Decizie CNSC 784/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 784/C5/419 Data: 24.03.2025 Prin contestația nr. 80/10.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 8438/11.02.2025, formulată de CIGA ENERGY EPIC SA, cu sediul social în Bucureşti, Bd. Dacia nr. 15, camera E2, et. 2, sectorul 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/6138/2023, având CUI RO 47904531, reprezentată legal prin administrator Robert Marcel Ivan și convenţional prin avocaţi Paul Pop, Adriana Crai şi Ioana Viorica, cu sediul profesional în Bucureşti, str. Profesor Ion Bogdan, nr. 4-6, et. 4-5, sectorul 1, adresă la care solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 5502/31.01.2025, a raportului procedurii nr. 5499/31.01.2025, a tuturor actelor anterioare, concomitente sau ulterioare, emise de ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 227, sectorul 6, în calitate de entitate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de consultanţă de tip Owner's Engineering în vederea implementării unor capacitaţi de cogenerare de înaltă eficienţă, utilizând motoarele termice în CTE Progresu”, s-a solicitat: - anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 5502/31.01.2025; - anularea raportului procedurii nr. 5499 din 31.01.2025, a tuturor actelor anterioare, concomitente sau ulterioare ce au stat la baza declarării ca neconformă a ofertei contestatoarei şi a celor care au stat la baza declarării admisibile, conforme şi câştigătoare a ofertei asocierii HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL - HILL INTERNATIONAL NV - PROIECT CONSULTING SRL; - constatarea caracterului neconform şi inacceptabil al ofertei asocierii HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL - HILL INTERNATIONAL Pagina 1 din 3

NV - PROIECT CONSULTING SRL, întrucât nu îndeplineşte cerinţele documentaţiei de atribuire; - în principal, obligarea entităţii contractante la reluarea procedurii prin reanalizarea ofertelor cu luarea în considerare a aspectelor învederate în cadrul prezentei contestaţii, a deciziei CNSC ce urmează a fi pronunţată şi cu deplina respectare a normelor legale şi a cerinţelor prevăzute prin documentaţia de atribuire; - în subsidiar, anularea procedurii de achiziţie publică; - obligarea entităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată suportate de contestatoare. Prin adresa nr. 41/17.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 9892/17.02.2025, HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL, cu sediul în Bucureşti, str. Dr. lacob Felix nr. 17-19, et. 3, sectorul 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/9220/2004, având CUI RO 16489575, reprezentată legal de loannis Kirkinezis, în calitate de lider al asocierii în participație HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL - HILL INTERNATIONAL NV -PROIECT CONSULTING SRL, formulează cerere de intervenție în interesul entității contractante ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA și a solicitat respingerea în tot a contestației și menținerea ca legale a actelor atacate. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația depusă de CIGA ENERGY EPIC SA în contradictoriu cu ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA. Anulează actele autorității contractante privind desemnarea admisibilă și câştigătoare a ofertei asocierii HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL - HILL INTERNATIONAL NV – PROIECT CONSULTING SRL. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta asocierii HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL - HILL INTERNATIONAL NV – PROIECT CONSULTING SRL. 2

Respinge ca nefondate capetele de cerere din contestație referitoare la decizia autorităţii contractante de a respinge oferta CIGA ENERGY EPIC SA. Respinge ca inadmisibil capătul subsidiar de cerere din contestație vizând anularea procedurii. Obligă autoritatea contractantă la plata către CIGA ENERGY EPIC SA a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare. Încuviințează în principiu, admite cererea de intervenție depusă de HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL în partea care privește decizia achizitoarei de respingere a ofertei CIGA ENERGY EPIC SA și o respinge în partea care privește decizia achizitoarei de declarare admisibilă și câştigătoare a ofertei asocierii HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) SRL - HILL INTERNATIONAL NV – PROIECT CONSULTING SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 784/C5/419 Data: 24.03.2025 Prin contestația nr. 80/10.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 8438/11.02.2025, formulată de ......... SA, cu sediul social în ........., Bd. .., camera E2, et. 2, sectorul 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin administrator ......... și convenţional prin avocaţi ........., cu sediul profesional în ........., str. .., nr. 4-6, .. 1, adresă la care solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 5502/31.01.2025, a raportului procedurii nr. 5499/31.01.2025, a tuturor actelor anterioare, concomitente sau ulterioare, emise de ......... SA, cu sediul în ........., Splaiul Independenţei nr. 227, sectorul 6, în calitate de entitate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de consultanţă de tip Owner's Engineering în vederea implementării unor capacitaţi de cogenerare de înaltă eficienţă, utilizând motoarele termice în CTE ”, s-a solicitat: - anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 5502/31.01.2025; - anularea raportului procedurii nr. 5499 din 31.01.2025, a tuturor actelor anterioare, concomitente sau ulterioare ce au stat la baza declarării ca neconformă a ofertei contestatoarei şi a celor care au stat la baza declarării admisibile, conforme şi câştigătoare a ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV - PROIECT .. SRL; - constatarea caracterului neconform şi inacceptabil al ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV - PROIECT .. SRL, întrucât nu îndeplineşte cerinţele documentaţiei de atribuire; - în principal, obligarea entităţii contractante la reluarea procedurii prin reanalizarea ofertelor cu luarea în considerare a aspectelor Pagina 1 din 92

învederate în cadrul prezentei contestaţii, a deciziei CNSC ce urmează a fi pronunţată şi cu deplina respectare a normelor legale şi a cerinţelor prevăzute prin documentaţia de atribuire; - în subsidiar, anularea procedurii de achiziţie publică; - obligarea entităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată suportate de contestatoare. Prin adresa nr. 41/17.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 9892/17.02.2025, .. .. (BUCHAREST) SRL, cu sediul în ........., str. Dr. lacob Felix nr. 17-19, et. 3, sectorul 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/9220/2004, având CUI RO 16489575, reprezentată legal de ..nis Kirkinezis, în calitate de lider al asocierii în participație .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV -PROIECT .. SRL, formulează cerere de intervenție în interesul entității contractante ......... SA și a solicitat respingerea în tot a contestației și menținerea ca legale a actelor atacate. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația nr. 80/10.02.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 8438/11.02.2025, prin care ......... SA solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea susține considerentele contestației sale. I. Contestatoarea expune situația de fapt. 1. La data de 09.08.2024, .. a fost publicat în SEAP anunţul de participare nr. CN1071972, pentru achiziţia prin licitaţie deschisă a Serviciilor de consultanţă de tip Owner's Engineering în vederea implementării unor capacitaţi de cogenerare de înaltă eficienţă, utilizând motoarele termice în CTE ... 2. Conform caietului de sarcini aferent procedurii de achiziţie, pentru implementarea proiectului, consultantul trebuie să formeze şi să dedice o echipă experimentată care poate avea în componenţă atât experţi români, cât şi străini. În acest sens, prin acelaşi caiet de sarcini s- au stabili experţii cheie pentru implementarea proiectului şi experţii secundari (non - cheie). 3. Experţii cheie prevăzuţi prin caietul de sarcini sunt: (i) Managerul de proiect; (ii) Inginerul rezident; (iii) Specialistul MT; (iv) Inginerul Mecanic; (v) Inginerul Electric autorizat ANRE grad IV A şi B; (vi) 2

Inginerul Instrumentaţie şi control; (vii) Inginerul Constructor ca şi diriginte de şantier în domeniul construcţii civile, industriale şi agricole şi instalaţiilor aferente acestora; (viii) Expert achiziţii publice; (ix) Expert juridic; (x) Specialist punere în funcţiune şi (xi) Expert financiar. 4. Operatorii economici au transmis mai multe solicitări de clarificări, la care .. a răspuns prin răspunsul nr. 35348/13.09.2024 şi răspunsul 37481/27.09.2024. 5. Totodată, .. a emis erata nr. 35353 din data de 13.09.2024.  6. Subliniază că în acest context, au depus oferte în cadrul procedurii doar doi ofertanţi anume: - ......... SA - ofertant (Compania de consultanţă în energie şi mediu SA - subcontractant şi Dornier Power and Heat - terţi şi subcontractant); - asocierea .. .. Bucharest SRL (ofertant lider) - .. .. NV (ofertant) - Proiect .. SRL (ofertant). 7. Arată că, pe durata evaluării ofertelor, ......... SA a primit două solicitări de clarificări, la care a răspuns în acord cu cererile .. şi documentaţia de atribuire, prin răspunsul nr. 45/20.11.2024 şi răspunsul nr. 74/03.12.2024. 8. Subliniază că la data de 31.01.2025, entitatea contractantă i-a adus la cunoştinţa că oferta sa a fost respinsă ca neconformă, în acord cu prevederile art. 143, alin. (3), lit. a) din HG nr. 394/2016, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini, cu privire la (i) expertul inginer constructor autorizat ca şi diriginte de şantier în domeniul construcţii civile, industriale şi agricole şi instalaţiilor aferente acestora şi (ii) expertul juridic. - La aceeaşi dată s-a publicat în SEAP şi raportul procedurii nr. 5499/31.01.2024, din care rezultă că a fost declarată câştigătoare asocierea .. .. (Bucharest) SRL (ofertant lider) - .. .. NV (ofertant) - Proiect .. SRL (ofertant). 10. Subliniază că a solicitat .. să i se permită accesul la dosarul procedurii, în vederea studierii acestuia la sediul entităţii contractante. 11. .. a permis studierea dosarului, dar nu în integralitatea sa, ci doar la o parte dintre aceste documente, motivat de faptul că celelalte documente au fost declarate confidenţiale de către asocierea declarată câștigătoare, cu toate că, din punctul său de vedere, nu a fost probat caracterul confidenţial al acestora, în acord cu prevederile legale. 12. Faţă de toate aceste considerente, contestatoarea apreciază că, în mod nelegal şi neîntemeiat a fost respinsă oferta sa ca neconformă şi a fost declarată câştigătoare oferta asocierii declarată câștigătoare, în pofida faptului că aceasta din urmă nu îndeplinea condiţiile legale în acest sens, aşa cum urmează a se arăta în continuare. II. Critică refuzul entităţii contractante de a oferi acces pentru studiul dosarului de achiziţie în integralitatea sa. 13. Cu ocazia studiului dosarului achiziţiei, entitatea contractantă nu a permis accesul la toate documentele din dosar, motivat de faptul că asocierea declarată câştigătoare, a cărei rezultat în procedură este Pagina 3 din 92

contestat de societatea sa prin prezenta contestaţie, a declarat confidenţiale parte dintre aceste documente. 14. Faţă de cele de mai sus, solicită încuviinţarea accesului la întregul dosar al achiziţiei publice în vederea studierii acestuia şi fotocopierii documentelor pe care le va considera relevante. 15.-21. Susține cererea sa de acces la dosarul achiziției publice. 22.-23. Contestatoarea îşi rezervă dreptul de a completa, ulterior studierii dosarului integral, motivele de contestaţie, în funcţie de informaţiile care vor rezulta în urma studierii înscrisurilor noi, ce nu au fost aduse la cunoştinţa acesteia la data studierii dosarului la sediul .., fără ca o astfel de completare să poată fi apreciată la vreun moment drept tardivă, dat fiind că, aşa cum s-a reţinut în practica CNSC, dar şi în jurisprudenţa comunitară, termenul de contestare se raportează la data la contestatoarea a obţinut noi informaţii, în urma accesului la noi documente. 24. Precizează că, la nivelul instanţelor naţionale de judecată s-a reţinut că „precizarea unei plângeri formulate în temeiul Legii nr. 101/2016 nu este tardivă sau inadmisibilă, în condiţiile în care petentei i s-a acordat abia în faţa instanţei învestite cu soluţionarea plângerii accesul la documentele declarate (în mod nelegal) confidenţiale de către ofertantul câştigător." 25. Aşa fiind, o eventuală completare a motivelor de contestaţie din partea sa, după ce ia cunoştinţă de toate documentele dosarului de achiziţie, care nu au fost declarate şi probate confidenţiale legal de către ceilalţi ofertanţi, se va face în termen de 10 zile de la data la care societatea sa a luat cunoştinţă de aceste documente/informaţii, întrucât termenul de contestare în acest caz, curge, conform celor statuate chiar de către CNSC, de la data la care s-a permis accesul la documentele care au fost în mod nelegal declarate confidenţiale. 26. În subsidiar, respectiv, în măsura în care Consiliul va trece peste aspectele expuse supra, solicită repunerea în termenul de a formula motive de contestaţie, dat fiind că aceasta, din motive temeinice, nu şi-a putut exercita dreptul procedural în termen, în condiţiile în care, .. a refuzat să confere accesul la documentele din dosarul de achiziţie publică, care, în mod nelegal şi nedovedit, au fost declarate confidenţiale de către ceilalţi ofertanţi, sau, după caz, de către entitatea contractantă.

III. Susține temeinicia contestaţiei. A. .. a respins oferta ......... SA ca neconformă cu încălcarea documentaţiei de atribuire, a principiului tratamentului egal şi principiului transparenţei. Oferta ......... SA respectă cerinţele documentaţiei de atribuire şi cerinţele impuse prin lege 4

27. Conform Comunicării .. nr. 5502/31.01.2025 şi a raportului procedurii, oferta sa a fost respinsă ca neconformă, în baza dispoziţiilor art. 146, alin. (3), lit. a) din HG nr. 394/2016, motivat de faptul că nu ar fi respectat cerinţele caietului de sarcini constând în: - expertul inginer constructor autorizat ca şi diriginte de şantier în domeniul construcţii civile - întrucât expertul inginer propus de către societatea sa nu îndeplineşte cerinţa minimă de a fi implicat în calculul structurii de rezistenţă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare şi execuţie lucrări industriale, altele decât cele urmărite ca şi diriginte de şantier, contestatoarea prezentând doar 5 contracte în care a activat ca diriginte de şantier; - Expertul juridic: nu îndeplineşte condiţiile privind calitatea de expert juridic întrucât nu a făcut dovada studiilor în domeniul juridic şi nu are experienţa similară în activităţi de expert juridic, ci, din documentele depuse, rezultă că a participat doar ca expert revendicări contractuale şi expert FIDIC. 28. Apreciază în sensul că aprecierile comisiei de evaluare sunt eronate. a. Referitor la cerinţa privind expertul inginer constructor autorizat ca şi diriginte de şantier în domeniul construcţii civile arată următoarele: 29. Conform prevederilor caietului de sarcini (pag. 37), inginerul constructor autorizat ca şi diriginte de şantier are următoarele atribuţii: Asigură beneficiarul că implementarea unităţii de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaze naturale în amestec cu hidrogen se face în conformitate cu proiectul tehnic de execuţie, cu respectarea legislaţiei şi reglementarilor în domeniul construcţiilor. Acesta va asigura dirigenţia de şantier pentru lucrările de construcţii, verificarea şi aprobarea desenelor şi a documentelor de inginerie pentru partea de construcţii, urmărirea şi confirmarea lucrărilor pe parte de construcţii şi asigurarea responsabilităţilor în conformitate cu legislaţia incidenţă. 30. Arată că în acord cu aceleaşi prevederi ale caietului de sarcini, se face dovada cerinţei minime pentru inginerul constructor autorizat ca şi diriginte de şantier prin prezentarea de documente din care să rezulte că specialistul propus a participat la urmărirea a cel puţin două lucrări de construcţii industriale cu grad de importanţă B, şi a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale. 31. Totodată, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 37481 din data de 13.09.2024, .. a răspuns la întrebarea nr. 50. Redă solicitarea 50 și răspunsul aferent. 32. Arată că în deplin acord cu însăşi actele procedurii emise de către entitatea contractantă, ......... SA a prezentat, în justificarea cerinţei minime pentru Inginerul Constructor, 5 (cinci) contracte din care rezultă că dl .. Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale, respectiv: (i) 2 contracte de lucrări pentru Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Pagina 5 din 92

Nicolae Oblu" laşi şi (ii) 3 contracte de lucrări pentru Spitalul Clinic de Recuperare laşi.  33. Din cuprinsul documentelor justificative astfel depuse rezultă că dl .. Raul- Antonio a activat ca diriginte de şantier în contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale, astfel cum s-a cerut atât prin caietul de sarcini, precum şi prin răspunsul .. la solicitarea 50 din cadrul răspunsului nr. 35348/13.09.2024. 34. Subliniază că, motivarea entităţii contractante din cuprinsul comunicării rezultatului procedurii, respectiv din raportul procedurii, pentru respingerea ofertei sale ca neconformă, contravine chiar documentaţiei de atribuire, de cuprinsul căreia .. era obligată să ţină cont la momentul evaluării ofertelor. 35. Dispoziţiile art. 143 alin. (1), lit. a) din HG nr. 394/2016 prevăd în mod expres faptul că oferta va fi considerată neconformă dacă nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini. 36. Or, oferta sa este în acord cu caietul de sarcini. Aşa cum s-a arătat anterior, din perspectiva inginerului constructor, oferta contestatoarei îndeplinea întocmai solicitările din caietul de sarcini, documentele depuse în vederea justificării experienţei similare/cerinţei minime cu privire la acesta fiind în confirmitate nu doar cu caietul de sarcini, ci cu întreaga documentaţie de atribuire, inclusiv cu răspunsurile .. la solicitările de clarificări. 37. Face trimitere la jurisprudenţa CJUE: "în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorităţi contractante îi revine sarcina de a respecta cu stricteţe criteriile pe care ea însăşi le-a stabilit" (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, şi Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 şi 43, Hotărârea din 2 iunie 2016, Pippo Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 39). 38. În egală măsură, conform considerentelor expuse în cauza Pippo Pizzo, principiul egalităţii de tratament impune ca ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în formularea ofertelor lor şi implică, aşadar, ca aceste oferte să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi ofertanţii. 39. Totodată, CJUE s-a pronunţat şi cu privire la obligaţia de transparenţă în cadrul procedurilor de achiziţie publică, care este consacrată la nivel de principiu în legislaţia naţională prin dispoziţiile art. 2, alin. (2), lit. d) din Legea nr. 99/2016. 40. Astfel, Curtea a reţinut că obligaţia de transparenţă implică formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi obişnuit de diligenţi să le înţeleagă  6

conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită entităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44). 41. Arată că, în mod contrar statuărilor CJUE, preluate şi în practica CNSC şi a instanţelor de judecată naţionale, .. a respins ca neconformă oferta sa, în pofida faptului că aceasta a fost elaborată cu respectarea documentaţiei de atribuire, iar, prin documentele doveditoare furnizate, s-a probat respectarea tuturor cerinţelor specificate în documentaţie, referitoare la expertul propus, dl .. Raul- Antonio, asigurând conformitatea deplină cu prevederile acesteia. 42. Soluţia comisiei de evaluare reprezintă şi reflexia unei vădite încălcări a tratamentului egal şi a principiului transparenţei, în condiţiile în care, evaluarea ofertei sale s-a realizat pe baza altor criterii decât cele prevăzute prin documentaţia de atribuire, deşi toţi ofertanţii, precum şi entitatea contractantă trebuie să se raporteze la aceleaşi criterii şi cerinţe de evaluare. 43. Concluzionează în sensul că, respingerea ca neconformă a ofertei sale pe motiv că expertul inginer propus nu îndeplineşte cerinţa minimă de a fi implicat în calculul structurii de rezistenţă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare şi execuţie lucrări industriale, altele decât cele urmărite ca şi diriginte de şantier, încalcă documentaţia de atribuire, principiul egalităţii de tratament şi principiul transparenţei. b. Referitor la cerinţa privind expertul juridic arată următoarele: 44. În ceea ce priveşte respingerea ofertei sale ca neconformă pe motiv că expertul juridic nu are studii în domeniul juridic, se impune a avea în vedere faptul că, prin caietul de sarcini nu impus o astfel de condiţie. 45. Astfel, în acord cu prevederile caietului de sarcini, expertul juridic va asigura beneficiarul de întocmirea proiectelor de contracte, soluţionarea obiecţiunilor formulate de ofertanţi faţă de clauzele propuse de beneficiar în proiectul de contract, asistenţă şi consultanţă acordată beneficiarului în faza contestaţiilor formulate în procedura de achiziţie, asistenţă şi consultanţă acordată beneficiarului în vederea soluţionării amiabile a neînţelegerilor cu contractorul general a parcursul derulării contractului. 46. Aşadar, prin caietul de sarcini nu s-a solicitat ca expertul juridic să fi finalizat programul de licenţă a unei facultăţi de drept, ci să aibă cunoştinţele necesare pentru a asigura responsabilităţile ce îi revin

în cadrul proiectului, conform caietului de sarcini, respectiv să aibă cunoştinţe juridice. 47. Important de avut în vedere este şi faptul că, prin răspunsul .. la solicitarea nr. 9 din Răspuns nr. 33548/13.09.2024, conform căruia cerinţele pentru experţi sunt considerate îndeplinite şi punctajul se acordă indiferent de denumirea poziţiei experţilor propuşi, atâta timp cât Pagina 7 din 92

activităţile desfăşurate şi responsabilităţile deţinute au fost similare şi/sau superioare cu cele solicitate pentru prezenta procedură. 48. În acest sens, susține că a depus în cadrul propunerii tehnice, diploma de licenţă în Ştiinţe Administrative Specializarea - Administraţie Publică, a dlui .. .. - propus pentru poziţia expert cheie - expert juridic. 49. În cadrul programului de licenţă absolvit de dl .. .., acesta a studiat şi domeniul juridic aşa cum rezultă din curricula ASE - Ştiinţe Administrative Specializarea - Administraţie Publică [anexa nr. 4], 50. Aşa cum s-a menţionat anterior, niciunde în cuprinsul documentaţiei de atribuire nu s-a prevăzut ca expertul juridic să fi absolvit o facultate de drept, aşa cum nu s-a prevăzut nici obligaţia de a depune diplomele care să ateste studiile finalizate de acesta. 51. În acest sens, sunt relevante şi prevederile Instrucţiunii ANAP nr. 1/2017, emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, conform cărora: Art. 6, alin. (2): "Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanţă acestora în raport cu activităţile pe care le va desfăşură persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ţinându-se cont de faptul că există situaţii în care sunt mai importante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), şi nu domeniul studiilor absolvite". - Art. 6, alin. (3): „Autoritatea/Entitatea contractantă trebuie să justifice de ce impune ca absolvirea studiilor să se realizeze într-un anumit domeniu, respectiv să argumenteze de ce numai o persoană care a absolvit studii într-un anumit domeniu este în măsură să reflecte potenţialul organizatoric al ofertantului/candidatului de a duce la îndeplinire contractul de achiziţie publică" - Art. 6, alin. (4):  „în măsura în care există o justificare în ceea ce priveşte domeniul studiilor solicitate, acesta va fi definit clar, în conformitate cu dispoziţiile legale din domeniul educaţiei şi cercetării, pentru a nu crea ambiguităţi referitoare la modul în care poate fi interpretat criteriul de calificare, respectiv tipul documentelor ce urmează a fi depuse, la solicitarea comisiei de evaluare, pentru demonstrarea îndeplinirii celor asumate în DUAE." 52. Aplicând prevederile citate anterior în cauza de faţă, rezultă că, atât timp cât, prin documentaţie nu s-a prevăzut în mod expres ca 8

expertul juridic să fie absolvent de studii juridice, respectiv a unei facultăţi de drept, dovada faptului că acesta a studiat în cadrul programului de licenţă absolvit şi domeniul juridic, este suficient pentru a îndeplini criteriile din cuprinsul documentaţiei de atribuire, respectiv de a proba faptul că poate îndeplini responsabilităţi ce i-ar reveni în cadrul proiectului licitat. 53. Totodată, în considerarea faptului că dl .. .. deţine calitatea de membru în comisiile consultative interministeriale pe problematica referitoare la contractele de lucrări şi servicii; 11/2012-11/2012 Certificat de Absolvire CNFPA, cod COR 212101, în managementul proiectelor - manager de proiect. GETJM Formare si Dezvoltare SRL, ........., perfecţionarea sa continuă în acest domeniu prin participarea la contracte similare de anvergură (aşa cum rezultă prin documentele depuse odată cu propunerea tehnică şi răspunsul la solicitările de clarificare). 54. Toate aceste elemente, îl recomandă pe domnul .. .. în implicarea în calitate de expert juridic, aşa cum rezultă din CV-ul depus în cadrul ofertei, în contracte similare sau superioare ca şi complexitate cu prezenta procedură. 55. Aşa cum s-a arătat supra, principiul egalităţii de tratament impune ca ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în formularea ofertelor lor şi implică, aşadar, ca aceste oferte să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi ofertanţii. 56. Pe de altă parte, subliniază că obligaţia de transparenţă are ca scop să garanteze absenţa riscului de favoritism şi de arbitrar din partea entităţii contractante şi impune formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi obişnuit de diligenţi să le înţeleagă conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită autorităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză. 57. Totodată, aşa cum a statuat CJUE în Hotărârea din 14 iunie 2017, Medipac - Kazantzidis, C-6/05, EU:C:2007:337, obligaţia de transparenţă "interzice autorităţii contractante să respingă o ofertă care respectă cerinţele anunţului privind cererea de ofertă întemeindu-se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunţ care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte." (punctul 54). 58. În raport de considerentele expuse anterior, se poate concluziona că, oferta sa a fost respinsă ca neconformă în baza unei condiţii care nu era prevăzută în documentaţia de atribuire, ceea ce contravine documentaţiei de atribuire, principiului tratamentului egal şi principiului transparenţei. 59. În ceea ce priveşte respingerea ofertei sale ca neconformă pe motiv că nu s-a dovedit pentru expertul juridic propus experienţa similară în activităţi de expert juridic, conform documentaţiei de atribuire, cerinţa Pagina 9 din 92

privind experienţa experţilor propuşi în specializarea în care au studiat nu este indicată ca fiind cerinţă minimă, aferentă fiecărui expert în parte şi mai mult decât atât, nu este precizată vreo cerinţă minimă privind calificarea şi studiile experţilor solicitaţi. 60. Singura cerinţă privind experienţa similară a expertului juridic a fost cea privind participarea în 1 (un) Proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare şi execuţie), în care a desfăşurat activităţi pentru elaborarea şi derularea contractului/contractelor aferente proiectului. 61. Or, societatea sa a făcut dovada îndeplinirii acestei cerinţe minime prin înscrisurile depuse în cadrul propunerii tehnice, din care rezultă că domnul .. .. a fost implicat într-un astfel de proiect. 62. În concluzie, şi din acest punct de vedere, oferta sa a fost respinsă ca neconformă, în mod neîntemeiat şi nelegal, cu încălcarea documentaţia de atribuire, ceea ce contravine documentaţiei de atribuire, principiului tratamentului egal şi principiului transparenţei. B. Arată că oferta asocierii .. .. (Bucharest) SRL (ofertant lider) - .. .. NV (ofertant) - Proiect .. SRL (ofertant) trebuie respinsă ca neconformă/inadmisibilă/neadecvată. 63. În ceea ce priveşte oferta depusă de către asocierea declarată câștigătoare, contestatoarea susține că, în baza informaţiilor extrem de vagi, la care a avut acces până la această dată, apreciază că ar fi trebuit să fie respinsă, de către comisia de evaluare, întrucât nu respectă condiţiile minime impuse pentru experţii cheie, condiţiile impuse pentru propunerea financiară şi prevederile legale privind documentele justificative ce trebuie depuse în susţinerea celor declarate. 64. Cu titlu de exemplu, din documentele la care societatea sa a avut acces până la această dată, rezultă că expertul juridic propus de către asocierea declarată câștigătoare nu întruneşte cerinţa minimă solicitată prin caietul de sarcini. 65. Arată că motivele vor fi dezvoltate după ce CNSC va permite subscrisei său la întreg dosarul achiziţiei publice. 66. În acord cu cele reţinute de către CJUE C-532/20, având ca obiect o cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel ......... (România) la data de 20 octombrie 2020 cu privire la sintagma "începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal" (Alstom Transport SA / Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Strabag AG - Sucursala ........., Swietelsky AG Linz -Sucursala .........), Curtea a reţinut următoarele: "29. (..), Directiva 92/13 nu se opune, în principiu, unei reglementări naţionale care prevede că orice cale de atac împotriva unei decizii a autorităţii contractante trebuie formulată într-un termen 10

prevăzut în acest scop şi că orice neregularitate a procedurii de atribuire invocată în sprijinul acestei căi de atac trebuie invocată în acelaşi termen, sub sancţiunea decăderii, în aşa fel încât, după împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o asemenea decizie sau să se invoce o asemenea neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil (a se vedea prin analogie Ordonanţa din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, C-54/18, EU:C:2019:118, punctul 40 şi jurisprudenţa citată). (..) 32. în această privinţă, trebuie amintit că nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispoziţiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziţii publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor căi de atac încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă sau ar fi trebuit să ia cunoştinţă despre pretinsa încălcare a dispoziţiilor menţionate (a se vedea prin analogie Ordonanţa din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, C-54/18, EU:C:2019:118, punctul 45 şi jurisprudenţa citată)." 67. Contestatoarea subliniază că, CJUE a recunoscut faptul că nu se poate pretinde contestatoarei să invoce o încălcare la un moment anterior celui la care a luat cunoştinţă de existenţa sa. 68. Ca atare, numai de la momentul la care se permite contestatorului accesul la astfel de acte, i se poate opune şi termenul prevăzut de lege pentru contestare. 69. Face trimitere la practica Consiliului pe aspectul analizat. C. Referitor la capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii şi obligarea .. la reluarea acesteia arată următoarele: 70. În măsura în care, Consiliul va respinge criticile sale cu privire la soluţia de respingere a propriei oferte ca neconformă, dar va constata că se impunea şi respingerea ofertei asocierii ca neconformă/ inadmisibilă/neadecvată, devin incidente prevederile art. 26, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 101/2016, care trasează obligaţia autorităţii de a anula procedura de atribuire. 71. Într-o atare ipoteză, numai prin anularea procedurii se va putea asigura respectarea tratamentului egal şi a principiului transparenţei. 72. Din aceleaşi raţiuni, societatea sa justifică şi interesul de a contesta pe această cale rezultatul procedurii de atribuire în raport de oferta asocierii. Pentru toate considerentele de mai sus, solicită admiterea prezentei contestaţii. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Punctul de vedere nr. 8095/14.02.2025, a fost înregistrat la CNSC cu nr. 9592/14.02.2025, la care entitatea contractantă a anexat dosarul achiziției publice. Prin punctul de vedere, ......... SA a solicitat respingerea contestației formulată de ......... SA, în temeiul art. 26 aliniat (6) din Legea 101/2016, pentru următoarele motive: Pagina 11 din 92

Faţă de afirmaţia contestatoarei privind pretinsa îndeplinire a cerinţei minime privind experienţa experţilor cheie de către aceasta, aduce în cele ce urmează argumente în sprijinul netemeiniciei acestei critici: I. Cu privire la critica privind accesul limitat la dosarul achiziţiei arată că: ofertantul asocierea .. .. (BUCHAREST) SRL, .. .. NV si PROIECT .. SRL a declarat informaţii din oferta prezentată ca fiind confidenţiale, clasificate, protejate de un drept de proprietate intelectuală, sens în care citează din declarația de confidențialitate a acestuia. Arată că după transmiterea comunicărilor privind rezultatul procedurii, la solicitarea ......... SA nr. 5/03.02.2025, .. a dat curs solicitării acesteia și a permis, în baza prevederilor art. 231 din Legea nr. 99/2016, accesul la dosarul achiziţiei publice cu obiectul din referinţa. În baza aceloraşi dispoziţii legale, au fost exceptate de la punerea la dispoziţie spre consultare documentele pe care Asocierea .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV si PROIECT .. SRL, ofertantul desemnat căștigător, le-a declarat ca fiind confidenţiale și care au fost indicate expres. Subliniază că atât contestatoarea, cât și ofertantul desemnat căștigător au depus, odată cu oferta, Declaraţia privind confidenţialitatea informaţiilor, cu precizarea încadrării acestora astfel: - asocierea .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV si PROIECT .. SRL - în categoria secretelor comerciale și a datelor cu caracter personal, - ......... SA - în categoria secretelor comerciale, a datelor cu caracter personal și a protecției drepturilor de proprietate intelectuală. Având in vedere prevederile art. 70 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, comisia de evaluare a solicitat ambilor ofertanţi clarificări privind prezentarea de dovezi în susţinerea caracterului confidenţial al informaţiilor, aplicând astfel principiul tratamentului egal, fapt ce rezulta din Raportul procedurii nr. 5499/31.01.2025. În baza aceluiaşi principiu, comisia a consemnat primirea răspunsurilor conţinând justificările aduse de catre ambii ofertanţi. Subliniază că accesul contestatoarei la ansamblul documentelor aflate la dosarul achiziţiei, s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale, punându-se la dispoziţia acesteia dosarul de achiziţie în integralitatea sa, cu excepţia documentelor declarate şi probate de către ofertantul câştigător ca fiind confidenţiale. II. Cu privire la anularea tuturor actelor ce au stat la baza respingerii ofertei ......... SA fiind declarată neconformă subliniază în apărare următoarele: Contrar celor afirmate de contestatoare, precizează că oferta ......... SA nu respectă cerinţele caietului de sarcini, motiv pentru care a fost 12

respinsă de către comisia de evaluare în conformitate cu art. 143 alin. (1) din HG nr. 394/2016, fiind declarată neconformă în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (3) lit. a) din HG 394/2016, arată că: 1) Expertul inginer constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul construcţiilor: nu îndeplinește cerinţa minimă de a fi implicat în calculul structurii de rezistență la cel puţin un contract de proiectare, sau proiectare și execuţie lucrări industriale, altele față de cele urmărite ca și diriginte de şantier, prezentând 5 contracte în care a activat doar ca diriginte de şantier (concluzie reieşită și din răspunsul la clarificări). Având în vedere responsabilitățile inginerului constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul construcții civile, industriale și agricole și instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordinului MDRT nr. 1496/2011, respectiv: "Asigură beneficiarul că implementarea unității de cogenerare de înaltă eficiență pe gaze naturale în amestec cu hidrogen se face în conformitate cu proiectul tehnic de execuţie, cu respectarea legislaţiei și reglementarilor în domeniul construcţiilor. Acesta va asigura dirigenția de şantier pentru lucrările de construcții, verificarea și aprobarea desenelor și a documentelor de inginerie pentru partea de construcții, urmărirea și confirmarea lucrărilor pe parte de construcții și asigurarea responsabilităţilor în conformitate cu legislaţia incidentă", a fost stabilită cerinţa minimă pe care specialistul propus trebuie să o îndeplinească, respectiv: Specialistul propus a participat la urmărirea a cel puţin două lucrări de construcții industriale cu grad de importanță B. şi a fost implicat în calculul structurii de rezistență pentru execuţia de construcții industriale Solicitarea 50 de clarificare, invocată de contestatoare în susţinerea conformităţii ofertei sale, se referă strict la etapa de punctare, dar această etapă este ulterioară îndeplinirii de către ofertant a cerinţei minime din caietul de sarcini. Răspunsul entității contractante confirmă și clarifică cerinţa privind experienţa necesară pentru obţinerea punctajului, și nu pentru îndeplinirea cerinţei minime obligatorii pe care expertul trebuie să o îndeplinească: Confirmă că cerinţa pentru obţinerea punctajului maxim de 5 puncte se consideră îndeplinită prin prezentarea unor contracte în care expertul a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcții industriale fie ca Inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistență pentru execuţia de construcții industriale În aceste condiţii, deşi ......... SA a prezentat pentru Inginerul constructor, 5 (cinci) contracte din care rezultă că dl... Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcții industriale, nu a prezentat în schimb niciun contract prin care să dovedească îndeplinirea cerinţei minime de a fi implicat în calculul structurii de rezistență la cel puţin un contract de proiectare, sau proiectare și execuţie lucrări industriale, altele față de cele urmărite ca și diriginte de şantier. Pagina 13 din 92

Ca urmare, solicită Consiliului să constate că afirmaţia contestatoarei: Or, oferta subscrisei este în acord cu caietul de sarcini. Așa cum s-a arătat anterior, din perspectiva Inginerului constructor, oferta subscrisei îndeplinea întocmai solicitările din caietul de sarcini, documentele depuse în vederea justificării experienţei similare/cerinţei minime cu privire la acesta fiind în conformitate nu doar cu caietul de sarcini, ci cu întreagă documentaţie de atribuire, indusiv cu răspunsurile .. la solicitările de clarificări, este complet nefondată. În măsură în care contestatoarea ar fi examinat cu diligență caietul de Sarcini, aceasta ar fi fost informată cu privire la cerinţele minime impuse și ar fi putut lua măsurile necesare pentru a asigura conformitatea cu acestea. Ori tocmai respectarea de către comisie a cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini a condus la considerarea ofertei ca fiind neconformă, fiind respinsă conform art. 143 alin.(3) lit a) din HG nr. 394/2016 deoarece nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini. Afirmaţiile privind nerespectarea de către entitatea contractantă a principiilor transparenței și tratamentului egal sunt apreciate nu numai neadevărate, fiind neargumentate, dar și defăimătoare la adresa membrilor comisiei precum și a personalului implicat în elaborarea documentaţiei de atribuire. Faptul că expertul propus de contestatoare nu îndeplinește cerinţa minimă din caietul de sarcini subliniată mai sus, nu este imputabil comisiei de evaluare și nu conferă contestatoarei dreptul de a emite supoziţii nejustificate. 2) Expertul juridic: nu îndeplinește condiţiile privind calitatea de expert juridic (nu are studii juridice și nici nu a făcut dovada studiilor în domeniul juridic după răspunsul la solicitarea de clarificare) nu are experienţa similară în activităţi de expert juridic; din proiectele indicate rezultă că acesta a participat ca și expert revendicări contractuale și expert fidic, și nu ca expert juridic. - „Expertul juridic conform clasificării COR, trebuie să fie un specialist în domeniul juridic având rolul de a analiza, interpreta şi aplica legislaţia în diverse domenii de activitate, fiind evident că pentru a îndeplini această funcţie este necesară pregătire juridică. În caietul de sarcini, la cap. 9.1 - Cerinţe privind prezentarea ofertei tehnice, pag. 35, se menţionează clar: consultantul, prin personalul sau de specialitate, vă furniza servicii de pregătire - achiziţia și încheierea unui contract (unor contracte) la cheie (Lump Sum Turn Key Contract - LTSK) pentru implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență, pe gaze naturale în amestec cu hidrogen, și contract/ contracte pe termen lung de mentenanță (Long Term Service Agreement - LTSA) 14

pentru echipamentele principale ale MT cu producătorul original al acestora (Original Equipment Manufacturer - OEM), servicii de implementare (monitorizarea și coordonarea execuţiei lucrărilor - etapele de construcție și punere în funcţiune) și servicii în perioada de garanţie (asistența beneficiarului în timpul perioadei de garanţie începând cu data admiterii recepţiei la punerea în funcţiune), fapt ce conduce la necesitatea ca acesta să demonstreze o capabilitate profesională prin prezentarea de specialiști calificaţi în diferite domenii de activitate (achiziţii și derulare contracte de tip EPC Contractor, instalații gaze naturale, mecanic, electric, instrumentație și control, construcții industriale, punere în funcţiune, etc) care să aibă experienţa în specializarea în care au studiile, prin participarea la implementarea diferitelor proiecte ce au că obiect construcția de centrale pe gaze naturale. Contestatoarea a solicitat eliminarea cerinţei subliniate mai sus, dar răspunsul entității contractante a fost în sensul menţinerii acesteia argumentând că experienţa dobândită în proiecte a fost rezultatul activităţilor desfăşurate în domeniul studiilor absolvite relevante pentru proiectul de faţă. Afirmaţia contestatoarei în ceea ce priveşte respingerea ofertei sale ca neconformă pe motiv că expertul juridic nu are studii în domeniul juridic, s-ar impune a avea în vedere faptul că, prin caietul de sarcini nu s-a impus o astfel de condiţie este apreciată ca o critică neadevărată, cu posibilul scop de a induce în eroare analiza situației de fapt. Referitor la diploma de licenţă în Științe Administrative Specializarea - Administraţie Publica a dlui. .. .. - propus pentru poziţia expert cheie - expert juridic (eliberată la data de 6 iunie 2006), arătă că prin aceasta nu se face dovada experienţei în specializarea în care are studiile. .. nu a solicitat un expert în administraţie publică, ci un expert juridic. În susţinerea experienţei expertului propus, contestatoarea a precizat că în cadrul programului de licenţa absolvit de dl. .. .., acesta a studiat și domeniul juridic așa cum rezulta din curricula ASE - Științe Administrative Specializarea Administraţie Publica, prezentând Planul de învățământ pentru perioada 2019-2022. Arată că acest document nu a fost inclus nici în oferta depusă de ......... SA, şi nici ulterior în clarificarea solicitată de .. pe durata evaluării ofertelor, ci a fost ataşat odată cu contestația. Or, în aceste condiţii chiar daca Planul de învățământ ar fi fost un document concludent, acesta nu poate fi reținut ca dovadă a îndeplinirii unei cerinţe, fiind un document care nu au fost prezentate nici în ofertă, nici urmare a solicitării de clarificare. Astfel, așa-zisa dovada a faptului că expertul propus ar fi studiat în cadrul programului de licenţă și domeniul juridic, prin diploma de licenţa în Științe Administrative Specializarea - Administraţie Publică a dlui. .. .. eliberată la data de 6 iunie 2006, este acest Plan de învățământ pentru perioada 2019-2022 a ASE, plan care nu este aferent perioadei de Pagina 15 din 92

absolvire, plan ce prevede 4 cursuri juridice pe țoată perioada studiilor, respectiv drept constituţional şi instituţii publice, drept administrativ, dreptul muncii şi dreptul uniunii europene, situaţie care nu poate fi asimilată absolvirii unei facultaţi de drept. Mai mult decât atât, este de noterietate că majoritatea universităţilor, în cadrul specializărilor economice, de afaceri, de management, de ştiinţe politice, de istorie, de sociologie şi asistenţă socială, etc., au în planurile de învatamant cursuri juridice specifice domeniului ales de activitate, cursuri care la rândul lor nu pot fi asimilate absolvirii unei facultaţi de drept. Acceptând punctul de vedere a contestatoarei, ar însemna că toți absolvenţii care au făcut câteva cursuri juridice în cadrul studilor universitare sunt „experţi juridici", iar prin analogie toți absolvenţii de drept ar fi „experţi financiari şi economici" deoarece în facultatea de drept se studiază şi economie şi finanţe. Precizarea contestatoarei Totodată, arată că certificatul de absolvire în managementul proiectelor fiind un aspect pozitiv, dar irelevant pentru dovedirea capabilitatilor în domeniul juridic. Comisia a concluzionat în mod corect că ......... SA nu a dovedit prin documentele depuse odată cu oferta și prin clarificările ulterioare faptul că expertul propus ar fi absolvit o facultate în domeniul juridic. Contestatoarea continuă seria afirmaţiilor nefondate și defăimătoare, arătând că aşa cum s-a menționat anterior, niciunde în cuprinsul documentaţiei de atribuire nu s-a prevăzut că expertul juridic trebuie să fi absolvit o facultate de drept, și nici obligaţia de a depune diplomele care să ateste studiile finalizate de acesta. În realitate arată că: - în caietul de sarcini, la capitolul 9.1 - cerinţe privind prezentarea Ofertei tehnice, paginile 34-35, se specifică necesitatea ca expertul să aibă experienţa în specializarea în care are studiile. - la acelaşi capitol 9.1 (pag 39) din caietul de sarcini se precizează: Consultantul vă prezenta în mod obligatoriu în oferta sa CV-urile experţilor principali propuşi și documente relevante care să facă dovada îndeplinirii experienței/cerinței solicitate pentru fiecare expert: diplome, atestate, recomandări de la beneficiari, sau orice alte documente similare din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor privind profilul/ experienţa specialiştilor propuşi. Experţii principali vor semna o declaraţie de disponibilitate. Lipsa acestor documente din oferta tehnică (CV-uri experţi principali, documente relevante care să dovedească îndeplinirea cerinţelor, declaraţie de disponibilitate) conduce la descalificare ofertei. De altfel, contestatoarea a prezentat diplomele de studii pentru experţii principali, fără a solicita clarificări suplimentare în acest sens, 16

demonstrând astfel că, la momentul depunerii ofertei, era pe deplin conştienta de cerinţele necesare. În caz contrar, ar fi putut uza de posibilitatea legală de a solicita clarificări privind cerinţele documentaţiei de atribuire anterior depunerii ofertei, dar, în loc să uzeze de acest drept, alege să aducă acum acuzaţii privind încălcarea de către comisie a principiului transparenței. Așa cum am arătat și dovedit în mod constant în cele de mai sus, entitatea contractanta a prevăzut în documentaţia de atribuire toate cerinţele solicitate pentru a permite tuturor ofertanţilor să își formuleze oferta. Comisia a efectuat evaluarea ofertelor depuse respectând în totalitate documentaţia de atribuire și răspunsurile la solicitările de clarificări publicate în SEAP, respectând principiul tratamentului egal și al transparenței. Are convingerea că informaţiile și dovezile prezentate sunt concludente pentru dovedirea legalității deciziei de respingere a ofertei contestatoarei. III. Cu privire la opinia contestatoarei cum că oferta asocierii .. .. / (Bucharest) SRL (ofertant lider) - .. .. NV - Proiect .. SRL trebuie respinsă că neconformă / inadmisibilă / neadecvată, arată că din contra, această ofertă respectă în integralitate cerinţele solicitate în caietul de sarcini și condiţiile minime impuse pentru experţii cheie, condiţiile impuse pentru propunerea financiară şi prevederile legale privind documentele justificative ce trebuie depuse în susţinerea celor declarate. Aşadar contestatoarea, în lipsa accesului la documentele declarate și dovedite de asociere ca fiind confidenţiale, alege să acuze fără rezerve comisia de evaluare de nelegalitatea evaluării întregii oferte depusă de asociere. Totuşi, revine și afirmă: cu titlu de exemplu, din documentele la care a avut acces până la aceasta data, rezulta că expertul juridic propus de către asociere nu întruneşte cerinţa minimă solicitată prin caietul de sarcini. Pentru a demonstra reaua credinţa a contestatoarei și folosind acelaşi exemplu, argumentează respectarea cerinţei pentru expertul juridic propus de asociaţia .. .. (Bucharest) SRL (ofertant lider) - .. .. NV - Proiect .. SRL: expertul juridic are diploma de licenţa de la Universitatea "Alexandru .. Cuza" din laşi - Facultatea de Drept nr. 1148/12.02.2010. Pentru demonstrarea cerinţei minime, respectiv: expertul propus a participat în 1 (un) proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfășurat activități pentru elaborarea și derularea contractului/contractelor aferente proiectului, este prezentat în copie extras din contractul de asistență juridică 100/2022, în legătură cu Dezvoltarea CTE lernut prin construcția unei centrale termoelectrice cu ciclu combinat cu turbine cu gaz. Expertul juridic propus de către asociere îndeplineşte condiţiile privind calitatea de expert juridic, are studii juridice și a făcut dovada studiilor în domeniul juridic. Pagina 17 din 92

În urma desfăşurării procesului de evaluare, a rezultat că asocierea .. .. (BUCHAREST) SRL - Ofertant lider, .. .. NV, PROIECT .. SRL a îndeplinit cerinţele minime din caietul de sarcini și a fost declarată admisibilă propunerea tehnică prezentată de aceasta. Solicită să se constate legalitatea măsurilor adoptate de comisia de evaluare și să respingă în totalitate contestaţia formulată de către ......... SA că fiind neîntemeiată. Prin adresa nr. 41/17.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 9892/17.02.2025, .. .. (BUCHAREST) SRL, în calitate de lider al asocierii în participație .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV -PROIECT .. SRL, formulează cerere de intervenție în interesul entității contractante ......... SA și a solicitat respingerea în tot a contestației și menținerea ca legale a actelor atacate. Arată că emiterea actelor contestate s-a făcut cu respectarea riguroasă a tuturor prevederilor legale incidente și că, dată fiind admisibilitatea incontestabilă a ofertei sale, din perspectiva criticilor nefondate formulate, precum și vădita inadmisibilitate a ofertei contestatoarei, o alta decizie nu putea fi luată decât cu încălcarea sau ignorarea unor prevederi imperative ale legii. Susține că menţinerea deciziilor legale ale entității contractante, relative la oferta sa și la oferta contestatoarei, constituie un interes major pentru asocierea sa. I. Arată că solicitat entității contractante acces la oferta contestatoarei ......... SA, pentru a putea verifica, conținutul înscrisurilor depuse de aceasta in probatiunea îndeplinirii cerinţelor minime a'e documentatie; de atribuire. Entitatea Contractanta i-a răspuns la data de 12.02.2025, prin adresa nr. 7.583, prin care a informat-o asupra acordării accesului la dosarul achiziţiei publice, cu excepția informaţiilor declarate ca fiind confidenţiale de către ofertantul ......... SA. Urmare a acestui răspuns, reprezentanţii săi s-au deplasat la sediul entității contractante la data de 13.02.2025, însă entitatea contractantă, întemeindu-se pe declaraţia de confidenţialitate depusă de ofertantul ......... SA i-a pus la dipsoziție numai înscrisurile care nu conţin informaţii declarate confidenţiale, asigurand protectia conţinutului confidenţial al acestei oferte. Aşadar, fără a avea acces la oferta contestatoarei, declarată confidenţiala, și întemeindu-se, aşadar, exclusiv pe documentaţia de atribuire, pe raportul procedurii nr. 5.499/ 31.01.2025 și pe continutul contestației, singurele înscrisuri la care are acces, înţelege că entitatea contractantă a înţeles a respinge oferta contestatoarei, ca neconformă, în 18

temeiul prevederilor art. 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016, întrucât nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini. 1.1. Referitor la expertul inginer constructor, intervenienta arată că: ......... SA în susţinerea contestatiei sale și în scopul furnizării unei aparențe de temeinicie a criticilor sale, induce o deliberată confuzie între cerinţele minimale ale documentaţiei de atribuire relative la acest expert principal și cerinţele de acordare a punctajului în cadrul factorului de evaluare aferent acestui expert. Astfel, intervenienta argumentează în sensul: - entitatea contractantă respinge oferta ca neconformă, sub acest aspect, urmare a lipsei satisfacerii cerinţei minime a caietului de sarcini calibrate prin prevederile Capitolului 9.1 - Cerinţe privind prezentarea ofertei tehnice, pagina 37 din cadrul caietului de sarcini, - Contestatoarea argumentează pretinsa ilegalitate a măsurii de respingere întemeindu-se pe răspunsul la solicitările de clarificări nr. 35.348 din data de 13.09.2024, solicitarea nr. 50, care însă tratează nu cerinţa minimă, ci cerinţa privind acordarea punctajului în cadrul factorului de evaluare relativ la experţii principali. Prin urmare, întreaga construcție argumentativă a contestatoarei nu este doar nefondată, dar și, în fapt, lipsită de legătură cu cauza, atât timp cât: - respingerea ofertei este întemeiata pe lipsa îndeplinirii unei cerinţe minime, - criticile contestatoarei se întemeiază pe conținutul unei cerinţe privind acordarea punctajului. Or, cele doua cerinţe nu se confundă, ci au a fi îndeplinite în mod cumulativ: - cerinţa minimă în vederea conformităţii ofertei, astfel încât aceasta să nu cadă sub incidenţa prevederilor art. 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016, care sancționează cu respingerea oferta care "nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini”, - cerinţa privind acordarea punctajului, în vederea acordării punctajului maxim. Prin documentaţia de atribuire entitatea contractanta a stabilit două tipuri de cerinţe, o cerinţa minimă de conformitate a ofertei și o cerinţă de acordare a punctajului, după cum urmează: A. Cerinţa minimă în privinţa expertului inginer constructor este: - stabilită prin prevederile Capitolului 9.1 - Cerinţe privind prezentarea ofertei tehnice pag. 37 din cadrul caietului de sarcini, după cum urmează: "Specialistul propus a participat la urmărirea a cel puţin două lucrări de construcții industriale cu grad de importanță B, și a fost implicat în calculul structurii de rezistență pentru execuţia de construcții industriale." - clarificată prin răspunsul nr. 1 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 37.481/ 27.09.2024, pe care îl citează. Pagina 19 din 92

Este completamente exclusă orice doză de echivoc, în condiţiile în care nu doar răspunsul nr. 1 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 37.481/27.09.2024 se referă la o cerinţă minimă, dar și solicitarea, în sine, are în vedere modul de satisfacere a unei cerinţe minime: "vă rugăm să acceptați ca cerinţă minimă pentru inginerul constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul construcții civile, industriale și agricole și instalaţiilor aferente acestora să fie îndeplinita prin (...)." B. Referitor la cerinţa privind acordarea punctajului în privinţa expertului inginer constructor este: - stabilită prin formularul nr. 3 - tabel detalii factori evaluare calitativi, punctul 7, din care citează în susținere. Din nou, este exclus orice echivoc, în condiţiile în care solicitarea de clarificare nr. 50 din cadrul Răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35 348/13.09 2024 priveşte în mod expres, clar și neinterpretabil o cerinţă de acordare a punctajului aferent acestui factor de evaluare, din care citează în susținere, pe aspectul analizat. Prin urmare, este dincolo de orice echivoc și de orice rezonabilă contestare faptul că solicitarea nr. 50 și răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024 privesc o cerinţă de acordare a punctajului: "cerinţele pentru obţinerea punctajului maxim de 5 puncte de către expertul Inginer Constructor ... Aşadar, în mod incontestabil, solicitarea nr. 50 și răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024 nu au nicio relevanță, niciun impact și nicio legătură cu modul de formulare a cerinţei minime relative la expertul inginer constructor. Rezulta că în deplină concordanță cu documentaţia de atribuire și cu răspunsurile entității contractante la solcitările de clarificare formulate de ofertanţi, că în privinţa expertului inginer constructor operează două cerinţe: - cerinţa minimă - "a urmărit ca şi diriginte de şantier cel puţin o lucrare de construcţii cu grad de importanță B sau A și a fost implicat în calculul structurii de rezistentă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare și execuţie lucrări industriale, altele față de cele urmărite ca și diriginte de şantier.” - cerinţa de acordare a punctajului - "prezentarea unor contracte în care expertul a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale fie ca inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale." Acesta fiind conținutul obligatoriu al documentaţiei de atribuire rezultă că: 20

- entitatea contractantă a impus ofertanţilor ca în privinţa expertului inginer constructor să facă proba îndeplinirii cerinţei minime că expertul a urmărit ca și diriginte de şantier cel puţin o lucrare de construcţii cu grad de importanţă B sau A și să fi fost "implicat în calculul structurii de rezistență la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare și execuţie lucrări industriale": - entitatea contractantă a permis ofertanţilor să prezinte, în vederea obţinerii punctajului maxim, contracte în cadrul cărora expertul "a activat fie ca diriginte de şantier [...] fie ca inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă [...]. Aşadar, caracterul alternativ al contractelor prezentate ("fie ca diriginte de şantier (...) fie ca Inginer Constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă (...) are relevanta exclusiv și limitativ în ceea ce priveşte acordarea punctajului, însă nu este aplicabil în privinţa cerinţei minime, în privinţa căreia entitatea contractantă a impus prin caietul de sarcini și a reiterat prin răspunsurile sale la solicitările de clarificare obligativitatea absolută de a prezenta contracte care probează faptul că expertul "a urmărit ca și diriginte de şantier cel puţin o lucrare de construcţii cu grad de importanță B sau A și a fost implicat în calculul structurii de rezistență la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare și execuţie lucrări industriale, altele față de cele urmărite ca si diriginte de şantier.” Intervenienta arată că, din contra, contestatoarea a prezentat în privinţa expertului inginer constructor "5 contracte în care a activat doar ca diriginte de şantier (concluzie reieşită și din răspunsul la clarificări)", fără a prezenta vreun contract prin care să probeze ca expertul propus "a fost implicat în calculul structurii de rezistentă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare și execuţie lucrări industriale". De altfel, contestatoarea nu contestă acest mod de ofertare, admițând prin punctul 32 al contestației sale că a depus "5 (cinci) contracte din care rezultă că dl .. Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii”, aşadar că nu a depus niciun contract din care să rezulte implicarea expertului în calculul structurii de rezistență, însă pretinde, netemeinic, că acest mod de ofertare ar constitui o modalitate legală de calibrare a ofertei, în deplin acord cu prevederile documentaţiei de atribuire. Citează susținerile contestatoarei pe acest aspect. Aşadar, întreaga construcție argumentativă a contestatoarei se întemeiază pe premisa profund eronată că răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024 ar modifica cerinţa minimă privind expertul inginer constructor și că acestei cerinţe minime astfel modificate contestatoarea i-ar fi achiesat în mod deplin prin modul sau de ofertare. Însă, astfel cum temeinic a arătat în cele de mai sus: - cerinţa minimă nu este modificată prin răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024; Pagina 21 din 92

- răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024 priveşte modul de calibrare a cerinţei privind acordarea punctajului și nu cerinţa minimă, - răspunsul nr. 50 din cadrul Răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024 nu are nicio relevanță în privinţa cerinţei minime, - cerinţa minimă este stabilita prin caietul de sarcini și clarificată/ modificată prin Răspunsul nr. 1 din cadrul Răspunsului la solicitările de clarificare nr. 37.481/27.09.2024: - cerinţa minimă impune ofertanţilor să facă proba, în privinţa acestui expert, a implicării „și în calculul structurii de rezistență pentru execuţia de construcţii industriale." Intervenienta arată că, din contra, contestatoarea tocmai această probă nu a efectuat-o prin oferta sa, anume a implicării "în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale", iar în scopul imposibilei salvgardări a ofertei sale induce deliberat o confuzie menită a oblitera eroarea sa de ofertare, pretinzând că cerinţa minimă ar privi "contracte în care expertul a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale fie ca inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale.” Însă, acest mod de satisfacere alternativă a unei cerinţe priveşte exclusiv cerinţa de acordare a punctajului, astfel cum rezultă din însăși solicitarea nr. 50 și răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024, care precizează ambele, inechivoc, ca fac referire și statuează exclusiv asupra "cerinţelor pentru obţinerea punctajului maxim de 5 puncte de către expertul inginer constructor ..." Pentru toate aceste motive apreciază ca legală măsura respingerii ofertei contestatoarei ca neconformă pentru lipsa îndeplinirii cerinţei minime relative la expertul inginer constructor și apreciază ca lipsite de sustenabilitate juridică criticile și argumentele ridicate prin contestație, atât timp cât se întemeiază pe o pretinsă, dar inexistentă incidenţă a răspunsului nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024 în privinţa cerinţei minime, motiv pentru care solicită admiterea intervenției și respingerea contestatiei ca nefondată, sub acest aspect. I.2. Cu privire la expertul juridic, intervenienta prezintă următoarele apărări. Înţelege din înscrisurile la care are acces că prin oferta sa contestatoarea a propus un expert juridic care nu are studii juridice, însă pretinde că, dat fiind modul de calibrare prin documentaţia de atribuire a cerinţelor aferente acestui expert, acest expert juridic nu ar trebui să aibă studii juridice. Prin punctul 46 al contestației sale contestatoarea 22

susţine că "prin Caietul de sarcini nu s-a solicitat ca expertul juridic să fi finalizat programul de licenţă a unei facultăţi de drept, ci să aibă cunoştinţele necesare pentru a asigura responsabilităţile ce îi revin în cadrul proiectului, conform caietului de sarcini, respectiv să aibă cunoştinţe juridice." Sub acest aspect admite temeinicia pretenției contestatoarei, în sensul că, într-adevar, prin caietul de sarcini nu s-a precizat expres că expertul juridic ar trebui să aibă studii juridice, însă apreciază ca rizibilă o astfel de abordare a conţinutului documentaţiei de atribuire, în condiţiile în care, până și la nivel simplu lingvistic, a pretinde că expertul juridic ar putea să nu aibă studii juridice exhibă o disonanță cognitivă flagrantă. Mai mult, prescripţii coroborate ale caietului de sarcini și ale răspunsurilor entității contractante la solicitările de clarificare formulate de ofertanţi conduc la concluzia logic inevitabilă că expertul juridic nu poate ocupa această poziţie dacă nu are studii juridice. Face trimitere la Secţiunea 9.1 - Cerinţe privind prezentarea ofertei tehnice din cadrul caietului de sarcini. Mai mult, cerinţa minimă privind coerența între studii și experienţa a fost ferm reiterată de entitatea contractantă prin răspunsul la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024. Prin solicitarea nr. 10 din cadrul acestui răspunsul a fost solicitată înlăturarea cerinţelor privind coerența dintre experienţa experţilor și studiile absolvite, după cum urmează: "Vă rugăm să eliminaţi cerinţa din caietul de sarcini Secţiunea 9.1 care precizează că experţii trebuie să aibă experienţă în specializarea în care au studiile, având in vedere că în Formularul 3 sau în Fişa de date nu sunt definite cerinţe privind studiile pentru experţi, punctajul acordându-se în funcţie de experienţa dobândită în proiecte." Arată că acestei solicitări entitatea contractantă îi răspunde clar și explicit: "Răspuns solicitare 10 Se menţine cerinţa din caietul de sarcini — Secţiunea 9.1, respectiv experţii trebuie să aibă experienţă în specializarea în care au studiile. Consideră că experienţa dobândită în proiecte a fost rezultatul activităţilor desfăşurate în domeniul studiilor absolvite relevante pentru proiectul de faţă." Suplimentar, prin alineatul penultim al Capitolului 12.1 - din cadrul caietului de sarcini, pagina 42 a acestuia, entitatea contractantă stabilește: "Consultantul va asigura personal dedicat, format din persoane calificate, pe întreaga durată de implementare a proiectului. Oricare modificări aduse personalului cheie vor fi supuse aprobării beneficiarului." Or, calificarea unui expert juridic nu poate izvorî decât din finalizarea unor studii juridice de lungă durată. Concluzionând asupra acestui aspect, prevederile mai sus iterate ale caietului de sarcini și ale răspunsului la solicitările de clarificări: Pagina 23 din 92

- Stabilesc în mod neinterpretabil, explicit o cerinţă minimă privind experţii: - cerinţa minimă are ca obiect deplina coerență între "experienţa [și specializarea în care au studiile, impunerea acestei coerențe, cu titlu de cerinţă minimă, prin caietul de sarcini, și reafirmarea fermă și expresă a acestei cerinţe minime prin răspunsul nr. 35.348/ 13.09.2024, urmăreşte a evita exact modul de ofertare practicat de contestatoare, adică ofertarea unor experţi care, deși ar putea avea experiență relevantă, nu au studii aferente. Arată că dat fiind importanța obiectivului de investiții, entitatea contractantă în mod deplin legal și perfect responsabil a urmărit a nu derula contractul de consultanță cu experţi "calificaţi la locul de muncă", experţi care au activat pe anumite poziţii în cadrul unor proiecte similare, dar care nu au studiile/ specializările necesare ocupării respectivelor poziţii. Oferta contestatoarei propune ocuparea poziţiei de expert juridic de către o persoana care a caștiqat experienţă în poziţii de expert fidic sau expert revendicări contractuale și care a absolvit studii de administraţie, împrejurare în raport de care e vadită nesatisfacerea condiţiei de coerență statuată prin caietul de sarcini cu titlu de cerinţă minimă. Or, astfel cum în continuare va arăta, fără a diminua respectabilitatea poziţiilor de expert fidic sau expert revendicări contractuale, aceste poziţii implică cunoștințe și studii diferite de cele ale unui expert juridic, fiind vădit ca în cazul primelor poziţii prevalează cunoștințele, specializările și capabilitățile de ordin ingineresc, iar în privinţa poziţiei de expert juridic prevalează, desigur, cunoștințele, specializările și capabilitățile de ordin juridic. Potrivit Ordinul nr. 1832/856/2011 al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 561 din 08 august 2011, experţii jurişti/juridici sunt clasificaţi sub codul 261903 expert jurist, care face parte din grupa 26 Specialişti în domeniul juridic, social şi cultural, sub-grupele: - "261 Specialişti în domeniul juridic: Specialiştii din domeniul juridic efectuează activităţi de cercetare pe probleme juridice, consiliază clienţii cu privire la aspectele juridice ale problemelor, pledează cazuri sau conduc activităţi de urmărire penală în cadrul instanţelor de judecată, prezidează procedurile judiciare în instanţele de judecată, elaborează legi şi regulamente." - "2619 Specialişti în domeniul juridic neclasificaţi în grupele de bază anterioare. Această grupă de bază cuprinde specialiştii din domeniul juridic neclasificaţi în altă parte în grupa minoră 261 - Specialişti in 24

domeniul juridic. De exemplu, grupa de bază include pe cei care îndeplinesc funcţii juridice, altele decât pledarea sau urmărirea penală a cazurilor ori prezidarea procedurilor juridice." Aşadar, expertul juridic este în mod peremptoriu o persoana care a urmat studii superioare de profil juridic, care îndeplineşte funcţii juridice și nu o persoana care, în cadrul altor studii, a urmat cursuri limitate de drept. Sub acest aspect, curicula prezentată în probațiune de contestatoare, ca anexă la contestația sa, în scopul probării dobândirii de către expertul propus a unor studii de drept care l-ar face apt pentru exercitarea poziţiei de expert juridic probează exact contrariul. Astfel, din această curiculă rezultă că: - Expertul propus are studii de administraţie publică/științe administrative, nu de drept; - Expertul a urmat cursuri universitare de lungă durată, în cadrul cărora a studiat anume discipline de drept. Subliniază că aceste cursuri de drept nu valorează pregătire juridică, ci exclusiv o familiarizare preliminară a studentului cu domeniul juridic, date fiind atât disciplinele de drept studiate, cât și durata vădit redusă a acestor cursuri. În acest context se relevă lipsa de sustenabilitate a argumentului contestatoarei potrivit căruia nu pregătirea profesională a acestuia ar fi relevantă (studii superioare de drept), ci capacitatea acestuia de a executa în condiţii optime responsabilitățile stabilite în sarcina acestui expert prin prevederile caietului de sarcini, care stabilesc: "Asigură beneficiarul de întocmirea proiectelor de contracte, soluţionarea obiecțiunilor formulate de ofertanţi față de clauzele propuse de beneficiar în proiectul de contract, asistență și consultanță acordată beneficiarului în faza contestaţiilor formulate în procedura de achiziţie, asistență și consultanță acordată beneficiarului în vederea soluţionării amiabile a neînţelegerilor cu contractorul general a parcursul derulării contractului." Or, tocmai aceste responsabilități implică cunostințe de drept care nu au făcut obiectul nici măcar al cursurilor extrem de limitate urmate în cadrul Facultății de Științe Administrative, date fiind următoarele motive de ordinul evidenței absolute și incontestabile: "Întocmirea proiectelor de contracte" și "soluţionarea obiecțiunilor formulate de ofertanți față de clauzele propuse de beneficiar în proiectul de contract implică la modul necesar cunoștințe de drept ce țin de Teoria Generala a Obligaţiilor, de Drept civil și Drept comercial. Subliniază că studiul în cadrul Facultății de ȘtiinȚe Administrative a Dreptului constituțional, a Dreptului Uniunii Europene, a Dreptului muncii sau a Dreptului administrativ nu furnizeaza niciun fel de cunoștințe de drept civil și comercial, imperativ necesare unei redactări nedefectuoase a unor contracte de astfel de anvergură și importanță: "asistența și consultanța acordată beneficiarului în faza contestaţiilor formulate în procedura de achiziţie" implică nu doar cunoaşterea legislaţiei achiziţiilor Pagina 25 din 92

publice, ci și cunostințe de drept ce tin de domeniul procedurii civile, cunostinte care nu pot fi dobândite prin studiul dreptului constituțional, etc. Aşadar, însăși raportarea responsabilităţilor expertului juridic, astfel cum sunt acestea stabilite prin caietul de sarcini, la cursurile de drept pe care expertul propus le-a urmat în cadrul Facultății de Științe Administrative conduc ineluctabil la concluzia unei inerente lipse de cunoștințe juridice necesare executării acestor responsabilități. Expertul juridic din cadrul acestui contract urmează a gestiona aspecte de ordin contractual aferente raporturilor juridice ce urmează a se naşte între entitatea contractanta și alți terți contractanți (constructori), împrejurare în raport de care ne apare, cel puţin de perspectiva pur pragmatică, obligatorie pregătirea juridică consistentă a expertului, în caz contrar fiind mai mult decât previzibilă prejudicierea involuntară a intereselor legitime ale entității contractante, urmare a unei inerente lipse de viziune generală asupra potenţialelor consecinţe ale unor acte juridice redactate de persoane fără cunoștințe de drept civil și comercial. Or, expertul propus de contestatoare nu are studii juridice și este, în fapt, expert revendicări contractuale și expert fidic, nu expert juridic. Arată că nu este deloc în discuţie o ierarhizare a experţilor, ambele categorii de experţi, experţii juridici și experţii fidic, bucurându-se de aceeaşi respectabilitate. Subliniază că, domeniile lor de expertiza, deși se intersectează, rămân diferite. În timp ce expertul fidic presupune cunoștințe de drept limitate și cunoștințe semnificative de inginerie și management de proiect, expertul juridic implică o bună cunoaştere a disciplinelor dreptului, a principiilor generale de drept, a legislaţiei și a regulilor generale și particulare de interpretare a textelor cu conținut juridic, normativ sau contractual. În fapt, expertul fidic este chemat a pune in aplicare contracte redactate de experţi juridici și nu invers, astfel cum în mod păgubos și riscant propune contestatoarea entității contractante prin expertul ofertat. Arată că nu are nicio îndoială asupra competenței profesionale personale a expertului propus, dl. .. .., însă ofertarea acestuia pentru o poziţie de expert juridic constituie o eroare a ofertantului, în raport de natura studiilor d-lui ... Are deplina convingere că dl. .. .. își exercită cu competență profesia de expert revendicări și expert fidic, însă ocuparea unei poziţii de expert juridic, care urmează a oferi entității contractante consultanță juridică, implică la modul imperativ, indiscutabil, deţinerea unor 26

cunoștințe aprofundate de drept, care nu pot fi dobândite decât prin studii de drept de lungă durată, și nu prin studii minimale de drept, urmate în cadrul altor facultăți, cu alte profile. Concluzionând asupra celor de mai sus punctează următoarele: - Este adevarat că prin caietul de sarcini nu s-a precizat o condiţie de studii în privinţa acestui expert, însă apreciază că însăși titulatura, expert juridic, implică la modul necesar și evident studii superioare de drept; - Prin prevederile mai sus iterate ale caietului de sarcini și ale răspunsului nr. 10 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024 entitatea contractantă a impus cu titlu de cerinţă minimă o deplină coerență între experienţa expertului propus și specializarea acestuia, cu consecinţa ca experienţa juridică a expertului juridic are a fi dublată de o specializare juridică; - Codul COR 2619 - Specialişti in domeniul juridic implică faptul că aceşti specialiști "îndeplinesc funcţii juridice", cu consecința imperativului dobândirii unor cunoștințe vaste de drept, prin urmare a unor studii superioare de drept; - Responsabilitățile detaliate prin caietul de sarcini ale expertului juridic nu pot fi executate în condiţii de securitate juridică pentru entitatea contractantă de persoane care nu au studii superioare de drept. Pentru toate aceste motive apreciază că în mod legal a procedat entitatea contractanta la respingerea ca neconformă a ofertei contestatoarei, sub acest aspect, orice alta decizie fiind în vădită coliziune cu documentaţia de atribuire și legislaţia specială a achiziţiilor publice. 1.3. Formulează apărări față de pretinsa încălcare a principiului tratamentului egal și a principiului transparenței. Intervenienta arată că contestatoarea interpretează/confundă un răspuns care vizează în mod inechivoc o cerinţă de acordare a punctajului cu o cerinţă minimă, fapt care nu constituie o culpă a entității contractante, ci o culpa exclusivă a ofertantului care, în prezența unei exprimări clare și precise a entității contractante, înțelege contrariul. Atât timp cât entitatea contactantă a precizat expres că: i) menţine neschimbaăa cerinţa minimă, pe care o reafirmă în mod explicit, și ii) modifică o cerinţă de acordare a punctajului,intervenienta arată că, confuzia între aceste două noţiuni și ofertarea eronată în consecinţă nu este urmarea unui încălcări a obligaţiilor de transparență legalmente statuate în sarcina entității contractante, ci urmarea unei analize defectuoase a documentaţiei de atribuire de către ofertant. În fapt, ofertanţii au avut sanse perfect egale la depunerea ofertei, in condiţii de deplină transparență, cerinţele minime și cerinţele de acordare a punctajelor fiind inechivoce, precise, exprese și în egală măsură accesibile operatorilor economici interesați de participarea la procedură, în măsura analizei acestora cu suficientă atenție. Pagina 27 din 92

Referitor la susținerile contestatoarei de la punctul 42 din cadrul contestației sale, intervenienta arată că, din contra, ambele oferte au fost evaluate pe baza aceloraşi criterii, iar aceste criterii sunt prevăzute în documentaţia de atribuire, astfel cum a fost aceasta publicată și parţial amendată prin răspunsurile la solicitările de clarificare. Faptul că un ofertant interpretează răspunsul nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024 ca privind o cerinţă de calificare, deși analiza nepartizană a textului în discuţie probează cu suficiență că priveşte o cerinţă de acordare a punctajului, sau faptul că un ofertant alege să propună un expert juridic fără studii juridice, deși coerența între experienţă și studii rezultă cu claritate atât din prevederile caietului de sarcini, cât și din reafirmarea expresă a acesteia prin răspunsul nr. 10 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024, nu valorează, în opinia sa, în nicio manieră rezonabilă și legală de interpretare, aplicarea în evaluare a unor criterii diferite sau inexistente în documentaţia de atribuire, ci exact aplicarea fidelă a documentaţiei de atribuire. Subliniază că nu s-a încălcat principiul tratamentului egal. Subliniază că, situații comparabile au a nu fi tratate în mod diferit și situații diferite au a nu fi tratate în acelaşi mod, și, corelativ, încălcarea principiului tratamentului egal reclama la modul imperativ existența unor situații comparabile care ar fi fost tratate diferit. Or, în procedură pretenția existenței unor situații comparabile care ar fi fost tratate diferit este lipsită de orice suport factual, cum la fel de nesustenabilă juridic este și pretenția creării vreunui avantaj asocierii sale prin menţinerea în procedură a ofertei. Arată că oferta sa satisface atât cerinţa minimă, cât și cerinţa de punctare, în timp ce oferta contestatoarei satisface numai cerinţa de punctare și nu satisface cerinţa minimă. Arată că se află în prezența unor situații diferite, tratate diferit și în perfect acord cu documentaţia de atribuire și legislaţia incidentă. II. Formulează apărări față de criticile contestatoarei privind modul de evaluare a ofertei asocierii sale. 11.1. Intervenienta reclamă lipsa motivării. Contestatoarea nu arată prin contestație motivele de fapt și de drept pentru care pretinde că oferta sa nu ar respecta cerinţele minime aferente expertului juridic, nu ar respecta condiţiile impuse pentru propunerea financiară și nu ar respecta prevederile legale privind documentele justificative ce trebuie depuse în susţinerea celor declarate. Contestatoarea face simple afirmaţii, nemotivate și neprobate. Or, actul de justitie nu poate fi intemeiat pe supoziţii, iar investirea jurisdicţiei competente are a respecta condiţii de formă și de fond: 28

statuate, în materia achiziţiilor publice, prin prevederile art. 10 lit. f) si g) din Legea nr. 101/ 2016. Arată că pretinzând inadmisibilitatea unei oferte, contestatorului îi incumbă atât obligaţia de a preciza în concret cauza acesteia, ca fiind neconformitate, inacceptabilitate sau neadecvare, precum și obligaţia probațiunii pretenţiilor sale, potrivit principiului de drept de generală și imperativă aplicabilitate potrivit căruia actori incumbit probatio. O astfel de maniera de formulare a criticilor față de oferta sa o pune în imposibilitatea de a formula apărări întrucât, necunoscând care este substanța "criticilor", nu poate arăta în ce mod și sub ce aspect sunt acestea eronate. Arată că apărările sale se rezumă la acelaşi tip de generalitate, arătând că, în fapt: - oferta sa este deplin conformă prescripţiilor caietului de sarcini; - a îndeplinit prin ofertă toate cerinţele minime și toate cerinţele de punctare aferente experţilor propuşi, iar în privinţa expertului juridic a îndeplinit în tot atât condiţiile de studii (studii juridice), cât și de experienţă profesională. Expertul propus de asocierea sa este absolvent cu diplomă de licenţă a Universităţii "Alexandru .. Cuza" din laşi - Facultatea de Drept, are experienţă în contracte tip EPC - Contractor - Contracte la cheie - proiectare şi execuţie în care a desfăşurat activităţi pentru elaborarea şi derularea contractului/contractelor aferente proiectului (4 proiecte): a redactat propunerea financiară într-o manieră perfect conformă documentaţiei de atribuire și legislaţiei incidente; - a funizat entității contractante toate documentele prevăzute de lege și de documentaţia de atribuire în probatiunea declaraţiilor de la nivelul DUAE. Subliniază că acest mod defectuos de formulare a contestației este sancționat constant de practica Consiliului și a instanțelor de control judiciar. Or, prezenta contestație, în partea vizând oferta sa este în mod peremptoriu o "formă făeă fond", împrejurare ce atrage după sine inadmisibilitatea, sub acest aspect, a demersului judiciar al contestatoarei. 11.2. Referitor la solicitarea contestatoarei de acces la părţile confidenţiale ale ofertei sale, arată că se opune cu fermitate solicitării contestatoarei de a i se acorda accesul la părţile confidenţiale ale ofertei sale întrucât: - pe de o parte, a îndeplinit în tot cerinţele de ordin legal care determina naşterea în sarcina entității contractante a unei obligaţii de protecție activă, și pe de altă parte, protecția informaţiilor confidenţiale comunicate prin oferta, în scopul acestei proceduri, este esenţială pentru membrii asocierii sale din raţiuni ce depățesc covârşitor interesele legate de această procedură. Pagina 29 din 92

11.2.1. Cu privire la îndeplinirea cerinţelor de ordin legal pentru asigurarea unui regim activ de protecție a informaţiilor declarate și probate ca fiind confidenţiale. Confidenţialitatea unor informaţii cuprinse în oferte se stabilește ab initio în condiţiile legii, moment după care singura obligaţie care subzista erga omnes este respectarea regimului astfel instituit, beneficiind de protecție legală. Propunerea tehnică, propunerea financiară, precum și solicitările de clarificare și răspunsurile la acestea, relative la conținutul ofertei, conţin importante date și informaţii, a căror comunicare către terții concurenţi are aptitudinea de a prejudicia grav și posibil iremediabil interesele legitime ale membrilor asocierii sale. In aceste condiţii, valorificând prevederile ari. 70 alin. (4) din Legea nr. 99/ 2016, am elaborat oferta indicând "care informaţii din propunerea tehnică,

elemente

din

propunerea

financiară

şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale", depunand in acest scop in cadrul ofertei Declaraţia privind partea/părţile din propunerea tehnică şi financiară care au caracter confidenţial. A înțeles a uzita de prevederile art. 70 alin. (4) din Legea nr. 99/ 2016, coroborate prevederilor art. 129 alin. (1) din HG nr. 394/2016, întru cât oferta asocierii sale conţine: - informaţii tehnice si comerciale, aflate în proprietatea intelectuală exclusivă a membrilor asocierii, date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale, a căror comunicare către concurenţi ar determina prejudicierea intereselor membrilor asocierii sale prin înlăturarea avantajului competitiv procurat de un anumit tip de ofertare, un anumit tip de executare a contractelor, s.a.a., dezvoltate în urma activității sale de durată; - informaţii privind modul de formare a preţului final ofertat; - informaţii confidenţiale privind onorarii e experţilor; - date cu caracter personal, care cad sub incidenţa Regulamentului European privind Proiecţia Datelor cu Caracter Personal. Obligaţia legală de asigurare a protecției informaţiilor cu caracter de secret tehnic și/ sau comercial și a informaţiilor cu caracter de date personale deriva din prevederile art. 70 alin. (1), art. 79 alin. (1), art. 230 alin. (11) si art. 231 alin. (5) și (6) din Legea nr. 99/ 2016. În ceea ce priveşte onorariile experţilor/ angajaţilor săi, asigurarea și protecția activă a confidențialității acestor informaţii constituie obligaţie legală a membrilor asocierii sale, astfel cum rezultă din prevederile art. 163 alin. (1) din Codul muncii. 30

Or, îndeplinirea obligaţiei legale de protecție semnifică tocmai declararea confidențialității tuturor acelor părți ale ofertei care conţin sau permit a fi deduse onorariile experţilor, angajaţilor ofertantului. În ceea ce priveşte datele personale, CV-urile Și documnentele experţilor, acestea conţin nume, adresă, acte de identitate sau seria/numarul acestora, CNP, informaţii care au a fi protejate potrivit legii, cu referire la Regulamentul EU 2016/679 (GDPR). Arată că la solicitarea entității contractante, prin răspunsul nr. 10 din cadrul adresei sale nr. 267/ 04.12.2024, care constituie răspunsul asocierii sale la solicitarea de clarificare din 18.11.2024 transmisa de entitatea contractantă, a probat faptul că informaţiile din cadrul ofertei sale îndeplinesc condiţiile legalmente statuate pentru a fi calificate ca fiind secrete comerciale. Astfel, arată că a indicat precis părţile/documentele din cadrul propunerii tehnice și propunerii financiare care conţin informaţii confidenţiale (secrete tehnice, secrete comerciale, date personale, onorarii); a arătat motivele pentru care aceste informaţii au caracter confidenţial, a arătat motivele pentru care aceste informaţii "nu sunt [...] cunoscute la nivel general sau uşor accesibile", și că "au făcut obiectul unor măsuri rezonabile ... pentru a fi păstrate secrete", probând astfel satisfacerea condiţiilor prevăzute de art. 11 lit. e) pct. 1) si pct. 2) din Legea nr. 11/1991. Arată că a probat faptul că aceste informații au valoare comercială doar atât timp cât sunt secrete și doar prin faptul că rămân secrete, probând astfel satisfacerea condiţiei prevăzută de art. 11 lit. e) pct. 3) din Legea nr. 11/1991. Prin urmare, coroborând declaraţia privind partea/părţile din propunerea tehnică şi financiară care au caracter confidenţial depusă în cadrul ofertei cu răspunsul nr. 10 din cadrul adresei sale nr. 267/04.12.2024 apreciază că a făcut în tot proba satisfacerii depline a cerinţelor de ordin legal pentru calificarea informaţiilor conţinute de oferta sa ca fiind secret comercial, în sensul dat acestei noţiuni prin prevederile art. 11 lit. e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței, neloiale. Or, potrivit normelor legale mai sus iterate, comunicarea către entitatea contractanta, prin intermediul ofertei, a unor secrete comerciale, probate ca având acest caracter, naşte în sarcina entității contractante obligaţii de protecție activă, respectate de aceasta în cadrul acestei proceduri de atribuire. Subliniază că nu numai "secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii" au a beneficia de protecția legală specifică confidențialității, ci și orice alte informaţii confidenţiale, chiar dacă confidenţialitatea acestora nu este statuată în temeiul legii, atât timp cât natura confidențialității este probată de ofertant prin orice mijloc de probă. Pagina 31 din 92

Apreciază ca deosebit de clar textul de lege, atât timp cât stabilește ca protectia legala va fi asigurata tuturor informaţiilor cu caracter confidenţial, cum ar fi "secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii”, însă „fără a se limita la acestea." aşadar, în măsura în care ofertantul face proba obiectivă a prejudicierii intereselor sale prin dezvăluirea informaţiilor confidenţiale, protecția legală va fi asigurată și atunci când informaţiile confidenţiale nu au caracterul unor informaţii clasificate, în temeiul legii, dar au potenţialitatea de a produce vădite prejudicii ofertantului, constituind în sine secret comercial sau tehnic. 11.2.2. Dezvolă argumente cu privire la potențiala afectare gravă a intereselor legitime ale membrilor asocierii sale, urmare a accesului concurenţilor săi la informaţiile confidenţiale din ofertă. Arată că tipul de informaţii conţinute de oferta sa îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificate ca secrete comerciale, au aptitudinea de a furniza asocierii sale avantaje competitive și astfel, pe cale de consecinţă, au a fi protejate împotriva dezvăluirii lor către concurenţii săi. Apreciază că nesocotirea caracterului confidenţial al informaţiilor furnizate de asocierea sa entității contractante nu poate fi făcută decât cu ignorarea legislaţiei naţionale, a politicii Comisiei Europene privind confidenţialitatea și a tuturor ghidurilor și procedurilor în materie emise de instituții internaţionale cu respectabilitate incontestabilă și vasta experienţă în materia achiziţiilor publice. Invocă din practica Consiliului și a CJUE pe aspectul analizat, iar pentru toate aceste motive solicită Consiliului să respingă cererea contestatoarei de a i se acorda accesul liber la informaţiile confidenţiale din cadrul ofertei asocierii sale. II.3. Intervenienta formulează apărări față de solicitarea contestatoarei de repunere in termen în scopul fomulării de noi critici ulterior studierii informaţiilor confidenţiale din cadrul ofertei sale. Solicită Consiliului respingerea acestei cereri întrucât: Apreciază că, repunerea în termen în vederea formulării, de facto, a unei noi contestaţii, ar putea fi pusă în discuţie exclusiv în ipoteza în care accesul contestatoarei la parti ale ofertei sale ar fi fost refuzat în mod abuziv de către entitatea contractantă. Or, o astfel de conduită pretins abuzivă a entității contractante nu poate fi reținută în prezenta procedură în condiţiile în care, a declarat și probat natura confidențială a ofertei sale, iar a refuza accesul liber la informaţii declarate și probate ca fiind confidenţiale nu constituie o conduită abuzivă, ci executarea fidelă a obligaţiilor legale statuate în sarcina entităţilor contractante prin prevederile art. 70 alin. (1), art. 230 alin. (11) și art. 231 alin. (5) și (6) din Legea nr. 99/2016. 32

Orice conduită contrară a entității contractante ar fi valorat înfrângerea culpabilă a obligaţiilor statuate în sacina sa prin prevederile legale mai sus iterate și ar fi expus entitatea contractanta la riscul reparării integrale a prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale produse membrilor asocierii sale. Apreciază că o eventuală repunere în termen vine în flagrantă coliziune cu prevederi legale exprese, de imperativă aplicare, cu referire la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Apreciază că rezultă cu claritate din cele de mai sus că legiuitorul a dispus prin legislaţia specială a achiziţiilor publice norme contrare instituției repunerii în termen, statuată prin prevederile art. 186 din Codul de procedură civilă, care reprezintă în materie norma generală de drept. Celeritatea urmărită a procedurilor administrativ-jurisdictionale a determinat legiuitorul ca în materia achiziţiilor publice să dispună norme prohibitive exprese în ceea ce priveşte posibilitatea repunerii in termen, impunând operatorilor economici formularea completă a contestațiilor în cadrul termenului de contestare statuat prin prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016 și cu respectarea art. 10 din aceeași lege. Intervenienta invocă în susținere din practica Consiliului. III. Referitor la solicitarea de anulare a procedurii arată că, prin punctul 70 al contestației sale contestatoarea solicită anularea procedurii, in ipoteza in care Consiliul ar menţine inadmisibilitatea ofertei contestatoarei, dar ar constata inadmisibilitatea ofertei sale. Apreciază că, in raport de modul de formulare a criticilor față de oferta sa, marcat de vădit caracter general și lipsit de o minimă probațiune, este improbabilă dispunerea în sarcina entității contractante a obligaţiei reevaluarii ofertei sale. Oferta sa satisface în tot cerinţele documentaţiei de atribuire și prevederile legale incidente, iar contestația formulată nu indică, nici măcar sumar care ar fi motivele pentru care oferta sa nu ar satisface aceste cerinţe. Din perspectiva prevederilor art. 225 alin. (1) din Legea nr. 99/ 2016, apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile de ordin legal pentru dispunerea anulării procedurii de atribuire. IV. Solicită acces la dosarul achiziţiei publice, cu referire la oferta contestatoarei, inclusiv la informaţiile declarate de aceasta ca fiind confidenţiale. Subliniază că în măsura în care nu se va proteja caracterul confidențial al ofertelor, își rezervă dreptul de a formula contestație vizând oferta contestatoarei, în măsura în care aceasta va fi repusă în termen. Prin adresa nr. 117/21.02.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 11741/24.02.2025, contestatoarea a formulat concluzii scrise prin care solicită Consiliului ca, prin decizia ce urmează să se pronunţe în cauză, să se se dispună înlăturarea apărărilor formulate de către entitatea contractantă, să respingă cererea de intervenţie formulată de asocierea .. Pagina 33 din 92

.. (BUCHAREST) SRL (ofertant lider) - .. .. NV (ofertant) - PROIECT .. SRL (ofertant), să admită contestaţia formulată împotriva rezultatului procedurii de licitaţie deschisă în cauză. I. Cu privire la respingerea ofertei ......... SA ca neconformă arată următoarele: A. În ceea ce priveşte expertul inginer constructor autorizat ca şi diriginte de şantier în domeniul construcţii civile. 1. Atât entitatea contractantă, cât şi asocierea .. susţin prin apărările formulate că subscrisa ar face o confuzie între cerinţa minimă şi cerinţele privind acordarea punctajului. 2. Aceste afirmaţii nu pot fi primite, întrucât cerinţa minimă şi cerinţele privind punctajul, aferente aceluiaşi expert, în cauză, expertului inginer constructor, nu pot fi privite individual, ci trebuie corelate, dat fiind că privesc acelaşi inginer. Astfel, în considerarea faptului că factorii de evaluare trebuie să fie asociaţi unei extinderi a cerinţei minime, rezultă că între acestea este o legătură de la întreg la parte. 3. În acest context, cerinţa minimă şi cerinţele privind punctajul au fundament comun. 4. Aplicând acest raţionament în cazul de faţă, rezultă că documentele solicitate de către entitatea contractantă pentru acordarea punctajului trebuie să fie aceleaşi cu documentele care fac dovada cerinţei minime din punct de vedere al experienţei similare. În realitate, ceea ce diferenţiază contractele solicitate pentru dovada cerinţei minime şi contractele solicitate pentru acordarea punctajului este numărul lor. 5. Pe cale de consecinţă, dacă prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 50 din data de 13.09.2024, s-a considerat că cerinţa se consideră îndeplinită prin prezentarea unor contracte în care expertul a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale fie ca inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale, rezultă că aceste clarificări al entităţii contractante se aplică deopotrivă cerinţei minime şi cerinţelor privind punctajul pentru expertul inginer constructor. 6. În continuare arată că, în egală măsură, răspunsul al solicitarea de clarificări nr. 50 din data de 13.09.2024, nu poate fi lipsită de efecte printr-o clarificare ulterioară, respectiv cea din data de 27.09.2024, invocată de către .. şi entitatea contractantă, întrucât entitatea contractantă nu poată emite clarificări contradictorii, raportat la obligaţia sa legală de a furniza prin documentaţia de atribuire informaţii suficient de precise pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul general al achiziţiei şi, pe baza acestora, să decidă 34

transmiterea unei solicitări de participare sau neparticiparea la procedura de atribuire. Astfel, .. nu îşi poate invoca propria culpă în ceea ce priveşte modul de elaborare a documentaţiei de atribuire, respectiv a răspunsurilor la solicitarea de clarificări pentru a respingere oferta sa ca neconformă. Arată că a depus, în justificarea cerinţei minime pentru inginerul constructor, 5 (cinci) contracte din care rezultă că dl .. Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale, iar, din cuprinsul acestora, rezultă că dl .. Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale, astfel cum s-a cerut atât prin caietul de sarcini, precum şi prin răspunsul .. la solicitarea 50 din cadrul răspunsului nr. 35348/13.09.2024. Astfel, susține că societatea sa a prezentat ca experienţă similară documente justificative pentru 5 proiecte în care Dl. .. Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale, respectiv 2 contracte de lucrări pentru Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu" laşi şi 3 contracte de lucrări pentru Spitalul Clinic de Recuperare laşi. În conformitate cu Ordinul al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1496 din 13 mai 2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier, prevederile art. 50 din procedură: „Dirigintele de şantier nu poate desfăşura, la aceeaşi investiţie, o altă activitate în domeniul construcţiilor pentru care sunt atestaţi sau autorizaţi". Conform Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, din 13.09.2018, aprobat prin HG 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, diriginte de şantier este specialistul cu activitate în construcţii autorizat, cu atribuţii privind verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, în conformitate cu documentaţiile tehnice/documentaţiile tehnico-economice aferente. Conform prevederilor art. 16 din Regulamentul mai sus menţionat, persoana fizică atestată sau autorizată nu poate exercita, la aceeaşi investiţie, decât una dintre următoarele activităţi: a. verificator de proiecte; b. expert tehnic; c. responsabil tehnic cu execuţia; d. diriginte de şantier. 10. În atare condiţii, respingerea ofertei sale ca neconformă, contravine dispoziţiilor art. 143, alin. (1), lit. a) din HG 394/2016, care prevăd că oferta va fi respinsă ca neconformă dacă nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini. Dimpotrivă, oferta ......... SA îndeplinea cerinţele din caietul de sarcini, documentele depuse în vederea Pagina 35 din 92

justificării cerinţei minime cu privire la expertul inginer constructor fiind în conformitate cu documentele procedurii de atribuire şi, respectiv, solicitărilor entităţii contractante. 11. O interpretare precum cea conferită de către .. şi ofertantul declarat câștigător contravine principiului transparenţei, care impune formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi obişnuit de diligenţi să le înţeleagă conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită entităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44). 12. Prin urmare, faţă toate considerentele expuse supra, şi a celor expuse prin contestaţie, apreciază că respingerea ofertei sale ca neconformă este nelegală şi se impune admiterea prezentei contestaţii. B. Referitor cerința privind expertul juridic arată că: 13. Astfel cum recunoaşte şi ofertantul declarat câștigător prin cererea de intervenţie depusă la dosarul cauzei, prin documentaţia de atribuire nu s-a solicitat ca expertul juridic să fi finalizat studiile unei facultăţi de drept. 14. În realitate, ceea ce contează la evaluarea întrunirii condiţiilor minime privind acest expert sunt cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a răspunde responsabilităţilor ce îi revin conform cerinţelor din documentaţia de atribuire şi nu titulatura acestuia. 15. Mai mult decât atât, în cuprinsul documentaţiei de atribuire nu s-a făcut indicat vreun cod COR pentru expertul juridic, entitatea contractantă făcând referire la un astfel de cod doar prin punctul de vedere faţă de contestaţia sa. 16. În realitate, prin caietul de sarcini (pag. 38), singura cerinţă minimă care s-a impus pentru expertul juridic a fost ca acesta să fi participat în un (1) Proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare şi execuţie), în care să fi desfăşurat activităţi pentru elaborarea si derularea contractului/contractelor aferente proiectului.  17. Aşadar, niciunde în caietul de sarcini nu se menţionează că cerinţa minimă pentru expertul juridic este absolvirea unei facultăţi de drept. 18. Arată că, prin documentele depuse, contestatoarea arată că a probat că expertul juridic propus are pregătirea necesară pentru a îndeplini responsabilităţile ce îi revin, precum şi documente din care rezultă îndeplinirea cerinţei minime, astfel cum a fost prevăzută prin 36

caietul de sarcini. Se impune a sublinia încă o dată că, prin documentaţia de atribuire nu s-a solicitat să se facă dovada experienţei expertului juridic în specializarea în care are studiile. 19. Totodată, conform caietului de sarcini, expertul juridic va asigura beneficiarul de întocmirea proiectelor de contracte, soluţionarea obiecţiunilor formulate de ofertanţi faţă de clauzele propuse de beneficiar în proiectul de contract, asistenţă şi consultanţă acordată beneficiarului în faza contestaţiilor formulate în procedura de achiziţie, asistenţă şi consultanţă acordată beneficiarului în vederea soluţionării amiabile a neînţelegerilor cu contractorul general a parcursul derulării contractului. 20. Pe cale de consecinţă, printre responsabilităţile expertului juridic nu se prevăd şi cele de reprezentare în faţa instanţelor de judecată, pentru care s-ar impune absolvirea unei facultăţi de drept, ci exclusiv cele de asistenţă şi consultantă, care pot fi acordate şi de către un expert care deţine pregătirea profesională necesară pentru a acorda acest tip de servicii de consultanţă. 21. Subliniază că este relevant şi răspunsul .. la solicitarea nr. 9 din răspuns nr. 33548/13.09.2024, conform căruia cerinţele pentru experţi sunt considerate îndeplinite şi punctajul se acordă indiferent de denumirea poziţiei experţilor propuşi, atâta timp cât activităţile desfăşurate şi responsabilităţile deţinute au fost similare şi/sau superioare cu cele solicitate pentru prezenta procedură. 22. Or, ......... SA a depus diploma de licenţă în Ştiinţe Administrative Specializarea - Administraţie Publică, a dlui .. .. - propus pentru poziţia Expert cheie - expert juridic, program de licenţă care include şi studii în domeniul juridic. 23. Acest aspect este generic cunoscut, nefiind necesar depunerea curiculei în cadrul documentaţiei de atribuire, contrar susţinerilor ... Aceasta a fost anexată contestaţiei pentru a întări temeinicia susţinerilor sale. 24. Astfel cum s-a arătat şi prin contestaţie, relevante sunt şi prevederile Instrucţiunii ANAP nr. 1/2017, emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, pe care le reiterează. 25. în considerarea acestor aspecte, rezultă că, atât timp cât, prin documentaţie nu s-a prevăzut în mod expres ca expertul juridic să fie absolvent de studii juridice, respectiv a unei facultăţi de drept, dovada faptului că acesta a studiat în cadrul programului de licenţă absolvit şi domeniul juridic, este suficient pentru a îndeplini criteriile din cuprinsul documentaţiei de atribuire, respectiv de a proba faptul că poate îndeplini responsabilităţi ce ¡-ar reveni în cadrul proiectului licitat. 26. în concluzie, oferta subscrisei a fost respinsă în mod nelegal, întrucât nu motivul de respingere se întemeiază pe condiţii care nu au fost prevăzute în documentaţia de atribuire, contrar principiului tratamentului egal şi principiului transparenţei. Pagina 37 din 92

27. Pe de altă parte, contrar celor susţinute de .. şi de Asocierea HUI, conform documentaţiei de atribuire, cerinţa privind experienţa experţilor propuşi în specializarea în care au studiat nu este indicată ca fiind cerinţă minimă, aferentă fiecărui expert în parte şi mai mult decât atât, nu este precizată vreo cerinţă minimă privind calificarea şi studiile experţilor solicitaţi. 28. Aşadar, lipsa justificării unei astfel de cerinţe nu putea conduce la respingerea ofertei sale ca neconformă. 29. Aşa cum s-a arătat şi supra, singura cerinţă privind experienţa similară a expertului juridic a fost cea privind participarea în 1 (un) Proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie -proiectare şi execuţie), în care a desfăşurat activităţi pentru elaborarea şi derularea contractului/ contractelor aferente proiectului, iar această cerinţă a fost îndeplinită, ......... SA prezentând dovezi în acest sens, din care rezultă că domnul .. .. a fost implicat într-un astfel de proiect. 30. Pe cale de consecinţă, în mod nelegal oferta sa a fost respinsă ca neconformă. II. În ceea ce priveşte oferta asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL (ofertant lider) - .. .. NV (ofertant) - PROIECT .. SRL (ofertant) arată următoarele: 31. Prin contestaţia formulată, a contestat rezultatul procedurii şi sub aspectul declarării ofertei asocierii .. drept câştigătoare, anticipând că există motive care ar fi trebuit să conducă la respingerea acesteia, parte dintre acestea fiind invocate prin contestaţie, iar o altă parte, urmând a fi dezvoltată ca urmare a studierii dosarului achiziţiei publice, în integralitatea sa. 32. CNSC nu a permis contestatoarei să studieze întreg dosarul, respectiv actele declarate confidenţiale de către asociere, printre care şi propunerea tehnică şi financiară a asocierii. 33. În primul rând, susţinerile asocierii cu privire la pretinsă lipsă a motivării contestaţiei sale nu pot fi reţinute. 34. ......... SA a arătat în cadrul contestaţiei motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază criticile faţă de oferta asocierii, în raport de documentele care i-au fost puse la dispoziţie de .., la data studierii dosarului de achiziţie. 35. În condiţiile în care societății sale nu i-a fost permis studiul întregului dosar şi, cu precădere a propunerii tehnice şi financiare a asocierii, societatea sa nu avea cum să înainteze motive de fapt sau de drept distincte de cele deja invocate. 36. Aşa cum s-a reţinut în practica CJUE, dar şi a CNSC, termenul de contestatare a unui act curge de la data la care partea interesată a luat cunoştinţă de încălcarea prevederilor legale. 38

37. Astfel, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/201 se interpretează în lumina jurisprudenţei CJUE , a Curţilor de Apel şi inclusiv a Consiliu în sensul că termenul de formulare a contestaţiei curge de la momentul luării la cunostintă de încălcarea prevederilor legale iar nu de la momentul comunicării actului atacat. 38. Face trimitere la cauza GUE C-532/20, având ca obiect o cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel ......... (România) la data de 20 octombrie 2020 cu privire la sintagma "începând cu ziua următoare luării ia cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal" (Alstom Transport SA / Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Strabag AG - Sucursala ........., Swietelsky AG Linz -Sucursala .........), Curtea a reţinut următoarele: "29. (..), Directiva 92/13 nu se opune, în principiu, unei reglementări naţionale care prevede că orice caie de atac împotriva unei decizii a autorităţii contractante trebuie formulată într-un termen prevăzut în acest scop şi că orice neregularitate a procedurii de atribuire invocată în sprijinul acestei căi de atac trebuie invocată în acelaşi termen, sub sancţiunea decăderii, în aşa fel încât, după împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o asemenea decizie sau să se invoce o asemenea neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil (a se vedea prin analogie Ordonanţa din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, C-54/18, EU:C:2019:118, punctul 40 şi jurisprudenţa citată). (..) 32. În această privinţă, trebuie amintit că nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispoziţiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziţii publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor căi de atac încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă sau ar fi trebuit să ia cunostintă despre pretinsa încălcare a dispoziţiilor menţionate (a se vedea prin analogie Ordonanţa din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, C-54/18, EU:C:2019:118, punctul 45 şi jurisprudenţa citată)." 39. Prin urmare, CJUE a recunoscut faptul că nu se poate pretinde contestatorului să invoce o încălcare la un moment anterior celui la care a luat cunoştinţă de existenţa sa. Or, în materie de achiziţii publice şi, cu precădere în ceea ce priveşte propunerile tehnice sau financiare depuse de către ceilalţi ofertanţi, eventualele încălcări pe care acestea le aduc prevederilor legale naţionale sau comunitare ori jurisprudenţei obligatorii GUE, pot fi descoperite doar prin studierea dosarului de achiziţie, respectiv a propunerii tehnice sau financiare a ofertanţilor. 40. Subliniază că, în aceste condiţii, numai de la momentul la care se permite contestatorului accesul la astfel de acte, i se poate opune şi termenul prevăzut de lege pentru contestare. 41. Speţa CJUE anterior citată a beneficiat şi de o interpretare proprie a CNSC în jurisprudenţa sa recentă, reţinându-se că: „Prin urmare, raportat la decizia pronunţată de CJUE în cauza C- 532/20 anterior menţionată, care se aplică şi în cauza care face obiectul Pagina 39 din 92

prezentei, termenul în care un ofertant poate formula, în condiţiile legii, o contestaţie împotriva unei decizii a autorităţii contractante, începe să curgă nu de la data primirii acestei decizii, ci de la data luării la cunoştinţă, de către acesta, a motivelor pertinente ale deciziei menţionate, care garantează că acest ofertant a avut cunoştinţă sau a putut să aibă cunoştinţă despre eventuale încălcări ale dreptului Uniunii care viciază o astfel de decizie. [...] Aşadar, nu este lipsit de relevanţă faptul că, deşi contestatorul nu a avut acces la dosarul achiziţiei publice constituit la autoritatea contractantă, în integralitate, acesta a avut acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în data de 11.01.2024 (Adresa CNSC nr. ... , pag. 000124 vol. 1/2 al dosarului cauzei). Astfel, Consiliul reţine că, în urma studierii documentelor dosarului constituit la Consiliu, ... SRL a avut, din data de 11.01.2024, acces la informaţii legate de oferta depusă de ... SRL, ofertă declarată câştigătoare, implicit şi la motivele care au condus autoritatea contractantă la această decizie, fiindu-i garantat astfel ... SRL că, la data respectivă, a avut cunoştinţă sau a putut să aibă cunoştinţă despre eventuale încălcări ale Legii nr. 98/2016, care ar fi viciat decizia în cauză, cu privire la oferta ... SRL." 42. În raport de aspectele anterior antamate, nu i se poate opune societății sale o nemotivare în fapt şi în drept a contestaţiei, în ceea ce priveşte criticile privind oferta asocierii. 43. Pe de altă parte, nu se poate reţine o pretinsă inadmisibilitate/tardivitate a unor noi motive de contestaţie sau a unei noi contestaţii, apărările .. şi ale asocierii se impun a fi înlăturate. 44. Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia." 45. Prin urmare, acest articol nu reglementează o inadmisibilitate de plano a unei cereri modificatoare, ci are în vedere ipoteza completării contestaţiei după termenul prevăzut de lege cu motive de contestaţie de care contestatoarea avea cunoştinţă încă de la data formulării contestaţiei sau de care a luat cunoştinţă ulterior formulării contestaţiei, dar nu le-a dedus spre soluţionare în termen de 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul considerat nelegal. 46. Dimpotrivă, textul de lege nu are în vedere ipoteza în care, contestatoarea descoperă noi motive de contestaţie ca urmare a studierii unor acte ale autorităţii la care nu a avut acces până la acel moment şi invocă aceste noi motive în termen de 10 zile începând cu ziua următoare 40

luării la cunoştinţă a acestor acte ale autorităţii. Cea din urmă ipoteză este incidentă şi în speţa de faţă. 47. în al doilea rând, din documentele studiate, precum şi din apărările formulate de către .. şi asociere, se confirmă faptul că expertul juridic propus de către asociere nu întruneşte cerinţa minimă solicitată prin caietul de sarcini şi a făcut dovada experienţei similare relevante, aşa cum s-a invocat şi prin contestaţie, precum şi faptul că asocierea nu a răspuns în mod concludent solicitărilor de clarificări transmise acesteia de către ... A. În ceea ce priveşte expertul juridic propus de asocierea .. arată următoarele: 48. În primul rând, prin punctul de vedere depus de către .. la dosarul cauzei (pag. 7), se menţionează că expertul juridic propus de către asociere îndeplineşte cerinţa minimă prin prezentarea Contractului de asistenţă juridică nr. 100/2022 în legătură cu "Dezvoltarea CTE temut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinate cu turbine cu gaz". 49. Analizând evidenţele interne ale societății sale, a rezultat că expertul care a încheiat acest contract de asistenţă juridică a fost avut în vedere şi de către ......... SA la momentul elaborării ofertei, prezentând acelaşi contract de asistenţă juridică în susţinerea cerinţei minime. 50. Arată că nu a ales expertul juridic în cauză, tocmai din considerarea faptului că acesta nu întrunea cerinţa minimă prin raportare la contractul de asistenţă juridică anterior menţionat, motiv pentru care, acesta nu poate întruni cerinţa minimă nici pentru oferta depusă de către asocierea. 51. Aceasta întrucât, pe de-o parte, contractul prezentat nu conţine activităţi similare cu cele ce urmează a fi prestate în cadrul posibilului viitor contract, ce face obiectul procedurii de achiziţie, respectiv nu vizează elaborarea de proiecte de contract ci doar derularea contractelor în cadrul proiectului. 52. Pe de altă parte, contractul de asistenţă juridică anterior menţionat, deşi semnat de către expertul juridic desemnat de asociere, în calitate de avocat asociat în cadrul Societăţii Civile de Avocatură, nu

desemnează vreun avocat din cadrul societăţii, în implementarea proiectului. 53. Pe cale de consecinţă, nu poate face dovada faptului că, într- adevăr expertul juridic propus de către asociere a asigurat serviciile din contract sau, dimpotrivă, că acestea au fost asigurate de alţi avocaţi din cadrul Societăţii Civile de Avocatură, cât timp, expertul juridic propus a semnat acest contract doar în calitate de reprezentat legal al Societăţii Civile de Avocatură. 54. În egală măsură, printre documentele studiate de societatea sa la sediul .. şi CNSC, nu a rezultat că entitatea contractantă ar fi solicitat la vreun moment clarificări cu privire la acest aspect. Pagina 41 din 92

55. Pe cale de consecinţă, contractului de asistenţă juridică nr. 100/2022 în legătură cu "Dezvoltarea CTE lernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinate cu turbine cu gaz" nu face dovada cerinţei minime impuse expertului juridic prin caietul de sarcini şi, implicit, această cerinţă nu a fost îndeplinit, motiv pentru care se impunea respingerea ofertei asocierii ca neconformă din acest punct de vedere. 56. În al doilea rând, pentru expertul juridic propus de către asociere, comisia de evaluare a acordat un punctaj de 4 puncte şi calificativul foarte bine. 57. Pentru a acorda acest punctaj, au fost avute în vedere 4 proiecte relevante, aşa cum rezultă din tabelul de la pag. 298 din dosarul de achiziţie: 58. Analizând aceste contracte de asistenţă juridică, care, astfel cum s-a menţionat anterior, au fost analizate şi de societatea sa la momentul selectării expertului juridic ce urma a fi propus, rezultă că parte dintre acestea, anume trei dintre cele, nu întrunesc condiţiile prevăzute prin documentaţia de atribuire, pentru experienţa similară, respectiv criteriile pentru acordarea punctajului. 59. Astfel: a. în ceea ce priveşte Proiectul CTR lernut, acesta are în vedere contractul de asistenţă juridică nr. 100/2022 în legătură cu „Dezvoltarea CTE lernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinate cu turbine cu gaz", cu privire la care, a arătat anterior de ce nu putea fi avut în vedere pentru dovedirea întrunirii cerinţei minime. Pentru aceleaşi motive, arată că acest contract de asistenţă juridică nu putea fi avut în vedere la dovedirea cerinţei similare, respectiv pentru acordarea punctajului maxim. b. în ceea ce priveşte Proiectul AHE Vidraru, contractul de asistenţă juridică încheiat între Societatea Civilă de Avocatură, în care activează expertul juridic desemnat de către asociere şi Elecnor SA, pe de-o parte, nu conţine activităţi similare cu cele ce urmau a fi prestate în cadrul posibilului viitor contract încheiat cu .., respectiv nu viza elaborarea de proiecte de contract ci doar derularea contractelor în cadrul proiectului, iar, pe de altă parte, contractul este semnat de expertul juridic desemnat, în calitate de reprezentant legal al formei de exercitare a profesiei, dar nu se desemnează vreun avocat în din cadrul societăţii, în vederea implementării proiectului, sens în care, nu este făcută dovada că expertul juridic desemnat a fost cel care a prestat în mod efectiv activităţile relevante pentru experienţa similară. c. în ceea ce priveşte Proiectul PV Campillo, din contractele încheiate între forma de exercitare a profesiei în care activează expertul 42

juridic propus de asociere şi beneficiarul lucrărilor, contractele care, cel mai probabil au fost prezentate de asociere în cadrul procedurii în discuţie, nu reies activităţi similare cu cele ce urmau a fi prestate în cadrul viitorului contract cu .. şi tipul proiectului, activităţile sau responsabilităţi deţinute de expertul juridic propus (cu privire la acordul cadru). 60. Tocmai din considerentele de mai sus Expertul juridic propus de asociere nu a fost selectate de ......... SA. 61. Pe cale de consecinţă, nu doar că expertul juridic propus de asociere nu îndeplineşte cerinţa minimă, dar nu întrunea nici condiţiile prevăzute în documentaţia de atribuire în vederea punctării sale cu punctajul maxim, de 4 puncte şi calificativul foarte bine. B. Asocierea nu a răspuns în mod concludent solicitărilor de clarificări transmise acesteia de către ... 62. Prin solicitarea de clarificări din data de 18.11.2024, transmisă de către ELECEN către asociere, la solicitarea de clarificări nr. 9 i se solicită acesteia următoarele: 9) Referitor la recomandarea emisa de ELECTROGRUP, pentru domnul Ştefan Chipaila - specialist punere în funcţiune, în cadrul proiectelor: - Construire ansamblu electroenergetic format din două centrale CEI şi CE2 dotate cu grupuri generatoare antrenate cu motoare pe gaz cu capacitatea 2x6,72 MWe; - Mărirea capacităţii de producere a ansamblului electroenergetic Nova Power&Gas SRL, Câmpia Turzii, prin construirea a două centrale CEG4 şi CEG5 cu o putere instalată pe centrală de 6,72 MW, realizarea de racorduri şi branşamente la reţelele de utilităţi; Vă rugâm clarificaţi dacă echipamentele din cadrul centralelor menționate sunt de tip motoare termice. 63. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 267/04.12.2024, asocierea răspunde .. la clarificarea nr. 9 după cum urmează: Răspuns clarificare 9 Cu referire la solicitarea dvs., va rugam sa găsiţi mai jos detaliile echipamentelor din cadrul centralelor cu motoare termice: - Centrata CEI cu capacitatea de 6,72 MWe, echipata cu 2 motoare termice pe gaz Jenbacher J620 cu puterea electrică de 3,36 MW fiecare; - Centrala CE2 cu capacitatea de 6,72 MWe, echipată cu 2 motoare termice pe gaz Jenbacher J620 cu puterea electrică de 3,36 MW fiecare; - Centrala CEG4 cu capacitatea de 6,72 MWe, echipată cu 2 motoare termice pe gaz Jenbacher J620 cu puterea electrică de 3,36 MW fiecare; - Centrala CEG5 cu capacitatea de 6,72 MWe, echipată cu 2 motoare termice pe gaz Jenbacher J620 cu puterea electrică de 3,36 MW fiecare; 64. Suplimentar faţă de aceste menţiuni, asocierea nu a depus documente care să justifice dacă echipamentele din cadrul centralelor Pagina 43 din 92

menţionate sunt de tip motoare termice, ci s-a rezumat la o serie de afirmaţii, care nu puteau fi verificate de către comisia e evaluare în lipsa unor documente justificative. 65. Prin urmare, comisia de evaluare a considerat concludent un răspuns la solicitarea de clarificări care se întemeiază exclusiv pe o serie de afirmaţii ale ofertantului, ne probate de vreun document din care să rezulte veridicitatea acestora. 66. Or, simpla afirmaţie a ofertantului nu valorează o veritabilă clarificare a aspectului cu privire la care entitatea contractantă a solicitat clarificări. 67. Aşa fiind, în condiţiile în care, asocierea nu a dovedit afirmaţiile răspunsul la solicitarea de clarificări, răspunsul acesteia este neconcludent, iar oferta sa se impune a fi respinsă ca inacceptabilă. Arată că aspectele anterior expuse nu reprezintă motive noi de contestaţie, ci doar dezvoltarea unora dintre motivele deja invocate prin contestaţie. A. Referitor la capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii şi obligarea .. la reluarea acesteia arată că: 68. În măsura în care, Consiliul va respinge criticile sale cu privire la soluţia de respingere a propriei oferte ca neconformă, dar va constata că se impunea şi respingerea ofertei asocierii pentru motivele anterior menţionate, în temeiul prevederilor art. 26, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 101/2016, arată că se impune anularea procedurii de atribuire, dat fiind că,

în

acest

caz,

niciuna

dintre

oferte

nu

ar

fi admisibilă/acceptabilă/conformă, iar, în condiţiile în care singurii doi participanţi sunt societatea sa şi asocierea, nu ar putea fi implementată vreo remediere. 69. Subliniază că, numai prin anularea procedurii se va putea asigura respectarea tratamentului egal şi a principiului transparenţei. Prin adresa nr. 60/27.02.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 12915/28.02.2025, intervenienta a formulat un răspuns prin intermediul caruia înțelege a stărui în cererea sa de respingere a contestatiei ......... SA, ca nefondată, pentru următoarele motive: I. Cu privire la modul de evaluare a ofertei contestatoarei. 1.1. Cu privire la expertul inginer constructor. Prin punctele (2) - (4) ale concluziilor sale, contestatoarea contestă posibilitatea existenței unor condiţii și înscrisuri diferite pentru cerinţele minime ale caietului de sarcini și pentru cerinţele aferente acordarii punctajului, sens în care citează aceste susțineri. 1.1.1. Tardivitatea formulării de critici împotriva conţinutului documentaţiei de atribuire. Critica contestatoarei priveşte conţinutul documentaţiei de atribuire, pe care contestatoarea o apreciaza ca 44

nelegală, arătandu-se nemultumita de faptul că: "factorii de evaluare trebuie sa fie asociaţi unei extinderi a cerinţei minime", iar în această documentaţie de atribuire această legătură nu ar fi prezervată; "documentele solicitate de catre entitatea contractantă pentru acordarea punctajului trebuie să fie aceleaşi cu documentele care fac dovada cerinţei minime", iar prin această documentaţie s-ar fi solicitat documente diferite în probațiunea cerinţei minime și a cerinţei privind acordarea punctajului. Arată că ne aflăm, aşadar, în prezența unor critici față de conținutul documentației de atribuire, tardiv formulate la acest moment, date fiind prevederile art. art. 8 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Arată că în prezența uneor texte clare și exprese care stabilesc cerinţe minime și cerinţe de punctare, texte a căror legalitate nu a fost contestată de ......... SA pe calea unei contestații îndreptate împotriva conţinutului documentaţiei de atribuire, contestatoarea solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă la aplicarea cerinţelor documentaţiei în altă formă decât cea publicată, mai exact într-o formă care, prin tardiva distorsionare, ar putea genera admisibilitatea ofertei contestatoarei nu prin achiesarea ofertării la documentaţia de atribuire, ci, în sens contrar, prin modificarea a posteriori a documentaţiei de atribuire încat aceasta să achieseze la oferta contestatoarei. Subliniază că, documentaţia de atribuire conţine două tipuri de cerinţe, o cerinţa minimă și o cerinţă aferentă acordării punctajului - cerinţe distincte, clare și exprese. Contestatoarea, prin aceste concluzii scrise, critica modul de formulare prin documentaţia de atribuire a acestor două tipuri de cerinţe, considerând ca relaţia dintre aceste două tipuri de cerinţe, astfel cum a fost calibrată în cadrul documentaţiei de atribuire, nu este legală și că raportul dintre aceste cerinţe "trebuie să fie" altul. 1,1.2, Caracterul nefondat al criticii privind modul de calibrare a cerinţei minime si a cerinţei aferente acordarii punctajului. Critica de nelegalitate a relaţiei dintre cerinţa minima și cerinţa aferentă punctajului este, în sine, nefondată. Arată că prin documentaţia de atribuire s-au stabilit două tipuri de cerinţe, o cerinţa minimă de conformitate a ofertei și o cerinţă de acordare a punctajului, sens în care interevenienta reiterează distincțiile pe acest aspect. Sintetizând, prin raportare la conținutul publicat al documentaţiei de atribuire și la confirmările/modificările operate prin răspunsurile entității contractante la solicitările de clarificare ale operatorilor economici, cele două cerinţe rezidă în: Arată că în prezența acestui mod de calibrare a relaţiei dintre cerinţa minimă și cerinţa aferenăa punctării, critica contestatoarei având ca obiect faptul că factorii de evaluare trebuie să fie asociaţi unei extinderi a cerinţei minime" este în mod peremptoriu nefondată, prin lipsa sa de obiect, atât timp cât analiza nepartizană a conţinutului Pagina 45 din 92

normativ al acestor cerinţe conduce în mod ineluctabil la următoarele concluzii: - cerinţa minimă este compusă din doua aspecte ce vor face obiectul probațiunii: 1. primul aspect: "a urmărit ca și diriginte de şantier cel puţin o lucrare de construcţii cu grad de importantă B sau A"; 2. al doilea aspect: "și a fost implicat în calculul structurii de rezistență la cel puţin un contract de proiectare". - cerinţa aferentă punctării priveşte extinderea cantitativă a oricăruia dintre cele două aspecte aferente cerinţei minime întrucât s-a precizat expres că punctajul va fi acordat pentru orice tip de contracte prezentate: "fie ca diriginte de şantier [...] fie ca inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă." Prin urmare, dincolo de tardivitatea vădită a criticilor față de conținutul documentaţiei de atribuire, aceste critici sunt și insurmontabil nefondate, fiind, în fapt, lipsite de obiect, atât timp cât exact relaţia pe care contestatoarea o pretinde între conținutul cerinţei minime și conținutul cerinţei de punctare exista în forma publicată a documentaţiei de atribuire. Astfel: Subliniază că ceea ce diferențiază contractele solicitate pentru dovada cerinţei minime și contractele solicitate pentru acordarea punctajului este numărul lor - cerinţă îndeplinită, atât timp cât: - pentru îndeplinirea cerinţei minime urma a se depune minim 1 contract ca diriginte şantier + minim 1 contract ca Inginer Constructor proiectant care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă și - pentru îndeplinirea cerinţei de punctare urmau a se depune fie 5 contracte ca diriginte de şantier, fie 5 contracte ca Inginer Constructor proiectant care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă, fie 5 contracte în orice combinaţie din cele doua tipuri de astfel de contracte. Prin urmare, critica contestatoarei este lipsita de obiect, atat timp cat, calitativ, documentele prezentate în probațiunea cerinţei de punctare sunt aceleaşi ca cele aferente cerinţei minime, diferenţa fiind una simplu cantitativă (mai multe contracte în probațiunea îndeplinirii cerinţei de punctare, din oricare dintre cele două categorii de contracte solicitate in probatiunea indeplinirii cerinţei minime). Critică contestatoarea faptul că aceste două cerinţe nu ar avea "fundament comun." Arată că, din contra, cerinţa minimă este mai restrictivă calitativ, în sensul că impune prezentarea obligatorie a două tipuri de contracte, câte unul din fiecare (1 contract ca diriginte şantier +1 contract ca Inginer Constructor proiectant care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă), iar cerinţa aferentă punctării este mai permisivă calitativ și 46

mai extensivă cantitativ: minim 5 contracte, din oricare dintre cele două tipuri de contracte solicitate prin cerinţa minimă. Contrar celor sustinute de contestatoare, cele doua cerinţe au "fundament comun." Acest mod de calibrare a cerinţei minime și a cerinţei privind punctarea este în deplină concordanță cu prevederile legale incidente, cu referire la: - Capitolul V, Secţiunea a-8-a din Legea nr. 99/2016; - Art. 38 din HG nr. 394/ 2016; - Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017 emisa în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) si art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) si a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Arată că prin documentaţia de atribuire entitatea contractantă a stabilit o cerinţă minimă având ca obiect minim 1 contract în care expertul să fi activat ca diriginte de şantier și, cumulativ, minim 1 contract în care expertul să fi fost implicat în proiectarea structurii de rezistență, iar prin cerinţa aferenta acordarii punctajului a stabilit ca se va acorda punctaj pentru maxim 5 contracte în care expertul să fi activat fie ca diriginte de şantier, fie ca proiectant al structurii de rezistență. Prin urmare, factorul de evaluare este "asociat unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii', iar punctarea se acordă "în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă;" Așa fiind, criticile contestatoarei privind ilegalitatea stabilirii prin documentaţia de atribuire a cerinţelor minime și a cerinţelor aferente acordarii punctajelor, dincolo de tardivitatea acestora, sunt vădit nefondate. Arată că documentele aferente expertului inginer constructor depuse de contestatoare prin oferta sa esuează nu doar în a face proba îndeplinirii cerinţei minime, astfel cum prin cererea din intervenție și prezentul răspuns a arătat, dar eșuează și în a îndeplini condiţiile aferente acordarii punctajului. Astfel deși cerința relativă la factorul de evaluare impune ca expertul să fi "activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale", documentele depuse pentru acest expert vizează construcţia de spitale, care în mod cert nu sunt construcții industriale. 1.1.3. Referitor la modificările aduse documentaţiei de atribuire prin clarificările publicate de entitatea contractanta și susținerile contestatoarei pe acest aspect, intervenienta arată că solicitarea de clarificare nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024 priveşte în mod expres, clar, neinterpretabil și Pagina 47 din 92

limitativ o cerinţă de acordare a punctajului aferent acestui factor de evaluare, fără legătură cu cerinţa minimă. Arată că, solicitarea de clarificare nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024 are ca obiect: - "formularul 3 - tabel detalii factori evaluare ...": - clarificarea înţelegerii ofertantului privind "cerinţele pentru obţinerea punctajului maxim de 5 puncte de către expertul inginer constructor". Arată că solicitarea de clarificare nr. 50 din cadrul răspunsului la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024 are ca obiect cerinţa de acordare a punctajului, fără legătură cu cerinţa minimă. În fapt, factorul de evaluare în forma iniţial publicată era mai dificil de îndeplinit întrucât din cele 5 (cinci) contracte care asigurau punctarea maxima cel puţin unul trebuia să fie un contract în care expertul "a fost implicat în calculul structurii de rezistență." Modificând factorul de evaluare prin răspunsul nr. 50 din adresa nr. 35.348/13.09.2024, entitatea contractanta a relaxat conditiiie de acordare a punctajului, precizând că va acorda punctaj maxim pentru 5 (cinci) contracte prezentate, din oricare din cele doua tipuri admisibile: "fie ca diriginte de (...] fie ca inginer constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă. Însă, această relaxare a condiţiilor acordarii punctajului este lipsită de efecte în ceea ce priveşte cerinţa minimă, care rămâne nemodificată prin răspunsul nr. 50 din adresa nr. 35.348/13.09.2024. Subliniază că studiind la data de 20.02.2025 dosarul achiziţiei publice la sediul Consiliului a constatat ca Răspunsul nr. 50 din adresa nr. 35.348/ 13.09.2024 a entității contractante este urmarea unei solicitări de clarificare adresată chiar de către contestatoare. Aşadar, contestatoarea cunoaşte foarte bine care este obiectul acestei solicitări și are deplina înţelegere ca a formulat o solicitare de clarificare prin raportare la Formularul 3 — Tabel detalii factori evaluare (...]" și că a cerut să i se confirme înţelegerea sa conform căreia cerinţele pentru obţinerea punctajului maxim de 5 puncte." Subliniază că, pretenția contestatoarei privind inexistenta înlăturare a efectelor unui răspuns prin cel de-al doilea, precum și pretenția caracterului contradictoriu al răspunsurilor entității contractante, intervenienta arată că unul dintre răspunsuri priveşte o cerinţă minimă, iar cel de-al doilea priveşte o cerinţă de punctare (factor de evaluare). De asemenea, invocarea prevederilor art. 50 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.496/011 pentru aprobarea procedurii de autorizare a diriginților de şantier este apreciată ca lipsită de legătură cu cauza, atât timp cât prin aceste prevederi legale 48

contestatoarea tinde la a proba, prin recursul la legislaţia terțiară, că un expert nu poate deţine mai multe calități în cadrul aceleeași invesții. Apreciază că aceste prevederi legale sunt lipsite de legătură cu cauza atât timp cât entitatea contractantă nu a solicitat, nici în privinţa cerinţei minime și nici în privinţa cerinţei aferente punctajului, că ofertanţii să prezinte unul și acelaşi contract în care expertul să fi acţionat și ca diriginte de şantier și ca proiectant al structurii de rezistență. Cerinţele documentaţiei de atribuire vizează contracte diferite în care expertul să fi fost implicat și nu un contract în care expertul să fi cumulat aceste calități. I.2. Cu privire la expertul Juridic și susținerile contestatoarei prin concluziile scrise (punctul (18) al concluziilor contestatoarei) arată că este imperativ necesar ca experienţa juridică să fie dublată de studii juridice. Numai prin aceasta cumulare a experienţei juridice cu studiile juridice poate fi satisfacută cerinţa minimă a caietului de sarcini avand ca obiect "experienţa în specializarea în care au studiile." Mai mult, această cerinţă minimă de coerență între studii și experienţa expertului a făcut obiectul unei solicitări de clarificare, operatorul economic solicitând eliminarea cerinţei, iar entitatea contractantă comunicând faptul că înţelege sa menţină această cerinţa. Cerinţa minima privind coerenta între studii și experienţa a fost ferm reiterată de entitatea contractantă prin răspunsul la solicitările de clarificare nr. 35.348/13.09.2024. Arată că această solicitare de eliminare a acestei cerinţe a fost formulată chiar de catre contestatoare. În acest context, apreciază că nu ne aflăm în ipoteza unei erori de ofertare, determinată de neobservarea acestei cerinţe minime de coerență, ci a asumării în deplină cunoştinţă de cauză a unui mod de ofertare aflat în conflict cu documentaţia de atribuire. Referitor la susținerea de la punctul (20) al concluziilor sale că: "printre responsabilitatile expertului juridic nu se prevăd și cele de reprezentare în fața instanțelor de judecată, pentru care s-ar impune absolvirea unei facultăți de drept ci exclusiv cele de asistență și consultanță, care pot fi acordate și de către un expert care deţine pregatirea profesională necesară pentru a acorda acest tip de servicii de consultanță." solicită respingerea acestei susțiineri, cu sublinierea că asistența și consultanța juridică nu poate fi acordată de orice persoana care a urmat cursuri de drept în cadrul oricăror altor facultăți, fiind de notorietate că multe, foarte multe facultăți cu alt profil decât cel de drept includ în programul de învățământ cursuri de drept. Referitor la punctul (21) al concluziilor contestatoarei arată că, împrejurarea acceptarii de către entitatea contractanta a satisfacerii cerinţelor minime și de punctare prin contracte în care expertul propus a activat sub orice altă denumire (expert juridic, consilier juridic, jurist, Pagina 49 din 92

avocat, s.a.a), nu înseamnă că entitatea contractantă ar fi renunţat la cerinţa minimă aferenta coerenței dintre studii și experienţă. Oricare ar fi denumirea poziţiei expertului în respectivele contracte depuse în probatiune, subzistă cerinţele documentaţiei de atribuire care reclamă la modul imperativ că: "[...] atâta timp cât activitățile desfășurate și responsabilitățile deținute au fost similare și/sau superioare cu cele solicitate pentru prezenta procedură" și cumulativ, "caietul de sarcini - Secţiunea 9.1, respectiv experţii trebuie să aibă experienţa în specializarea în care au studiile." Or, contestatoarea se raportează selectiv la conținutul răspunsului nr. 33.548/13.09.2024, înţelegând a valoriza exclusiv răspunsul nr. 9, prin care entitatea contractantă comunica faptul că este "de acord ca cerinţele să fie considerate îndeplinite şi punctajul să fie acordat indiferent de denumirea poziţiei experţilor propuşi (...)", însă înțelege a oblitera răspunsul nr. 10 din cadrul aceluiaşi răspuns consolidat al entității contractante, prin care aceasta, în pofida unei cerinţe exprese chiar a contestatoarei comunică faptul că "menţine cerinţa din caietul de sarcini — Secţiunea 9.1, respectiv experţii trebuie să aibă experienţă în specializarea în care au studiile." Așa fiind, raportarea contestatoarei la răspunsul nr. 9 din cadrul răspunsului nr. 33.548/ 13.09.2024 se invederează ca fiind lipsită de legătură cu cauza, atât timp cât: - oferta sa nu a fost respinsă ca urmare a propunerii unui expert juridic care a activat în contracte similare sub alte denumiri, - oferta sa a fost respinsă pentru că expertul propus nu are experienţă în specializarea în care are studiile, în sensul că experienţa a fost cumulată în calitate de expert revendicări și expert fidic, iar studiile urmate sunt cele ale unei facultăți de științe administrative, nesocotind astfel îndeplinirea unei cerinţe minime de coerență stabilită în mod clar și expres de entitatea contractantă. Prin punctul (24) al concluziilor contestatoarea invocă prevederi ale Instrucţiunii ANAP nr. 1/2017, însă apreciază în sensul că aceste prevederi privesc modul de stabilire a cerinţelor minime și nu modul de aplicare al acestora. Mai mult, prevederile normative invocate privesc "oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare" și nu modul de aplicare al unor cerinţe minime ale caietului de sarcini. Subliniază că cerinţa minimă de coerență între studii și experienţă este expres stabilită prin caietul de sarcini — Secţiunea 9.1 și expres reiterată prin Răspunsul la solicitările de clarificare nr. 35.348/ 13.09.2024, solicitarea nr. 10. 50

II. Cu privire la oferta asocierii sale și aspectele invocate de contestatoare, intervenienta formulează următoarele apărări. 11.1. Cu privire la nemotivarea contestaţiei și la cererea contestatoarei de repunere în termen invocă inadmisibilitatea criticilor noi ridicate prin concluzii. Aşadar, contestatoarea nu arată prin contestație motivele de fapt și de drept pentru care pretinde că oferta sa nu ar respecta cerinţele minime aferente expertului juridic, nu ar respecta condiţiile impuse pentru propunerea financiară și nu ar respecta prevederile legale privind documentele justificative ce trebuie depuse în susţinerea celor declarate. Contestatoarea face simple afirmaţii, nemotivate și neprobate. Arată că motivarea criticilor general precizate în contestație intervine exclusiv pe calea concluziilor scrise. Pe acest aspect și referitor la cele invocate și de către contestatoare prin concluziile sale, intervenienta subliniază că, ......... SA recunoste expres prin concluzii că la data formulării contestaţiei și chiar mult anterior acestei date a avut deplin acces la înscrisurile la care face referire. Subliniază că în prezenta cauză: - contestatoarea admite expres că la data formulării contestației avea acces la înscrisurile aferente expertului său juridic, - contestatoarea se mărgineşte prin contestație să pretindă că oferta asocierii sale "nu respecta condiţiile minime impuse pentru experţii cheie"; - contestatoarea, prin contestație, nu precizează nici măcar o motivare firavă a criticii îndreptate împotriva expertului său juridic, - critica și motivarea criticii privind expertul său juridic sunt pentru prima dată formulate prin concluzii scrise. Solicită să se înlăture ca indamisibile toate criticile formulate de contestatoare pe calea concluziilor sale scrise, în ceea ce priveşte expertul juridic propus de asocierea sa. II.2. Cu privire la prematuritatea solicitării contestatoarei de constatare a neconformității ofertei sale, arată că, sub aspectul îndeplinirii cerinţelor minime aferente experţilor, ar fi trebuit prealabil clarificată, prin transmiterea unei solicitări de clarificare avand acest obiect, și nu ar fi putut conduce, în condiţii de legalitate, la respingerea prematură a ofertei, astfel cum netemeinic pretinde contestatoarea. De altfel, contestatoarea pretinde prin concluziile sale aplicarea la oferta asocierii sale a unui tratament inegal, prin raportare la modul de tratare de care comisia de evaluare a ofertei contestatoarei, ofertă care, înainte de respingere, a fost clarificată sub aspectul îndeplinirii cerinţelor minime aferente experţilor propuşi. Astfel, constatând că din înscrisurile depuse prin ofertă nu rezultă îndeplinirea cerinţelor minime aferente expertului juridic și expertului inginer constructor, entitatea contractantă, în mod legal, nu a procedat la Pagina 51 din 92

respingerea prematură a ofertei contestatoarei, ci a derulat un demers de clarificare a ofertei, transmitand contestatoarei Solicitarea de clarificare nr. 36/27.11.2024. avand ca obiect, printre altele, îndeplinirea cerinţelor minime ale caietului de sarcini relative la experţii cheie. De asemenea, prin raportul procedurii nr. 5.499/ 31.01.2025, capitolul 2.4.2 - Evaluarea propunerilor tehnice, entitatea contractanta dispune respingerea ofertei contestatoarei întrucât neconformitatea ofertei se prezervă și în urma solicitărilor de clarificare transmise, având ca obiect îndeplinirea cerinţelor minime ale caietului de sarcini aferente experţilor cheie. Prin urmare, constatând că oferta contestatoarei nu face proba îndeplinirii cerinţelor minime aferente experţilor cheie, entitatea contractantă a procedat la prealabila clarificare a ofertei, transmițând o solicitare de clarificare, și numai ulterior receptării unor răspunsuri neconcludente a procedat la respingerea ofertei. Or, principiul tratamentului egal, consacrat in legislaţia achiziţiilor publice prin prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 99/ 2016, impune ca unor situaţii identice să se aplice soluţii identice, cu consecinţa inevitabilă ca, în ipoteza unor neclarități care ar afecta oferta sa, soluţia singularmente legală rezidă în clarificarea prealabilă a ofertei și nu, astfel cum pretinde contestatoarea, în respingerea prematură a ofertei. O eventuală respingere prematură ar valora, dincolo de nesocotirea unor norme legale exprese și de imperativă aplicare, evaluarea ofertelor cu înfrângerea flagrantă a principiului tratamentului egal. Concluzionând, inclusiv în ipoteza, netemeinică, pretinsă de contestatoare, în care oferta sa nu ar face în tot proba îndeplinirii cerinţelor minime ale caietului de sarcini, apreciază că soluţia legală nu este cea propusă de contestatoare, cu referire la respingerea prematură a ofertei, ci la derularea unui demers de clarificare, identic ceiui derulat de comisia de evaluare în privinţa ofertei contestatoarei. 11.3. Invocă lipsa de interes a criticilor contestatoarei relative la acordarea punctajului aferent expertului juridic. Intervenienta prezintă un algoritm de calcul, în ipoteza propusă de contestatoare, în care oferta sa ar fi depunctată cu cele 4 puncte aferente expertului juridic, pentru ca această depunctare să conducă la plasarea pe locul 1 a ofertei contestatoareai, și astfel critica sa privind acordarea punctajului să justifice un interes procesual, este imperativ necesar ca oferta financiară a contestatoarei să nu depășească preţul de 6.054.044.77. Prin urmare, chiar dacă, s-ar admite ca temeinică critica contestatoarei privind acordarea punctajului și, ipotetic, s-ar consimţi la diminuarea punctajului tehnic al ofertei intervenientei cu 4 puncte, 52

admiterea acestei critici produce contestatoarei un folos concret și real, cu referire la plasarea ofertei sale pe locul 1 (chiar admitand, adabsurdum, din nou, că inadmisibilitatea ofertei sale ar putea fi depăşită), numai în situația în care oferta sa financiară ar conţine un pret de 6.054.044.77 lei, adica 62.61% din valoarea estimată a procedurii. În situaţia în care propunerea financiară a contestatoarei depăşeşte cu 1 leu preţul de 6.054.044.77 lei, inclusiv în ipoteza depunctarii cu 4 puncte a ofertei sale în cadrul componentei tehnice, oferta contestatoarei va continua să se plaseze pe locul 2, iar oferta sa pe locul 1, cu consecinţa ineluctabilă că admiterea criticii contestatoarei privind acordarea punctajului tehnic al ofertei sale nu ar produce contestatoarei niciun folos concret, motiv pentru care însăși formularea acestei critici este apreciată ca lipsită de interes. Invocă prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din Codul de procedura civilă. Arată că interesul de a acţiona, cu referire la formularea unei critici privind acordarea punctajul ofertei asocierii sale în cadrul componentei tehnice, nu satisface condiţiile legalmente statuate de legiuitor prin prevederile art. 33 din Codul de procedură civilă, cu consecinţa inevitabilă a încălcării prevederilor art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ, decât in ipoteza ridicat improbabilă în care contestatoarea a ofertat un preţ mai mic de 6.054.044.77 lei, adică mai puţin de 62.61% din valoarea estimată a procedurii în ipoteza ofertării unui preţ superior, fie și cu 1 leu, critica contestatoarei este apreciată ca lipsită de interes întrucât însăși admiterea ei nu are aptitudinea de a-i procura niciun folos concret, real. Apreciază că, pentru aceste motive devin incidente, în privinţa criticii formulate, prevederile art. 40 alin. (1) teza II din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "[...] De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea sau apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz." Întrucât nu are acces la formularul de propunere financiară a contestatoarei, solicită Consiliului verificarea, în ipoteza în care preţul ofertat de contestatoare este superior pragului de 6.054.044,77 lei, să procedeze la respingerea acestei critici ca lipsită de interes, pentru motivele mai sus dezvoltate. II.4. Cu privire la satisfacerea cerinţei minime și a cerinţelor de punctare aferente expertului juridic formulează următoarele apărări. Prin punctele (52) si (53) ale concluziilor contestatoarei critică oferta asocierii sale, în privinţa expertului juridic. Apreciază aceste critici ca vădit nefondate, dincolo de faptul ca sunt la fel de neprobate. Avocatul asociat al formei de exercitare a profesiei încheie anumite contracte de asistență juridică, iar contestatoarea Pagina 53 din 92

pretinde, în lipsa oricărei probe, că aceste contracte ar fi fost executate de alte persoane. Subliniază că, contractele de asistenţă juridică depuse în susţinerea experienţei similare a expertului juridic desemnat dovedesc, în mod expres, că doamna expert juridic .., în calitate de avocat partener în cadrul societăţii de avocatură .., a participat în cadrul proiectelor ce făceau obiectul contractelor de asistenţă juridică. Nu înţelege cum consideră contestatoarea că ar fi trebuit efectuată dovada participării doamnei expert juridic în aceste proiecte, în plus faţă de contractele de asistenţă juridică, având în vedere că dacă s-ar fi prezentat recomandări emise de "angajator" (ca în cazul experţilor ce au participat în cadrul unor proiecte în baza unor contracte de muncă), atunci doamna expert juridic, practic, și-ar fi emis singură recomandările. Ceea ce pretinde contestatoarea este un act de deplină redundanta, prin care expertul juridic, care și-a declarat acordul pentru participarea la procedură, a emis reclaraţie de disponibilitate, a furnizat ofertantului CV și înscrisuri probatorii, să emită in favoarea sa recomandari aferente unor contracte de asistență juridică semnate de însuși expertul respectiv. De asemenea, nu pot fi reţinute nici susţinerile contestatoarei în sensul că expertul juridic propus de către asociere nu îndeplineşte cerinţa minimă prin prezentarea contractului de asistenţă juridică nr. 100/2022, deoarece acesta nu ar conţine activităţi similare cu cele ce fac obiectul procedurii de achiziţie, respectiv nu vizează elaborarea de proiecte de contract, ci exclusiv derularea contractelor în cadrul proiectului. De altfel, aceeaşi critici le aduce contestatoarea şi cu privire la presupusa neîndeplinire a punctajului maxim în cadrul factorului de evaluare. Prin urmare, în cele ce urmează va trata aceste critici împreună. Cu alte cuvinte, contestatoarea susţine că atât pentru îndeplinirea cerinţei minime, cât şi pentru a obţine punctajul maxim în cadrul factorului de evaluare era necesar ca expertul să dovedească că în toate cele 4 contracte de asistenţă juridică invocate, concomitent, a elaborat proiecte de contract şi a desfăşurat activităţi de derulare contract. Contrar acestor susţineri subliniază următoarele: Face trimitere la secțiunea 9.1. din caietul de sarcini și arată că potrivit documentaţiei de atribuire, atât pentru dovedirea cerinţei minime, cât şi pentru obţinerea punctajului maxim este necesar ca expertul să dovedească exclusiv că a derulat activităţi în contracte EPC sau contracte de proiectare şi execuţie, nefiind necesar să dovedească în mod cumulativ că în fiecare contract în parte au fost derulate activităţi de elaborare proiecte de contract şi derulare contract. 54

Numai in privinţa cerinţei minime, aşadar numai în privinţa unui singur contract, este necesar ca obiectul contractului să fi privit „elaborarea" de contracte si „derularea" acestora, in timp ce pentru acordarea punctajului este suficienta consultanta juridica aferenta ..derulării contractelor." Contestatoarea, la fel cum a procedat și în ceea ce priveşte expertul sau inginerul Constructor, nu face necesara distincție între cerinţa minimă și cerinţa de punctare, care și în privinţa expertului juridic au conţinut diferit. Chiar contestatoarea recunoaşte că singurul motiv pentru care consideră că contractele invocate în susţinerea experienţei expertului juridic nu s-ar încadra în experienţa similară solicitată este faptul că 3 din acestea nu ar avea ca obiect elaborarea de proiecte de contract, ci doar derularea contractelor. Or, daca din 4 contracte depuse contestatoarea afirmă că 3 nu îndeplinesc condiţia ca obiectul lor să fi privit și elaborarea de contracte, rezultă logic constrângător ca al 4-lea contract are acest obiect, și, pe cale de necesară consecinţă, cerinţa minimă este îndeplinită. Mai mult, se impune să sublinieze că în temeiul contractul de asistenţă juridică nr. 100/2022 încheiat cu DuroFelguera SA pentru proiectul „Dezvoltarea CTE lemut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinate cu turbine cu gaz", expertul juridic nu a prestat exclusiv activităţi în derularea contractului, ci a oferit asistenţă juridică şi reprezentare a clientului în procedura de încheiere a contractului, participând la negocierea acestuia şi prestând activităţi de revizuire a draft-ului de contract, adica activitati de ... elaborare a contractului/contractelor aferente proiectului." Prin urmare, apreciază că cerinţa minimă este cert îndeplinită prin raportare singulară la acest contract. În plus, în ceea ce priveşte cerinţa minimă, reamintește că pentru expertul juridic au fost depuse 4 contracte, respectiv: - Contractul de asistenţă juridică nr. 23/2020 încheiat cu Elecnor SA pentru proiectul "Retehnologizare AHE Vidraru"; - Contractul de asistenţă juridică nr. 100/2022 încheiat cu DuroFelguera SA pentru proiectul „Dezvoltarea CTE lernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinate cu turbine cu gaz"; - Contractul de asistenţă juridică nr. JA10106424 încheiat cu Energia EolicaAbrego SL pentru proiectul "Campillo"; - Contractul de asistenţă juridică nr. 3620858/2024 încheiat cu GeniaBionergy SL pentru proiectul "Contractul de Inginerie si Constructii la cheie pentru instalaţie de biogas". Dintre aceste contracte, contestoarea susţine doar că primele 3 nu se încadrează în cerinţa minimă, respectiv experienţa solicitată în cadrul factorului de evaluare. Prin urmare, în ceea ce priveşte contractul de asistenţă juridică nr. 3620858/2024 încheiat cu GeniaBionergy SL nu a Pagina 55 din 92

fost ridicată nicio critică, fiind clar, chiar şi pentru contestatoare, că acesta se încadrează atât în cerinţa minimă, cât şi în factorul de evaluare. În ceea ce priveşte celelalte 3 contracte, subliniază că şi acestea se încadrează în cerinţa minimă, respectiv experienţa solicitată în cadrul factorului de evaluare, după cum urmează: - în contractul de asistenţă juridică nr. 23/2020 încheiat cu Elecnor SA pentru proiectul "Retehnologizare AHE Vidraru" doamna expert juridic a desfăşurat activităţi precum: asistenţa clientului cu privire la redactarea/negocierea şi potenţiala semnare a Contractului de tip EPC propus de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de negociere competitivă. - în contractul de asistenţă juridică nr. 100/2022 încheiat cu DuroFelguera SA pentru proiectul „Dezvoltarea CTE lernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinate cu turbine cu gaf, doamna expert juridic a desfăşurat activităţi precum asistenţă cu privire la procedura de atribuire, redactarea contractului, negocierea contractului care a reprezentat un contract de tip proiectare şi execuţie, precum şi asistenţă în perioada de derulare a contractului (inclusiv, redactarea de revendicări contractuale şi asistenţă şi reprezentare în întreaga procedură a revendicărilor, asistenţă şi reprezentare în procedura de obţinere ordine Administrative, încheierea de acte adiţionale, corespondenţă contractuală, etc.) - în contractul de ssistenţă juridică nr. JA10106424 încheiat cu Energia EolicaAbrego S.L pentru proiectul "Campillo", doamna expert juridic a desfăşurat activităţi precum asistenţa clientului în desfăşurarea procedurii de achiziţie şi selecţie pentru atribuirea a 4 contracte de tip EPC încheiate cu mai mulţi antreprenori şi integrarea acestora într-un acord cadru umbrelă de tip EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic Campillo I, II şi III în Spania cu o capacitate de 250 MW. De asemenea, doamna expert a asistat clientul în redactarea contractului umbrelă şi adaptarea clauzelor contractului cadru FAC 1 la un contract cadru umbrelă pentru cele 4 contracte de tip EPC, precum şi pe tot parcursul executării contractului umbrelă şi a celor 4 contracte de tip EPC. Arată că, în măsura în care i s-ar fi solicitat, printr-o solicitare de clarificare, dacă entitatea contractantă ar fi considerat necesar, ar fi avut deplina disponibilitate și capacitate de a depune chiar documente elaborate de expertul juridic propus în baza contractelor de asistență juridică depuse prin oferta. Solicită să se observe că în prezenta procedură, în scopul probării îndeplinirii cerinţelor minime ale caietului de sarcini și a cerinţelor aferente acordarii punctajului, entitatea contractantă a impus 56

prezentarea de "contract EPC și/sau contract proiectare și execuţie (HG 1/2018/FIDIC Carte Galbena)". Or, aceste contracte fac obiectul unor forme prestabilite prin acte normative, cu referire la HG nr. 1/ 2018, sau forme pre-elaborate de către FIDIC (.. Federation of .. Engineers). Așa fiind, funcţia de ... elaborare a [...] contractului/contractelor aferente proiectului" este limitată la redactarea Condiţiilor Speciale modificatoare ale condiţiilor generale. Activitatea expertului juridic în cadrul acestor contracte EPC sau contracte proiectare și execuţie este mult mai vastă în ceea ce priveşte funcţia de ... derulare a contractului/contractelor aferente proiectului." În cadrul acestei activități, expertul desfasoară ample activități de evaluare a consecinţelor juridice ale evenimentelor contractului, de respectare a procedurilor legale și contractuale incidente, asistența juridică aferentă procedurilor litigioase ale beneficiarului, s.a.a. Or, prin contractele depuse de asocierea sa în probațiunea îndeplinirii cerinţelor minime și a cerinţelor de acordare a punctajelor aferente expertului juridic, arată că a făcut în tot dovada desfășurării de către expertul propus, în cadrul unor "contracte EPC și/sau contract proiectare si execuţie (HG 1/2018 /FIDIC Carte Galbena)", a ambelor funcţii, cu referire la "activităţi pentru elaborarea şi derularea contractului/ contractelor aferente proiectului." De altfel, toate aceste aspecte rezultă cu claritate și în detaliu din CV-ul expertului propus. Pentru fiecare dintre cele 4 contracte depuse în probatiunea cerinţelor, CV-ul expertului explicitează în detaliu activitățile derulate, după cum urmează: „Asistența juridică în legătură cu executarea contractului 13384/31/10/2016 pentru CTE lernut încheiat intre S.N.G.N. ROMGAZ și asocierea DURO FELGUERA și SC ROMELECTRO SA, inclusiv asistența privind revendicări/claimuri, aspecte privind modificarea contractului, executarea contractului și rezilierea contractului (Proiect de tip EPC Contractor - Contract la cheie- proiectare și execuţie)"; Asistența juridică in legătură cu procedura de achiziţie pentru Finalizarea lucrărilor si punerea in funcţiune a obiectivului de investita Dezvoltarea CTE lemut prin constructia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, asistenta cu privire la procedura de atribuire, redactarea contractului, negocierea contractului (Contract la cheie- proiectare si execuţie)." „Asistența juridică în legătură cu procedura de achiziţie pentru contractul privind RETEHNOLOGIZAREA AHE VIDRARU, cu o valoare de 80.000.000 EUR. in ceea ce priveşte procedura de atribuire, negocierea in cadrul procedurii de negociere competitiva, asistenta cu privire la redactarea/ negocierea si potenţiala semnare a modelului de contract propus, respectiv Contractului la cheie "Retehnologizare AHE Vidraru", condiţii generale si condiţii speciale (Proiect de tip EPC Contractor -Contract la cheie- proiectare si execuţie)." s „Asistenta juridica acordata societatii ENDESA/ENEL In legătură cu procedura de achiziţie / selecţie si Pagina 57 din 92

executarea a 4 contracte tip EPC încheiate cu mai mulţi antreprenori si integrarea acestora intr-un acord cadru umbrela de tip EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic Campillo l, II, si III în Spania, cu o capacitate de250MW (Proiect de tip EPC Contractor - Contract la cheie- proiectare și execuţie)." De asemenea, din cadrul CV-ului expertului rezultă o serie vastă de alte proiecte și alte activități, care sunt similare activităților care urmează a fi derulate în cadrul contractului de atribuit prin prezenta procedură și care atstă dincolo de orice rezonabilă contestare o vastă competență și experienţa profesională a expertului propus de asocierea sa. 11.5. Cu privire la satisfacerea cerinţei minime aferente Specialistului punere în funcţiune susține următoarele: Prin punctul (64) al concluziilor sale contestatoarea critică modul de evaluare a ofertei sale în ceea ce priveşte expertul specialist punere în funcţiune. Iar raportat la acest punct, cu privire la îndeplinirea cerinţelor minime aferente acestui expert entitatea contractantă i-a transmis solicitarea de clarificare din data de 18.11.2024, cu trimitere la întrebarea nr. 9. Arată că solicitarea de clarificare nu impunea administrarea vreunei probațiuni, ci clarificarea unor aspecte de ordin tehnic relative la"echipamentele din cadrul centralelor menționate." Prin răspunsul transmis a comunicat entităţii contractante exact ceea ce s-a solicitat, anume faptul că "echipamentele din cadrul centralelor menționate sunt de tip motoare termice." Pe de altă parte, în privinţa acestui expert a depus un număr mult mai mare de recomandări emise de foştii săi angajatori, toate pozitive. Recomandarea asupra căreia s-au cerut clarificare prin Solicitarea din data de 18.11.2024 este emisă de angajatorul expertului, Electrogrup, iar acest mod de probațiune este conform prescripţiilor caietului de sarcini (pagina 39): "Consultantul vă prezenta în mod obligatoriu în Oferta să CV-urile Experţilor Principali propuşi și documente relevante care să facă dovada îndeplinirii experienței/cerinței solicitate pentru fiecare expert diplome, atestate, recomandări de ia beneficiari, sau orice alte documente similare din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor privind profilul experienţa specialiştilor propuşi" Aşadar, probațiunea îndeplinirii cerinţelor prin recomandări emise de angajatorii expertului, aşadar prin înscrisuri sub semnătură privată, constituie o modalitate de probațiune statuată prin prevederile caietului de sarcini. Contrar celor susținute de contestatoare, entitatea contractantă a solicitat informații prin solicitarea de clarificare și nu probe, obiectul 58

solicitării vizând clarificarea unor aspecte ("vă rugam clarificaţi') și nu furnizarea de înscrisuri. În formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări ale entităților Contractante plecăm, de principiu, de la premisa fondată legal că entităților contractante le incumba o obligaţie de claritate și precizie în comunicarea cu ofertanţii, cu consecinţa că în cazul în care i se solicită informaţii furnizează informaţii, iar când i se solicită înscrisuri furnizează înscrisuri. Cu trimitere la prevederile art. 140 alin. (3) din HG nr. 394/2016. Apreciază că, în măsura în care comisia de evaluare ar fi avut în continuare nelămuriri și ar fi intenționat a verifica în continuare satisfacerea cerinţelor minime aferente expertului, o nouă solicitare de clarificare, precizând expres transmiterea de documente în probațiune, ar fi trebuit transmisă. Arată că obiectul solicitării de clarificare viza, incontestabil clarificarea unor aspecte ("vă rugăm clarificaţi') și nu furnizarea de înscrisuri. Astfel, prin răspunsul său a indicat cu claritate tipul de motoare ce echipează respectivele investiții publice: „motoare termice pe gaz Jenbacher J620 cu puterea electrică de 3,36 MW fiecare." Or, nu doar că oricărui specialist în domeniu îi este deplin clar că aceste motoare, de acest tip și acest fabricant, sunt motoare termice, dar acest aspect poate fi verificat în mod extrem de facil prin simpla accesare a site-ului fabricantului sau a altor site-uri de specialitate. De altfel, o simplă căutare pe orice motor de căutare a acestui tip de motor, al acestui producător, furnizează specificaţii tehnice care pentru orice specialist clarifică faptul că aceste motoare sunt termice. Arată că, precizarea prin răspuns a tipului de motoare clarifică în tot faptul că acestea sunt motoare termice, iar precizarea producătorului și a modelului face extrem de facilă orice verificare suplimentară. Practic, ceea ce reclamă contestatoarea, este o situație perfect similară unei situații în care în prezența expresiei, spre exemplu, "motor diesel" s-ar solicita probațiunea că acest motor funcționează cu motorină. Tehnic, motoarele termice sunt motoare cu combustie internă, motoare în mod uzual utilizate în toate activitățile umane (maşini, tractoare, camioane, etc.) Jenbacher produce numai acest tip de motoare, care sunt motoare cu aprindere prin scânteie, însă de mare capacitate (motoare navale), cu 18, 22 sau 24 de cilindri în V, la axul cărora este cuplat un generator de la 2.5 MW până la 11-12 MW. Aceste motoare folosesc pentru combustie gaz natural, hidrogen sau diesel (mai rar, deoarece gazele rezultate au un conţinut mare de sulf, azot şi uleiuri). În continuare, arată că în cogenerare (producere de energie electrică și termică simultan, cu o singură ardere de produs brut - gazul în cazul de față), gazele rezultate în urma arderii în camerele Pagina 59 din 92

cilindrilor se pot evacua la coș direct sau se folosesc prin intermediul unui schimbător de căldură la încălzirea apei din circuitul de termoficare. Prin construcţie şi exploatare aceste motoare sunt motoare termice, iar referirea la termie este făcută pentru faptul că în camera de explozie temperaturile ajung la 6-800 de grade C. Aşadar, din perspectiva strict tehnică, perspectivă în mod cert familiară și experţilor contestatoarei, dar interesat ignoră, calitatea acestor motoare de a fi motoare termice nu presupune vreun salt tehnologic demn de o revoluţie industrială și nici specificaţii tehnice de o raritate care să facă improbabilă existența acestor motoare în Romania. Susține că ne aflăm, în fapt, în ipoteza unor simple motoare cu combustie internă, cu combustibil variabil, toate fiind uzualele motoare termice. Pentru orice specialist, fară vreo impresionantă experienţă profesională, chestiunea caracterului termic sau nu al acestor motoare este deplin rizibilă, fiind de domeniul unei evidențe a cărei simpla argumentare și probațiune în continuare ar stârni zâmbete. Însă, dincolo de aceste aspecte, în ipoteza în care i s-ar fi solicitat înscrisuri în probațiune, asocierea sa ar fi avut deplina disponibilitate și capacitate de a furniza astfel de înscrisuri, după cum urmează: aviz favorabil nr. 15/ 20220 emis de primăria municipiului Câmpia Turzii, prin care este avizată favorabil investiția "Ansamblu electroenergetic format din 2 centrale CE1+CE2 dotate cu grupuri generatoare antrenate cu motoare pe gaz cu capcitatea de 2x6,72 Mwe [...], Câmpia Turzii"; Decizia nr. 916 din 12.05.2021 a ANRE privind acordarea autorizaţiei de înfiinţare solicitate de societatea NOVA POWER & GAS SRL, pentru realizarea noii capacităţi energetice „Centrala Electrică CEG -1 pentru producerea energiei electrice din gaze naturale"; Decizia nr. 917 din 12.05 2021 a ANRE privind acordarea autorizaţiei de înfiinţare solicitate de societatea NOVA POWER & GAS S.R.L., pentru realizarea noii capacităţi energetice „Centrala Electrică CEG 2 pentru producerea energiei electrice din gaze naturale Notificare de funcţionare provizorie - NFP nr. 313.406/21.11.2022, emisă de Distribuție Energie Electrică Romania SA, care descrie în detaliu echipamentele aferente investiției "Centrala electrică CEG - 4 pentru producerea energiei electrice din gaze naturale, amplasată în municipiul Câmpia Turzii, strada Laminoriștilor, judeţul Cluj; Prezentarea companiei NOVA POWER&GAS, investitor și beneficiar al proiectului de investiții privind Grupul de centrale electrice pe gaz (CEG 1+2), Câmpia Turzii, care precizează expres că în cadrul acestei investiții construieşte "2 termocentrale electrice cu putere electrică instalată de 6,7 Mwe pe fiecare termocentrală" și că "Termocentralele sunt echipate cu motoare Jenbacher de 2x3,35 Mwe." 60

Toate aceste înscrisuri fac proba irefutabilă a faptului că recomandarea expertului, în privinţa căreia entitatea Contractantă a solicitat clarificarea unor aspecte de ordin tehnic, face în tot proba îndeplinirii cerinţelor minime ale caietului de sarcini. În măsură în care entitatea contractantă ar fi considerat că o probațiune suplimentară ar fi necesară, soluţia singularmente legală rezidă, dat fiind textul și obiectul solicitării de clarificare iniţiale, în transmiterea unei noi solicitări de clarificare, cu obiect precis determinat (transmiterea de documente în probațiune), iar o eventuală respingere a ofertei pentru receptarea unui răspuns pretins neconcludent, ar fi fost și prematură, pentru motivele arătate prin sub-capitolul 11.1 de mai sus, dar ar fi valorat și o invocare de către Comisia de evaluare a propriei culpe, materializate în modul de formulare a solicitării de clarificare. Prin adresa nr. 64/04.03.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 13900/04.03.2025, intervenienta a răspuns la adresa Consiliului nr. 13150/419/C5/03.03.2025. Consiliul a solicitat intervenientei să precizeze dacă, raportat la adresa sa nr. 60/27.02.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 12915/28.02.2025, referirile la oferta contestatoarei ......... SA, reprezintă critici cu privire la oferta depusă de ofertantul ......... SA, cu precizarea că, în caz afirmativ, urmând ca acestea să fie supuse analizei Consiliului sub forma unei contestații. 1. Intervenienta precizează că nu a formulat și nu formulează critici noi față de oferta ......... SA, critici care ar putea întruni caracterele juridice ale unei contestații întrucât ar trata oferta contestatoarei sub alte aspecte de inadmisibilitate, suplimentare celor reţinute de entitatea contractantă prin raportul procedurii. 2. Urmare a receptării contestației formulate de ......... SA, asocierea sa a formulat o cerere de intervenție voluntară în litigiu, în temeiul prevderilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/ 2016, cerere înregistrata la Consiliu sub nr. 9.892/17.02.2025. 3. Prin această cerere de intervenție asocierea sa a formulat argumente în susţinerea legalității actelor atacate ale entității contractante, sub două aspecte: - legalitatea respingerii ofertei ......... SA, pentru motivele indicate de entitatea contractantă prin Capitolul 2.4.2 - Evaluarea propunerilor tehnice din raportul procedurii nr. 5.499/ 31.01.2025, motive relative la: - lipsa satisfacerii cerinţelor minime ale caietului de sarcini privind expertul inginer constructor; - lipsa satisfacerii cerinţelor minime ale caietului de sarcini privind expertul juridic, - legalitatea calificării ca admisibilă a ofertei asocierii sale, în pofida criticilor formulate de contestatoare. 4. Prin răspunsul său nr. 60/27.02.2025, înregistrat la Consiliu sub nr. 12.915/ 28.02.2025, nu a ridicat critici noi față de oferta contestatoarei ......... SA, ci, prin raportare la concluziile scrise ale contestatoarei, purtând nr. 117/ 21.02.2025 și înregistrate la Consiliu Pagina 61 din 92

sub nr. 11.741/ 24.02.2025, a continuat argumentarea în sensul legalității actelor atacate ale entității contractante, limitându-se la cele două aspecte de inadmtsibilitate a ofertei ......... SA invocate de entitatea contractantă prin raportul procedurii, anume: - lipsa satisfacerii cerinţelor minime ale caietului de sarcini privind expertul inginer constructor; - lipsa satisfacerii cerinţelor minime ale caietului de sarcini privind expertul Juridic. Aceste două aspecte ale ofertei contestatoarei constituie: motivele respingerii ofertei; aspectele de ilegalitate a respingerii ofertei, criticate de ......... SA prin contestație; apărările formulate de asocierea sa prin cererea de intervenție, în susţinerea legalității actelor entității contractante. Aşadar, solicită să se observe că nu ne aflăm în prezența ridicării de către asocierea sa a unor critici noi față de oferta contestatoarei, ci a unei identităţi depline între motivele de respingere a ofertei, criticile ridicate prin contestație și apărările invocate prin cererea de intervenție și răspunsul asocierii sale față de concluziile scrise ale contestatoarei. Capitolul I. cu privire la modul de evaluare a ofertei contestatoarei din cadrul răspunsului său conţine următoarele secţiuni: - Secţiunea 1.1. cu privire la expertul inginer constructor. - Secţiunea 1.2. cu privire la expertul Juridic. Aceste secţiuni cuprind exclusiv apărări formulate prin raportare la motivele de excludere invocate de entitatea contractantă, criticile contestatoarei ridicate prin contestație și concluzii scrise, apărările entității contractante formulate prin punctul sau de vedere și apărările ridicate de societatea sa prin cererea de intervenție. Prin urmare, aceste secţiuni nu conţin critici noi față de oferta contestatoarei, altele decât cele relative la motivele de respingere a ofertei precizate prin raportul procedurii. Aşadar, "referirile la oferta contestatoarei ......... SA" din cadrul răspunsului sau nr. 60/27.02.2025, înregistrat la Consiliu sub nr. 12.915/ 28.02.2025, nu constituie critici noi față de această ofertă, ci exclusiv dezvoltări ale aparariior entității contractante și argumente care susţin legaltatea actelor atacate ale entității contractante, fără a ridica alte și noi aspecte de inadmisibilitate ale ofertei contestatoarei. Singurele aspecte de inadmisibilitate ale ofertei contestatoarei tratate prin actele sale procedurale sunt cele doua aspecte de inadmisibilitate precizate prin raportul procedurii, cu referire la cerinţele minime aferente expertului Inginer constructor și expertului juridic. Arată că prin cererea de intervenție și răspunsul său nr. 60/27.02.2025, înregistrat la Consiliu sub nr. 12.915/ 28.02.2025, a 62

formulat argumente în sprijinul apărării entității contractante, cu referire la legalitatea actelor emise în procedura de atribuire, sub aspectul legalității dispunerii măsurii de respingere a ofertei contestatoarei pentru lipsa satisfacerii cerinţelor minime ale caietului de sarcini aferente expertului inginer constructor și expertului juridic, fără că prin actele sale procedurale să fi ridicat critici noi față de oferta contestatoarei. De asemenea, excepţiile invocate sunt relative la exact aceste două motive de respingere a ofertei contestatoarei și la apărările acesteia sub aceste două aspecte, fără a implica alte critici noi, și constituie "acte de procedură care nu contravin interesului părţii în favoarea căreia a intervenit asocierea sa, dând astfel deplină satisfacție prevederilor art. 67 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Subliniază că referirile la oferta contestatoarei ......... SA "nu reprezintă critici noi față de oferta contestatoarei, ci apărări formulate în susţinerea poziţiei procesuale a entității contractante, ca parte litigantă în susţinerea interesului căreia a intervenit în litigiu, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/ 2026, coroborate prevederilor art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Prin adresa nr. 11095/05.03.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 14226/05.03.2025, autoritatea contractantă a formulat un punct de vedere la Concluziile scrise nr. 117/21.02.2025, prin care ......... SA solicita Consiliului înlăturarea apărărilor formulate de către entitatea contractrantă, respingerea cererii de interventie formulată de asocierea .. .. (Bucharest) SRL (ofertant lider) - .. .. NV - Proiect .. SRL și admiterea contestației formulate de către aceasta. I. Cu privire la respingerea ofertei ......... SA ca neconformă arată următoarele: A. În ceeea ce priveşte expertul inginer constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul construcții civile Așa cum a menționat în Punctul de vedere transmis cu nr. 8095/14.02.2025, oferta ......... SA nu respectă cerinţele caietului de sarcini, motiv pentru care a fost respinsă de către comisia de evaluare în conformitate cu art.143 alin. (1) din HG nr. 394/2016, fiind declarată neconformă în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016 deoarece: Expertul Inginer constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul construcţiilor nu îndeplineşte cerinţa minimă de a fi implicat în calculul structurii de rezistență la cel puţin un contract de proiectare, sau proiectare și execuţie lucrări industriale, altele față de cele urmărite ca și diriginte de şantier, prezentând 5 contracte în care a activat doar ca Diriginte de şantier (concluzie reieşită și din răspunsul la clarificări). Încă din textul contestației formulate, continuând și în concluziile scrise, ......... SA face confuzie între cerinţa minimă şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească experţii pentru acordarea punctajului. Dacă prevederile clare ale documentaţiei de atribuire, răspunsurile la clarificări, punctul de vedere transmis de .. ca urmare a contestației, nu au înlăturat Pagina 63 din 92

această confuzie, atunci suntem îndreptățiți să constatăm că aceste critici sunt făcute cu rea credinţa. ......... SA susţine că cerinţa minimă şi cerinţele privind punctajul, aferente aceluiaşi expert, în cauză Expertului Inginer Constructor, nu pot fi privite individual, ci trebuie corelate, dat fiind că privesc acelaşi inginer. Astfel, în considerarea faptului că factorii de evaluare trebuie să fie asociaţi unei extinderi a cerinţei minime, rezultă că între acestea este o legătură de la întreg la parte.  Arată că contestatoarea aduce, fară vreo susţinere legală, consideraţii proprii privind modul cum ar fi trebuit formulate de către entitatea contractantă aceste cerinţe, omițând să recunoască faptul că a contesta la acest moment cerinţele documentaţiei de atribuire este un act tardiv. Prin urmare, în lipsa unor contestații la documentaţia de atribuire, aceasta este obligatorie pentru toți ofertanţii în forma publicată pe SEAP. Factorii de evaluare aşa cum au fost impuşi prin documentaţia de atribuire și clarificările ulterioare, reprezintă o extindere a cerinţei minime; în acest sens, ofertanţii trebuiau să întrunească următoarele condiţii: - cerinţa minimă (conform clarificare nr. 37481/27.09.2024): "expertul propus a urmărit ca şi diriginte de şantier cel puţin o lucrare de construcţii cu grad de importanţă B sau A şi a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare şi execuţie lucrări industriale, altele faţă de cele urmărite ca şi diriginte de şantier". - pentru punctaj suplimentar: expertul a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcții industriale fie ca Inginer Constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistență pentru execuţia de construcții industriale. Punctajul suplimentar se acordă astfel: - pentru participarea în cadrul a 3 proiecte: 1,6 puncte o pentru participarea în cadrul a 4 proiecte: 2,8 puncte o pentru participarea în cadrul a 5 proiecte: 4 puncte Astfel se poate constata că factorii de evaluare sunt asociaţi unei extinderi a cerinţei minime, respectiv după îndeplinirea cerinţei minime care nu se punctează (participarea în două lucrări, una ca diriginte de şantier şi alta ca proiectant) - se acordă puncte pentru participarea în cadrul a 3 proiecte sau mai mult. ......... SA susţine că, dacă prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 50 din data de 13.09.2024, s-a considerat că cerinţa se consideră îndeplinită prin prezentarea unor contracte în care expertul a activat fie că diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale fie ca Inginer constructor proiectant în care a fost 64

implicat în calculul structurii de rezistență pentru execuţia de construcții industriale, rezultă că aceste clarificări ale entității contractante se aplică deopotrivă cerinţei minime şi cerinţelor privind punctajul pentru expertul inginer constructor. Menţine punctul de vedere prin care clarificările menţionate se aplică exclusiv obiectului solicitării formulate de ofertant, şi anume Formularul 3 - Tabel detalii factori de evaluare calitativi pentru expertul nr. 7. Nu este precizat nicăieri şi prin urmare nu se poate extinde şi la cerinţa minimă acest răspuns care se referă strict la factorii de evaluare calitativi. Cu privire la afirmaţia ......... SA că răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 50 din data de 13.09.2024, ar fi lipsită de efecte printr-o clarificare ulterioară contradictorie, respectiv cea din data de 27.09.2024, precizează următoarele: Clarificarea nr. 50 din 13.09.2024 se referă strict la factorii de evaluare calitativi pentru expertul inginer constructor, aşa cum este precizat foarte clar inclusiv în solicitarea de clarificare; Clarificarea din 27.09.2024 se referă strict la cerinţa minimă pentru expertul inginer constructor, lucru precizat în mod explicit. Prin urmare, afirmaţia ......... SA potrivit căreia clarificarea din 27.09.2024 ar fi în contradicţie cu clarificarea nr. 50 din 13.09.2024 este în mod evident neadevărată. ......... SA a depus, în justificarea cerinţei minime pentru Inginerul constructor, 5 (cinci) contracte din care rezultă că dl .. Raul-Antonio a activat ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcții, respectiv 2 contracte de lucrări pentru Spitalul Clinic de urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" lași şi 3 contracte de lucrări pentru Spitalul Clinic de Recuperare lași. Pentru inginerul constructor propus nu s-a făcut dovada, nici în cadrul ofertei depuse, nici în cadrul răspunsului la clarificarea solicitată de .., a îndeplinirii cerinţei minime privind implicarea în calculul structurii de rezistenţă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare şi execuţie lucrări industriale, altele faţă de cele urmărite ca şi diriginte de şantier. Cu referire la menţionarea de către ......... a art. 50 din Procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, conform căruia "Dirigintele de şantier nu poate desfășura, la aceeaşi Investiție, o altă activitate în domeniul construcţiilor pentru care sunt atestați sau autorizați", precum şi a art. 16 din Regulamentul privind verificarea si expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor și a construcţiilor, precum şi verificarea calității lucrărilor executate, din 13.09.2018, "persoana fizică atestată sau autorizată nu poate exercita, la aceeaşi investiție, decât una dintre următoarele activități: a. verificator de proiecte; b. expert tehnic; c. responsabil tehnic cu execuţia; Pagina 65 din 92

d. diriginte de şantier", sens în care, face precizarea că prin documentaţia de atribuire nu s-a încălcat niciuna dintre prevederile menţionate, având în vedere că cerinţa minimă prevede pentru inginerul constructor autorizat că şi diriginte de şantier implicarea "în calculul structurii de rezistenţă la cel puţin un contract de proiectare sau proiectare şi execuţie lucrări industriale, altele faţă de cele urmărite ca şi diriginte de şantier". Având în vedere cele expuse mai sus, rezultă următoarele: documentaţia de achiziţie în ansamblul ei (caiet de sarcini, fişa de date, clarificări) este clară şi nu a fost contestată de niciunul dintre ofertanţi; inginerul constructor propus de ......... SA nu întruneşte cerinţa minimă; oferta ......... SA este neconformă, respingerea acesteia de către comisia de evaluare a .. fiind corectă și legala. B. În ceea ce priveşte expertul juridic arată următoarele: În Caietul de Sarcini, la cap. 9.1 - Cerinţe privind prezentarea Ofertei tehnice, pag. 35, se menţionează clar: Consultantul, prin personalul său de specialitate, va furniza servicii de pregătire - achiziţia și încheierea unui contract (unor contracte) la cheie (Lump Sum Turn Key Contract - LTSK) pentru implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență, pe gaze naturale în amestec cu hidrogen, și contract/ contracte pe termen lung de mentenanță (Long Term Service Agreement - LTSA) pentru echipamentele principale ale MT cu producătorul original al acestora (Original Equipment Manufacturer - OEM), servicii de implementare (monitorizarea și coordonarea execuţiei lucrărilor - etapele de construcție și punere în funcţiune) și servicii în perioada de garanţie (asistența beneficiarului în timpul perioadei de garanţie începând cu data admiterii recepţiei la punerea în funcţiune), fapt ce conduce la necesitatea ca acesta să demonstreze o capabilitate profesională prin prezentarea de specialiști calificaţi în diferite domenii de activitate (achiziţii și derulare contracte de tip EPC Contractor, instalații gaze naturale, mecanic, electric, instrumentație și control, construcții industriale, punere în funcţiune, etc.) care să aibă experienţă în specializarea în care au studiile, prin participarea la implementarea diferitelor proiecte ce au că obiect construcția de centrale pe gaze naturale. Datorita complexităţii maxime a solicitărilor din caietul de sarcini, pentru a asigura implementarea cu succes a proiectului, este strict necesară combinarea cunoştinţelor și a expertizei aferente mai multor domenii de inginerie, în speţa a unei echipe de proiect, dedicată proiectului, compusă din următorii specialiști cheie. Acest aspect a fost reiterat clar și în răspunsul la solicitarea de clarificare nr.10 prin care, la solicitarea de eliminare a cerinţei din caietul 66

de sarcini care prevedea: experţii trebuie să aibă experienţă în specializarea în care au studiile, entitatea contractantă a răspuns clar, fară echivoc, faptul că "Se menţine cerinţa din caietul de sarcini - secţiunea 9.1:"experții trebuie să aibă experienţa în specialitatea în care au studiile". Cerinţa minima referitoare la faptul că expertul juridic propus trebuie să fi "participat în 1 (un) proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfășurat activități pentru elaborarea și derularea contractului/ contractelor aferente proiectului." a vizat că din experţii jurişti menţionaţi să fie doar cei care au experienţa în astfel de contracte. Această cerinţa nu exclude cerinţa de a avea experienţa în domeniul studiilor. Întrucât contestatoarea nu a formulat nicio contestație la documentaţia de atribuire, aceasta și-a asumat apriori că oferta depusă va respecta cerinţele acestei documentaţii. Repetarea obsesivă a faptului că în caietul de sarcini nu este prevăzută cerinţa de experienţa în specializarea studiilor nu are nicio susţinere ci poate fi doar menită să inducă în eroare Consiliul. Diploma depusă, diploma în Științe Administrative, Specialitatea Administraţie Publica, nu îi conferă acestuia dreptul de a deveni expert juridic și nu substituie o diplomă de licenţă în drept, indiferent de aria curiculei studiate în cadrul facultății. În ceea ce priveşte critica privnd neindicarea în documentaţie a codului COR, precizează faptul că această clasificare este informaţie publică disponibilă pe site-ul oficial al Ministerului Muncii, Familiei. Tineretului și Solidarității Sociale, iar necunoaşterea de către contestatoare nu poate fi invocată pentru neconformare la prevederile sale. Așa cum este precizat și în Raportul procedurii nr. 5499/31.01.2025, expertul juridic, conform clasificării COR, trebuie să fie un specialist în domeniul juridic având rolul de a analiza, interpreta şi aplica legislaţia în diverse domenii de activitate, fiind evident că pentru a îndeplini aceasta funcţie este necesara pregătire juridică. Încercarea de a justifica de ce expertul propus de contestatoare ar trebui acceptat de entitatea contractantă este o pledoarie care nu poate fi primită, din care s-ar trage concluzia că nu au nicio importanță studiile absolvite, ci doar activitatea desfășurată. Cu privire la invocarea unor prevederi ale art. 6 din Instrucţiunea ANAP nr.1/2017, arătă că acestea sunt fără relevanță în speţa în cauză. Contestatoarea citează alineatele 2, 3 și 4 dar omite (intenționat) să citeze și alineatul 1 ale cărui dispoziţii indică cu claritate faptul că art. 6 se refera la personalul permanent, în special de conducere, al operatorului economic. Face trimitere la Instrucţiunea 1/2017: art. 6 (1) Autoritatea/Entitatea contractantă poate solicita personalului menţionat la art. 2 alin. (1) informaţii referitoare la studiile absolvite, ca expresie a unei cerinţe cu privire la calificarea educaţională. Pagina 67 din 92

Art.6 (2) Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanţa acestora în raport cu activităţile pe care le va desfăşura persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ţinăndu-se cont de faptul că există situaţii în care sunt mai importante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), şi nu domeniul studiilor absolvite. Dar, art. 2 alin. (1): Sintagma "personal permanent, în special de conducere, al operatorului economic" ofertant/candidat se referă la personalul acestuia cu rol de coordonare a activităţii economice specifice aflate în relaţie directă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, persoanele în cauză ocupând posturi/poziţii în structura organizatorică a acestuia ce îi conferă responsabilitatea asupra procesului de implementare a respectivului contract şi, implicit, rolul de interfaţă între contractor (organizaţia ce prestează/execută serviciile/lucrările ce fac obiectul viitorului contract) şi beneficiar (autoritatea/entitatea contractantă), astfel: a) personal de conducere, ce este asimilat posturilor/poziţiilor din cadrul structurii organizatorice a unui operator economic prin care se asigură funcţia de conducere/management a respectivei entităţi şi care, în funcţie de forma de organizare a acesteia, poate lua una sau ambele forme de mai jos: - personalul de administrare şi de conducere stabilit potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990. republicată, cu modificările şi completările ulterioare (sau orice alt act normativ similar din ţara de origine a operatorului economic), care este împuternicit să stabilească strategia, obiectivele şi orientarea generală a operatorului economic în cauză, precum şi care supraveghează şi monitorizează procesul decizional la nivel de conducere. Această categorie include persoanele care conduc, în mod efectiv, activitatea unităţîi economice în cauză: - persoanele fizice care exercită funcţîi de conducere în cadrul operatorului economic în cauză şi care sunt împuternicite şi răspund de îndeplinirea activităţii de conducere curentă a acesteia, potrivit actelor constitutive. În această categorie fiind incluşi directorii, în cadrul sistemului unitar de administrare, respectiv directoratul, în cadrul sistemului dualist de administrare. Exemplu personal de această natură: - director tehnic/de producţie - responsabil de elaborarea şi implementarea fluxurilor operaţionale de la nivelul organizaţiei ce are calitatea de candidat/ofertant, funcţie ce asigură desfăşurarea în condiţii de eficienţă şi performanţă a activităţii curente, corespunzător domeniului 68

de activitate (construcţîi: consultanţă în management; proiectare urbanistică şi peisagistică; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor etc). Exercitarea acestei funcţii presupune coordonarea implementării contractelor semnate de organizaţie şi menţinerea relaţiei cu clienţii (beneficiarii), urmărind asigurarea permanentă a corelaţiei între resursele financiare, materiale, umane, necesare pentru implementarea respectivelor contracte, şi calitatea rezultatelor obţinute, în condiţiile respectării termenelor asumate; b) personalul numit în posturile/poziţiile din cadrul unei structuri organizatorice a operatorului economic în cauză, altele decât funcţii de conducere/management, necesare pentru a putea fi realizate de respectiva entitate activităţi economice şi/sau de producţie, corespunzător obligaţiilor asumate în faţa clienţilor şi cu respectarea cadrului normativ ce guvernează domeniul de activitate în care activează. Exemplu personal de această natură: - manager de contract (în situaţia în care acesta are, în raport cu procesul de implementare a unui contract, atribuţii similare directorului tehnic/de producţie menţionat mai sus); coordonatorul şefilor de şantier (în situaţia în care complexitatea lucrărilor şi a obiectului contractului impune prezenţa mai multor şefi de şantier ce răspund de fronturi de lucru ce avansează în acelaşi timp); responsabil managementul calităţii (RMQ), responsabil în domeniul securităţîi şi sănătăţii în muncă etc. (2) Studiile, calificarea şi/sau experienţa profesională a personalului prevăzut la alin. (1) reprezintă caracteristici ale operatorului economic având calitatea de ofertant/candidat, acestea putând fi utilizate drept criterii de calificare/selecţie în sensul art. 179 lit. g) din Legea nr. 98/2016. cu completările ulterioare. (3) În cazul contractelor de servicii ce presupun prestaţii intelectuale, personalul unei operator economic va fi asimilat celui precizat la alin. (1) - (2) atunci când se referă la acele persoane ce ocupă poziţii/ posturi în structura organizatorică a acestuia ce le conferă o influenţă importantă asupra orientării operaţionale de zi cu zi a activităţii desfăşurate de entitatea în cauză. Nu este obligatoriu ca aceste persoane să fie şi membri ai conducerii acelui operator economic. În această categorie pot fi incluse persoanele ce conduc/administrează activităţi importante în cadrul unui operator economic ce activează în acest sector, respectiv care: - ţin direct de funcţia de producţie a entităţii respective (de exemplu, activitatea de inginerie şi/sau consultanţă tehnică pentru operatorii economici ce realizează documentaţii tehnico economice aferente obiectivelor de investiţii publice); - sunt relevante în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit (de exemplu: activitatea economică de inginerie şi/sau consultanţă tehnică pentru un contract având că obiect servicii de proiectare a lucrărilor aferente obiectivelor de investiţii; activitatea de realizare a serviciilor educaţionale pentru un contract având ca obiect Pagina 69 din 92

instruire/formare profesională; activitatea de consultanţă pentru un contract de management al schimbării intrainstituţionale etc.); - oferă, ca date de ieşire, un rezultat ce este expresia ..lui înregistrat în implementarea contractului în discuţie. Exemple în acest sens includ, fără a se limita la: a) directorul şi personalul cu rol de coordonare din cadrul diviziei/ departamentului/ compartimentului/serviciului/biroului de proiectare a lucrărilor de automatizare în cadrul unei operator economic ce realizează servicii de proiectare aferente instalaţiilor industriale; b) directorul şi personalul cu rol de coordonare pentru activităţile de elaborare soluţii informatice în cadrul unui operator economic ce desfăşoară activităţi de concepţie şi implementare a sistemelor informatice; c) directorul şi personalul cu rol de coordonare din cadrul diviziei/ departamentului/serviciului/biroului responsabil de asigurarea ducerii la îndeplinire a serviciilor de consultanţă în situaţia unui operator economic ce are ca activitate curentă elaborarea de strategii, studii etc. Aşadar, ultima teza a art. 6 alin. (2) poate fi aplicabilă, dar atunci când în discuţie sunt cerinţe referitoare la personalul de conducere al ofertantului, așa cum este acesta exemplificat la art. 2. În concluzie, apreciază că este corectă și legală măsura respingerii ofertei contestatoarei pentru neîndeplinirea cerinţei ca expertul juridic să aibă experienţa în domeniul studiilor juridice. II. În ceea ce priveşte oferta asocierii .. .. (Bucharest) SRL (ofertant lider) - .. .. NV - Proiect .. SRL arată următoarele: Având în vedere: cerinţa minimă impusă expertului juridic, respectiv: - "Expertul propus a participat în 1 (un) Proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfăşurat

activităţi

pentru

elaborarea

şi

derularea contractului/contractelor aferente proiectului" şi cerinţele de punctaj pentru acesta: - Foarte bine: Specialistul propus a participat în cel puţin 4 proiecte de tip EPC ContractorContract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfășurat activități pentru derularea contractului/contractelor aferente proiectului. - Bine: specialistul propus a participat în 3 proiecte de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfășurat activități pentru derularea contractului/contractelor aferente proiectului. - Acceptabil: specialistul propus a participat în 2 proiecte de tip EPC Contractor (contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a 70

desfășurat activități pentru derularea contractului/contractelor aferente proiectului", corelate cu documentele depuse în cadrul ofertei tehnice şi anume, copiile a patru contracte încheiate de firma Sârbu & Vornicu - Societate civilă de avocaţi, la care expertul juridic propus, dna Vornicu Roxana, menţionează că activează din decembrie 2017, conform CV pus la dispoziţie, confirmă atât respectarea cerinţei minime cât şi corectitudinea acordării punctajului. Interpretarea dată de contestatoare că serviciile din contractele prezentate "au fost asigurate de alţi avocaţi din cadrul Societăţii Civile de Avocatură, în timp ce expertul juridic propus a semnat acest contract doar în calitate de reprezentant legal al Societăţii Civile de Avocatură", este o supoziţie neîntemeiată, menită să denigreze atât activitatea unui expert, fără nicio dovadă în acest sens, cât şi activitatea comisiei de evaluare. Chiar şi calitatea de reprezentant legal al Societăţii Civile de Avocatură îi conferă acestuia responsabilităţi şi competenţe în domeniu, iar obţinerea dreptului de reprezentare nu este uşor de obţinut, aşa cum vrea să inducă ideea, în mod eronat, contestatoarea. Referitor la afirmaţia că asocierea nu a răspuns în mod concludent solicitărilor de clarifican transmise acesteia de către .., arată că asocierea a depus în cadrul ofertei următoarele documente relevante din care reiese experienţa d-lui Chipăilă, propus ca expert punere în funcţiune: Curriculum Vitae, din care reiese o vastă experienţă în domeniul energetic, inclusiv puneri în funcţiune pentru centrale cu motoare termice pe gaz natural, Scrisoare de recomandare din partea ELECTROGRUP pentru activităţi de punere în funcţiune a patru centrale de cogenerare. Dintre centralele la care se face referire în cadrul recomandării menţionate, numai la două centrale (CE1 şi CE2 amplasate în parcul industrial REIF, beneficiar Nova Power&Gas) se specifică în document că sunt motoare pe gaz cu capacitatea de 2 * 6,72 MWe. Pentru centralele CEG4 şi CEG5, se precizează doar că au puterea de 6,72 MW fiecare, fără a se preciza în cadrul documentului dacă este vorba de motoare termice. Având în vedere următoarele aspecte: denumirea celui de al doilea contract este „Mărirea capacităţii de producere a ansamblului electroenergetic Nova Power&Gas SRL, Câmpia Turzii, prin construirea a două centrale CEG4 şi CEG5 cu o putere instalată pe centrală de 6,72 MW, realizarea de racorduri şi branşamente la reţelele de utilităţi", al doilea contract are acelaşi beneficiar, Nova Power&Gas, la care s-au montat şi centralele CE1 şi CE2 de 6,72 MW cu motoare termice a fost evident pentru comisia de evaluare .. că este şi în acest al doilea contract vorba de motoare termice identice ca tip cu cele de la primul contract, având în vedere că extinderea capacităţii de producţie se făcea cu centrale având aceeaşi putere (6,72 MW). Pentru siguranţă, s-a transmis către asociere solicitarea de clarificări din data de 18.11.2024, prin care la pct. 9 i se solicita acesteia Pagina 71 din 92

să clarifice dacă echipamentele din cadrul centralelor menţionate sunt de tip motoare termice. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 267/04.12.2024, asocierea a confirmat ceea ce era evident, şi anume dotarea centralelor CE1, CE2, CEG4 şi CEG5 cu câte două motoare termice tip Jenbacher J620 fiecare. Având în vedere cele prezentate, concluzia comisiei de evaluare este corectă și legală, acordând punctajul maxim (4 puncte corespunzătoare la 4 proiecte) pentru expertul propus de Asociere pentru poziţia de specialist punere în funcţiune. De altfel solicitarea ......... SA de a respinge oferta asocierii ca inacceptabilă este complet nefondată şi eronată, întrucât chiar în situaţia în care s-ar considera răspunsul asocierii ca fiind neconcludent, având în vedere că prin participarea d-lui Chipăilă la punerea în funcţiune a două centrale de cogenerare cu motoare termice (CE1 şi CE2) se îndeplineşte atât cerinţa minimă de calificare cât şi condiţia de acordare a punctajului pentru participarea în două proiecte pentru construcţia de centrale cu motoare termice în care a desfăşurat activităţi de punere în funcţiune. Solicită Consiliul să constate faptul că ......... SA nu numai că nu aduce, prin concluziile scrise, argumente în plus în susţinerea aspectelor criticate prin contestația nr. 8438/11.02.2025, dar persistă în încercarea de inducere în eroare a Consiliului, omițând cu buna știință să recunoască înțelesul cerinţelor documentaţiei de atribuire și al prevederilor legale pe care le invocă în mod eronat ca fiind incidente. În considerarea celor de mai sus, solicită să se constate legalitatea măsurilor adoptate de comisia de evaluare, să nu încuviinţeze concluziile scrise formulate de ......... SA și să respingă în totalitate contestaţia formulata de către aceasta că fiind neîntemeiată. ......... SA a constituit cauțiunea în sumă de 193.385,82 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211040915/1 din 13.02.2025, eliberată de CEC BANK SA – Sucursala Victoria. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......... SA a inițiat o licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziție având ca obiect „Servicii de consultanţă de tip Owner's Engineering în vederea implementării unor capacitaţi de cogenerare de înaltă eficienţă, utilizând motoarele termice în CTE ..”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN 1071972 din 09.08.2024, valoarea estimată a contractului de servicii fiind de 72

9.669.291,00 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Decizia privind rezultatul procedurii a fost comunicată ......... SA prin adresa nr. 5502 din 31.01.2025, potrivit căreia oferta sa a fost respinsa ca neconforma, în baza art. 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016, deoarece oferta nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini, respectiv: „1) Expertul Inginer constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul construcţiilor: nu îndeplineşte cerinţa minima de a fi implicat în calculul structurii de rezistenta la cel puţin un contract de proiectare, sau proiectare și execuţie lucrări industriale, altele fata de cele urmărite ca și diriginte de şantier, prezentând 5 contracte în care a activat doar ea Diriginte de şantier (concluzie reieşita și din răspunsul dvs la clarificari). 2) Expertul juridic: nu îndeplineşte condiţiile privind calitatea de expert juridic (nu are studii juridice și nici nu a făcut dovada studiilor în domeniul juridic după răspunsul dvs la solicitarea de clarificare), nu are experienţa similara în activităţi de expert juridic; din proiectele indicate rezulta ca acesta a participat ca și expert revendicări contractuale și expert F1D1C, și nu ca expert juridic. Expertul juridic conform clasificări COR, trebuie sa fie un specialist în domeniul juridic având rolul de a analiza, interpreta şi aplica legislaţia în diverse domenii de activitate, fiind evident ca pentru a îndeplini aceasta funcţie este nccesara pregătire juridică.” Împotriva acestei decizii a autorității contractante, ......... SA a depus contestația în analiza, solicitând urmatoarele: - anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 5502/31.01.2025; - anularea raportului procedurii nr. 5499 din 31.01.2025, a tuturor actelor anterioare, concomitente sau ulterioare ce au stat la baza declarării ca neconformă a ofertei contestatoarei şi a celor care au stat la baza declarării admisibile, conforme şi câştigătoare a ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV - PROIECT .. SRL; - constatarea caracterului neconform şi inacceptabil al ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV - PROIECT .. SRL, întrucât nu îndeplineşte cerinţele documentaţiei de atribuire; - în principal, obligarea entităţii contractante la reluarea procedurii prin reanalizarea ofertelor cu luarea în considerare a aspectelor învederate în cadrul prezentei contestaţii, a deciziei CNSC ce urmează a fi pronunţată şi cu deplina respectare a normelor legale şi a cerinţelor prevăzute prin documentaţia de atribuire; - în subsidiar, anularea procedurii de achiziţie publică; - obligarea entităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată suportate de contestatoare. Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că .. .. (BUCHAREST) SRL a formulat o cerere de intervenție pe care o încuviințează în principiu, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, dat fiind faptul că autoarea Pagina 73 din 92

ei, în calitate de lider al asocierii declarată câștigătoare, dovedește un interes legitim propriu în pricina prin promovarea ei. ......... SA debutează demersul său de contestare prin critici referitoare la modalitatea în care autoritatea contractantă i-a acordat acces la dosarul achiziţiei. Cu privire la acest aspect, Consiliul notează că, ulterior primirii comunicării rezultatului procedurii nr. 5502 din 31.01.2025, societatea a cerut autorităţii contractante, prin adresa nr. 05 din 03.02.2025, în baza dispozițiilor art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016, accesul la documentele din dosarul achiziţiei publice, la informațiile din cadrul documentelor de calificare și la informațiile din cadrul propunerii tehnice si/sau financiare ale ofertei câştigătoare, care nu au fost declarate și probate ca fiind confidențiale. Răspunsul achizitoarei a fost transmis prin adresa nr. 5877 din 03.02.2025, prin care societatea este invitata la studierea dosarului achiziţiei, cu excepția propunerii tehnice și a celei financiare din oferta asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL, precum și cu excepția răspunsurilor la solicitările de clarificare a ofertei acestei asocieri. ......... SA a revenit către achizitoare prin adresa nr. 7 din 04.02.2025, prin care continua sa ii solicite acces la documentele indicate în primul sau demers. în adresa, societatea indica pe larg considerentele pentru care solicita accesul la oferta desemnată câştigătoare. Achizitoarea a răspuns acestui demers prin adresa nr. 6683 din 06.02.2025, indicând, alături de alte mențiuni, faptul ca atât asocierea .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL, cat și ......... SA au depus, odată cu oferta, declarații de confidențialitate. Referitor la situația faptică expusă, Consiliul reține relevanța dispoziției art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016, potrivit căreia „(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, entitatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale.” În ceea ce privește întinderea caracterului confidențial al documentelor din dosarul achiziţiei publice, Consiliul stabilește ca, data 74

fiind dispoziția art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016, referitor la ofertele depuse, autoritatea contractantă putea restricționa accesul exclusiv la propunerile tehnice și cele financiare, precum și la datele cu caracter personal regăsite în alte acte ale ofertelor. În acest context, Consiliul stabilește nelegalitatea conduitei autorităţii contractante de a nu asigura societății contestatoare accesul la alte documente ale ofertei criticate, altele decât propunerea tehnica și cea financiara care, conform legii, pot fi declarate confidențiale. Referitor la chestiunea confidențialității propunerilor tehnice și financiare, Consiliul reține relevanța Hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza Varec, C-450/06, prin care s-au stabilit următoarele: „34 Obiectivul principal al normelor comunitare în materie de contracte de achiziții publice constă în deschiderea spre o concurență nedenaturată în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C- 26/03, Rec., p. I- 1, punctul 44). 35 Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. 36 În plus, atât prin natura acestora, cât și potrivit sistemului reglementării comunitare în materie, procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt fondate pe o relație de încredere între autoritățile contractante și operatorii economici care participă la aceste proceduri. Aceștia din urmă trebuie să poată comunica autorităților contractante respective orice informații utile în cadrul procedurii de atribuire, fără a se teme că acestea vor comunica terților informații a căror divulgare ar putea fi prejudiciabilă pentru operatorii respectivi. 37 Pentru aceste motive, articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 prevede că autoritățile contractante au obligația de a respecta caracterul confidențial al tuturor informațiilor puse la dispoziție de acești furnizori. 38 În cadrul specific al comunicării către un candidat sau un ofertant respins a motivelor respingerii candidaturii sau a ofertei acestuia, precum și în cel al publicării anunțului de atribuire a unui contract, articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (3) din respectiva directivă recunosc autorităților contractante posibilitatea de a nu comunica anumite informații, în cazul în care divulgarea acestora ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor publice sau private sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre furnizori.” De asemenea, în Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 septembrie 2016, Secolux/Comisia, T-363/14, s-au reținut următoarele: „46 În cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare îi este cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acel document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat de o Pagina 75 din 92

excepție prevăzută la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 pe care această instituție o invocă. În plus, riscul unei astfel de atingeri trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. Cu toate acestea, este permis instituției în cauză să se întemeieze în această privință pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente, considerații de ordin general similare fiind susceptibile să se aplice unor cereri de divulgare cu privire la documente de aceeași natură (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 90). 47 Rezultă din jurisprudență că ofertele depuse de ofertanți în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pot intra în domeniul de aplicare al excepției referitoare la protecția intereselor comerciale, în special datorită elementelor economice și tehnice cuprinse în oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 95). 48 Pe de altă parte, protecția ofertelor ofertanților față de alți ofertanți este prevăzută de dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și în special la articolul 113 alineatul (2) din acesta, care nu prevede divulgarea ofertelor depuse, nici chiar după formularea unei cereri scrise de către ofertanții ale căror oferte nu au fost reținute. Această restricție este inerentă obiectivului urmărit prin normele Uniunii în materie de contracte de achiziții publice, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată. Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 100). 49 Având în vedere cele ce precedă, jurisprudența a stabilit existența unei prezumții generale potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale (a se vedea în acest sens 76

Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 101). 50 Trebuie subliniat însă că prezumția generală menționată la punctul 49 de mai sus nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document a cărui divulgare este solicitată nu face obiectul acestei prezumții sau că există un interes public superior care justifică divulgarea (Hotărârea din 28 iunie 2012, Comisia/Éditions Odile Jacob, C- 404/10 P, EU:C:2012:393, punctul 126). 51 Prezenta cauză trebuie examinată în lumina acestor principii. 52 În primul rând, trebuie arătat că, în speță, reclamantei i- a fost refuzat accesul la oferta depusă de ofertantul reținut, din care fac parte borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ. În plus, anexa I.A la contract, la care Comisia a refuzat de asemenea accesul în întregime, cuprinde și borderoul de prețuri al ofertei ofertantului reținut. În ceea ce privește anexa II la contract, la care a fost refuzat de asemenea accesul, aceasta conține oferta ofertantului reținut. Prin urmare, este vorba despre exact același tip de documente ca cele avute în vedere de Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA (T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38). Contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate deduce din această hotărâre că privește numai o cerere de acces la ansamblul ofertelor ofertanților, iar nu o cerere de acces doar la oferta ofertantului reținut. 53 Astfel, este evident că documentele avute în vedere de prezenta cerere de acces, prin natura lor, pot conține elemente tehnice și economice confidențiale ale ofertantului reținut, printre care și informații cu privire la competențele și la metodele de lucru ale acestuia, la know- how- ul său, la organizarea sa internă, la costurile sale și la prețurile propuse. 54 În aceste împrejurări, comisia a statuat în mod întemeiat, în deciziile atacate, că oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri, anexa I.A la contract, care conține borderoul de prețuri, și anexa II la contract, care conține oferta ofertantului reținut, erau acoperite de o prezumție generală Pagina 77 din 92

potrivit căreia divulgarea lor ar aduce atingere, în principiu, protecției intereselor comerciale. 55 Pe de altă parte, trebuie subliniat că, tocmai în scopul de a menține confidențialitatea acestor informații comerciale sensibile, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu prevede comunicarea ofertei ofertantului reținut către ofertanții respinși și stabilește chiar că este posibilă omiterea comunicării anumitor elemente dacă aceasta ar aduce atingere intereselor comerciale legitime sau ar putea denatura concurența loială. 56 În al doilea rând, trebuie să se constate că, în nicio etapă a procedurii, reclamanta nu a prezentat nici cel mai slab argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate nu erau acoperite de prezumția menționată mai sus. 57 În ceea ce privește borderoul de prețuri în ansamblul său, reclamanta susține că divulgarea acestui document nu ar putea aduce atingere intereselor comerciale ale ofertantului reținut, întrucât anunțul de atribuire indica nivelul prețurilor din oferta acestuia. Acest argument nu poate fi reținut, întrucât borderoul de prețuri este un document mult mai detaliat care indică, la fiecare rubrică, prețul serviciilor propuse, în timp ce anunțul de atribuire se limitează să indice în mod global valoarea contractului atribuit. 58 Situația este aceeași în cazul borderoului de prețuri recapitulativ care figurează în anexa la ofertă. Trebuie să se constate că acest document conține de asemenea informații referitoare la prețul serviciilor propuse, care sunt mai detaliate decât informația divulgată prin anunțul de atribuire. Prin urmare, borderoul recapitulativ intră de asemenea în domeniul de aplicare al prezumției menționate mai sus. 59 În consecință, Comisia era îndreptățită să considere că documentele în discuție, și anume oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ, și anexele I.A și II la contract erau acoperite de excepția referitoare la protecția intereselor comerciale, fără a proceda la examinarea lor concretă și individuală, după cum pretinde reclamanta. 60 În ceea ce privește argumentele reclamantei referitoare la existența unui presupus interes public superior care justifică divulgarea, acestea vor fi examinate mai jos, în cadrul celui de al patrulea aspect. 61 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia informațiile care i- au fost furnizate de Comisie cu privire la prețul ofertei reținute nu îndeplinesc cerințele articolului 113 din Regulamentul financiar, chiar dacă s- ar presupune că sunt admisibile, este necesar să se constate că, contrar celor sugerate de reclamantă, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu impune obligația de a comunica ofertantului respins, 78

cu titlu de caracteristici și de avantaje ale ofertei reținute, informații detaliate privind prețurile.” Prin urmare, având în vedere prevederile art. 70 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 („Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea entităţii contractante, entitatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale, întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală.”), se consideră că achizitoarea avea dreptul de a restricționa accesul la documentele declarate confidențiale aferente propunerii tehnice și financiare, mai puțin la documente care nu sunt prevăzute de aceste dispoziții legale. Consiliul, la rândul său, nu a permis accesul partilor la documentele pe care ofertantele le-au declarat legal confidențiale, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.” Consiliul apreciază că, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale, dreptul la apărare nefiind mai presus de dreptul celorlalți ofertanți de a-și proteja propriile oferte, în limitele stabilite de legiuitor. În ceea ce privește celelalte documente ale dosarului achiziţiei publice, printre care se regăsesc și documente de calificare, documente de lucru ale comisiei de evaluare, solicitări și răspunsuri de clarificare a ofertelor, Consiliul notează că acestea sunt indicate de legiuitor în textul art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016 prin trimiterea la „informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost.” Pagina 79 din 92

Extinderea caracterului confidențial asupra documentelor de lucru ale comisiei de evaluare și asupra actelor emise în activitatea de evaluare a ofertelor depășește cadrul legal și nu poate fi luată în considerare la aplicarea prevederii art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016. Verificând, prin prisma celor reclamate de contestatoare, legalitatea deciziei autorităţii contractante de a respinge oferta sa, Consiliul reține că, potrivit adresei de comunicare a rezultatului procedurii, unul dintre motivele adoptării deciziei de respingere a fost determinat de faptul ca Expertul Inginer constructor autorizat ca diriginte de şantier în domeniul construcțiilor nu îndeplineşte cerinţa minima de a fi implicat în calculul structurii de rezistenta la cel puţin un contract de proiectare, sau proiectare și execuţie lucrări industriale. În analiza, Consiliul retine ca prin caietul de sarcini, capitolul „9.1. Cerinţe privind prezentarea Ofertei tehnice”, secțiunea denumita „Membrii personalului specialist consideraţi experţi cheie pentru implementarea proiectului”, autoritatea contractanta a solicitat următoarea cerință minima corespunzătoare expertului în discuție: „Inginer Constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul Constructii civile, industriale și agricole și instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordinului MDRT nr. 1496/2011. Responsabilităţi: Asigura Beneficiarul ca implementarea unitatii de cogenerare de inalta eficienta pe gaze naturale în amestec cu hidrogen se face în conformitate cu proiectul tehnic de execuţie, cu respectarea legislaţiei și reglementarilor în domeniul construcţiilor. Acesta va asigura dirigentia de şantier pentru lucrările de constructii, verificarea și aprobarea desenelor și a documentelor de inginerie pentru partea de constructii, urmarirea și confirmarea lucrărilor pe parte de constructii și asigurarea responsabilităţilor în conformitate cu legislaţia incidenţa. Cerinţa minima: Specialistul propus a participat la urmarirea a cel puţin doua lucrări de Constructii industriale cu grad de importanta B, şi a fost implicat în calculul structurii de rezistenta pentru execuţia de constructii industriale.” Ceea ce este important de precizat este ca aceasta cerință minima a fost impusa în scopul stabilirii conformității ofertei, astfel încât neîndeplinirea ei atrage incidenta dispoziției art. 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016, potrivit căreia „În condiţiile art. 228 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini.” Pentru deplina înțelegere a spetei, Consiliul notează și ca, în aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, 80

achizitoarea a decis sa utilizeze și factorul de evaluare „Experienta personal de specialitate”, cu 11 subfactori de evaluare, printre care și subfactorul de evaluare „7. Inginer constructor autorizat ca diriginte de şantier în domeniul constructiilor (Ppe7)” pentru care se acorda maxim 4 puncte. Autoritatea contractanta a stabilit ca punctajul corespunzător subfactorilor de evaluare corespunzători experienței personalului de specialitate va fi acordat în funcție de urmatoarele calificative: - acceptabil – procentaj de puncte 40%; - bine - procentaj de puncte 70%; - foarte bine - procentaj de puncte 100%. Pentru subfactorul de evaluare „7. Inginer constructor autorizat ca diriginte de şantier în domeniul constructiilor (Ppe7)”, autoritatea contractanta a stabilit definirea calificativelor și algoritmul de acordare astfel: „7. Pentru Inginer Constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul Constructii civile, industriale și agricole și instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordinului MDRT nr. 1496/2011. Foarte Bine: Specialistul propus a participat în cel putin 5 proiecte în care a fost diriginte de santier la lucrari de Constructii industriale cu grad de importanta B și a fost implicat în calculul structurii de rezistenta pentru executia de constructii industriale. Bine: Specialistul propus a participat în 4 proiecte în care a fost diriginte de santier la lucrari de Constructii industriale cu grad de importanta B și a fost implicat în calculul structurii de rezistenta pentru executia de constructii industriale. Acceptabil: Specialistul propus a participat în 3 proiecte în care a fost diriginte de santier la lucrari de Constructii industriale cu grad de importanta B și a fost implicat în calculul structurii de rezistenta pentru executia de constructii industriale.” În etapa anterioara depunerii ofertelor, autoritatea contractanta a publicat în SEAP adresa nr. 35348 din 13.09.2024, conținând răspunsuri de clarificare a documentației de atribuire, printre care se regăsește și următoarea: „Solicitare 50: In cadrul Formularului 3-Tabel detalii factori evaluare calitativi pentru expertul nr. 7 (Ppe7) se menţionează: 7. Pentru Inginer Constructor autorizat ca şi diriginte de şantier în domeniul Construcţii civile, industriale şi agricole şi instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordinului MDRT nr. 1496/2011. Foarte Bine: Specialistul propus a participat în cel puţin 5 proiecte în care a fost diriginte de şantier la lucrări de Construcţii industriale cu grad de importanţă B şi a fost implicat în calculul structurii de rezistenta pentru execuţia de construcţii industriale. Bine: Specialistul propus a participat în 4 proiecte în care a fost diriginte de şantier la lucrări de Construcţii industriale cu grad de Pagina 81 din 92

importanţă B şi a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale. Acceptabil: Specialistul propus a participat în 3 proiecte în care a fost diriginte de şantier la lucrări de Construcţii industriale cu grad de importanţă B şi a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale. Vă rugăm să confirmaţi înţelegerea noastră conform căreia cerinţele pentru obţinerea punctajului maxim de 5 puncte de către expertul Inginer Constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul Construcţii civile, industriale şi agricole şi instalaţiilor aferente acestora se consideră a fi îndeplinite prin prezentarea unor contractele în care expertul propus a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale fie ca Inginer Constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale. Răspuns solicitare 50 Confirmăm că cerinţa se consideră îndeplinită prin prezentarea unor contracte în care expertul a activat fie ca diriginte de şantier în cadrul unor contracte de lucrări de execuţie de construcţii industriale fie ca Inginer Constructor proiectant în care a fost implicat în calculul structurii de rezistenţă pentru execuţia de construcţii industriale.” Așadar, informații referitoare la inginerul constructor autorizat ca diriginte de şantier în domeniul construcţii au fost avute în vedere de către achizitoare din doua perspective: - participarea acestuia la urmărirea a cel puţin doua lucrări de Constructii industriale cu grad de importanta B, şi implicarea sa în calculul structurii de rezistenta pentru execuţia de constructii industriale – ca cerință minima în vederea conformității ofertei; - anvergura fie a participării acestuia în proiecte în care a fost diriginte de şantier la lucrări de Construcţii industriale cu grad de importanţă B, fie a implicării sale în calculul structurii de rezistenta pentru execuţia de construcţii industriale – ca avantaj obținut de achizitoare prin utilizarea factorului de evaluare corespunzător și punctarea în consecință a ofertelor declarate admisibile. În acest punct al analizei sale, Consiliul retine diferența intre cele doua noțiuni, respectiv cerință minima a caietului de sarcini, de a cărei îndeplinire depinde conformitatea și admisibilitatea ofertei, și descrierea și algoritmul de acordare a punctajului în cadrul criteriului de atribuire ales. Astfel, cerința minima a caietului de sarcini are scopul de a descrie, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare, necesitatea autorităţii contractante, așa cum reiese din dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 99/2016 și din cele ale art. 22 alin. (10) din HG nr. 394/2016, 82

pe când informațiile implicate în utilizarea factorilor de evaluare, cu ocazia aplicării criteriului de atribuire, trebuie sa reflecte avantajul real pe care entitatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorilor de evaluare respectivi, potrivit art. 38 alin. (2) din HG nr. 394/2016. În consecință, notează Consiliul, cele doua noțiuni (cerința minima de conformitate și factor de evaluare) nu se suprapun, nu se confunda, rolul fiecăruia fiind expres reglementat și diferit în economia unei proceduri de achiziție publica. Prin urmare, este de neprimit pretenția contestatoarei, potrivit căreia clarificarea din 13.09.2024, adusa de achizitoare în ceea ce privește modul de aplicare a subfactorulului de evaluare „7. Inginer constructor autorizat ca diriginte de şantier în domeniul constructiilor (Ppe7)”, a modificat implicit și cerința minima a caietului de sarcini, așa cum Consiliului a citat-o mai înainte. O asemenea interpretare este eronata atât din perspectiva teoretică analizată de către Consiliu, în ceea ce privește rolul și importanta celor doua noțiuni (cerința minima de conformitate și factor de evaluare), dar și din perspectiva clarificării însăși, solicitarea ei indicând expres că se referă la subfactorul de evaluare „7. Inginer constructor autorizat ca diriginte de şantier în domeniul constructiilor (Ppe7)”, cu descrierea și algoritmul de punctare corespunzătoare, astfel încât răspunsul nu s-a putut referi decât la întrebarea adresată. Dacă solicitantul sau autoritatea contractanta intenționau ca întrebarea și răspunsul sa se refere și la cerința minima a caietului de sarcini ce vizează experiența expertului, acest lucru ar fi trebuit sa se regăsească explicit în întrebarea adresata și în răspunsul adus. Or, o astfel de posibilitate este exclusa, așa cum s-a arătat, prin însăși întrebarea formulata. În aceste condiții, Consiliul stabilește ca, pentru declararea conformității ofertei, era necesar ca pentru inginerul constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul Constructii civile, industriale și agricole și instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordinului MDRT nr. 1496/2011, nominalizat în oferta ......... SA, să se fi făcut dovada participării acestuia la urmărirea a cel puțin doua lucrări de Constructii industriale cu grad de importanta B, şi a implicării sale în calculul structurii de rezistenta pentru execuţia de construcții industriale. Or, contestatoarea nici nu susține ca a făcut dovada faptului ca expertul sau a fost implicat în calculul structurii de rezistenta pentru execuția de construcții industriale, ci se limitează la a pretinde că, pentru conformitatea ofertei, o astfel de dovadă nici nu era necesară, în contextul în care înțelege că ceea ce autoritatea contractantă a clarificat în 13.09.2024 se răsfrânge implicit și asupra cerinței minime a caietului de sarcini. Or, așa cum s-a analizat mai sus, o astfel de interpretare nu poate fi primita, situație în care Consiliul nu identifica motive pentru care sa invalideze decizia achizitoarei de a reține neconformitatea ofertei ......... SA pentru neîndeplinirea cerinței vizând inginerul constructor autorizat ca și diriginte de şantier în domeniul Constructii civile, industriale și agricole Pagina 83 din 92

și instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordinului MDRT nr. 1496/2011. În consecință, devine de prisos a analiza legalitatea măsurii de respingere a ofertei ......... SA pentru considerentul vizând expertul juridic, eventuala invalidare a acestei masuri neputând să conducă la înlăturarea caracterului neconform al ofertei determinat de situația analizată mai înainte. În ceea ce privește oferta desemnata câştigătoare prezentata de asocierea .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL, contestatoarea îi susține neconformitatea, în condițiile în care expertul juridic nu ar îndeplini cerința minima solicitata în caietul de sarcini. Analizând, Consiliul notează ca, prin caietul de sarcini, capitolul „9.1. Cerinţe privind prezentarea Ofertei tehnice”, sectiunea denumita „Membrii personalului specialist consideraţi experţi cheie pentru implementarea proiectului”, autoritatea contractanta a solicitat următoarea cerință minima corespunzătoare expertului în discuție: „Expert juridic Responsabilităţi: Asigura Beneficiarul de întocmirea proiectelor de contracte, soluţionarea obiectiunilor formulate de ofertanti fata de clauzele propuse de Beneficiar în proiectul de contract, asistenta și consultanta acordata Beneficiarului în faza contestatiilor formulate în procedura de achiziţie, asistenta și consultanta acordata Beneficiarului în vederea soluţionării amiabile a neînţelegerilor cu Contractorul general a parcursul derulării contractului. Cerinţa minima: Expertul propus a participat în 1 (un) Proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfasurat activitati pentru elaborarea și derularea contractului/contractelor aferente proiectului.” Condiția caietului de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime vizând experții este următoarea: „Consultantul va prezenta în mod obligatoriu în Oferta sa CV-urile Experţilor Principali propuşi și documente relevante care sa faca dovada îndeplinirii experientei/cerintei solicitate pentru fiecare expert diplome, atestate, recomandari de la beneficiari, sau orice alte documente similare din care sa rezulte îndeplinirea cerinţelor privind profilul/ experienţa specialiştilor propuşi. Experţii principali vor semna o declaraţie de disponibilitate. Lipsa acestor documente din oferta tehnica (CV-uri experţi principali, documente relevante care sa dovedeasca îndeplinirea cerinţelor, declaraţie de disponibilitate) conduce la descalificare ofertei.” 84

În propunerea tehnica a asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL se regăsește nominalizata, ca expert juridic, dna .. pentru care au fost prezentate urmatoarele documente: - curriculum vitae; - declarație de disponibilitate; - diploma de licențiat în drept; - contracte de asistenta juridica, anexe la acestea, toate semnate de către SÎRBU & VORNICU – Societate Civilă de Avocați. Din documentele depuse nu rezulta desfășurarea de către dna .. a activității care sa conducă la îndeplinirea condiției minime de conformitate a ofertei constând în participarea într-un proiect de tip EPC Contractor (Contract la cheie - proiectare și execuţie), în care a desfășurat

activități

pentru

elaborarea

și

derularea contractului/contractelor aferente proiectului. Prezentarea contractelor de asistenta juridica încheiate de către societatea civilă de avocați nu face proba desemnării în cadrul societății a dnei .. ca avocat (jurist) implicat în activitatea contractelor și nici a activităților efective pe care aceasta le-a desfășurat, în cazul în care a participat la executarea contractelor respective. În aceasta situație, Consiliul stabilește ca autoritatea contractanta a considerat în mod nelegal drept conforma și admisibila oferta asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL, în condițiile în care nu a fost în posesia actelor care sa probeze îndeplinirea cerinței minime din caietul de sarcini de către expertul juridic. Cu atât mai mult, este nelegala desemnarea câştigătoare a acestei oferte, în condițiile în care anvergura experienței acestui expert a fost utilizata în aplicarea criteriului de atribuire, prin urmare, oferta a primit punctaj pentru o experiență a expertului juridic care nu a fost probata prin documente ca cele cerute prin caietul de sarcini. Așadar, Consiliul notează faptul ca, în afara mențiunilor din CV-ul dnei .., în oferta asocierii câştigătoare nu se regăsesc și documentele relevante cerute de achizitoare, prin care sa se facă dovada îndeplinirii experienței/cerinței solicitate pentru expert, astfel de documente fiind indicate de autoritate ca reprezentând diplome, atestate, recomandări de la beneficiari sau orice alte documente similare din care sa rezulte îndeplinirea cerinţelor privind profilul/ experiența specialiștilor propuși. Alăturat acestor aspecte, Consiliul notează ca autoritatea contractanta nu a solicitat asocierii nicio clarificare privind situația expusa a expertului juridic, conduita pe care Consiliul o apreciază ca fiind corecta, în condițiile în care, potrivit art. 140 alin. (1) din HG nr. 394/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. Or, lipsa documentelor care sa probeze experiența expertului nu poate fi considerata formala, iar acoperirea acestei lipse pe calea clarificării ofertei nu este nici formala, nici de Pagina 85 din 92

confirmare, de vreme ce numai în acest mod oferta neconforma (in lipsa documentelor care probează experiența) devine oferta conforma. În plan alăturat, în lipsa informațiilor și documentelor care sa facă proba experienței expertului juridic, de natura celor cerute de achizitoare prin caietul de sarcini, oferta este una neconforma pentru neîndeplinirea cerinței minime referitoare la experiența acestui expert, proba îndeplinirii acestor cerințe fiind realizata, în cazul în care achizitoarea ar fi cerut clarificarea situației, abia prin actele prezentate ca urmare a aplicării de către autoritatea contractanta a dispozițiilor art. 140 alin. (1) din HG nr. 394/2016. Prin urmare, este facil de observat ca prin solicitarea și acceptarea documentelor probante, autoritatea contractanta ar fi determinat transformarea unei oferte neconforme într-una conforma, ceea ce reprezintă în mod evident crearea unui avantaj nepermis ofertantei în discuție. Consiliul subliniază ca sarcina alcătuirii și prezentării ofertei aparține autoarei acesteia, autoritatea contractanta fiind ținută, în activitatea sa, de limitele stabilire de lege pentru evaluarea unei oferte. Astfel, potrivit art. 140 alin. (1) din HG nr. 394/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, limitele intervenției ofertantului asupra ofertei sale fiind expres stabilite prin prevederile HG nr. 394/2016, astfel: - art. 140: „(5) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (6) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (5), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificări operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una dintre categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. (7) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte. (8) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei;\ 86

b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale entităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor; d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială; e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.” - art. 141 „(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.” Consiliul retine ca dispozițiile legale citate sunt de stricta interpretare, astfel încât nu pot acoperi situații ca cea existenta în cauza prezenta, în care eroarea de întocmire a ofertei ii aparține operatorului economic, în discuție nefiind nici un aspect neclar ori insuficient detaliat al ofertei, ci pur și simplu lipsa actelor care sa facă dovada îndeplinirii unei cerințe a caietului de sarcini și care, potrivit legii, nu poate fi acoperita pe calea clarificării ofertei, fără a fi încălcată regula de la art. 221 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, potrivit căreia „Entitatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.” Avantajul, în acest caz, este transformarea unei oferte neconforme (art. 143 alin. 3 lit. a din HG nr. 394/2016) într-una conforma. În acest context, sunt de respins pretențiile intervenientei ca autoritatea contractanta ar fi fost obligata sa ii solicite clarificarea ofertei din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței de conformitate a ofertei vizând experiența expertului juridic. Consiliul nu va primi pretențiile intervenientei atât pentru ca depășesc obligațiile pe care legea le stabilește expres în sarcina autorităţii contractante, dar și pentru ca cea chemata sa transmită informații suficiente și lămuritoare achizitoarei este ofertanta, ce nu se poate prevala de obligația sa invocând rolul activ al autorităţii contractante. Consiliul mai notează ca potrivit art. 129 alin. (1) din HG nr. 394/2016, ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, prin urmare asocierea intervenienta trebuia Pagina 87 din 92

sa depună toate diligentele în elaborarea și prezentarea unei propuneri tehnice care sa facă dovada îndeplinirii tuturor cerințelor din caietul de sarcini, inclusiv pe cea vizând experiența expertului juridic. Având în vedere întregul context de fapt și de drept analizat de Consiliu, se releva caracterul întemeiat al acestei critici a contestatoarei în ceea ce privește oferta desemnata câştigătoare. Aspectul analizat de către Consiliu referitor la oferta asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL, atrag incidenta dispoziției art. 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016, potrivit căreia oferta este considerată neconformă în situaţia în care „a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini.” Astfel, prin desemnarea câştigătoare a unei oferte ce trebuia declarată neconformă, autoritatea contractantă a încălcat și dispozițiile art. 143 din HG nr. 394/2016, potrivit cărora: „(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile, neconforme şi neadecvate. (4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi evaluării reprezintă oferte admisibile. (5) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile.” Prin urmare, și în privința acestei oferte, Consiliul găsește de prisos examinarea celorlalte critici aduse de contestatoare, eventuala lor invalidare nefiind în măsura sa înlăture caracterul neconform al ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL, reieșit din situația analizata. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită în parte contestația depusă de ......... SA și să anuleze actele autorității contractante privind desemnarea admisibila și câştigătoare a ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL. În baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL. 88

În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate capetele de cerere din contestație referitoare la decizia autorităţii contractante de a respinge oferta ......... SA. În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca inadmisibil capătul subsidiar de cerere din contestație vizând anularea procedurii, deoarece, în situația particulară a prezentei spețe, decizia de a anula procedura de atribuire în cazul în care nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă reprezintă o obligație a autorităţii contractante, potrivit art. 225 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016, Consiliul fiind competent să examineze din punct de vedere al legalității și temeiniciei actele emise într-o procedură de atribuire și atacate prin contestație. În ceea ce privește cheltuielile de soluționare solicitate de contestatoare, Consiliul retine urmatoarele prevederi ale Codului de procedură civilă: - art. 451 „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).” - art. 452 „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.” - art. 453 „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.” Pe de altă parte, art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 stabilește ca „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, Pagina 89 din 92

care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației.” În speță, Consiliul reține si culpa procesuală a autorității contractante, motiv pentru care apreciază că se impune obligarea acesteia la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare nu este corect dimensionata. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Consiliul necenzurand contractul de asistență juridică, ci doar apreciind, în mod corespunzător, cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise, complexitatea cauzei, valoarea pricinii, proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Față de cadrul juridic anterior fixat, în baza dispozițiilor coroborate ale art. 26 alin. (9) și art. 68 din Legea nr. 101/2016 și art. 451 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata către ......... SA a sumei de 5.000 lei, reprezentând parte din onorariul avocațial în valoare de 29.609,58 lei (conform factură PPO0569 din 07.02.2025 și ordin de plată bancară din data de 10.02.2025), dat fiind faptul ca nu toate solicitările din contestație au fost admise, iar cauza nu este una deosebit de complexă. Față de cele reținute mai sus cu ocazia soluționării contestației, Consiliul va admite cererea de intervenție depusă de .. .. (BUCHAREST) SRL în partea care priveste decizia achizitoarei de respingere a ofertei ......... SA și o va respinge în partea care priveste decizia achizitoarei de declarare admisibila și castigatoare a ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL. 90

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația depusă de ......... SA în contradictoriu cu ......... SA. Anulează actele autorității contractante privind desemnarea admisibilă și câştigătoare a ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL. Respinge ca nefondate capetele de cerere din contestație referitoare la decizia autorităţii contractante de a respinge oferta ......... SA. Respinge ca inadmisibil capătul subsidiar de cerere din contestație vizând anularea procedurii. Obligă autoritatea contractantă la plata către ......... SA a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare. Încuviințează în principiu, admite cererea de intervenție depusă de .. .. (BUCHAREST) SRL în partea care privește decizia achizitoarei de respingere a ofertei ......... SA și o respinge în partea care privește decizia achizitoarei de declarare admisibilă și câştigătoare a ofertei asocierii .. .. (BUCHAREST) SRL - .. .. NV – PROIECT .. SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .. .. .. Redactată în 5 exemplare, conține 86 pagini. Pagina 91 din 92

Redactată practicaua deciziei .. 92