Decizie CNSC 1126/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1126 / C4 / 1089 / 1095 Data: 25.05.2025 I. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 20648/01.04.2025 (dosar nr. 1089/ 2025), depusă de Initiative Exclusiv Consulting Management SRL, cu sediul în str. Herța nr. 4, bloc 64A, scara 2, apartament 68, sectorul 2, București, CUI 30351429, număr de înregistrare în registrul comerțului J2012007258405, reprezentată convențional de „Sirbu & Vornicu” - Societate Civilă de Avocați, cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în str. Popa Savu nr. 77, etajul 5, apartamentul 11, sectorul 1, București, privind procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului și supervizarea lucrărilor („AT MP-SL”), cod CPV principal 71247000-1, cu data-limită de depunere a ofertelor 20.11.2024, anunț de participare nr. CN1074168/ 10.10.2024, organizată de Curtea de Apel Cluj, cu sediul în str. Ștefan cel Mare nr. 1, Cluj-Napoca, județul Cluj, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în esență, anularea respingerii ofertei sale și a admiterii ofertei declarate câștigătoare, să îi fie atribuit contract, repunerea în termenul de contestare, precum și, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. II. La 11.04.2025, asocierea formată din Confirm Construcții SRL, cu sediul în str. Béla Bartók nr. 1, Cluj-Napoca, județul Cluj, CUI 7538644, număr de înregistrare în registrul comerțului J12/1374/ 1995, reprezentată de domnul Farkas Peter-Zoltan - administrator, și StructurALL Consulting Napoca SRL, cu sediul în str. Aurel Vlaicu nr. 2, apartament 2, Cluj-Napoca, județul Cluj, CUI 34210880, număr de înregistrare în registrul comerțului J12/694/2015, reprezentată de doamna Dana Cosmina Mureșan - administrator, asociere reprezentată convențional de doamna avocat Iulia Maria Rus, cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în str. G-ral Traian Mosoiu nr. 50, apartament 12, Cluj-Napoca, județul Cluj, a înaintat cererea de intervenție voluntară înregistrată la Consiliu cu nr. 24149/14.04.2025, Pagina 1 din 3

prin care solicită respingerea contestației Initiative Exclusiv Consulting Management SRL, ca nefondată. III. Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 20746/ 01.04.2025 (dosar nr. 1095/2025), depusă de asocierea formată din Confirm Construcții SRL și StructurALL Consulting Napoca SRL, cu datele de identificare menționate anterior, privind aceeași procedură de atribuire organizată de Curtea de Apel Cluj, contestatoarea a solicitat, în esență, anularea rezultatului evaluării anumitor oferte concurente și obligarea autorității la reevaluarea lor în sensul declarării neconforme sau neconforme pentru motive suplimentare, repunerea în termenul de contestare, precum și obligarea autorității la plata cheltuielilor de „judecată”. IV. La 11.04.2025, Initiative Exclusiv Consulting Management SRL, cu datele de identificare menționate mai sus, a înaintat cererea de intervenție voluntară înregistrată la Consiliu cu nr. 24203/ 14.04.2025, prin care solicită, în esență, respingerea contestației asocierii Confirm Construcții SRL - StructurALL Consulting Napoca SRL, în partea care privește oferta asocierii din care face parte Initiative Exclusiv Consulting Management SRL. Pentru soluționarea unitară a contestațiilor, având în vedere că au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, și pentru motive care țin de economie procedurală, Consiliul procedează la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația Initiative Exclusiv Consulting Management SRL nr. 20648/01.04.2025 (dosar nr. 1089/2025), în contradictoriu cu Curtea de Apel Cluj, și anulează raportul procedurii de atribuire nr. 2136/20.03.2025 și adresele de comunicare a rezultatului procedurii, toate în partea care privește respingerea ofertei asocierii Initiative Exclusiv Consulting Management SRL - 3TI Progetti Italia Ingegneria Integrata SpA - K-Box Construction Design SRL și desemnarea câștigătoare a ofertei asocierii Confirm Construcții SRL - StructurALL Consulting Napoca SRL. Obligă autoritatea contractantă la continuarea evaluării temeinice a ofertei asocierii Initiative Exclusiv Consulting Management SRL - 3TI Progetti Italia Ingegneria Integrata SpA - K-Box Construction Design SRL, precum și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, Pagina 2 din 3

în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După finalizarea evaluării ofertei și aprobarea raportului procedurii, autoritatea va comunica ofertanților rămași implicați rezultatul procedurii, potrivit legislației aplicabile. Respinge în rest contestația. Încuviințează în principiu și respinge, ca nefondată, cererea de intervenție voluntară accesorie nr. 24149/14.04.2025, depusă de asocierea Confirm Construcții SRL - StructurALL Consulting Napoca SRL. Admite, în parte, contestația asocierii Confirm Construcții SRL - StructurALL Consulting Napoca SRL nr. 20746/01.04.2025 (dosar nr. 1095/2025), în contradictoriu cu Curtea de Apel Cluj, și anulează raportul procedurii de atribuire nr. 2136/20.03.2025 și adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr. 2139/20.03.2025, toate în partea care privește respingerea ofertei asocierii Initiative Exclusiv Consulting Management SRL - 3TI Progetti Italia Ingegneria Integrata SpA - K-Box Construction Design SRL. Obligă autoritatea contractantă la reclarificarea și reevaluarea acestei oferte, din perspectiva verificării îndeplinirii cerinței de calificare privind experiența similară, precum și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După finalizarea reevaluării ofertei și aprobarea raportului procedurii, autoritatea va comunica ofertanților rămași implicați rezultatul procedurii, potrivit legislației aplicabile. Respinge în rest contestația, inclusiv capătul de cerere de obligare a Curții de Apel Cluj la plata cheltuielilor de „judecată”. Încuviințează în principiu și respinge, ca nefondată, cererea de intervenție voluntară accesorie nr. 24203/14.04.2025, depusă de Initiative Exclusiv Consulting Management SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1126 / C4 / 1089 / 1095 Data: 25.05.2025 I. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 20648/01.04.2025 (dosar nr. 1089/ 2025), depusă de ......... SRL, cu sediul în str. Herța nr. 4, bloc 64A, scara 2, apartament 68, sectorul 2, ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată convențional de „................” - Societate Civilă de Avocați, cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în str. Popa Savu nr. 77, etajul 5, apartamentul 11, sectorul 1, ........., privind procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului și supervizarea lucrărilor („AT MP-SL”), cod CPV principal 71247000-1, cu data-limită de depunere a ofertelor 20.11.2024, anunț de participare nr. .............../ 10.10.2024, organizată de ........., cu sediul în str. Ștefan cel Mare nr. 1, ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în esență, anularea respingerii ofertei sale și a admiterii ofertei declarate câștigătoare, să îi fie atribuit contract, repunerea în termenul de contestare, precum și, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. II. La 11.04.2025, asocierea formată din ............... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., CUI ..............., număr de înregistrare în registrul comerțului ..............., reprezentată de domnul ......... - administrator, și ............... SRL, cu sediul în str. Aurel Vlaicu nr. 2, apartament 2, ........., județul ........., CUI 34210880, număr de înregistrare în registrul comerțului J12/694/2015, reprezentată de doamna .............. - administrator, asociere reprezentată convențional de doamna avocat ..............., cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în str. G-ral Traian Mosoiu nr. 50, apartament 12, ........., județul ........., a înaintat cererea de intervenție voluntară înregistrată la Consiliu cu nr. 24149/14.04.2025, prin care solicită respingerea contestației ......... SRL, ca nefondată. III. Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 20746/ 01.04.2025 (dosar nr. 1095/2025), depusă de asocierea formată din ............... SRL și ............... SRL, cu datele de identificare Pagina 1 din 47

menționate anterior, privind aceeași procedură de atribuire organizată de ........., contestatoarea a solicitat, în esență, anularea rezultatului evaluării anumitor oferte concurente și obligarea autorității la reevaluarea lor în sensul declarării neconforme sau neconforme pentru motive suplimentare, repunerea în termenul de contestare, precum și obligarea autorității la plata cheltuielilor de „judecată”. IV. La 11.04.2025, ......... SRL, cu datele de identificare menționate mai sus, a înaintat cererea de intervenție voluntară înregistrată la Consiliu cu nr. 24203/ 14.04.2025, prin care solicită, în esență, respingerea contestației asocierii ............... SRL - ............... SRL, în partea care privește oferta asocierii din care face parte ......... SRL. Pentru soluționarea unitară a contestațiilor, având în vedere că au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, și pentru motive care țin de economie procedurală, Consiliul procedează la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: V. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația ce formează obiectul dosarului nr. 1089/2025, prin care ofertantul asociat ......... SRL reclamă decizia autorității contractante ......... de respingere a ofertei sale și de admitere și declarare câștigătoare a ofertei asocierii ............... SRL și ............... SRL, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că a răspuns concludent solicitărilor de clarificare primite de la autoritate, că a completat corespunzător DUAE și că a îndeplinit cerințele de calificare, neexistând motive de respingere a ofertei sale. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[.............../00241] Contestatie _ ............... 2511 din 01.04.2025.pdf”, postat de autoritate în SEAP la 01.04.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. .............../10.10.2024. Reproducerea în cuprinsul prezentei decizii a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Aceste considerente își mențin valabilitatea și față de contestația conexată. VI. În punctul său de vedere nr. 2511/03.04.2025 asupra contestației ......... SRL, înregistrat la Consiliu cu nr. 21615/03.04.2025, Pagina 2 din 47

autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca tardivă sau, în subsidiar, ca nefondată. Punctul de vedere se regăsește în fișierul „[.............../00243] PCT ved. contestatie ................pdf”, postat de autoritate în SEAP la 04.04.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. VII. Prin cererea sa de intervenție voluntară accesorie în favoarea ......... înregistrată la Consiliu cu nr. 24149/ 14.04.2025, asocierea ............... SRL - ............... SRL solicită respingerea contestației ......... SRL, ca nefondată, cu menținerea actelor emise de autoritate. Motivarea integrală a cererii de intervenție se regăsește în fișierul „[.............../00246] DOS CNSC NR. 1089-C4-2025 ds ................pdf”, postat de autoritate în SEAP la 17.04.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. VIII. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația ce formează obiectul dosarului nr. 1095/2025, prin care asocierea ofertantă ............... SRL - ............... SRL reclamă rezultatul evaluării anumitor oferte concurente, solicitând reevaluarea lor în sensul declarării neconforme sau neconforme pentru motive suplimentare. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[.............../00242]

Contestatie

_AS.

...............2510

din 01.04.2025.pdf”, postat de autoritate în SEAP la 01.04.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. IX. În punctul său de vedere nr. 2510/07.04.2025 asupra contestației asocierii ............... SRL - ............... SRL, înregistrat la Consiliu cu nr. 22367/07.04.2025, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca tardivă sau, în subsidiar, ca nefondată. Punctul de vedere se regăsește în fișierul „[.............../00244] PCT la contestatie ................pdf”, postat de autoritate în SEAP la 07.04.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. X. La 09.04.2025, asocierea menționată a transmis notele scrise înregistrate la Consiliu cu nr. 23233/09.04.2025 în replică la punctul de vedere formulat de autoritate, învederând că își restrânge criticile doar la evaluarea ofertei ......... SRL. XI. Prin cererea sa de intervenție voluntară înregistrată la Consiliu cu nr. 24203/14.04.2025, ......... SRL solicită respingerea contestației asocierii ............... SRL - ............... SRL, în partea care privește oferta asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL. Motivarea integrală a cererii de intervenție se regăsește în fișierul „[.............../00245] 2025.04.11_ IECM_Cerere de interventie Dos CNSC 1095 ............... .pdf”, postat de autoritate în SEAP la 17.04.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. XII. În urma studierii dosarelor conexate la 24.04.2025, invitate fiind în acest scop la sediul Consiliului prin adresele nr. 25769 și 25773/1089/1095-C4/22.04.2025, ambele contestatoare au formulat Pagina 3 din 47

concluzii scrise, înregistrate la Consiliu cu nr. 26847 și 26873/25.04.2025. XIII. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarele conexate, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. ..............., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la 10.10.2024, autoritatea contractantă ......... a inițiat o procedură de licitație deschisă în vederea procurării de servicii de asistență tehnică pentru management de proiect și supervizare de lucrări, pentru obiectivul de investiții „Reparații capitale și modernizare Palatul de Justiție .........”, servicii estimate valoric la 9.417.736 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP la 10.10.2024, alături de anunțul de invitare la competiție. La procedură au fost primite șapte oferte, între care și oferta asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL, ce a fost respinsă de autoritate ca inacceptabilă, prin raportul procedurii nr. 2136/20.03.2025. Totodată, prin același raport, autoritatea a desemnat câștigătoare oferta asocierii ............... SRL - ............... SRL. Împotriva acestui rezultat, ......... SRL a învestit Consiliul cu soluționarea contestației care formează obiectul dosarului nr. 1089/ 2025, premisă a controlului administrativ-jurisdicțional. Cauțiunea aferentă, în valoare de 188.354,80 lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. 211187230/1, emisă de CEC Bank SA, Sucursala Victoria, la data de 02.04.2025. Contestație a depus și asocierea ............... SRL - ............... SRL (dosarul nr. 1095/2025), împotriva rezultatului evaluării mai multor oferte concurente, contestație restrânsă prin notele scrise înregistrate la Consiliu cu nr. 23233/09.04.2025 doar la evaluarea ofertei asocierii din care face parte ......... SRL. Cauțiunea aferentă acestei contestații, în valoare de 188.354,72 lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. 211191730/1, emisă de CEC Bank SA, Sucursala ........., la data de 03.04.2025. Autoritatea a postat în SEAP nu doar contestațiile, ci și punctele de vedere și cererile de intervenție, exemplu meritoriu de bună practică și de transparență, demn de urmat de toate autoritățile contractante. Preliminar analizării aspectelor sesizate de ambele reclamante, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de servicii, la care se adaugă clarificările postate în SEAP la 07.11.2024, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire (relevantă, în acest sens, este, de pildă, decizia civilă nr. 2799 din 19 decembrie 2022 a Curții de Apel Pagina 4 din 47

Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust de926443g). La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016 (a se vedea, cu titlu de exemplu, decizia nr. 692 din 23 octombrie 2024 a Curții de Apel ........., Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust 6287ed6e5, și decizia civilă nr. 77 din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 39g63373e). „Conținutul documentației de atribuire, astfel cum a fost întocmită de entitatea contractantă, este obligatoriu atât pentru agenții economici participanți la procedură, care au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru entitatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție, să respecte atât legislația aplicabilă în domeniu, cât și propria sa documentație de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de părțile implicate în derularea procesului competitiv.” – sentința civilă nr. 113/CA din 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 672e8757. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (elocvente în acest sens sunt, ex multis, decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4d27ede4, decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 7g222g79, decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 6e77d24g, decizia nr. 3.891 din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 72792223d, decizia civilă nr. 176 din 21 august 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 985333e48, decizia nr. 1.738 din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g8e8223g8, decizia civilă nr. 288 din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 597ee7239, și decizia civilă nr. 641 din 3 octombrie 2024 a Curții de Pagina 5 din 47

Apel ........., Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust de79d856e). Cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă (în această direcție s-au pronunțat, de pildă, Curtea de Apel ........., în decizia nr. 692 din 23 octombrie 2024, precitată, Curtea de Apel Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, în sentința civilă nr. 6 din 12 ianuarie 2024, cod ReJust g8789d674, Curtea de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 45 din 12 ianuarie 2023, cod ReJust 39gd8e778, Curtea de Apel ........., Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 1589 din 12 august 2021, cod ReJust 736ee28e, în decizia nr. 1405 din 17 iunie 2021, cod ReJust 28993ed2, în decizia nr. 1754 din 8 octombrie 2020, cod ReJust 845de6d9, și în decizia civilă nr. 1417 din 9 septembrie 2020, cod ReJust gg2g5696, și Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 468/R din 16 mai 2017, cod ReJust 8988379e). Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora (Curtea de Apel ........., Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 828 din 1 aprilie 2021, cod ReJust 65ed4d74, și decizia civilă nr. 517 din 4 martie 2021, cod ReJust 65459455, și ........., Secția a III- a contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 2507 din 21 decembrie 2016, cod ReJust 27494445). Astfel cum a sesizat și Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 123 din 2 februarie 2023, cod ReJust 7239g5386, „rigorile impuse de legislația achizițiilor publice și de cerințele documentației de atribuire impun ca ofertanții să demonstreze că ofertele lor sunt apte să satisfacă nevoile licitației, iar nu să vină doar cu simple afirmații în acest sens”. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. La punctul 34 din Hotărârea din 13 iulie 2017, Ingsteel și Metrostav (C-76/16, EU:C:2017:549), Curtea a reamintit că „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența Pagina 6 din 47

riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și normal de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C- 27/15, EU:C:2016:404, punctul 36, precum și jurisprudența citată)”. În cazul în care, în cadrul unei proceduri de „cerere de ofertă”, autoritatea contractantă definește condițiile pe care intenționează să le impună ofertanților, aceasta limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu poate de altfel să se abată, față de vreun ofertant, de la condițiile pe care le-a definit astfel fără să încalce principiul egalității de tratament între ofertanți (Ordonanța președintelui Tribunalului Uniunii Europene din 4 decembrie 2014, Vanbreda Risk & Benefits/ Comisia, T- 199/14 R, EU:T:2014:1024, punctul 96, și Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 20 martie 2013, Nexans France/ Entreprise commune Fusion for Energy, T-415/10, EU:T:2013:141, punctul 80). Și autorităților contractante le revine obligația de a garanta aplicarea dreptului Uniunii cu ocazia adoptării deciziilor lor și de a lăsa neaplicate, dacă este necesar, dispozițiile naționale care ar contraveni celor ale dreptului Uniunii care au efect direct (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 22 iunie 1989, Costanzo, 103/88, EU:C:1989:256, punctele 30-33, Hotărârea din 14 octombrie 2010, Fuß, C-243/09, EU:C:2010:609, punctele 61 și 63, Hotărârea din 4 decembrie 2018, Minister for Justice and Equality și Commissioner of An Garda Síochána, C-378/17, EU:C:2018:979, punctele 36 și 38, precum și Hotărârea din 21 ianuarie 2020, Banco de Santander, C-274/14, EU:C:2020:17, punctul 78). Depășind acest preambul de subliniere a importanței conformării întru totul la regulile impuse de autoritate în documentația de atribuire, conformare devenită o axiomă, un truism, și care reprezintă regula în sistemul de atribuire a contractelor de achiziție publică, asupra aspectelor sesizate de reclamanta ......... SRL, Consiliul ia act că disputa litigioasă pleacă de la măsura respingerii din competiție a ofertei asocierii din care face parte reclamanta, ca inacceptabilă, motivată după cum urmează, în comunicarea nr. 2139/20.03.2025: Oferta dumneavoastră este considerată inacceptabilă conform prevederilor art. 134 alin. (5) din HG 395/2016 cu completările si modificările ulterioare și art. 137 alin. (1) și (2) lit. b) din același act normativ, deoarece răspunsul dat la solicitările de clarificare a fost neconcludent. Pagina 7 din 47

Art. 134. „(5) In cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă." Art. 137. „(1) Comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile, neconforme și neadecvate. (2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă;" Ca atare membrii Comisiei de evaluare au decis că oferta prezentată este una INACCEPABILĂ în baza prevederilor Art. 134 alin. (5) din HG 395/2016 și Art. 137 alin. (1) și (2) lit. b) din HG 395/2016 actualizată - pentru că prin Răspunsul dvs Nr. 1651/04.03.2025 ora 12:42, la solicitarea de clarificări a autoritatii contractante nr. 1651/04.03.2025 ați transmis clarificări care "nu sunt concludente”, ca de exemplu: Nu ați prezentat explicații referitoare la diferența constatată în ceea ce privește cifra de afaceri medie anuală declarată în DUAE pentru anii 2021, 2022, 2023 și bilanțurile contabile depuse pentru anii 2021,2022, 2023; Extras solicitare clarificare: 1. Pentru firma ......... SRL, în DUAE, la cifra de afaceri medie anuală ati completat suma de 818.152 RON, iar din bilanțurile contabile depuse reiese: -Situații financiare anuale, anul 2021, index de incărcare emis de Ministerul Finanțelor ANAF-.343770432 din 03.03.2022 de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2021 este de 618.949 lei. -Situații financiare anuale, anul 2022, index de încărcare 546552271 din 10.05.2023, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2022 este de 818.217 lei. -Situații financiare anuale, anul 2023, index de încărcare 694092208 din data de 14.03.2024, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2023 este de 1.227.290 lei. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului este de 888.152 lei. 2. Pentru firma ............... SRL în DUAE, la cifra de afaceri medie anuală ati completat suma de 20.932.606 RON, iar din bilanțurile contabile depuse reiese: -Situații financiare anuale, anul 2021, index de incărcare emis de Ministerul Finanțelor ANAF:376357578 din 12.05.2022 de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2021 este de 19.378.017 lei. -Situații financiare anuale, anul 2022, index de încărcare 544226119 din 04.05.2023, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2022 este de 19.051.213 lei. -Situații financiare anuale, anul 2023, index de încărcare 728238720 din data de 24.05.2024, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2023 este de 24.341.481 lei. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului este de 20.923.570,33 Iei. 3. Pentru firma ............... în DUAE, la cifra de afaceri medie anuală ati completat suma de 105.272.186,16 RON, iar din bilanțurile contabile depuse reiese: -Situații financiare anuale, anul 2021, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2021 este de 10.114.464 € - curs valutar 31/12/2021 = 4,9481 lei (50.047.379,31 lei) cifra de afaceri; -Situații financiare anuale, anul 2022, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2022 este de 18.656.113 € - curs valutar 31/12/2022= 4,9474 lei (92.299.253,45 lei) cifra de afaceri; Pagina 8 din 47

-Situații financiare anuale, anul 2023, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2023 este de 29.162.399 € - curs valutar 31/12/2023= 4,9746 lei (145.071.270,06 lei) cifra de afaceri. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului este de 95.805.967,60 lei Dumneavoastră în cadrul răspunsului la solicitările de clarificare ați invocat: extras din răspunsul la solicitările de clarificare: „cerința din Fișa de date punctul III. 1.2) Capacitatea economică și financiară: Media cifrei de afaceri anuala pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022,2023) a ofertantului trebuie sa fie de cel puțin: 18.000.000 lei. In cazul in care un grup de operatori economici depune oferta comuna, atunci îndeplinirea cerinței se demonstrează prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor grupului Va prezentam mai jos situatia in ceea ce privește CIFRA DE AFACERI pentru Asocierea ......... - ...............-............... - ............... S.R.L: ASOCIAȚI 2021 (Valoare cifra de afaceri in lei) 2022 (Valoare cifra de afaceri in lei) 2023 (Valoare cifra de afaceri in lei) ......... S.R.L. 618.949,00 818.217,00 1.227.290,00 ...............S.R.L. 19.378.017,00 24.341.481,00 20.923.570,33 ............... 50.047.379,31 92.299.253,45 145.071.270,06 Cifra de afaceri anul 2021 + cifra de afaceri anul 2022 + cifra de afaceri anul 2023 / 3 ani” 36.679.425,77 55.926.115,82 70.507.950,35 In consecință comisia de evaluare a constatat prezentarea de informații neclare, neconcludente și prin răspunsul dat, NU s-a constatat o abordare concludentă în raport cu cerințele solicitării de clarificare. Totodată, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, comisia de evaluare NU poate admite faptul că oferta este o ofertă acceptabilă cu cerințele autorității contractante, deoarece ar reprezenta o încălcare a principiului tratamentului egal al ofertanților prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în sensul în care ceilalți ofertanți au respectat documentația de atribuire în toate elementele cerute de autoritate. Așadar, Oferta este considerată inacceptabilă conform prevederilor art 134 alin (5) și art. 137 alin. (1) și (2) lit. b) din Hotărârea nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, deoarece răspunsul dat la solicitările de clarificări nu a fost concludent. Astfel, în conformitate cu art. 137, alin. (1) din HG nr. 395/2016, Comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile și neconforme. Înainte de a intra în cercetarea fondului cauzei, în contextul invocării de către ......... a excepției tardivității contestației, raportat la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și la art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul este ținut să analizeze cu precădere excepția, dat fiind că validitatea contestației depinde de soluționarea ei. Forul jurisdicțional stabilește caracterul neîntemeiat al excepției, întrucât contestația a fost expediată atât Consiliului, cât și instanței organizatoare, prin e-mail (office@cnsc.ro și radu. copaciu@just.ro), la data de 31.03.2025, în interiorul celor zece zile pe care le prescrie legea remediilor, prin art. 8 alin. (1) lit. a), calculate potrivit art. 5: Art. 5. - (1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. Pagina 9 din 47

(2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. Din perspectiva respectării termenului este relevantă ziua expedierii, luni 31.03.2025, iar nu data la care a fost înregistrată contestația în evidențele Consiliului (01.04.2025) sau ale autorității. Întrucât Legea nr. 101/2016 nu cuprinde derogări față de dreptul comun în materie, care o completează în virtutea art. 68 din lege, o comunicare electronică la ora 18:35 este validă juridic. Ca urmare a revizuirii Codului de procedură civilă în decembrie 2018, prin Legea nr. 310/2018, ora comunicării nu mai are relevanță, operante fiind – în ceea ce privește actele de procedură – dispozițiile art. 183 din cod: Art. 183. – (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. [...] (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată. Prin urmare, se va avea în vedere nu data certă notată de serviciul registratură potrivit art. 199 din cod, ci data atestată de aparatul fax sau de calculatorul Consiliului. În concluzie, în măsura în care data și ora atestate de calculatorul Consiliului sunt în termen (prin raportare la ora 24 a ultimei zile a termenului, zi care trebuie să fie una lucrătoare), actul de procedură este efectuat în termen, chiar dacă e-mailul a ajuns la Consiliu după închiderea programului de registratură. Prin Decizia nr. 45 din 22 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 20 octombrie 2020, s- a statuat: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen. Argumentul că reclamanta solicită, la pct. III din contestație: „Repunerea Subscrisei în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice”, nu este în măsură să probeze depășirea termenului de zece zile impus de art. 8 alin. (1) lit. a) din legea remediilor, termen calculat începând cu ziua următoare luării cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, act care, în speță, este raportul procedurii nr. 2136/ 20.03.2025, postat în SEAP la data emiterii lui. Pagina 10 din 47

Pe de altă parte, capătul de cerere de repunere în termenul de contestare și luarea în considerare a criticilor ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice nu semnifică tardivitatea întregii contestații. Consiliul se va pronunța asupra lui în funcție de concluziile legate de accesul la dosarul achiziției publice și de eventualele critici suplimentare contestației aduse de reclamantă. Astfel fiind, formularea contestației se situează în interiorul termenului legal, iar excepția de tardivitate este respinsă, ca nefondată. Primul punct al disputei apărute cu organizatoarea licitației vizează comunicarea rezultatului evaluării propriei oferte a asocierii contestatoarei, respinsă ca inacceptabilă cu motivarea reprodusă mai sus. Potrivit art. 215 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în cadrul comunicării rezultatului procedurii, autoritatea contractantă are obligația de a informa fiecare ofertant respins despre motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. În speța de față, informațiile legate de respingere privesc atât răspunsul neconcludent la solicitarea de clarificare, cât și neîndeplinirea criteriului de calificare al cifrei medii de afaceri pe anii 2021, 2022 și 2023, informații pe care forul administrativ-jurisdicțional le găsește a fi suficiente pentru conturarea motivelor concrete de respingere a ofertei, mai ales că reclamanta, prin demersul său, a reușit să combată fiecare dintre cele două motive, deci a înțeles sensul comunicării primite de la comisia de evaluare, dincolo de eventualele deficiențe de redactare. Premisa inacceptabilității ofertei câștigătoare bizuită pe neîndeplinirea cerinței de calificare „cifra de afaceri medie anuală”, astfel cum figurează în anunțul de participare, se vădește a fi eronată: III.1.2) Situatia economica si financiara: Listă și descriere succintă a criteriilor de selecție: Cifră de afaceri medie anuală Nivel(uri) minim(e) al(e) standardelor care ar putea fi impuse: Specificati cifra de afaceri medie anuala. Media cifrei de afaceri anuala pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului trebuie sa fie de cel puțin: 18.000.000 lei. Modalitatea prin care se poate demonstra îndeplinirea cerinței: Se va completa si prezenta DUAE - "Criterii de selectie" – Sectiunea B. Capacitatea economica si financiara, de către fiecare operator economic participant la procedura de atribuire (ofertant/ ofertant asociat/terț susținător). La solicitarea autorității contractante, ofertantul situat pe primul loc în clasamentul intermediar realizat după evaluarea tuturor ofertelor depuse, conform criteriului de atribuire, va prezenta, în vederea probării celor asumate prin DUAE, următoarele documente doveditoare: - Bilanțurile contabile aferente exercițiilor financiare încheiate pe ultimii 3 ani (2021, 2022, 2023) sau extrase de bilanț înregistrate la organele competente sau alte documente edificatoare (de ex. rapoarte de audit), din care sa rezulte media cifrei de afaceri pe cele 3 exerciții financiare. [...] In cazul in care un grup de operatori economici depune oferta comuna, atunci îndeplinirea cerinței se demonstrează prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. În acest caz, fiecare asociat este obligat sa prezinte documentele doveditoare. Pagina 11 din 47

Sesizând că există mici diferențe între cifrele de afaceri indicate de membrii asocierii în propriile DUAE și cele reieșite din bilanțurile contabile/situațiile financiare, comisia evaluatorie a adresat asocierii solicitarea de clarificări nr. 1651/04.03.2025: 1. Pentru firma ......... SRL, în DUAE, la cifra de afaceri medie anuală ati completat suma de 818.152 RON, iar din bilanțurile contabile depuse reiese: -Situații financiare anuale, anul 2021, index de incărcare emis de Ministerul Finanțelor ANAF: 343770432 din 03.03.2022 de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2021 este de 618.949 lei. -Situații financiare anuale, anul 2022, index de încărcare 546552271 din 10.05.2023, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2022 este de 818.217 lei. -Situații financiare anuale, anul 2023, index de încărcare 694092208 din data de 14.03.2024, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2023 este de 1.227.290 lei. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului este de 888.152 lei. Explicați diferența constatată. 2. Pentru firma ............... SRL în DUAE, la cifra de afaceri medie anuală ati completat suma de 20.932.606 RON, iar din bilanțurile contabile depuse reiese: -Situații financiare anuale, anul 2021, index de incărcare emis de Ministerul Finanțelor ANAF:376357578 din 12.05.2022 de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2021 este de 19.378.017 lei. -Situații financiare anuale, anul 2022, index de încărcare 544226119 din 04.05.2023, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2022 este de 19.051.213 lei. -Situații financiare anuale, anul 2023, index de încărcare 728238720 din data de 24.05.2024, emis de Ministerul Finanțelor ANAF, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2023 este de 24.341.481 lei. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului este de 20.923.570,33 lei. Explicați diferența constatată. 3. Pentru firma ............... în DUAE, la cifra de afaceri medie anuală ati completat suma de 105.272.186,16 RON, iar din bilanțurile contabile depuse reiese: -Situații financiare anuale, anul 2021, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2021 este de 10.114.464 € - curs valutar 31/12/2021 = 4,9481 lei (50.047.379,31 lei) cifra de afaceri; -Situații financiare anuale, anul 2022, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2022 este de 18.656.113 € - curs valutar 31/12/2022 = 4,9474 lei (92.299.253,45 lei) cifra de afaceri; -Situații financiare anuale, anul 2023, de unde rezultă cifra de afaceri pentru anul 2023 este de 29.162.399 € - curs valutar 31/12/2023 = 4,9746 lei (145.071.270,06 lei) cifra de afaceri. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului este de 95.805.967,60 lei. Explicați diferența constatată. Se observă, așadar, că cei patru membri ai comisiei evaluatorii au avut la dispoziție situațiile financiare anuale ale fiecărui asociat și au reușit să calculeze mediile cifrei de afaceri anuale pentru ultimele trei exerciții financiare: Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului [......... SRL] este de 888.152 lei. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului [............... SRL] este de 20.923.570,33 lei. Media cifrei de afaceri anuală pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2021, 2022, 2023) a ofertantului [...............] este de 95.805.967,60 lei. Pagina 12 din 47

medii care, indiferent de unghiul din care sunt privite, depășesc cu mult pragul minimal de 18.000.000 lei (888.152 + 20.923.570,33 + 95.805.967,60 = 117.617.689,93 lei, medie cumulată a asocierii arhisuficientă pentru îndeplinirea cerinței de calificare). Cu sau fără diferențele nesemnificative observate de comisia de evaluare, prin prisma cerinței de calificare precitate, asocierea ......... SRL - ............... - ............... SRL deține o medie anuală a cifrei de afaceri mult peste pragul de 18.000.000 lei, ceea ce face netemeinică și nelegală concluzia inacceptabilității ofertei asocierii bizuită pe neîndeplinirea cerinței de calificare. Art. 137 alin. (2) lit. b) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea nr. 395/ 2016 [„(2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: [...] b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă;”] nu are corespondent în situația reală a asocierii contestatoarei. Cifra de afaceri a asocierii, atât în cuantumul indicat în DUAE, cât și în cuantumul calculat de comisia de evaluare din situațiile financiare anuale, depășind de aproape zece ori pragul minimal de 18.000.000 lei, solicitarea de clarificări nr. 1651/04.03.2025, de explicare a unor diferențe derizorii în raport de cuantumul cumulat, în plus sau în minus: - 818.152 lei (DUAE), în loc de 888.152 lei (calcul autoritate); - 20.932.606 lei (DUAE), în loc de 20.923.570,33 lei (calcul autoritate); - 105.272.186,16 lei (DUAE), în loc 95.805.967,60 lei (calcul autoritate), reprezintă un demers de prisos, superfluu, al comisiei de evaluare, întrucât cerința de calificare este îndeplinită în oricare dintre cele două cuantumuri. Cum solicitarea de clarificări nr. 1651/04.03.2025 nu își avea rostul, nici răspunsul dat acesteia nu putea fundamenta respingerea ofertei asocierii, indiferent dacă el ar fi neconcludent. Lipsa de relevanță juridică a răspunsului asocierii în evaluarea calificării acesteia provine din lipsa de relevanță a însăși solicitării de explicare a diferențelor fără niciun impact asupra îndeplinirii cerinței privind cifra de afaceri medie de 18.000.000 lei, asocierea înregistrând o medie de zece ori mai mare. Cu sau fără explicarea diferențelor, autoritatea nu poate nega propria constatare obiectivă că, din situațiile financiare ale membrilor asocierii, media cifrei de afaceri a acestora este cu mult peste 18.000.000 lei. Separat de această concluzie, în speță și în general, organizatoarea oricărei licitații este datoare să își exercite în mod efectiv și corect rolul activ, ieșind de sub imperiul formalismului exagerat, interpretării strict textuale a regulilor, analizând oferta în ansamblul său, ca un tot unitar și sistematic, iar nu doar prin prisma cifrelor din DUAE, care nu pot prevala Pagina 13 din 47

asupra celor obiective din situațiile financiare depuse la autoritățile abilitate. Neluarea în considerare a răspunsului nr. 23/04.03.2025 [fișierul „00. Raspuns solicitare de clarificari-semnat.pdf (3).p7s” de pe suportul de memorie USB] dat de asocierea ofertantă ar dovedi o atitudine impregnată de un formalism rigid și fără suport rațional, de care legiuitorul s-a îndepărtat, dovadă fiind chiar dispozițiile art. 134 și 135 din normele metodologice anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016, care admit existența și corectarea abaterilor tehnice minore și a viciilor de formă. Oferta asocierii include zeci de fișiere și sute de file, volum considerabil care poate determina apariția de erori, constând inclusiv în completarea eronată a valorii mediilor anuale. Imperativul menținerii ofertei în competiție trebuie să fie abordat cu flexibilitatea admisă chiar de lege și fără formalism excesiv și, mai ales, disproporționat. Câtă vreme comisia desemnată de conducerea Curții de Apel ......... putea extrage singură cuantumul cifrelor anuale de afaceri din situațiile financiare avute la dispoziție (anexate punctului de vedere asupra contestației) și calcula singură media, după cum a și procedat, stabilind cu certitudine că media cumulată a asocierii se ridică la 117.617.689,93 lei, medie mai mult decât suficientă pentru îndeplinirea cerinței de calificare (astfel cum a informat asocierea în răspunsul nr. 23/04.03.2025), pretenția explicitării unor diferențe valorice nesemnificative și fără niciun impact asupra concluziei îndeplinirii cerinței devine excesivă și nelegală, iar eventuala redactare superficială a răspunsului primit de la asociere nu poate conduce la respingerea ofertei, cerința de calificare fiind îndeplinită oricum. Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998, National Farmers’ Union și alții, C-157/96, punctul 60). În general, proporționalitatea constă într-o examinare a corespondenței dintre obiectivul sau obiectivele stabilite și mijlocul sau mijloacele alese în acest scop. Pentru a se respecta principiul proporționalității, măsurile adoptate trebuie să fie adecvate pentru realizarea obiectivelor legitime și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate (atunci când există mijloace alternative de reglementare, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare), iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie Pagina 14 din 47

disproporționate în raport cu scopurile vizate (echilibru intern sau proporționalitate stricto sensu). A se vedea și hotărârile Jippes și alții (C- 189/01, EU:C:2001:420, punctul 81), Agrana Zucker (C-309/10, EU:C:2011:531, punctul 42), Schaible (C-101/12, EU:C:2013:661, punctul 29) sau Léger (C-528/13, EU:C:2015:288, punctul 58). Impactul necorelărilor expuse de autoritate în îndeplinirea cerinței de calificare nu a fost determinat de autoritate, putând fi unul nul, mai cu seamă că diferențele valorice sunt insignifiante. Argumentele autorității nu aveau forța necesară pentru a conduce la respingerea ofertei, necorelările valorice fiind ușor de depășit de autoritate, prevalente fiind situațiile financiare în raport cu datele din DUAE, situații aflate la dispoziția autorității. DUAE, potrivit art. 193 alin. (1) din legea achizițiilor publice, constituie doar o dovadă preliminară, iar tocmai acest caracter preliminar conferă prevalență cifrelor exacte regăsite în situațiile financiare puse la dispoziția comisiei de evaluare. Autoritățile contractante trebuie să fie atente în mod special la principiul proporționalității, luând în considerare, printre altele, caracterul minor al neregulilor săvârșite sau repetarea unor nereguli minore, a raționat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 30 ianuarie 2020, Tim, C-395/18, EU:C:2020:58. Principiul proporționalității impune o apreciere concretă și individualizată a atitudinii operatorului vizat, pe baza tuturor elementelor relevante (Hotărârea din 3 iunie 2021, Rad Service și alții, C-210/20, EU:C:2021:445). Relevantă este și abordarea Tribunalului de la Luxemburg din hotărârea pronunțată la 10 decembrie 2009 în cauza T-195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva Comisiei Europene: 59. În sfârșit, revine, în definitiv, Tribunalului sarcina de a stabili dacă răspunsurile unui candidat la o cerere de clarificări prezentată de autoritatea contractantă pot fi calificate drept precizări cu privire la conținutul ofertei respectivului candidat sau dacă răspunsurile menționate depășesc acest cadru și modifică substanța ofertei în raport cu condițiile prevăzute în caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea Esedra/Comisia, punctul 49 de mai sus, punctul 52). 60. În cazul de față, trebuie mai întâi să se stabilească dacă, în cazul în care un candidat a omis să indice, în devizul recapitulativ care însoțește oferta sa, prețul oferit pentru un post, condiția prevăzută la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini trebuie interpretată în sensul că această ofertă trebuie respinsă în mod imperativ, astfel cum susține, în esență, reclamanta, sau în sensul că aceasta nu poate fi respinsă atunci când omisiunea materială în cauză se explică în mod simplu, iar prețul care lipsește poate fi dedus cu ușurință și în mod sigur din prețul oferit pentru un alt post din devizul recapitulativ menționat mai sus, astfel cum arată Comisia. 61. În această privință, trebuie arătat că această condiție prevăzută la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini urmărește să furnizeze autorității contractante, în speță Comisia, o explicație detaliată cu privire la modul în care prețul global oferit pentru contractul de achiziții publice în cauză de fiecare candidat se descompune în prețuri individuale pentru diferitele lucrări cuprinse în acest contract de achiziții publice. Pagina 15 din 47

62. Este necesar să se considere de asemenea că, ținând cont de clarificările furnizate de părți în ședință cu privire la acest subiect, obligația fiecărui candidat de a indica un preț pentru toate posturile din devizul recapitulativ urmărește să permită verificarea cu ușurință de către Comisie a caracterului exact al prețului global oferit de fiecare ofertant, precum și a caracterului normal al acestui preț, în conformitate cu articolul 139 alineatul (1) din regulamentul de executare. În sfârșit, această obligație urmărește să faciliteze adaptarea respectivului preț global oferit pentru contractul de achiziții publice în cauză în ipoteza în care ar fi necesare lucrări suplimentare ulterior atribuirii contractului de achiziții publice menționat, în cadrul executării acestuia. 63. Or, realizarea obiectivelor menționate mai sus, în ceea ce privește condiția prevăzută la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini, nu este sub nicio formă pusă sub semnul întrebării de interpretarea acestei dispoziții care a fost reținută de Comisie, potrivit căreia o ofertă nu este incompletă și nu trebuie respinsă dacă prețul care lipsește pentru un anumit post poate fi dedus cu certitudine din prețul indicat pentru un alt post în același deviz recapitulativ sau, cel puțin, după obținerea unor precizări din partea autorului ofertei cu privire la conținutul acesteia. 64. Astfel, după cum subliniază Comisia, în această ultimă ipoteză, nu este vorba despre introducerea unui nou preț oferit pentru postul referitor la devizul recapitulativ vizat, ci de o simplă precizare cu privire la conținutul ofertei, potrivit căreia prețul oferit pentru un anumit post trebuie înțeles ca fiind de asemenea propus pentru orice alt post cu conținut identic sau asemănător. 65. Într-un astfel de caz, interpretarea pur literală și strictă a condiției prevăzute la punctul 25 din anexa administrativă la caietul de sarcini, preconizată de reclamantă, ar conduce, din cauza unor omisiuni sau a unor erori materiale vădite și nesemnificative, la respingerea unor oferte avantajoase din punct de vedere economic, ceea ce, după cum arată în mod întemeiat Comisia, nu este, în definitiv, conciliabil cu „principiul economiei” menționat la articolul 27 din regulamentul financiar. Recapitulând, în contextul înfățișat, pledoaria autorității contractante nu poate constitui un argument valid pentru respingerea ofertei asocierii contestatoarei. Raportat la circumstanțele reținute și descrise mai sus și văzând că organizatoarea achiziției nu a reușit să convingă organul jurisdicțional că îi era absolut necesară explicitarea unor diferențe valorice ale cifrelor de afaceri fără nicio relevanță din perspectiva verificării îndeplinirii cerinței de calificare, respectiv că îi procură vreun avantaj real și necesar amintitele explicitări, fără a neglija constatarea comisiei că media cumulată a cifrelor de afaceri ale membrilor asocierii se ridică la 117.617.689,93 lei (888.152 + 20.923.570,33 + 95.805.967,60), se impune obligarea autorității la revizuirea considerării răspunsului de clarificare drept neconcludent, respectiv readucerea în etapa de evaluare a documentelor de calificare a asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL. Față de ansamblul considerentelor expuse, se reține că evaluarea ofertei numitei asocieri s-a bazat pe o interpretare formalistă și exagerată a comisiei, ceea ce conduce la nerespectarea principiilor și dispozițiilor legale în vigoare și, pe cale de consecință, în limita celor reținute mai sus, criticile societății contestatoare apar a fi fondate. În baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația ......... SRL nr. 20648/01.04.2025, în contradictoriu cu ........., va anula raportul procedurii de atribuire nr. 2136/20.03.2025 și adresele de comunicare a rezultatului procedurii, toate în partea care privește respingerea ofertei asocierii și desemnarea câștigătoare a ofertei Pagina 16 din 47

asocierii ............... SRL - ............... SRL, și va obliga autoritatea contractantă la continuarea evaluării ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor ce preced, a legislației privind achizițiile publice și a cerințelor din documentația de atribuire. În baza aceluiași temei legal, va obliga autoritatea să comunice ofertanților rămași implicați noul rezultat al procedurii, după aprobarea raportului procedurii, cu respectarea legislației aplicabile. Spre deosebire de raportul procedurii de atribuire, procesele- verbale nr. 1650/04.03.2025, nr. 1684/05.03.2025, nr. 1880/ 12.03.2025, nr. 2072/18.03.2025 și nr. 2082/19.03.2025 nu vor fi sancționate de Consiliu, întrucât ele reprezintă doar acte premergătoare al comisiei, nu acte ale autorității contractante. Procesele-verbale ale comisiei reprezintă acte prealabile emiterii actului administrativ (raportul procedurii) care nu produc efecte prin ele însele, ci sunt doar pași intermediari în procedură. Efecte juridice asupra ofertanților produce actul de definitivare a evaluării, singurul act asumat de conducătorul autorității contractante cu potențial vătămător. Procesele-verbale au valoare de documente pregătitoare ale comisiei de evaluare, preparatorii viitorului raport al procedurii și fără opozabilitate și forță juridică în fața terților, nefiind acte ale autorității contractante (neasumate de aceasta). Ele sunt documente de lucru ale comisiei de evaluare, interne, care nu se comunică și nici nu se semnează/aprobă de către reprezentantul autorității contractante. Nu constituie acte administrative și nu reflectă poziția amintitei autorități, ci doar a comisiei de evaluare, la un moment dat. Ele pot fi revocate oricând până la momentul ...............ării lor prin raport. Este cert că procesele-verbale adoptate de comisie nu doar că nu sunt acte administrative, dar nici măcar nu intră în circuitul civil, nefiind comunicate ofertanților, spre deosebire de raport, care trebuie postat în SEAP. Contestarea proceselor-verbale intermediare de evaluare a ofertelor este inadmisibilă, întrucât aceste documente sunt pregătitoare, neobligatorii pentru autoritate. Contestația poate fi îndreptată numai împotriva actelor care stabilesc definitiv poziția autorității, la sfârșitul evaluării – a statuat Tribunalul Uniunii Europene în Hotărârea din 8 mai 2019, Enrico Colombo și Corinti Giacomo/ Comisia, T-690/16, EU:T:2019:303. Redăm aici și punctele 30 și 31 din Hotărârea din 18 octombrie 2018, Terna/Comisia, T-387/16, EU:T:2018:699: 30. În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, nu constituie acte sau decizii susceptibile de a face obiectul unei acțiuni în anulare în sensul articolului 263 TFUE decât măsurile care produc efecte juridice obligatorii de natură a afecta interesele reclamantului, modificând în mod distinct situația juridică a acestuia (Hotărârea din 11 noiembrie 1981, IBM/Comisia, 60/81, EU:C:1981:264, punctul 9, Hotărârea din 5 octombrie 1999, Țările de Jos/Comisia, C-308/95, EU:C:1999:477, punctul 26, și Hotărârea din Pagina 17 din 47

29 ianuarie 2002, Van Parys și Pacific Fruit Company/Comisia, T-160/98, EU:T:2002:18, punctul 60). 31. Mai exact, atunci când este vorba despre acte a căror elaborare se realizează în mai multe etape, în special la finele unei proceduri interne, din aceeași jurisprudență rezultă că, în principiu, nu constituie acte atacabile decât măsurile care stabilesc definitiv poziția instituției la sfârșitul acestei proceduri, cu excluderea măsurilor intermediare al căror obiectiv este pregătirea deciziei finale (Hotărârea [IBM/Comisia], punctul 10, și Hotărârea din 14 decembrie 2006, Germania/Comisia, T-314/04 și T-414/04, EU:T:2006:399, punctul 38). În cazul actelor sau al deciziilor care se elaborează în mai multe etape, în special prin intermediul unei proceduri interne, constituie în principiu act atacabil numai măsurile care stabilesc definitiv poziția instituției la sfârșitul acestei proceduri, cu excluderea măsurilor intermediare al căror obiectiv este de a pregăti decizia finală (a se vedea Hotărârea din 11 noiembrie 1981, IBM/Comisia, 60/81, EU:C:1981:264, punctul 10, Hotărârea din 22 iunie 2000, Țările de Jos/Comisia, C- 147/96, EU:C:2000:335, punctul 26, precum și Hotărârea din 17 iulie 2008, Athinaïki Techniki/Comisia, C-521/06 P, EU:C:2008:422, punctele 42 și 43). Prin urmare, nu pot fi considerate atacabile în special măsurile intermediare al căror obiectiv este de a pregăti decizia finală, care nu au astfel de efecte, precum și actele pur ...............ative ale unui act anterior care nu a fost atacat în termen (a se vedea Hotărârea din 26 ianuarie 2010, Internationaler Hilfsfonds/Comisia, C-362/08 P, EU:C:2010:40, punctul 52). În lumina celor reținute și în temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite excepția inadmisibilității atacării proceselor-verbale enumerate mai sus. Capetele de cerere privind desemnarea câștigătoare a ofertei asocierii contestatoarei și atribuirea contractului către aceasta sunt respinse, ca nefondate, în conformitate cu art. 26 alin. (6) din aceeași lege, Consiliul considerând că nu se poate substitui autorității în privința îndeplinirii obligațiilor legale ale acesteia – manifestări de voință și acte proprii ale autorității contractante – de stabilire a ofertei câștigătoare la momentul reevaluării sau, după caz, de anulare a aplicării procedurii. Aplicarea excepției de la art. 26 alin. (10) din Legea nr. 101/2016 („Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepția situației în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câștigător rezultă din informațiile cuprinse în dosarul de soluționare a contestației.”), respectiv Consiliul să îi atribuie contractul asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL, nu se justifică la acest moment. Cu alte cuvinte, nu este îndeplinită cerința legii, ca, pentru reclamantă, să reiasă calitatea de ofertant câștigător din informațiile cuprinse în dosarul de soluționare a contestației. În sens contrar s-ar aduce atingere principiului independenței și imparțialității comisiei de evaluare (autorității contractante), după cum au decis în numeroase spețe de caz și instanțele judecătorești. Consiliul nu se poate substitui comisiei de Pagina 18 din 47

evaluare și să îi îndeplinească atribuțiile de evaluare finală în detaliu a oricărei oferte, fiind exclusă, din această cauză, incidența art. 26 alin. (10) teza ultimă din Legea nr. 101/2016. Pe de altă parte, până în prezent, organizatoarea achiziției nu și-a manifestat opoziția față de atribuirea sau încheierea contractului cu asocierea din care face parte societatea reclamantă. Potrivit art. 207 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare precizați în anunțul de participare și în documentele achiziției, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: a) oferta respectivă îndeplinește toate cerințele, condițiile și criteriile stabilite prin anunțul de participare și documentele achiziției, având în vedere, dacă este cazul, dispozițiile art. 162; b) oferta respectivă a fost depusă de un ofertant care îndeplinește criteriile privind capacitatea și, dacă este cazul, criteriile de selecție și nu se află sub incidența motivelor de excludere. Pentru a fi declarată câștigătoare, orice ofertă trebuie să se conformeze condițiilor cumulative impuse prin documentația de atribuire. Nefondat este și capătul de cerere ultim din contestație, de anulare a întregii licitații. Conform dispozițiilor art. 26 alin. (7) din lege – în cazul admiterii contestației, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire –, anularea unei proceduri reprezintă o măsură extremă, care intervine doar, pe de o parte, în situația când, în derularea procedurii, se constată încălcări ale normelor legale, care lezează principiile ce o guvernează, încălcări iremediabile, iar pe de altă parte când Consiliul sesizat prin contestație stabilește că neregulile înregistrate fac imposibilă continuarea procedurii de atribuire. Așadar, anularea intervine doar în situațiile în care încălcările săvârșite nu pot fi acoperite prin măsuri de remediere. Luând în considerare situația faptică expusă de părți și aspectele cercetate de Consiliu, la acest moment ipoteza anulării nu se suprapune cazului, forul administrativ-jurisdicțional dispunând continuarea procedurii prin continuarea evaluării temeinice a ofertei asocierii contestatoarei. Contestatoarea pretinde, la pct. II din petitele contestației, permiterea accesului, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, la dosarul cauzei în integralitate, în privința ofertei concurente desemnate câștigătoare, capăt de cerere care urmează a fi respins ca nefondat în partea legată de accesul la oferta concurentă. Contestatoarei i-au fost puse la dispoziție de către Consiliu documentele neconfidențiale legate de evaluare. Organul jurisdicțional observă și că societatea ......... SRL nu relevă în contestație existența vreunui refuz din partea autorității de acordare a accesului la informații și nici nu aduce vreo critică specifică și punctuală unei eventuale limitări a accesului ei la documentele ce Pagina 19 din 47

formează oferta concurentă câștigătoare, declarată a fi confidențială. De asemenea, extrem de important în economia cauzei de față, autoarea contestației nu solicită Consiliului dispunerea vreunei măsuri în sarcina instanței pârâte vizavi de un eventual și presupus act nelegal al său de limitare a accesului, încadrabil la art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016: Art. 3. - (1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: a) act al autorității contractante - orice act, orice operațiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire, fără a include achiziția directă care intră sub incidența Legii nr. 554/2004, prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare; Așadar, în contestație, cu toate că dreptul comun și legislația remediilor îi permitea, societatea ......... SRL nu a solicitat Consiliului să dispună nimic în sarcina Curții de Apel ......... pe marginea unei eventuale restricționări pretins nelegale a accesului la documentele dosarului achiziției publice (ofertei câștigătoare), în acord cu art. 2 alin. (1) din același act normativ: Art. 2. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. Principiul disponibilității guvernează și procedura administrativ- jurisdicțională în fața Consiliului [art. 26 alin. (2) partea introductivă din legea remediilor și art. 9 alin. (2) C. proc. civ. - obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților]. În acord cu art. 22 alin. (6) C. proc. civ., „[j]udecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”, prevedere care coroborată cu principiul disponibilității îi interzice Consiliului să oblige autoritatea contractantă la asigurarea accesului contestatoarei la toate documentele ofertei adverse, câtă vreme obiectul contestației nu include un asemenea capăt de cerere. Cererea incidentală de probatoriu nu se confundă cu un capăt de cerere de contestație (obiectul procesual al acesteia) împotriva actelor autorității contractante și are altă natură juridică. Obiectul contestației nu poate fi o cerere de probatoriu în proces, cum este cererea întemeiată pe art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 (nu este declanșat un proces doar cu scopul de a se administra probe în respectivul proces, respectiv pentru a îi fi pus la dispoziție reclamantei dosarul cauzei). De altminteri, contestatoarea nu se poate „judeca” în cadrul procesului cu însuși Consiliul chemat să se pronunțe pe cererea incidentală de probatoriu Pagina 20 din 47

întemeiată pe art. 19 alin. (1), ci cu autoritatea/entitatea contractantă, contestația fiind împotriva unui act considerat vătămător emis de aceasta, nu de Consiliu. Față de solicitarea de acces la documentele dosarului cauzei (diferit de dosarul achiziției publice) din obiectul contestației, Consiliul a invitat la sediul său societatea contestatoare pentru a studia respectivul dosar (exceptând documentele confidențiale ale concurentului) la datele de 23 și 24.04.2025, la care s-a prezentat doamna avocat .................., căreia i-au fost permise consultarea documentelor dorite și obținerea fișierelor electronice neconfidențiale primite de la unitatea achizitoare. Așadar, Consiliul a asigurat reclamantei accesul la piesele dosarului achiziției publice care nu au fost declarate confidențiale de către ofertanți, în speță existând la dosarul cauzei precizarea expresă a asocierii ............... SRL - ............... SRL că documentele DUAE, propunerea tehnică și cea financiară, inclusiv solicitările și răspunsurile de clarificare, au caracter confidențial (declarația detaliată de la pag. 904-908 din propunerea tehnică), pentru a nu îi prejudicia interesele legitime în ceea ce privește secretul comercial și dreptul de proprietate intelectuală, mai cu seamă că serviciile licitate prezintă și o latură intelectuală. Însuși formularul amintit constituie o probă în sine, suficientă pentru a condiționa accesul la informații de acordul celui care l-a emis. A nu se omite că inclusiv societatea reclamantă a atenționat că informațiile din oferta sa sunt confidențiale, toate, inclusiv cele de calificare și răspunsurile de clarificări, iar o derogare în ceea ce privește concurenta sa ar reprezenta tocmai un dublu standard din partea Consiliului. În contextul în care ......... SRL și-a declarat confidențială întreaga ofertă, în bloc, divulgarea informațiilor ce o privesc pe câștigătoare ar constitui un „dublu standard”, inadmisibil și în contradicție cu egalitatea în fața legii, principiu consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Mutatis mutandis în privința ofertanților, „un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.” – Decizia Curții Constituționale nr. 32 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 20 februarie 2018, paragraful 60. După cum a statuat și Curtea Constituțională, se impune ca autoritățile contractante, Consiliul și instanțele de judecată să nu divulge informații care ar putea denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri ulterioare. Există o prezumție generală potrivit căreia accesul la oferte aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale ale ofertanților. Procedura din fața Consiliului nu poate fi transformată într-un mijloc care să aibă drept scop consultarea de către contestator a înscrisurilor din ofertele concurenților, întrucât ar rupe echilibrul și ar crea avantaje concurențiale incorecte. Ține de interesul privat faptul că accesul la documentele Pagina 21 din 47

declarate confidențiale s-ar putea dovedi necesar pentru formularea apărării în cadrul unei acțiuni și nu poate constitui un interes public superior care să justifice divulgarea informațiilor. Aceste aprecieri aparțin Curții în Decizia nr. 610 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.184 din 14 decembrie 2021. Se cuvine a fi punctat că dispozițiile procedurale ale art. 19 din legea remediilor: Art. 19. - (1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți. nu obligă forul administrativ-jurisdicțional să permită accesul părților cauzei la totalitatea documentele dosarului constituit la Consiliu, cererea putând fi admisă sau respinsă, în tot sau în parte, motivat, asemenea oricărei cereri dată în competența sa de soluționare. De asemenea, art. 19 nu stabilește un termen pentru asigurarea accesului, după cum nu interzice nici posibilitatea ca accesul să fie permis după adoptarea deciziei de soluționare a contestației. În plus, părțile nu pot abuza de dispozițiile precitate pentru a forța Consiliul să se antepronunțe asupra contestației prin permiterea accesului chiar la documentele al căror caracter confidențial face obiectul disputei litigioase. De exemplu, prin Decizia nr. 757/C9/569/ 03.04.2023, „[î]ntrucât s-a admis cererea contestatoarei de obligarea a autorității contractante la punerea la dispoziție a ofertelor criticate, cu respectarea celor din motivare și a dispozițiilor legale, nu s-a mai considerat necesară invitarea contestatoarei la studiul dosarului la sediul Consiliului”, așadar cererea de studiu a fost respinsă, acesta nefiind util Consiliului în soluționarea cauzei. În favoarea confidențialității, vin chiar argumentele dezvoltate de ......... SRL în cererea sa de intervenție nr. 24203/14.04.2025. Asemenea contestatoarei, asocierea ............... SRL - ............... SRL și-a protejat oferta, prin confidențializarea ei. Toate ofertele depuse la licitația de față incorporează nu doar detalii tehnice și relații comerciale, ci și un efort de creație intelectuală, de inspirație, de concepție proprie fiecărui autor, iar divulgarea lor în ansamblu ar vătăma grav interesele respectivilor autori, întrucât efortul lor întins pe sute de pagini, pentru care au consumat nu doar muncă intelectuală, ci și timp, va putea fi valorificat prin copiere în viitoarele competiții de către firmele Pagina 22 din 47

concurente, inclusiv în declanșarea de litigii care să le blocheze obținerea de contracte ori în compromiterea încrederii în relațiile comerciale cu furnizorii/subcontractanții. Consiliul nu poate să nu observe că disputele pe marginea accesului cu precădere la ofertele concurente au devenit recurente, ajungând o cutumă solicitarea acestui acces, uneori inclusiv la ofertele clasate pe locuri inferioare solicitantului ori chiar respinse, iar posibila intenție insidioasă de a acumula în baze de date documentele tuturor concurenților pe care „accesatorii” să le fructifice la nevoie în licitații viitoare nu este loială față de primii și denaturează competiția. Așa-zisa „Îndrumare privind analiza confidențialității ofertelor” regăsită pe Internet nu reprezintă nici act normativ și nici măcar act juridic, nefiind asumat prin semnătură de nimeni, neavând niciun antet al vreunui emitent și neavând nici măcar un număr de înregistrare sau măcar menționată o dată la care a fost elaborat. Orice act normativ se semnează de reprezentantul legal al emitentului, se datează și se numerotează. Justificările ofertanților din declarațiile de confidențialitate sunt ele însele probe în dosar, la care se adaugă prezumția de confidențialitate a ofertelor recunoscută în mod judicios de Curtea Constituțională în Decizia nr. 610 din 30 septembrie 2021, antereferită („există o prezumție generală potrivit căreia accesul la oferte aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale ale ofertanților”). În dreptul român, prezumțiile sunt mijloace legale de probă – art. 250 C. proc. civ. („Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.”). Curtea de la Luxemburg a statuat în mod repetat că normele Uniunii în materie de achiziții publice urmăresc în principal asigurarea existenței unei concurențe nedenaturate și că, pentru a atinge acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la procedurile de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri ulterioare de achiziții publice. Întrucât procedurile de achiziții publice se întemeiază pe o relație de încredere între autoritățile contractante și operatorii economici, aceștia din urmă trebuie să poată comunica autorităților contractante respective orice informații utile în cadrul unei astfel de proceduri, fără a se teme că acestea vor comunica terților informații a căror divulgare ar putea fi prejudiciabilă pentru operatorii respectivi (Hotărârea din 17 noiembrie 2022, Antea Polska și alții, C-54/21, EU:C:2022:888, punctul 49, Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctele 34-36, Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Pagina 23 din 47

Baden-Württemberg și SRB, C-584/20 P și C-621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 112, și Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctul 115). Autoritățile sunt, în principiu, obligate, în temeiul principiului protecției secretului comercial, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctul 49 și jurisprudența citată) și care este concretizat printre altele la art. 339 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, să nu dezvăluie concurenților unui operator privat informații confidențiale furnizate de acesta (a se vedea în acest sens Hotărârea din 1 iulie 2008, Chronopost și La Poste/UFEX și alții, C-341/06 P și C-342/06 P, EU:C:2008:375, punctul 109). Respingerea, ca nefondat, a capătului de cerere de acces la oferta concurentă atrage, implicit, respingerea capătului de cerere de repunere în termenul de contestare. Contestatoarea, contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., nu doar că nu a demonstrat în niciun fel restricționarea accesului, dar nici măcar nu s-a preocupat să indice un eventual act al autorității de restricționare nelegală. În marja art. 15 alin. (2) din legea remediilor, părțile au obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile și apărările lor în mod corect și complet, fără a denatura sau omite informațiile care le sunt cunoscute, însă ......... SRL nu a indicat niciun act de refuz nelegal al accesului din partea autorității și nici nu l-a anexat contestației sale. Esențial de observat și de reținut în speță este faptul că, de altminteri, niciunde în cele 20 de pagini ale contestației sale, ......... SRL nu susține măcar că ar fi solicitat organizatoarei licitației să îi permită accesul la dosarul achiziției publice și, cu precădere, la oferta declarată câștigătoare, acces recunoscut în mod expres (cu unele limitări) de art. 217 din legea achizițiilor publice: Art. 217. - [...] (4) Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziției publice are caracter de document public. (5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații

din

cadrul

propunerilor

tehnice,

propunerilor

financiare

și/sau fundamentările/justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire și la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/ justificările de preț/cost care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale. Din documentele primite pe suport electronic de la organizatoare, Consiliul notează că, în realitate, numita ......... SRL nici nu s-a Pagina 24 din 47

preocupat să solicite respectivei organizatoare acordarea accesului la documentele dosarului achiziției publice. Singurii ofertanți care au cerut autorității să le permită accesul la aceste documente au fost ............... SRL și ............... SRL, cărora le-a fost permis accesul la documentele neconfidențiale, sens în care au fost încheiate procesele-verbale nr. 2182/24.03.2025 și nr. 2207/25.03.2025. Din parcurgerea conținutului aceleiași contestații rezultă că este formulată împotriva raportului procedurii nr. 2136/20.03.2025, raport postat pe platforma SEAP la data emiterii lui, dată la care ......... SRL a și fost informată despre rezultatul licitației. Așadar, a luat cunoștință, la respectiva dată, de rezultatul pe care îl atacă, inclusiv despre admiterea și declararea câștigătoare a ofertei asocierii ............... SRL - ............... SRL. Termenul de contestare a rezultatului, calculat potrivit art. 5 alin. (1) și art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, s-a împlinit la 31.03.2025, ora 24 (luni, zi lucrătoare), în interiorul căruia trebuiau ridicate orice critici la adresa evaluării ofertei câștigătoare. Reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație, întrucât, după expirarea termenului legal și după ce a studiat – la 24.04.2025 – dosarele conexate la Consiliu, s-a gândit că este cazul să prezinte motive de criticare a evaluării ofertei câștigătoare. Termenul nu poate curge de la momentul studierii dosarelor cauzelor la Consiliu, pe fondul pasivității anterioare a contestatoarei, care nu a cerut studierea dosarului achiziției publice la autoritatea contractantă în termenul alocat contestării, întrucât s-ar încălca în mod flagrant dispozițiile legale redate mai sus și ar lăsa la discreția oricărui ofertant începerea curgerii termenului (pentru fiecare ar curge un termen diferit, în funcție de când alege să studieze dosarul, inclusiv după mai multe săptămâni sau luni). În speță, cele zece zile statuate la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 sunt instituite tocmai pentru ca persoanele interesate – cum este și ......... SRL – să poată studia dosarul achiziției publice la autoritățile contractante și să își motiveze o eventuală contestație, pe care să o comunice atât forului jurisdicțional, cât și către autoritatea organizatoare. Ține de culpa exclusivă a ......... SRL că nu s-a preocupat să studieze la autoritate dosarul achiziției publice în interiorul celor zece zile pentru sesizarea neregulilor de evaluare a ofertei câștigătoare, pentru a motiva contestația înainte de împlinirea termenului legal. După cum a remarcat și Curtea Constituțională, în Decizia nr. 190 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 3 august 2021: 33. Cerința respectării unor termene pentru invocarea motivelor de contestație este una firească, ea asigurând celeritatea procedurii specifice în materia achizițiilor publice. [...] 36. Așadar, interesul public cere ca aceste proceduri să se desfășoare cu celeritate și să respecte exigențele care decurg din prevederile constituționale. De altfel, măsurile instituite prin Legea nr. 101/2016 sunt justificate prin chiar scopul întregului ansamblu legislativ în Pagina 25 din 47

materia achizițiilor publice. Este vorba despre asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială [art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice], precum și despre asigurarea la nivel național a unor mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispozițiilor legale privind atribuirea contractelor [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 101/2016]. Se are în vedere că finalitatea acestor proceduri de achiziție este strâns legată și de anualitatea și execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul național, cât și din fondurile Uniunii Europene. De asemenea, se ține cont că eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțare produc consecințe ce pot fi asimilate neregulilor și pot fi sancționate de autoritățile competente prin rezilierea contractelor de finanțare, aplicarea unor corecții financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parțială sau totală la plată a cererilor pentru asemenea fonduri, fie că este vorba despre operațiuni anuale, fie despre operațiuni multianuale. Prin urmare, trebuie avut în vedere și interesul național, nu numai cel particular. 37. Toate aceste aspecte concură la realizarea cu transparență a procedurilor, desfășurarea cu celeritate a proceselor în materia achizițiilor publice, atât în scopul evitării tergiversării, cât și pentru realizarea obiectivului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv, totodată avându-se în vedere antrenarea și responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziție publică, cu precădere a participanților la procedură - autoritatea contractantă, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire. Elocventă este și Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 8 decembrie 2020, prin care a fost examinată constituționalitatea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: 19. În ceea ce privește principiul accesului liber la justiție consacrat de Legea fundamentală, acesta implică între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se stipuleze cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată (Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006 [...]), astfel încât să fie reglementată respectarea pentru toate părțile a garanțiilor care caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv cu privire la posibilitatea de a fi contestate deciziile adoptate în procedura administrativ-jurisdicțională, astfel cum a reținut Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea acestor proceduri administrativ- jurisdicționale, condiționată de posibilitatea supunerii controlului judecătoresc. 20. Prin urmare, Curtea constată că, din această perspectivă, în materia achizițiilor publice nu este îngrădit dreptul de acces liber la justiție. Dimpotrivă, sunt prevăzute căi/posibilități alternative de contestare a întregii proceduri atât pe cale judiciară direct în fața instanței de judecată, cât și pe cale administrativ-jurisdicțională. Or, prevederile art. 16 din Legea nr. 101/2016 reglementează o condiție de admisibilitate a unei acțiuni formulate pe cale administrativ-jurisdicțională, respectiv stabilesc faptul că, sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și autorității contractante, dar nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. În acest context, Curtea observă că se preconstituie chiar accesul la instanțele de judecată, respectiv calea de atac împotriva actului administrativ-jurisdicțional - decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. 21. Curtea reiterează faptul că accesul la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție. Stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție, el presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 [...]). Aceste condiționări nu pot fi însă acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanța sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele folosite de legiuitor și scopul urmărit de acesta Pagina 26 din 47

(Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2005 [...]), legiuitorul fiind ținut să aducă anumite limitări orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului (Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 29 ianuarie 2004 [...]; Decizia Curții Constituționale nr. 40 din 29 ianuarie 2004 [....]). 22. Or, aplicând considerentele de principiu în privința stabilirii anumitor condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, nu se poate reține că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiție prin faptul că a instituit cerința comunicării contestației și autorității contractante, care trebuie realizată până la expirarea termenului legal de contestare, atunci când persoana interesată să promoveze o acțiune urmează calea contestației în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, mai ales că este vorba de o procedură administrativ-jurisdicțională facultativă, opțională și alternativă. 23. Mai mult, în această etapă, prin aceste cerințe și condiționări, autoritatea contractantă are tot interesul să cunoască cu maximă celeritate dacă se contestă rezultatele procedurii de atribuire a contractelor, pentru a putea adopta o conduită care să asigure garanția respectării legii și să cunoască, în concret, căile de atac utilizate de autoritatea contractantă, respectiv dacă a ales contestarea pe cale judiciară sau s-a adresat Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, pentru a se evita folosirea concomitentă a acestora, întrucât legea permite numai folosirea alternativă (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 701 din 27 noiembrie 2014 [...]). De asemenea, interesul public cere ca aceste proceduri să se desfășoare cu celeritate și să respecte exigențele care decurg din prevederile constituționale. De altfel, măsurile instituite prin Legea nr. 101/2016 sunt justificate prin chiar scopul întregului ansamblu legislativ în materia achizițiilor publice, respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială [art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice], precum și asigurarea la nivel național a unor mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispozițiilor legale privind atribuirea contractelor [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 101/2016], avându-se în vedere că finalitatea acestor proceduri de achiziție este strâns legată și de anualitatea și execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul național, cât și din fondurile Uniunii Europene, mai ales că eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțare produc consecințe ce pot fi asimilate neregulilor și pot fi sancționate de autoritățile competente prin rezilierea contractelor de finanțare, aplicarea unor corecții financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parțială sau totală la plată a cererilor pentru asemenea fonduri, fie că este vorba despre operațiuni anuale sau despre operațiuni multianuale. Prin urmare, trebuie avut în vedere și interesul național, nu numai cel particular. Legea nr. 101/2016 nu prevede decalarea termenelor de contestare pe care le reglementează ori repunerea în termen în ipoteza în care un ofertant rămâne în pasivitate după primirea comunicării rezultatului procedurii, nepreocupându-se măcar să consulte dosarul achiziției publice la autoritatea contractantă pentru identificarea motivelor și a mijloacelor de probă. După cum judicios a remarcat în punctul de vedere nr. 2511/ 03.04.2025 ........., repunerea în termen presupune că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, întârziere nicidecum imputabilă părții care o solicită, cum se întâmplă în cauza pendinte. Altfel spus, contestatoarea ......... SRL nu este îndreptățită să obțină repunerea în termenul de contestare din cauză că nu a cerut autorității să îi permită consultarea actelor de derulare a licitației, omisiune imputabilă strict contestatoarei, motiv suplimentar pentru respingerea, ca nefondat, a capătului de cerere de repunere în termenul de contestare. Pagina 27 din 47

Art. 186 C. proc. civ. dispune în acest sens: Art. 186 - (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen. De altminteri, orice critici și capete de cerere noi cuprinse în notele scrise nr. 26873/25.04.2025 sau în alte documente ulterioare termenului de contestare sunt supuse inadmisibilității, prin prisma art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care dispune expres că este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia. În Decizia sa nr. 190 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 3 august 2021, Curtea Constituțională a evidențiat că „nu se poate reține că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiție prin faptul că a instituit interdicția formulării unor noi motive de contestare și/sau a formulării unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia, precum și a altor motive în plângerea formulată împotriva actelor autorității contractante în afară de cele cuprinse în contestația adresată Consiliului [...]. Cerința respectării unor termene pentru invocarea motivelor de contestație este una firească, ea asigurând celeritatea procedurii specifice în materia achizițiilor publice. [...] Toate aceste aspecte concură la realizarea cu transparență a procedurilor, desfășurarea cu celeritate a proceselor în materia achizițiilor publice, atât în scopul evitării tergiversării, cât și pentru realizarea obiectivului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv, totodată avându-se în vedere antrenarea și responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziție publică, cu precădere a participanților la procedură – autoritatea contractantă, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire.” Se constată și primirea cererii de intervenție voluntară nr. 24149/14.04.2025, aparținând asocierii ............... SRL - ............... SRL, la analiza condițiilor de formulare a căreia, în raport cu prevederile în vigoare ale art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, se observă admisibilitatea ei în principiu: (3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației. Pagina 28 din 47

(4) Cererea de intervenție se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia. Fiecare dintre membrii asocierii are calitatea de ofertant asociat câștigător la procedura de atribuire, are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină, prin promovarea cererii, constând în menținerea poziției de asociere câștigătoare, motiv pentru care, în conformitate cu art. 65 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul încuviințează în principiu cererea de intervenție, formulată în interiorul termenului de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației ......... SRL (01.04.2025). Interesul intervenientei de a își păstra poziția și de a semna contractul care i-a fost atribuit este unul legitim, născut, personal și actual (condiții enumerate la art. 33 C. proc. civ.). Din parcurgerea cuprinsului cererii intervenientei, se vădește că este în sensul sprijinirii poziției autorității contractante, fără nicio pretenție diferită de a acesteia (respingerea contestației), cu privire la actele atacate în prezenta procedură administrativ-jurisdicțională, situație în care Consiliul stabilește că cererea este intervenție voluntară accesorie în favoarea autorității contractante. Față de cele reținute cu prilejul examinării contestației ......... SRL, Consiliul apreciază nefondată respectiva cerere de intervenție asocierii câștigătoare, motiv pentru care o va respinge ca atare. În termenul legal, a formulat contestație și asocierea ............... SRL - ............... SRL (dosar nr. 1095/2025), care ridică obiecții față de evaluarea ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL (potrivit notelor scrise înregistrate la Consiliu cu nr. 23233/09.04.2025). Excepția tardivității contestației, ridicată de autoritate, nu se verifică, întrucât contestația a fost expediată atât Consiliului, cât și instanței organizatoare, prin e-mail (office@cnsc.ro și .........), la data de 31.03.2025, în interiorul celor zece zile pe care le prescrie legea remediilor, prin art. 8 alin. (1) lit. a), calculate potrivit art. 5. Înainte de a intra în cercetarea fondului aspectelor sesizate de reclamantă, în contextul invocării de către intervenienta ......... SRL a excepției lipsei calității procesuale de folosință a asocierii contestatoare, raportat la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și la art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul este ținut să analizeze cu precădere excepția, dat fiind că validitatea contestației depinde de soluționarea ei. Însă, la ordine, anterioară analizării excepției care tinde la respingerea incipientă a contestației, este necesară determinarea admisibilității în principiu a cererii în cuprinsul căreia a fost invocată, respectiv a cererii de intervenție depusă de ......... SRL. Astfel fiind, Consiliul ia act că această societate are calitatea de ofertantă în asociere ce urmărește să devină câștigătoare la procedura de atribuire, are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea cererii, constând în scopul evocat, motiv pentru care, în Pagina 29 din 47

conformitate cu art. 65 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul încuviințează în principiu cererea de intervenție. Din parcurgerea cuprinsului acestei cereri, se vădește că ea este de sprijinire a întâmpinării autorității contractante, fără nicio pretenție proprie cu privire la actele atacate în prezenta procedură administrativ-jurisdicțională, situație în care Consiliul stabilește că cererea este de intervenție voluntară accesorie, în favoarea autorității. Ea se circumscrie art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, în sensul că a fost formulată în termenul de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației asocierii ............... SRL - ............... SRL (01.04.2025), calculat conform art. 5 din Legea nr. 101/2016. De asemenea, cererea a fost comunicată, prin mijloace electronice, nu doar Consiliului, ci și autorității și contestatoarei (ultimei, la adresele .............. și .................................ro). Se poate trece la cercetarea excepției lipsei calității procesuale de folosință a asocierii contestatoare, ridicată de intervenientă, față de care forul jurisdicțional stabilește caracterul neîntemeiat, întrucât contestația nu este formulată de o asociere în participațiune, în temeiul art. 1949 C. civ., ci de o asociere temporară de persoane juridice în vederea depunerii unei oferte la licitație. Art. 54 alin. (1) din legea achizițiilor publice – „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici care participă în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie o anumită formă juridică pentru depunerea unei oferte ori a unei solicitări de participare.” Aceeași lege califică drept operator economic „orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii [...]”, iar asocierea în discuție poate fi calificată drept operator economic, indiferent dacă nu are personalitate juridică. La rândul ei, legea remediilor prevede: Art. 2. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de prezenta lege. iar dacă oricare dintre membrii asocierii ofertante este îndrituit de lege să depună contestație, cu atât mai mult asocierea însăși este îndrituită, ceea ce înseamnă că este vădit nefondată excepția ridicată de intervenienta ......... SRL. Directiva 89/665 nu se opune ca, în conformitate cu dreptul național, contestația să poată fi formulată în nume propriu de către un singur membru al asocierii ofertante, după cum nu se opune nici ca, în Pagina 30 din 47

conformitate cu dreptul național, contestația să poată fi formulată doar de către toți membrii asocierii ofertante, în calitate de asociați sau în nume propriu – Ordonanța din 4 octombrie 2007, Consorzio Elisoccorso San Raffaele, C-492/06, EU:C:2007:583. În Hotărârea din 8 septembrie 2005, Espace Trianon și Sofibail, C-129/ 04, EU:C:2005:521, Curtea a interpretat art. 1 din Directiva 89/665 având în vedere o situație în care ordinea juridică internă impunea ca o acțiune în anulare a unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice să fie formulată de toți membrii unei asociații temporare ofertante. Având în vedere o situație precum cea vizată de întrebările preliminare care îi erau adresate, Curtea a arătat că: - o asociație temporară putea fi considerată o persoană interesată de obținerea unui contract de achiziție publică în sensul art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665 din momentul în care, prin prezentarea unei oferte pentru contractul de achiziție publică, aceasta și-a demonstrat interesul pentru obținerea acestuia și că - nimic nu s-a opus, în cauza din acțiunea principală, ca toți membrii asociației temporare să formuleze împreună, în calitatea acestora de asociați sau în nume propriu, o acțiune în anulare a deciziilor în litigiu. Separat de toate acestea, calitatea de lider al asocierii a ............... SRL nu se confundă cu o calitate de reprezentat procesual al asocierii, fiind lipsit de relevanță aspectul că un membru este sau nu lider, relevant în litigiu fiind doar dacă este sau nu reprezentant procesual al asocierii. Prin urmare, divagația pe care o încearcă autoarea concluziilor scrise nr. 26847/25.04.2025 nu influențează realitatea formulării contestației de către asociere, nu de către lider. Față de solicitarea de acces la documentele dosarului cauzei (diferit de dosarul achiziției publice) din „chestiunile preliminare” ale contestației, prin adresa nr. 25773/1089/1095-C4/22.04.2025, Consiliul a invitat la sediul său asocierea contestatoare pentru a studia și copia documentele și fișierele electronice din respectivul dosar (exceptându-le pe cele confidențiale), sens în care s-a prezentat domnul ................., cu împuternicire, căruia i-au fost permise consultarea documentelor dorite și obținerea fișierelor electronice neconfidențiale primite de la autoritatea achizitoare. Așadar, Consiliul a asigurat reclamantei accesul la documentele dosarului achiziției publice care nu au fost declarate Pagina 31 din 47

confidențiale de către ofertanții concurenți, în speță existând la dosarul cauzei nu doar declarațiile de confidențialitate ale asocierilor, ci și opoziția fermă a intervenientei ......... SRL, din cererea sa nr. 24203/14.04.2025, prin care se explică în detaliu caracterul confidențial al propunerilor tehnică și financiară, precum și al eventualelor solicitări și răspunsuri de clarificare, plus al documentelor privind personalul, pentru a nu le prejudicia interesele legitime în ceea ce privește secretul comercial, dreptul de proprietate intelectuală, experiența și datele personale ale angajaților. Așadar, caracterul se extinde și față de clarificări. Însuși formularul amintit constituie o probă în sine, suficientă pentru a condiționa accesul la informații de acordul celui care l-a emis, mai cu seamă că este dublat de prezumția de confidențialitate a ofertelor recunoscută de Curtea Constituțională în Decizia nr. 610 din 30 septembrie 2021, precitată. Informațiile ce ar putea fi calificate drept secrete de afaceri sunt, cu titlu de exemplu preluat din Instrucțiunile privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenței, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 438/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 21 iulie 2016: informații tehnice și/sau financiare legate de know-how-ul unei întreprinderi, metode de evaluare a costurilor, procese și secrete de producție, surse de aprovizionare, cantități produse și vândute, cote de piață, liste de clienți și distribuitori, planuri de marketing, structura costurilor și a prețurilor, strategia de vânzări. Este indeniabil că garanția confidențialității trebuie aplicată și în cazul în care obiectul licitației prezintă o componentă intelectuală, specifică serviciilor de consultanță specializată, cum se întâmplă în speță, ansamblul ofertelor reflectând o concepție de autor proprie fiecărui ofertant. Confidențialitatea este susținută și prin argumentele aduse pe calea intervenției, tocmai pentru a întări protecția dată de acest caracter, astfel cum chiar reclamanta a insistat în păstrarea confidențialității ofertei sale prin declarația din ofertă. Nici principiul transparenței nu îndrituiește autoritatea achizitoare să divulge elementele tehnice și financiare concrete ale conceptului confidențial propus de concurenți. Potrivit Hotărârii din 17 noiembrie 2022, ............... și alții, C- 54/21, EU:C:2022:888, art. 18 alin. (1), art. 21 alin. (1) și art. 55 alin. (3) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă trebuie, pentru a stabili dacă va refuza, unui ofertant a cărui ofertă a fost respinsă, accesul la informațiile pe care ceilalți ofertanți le-au prezentat în legătură cu experiența lor relevantă și cu referințele referitoare la aceasta, în legătură cu identitatea și calificările Pagina 32 din 47

profesionale ale persoanelor propuse pentru executarea contractului și ale subcontractanților și în legătură cu concepția proiectelor a căror realizare este preconizată în cadrul contractului de achiziții și cu modul de executare a acestuia, să aprecieze dacă aceste informații au o valoare comercială care nu se limitează la contractul de achiziții publice în cauză, divulgarea lor fiind de natură să aducă atingere unor interese comerciale legitime sau concurenței loiale. De protecția confidențialității se bucură și datele cu caracter personal din oferte, inclusiv informațiile legate de salarizarea personalului ofertanților. Potrivit Codului muncii, angajatorului îi revine obligația de a asigura confidențialitatea salariului și a datelor cu caracter personal ale salariaților. Unele informații furnizate de operatorii economici autorităților se circumscriu domeniului vieții private, protejat în fața terților. Operatorii pot fi descurajați să oferteze, dacă nu le este asigurată confidențialitatea documentelor. Conform jurisprudenței, atât a Curții de Justiție a Uniunii Europene (a se vedea, cu titlu de exemplu, hotărârile din 22 octombrie 2002, Roquette Frères, C-94/00, EU:C:2002:603, punctul 29, și din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctul 48), cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 16 aprilie 2002, Société Colas Est și alții împotriva Franței, nr. 37971/97, punctul 41, Hotărârea din 28 aprilie 2005, Buck împotriva Germaniei, nr. 41604/98, punctul 31, Hotărârea din 27 septembrie 2005, Petri Sallinen și alții împotriva Finlandei, nr. 50882/99, punctul 70, Hotărârea din 14 martie 2013, Bernh Larsen Holdings AS și alții împotriva Norvegiei, nr. 24117/08, punctul 104, Hotărârea din 18 aprilie 2013, Saint-Paul Luxembourg SA împotriva Luxemburgului, nr. 26419/10, punctul 37, precum și Hotărârea din 15 iulie 2003, Ernst și alții împotriva Belgiei, nr. 33400/96, punctul 109), noțiunea de viață privată trebuie interpretată ca incluzând și activitățile profesionale sau comerciale ale persoanelor juridice. În consecință, art. 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privesc și persoanele juridice. Și autoritățile contractante sunt obligate, în temeiul principiului protecției secretului comercial, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii (a se vedea Hotărârea din 24 iunie 1986, AKZO Chemie și AKZO Chemie UK/Comisia, 53/85, Rec., p. 1965, punctul 28, Hotărârea din 19 mai 1994, SEP/Comisia, C-36/92 P, Rec., p. I-1911, Pagina 33 din 47

punctul 37, precum și Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C-450/06, EU:C:2008:91, punctul 49) să nu dezvăluie concurenților unui operator privat informații confidențiale furnizate de acesta (a se vedea în acest sens Hotărârea din 1 iulie 2008, Chronopost și La Poste/UFEX și alții, C-341/06 P și C-342/06 P, EU:C:2008:375, punctul 109). Raționamentul este reluat, recent, în Hotărârile din 4 octombrie 2024, Aeris Invest/Comisia și SRB, C-535/22 P, EU:C:2024:819, punctul 117, și García Fernández și alții/Comisia și SRB, C-541/22 P, EU:C:2024:820, punctul 114. Mai trebuie adăugat că protecția reieșită din cadrul normativ expus privește informațiile sensibile provenind de la ofertanți, nicidecum informațiile emanate de la sau actele întocmite de autoritățile contractante. Cu alte cuvinte, ca regulă, cele din urmă nu se bucură de protecția confidențialității. De bună seamă, dacă redau informații din cadrul ofertelor, restricționarea accesului la ele sub pretextul caracterului confidențial poate fi justificată cu atât mai mult de autoritatea care le-a preluat în propriile acte. Cum procesul-verbal nr. 2207/25.03.2025 dovedește că asocierii ............... SRL - ............... SRL SRL i-au fost puse la dispoziție acte de evaluare a ofertelor concurente și cum asocierea nu a fost în stare să probeze că aceste acte primite de la autoritate sunt incomplete ori insuficiente și în ce fel o vatămă pretinsul refuz nelegal, solicitarea de obligare a autorității la acordarea accesului la alte documente va fi respinsă, ca nefondată. Recapitulând și concluzionând, cu luarea în considerare inclusiv a celor reținute la pag. 20-25 (mutatis mutandis), pe fondul în care contestatoarea nu a produs argumente concrete și probe în sensul nelegalității procesului-verbal nr. 2207/25.03.2025, precum și al confidențialității temeinic argumentate a ofertelor concurente, inclusiv a ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL (în continuare, asocierea ...............), vor fi respinse, ca nefondate, capătul de cerere de permitere a accesului la integralitatea documentelor ce compun dosarului achiziției publice și cel subiacent „de repunere în termenul de completare și suplimentare a motivelor de contestare”. Contestatoare se plânge de evaluarea ofertei asocierii ..............., pe care o consideră inacceptabilă, neîndeplinind cerința de calificare privind experiența similară, cerință care în anunțul de participare are următoarea redactare: Cerința 1 - Experienta similară Pagina 34 din 47

Ofertanții trebuie sa dovedească faptul ca in ultimii 3 ani împliniți la data limita de depunere a ofertelor a dus la bun sfârșit in conformitate cu normele profesionale in domeniu, servicii similare sau de o complexitate comparabilă sau superioară celor ce fac obiectul prezentului contract, în cadrul unui contract sau a maxim 3 contracte în valoare cumulata de minim 9.000.000 lei fără TVA. Cel puțin unul din contractele prezentate pentru demonstrarea indeplinirii cerinței privind experiența similară trebuie să vizeze servicii de supervizare construcții Categoria de importanța ”B – deosebită”. Prin construcții categoria de importanța B se înțelege constructii de importanta ”deosebita” care include constructii avand functiuni importante pentru societate si mediu precum porturi, aeroporturi; cladiri socio-culturale cu aglomerari mari de oameni; statii de emisie radio si televiziune; monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive, biblioteci nationale; sedii ale inspectoratelor de politie, pompieri, salvare sau alte imobile/clădiri similare. NOTE: 1. Prin sintagma ”dus la bun sfârșit” se înțelege: Servicii recepționate parțial, cu condiția ca specificul activităților ce reprezintă experiența similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent sau, în cazul contractelor cu plata pe baza de fișe de pontaj, serviciile parțiale să fie recepționate în baza rapoartelor de activitate aprobate de beneficiar; SAU - Servicii receptionate la sfarsitul prestarii, sfarsitul prestarii nepresupunand expirarea perioadei de garantie. Referitor la contractul pentru obiectivul „Posta Italiana”, asociatul ............... a menționat în DUAE: Descriere: Rabilitarea a clădirii numită corp A și parțial a clădirii numită corp B de la șantierul Via Galileo Ferraris deținut de ............... din Napoli. Intervenții incluse în acest contract: • Construcția noului Centru de Distribuție Poștală din Napoli Matteotti, Napoli de Sud, Napoli Barra mai multe spații destinate depozite și City Logistics (parter) • Construcția noii filiale SDA Napoli (parter) • Construcția noului șantier direcțional pentru uz birou (etaj primul) • Amenajarea pieței exterioare care deservește accesele, del staționarea vehiculelor și fluxurile logistice • Restructurarea Centrului de Mecanizare Poștal existent Numărul contractului: 4490002797 Data contractului : 11.07.2019 Document de recepție : 10-13943 Data document de receptie: 27.12.2021 Perioada prestarii serviciilor: 07/2019 – 12/2021 Valoarea serviciilor de supervizare: 2.143.468,24 RON fara TVA din care valoarea care revine catre 3TI este 100% Tipul lucrarilor: costructie noua si reabilitare cladiri civile Tipul servicilor: servicii de supraveghere (dirigenție de șantier) Ponderea activităților în cadrul contractului (% din total contract):100 Valoare: 2.143.468,24 Moneda: RON Data inceput: 11/07/2019 Data sfarsit: 31/12/2021 Beneficiari: ............... Valoare: 2143468,24 Moneda: RON Data inceput: 11/07/2019 Data sfarsit: 31/12/2021 Beneficiari: ............... Prin adresa nr. 9508/10.12.2024, autoritatea a cerut clarificări, la care a primit răspunsul nr. 193/12.12.2024, după cum urmează: Pagina 35 din 47

Ulterior, au fost cerute noi clarificări, iar asocierea a prezentat mai multe documente, între care un certificat de prestare servicii emis de ............... SpA, din cuprinsul cărora nu reiese în mod indubitabil că serviciile prestate la cele două corpuri de clădire au vizat servicii de supervizare construcții categoria de importanță „B – deosebită”, cum a fost solicitat în documentație. Mai mult, obiectivele generale ale contractului excedează serviciile de supervizare: 1. Proiectarea arhitecturală, civilă și edilitară, structurală și instalațiile la nivel de: ...............area/identificarea soluției tehnice, fezabilitatea tehnico-economică (preliminară), finală și executivă (Decretul Legislativ n. 50/2016), precum și verificarea executivă a elementelor existente) 2. Coordonarea Securității în faza de Proiectare (Decretul Legislativ 81/2008) 3. Coordonarea Securității în faza de Execuție (Decretul Legislativ 81/2008) 4. Coordonarea Lucrărilor: (art. 16 din Decretul Legislativ 81/08, art. 111 din Decretul Legislativ din 18 aprilie 2016 nr. 50, Ghiduri operative ale noului Cod al Achizițiilor Publice 50/16 emise de ANAC), context în care comisia evaluatorie nu putea lua în calcul întreaga sumă declarată de ofertant. Proiectarea nu constituie servicii de supervizare, iar „coordonarea securității” nu apare definită nicăieri, ce înseamnă, în concret. Elocvent este și răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 8513/07.11.2024, postat de autoritate în SEAP, în care aceasta atenționează că: „Nu vor fi luate în considerare contracte de proiectare aferente contractelor de lucrări (proiectare și execuție sau execuție), deoarece acestea nu sunt considerate similare obiectului prezentului contract.” Așadar, autoritatea era ținută să excludă partea de proiectare (cel puțin). Procesul-verbal nr. 1684/05.03.2025 nu este convingător pentru Consiliu, deoarece nu probează în ce au constat serviciile de supervizare, cuantumul lor valoric limitat la cele relevante, la ce construcții au fost ele Pagina 36 din 47

prestate, cum se încadrează respectivele construcții în categoria de importanță „B – deosebită”, cu probe concludente, nu simple afirmații. Însăși descrierea din DUAE este de natură să nască îndoieli, în sensul că supervizarea nu a fost prestată doar la construcții de importanță B: Intervenții incluse în acest contract: • Construcția noului Centru de Distribuție Poștală din Napoli Matteotti, Napoli de Sud, Napoli Barra mai multe spații destinate depozite și City Logistics (parter) • Construcția noii filiale SDA Napoli (parter) • Construcția noului șantier direcțional pentru uz birou (etaj primul) • Amenajarea pieței exterioare care deservește accesele, del staționarea vehiculelor și fluxurile logistice • Restructurarea Centrului de Mecanizare Poștal existent. Obligația de diligență a autorității îi impune examinarea, cu atenție și cu imparțialitate, a tuturor elementelor pertinente ale cauzei, pentru a înlătura îndoielile și pentru a clarifica situația – în acest sens, mutatis mutandis, este Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 28 februarie 2018, Vakakis kai Synergates/ Comisia, T-292/15, EU:T:2018:103. Autoritatea nu poate să accepte oferta ori să semneze contractul dacă are sau ar trebui să aibă în mod rezonabil motive să considere că respectiva ofertă nu este conformă (Hotărârea din 29 octombrie 2015, Vanbreda Risk & Benefits/Comisia, T-199/14, EU:T:2015:820). Totodată, autoritatea nu are posibilitatea de a negocia cu ofertanții ofertele neconforme cerințelor obligatorii. Admiterea ofertelor neconforme spre a fi negociate ar lipsi de utilitate stabilirea cerințelor obligatorii (Hotărârea din 5 decembrie 2013, Nordecon și Ramboll Eesti, C-561/12, EU:C:2013:793). Este esențial ca autoritatea să fie în măsură să se asigure cu precizie asupra conținutului ofertei și în special cu privire la conformitatea acesteia cu documentația de atribuire (Hotărârea din 13 septembrie 2011, Dredging International și Ondernemingen Jan de Nul/EMSA, T-8/09, EU:T:2011:461, și Hotărârea din 10 decembrie 2009, Antwerpse Bouwwerken/Comisia, T-195/08, EU:T:2009:491). Criteriul privind conformitatea ofertei este absolut. Dacă oferta nu respectă documentația de atribuire, ea trebuie respinsă (Hotărârea din 25 februarie 2003, Renco/Consiliul, T-4/01, EU:T:2003:37, Hotărârea din 25 februarie 2003, Strabag Benelux/Consiliul, T-183/00, EU:T:2003:36, Hotărârea din 25 februarie 2003, Renco/Consiliul, T-4/01, EU:T:2003:37, și, în special, Hotărârea din 28 februarie 2018, MA.T.I. SUD și Duemme SGR, C-523/16 și C- 536/16, EU:C:2018:122). Din

parcurgerea

solicitărilor

adresate

de

autoritate asocierii ..............., Consiliul constată că acestea nu au avut ca obiect neclaritățile reținute mai sus, deși autorității îi revenea obligația de a depăși orice îndoială rezonabilă, respectiv de a se edifica în mod precis asupra experienței similare de care se prevalează asocierea. În contrast cu acribia dovedită în privința verificării cifrelor de afaceri, ........., prin Pagina 37 din 47

comisia responsabilă, nu a fost deopotrivă de vigilentă și nu s-a preocupat în mod diligent de verificarea experienței similare specifice. Totodată, trebuie reținut că statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să se conformeze principiului respectării dreptului la apărare, care, în calitate de principiu fundamental al dreptului Uniunii din care face parte integrantă dreptul de a fi ascultat în orice procedură, își găsește aplicarea în cazul în care administrația intenționează să adopte împotriva unei persoane un act cauzator de prejudicii, precum o decizie de excludere dintr-o procedură de atribuire (Hotărârea din 14 ianuarie 2021, RTS infra și Aannemingsbedrijf Norré-Behaegel, C-387/19, EU:C:2021:13). În sensul că statele membre ale Uniunii și, în special, autoritățile contractante trebuie să respecte nu numai principiile aplicabile achizițiilor enunțate la articolul 18 din Directiva 2014/24, printre care figurează în special principiile egalității de tratament, transparenței și proporționalității, ci și principiul respectării dreptului la apărare, care, în calitate de principiu fundamental al dreptului Uniunii din care face parte integrantă dreptul de a fi ascultat în orice procedură, își găsește aplicarea în cazul în care administrația intenționează să adopte împotriva unei persoane un act cauzator de prejudicii, precum o decizie de excludere adoptată în cadrul unei proceduri de achiziție, sunt și Hotărârea din 20 decembrie 2017, Prequ’ Italia, C-276/16, EU:C:2017:1010, punctele 45 și 46, și Hotărârea din 3 iulie 2014, Kamino International Logistics și Datema Hellmann Worldwide Logistics, C-129/13 și C-130/13, EU:C:2014:2041, punctul 28, precum și jurisprudența acolo citată, concluzii incidente și în speța de față. Așadar, în temeiul dreptului la apărare, care își găsește aplicarea atunci când administrația își propune să adopte față de o persoană un act care îi cauzează un prejudiciu, destinatarilor deciziilor care le afectează în mod sensibil interesele trebuie să li se dea posibilitatea de a-și face cunoscut în mod util punctul de vedere cu privire la elementele pe care administrația intenționează să își întemeieze decizia (a se vedea în acest sens, de exemplu, Hotărârea din 22 septembrie 2022, Országos Idegenrendészeti Főigazgatóság și alții, C-159/21, EU:C.2022:708, punctul 45, Hotărârea din 16 octombrie 2019, Glencore Agriculture Hungary, C-189/18, EU:C:2019:861, punctul 39, și Hotărârea din 3 iunie 2021, Jumbocarry Trading, C-39/20, EU:C:2021:435, punctul 31). În speță, nu poate fi validată concluzia autorității în sensul că asocierea ............... este acceptabilă din perspectiva îndeplinirii cerinței experienței similare ori că răspunsurile sunt concludente în aceeași privință, câtă vreme din solicitările de clarificări adresate nu reiese răspunsul la deficiențele sesizate mai sus de Consiliu legate de documentele de justificare a experienței similare și nici informațiile/ documentele punctuale de clarificare necesare. Pagina 38 din 47

Incertitudinea este valabilă și față de cele două contracte de care s- a prevalat ............... SRL în propriu DUAE: Descriere: Contract MC 35/12.05.2019 - Servicii de management de proiect. si dirigentie de santier. Beneficiar: Belvedere Residences UTR 3 SRL, ........., str. Pitar Mos, nr. 6, et. 1, sector 1. lnvestitia se refera la construirea Ansamblului Rezidential Belvedere cu functiune mixta format din blocurile 5-8, 2S+P+ lOE si tronsoanele G4 partial si G5, G6, G7 S+P+2E- realizata pe terenul inregistrat in Cartea Funciara a sectorului 2, ........., sub nr. 238015, UTR III ce este situat în intravilanul Municipiului ........., sector 2, str. Fabrica de Glucoza, nr. 6-8, cu o suprafata desfasurata construita totala de 63.608 mp. Cele 2 subsoluri sunt cu destinatie parcari subterane. Categorie de importanta C. Servicii prestate: Management de proiec/Consultanta/, Dirigentie de santier; Supervizare/Coordonare lucrari. Contractant unic. Recomandare Beneficiar, Contract finalizat. Valoare contract 1.100.245,61 Euro fara TVA echivalent RON 5.350.589,60 lei fara TVA Valoare: 5350589,6 Moneda: RON Data inceput: 12/05/2019 Data sfarsit: 30/06/2022 Beneficiari: ............... SRL Descriere: Contract MC63/02.12.2021 LAKEFIELD – faza 1 cu functiune mixta forma dintr-un bloc 2S+P+M+10E cu o suprafata construita de cca. 17.000 mp – ce urmeaza a se realiza pe terenul situat in Municipiului ........., sector 1, sos. Gh. Ionescu Sisesti, 455-465, inclusiv parcare, spatii verzi, drumuri, utilitati. Beneficiar: ............... SRL, str. Biharia nr. 66, sector 1, .......... Categoria de importanta C Servicii prestate: Management de proiect/Consultanta/, Dirigentie de santier; Supervizare/Coordonare lucrari. Contractant unic. Recomandare Beneficiar, Contract finalizat partial. Valoare contract 527.800,00 Euro fara TVA echivalent RON 2.611.421,20 lei fara TVA Valoare: 2611421,2 Moneda: RON Data inceput: 02/12/2021 Data sfarsit: 31/05/2024 Beneficiari: ............... SR ambele contracte referitoare la construcții de importanță categoria C, deci care nu puteau fi socotite ca fiind relevante sub aspectul categoriei impuse în anunțul de participare. În schimb, sunt nefondate criticile vizând perioadele de executare a serviciilor. Data de începere a executării nu este determinantă, ci perioada de desfășurare a lor, urmată de recepția la terminare, despre care contestatoarea nu amintește nimic. Art. 13 din Instrucțiunea președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu Pagina 39 din 47

completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale cuprinde și nota: Decalarea termenului-limită stabilit pentru depunerea candidaturilor/ofertelor și stabilirea astfel a unei noi date nu pot conduce în mod automat la respingerea unui candidat/ofertant pe motiv că experiența lui similară este situată în afara perioadei de 3/5 ani raportate la noua dată-limită de depunere a candidaturilor/ofertelor, atât timp cât acesta, la data inițial stabilită în anunțul de participare/de participare simplificat, îndeplinea cerința astfel cum a fost aceasta solicitată. iar la alin. (3) al aceluiași articol se prevede: (3) În cazul contractelor de servicii/lucrări, comisia de evaluare are obligația ca, odată ce a fost prezentat documentul care ...............ă recepționarea respectivelor servicii/lucrări în perioada de referință, să ia în calcul toată valoarea/cantitatea care face obiectul respectivului document, în condițiile în care acestea sunt integrate într-un livrabil/obiect de construcție cu funcționalitate independentă, fără a se elimina din calcul, în mod artificial, valori/cantități de servicii/lucrări aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în intervalul de timp urmărit. însemnând că în mod corect a luat în considerare comisia perioada serviciilor, recepția lor având loc în interiorul celor trei ani. Pot fi luate ca reper orientativ, mutatis mutandis, dispozițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată: Art. 37. – (2) Lucrările de construcții autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizație și dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepției la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcții autorizate, inclusiv în situația realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire. - Recepția lucrărilor Recepția lucrărilor constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic și cu detaliile de execuție. Recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și de instalații se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervenții în timp asupra construcțiilor existente, conform legii. Recepția lucrărilor de construcții se realizează în două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, după cum urmează: – recepția la terminarea lucrărilor; – recepția finală. În ambianța exprimării autorității din anunțul de participare, ducerea la bun sfârșit presupune operațiunea de recepționare a serviciilor tratate ca un tot unitar (nu pe obiecte separate de investiție), inclusiv a celor care s-au „întins” în afara perioadei de trei ani. Posibil și din această cauză, prin prisma art. 166 alin. (1) lit. e) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz,

neîndeplinirea

obligațiilor

contractuale

de

către contractant/contractant asociat și, dacă este cazul, la eventualele prejudicii în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și, suplimentar, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor, întocmit la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor în cauză. Pagina 40 din 47

Prin urmare și recapitulând, ........., prin comisia de evaluare desemnată, avea obligația legală să reclarifice cu asocierea aspectele concrete (nu de ordin general) identificate în privința experienței similare, anterior considerării admisibilității sau inadmisibilității ofertei. Autoritatea are obligația să asigure ofertanților toate condițiile pentru ca aceștia să își poată justifica și proba calificarea și fundamentarea ofertei. Desigur, accentul trebuie pus nu pe respingerea ofertei cu orice preț, pentru a exclude din competiție ofertanții, ci pe clarificarea ei în sensul dorit și necesar evaluării corespunzătoare a ofertei. Noua clarificare este necesară pentru ca autoritatea să nu fie nevoită să deducă ea însăși elementele ofertei, pe baza unor informații insuficiente. Evident, noua corespondență de clarificare nu exclude posibilitatea ca, într-adevăr, oferta să fie inacceptabilă din cauza neprobării experienței similare specifice, însă acest caracter trebuie să rezulte indubitabil din actele aflate la dosarul achiziției publice, nu din deducții ale comisiei bazate pe un răspuns nerelevant tocmai din cauza unor solicitări insuficiente ale comisiei înseși. Comisia de evaluare trebuie să respecte obligația de rezultat care îi este trasată de art. 134 alin. (4) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016: (4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. Față de ansamblul considerentelor expuse în paginile de mai sus, se constată că evaluarea ofertei asocierii ............... s-a bazat pe informații insuficiente la dispoziția comisiei, ceea ce conduce la nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, situație în care critica societății contestatoare privind nelegalitatea admiterii ofertei apare a fi fondată, cel puțin în legătură cu verificarea îndeplinirii cerinței experienței similare. Critica de la pct. 1.4 din contestație apare a fi neîntemeiată: 1.4. OFERTANTUL NU RESPECTĂ DURATA MINIMĂ IMPUSĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA SERVICIILOR Potrivit datelor din această ofertă, Full time pentru durata contractului înseamnă 749 de zile lucrătoare aferente perioadei 15.09.2024 – 15.09.2027 = 36 de luni durata contractual conform CS. Cerința „minima” din CS era 690 de zile lucrătoare, respectiv 720 de zile lucrătoare. [urmează extras din caietul de sarcini] întrucât durata minimă de 690/720 zile lucrătoare nu interzice ofertarea unei durate mai mari, de 749 zile lucrătoare (presupunând că redactarea criticii de către contestatoare are vreun înțeles logic). În plus, dacă durata ofertată de asocierea ............... este de 690/720 zile lucrătoare, ea se pliază pe duratele indicate și, deci, acceptate de autoritate la pag. 19 din caietul de sarcini, vol. II: 7.2.3. Numărul minim de zile alocate În vederea unei abordări unitare la elaborarea ofertelor, Autoritatea Contractantă a stabilit un număr de zile minim pentru categoriile de experți astfel: Nr. crt. Categorie Nr. zile Pagina 41 din 47

1 Lider de Echipa 690 2 Supervizor 720 3 Experți principali (alții) 1.320 Experți secundari 1.860 4 Experți non-cheie 700 TOTAL 5.290 Numărul de zile ce vor fi prestate, menționate în prezenta secțiune, are caracter estimativ și minimal, Prestatorul urmând să prezinte în Propunerea tehnică numărul de zile de activitate ale fiecărui expert, care a fost luat în considerare la formarea Prețului Contractului, putând propune numărul de zile considerat necesar în vederea atingerii obiectivelor contractului. Dacă 690/720 zile lucrătoare este minimul stabilit chiar de autoritate, atunci oferta nu poate fi respinsă ca neconformă din cauză că a utilizat acest minim. Nefondate sunt și afirmații formulate la modul general la pct. 1.5 și 1.6 din contestație, legate de punctarea eronată a unor subfactori. Chiar dacă au în spate o nemulțumire a societății contestatoare, simplele afirmații ale sale: Din Raportul procedurii se desprinde concluzia că oferta depusă de această asociere a primit punctaj maxim pentru acest sub-factor de evaluare, deși pentru personalul propus nu s- a făcut dovada deținerii experienței specifice astfel cum a fost aceasta solicitată. Oferta depusă de această asociere nu demonstrează o metodologie adecvată de implementare a contractului, calificativele fiindu-i acordate în mod eronat. Niciunul dintre elementele pentru care se acordă punctaj nu a fost prezentat în așa modalitate încât să îi poată fi acordat punctaj maxim. nu doar că nu sunt suficiente pentru validarea lor drept întemeiate, ci nu răspund nici obligației contestatoarei, de la art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., de a își argumenta și susține cu mijloace de probă cele ce afirmă. Reclamanta nu poate însărcina Consiliul să efectueze o verificare a punctajelor sau o cercetare in integrum a procedurii de atribuire și o supraevaluare a ofertei concurente pe bază de supoziții, în speranța că poate se descoperă ceva, Consiliul nefiind nici organ de control și nici supracomisie de evaluare, ci organ administrativ-jurisdicțional, care se pronunță în limitele motivelor de nelegalitate și netemeinicie a actelor autorităților contractante pe care le reclamă motivat în concret persoanele vătămate. Contestația trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt și în drept, iar autoarea ei are obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile în mod corect și complet, fără a denatura sau omite informațiile care îi sunt cunoscute [art. 15 alin. (2) din lege]. Consiliul nu se poate substitui autoarei sesizării în ce privește invocarea motivelor concrete de nelegalitate a actelor atacate. Sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, iar una dintre acestea este tocmai motivarea, care servește la determinarea exactă a obiectului judecății administrative, având în vedere principiul potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării. Altminteri, judecata ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condițiile actualei legislații. Motivarea trebuie să explice într-un mod rezonabil pretinsa Pagina 42 din 47

relație de contrarietate dintre actele atacate ale autorității contractante și normele legale de referință, nu doar să afirme existența unei pretinse încălcări, neindividualizate în concret. Pentru aceleași considerente, nefondat este și pct. 1.7 din contestație, în care reclamanta susține că asocierea ............... nu îndeplinește cerința privind specialiștii atestați „MCC”: Referitor la personalul specialist MCC este aplicabilă Norma metodologică privind atestarea specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice din 26.08.2010, Parte integrantă din Ordin 2495/2010. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. - Intervențiile asupra monumentelor istorice, așa cum sunt definite în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, indiferent de regimul lor juridic, vor fi efectuate numai de specialiști, experți și verificatori tehnici atestați, înscriși în registrele speciale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În oferta Asocierii ............... nu se regăsește personal astfel calificat, motiv pentru care oferta este neconformă. Personalul propus pentru pozițiile enumerate mai sus trebuie să dețină atestate în domeniul 4 și în domeniul 5, ambele cu specializarea F. Or, personale propuse trebuie să re regăsească în REGISTRUL SPECIALISTILOR ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE. https://patrimoniu.ro/en/profiles/ atestarea-specialistilor-si-expertilor Contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., care o obliga să își argumenteze în concret și să își susțină cu mijloace de probă afirmațiile, contestatoarea se mărginește să expună narațiunea reprodusă, din care nu se înțelege la ce personal se referă (la licitație fiind ceruți numeroși experți principali, secundari și non-cheie), la ce poziții se referă (întrucât nu enumeră niciuna), dacă a existat în documentația de atribuire vreo condiționare legată de „atestate în domeniul 4 și în domeniul 5, ambele cu specializarea F” și localizarea ei precisă în cadrul documentației, dacă a existat în documentația de atribuire vreo condiționare legată de regăsirea persoanelor propuse (oricare ar fi ele, că nu sunt identificate de contestatoare niciunde) în „REGISTRUL

SPECIALISTILOR

ÎN

DOMENIUL

PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE” și localizarea ei precisă în cadrul documentației. Deosebit de relevantă este Hotărârea din 26 ianuarie 2023, NV Construct, C-403/21, EU:C:2023:47, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că principiile proporționalității și transparenței garantate la art. 18 alin. (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. Cu alte cuvinte, dacă documentația de atribuire nu a impus „atestate în domeniul 4 și în domeniul 5, ambele cu specializarea Pagina 43 din 47

F”, ofertele nu pot fi evaluate prin prisma deținerii sau nu a respectivelor atestate. Hotărârea din 26 ianuarie 2023este un reper utilizat frecvent și în jurisprudența instanțelor naționale, dovadă fiind numeroasele decizii în care este invocată, din care enumerăm cu titlu exemplificativ câteva recente: a) decizia nr. 314R din 18 iunie 2024 a Curții de Apel Târgu Mureș, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust ee2747788; b) decizia nr. 450 din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 729799d55; c) decizia civilă nr. 538 din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4e53d62e7; d) decizia civilă nr. 476 din 19 aprilie 2024 a Curții de Apel ........., Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 98623d774; e) decizia nr. 242 din 8 aprilie 2024 a Curții de Apel Iași, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4e5gg82g6; f) decizia nr. 223 din 27 martie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 62e8e86d2; g) decizia nr. 40/R/2024 din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust ee733e247; h) sentința nr. 26/F-CONT din 1 februarie 2024 a Curții de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g87gdg5d3; i) decizia nr. 54 din 29 ianuarie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 724267752; j) decizia nr. 21 din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 62e94556d; k) decizia civilă nr. 120 din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel ........., Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust 4e32d599g; Dacă avea certitudinea necesității vreunui atestat specific, buna- credință și loialitatea concurenței îi impuneau contestatoarei să atenționeze ......... în etapa de clarificare a documentației, nu după depunerea ofertelor, evaluarea lor și comunicarea rezultatului procedurii. Domnul ..............., propus de asocierea ..............., se regăsește în Registrul specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice (http://patrimoniu.gov.ro/images/registrul_ specialistilor_in_domeniul_protejarii_monumentelor_istorice.pdf)

cu atestatele nr. 364 S/01.07.2009 și nr. 568 S/25.08.2016, inclusiv pentru domeniul/specializarea „1 – restaurare arhitectură”, ceea ce corespunde cerinței autorității de la pag. 3 din caietul de sarcini: Pagina 44 din 47

Nr. Crt. POZIȚIE EXPERT RESPONSABILITĂȚI PRINCIPALE CERINȚE 2. Expert dirigentare lucrări atestat conform Ordin 2.495/2010 - Asigura supervizarea lucrărilor din punct de vedere al protejării monumentelor istorice - Atestat domeniu restaurare arhitectură conform ordin 2495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice Presupunerile de ordin general, neînsoțite de măcar un minim de argumente concrete în contestație, sunt insuficiente pentru admiterea criticii de la pct. 1.7, astfel cum nefondat este și capătul de cerere de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de „judecată”, supus art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 și art. 452 C. proc. civ. Asocierea, deși a solicitat Consiliului să oblige autoritatea la plata acestor cheltuieli, nu le-a indicat și nici nu a anexat la contestație sau la concluziile scrise nr. 26847/25.04.2025 vreo dovadă a întinderii și efectuării lor. În eventualitatea unei căi de atac, după cum se cunoaște, în lumina art. 30 alin. (2) și a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: - în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorității contractante decât cele cuprinse în contestația adresată Consiliului; - nu se pot depune probe noi față de cele care au fost depuse în cadrul contestației. După cum a fost reținut deja la pag. 30 de mai sus, orice critici și capete de cerere noi cuprinse în concluzii sau în alte documente ulterioare termenului de contestare sunt supuse inadmisibilității, prin prisma art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care dispune expres că este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia, relevantă fiind și Decizia Curții Constituționale nr. 190 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 3 august 2021. În consecință, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația asocierii ............... SRL - ............... SRL nr. 20746/01.04.2025 (dosar nr. 1095/2025), în contradictoriu cu ........., va anula actul de respingere a ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL și comunicarea nr. 2139/ 20.03.2025 și va obliga autoritatea contractantă la reclarificarea și reevaluarea acestei oferte din perspectiva verificării îndeplinirii cerinței de calificare privind experiența similară, precum și la emiterea unui nou act de evaluare, cu respectarea celor ce preced, a legislației privind achizițiile publice și a cerințelor din documentația de atribuire. În baza aceluiași temei legal, va obliga autoritatea să comunice ofertanților Pagina 45 din 47

rămași implicați rezultatul reevaluării ofertei, cu respectarea legislației aplicabile. Față de cele reținute cu prilejul examinării contestației, Consiliul apreciază nefondată cererea de intervenție nr. 24203/14.04.2025 aparținând ......... SRL, motiv pentru care o va respinge ca atare, inclusiv în privința repunerii în termenul de „contestare”, „contestare” ce nu are tangență cu intervenția în dezbatere. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația ......... SRL nr. 20648/01.04.2025 (dosar nr. 1089/2025), în contradictoriu cu ........., și anulează raportul procedurii de atribuire nr. 2136/20.03.2025 și adresele de comunicare a rezultatului procedurii, toate în partea care privește respingerea ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL și desemnarea câștigătoare a ofertei asocierii ............... SRL - ............... SRL. Obligă autoritatea contractantă la continuarea evaluării temeinice a ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL, precum și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După finalizarea evaluării ofertei și aprobarea raportului procedurii, autoritatea va comunica ofertanților rămași implicați rezultatul procedurii, potrivit legislației aplicabile. Respinge în rest contestația. Încuviințează în principiu și respinge, ca nefondată, cererea de intervenție voluntară accesorie nr. 24149/14.04.2025, depusă de asocierea ............... SRL - ............... SRL. Admite, în parte, contestația asocierii ............... SRL - ............... SRL nr. 20746/01.04.2025 (dosar nr. 1095/2025), în contradictoriu cu ........., și anulează raportul procedurii de atribuire nr. 2136/20.03.2025 și adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr. 2139/20.03.2025, toate în partea care privește respingerea ofertei asocierii ......... SRL - ............... - ............... SRL. Obligă autoritatea contractantă la reclarificarea și reevaluarea acestei oferte, din perspectiva verificării îndeplinirii cerinței de calificare privind experiența similară, precum și la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, cu respectarea celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de cel mult douăzeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După finalizarea reevaluării ofertei și aprobarea raportului procedurii, autoritatea va comunica Pagina 46 din 47

ofertanților rămași implicați rezultatul procedurii, potrivit legislației aplicabile. Respinge în rest contestația, inclusiv capătul de cerere de obligare a Curții de Apel ......... la plata cheltuielilor de „judecată”. Încuviințează în principiu și respinge, ca nefondată, cererea de intervenție voluntară accesorie nr. 24203/14.04.2025, depusă de ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .......................... ......... ......... Redactată Pagina 47 din 47