Decizie CNSC 255/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.255/C10/3827 Data: 04.02.2025

Prin contestația nr. 1007/31.10.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 69998/31.10.2024, formulată de MIRALEX SRL, în calitate de lider al Asocierii MIRALEX SRL – COMAR INTERNATIONAL SRL – DUMRIN CONSULTING SRL, cu sediul în municipiul Ploiești, str. Spătari nr. 22, județul Prahova, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J29/91/2003, cod fiscal 15140142, reprezentată legal prin administrator Mihail Marin, împotriva adresei nr. 225374/21.10.2024, privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, document emis de către SECTORUL 5, cu sediul în București, Str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sectorul 5, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, online, organizată în vederea încheierii unui «Acord-cadru – Servicii de consultanta in domeniul achizitiilor», cod CPV 79418000-7, anunț de participare nr. CN1071032/15.07.2024, s-a solicitat: „1. Admiterea prezentei Contestatii; 2. Anularea adresei nr. 225374/21.10.2024 - ANEXA NR. 1. precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia; 3. Anularea adresei cu care a fost comunicat rezultatul procedurii către SC PROCUREMENT ADVISORS SRL, precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia; 4. Obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării propunerilor tehnice depuse in cadrul procedurii de către ambii ofertanti pe baza considerentelor Deciziei ce o veti pronunţa;”. PROCUREMENT ADVISORS SRL, cu sediul în București, Șos. București- Ploiești nr. 73-81, clădirea 4, etaj 4, sectorul 1, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J40/7729/2017, având CUI 376439352, reprezentată legal prin Alexandra Mihai, depune cererea de intervenție Pagina 1 din 3

înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 72272/11.11.2024, prin care solicită: „- Admiterea în principiu a cererii de intervenţie; - Respingerea contestaţiei formulate de operatorul economic Asocierea Miralex SRL - Comar International SRL - Dumrin Consulting SRL cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a actelor emise de Autoritatea Contractantă, respectiv comunicările rezultatului procedurii, raportul procedurii de atribuire, şi a actelor anterioare, concomitente si

subsecvente, constatând că actul de contestare are caracter profund nefondat; - Acordarea accesului la dosarul constituit la Consiliu în vederea indicării în concret documentelor care justifică caracterul nefondat al contestaţiei formulate”. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de MIRALEX SRL, în calitate de lider al Asocierii MIRALEX SRL – COMAR INTERNATIONAL SRL – DUMRIN CONSULTING SRL, în contradictoriu cu SECTORUL 5. Dispune anularea decizie de desemnare câștigătoare a ofertei PROCUREMENT ADVISORS SRL, anularea raportului procedurii nr.225356/21.10.2024 și a tuturor comunicărilor subsecvente acestuia. Dispune continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei asocierii MIRALEX SRL – COMAR INTERNATIONAL SRL – DUMRIN CONSULTING SRL potrivit motivării, și, ulterior, stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile conform criteriului de atribuire, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate criticile referitoare la oferta PROCUREMENT ADVISORS SRL. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, admite cererea de intervenție formulată de PROCUREMENT ADVISORS SRL, în partea care privește propria ofertă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr…………… Data: …………….

Prin contestația nr. …, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. …, formulată de ... SRL, în calitate de lider al Asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL, cu sediul în municipiul ..., str. … nr. …, județul ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. …, cod fiscal …, reprezentată legal prin administrator …, împotriva adresei nr. …, privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, document emis de către ..., cu sediul în …, Str. … nr. …, ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, online, organizată în vederea încheierii unui «…», cod CPV …, anunț de participare nr. …, s-a solicitat: „1. Admiterea prezentei Contestatii; 2. Anularea adresei nr. … - ANEXA NR. 1. precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia; 3. Anularea adresei cu care a fost comunicat rezultatul procedurii către SC ...SRL, precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia; 4. Obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării propunerilor tehnice depuse in cadrul procedurii de către ambii ofertanti pe baza considerentelor Deciziei ce o veti pronunţa;”. ...SRL, cu sediul în ..., Șos. ...- ... nr. …, …, …, …, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. …, având CUI …, reprezentată legal prin …, depune cererea de intervenție înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. …, prin care solicită: „- Admiterea în principiu a cererii de intervenţie; - Respingerea contestaţiei formulate de operatorul economic Asocierea ... SRL - ... SRL - ...SRL cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a actelor emise de Autoritatea Contractantă, respectiv comunicările rezultatului procedurii, raportul procedurii de atribuire, şi a Pagina 1 din 76

actelor anterioare, concomitente si subsecvente, constatând că actul de contestare are caracter profund nefondat; - Acordarea accesului la dosarul constituit la Consiliu în vederea indicării în concret documentelor care justifică caracterul nefondat al contestaţiei formulate”. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... SRL, în calitate de lider al Asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL, critică rezultatul procedurii de atribuire, pentru următoarele motive: I. Cu titlu preliminar, contestatoarea face un scurt istoric al derulării procedurii de atribuire, prilej cu care prezintă datele de identificare a achiziției publice, arată că, în urma finalizării procesului de evaluare a ofertelor, propunerea sa a fost respinsă ca neconformă, fiind declarată câștigătoare oferta prezentată de ...SRL, rezultat pe care îl critică și, nu în ultimul rând, afirmă că, în urma solicitării studierii dosarului achiziției publice, i-au fost puse la dispoziție doar câteva documente, fiindu-i restricționat accesul la oferta câștigătoare pe motiv de confidențialitate a acesteia, confidențialitate despre care afirmă că nu este probată. II. Pe fondul cauzei, contestatoarea afirmă următoarele: A Adresa nr. … este transmisă cu încălcarea dispozițiilor art. 215 alin (2) litera a) din Legea nr. 98/2016, pe care petenta le și redă. Astfel, adresa privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire NU conține motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere. Motivul de respingere, astfel cum a fost acesta expus, este unul general, care nu permite verificarea legalității rezultatului consemnat, sub aspectul invocat. Motivarea actului administrativ reprezintă o garanție a legii și a ocrotirii drepturilor individuale, o formă de protejare a cetățeanului împotriva arbitrariului puterii publice, care, în aceste condiții, devine evident și poate fi cenzurat, permițând astfel instanțelor de control judiciar/ administrativ-jurisdicțional efectuarea controlului de legalitate. B Nelegalitatea admiterii ofertei depuse de ofertantul ...SRL 1. Oferta depusă de o ...SRL trebuia declarată neconformă. Analiza acestei oferte a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) litera j) din HG nr. 395/2016. Așa cum rezultă din Procesul-verbal nr. 3, înregistrat cu nr. …, oferta depusă de ...SRL este neconformă, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (3) litera a) din HG nr. 395/2016, motivat de faptul că aceasta nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini așa cum au fost acestea menționate în cap. 7.3. Profilul experților principali, litera e), respectiv: „e. O persoană poate ocupa mai multe poziţii/roluri din cele de mai jos, cu excepţia celor doi experţi tehnici care trebuie să fie persoane diferite". Din această excepție rezultă că orice persoană nominalizată poate ocupa două sau mai multe poziții, cu excepția celor două persoane nominalizate de ofertanți pentru poziția de experți tehnici, care trebuie să fie diferiți, însemnând că nu pot ocupa două sau mai multe poziții. Pagina 3 din 76

Din Procesul-verbal nr. 3 rezultă că ofertantul câștigător: - pentru poziția Expert Tehnic drumuri a nominalizat pe dl. …, absolvent CFDP. - Pentru poziția de Expert Financiar a nominalizat tot pe dl. ..., absolvent CFDP. Dl. ... a fost nominalizat pe două poziții, respectiv: - pe poziția de Expert tehnic și - pe poziția de Expert Financiar, contrar excepției menționate explicit în caietul de sarcini, la cap. 7.3 7.3. Profilul experților principali,

litera e), de unde rezultă că cei doi Experți tehnici trebuie să fie diferiți față de restul Experților. 2. Ofertantului câștigător i s-a acordat un tratament preferențial și i-au fost solicitate clarificări după prima analiză a propunerii tehnice, în timp ce, în mod discriminatoriu, societății contestatoare nu i s-au solicitat clarificări, fiind astfel încălcate principiile nediscriminării și tratamentului egal. Comisia de evaluare a solicitat clarificări ofertantului cu privire la experiența similară a Expertului juridic ...nominalizat în cadrul ofertei. Analizând Procesul-verbal nr. 4 se poate observa că răspunsul la solicitarea de clarificare cu privire la dl. ...nu a fost analizat. Comisia de evaluare, rezumând analiza la precizarea unei concluzii, nu a explicat de unde a apărut acea concluzie. După analiza răspunsului la Consiliu, ca urmare a studierii dosarului cauzei, societatea își va putea completa criticile cu probe care arată că răspunsul este neconcludent raportat la solicitarea de clarificare. 3. ...SRL l-a declarat pe ...subcontractant, relație nepermisă de Statutul Profesiei de Avocat. Având în vedere împrejurarea că exercitarea profesiei de avocat se realizează exclusiv în temeiul Legii nr. 51/1995, iar activitățile profesionale de asistență, consultanță și reprezentare juridică se prestează numai în baza contractului de asistentă juridică, conduce clar la concluzia că avocații pot avea contracte de consultanță sau de reprezentare doar direct cu clientul final și niciodată prin interpuși. În această situație, se generează întrebarea/ solicitarea de clarificare firească, anume: „in ce temei legal a putut fi dl avocat nominalizat subcontractant raportat la dispoziţiile Legii 51/1955". Trebuie avut în vedere faptul că legislația privind desfășurarea profesiei de avocat este reglementată de o lege specială și depășirea limitelor acesteia ar genera prestarea serviciilor avocațiale în condiții ilicite. 4. Comisia de evaluare nu a analizat răspunsul transmis de ...SRL la solicitarea de clarificări transmisă de comisia de evaluare. Din analiza atentă a Procesului-verbal nr. 4 se constată că, practic, comisia de evaluare nu analizează în nici un fel răspunsul transmis de ...SRL cu privire la experiența Expertului Juridic nominalizat în cadrul procedurii, ceea ce denotă că verificarea informațiilor din propunerea tehnică a ofertantului respectiv a fost doar o problemă de formalitate. 5. Propunerea tehnică a ofertantului ...SRL trebuia exclusă de la procedură, în temeiul art. 137 alin. (1) din HG nr. 395/2016, întrucât este neconformă cu încadrarea în dispozițiile art. 137 alin. (3) litera a) din HG nr. 395/2016. Propunerea tehnică depusă de ofertantul ...SRL este un document ce conține nenumărate informații nesolicitate prin caietul de sarcini, Pagina 5 din 76

situație care arată că propunerea tehnică depusă este adresată unei alte proceduri și nu este adaptată procedurii prezente, ci este o propunere tehnică generală care nu satisface cerințele minime din caietul de sarcini. După ce societatea va avea acces la propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător, va putea indica și motivele concrete care au stat la baza acestor critici. C Nelegalitatea respingerii ofertei Asocierii Având în vedere că în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, autoritatea contractantă a decis să nu transmită obligațiile pe

care le avea impuse de dispozițiile art. 215 alin. (2) litera a) din Legea nr. 98/2016, Asocierea se află în situația în care nu poate transmite opinia raportat la presupusele motive concrete care ar fi stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. Totuși, având acces la Procesul-verbal nr. 3, Asocierea se va rezuma la a critica modul superficial în care i-a fost analizată propunerea tehnică, va critica inclusiv deciziile nemotivate ale comisiei de evaluare, modul de completare a tabelului privind verificarea propunerii tehnice și, nu în ultimul rând, lipsa solicitărilor de clarificare în ceea ce privește propunerea tehnică, fiind încălcate tratamentul egal, discriminarea și interesul public. Asocierea critică modul în care interesul public este înlăturat, cu scopul de a atribui acordul contractual unui singur ofertant, deși procedural ar fi trebuit să aleagă trei ofertanți care să poată participa competitiv la atribuirea contractelor subsecvente. Prin încălcarea principiilor transparenței și tratamentului egal, precum și prin decizia total nelegală de excludere de la procedură a singurei oferte depuse suplimentar față de ofertantul favorizat, a fost înlăturată competiția la nivel de contract subsecvent, cu încălcarea evidentă a interesului public. Fără a aduce critici documentației de atribuire, este important de sesizat că la această procedură - s-au înscris un număr de 9 ofertanți; - conform raportului procedurii nr. …, au solicitat clarificări încă alți 4 ofertanți. Este de remarcat faptul că unul dintre acești 4 ofertanți, în solicitarea de clarificări nr. 7, a enumerat mai mulți ofertanți care ar putea îndeplini cerința solicitată în clarificare, autoritatea contractantă, „bolduind” ofertantul pe care urma să-l declare câștigător, aspect evidențiat în răspunsul consolidat nr. …. Răspunzând la solicitarea de clarificări nr. 7, autoritatea contractantă a declarat că „Se menţine cerinţa documentaţiei de atribuire". Contestatoarea declară că a făcut această descriere în ideea ca organul administrativ-jurisdicțional să ia cunoștință și să înțeleagă contextul în care se află această procedură, pentru a se înțelege motivul pentru care analiza celor două oferte a avut un tratament diferențiat, o ofertă trebuind să fie calificată, iar cealaltă respinsă, astfel încât să dispară competiția în faza de atribuire a contractului subsecvent. Cu privire la punctul 1: La primul punct, autoritatea contractantă verifică cerința din caietul de Sarcini: „Descrierea raţionamentului: • Prezentarea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a ofertei, prin aceasta demonstrându-se gradul de înţelegere a serviciilor ce trebuie prestate la nivelul Acordului- Pagina 7 din 76

cadru; • Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contradelelor subsecvente". La acest punct, comisia de evaluare identifică faptul că acest subiect este tratat în propunerea tehnică, la pagina 2-15. Cu toate acestea, în timp ce la ofertantul declarat câștigător comisia de evaluare completează coloana 3 folosind funcția „copy" coloana 1 și „paste" în coloanele 2 și 3, în cadrul analizei ofertei Asocierii, sunt menționate următoarele:

„Propunerea .tehnică înaintată nu corespunde solicitării autorităţii contractante privind modul de îndeplinire a cerinţei Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelelor subsecvente. Este prezentată la pag. 14 o descriere incompletă şi insuficienta a ofertantului, fară a fi respectate limitele impuse de solicitarea autorităţii contractante. Nu sunt prezentate aspecte privind relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelor subsecvente. Obiectivele care trebuiesc atinse în urma implementării contactelor subsecvente se regăsesc la cap. 3.4 din caietul de sarcini, iar rezultatele aşteptate în urmă implementării contractelor subsecvente, se regăsesc la cap. 3,5 din caietul de sarcini. Cadrul legal care guvernează relaţiile din Autoritatea contractantă şi Asociere prezentat nu este actualizat şi prezintă dispoziţii normative abrogate de o perioada de timp susbtantială in raport de momentul elaborării ofertei. Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr. 3/2017 este abrogată prin Instrucţiunea nr. 1/2021". În coloana 4 este menționat „Nu sunt necesare clarificări", pentru ca în coloana 6 să apară mențiunea „Cerinţă minimă neîndeplinită". Se înțelege din aceste informații că oferta Asocierii a fost respinsă pe baza afirmațiilor și nu a probelor din coloana 3 redată mai sus și fără să i se ceară clarificări, deși conform procedurilor/ practicilor constante, luarea unei decizii de îndeplinire/ neîndeplinire a unei cerințe a caietului de sarcini este condiționată de solicitarea unor clarificări, cu atât mai mult cu cât contraofertantului i-au fost solicitate clarificări. Contestatoarea apreciază acest comportament ca fiind unul ce încalcă principiile tratamentului egal și nediscriminării. Afirmațiile comisiei de evaluare, nesusținute de probe, sunt contrazise de următoarele informații din propunerea tehnică: Așa cum corect s-a remarcat de către comisia de evaluare, sunt prezentate aspectele importante despre „Prezentarea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a ofertei, prin aceasta demonstrându-se gradul de înţelegere a serviciilor ce trebuie prestate la nivelul Acordului- cadru;" și „Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelelor subsecvente" așa cum a fost solicitat. La pag 3 din documentul „Propunere_tehnic_l_signed.pdf" sunt prezentate obiectivele contractului în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini. Mai mult, la această fază, de analiză a ofertelor depuse, comisia de evaluare, în mod abuziv, fără să indice nici o probă, afirmă că „Este prezentată la pag. 14 o descriere incompletă şi insuficienta a ofertantului, fără a fi respectate limitele impuse de solicitarea autorităţii contractante. Pagina 9 din 76

Nu sunt prezentate aspecte privind relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelor subsecvente". Această afirmație demonstrează fără putință de tăgadă că, comisia de evaluare, pentru a putea identifica o presupusă neconformitate a propunerii tehnice, a introdus limite/ cerințe noi în analiza ofertei Asocierii, limite/ cerințe ce nu există în caietul de sarcini, cu scopul de a inventa motive de excludere de la procedură. În acest sens, contestatorul precizează că cerința din caietul de sarcini a fost următoarea

„•Prezentarea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a ofertei, prin aceasta demonstrându-se gradul de înţelegere a serviciilor ce trebuie prestate la nivelul Acordului- cadru; • Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelelor subsecvente". Comisia de evaluare afirmă că „... fără a fi respectate limitele impuse de solicitarea autorităţii contractante”, fără a menționa, ca și probă, care sunt limitele impuse și cum au fost acestea încălcate, doar pentru a crea un motiv de respingere a ofertei. Pretinsul caracter neconform al ofertei tehnice nu este demonstrat/ probat niciunde de comisia de evaluare, toate criticile fiind rezumate la afirmații filozofice fără legătură cu o analiză coerentă și completă a întregii propuneri tehnice. Din modul formal și neprofesional de analiză se observă că membrii comisiei de evaluare au fost interesați să formuleze/ afirme motive pentru excluderea ofertei Asocierii fără să probeze/ motiveze aceste formulări/ afirmații, pentru a rămâne un singur ofertant, cu toate că interesul public este ca procedura să se finalizeze cu semnarea unui acord-cadrul cu 3 ofertanți, pentru a elimina competiția de la momentul atribuirii contractului subsecvent. Astfel, autoritatea contractantă a decis că nu are nevoie de competiție pentru contractele subsecvente. Eroarea cu privire la Instrucțiunea ANAP nr. 3/2017, care a fost abrogată prin Instrucțiunea nr. 1/2021, nu este o eroare care să ducă la excludere, deoarece nu a existat nicio solicitare expresă în acest sens la nivelul caietului de sarcini, fiind practic o eroare, fără sa afecteze cerințele caietului de sarcini. Poate fi adevărat că propunerea tehnică depusă de Asociere nu este similară/ comparabilă cu cea a ofertantului declarat câștigător, dar aici sunt două aspecte și anume: - Propunerea tehnică nu se compară cu cea a ofertantului favorit și - Propunerea tehnică a favoritului este neconformă dacă se compară cu oferta Asocierii, fiind evident că sunt abordări diferite în ceea ce înseamnă conținutul propunerii tehnice. Oferta depusă de Asociere nu se analizează prin comparație cu oferta depusă de ofertantul preferat. Ofertele se analizează raportat la cerințele caietului de sarcini, fiecare ofertant fiind liber să trateze subiectele așa cum el crede de cuviință, cu condiția de a răspunde cerințelor caietului de sarcini. Cu privire la punctul 2: Cea de-a doua analiză vizează cerința din caietul de sarcini „Prezentarea planului de management al riscurilor care să conţină cel Pagina 11 din 76

puţin: • Identificarea riscurilor; • Cuantificarea riscurilor; ' Elaborarea măsurilor de atenuare; • Aplicarea măsurilor de atenuare". La analiza ofertei depusă de ...SRL se bifează cerința cu „copy" coloana 1 și „paste" în coloanele 2 și 3, iar la analiza ofertei Asocierii se menționează, în coloana 2, că „Ofertantul prezintă: II. Planul de management al riscurilor în cadrul contractului Pag. 15 -16". Deși chiar comisia de evaluare confirmă că a identificat „Planul de management al riscurilor", în mod surprinzător și nemotivat/ neprobat, în coloana 3, aceasta afirmă că „Ofertantul prezintă un plan de

management al riscurilor deficitar din punct de vedere al cerinţelor minime, imperativ solicitate: Prezentarea planului de management al riscurilor care să conţină cel puţin: • Identificarea riscurilor; Cuantificarea riscurilor; » Elaborarea măsurilor de atenuare; • Aplicarea măsurilor de atenuare. „Sunt prezentate deficitar o serie de riscuri și măsuri, însă propunerea tehnică nu îmbracă forma expres solicitată de documentația de atribuire, aceea a prezentării unui plan de măsuri care să corespundă solicitării exprese privind modul de redactare a propunerii tehnice". Afirmații precum „Sunt prezentate deficitar o serie de riscuri si masuri", „însă propunerea tehnica nu îmbracă forma expres solicitată de documentaţia de atribuire” sau „care sa corespunda solicitării exprese" sunt afirmații fără o minimă probă/ trimitere la o anumită cerință a caietului de sarcini neîndeplinită. Contestatoarea apreciază că afirmația din coloana 3 poate fi formulată pentru orice propunere tehnică, indiferent de conținutul ei, dacă o comisie de evaluare dorește eliminarea unui ofertant din procedură, chiar și în situația de față, când, din punct de vedere legal, propunerea tehnică răspunde tuturor cerințelor caietului de sarcini. În situația în care o propunere tehnică este mai detaliată și una mai puțin detaliată, în situația în care nivelul de detaliere nu a fost stabilit prin documentația de atribuire, nu există motiv de neconformitate. După studierea propunerii tehnice a ofertantului declarat câștigător, Asocierea va putea aduce noi probe în susținerea acestor critici. Înainte de a combate afirmațiile comisiei de evaluare din coloana 3, Asocierea arătă că în coloana 4, fără nici o motivație, este menționat faptul că „Nu sunt necesare clarificări". Pentru a putea elimina din competiție oferta Asocierii și pentru eliminarea concurenței la momentul atribuirii contractului subsecvent, în coloana 5 se menționează „Cerinţă minimă neîndeplinită". Comisia de evaluare, în mod limitativ, a reținut faptul că doar la pag. 15-16 din documentul „Propunere_tehnic_l_signed.pdf" se regăsește: II. Planul de management al riscurilor în cadrul contractului, deoarece acesta, împreună cu riscurile tratate conform cerințelor, se regăsește de la pag. 15 pana la pag. 22. Așa se poate explica și neidentificarea informațiilor publicate de Asociere, comisia de evaluare limitând analiza la doar două pagini din 7 pagini. În mod evident, la pag. 15-16 nu se regăsesc toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini, dar acestea se regăsesc la pag. 17-22, pe care comisia de evaluare a omis să le analizeze. Un simplu răspuns la o solicitare de clarificare ar fi ajutat comisia de evaluare să identifice și conținutul paginilor 17-22 din propunerea tehnică. Pagina 13 din 76

Comisia de evaluare constată că „... propunerea tehnica nu îmbracă forma expres solicitată de documentaţia de atribuire ...", fără a menționa care este acea formă expresă și cum a fost aceasta încălcată, deci lipsește motivația și proba respingerii. Contestatoarea apreciază că, Consiliul nu poate fi de acord cu respingerea unei oferte doar pe baza unor afirmații neprobate/ nesusținute cu argumente. Oricum, aceasta precizează că proba aparține acuzatorului, iar în cazul său acuzatorul este comisia de evaluare.

Mai mult, în mod abuziv și complet lipsit de transparență, comisia de evaluare nu analizează și paginile de la 16 la 22 din documentul „Propunere_tehnic_l_signed.pdf”, unde se regăsesc riscurile identificate de Asociere, precum și „Cuantificarea riscurilor; „Elaborarea măsurilor de atenuare; • Aplicarea măsurilor de atenuare" (adică, exact ce a fost solicitat prin caietul de sarcini și ce în mod suspect comisia de evaluare afirmă că nu a identificat în propunerea tehnică). Și în cadrul acestei analize se observă faptul că, comisia de evaluare a căutat un motiv de excludere a ofertei Asocierii și nu la putut găsi decât ignorând conținutul a 5 pagini (pag. 17-22) din propunerea tehnică depusă de Asociere. Similar ca în cazul primului punct, un simplu răspuns la o solicitare de clarificare ar fi transferat oferta Asocierii în ofertă conformă, ceea ce comisia de evaluare nu și-a dorit. Cu privire la punctul 3: Cea de a treia analiză vizează, așa cum rezultă din Procesul-verbal nr. 3 - coloana 1, următoarea cerință din caietul de sarcini: „Identificarea ipotezelor şi riscurilor specifice în materia privind achiziţiile publice, respectiv procesul de verificare a procedurilor de achiziţii (altele decât cele prezentate în caietul de sarcini) prezentând explicaţii referitoare la riscurile şi ipotezele care pot influenţa implementarea şi prezentarea modului de eliminare/atenuare a riscurilor, respectiv prezentarea modului de gestionare a situaţiilor problematice ce pot apărea pe parcursul derulării Acordului- cadru". În acest sens, contestatoarea redă cele menționate în cuprinsul coloanelor 2-5 și învederează următoarele: Și din această analiză s-a identificat dubla măsură în evaluarea propunerilor tehnice a Asocierii și a ofertantului declarat câștigător. Comisia de evaluare nu critică faptul că Asocierea nu a identificat nici un risc, sau faptul că riscurile nu ar fi incidentale legislației menționate de autoritate în caietul de sarcini, nemulțumirea acesteia vine din faptul că „Depunerea unor contestaţii în cursul derulării procedurilor de achiziţie şi a riscului potrivit căruia: Valoarea ofertelor depăşeşte valoarea estimata a investiţiilor, risc în seama autorităţii contractante, ofertantul nu identifică niciun fel de risc specific în materia achiziţiilor publice". Lăsând la o parte faptul că și riscurile autorității contractante menționate în propunerea tehnică sunt practic riscuri specifice achizițiilor publice, trebuie observat că nu se regăsește aceiași critică și în cazul concurentului, deși toate riscurile identificate și menționate de comisia de evaluare în Procesul-verbal nr. 3 [de la litera (a) la litera (j)] sunt riscuri în seama autorității contractante. În acest sens, contestatoarea evidențiază riscul de la litera i), identificat de către ofertantul câștigător, redat de comisia de evaluare la punctul 3 - coloana 3: „lipsa informaţiilor Pagina 15 din 76

obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire situatie care duce la depunerea de contestatii". În acest context, afirmațiile comisiei de evaluare sunt hilare și duc către ideea că membrii acesteia nu au niciun fel de cunoștințe despre materia achizițiilor publice și nici despre modul de analiză al unei oferte privitoare la un contract de prestări servicii intelectuale, sau sunt interesați, cu orice preț, să califice un ofertant și să descalifice orice alt ofertant, care ar putea concura ulterior la procedura de atribuire a unui contract subsecvent.

Contestatoarea este de părere că această procedură a fost publicată pentru a fi atribuită doar unui singur ofertant, iar prezența „şi a unui alt ofertant la această procedură a pus în dificultate Comisia de evaluare aceasta fiind obligată să inventeze motive de excludere a ofertei depusă de noi. Altfel nu se poate explica lipsa de tratament egal, discriminarea si abuzurile pe care le fac comisia de evaluare in tentativa de a elimina de la procedura oferta depusa de subscrisa”. În susținerea afirmațiilor sale, petenta invocă și redă prevederi din caietul de sarcini. Dacă se analizează cele cuprinse de la pag. 16 la pag. 22 din documentul „Propunere_tehnic_l_signed.pdf", se poate observa că au fost prezentate și detaliate, conform solicitărilor, următoarele riscuri: „- Depunerea unor contestaţii în cursul derulării procedurilor de achiziţie privind contractele de servicii şi lucrări cu impact asupra finalizării proiectului în orizontul de timp planificat, - Valoarea ofertelor depăşeşte valoarea estimata a investiţiilor, - Diferenţe între priorităţile stabilite la nivel naţional şi cele stabilite la nivel European, Imixtiunea politică, întârzieri ale Consultantului de a depune livrabilele asumate prin contract, - Calitatea slabă a livrabilelor realizate de Asociere”, unele dintre ele fiind riscuri specifice în materia achizițiilor publice, fără ca toate să fie doar în seama autorității contractante, așa cum eronat a apreciat comisia de evaluare. Ofertantul declarat câștigător a indicat riscuri doar în seama autorității contractante, iar dacă acest mod de a prezenta riscurile nu satisface cerințele caietului de sarcini, așa cum afirmă comisia de evaluare, atunci ar fi trebuit să respingă și oferta declarată ulterior câștigătoare. Mai mult, respectând cerința din caietul de sarcini, pentru fiecare din aceste riscuri au fost prezentate Măsurile propuse de către Ofertant, ca parte a strategiei de risc (prevenirea/ atenuarea/ eliminarea riscurilor identificate); Impactul riscului și Activitatea din planul de lucru și metodologia de prestare a serviciilor, unde este reflectată măsura propusă și modalitatea de aplicare, adică exact cum a fost solicitat de către autoritatea contractantă. De asemenea, petenta declară că susținerile comisiei de evaluare, anume: „ofertantul nu identifică niciun fel de risc specific în materia achiziţiilor publice", sunt ciudate sau denotă faptul că membrii comisiei de evaluare nu au înțeles solicitările autorității contractante și/ sau nu știu cum să le analizeze, deoarece: „- riscurile cu privire la Depunerea unor contestaţii în cursul derulării procedurilor de achiziţie privind contractele de servicii şi lucrări cu impact asupra finalizării proiectului în orizontul de timp planificat, Pagina 17 din 76

- Valoarea ofertelor depăşeşte valoarea estimata a investiţiilor, - Diferenţe între priorităţile stabilite la nivel naţional şi cele stabilite la nivel European, Imixtiunea politică, - Întârzieri ale Consultantului de a depune livrabilele asumate prin contract, - Calitatea slabă a livrabilelor realizate de Asociere”, sunt parte a unui proces de achiziție publică și fac parte directă din potențialele riscuri aferente procesului de achiziție publică.

Mai mult, comisia de evaluare susține că „Prin propunerea tehnică în afara unor riscuri incidentale: Depunerea unor contestaţii în cursul derulării procedurilor de achiziţie şi a riscului potrivit căruia: Valoarea ofertelor depăşeşte valoarea estimata a investiţiilor, risc în seama autorităţii contractante". Ori, niciunde în cadrul caietului de sarcini nu se face vreo referire la faptul că riscurile nu pot fi incidentale cadrului legal. Spre deosebire de Asociere, ofertantul declarat câștigător a identificat doar riscuri incidentale cadrului legal. Se observă că se încearcă inventarea unor motive de excludere a ofertei Asocierii, acesta fiind motivul care a stat la baza deciziei de a nu solicita clarificări. Cu privire la punctul 4: Cea de a patra analiză vizează, așa cum rezultă din Procesul-verbal nr. 3 - coloana 1, următoarea cerință din caietul de sarcini: „4.Strategie - Metodologie de prestare a serviciilor: • Descrierea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a abordării de implementare a fiecărei activităţi/serviciu în vederea atingerii obiectivelor. • Descrierea detaliată a activităţilor propuse de ofertant pentru prestarea fiecărui tip de serviciu, a punctelor de control şi validare, precum şi a rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate/serviciu prestat. • în cadrul descrierii se va prezenta planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (licitaţie deschisă), cuprinzând toate etapeie/subetapele de la iniţierea achiziţiei până la etapa post atribuire. • Descrierea controlului ex-ante aferent procesului de atribuire a co ntr actelo r/aco rd urilor-cad r u de achiziţie publică şi a modificărilor contractului /acordului- cadru, cu indicarea termenelor, a etapelor şi a aspectelor/documentelor ce fac obiectul verificărilor în cazul unei proceduri de atribuire aflată sub incidenţa verificării ex-ante, inclusiv impactul pe care-1 poate avea verificarea ex-ante în derularea unui contract/acord- cadru. • Planul de derulare a procedurilor va fi însoţit de schema contestaţiilor cu evidenţierea tuturor etapelor şi subetapelor reglementate de Legea nr. 101/2016, detaliind liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată. • Flexibilitatea ofertantului în adaptarea planului de lucru, în cazul unor evenimente imprevizibile, obiective". În acest sens, contestatoarea redă cele menționate în cuprinsul coloanelor 2-5 și învederează următoarele: Afirmațiile comisiei de evaluare cu privire la faptul că propunere tehnică nu conține „Descrierea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a abordării de implementare a fiecărei activităţi/serviciu în vederea atingerii obiectivelor; Descrierea detaliată a activităţilor propuse Pagina 19 din 76

de ofertant pentru prestarea fiecărui tip de serviciu, a punctelor de control şi validare, precum şi a rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate/serviciu prestat" sunt neadevărate, deoarece informațiile solicitate se regăsesc de la pag. 24 la pag. 39 din documentul „Propunere_tehnic_l_signed.pdf.". Informațiile sunt prezentate atât în format tabelar, pentru o mai bună înțelegere, cât și schematic. Propunerea tehnică conține etapele și sub etapele propuse, iar activitățile respectă cerințele cap. 3.4 Serviciile solicitate: activitățile ce vor fi realizate.

Din criticile comisiei de evaluare nu rezultă care dintre activitățile solicitate la cap. 3.4 sunt activitățile ce vor fi realizate și nu au fost prezentate în propunerea tehnică depusă de Asociere. Afirmația comisiei de evaluare, potrivit căreia „Modul de prezentare a propunerii tehnice constând în împărţirea activităţilor/serviciilor descrise prin caietul de sarcini în Pachete de activităţi nu acoperă cerinţă autorităţii, nefiind prezentate punctele de control şi validare, precum şi rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate/serviciu prestat", este nereală și vădit incorectă, deoarece în cadrul tabelului prezentat de la pag. 24 la pag. 38 din propunerea tehnică este prezentată coloana „Date de ieşire - Rezultate obţinute la finalul activităţii (rezultate intermediare şi/sau finale)", în care este menționată, pentru fiecare Etapă/ subetapă/ activitate care sunt livrabilele controlate de beneficiar și unde sunt menționate și punctele de control. De asemenea, în cadrul coloanei „Informaţii suplimentare relevante în legătură cu activitatea, acolo unde este aplicabil" sunt prezentate punctele de control calitativ propuse de ... SRL, conform planului propriu de control al calității serviciilor prestate. Comisia de evaluare afirmă următoarele: „Autoritatea contractantă a impus la nivelul cerinţelor în cadrul cerinţelor minime planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (licitaţie deschisă), cuprinzând toate etapele/subetapele de la iniţierea achiziţiei până la etapa post atribuire". Înțelegând această cerință, Asocierea a prezentat programul propus pentru o procedură de licitație deschisă, iar la pag. 24 din propunerea tehnică a menționat că: „Detalierea s-a realizat ţinând cont de faptul că Beneficiarul solicitat detalierea procedurii de tip „licitaţia deschisă". In cazul în care Beneficiarul va dori vom putea fi adaptat pentru procedura de „ licitaţie deschisă " sau alt tip de procedură solicitat". Comisia de evaluare afirmă următoarele: „Contrar acestei cerinţe, ofertantul nu a prezenta un plan, ci o reprezentare schematică de realizare a unei proceduri de Licitaţie deschisă Şi din această prezentare schematică lipsesc etape/subetape esenţiale de derulare a procedurii: i. Etapa de planificare/pregătire a achiziţiei; ii Etapa de contestaţii cu privire la deciziile adoptate pe parcursul procesului de verificare şi evaluare, inclusiv cu privire la rezultatul procedurii, iii. Etapa de arhivare şi constituirea dosarului achiziţiei publice; iv. Etapa post atribuire a contractului/acordului-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru întocmirea şi transmitere a documentului constatator prevăzut la art. 166dinHGnr. 395/2016". Din analiza textului rezultă faptul că comisia de evaluare nu și-a însușit cerințele documentației de atribuire, respectiv cerințele caietului de Pagina 21 din 76

sarcini. Analiza comisiei de evaluare nu este limitată la cerințele caietului de sarcini și este extinsă la cerințe inexistente în caietul de sarcini. Analiza propunerii tehnice trebuie raportată la cerințele caietului de sarcini, cap. 3.4. Serviciile solicitate: activitățile ce vor fi realizate. Lecturând cadrul cap. 3.4. Serviciile solicitate: activitățile ce vor fi realizate, se constată că nu se regăsesc cerințe cu privire la „i Etapa de planificare/ pregătire a achiziţiei;…. iii. Etapa de arhivare şi constituirea dosarului achiziţiei publice; iv. Etapa post atribuire a contractului/acordului-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea

implementării contractului/acordului-cadru întocmirea şi transmitere a documentului constatator prevăzut la art. 166 din HG nr. 395/2016". Singura cerință care se regăsește în cap. 3.4. Serviciile solicitate este aceea potrivit căreia activitățile ce vor fi realizate se referă la activitatea de „3.4.10. Asistenţă juridică în formularea punctului de vedere al autorităţii contractante ca urmare a depunerii unei contestaţii, fie pe calea administrativ-jurisdicţională adresată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, fie pe cale judiciară adresată instanţei de judecată, Tribunalului, sau a plângerii împotriva deciziilor CNSC/Tribunalului depuse la Curtea de Apel”, care se regăsește tratată în propunerea tehnică, pentru fiecare etapă în parte, la pag. 31, unde se menționează că „în cazul în care se vor depune Contestaţii, atât cu privire la Documentaţia de atribuire cât şi cu privire la orice alte aspecte (ex: răspunsuri la solicitările de clarificare), vom prezenta puncte de vedere cu privire la acestea şi vom susţine Autoritatea contractantă în procesul de apărare împotriva Contestaţiilor formulate, atât la CNSC cât şi la Curtea de Apel” și la pag. 38, unde se menționează că „In cazul în care se vor depune Contestaţii vom prezenta puncte de vedere cu privire la acestea şi vom susţine Autoritatea contractantă în procesul de apărare împotriva Contestaţiilor formulate, atât la CNSC cât şi la Curtea de Apel". Mai mult, din cerința caietului de sarcini rezultă faptul că trebuie prezentat „planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare (licitaţie deschisă), cuprinzând toate etapele/subetapele de la iniţierea achiziţiei până la etapa post atribuire;" deci „până la" și nu „inclusiv", iar acest aspect este susținut de activitățile solicitate la cap. 3.4 Serviciile solicitate: activitățile ce vor fi realizate, deoarece acolo nu sunt solicitate servicii în etapa post atribuire, mai puțin consultanța cu privire la modificarea contractelor/ acordurilor-cadru în perioada de derulare, care, de asemenea, a fost prezentată la pag. 4 din propunerea tehnică. Comisia de evaluare afirmă că „Descrierea controlului ex-ante aferent procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru nu cuprinde Procedura şi termenele de emitere a avizului conform., potrivit Hotărârii. 9 din 8 iunie 2018". Membrii comisiei de evaluare doresc excluderea ofertei prin inventarea unor motive hilare și nelegale, deoarece, dacă ar fi lecturat cu atenție propunerea tehnică a Asocierii, ar fi observat, la pag. 43, următorul paragraf: „Avizul conform al ANAP este reglementat de prevederile art. 14 din OUG 98/2017, astfel: Constatările rezultate din activitatea de control ex ante şi măsurile dispuse de ANAP fac obiectul unui aviz conform, care poate fi: a) necondiţionat, atunci când nu se constată abateri cu privire la aspectele de calitate şi/sau de regularitate cuprinse în listele de Pagina 23 din 76

verificare; sau b)condiţionat, atunci când se constată că există abateri cu privire la aspectele de calitate şi/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare". Mai mult, din analiza textului se relevă faptul că membrii comisiei de evaluare s-au raportat la un act care nu are relevanță pentru această procedură, deoarece Hotărârea nr. 419 din 8 iunie 2018 stabilește Normele de aplicare a HG nr. 98/2017. Această Hotărâre este menționată în propunerea tehnică, cu privire la termene, la pag. 44, unde se menționează că „Procedura și termenele

de emitere a avizului conform vor fi reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgent respective prin HOTĂRÂRE nr. 419 din 8 iunie 2018". Astfel, dacă membrii comisiei de evaluare ar fi analizat propunerea tehnică depusă de Asociere în limitele cerințelor caietului de sarcini și a prevederilor legale aplicabile, precum și dacă ar fi solicitat clarificări pe aspectele neînțelese/„neidentificate" ale propunerii tehnice, oferta petentei ar fi trebuit declarată conformă. Acesta este motivul pentru care comisia de evaluare nu a solicitat clarificări, orice clarificare la care ar fi primit un simplu răspuns ar fi îngreunat posibilitatea comisiei de evaluare de a invoca motive de eliminare din cadrul procedurii a ofertei Asocierii. Susținerile membrilor comisiei de evaluare cu privire la „Planul de derulare a procedurilor cu evidenţierea tuturor etapelor şi subetapelor reglementate de Legea nr. 101/2016, prezentat nu detaliază liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată" este neadevărată. Pentru îndeplinirea cerinței caietului de sarcini, a fost prevăzută pentru fiecare etapă în parte și a fost descrisă în cadrul activității prestate de av. ... din dosarul Personal, pag. 6 din documentul „01_Lista_personal_final_signed.pdf". Mai mult, dacă ar fi lecturat propunerea tehnică depusă de Asociere, comisia de evaluare ar fi descoperit, la pag. 45, capitolul „Schema contestaţiilor cu evidenţierea tuturor etapelor şi subetapelor reglementate de Legea nr. 101/2016, detaliind liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţă de judecată", adică exact ceea ce membrii comisiei de evaluare susțin că nu s-a prezentat. Încă odată, membrii comisiei de evaluare au arătat faptul că nu sunt interesați de această procedură, decât dacă o pot atribui unui anume ofertant, încălcând, astfel, toate principiile din materia achizițiilor publice și inventând motive de excludere a ofertei Asocierii. Pentru nici una dintre criticile comisiei de evaluare, acesta nu indică unde anume în caietul de sarcini se regăsește explicit cerința pe care comisia de evaluare presupune că nu ar fi îndeplinită și modul clar în care cerința nu a fost îndeplinită. Respingerea ofertei Asocierii încalcă principiul proporționalității, susținerile autorității contractante fiind eronate, întrucât asocierea a depus o ofertă în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Pentru a putea fi considerată ca fiind imparțială, evaluarea unei oferte trebuie să fie completă și temeinică, iar nu să lase loc supozițiilor de favorizare a unei anumite oferte sau, dimpotrivă, de dezavantajare a Pagina 25 din 76

ei. În acest sens, contestatoarea invocă și redă considerente din jurisprudența instanțelor de judecată și detaliază cu privire la necesitatea respectării principiului proporționalității. De asemenea, aceasta menționează că, la finalul evaluării ofertei sale tehnice, în Procesul-verbal nr. 215418/23.09.2024 sunt menționate sec, fără nici o motivare, următoarele: „In urma evaluării propunerilor tehnice şi pe baza informaţiilor prezentate de Ofertanţi, comisia de evaluare a concluzionat ca, Oferta tehnică a operatorului economic Asocierea ... SRL - ... SRL - ...SRL, este neconformă pentru faza critica privind evaluarea ofertelor

tehnice, întrucât nu întruneşte toate cerinţele minime din Documentaţia de atribuire, in baza prevederilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu prevederile art. 137 alin. (3) litera a) din H G nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare". II. D Eliminarea din procedură a ofertei depusă de Asociere a fost făcută fără a fi solicitate clarificări, astfel fiind încălcate principiile tratamentului egal și nediscriminării, fiind cerute clarificări doar ofertantului declarat câștigător, contrar jurisprudenței constante a Consiliului, Curți de Apel si CJUE. Comisia de evaluare a fost mai interesată să nu pună în aplicare dispozițiile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și să nu ceară solicitări de clarificare cu privire la presupusele neconformități, fără să aibă nici o motivație menționată în Procesul-verbal nr. 3, convinsă fiind că prin solicitarea de clarificări ar fi fost înlăturate criticile nesusținute de probe ale comisiei de evaluare. Comisia de evaluare a creat aceste premise false nelecturând sau neluând în considerare anumite părți ale propunerii tehnice depuse de Asociere. Față de aceste considerente, dacă autoritatea contractantă dorea să clarifice în mod real aceste aspecte, avea posibilitatea de a solicita clarificări în temeiul art. 209 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016. Caracterul concludent al unui răspuns se impune a fi analizat prin prisma solicitării autorității contractante. Cu alte cuvinte, fată de cele reținute de autoritate, aceasta trebuia să acorde Asocierii dreptul de a își demonstra cu claritate conformitatea ofertei cu care a participat la procedură, iar în absența clarificărilor relevante, motivarea autorității contractante cu privire la presupusul caracter neconcludent al răspunsului acesteia nu poate fi reținută drept temeinică. Respingerea unei oferte fără a fi motivată respingerea, fără a fi cerute clarificări și fără a exista o minimă motivare pentru care nu se solicită clarificări, este una abuzivă și încalcă principiul proporționalității și cel a tratamentului egal. Orice hotărâre privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a acesteia, sub toate aspectele și pe probe concludente, iar nu pe justificări neclare sau insuficiente. Evaluarea ofertelor depuse într-o procedură de achiziție publică nu este un proces formal, ci reprezintă o activitate complexă a comisiei de evaluare, care este ținută la a se edifica pe deplin asupra caracterului admisibil al ofertelor analizate. Analiza efectuată trebuie să fie realizată în concordanță cu principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, printre care se regăsește și proporționalitatea, un principiu care se aplică pe întreg procesul de atribuire și care presupune că oricare decizie sau măsură adoptată urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare, pe echilibrarea adecvată a intereselor implicate, Pagina 27 din 76

precum și pe o selectare coerentă a mijloacelor și mecanismelor care urmează a fi utilizate în vederea atingerii unui scop predefinit. În acest sens, contestatoarea invocă și redă considerente din jurisprudența CJUE, prevederi cuprinse în Îndrumarul ANAP și detaliază. În concluzie, ... SRL reiterează solicitările formulate în petitul acțiunii sale și solicită, în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, încuviințarea accesului în vederea studierii dosarului cauzei.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legilor nr. 98/2016 și nr. 101/2016, cele ale HG nr. 395/2016, precum și cele la care s-a făcut referire în script. În probațiune, au fost depuse, în copie, înscrisuri. Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. …, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 101/2016, ...SRL a solicitat cele redate în partea introductivă, pentru următoarele motive: Cu titlu preliminar, intervenientul susține că justifică interesul necesar formulării prezentei acțiuni, oferta sa fiind declarată câștigătoare, astfel dorind să conserve acest rezultat. Totodată, acesta afirmă o serie de obiecții și considerații de ordin personal cu privire la legalitatea și temeinicia demersului contestatorului, subliniind faptul că contestația acestuia trebuie să fie motivată la data sesizării Consiliului, nefiindu-i permis acestuia să aducă critici și motive noi ulterior, în eventualitatea studierii dosarului cauzei. Pe fondul cauzei, intervenientul solicită respingerea contestației, ca nefondată, sens în care afirmă următoarele: În opinia contestatoarei, decizia autorității contractante de limitare a accesului său la oferta declarată câștigătoare, pe motivul confidențialității stabilite de societatea ...SRL este nelegală, „Întrucât declaraţia depusa nu conţine nici o DOVADA in susţinerea confidenţialităţii informaţiilor menţionate, caz in care sunt incidente dispoziţiile art. 57 alin (4) din Legea 98/2016 teza ultima”. Ca un modus operandi, uzitat de contestatoare pe tot parcursul litigios, deși, cel puțin teoretic, aceasta nu a avut acces la declarația de confidențialitate depusă de societate, potrivit propriilor susțineri care sunt contradictorii, aceasta afirmă faptul că declarația depusă nu conține nici o dovadă în susținerea confidențialității informațiilor menționate. În realitate, oferta depusă de ...SRL la procedura de atribuire conține declarație privind confidențialitatea însoțită de motive, caracterul, dovedit sau nu, urmând a fi apreciat de autoritățile contractante/ instituțiile/ organul administrativ jurisdicțional care urmează să decidă dacă acordă sau limitează accesul la elementele ofertei declarate confidențiale, nicidecum de contestatară, cum eronat consideră aceasta. Contestatara nu are abilitatea și nu este chemată nici să decidă măsura în care motivele de confidențialitate invocate susțin declarația de confidențialitate, nici să-și evalueze propria oferta, nici pe cea concurentă, acesteia revenindu-i strict drepturile de persoană care se consideră vătămată în temeiul legii, drepturi care presupun corelativ și o serie de obligații legale imperative pe care contestatara într-o manifestare de rea- credință le eludează, proba evidentă rezultând din modul în care este Pagina 29 din 76

elaborat și susținut demersul. În acest sens, intervenientul invocă și redă prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. În această privință, trebuie amintit că obiectivul principal al normelor Uniunii în materie de achiziții publice constă în deschiderea spre o concurență nedenaturată în toate statele membre și respectarea vieții private, și că, pentru a atinge acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante/ organul administrativ jurisdicțional să nu divulge informații referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în

cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. Consiliul are obligația sa țină seama în dezlegarea acestei cereri, că nu doar contestatara, cum consideră aceasta, este titulara unor drepturi în speța de față, toate părțile implicate având o serie de drepturi corelative, inclusiv societatea, de a păstra confidențialitatea ofertei sale din punct de vedere al secretului comercial și al vieții private, si de a-și menține admisibilitatea ofertei sale, revenind Consiliului sarcina să constate faptul potrivit căruia contestatara depășește cu mult limitele egalității de arme. În plus, obligația de a motiva o decizie de respingere a ofertei unui ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice nu implică faptul că acesta ar trebui să dispună de informații complete cu privire la caracteristicile ofertei selectate de autoritatea contractantă. Consiliul va aprecia, prin raportare la conținutul prezentului litigiu, dacă contestatara a avut acces efectiv la o cale de atac, precum și măsura în care îi sunt necesare informațiile suplimentare în prezentul litigiu, ținând cont și de prevederile art. 21 din Legea 101/2016, redate de intervenient. Finalitatea cererii trebuie raportată și la scopul pentru care este formulată, la scopul constituirii dosarului la Consiliu, care este judecarea contestației, raportată la prezentul demers, ori, în prezentul demers, legiuitorul interzice expres formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia, practica Consiliului fiind elocventă în această direcție. În acest sens, intervenientul detaliază inclusiv prin invocarea și redarea de considerente din jurisprudența CJUE. În alta ordine, trebuie să se constate faptul că, contestatoarea nu a prezentat nici cel mai slab argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate nu erau acoperite de dovada confidențialității. Nu în ultima instanță, Consiliul trebuie să verifice modul în care contestatara a înțeles să-și exercite prin oferta depusă dreptul la confidențialitate, pentru a verifica dacă contestatara nu este autoarea unui dublu standard, atunci când îi convine trebuind să aibă acces la ofertele concurente, iar când este vorba de oferta sa, aceasta trebuie să fie supusă obligației de confidențialitate. Prin urmare, intervenientul solicită Consiliului să respingă cererea contestatoarei de studiere a întregului dosarului aflat pe rolul CNSC, precum și xerocopierea documentelor necesare, limitând accesul la documentele din oferta sa care au fost declarate și motivate ca fiind confidențiale, precum și la actele autorității contractante care cuprind astfel de informații. Pagina 31 din 76

Cu privire la argumentele prezentate la punctul II. A din contestație, pe care intervenientul le și redă: Demersul de contestare este unul grevat de o gravă eroare de interpretare a normelor juridice, motivele nefiind ancorate în realitatea documentelor contestate. Primordial, este de precizat faptul că adresa de comunicare a rezultatului procedurii nu reprezintă act administrativ, cum eronat susține contestatara.

Legea nr. 98/2016 reprezintă lege specială și cuprinde dispoziții privind informarea și comunicarea rezultatului procedurii, care ar trebui să-i fie cunoscute petentei, din moment ce emite pretenții la a accede la semnarea unui acord-cadru al cărui obiect principal este consultanță în materia achizițiilor publice. În acest sens, intervenientul invocă și redă prevederile art. 215 din actul normativ anterior evocat. Astfel, legea specială aplicabilă impune ca element esențial al comunicării motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. Gradul de detaliere al motivelor concrete nu pot face, potrivit normelor de tehnică legislativă, obiectul unui text de lege, în numeroase decizii de speță organul administrativ jurisdicțional apreciind că obligația este îndeplinită dacă operatorul economic căruia i se adresează este capabil să exercite dreptul său de a supune actul adresat controlului instanței, ori este evident că această cerință este îndeplinită în cazul de față, dovada elocventă fiind tocmai demersul inițiat de contestatară. Acuzei de nelegalitate îi lipsește condiția esențială a motivării, astfel cum a fost explicitată, contestatara încercând manipulatoriu să insinueze că un singur temei de neconformitate stă la baza respingerii ofertei sale, în realitate oferta sa fiind respinsă pentru o sumedenie de motive de neconformitate - invocate în contestație. Faptul că motivele de neconformitate, pe baza căreia autoritatea contractantă respinge oferta unui operator economic, s-ar traduce în acuze aduse operatorilor economici, pe care autoritățile contractante au apoi obligația să le probeze în demersul litigios, unde motivarea este exclusiv în sarcina contestatarului, reprezintă o susținere complet deviantă, care nu-și găsește suport în realitatea desprinsă de prevederile legale care impestează remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție, răsturnând complet în afara normelor legale sarcina probei. Cu privire la argumentele prezentate la punctul II. B din contestație, pe care intervenientul le și redă: Contestatara manifestă probleme majore de înțelegere a celor dispuse prin documentele achiziției, folosite pentru justificarea demersului său. La nivelul caietului de sarcini se regăsește următoarea restricție privind experții cheie solicitați: „7.3. Profilul expertilor principali. e. O persoană poate ocupa mai multe poziţii/roluri din cele de mai jos, cu excepţia celor doi experti tehnici care trebuie să fie persoane diferite”. Este limpede faptul că interdicția expresă a autorității contractante privește cei doi experți, Expert tehnic 1 - construcții civile; Expert tehnic Pagina 33 din 76

2 - drumuri și poduri, care trebuie să fie diferiți, nicidecum un alt gen de interdicție, care nu poate fi dedusă sau prezumată. În realitatea documentației de atribuire, nedisimulată de contestatară, o persoană poate ocupa mai multe poziții (inclusiv expert tehnic și expert financiar), singura interdicție expres precizată fiind ca aceeași persoană să ocupe cele două poziții aferente experților tehnici, care trebuie să fie diferiți, o persoană putând ocupa mai multe poziții/ roluri dar nu ambele poziții de experți tehnici.

„2. Ofertantului i s-a acordat un tratament preferentiat si i-au fost solicitate clarificări după prima analiza a propunerii tehnice, in timp ce in mod discriminatoriu, noua nu ni s-au solicitat clarificări, fiind astfel incalcate principiile de baza ale achiziţiilor publice statutate prin art. 2 din Legea 98/2016precum nediscriminarea, si tratamentul egal. Onorat Consiliu, va rugam sa aveţi in vedere ca, comisia de evaluare a solicitat clarificări ofertantului cu privire la experienţa similara a Expertului juridic i nominalizat in cadrul ofertei. Analizând PV 4 nr 216751 veţi constata si dumneavoastră asa cum am constatat si noi la momentul studiului documentelor puse la dispoziţie de NU A FOST ANALIZAT !!! autoritatea contractanta ca răspunsul la solicitarea de clarificare cu privire la Comisia de evaluare, rezumând analiza la precizarea unei concluzii, fara ca sa se explice de unde a aparut acea concluzie. După analiza răspunsului la CNSC, vom lua cunoştinţa de conţinutul acestuia si vom putea completa criticile noastre cu probe care arata ca răspunsul este neconcludent raportat la solicitarea de clarificare. 4. Comisia de evaluare NU a analizat răspunsul transmis de ofertantul la solicitarea de clarificări transmisa de comisia de evaluare. O analiza atenta a PV nr. 4 de analiza a propunerilor tehnice, veţi constata ca practic, comisia de evaluare nu analizeaza in nici un fel răspunsul transmis de ofertantul' cu privire la experienţa. Expertului Juridic nominalizat in cadrul procedurii, ceea ce denota ca verificarea informaţiilor din propunerea tehnica a ofertantului ce trebuia declarat câştigător, pentru comisia de evaluare, a fost doar o problema de formalitate”. Motivarea, în modalitatea anterior redată, are și de această dată caracter de simplă speculație, fără a cuprinde elemente clare de fundamentare. Acuza potrivit căreia răspunsul nu a fost analizat nu este însoțită de niciun element de fundamentare. Astfel, cum a fost reținut mai sus, contestația trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt și în drept, iar singura ipoteză în care se admite completarea motivării este aceea de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. După cum cunoaște, sau ar trebui să cunoască și contestatara, părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile şi apărările (art. 10 alin. (1), 249 C. proc. civ.). Sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, iar una dintre acestea este tocmai motivarea, care Pagina 35 din 76

servește la determinarea exactă a obiectului judecății administrative, având în vedere principiul potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării. Altminteri, judecata ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condițiile actualei legislații. Motivarea trebuie să explice într-un mod rezonabil pretinsa relație de contrarietate dintre actele atacate ale autorității contractante și normele legale de referință, nu doar să afirme existența unei pretinse încălcări, neindividualizate în concret.

Dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. e) și art. 21 din Lege nu reprezintă simple formulări neesențiale ale legiuitorului - contestația trebuie să conțină motivarea în fapt și în drept a ei, iar nu doar simpla înșiruire de presupuneri. Cu alte cuvinte, legea este astfel construită încât o contestație trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate și netemeinicie a actelor atacate - motivele pe care se bazează calea de atac, iar nu să fie o formă fără fond. Contestația este și rămâne o cale de atac independentă de studierea dosarului cauzei de către părți, în plus, Consiliul este ținut de obligația de imparțialitate și echidistanță față de părțile aflate în proces, el nu se poate transforma în furnizorul de probe pentru una dintre părțile litigante, care altfel nu și-ar putea susține contestația. În altă ordine de idei, scopul pentru care Consiliul beneficiază de documentele dosarului achiziției publice de la autoritatea contractantă este pentru a putea analiza obiecțiile cuprinse în contestație, iar nu de a pune la dispoziția contestatoarei copiile ofertelor concurente, pentru a-și motiva contestația. Prin urmare, instanțele judecătorești au raționat că motivarea contestației după expirarea termenului legal de contestare, prin intermediul notelor/ concluziilor scrise, este inadmisibilă. Interdicția de completare subzistă și în situația în care contestatorul a invocat în termen motive generice de nelegalitate a actului atacat. Legiuitorul național, prin transpunerea Directei Europene, la nivelul art. 10 lit. f) din Legea 101/2016, interzice promovarea în fața organului administrativ-jurisdicțional a unui demers lipsit de motivare, incluzând - ca și condiție esențială a actului de inițiere a demersului de contestare - f) motivarea în fapt și în drept a contestației. În acest sens, intervenientul invocă și redă prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Critica privind neasigurarea unui tratament egal și nediscriminatoriu ambilor ofertanți, raportat la faptul că autoritatea contractantă nu a solicitat clarificări decât unui singur ofertant, se impune a fi respinsă, nefiind nicio dispoziție legală potrivit căreia numărul de clarificări transmise ofertanților să fie același. Faptul că, potrivit limitelor sale de apreciere, autoritatea contractantă a permis corectarea unei erori minore ofertantului cu ofertă admisibilă nu a deschis ofertei concurente, cum complet eronat consideră contestatara, calea transformării unei oferte neconforme într-una conformă, care presupunea depunerea unei noi oferte pe calea solicitărilor de clarificări, cum speculează aceasta. În acest sens, intervenientul redă considerente din jurisprudența CJUE. Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație. În plus, această cerere nu Pagina 37 din 76

poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă. Conduita autorității contractante de a determina cu exactitate situația reală în ceea ce privește îndeplinirea/ neîndeplinirea cerințelor de calificare de către expertul propus este conduita corectă, în litera și spiritul principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică, o astfel de abordare nefiind un „ajutor" nepermis În favoarea unuia sau altuia dintre ofertanți, ci modalitatea rațională normală și legală de a determina situația reală privind admisibilitatea/ inadmisibilitatea

ofertelor depuse în cadrul procedurii. În acest sens, intervenientul redă prevederile art. 209 din Legea nr. 98/2016 și precizează că, din aceste dispoziții rezultă clar faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a transmite solicitări de clarificări, de a solicita și prezentarea unor noi documente, atâta timp cât scopul este edificarea asupra situației reale privind îndeplinirea/ neîndeplinirea cerințelor de conformitate, nefiind într- o situație similară o ofertă cu multiple motive de neconformitate, care nu prezintă particularitatea de a fi clarificate. În speță, nu există nicio dovadă de încălcare a principiilor tratamentului egal și transparenței, iar clarificările/ completările solicitate ofertantului câștigător nu au determinat apariția unui avantaj evident în favoarea acestuia, ci apărarea interesului autorității contractante care a fost astfel în măsură să ia o decizie conformă cu situația reală. Situațiile celor două oferte nu sunt comparabile, pentru a putea fi apreciată incidența tratamentului egal, clarificarea datelor ofertei societății au fost completate punctual, necesitând în mod vădit o simplă clarificare, în timp ce oferta contestatoarei a fost respinsă pentru o serie de motive de neconformitate - unele incompatibile cu calitatea de expert/ specialist în domeniul achizițiilor. Încălcarea principiului tratamentului egal sau cel al nediscriminării se produce numai atunci când în condiții similare se aplică măsuri diferite, ceea ce, evident, nu este cazul. În acest sens, intervenientul face trimitere la jurisprudența CJUE și subliniază că, raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de elaborare a solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor și de stabilire a ofertelor inacceptabile și/sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. i) si j) din HG nr. 395/2016, verificarea s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, critica privind nelegalitatea evaluării ofertei admisibile și câștigătoare este nefondată. „3. Ofertantul a declarat pe subcontractant relaţie nepermisa de statutul de Avocat. Având in vedere prevederile statutului de avocat, apreciem ca acesta nu se poate asocia sau nu poate fi subcontractant al unui SRL si/sau SA Având în vedere împrejurarea că exercitarea profesiei de avocat se realizează exclusiv în temeiul Legii nr. 51/1995, iar activităţile profesionale de asistenţă, consultanţă si reprezentarea juridică se prestează numai în baza contractului de asistentă juridică, conduce clar la concluzia că Avocatii (forma de exercitare a profesiei - Societate de Avocaţi/ Cabinet de Avocat / Cabinet Asociate / Avocat salarizat în interiorul profesiei/ Societate Profesională cu Răspundere Limitată), pot Pagina 39 din 76

avea contracte de consultanta sau de reprezentare doar direct cu clientul final si niciodată prin interpuşi. In acesta situaţie, apreciem ca, se generează întrebarea / solicitarea de clarificare firească „in ce temei legal a putut fi dl avocat nominalizat subcontractant raportat la dispoziţiile Legii 51/1955" avem în vedere că legislaţia privind desfăşurarea activităţii de avocat este reglementată de o lege specială şi depăşirea limitelor acesteia ar genera prestarea serviciilor avocaţiale în condiţii ilicite”. Premergător, este de precizat faptul că acuza aduce o gravă atingere libertății și independenței profesiei de avocat și are drept temei o

deplină necunoaștere a drepturilor care decurg din profesia de avocat, intrând în disonanță cu modul de exercitare a acestei profesii, care este una liberală. O minimă cunoaștere a normelor de tehnică legislativă ar conduce la concluzia că, pentru o astfel de interdicție devine necesară o normă expresă la nivel legislativ, o limitare a drepturilor profesiei nefiind posibilă pe bază de simple prezumții, cum apreciază contestatara, aceasta nefiind capabilă să prezinte o astfel de normă, încălcând astfel exigențele de promovare a demersului pe care îl inițiază prin propria manifestare de voință. Potrivit Statutului Profesiei de Avocat, „În cazul în care avocatul si clientul convin, o tertă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar si tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii”, o astfel de modalitate de exercitare a profesiei fiind, în cazul de față, una perfect legală, normală, nefiind instituită nici măcar cu caracter de excepție și nereprezentând o exercitare ilicită a profesiei prin interpuși, cum aberant și nejustificat susține contestatara. Nimeni și nimic nu poate împiedica avocatul ca în baza contractului de subcontractare sa încheie contract de asistență juridică, sau invers. Se impune a fi apreciat dacă, raportat la cele afirmate de contestatară, caracterul presupus ilicit clamat nu se replică și în privința ofertei depuse de contestatară, situație în care acesteia îi lipsește proprietatea termenilor pe care îi promovează la nivelul prezentului demers. Chiar și fără o profundă cunoaștere a modalităților specifice profesiei de avocat, a se clama acesteia mai puține drepturi decât celorlalți experți solicitați la procedura reprezintă o susținere bizară, fără sens. „5. Propunerea tehnica a ofertantului trebuia exclusa de la procedura in temeiul art. 137 alin (1) din HG 395/2016 întrucât este neconforma cu încadrarea in dispoziţiile art. 137 alin (3) litera a) din HG 395/2016. Propunerea tehnica depusa de ofertantului este un document ce conţine nenumărate informaţii nesolicitate prin caietul de sarcini, situaţie care ne arata ca propunerea tehnica depusa este adresata unei alte proceduri si nu este adaptata procedurii prezente ci este o propunere tehnică generală care nu satisface cerinţele minime din caietul de sarcini. După ce vom avea acces la propunerea tehnica a ofertantului declarat câştigător, mai puţin parti din propunerea tehnica care au fost declarate si PROBATE ca fiind confidenţiale, vom putea indica Onoratului Consiliu si motivele concrete care au stat la baza criticilor noastre”. În opinia intervenientului, demersul contestatoarei depășește cu mult limitele unei acțiuni neprobate/ nemotivate, îmbrăcând forma abuzului de drept. Pagina 41 din 76

La începutul acestui demers, contestatara a criticat faptul că nu i-a fost acordat acces la oferta concurentă, drept pentru care se ridică semne de întrebare cu privire la care sunt temeiurile în baza cărora contestatara afirmă că propunerea tehnică depusă este adresată unei alte proceduri și nu este adaptată procedurii prezente, ci este o propunere tehnică generală, care nu satisface cerințele minime din caietul de sarcini. Modul de contestare, prin care petenta formulează o serie de motive aparent vexatorii, lipsite de orice fel de motivare și logică în prezentul

demers, este pentru a-și crea premisele eludării dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Consiliul nu poate admite acest gen de promovare a litigiului, în care motivarea este de natură să preconstituie temeiul eludării dispozițiilor legale, drept pentru care se impune interzicerea oricărui fel de demers de motivare ulterioară a contestației, ca fiind inadmisibilă în condițiile actualei legislații. În opinia intervenientului, este devoalat, astfel, scopul pentru care contestatara promovează prezentul litigiu, care tinde să obțină o motivare ulterioară a demersului său. Alegația contestatarei, anume: „După ce vom avea acces la propunerea tehnica a ofertantului declarat câştigător, mai puţin parti din propunerea tehnica care au fost declarate si PROBATE ca fiind confidenţiale, vom putea indica Onoratului Consiliu si motivele concrete care au stat la baza criticilor noastre”, este elocventă în sprijinul concluziilor de mai sus. Cu alte cuvinte, motivarea contestației, reprezentând un element esențial al acesteia, trebuie prezentată în cuprinsul ei, în interiorul termenului legal de contestare sau, cel mai târziu, în termenul dat de Consiliu în baza art. 11 alin. (1) din Lege, și nicidecum nu se poate realiza abia după ce contestatoarea consultă dosarul cauzei la Consiliu, pe cale de concluzii scrise, sau cereri modificatoare, practica Consiliului fiind edificatoare în acest sens. Contestația este și rămâne o cale de atac independentă de studierea dosarului cauzei de către părți, cum s-a spus mai înainte, care nu poate servi ca mijloc de blocare cu rea-credință a achiziției autorității contractante sau ca prilej de dezbateri teoretice pe marginea legalității actelor organizatoarei achiziției, care apoi să fie completată cu noi motive, urmare a studierii dosarului, contestatarei neputându-i-se acorda mai multe drepturi decât cele care rezultă din ansamblu normelor legale incidente. Motivarea reprezintă o condiție esențială de promovare a demersului, care se impune a fi realizată în interiorul termenului legal de contestare, altminteri nimic nu ar împiedica operatorii economici să depună contestația, iar motivarea contestației să o realizeze oricând doresc, în timpul litigiului. Ulterior, este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale, ori a precizărilor la contestație, a cererilor de repunere în termen, ulterior termenului legal de formulare a acesteia. Din această perspectivă, actul de investire a Consiliului în cauza pendinte este contestația din data de 31.10.2024. Operatorul economic a formulat prin propria manifestare de voință contestația împotriva comunicării rezultatului procedurii de atribuire și a Pagina 43 din 76

actelor ce au stat la baza acesteia, astfel cum este aceasta motivată la data transmiterii sale către Consiliu și autoritatea contractantă. O investire ulterioară nu numai că nu este permisă de legislația incidentă, dar este imperativ interzisă. Este evident faptul că operatorul economic și-a exercitat dreptul de a depune contestație fără măcar a avea prefigurate motivele concrete pentru care pretinde că oferta concurentă nu ar fi admisibilă, procedând în acest fel, comportamentul procesual al contestatoarei se vădește a fi unul abuziv, contravenind mecanismului juridic al contestației, care presupune inițierea lui pentru motive de

nelegalitate și netemeinicie care îi sunt cunoscute persoanei vătămate la momentul formulării contestației, iar nu pentru motive necunoscute. Acuzele de nelegalitate în procedura contencioasă se impun a fi relevate pe calea unui demers extrem de serios, prin dezvoltarea unor motive mai presus de orice dubiu, în caz contrar, acestea capătă natura unor jigniri cu caracter complet gratuit. II. C Nelegalitatea respingerii ofertei Asocierii contestatoare: Din motivele învederate prin contestație, se desprinde concluzia că oferta contestatoarei a fost respinsă pentru o serie de motive de neconformitate care reprezintă cerințe exprese de prezentare a propunerii tehnice prin fișa de date a achiziției, parte integrantă din caietul de sarcini și implicit din propunerea tehnică, motive care au fost aduse la cunoștință, astfel nu există nicio îndoială că a fost îndeplinită obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a-i garanta dreptul la o cale de atac eficientă, dovada certă a acestui fapt fiind chiar contestația înaintată. Sigur, împrejurarea respingerii ofertei depuse de contestatoare pentru o serie de lipsuri din oferta depusă n-o ajută pe aceasta să promoveze un demers clar formulat, prin care să raporteze cerințele clare ale documentației de atribuire la conținutul ofertei sale, drept pentru care promovează un demers care disimulează cerințele și oferta depusă, aducând, totodată, tot felul de acuze. Motivele de neconformitate pentru care a fost respinsă oferta contestatarei: I. La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus cu caracter obligatoriu următoarea cerință: 1. Descrierea raționamentului: • Prezentarea coerentă, clară, concretă, completă și realistă a ofertei, prin aceasta demonstrându-se gradul de înțelegere a serviciilor ce trebuie prestate la nivelul acordului-cadru; • Opinii asupra aspectelor cheie în relația cu obiectivele care trebuie atinse și rezultatele așteptate în urma implementării contractelor subsecvente. Evaluând modul de răspuns al contestatarei la cerința autorității contractante, aceasta din urmă a constatat următoarele: „Propunerea tehnică înaintată nu corespunde solicitării autorităţii contractante privind modul de îndeplinire a cerinţei Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia în relaţia cu obiectivele si rezultatele aşteptate în urma implementării contractelelor subsecvente. Pagina 45 din 76

Este prezentată la pag. 14 o descriere incompletă şi insuficienta a ofertantului, fără a fi respectate limitele impuse de solicitarea autorităţii contractante. Nu sunt prezentate aspecte privind relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelor subsecvente. Obiectivele care trebuiesc atinse în urma implementării contractelor subsecvente se regăsesc la cap. 3.4 din caietul de sarcini, iar rezultatele aşteptate în urmă implementării contractelor subsecvente, se regasesc la cap. 3,5 din caietul de sarcini.

Cadrul legal care guvernează relaţiile dintre Autoritatea contractantă şi Asociere prezentat nu este actualizat şi prezintă dispoziţii normative abrogate de o perioada de timp susbtantială in raport de momentul elaborării ofertei. Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr. 3/2017 este abrogată prin Instrucţiunea nr. 1/2021". Din motivul de respingere se distinge faptul că propunerea tehnică înaintată nu corespunde solicitării autorității contractante privind modul de îndeplinire a cerinței: Opinii asupra aspectelor cheie în relația cu obiectivele care trebuie atinse și rezultatele așteptate în urma implementării contractelor subsecvente. Obiectivele care trebuie atinse în urma implementării contactelor subsecvente se regăsesc la cap. 3.4 din caietul de sarcini, iar rezultatele așteptate în urmă implementării contractelor subsecvente se regăsesc la cap. 3.5 din caietul de sarcini. Faptul că autoritatea contractantă a decis, în limitele puterii de apreciere, să rețină și faptul că, potrivit ofertei depuse, cadrul legal care guvernează relațiile dintre ea și Asociere nu este actualizat și prezintă dispoziții normative abrogate, trebuie raportat la obiectul acordului-cadru și la importanța cunoașterii în detaliu a legislației incidente. Instrucțiunea Președintelui ANAP nr. 3/2017 este abrogată de mai bine de 3 ani de zile, prin Instrucțiunea nr. 1/2021, actele reținute a fi greșit arătate nefiind acte cu conținut neînsemnat, întrucât reglementează modificarea contractului de achiziție publică/ contractului de achiziție sectorială/ acordului-cadru, activitate contractuală de o deosebită importanță și complexitate. Cum îndeplinește efectiv contestatara această cerință, reținută ca motiv de neconformitate prin raportare la conținutul propunerii tehnice, se întreabă retoric intervenientul. Din descrierea contestatarului: „Aşa cum corect s-a remarcat de către Comisia de evaluare la pag 14 sunt prezentate aspectele importante despre „Prezentarea coerentă, dară, concretă, completă şi realistă a ofertei, prin aceasta demonstrându- se gradul de înţelegere a serviciilor ce trebuie prestate la nivelul Acordului-cadru'," Sl „Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia cu obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelelor subsecvente" aşa cum a fost solicitat. La pag 3 din documentul „Propunere_tehnic_l_signed.pdf' sunt prezentate obiectivele contractului în conformitate cu cerinţele din Caietul de sarcini publicat în SEAP de Autoritatea contractantă”. Revine Consiliului sarcina de a decide dacă conținutul ofertei înaintate reprezintă modul de răspuns la cerința autorității contractante, „Opinii asupra aspectelor cheie în relaţia cu obiectivele care trebuie atinse Pagina 47 din 76

şi rezultatele aşteptate în urma implementării contractelelor subsecvente”, prin prisma informațiilor de la pag. 3, unde sunt: prezentate obiectivele contractului în conformitate cu cerinţele din Caietul de sarcini. Apărările cu caracter insinuant și jignitor urmează a fi înlăturate de către Consiliu întrucât nu servesc soluționării cauzei. II. La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus cu caracter obligatoriu următoarea cerință:

„Prezentarea planului de management al riscurilor care să conţină cel puţin: • Identificarea riscurilor; • Cuantificarea riscurilor; • Elaborarea măsurilor de atenuare; • Aplicarea măsurilor de atenuare”. Raportând această cerință la propunerea tehnică depusă de contestatară, comisia de evaluare reține că, la pag. 15 -16, „Ofertantul prezintă un plan de management al riscurilor deficitar din punct de vedere al cerinţelor minime, imperativ solicitate: Prezentarea planului de management a! riscurilor care să conţină cel puţin: • Identificarea riscurilor; Cuantificarea riscurilor; » Elaborarea măsurilor de atenuare: • Aplicarea măsurilor de atenuare”. Autoritatea contractantă a solicitat un plan de management care să conțină cel puțin: „• Identificarea riscurilor; • Cuantificarea riscurilor; • Elaborarea măsurilor de atenuare; • Aplicarea măsurilor de atenuare”. Prin urmare, ceea ce reține autoritatea contractantă este faptul că petenta a nesocotit exigențele cerinței, prezentând un plan care nu respectă structura minim solicitată. Contestatara susține următoarele: „Lecturand propunerea tehnica depusa de noi va releva faptul că Comisia de evaluare, în mod limitativ, a reţinut faptul că la doar la pag 15-16 din documentul ,,Propunere_tehnic_l_signed.pdf' se regăseşte : II. Planul de management al riscurilor în cadrul contractului deoarece acesta, împreună cu riscurile tratate conform cerinţelor, se regăseşte de la pag 15 pana la pag 22. Asa se poate explica si neidentificarea informaţiilor publicate de noi, comisia de evaluare limitând analiza la doar 2 pagini din 7 pagini. In mod evident la pag 15-16 nu se regăsesc toate informaţiile solicitate prin caietul de sarcini, dar acestea se regăsesc la pag 17-22 pe care comisia de evaluare a omis sa le analizeze”. Potrivit celor afirmate de contestatară, la paginile 16-22 din oferta sa se regăsește modul de îndeplinire a cerinței: „3. Identificarea ipotezelor şi riscurilor specifice în materia privind achiziţiile publice, respectiv procesul de verificare a procedurilor de achiziţii (altele decât cele prezentate în caietul de sarcini) prezentând explicaţii referitoare la riscurile şi ipotezele care pot influenţa implementarea şi prezentarea modului de eliminare/atenuare a riscurilor, respectiv prezentarea modului de gestionare a situaţiilor problematice ce pot apărea pe parcursul derulării Acordului-cadru”. Pagina 49 din 76

Astfel, nu este posibil ca la pag. 17-22 să se regăsească și modul de îndeplinire a cerinței nr. 2 și a cerinței nr. 3, acestea reprezentând două cerințe distincte, revenind, așadar, Consiliului sarcina de a decide dacă ambele cerințe sunt îndeplinite și dacă alegațiile contestatarei sunt susținute de conținutul propunerii sale tehnice. Așadar, revine Consiliului sarcina de a verifica dacă, astfel cum se afirmă la pag. 17-22, se regăsește un plan de management care îndeplinește exigențele solicitate, plan de management care să conțină cel puțin:

• Identificarea riscurilor; • Cuantificarea riscurilor; • Elaborarea măsurilor de atenuare; • Aplicarea măsurilor de atenuare; și, suplimentar, modul de îndeplinire aferent cerinței nr. 3. III. La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus următoarea cerință: „3. Identificarea ipotezelor şi riscurilor specifice în materia privind achiziţiile publice, respectiv procesul de verificare a procedurilor de achiziţii (altele decât cele prezentate în caietul de sarcini) prezentând explicaţii referitoare la riscurile şi ipotezele care pot influenţa implementarea şi prezentarea modului de eliminare/atenuare a riscurilor, respectiv prezentarea modului de gestionare a situaţiilor problematice ce pot apărea pe parcursul derulării Acordului-cadru”. Și de această dată, contestatara pare a fi încurcată de propriile susțineri, atunci când afirmă că la pag. 17-22 se regăsește planul de management, anterior solicitat, dar, totodată, se regăsește și modul de îndeplinire a cerinței nr. 3, ceea ce arată a fi complet contradictoriu, oferta nefiind indicată a avea mai multe volume. Potrivit propriilor susțineri: „Riscurile identificate de către Ofertant. Ipoteză de lucru i. Depunerea unor contestaţii în cursul derulării procedurilor de achiziţie privind contractele de servicii si lucrări cu impact asupra finalizării proiectului în orizontul de timp planificat ii. Valoarea ofertelor depăşeşte valoarea estimata a investiţiilor; Acest risc este în seama autorităţii contractante deoarece la stabilirea valorii estimate a serviciilor şi/sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei; iii. Diferenţe între priorităţile stabilite la nivel naţional şi cele stabilite la nivel European; iv. Imixtiunea politică; v. întârzieri ale Consultantului de a depune livrabilele asumate prin contract; vi. Calitatea slabă a livrabilelor realizate de Asociere. Pg 16-22". Fiind o procedură specifică consultanței în domeniul achizițiilor, autoritatea contractantă a reținut, în raport de cerința solicitată, următoarele: „Propunerea tehnică înaintată nu corespunde solicitării şi nu cuprinde: Identificarea ipotezlor si riscurilor specifice în materia privind achiziţiile publice, respectiv procesul de verificare a procedurilor de achiziţii (altele decât cele prezentate în caietul de sarcini) Cerinţa autorităţii contractante a fost clară in privinţă solicitării: Identificarea ipotezelor şi riscurilor specifice în materia privind achiziţiile publice. Materia achiziţiilor publice este reglementată în special ia nivel de Pagina 51 din 76

legislaţie primară de Legea nr. 98/2016 şi la nivel de Legislaţie secundară de HG nr. 395/2016”. Astfel, revine Consiliului sarcina de a stabili dacă riscurile de la pag. 16 - 22 sunt și riscuri în materia achizițiilor publice, apreciind asupra operatorilor cărora se adresează procedura, fiind astfel îndeplinite cerințele autorității contractante, totodată, dacă prin această parte a ofertei tehnice este îndeplinită și cerința nr. 2. IV.1 La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus următoarea cerință:

„Strategie - Metodologie de prestare a serviciilor: • Descrierea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a abordării de implementare a fiecărei activităţi/serviciu în vederea atingerii obiectivelor. • Descrierea detaliată a activităţilor propuse de ofertant pentru prestarea fiecarui tip de serviciu, a punctelor de control şi validare, precum şi a rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate/serviciu prestat”. Față de această cerință, autoritatea contractantă a reținut următoarele: „Propunerea tehnică nu corespunde solicitării şi nu cuprinde: Descrierea coerentă, clară, concretă, completă şi realistă a abordării de implementare a fiecărei activităţi/serviciu în vederea atingerii obiectivelor; Descrierea detaliată a activităţilor propuse de ofertant pentru prestarea fiecărui tip de serviciu, a punctelor de control şi validare, precum şi a rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate serviciu presta. Prin caietul de sarcini au fost detaliate la cap. 3.4 Serviciile solicitate: activităţi/servicii care constituie necesitatea autorităţii contractante de care ofertantul trebuia să ţină seama în elaborarea propunerii tehnice si in raport de care trebuia să stabilească punctele de control si validare, precum si a rezultatele efectelor estimate. Modul de prezentare a propunerii tehnice constând în împărţirea activităţilor/serviciilor descrise prin caietul de sarcini în Pachete de activităţi nu acoperă cerinţă autorităţii, nefiind prezentate punctele de control si validare, precum si rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate/serviciu prestat”. Autoritatea contractantă a trasat următoarele limite privind cerința în discuție: Descrierea coerentă, clară, concretă, completă și realistă a abordării de implementare a fiecărei activități/ serviciu în vederea atingerii obiectivelor; Descrierea detaliată a activităților propuse de ofertant pentru prestarea fiecărui tip de serviciu, detaliat la cap. 3.4, a punctelor de control și validare, precum și a rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate/ serviciu prestat. Contestatara afirmă faptul că, raportat la propunerea sa tehnică, modul de îndeplinire a cerinței se regăsește de la pag. 24 la pag. 39, sens în care intervenientul redă susținerile acesteia și învederează următoarele: Revine Consiliului sarcina de a aprecia dacă conținutul propunerii tehnice înaintate de contestatară corespunde căinței sale exprese, din Pagina 53 din 76

motivele contestatoarei nerezultând descrierea detaliată a activităților propuse de ofertant pentru prestarea fiecărui tip de serviciu, a punctelor de control și validare, precum și a rezultatelor efectelor estimate pentru fiecare tip de activitate serviciu prestat. Prin caietul de sarcini au fost detaliate, la cap. 3.4 Serviciile solicitate, următoarele: activități/ servicii care constituie necesitatea autorității contractante, de care ofertantul trebuia să țină seama în elaborarea propunerii tehnice și în raport de care trebuia să stabilească punctele de control și validare, precum și a rezultatele efectelor estimate.

Ofertanții aveau obligația să depună/ detalieze în ofertele lor toată gama de servicii solicitate prin caietul de sarcini, nefiind admise oferte parțiale sau alternative. Ofertanții aveau obligația de a elabora propunerea tehnică astfel încât aceasta să respecte în totalitate cerințele solicitate prin documentele achiziției. IV.2 La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus următoarea cerință: „• În cadrul descrierii se va prezenta planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (licitaţie deschisă), cuprinzând toate etapele/subetapele de la iniţierea achiziţiei până la etapa post atribuire”. Raportat la această cerință, autoritatea contractantă a reținut următoarele: „Autoritatea contractantă a impus la nivelul cerinţelor în cadrul cerinţelor minime planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (licitaţie deschisă), cuprinzând toate etapele subetapele de la iniţierea achiziţiei pană la etapa post atribuire. Contrar acestei cerinţe, ofertantul nu a prezentat un plan, ci o reprezentare schematică de realizare a unei proceduri de Licitaţie deschisă şi din această prezentare schematică lipsesc etape/subetape esenţiale de derulare a procedurii: i. Etapa de planificare/pregătire a achiziţiei; ii Etapa de contestaţii cu privire la deciziile adoptate pe parcursul procesului de verificare şi evaluare, inclusiv cu privire la rezultatul procedurii, iii. Etapa de arhivare şi constituirea dosarului achiziţiei publice; iv. Etapa post atribuire a contractului/acordului-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru întocmirea şi transmitere a documentului constatator prevăzut la art. 166 din HG nr. 395/2016”. Consiliul nu poate reține apărarea contestatarei potrivit căreia la nivelul caietului de sarcini nu se regăsesc informații care i-au fost expres solicitate a fi prezentate la nivelul propunerii sale tehnice. Contestatara nu a respectat impunerea autorității contractante, reprezentarea schematică a detalierii de mai sus a procesului de realizare a unei proceduri de licitație deschisă neputând reprezenta planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Revine Consiliului obligația de a aprecia dacă reprezentarea schematică a procesului de realizare a unei proceduri de licitație deschisă (pag. 38 - 39, potrivit specificității procedurii) îndeplinește exigența unui plan, luând în considerare întreg ansamblul cerințelor, potrivit cărora, acolo unde a dorit o reprezentare schematică ca modalitate de îndeplinire Pagina 55 din 76

a cerinței, a solicitat expres acest lucru, precum și faptul că detalierea cuprinde toate etapele/ subetapele specifice procedurii. Referitor la susținerea autorității contractante, potrivit căreia, din reprezentarea schematică „lipsesc etape subetape esenţiale de derulare a procedurii: i. Etapa de planificare pregătire a achiziţiei; ii. Etapa de contestaţii cu privire la deciziile adoptate pe parcursul procesului de verificare si evaluare, inclusiv cu privire la rezultatul procedurii,

iii. Etapa de arhivare si constituirea dosarului achiziţiei publice; iv. Etapa post atribuire a contractului/acordului-cadru, respectiv executarea si monitorizarea implementării contractului acordul ui-cadru întocmirea si transmitere a documentului constatator prevăzut la art. 166 din HG nr 395/2016", Consiliul nu poate reține în soluționare susținerile contestatarei, potrivit cărora: „cuprinzând toate etapele/subetapele de la iniţierea achiziţiei până la etapa post atribuire;" deci „până la" si nu „inclusiv" iar acest aspect este susţinut de activităţile solicitate la cap. 3.4 .Serviciile solicitate: activităţile ce vor fi realizate deoarece acolo nu sunt solicitate servicii în etapa post atribuire mai puţin consultanţa cu privire la modificarea contractelor/acordurilor-cadru în perioada de derulare care de asemenea a fost prezentată la pag 4 din Propunerea tehnică”, pentru că, pe de-o parte, raportat la specificitatea procedurii, contestatarei ar fi trebuit să-i fie cunoscute etapele și subetapele unei proceduri extrem de uzuale, iar, pe de altă parte, articolul 8 din HG nr. 395/2016 stipulează următoarele: „Atribuirea unui contract sectorial/acord-cadru este rezultatul unui proces de achiziţie publică ce se derulează în trei etape distincte: a) etapa de planificare/pregătire; b) etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului de achiziţie sectorial/acordului-cadru; c) etapa postatribuire contract de achiziţie sectorial/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului de achiziţie sectorial/acordului-cadru”. Așadar ceea ce se impunea a fi prezentat erau toate etapele/ subetapele de la planificarea/ pregătirea până la executarea și monitorizarea implementării acordului-cadru. Ad absurdum, chiar acceptând logica contestatarei, lipsesc: i. Etapa de planificare pregătire a achiziției; ii. Etapa de contestații cu privire la deciziile adoptate pe parcursul procesului de verificare și evaluare, inclusiv cu privire la rezultatul procedurii. Revine Consiliului obligația de a evalua dacă propunerea tehnică depusă de contestatară îndeplinește exigența, anume aceea că: „se va prezenta planul de derulare a unei proceduri de atribuire peste pragul prevăzut de art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (licitaţie deschisă), cuprinzând toate etapele/subetapele de la iniţierea achiziţiei până la etapa post atribuire”. IV.3 La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus următoarea cerință: „Descrierea controlului ex-ante aferent procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică şi a modificărilor contractului/acordului-cadru, cu indicarea termenelor, a etapelor si a Pagina 57 din 76

aspectelor/documentelor ce fac obiectul verificărilor în cazul unei proceduri de atribuire aflată sub incidenţa verificării ex-ante, inclusiv impactul pe care-l poate avea verificarea ex-ante în derularea unui contract/acord-cadru”. Față de această cerință, autoritatea contractantă a reținut următoarele: „Descrierea controlului ex-ante aferent procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru nu cuprinde Procedura şi termenele de emitere a avizului conform., potrivit Hotărârii. 419 din 8 iunie 2018”.

Raportat la acest motiv, contestatara afirmă că: „Această Hotărâre este menţionată în Propunerea tehnică, cu privire la termene, la pag 44 unde se menţionează procedura şi termenele de emitere a avizului conform vor fi reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgent respective prin HOTARARE nr. 419 din 8 iunie 2018". Astfel, revine Consiliului obligația de a decide dacă informația indicată de contestatară poate fi asociată modului de îndeplinire a cerinței solicitată de autoritatea contractantă. Consiliul nu poate reține în soluționare susținerile contestatarei, potrivit cărora: „Mai mult din analiza textului se relevă faptul că membrii Comisiei de evaluare s-au raportat la un act care nu are relevanţă pentru această procedură deoarece Hotărârea nr. 419 din 8 iunie 2018 este Hotărârea care stabileşte Normele de aplicare a HG 98/2017”. Rămâne de stabilit de către Consiliu dacă oferta cuprinde procedura și termenele de emitere a avizului conform, potrivit Hotărârii nr. 419 din 8 iunie 2018, din descriere nefiind aduse argumente clare privind conținutul ofertei în acest sens, sau dacă oferta cuprinde o simplă trimitere la prevederile actului normativ considerat nerelevant. IV.4 La nivelul fișei de date, autoritatea contractantă a impus următoarea cerință: „Planul de derulare a procedurilor va fi însoţit de schema contestaţiilor cu evidenţierea tuturor etapelor şi subetapelor reglementate de Legea nr. 101/2016, detaliind liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată”. Față de aceasta, autoritatea contractantă a reținut că: „Planul de derulare a procedurilor cu evidenţierea tuturor etapelor şi subetapelor reglementate de Legea nr 101 2016, prezentat nu detaliază liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi sau instanţa de judecată". Raportat la acest motiv, contestatarul afirmă că „ar fi descoperit la pag 45 capitolul „Schema contestaţiilor cu evidenţierea tuturor etapelor şi subetapelor reglementate de Legea nr. 101/2016, detaliind liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei in urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi sau instanţă de judecată" adică exact ceea ce membrii comisiei de evaluare susțin că nu am prezentat”. Astfel, revine Consiliului obligația de a decide dacă prin conținutul propunerii tehnice sunt detaliate liniile directoare de urmat în caz de reevaluare a ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliu și/ sau de instanța de judecată. Pagina 59 din 76

II. D „Eliminarea din procedura a ofertei depusa de subscrisa a fost făcută de comisia de evaluare fara sa solicite clarificări incalcand principiile tratamentului egal si al nediscriminării, cerind clarificări doar ofertantului declarat câştigător, contrar jurisprudentei constante a CNSC, Curţi de Apel si CJUE” Oferta depusă de contestatară a fost respinsă de autoritatea contractantă pentru o serie de motive de neconformitate, care nu puteau face obiectul unor solicitări de clarificări pentru că nu pot fi considerate aspecte minore, susceptibil a fi îndreptate pe calea unei simple clarificări.

În condițiile în care, Consiliul va reține în soluționare faptul că ofertanta nu s-a conformat cerințelor expres prevăzute prin documentele achiziției și nu a prezentat modul de îndeplinire a acestora, fie găsind întemeiat și un singur motiv de neconformitate, va reține, pe cale de consecință, și faptul că autorității contractante îi revenea obligația de a proceda la respingerea ofertei, potrivit art. 137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare având obligația de a respinge ofertele inacceptabile și neconforme, iar nu de a solicita clarificări. În susținerea argumentelor sale, intervenientul invocă și redă considerente din jurisprudența Consiliului și detaliază prin a face trimiteri cu privire la cele ce s-au reținut în practica instanțelor de judecată. Cerințele din fișa de date cu privire la modul de elaborare a propunerii tehnice sunt obligatorii, și nu formale, înscrisul elaborat de autoritatea contractantă nefiind contestat de către niciun operator economic interesat. Mai mult, ofertantul nu a formulat obiecții cu privire la modul în care autoritatea contractantă a solicitat elaborarea și depunerea ofertei, prin urmare și-a însușit cerințele autorității contractante. În concluzie, intervenientul reiterează solicitările făcute în petitul acțiunii sale. Prin punctul de vedere nr. …, înregistrat la Consiliu sub nr. …, în temeiul dispozițiilor art. 18 și art. 21 din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă a solicitat respingerea contestației ce face obiectul prezentei cauze, sens în care a prezentat succint datele de identificare a achiziției publice, a redat solicitările formulate în petitul cererii introductive și, pe fondul cauzei, a afirmat următoarele: Referitor la argumentele invocate de contestatoare la punctul 1 - „Admiterea prezentei contestaţii": Autoritatea contractantă, în urma solicitării de studiere a dosarului cu nr. …, a permis accesul Asocierii, în data de 22.10.2024, conform celor reținute în Procesul-verbal nr. …. Autoritatea contractantă a pus la dispoziția contestatoarei documentele enumerate în procesul-verbal indicat mai sus și care nu conțineau informații declarate confidențiale. În ceea ce privește solicitarea de punere la dispoziție a strategiei de contractare şi a referatului de necesitate (document echivalent cu nota de fundamentare privind necesitatea serviciilor/ procedurii, așa cum a intitulat-o contestatoarea), instituția precizează faptul că acestea nu au încă un caracter public, întrucât prin însăși contestația depusă, procedura nu a fost finalizată, iar potrivit art. 217 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, dosarul achiziției nu are caracter de document public. În ceea ce privește afirmația tendențioasă potrivit căreia contestatoarei nu i-au fost puse la dispoziție procesele-verbale de evaluare, de analiză și de acordare a factorilor de evaluare ale ofertantului ...SRL, trebuie observat faptul că considerentul pentru care Pagina 61 din 76

autoritatea contractantă nu a pus la dispoziția contestatoarei aceste înscrisuri este datorat faptului că acestea conțin date și informații din propunerea tehnică care au fost declarate confidențiale de către ofertantul ...SRL. Aceeași situație se identifică și în cazul solicitării de clarificări și a răspunsului transmis. ...SRL, prin declarația de confidențialitate, a precizat și detaliat caracterul de confidențialitate a ofertei. Referitor la argumentele invocate de contestatoare la punctul II lit. A:

Autoritatea contractantă, în completarea adresei cu nr. …, care reprezenta comunicarea rezultatului procedurii, la momentul vizionării dosarului achiziției, a pus la dispoziția contestatoarei anexa nr. 2 la Procesul-verbal nr. 3, înregistrat cu nr. …, (echivalentul anexei nr. 3 din contestație), care reprezintă motivele concrete și detaliate care au stat la baza deciziei comisiei de evaluare. Pentru punctul 2 lit. B pct. 1. din contestație, autoritatea contractantă redă cerințele caietului de sarcini cu referire la rolul experților principali și învederează următoarele: În speță - pct. e „O persoană poate ocupa mai multe poziţii/roluri din cele de mai jos, cu excepţia celor doi experţi tehnici care trebuie să fie persoane diferite", autoritatea contractantă nu a limitat, prin cerință, ca unul dintre cei doi experți tehnici principali să aibă mai multe calități/ specializări sau să fie nominalizați și pe alte poziții. Singura cerință este aceea ca cei doi experți tehnici principali să fie persoane diferite. În consecință, afirmația contestatoarei, potrivit căreia oferta ...SRL este neconformă, este una tendențioasă, nefondată și nu transpune realitatea. Pentru punctul 2, lit. B, pct. 2. din contestație, autoritatea contractantă invocă și redă prevederile art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și susține că a analizat în profunzime cele două oferte depuse, iar în raport cu afirmațiile prezentate de contestatoare, comisia a decis faptul că aceasta nu a prezentat o descriere completă, coerentă și clară, aspect evidențiat în Anexa nr. 2 la Procesul-verbal nr. 3, înregistrat cu nr. …, din cuprinsul căruia expune un extras. Pentru punctul 2, lit. B, pct. 3. și 4. din contestație: Potrivit acordului de subcontractare nr. 1/19.08.2024, regăsit în etapa de calificare, ofertantul ...SRL a prezentat detaliat modul prin care vor fi îndeplinite activitățile de către subcontractant în cadrul contractului subsecvent. În acest sens, a fost descrisă modalitatea de plată (...plata se va efectua direct de către beneficiar către subcontractant...) și modalitatea de reprezentare (...prin încheierea unui acord de subcontractare care va conține cel puțin informațiile din prezentul acord de subcontractare...), motiv pentru care autoritatea contractantă consideră ca fiind nefondată afirmația contestatoarei. Comisia, prin solicitarea de clarificare nr. 215638/24.09.2024, precum și prin răspunsul ofertantului ...SRL, a clarificat aspectele cu privire la experiența profesională a Expertului domeniu juridic - achiziții publice referitoare la implicarea pe parcursul ultimilor 3 ani în minim 5 dosare în domeniul remediilor și căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, fără a fi aduse completări/modificări Pagina 63 din 76

asupra ofertei operatorului economic. Răspunsul la solicitarea de clarificare a fost tratat în Procesul-verbal nr. 4, înregistrat sub nr. 216751/26.09.2024. Pentru punctul 2, lit. B, pct. 5. din contestație: Întrucât propunerea tehnică a ofertantului ...SRL a fost declarată confidențială, iar contestatoarea nu a avut acces la aceasta, afirmațiile sunt nejustificate și nefondate. Referitor la argumentele invocate de contestatoare la punctul II, lit. C:

Răspunsul referitor la motivele care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei ca fiind neconformă este integrat în răspunsul de la pct. 1 (Referitor la argumentele invocate de contestatoare la punctul 1). Cu privire la afirmația contestatoarei că ofertantul declarant câștigător se regăsește „bolduit” la nivelul răspunsului consolidat nr. …, postat în SEAP de autoritatea contractantă, trebuie precizat faptul că s-a prezentat o captură de imagine din solicitarea de clarificări adresată de către un operator economic, în etapa de ofertare, și nu o indicare a câștigătorului, așa cum neadevărat susține contestatoarea. În ceea ce privește numărul operatorilor economici înscriși la procedură, acest aspect este lipsit de sens, întrucât voința de a depune o ofertă la o procedură aparține exclusiv operatorilor economici interesați de acea procedură. În legătură cu celelalte aspecte prezentate în contestație, autoritatea contractantă este de părere că acestea sunt lipsite de esență și sunt nefundamentate, de natură să creeze argumente nesustenabile. În acest context, autoritatea contractantă apreciază ca fiind nefondate solicitările din petitul contestației, motiv pentru care aceasta solicită respingerea prezentei acțiuni. Prin concluziile scrise nr. …, înregistrate la CNSC cu nr. …, ca urmare a efectuării studiului de dosar, contestatorul a formulat răspuns cu privire la apărările prezentate în punctul de vedere transmis de autoritatea contractantă și în cererea de intervenție depusă în cauză, sens în care a reiterat și dezvoltat argumentele expuse în cadrul cererii introductive. Cu adresa nr. …, înregistrată la CNSC cu nr. …, ... SRL transmite recipisa de consemnare a cauțiunii aferente contestației sale, cu nr. … din data de …, în valoare de … lei, emisă de CEC Bank – sucursala .... Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat licitația deschisă, online, în vederea încheierii unui «…», cod CPV …. În acest sens, a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare nr. …, cu o valoare estimată totală cuprinsă între … și … lei, fără TVA, pentru atribuirea căreia a fost stabilit criteriul „Cel mai bun raport calitate-preț”, cu 5 factori de evaluare. Conform raportului procedurii nr.225356/21.10.2024, în prezenta procedură au depus oferte 2 operatori economici, respectiv ...SRL și asocierea ... SRL – ... SRL – ...SRL; oferta depusă de ...SRL a fost desemnată câștigătoare a procedurii cu un punctaj de 94 de puncte iar oferta asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL a fost respinsă în baza prevederilor art.215 alin.(5) din Legea nr.98/2016 coroborate cu prevederile art.137 alin.(3) lit. a) din HG nr.395/2016. Pagina 65 din 76

Nemulțumit de rezultatul procedurii de atribuire, ... SRL, în calitate de lider al asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL, a formulat contestația ce formează obiectul dosarului nr.3827/2024. Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să admită în parte contestația ... SRL, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin contestația depusă, ... SRL critică atât decizia autorității contractante de respingere a ofertei sale cât și admisibilitatea ofertei desemnate câștigătoare. În ceea ce privește criticile aduse ofertei desemnate câștigătoare, respectiv oferta ...SRL, Consiliul reține următoarele: Referitor la criticile conform cărora oferta depusă de ...SRL nu ar îndeplini cerințele din caietul de sarcini cap. 7.3. -Profilul experților principali, litera e), respectiv: „e. O persoană poate ocupa mai multe poziţii/roluri din cele de mai jos, cu excepţia celor doi experţi tehnici care trebuie să fie persoane diferite", Consiliul reține că ofertantul câștigător: - pentru poziția Expert Tehnic drumuri a nominalizat pe dl. ..., absolvent CFDP. - Pentru poziția de Expert Financiar a nominalizat tot pe dl. ..., absolvent CFDP. În opinia Consiliului, faptul că Dl. ... a fost nominalizat pe două poziții, respectiv pe poziția de Expert tehnic și pe poziția de Expert Financiar, nu poate fi apreciat ca fiind o neconformitate întrucât cerința prevăzută în caietul de sarcini viza nominalizarea unor persoane diferite pentru cei doi experți tehnici (Expert tehnic 1 - construcții civile; Expert tehnic 2 - drumuri și poduri), o persoană putând ocupa mai multe poziții/ roluri dar nu ambele poziții de experți tehnici, astfel că nominalizarea aceleași persoane pentru poziția de expert tehnic și expert financiar nu încalcă prevederile caietului de sarcini. În ceea ce privește alegațiile contestatorului referitoare la faptul că autoritatea contractantă nu ar fi analizat răspunsul la clarificări al ofertantului câștigător privind expertul juridic dl. BRICIU SORIN, Consiliul le apreciază ca fiind nesusținute. Pe de o parte, Consiliul reține că afirmația potrivit căreia răspunsul nu a fost analizat nu este însoțită de nicio dovadă concretă, fiind în fapt, o simplă speculație a contestatorului. Pe de altă parte, potrivit acordului de subcontractare nr. 1/19.08.2024, regăsit în etapa de calificare, ofertantul … SRL a prezentat detaliat modul prin care vor fi îndeplinite activitățile de către subcontractant în cadrul contractului subsecvent. În acest sens, a fost descrisă modalitatea de plată (...plata se va efectua direct de către beneficiar către subcontractant...) și modalitatea de reprezentare (...prin încheierea unui acord de subcontractare care va conține cel puțin informațiile din prezentul acord de subcontractare...), motiv pentru care se apreciază ca fiind nefondată afirmația contestatorului. Autoritatea contractantă, prin solicitarea de clarificare nr. 215638/24.09.2024, precum și prin răspunsul ofertantului ...SRL, a clarificat aspectele cu privire la experiența profesională a Expertului domeniu juridic - achiziții publice referitoare la implicarea pe parcursul ultimilor 3 ani în minim 5 dosare în domeniul remediilor și căilor de atac în materie de atribuire a Pagina 67 din 76

contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, fără a fi aduse completări/modificări asupra ofertei operatorului economic. Nici susținerile contestatorului privind presupusa nelegalitate a faptului că ofertantul ...SRL l-a declarat pe ...subcontractant, relație nepermisă de Statutul Profesiei de Avocat, nu pot fi apreciate ca fiind întemeiate. Potrivit Statutului Profesiei de Avocat, „În cazul în care avocatul si clientul convin, o tertă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale

stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar si tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii”, o astfel de modalitate de exercitare a profesiei fiind, în cazul de față, una perfect legală. Mai mult, Consiliul reține că și contestatorul a nominalizat în ofertă o persoană ce are calitatea de avocat, după cum însuși precizează în contestația depusă (Pentru îndeplinirea cerinței caietului de sarcini, a fost prevăzută pentru fiecare etapă în parte și a fost descrisă în cadrul activității prestate de av.

...din

dosarul

Personal,

pag.

6

din

documentul „01_Lista_personal_final_signed.pdf"). În ceea ce privește criticile contestatorului privind faptul că i-ar fi fost restricționat accesul la oferta câștigătoare pe motiv de confidențialitate a acesteia Consiliul reține următoarele: În prezenta procedură atât ofertantul declarat câștigător, cât și contestatorul și-au declarat și probat ca fiind confidențiale ofertele, în mod similar, astfel că, pentru respectarea tratamentului egal, nu a fost acordat accesul la documentele declarate confidențiale cât și la documentele care conțin date cu caracter personal. Potrivit dispozițiilor art. 217 alin. (4)-alin.(6) din Legea nr.98/2016, „(4) Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei publice are caracter de document public. (5) Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost au fost declarate şi probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidenţiale, potrivit legii. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale”. Dispozițiile legale din materia achizițiilor publice permit declararea informațiilor din oferta depusă de un participant la o procedură de achiziție publică ca fiind confidențiale. Este adevărat că principiul Pagina 69 din 76

transparenței și caracterul public al dosarului achiziției publice sunt acceptate în legislația specifică, însă oferta, în ansamblul său ,reprezintă un produs intelectual, care poate furniza informații sensibile despre situația economică a ofertantului și capacitatea sa financiară și tehnică. Din acest motiv, s-a impus necesitatea de a proteja, în limitele legii, acele informații care ar putea afecta interesele comerciale ale operatorilor economici implicați în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Solicitarea de a avea acces la o ofertă depusă la o procedură de achiziție publică nu se poate substitui unor motive concrete de formulare a unei contestații iar formularea unor noi critici pe calea concluziilor scrise (formulate ulterior accesului la dosarul achiziției publice) are caracter inadmisibil, potrivit dispozițiilor art.21 alin.(3) din Legea nr.101/2016. Așa cum a mai fost anterior reținut, formularea unei contestații referitoare la ofertele cu care un operator economic se află în competiție nu este și nu poate fi condiționată de accesul la ofertele depuse in integrum, din moment ce acestea au fost declarate confidențiale. Argumentul potrivit căruia contestatorul consideră că este discriminat prin raportare la celălalt ofertant din procedură, întrucât nu a avut acces la oferta competitorului său nu poate fi primit ca întemeiat de Consiliu, cu atât mai mult cu cât modalitatea de evaluare a ofertelor nu poate fi criticată avându-se în vedere posibile deficiențe în procesul de evaluare, ci motive concrete care ar conduce la o asemenea concluzie. Principiul transparenței se aplică la toate etapele procedurilor de achiziții publice, începând de la publicarea anunțului de participare până la evaluarea ofertelor și atribuirea contractului, dar, în același timp, un aspect important al achizițiilor publice este că o procedură de atribuire a unui contract aduce în competiție operatori economici concurenți pe aceeași piață, cu interese incontestabil contrarii. În acest context, este evident că informațiile confidențiale din ofertele acestora au o valoare importantă pentru concurență, iar protejarea acestor informații este justificată. Prin urmare, Consiliul apreciază ca fiind neîntemeiate criticile contestatorului ... SRL referitoare la oferta ...SRL, criticile sub acest aspect urmând a fi respinse. În ceea ce privește criticile contestatorului referitoare la decizia autorității contractante de respingere a ofertei sale, Consiliul reține următoarele: Referitor la criticile privind faptul că adresa de comunicare a rezultatului procedurii nu conține motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei, se reține faptul că, într-adevăr, adresa nr…. nu conține motivele concrete care justifică respingerea ofertei însă autoritatea contractantă a pus la dispoziția contestatorului, la momentul studierii dosarului achiziției, respectiv 22.10.2024, anexa nr. 2 la Procesul-verbal nr. 3, înregistrat cu nr. …, în care se precizează motivele concrete și detaliate care au stat la baza deciziei comisiei de evaluare. În aceste condiții Consiliul apreciază că autorul contestației a avut posibilitatea de a lua la cunoștință despre motivele respingerii ofertei sale, lipsurile existente în adresa de comunicare a rezultatului procedurii fiind astfel complinite. Pagina 71 din 76

În ceea ce privește însă criticile contestatorului asupra motivelor de respingere a ofertei, în opinia Consiliului, acestea apar ca fiind întemeiate. În primul rând Consiliul reține faptul că autorului contestației nu i s- a solicitat nicio clarificare referitoare la presupusele motive de neconformitate, în condițiile în care acesta aduce argumente contrarii celor reținute de autoritatea contractantă. În opinia Consiliului, solicitările de clarificare reprezintă instrumente esențiale aflate la dispoziția autorității contractante în scopul edificării

acesteia privind situația reală de fapt în ceea ce privește îndeplinirea/ neîndeplinirea de către ofertanți a cerințelor din documentația de atribuire. Respingerea unei oferte fără a solicita clarificările necesare pentru evaluarea completă a unei oferte sau fără a lua în considerare răspunsurile la clarificările solicitate, este, în aprecierea Consiliului, o decizie excesivă care ar lipsi de conținut instituția solicitărilor de clarificări, așa cum este reglementată de dispozițiile art.209 din Legea nr.98/2016 coroborate cu dispozițiile art.134 din HG nr.395/2016. Or, în speță, Consiliul reține că autoritatea contractantă, în ceea ce privește oferta ... SRL, nu a solicitat clarificările necesare evaluării acesteia, rezumându-se, conform anexei nr. 2 la Procesul-verbal nr. 3, înregistrat cu nr. …, să constate așa-zisele neconformități ale ofertei tehnice și să precizeze faptul că nu sunt necesare clarificări. În opoziție cu acest comportament, autoritatea contractantă a solicitat celuilalt participant la procedură clarificările necesare unei evaluări complete, legislația în materia achizițiilor publice permițând clarificarea/completarea documentelor prezentate în cadrul ofertei în condițiile existenței unor omisiuni/erori evidente. Principiul tratamentului egal presupune ca oricând, pe parcursul procedurii de atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi. Aplicarea acestui principiu se realizează prin eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influenţa deciziile în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi furnizarea, concomitent, către toţi operatorii economici implicaţi într-o procedură de achiziţie, a informaţiilor aferente procedurii. Efectele aplicării acestui principiu este acela că toţi participanţii vor dispune de aceleaşi şanse în pregătirea documentelor asociate procedurii în cauză și vor beneficia de o modalitate identică de evaluare, luându-se în considerare complexitatea ofertelor. Ori, în condițiile în care în competiție se aflau doar 2 oferte, în condițiile în care ofertei desemnate câștigătoare i-au fost solicitate clarificări în timp ce ofertantului contestator nu i-a fost solicitată nicio clarificare, considerându-se a priori că aceasta nu îndeplinește cerințele caietului de sarcini, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a acționat discriminatoriu, încălcând principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. De altminteri, Consiliul mai reține și faptul că autoritatea contractantă, în punctul de vedere transmis, nu aduce niciun argument care să contrazică susținerile contestatorului referitoare la faptul că oferta tehnică a acestuia ar conține informațiile pe care autoritatea a menționat Pagina 73 din 76

că nu s-ar regăsi în cadrul ofertei, cu atât mai mult cu cât autorul contestației indică și paginile în care s-ar regăsi informațiile/documentele conform cerințelor documentației de atribuire. În opinia Consiliului, verificarea modalității de evaluare a ofertei asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL, așa cum a fost realizată de autoritatea contractantă în prezenta procedură, ar conduce în fapt la verificarea în mare parte a ofertei tehnice, ceea ce apare ca fiind inacceptabil, în condițiile în care organismul administrativ-jurisdicțional nu este cel abilitat să facă o astfel de evaluare.

Prin urmare, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă trebuie să reevalueze oferta asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL prin solicitarea de clarificări privind aspectele de neconformitate reținute în anexa nr. 2 la Procesul-verbal nr. 3, înregistrat cu nr. …, document care, potrivit afirmațiilor autorității contractante, reprezintă completarea adresei nr. … privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ... SRL, în calitate de lider al Asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL și va dispune anularea decizie de desemnare câștigătoare a ofertei ...SRL, anularea raportului procedurii nr…. și a tuturor comunicărilor subsecvente acestuia precum și continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL potrivit motivării, și, ulterior, stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile conform criteriului de atribuire, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate criticile referitoare la oferta ...SRL. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de ...SRL, în partea care privește propria ofertă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de ... SRL, în calitate de lider al Asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL, în contradictoriu cu .... Dispune anularea decizie de desemnare câștigătoare a ofertei ...SRL, anularea raportului procedurii nr…. și a tuturor comunicărilor subsecvente acestuia. Dispune continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei asocierii ... SRL – ... SRL – ...SRL potrivit motivării, și, ulterior, stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile conform criteriului de atribuire, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate criticile referitoare la oferta ...SRL. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Pagina 75 din 76

admite cererea de intervenție formulată de ...SRL, în partea care privește propria ofertă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.