relevante, inclusiv organisme guvernamentale, consumatori, parteneri sociali, producători, distribuitori şi organizaţii neguvernamentale; d) etichetele sunt accesibile tuturor entităţilor interesate; e) cerinţele de etichetare sunt stabilite de o entitate terţă asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă determinantă. (2) În cazul în care nu impune ca lucrările, produsele sau serviciile să îndeplinească toate cerinţele de etichetare, autoritatea contractantă precizează cerinţele de etichetare care trebuie îndeplinite. (3) În situaţia în care, în conformitate cu dispoziţiile alin. (1), autoritatea contractantă impune în legătură cu lucrările, produsele sau serviciile pe care le achiziţionează o etichetă specifică, aceasta acceptă toate etichetele care confirmă că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerinţe de etichetare echivalente. (4) În cazul în care operatorul economic poate demonstra că nu are nicio posibilitate de a obţine eticheta specifică solicitată de autoritatea contractantă sau o etichetă echivalentă în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta şi alte mijloace de probă adecvate, care pot include un dosar tehnic al producătorului, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le execute/furnizeze/presteze îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele specifice solicitate de autoritatea contractantă. Contestatoarea nu a depus vreo dovadă că eticheta solicitată nu poate fi obținută, respectiv că nu este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – e). În aceste condiții, Consiliul va respinge și această critică. 17. Contestatoarea solicită și eliminarea cerinței privind rapoartele fotometrice, prevăzute la pct. 3.2 din fişa tehnică a aparatului de iluminat stradal cu LED pentru iluminat treceri de pietoni: 3.2 Se vor prezenta rapoarte de încercări fotometrice pentru prezentarea următoarelor încercării si specificaţii: - diagrama polară a intensităţii luminoase şi curbele K; - Rapoarte de încercări trebuie sa conţină valorile intensitatilor luminoase in plan transversal (Itransversal [cd], pentru y° - in cel puţin 45 poz.) si longitudinal (1 longitudinal [cd], pt C90° si C270° pentru y° - in cel puţin 45 poz.) - se va prezenta diagrama pentru unghiul de fascicul si clasificarea conform IES TM-15, deasemenea se va prezenta si fişierul de proiectare in format ies./ldt - Distribuţiile intensitatilor luminoase in coordonate polare pentru aparatele de iluminat cu distributie asimetrica (destinate iluminatului rutier) va conţine: O curba de distributie a intensitatii luminoase in planul 0-180 O curba de distributie a intensitatii luminoase in planul 90-270 O curba de distributie într-un plan intermediar pentru care intensitatea luminoasa este max. O curba de distributie într-un plan intermediar pentru care intensitatea luminoasa este min. Se vor prezenta urmatoarele documente: - Raport de încercări fotometric din care sa rezulte BUG < 1 (Valorile pentru: Backlight<1, Uplight0, Glare<1). Acest indice este foarte important pentru evitarea poluării luminoase. Pagina 35 din 39

- Raport energetic in conformitate cu IPE - din care sa rezulte clasa energetica A - Raport fotometric din care sa rezulte codul CIE flux - Raport fotometric cu tabelul de luminante si diagrama - Raport fotometric care sa conțina: valorile Tristimulus determinarea coordonatelor cromatice (x, y, z, u ), Puterea radianta in spectrul UVA, UVB, UVC Contestatoarea susține că cerințele solicitate pentru documentația fotometrică sunt restrictive, întrucât impun o listă extinsă de rapoarte și formate specifice care nu reflectă direct funcționalitatea sau performanța generală a aparatului în aplicația reală. Mai susține că solicitarea unui volum atât de mare de informații, precum: curbe fotometrice în multiple planuri, coordonate polare, indice BUG < 1, cod CIE flux, valori Tristimulus, radiații UVA/UVB/UVC, poate conduce la excluderea artificială a unor produse performante care respectă standardele europene relevante (ex. EN 13032-1/2/4, IEC 62722), dar care nu prezintă toate aceste date în formatul cerut. În soluționarea acestei critici, Consiliul are în vedere prevederea din fișa de date, prin care se specifică: «Cerințele tehnice definite la nivelul anuntului de participare simplificat, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producator, la marci, brevete, tipuri, la o origine sau la o productie/metoda specifica de fabricatie/ prestare/ executie, vor fi intelese ca fiind insotite de mentiunea „sau echivalent”.» Totodată sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 159 din Legea nr. 98/2016: „În cazul în care un operator economic nu deţine certificatele sau rapoartele de încercare prevăzute la art. 158 alin. (1) sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, pentru motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta şi alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului”. De asemenea, faptul că anumite rapoarte/diagrame se realizează doar cu ajutorul soft specific, acesta nu este un element particular al acestei cerințe, ci este un element comun unor anumite specializări, existând aplicații specializate fiecărui domeniu, așa cum este și domeniul fotometriei. Concluzionând, Consiliul nu constată niciun motiv pentru care cerința în cauză ar fi restrictivă, situație în care critica va fi respinsă. 18. La acest punct din contestație se critică prevederile pct. 1.1, 1.11 și 2.13 din fișa tehnică a 1.1. Modul instalat pe aparatul de iluminat prevăzut cu senzor crepuscular, senzor de inclinare, senzor de temperatura, senzor de mişcare, antena radio cu alegerea frecventei in mod manual sau automat, înglobate in corpul controlerului, cu montaj in exteriorul fiecărei lămpi, la partea inferioara. 1.11. Va fi compatibil cu diferiţi senzori (poluare, meteo, CO2, temperatura, umiditate, senzori ploaie, senzor vânt) de la diferiţi Pagina 36 din 39

producători si alte dispozitive de control, comanda si măsură. Va avea integrat pe PCB, următoarele: • Senzor de înclinare integrat; • Senzor de crepuscul integrat; • Senzor de mişcare integrat; • Antena de comunicaţie in banda radio [2,40-2,50] GHz; Senzorul PIR integrat de ultima generaţie cu sensibilităţi diferite pentru înălţimea de montaj (Low sensitivity: 2-6 m si High sensitivity: 6-12 m) cu reglaj 360o pentru o acoperire a zonelor de activare de 100%, (trotuar, parcaje, treceri de pietoni, benzi de rulare), integrat in controler cu următoarele caracteristici: - pentru zone unde înălţime de montaj nu depăşeşte 6 m, detecţie orizontala/verticala 90° / 80° si minim 60 zone de detecţie; - pentru zone unde înălţime de montaj nu depăşeşte 12 m, detecţie orizontala/verticala 100° / 90" si minim 90 zone de detecţie; 2.13. Posibilitatea de instalare la minim 100 de corpuri in vederea citirii si transmiterii de date a următorilor senzori: PM 1- PM 10, VOC 0- S0D, NOx 0-500, C02, Temperatura, Aer -40 +80 C, Umiditate Aer 0-90 %RH). Consiliul a analizat cerințele de la pct. 1 și 1.11 din fișa tehnică a Sistemului de monitorizare si control inteligent prin telegestiune la pct. 4 și 5 din contestație, respingând criticile formulate. În ceea ce privește criticile de la pct. 2.13, în lipsa unui punct de vedere al autorității contractante cu privire la criticile respective, Consiliul le va admite și va elimina cerința de la acest punct din fișa tehnică a Sistemului de monitorizare si control inteligent prin telegestiune. 19. Ultima critică din contestație se referă la cerința de prezentare a certificării ISO 27001 pentru aplicația de telegestiune ofertată, prevăzută la pct. 4 din fişa tehnică - Sistem de monitorizare și control inteligent prin telegestiune: „4. Se va prezenta certificat in conformitate cu standardul ISO/IEC 27001:2013 pentru aplicaţia de telegestiune ofertata.” Autoritatea contractantă susține că majoritatea producătorilor de sisteme de telegestiune respectă deja acest standard, ceea ce demonstrează că nu este o cerință restrictivă, ci o normă aplicată pe scară largă. În soluționare, Consiliul reține că cerința nu a fost de prezentare a certificării conform seriei ISO 27001, prin care se accepta certificare ISO 27001 orice serie/an, ci o certificare concretă ISO 27001:2023, fiind acceptate doar aceste certificări. Consiliul observă că, într-adevăr conform site-ului Organismului Naţional de Standardizare – https://magazin.asro.ro/Search, în ceea ce privește Standardul SR EN ISO/IEC 27001:2023, se precizează: „Acest standard specifică cerințele pentru stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a unui sistem de management al securității informației în contextul organizației. Acest standard include, de asemenea, cerințe pentru evaluarea și tratarea riscurilor de Pagina 37 din 39

securitate a informației adaptate la nevoile organizației”. Totodată, la data prezentă singura serie anterioară a acestui standard care apare pe site-ul ASRO este 27001: 2018, care figurează ca fiind anulată, ediția 2013 ...ifigurând în rezultatul căutării „SR EN ISO/IEC 27001” În această situație, Consiliul va dispune remedierea cerinței în sensul eliminării sintagmei „pentru aplicația de telegestiune ofertate” și a ediției standardului „2013”. În acest sens s-a pronunțat completul în Decizia nr. ... din 20.03.2025, într-o procedură similară, organizată de MUNICIPIUL ... și contestată de SC ... SRL, prin plângerea depusă de contestatoare nefiind criticată soluția dată de Consiliu cu privire la această critică. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și va dispune remedierea documentației de atribuire cu privire la criticile de la pct. 2, 3 și 19 din contestație în conformitate cu considerentele de mai sus, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii. Va respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestație (criticile de la pct. 1, 4-18). În cadrul procedurii, contestatoarea SC ... SRL a formulat cerere privind plata cheltuielilor de judecată. Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate sunt în cuantum de 14.875 lei, conform facturii nr. SD0213/17.04.2025, reprezentând „Onorariu avocat – contract de asistență juridică nr. 2902556 din 07.07.2023” și a fost achitată de SC ... SRL cu ordinul de plată/referința E2E/22.04.2025 Având în vedere prevederile art. 453 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă („Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”), coroborate cu cele ale art. 451 alin. (2) din același act normativ („Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei”), Consiliul va reduce cheltuielile de judecată la suma de 2.000 lei, motivat de faptul că cererea a fost admisă doar parțial, proporțional cu numărul criticilor admise și cu complexitatea mai redusă a acestora, față de cele respinse. Prin urmare, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ... la plata către contestatoarea SC ... SRL a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Pagina 38 din 39

Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. 2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestația formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și dispune remedierea documentației de atribuire cu privire la criticile de la pct. 2, 3 și 19 din contestație în conformitate cu considerentele prezentei decizii, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Va respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestație (criticile de la pct. 1, 4-18). Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

Redactată în 4 exemplare originale, conține 40 (patruzeci) pagini.

Pagina 39 din 39