Decizie CNSC 855/2025

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 855/C8/466 Data: 31.03.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 9502/14.02.2025, formulată de către ADURO SRL, cu sediul în București, str. Witing nr. 4, sectorul 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J39/618/2018, având CUI 20589840, reprezentată convențional de SCA SIRBU & VORNICU cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, str. Popa Savu nr.77,et.5, ap.11, sectorul 1, împotriva documentației de atribuire, emisă de către MINISTERUL APĂRĂRII- UNITATEA MILITARĂ 02547 BUCUREȘTI, cu sediul în București, str. Godeanu Constantin nr. 121-129, sector 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație restrânsă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect „Lucrări de intervenție la construcțiile și instalațiile pavilionului B din cazarma 3040 București, cod proiect 2021-I-3040”, se solicită: I. Obligarea autorității contractante la modificarea în parte a documentației de atribuire, modificarea și adaptarea criteriilor de selecție și calificare și a factorului de evaluare nelegale în tot cuprinsul documentației de atribuire astfel cum este detaliat în cuprinsul contestației, respectiv: • Criteriul de selecție și calificare privind capacitatea tehnică și/sau profesională • Criteriul de selecție și calificare și Factorul de Evaluare nr. 2 privind „Experiența experților cheie, concretizată în numărul de proiecte similare în care respectivii experți au îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui”. II. În subsidiar, în situația în care Consiliul consideră că este necesar ca operatorii economici participanți la procedură să demonstreze experiență similară în minim un contract având ca obiect construcții Pagina 1 din 3

încadrate în categorii superioare categoriei C de importanță, se impune obligarea autorității contractante la modificarea criteriului de calificare și selecție astfel încât criteriul valoric să poată fi atins prin prezentarea a 1 (unul) sau maxim 4 (patru) contracte privind executare lucrări similare din care minim unul să privească construcții încadrate în minim categoria B de importanță, iar restul să privească construcții încadrate în minim categoria C de importanță. III. În subsidiar, în situația în care Consiliul consideră că este necesar ca Criteriul de selecție și calificare și Factorul de Evaluare nr. 2 privind „Experiența experților cheie, concretizată în numărul de proiecte similare în care respectivii experți au îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui” să se raporteze la experiența experților cheie în contracte de prestări servicii de proiectare/contract de proiectare și execuție de lucrări, respectiv contracte execuție lucrări/contract de proiectare și execuție de lucrări de aceeași natură și complexitate (lucrări de execuție sau intervenție asupra unor clădiri/construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță B sau superioară, în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997) se impune obligarea autorității contractante la modificarea Criteriul de selecție și calificare și Factorul de Evaluare nr. 2 astfel încât punctajul maxim pentru fiecare expert să fie atins prin prezentarea a 4 Contracte (iar, nu peste 7 cum este în prezent) care să se încadreze în categoria de importanță B sau superioară în care experți au îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui. IV. Repunerea societății contestatoare în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza unor eventuale documente publicate de autoritatea contractantă până la data de 13.02.2025, altele decât cele menționate în contestație. V. Obligarea autorității contractante la prelungirea datei-limită cu o perioadă adecvată având în vedere perioada necesară ca operatorii economici să îndeplinească criteriile privind îndeplinirea criteriilor de selecție și calificare astfel încât, între data publicării remediilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioadă de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor candidaturi/oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire. VI. Obligarea autorității contractante la publicarea unui anunț de tip erată prin care să aducă la cunoștința operatorilor economici modificările admise. VII. În subsidiar, în măsura în care luarea măsurilor de remediere nu este posibilă, dispunerea anulării procedurii de atribuire sau, după caz, obligarea autorității contractante la anularea procedurii și reluarea acesteia în condiții de legalitate. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 2 din 3

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge contestația formulată de către ADURO SRL, în contradictoriu cu MINISTERUL APĂRĂRII-UNITATEA MILITARĂ 02547 BUCUREȘTI, ca nefondată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Redactată în 4 exemplare originale, conține 20 pagini. Pagina 3 din 3

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 855/C8/466 Data: 31.03.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 9502/14.02.2025, formulată de către ............. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ............, având .........., reprezentată convențional de ............. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ................. împotriva documentației de atribuire, emisă de către .................., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație restrânsă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect „Lucrări de intervenție la construcțiile și instalațiile pavilionului B din cazarma 3040 București, cod proiect 2021-I-3040”, se solicită: I. Obligarea autorității contractante la modificarea în parte a documentației de atribuire, modificarea și adaptarea criteriilor de selecție și calificare și a factorului de evaluare nelegale în tot cuprinsul documentației de atribuire astfel cum este detaliat în cuprinsul contestației, respectiv: • Criteriul de selecție și calificare privind capacitatea tehnică și/sau profesională • Criteriul de selecție și calificare și Factorul de Evaluare nr. 2 privind „Experiența experților cheie, concretizată în numărul de proiecte similare în care respectivii experți au îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui”. II. În subsidiar, în situația în care Consiliul consideră că este necesar ca operatorii economici participanți la procedură să demonstreze experiență similară în minim un contract având ca obiect construcții încadrate în categorii superioare categoriei C de importanță, se impune obligarea autorității contractante la modificarea criteriului de calificare și selecție astfel încât criteriul valoric să poată fi atins prin prezentarea a 1 (unul) sau maxim 4 (patru) contracte privind executare lucrări similare Pagina 1 din 20

din care minim unul să privească construcții încadrate în minim categoria B de importanță, iar restul să privească construcții încadrate în minim categoria C de importanță. III. În subsidiar, în situația în care Consiliul consideră că este necesar ca Criteriul de selecție și calificare și Factorul de Evaluare nr. 2 privind „Experiența experților cheie, concretizată în numărul de proiecte similare în care respectivii experți au îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui” să se raporteze la experiența experților cheie în contracte de prestări servicii de proiectare/contract de proiectare și execuție de lucrări, respectiv contracte execuție lucrări/contract de proiectare și execuție de lucrări de aceeași natură și complexitate (lucrări de execuție sau intervenție asupra unor clădiri/construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță B sau superioară, în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997) se impune obligarea autorității contractante la modificarea Criteriul de selecție și calificare și Factorul de Evaluare nr. 2 astfel încât punctajul maxim pentru fiecare expert să fie atins prin prezentarea a 4 Contracte (iar, nu peste 7 cum este în prezent) care să se încadreze în categoria de importanță B sau superioară în care experți au îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui. IV. Repunerea societății contestatoare în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza unor eventuale documente publicate de autoritatea contractantă până la data de 13.02.2025, altele decât cele menționate în contestație. V. Obligarea autorității contractante la prelungirea datei-limită cu o perioadă adecvată având în vedere perioada necesară ca operatorii economici să îndeplinească criteriile privind îndeplinirea criteriilor de selecție și calificare astfel încât, între data publicării remediilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioadă de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor candidaturi/oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire. VI. Obligarea autorității contractante la publicarea unui anunț de tip erată prin care să aducă la cunoștința operatorilor economici modificările admise. VII. În subsidiar, în măsura în care luarea măsurilor de remediere nu este posibilă, dispunerea anulării procedurii de atribuire sau, după caz, obligarea autorității contractante la anularea procedurii și reluarea acesteia în condiții de legalitate. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de Pagina 2 din 20

față, prin care ............. critică cerințele restrictive din documentația de atribuire. 1. NELEGALITATEA CRITERIULUI DE CALIFICARE ŞI SELECȚIE PRIVIND CAPACITATEA TEHNICĂ ŞI/SAU PROFESIONALĂ. DOVEDIREA EXPERIENȚEI SIMILARE PRIN LUCRĂRI CONSTRUCȚII PENTRU CLĂDIRI ÎNCADRATE ÎN MINIM CATEGORIA A DE IMPORTANȚĂ ARE UN CARACTER DISPROPORȚIONAT ŞI CONDUCE LA RESTRICȚIONAREA CONCURENȚEI. Contestatoarea susține că un prim obstacol major îl constituie criteriul de selecție privind experiența similară. Potrivit documentației, ofertanții sunt obligați să demonstreze că, în ultimii cinci ani, au executat lucrări similare încadrate în categoria A de importanță – adică lucrări de o complexitate excepțională, rezervate unor obiective strategice sau unicat, precum reactoare nucleare sau baraje amplasate pe terenuri dificile. Analizând obiectul contractului, societatea contestatoare arată că lucrările necesare se încadrează mai degrabă în categoria C de importanță – construcții normale, fără un grad de complexitate deosebit. Totuși, autoritatea contractantă a ridicat pragul atât de sus încât doar câteva companii din România, care au avut acces la proiecte excepționale, pot îndeplini această cerință. De asemenea, susține că este o măsură care nu doar că depășește necesitățile reale ale contractului, dar și elimină din start majoritatea potențialilor ofertanți. Mai mult decât atât, .................. a organizat anterior proceduri similare pentru proiecte de o anvergură mult mai mare, unde astfel de restricții nu au fost impuse. De exemplu, pentru realizarea infrastructurii ................ – un proiect de importanță strategică pentru NATO – autoritatea contractantă nu a cerut experiență similară în construcții de categoria A. 1.2. Încălcarea principiului proporționalității. Impunerea condiției privind dovedirea experienței similare prin lucrări construcții pentru clădiri încadrate în minim categoria A de importanță excede necesităților autorității contractante. Autoarea contestației arată că, un alt aspect îngrijorător este nerespectarea principiului proporționalității. Conform legislației naționale și europene în domeniul achizițiilor publice, cerințele de calificare trebuie să fie adecvate obiectului contractului și să nu depășească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestuia. Însă, impunând o experiență exclusiv în lucrări de importanță excepțională, autoritatea contractantă a stabilit o barieră inutilă, care nu are nicio legătură cu necesitățile reale ale proiectului. Mai mult, un alt aspect care ridică semne de întrebare este discrepanța dintre cerințele impuse pentru proiectare și cele impuse pentru execuție. În timp ce proiectanții pot demonstra experiență similară prin lucrări încadrate în categoria C de importanță, constructorii trebuie să fi realizat proiecte încadrate în categoria A. Această diferență de tratament este nejustificată, având în vedere că execuția trebuie să urmeze planurile elaborate de proiectanți. 1.3. Restrângerea în mod artificial a concurenței. Impunerea condiției privind dovedirea experienței similare prin lucrări construcții Pagina 3 din 20

civile încadrate în minim categoria A de importanță conduce la restrângerea în mod artificial a concurenței având în vedere că, la nivel național, executarea de lucrări încadrate în această categorie de importanță, în perioada solicitată de autoritatea contractantă, a fost limitată. Contestatoarea susține că prin impunerea acestui criteriu de calificare, autoritatea contractantă nu doar că depășește nevoile reale ale proiectului, dar și restrânge în mod artificial concurența. La nivel național, numărul de proiecte încadrate în categoria A de importanță și finalizate în ultimii cinci ani este extrem de redus. Cele mai relevante exemple – ................ – sunt încă în execuție. În aceste condiții, numărul operatorilor economici care pot îndeplini această cerință este infim. 2. ÎN SUBSIDIAR, ÎN SITUAȚIA ÎN CARE CONSILIUL CONSIDERĂ CĂ ESTE NECESAR CA OPERATORII ECONOMICI PARTICIPANȚI LA PROCEDURA DE ATRIBUIRE SĂ DEMONSTREZE EXPERIENȚĂ SIMILARĂ ÎN MINIM UN CONTRACT AVÂND CA OBIECT CONSTRUCȚII ÎNCADRATE ÎN CATEGORII SUPERIOARE CATEGORIEI C DE IMPORTANȚĂ, SE IMPUNE OBLIGAREA

AUTORITĂȚII

CONTRACTANTE

LA

MODIFICAREA CRITERIULUI DE CALIFICARE ŞI SELECȚIE ASTFEL ÎNCÂT CRITERIUL VALORIC SĂ POATĂ FI ATINS PRIN PREZENTAREA A 1 (UNUL) SAU MAXIM 4 (PATRU) CONTRACTE PRIVIND EXECUTARE LUCRĂRI SIMILARE DIN CARE MINIM UNUL SĂ PRIVEASCĂ CONSTRUCȚII ÎNCADRATE ÎN MINIM CATEGORIA B DE IMPORTANȚĂ, IAR RESTUL SĂ PRIVEASCĂ CONSTRUCȚII ÎNCADRATE ÎN MINIM CATEGORIA C DE IMPORTANȚĂ. Este o realitate care contravine în mod direct principiului fundamental al achizițiilor publice: asigurarea unei competiții reale. Prin limitarea artificială a accesului la această procedură, autoritatea contractantă riscă să favorizeze un număr restrâns de operatori economici, în detrimentul unei selecții transparente și competitive. 3. NELEGALITATEA CRITERIULUI DE CALIFICARE ŞI SELECȚIE ŞI A FACTORULUI DE EVALUARE NR. 2 PRIVIND „EXPERIENȚA EXPERȚILOR CHEIE, CONCRETIZATĂ ÎN NUMĂRUL DE PROIECTE SIMILARE ÎN CARE RESPECTIVII EXPERȚI AU ÎNDEPLINIT ACELAŞI TIP DE ACTIVITĂȚI CA CELE PE CARE URMEAZĂ SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ ÎN CONTRACTUL CE URMEAZĂ A SE ATRIBUI" DIN DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIRE. Autoarea contestației arată că o altă problemă majoră o reprezintă modalitatea în care sunt evaluați experții-cheie. Documentația de atribuire stabilește că aceștia vor primi punctaj în funcție de numărul de contracte similare la care au participat. Astfel, un expert cu un singur proiect în domeniu – oricât de complex ar fi fost acesta – nu primește niciun punct. Astfel, petenta consideră că această abordare este nu doar lipsită de logică, ci și profund discriminatorie. Experiența unui specialist nu se măsoară doar în numărul de contracte, ci și în complexitatea și responsabilitățile pe care le-a avut în cadrul acestora. Un inginer care a gestionat un proiect de anvergură ar putea avea o experiență mai relevantă decât un altul care a lucrat la mai multe contracte de mai mică importanță. Totuși, conform criteriului impus, cel de-al doilea expert ar fi avantajat. Pagina 4 din 20

În vederea demonstrării caracterului disproporționat al acestei solicitări, contestatoarea reiterează situația de fapt din procedură: • Lucrările ce fac obiectul procedurii de achiziție se încadrează în categoria de importanță C, neexistând niciun detaliu care să indice o caracteristică extraordinară ce ar putea determina încadrarea într-o categorie superioară; • În ceea ce privește serviciile de proiectare, autoritatea a solicitat în mod expres o experiență similară în servicii de proiectare construcții civile încadrate în categoria de importanță C; • Însăși autoritatea a subliniat faptul că pentru satisfacerea nevoilor sale și asigurarea concurenței este suficientă o experiență similară în contracte având ca obiect lucrări de construcții încadrate în categoria de importanță C. Cu toate acestea, experiența profesională a personalului cheie propus (atât pentru proiectare, cât și pentru execuție lucrări), pentru care ar urma să fie acordat punctaj, constă în implicarea respectivului expert în contracte care au avut ca obiect lucrări de execuție sau intervenție asupra unor clădiri/construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță B sau superioară. Astfel, societatea contestatoare susține că toate aceste aspecte conturează o procedură de achiziție care ridică multiple semne de întrebare. În loc să creeze un cadru competitiv echitabil, autoritatea contractantă a impus restricții excesive, nejustificate și disproporționate. Prin această contestație, .............. susține că nu doar își apără propriul interes, dar și semnalează o problemă sistemică: tendința unor autorități contractante de a formula criterii care, fie intenționat, fie din neglijență, reduc concurența și îngrădesc accesul pe piață al unui număr semnificativ de operatori economici. În acest context, se impune intervenția Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor pentru a asigura corectitudinea și transparența procesului de achiziție. Contestatoarea solicită nu doar modificarea criteriilor, ci și, în ultimă instanță, anularea procedurii și reluarea acesteia în condiții legale, astfel încât să permită o competiție reală și accesibilă tuturor operatorilor economici care dispun de capacitatea tehnică necesară. Prin adresa nr. A2343/14.02.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 9832/ 17.02.2025, ............. transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către ................. solicitând respingerea acesteia pentru următoarele motive: Autoritatea contractantă arată că documentația de atribuire este întocmită în integralitate în mod legal, cu respectarea principiilor achizițiilor publice, inclusiv în ceea ce privește cerințele/factorii de evaluare, având ca temei următoarele argumente: - Categoria de importanță a obiectivului de investiție imobiliară a fost stabilită de elaboratorul studiului de fezabilitate al proiectului de investiție imobiliară, .............., în conformitate cu regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din 21.11.1997, parte integrantă din Hotărârea 766/1997. Pagina 5 din 20

- Cerințele autorității contractante întrunesc toate rigorile legale. 1. Cerința privind experiența similară ce vizează execuția de lucrări se raportează la prevederile legale în vigoare Atât din jurisprudența în domeniul achizițiilor publice, cât și din instrucțiunile ANAP se constată că dovada capacității tehnice și profesionale referitoare la experiența și implementarea de contracte similare atât ca tip și complexitate, cât și din punctul de vedere al rezultatului/funcționalității urmărite prin scopul contractului de achiziție publică ce se atribuie prin respectiva procedură se face raportat la lucrări similare, care pot consta și în alte construcții, cu o complexitate echivalentă sau superioară. Astfel, raportarea la categoria de importanță a clădirilor, respectiv categoria A stabilită de proiectant și prezentată în mod explicit în documentația de atribuire, reprezintă aspect de oportunitate, situat în marja de apreciere a autorității contractante. Cerința a fost impusă în mod corect din punct de vedere al proporționalității, neputând fi sancționată câtă vreme nu a fost demonstrat caracterul restrictiv al respectivei cerințe. 2. Cerința privind experiența similară a fost formulată corect și explicit, ofertanții fiind informați în mod complet și detaliat În ciuda interpretării superficiale a contestatorului, documentația de atribuire oferă o informare completă și detaliată a cerinței privind experiența similară. Astfel, în cadrul fișei de date a achiziției, capitolul III. 1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională; Experiența similară în executarea de lucrări similare, autoritatea contractantă a explicitat modalitatea de îndeplinire a cerinței, după cum urmează: „în vederea demonstrării potențialului tehnic și organizatoric care să reflecte posibilitatea operatorilor economici de a duce la îndeplinire contractul ce urmează a fi atribuit, în condiții de calitate și în termenul stabilit, autoritatea contractantă, respectând principiul proporționalității, solicită prezentarea listei lucrărilor executate însoțită de certificări/documente constatatoare sau echivalent, prin care ofertantul trebuie să facă dovada că, în ultimii 5 ani calculați până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor au fost executate în conformitate cu normele profesionale în domeniu și duse la bun sfârșit lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură (execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importantă A - construcții de importanță excepțională), cu o valoare totală cumulată, fără TVA, mai mare sau cel puțin egală cu 130.000.000 lei, la nivelul unui contract, maximum 3 contracte. " Astfel, din primul paragraf al cerinței, reies în mod inechivoc următoarele aspecte esențiale: - Experiența similară se raportează la ultimii 5 ani calculați până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor - Experiența similară vizează lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură (execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A - construcții de importanță excepțională) Pagina 6 din 20

- Lucrările similare prezentate trebuie să aibă o valoare totală cumulată, fără TVA, mai mare sau cel puțin egală cu 130.000.000 lei, la nivelul unui contract, maximum 3 contracte În continuare, autoritatea contractantă a detaliat modul de îndeplinire a cerinței, oferind operatorilor economici o variantă rezonabilă și proporțională cu nivelul de complexitate a lucrărilor: „Se va prezenta: Lista principalelor lucrări executate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, (raportați la data limita de depunere a ofertei stabilită inițial prin anunțul de participare) cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați, însoțită de certificări/documente constatatoare sau echivalent. Ultimii 5 ani vor fi calculați prin raportare la data limită de depunere a documentelor de calificare, cu mențiunea că modul de calcul al perioadei va fi afectat de eventuale decalări ale termenului limită prevăzut în anunțul de participare publicat. Prin lista de lucrări executate însoțită de certificări/documente constatatoare sau echivalent, ofertantul trebuie facă dovada că, în ultimii 5 ani calculați până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor (etapa I), au fost executate, în conformitate cu normele profesionale în domeniu și duse la bun sfârșit, lucrări similare cu cele ce fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, la nivelul unui contract, maximum 3 contracte, cu o valoare totală cumulată fără TVA mai mare sau cel puțin egală cu: 130.000.000 lei fără TVA, din care, minim un contract să fi avut ca obiect execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A (construcții de importanță excepțională), în conformitate cu prevederile HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare), cu condiția ca respectiva construcție să fi avut ca regim de înălțime inclusiv SUBSOL. Dacă această condiție este îndeplinită, restul contractelor prezentate ca experiență similară pot să privească și execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță C (clădiri de importanță normală), în conformitate cu prevederile HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. " Astfel, autoritatea contractantă susține că în pofida interpretării contestatorului, cerința nu conține niciun element contradictoriu sau neadecvat. Dacă în prima fază, autoritatea contractantă a specificat faptul că lucrările similare se raportează la categoria de importanță a obiectivului de investiție (execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A - construcții de importanță excepțională), autoritatea contractantă a clarificat în continuarea cerinței că acceptă și prezentarea unui singur contract din categoria de importanță A, cu condiția ca respectiva construcție să fi avut ca regim de înălțime inclusiv SUBSOL. Pagina 7 din 20

Mai mult decât atât, autoritatea contractantă a specificat și că acceptă inclusiv prezentarea de contracte din categoria de importanță C (clădiri de importanță normală), atât timp cât contractele prezentate însumează valoarea minimă solicitată (de 130.000.000 lei tară TVA), iar în cadrul acestora se regăsește cel puțin un contracte clin categoria de importanță A cu lucrări care să fi inclus și subsol. Reiese, în mod evident, că autoritatea contractantă nu a precizat sub nicio formă faptul că experiența similară trebuie să vizeze exclusiv lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A - construcții de importanță excepțională, contrar interpretării nefondate a contestatorului. De asemenea, interpretarea contestatorului conform căreia detalierea cerinței ar reprezenta o metodă alternativă indică o logică viciată a acestuia, atât timp cât autoritatea contractantă a precizat în mod explicit faptul că "(...) minim un contract să fi avut ca obiect execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A (construcții de importanță excepțională), în conformitate cu prevederile HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare), cu condiția ca respectiva construcție să fi avut ca regim de înălțime inclusiv SUBSOL" și „Dacă această condiție este îndeplinită, restul contractelor prezentate ca experiență similară pot să privească și execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță C (clădiri de importanță normală), în conformitate cu prevederile HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare.'" Prin urmare, conjuncția „dacă" reprezintă un conector logic între cele două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false după cum urmează: Varianta 1. Dacă operatorul economic prezintă minim un contract din categoria de importanță A, atunci restul contractelor (până la atingerea pragului valoric solicitat) pot fi din categoria de importanță C. Varianta 2. Dacă operatorul economic nu prezintă minim un contract din categoria de importanță A, nu poate prezenta doar contracte din categoria de importanță C care să însumeze valoarea minimă solicitată. Altfel spus, dacă operatorul economic nu prezintă minim un contract din categoria de importanță A, alternativa este una singură: excluderea din procedură. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că cerința este validă, atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere logic. În ceea ce privește factorul de evaluare privind „experiența experților cheie” autoritatea contractantă consideră, de asemenea, că în demersul său, contestatorul se substituie autorității contractante, în planificarea achiziției, stabilind propriile condiții de participare la procedura de atribuire. Pagina 8 din 20

Decizia CNSC nr. 502/C5/167 din 28.02.2024 include argumente a pari, deopotrivă valabile în ceea ce privește criticile formulate de contestator referitor la factorul de evaluare. Astfel, cerința minimă din caietul de sarcini, de prezentare a experienței similare la nivelul a cel puțin unui contract pentru edificarea unei construcții civile cel puțin de categoria de importanță B, respectă principiul proporționalității raportat la obiectul prezentului contract care are drept finalitate tot o construcție încadrată în categoria de importanță A. Mai mult decât atât, cu toate că autoritatea contractantă ar fi fost îndreptățită să solicite experiență similară a experților în contracte din categoria de importanță A, cerința este mult mai accesibilă (fiind acceptate inclusiv contracte din categoria de importanță B). Autoritatea contractantă, prin modul de formulare a cerinței de calificare și a factorilor de evaluare, susține că a respectat scopul legislației privind achizițiile publice, respectiv acela de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la procedurile de atribuire, de promovare a concurenței între aceștia și de garantare a tratamentului egal și nediscriminatoriu. Autoritatea contractantă învederează faptul că a respectat principiul proporționalității, înțeles ca asigurare a corelației dintre necesitatea autorității contractante și obiectul contractului de achiziție publică. Observând că autorul contestației se referă în principal la eliminarea și/sau înlocuirea cerințelor de calificare și a factorilor de evaluare, iar susținerile acestuia nu conduc la concluzia că se încalcă prevederile legale, autoritatea contractantă nu poate fi obligată să modifice documentația de atribuire. Riscul, ca în cadrul procedurii să participe și chiar să câștige procedura un operator economic care nu poate executa în bune condiții contractul, ca urmare a faptului că în documentația de atribuire nu au fost impuse participanților anumite condiții, aparține autorității contractante. Sub aspectul exceptării aplicării dispozițiilor legale, contestatorul se rezumă exclusiv la simpla invocare a aspectelor jurisprudențiale, din care, nu numai că nu rezultă că elementele documentației de atribuire ar fi fost concepute pentru a eluda prevederile legale, ci, din contră, consolidează caracterul justificat din punct de vedere legal al cerințelor autorității contractante. În ceea ce privește restrângerea artificială a concurenței, achizitoarea arată că argumentele contestatorului se rezumă la imposibilitatea proprie de îndeplinire a cerințelor și, în lipsa unor dovezi clare privind încălcarea „rigorilor unionale și naționale cu privire la asigurarea unei concurențe reale" nu poate fi demonstrat caracterul restrictiv și nejustificat al cerințelor autorității contractante. Or, nu este prezentat absolut nici un argument concret care să susțină eventuala incidență a cazului de restrângere artificială a concurenței. Mai mult decât atât, argumentele contestatorului se rezumă la o invocare nefondată a lipsei proiectelor la nivel național sau a unor proiecte care să presupună lucrări de construcții încadrate în categoria de importanță B sau Pagina 9 din 20

superioară, cu toate că doar autoritatea contractantă, ............... a contractat, doar în ultimul an, nu mai puțin de 3 proiecte din această categorie. Astfel, în contextul în care contestatorul a declanșat un demers prin care solicită Consiliului să constate incidența unui caz de restrângere artificială a concurenței, contestatorul trebuia, prioritar, să realizeze o demonstrare în concret a îndeplinirii condițiilor pentru incidența cazului invocat. Nu în ultimul rând, în stabilirea numărului de contracte similare pentru experții cheie din algoritmul de calcul, autoritatea contractantă s-a raportat la prevederile din Instrucțiunea ANAP nr. 1 din 4 ianuarie 2017. Autoritatea contractantă consideră că documentația de atribuire a procedurii de achiziție este formulată, integral, cu respectarea tuturor prevederilor legale și a principiilor achizițiilor publice și solicită Consiliului să respingă contestația operatorului economic .................. Prin adresa nr. 19164/466/C8/26.03.2025, Consiliul a solicitat autorității contractante să precizeze nivelul/tipul de secretizare al procedurii și să facă dovada în acest sens. Prin adresa nr. A5043/26.03.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 19652/ 27.03.2025, autoritatea contractantă a transmis Consiliului că prezenta procedură de atribuire include informații secrete, exclusiv în următoarele documente: - Studiul de fezabilitate nr. A1-010 din 11 iulie 2023 pentru implementarea/realizarea proiectului de investiție imobiliară. - Caietul de sarcini nr. A04 din 22.01.2025 întocmit pe baza informațiilor din studiul de fezabilitate. Cu toate acestea, autoritatea contractantă aduce la cunoștință că procedura de atribuire (licitație restrânsă) se desfășoară în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 114 din 21 decembrie 2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității. Or, art. 30 alin. (2) din respectivul act normativ prevede că: În cazul în care documentația de atribuire conține informații clasificate, aceasta va fi pusă la dispoziția operatorilor economici care îndeplinesc condițiile speciale privind accesul la astfel de informații, potrivit legislației naționale aplicabile. De asemenea, art. 58 alin. 11) statuează că: Procedura de licitație restrânsă se desfășoară, de regulă în două etape: a) etapa de selectare a candidaților, prin aplicarea criteriilor de selecție; b) etapa de evaluare, a ofertelor depuse de candidații selectați, prin aplicarea criteriului de atribuire. Iar Art. 63 alin. (1) prevede că: Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru prima etapă a procedurii de licitație restrânsă. Coroborând toate aceste prevederi legale, rezultă în mod evident că, în etapa de selectare a candidaților, autoritatea contractantă nu poate Pagina 10 din 20

impune potențialilor ofertanți accesul la informații clasificate, atât timp cât acest aspect ar presupune îndeplinirea unor condiții, speciale privind accesul la astfel de informații și ar încălca, în mod inevitabil, dreptul nelimitat al operatorilor economici de a-și depune candidatura pentru prima etapă a procedurii de licitație restrânsă. În concluzie, având în vedere că operatorul economic ADURO SRL a înregistrat contestația în prima etapă a procedurii de licitație restrânsă, rezultă că informațiile în baza cărora operatorul economic a formulat contestația nu au caracter clasificat și, prin urmare nici contestația și nici documentele anexate acesteia nu puteau avea caracter secret, atât timp cât se referă exclusiv la informațiile neclasificate cuprinse în documentația privind criteriile de calificare publicată de autoritatea contractantă în mod transparent, în conformitate cu prevederile legale. Prin adresa nr. A3864/11.03.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 15715/12.03.2025, .....................a transmis, documente din dosarul achiziției, în format electronic. La solicitarea Consiliului, prin adresa nr. 19164/466/C8/26.03.2025, privind precizarea nivelului/tipului de secretizare al procedurii, autoritatea contractantă a răspuns prin adresa nr. A5043/26.03.2025, precizând: „(...) informațiile în baza cărora operatorul economic a formulat contestația nu au caracter clasificat și, prin urmare, nici contestația și nici documentele anexate acesteia nu puteau avea caracter secret, atât timp cât se referă exclusiv la informațiile neclasificate cuprinse în documentația (...)”. ............. a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. 211058068/1, eliberată de CEC BANK Sucursala Victoria la data de 18.02.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 220.000,00 lei. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ....................a inițiat o procedură de licitație restrânsă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Lucrări de intervenție la construcțiile și instalațiile pavilionului B din cazarma 3040 București, cod proiect 2021-I- 3040”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr................ Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, iar valoarea estimată a contractului este de 135.691.457,00 lei fără TVA. Analizând conținutul contestației, Consiliul constată că operatorul economic ................. este nemulțumit de anumite prevederi ale documentației de atribuire și solicită cele din partea introductivă. În ceea ce privește critica ce vizează nelegalitatea criteriului de calificare privind capacitatea tehnică și/sau profesională, cu accent pe caracterul disproporționat al cerinței privind experiența similară, Consiliul constată netemeinicia ei. Potrivit contestatoarei, documentația de atribuire impune ca ofertanții să fi executat lucrări de construcții civile încadrate în categoria de importanță A, ceea ce ar restrânge nejustificat concurența. Pagina 11 din 20

Contestatoarea arată că lucrările care fac obiectul contractului nu justifică o astfel de încadrare, fiind mai apropiate de categoria C (construcții obișnuite). În susținerea poziției sale, invocă și faptul că în cadrul altor proiecte de anvergură superioară, cum ar fi infrastructura ................. nu s-a solicitat o astfel de experiență. De asemenea, susține că numărul de lucrări executate în categoria A în România este foarte redus, ceea ce limitează drastic numărul de ofertanți eligibili. În subsidiar, solicită modificarea criteriului în sensul acceptării experienței similare din categoria B sau C, prin maximum 4 contracte care să însumeze valoarea cerută. Autoritatea contractantă, în punctul său de vedere, respinge această critică și susține legalitatea, claritatea și proporționalitatea cerinței privind experiența similară. Aceasta argumentează că documentația de atribuire a fost elaborată cu respectarea tuturor principiilor și dispozițiilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice. În ceea ce privește stabilirea categoriei de importanță A, autoritatea arată că aceasta nu a fost stabilită arbitrar, ci a fost determinată de proiectant, respectiv Centrul de Studii și Proiectare Construcții Militare, în conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din 21.11.1997, parte integrantă a Hotărârii Guvernului nr. 766/1997. Conform art. 7 din respectivul Regulament: „Categoria de importanță se stabileşte de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrări de investiții sau în alte cazuri.” De asemenea, se prevede că pentru fiecare construcție se stabileşte o singură categorie de importanță, care va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția (autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnică a construcției etc.). În acest sens, autoritatea contractantă precizează că obiectivul supus achiziției a fost încadrat legal în categoria A – construcții de importanță excepțională, iar această informație esențială a fost comunicată operatorilor economici prin cerința de calificare inclusă în fișa de date. Cerința se referă la „execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A – construcții de importanță excepțională”. Autoritatea subliniază că cerința nu este restrictivă, ci este justificată de complexitatea obiectivului. Menționează că documentația conține suficiente detalii pentru a evidenția acest nivel de complexitate, iar operatorii economici au fost complet informați asupra cerinței minime. În plus, studiul de fezabilitate care a fundamentat această încadrare este clasificat „SECRET”, conform art. 233 alin. (2) din HG nr. 585/2002, și nu este pus la dispoziția ofertanților în această etapă, rezultând că susținerile contestatoarei sunt numai supoziții cu privire la această critică. Consiliul observă că cerința din anunțul de participare este formulată detaliat și explicit, în cadrul secțiunii III.1.3.a), unde se menționează: „[…] ofertantul trebuie să facă dovada că, în ultimii 5 ani calculați până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, au fost executate […] lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură (execuția de lucrări Pagina 12 din 20

de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A – construcții de importanță excepțională), cu o valoare totală cumulată, fără TVA, mai mare sau cel puțin egală cu 130.000.000 lei, la nivelul unui contract, maximum 3 contracte. Dacă această condiție este îndeplinită, restul contractelor prezentate ca experiență similară poate să privească și execuția de lucrări

de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță C (clădiri de importanță normală), în conformitate cu prevederile HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcții, cu modificările și completările ulterioare. Se va prezenta: (...) Prin lista de lucrări executate însoțită de certificări/documente constatatoare sau echivalent, ofertantul trebuie facă dovada că, în ultimii 5 ani calculați până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor (etapa I), au fost executate, în conformitate cu normele profesionale în domeniu şi duse la bun sfârșit, lucrări similare cu cele ce fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, la nivelul unui contract, maximum 3 contracte, cu o valoare totală cumulată fără TVA mai mare sau cel puțin egală cu: 130.000.000 lei fără TVA, din care, minim un contract să fi avut ca obiect execuția de lucrări de construcții civile cu încadrarea globală în categoria de importanță A (construcții de importanță excepțională), în conformitate cu prevederile HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare), cu condiția ca respectiva construcție să fi avut ca regim de înălțime inclusiv SUBSOL.” Reiese clar din anunțul de participare că este necesar minim un contract din categoria de importanță A, cu regim de înălțime inclusiv subsol. Doar în cazul în care această condiție este îndeplinită, se acceptă ca restul contractelor prezentate să fie din categoria C. Astfel, nu există ambiguitate: cerința este clar structurată logic, din cele maxim 3 contracte prezentate unul cel puțin unul trebuie să fie din categoria A, iar celelalte pot fi din categoria C, iar cumulate trebuie să atingă valoarea de 130.000.000 lei. În concluzie, cerința este formulată explicit, legal și proporțional, iar neînțelegerea aparține exclusiv contestatoarei. Mai mult, critica este formulată la modul general fără să fi avut acces la documentele suport (caiet de sarcini și studiu de fezabilitate) care justifică această cerință. Studierea acestor documente va fi disponibilă după verificarea documentelor care acordă accesul la documente clasificate. Mai mult, autoritatea invocă jurisprudență CNSC și prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017, care confirmă posibilitatea autorității de a solicita experiență în lucrări similare nu identice, dar cu nivel de complexitate comparabil sau superior. De asemenea, Consiliul constată că această cerință este în marja de apreciere a autorității, atâta vreme cât această cerință este motivată, proporțională și conformă cu legislația. Referitor la acuza de restrângere artificială a concurenței, Consiliul constată că nu există nicio dovadă concretă fiind numai supoziții din partea contestatoarei privind existența unei astfel de situații. Dimpotrivă, autoritatea subliniază că ................. a contractat, doar în ultimul an, trei proiecte similare încadrate în categoria A, ceea ce contrazice afirmațiile privind lipsa pieței de astfel de lucrări. Consiliul apreciază ca relevante în soluționarea criticilor dispozițiile art. 162 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011, potrivit Pagina 13 din 20

cărora: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică să facă dovada capacității sale tehnice şi/sau profesionale. (2) În cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea capacității tehnice şi/sau profesionale, aceasta are obligația de a indica în documentația de atribuire şi informațiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop. (3) Capacitatea tehnică şi/sau profesională a unui ofertant/candidat se apreciază în funcție de experiența, aptitudinile, eficiența şi eficacitatea acestuia, rezultate în urma analizării informațiilor prezentate pe parcursul procedurii de atribuire. (4) În cazul în care, din motive obiective, justificate corespunzător, operatorul economic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate de autoritatea contractantă, acesta are dreptul de a-şi demonstra capacitatea tehnică şi/sau profesională şi prin prezentarea altor documente pe care autoritatea contractantă le poate considera edificatoare, în măsura în care acestea reflectă o imagine fidelă a capacității tehnice şi/sau profesionale a candidatului/ofertantului”; precum și pe cele ale art. 163 alin. (3) lit. a) din același act normativ potrivit cărora: „În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacității tehnice şi/sau profesionale a ofertanților/ candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de volumul şi de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate şi numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: a) o listă a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoțită de certificări de bună execuție pentru cele mai importante lucrări. Respectivele certificări indică beneficiarii, indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați, valoarea, perioada şi locul execuției lucrărilor şi precizează dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu şi dacă au fost duse la bun sfârșit”. De asemenea, conform art. 153 alin. (2) din ordonanță Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire. Ținând seama de rolul impunerii criteriilor privind experiența similară, conform celor mai sus citate, precum și de explicațiile aduse de autoritatea contractantă, Consiliul apreciază că nu se impune eliminarea solicitării lucrărilor de construcții civile cu regim de înălțime inclusiv subsol încadrate în categoria de importanță A. Atâta vreme cât pentru construcțiile care se vor executa proiectantul a stabilit categoria A de importanță, solicitarea autorității contractante, pentru verificarea capacității operatorilor economici de a executa în mod corespunzător contractul, a executării unui contract din aceeași categorie, iar restul putând fi încadrate în categorie de importanță C, nu poate fi considerată nelegală. De asemenea, Consiliul are în vedere și dispozițiile art. 165 din OUG nr. 114/2011, potrivit cărora: „(1) Capacitatea tehnică şi profesională a ofertantului/candidatului poate fi susținută, cu excepția capacității de a prelucra, stoca şi transmite informații clasificate la nivelul de protecție impus, pentru îndeplinirea unui contract, şi de o altă persoană, indiferent de natura relațiilor juridice existente între ofertant/candidat şi persoana respectivă. (2) În cazul în care ofertantul/candidatul își demonstrează capacitatea tehnică şi profesională invocând şi susținerea acordată, în conformitate cu prevederile alin. (1), de către o altă persoană, atunci acesta are obligația de a dovedi susținerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziția candidatului/ofertantului resursele tehnice şi profesionale invocate. Persoana care asigură susținerea tehnică şi profesională nu trebuie să se afle în situația care determină excluderea din procedura de atribuire, Pagina 14 din 20

conform prevederilor art. 155 şi 156, şi trebuie să aibă capacitatea de a prelucra, stoca şi transmite informații clasificate la nivelul de protecție impus. (3) Atunci când un grup de operatori economici depune oferta/candidatura comună, capacitatea tehnică şi profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. În cazul în care grupul beneficiază de susținerea tehnică şi profesională a unei/unor terțe persoane, capacitatea tehnică şi profesională se demonstrează în condițiile prevăzute la alin. (2)”. Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare și precizările ANAP din cuprinsul Instrucțiunii nr. 2/2017, care la art. 1 și 2 prevede următoarele: „ART. 1: Autoritatea/Entitatea contractantă are dreptul de a solicita, atât prin anunțul de participare/de participare simplificat, cât și prin documentația de atribuire, ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru să facă dovada capacității sale tehnice și profesionale referitoare la experiența în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atât ca tip și complexitate, cât și din punctul de vedere al rezultatului/funcționalității urmărite prin scopul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedură. ART. 2: (1) Autoritatea/Entitatea contractantă stabilește cerințele minime de calificare și selecție precizate la art. 1, în corelare cu principiul proporționalității, cu scopul de a obține o confirmare că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerințe au capacitatea și experiența necesară pentru a gestiona și duce la bun sfârșit, în condițiile de performanță impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit. (2) La stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție, autoritățile/entitățile contractante vor ține cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiții ce nu prezintă relevanță sau sunt disproporționate în raport cu scopul menționat la alin. (1)”. Astfel, Consiliul determină că, prin raportare la dispozițiile legale antemenționate, este judicioasă maniera în care a fost elaborată cerința de calificare vizavi de experiența similară prin prisma obiectului contractului ce urmează a fi atribuit. În concluzie, imposibilitatea contestatoarei de a îndeplini cerința nu poate fi transformată în indiciu de nelegalitate sau restricție nejustificată, contestatoarea având posibilitatea de a recurge la sprijinul unui terț susținător. Astfel, critica este neîntemeiată. În ceea ce privește critica formulată de contestatoarea ..................ce vizează nelegalitatea și caracterul disproporționat al factorului de evaluare nr. 2 din documentația de atribuire, respectiv cel referitor la experiența experților-cheie, concretizată în numărul de proiecte similare în care aceștia au îndeplinit activități relevante pentru contractul care urmează a fi atribuit. Contestatoarea susține că abordarea autorității contractante, care acordă punctaj în funcție de numărul de proiecte (și nu în funcție de complexitatea acestora), este discriminatorie și lipsită de logică. Potrivit acesteia, un expert care a lucrat într-un singur proiect de anvergură, dar cu responsabilități majore, nu primește niciun punct, în timp ce un alt expert, implicat în mai multe proiecte mai puțin relevante, poate atinge punctajul maxim. Astfel, se creează un dezechilibru care penalizează competența reală în favoarea unei experiențe cantitative, dar nu neapărat calitativ relevante. Pagina 15 din 20

De asemenea, se subliniază faptul că pentru activitățile de proiectare autoritatea a acceptat experiență în lucrări încadrate în categoria C, ceea ce arată că pentru nevoile reale ale obiectivului nu este necesar un nivel superior de complexitate. Prin urmare, contestatoarea consideră că cerința impusă pentru experții-cheie (care vizează experiență în categoria B sau superioară) este nejustificată, întrucât impune un standard mai ridicat decât cel aplicabil proiectanților și creează o barieră artificială la participare. În viziunea sa, acest mod de evaluare nu respectă principiul proporționalității și conduce la reducerea concurenței. Astfel, solicită modificarea factorului de evaluare sau, în subsidiar, anularea procedurii. Autoritatea contractantă susține legalitatea, proporționalitatea și justificarea practică a factorului de evaluare nr. 2 privind experiența experților-cheie, arătând că: • A stabilit punctajul în conformitate cu prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017, care reglementează modalitatea în care autoritatea poate aloca punctaj în funcție de nivelurile superioare ale experienței experților, comparativ cu nivelul minim solicitat prin caietul de sarcini; • a respectat art. 12 din Instrucțiune, conform căruia factorii de evaluare trebuie să fie: • asociați unei extinderi a cerinței minime obligatorii; • corelați cu valori superioare ale calificării și experienței; • relevanți și să reflecte avantaje economice și profesionale concrete. Mai mult, autoritatea a aplicat modelul recomandat de ANAP, prin stabilirea unor intervale de punctaj (clase), în funcție de numărul de proiecte, astfel: • între 2 și 4 proiecte – se acordă 1/4 din punctajul maxim alocat expertului respectiv; • între 5 și 7 proiecte – se acordă 1/2 din punctajul maxim; • peste 7 proiecte – se acordă punctajul maxim. Această structură este conformă cu exemplul din Anexa Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017, care precizează expres că: „Pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării factorului de evaluare, se recomandă stabilirea unor clase în funcție de care să fie acordat punctajul, fiecare clasă reprezentând un interval (peste nivelul minim) în care se încadrează experiența expertului-cheie ce face obiectul factorului de evaluare, măsurată prin numărul de proiecte comparabile la care a participat.” Consiliul constată că autoritatea nu a solicitat experiență în categoria de importanță A, ci în categoria B sau superioară, ceea ce reprezintă o cerință accesibilă pentru un număr suficient de operatori economici. Astfel, deși ar fi fost îndreptățită să impună cerințe mai stricte, având în vedere că obiectul contractului este încadrat în categoria A, a preferat o variantă mai permisivă, ceea ce indică o abordare proporțională și deschisă către piață. Consiliul constată că autoritatea nu a distorsionat competiția, ci dimpotrivă, a respectat principiul tratamentului egal și Pagina 16 din 20

nediscriminatoriu, corelând cerințele de evaluare cu importanța lucrărilor ce urmează a fi executate. În plus, susține că experiența profesională este o resursă cumulativă, care poate și trebuie să fie evaluată pe baza numărului de proiecte relevante, nu doar prin prisma unui singur proiect, oricât de complex ar fi fost acesta. Se poate constata faptul că experiența experților-cheie este evaluată în raport cu numărul de proiecte similare în care aceștia au îndeplinit același tip de activități ca cele din contractul supus achiziției, conform algoritmului de calcul aferent fiecărui expert. Acordarea punctajului pentru propunerea tehnică are în vedere parametrii tehnici ai proiectului, gradul de dificultate al execuției și nivelul de expertiză necesar pentru îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini. Factorul de evaluare analizat are o pondere de 25% din punctajul total al ofertei și a fost stabilit în legătură directă cu natura și obiectul contractului, reflectând avantaje reale și evidente pe care autoritatea contractantă le urmărește: selecția ofertei care prezintă cea mai bună calitate tehnică și expertiză, în condițiile încadrării în buget și ale implementării eficiente a contractului. Din documentele de la dosarul achiziției reiese faptul că experiența profesională a personalului ce va realiza efectiv contractul are un impact semnificativ asupra rezultatului final. Astfel, un proiect tehnic de execuție, în absența unei expertize dovedite prin implicarea anterioară în contracte similare, poate conduce la: • elaborarea unui proiect incomplet sau incoerent din punct de vedere tehnic; • creșterea costurilor prin necesitatea unor lucrări suplimentare sau reproiectări; • întârzieri sau deficiențe în execuție. Din această perspectivă, punctarea experienței profesionale similare a experților desemnați creează un cadru competițional echitabil, întrucât: -îi stimulează pe ofertanți să propună persoane cu experiență relevantă în contracte similare (de aceeași natură și complexitate – execuție sau intervenție asupra unor clădiri/construcții civile încadrate în categoria de importanță B sau superioară); -permite diferențierea ofertelor pe criterii obiective și relevante tehnic, cu beneficii directe în implementarea contractului; -se asigură transparență și tratament egal, întrucât toate cerințele sunt exprimate clar și se aplică în mod uniform. Detaliile algoritmului de calcul confirmă acest raționament. Astfel, pentru cei doi experți-cheie, punctajul maxim este de 25 de puncte: • Arhitect șef de proiect (coordonator echipă de proiectare) – 10 puncte, • Manager de contract (șef proiect - obiectiv de investiție) – 15 puncte. Pentru fiecare expert, punctajul se acordă pe baza numărului de contracte similare, astfel: Pentru Arhitect șef de proiect: • 2–4 contracte → 4 puncte; Pagina 17 din 20

• 5–7 contracte → 7 puncte; • peste 7 contracte → 10 puncte. Pentru Manager de contract: • 2–4 contracte → 5 puncte; • 5–7 contracte → 10 puncte; • peste 7 contracte → 15 puncte. Toate contractele trebuie să fie de aceeași natură și complexitate, vizând execuția sau intervenția asupra unor construcții civile încadrate în categoria de importanță B sau superioară, conform HG nr. 766/1997. De asemenea, experții trebuie să fi îndeplinit același tip de activități pe care urmează să le desfășoare în cadrul contractului. Prin urmare, se poate constata că nu se încalcă principiul proporționalității, iar cerința este formulată legal, justificat tehnic și corelată cu obiectivul procedurii. Mai mult, se poate constata că nu se îngrădește concurența, factorul de evaluare nu exclude participanții, ci doar diferențiază ofertele, conform scopului evaluării tehnice. Operatorii economici pot îndeplini cerința minimă și obține un punctaj intermediar în funcție de experiența prezentată – nefiind necesar un număr excesiv de contracte pentru calificare, ci doar pentru punctaj maxim. În concluzie, Consiliul constată că nu există niciun element de nelegalitate, disproporționalitate sau caracter restrictiv, iar cerințele sunt formulate în mod conform cu legea, jurisprudența CNSC și bunele practici în materie. Astfel, critica este neîntemeiată. Consiliul are în vedere că, în sensul aprecierii autorității contractante, este și interpretare dată de ANAP prevederilor legale incidente în speță prin Instrucțiunea nr. 1/2017, art. 12 lit. a): „Atunci când stabilește factorii de evaluare privind calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare a experților-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: a) factorii de evaluare sunt asociați unei/unor extinderi a cerinței/ cerințelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelație cu valori superioare ale nivelurilor de calificare și/sau experiență profesională prezentate de experții-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; b) factorii de evaluare sunt relevanți și reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelați cu specificul activităților și domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract. NOTĂ: (i) În cazul anumitor servicii/activități, este mai important, din punctul de vedere al experienței unui expert-cheie, numărul exercițiilor realizate de către acesta, relevante în raport cu respectiva activitate și/sau cu domeniul în care se încadrează obiectul contractului, decât experiența exprimată în ani sau prin simplă corelare cu durata unui asemenea exercițiu. Exemplu în acest sens: activitatea de realizare a analizei cost-beneficiu în cadrul unui studiu de fezabilitate, caz în care relevant pentru reflectarea experienței este numărul de asemenea analize realizate pentru proiecte similare cu cel ce face obiectul viitorului contract, nu neapărat numărul de ani de experiență în realizarea de analize cost- beneficiu. (iii) Pentru experții-cheie la care experiența profesională în implementarea unor activități similare, în cadrul unor proiecte comparabile, poate influența în mod direct calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei, se pot stabili factori de evaluare care să urmărească avantajele competitive aduse de o ofertă ce prezintă experți-cheie superiori, din punctul de vedere al experienței specifice, în raport cu celelalte oferte”. Pagina 18 din 20

Este evident că, în privința experienței profesionale specifice a Arhitectului – șef de proiect și a Managerului de contract, este un avantaj tehnic pentru autoritatea contractantă ca aceștia să fi participat la proiectarea și edificarea mai multor construcții civile de categorie de importanță B sau superioară. Astfel, punctarea suplimentară a nivelului de experiență Arhitectului – șef de proiect și a Managerului contract apare ca fiind obiectiv stabilită. Așadar, este permisă de lege stabilirea, ca factor de evaluare, a experienței personalului desemnat pentru executarea contractului, condiția fiind ca această experiență să nu fie utilizată, concomitent, și ca diverse criterii de calificare (ca parte a procesului de calificare și selecție în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract). Prin urmare, Consiliul consideră că nu se impune modificarea experienței solicitată Arhitectului – șef de proiect și Managerului de contract în cadrul factorului de evaluare. Dat fiind că toate criticile contestatoarei, atât cele privind criteriul de calificare referitor la experiența similară, cât și cele privind factorul de evaluare al experților-cheie, au fost corect formulate de autoritatea contractantă, în limitele legii și în acord cu principiile proporționalității, transparenței și tratamentului egal, nu se impune adoptarea unor măsuri de remediere a documentației de atribuire. Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge contestația formulată de ...................., în contradictoriu cu ...........ca nefondată. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge contestația formulată de către .............., în contradictoriu cu ...................., ca nefondată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 19 din 20

Redactată în 4 exemplare originale, conține 20 pagini. Pagina 20 din 20