Decizie CNSC 493/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 493/C6/5028, 5032 Data: 20.02.2026 Prin contestația nr. 5671/19.12.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 89901/22.12.2025, formulată de către COMPANIA ROMPREST SERVICE SA (dosar nr. 5028/2025), cu sediul în București, sector 1, bd. Poligrafiei nr. 1C, et. 3, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J2011003673401, având CUI RO 13788556, reprezentată legal prin Marian - Bogdan Adimi - Director General Adjunct, împotriva anunțului de concesionare și documentației de atribuire, întocmite de către SECTOR 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, str. Dudești nr. 191, sector 3, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de Delegarea prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, în Sectorul 3 al Municipiului București, anunț de concesionare nr. PC1003154/09.12.2025, s-a solicitat obligarea autorității contractante la următoarele măsuri de remediere: 1. să calculeze valoarea estimată a contractului luând în considerare toate costurile legate Colectarea separată și transportul separat al deșeurilor; 2. să precizeze densitățile fracțiilor de deșeuri; 3. să pună la dispoziția ofertanților Procedura de monitorizare la care face referire la articolul 21 din Contract; 4. să pună la dispoziția ofertanților Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic plătește pentru cât arunci înainte de depunerea ofertelor, sau să își asume obligația de a elabora acest Regulament numai în colaborare cu operatorul desemnat al serviciului de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale; 5. să includă sau să permită includerea în modelul financiar și formularele de propunere financiară a cheltuielilor generale și de administrare și a cheltuielilor indirecte ale operatorului economic, Pagina 1 din 5

iar în subsidiar, în situația în care nu sunt posibile măsuri de remediere, solicită să fie anulată procedura de achiziție publică. Prin contestația nr. 16005/19.12.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 89907/22.12.2025, formulată de către RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU SA (dosar nr. 5032/2025), cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței nr. 319, OB 152, parter dreapta, et. 1 dreapta, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J/1997/002819404, având CUI RO 9357725, reprezentată legal prin Alexandru Nine - director general, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către SECTOR 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași licitație deschisă, s-a solicitat, în principal, obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire aferente procedurii de atribuire, cu respectarea legislației incidente, în sensul: (i) indicării explicite a numărului corect de locuitori care trebuie avut în vedere la calcularea tarifelor, astfel încât documentația de atribuire să fie clară, coerentă și să permită elaborarea unor oferte fundamentate în mod unitar; (ii) clarificării informațiilor referitoare la cantitățile de deșeuri care urmează a fi colectate și, după caz, la modificarea corespunzătoare a valorii estimate a contractului: a) informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate; b) informațiile privind includerea deșeurilor din construcții și demolări (DCD) în cantitatea totală de deșeuri municipale utilizată la fundamentarea tarifelor; c) neconcordanțele cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate; d) oferirea informațiilor cu privire la cantitatea de deșeuri voluminoase colectate în campanii; (iii) clarificării informațiilor referitoare la obligația de colectare a deșeurilor abandonate; (iv) clarificării informațiilor referitoare la baza de calcul a cantităților de deșeuri reciclabile; (v) oferirii informațiilor necesare în vederea verificării caracterului suficient al numărului de utilaje puse la dispoziția operatorului ca bunuri de retur; (vi) punerii la dispoziție a informațiilor referitoare la modul de calcul al redevenței; 2

(vii) punerii la dispoziție a informațiilor cu privire la preluarea riscurilor contractuale și la suportarea obligațiilor și a costurilor aferente întreținerii/reparării punctelor de colectare; (viii) implementării efective a mecanismului „Plătește pentru cât arunci"; (ix) în ceea ce privește Studiul de oportunitate: a) să rectifice Tabelul nr. 15-2 din Studiu cu privire la cantitățile de deșeuri reziduale și la cantitățile de deșeuri abandonate; b) să coreleze Tariful pentru gestionarea deșeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcții cu cerințele logistice, costurile suplimentare și intensitatea operațională implicate de colectarea și gestionarea acestui tip de deșeuri; c) să coreleze metodologia de calcul a valorii contractului în Studiul de oportunitate și în Modelul financiar pus la dispoziția ofertanților; (x) în ceea ce privește fișa de date: a) modificarea dispozițiilor privind garanția de participare astfel încât acestea să respecte dispozițiile legale; b) modificarea cerinței privind cifra de afaceri astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; c) modificarea cerinței privind accesul la resurse financiare astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; d) modificarea cerinței privind experiența similară astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; (xi) în ceea ce privește caietul de sarcini: a) modificarea dispozițiilor art. 93 alin. (1) și (4) referitoare la determinarea compoziției deșeurilor; b) oferirea informațiilor privind densitățile medii ale fracțiilor colectate; c) modificarea cerinței privind experiența solicitată pentru postul de Manager de contract astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; d) oferirea informațiilor privind cantitățile de deșeuri voluminoase; e) clarificarea informațiilor privind tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipienților pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale; f) oferirea informațiilor complete cu privire la distribuția parcului auto pe durata contractuală; g) modificarea art. 106 - riscul nr. 3 din caietul de sarcini în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; h) modificarea dispozițiilor privind alocarea egală a riscului generat de colectorii informali; (xii) în ceea ce privește modelul de contract: a) modificarea art. 9 lit. n) astfel încât să fie eliminată contradicția cu dispozițiile caietului de sarcini; b) modificarea art. 10 alin. (4) astfel încât să fie eliminate prevederile contradictorii și necorelarea cu documentația de atribuire; c) modificarea art. 14 alin. (3) din modelul de Contract astfel încât acesta să respecte dispozițiile legale; Pagina 3 din 5

d) modificarea art. 15 alin. (1) din modelul de Contract prin eliminarea dispozițiilor privind actualizarea redevenței cu IPC; e) eliminarea art. 33 din modelul de Contract; (xiii) clarificarea informațiilor din cuprinsul documentației de atribuire cu privire la indicatorii de performanță; (xiv) eliminarea indicatorilor de performanță adăugați de autoritate suplimentar față de prevederile Ordinului ANRSC nr. 97/2025, respectiv obligarea autorității contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluționată contestația. Cererile de suspendare a procedurii de atribuire au fost respinse, ca nefondate, de Consiliu prin Încheierea nr. 98/C6/5028, 5032 din data de 15.01.2026. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de către societatea RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU SA (dosar nr. 5032/2025), în contradictoriu cu SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în calitate de autoritate contractantă, în sensul că: - ia act de renunțarea contestatoarei la criticile de la pct. II. B , X. A, X. B, XI. B, XI. D, XII. A, XII. B, XII. C și XIII; - admite criticile de la pct. II. A, II. C, II.D, III, IV, VII, X.C, XI. A și admite, în parte, criticile de la pct. XI E; - respinge ca rămase fără obiect criticile referitoare la Anexa 2 la remedierile din 14.01.2026 și ca nefondate celelalte critici. Admite, în parte, contestația depusă e de către societatea COMPANIA ROMPREST SERVICE SA (dosar nr. 5028/2025), în contradictoriu cu SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în sensul că: - admite criticile contestatoarei referitoare la includerea în modelul financiar și formularele de propunere financiară a cheltuielilor generale și de 4

administrare și a cheltuielilor indirecte ale operatorului economic, conform celor precizate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație; - respinge ca rămase fără obiect criticile referitoare la precizarea densităților fracțiilor de deșeuri și ca nefondate celelalte critici, inclusiv solicitarea petentei de anulare a procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la modificarea/completarea documentației de atribuire potrivit aspectelor de fapt și de drept stabilite în motivare și publicarea respectivelor modificări în SEAP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele noii documentației de atribuire, în conformitate cu prevederilor art. 53 alin. (3) din HG nr. 867/2016. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 5 din 5

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 493/C6/5028, 5032 Data: 20.02.2026 Prin contestația nr. 5671/19.12.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 89901/22.12.2025, formulată de către ......... SA (dosar nr. 5028/2025), cu sediul în ........., ........., ...., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin ... - Director General Adjunct, împotriva anunțului de concesionare și documentației de atribuire, întocmite de către ........., cu sediul în ........., ........., ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de Delegarea prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, în .... al .... ........., anunț de concesionare nr. PC1003154/09.12.2025, s-a solicitat obligarea autorității contractante la următoarele măsuri de remediere: 1. să calculeze valoarea estimată a contractului luând în considerare toate costurile legate Colectarea separată și transportul separat al deșeurilor; 2. să precizeze densitățile fracțiilor de deșeuri; 3. să pună la dispoziția ofertanților Procedura de monitorizare la care face referire la articolul 21 din Contract; 4. să pună la dispoziția ofertanților Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic plătește pentru cât arunci înainte de depunerea ofertelor, sau să își asume obligația de a elabora acest Regulament numai în colaborare cu operatorul desemnat al serviciului de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale; 5. să includă sau să permită includerea în modelul financiar și formularele de propunere financiară a cheltuielilor generale și de administrare și a cheltuielilor indirecte ale operatorului economic, iar în subsidiar, în situația în care nu sunt posibile măsuri de remediere, solicită să fie anulată procedura de achiziție publică. Pagina 1 din 87

Prin contestația nr. 16005/19.12.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 89907/22.12.2025, formulată de către ......... SA (dosar nr. 5032/2025), cu sediul în ........., ........., ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin ......... - director general, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași licitație deschisă, s-a solicitat, în principal, obligarea autorității contractante la ......... aferente procedurii de atribuire, cu respectarea legislației incidente, în sensul: (i) indicării explicite a numărului corect de locuitori care trebuie avut în vedere la calcularea tarifelor, astfel încât documentația de atribuire să fie clară, coerentă și să permită elaborarea unor oferte fundamentate în mod unitar; (ii) clarificării informațiilor referitoare la cantitățile de deșeuri care urmează a fi colectate și, după caz, la modificarea corespunzătoare a valorii estimate a contractului: a) informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate; b) informațiile privind includerea deșeurilor din construcții și demolări (DCD) în cantitatea totală de deșeuri municipale utilizată la fundamentarea tarifelor; c) neconcordanțele cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate; d) oferirea informațiilor cu privire la cantitatea de deșeuri voluminoase colectate în campanii; (iii) clarificării informațiilor referitoare la obligația de colectare a deșeurilor abandonate; (iv) clarificării informațiilor referitoare la baza de calcul a cantităților de deșeuri reciclabile; (v) oferirii informațiilor necesare în vederea verificării caracterului suficient al numărului de utilaje puse la dispoziția operatorului ca bunuri de retur; (vi) punerii la dispoziție a informațiilor referitoare la modul de calcul al redevenței; (vii) punerii la dispoziție a informațiilor cu privire la preluarea riscurilor contractuale și la suportarea obligațiilor și a costurilor aferente întreținerii/reparării punctelor de colectare; (viii) implementării efective a mecanismului „Plătește pentru cât arunci"; (ix) în ceea ce privește Studiul de oportunitate: 2

a) să rectifice Tabelul nr. 15-2 din Studiu cu privire la cantitățile de deșeuri reziduale și la cantitățile de deșeuri abandonate; b) să coreleze Tariful pentru gestionarea deșeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcții cu cerințele logistice, costurile suplimentare și intensitatea operațională implicate de colectarea și gestionarea acestui tip de deșeuri; c) să coreleze metodologia de calcul a valorii contractului în Studiul de oportunitate și în Modelul financiar pus la dispoziția ofertanților; (x) în ceea ce privește fișa de date: a) modificarea dispozițiilor privind garanția de participare astfel încât acestea să respecte dispozițiile legale; b) modificarea cerinței privind cifra de afaceri astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; c) modificarea cerinței privind accesul la resurse financiare astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; d) modificarea cerinței privind experiența similară astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; (xi) în ceea ce privește caietul de sarcini: a) modificarea dispozițiilor art. 93 alin. (1) și (4) referitoare la determinarea compoziției deșeurilor; b) oferirea informațiilor privind densitățile medii ale fracțiilor colectate; c) modificarea cerinței privind experiența solicitată pentru postul de Manager de contract astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; d) oferirea informațiilor privind cantitățile de deșeuri voluminoase; e) clarificarea informațiilor privind tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipienților pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale; f) oferirea informațiilor complete cu privire la distribuția parcului auto pe durata contractuală; g) modificarea art. 106 - riscul nr. 3 din caietul de sarcini în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; h) modificarea dispozițiilor privind alocarea egală a riscului generat de colectorii informali; (xii) în ceea ce privește modelul de contract: a) modificarea art. 9 lit. n) astfel încât să fie eliminată contradicția cu dispozițiile caietului de sarcini; b) modificarea art. 10 alin. (4) astfel încât să fie eliminate prevederile contradictorii și necorelarea cu documentația de atribuire; c) modificarea art. 14 alin. (3) din modelul de Contract astfel încât acesta să respecte dispozițiile legale; d) modificarea art. 15 alin. (1) din modelul de Contract prin eliminarea dispozițiilor privind actualizarea redevenței cu IPC; e) eliminarea art. 33 din modelul de Contract; (xiii) clarificarea informațiilor din cuprinsul documentației de atribuire cu privire la indicatorii de performanță; Pagina 3 din 87

(xiv) eliminarea indicatorilor de performanță adăugați de autoritate suplimentar față de prevederile Ordinului ANRSC nr. 97/2025, respectiv obligarea autorității contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluționată contestația. Cererile de suspendare a procedurii de atribuire au fost respinse, ca nefondate, de Consiliu prin Încheierea nr. 98/C6/5028, 5032 din data de 15.01.2026. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care ......... SA și ......... SA solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. 5028. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[PC1003154/00009] contestatie Romprest anonimizata-semnat.pdf.p7s”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la 29.12.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. PC1003154/09.12.2025. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Sintetizarea de mai sus a contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente, ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Aceste considerente își mențin valabilitatea și față de restul contestațiilor conexate. .... AL .... ........., prin adresa nr. PS3: 6696/09.01.2026, înregistrată la Consiliu sub nr. 1243/12.01.2026, a formulat un punct de vedere raportat la contestația depusă de ......... SA, prin care solicită respingere acesteia, pentru următoarele argumente: Referitor la motivul nr. 1 din contestație, privind calculul valorii estimate a contractului, arată următoarele: 4

1. Modalitatea de fundamentare a tarifelor activităților de salubrizare s-a făcut în conformitate cu prevederile din Ordinul ANSRC nr. 640/2022. Astfel valoarea unei activități de salubrizare a fost calculată prin însumarea categoriilor de cheltuieli specifice activității, așa cum sunt prevăzute în fișele de fundamentare a tarifelor, anexate la Ordinul ANRSC nr. 640/2022. Principiile metodologice avute în vedere la fundamentarea valorii maxime estimate a activității de colectare separată și transportul deșeurilor municipale au fost următoarele: - tarifele activităților de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor financiare și includ o cotă de profit rezonabil; - în structura pe elemente de cheltuieli a tarifelor activităților specifice serviciului de salubrizare nu se includ provizioane, amenzi, penalități, despăgubiri și sponsorizări; - tarifele activităților de salubrizare se fundamentează fară aplicarea cotei de TVA; - fundamentarea cheltuielilor cu carburanți, aditivi și lubrifianți s-a realizat pe baza estimărilor cu privire la consumurile normate de carburanți, aditivi, lubrifianți, aferente flotei de vehicule implicate în prestarea serviciului și a prețurilor la combustibili aflate în vigoare la data elaborării studiului de oportunitate; - fundamentarea cheltuielilor cu piesele de schimb, materii prime și materiale consumabile, s-a realizat în funcție de flota de vehicule și recipiente implicate în activitatea de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale precum și în funcție de o structură de personal estimată pentru operarea activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale; - fundamentarea cheltuielilor cu echipamentele de lucru și de protecția muncii, a cheltuielilor de natură salarială, precum și a celorlalte elemente de cheltuieli necesare prestării activității respective, au fost fundamentate în funcție de structura de personal estimată pentru operarea activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale și în raport cu legislația în vigoare și nivelul salarial practicat pe piața de profil la data elaborării studiului de oportunitate; - fundamentarea cheltuielilor cu utilitățile au fost stabilite în funcție de consumurile anuale estimate și prețurile acestora aflate în vigoare la data elaborării studiului de oportunitate; - costurile cu investițiile care vor fi realizate de către operatorul activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale au fost reflectate printr-o anuitate determinată prin împărțirea valorii investițiilor la durata normată de amortizare; - cheltuielile cu redevența s-au stabilit potrivit legii printr-o metodă similară amortizării pentru mijloacele fixe; - toate tarifele activităților componente ale serviciului de salubrizare se fundamentează pe elemente de cheltuieli, în cadrul aceleiași fișe de fundamentare, obligatoriu, în lei/tonă. 2. Potrivit cadrului legal incident, are obligația stabilirii valorii estimate a contractului pentru delegarea serviciilor de colectare separata a deșeurilor de pe raza .... al .... ........., cu respectarea Ordinului nr. 640/2022 și cu Pagina 5 din 87

justificările prevăzute în Studiul de oportunitate și fundamentare. Modalitatea în care entitatea aplică aceste prevederi pot constitui decizii de oportunitate pentru viitorul serviciu, prin urmare, autoritatea contractată a pus la dispoziția operatorilor economici interesați informații suficiente pentru a putea conduce la elaborarea unei oferte. Operatorii economici au posibilitatea de a-și fundamenta oferta prin propriile calcule de cost. Față de această valoare estimată a serviciilor potențialii ofertanți trebuie să facă dovada că înțeleg și respectă cerințele minime ale viitorului serviciu delegat. 3. Faptul că redevența este o componentă majoritară în componența cheltuielilor care determină tarifele (care la rândul lor determină valoarea estimată) nu este în sine un motiv pentru a se considera ca valoarea estimată nu este corect determinată, cum de altfel nu se poate considera a fi un motiv întemeiat nici faptul că este neuzual ca redevența să aibă o proporție așa mare în tarife. Redevența este un element obligatoriu în structura tarifului de colectare (potrivit dispozițiilor legale) și cuantumul ei este în directă legătură cu valoarea investițiilor pentru care se percepe. În cazul prezentului contract de concesiune valoarea bunurilor puse la dispoziție de către autoritatea contractantă este foarte mare, acesta fiind si motivul pentru care și redevența are o valoare considerabilă în tarife. 4. La fundamentarea tarifelor au fost avute în vedere și cheltuielile cu carburanții, aditivi și lubrifianții aferenți vehiculelor puse la dispoziție de autoritate, precum și cheltuielile pentru personalul (resursa umană) deservent acestor vehicule, acestea fiind de fapt singurele vehicule care se vor folosi în prestarea serviciului (nesolicitându-se operatorului să achiziționeze alte vehicule pentru prestarea propriu-zisă a serviciului). 5. Tarifele maximale (care sunt unul dintre elementele care alcătuiesc valoarea estimată a contractului) sunt calculate prin însumarea categoriilor de cheltuieli specifice activității, așa cum sunt prevăzute în fișele de fundamentare a tarifelor, anexate la Ordinul ANRSC nr. 640/2022, și, prin urmare au cuprins și cheltuieli cu protecția mediului, cu determinarea compoziției deșeurilor si cu asigurări sau autorizări. Referitor la motivul nr. 2 din contestație, privind densitățile fracțiilor de deșeuri, arată că densitățile avute în vedere în elaborarea documentației de atribuire sunt densitățile recomandate de ANRSC prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 98/2025 privind aprobarea caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, la art. 70, motiv pentru care nu au mai fost expres precizate în documentația de atribuire. 6

Aceste densități sunt următoarele: - pentru fracția de deșeuri reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă - 100 kg/mc pentru fracția de deșeuri reziduale - 350 kg/mc; - pentru fracția de biodeșeuri - densitatea medie a fracției de biodeșeuri este aceeași cu densitatea; - medie a fracției de deșeuri reziduale; - pentru fracția de deșeuri voluminoase - 300 kg/mc; - pentru fracția de deșeuri din construcții 1.500 kg/mc. Pentru fracțiile de deșeuri colectate separat, la care Ordinul ANRSC nr. 98/2025 nu face referire, au fost utilizate densitățile prevăzute în Ordinul nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor, respectiv: - pentru fracția hârtie și carton -100 kg/mc; - pentru fracția de plastic - 50 kg/mc; - pentru fracția de metal - 2500 kg/mc; - pentru fracția de sticlă - 600 kg/mc; - pentru fracția de textile - 200 kg/mc. Aceste informații au fost comunicate potențialilor ofertanți prin măsurile de remediere formulate ca urmare a contestației care face obiectul dosarului CNSC nr. 5032/2025. Referitor la motivul nr. 3 din contestație - privind procedura de monitorizare la care face referire articolul 21 din Contract, menționează următoarele: 1. Potrivit art. 21 - Monitorizarea Contractului (1) Respectarea și îndeplinirea de către Delegat a Indicatorilor de Performanță și în general a tuturor obligațiilor stabilite prin prezentul Contract vor fi monitorizate de Delegatar, conform termenilor și condițiilor stipulate de prezentul Articol. Monitorizarea se realizează pe bază documentară și prin verificări la fața locului, conform unei Proceduri de monitorizare pe care Delegatarul o va elabora în perioada de mobilizare a contractului. 2. Ținând cont de caracterul de utilitate publică al activităților reglementate de contract, care afectează inclusiv sănătatea populației, monitorizarea contractului de concesiune de către delegatar reprezintă un demers important și o responsabilitate semnificativă a autorității contractante. 3. O procedură de monitorizare utilă și eficientă trebuie adaptată contractului de concesiune care se va încheia în urma derulării procedurii de concesiune, din contract făcând parte integrantă oferta tehnică care va fi declarată câștigătoare. 4. Prin urmare, este prematur să se elaboreze în acest moment al concesiunii o procedură de monitorizare, în absența ofertei tehnice care va descrie în detaliu modul de desfășurare a activităților de către Delegat în cadrul contractului. 5. Tot prematură este elaborarea acestei proceduri în lipsa formatului standard al rapoartelor (zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale și anuale), format care se stabilește tot în perioada de mobilizare, așa cum prevede art. 5 alin.(2) din proiectul de contract. Pagina 7 din 87

6. În plus, conform prevederilor din art. 21 alin. (1), teza a II-a, monitorizarea implică prezentarea de documente și verificări la fața locului. Astfel, temerile contestatoarei privind potențialele modificări și nuanțări ale elementelor contractuale, care ar putea duce la costuri neprevăzute sau la identificarea unor neconformități într-o formă și modalitate necunoscute și neprevizibile la momentul întocmirii ofertei, sunt nejustificate. Procedura care va fi elaborată și aplicată contractului ce urmează să fie încheiat nu va depăși limitele stabilite de celelalte prevederi ale art. 21 sau de alte dispoziții agreate ale contractului. Referitor la motivul nr. 4 din contestație, privind Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic Plătește pentru cât arunci, susține că acest instrument are drept scop scăderea cantităților de deșeuri reziduale (care ajung la depozit) în paralel cu creșterea cantității de deșeuri reciclabile (care ajung în stații de sortare și apoi sunt trimise la reciclare/valorificare) fiind un instrument economic care țintește înspre conștientizarea utilizatorilor cu privire la faptul că deșeurile costă, având de asemenea ca obiectiv inducerea comportamentului de reducere a deșeurilor generate, de creștere a gradului de reciclare și de reducere a cantităților depozitate. Potrivit art. 17 alin. (5) din OUG nr. 92/2021, autoritățile publice locale au obligația să implementeze instrumentul economic „Plătește pentru cât arunci”, însă legiuitorul nu a impus un termen limită de implementare a acestui principiu lăsând la latitudinea autorităților locale urmarea pașilor necesari, fiind cunoscute dificultățile cu care se confruntă acestea pentru înființarea și menținerea unor sisteme corespunzătoare de gestionare a deșeurilor precum și pentru formarea unui comportamentul adecvat al cetățenilor. Dificultatea elaborării unor regulamente pentru implementarea instrumentului în cauză este dovedită și de faptul că, deși chiar autoritatea de reglementare în domeniu, avea obligația conform art. 11 din Legea nr. 101/2006 privind salubrizarea localităților să elaboreze și să publice pe site- ul instituției recomandări privind operaționalizarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci", pe baza celor mai bune practici naționale și europene din domeniu, nici până în prezent aceste recomandări nu au fost elaborate. De asemenea, subliniază faptul că, așa cum nu a impus un anumit termen pentru implementarea instrumentului, legislația nu a impus nici un anumit moment pentru implementarea acestuia (înainte de inițierea procedurii de atribuire a contractului de delegare privind colectarea 8

deșeurilor, în timpul derulării acestei proceduri sau ulterior) fiind evident faptul că fiecare autoritate contractantă este liberă să stabilească momentul oportun pentru elaborarea Regulamentului aferent implementării instrumentului. A considerat oportun ca implementarea instrumentului să înceapă prin intermediul contractului care face obiectul prezentei proceduri, fiind varianta optimă pentru realizarea unui Regulament aplicat la un contract care urmează să se deruleze pentru o perioadă îndelungată de timp (5 ani), etapizat în ceea ce privește implementarea instrumentului „Plătește pentru cât arunci". Conform prevederilor legale, Regulamentul va face obiectul transparenței decizionale, va sta în consultare publica, procedură în care Delegatul (în calitate de Operator desemnat) are posibilitatea formulării de sugestii, observații pertinente în vederea elaborării unui regulament adaptat atât la tarifele contractului cât și la particularitățile ariei de delegare. Astfel, autoritatea contractantă va beneficia de sprijinul operatorului delegat, a experienței practice a acestuia, raportat la tarifele efective ale contractului de delegare. De altfel, evidențiază că, raportat la faptul că nu se cunosc tarifele de colectare a fracțiilor de deșeuri, este în imposibilitatea definitivării unui regulament complet, iar elaborarea unuia insuficient de clar nu este relevantă și mai mult împiedică și întârzie nejustificat finalizarea procedurii pentru încheierea contractului de delegare. Referitor la motivul nr. 5 din contestație, privind modelul financiar și formularele de Propunere financiară, menționează că, din punctul de vedere al contestatoarei, există o necorelare între Categoriile de cheltuieli menționate la art. 29 alin. (51 - 53) din Ordinul ANRSC nr. 640/2022 și Modelul financiar, în sensul în care, Modelul financiar nu ar permite evidențierea cheltuielilor de la aliniatele respective, invocând următoarele prevederi din Formularul de oferta financiară: Modelul financiar (fișier Excel) asigură calculul automat al tarifelor activităților de salubrizare/serviciilor conexe serviciului de salubrizare pe baza datelor introduse de către ofertanți în câmpurile evidențiate cu galben din Memoriu tehnico-economic justificativ și a datelor predefinite în foaia de calcul „Valoare contract". Este interzisă modificarea datelor predefinite și a formulelor de calcul din fișele de fundamentare disponibile în Modelul financiar (fișier Excel). Fișa de fundamentare a tarifului, inclusiv Memoriul tehnico-economic justificativ, se vor completa conform formularelor anexate Propunerii financiare cu respectarea categoriilor de cheltuieli și a elementelor de cheltuieli prevăzute în formularele disponibile în Modelul financiar (fișier Excel). Categoriile de cheltuieli și elementele de cheltuieli aferente categoriilor de cheltuieli reprezintă aspecte minimale pentru elaborarea propunerii financiare. Fiecare ofertant va elabora propunerea financiară în funcție de propriile consumuri și propriul proces tehnologic cu respectarea volumului activității anuale. După cum se poate observa din analiza machetei financiare, justificarea cheltuielilor pentru fișa de fundamentare a fiecărui tarif în parte, Pagina 9 din 87

face obiectul work sheeturilor intitulate MTEJ (Memorii tehnico - economice justificative). Din analiza acestor MTEJ se poate observa faptul că acestea permit inserarea unor câmpuri noi în cazul în care se consideră a fi necesare. Restricția impusă este de a nu se modifica datele predefinite și formulele de calcul din fișele de fundamentare disponibile în Modelul financiar (fișier Excel) nu de a nu se adăuga alte cheltuieli în MTEJ. Se pot insera valori pentru tipurile de cheltuieli invocate de contestatoare (cheltuielile reglementate la art. 29 alin. (51 - 53) din ordinul ANRSC 640/2022, macheta permițând deja acest lucru, condiția fiind ca acestea să se preia în formulele din model. Astfel, cheltuielile materiale pot fi introduse în cadrul memoriilor tehnico-economice justificative la capitolul 1.12 Alte cheltuieli materiale, exclusiv provizioane, amenzi, penalități, despăgubiri, donații și sponsorizări. De asemenea, cheltuielile cu personalul din sectorul administrativ și de conducere pot fi introduce la cap. 2 Cheltuieli de natură salarială, unde sunt suficiente câmpuri unde pot fi inserate aceste categorii de personal. În cazul în care acestea nu sunt suficiente, pot fi inserate noi câmpuri (rânduri) în excel. În cazul serviciilor prestate de terți care intră în sfera cheltuielilor indirecte, cheltuielile pot fi introduse la cap. 1.11 Alte servicii executate de terți, mai precis la subcap. 1.11.4 Alte cheltuieli. În același timp, memoriile tehnico-economice justificative includ și o parte scrisă, unde operatorii economici pot justifica valoarea cheltuielilor indirecte și administrative și pot justifica cheia de alocare a acestora pe fiecare activitate. Pentru toate argumentele expuse și având în vedere lipsa de temeinicie a contestației, solicită respingerea contestației în întregime ca nefondată și neîntemeiată. ......... SA, prin adresa nr. 130/16.01.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 2739/19.01.2026, a transmis Note scrise, prin care își menține solicitările de admitere a contestației, ca întemeiată, solicitând accesul la dosarul achiziției pe motivul că nu a avut acces la toată documentația din acesta. Prin adresa cu nr. 4404/5028/C6/26.01.2026, Consiliul a invitat ......... SA la sediul său în data de 27.01.2026, în vederea studiului dosarului, acordând termen pentru depunerea eventualelor concluzii scrise până la data de 29.01.2026, prin e-mail, operatorul economic studiind dosarul constituit la Consiliu în data de 27.01.2026. 10

......... SA, prin adresa nr. 341/29.01.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 5977/30.01.2026, a transmis Note scrise privind stabilirea arbitrară a valorii estimate și caracterul nejustificat al redevenței în concesiunea serviciului public de salubrizare al ..... 5032 Prin contestația formulată, ......... SA susține că documentația de atribuire pusă la dispoziție de autoritatea contractantă este nelegală. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[PC1003154/00008] contestatie Rebu anonimizata-semnat.pdf.p7s”, postat de către autoritatea în SEAP la data de 29.12.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. .... AL .... ......... a transmis cu adresa nr. PS3:6686/09.01.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 1245/12.01.2026, punct de vedere cu privire la contestația ......... SA prin care solicită respingerea contestației pentru următoarele argumente: I. Referitor la pct. III din contestație - privind nelegalitatea documentației de atribuire, autoritatea contractantă răspunde astfel: - la punctul 1 referitor la informațiile necorelate și contradictorii cu privire la numărul populației deservite - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 2A cu privire la cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 2B referitor la includerea nelegală a deșeurilor din construcții și demolări în cantitatea totală de deșeuri municipale utilizată la fundamentarea tarifelor - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 2C referitor la neconcordanțe cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 2D referitor la cantitatea de deșeuri voluminoase colectate în campanii - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 3 referitor la informațiile neclare în ceea ce privește obligația de colectare a deșeurilor abandonate - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 4 referitor la faptul că din documentația de atribuire nu rezultă care este baza de calcul a cantităților de deșeuri reciclabile - a formulat măsuri de remediere. - la punctul 5 referitor la verificarea caracterului suficient al numărului de utilaje puse la dispoziția operatorului ca bunuri de retur, arată că, referitor la punctele 67 - 72 menționează că în Capitolul 8 Fezabilitatea tehnică a delegării din Studiul de oportunitate se regăsesc informații detaliate privind cantitățile estimate a fi colectate separat (secțiunea 8.3), frecvențele de colectare prevăzute (secțiunea 8.6) defalcate pe fiecare fracție în parte pentru deșeurile menajere, similare și deșeuri din piețe în cele două perioade (perioada de tranziție și perioada când sistemul este complet), precum și alte informații detaliate privind ratele de capturare și gradul de impurificare. Densitățile avute în vedere în elaborarea documentației de atribuire sunt densitățile recomandate de ANRSC prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 98/2025 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, la art. 70, motiv pentru care nu au Pagina 11 din 87

mai fost expres precizate în documentația de atribuire. Aceste densități sunt următoarele: - pentru fracția de deșeuri reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă -100 kg/mc; - pentru fracția de deșeuri reziduale - 350 kg/mc; - pentru fracția de biodeșeuri - densitatea medie a fracției de biodeșeuri este aceeași cu densitatea medie a fracției de deșeuri reziduale; - pentru fracția de deșeuri voluminoase - 300 kg/mc; - pentru fracția de deșeuri din construcții 1.500 kg/mc, iar pentru fracțiile de deșeuri colectate separat, la care Ordinul ANRSC nr. 98/2025 nu face referire, au fost utilizate densitățile prevăzute în Ordinul nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor, respectiv: - pentru fracția hârtie și carton - 100 kg/mc - pentru fracția de plastic - 50 kg/mc - pentru fracția de metal - 2500 kg/mc - pentru fracția de sticlă - 600 kg/mc - pentru fracția de textile - 200 kg/mc. Menționează că mașinile puse la dispoziție au făcut obiectul unui proiect de finanțare european, care a fost evaluat și aprobat. Prin urmare, flota pusă la dispoziție acoperă necesitățile de colectare și transport a deșeurilor estimate a fi colectate în perioada de derulare a contractului de delegare. Dacă pe durata derulării contractului intervine necesitatea unor modificări cu privire la dimensiunea flotei acestea se vor realiza cu respectarea condițiilor contractuale și a prevederilor legale în vigoare. - la punctul 6 referitor la modul de calcul al redevenței - a formulat măsuri de remediere. În plus, arată că metodologia de calcul a redevenței era deja prezentată în Studiul de oportunitate într-o manieră clară și verificabilă, prin raportare la principiul amortizării activelor puse la dispoziție, având la bază valoarea de investiție și duratele normale de utilizare, stabilite conform practicilor contabile și tehnice aplicabile serviciilor de salubrizare. Prezentarea la nivel agregat a categoriilor de bunuri și echipamente nu echivalează cu lipsa metodologiei, ci reflectă o abordare proporțională și rezonabilă, adecvată scopului documentației de atribuire, respectiv stabilirea unui nivel de redevență aplicabil în mod uniform tuturor operatorilor economici. Subliniază faptul că documentația de atribuire nu are obligația de a reproduce fișe individuale de amortizare sau evidențe contabile detaliate pentru fiecare bun, întrucât redevența este determinată printr-o 12

metodologie unică, nediscriminatorie și aplicabilă tuturor participanților în mod egal. Operatorii economici dispun de suficiente informații pentru a înțelege mecanismul de calcul și pentru a-și fundamenta oferta, iar eventualele diferențe de apreciere privind duratele de utilizare sau regimul de exploatare țin de riscul operațional inerent contractului de delegare, fără a afecta legalitatea sau transparența procedurii. În documentație există detalii suplimentare privind lista de mijloace fixe care se vor fi puse la dispoziția operatorului economic, cu defalcare a bunurilor pe cele două etape conform planurilor de investiții: investiții în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), respectiv Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) și de asemenea mijloacele fixe existente. - la punctul 7, referitor la preluarea riscurilor contractuale și suportarea obligațiilor și a costurilor aferente întreținerii/reparării punctelor de colectare- a formulat măsuri de remediere. - la punctul 8A referitor la instrumentul „Plătește pentru cât arunci", autoritatea contractantă precizează legat de punctele 115 - 128 din contestație, că instrumentul „plătește pentru cât arunci" are drept scop scăderea cantităților de deșeuri reziduale (care ajung la depozit) în paralel cu creșterea cantității de deșeuri reciclabile (care ajung în stații de sortare și apoi sunt trimise la reciclare/valorificare) fiind un instrument economic care țintește înspre conștientizarea utilizatorilor cu privire la faptul că deșeurile costă, având de asemenea ca obiectiv inducerea comportamentului de reducere a deșeurilor generate, de creștere a gradului de reciclare și de reducere a cantităților depozitate. Potrivit OUG nr. 92/2021, art. 17 alin. (5) autoritățile publice locale au obligația să implementeze instrumentul economic „plătește pentru cât arunci", însă, legiuitorul nu a impus un termen limită de implementare a acestui principiu lăsând la latitudinea autorităților locale urmarea pașilor necesari, fiind cunoscute dificultățile cu care se confruntă acestea pentru înființarea și menținerea unor sisteme corespunzătoare de gestionare a deșeurilor precum și pentru formarea unui comportamentul adecvat al cetățenilor. Dificultatea elaborării unor regulamente pentru implementarea instrumentului în cauză este dovedită și de faptul că, deși chiar autoritatea de reglementare în domeniu, avea obligația conform art. 11 din Legea nr. 101/2006 privind salubrizarea localităților să elaboreze și să publice pe site-ul instituției recomandări privind operaționalizarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci", pe baza celor mai bune practici naționale și europene din domeniu, nici până în prezent aceste recomandări nu au fost elaborate. De asemenea, subliniază faptul că, așa cum nu a impus un anumit termen pentru implementarea instrumentului, legislația nu a impus nici un anumit moment pentru implementarea acestuia (înainte de inițierea procedurii de atribuire a contractului de delegare privind colectarea deșeurilor, în timpul derulării acestei proceduri sau ulterior) fiind evident faptul că fiecare autoritate contractantă este liberă să stabilească momentul oportun pentru elaborarea Regulamentului aferent implementării instrumentului. A considerat oportun ca implementarea instrumentului să înceapă prin intermediul contractului care face obiectul prezentei proceduri de concesiune, fiind varianta optimă pentru realizarea unui Regulament aplicat la un contract care urmează să se Pagina 13 din 87

deruleze pentru o perioadă îndelungată de timp (5 ani), etapizat în ceea ce privește implementarea instrumentului „Plătește pentru cât arunci". Conform prevederilor legale, Regulamentul va face obiectul transparenței decizionale, va sta în consultare publica, procedură în care Delegatul (în calitate de operator desemnat) are posibilitatea formulării de sugestii, observații pertinente în vederea elaborării unui regulament adaptat atât la tarifele contractului cât și la particularitățile ariei de delegare. Astfel, va beneficia de sprijinul operatorului delegat, a experienței practice a acestuia, raportat la tarifele efective ale contractului de delegare. De altfel, raportat la faptul că nu se cunosc tarifele de colectare a fracțiilor de deșeuri, precizează că este în imposibilitatea definitivării unui regulament complet, iar elaborarea unuia insuficient de clar nu este relevantă și mai mult împiedică și întârzie nejustificat finalizarea procedurii pentru încheierea contractului de delegare. În acest sens, a opinat și CNSC într-o speță similară invocată, chiar de contestatoare în argumentație, respectiv Decizia nr. 2153/C9/2319, 2327, 2381/28.07.2025, unde în documentația de atribuire autoritatea contractantă a pus la dispoziție informații suficiente pentru implementarea instrumentului. Aceste informații sunt suficiente pentru etapa actuală a procedurii, singura informație relevantă care influențează întocmirea ofertei și care a fost deja pusă la dispoziție de către autoritatea contractantă este cea privind numărul de pubele care cad în sarcina operatorului. În rest nu se solicită alte investiții suplimentare în sarcina operatorului care ar putea să impacteze întocmirea ofertei financiare. Pe de altă parte, securizarea platformelor implică garantarea că numai persoanele arondate pot depozita deșeuri pe respectivele platforme. Investiția în această securizare este în responsabilitatea autorității contractante. Investiția este deja în curs de implementare pentru platformele de la blocuri construite prin POIM (în prezent se află în derulare un amplu proces de montare a camerelor de supraveghere), iar ulterior platformele PDD, vor avea sistem de supraveghere video și sistem electronic de acces pentru utilizatorii dedicați cu transmiterea datelor la distanță finanțat prin PDD. Pe de altă parte, așa cum este prevăzut în Regulamentul Serviciului (ANEXA NR. 1 INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE, Anexa 1.1 Indicatori de performanță privind calitatea serviciului de salubrizare și tehnici pentru monitorizarea activităților de colectare separată și transport separat a deșeurilor municipale și a deșeurilor din construcții și desființări de la populație, a activității de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat 14

și a activității de tratare mecano biologice a deșeurilor reziduale, Indicatorul tehnic nr.4), se așteaptă ca și la blocuri, implementarea instrumentului economic să fie 100% aplicabil din Anul 1 de contract. Având în vedere că instrumentul „plătești pentru cât arunci" se va implementa pentru prima oară la nivelul .... într-un cadru reglementat printr-un regulament care definește drepturile și obligațiile celor implicați, și ținând cont de faptul că populația și agenții economici vor avea nevoie de o perioadă de adaptare la acest sistem, indicatorul de performanță aferent implementării acestui instrument economic nu include penalități asociate. Ratele previzionate pentru implementare (Anul 1 - min. 20% populația de la case, Anul 2 - min. 30% populația de la case, Anul 3 - min. 50% populația de la case, Anul 1 - 100% populația blocuri) sunt determinate doar în scop de monitorizare. În consecință, consideră că petenta nu justifică un prejudiciu potențial pe care l-ar suferi din cauzele invocate, ceea ce determină, din punctul său de vedere, respingerea motivului de contestație. - la punctul 8B referitor la mecanismul aplicarea progresivă a instrumentului „Plătește pentru cât arunci", autoritatea contractantă precizează legat de punctele 129-135 din contestație, privind legalitatea implementării progresive a instrumentului economic plătește pentru cât arunci, menționează că nu există vreo prevedere legală care să interzică implementarea progresivă a acestuia, motivele invocate de contestatoare fiind neîntemeiate. Așa cum a arătat și mai sus se așteaptă ca și la blocuri, implementarea instrumentului economic să fie 100% aplicabil din Anul 1 de contract, iar ratele previzionate pentru implementare (Anul 1 - min. 20% populația de la case, Anul 2 - min. 30% populația de la case, Anul 3 - min. 50% populația de Ia case, Anul 1 - 100% populația blocuri) sunt determinate doar în scop de monitorizare. Prin urmare, ținându-se cont inclusiv de decizia CNSC invocată de contestatoare în speța similară, a fost avută în vedere și populația de la blocuri, în continuare susține faptul că, potrivit căruia contestatoarea nu justifică un prejudiciu pe care l-ar suferi din cauzele invocate, condiție esențială pentru admisibilitatea contestației, duce la respingerea motivului de contestație. În legislație sunt foarte puține prevederi privind modul de abordare și implementare a instrumentului economic în cauză, susținerile privind natura juridică a instrumentului PPCA, în forma descrisă ca fiind convenabilă contestatoarei neavând un suport legal.  - la punctul 9A, referitor la Tabelul 15-2 din Studiul de oportunitate, la punctele 136-140 din contestație, analizând observațiile formulate de ofertant cu privire la corelarea cantităților și a procentelor de deșeuri depozitate aferente fluxurilor T2 și T7, astfel cum sunt prezentate în Studiul de Oportunitate, precizează următoarele: • diferențele procentuale privind cantitățile de deșeuri depozitate aferente fluxurilor T2 și T7, astfel cum sunt prezentate în Studiul de Oportunitate, rezultă din caracteristicile distincte ale fluxurilor analizate și din ipoteze de modelare diferite, utilizate exclusiv în scopul fundamentării tarifelor. Aceste procente nu reflectă și nu presupun performanțe comparative de valorificare între fluxuri. Pagina 15 din 87

• în cazul fluxului T7, ipotezele au avut în vedere structura specifică a deșeurilor municipale abandonate, care poate include fracții voluminoase sau inerte, susceptibile de sortare și valorificare prin operațiuni distincte de cele aplicabile deșeurilor reziduale menajere, în limitele cadrului legal aplicabil, astfel, se apreciază că informațiile incluse în Studiul de Oportunitate sunt prezentate într-o manieră clară, coerentă și nediscriminatorie, fiind puse la dispoziția tuturor operatorilor economici în aceleași condiții. Datele au caracter orientativ și nu limitează posibilitatea ofertanților de a-și fundamenta ofertele pe propriile analize tehnice și economice. - la punctul 9B referitor la Tariful pentru gestionarea deșeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcții, cu privire la punctele 141 - 144 din contestație, analizând observațiile formulate referitor la nivelul tarifelor aferente fluxurilor T4 și T6, se constată că acestea nu justifică revizuirea structurii tarifare incluse în Studiul de Oportunitate, așa cum solicită contestatoarea. Nivelurile tarifare menționate au fost stabilite pe baza ipotezelor de cost și a modelelor de fundamentare distincte, corespunzătoare naturii diferite a activităților prestate. Diferența de valoare dintre T4 și T6 nu are semnificația unei subevaluări a fluxului T6, ci reflectă particularitățile de organizare ale activității, inclusiv caracterul său reactiv, punctual și neprogramat, precum și modul de integrare a acestuia în ansamblul activităților concesionate. În cazul T6, gestionarea deșeurilor abandonate provenite din lucrări de construcții este analizată la nivel agregat, în corelare cu volumele estimate și cu utilizarea comună a resurselor tehnice și umane în cadrul contractului de concesiune. Diferența de valoare dintre T4 și T6 nu generează o distorsiune între costuri și remunerație, întrucât structura de cost a fluxului T6 este analizată la nivel agregat, prin utilizarea comună a resurselor tehnice, logistice și umane, fără a presupune mobilizarea permanentă sau exclusivă a acestora. Prin urmare, costurile invocate de ofertant nu pot fi considerate, în mod automat, superioare celor aferente fluxului T4. În aceste condiții, nu se poate susține existența unui transfer nejustificat de risc economic și nici a unei neconcordanțe între costurile reale ale prestației și remunerația aferentă, critica fiind lipsită de fundament obiectiv. Operatorii economici au posibilitatea de a-și fundamenta oferta prin propriile calcule de cost și soluții operaționale, în condiții egale și nediscriminatorii. În consecință, se apreciază că structura tarifară stabilită nu contravine principiilor 16

proporționalității și acoperirii costurilor și nu se impune revizuirea nivelului T6, critica ofertantului urmând a fi respinsă ca nefondată. - referitor la punctul 9C în ceea ce privește neconcordanțele cu privire la metodologia de calcul a valorii contractului, autoritatea contractantă apreciază că observațiile formulate la punctele 145-148 nu evidențiază o incongruență de natură să afecteze legalitatea, transparența sau corecta determinare a valorii estimate a contractului. Formula utilizată în modelul financiar („Nivel an 1 x 2 + Nivel an 3 x 3") reprezintă o modalitate de agregare și simplificare a valorilor anuale, justificată de faptul că diferențele dintre valorile estimate pentru anii corespunzători sunt nesemnificative din punct de vedere economic, atât în valoare absolută, cât și procentuală. Astfel: • între Anul 1 (72.752.617,78 lei) și Anul 2 (72.710.070,71 lei) diferența este de aproximativ 0,06%, • între Anul 3 (95.677.039,79 lei) și Anul 4 (95.721.778,50 lei) diferența este de aproximativ 0,05%, • între Anul 4 și Anul 5 (95.802.171,98 lei) diferența este de aproximativ 0,08%, • iar raportat la Anul 3, variația cumulată până la Anul 5 este de aproximativ 0,13%. Valorile distincte prezentate în Studiul de Oportunitate rezultă din ajustări punctuale și proiecții anuale detaliate, însă nu reflectă diferențe structurale sau evoluții semnificative ale cantităților ori ale costurilor, care să impună o defalcare strict anuală în calculul valorii estimate. În acest context, utilizarea unor niveluri agregate pentru perioadele respective nu contrazice metodologia din Studiul de Oportunitate, ci constituie o aplicare proporțională și coerentă a acesteia într-un instrument financiar de lucru. De altfel, realizarea unor calcule detaliate pe fiecare an și pe fiecare tip de deșeu ar fi condus la o complexitate deosebită a modelului, care nu ar mai fi fost ușor de înțeles de către ofertanți și care ar fi putut fi o bază de erori din partea acestora prin modificarea involuntară a unor formule. Calculul anual, deci, nu se justifică comparativ cu diferențele extrem de mici menționate mai sus. Modelul permite realizarea de calcule pentru cele două etape și în special pentru anul 1 de contract, care este principalul an care trebuie fundamentat. Modelul permite utilizatorilor realizarea de reglaje fine chiar și pentru eliminarea acestor diferențe nesemnificative (între Anul 1 -Anul 2, respectiv între Anul 3-Anul 5) prin includerea unor valori medii de costuri în memoriile tehnico- economice, care să permită alinierea valorii contractului din Modelul Financiar cu cele din contractul de delegare. Ca atare această abordare nu generează incertitudine pentru ofertanți, nu afectează baza comună de comparare a ofertelor și nu aduce atingere principiilor transparenței și tratamentului egal, în condițiile în care toți operatorii economici au acces la aceleași informații și ipoteze, aplicate în mod uniform. Referitor la punctele 149-153, se apreciază că observațiile formulate la punctele 149-153 nu sunt întemeiate și nu justifică modificarea Studiului de Oportunitate sau a valorii estimate a contractului. • Cu privire la impactul SGR asupra proiecțiilor cantitative: Scăderea cantităților aferente fracțiilor de hârtie, plastic, metal și sticlă, ca urmare a Pagina 17 din 87

implementării Sistemului de Garanție-Returnare, a fost avută în vedere în mod distinct în cadrul Studiului de Oportunitate, la nivelul proiecțiilor de compoziție și al fluxurilor relevante. Această ajustare nu impune, în mod automat, revizuirea valorilor totale aferente anilor 3-5, întrucât valoarea estimată a contractului este fundamentată pe ansamblul serviciilor concesionate, iar nu exclusiv pe evoluția unui singur flux de deșeuri. Mai trebuie adăugat și faptul că deșeurile reciclabile nu sunt singurele care intră în aria contractului, ci și deșeurile reziduale și biodeșeurile. Biodeșeurile vor fi colectate separat începând cu anul 3 al contractului, ceea ce aduce costuri suplimentare, mai ales că necesită investiții semnificative și astfel și cheltuieli cu redevența semnificative. • Cu privire la pretinsa existență a unor mecanisme de calcul diferite: nu este cazul deoarece se folosește un singur mecanism de calcul bazat pe fluxurile de deșeuri deja menționate la punctul 1. Nu compoziția deșeurilor are impact asupra creșterii valorilor din anii 3-5, ci implementarea unui program amplu de investiții estimat pentru perioada 2028-2030 cu finanțare prin Programul de Dezvoltare Durabilă PDD. Dacă la punctul referitor la calculul redevențelor anuale se observă o creștere substanțială în anul 3 comparativ cu anul 2 tocmai ca rezultat al implementării acestui proiect. • Cu privire la comparabilitatea ofertelor: Toți operatorii economici au acces la aceleași informații, formulate în mod clar și nediscriminatoriu, și își pot elabora ofertele pe baza propriilor ipoteze de calcul. ca atare, nu se impune corelarea și uniformizarea modalității de calcul a valorii estimate a contractului, prin alinierea modelului financiar la metodologia prezentată în Studiul de oportunitate, ofertanții având la dispoziție suficient cadru de armonizare și corelare a datelor. - la punctul 10A referitor la valoarea garanției de participare - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 10B referitor la nivelul cifrei de afaceri - a formulat măsuri de remediere; - la punctul 10C referitor la cerința privind accesul la resurse financiare, consideră că, susținerea contestatoarei potrivit căreia cerința de a demonstra accesul la resurse financiare în cuantum de 36.376.308,89 lei ar fi excesivă, nejustificată și disproporționată, este neîntemeiată. Menționează că a stabilit cerința de calificare în mod obiectiv, rezonabil și proporțional, raportat la: valoarea estimată a concesiunii, complexitatea serviciului public delegat și necesitatea asigurării continuității serviciului de salubrizare încă de la debutul contractului. Cerința vizează exclusiv capacitatea operatorului 18

economic de a susține fluxurile financiare inițiale, fără a afecta în mod nejustificat accesul la procedură. Cerința a fost stabilită prin raportare la durata etapei de mobilizare - de șase luni, perioadă în care asigurarea că vor exista resurse financiare este esențială pentru modul în care va demara execuția efectivă a contractului. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Contractul de delegare, în perioada de Mobilizare, care nu poate fi mai lungă de 6 luni de la Data Semnării (dacă Părțile nu convin prelungirea acestui termen), Delegatul va prezenta Delegatarului dovezile care confirmă: - constituirea Garanției de Bună Execuție prevăzută la art. 28 („Garanția de Bună Execuție") din prezentul Contract; - încheierea tuturor polițelor de asigurare solicitate la art. 29 ("Asigurări") din prezentul Contract; - obținerea Autorizațiilor necesare conform Legii pentru începerea prestării Serviciului; - faptul că are la dispoziție, pe Aria Delegării, toate autospecialele, utilajele, mijloacele de transport și echipamentele pentru care s-a angajat prin Ofertă că va dispune la Data de începere a Contractului; - angajarea personalului necesar prestării Serviciului la un grad de cel puțin 85% și ocuparea integrală a posturilor cheie; - prezentarea modelului de contract/modelelor de contract de prestare a Serviciului ce urmează a fi încheiat cu Utilizatorii, redactat pe baza Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de salubrizare a localităților aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 112/2007 - implementarea sistemul informatic și stabilirea, împreună cu Delegatarul a formatului standard a tuturor documentelor care vor fi utilizate în scopuri de raportare/monitorizare/control a activităților desfășurate în baza prezentului Contract, conform cerințelor stabilite în Caietul de sarcini; - încheierea contractelor cu ceilalți Operatori de Salubrizare de pe fluxul deșeurilor, indicați de Delegatar, cu o dată de începere efectivă de la Data de începere a prezentului Contract; - stabilirea, împreună cu Delegatarul, a formatului standard al rapoartelor (zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale si anuale), care să includă informațiile prevăzute la art. 21 („Monitorizarea Contractului")". Toate aceste obligații se realizează pe parcursul a șase luni, cel mai probabil cu impact financiar major asupra operatorilor tocmai în lunile 3-6, astfel încât formularea unei cerințe raportate la 2 luni de execuție a contractului nu ar acoperi în niciun fel un risc de incapacitate a operatorului economic de a fi pregătit pentru demararea contractului la termenul stabilit. Contrar celor susținute de contestatoare, stabilirea cash-flow-ului necesar pe baza valorii anuale estimate nu reprezintă un „calcul pur teoretic", ci o metodă obiectivă și uzuală, utilizată constant în procedurile de delegare a serviciilor publice. Nu se putea ignora faptul că, în practică operatorul economic trebuie să dispună de resurse financiare anterioare primei facturări, există decalaje inerente între prestarea serviciilor și încasarea efectivă a contravalorii acestora sau pot apărea întârzieri administrative sau operaționale independente de voința sa. Prin urmare, cerința are ca scop prevenirea Pagina 19 din 87

riscului de blocaj financiar și asigurarea unui serviciu public continuu și conform standardelor legale. Afirmația potrivit căreia necesarul real de finanțare ar acoperi „cel mult primele 2 luni de execuție" reprezintă o apreciere subiectivă a contestatoarei, fără fundament obiectiv și fără a ține seama de realitățile economice ale unui contract de asemenea anvergură, fiind îndreptățită să stabilească cerințe care să acopere un scenariu prudent, nu unul optimist, având în vedere caracterul esențial al serviciului, obligația de a preveni disfuncționalități majore în prestare ori riscul ca un operator insuficient capitalizat să nu poată susține activitatea în perioada inițială. Nu se poate reține existența unei „supraestimări artificiale" a necesarului de finanțare. Cerința nu conduce la restrângerea nejustificată a concurenței, ci urmărește selectarea unor operatori economici capabili din punct de vedere financiar să execute contractul în condiții de stabilitate și predictibilitate. Legislația în materia concesiunilor permite în mod expres stabilirea unor cerințe de capacitate financiară, atât timp cât acestea sunt: legate de obiectul contractului, proporționale cu acesta, respectiv aplicabile

în mod nediscriminatoriu tuturor participanților. Toate aceste condiții sunt îndeplinite în cazul de față. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiilor proporționalității, tratamentului egal și nediscriminării aceasta este nefondată, deoarece cerința privind accesul la resurse financiare se aplică în mod egal tuturor operatorilor economici, fără distincții, acesta este justificată de necesitatea protejării interesului public și a continuității serviciului și nu impune un anumit instrument financiar, permițând diverse modalități de demonstrare a capacității (linii de credit, scrisori de confort, alte angajamente ferme). De asemenea, solicitarea ca resursele financiare să fie „negrevate de datorii" nu este excesivă, ci urmărește să garanteze disponibilitatea efectivă și imediată a fondurilor, evitând situațiile în care resursele sunt pur formale sau inaccesibile în practică. În concluzie, consideră că cerințele stabilite sunt legale, justificate, proporționale și strict necesare pentru buna derulare a contractului de concesiune și pentru protejarea interesului public, motiv pentru care criticile formulate de contestatoare se impun a fi respinse ca neîntemeiate. - la punctul 10 D Cerința privind experiența similară este restrictivă - justificarea cerinței privind experiența similară are la bază prevederile art. 28 și 30 din HG nr. 867/2016. De asemenea, s-a avut în vedere buna practică în domeniul achizițiilor publice, respectiv recomandările ANAP privind completarea fișei de date, conform notificării ANAP nr. 256 din 08.12.2016 (transmisă prin intermediul SEAP și conținând „Fișa de date 20

achiziții publice-versiunea decembrie 2016"), conform cărora: „Nivelul cerinței nu va depăși, ca regulă generală, valoarea estimată/cantitatea aferentă contractului ce urmează a fi atribuit". Astfel, solicitarea ca ofertantul să facă dovada că a prestat în ultimii 3 ani împliniți la data termenului limită pentru depunerea ofertei, în unul - maxim trei contracte, servicii de natura și complexitatea celor prevăzute în caietul de sarcini, este stabilită conform prevederilor art. 30 lit. a) din HG nr. 867/2016, fiind relevantă în raport cu natura și complexitatea contractului de concesiune ce urmează să fie atribuit. În fapt, cerința a fost stabilită prin raportare la cantitatea de deșeuri care, în conformitate cu prevederile Studiului de oportunitate și fundamentare, se estimează că urmează a fi colectată și transportată anual în cadrul contractului de face obiectul prezentei proceduri. S-a optat pentru o cantitate echivalentă cu cea care va fi colectată la nivelul a trei ani în cadrul prezentului contract (cca 150.000 tone/an*3 ani = 450.000 tone) vizând participarea la procedură a unor operatori care să fi derulat contracte de anvergură similară. Diluarea serviciilor prestate anterior pe parcursul a mai multe contracte este invers proporțională cu prestarea unor servicii calitative. Concentrarea experienței similare (ca număr de tone colectate/an) din cât mai puține contracte este dovada faptului că operatorul are un management riguros, care poate să facă față provocărilor contractului (pornind de la reticența utilizatorilor persoane fizice sau juridice de a se conforma regulilor de colectare a deșeurilor, culminând cu adaptabilitatea operatorului la condițiile de trafic specifice .... ........., precum și cu colaborarea corespunzătoare cu ceilalți operatori implicați în lanțul de gestionare a deșeurilor, inclusiv cu autoritățile locale). Un număr de maxim 3 contracte nu este nici restrictiv dar nici prea larg pentru dovedirea unei experiențe similare corespunzătoare, fiind un număr suficient, dar necesar pentru autoritatea contractantă, existând în piață mulți operatori care pot îndeplini cerința, mai ales că este permisă și asocierea. S-a solicitat ca această cerință să fie îndeplinită la nivelul a unul - trei contracte pentru a avea ca participanți operatori economici care să fi derulat contracte de anvergură similară, dar și pentru a nu restricționa participarea la operatori care să o îndeplinească la nivelul unui singur contract. Stabilirea cerinței la nivelul cantității de deșeuri colectate la nivelul anului 2024 ar anula însăși logica stabilirii unui asemenea criteriu. Procedura de concesionare se bazează pe un Studiu de oportunitate a cărei menire este să arate dimensiunea serviciului care urmează a fi prestat. Elaborare Studiului de oportunitate de bază a realizării delegării este expres reglementată de lege, respectiv art. 29 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, precum și art. 7 din Legea nr. 100/2016. Studiul de fundamentare va include aspecte, precum fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică și financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale și aspectele instituționale ale proiectului în cauză. Astfel, legislația în vigoare are în vedere dimensionarea cât mai exactă a tuturor aspectelor aferente procedurii de concesionare prin raportare la cantitățile de deșeuri care urmează să facă obiectul serviciului și nu prin raportare la cantitățile de deșeuri care au făcut anterior obiectul serviciului. Ar fi de neînțeles Pagina 21 din 87

stabilirea cerinței privind experiența similară la o situația anterioară derulării contractului care face obiectul contractului, deoarece s-ar afla chiar în situația de a nu respecta principiul proporționalității pentru atribuirea contractului. Proporționalitatea este dată tocmai de raportarea criteriilor la specificul și dimensiunea contractului ce urmează a fi atribuit și nu la o dimensiune anterioară a contractului. Scopul acestei cerințe este tocmai să asigure că operatorii participanți la procedură și operatorul selectat au capacitatea să deruleze viitorul contract, cerință care nu poate fi în niciun fel corelată cu valori care să reflecte cantități de deșeuri colectate și raportate în trecut. Corelând cerința privind capacitatea tehnică cu cerințele privind capacitatea economică și financiară, entitatea contractantă dorește să se asigure de capacitatea reală a operatorilor participanți la procedură de a derula contractul, mai ales în condițiile în care mecanismul de plată este bazat pe tarif, capacitatea operatorilor economici fiind esențială în derularea contractului. - față de punctul 11A, referitor la Determinarea compoziției deșeurilor, se face referire la punctele 198 - 208 din contestație: Susținerile contestatarei privind nelegalitatea și art. 93 alin. (1) și (4) din caietul de sarcini referitoare la determinarea compoziției deșeurilor sunt complet neîntemeiate. Prevederile art. 93 alin. (1) și (4) din caietul de sarcini care face obiectul prezentei concesiuni sunt identice cu prevederile art. 94 alin. (1) și (4) din caietul de sarcini cadru al serviciului, reglementat de Ordinul președintelui ANRSC nr. 98/2025 privind aprobarea Caietului de sarcini- cadru al serviciului de salubrizare a localităților. Prin urmare, întreaga argumentație a contestatoarei, referitoare la încălcarea reglementărilor specifice ale art. 38 alin. (4) din Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, privitoare la asumarea de către autoritatea contractantă a competențelor care nu sunt prevăzute în lege și care pot afecta poziția contractuală și financiară a operatorului, prin instituirea unui mecanism discreționar ce permite delegatarului fie să se opună procedurii stabilite de operator, fie să invalideze rezultatele determinărilor, cu consecințe directe asupra tarifelor aplicabile în anul următor, se impune a fi respinsă. Contrar afirmațiilor contestatoarei, legislația, respectiv art. 94 alin. (1) și (4) din Ordinul ANRSC nr. 98/2025, prevede obligația realizării determinărilor de compoziție „în colaborare" cu delegatarul și condiționarea valabilității raportului de acceptarea sau participarea acestuia. - la punctul 11B cu privire la lipsa informațiilor privind densitățile medii ale fracțiilor colectate - a formulat măsuri de remediere. 22

- la punctul 11C, referitor la experiența solicitată pentru postul Manager de contract este restrictivă, consideră că susținerea contestatoarei potrivit căreia cerința referitoare la „Managerul de contract" ar constitui o „dublare" nejustificată a cerinței de experiență la nivelul operatorului economic este neîntemeiată, cerința privind personalul-cheie fiind stabilită prin considerarea faptului că experiența operatorului economic nu se confundă cu experiența persoanei fizice desemnate pentru coordonarea efectivă a contractului, buna executare a concesiunii presupune existența unei responsabilități individuale clare, asumate de o persoană cu experiență direct relevantă, rolul Managerului de contract este esențial în faza de implementare și operare, având atribuții distincte de cele ale organizației în ansamblu, astfel că, nu poate fi reținut caracterul redundant sau excesiv al cerinței. Au fost respectate în mod strict prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, precum și dispozițiile HG nr. 867/2016, cerința fiind direct legată de natura serviciului public de salubrizare, complexitatea activităților de colectare și transport deșeuri municipale și de riscurile operaționale semnificative asociate derulării concesiunii. Cerința privind experiența Managerului de contract are legătură directă cu obiectul concesiunii și nu este disproporționată raportat la valoarea, durata și impactul serviciului delegat. Contrar celor susținute de contestatoare, cerința privind experiența similară a Managerului de contract nu dublează criteriul de capacitate tehnică al operatorului economic și nu urmărește acoperirea unui risc distinct, ci asigurarea unei implementări coerente și eficiente a contractului. Experiența la nivel de personal-cheie vizează capacitatea de management operațional concret, este complementară experienței organizaționale și reprezintă o practică uzuală și acceptată în procedurile de concesiune și achiziții publice. Afirmația potrivit căreia riscul ar putea fi acoperit exclusiv prin capacitatea organizației, independent de experiența persoanei desemnate, este nefondată. În lipsa unei persoane cu experiență specifică coordonarea activităților zilnice ar putea fi deficitară, riscul de disfuncționalități operaționale ar putea crește semnificativ, iar responsabilitatea managerială devine difuză, afectând capacitatea autorității de a urmări și controla executarea contractului. Beneficiarul dorește sa se asigure ca operatorul care va derula contractul are capacitatea să îl implementeze și să îl ducă la bun sfârșit nu doar prin prisma unei experiențe similare anterioare a operatorului ci și din perspectiva asigurării managementului prezentului contract. Acestea sunt considerentele pentru care experiența managerului de contract este extrem de importantă. Prin solicitarea implicării managerul de contract în două contracte similare, beneficiarul dorește să se asigure că va exista o coordonare riguroasă a activităților. Faptul că aceeași persoană a participat anterior la derularea a minimum două contracte similare demonstrează experiență relevantă și recentă, fără a impune condiții excesive sau restrictive. Prin contracte similare se accepta prezentarea de contracte privind colectarea și transportul deșeurilor fără nicio restricție privind valorile sau cantitățile de deșeuri care au făcut obiectul acestor contracte. Astfel, la nivel național sunt derulate contracte privind colectarea și transportul deșeurilor la nivelul unor UAT-uri mult sub dimensiunea ..... Prin solicitarea unei experiențe similare Pagina 23 din 87

în două contracte anterioare se asigură că expertul respectiv s-a putut confrunta cu o diversitate de situații legate de acest tip de contract și a putut să facă față unor eventuale blocaje. Întrucât nu se are în vedere o evaluarea a experienței similare a experților, cerința minimă este cea prin care beneficiarul se poate asigura ca managementul contractului va fi corelat cu anvergura și complexitatea acestuia. În consecință, cerința privind experiența specifică a Managerului de contract este justificată de obiectul concesiunii, proporțională cu riscurile și complexitatea contractului și aplicabilă în mod nediscriminatoriu tuturor operatorilor economici. Aceasta nu poate fi calificată drept obstacol nejustificat la participare, ci reprezintă o garanție rezonabilă pentru buna derulare a serviciului public. Ca atare, criticile formulate de contestatoare cu privire la cerința referitoare la Managerul de contract sunt neîntemeiate, cerința fiind legală, justificată și proporțională, motiv pentru care se impune respingerea acestora ca atare. - la punctul 11D, referitor la Lipsa cantităților de deșeuri voluminoase - a formulat măsuri de remediere. - la punctul 11E, cu privire la tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipientelor pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale, susține că, referitor la punctele 227 - 232 din contestație, menționează că Anexa 2 la caietul de sarcini are 2 tabele, unul pentru etapa de tranziție și unul pentru etapa aferentă sistemului complet, din care se poate observa că informațiile furnizate la punctul 228 de către contestatoare sunt preluate de la etapa de tranziție și nu de la etapa la care se face referire, respectiv etapa aferentă sistemului complet, prezentând, în acest sens, un extras din Anexa 2 a caietului de sarcini cu infrastructura de colectare aferentă celor două etape. În concluzie, neconcordanțele semnalate de contestatoare nu sunt justificate, ceea ce impune respingerea motivului de contestație. - la punctul 11F, referitor la distribuția parcului auto pe durata contractuală, arată că, mașinile puse la dispoziție pentru întreg .... au făcut obiectul unui proiect de finanțare european, care a fost evaluat și aprobat. Flota pusă la dispoziție acoperă necesitățile de colectare și transport a deșeurilor estimate a fi colectate în perioada de derulare a contractului de delegare, delegatul neavând obligația de a face investiții în flota auto privind colectarea deșeurilor care fac obiectul contractului de delegare. Modificarea sistemului de colectare după finalizarea perioadei de tranziție (în 2028) nu generează obligații investiționale suplimentare, așa cum susține contestatoarea. 24

- la punctul 11G, referitor la modificarea art. 106 - riscul nr. 3 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă susține că, formularea actuală a managementului riscului pentru riscul 3 Risc de neîncasare contravaloare serviciu de la utilizatorii cu contract de furnizare/prestare, prevăzut la art. 106 din caietul de sarcini. Contrar celor susținute de contestatoare, managementul riscului nu exclude posibilitatea de reziliere a contractelor cu utilizatorii rău-platnici. După cum se poate observa, se face referire la faptul că operatorii serviciilor de utilități publice nu au dreptul să înceteze (...) furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanțelor de judecată competente. Încetarea prestării serviciilor către utilizatori presupune încetarea contractului (aspect care include noțiunea de reziliere, rezilierea fiind una dintre posibilitățile de încetare a unui contract), însă, încetarea contractului și implicit a serviciilor nu se poate face, în cazul serviciilor de utilități publice (printre care se regăsește și serviciul de salubrizare), decât în baza unei hotărâri judecătorești conform art. 36 alin. (5) din Legea nr. 51/2006. Prin urmare, solicitările contestatoarei de a completa prevederea de la managementul riscului în forma indicată ar putea da naștere la interpretarea potrivit căreia contractul de prestări servicii ar putea înceta fără pronunțarea unei hotărâri judecătorești, ceea ce ar fi contrar prevederilor legale invocate. Ulterior pronunțării unei hotărâri definitive a instanțelor de judecată competente privind rezilierea contractului pentru neplata serviciului, este evident faptul că utilizatorii serviciului devin utilizatori fără contract, urmând să se aplice art. 66 alin. (3) și art. 67 alin. (4) din caietul de sarcini, privind plata din bugetul local a serviciului pentru utilizatorii respectivi (până la încheierea unui nou contract cu operatorul). În concluzie, consideră că formularea existentă este suficientă și acoperitoare inclusiv pentru aspectele invocate de contestatoare. - la punctul 11H, referitor la riscul nr. 7 - după cum se poate observa din descrierea Riscului 7, acesta presupune că există posibilitatea de a apărea colectori informali (persoane neautorizate) care extrag deșeurile reciclabile din recipiente de colectare separată, iar perpetuarea unei asemenea operații poate avea impact asupra sistemului, respectiv asupra posibilității atingerii de către operator a indicatorilor de performanță asociați activității de colectare separată a deșeurilor. Managementul riscului presupune că: „în această situație Delegatul are obligația de a anunța în scris Delegatarului pentru ca acesta să ia măsurile ce se impun. Delegatarul, prin structurile pe care le are în subordine, trebuie să asigure eradicarea fenomenului." În aceste condiții, având în vedere faptul că, fără sesizările aferente din partea Delegatului (operatorul de colectare) care are în responsabilitate și operează zilnic infrastructura serviciului de salubrizare, Delegatarul nu are cum să activeze pârghiile invocate chiar de contestatoare, împărțirea responsabilității în mod egal este perfect justificată din punctul nostru de vedere. În acest context, autoritatea contractantă atrage atenția asupra faptului că platformele vor fi puse la dispoziție Delegatului (operatorul) prin proces verbal de predare primire, moment de la care acesta va dobândi posesia asupra acestor bunuri, răspunzând juridic din acel moment de integritatea infrastructurii, fiind obligat să exploateze și să întrețină Bunurile Pagina 25 din 87

Delegatarului, cu diligența unui bun proprietar, inclusiv să acopere prin polițe de asigurare toate riscurile cu privire la pierderi fizice sau daune aduse Bunurilor de Retur (platformele fiind bunuri de retur). - la punctul 12A, Art. 9 Obligațiile Delegatului - a formulat măsuri de remediere. - la punctul 12B, Art. 10 - a formulat măsuri de remediere. - la punctul 12 C. art. 14 alin. (3) - a formulat măsuri de remediere. - la punctul 12 D. art. 15 din contestație, susține următoarele: în conformitate cu prevederile legale privind serviciul de salubrizare, precum și cele privind normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, dar și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare (Ordinul ANRSC nr. 640/2022) redevența este un element esențial, avut în vedere în toate fișele de fundamentare ale tarifelor serviciului de salubrizare (Anexele 1, 2 și 3 din ordinul ANRSC nr. 640/2022), conform cu prevederile art. 29 alin. (7)-(9) din Ordinul ANRSC nr. 640/2022. Acestea sunt reglementările aplicabile inițial, la stabilirea tarifelor (operațiunea inițială privind tarifele de salubrizare fiind stabilirea acestora) regulile de stabilire fiind prevăzute prin art. 29-32 din Ordinul ANRSC nr. 640/2022, ulterior tarifele putând suferi ajustări sau modificări. Procedura de ajustare a tarifelor de salubrizare își are sediul în art. 33-35 din Ordinul ANRSC nr. 640/2022, iar procedura de modificare în art. 36-38 din Ordin. Potrivit art. 33 alin. (3) din ordin, ajustarea tarifului se face prin aplicarea coeficientului de indexare cu evoluția indicelui prețului de consum total (IPC total) la total cheltuieli de exploatare, fără a fi necesară fundamentarea elementelor de cheltuieli. Conform art. 34 alin. (1) Ajustarea tarifelor pentru activitățile de salubrizare desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale se face potrivit formulei: T(1) = V(1)/Q(1) unde: T(1) = tariful ajustat; Q(1) = cantitatea programată, egală cu Q(0) din fundamentarea anterioară aprobată; V(1) = valoarea totală ajustată, determinată de influențele primite în cheltuielile de exploatare de evoluția parametrului de ajustare IPC total, calculată potrivit formulei: V(1) = CT(1) + CT(1) x r% + CT(1) x d% unde: CT(1) = CE(1) + CF(1) CE(1) = CE(0) x IPC total/100 26

CE(0) = cheltuielile de exploatare, din fundamentarea anterioară aprobată; IPC total = calculat pe perioada cuprinsă între luna de referință aferentă fundamentării anterioare și luna corespunzătoare celui mai recent IPC total publicat de Institutul National de Statistică la data solicitării ajustării; CE(1) = cheltuielile de exploatare ajustate cu inflația; CF(1) = cheltuielile financiare, la același nivel cu cheltuielile financiare CF(0) din fundamentarea anterioară avizată/aprobată; r% = cota de profit stabilită la momentul încheierii contractului de delegare; d% = cota de dezvoltare. Prin urmare, întrucât redevența este o cheltuială de exploatare, automat, aceasta fiind cuprinsă în fișa de fundamentare a tarifului, i se aplică și ei IPC, la ajustarea tarifelor. Actualizarea redevenței cu IPC este un demers normal de care trebuie să se asigure Delegatarul, raportat la rolul redevenței (potrivit dispozițiilor legale redevența este principala sursă de finanțare a fondului de întreținere și dezvoltare a serviciului public de salubrizare- fondul IID), respectiv acela de a asigura financiar înlocuirea infrastructurii serviciului (echipamente, vehicule de colectare) la sfârșitul duratei de viața a acesteia, fiind perfect justificat ca nivelul anual al redevenței să se actualizeze cu rata inflației (IPC total). În plus, actualizarea redevenței cu IPC este și o măsură de menținere a echilibrului contractual, fiind o operațiune echitabilă și de tratament egal în condițiile în care este permisă actualizarea cu IPC a amortizării investițiilor operatorului însă, nu ar fi cea privind redevența (dacă ar fi considerate corecte interpretările contestatoarei). Prin urmare, clauza contractuală este o clauză legală, faptul că posibilitatea actualizării redevenței cu IPC nu este menționată în niciuna dintre dispozițiile legale citate de contestatoare nefiind în sine o justificare a susținerii că este interzisă operațiunea de actualizare a redevenței cu IPC. - la punctul 12E, art. 33, arată următoarele: art. 33 protejează autoritatea de riscul înlocuirii „de facto", fără știrea și acordul Delegatarului a subcontractanților și furnizorilor din oferta inițială. Prevederea nu vizează la modul general terți ai prezentului contract ci terții care sunt implicați în prestarea serviciului de utilitate publică care se deleagă. Acești terți nu sunt orice terți, ci, în baza contractelor încheiate cu Delegatul pentru prestarea serviciului, sunt finanțați din tarifele încasate de la utilizatorii serviciului din aria de delegare. Față de acești utilizatori are obligația de protecție de eventuale acțiuni și înțelegeri comerciale necorespunzătoare ale operatorului care ar avea impact asupra derulării contractului de delegare. Printre acești terți se numără chiar și subcontractanții declarați la ofertă, caz în care este chiar bizară abordarea contestatoarei privind intruziunea nelegală a delegatarului în activitatea delegatului, în cazul în care este cunoscut faptul că înlocuirea subcontractanților este obligatoriu a fi adusă la cunoștință și aprobată de autoritatea contractantă. Reține faptul că, la momentul întocmirii ofertei, ofertanții sunt obligați să prezinte chiar contractele/acordurile de subcontractare cu subcontractorii, iar în oferta financiară, cheltuielile cu terții sunt prinse și evidențiate separat în Fișele de fundamentare a tarifelor și sunt însoțite de justificările aferente prin Pagina 27 din 87

memoriile justificative, acestea fiind însoțite de documente justificative, printre care și contracte. Prin clauza contractuală nu se solicită decât înștiințarea prealabilă a Delegatarului, înainte de a se încheia contractele în cauză, și, pentru a se preveni o inacțiune din partea Delegatarului care ar putea afecta operativitatea, s-a prevăzut și prezumarea acordului tacit, în așa fel încât, ținând cont de natura serviciului, să nu fie împiedicată derularea activităților. Contrar celor afirmate de contestatoare, operatorul într-un contract de concesiune nu acționează în mod autonom, iar libertatea comercială a acestuia nu este nelimitată, contractul de concesiune nefiind un contract comercial, ci este un contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ. Într-o speță similară, în cadrul unei contestații care a vizat chiar acest articol (Decizia 2955/C9/3211, 3317/02.10.2025) CNSC a reținut justificările autorității contractante și a respins argumentația contestatoarei din cauza respectivă, menținând clauza contractuală, considerând că atâta vreme cât există doar obligația de înștiințare a delegatarului nu poate fi constatată imixtiunea acestuia în încheierea contractelor cu terții. Prin urmare, consideră și această solicitare a contestatoarei, privind eliminarea integrală a art. 33 din Contractul de delegare, neîntemeiată. - la punctul 13, Referitor la indicatorii de performanță, arată că, în conformitate cu legislația generală privind serviciile de utilități publice, din care face parte și serviciul de salubrizare, contractul de delegare a gestiunii va fi însoțit în mod obligatoriu de o anexă privind indicatorii tehnici corelați cu țintele/obiectivele asumate la nivel național (conform art. 29 alin. 10 lit. e) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006) și va cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului și modul de monitorizare și evaluare a îndeplinirii acestora, conform art. 29 alin. (11) lit. i) din Legea nr. 51/2006 Legea serviciilor comunitare de utilități publice. Pentru a respecta aceste prevederi legale, a considerat adecvat ca indicatorii de performanță referitori la calitatea și cantitatea serviciilor să fie prezentați și sub forma unei anexe la contractul de delegare, care face obiectul procedurii de concesiune (Anexa 7.1). Acest lucru este similar cu indicatorii tehnici și nu contravine Regulamentului-cadru aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 97/2025. Spre deosebire de interpretarea contestatoarei, art. 112 din regulamentul- cadru impune doar obligativitatea existenței unei anexe cu indicatorii de performanță tehnici, fără a interzice existența unei alte anexe care să includă indicatorii de performanță ce vizează calitatea serviciilor. În plus, 28

pentru soluționarea aspectelor invocate în contestație privind indicatorii de performanță, relevant este faptul că Regulamentul serviciului, care cuprinde atât indicatori tehnici cât și indicatori de calitate, face parte integrantă din documentația de atribuire a prezentei proceduri de concesiune însă: - în conformitate cu Regulamentului - cadru aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 97/2025 reglementează și alte activități ale serviciului de salubrizare cu indicatorii de performantă aferenți acestora, pe lângă activitatea de colectare care face obiectul contractului de delegare și - vizează o perioadă de timp nedeterminată (începând cu anul 2025, anul aprobării documentului), perioadă care excede cei 5 ani ai contractului de delegare (2026-2030), astfel că, pentru determinarea concretă a indicatorilor de performanță aplicabili contractului de delegare care face obiectul prezentei concesiuni, este important ca aceștia să fie și să rămână individualizați (extrași) din Regulamentul serviciului în cadrul contractului de delegare, sub forma celor două anexe (una aferentă indicatorilor tehnici și alta aferentă indicatorilor de calitate). În vederea corelării indicatorilor de performanță prevăzuți în Regulamentul serviciului și Contract s-a remediat parțial documentația de atribuire conform măsurilor de remediere postate în SEAP. În ceea ce privește însă motivul de contestație 1. Privind Indicatorul de performanță nr. 2 pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă (punctele 294-303) arată că, prin modificarea Anexei 7 la contract și a art. 71 alin.(3) din caietul de sarcini s-a armonizat și corelat indicatorul de performanță privind colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din documentele concesiunii, ținând cont de explicațiile mai sus arătate (explicațiile privind faptul că Regulamentul serviciului vizează o perioadă mai mare de timp, care include cei 5 ai contractului de delegare, iar indicatorii de performanță din contract sunt extrași din cei ai regulamentului de salubrizare numai pentru perioada care vizează contractul). Însă, în ceea ce privește revizuirea documentației de atribuire și reducerea țintelor indicatorilor de performanță la nivelul minim stabilit de OUG nr. 92/2021, consideră neîntemeiată solicitarea cu următoarele justificări: Indicatorul de performanță privind colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă, solicitat prin documentația de atribuire începând cu anul 2026 este de min. 75%, respectiv 80% începând cu anul 2029. Aceste procente respectă procentul minim al indicatorului de performanță impus prin anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor (70% începând cu anul 2022). În acest context, relevant este faptul că Anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, intitulată INDICATORII MINIMI DE PERFORMANȚĂ, care trebuie inclusă în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prevede precizarea în contractele de delegare a unor procente minime ale indicatorilor de performanță, fără alte condiționalități. Pagina 29 din 87

Din analiza efectuată pentru îndeplinirea țintelor legale, s-a ajuns la concluzia că indicatorul minim de 70% prevăzut în OUG nr. 92/2021 pentru colectarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale colectate separat la nivelul .... nu este suficient, țintele putând fi atinse numai prin creșterea progresivă a procentului, conform ratelor prevăzute în cuprinsul indicatorului de performanță din Regulamentul serviciului (75% din anul 2026, 80% din 2029, 85% din 2034). Întrucât durata contractului de delegare nu se întinde până în anul 2034, indicatorul de performanță pentru colectarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale colectate separat este prevăzut în cadrul contractului numai pentru pragurile din 2026 și 2029. Referitor la motivul de contestație 2 pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă Dispozițiile privind indicatorii de performanță privind calitatea serviciului prevăzuți ca anexă la Contract sunt necorelați cu cele privind aceiași indicatori prevăzuți ca anexă la Regulamentul serviciului (punctele 304-307 din contestație), precizează că, prin măsurile de remediere, respectiv prin modificarea Indicatorului tehnic nr. 3 în ANEXA NR. 1 INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE, Anexa 1.1 precum și prin modificarea Anexei 7 la contract și a art. 71 alin. (3) din caietul de sarcini, au fost remediate aspectele semnalate, respectiv s-au corelat dispozițiile documentației de atribuire și au fost precizați clar indicatorii de performanță cu țintele aferente, ținând cont de explicațiile mai sus arătate (explicațiile privind faptul că Regulamentul serviciului vizează o perioadă mai mare de timp, care include cei 5 ai contractului de delegare, iar indicatorii de performanță din contract sunt extrași din cei ai regulamentului de salubrizare numai pentru perioada care vizează contractul). - la punctul 14, menționează că, așa cum chiar contestatoarea precizează, potrivit art. 1 alin. (6) din REGULAMENT-CADRU al serviciului de salubrizare a localităților, aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 97/2025, prevederile regulamentului cadru au caracter minimal, autoritățile publice locale putând aproba și alte condiții specifice pentru organizarea și desfășurarea serviciului de salubrizare, după dezbaterea publică a acestora, cu asigurarea echilibrului contractual și fură a aduce atingere altor dispoziții legale. În acest sens, a considerat oportun a prevede ca și indicatori de calitate ai serviciului în Anexa 1.1 Indicatori de performanță (privind calitatea serviciului de salubrizare și tehnici) pentru monitorizarea activităților de colectare separată și transport separat a deșeurilor 30

municipale și a deșeurilor din construcții și desființări de la populație, a activității de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat și a activității de tratare mecano-biologice a deșeurilor reziduale, la punctul 2. Reclamații și sesizări (Indicatori privind calitatea serviciului de salubrizare), cei patru indicatori de performanță, pe lângă cei reglementați de Regulamentul cadru. Cei 4 indicatori se circumscriu prevederilor art. 115 din REGULAMENTU1- CADRU al serviciului de salubrizare a localităților, aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 97/2025. Prin urmare, argumentațiile contestatoarei nu pot fi reținute, legislația permițând adăugarea unor indicatorii suplimentari, iar indicatorii suplimentari prevăzuți în Regulament sunt în concordanță cu prevederile legale. Pentru toate argumentele expuse și având în vedere lipsa de temeinicie a contestației, solicită respingerea contestației în întregime ca fiind nefondată și neîntemeiată. ......... SA, prin adresa nr. 614/19.01.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 2995/19.01.2026, a transmis punct de vedere cu privire la măsurile de remediere adoptate de ........., precizând că: 1. Documentația de atribuire conține informații necorelate și contradictorii cu privire la numărul populației deservite, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 2. Documentația de atribuire conține informații necorelate și contradictorii cu privire la cantitățile estimate de deșeuri care urmează a fi colectate, aspecte care produc efecte inclusiv asupra modului de calcul al valorii estimate a procedurii, deoarece: - informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate furnizate în cuprinsul caietului de sarcini, nu coincid cu datele din Studiul de Oportunitate, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - includerea nelegală a deșeurilor din construcții și demolări (DCD) în cantitatea totală de deșeuri municipale utilizată la fundamentarea tarifelor, renunță la criticile aduse prin contestație; - în documentația de atribuire există neconcordanțe cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - documentația de atribuire nu cuprinde cantitatea de deșeuri voluminoase colectate în campanii, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 3. Documentația de atribuire oferă informații neclare cu privire la obligația de colectare a deșeurilor abandonate, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 4. Din documentația de atribuire nu rezultă care este baza de calcul a cantităților de deșeuri reciclabile, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 5. Datele existente în documentația de atribuire nu permit verificarea caracterului suficient al numărului de utilaje puse la dispoziția operatorului ca bunuri de retur, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 6. Din documentația de atribuire lipsesc informații referitoare la modul de calcul al redevenței, își menține solicitările cu privire la acest aspect; Pagina 31 din 87

7. Documentația de atribuire nu conține informații suficiente cu privire la preluarea riscurilor contractuale și nici la suportarea obligațiilor și a costurilor aferente întreținerii/reparării punctelor de colectare, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 8. Implementarea mecanismului „Plătește pentru cât arunci”, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 9. Studiul de oportunitate conține dispoziții neclare și incomplete, astfel că: - Tabelul 15-2 din Studiul de oportunitate conține informații incorecte cu privire la cantitățile de deșeuri reziduale și la cantitățile de deșeuri abandonate, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - în cadrul Studiului de oportunitate, Tariful pentru gestionarea deșeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcții nu este corelat cu cerințele logistice, costurile suplimentare și intensitatea operațională implicate de colectarea și gestionarea acestui tip de deșeuri, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - între Studiul de oportunitate și Modelul financiar pus la dispoziția ofertanților există neconcordanțe cu privire la metodologia de calcul a valorii contractului, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 10. Fișa de date publicată de autoritatea contractantă conține dispoziții nelegale și restrictive cu privire la: - valoarea garanției de participare a fost stabilită în mod nelegal, renunță la criticile aduse prin contestație; - cerința privind Cifra de afaceri este nelegal calculată și nivelul acesteia este restrictiv, renunță la criticile aduse prin contestație; - cerința privind accesul la resurse financiare este disproporționată în raport cu modul real de derulare financiară a Contractului, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - cerința din fișa de date privind Experiența similară este restrictivă, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 11. Caietul de sarcini publicat de autoritatea contractantă nu respectă dispozițiile legale în materie, deoarece: - dispozițiile art. 93 alin. (1) și (4) din caietul de sarcini referitoare la determinare compoziției deșeurilor sunt nelegale, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - din caietul de sarcini lipsesc informațiile privind densitățile medii ale fracțiilor colectate, renunță la criticile aduse prin contestație; - experiența solicitată pentru postul de „Manager de contract” este restrictivă, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 32

- din caietul de sarcini lipsesc informații privind cantitățile de deșeuri voluminoase, renunță la criticile aduse prin contestație; - caietul de sarcini conține informații contradictorii cu privire la tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipientelor pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - caietul de sarcini conține informații incomplete cu privire la distribuția parcului auto pe durata contractuală, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - modificarea art. 106 - riscul nr. 3 din caietul de sarcini în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - în mod nelegal riscul generat de activitatea colectorilor informali (Riscul nr. 7 din caietul de sarcini) este alocat în mod egal autorității contractante și operatorului, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 12. Clauzele modelului de contract de delegare de gestiune contravin prevederilor legale și se impun a fi revizuite, cum ar fi: - art. 9 – Obligațiile delegatului prevede la lit. n) obligații care revin în contradicție cu caietul de sarcini, renunță la criticile aduse prin contestație; - art. 10 alin. (4) din Contract conține prevederi contradictorii și necorelate cu documentația de atribuire, renunță la criticile aduse prin contestație; - art. 14 alin. (3) din modelul de Contract condiționează în mod nelegal ajustarea tarifelor de atingere unor obiective de performanță, renunță la criticile aduse prin contestație; - art. 15 din modelul de Contract conține prevederi nelegale privind actualizarea anuală a redevenței cu IPC, își menține solicitările cu privire la acest aspect; - art. 33 – Contractele încheiate de Delegat din modelul de Contract este nelegal, își menține solicitările cu privire la acest aspect; 13. Informațiile din cuprinsul documentației de atribuire cu privire la indicatorii de performanță sunt inconsecvente și induc în eroare ofertanții, renunță la criticile aduse prin contestație; 14. Indicatorii de performanță privind calitatea serviciului introduși de autoritate suplimentar față de dispozițiile ordinului ANRSC nr. 97/2025 sunt nelegali, își menține solicitările cu privire la acest aspect. Consiliul, prin adresa nr. 3025/5028, 5032/C6/19.01.2026, a solicitat autorității contractante să transmită punctul de vedere referitor la contestații, copia dosarului achiziției, integral, împreună cu documentul criticat și actele care au stat la baza emiterii acestuia .... AL .... ........., prin adresa nr. 23630/21.01.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 4061/22.01.2026, a transmis copia dosarului achiziției, în format electronic. Prin adresa cu nr. 4406/5032/C6/26.01.2026, Consiliul a invitat pe ......... SA la sediul său în data de 27.01.2026, în vederea studiului dosarului, acordând termen pentru depunerea eventualelor concluzii scrise până la data de 29.01.2026, prin e-mail, operatorul economic studiind dosarul constituit la Consiliu în data de 27.01.2026, iar prin adresa nr. Pagina 33 din 87

1287/29.01.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 5936/30.01.2026, a transmis concluzii scrise prin care solicită admiterea contestației. ......... SA a depus recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, nr. 211958506/1 din data de 23.12.2025, eliberată de CEC BANK Sucursala Victoria, în sumă de 220.000,00 lei, înregistrată la CNSC sub nr. 90678/24.12.2025. ......... SA a depus recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, nr. 211957124/1 din data de 23.12.2025, eliberată de CEC BANK Sucursala Victoria, în sumă de 220.000,00 lei, înregistrată la CNSC sub nr. 90610/24.12.2025. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzelor conexate, Consiliul reține cele ce urmează: ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat licitația deschisă, în vederea atribuirii contractului de Delegarea prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, în .... al .... ........., publicând, în SEAP anunțul de participare nr. PC1003154/09.12.2025, cu o valoare totală estimată de 432.663.678,75 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”. Împotriva documentației de atribuire, ......... SA și ......... SA au înaintat Consiliului contestațiile în analiză, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 din HG nr. 867/2016: „(1) Caietul de sarcini trebuie să conţină: a) specificaţii tehnice minime; b) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului preconizat a se realiza prin concesiune; c) informaţii referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract; d) modul de operare vizat pentru derularea proiectului preconizat a se realiza prin concesiune, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat să le realizeze şi termenul de realizare a acestora; e) descrierea activităţilor, condiţii generale tehnice şi de calitate; f) dacă există, condiţii speciale impuse de natura activităţilor care vor intra în obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiţii de siguranţă în exploatare, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii privind folosirea şi conservarea patrimoniului sau privind protejarea şi 34

punerea în valoare a patrimoniului naţional, condiţii privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special, condiţii speciale impuse de acorduri şi convenţii la care România este parte; g) propunerea entităţii contractante de alocare a riscurilor în cadrul contractului de concesiune; h) dacă este cazul, opţiunea pentru crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o parte, şi entitatea contractantă, pe de altă parte; i) clauze financiare şi de asigurări; j) dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate şi/sau realizate de concesionar în timpul derulării contractului de concesiune; k) cuantumul garanţiilor care urmează a fi constituite, după caz. (2) Specificaţiile tehnice definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea sau serviciul care face obiectul concesiunii. (3) Caracteristicile prevăzute la alin. (2) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul concesiunii, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de concesiune şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia. (4) Prin caietul de sarcini/documentul descriptiv se pot stabili şi aspecte care privesc transferul drepturilor de proprietate intelectuală. (5) Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, în cazul concesiunilor având ca obiect servicii sau lucrări destinate utilizării de către persoane fizice. (6) În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele obligatorii astfel introduse. (7) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici. .” - art. 71 alin. (1) și (2) din Legea nr. 100/2016: „(1) Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/candidaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă furnizează: a) o descriere a obiectului concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii şi a cerinţelor de calificare şi de selecţie - în anunţul de concesionare; b) o descriere a criteriilor de atribuire şi, după caz, a cerinţelor minime care trebuie îndeplinite, precum şi un termen orientativ de finalizare a procedurii de atribuire - în anunţul de concesionare, în documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente ale concesiunii.” Așadar, regula o reprezintă faptul că stabilirea condițiilor de realizare a concesiunii se realizează de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile sale. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia autorității contractante. În consecință, pentru a cenzura prevederile documentației de atribuire stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarele în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații/cerințe care nu corespund necesității achizitoarei. Pagina 35 din 87

Prin urmare, contestatoarele în susținerea demersurilor lor la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația aferentă concesiunilor prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația respectivă după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorilor economici care au formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatoarei, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului documentației de atribuire, respectiv faptul că aceasta descrie obiectul concesiunii, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependență dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. Având în vedere complexitatea și amploarea diferită a celor două contestații, precum și a faptului că autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere în urma și prin raportare la criticile formulate în cadrul contestației depusă de ......... SA (dosar nr. 5032/2025) analiza Consiliului va debuta cu soluționarea acestei contestații. 36

5032 Prin contestația nr. 16005/19.12.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 89907/22.12.2025, formulată de către ......... SA (dosar nr. 5032/2025), s- a solicitat obligarea autorității contractante la luarea următoarelor măsuri de remediere: I. indicării explicite a numărului corect de locuitori care trebuie avut în vedere la calcularea tarifelor, astfel încât documentația de atribuire să fie clară, coerentă și să permită elaborarea unor oferte fundamentate în mod unitar; II. clarificării informațiilor referitoare la cantitățile de deșeuri care urmează a fi colectate și, după caz, la modificarea corespunzătoare a valorii estimate a contractului: a) informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate; b) informațiile privind includerea deșeurilor din construcții și demolări (DCD) în cantitatea totală de deșeuri municipale utilizată la fundamentarea tarifelor; c) neconcordanțele cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate; d) oferirea informațiilor cu privire la cantitatea de deșeuri voluminoase colectate în campanii; III. clarificării informațiilor referitoare la obligația de colectare a deșeurilor abandonate; IV. clarificării informațiilor referitoare la baza de calcul a cantităților de deșeuri reciclabile; V. oferirii informațiilor necesare în vederea verificării caracterului suficient al numărului de utilaje puse la dispoziția operatorului ca bunuri de retur; VI. punerii la dispoziție a informațiilor referitoare la modul de calcul al redevenței; VII. punerii la dispoziție a informațiilor cu privire la preluarea riscurilor contractuale și la suportarea obligațiilor și a costurilor aferente întreținerii/reparării punctelor de colectare; VIII. implementării efective a mecanismului „Plătește pentru cât arunci"; IX. în ceea ce privește Studiul de oportunitate: a) să rectifice Tabelul nr. 15-2 din Studiu cu privire la cantitățile de deșeuri reziduale și la cantitățile de deșeuri abandonate; b) să coreleze Tariful pentru gestionarea deșeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcții cu cerințele logistice, costurile suplimentare și intensitatea operațională implicate de colectarea și gestionarea acestui tip de deșeuri; c) să coreleze metodologia de calcul a valorii contractului în Studiul de oportunitate și în Modelul financiar pus la dispoziția ofertanților; X. în ceea ce privește fișa de date: a) modificarea dispozițiilor privind garanția de participare astfel încât acestea să respecte dispozițiile legale; Pagina 37 din 87

b) modificarea cerinței privind cifra de afaceri astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; c) modificarea cerinței privind accesul la resurse financiare astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; d) modificarea cerinței privind experiența similară astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; XI. în ceea ce privește caietul de sarcini: a) modificarea dispozițiilor art. 93 alin. (1) și (4) referitoare la determinarea compoziției deșeurilor; b) oferirea informațiilor privind densitățile medii ale fracțiilor colectate; c) modificarea cerinței privind experiența solicitată pentru postul de Manager de contract astfel încât aceasta să respecte dispozițiile legale; d) oferirea informațiilor privind cantitățile de deșeuri voluminoase; e) clarificarea informațiilor privind tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipienților pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale; f) oferirea informațiilor complete cu privire la distribuția parcului auto pe durata contractuală; g) modificarea art. 106 - riscul nr. 3 din caietul de sarcini în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; h) modificarea dispozițiilor privind alocarea egală a riscului generat de colectorii informali; XII. în ceea ce privește modelul de contract: a) modificarea art. 9 lit. n) astfel încât să fie eliminată contradicția cu dispozițiile caietului de sarcini; b) modificarea art. 10 alin. (4) astfel încât să fie eliminate prevederile contradictorii și necorelarea cu documentația de atribuire; c) modificarea art. 14 alin. (3) din modelul de Contract astfel încât acesta să respecte dispozițiile legale; d) modificarea art. 15 alin. (1) din modelul de Contract prin eliminarea dispozițiilor privind actualizarea redevenței cu IPC; e) eliminarea art. 33 din modelul de Contract; XIII. clarificarea informațiilor din cuprinsul documentației de atribuire cu privire la indicatorii de performanță; XIV. eliminarea indicatorilor de performanță adăugați de autoritate suplimentar față de prevederile Ordinului ANRSC nr. 97/2025, 38

respectiv obligarea autorității contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluționată contestația. Din analiza contestației, Consiliul constată că autoarea acesteia este nemulțumită de prevederile documentației de atribuire puse la dispoziție de autoritatea contractantă, considerând că aceasta este nelegală deoarece, nu asigură toate informațiile necesare în mod corectă, completă și explicită pentru a permite întocmirea unei oferte de către operatorii economici interesați de participarea la procedura de atribuire de față. Ca prim aspect reținut de Consiliu este faptul că autoritatea contractantă a publicat în SEAP, la data de 14.01.2025 documentul [PC1003154/00011] masuri de remediere+anexe-semnat.pdf.p7s, nr. 6702/09.01.2026, urmare a contestației depuse de ......... SA, iar prin punctul de vedere la aceste măsuri de remediere, autoarea contestație a precizat că renunță la o parte din criticile formulate. Astfel, Consiliul constată că autoarea contestație a renunțat la următoarele critici: - II. B - includerea nelegală a deșeurilor din construcții și demolări (DCD) în cantitatea totală de deșeuri municipale utilizată la fundamentarea tarifelor; - X. A - valoarea garanției de participare a fost stabilită în mod nelegal; - X. B cerința privind Cifra de afaceri este nelegal calculată și nivelul acesteia este restrictiv; - XI. B - din caietul de sarcini lipsesc informațiile privind densitățile medii ale fracțiilor colectate; - XI. D - din caietul de sarcini lipsesc informații privind cantitățile de deșeuri voluminoase; - XII. clauzele modelului de contract de delegare de gestiune contravin prevederilor legale și se impun a fi revizuite, cum ar fi: - A - art. 9 – Obligațiile delegatului prevede la lit. n) obligații care revin în contradicție cu caietul de sarcini,; - B - art. 10 alin. (4) din Contract conține prevederi contradictorii și necorelate cu documentația de atribuire,; - C -art. 14 alin. (3) din modelul de Contract condiționează în mod nelegal ajustarea tarifelor de atingere unor obiective de performanță; - XIII informațiile din cuprinsul documentației de atribuire cu privire la indicatorii de performanță sunt inconsecvente și induc în eroare ofertanții. Prin urmare, analiza Consiliului nu va avea în vedere susținerile contestatoarei în legătură cu aceste aspecte, criticile contestatoarei în privința lor urmând a fi respinse ca rămase fără obiect. Procedând la analiza criticilor privind prevederilor documentației de atribuire referitor la care autoarea contestației a declarat că își menține cererile, Consiliul constată că un prim aspect criticat, cel de la pct. I, este legat de faptul că, cel puțin în opinia petentei, documentația de atribuire conține informații necorelate și contradictorii cu privire la numărul populației deservite. Din analiza contestației Consiliul reține că în discuție sunt valorile precizate de autoritatea contractantă la art. 68 din caietul de sarcini și la Pagina 39 din 87

pct. 3.1.1 din Studiul de oportunitate cu privire populația de 374.737 locuitori la nivelul ...., conform recensământului din 2021, iar în același Studiu de oportunitate, în Tabelul 6-2 Proiecție populația rezidentă în .... în perioada 2022-2031, este precizat că: în timp ce în Modelul financiar (formularul Excel) sunt menționate următoarele valori: 379.579 locuitori pentru etapa 1 (aferent anului 2025 conform Tabelului nr. 6.2 din Studiul de Oportunitate, pag. 42) şi 383.252 locuitori pentru etapa 2 (valori preluate din alte estimări din Studiul de oportunitate (aferent anului 2028 conform Tabelului nr. 6.2 din Studiul de Oportunitate pagina 42). În legătură cu nivelul populației indicat de autoritatea contractantă, Consiliul reține că autoarea contestației susține că utilizarea unor valori diferite în documentele care stau la baza calculului tarifelor afectează în mod direct structura costurilor unitare, nivelul tarifelor și comparabilitatea ofertelor, întrucât numărul de locuitori reprezintă un element determinant în repartizarea costurilor serviciului, iar în lipsa unei valori unice, clare și asumate, în opinia sa, ofertanții nu pot determina în mod corect tarifele aplicabile și nu pot evalua în mod real impactul economic al contractului. Prin urmare, solicită obligarea autorității contractante la corelarea și corectarea Modelului financiar, respectiv a fișelor de fundamentare aferente tarifelor pentru etapa 1 și etapa 2, prin indicarea explicită a numărului corect de locuitori care trebuie avut în vedere la calcularea tarifelor, astfel încât documentația de atribuire să fie clară, coerentă și să permită elaborarea unor oferte fundamentate în mod unitar. În legătură cu acest aspect, Consiliul constată că, prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă precizează că a formulat măsuri de remediere. Din analiza măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP de autoritatea contractantă la data de 14.01.2025, Consiliul reține că în legătură cu cele semnalate de petentă, că autoritatea contractantă a precizat la pct. 1 următoarele: „MĂSURĂ DE REMEDIERE Referitor la punctele 16 - 22 din contestaţie precizăm faptul că atât în Caietul de sarcini (art. 68) cât şi în Studiul de oportunitate (secţiunea 3.1.1) este menţionată populaţia după domiciliu 40

conform ultimului recensământ realizat la nivel naţional, anul 2021, respectiv 374.737 locuitori. Acest aspect este evidenţiat prin note de subsol atât în Caietul de sarcini cât şi în Studiul de oportunitate. Această referinţă este singura informaţie oficială la nivel de .... al .... ......... şi reprezintă punctul de pornire pentru elaborarea prognozei populaţiei ..... În Tabelul 6-2 din Studiul de oportunitate este prezentată prognoza populaţiei pentru ...., pentru perioada de derulare a contractului de delegare. Metodologia de realizare a prognozei populaţiei este prezentată în secţiunea 6.1.1. din studiul de oportunitate. Pentru a se respecta în totalitate conţinutul fişelor de fundamentare conform Ordinului 640/2022 cu modificările ulterioare, se modifică Formularul Excel „251127 Model financiar_formulare financiare_PS3-semnat.xlsx" conform Anexei nr. 1 - Formularul Excel „260105 Model financiar_formulare financiare_PS3.xlsx", care se ataşează în SEAP. În versiunea modificată, populaţia şi tarifele pentru gospodării au fost eliminate. Ca urmare a modificărilor implementate, numărul populaţiei nu are impact asupra stabilirii tarifelor de colectare separată şi implicit nu au impact asupra stabilirii valorii contractului. Pentru orice aspecte care ar putea viza însă numărul de locuitori la nivelul .... şi care nu sunt expres prevăzute în documentaţia de atribuire, ofertanţii vor avea în vedere la întocmirea ofertei informaţiile aferente din Studiul de oportunitate Tabel 6-2: Proiecţie populaţia rezidentă in .... in perioada 2022-2031. În plus, pentru corelare cu numerotarea tabelelor din Studiul de oportunitate, la Formular 7 (formularul de ofertă financiară) - în loc de (...) Tabel 10-3: Valoarea maximă a tarifelor pentru activitatea de colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale (pentru T1-T3) (...) se va citi (...) Tabel 0-1: Valoarea maximă a tarifelor pentru activitatea de colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale (...) - în loc de (...) Tabel 10-10: Calculul valorii anuale a redevenţei pentru bunurile puse la dispoziţia operatorului activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale în perioada de tranziţie şi respectiv din tabelul 10-11: Tabel 10 11: Calculul valorii anuale a redevenţei pentru bunurile puse la dispoziţia operatorului activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale în perioada cu sistem complet. Valorile din cele două tabele se vor împărţi la cantităţile de deşeuri aferente fiecăruia dintre cele trei tarife menţionate în cadrul acestui paragraf se va citi (...) Tabel 10-8: Calculul valorii anuale a redevenţei pentru bunurile puse la dispoziţia operatorului activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale în perioada de tranziţie şi respectiv din tabelul 10-9: Calculul valorii anuale a redevenţei pentru bunurile puse la dispoziţia operatorului activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale în perioada cu sistem complet. Valorile din cele două tabele se vor împărţi la cantităţile de deşeuri aferente fiecăruia dintre cele trei tarife menţionate în cadrul acestui paragraf (...)”. Cu toate că autoritatea contractantă a prezentat aceste explicații și a făcut modificările menționate, Consiliul constată că în continuare autoarea contestației consideră măsurile de remediere insuficiente și nu clarifică numărul populației deservite, considerând că se impune stabilirea tarifului sub forma lei/persoană/lună în vederea facturării către utilizatorii casnici, respectiv că în vederea asigurării unei informări complete și corectă a tuturor ofertanților autoritatea are obligația de a indica în mod explicit și neechivoc numărul exact de locuitori care trebuie avut în vedere la fundamentarea și calculul tarifelor, pentru fiecare etapă contractuală în parte, apreciind că datele din Tabelul 6-2 nu sunt suficiente. Din analiza susținerilor celor două părți, Consiliul constată că autoritatea contractantă a făcut precizări clare legate de numărul de utilizatori casnici pentru fiecare dintre etape. Astfel, Consiliul apreciază că informațiile din Tabelul 6-2, împreună cu cele de la sub cap. 6.1.1 Proiecţia populaţiei, prin care autoritatea contractantă a stabilit nivelul populației pe fiecare an în parte sunt lipsite de echivoc și sunt opozabile tuturor ofertanților, în aceeași măsură, astfel că nu se poate consideră că achizitoarea nu ar fi realizat o informare completă și corectă a acestora din perspectiva rezidenților de la nivelul ..... Pagina 41 din 87

Prin urmare, pentru aceste motive, constatând că, cel puțin din perspectiva numărului de rezidenți la nivelul sectorului, nu au fost prevăzute de autoritatea contractantă informații necorelate sau contradictorii, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei referitoare la acest aspect. În ceea ce privește următorul set de critici, respectiv cele de la pct. II, Consiliul reține că este în legătură cu cantitățile estimate de deșeuri care urmează a fi colectate, fiind formulate o serie de critici referitoare la aspecte care produc efecte inclusiv asupra modului de calcul al valorii estimate a procedurii, autoarea contestației formulând mai multe critici în acest sens. Astfel, o primă critică se referă la faptul că informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate furnizate în cuprinsul caietului de sarcini, nu coincid cu datele din Studiul de oportunitate. În acest sens, Consiliul reține că autoarea contestației arată că în lipsa unui set unic și coerent de informații, operatorii sunt puși în situația de nu putea determina volumul real al prestațiilor, considerând că este necesar ca autoritatea contractantă să comunice în mod clar cantitățile estimate de deșeuri ce fac obiectul colectării și transportului, defalcate pe etape operaționale (Etapa 1 și Etapa 2) și pe fiecare fracție prevăzută în documentație. Astfel, autoarea contestației solicită corelarea și actualizarea cantităților indicate în documentația de atribuire, prin alinierea caietului de sarcini cu datele din Studiul de oportunitate, astfel încât operatorii economici să dispună de informații certe și suficiente pentru întocmirea ofertelor și asumarea riscurilor contractuale, sens în care prezintă o modalitate orientativă de structurare a informațiilor sub formă tabelară. Se constată că aceste modificări/remedieri au fost considerate insuficiente de autoarea contestației motivat de faptul că, în continuare există diferențe considerabile între cantitățile de deșeuri colectate menționate în acest tabel şi cantitățile de deșeuri care rezultă din efectuarea calculului aritmetic a tuturor categoriilor de deșeuri care intră în componența diferitelor categorii de deșeuri. În legătură cu cele solicitate de petentă, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a invocat faptul că a realizat remedieri în acest sens, iar conform măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 2, lit. A, în legătură cu cele semnalate de petentă, autoritatea contractantă a prezentat explicații și actualizarea datelor structurate sub o formă similară celei propuse de contestatoare prin contestația sa, fiecare etapă fiind defalcată la nivel de ani. 42

Însă, cu toate acestea, Consiliul consideră relevante cele prezentate cu titlu de exemplu de către contestatoare, respectiv informațiile legate de deșeurile menajere menționate în tabelul prezentat prin remedieri la nivelul anului 2026, respectiv 109.149 t, și cantitățile de deșeuri colectate de la populație în anul 2026 care rezultă din efectuarea calculului aritmetic a tuturor categoriilor de deșeuri care intră în componența acestei categorii de deșeuri (deşeuri menajere reciclabile + deşeuri menajere reziduale + deşeuri textile + deşeuri periculoase + deşeuri voluminoase la cerere + deşeuri municipale abandonate), respectiv 112.023 t, care arată că nu toate discrpanțele au fost eliminate. Prin urmare, fără a prelua toate calculele efectuate de contestatoare, Consiliul constată necesitatea corelării valorilor prezentate în cadrul tabelului cu cantitățile de deșeuri pe categorii de deșeuri la nivelul fiecărei etape, cu cantitățile de deșeuri care intră în fiecare dintre aceste categorii de deșeuri, pentru fiecare an. În aceste condiții, Consiliul va admite criticile contestatoarei cu privire la acest aspect și va obliga autoritatea contractantă corelarea acestor valori aferente deșeurilor municipale estimate pentru fiecare an în parte. Un alt aspect criticat de petentă la acest punct, Consiliul constată că este legat de faptul că în documentația de atribuire există neconcordanțe cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate. În acest sens, autoarea contestației arată că există diferențe semnificative și nejustificate între cantitățile estimate de deșeuri provenite din construcții și demolări (DCD) și de deșeuri municipale abandonate la nivelul caietului de sarcini față de cele existente în Modelul financiar - fișele de fundamentare aferente tarifelor. Și în legătură cu acest aspect, Consiliul constată că autoritatea contractantă susține că a luat măsuri de remediere. În urma verificării măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 2, lit. C, Consiliul reține că autoritatea contractantă a precizat că: „Referitor la punctele 36 - 42 din contestaţie menţionăm următoarele Referitor la punctul 36 precizăm că art. 88, alin. (5) din Caietul de sarcini se referă la întreaga cantitate de deşeuri din construcţii provenită din locuinţe estimată a fi colectată în primul an de operare (9.139 tone), iar în Modelul financiar cantitatea de 6.854 tone se referă la cantitatea de deşeuri din construcţii provenită din locuinţe estimată a fi colectată la cerere în primul an de operare. Referitor la punctul 37, la art. 90, alin. (3) din Caietul de sarcini există o eroare materială care se va corecta prin înlocuirea valorii de 4.147 tone cu 6.014 tone. Prin urmare, art. 90 alin. (3) din Caietul de sarcini se modifică astfel: (3) Cantitatea de deşeuri municipale abandonate lângă punctele/recipientele de colectare estimată a fi colectată, în primul an de operare, este de cca 6.014 tone deşeuri municipale.” În urma realizării acestor remedieri, autoarea contestației renunță la criticile privind partea referitoare la cantitățile de deșeuri provenite din construcții, însă arată că în ceea ce privește deșeurile abandonate, eroarea materială invocată de autoritatea contractantă a fost incorect corectată, în discuție fiind 5.713,15 t/an și nu 6.014 t/an. În această privință, Consiliul constată că prezintă relevanță faptul că, potrivit Studiului de oportunitate, Tabel 8-6 Cantităţi de deşeuri din servicii Pagina 43 din 87

conexe estimate a se colecta (tone), 2026, autoritatea contractantă a stabilit că 5% din cantitatea de deșeuri reziduale menajere și similare sunt deșeuri municipale abandonate. Or, raportat la valorile comunicate de autoritatea contractantă prin măsurile de remediere prin tabelul privind cantitățile de deșeuri, pentru anul 2026 este prevăzută în cadrul deșeurilor reziduale o cantitate de 77.245 t și o cantitate de deșeuri similare de 37.018 t, totalizând 114.263 tone, pentru ca 5% din această cantitate să reprezinte 5.713,15 t/an așa cum a susținut și contestatoarea. În aceste condiții, Consiliul va admite criticile contestatoarei referitoare la acest aspect și va obliga autoritatea contractantă la corectarea valorii aferente cantității de deșeuri municipale abandonate. În ceea ce privește cel din urmă aspect criticat la acest punct, Consiliul constată că se referă la deșeurile voluminoase colectate în campanii, autoarea contestației susținând că acestea nu au fost luate în considerare de către autoritatea contractantă în cadrul documentație de atribuire, aspect care, în opinia sa, este de natură a afecta calcularea tarifului pentru deșeurile reziduale T2. Astfel, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la punerea la dispoziție de informații referitoare la cantitățile de deșeuri voluminoase colectate în campanii, pe fiecare etapă, sens în care propune modul în care să fie structurate informațiile în cauză. Urmare a formulării acestor critici de către petentă, autoritatea contractantă prin măsurile de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 2, lit. D, a precizat că la nivelul .... deșeurile voluminoase se vor colecta doar la cerere, astfel că din cuprinsul întreg caiet de sarcini și a altor documente din cadrul documentației de atribuire se elimină orice referire la colectarea deșeurilor voluminoase prin organizarea de campanii lunare. Raportat la remedierile realizate de autoritatea contractantă în legătură cu această categorie de deșeuri autoarea contestației arată că se impune și modificarea clauzelor contractuale de la art. 2 Obiectul contractului din modelul de contract pus la dispoziție de autoritatea contractant. În aceste condiții, criticile contestatoarei cu privire la acest aspect vor fi admise, urmând ca autoritatea contractantă să procedeze la eliminarea oricăror prevederi legate de colectarea și transportul deșeurilor voluminoase prin organizarea de campanii, inclusiv în ceea ce privește clauzele 44

contractuale stabilite în cadrul modelului de contract, la Capitolul II - Obiectul şi documentele Contractului, Articolul 2 - Obiectul Contractului: „(1) Obiectul prezentului Contract îl constituie prestarea activităţii de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, în .... al .... .......... Totodată operatorul va mai presta şi următoarele activităţi conexe serviciului de salubrizare: b) colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor voluminoase, menajere şi similare, în afara campaniilor regulate de colectare; În ceea ce privește următorul aspect criticat, respectiv cel de la pct. III, Consiliul reține că este în legătură cu colectarea deșeurilor abandonate, autoarea contestației susținând că informațiile puse la dispoziție de autoritatea contractantă sunt neclare. În acest sens, Consiliul constată că petenta menționează diferite prevederi din cadrul documentației de atribuire referitoare la deșeurile abandonate, solicitând obligarea autorității contractante clarificarea acestor prevederi și stabilirea cu claritate că obligația de colectare vizează exclusiv deșeurile abandonate în proximitatea punctelor de colectare, astfel încât obiectul concesiunii să fie conform cu limitele tehnice și cantitative indicate în caietul de sarcini. Referitor la această solicitarea petentei, Consiliul are în vedere că, prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă face trimitere la măsurile de remediere luate în acest sens, respectiv măsurile de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 3. Având în vedere măsurile de remediere luate de autoritatea contractantă, Consiliul reține că autoarea contestației a renunțat la criticile formulate în acest sens, precizând însă, că se impune ca autoritatea contractant să pună în practică cele stabilite anterior în legătură cu cantitățile de deșeuri municipale abandonate. Prin urmare, pentru aceleași motive vor fi admise criticile contestatoarei în această privință, urmând ca autoritatea contractant să facă corecția acestor cantități și să clarifice modul de aplicare a procentului de 5%, conform celor stabilite anterior. Referitor la următorul aspect criticat, cel de la pct. IV, Consiliul constată că privește deșeurile reciclabile, autoarea contestației susținând nu rezultă că din cadrul documentației de atribuire care este baza de calcul a cantităților de deșeuri reciclabile și solicită obligarea autorității să clarifice şi să comunice în mod expres valoarea cantității de deșeuri municipale utilizată ca bază de calcul pentru determinarea cantităților de deșeuri reciclabile incluse în Modelul financiar, atât pentru etapa 1, cât și pentru etapa 2. Și în legătură cu aceste critici ale contestatoarei autoritatea contractantă susține că a luat măsuri de remediere, iar Consiliul constată că, prin măsurile de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 4, autoritatea contractantă a precizat următoarele: „Referitor la punctele 62 - 66 menţionăm că în secţiunea 3.2 din Studiul de oportunitate se regăsesc informaţii privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare stabilită pentru anul de referinţă, 2024, astfel încânt să fie în corelare cu proiectul pe care .... îl are în pregătire pentru obţinere de finanţare europeană în vederea extinderii infrastructurii de colectare separată. În secţiunea 6.1.3 se regăsesc informaţii privind prognoza compoziţiei deşeurilor menajere şi similare atât pentru cantităţile generate cât şi pentru cantităţile colectate la pubelă, prin ajustare cu impactul devierii fluxului colectat prin sistemul de garanţie-returnare SGR. Pagina 45 din 87

În ceea ce priveşte estimarea cantităţilor de deşeuri generate pe fiecare tip de deşeu/fracţie de deşeuri (hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă, biodeşeuri, textile, voluminoase, periculoase menajere), metodologia de calcul constă în aplicarea ponderilor fiecărei fracţii în parte din compoziţia prognozată la cantitatea estimată a fi generată, separat pentru deşeurile menajere, similare şi din pieţe. Astfel, în secţiunea 6.1.4 din Studiul de oportunitate sunt prezentate defalcat cantităţile de deşeuri menajere, similare şi deşeuri din pieţe estimate a fi generate. În secţiunile 6.1.5 - 6.1.7 din Studiul de oportunitate sunt prezentate cantităţile de deşeuri textile, voluminoase şi periculoase estimate a fi generate. în secţiunea 6.2 din Studiul de oportunitate sunt prezentate cantităţile de deşeuri provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară estimate a fi generate. În secţiunea 6.3 din Studiul de oportunitate sunt prezentate cantităţile de deşeuri estimate a fi colectate separat pentru fiecare fracţie în parte, respectiv, deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de plastic şi metal, deşeuri de sticlă, biodeşeuri, deşeuri textile, deşeuri voluminoase, deşeuri periculoase menajere, deşeuri din construcţii şi desfiinţări de la populaţie”. Urmare a prezentării acestor explicații de către autoritatea contractantă, autoarea contestației consideră că nu a primit răspuns la cele criticate cu privire la cantitățile de deșeuri reciclabile. Astfel, Consiliul constată că deși autoarea contestației a solicitat autorității contractante în mod expres furnizarea de informații referitoare la cantitatea de deșeuri municipale utilizată ca bază de calcul pentru determinarea cantităților de deșeuri reciclabile incluse în Modelul financiar, atât pentru etapa 1, cât și pentru etapa 2, prin răspunsul dat autoritatea contractantă a făcut trimiteri la diferite secțiuni ale Studiului de oportunitate, fără a furniza însă, în concret informația solicitată. Prin urmare, luând act de faptul că autoritatea contractantă a luat la cunoștință despre nemulțumirile contestatoarei referitoare la explicațiile furnizate, fără a prezenta contraargumente care să infirme susținerile petentei, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să precizeze, în concret, cantitatea deșeuri municipale utilizată ca bază de calcul pentru determinarea cantităților de deșeuri reciclabile incluse în Modelul financiar, atât pentru etapa 1, cât și pentru etapa 2. În ceea ce privește următorul aspect criticat, respectiv cel de la pct. 5, Consiliul reține că este legat de numărul de utilaje puse la dispoziție de autoritatea contractantă în vederea prestării serviciilor aferente concesiunii ca bunuri de retur, autoarea contestației susținând că informațiile existente în cadrul documentației de atribuire nu permit verificarea caracterului suficient al acestora. În acest sens, Consiliul constată că autoarea contestației arată că, din documentația de atribuire lipsesc informații esențiale privind densitatea deșeurilor și gradul de compactare aferent utilajelor, elemente care determină frecvența de transport, numărul de curse, încărcarea pe traseu și volumul efectiv ce poate fi gestionat, motiv pentru care solicită obligarea 46

autorității contractante la prezentarea parametrilor tehnici obligatorii care să permită verificarea suficienței utilajelor puse la dispoziție delegatului. În legătură cu aceste critici ale contestatoarei, Consiliul constată că autoritatea contractantă pe lângă prezentarea de informații referitoare la colectarea separată a deșeurilor, frecvențele de colectare prevăzute defalcate pe fiecare fracție în parte pentru deșeurile menajere, similare și deșeuri din piețe în cele două perioade (perioada de tranziție și perioada când sistemul este complet), precum și alte informații privind ratele de capturare și gradul de impurificare, precizează, din nou, densitățile avute în vedere la elaborarea documentației de atribuire (conform art. 70 din Ordinului președintelui ANRSC nr. 98/2025). De asemenea, Consiliul reține că autoritatea contractantă a prezentat explicații referitoare la faptul că mașinile puse la dispoziție de autoritate au făcut obiectul unui proiect de finanțare european, care a fost evaluat și aprobat, astfel că flota pusă la dispoziție de acoperă necesitățile de colectare și transport a deșeurilor estimate a fi colectate în perioada de derulare a contractului de delegare, cu mențiunea că, dacă pe durata derulării contractului intervine necesitatea unor modificări cu privire la dimensiunea flotei acestea se vor realiza cu respectarea condițiilor contractuale și a prevederilor legale în vigoare. Raportat la cele prezentate, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a prezentat informațiile solicitate de contestatoare, nefiind precizată nicio informație legată de gradul de compactare aferent utilajelor și nici referitoare la relevanța acestora în întocmirea ofertei cu toate că petenta a prezentat justificări în acest sens. Astfel, pe de o parte, autoritatea contractantă nu a combătut această necesitate invocată de petentă, iar pe de altă parte, a prezentat informații irelevante legate de suficienta flotei puse la dispoziție, dar și de specificațiile tehnice a utilajelor. Faptul că a derulat un proiect european, evaluat și aprobat, este o informație lipsită de utilitate în întocmirea ofertei și stabilirea tarifului necesar prestării serviciilor supuse concesionării. În aceste condiții, raportat la dispozițiile art. 71 alin. (1) din legea nr. 100/2016, Consiliul va admite contestația din acest punct de vedere și constată necesitatea punerii la dispoziția operatorilor economici interesați a informațiilor solicitate de contestatoare în legătură cu specificațiile tehnice ale utilajelor. În ceea ce privește următorul aspect criticat, respectiv cel de la pct. VI, Consiliul reține că este în legătură cu redevența, autoarea contestației susținând că lipsesc informații din cadrul documentației de atribuire referitoare la modul de calcul al acesteia. În acest sens, Consiliul constată că autoarea contestației consideră că autoritatea contractantă trebuie să permită operatorilor economici verificarea modului în care a fost stabilită redevența, fiind necesară o defalcare pe tipuri pe tipuri, capacități sau condiții reale de exploatare. Astfel, contestatoarea susține că având în vedere regimul intens de utilizare specific serviciului de salubrizare, se impune o fundamentare detaliată și justificată a parametrilor utilizați la calculul redevenței, duratele de utilizare indicate fiind dificil de susținut din punct de vedere tehnic, motiv pentru care solicită indicarea expresă, pentru fiecare categorie de echipamente și Pagina 47 din 87

bunuri puse la dispoziția operatorului a următoarelor informații: valoarea de achiziție, perioada de amortizare, data punerii în funcțiune, valoarea rămasă de amortizat la momentul delegării, precum şi durata de utilizare fundamentate tehnic. Raportat la cele solicitate și susținute de petentă, Consiliul reține că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă invocă cele precizate în cadrul măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 6. Din analiza informațiile prezente în cadrul acestor măsuri de remediere, Consiliul constată că autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților un tabel cu informațiile utilizate în calculul redevenței, conform metodei amortizării, respectiv: valoarea de achiziție, perioada de amortizare, data punerii în funcțiune, valoarea rămasă de amortizat la momentul delegării, cu mențiunea că, în ceea ce privește durata de utilizare fundamentată tehnic, aceasta este estimată ca fiind egală cu perioada de amortizare. Din analiza acestor informații, Consiliul constată că, deși autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților aceste informații, autoarea contestației este nemulțumită considerând, în continuare, că informațiile prezentate sunt insuficiente. Or, Consiliul are în vedere pe de o parte, faptul că autoritatea contractantă a prezentat informațiile solicitate de contestatoare prin contestația sa, iar ulterior această formulează critici și pretenții noi legate de nivelul de detaliere, diferite de cele din cadrul contestației, însă fără a demonstra cum anume îi este afectată participarea la procedura față și motivele pentru care nu poate întocmi o ofertă în cadrul procedurii de față. Pe de altă parte, Consiliul constată că autoritatea contractantă a acționat în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (11) lit. m) din Legea nr. 51/2006,, respectiv: „Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: m) nivelul redevenței sau al altor obligații, după caz; la stabilirea nivelului redevenței, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție operatorului odată cu încredințarea serviciului/activității de utilități publice și gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redevenței se stabilește în mod transparent și nediscriminatoriu pentru toți potențialii operatori de servicii de utilități publice, utilizându-se aceeași metodologie de calcul;”. Având în vedere aceste dispoziții, Consiliul constatând că autoritatea contractantă a acționat în acord cu acestea, autoarea contestației nedemonstrând contrariul, nici în ceea ce privește modul transparent și 48

nediscriminatoriu pentru toți ofertanții și nici în ceea ce privește utilizarea aceleași metodologii de calcul. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei formulate în această privință. În ceea ce privește următorul set de critici, cele de la pct. VII, Consiliul reține că este în legătură cu preluarea riscurilor contractuale și suportarea obligațiilor și a costurilor aferente întreținerii/reparării punctelor de colectare, autoarea contestației susținând că informațiile din cadrul documentației de atribuire sunt insuficiente. Raportat la argumentele prezentate de contestatoare în sprijinul susținerilor sale, prin punctul de vedere la contestație autoritatea contractantă invocă cele precizate prin măsurile de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 7, respectiv: „Referitor la punctele 88 - 114 din contestaţie se aduc următoarele precizări la documentaţia de atribuire: 1. Starea actuală a echipamentelor aferente platformelor punctelor de colectare este foarte bună. Inclusiv primele platforme de colectare separată Instalate pe raza ...., finanţate din bugetul local, sunt funcţionale şi se află sub monitorizarea Direcţiei Generale de Salubritate .......... Eventualele deteriorări, precum spargeri sau fisuri, nu sunt generate de activităţile normale de exploatare (colectare şi spălare), ci pot apărea exclusiv ca urmare a unor evenimente accidentale, precum accidente rutiere, sau a unor acte de vandalism. În vederea asigurării unei evidenţe clare a stării tehnice a echipamentelor, la predarea acestora se va întocmi proces-verbal de predare-primire, cu menţionarea stării fiecărui echipament în parte. 2. Necesitatea efectuării reparaţiilor la containerele îngropate sau supraterane apare în cazuri izolate, nefiind înregistrată o frecvenţă constantă sau un număr cuantificabil al intervenţiilor. În majoritatea situaţiilor, eventualele reparaţii sunt determinate de acte contravenţionale, respectiv de vandalizare intenţionată, şi nu de uzura normală sau de activităţile curente de exploatare şi întreţinere. Prin urmare, la momentul preluării echipamentelor aferente platformelor punctelor de colectare, precum şi pe întreaga durată de derulare a contractului, nu se anticipează costuri semnificative sau recurente pentru reparaţii, în afara celor generate de evenimente neprevăzute. Totodată, în prezent se află în derulare un amplu proces de montare a camerelor de supraveghere, măsură care va contribui la reducerea semnificativă a actelor de vandalism şi, implicit, a necesităţii intervenţiilor de reparaţie. Containerele finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) sunt fabricate şi livrate de asocierea formată din Nord Engineering SRL şi Grădinariu Import Export SRL. Având în vedere lipsa unui istoric privind operaţiunile de reparaţie şi mentenanţă pentru aceste echipamente, companiile menţionate sunt cele mai în măsură să furnizeze informaţii relevante privind costurile exacte aferente mentenanţei şi reparaţiilor platformelor de colectare, costurile cu operaţiunile de reparaţii şi mentenanţă avute în vedere pentru determinarea valorii estimate fiind estimative. Pe parcursul exploatării, operatorului îi este permis să recupereze costurile de mentenanţă. 3. documentaţia tehnică şi toate informaţiile tehnice relevante aferente platformelor punctelor de colectare, inclusiv, manualele de operare şi întreţinere - se regăsesc în Anexa 2 la prezentele măsuri de remediere. 4. informaţii privind garanţiile aferente bunurilor - garanţia a fost pe echipament ca întreg. Garanţia a fost 12 luni de la furnizare. Ultima garanţie de 12 luni a expirat la finalul lui decembrie 2024 pentru ca toate containerele au fost achiziţionate in perioada iulie - decembrie 2023). 5. Alte informaţii tehnice privind bunurile de retur - modul de evacuare a deşeurilor căzute accidental - evacuarea eventualelor deşeuri căzute accidental se realizează manual. - modul de vidanjare - platformele de colectare nu sunt racordate la sistemul centralizat de evacuare a apelor uzate (canalizare). Prin urmare, acestea nu dispun de sisteme de vidanjare şi nu necesită astfel de operaţiuni în cadrul exploatării curente. - informaţii cu privire la igienizarea acestor sisteme, inclusiv modul de realizare a Iginizării: modul de spălare (tipuri de detergenţi funcţie de materialele din care au fost confecţionate); şi nu în ultimul rând, dar fără a se limita la ritmul acestor operaţiuni. Din infrastructura pusă la dispoziţie Pagina 49 din 87

fac parte două utilaje tip şasiu, echipate cu suprastructuri destinate operaţiunilor de spălare şi igienizare a containerelor supraterane şi subterane. Procesul de spălare este complet automatizat şi asigură curăţarea atât a suprafeţelor interioare, cât şi a celor exterioare ale containerelor, prin utilizarea unor sisteme mecanizate specializate. Ciclul de spălare al containerelor este realizat de sistemul de manevrare, în asociere cu utilajele de spălare din dotare, şi se desfăşoară integral automat, fără intervenţia operatorului. Un ciclu complet de spălare are o durată maximă de 4 minute, în regim „stop & go", şi include etapele de identificare a containerului, prindere, ridicare, igienizare pe ambele părţi, repoziţionare în acelaşi amplasament din care a fost preluat, precum şi revenirea utilajului în poziţia iniţială de repaus. Materialele şi substanţele de curăţare folosite sunt cele recomandate de producător. Ritmul minim de spălare şi curăţare a containerelor este stabilit conform prevederilor art. 96 pct. 2 şi 3 din Caietul de sarcini aprobat prin HCLS3 nr. 627 din 26.11.2025. 6. Conform prevederilor art. 94 pct. 2 din Caietul de sarcini aprobat prin HCLS3 nr. 627 din 26.11.2025, echipamentele aferente platformelor de colectare vor fi puse la dispoziţia operatorului în stare de funcţionare, pe bază de proces-verbal de predare-primire, document care va fi încheiat până la data începerii prestării activităţii. 7. Conform riscului nr 11 din articolul 106 din Caietul de sarcini aprobat prin HCLS3 nr. 627 din 26.11.2025, pe parcursul derulării contractului, riscul de distrugerea/vandalizarea punctuală a recipientelor de colectare (un număr de cazuri izolate) este integral în sarcina delegatului”. Raportat la susținerile celor două părți, Consiliul constată relevanța dispozițiilor art. 51 alin. (7) din Legea nr. 100/2016, potrivit cărora: „Informațiile furnizate prin documentația de atribuire trebuie să fie suficient de precise, clare și complete pentru a permite operatorilor economici să determine natura și obiectul concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, iar pe baza acestora să decidă transmiterea unei oferte sau neparticiparea la procedura de atribuire”. Având în vedere aceste dispoziții, Consiliul constată că informațiile puse la dispoziție de autoritatea contractantă nu sunt de natură a asigura informarea precisă, clară și completă a operatorilor economici interesați în participarea la procedura de față. În aprecierea să, Consiliul a avut în vedere faptul că, deși au fost solicitate informații legate de costurile privind operațiunile de întreținere și de reparație ce-i revin operatorului, autoritatea contractantă nu a furnizat nicio informație concretă, pentru a permite operatorilor economici cuantificarea acestora și includerea în tarifele ofertate. De asemenea, așa cum a subliniat și contestatoarea, cu toate că îi este permis delegatului ca pe parcursul exploatării, să recupereze costurile de mentenanță, pentru a deveni viabilă această posibilitate de recuperare a costurilor, trebuie ca autoritatea contractantă să precizeze și mecanismul concret de recuperare, a condițiilor, limitelor și instrumentelor contractuale aferente. În aceste condiții, Consiliul va admite criticile contestatoarei în legătură cu acest aspect, astfel că va obliga autoritatea contractantă la punerea la dispoziția operatorilor economici, prin publicarea lor în SEAP, a tuturor informațiilor necesare pentru fundamentarea ofertelor referitoare la 50

costurile asociate pentru întreținerea/repararea punctelor de colectare, precum și a mecanismului concret de recuperare a costurilor de mentenanță. În ceea ce privește următorul aspect criticat, cel de la pct. VIII, Consiliul reține că se referă la implementarea mecanismului „Plătește pentru cât arunci” (PCCA), autoarea contestației susținând că informațiile cuprinse în cadrul documentației de atribuire sunt neclare, incomplete și de natură să inducă în eroare ofertanții. În acest sens, autoarea contestației susține că este nelegală atât aprobarea Reglamentului local pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" ulterior atribuirii ofertelor câtă vreme acest regulament urmează să conțină informații esențiale pentru întocmirea ofertelor, cât și aplicarea progresivă a acestui instrument și prezintă argumente pentru a dovedi cele afirmate. Raportat la cele afirmate de contestatoare, în ceea ce privește primul dintre aspectele criticate, respectiv nelegalitatea aprobării Regulamentului local pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" ulterior atribuirii ofertelor, Consiliul reține că, prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă arată, pe de o parte, scopul implementării acestui instrument, respectiv conștientizarea utilizatorilor cu privire la faptul că deșeurile costă, precum și inducerea comportamentului de reducere a deșeurilor generate, de creșterea gradului de reciclare și de reducere a cantităților depozitate. De asemenea, este reținut și faptul că achizitoarea precizează că acest regulament va face obiectul transparenței decizionale, va sta în consultare publică, procedură în care Delegatul (în calitate de Operator desemnat) are posibilitatea formulării de sugestii, observații pertinente în vederea elaborării unui regulament adaptat atât la tarifele contractului, cât și la particularitățile ariei de delegare. Pe de altă parte, arată că, deoarece, nu se cunosc tarifele de colectare a fracțiilor de deșeuri, se află în imposibilitatea definitivării unui regulament complet anterior depunerii ofertelor, iar elaborarea unuia insuficient de clar nu este relevantă și, mai mult, împiedică și întârzie nejustificat finalizarea procedurii pentru încheierea contractului de delegare. Având în vedere susținerile celor două părți, Consiliul constată că, în discuție sunt prevederile art. 8 – Obligațiile Delegatarului, prin care autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „Delegatarul are următoarele obligaţii, pe care le va exercita însă în corelare cu regulamentele, politicile tarifare şi programele şi strategiile de dezvoltare adoptate pentru Aria Delegării: b) să elaboreze şi să aprobe regulamentul pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci", după consultarea publică, precum şi alte regulamente necesare implementării contractului.” În legătură cu aceste prevederi, Consiliul consideră că prezintă relevanță următoarele cerințe din cadrul Strategiei de contractare, cap. 3 Planificarea concesiunii, lit. g. Stabilirea condițiilor contractuale pentru achiziție, la pag. 28-29: „Art. 13 Modalitatea de facturare (6) În cadrul implementării instrumentului economic "plăteşte pentru cât arunci", operatorul emite factura pe baza procedurii de facturare şi a elementului de plată implementat, în conformitate cu prevederile din regulamentul local privind Implementarea instrumentului economic "plăteşte pentru cât arunci”, preluate ca atare la art. 13 din modelul de contract. Pagina 51 din 87

De asemenea, sunt considerate relevante prevederile Studiului de oportunitate de la cap. 6 PROIECŢIA DEŞEURILOR ŞI CUANTIFICAREA OBIECTIVELOR, subcap. 6.3 Cuantificarea ţintelor, pct. 6.3.3 Cuantificarea implementării instrumentului „plăteşte pentru cât arunci", potrivit cărora: „Ordonanţa de Urgenţă nr. 92/2021 prevede la art. 17 alin. (5) lit. h) că autorităţile administraţiei publice locale ale UAT sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, au obligaţia să implementeze instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci". Potrivit acestor dispoziţii legale, implementarea instrumentului se poate realiza în baza a cel puţin unuia dintre următoarele elemente: volum, frecvenţă de colectare, greutate sau saci de colectare personalizaţi. Principalul obiectiv al implementării acestui instrument este creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor, respectiv creşterea ratei de capturare a deşeurilor reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă). Instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci" are rolul de a stimula utilizatorii să-şi modifice comportamentul în vederea atingerii unui grad de colectare separată cât mai mare, în scopul atingerii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor. În prezent în .... al .... ......... s-a încercat o abordare a implementării unor măsuri care să stimuleze populaţia să colecteze deşeurile reciclabile separat şi cât mai bine, sens în care, prin HCL S3 nr. 513/30.10.2018 privind adoptarea unor măsuri în vederea furnizării/prestării Serviciului Public de Salubrizare în .... al .... ........., cu modificările şi completările aduse prin HCLS 3 nr. 596/ 19.12.2018 şi HCL S3 nr. 254/24.04.2019, s-a decis ca tariful pentru persoanele fizice şi Asociaţiile de proprietari care colectează separat deşeurile reciclabile şi le depun la punctele de colectare să fie suportat în cuantum de 99% de la bugetul local al .....  Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari au obligaţia de a preda lunar către Direcţia Generală de Salubritate ......... (DGSS3) cel puţin 1 kg/persoană de deşeu reciclabil colectat separat. Pentru aceşti utilizatori (persoane fizice şi asociaţiile de proprietari) DGSS3 emite o singură factură la un interval de 6 luni. Prevederile privind această facilitate acordată utilizatorilor persoane fizice în cazul colectării a cel puţin 1 kg/pers/lună au fost menţinute şi prin HCL S3 nr. 349/30.08.2023 prin care s-a aprobat darea în administrare prin gestiune directă a serviciului de colectare separată şi transport separat deşeuri menajere şi similare, pentru încă o perioadă de 3 ani, Direcţiei Generală de Salubritate .......... Întrucât pe de o parte, justificările aferente acestor hotărâri nu fac trimitere la intenţia .... de a implementa instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci", iar pe de altă parte această abordare a plăţii contravalorii serviciului de colectare şi transport din bugetul local al autorităţii locale pentru toţi utilizatorii casnici nu respectă întru-totul principiul „poluatorul plăteşte" şi nici nu se încadrează în cele 4 variante reglementate de art. 17 alin. (5) lit. h) din OUG 92/2021, .... al .... ......... va trebui să adopte o nouă abordare a modalităţii de implementare a acestui instrumentul economic. Astfel, la nivelul ...., în zona de case, implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" se va realiza în baza elementului volum, prin oferirea posibilităţii generatorilor de deşeuri de a plăti un tarif mai mic dacă solicită o pubelă cu un volum mai redus pentru colectarea deşeurilor reziduale. în zona de blocuri implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" se va realiza prin reducerea frecvenţei de colectare, dar cu condiţia ca platformele să fie securizate în prealabil. Pentru cuantificarea implementării instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" în ...., în zona de case, s-a pornit de la următoarele ipoteze: • în primul an de delegare a activităţii de colectare şi transport al deşeurilor (2026) aproximativ 20% din populaţia gospodăriilor individuale solicită pubelă cu volum redus; 52

• în al doilea an aproximativ 30% din populaţia gospodăriilor individuale solicită pubelă cu volum redus; • începând din al treilea an aproximativ 50% din populaţia gospodăriilor individuale solicită pubelă cu volum redus. Estimarea populaţiei de la case s-a realizat aplicând procentul de 17% (procentul populaţiei de la case din populaţia totală a ....) la populaţia .... proiectată pentru perioada de planificare. În tabelul de mai jos este prezentată proiecţia populaţiei de la case, care este de aşteptat să solicite o pubelă de capacitate mai mică pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" în perioada 2026-2031 (...).  La blocuri, odată cu punerea în funcţiune a platformelor de colectare, instrumentul „plăteşte pentru cât arunci" se va implementa prin reducerea frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale”, precum și pe cele de la cap. 8 FEZABILITATEA TEHNICĂ A DELEGĂRII, subcap. 8.8 Implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" (PPCA), potrivit cărora: „În conformitate cu prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci". Rolul implementării acestui instrument este pe de o parte de a stimula prevenirea generării deşeurilor şi colectarea separată a deşeurilor reciclabile de către generatori. Conform prevederilor legale, implementarea se va baza pe cel puţin unul din următoarele elemente: volum, frecvenţă de colectare, greutate, saci de colectare personalizaţi. La nivelul ...., în zona de case, implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" se va realiza în baza elementului volum, prin oferirea posibilităţii generatorilor de deşeuri de a plăti un tarif mai mic dacă deţin o pubelă cu un volum mai redus pentru colectarea deşeurilor reziduale. în zona de blocuri Implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" se va realiza prin reducerea frecvenţei de colectare, cu condiţia ca platformele să fie securizate în prealabil. Modalitatea de aplicare urmărită pentru utilizatorii casnici de la case este următoarea: • în primul an de delegare a activităţii de colectare şi transport al deşeurilor, aproximativ 20% din populaţia gospodăriilor individuale este de aşteptat să deţină o pubelă cu volum redus (respectiv o pubela de 801); • în al doilea an aproximativ 30% din populaţia gospodăriilor Individuale este de aşteptat să deţină o pubelă cu capacitate cu volum redus (respectiv o pubelă de 801); • începând din al treilea an aproximativ 50% din populaţia gospodăriilor individuale este de aşteptat să deţină o pubelă cu volum redus (respectiv o pubelă de 801). Utilizatorii casnici, care solicită aplicarea instrumentului, vor beneficia de reducerea tarifului de salubrizare. Mecanismul privind implementarea instrumentului va fi stabilit prin Regulamentul local pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci", elaborat şi aprobat conform dispoziţiilor legale în vigoare, cel mai târziu până la finalizarea perioadei de mobilizare a operatorului de colectare şi transport. Pentru zona blocuri, instrumentul PPCA vizează reducerea frecvenţelor de colectare. În cazul utilizatorilor non-casnici aplicarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" se va face tot în funcţie de volumul recipientelor de colectare a deşeurilor reziduale. Astfel, tariful plătit pentru colectarea deşeurile similare va fi proporţional cu volumul pubelei deţinut, conform aceluiaşi Regulament local privind implementarea instrumentului. ......................................................................................................................................... . Regulamentul privind implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci", elaborat in aplicarea contractului va include drepturi şi obligaţii pentru părţile implicate, inclusiv mecanismul aplicabil in situaţia in care populaţia nu respectă regulile stabilite. Pentru implementarea instrumentului se solicită operatorului un număr de 15.500 pubele de 80 l care vor fi asigurate în 3 tranşe ( 6.500 bucăţi în perioada de mobilizare, 3.250 în ultima lună din anul doi iar restul în ultima lună a anului 3 de contract).” Astfel, deși în preambul au fost redate doar o parte din informațiile și regulile stabilite de autoritatea contractantă cu privire la modul de implementare efectivă a instrumentului ”plătește cât arunci”, raportat la aceste prevederi, Consiliul constată că, au fost puse la dispoziția operatorilor economici informații relevante legate de modalitatea de implementare efectivă a instrumentului ”plătește cât arunci”, stabilită Pagina 53 din 87

metoda de implementare, prin volum la nivel de case și metoda reducerii frecvenței de colectare în zona de blocuri, aceasta din urmă fiind condiționată de securizarea platformei în prealabil, astfel că, raportat la susținerile contestatoarei nu se poate aprecia că autoarea contestației ar fi în dificultate în întocmirea ofertei din acest punct de vedere. De asemenea, au fost făcute precizări legate de faptul că securizarea platformelor este în responsabilitatea autorității contractante, investiția fiind în curs de implementare pentru platformele de la blocuri construite prin POIM (este în derulare procesul de montare a camerelor de supraveghere), iar ulterior, aceste platforme vor avea sistem de supraveghere video și sistem electronic de acces pentru utilizatorii dedicați cu transmiterea datelor la distanță finanțat prin PDD. De asemenea, Consiliul constată că în stabilirea acestor cerințe autoritatea contractantă s-a raportat la normele legale în vigoare aferente, fără ca autoarea contestației să fie în măsură să demonstreze nerespectarea lor. Nu în ultimul rând, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a precizat expres faptul că în elaborarea acestui regulament va beneficia de sprijinul operatorului delegat, a experienței practice a acestuia raportat la tarifele efective ale contractului de delegare. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile formulate de contestatoare în legătură cu prevederea privind aprobarea Reglamentului local pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" ulterior atribuirii ofertelor. În ceea ce privește cea de a doua parte a criticilor contestatoarei legate de acest aspect, respectiv faptul că aplicarea progresivă a acestui instrument ar fi nelegală, Consiliul reține că autoritatea contractantă prezintă argumente și informații referitoare acest instrument (PCCA). Astfel, Consiliul va ține cont de cele afirmate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație, respectiv că nu există vreo prevedere legală care să-i interzică implementarea progresivă a acestui instrument, respectiv că se așteaptă ca și la blocuri nu doar la case, implementarea instrumentului economic să fie 100% aplicabil din Anul 1 de contract, ratele previzionate pentru implementare (Anul 1 - min. 20% populaţia de la case, Anul 2 - min. 30% populaţia de la case, Anul 3 - min. 50% populaţia de la case, Anul 1 - 100% populaţia blocuri) fiind determinate doar în scop de monitorizare. 54

Or, primind aceste explicații, Consiliul constată că autoarea contestației nu a prezentat nici un argument care să le infirme, ci doar a precizat că își menține criticile din contestației. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile formulate de petentă și în această privință. În continuare, Consiliul reține că autoarea contestației formulează un set de critici referitoare la Studiul de oportunitate, respectiv cele de la pct. 9, susținând că dispozițiile conținute sunt neclare și incomplete. Astfel, autoarea contestației critică următoarele: - A. Tabelul 15-2 din cadrul Studiului de oportunitate: petenta susține că informațiile conținute sunt incorecte referitor la cantitățile de deșeuri reziduale și la cantitățile de deșeuri abandonate, sens în care afirmă că în baza informațiilor puse la dispoziție de autoritatea contractantă ar rezulta că deșeurile municipale abandonate ar atinge un procent de valorificare de 47,95%, superior fracțiilor colectate separat de 46%, ceea ce este contrar realităților tehnologice și obligațiilor legale privind gestionarea deșeurilor; prin urmare, solicită obligarea autorității contractante la revizuirea și corelarea informațiilor privind aceste categorii de deșeuri (Tarifele T2 și T7); - B. Tariful pentru gestionarea deșeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcții nu este corelat cu cerințele logistice, costurile suplimentare și intensitatea operațională implicate de colectarea și gestionarea acestui tip de deșeuri, sens în care afirmă că diferențele din tarifele T4 (Tarif pentru gestionarea deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora, la solicitarea utilizatorilor casnici = 303,93 lei/to) și T6 (Tarif pentru gestionarea deşeurilor abandonate provenite de la lucrări de construcţii = 275,60 lei/to.) nu reflectă realitățile operaționale, având în vedere că gestionarea deșeurilor abandonate rezultate din activități de construcții presupune resurse tehnice și umane superioare față de fluxurile colectate la cerere: identificare și localizare, intervenție neprogramată, sortare în condiții de contaminare ridicată, manipulare suplimentară și integrare în circuite distincte de eliminare sau valorificare; prin urmare solicită revizuirea nivelului T6 și corelarea acestuia cu cerințele logistice, costurile suplimentare și intensitatea operațională implicate de colectarea și gestionarea acestui tip de deșeuri, astfel încât documentația de atribuire să reflecte o structură tarifară conformă principiilor de proporționalitate și acoperire a costurilor în cadrul unei concesiuni. - C. între Studiul de oportunitate și Modelul financiar pus la dispoziția ofertanților există neconcordanțe cu privire la metodologia de calcul a valorii contractului, sens în care arată că Modelul financiar stabilește valoarea contractului prin formula „Nivel an 1 x 2 + Nivel an 3 x 3", abordare diferită față de metoda indicată în Studiul de oportunitate, în cadrul „Tabelului 15-1: Calculul valorii estimate a contractului de delegare", unde valoarea este determinată prin însumarea valorilor individuale asociate fiecărui an de contract; prin urmare, consideră că este necesară modificarea valorilor totale aferente fiecărui an din Studiul de oportunitate, cu luarea în considerare a faptului că pentru deșeurile de hârtie, plastic, metal și sticlă există o scădere a proiecției Pagina 55 din 87

compoziției datorită impactului SGR, precum și corelarea și uniformizarea modalității de calcul a valorii estimate a contractului, prin alinierea modelului financiar la metodologia prezentată în Studiul de oportunitate, pentru a asigura un cadru coerent de întocmire și evaluare a ofertelor. Referitor la aceste susțineri ale contestatoarei, Consiliul reține că autoritatea contractantă a precizat următoarele: - A: „Referitor la punctele 136-140 din contestaţie, analizând observaţiile formulate de ofertant cu privire la corelarea cantităţilor şi a procentelor de deşeuri depozitate aferente fluxurilor T2 şi T7, astfel cum sunt prezentate în Studiul de Oportunitate, se fac următoarele precizări: • Diferenţele procentuale privind cantităţile de deşeuri depozitate aferente fluxurilor T2 şi T7, astfel cum sunt prezentate în Studiul de Oportunitate, rezultă din caracteristicile distincte ale fluxurilor analizate şi din ipoteze de modelare diferite, utilizate exclusiv în scopul fundamentării tarifelor. Aceste procente nu reflectă şi nu presupun performanţe comparative de valorificare între fluxuri. • în cazul fluxului T7, ipotezele au avut în vedere structura specifică a deşeurilor municipale abandonate, care poate include fracţii voluminoase sau inerte, susceptibile de sortare şi valorificare prin operaţiuni distincte de cele aplicabile deşeurilor reziduale menajere, în limitele cadrului legal aplicabil. Astfel, se apreciază că informaţiile incluse în Studiul de Oportunitate sunt prezentate într-o manieră clară, coerentă şi nediscriminatorie, fiind puse la dispoziţia tuturor operatorilor economici în aceleaşi condiţii. Datele au caracter orientativ şi nu limitează posibilitatea ofertanţilor de a-şi fundamenta ofertele pe propriile analize tehnice şi economice.” - B: „Referitor la punctele 141 - 144 din contestaţie, analizând observaţiile formulate cu privire la nivelul tarifelor aferente fluxurilor T4 şi T6 şi se constată că acestea nu justifică revizuirea structurii tarifare incluse în Studiul de Oportunitate, aşa cum solicită contestatoarea. Nivelurile tarifare menţionate au fost stabilite pe baza ipotezelor de cost şi a modelelor de fundamentare distincte, corespunzătoare naturii diferite a activităţilor prestate. Diferenţa de valoare dintre T4 şi T6 nu are semnificaţia unei subevaluări a fluxului T6, ci reflectă particularităţile de organizare ale activităţii, inclusiv caracterul său reactiv, punctual şi neprogramat, precum şi modul de integrare a acestuia în ansamblul activităţilor concesionate. În cazul T6, gestionarea deşeurilor abandonate provenite din lucrări de construcţii este analizată la nivel agregat, în corelare cu volumele estimate şi cu utilizarea comună a resurselor tehnice şi umane în cadrul contractului de concesiune. Diferenţa de valoare dintre T4 şi T6 nu generează o distorsiune între costuri şi remuneraţie, întrucât structura de cost a fluxului T6 este analizată la nivel agregat, prin utilizarea comună a resurselor tehnice, logistice şi umane, fără a presupune mobilizarea permanentă sau exclusivă a acestora. Prin urmare, costurile invocate de ofertant nu pot fi considerate, în mod automat, superioare celor aferente fluxului T4. In aceste condiţii, nu se poate susţine existenţa unui transfer nejustificat de risc economic şi nici a unei neconcordanţe între costurile reale ale prestaţiei şi remuneraţia aferentă, critica fiind lipsită de fundament obiectiv. Operatorii economici au posibilitatea de a-şi fundamenta oferta prin propriile calcule de cost şi soluţii operaţionale, în condiţii egale şi nediscriminatorii. În consecinţă, se apreciază că structura tarifară stabilită nu contravine principiilor proporţionalităţii şi acoperirii costurilor şi nu se impune revizuirea nivelului T6, critica ofertantului urmând a fi respinsă ca nefondată.” - C: 56

„Se apreciază că observaţiile formulate la punctele 145-148 nu evidenţiază o incongruenţă de natură să afecteze legalitatea, transparenţa sau corecta determinare a valorii estimate a contractului. Formula utilizată în modelul financiar („Nivel an 1 x 2 + Nivel an 3 x 3") reprezintă o modalitate de agregare şi simplificare a valorilor anuale, justificată de faptul că diferenţele dintre valorile estimate pentru anii corespunzători sunt nesemnificative din punct de vedere economic, atât în valoare absolută, cât şi procentuală. Astfel: • între Anul 1 (72.752.617,78 lei) şi Anul 2 (72.710.070,71 lei) diferenţa este de aproximativ 0,06%, • între Anul 3 (95.677.039,79 lei) şi Anul 4 (95.721.778,50 lei) diferenţa este de aproximativ 0,05%, • între Anul 4 şi Anul 5 (95.802.171,98 lei) diferenţa este de aproximativ 0,08%, • iar raportat la Anul 3, variaţia cumulată până la Anul 5 este de aproximativ 0,13%. Valorile distincte prezentate în Studiul de Oportunitate rezultă din ajustări punctuale şi proiecţii anuale detaliate, însă nu reflectă diferenţe structurale sau evoluţii semnificative ale cantităţilor ori ale costurilor, care să impună o defalcare strict anuală în calculul valorii estimate. În acest context, utilizarea unor niveluri agregate pentru perioadele respective nu contrazice metodologia din Studiul de Oportunitate, ci constituie o aplicare proporţională şi coerentă a acesteia într-un instrument financiar de lucru. De altfel, realizarea unor calcule detaliate pe fiecare an şi pe fiecare tip de deşeu ar fi condus la o complexitate deosebită a modelului, care nu ar mai fi fost uşor de înţeles de către ofertanţi şi care ar fi putut fi o bază de erori din partea acestora prin modificarea involuntară a unor formule. Calculul anual deci nu se justifică comparativ cu diferenţele extrem de mici menţionate mai sus. Modelul permite realizarea de calcule pentru cele două etape şi în special pentru anul 1 de contract, care este principalul an care trebuie fundamentat. Modelul permite utilizatorilor realizarea de reglaje fine chiar şi pentru eliminarea acestor diferenţe nesemnificative (între Anul 1 -Anul 2, respectiv între Anul 3-Anul 5) prin includerea unor valori medii de costuri în memoriile tehnico-economice, care să permită alinierea valorii contractului din Modelul Financiar cu cele din contractul de delegare. Ca atare această abordare nu generează incertitudine pentru ofertanţi, nu afectează baza comună de comparare a ofertelor şi nu aduce atingere principiilor transparenţei şi tratamentului egal, în condiţiile în care toţi operatorii economici au acces la aceleaşi informaţii şi ipoteze, aplicate în mod uniform. Referitor la punctele 149-153, se apreciază că observaţiile formulate la punctele 149-153 nu sunt întemeiate şi nu justifică modificarea Studiului de Oportunitate sau a valorii estimate a contractului. • Cu privire la impactul SGR asupra proiecţiilor cantitative: Scăderea cantităţilor aferente fracţiilor de hârtie, plastic, metal şi sticlă, ca urmare a implementării Sistemului de Garanţie-Returaare, a fost avută în vedere în mod distinct în cadrul Studiului de Oportunitate, la nivelul proiecţiilor de compoziţie şi al fluxurilor relevante. Această ajustare nu impune, în mod automat, revizuirea valorilor totale aferente anilor 3-5, întrucât valoarea estimată a contractului este fundamentată pe ansamblul serviciilor concesionate, iar nu exclusiv pe evoluţia unui singur flux de deşeuri. Mai trebuie adăugat şi faptul că deşeurile reciclabile nu sunt singurele care intră în aria contractului, ci şi deşeurile reziduale şi biodeşeurile. Biodeşeurile vor fi colectate separat începând cu anul 3 al contractului, ceea ce aduce costuri suplimentare, mai ales că necesită investiţii semnificative şi astfel şi cheltuieli cu redevenţa semnificative. • Cu privire la pretinsa existenţă a unor mecanisme de calcul diferite: nu este cazul deoarece se foloseşte un singur mecanism de calcul bazat pe fluxurile de deşeuri deja menţionate la punctul 1. Nu compoziţia deşeurilor are impact asupra creşterii valorilor din anii 3-5, ci implementarea unui program amplu de investiţii estimat pentru perioada 2028-2030 cu finanţare prin Programul de Dezvoltare Durabilă PDD. Dacă ne uităm la punctul referitor la calculul redevenţelor anuale se observă o creştere substanţială în anul 3 comparativ cu anul 2 tocmai ca rezultat al implementării acestui proiect. • Cu privire la comparabilitatea ofertelor: Toţi operatorii economici au acces la aceleaşi informaţii, formulate în mod clar şi nediscriminatoriu, şi îşi pot elabora ofertele pe baza propriilor ipoteze de calcul. Ca atare, nu se impune corelarea şi uniformizarea modalităţii de calcul a valorii estimate a contractului, prin alinierea modelului financiar la metodologia prezentată în Studiul de oportunitate, ofertanţii având la dispoziţie suficient cadru de armonizare şi corelare a datelor.” Din analiza susținerilor celor două părți, Consiliul constată, pe de o parte, faptul că autoritatea contractantă a prezentat explicații detaliate Pagina 57 din 87

legate de motivele care au condus la apariția situațiilor sesizate de petentă, iar pe de altă parte, că nici prin contestație și nici ulterior prezentării explicațiilor de către autoritatea contractantă petenta nu a adus argumente concrete care să combată cele susținute de achizitoare, respectiv să demonstreze modalitatea în care este afectată posibilitatea sa de întocmire a ofertei de existența acestor situații precum cele prezentate, cu toate că sarcina probei, așa cum s-a stabilit anterior îi revine celui care reclamă (actor incubit probatio). În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei de la acest punct. În ceea ce privește următoarele critici, Consiliul constată că sunt cele de la pct. X și privesc conținutul fișei de date, iar în urma măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP de autoritatea contractantă la data de 14.01.2025, autoarea contestației și-a menținut criticile doar cu privire la două aspecte. Astfel, primul dintre acestea Consiliul reține că se referă la resursele financiare solicitate a fi deținute de către ofertanți, petenta considerând că este disproporționată valoarea impusă de autoritatea contractantă în raport cu modul real de derulare financiară a contractului. În acest sens, contestatoarea susține că cerința privind demonstrarea accesului la resurse financiare în cuantum de 36.376.308,89 lei, reprezentând cash-flow-ul necesar pentru primele 6 luni de derulare a contractului este excesivă, nejustificată și disproporționată în raport cu modul real de derulare financiară a contractului și cu mecanismul de plată prevăzut în documentația de atribuire, în condițiile în care, începând cu luna a 3-a de executare a contractului, operatorul economic încasează contravaloarea prestațiilor facturate pentru luna 1, fapt ce arată că necesarul real de finanțare nu acoperă 6 luni consecutive de activitate fără încasări, ci cel mult primele 2 luni de executare, până la momentul primei încasări. Prin urmare, solicită obligarea autorității contractante la modificarea cerinței privind cash-flow-ul impus pentru primele 6 luni de derulare a contractului de la 36.376.308,89 lei, la valoarea de 18.188.154,4 lei, corespunzătoare finanțării reale necesare pentru primele 3 luni de executare a contractului, cu respectarea principiilor proporționalității și concurenței loiale. În replică la cele susținute de contestatoare, autoritatea contractantă consideră neîntemeiate solicitările contestatoarei, precizând că a stabilit cerința de calificare în mod obiectiv, rezonabil și proporțional, raportat la 58

valoarea estimată a concesiunii, complexitatea serviciului public delegat și necesitatea asigurării continuității serviciului de salubrizare încă de la debutul contractului, cerința vizând, exclusiv, capacitatea operatorului economic de a susține fluxurile financiare inițiale, fără a afecta în mod nejustificat accesul la procedură. De asemenea, arată că cerința a fost stabilită prin raportare la durata etapei de mobilizare - de șase luni, perioadă în care existența resurselor financiare este esențială pentru modul în care va demara execuția efectivă a contractului, sens în care prezintă obligațiile stabilite în sarcina delegatului în perioada de Mobilizare conform contractului. Prin urmare, având în vedere că toate aceste obligații se realizează pe parcursul a șase luni, cu impact financiar major asupra operatorilor tocmai în lunile 3-6, consideră că formularea cerinței prin raportare doar la 2 luni de execuție a contractului nu ar acoperi în niciun fel riscul de incapacitate a operatorului economic de a fi pregătit pentru demararea contractului la termenul stabilit, motiv pentru care consideră că se impune respingerea criticilor contestatoarei ca neîntemeiate. Din analiza celor susținute de fiecare dintre părți, Consiliul constată că în discuție este cerința fișei de date, cap. III.1.2) Capacitatea economica si financiara, prin care autoritatea contractantă a stabilit că: „Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Bonitate/ acces la resurse Criteriu selectie: Alte cerințe economice sau financiare Modalitatea de indeplinire: Ofertantul trebuie să demonstreze că, la data de începere a contractului, va avea acces sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau alte mijloace financiare suficiente pentru realizarea cash – flow-ul pentru primele 6 luni de derulare a contractului, în valoare de 36.376.308,89 lei. Valoarea a fost stabilită în raport cu valoarea anuală estimată a primului de an de contract, împărțită la 12 și înmulțită cu 6. Modalitatea de îndeplinire: Pentru dovedirea cerinței ofertanții vor prezenta scrisoare din partea băncilor/societăților financiare sau alte documente echivalente prin care ofertantul atestă că deține accesul la o finanțare corespunzătoare pentru 6 luni de executare a contractului. Pentru demonstrarea posibilității de acces la resurse financiare necesare derulării contractului pentru primele 6 luni, ofertantul poate utiliza, dar fără a se limita, următoarele opțiuni: resurse reale negrevate de datorii care vor fi exclusive folosite pentru derularea contractului, linii de credit confirmate de bănci, alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash – flow–ul.” Referitor la cerința mai sus menționată, Consiliul va lua în considerare dispozițiile art. 28 alin. 1) din HG nr. 867/2016, potrivit cărora: „Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa este declarată câştigătoare’’, precum și următoarele dispoziții din același act normativ: - art. 30 alin. (4): „(4) Criteriile referitoare la capacitatea candidatului/ofertantului, menţionate la art. 75 alin. (1) lit. b) din Lege, pot face referire numai la: a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; b) situaţia economică şi financiară; c) capacitatea tehnică şi profesională. ” - art. 2 alin. 1) și 3) lit. d) din H.G. nr.867/2016: „(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a desemna o comisie de coordonare şi supervizare pentru pregătirea şi planificarea fiecărui contract de concesiune. (3) Principalele responsabilităţi ale comisiei prevăzute la alin. (1) constau în: Pagina 59 din 87

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… . d) coordonarea procesului de elaborare a strategiei de contractare a concesiunii; ’’. - art. 9 alin. 2) lit. f): „(2) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a procedurii de atribuire a contractului de concesiune în legătură cu: a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului şi resursele disponibile la nivel de entitate contractantă; b) contractul de concesiune propus, durata contractului şi modalitatea de îndeplinire a acestuia; c) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a riscurilor, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale; d) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă; e) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 50 alin. (2) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile Legii; f) criteriile de calificare şi selecţie ce urmează a fi utilizate şi caracteristicile pieţei căreia se adresează concesiunea”. Prin raportare la dispozițiile legale anterior citate, Consiliul reține că în cadrul strategiei de contractare elaborată de către autoritatea contractantă, la pag. 51, a stabilit următoarele: „Cerinţa 5 - Bonitate/acces la resurse Alte cerinţe economice sau financiare. Ofertantul trebuie să demonstreze că, la data de începere a contractului, va avea acces sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau alte mijloace financiare suficiente pentru realizarea cash - flow-ul de pentru primele 6 luni de derulare a contractului, în valoare de 36.376.308,89 lei. Valoarea a fost stabilită în raport cu valoarea anuală estimată a primului de an de contract, împărţită la 12 şi înmulţită cu 6. Modalitatea de îndeplinire: Pentru dovedirea cerinţei ofertanţii vor prezenta scrisoare din partea băncilor/societăţilor financiare sau alte documente echivalente prin care ofertantul atestă că deţine accesul la o finanţare corespunzătoare pentru 6 luni de executare a contractului. Pentru demonstrarea posibilităţii de acces la resurse financiare necesare derulării contractului pentru primele 6 luni, ofertantul poate utiliza, dar fără a se limita, următoarele opţiuni: resurse reale negrevate de datorii care vor fi exclusive folosite pentru derularea contractului, linii de credit confirmate.” Față de cele de mai sus, Consiliul va lua în considerare că la art. 42 alin. 9) și 10) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, se precizează următoarele: „(9) Factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadenţă privind plata facturii se ia în calcul începând cu data emiterii facturii. (10) Neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează: 60

a) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei; b) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare; c) valoarea totală a penalităţilor nu va depăşi valoarea facturii şi se constituie în venit al operatorului.” Având în vedere cadrul juridic anterior invocat, Consiliul reține că termenul de încasare a primelor facturi, prin efectul legii, poate fi prelungit cu perioada de plată a facturilor aferente prestațiilor realizate cu încă 30 (treizeci) de zile, la final ajungându-se la o durată totală de cel puțin 3 (trei) luni. Astfel, perioada minimă absolut necesară rezultă conform dispozițiilor citate mai sus este de 3 luni zile de la data executării contractului În soluționare sunt considerate relevante prevederile de la cap. III - Durata Contractului, Data de începere şi Perioada de Mobilizare, art. 4 și 5, din cadrul modelului de contract de delegare pus la dispoziție de autoritatea contractantă care stabilesc că: „Articolul 4 - Durata Contractului (1) Durata prezentului Contract este de 5 ani de la Data de începere a Contractului. (2) Data de începere este ulterioară Datei Intrării în Vigoare, astfel cum sunt definite ambele la Articolul 1 („Definiţii şi interpretare") din prezentul Contract, respectiv este data indicată în Ordinul de începere al prezentului Contract, emis de către Delegatar după îndeplinirea de către Delegat a cerinţelor prevăzute pentru Perioada de Mobilizare. (3) Părţile pot conveni asupra prelungirii Duratei Contractului în condiţiile prevăzute de Legea aplicabilă la data prelungirii. Prelungirea Duratei Contractului se face numai prin act adiţional încheiat la prezentul Contract. Articolul 5 - Perioada de Mobilizare şi Data de începere (1) Între Data Semnării şi Data de începere, se întinde Perioada de Mobilizare. Contractul produce efecte de la Data Intrării în Vigoare (care este Data Semnării) pentru toate dispoziţiile sale privind Perioada de Mobilizare. (2) în Perioada de Mobilizare, care nu poate fi mai lungă de 6 luni de la Data Semnării (dacă Părţile nu convin prelungirea acestui termen), Delegatul va prezenta Delegatarului dovezile care confirmă: - constituirea Garanţiei de Bună Execuţie prevăzută la Articolul 28 („Garanţia de Bună Execuţie") din prezentul Contract; - încheierea tuturor poliţelor de asigurare solicitate la Articolul 29 ("Asigurări") din prezentul Contract; - obţinerea Autorizaţiilor necesare conform Legii pentru începerea prestării Serviciului; - faptul că are la dispoziţie, pe Aria Delegării, toate autospecialele, utilajele, mijloacele de transport şi echipamentele pentru care s-a angajat prin Ofertă că va dispune la Data de începere a Contractului; - angajarea personalului necesar prestării Serviciului la un grad de cel puţin 85% şi ocuparea integrală a posturilor cheie; - prezentarea modelului de contract/ modelelor de contract de prestare a Serviciului ce urmează a fi încheiat cu Utilizatorii, redactat pe baza Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 112/2007 - implementarea sistemul informatic şi stabilirea, împreună cu Delegatarul a formatului standard a tuturor documentelor care vor fi utilizate în scopuri de raportare / monitorizare /control a activităţilor desfăşurate în baza prezentului Contract, conform cerinţelor stabilite în Caietul de sarcini; - încheierea contractelor cu ceilalţi Operatori de Salubrizare de pe fluxul deşeurilor, indicaţi de Delegatar, cu o dată de începere efectivă de la Data de începere a prezentului Contract; - stabilirea, împreună cu Delegatarul, a formatului standard al rapoartelor (zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale si anuale), care să includă informaţiile prevăzute la Articolul 21 („Monitorizarea Contractului") (3) Doar după prezentarea tuturor acestor dovezi de către Delegat şi în maxim 3 (trei) Zile Lucrătoare de la data primirii dovezilor complete transmise Părţile vor încheia Procesul-Verbal de predare-primire a bunurilor concesionate de către Delegatar în vederea prestării Serviciului şi Delegatarul va emite Ordinul de începere. Data de începere va fi Ziua următoare Zilei transmiterii Ordinului de începere. (4) Pe durata Perioadei de Mobilizare, Părţile: Pagina 61 din 87

- îşi vor asuma toate obligaţiile necesare şi vor depune toate diligenţele pentru ca prestarea Serviciului să poată începe, conform celor prevăzute în Caietul de Sarcini al Serviciului (Anexa nr. 2 la Contract); în acest sens Delegatarul, fără a se limita la cele enumerate mai jos, va putea efectua următoarele demersuri: - va crea cadrul instituţional pentru stabilirea şi aplicarea taxei penalizatoare pentru utilizatorii care beneficiază individual de prestarea serviciului de salubrizare fără contract încheiat cu operatorul precum şi pentru stabilirea tarifului pentru separarea incorectă a deşeurilor - va elabora şi aproba Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" adaptat contractului - va organiza şedinţe cu Asociaţiile de Proprietari (aflate în coordonarea Primăriei) unde va fi invitat şi Operatorul şi unde se pot stabili şi măsuri concrete de sprijin pentru contractarea utilizatorilor - va pune la dispoziţie la solicitarea Operatorului liste actualizate cu persoanele fizice şi juridice din aria de delegare sau orice alte baze de date care pot sprijini în identificarea utilizatorilor şi a numărului corect al acestora în gospodării - la sesizarea punctuală a operatorului, se vor aplica amenzi utilizatorilor pentru nedeclararea numărului corect al persoanelor din gospodărie. Acestă obligaţie se menţine pentru toată perioada de derulare a contractului - vor furniza una alteia toate informaţiile şi datele necesare care le sunt solicitate prin prevederile acestui Contract, ale Caietului de Sarcini al Serviciului (Anexa nr. 2 la Contract) şi ale anexelor acestora, după caz; (5) Pe durata Perioadei de Mobilizare, Delegatul va furniza Delegatarului, un raport de progr pentru fiecare 2 (două) săptămâni, constituind câte o perioadă de raportare, care să includă - programul de mobilizare şi progresele la data respectivă; - devieri de la programul de mobilizare, motive şi măsuri de soluţionare; - detalii asupra implementării sistemului Informatic; - alte informaţii, dacă este cazul. Rapoartele de progres vor fi transmise în maxim 3 (trei) Zile de la încheierea perioadei de raportare în format letric şi în format pdf. (6) În vederea implementării obligaţiilor legale, în Perioada de Mobilizare, Delegatarul va încheia cu OIREP convenţii pentru acoperirea costurilor de gestionare pentru Deşeurile de ambalaje municipale colectate separat. (7) Dacă la expirarea termenului de 6 luni de la Data Intrării în Vigoare prevăzut la alin. (2) al prezentului Articol (dacă Părţile nu convin în scris prelungirea acestui termen conform alin. (8) al prezentului Articol), Delegatul nu prezintă Delegatarului dovezile prevăzute la alin. (2) de mai sus, prezentul Contract se consideră încetat de drept, fără altă formalitate decât notificarea în acest sens din partea Delegatarului către Delegat, cu 5 (cinci) Zile înainte de data la care se va considera încetat Contractul. (8) Părţile pot conveni, prin acord semnat de reprezentanţii legali ai acestora, prelungirea Perioadei de Mobilizare, în scris, la cererea motivată a Delegatului notificată Delegatarului/ cu cel puţin 15 Zile înainte de expirarea termenului de 6 luni de la Data Intrării în Vigoare şi numai pentru motive care nu sunt imputabile Delegatului. Prelungirea se poate face o singură dată pentru cel mult 6 luni.” Raportat la aceste prevederi, constatând că cerința fișei de date în discuție stabilește că ofertantul trebuie să demonstreze că dispune de sumele solicitate la data de începere a contractului, iar data de începere a contractului este data indicată în ordinul de începere al acestuia, emis de 62

către delegatar după îndeplinirea de către delegat a cerințelor prevăzute pentru perioada de mobilizare, Consiliul reține lipsa de relevanță a justificărilor prezentate de autoritatea contractantă. În această apreciere a sa, Consiliul a avut în vedere faptul că întreg raționamentul achizitoarei se bazează pe activitățile pe care trebuie să le desfășoare ofertantul în cadrul perioadei de mobilizare, însă sumele solicitate a fi deținute de ofertanți trebuie avute la data primirii ordinului de începere a contractului, când deja activitățile privind perioada de mobilizare trebuiau realizate. Prin urmare, raportat la conținutul cerinței în discuție perioada pentru care ofertanții trebuie să facă dovada că vor avea acces sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau alte mijloace financiare suficiente pentru realizarea cash - flow-ul se impune a fi modificată din 6 luni la 3 luni de la data de începere a contractului. În consecință, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă la modificarea valorii aferente acestei sume corespunzător, cu luarea în considerare doar a 3 luni. În legătură cu prevederile fișei de date, Consiliul reține că autoarea contestației critică și cerința privind experiența similară stabilită de autoritatea contractantă ca fiind necesar a fi deținută de operatorii economici interesați de participarea la procedura de atribuire de față, considerând că este restrictivă. Referitor la experiența similară, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a stabilit în fișa d date, la cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala, următoarele: „Experiența similara Ofertantul trebuie sa faca dovada ca a prestat si dus la bun sfârșit, in ultimii 3 ani împliniți la data termenului limita pentru depunerea ofertei, servicii de natura si complexitatea celor prevazute in caietul de sarcini, respectiv servicii de colectare si transport deșeuri municipale a unei cantități de minim 450.000,00 tone la nivelul a minim unul maxim 3 contracte. În cazul ofertei depuse de o asociere de operatori economici, cerința se demonstrează prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor asocierii. Liderul asocierii va prezenta un tabel centralizator cuprinzând experiența tuturor membrilor asocierii. Modalitatea de indeplinire: Valoarea minimă care va fi luată în considerare este: fie valoarea totală a contractului, în cazul în care ofertantul a acționat/acționează ca unic contractant, fie o parte din valoarea totală a contractului corespunzătoare cu cota sa parte din participarea la asociere/cota de subcontractare, în cazul în care ofertantul a fost membru al unei asocieri de operatori economici/subcontractant. Pentru a face dovada îndeplinirii cerintei de calificare ofertantul va prezenta contracte și certificate/documente/ recomandari/procese verbale de receptie partiale/ finale (datate, semnate si parafate de catre beneficiar) prin care se confirma prestarea serviciilor similare si din continutul carora sa rezulte cel putin informatii referitoare la: beneficiarul contractului, natura serviciilor prestate si cantitatile aferente, perioada în care au fost prestate serviciile similare, modul de îndeplinire a obligatiilor contractuale. Primul an se consideră a avea 12 luni prin raportare la data limită de depunere a ofertelor. Serviciile indicate în scopul dovedirii experientei similare trebuie sa reprezinte servicii efectiv prestate în perioada mentionata, sens în care se vor prezenta dovezi corespunzatoare privind efectuarea acestora (documente din cadrul carora sa rezulte natura, complexitatea si volumul acestora), dupa caz, autoritatea contractanta, prin comisia de evaluare nominalizata rezervandu-si dreptul de a solicita referinte oficiale cu privire la respectivele servicii de la beneficiar si/sau autoritatile competente (…).” Raportat la cele stabilite de achizitoare în legătură cu experiența necesar a fi deținută de ofertanți, Consiliul constată autoarea contestației Pagina 63 din 87

este nemulțumită de nivelul valoric solicitat în cadrul acestei cerințe, considerând că instituirea unui prag de experiență de 150.000 tone/an (cu 20-25% mai mare decât volumul real la nivelul anului 2024 de cca 121.000 tone) nu poate fi justificată prin necesitatea acoperirii riscului contractual, întrucât depășește substanțial dimensiunea reală a serviciului, motiv pentru care solicită ca pragul cantitativ să fie reduse la nivel proporțional cu dimensiunea reală a serviciului prestat respectiv aproximativ 121.000 tone/an, nivel care reflectă riscul operațional efectiv și permite verificarea capacității tehnice fără a impune o supra-dimensionare nejustificată a volumelor istorice. În replică, autoritatea contractantă invocând prevederile legale aplicabile în speță și avute în vedere la stabilirea cerinței, arată că valoarea experienței similare a fost stabilită prin raportare la cantitatea totală de deșeuri preconizată a fi colectată în cadrul contractului ce urmează a fi încheiat în urma derulării procedurii de față. Analizând susținerile celor două părți, Consiliul consideră că prezintă relevanță în soluționare următoarele alături de dispozițiile art. 28 alin. (1) și art. 30 alin. (4) din HG nr. 867/2016 și următoarele: - art. 30 alin. (3): „Entitatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca, în situaţia în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui nivel al criteriilor referitoare la capacitatea economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.” - art. 35 „1) Criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. (2) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… c) lista principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă; d) o listă a concesiunilor de servicii din care să rezulte că a fost realizată operarea contractului de concesiune de servicii pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire.” Astfel, Consiliul constată că în stabilirea cerinței privind experiența similară autoritatea contractantă a acționat atât din punct de vedere al perioadei de referință de 3 ani, cât și din punct de vedere al cantităților relevante în acord cu dispozițiile citate anterior, dimensionarea trebuind a fi 64

realizată prin raportare la cantitățile aferente contractului ce urmează a fi încheiat și nu pe baza cantităților colectate în anii anteriori. Aceste dispoziții, stabilesc lipsit de echivoc că în timp ce capacitatea ofertanților privește îndeplinirea viitorului contract, dovada îndeplinirii criteriilor stabilite se face pe baza contractelor executate în trecut, contrar susținerilor contestatoarei. Cât privește numărul de contracte stabilit de autoritatea contractantă în vedere îndeplinirii cerinței, respectiv maxim 3 contractate, Consiliul constată că nu este rezultatul unor dispoziții legale, deoarece legislația în baza căreia a fost organizată procedura de atribuire nu are dispoziții exprese în această privință, dar aceasta nu înseamnă că această perioadă ar fi nelegală ori disproporționată. Astfel, stabilirea ca fiind suficient un număr de 3 contracte de către autoritatea contractantă este considerată una rezonabilă, ce nu contravine nici principiilor definite la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016. În consecință, Consiliul constatând că numărul de contracte este unul proporțional cu perioada de referință de 3 ani, consideră că nu există motive pentru a aprecia că modul de definire a cerinței privind experiența similară este prohibitiv, motiv pentru care va respinge ca nefondate criticile contestatoarei în legătură cu această cerință. În ceea ce privește următoarele critici, Consiliul constată că sunt cele de la pct. XI și privesc conținutul caietului de sarcini, precum și că, în urma măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP de autoritatea contractantă la data de 14.01.2025, autoarea contestației și-a menținut criticile doar cu privire la o parte dintre aspectele criticate inițial. Astfel, primul dintre acestea Consiliul reține că se referă la dispozițiile art. 93 alin. (1) și (4) din caietul de sarcini referitoare la determinare compoziției deșeurilor, susținând că sunt nelegale. În legătură cu compoziția deșeurilor, în caietul de sarcini, Secțiunea 3 – Cerințe privind realizarea determinărilor de compoziție a deșeurilor municipale, la art. 93 alin. (1) și (4), Consiliul constată că au fost stabilite următoarele: „(1) Procedura de eşantionare a probelor supuse analizei, cât şi sortarea în vederea determinării compoziţiei deşeurilor vor fi realizate în colaborare şi cu participarea reprezentanţilor delegatarului, pe baza unui program detaliat transmis delegatarului şi convenit cu acesta. (4) În situaţia în care determinările de compoziţie a deşeurilor municipale au fost realizate fără respectarea de către operator a programului convenit cu delegatarul, Raportul final de determinare a compoziţiei deşeurilor nu va fi luat în considerare, urmând a se aplica, la calculul cantităţii totale generată de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale, nivelul cotei procentuale din fundamentarea anterioară a tarifului.” Referitor la aceste cerințe, Consiliul reține că autoarea contestației susține că contravin reglementărilor exprese ale art. 38 alin. (4) din Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, respectivă că determinările de compoziție a deșeurilor municipale sunt realizate exclusiv de operator, iar rezultatele acestora stau la baza calculului cantităților şi a indicatorilor de performanță, fără a fi prevăzută vreo atribuție decizională sau de validare în sarcina delegatarului și solicită modificarea dispozițiilor ”art. 91 alin. (1) și (4)” din caietul de sarcini astfel încât acestea să prevadă că: „(i) determinarea compoziției deșeurilor se va face de către operator, conform normativelor în vigoare și cu respectarea legislației aplicabile; Pagina 65 din 87

(ii) în lipsa determinărilor de compoziție a deșeurilor municipale, cantitatea totală generată de deșeuri de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale se calculează prin aplicarea ponderii prevăzute în anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023”. În replică, Consiliul reține că autoritatea contractantă a solicitat respingerea ca nefondate a criticilor petentei formulate în legătură cu aceste prevederi ale art. 93 din caietul de sarcini. Raportat la susținerile celor două părți, Consiliul constată că dispozițiile art. 38 alin. (4) din Legea nr. 101/2025, invocate de contestatoare, stabilesc următoarele: „(4) Cantitatea programată de deşeuri reziduale destinată a fi eliminată prin depozitare se calculează ca diferenţă între cantitatea totală de deşeuri municipale generată şi cantitatea rezultată din aplicarea indicatorului de performanţă pentru colectarea separată a deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă la cantitatea totală generată de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale, stabilită pe baza determinărilor de compoziţie a deşeurilor municipale realizate de operatori. În lipsa determinărilor de compoziţie a deşeurilor municipale, cantitatea totală generată de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale se calculează prin aplicarea ponderii prevăzute în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023.” De asemenea, constată că prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 98/ 2025, a fost aprobat caietului de sarcini - cadru al serviciului de salubrizare a localităților, iar în cadrul acestui contract, la art. 94 alin. (1) și (4), sunt prevăzute următoarele: „(1) Procedura de eşantionare a probelor supuse analizei, cât şi sortarea în vederea determinării compoziţiei deşeurilor vor fi realizate în colaborare şi cu participarea reprezentanţilor delegatarului, pe baza unui program detaliat transmis delegatarului şi convenit cu acesta. (4) În situaţia în care determinările de compoziţie a deşeurilor municipale au fost realizate fără respectarea de către operator a programului convenit cu delegatarul, Raportul final de determinare a compoziţiei deşeurilor nu va fi luat în considerare, urmând a se aplica, la calculul cantităţii totale generată de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale, nivelul cotei procentuale din fundamentarea anterioară a tarifului.” În această situație, Consiliul constată nu numai că prevederile caietului de sarcini nu contravin cerințelor caietului de sarcini criticate de petentă la acest punct, ci și că au fost preluate identic de către autoritatea contractantă din caietului de sarcini - cadru al serviciului de salubrizare a localităților aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 98/2025. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei în legătură cu acest aspect. Următorul aspect criticat la acest punct, Consiliul reține că se referă la cerințele caietului de sarcini privind experiența solicitată pentru postul de „Manager de contract”, autoarea contestației considerând că este restrictivă. În acest sens, Consiliul are în vedere că în cadrul caietului de sarcini, la art. 15 alin. (2) , autoritatea contractantă a prevăzut că: 66

„(2) Personalul cheie obligatoriu a face parte din echipa operatorului este reprezentat de: Manager de contract, Responsabilul cu securitatea și sănătatea muncii. Personalul cheie va fi prezentat în cadrul Propunerii tehnice şi va îndeplini următoarele cerinţe: a) Manager de contract - o persoana cu studii superioare şi cu o experienţa specifici prin implicarea minim doua contracte similare (contracte privind colectarea şi transportul deşeurilor municipale) pe o poziţie similară, care va fi responsabil cu organizarea activităţii contractului. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… . (3) Pentru personalul cheie vor fi ataşate Lista experţilor cheie (Formularul 6.2), cu anexele Curriculum vitae şi Declaraţii de disponibilitate. Curriculum vitae (Europass) ataşate vor fi semnate în original şi vor avea înscrisă următoarea menţiune "Declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevederilor referitoare la falsul în declaraţii din Codul penal, ca datele înscrise în prezentul CV sunt corecte şi corespund realităţii". La CV vor fi ataşate copii conform cu originalul a diplomelor de studii, certificările solicitate şi recomandări/alte documente din care să reiasă experienţa solicitată”. În legătură cu această cerință, Consiliul constată că autoarea contestației susține că este restrictivă, de natură a restrânge concurența, având în vedere că s-a impus deja ofertantului o experiență similară la un nivel foarte ridicat. De asemenea, se constată și că autoarea contestației susține că cerința nu este proporțională cu ceea ce se urmărește prin existența unei manager de contract. Referitor la susținerile contestatoarei, Consiliul are în vedere că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea lor ca nefondate și prezintă argumentele pe care le consideră relevante în acest sens. Din analiza susținerilor celor două părți, Consiliul apreciază că sunt lipsite de temei criticile contestatoarei formulate în legătură cu cerințele privind persoana desemnată pentru poziția de Manager de proiect. În aprecierea sa, Consiliul a avut în vedere, pe de o parte, faptul că impunerea unei experiențe necesar a fi deținută de către operatorul economic și impunerea unei experiențe pentru personalul cheie implicat în executarea contractului, nu se exclud reciproc, solicitarea unei experiențe atât pentru ofertant, cât și pentru personalul cheie fiind în acord cu dispozițiile art. 35 alin. (2) lit. c), d) și h) din HG nr. 867/2016 care stabilesc că: „(1) Criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. (2) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: c) lista principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă; d) o listă a concesiunilor de servicii din care să rezulte că a fost realizată operarea contractului de concesiune de servicii pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire; h) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează/operează rezultatul servicii/lor ori execută/operează rezultatul lucrări/lor sau ale personalului de conducere al operatorului economic.” Astfel, aceste dispoziții stabilesc, pe de o parte, faptul că dovedirea deținerii unui nivel corespunzător de experiență se face prin raportare la contractele executate în trecut, astfel că solicitarea participării la cel puțin două contracte similare a persoanei desemnate pentru poziția de Manager Pagina 67 din 87

de proiect și prezentarea Curriculum Vitae în acest sens, nu poate fi considerată ca fiind una excesivă, nelegală cu rol de restrângere a concurenței. Pe de altă parte, aceste dispoziții stabilesc posibilitatea solicitării de documente care să ateste calificările educaționale ale personalului. Pentru aceste motive, Consiliul va respinge ca nefondate și criticile contestatoarei formulate în această privință. Un alt aspect criticat de petentă la acest punct, Consiliul reține că este legat de faptul că în caietul de sarcini se regăsesc informații contradictorii cu privire la tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipientelor pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale. În acest sens, Consiliul constată că în discuție sunt prevederile caietului de sarcini de la art. 75 privind colectarea deșeurilor reziduale din deșeurile menajere și cele din Anexa 2 la caietul de sarcini privind tipul punctelor de colectare, respectiv: - din art. 75: „Sistemul de colectare şi fluxul operaţiunilor de colectare-preluare a deşeurilor municipale se personalizează în funcţie de locul de generare/colectare/preluare a acestora, de utilizator, precum şi în funcţie de perioada de tranziţie care va dura până în anul 2028 (când se estimează finalizarea proiectele pentru finanţarea infrastructurii demarate de .... al .... .........) şi se prezintă astfel: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… . Colectarea deşeurilor reziduale din deşeurile menajere Perioada de tranziţie în perioada de tranziţie, la blocuri, deşeurile reziduale se vor colecta prin aport voluntar la cefe 676 platforme de colectare şi de la punctele de ridicare ale blocurilor nearondate unor platforme de colectare, dotate astfel: • containere îngropate de 5 mc - cele 176 platforme de colectare existente • containere îngropate de 3 mc - cele 500 platforme de colectare POIM • pubele de 240 l - punctele de ridicare ale blocurilor nearondate unor platforme de colectare în perioada de tranziţie, la case, deşeurile reziduale se vor colecta din poartă în poartă în pubele de 120 I, respectiv 80 I (pentru implementarea PPCA). Sistem complet de colectare La blocuri deşeurile reziduale se vor colecta prin aport voluntar la cele 1.270 platforme de colectare. Cele 176 de platforme de colectare realizate din buget local sunt dotate cu câte 1 container îngropat de 5 mc pentru fracţia de deşeuri reziduale (din cele existente - investiţie buget local). Cele 500 platformele de colectare, realizate prin POIM, sunt dotate cu câte 1 container îngropat de 3 mc pentru deşeurile reziduale (investiţie POIM). Cele 594 platforme de colectare, care vor fi realizate prin PDD, vor fi dotate cu câte un container suprateran de 2,4 mc pentru deşeurile reziduale (din cele existente - investiţie buget local) …” - din Anexa 2 - Tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipientelor pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale, pentru deșeuri reziduale: - Etapa de tranziție – perioada 2026-2027: 68

„500 Platforme POIM 1.000 containere subterane de 3 mc; 176 Platforme Buget Local 281 containere îngropate de 5 mc". - Etapa aferentă sistemului complet: „500 Platforme POIM 500 containere subterane de 3 mc; 176 Platforme Buget Local 176 containere îngropate de 5 mc". Din prevederile documentației de atribuire citate anterior, rezultă cu prisosință caracterul trunchiat al informațiile expuse de petentă prin contestația sa, aceasta făcând trimitere la informații privind sistemul complet de colectare din caietul de sarcini comparativ cu cele din perioada de tranziție menționate în Anexa 2. Cât privește exemplele date de contestatoare referitoare la containerele de 2,25 m3 pentru colectare Sticlă, Consiliul reține lipsa formulării de apărări în această privință de către autoritatea contractată, precum și faptul că în caietul de sarcini, pag. 19, sunt menționate un număr de 1183 de containere de 2,25 m3, atât pentru perioada de tranziție, cât și pentru perioada în sistem complet, valoare care se regăsește menționate și în Studiul de oportunitate de la pag. 88, în timp ce, în cadrul Anexei 2, pentru ambele perioade sunt prevăzute 1176 de containere subterane de 2,25 m3. În ceea ce privește susținerile contestatoarei referitoare la etapa aferentă sistemului complet, potrivit cărora în Studiul de oportunitate sunt menționate containere supraterane, iar în Anexa 2 a caietului de sarcini sunt îngropate, Consiliul le va respinge ca nedovedite. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei referitoare la informațiile contradictorii cu privire la tipul punctelor de colectare și capacitatea/volumul recipientelor pentru colectarea fracțiilor de deșeuri municipale și ca nedovedite pe cele cu privire la tipul containerelor aferente sistemului complet, respectiv va admite criticile referitoare la numărul de containere de 2,25 m3 pentru colectare sticlă. De asemenea, la acest punct, Consiliul reține că autoarea contestației susține că informațiile cuprinse în caietul de sarcini cu privire la distribuția parcului auto pe durata contractuală sunt incomplete. Astfel, Consiliul constată că în discuție sunt prevederile art. 75 din caietul de sarcini, prin care autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „Sistemul de colectare şi fluxul operaţiunilor de colectare-preluare a deşeurilor municipale se personalizează în funcţie de locul de generare/colectare/preluare a acestora, de utilizator, precum şi în funcţie de perioada de tranziţie care va dura până în anul 2028 (când se estimează finalizarea proiectele pentru finanţarea infrastructurii demarate de .... al .... .........) şi se prezintă astfel: (…).” Pornind de la conținutul acestei cerințe, Consiliul constată că autoarea contestației susține că aceasta generează obligații investiționale suplimentare fără delimitarea competențelor între autoritatea contractantă și viitorul operator delegat. În acest sens, arată că începând cu anul al treilea de derulare a contractului, configurația parcului auto se modifică substanțial, prin diminuarea numărului de autogunoiere și creșterea numărului de autospeciale cu cârlig ridicător, însă documentația nu stabilește suportarea costurilor și nici regimul juridic al acestor mijloace fixe, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la completarea documentației de atribuire prin introducerea unor dispoziții clare și exhaustive privind: Pagina 69 din 87

- suportarea investițiilor aferente noilor utilaje, respectiv dacă aceste investiții vor fi suportate de autoritate sau de operatorul delegat; - regimul juridic al bunurilor rezultate, respectiv dacă noile utilaje devin sau nu bunuri de retur;  - condițiile în care se vor preda autorității contractante autospecialele devenite neutilizabile și cum se va modifica valoarea redevenței în această situație; - modalitatea de modificare a tarifelor conform noilor informații; - modul de calcul al redevenței începând cu anul 3 de contract. În replică la cele susținute de contestatoare, prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă a comunicat următoarele: „Flota pusă la dispoziţie de .... al .... ......... acoperă necesităţile de colectare şi transport a deşeurilor estimate a fi colectate în perioada de derulare a contractului de delegare, Delegatul neavând obligaţia de a face investiţii în flota auto privind colectarea deşeurilor care fac obiectul contractului de delegare. Modificarea sistemului de colectare după finalizarea perioadei de tranziţie (în 2028) nu generează obligaţii investiţionale suplimentare, aşa cum susţine contestatoarea.” În aceste condiții, raportat, la conținutul prevederii caietului de sarcini, considerând edificator răspunsul dat de autoritatea contractantă, în lipsa unor argumente care să dovedească contrariul din partea petentei, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei cu privire la acest aspect. În continuare, Consiliul reține că autoarea contestației critică prevederile art. 106, riscul nr. 3, din caietul de sarcini, solicitând modificarea acestuia. În acest sens, Consiliul are în vedere că, la art. 106, referitor la riscul 3 autoritatea contractantă a stabilit următoarele: Nr. Denumirea riscului Descrierea riscului Alocare Consecințe condiția financiară Managementul riscului Delegatar Delegat Riscuri asociate perioadei de operare 3 Risc

de neîncasare contravaloare serviciu de la utilizatorii

cu contract

de furnizare/prestare Grad redus de recuperare a contravalorii serviciului de salubrizare 100% Risc semnificativ: dezechilibru financiar. Lipsi resurse pentru prestarea serviciului, costuri suplimentare - financiare (împrumut) sau

cu recuperarea creanţelor Operatorul de colectare şi transport trebuie sa implementeze politici adecvate pentru încasarea facturilor/ recuperarea creanţelor. Este în sarcina exclusivă a operatorului ca acesta sa efectueze demersuri in timp util pentru încasarea contravalorii serviciilor de la utilizatorii cu care are contract, prin executări silite şi/sau acţiuni în justiţie, întucât acesta are relaţia directă cu utilizatorii serviciului prin contractele pe care le încheie cu aceştia. Pentru gestionarea riscului operatorul trebuie si asigure resurse financiare pentru

asigurarea

continuităţii serviciului, până la recuperarea 70

creanţelor. Conform Legii 51/2006, în situaţia existenţei unui litigiu cu privire la executarea obligaţiei de plată a preţului serviciului, utilizatorii au obligaţia: de a achita creanţele nelitigioase, iar operatorii serviciilor de utilităţi publice nu au dreptul sa înceteze, si suspende sau să limiteze furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţelor de judecată competente.  Referitor la acest risc, Consiliul constată că petenta susține că operatorul suportă riscul incapacității de plată a utilizatorilor, fără a putea recurge la toate remediile prevăzute de lege, remedii ce includ și posibilitatea de reziliere a contractelor cu utilizatorii rău-platnici, conform art. 103 lit. f) din Ordinul ANRSC nr. 97/2025, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la conformarea la aceste dispoziții. În replică, autoritatea contractantă susține că modul în care a fost prezentat managementul riscului este în acord cu dispozițiile legale și aduce explicații în acest sens. Or, legat de explicațiile date de autoritatea contractantă, Consiliul are în vedere că autoarea contestației nu a prezentat nici un contraargument. Astfel fiind, având în vedere dispozițiile art. 103 lit. f) din Ordinul președintelui ANRSC nr. 97/2025 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților , care stabilește că: „Art. 103. - Operatorul are, în principal, următoarele drepturi: f) să suspende sau să limiteze prestarea serviciului, conform prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, precum și pe cele de la art. 36 alin. (5) din Legea nr. 51/2006, care stabilește următoarele: „În situaţia existenţei unui litigiu cu privire la executarea obligaţiei de plată a preţului serviciului, utilizatorii au obligaţia de a achita creanţele nelitigioase, iar operatorii serviciilor de utilităţi publice nu au dreptul să înceteze, să suspende sau să limiteze furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţelor de judecată competente”, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei cu privire la acest aspect. În finalul acestui punct, Consiliul reține că autoarea contestației formulează critici referitoare la riscul generat de activitatea colectorilor informali (Riscul nr. 7 din caietul de sarcini) care este alocat în mod egal autorității contractante și operatorului, considerând nelegale aceste prevederi ale caietului de sarcini. Astfel, Consiliul constată că are în vedere că, la art. 106, referitor la riscul 7 autoritatea contractantă a stabilit următoarele: Nr. Denumirea riscului Descrierea riscului Alocare Consecințe

condiția financiară Managementul riscului Delegatar Delegat Riscuri asociate perioadei de operare 7 Colectorii informali Colectorii informali care extrag deșeurile reciclabile din recipiente de colectare separată 50% 50% Perpetuarea

unei asemenea operații poate avea impact asupra sistemului

asupra posibilității atingerii de către

operator

a indicatorilor

de performanță

asociați activității de colectare separată a deșeurilor. În

această

situație Delegatul are obligația de a anunța în scris Delegatarului pentru ca acesta să ia măsurile ce se impun. Delegatarul,

prin structurile pe care le are în subordine trebuie să asigure

eradicarea fenomenului. Pagina 71 din 87

În legătură cu aceste prevederi ale caietului de sarcini, Consiliul constată că autoarea contestației arată că sunt nelegale și nejustificate, întrucât operatorul nu deține nicio pârghie legală sau operațională pentru prevenirea ori eradicarea acestui fenomen, obligația acestuia fiind limitată la notificarea scrisă a delegatarului, în timp ce măsurile efective pentru combaterea colectorilor informali sunt expres plasate în sarcina autorității contractante, motiv pentru care solicită modificarea dispozițiilor art. 106 din caietul de sarcini astfel încât, riscul aferent activității colectorilor informali să fie suportat exclusiv de autoritatea contractantă, aceasta fiind singura care dispune de instrumentele legale și instituționale necesare pentru prevenirea și eradicarea fenomenului. Referitor la această solicitare a contestatoarei, Consiliul are în vedere precizările autorității contractante din punctul de vedere la contestație, potrivit cărora, pe de o parte, fără sesizările aferente din partea delegatului (operatorul de colectare) care are în responsabilitate și operează zilnic infrastructura serviciului de salubrizare nu are cum să activeze pârghiile invocate chiar de contestatoare, iar pe de altă parte, că platformele vor fi puse la dispoziția delegatului (operatorul) prin proces verbal de predare primire, moment de la care acesta va dobândi posesia asupra acestor bunuri, răspunzând juridic din acel moment de integritatea infrastructurii, fiind obligat să exploateze și să întrețină bunurile delegatarului, inclusiv să acopere prin polițe de asigurare toate riscurile cu privire la pierderi fizice sau daune aduse bunurilor de retur. Raportat la aceste precizări ale autorității contractante, în lipsa unor argumente contrare din partea contestatoarei, care să le infirme, Consiliul va respinge ca nefondate și aceste criticile ale autoarei contestației. În ceea ce privește următoarele critici, Consiliul constată că sunt cele de la pct. XII și privesc clauzele contractuale din contractul de delegare de gestiune pus la dispoziția operatorilor economici interesați de participarea la această procedură de atribuire, precum și că în urma măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP de autoritatea contractantă la data de 14.01.2025, autoarea contestației și-a menținut criticile doar cu privire la o parte dintre aspectele criticate inițial. Astfel, primul dintre acestea Consiliul reține că se referă la art. 15 din modelul de contract, prin care autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „Articolul 15 – Redevența (1) Pentru fiecare An Contractual Delegatul va plăti către Delegatar o Redevență în sumă de ………….. lei. 72

Nivelul Redevenţei se stabileşte cu luarea în considerare a valorii calculate similar amortizării pentru Bunurile Concesionate/Predate, precum şi gradul de suportabilitate al populaţiei din Aria Delegării şi se va actualiza cu IPC total la solicitarea de modificare sau ajustare a tarifelor.” În legătură cu această cerință, de actualizare a redevenței cu IPC, contestatoarea invocând dispozițiile legale aplicabile, arată că acestea nu stabilesc o astfel de posibilitate și solicită eliminarea ei. Referitor la cele susținute de petentă, Consiliul are în vedere argumentele aduse de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație. Astfel, devin relevante dispozițiile din Ordinul președintelui ANRSC nr. 640/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare, potrivit cărora: - art. 33 alin. (3): „(3) Ajustarea tarifului se face prin aplicarea coeficientului de indexare cu evoluţia indicelui preţului de consum total (IPC total) la total cheltuieli de exploatare, fără a fi necesară fundamentarea elementelor de cheltuieli. -art. 34 alin. (1): „Ajustarea tarifelor pentru activităţile de salubrizare desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale se face potrivit formulei: T(1) = V(1)/Q(1) unde: T(1) = tariful ajustat; Q(1) = cantitatea programată, egală cu Q(0) din fundamentarea anterioară aprobată; V(1) = valoarea totală ajustată, determinată de influenţele primite în cheltuielile de exploatare de evoluţia parametrului de ajustare IPCtotal, calculată potrivit formulei: V(1) = CT(1) + CT(1) x r% + CT(1) x d% unde: CT(1) = CE(1) + CF(1) CE(1) = CE(0) x IPCtotal/100 CE(0) = cheltuielile de exploatare, din fundamentarea anterioară aprobată; IPCtotal = calculat pe perioada cuprinsă între luna de referinţă aferentă fundamentării anterioare şi luna corespunzătoare celui mai recent IPCtotal publicat de Institutul Naţional de Statistică la data solicitării ajustării; CE(1) = cheltuielile de exploatare ajustate cu inflaţia; CF(1) = cheltuielile financiare, la acelaşi nivel cu cheltuielile financiare CF(0) din fundamentarea anterioară avizată/aprobată; r% = cota de profit stabilită la momentul încheierii contractului de delegare; d% = cota de dezvoltare.” - art. 35: (1) La ajustarea tarifului, anumite elemente de cheltuieli pot să depăşească nivelul rezultat din ajustarea cu inflaţia, avându-se în vedere ca toate cheltuielile însumate să nu depăşească nivelul rezultat din ajustarea tarifului cu inflaţia, în caz contrar procedura fiind de modificare a tarifului. (2) Ajustarea tarifului/tarifelor se face prin aplicarea ratei inflaţiei la cheltuielile de exploatare, fără a se evidenţia în fişa de fundamentare nivelul fiecărui element de cheltuieli, conform fişei de fundamentare dedicate activităţii/prestaţiei de salubrizare, din anexele nr. 2a) -2j) la prezentele norme metodologice. (3) În cazul în care după aprobarea ajustării tarifului/tarifelor următoarea solicitare de aprobare va avea ca obiect modificarea tarifului/tarifelor, operatorul are obligaţia să completeze şi să evidenţieze în fişa de fundamentare pentru modificarea tarifului, dedicată activităţii/prestaţiei respective, din anexele nr. 3a) -3j) la prezentele norme metodologice, nivelul ajustat al elementelor de cheltuieli care au fost ajustate, avându-se în vedere ca suma tuturor cheltuielilor de exploatare din structura tarifului să nu depăşească nivelul ajustat aprobat.” Alături de dispozițiile legale citate anterior, Consiliul are în vedere că singurul argument al contestatoarei este faptul că posibilitatea redevenței cu IPC nu este menționată expres în niciuna din dispozițiile legale. De Pagina 73 din 87

asemenea, are în vedere și faptul că, urmare a argumentelor prezentate de achizitoare, autoarea contestației s-a rezumat la a afirma că-și menține criticile din contestație, fără a prezenta argumente care să infirme cele invocate de autoritatea contratantă. În aceste condiții, raportat la dispozițiile anterior citate care stabilesc metodologia de ajustare a tarifelor și în lipsa prezentării unor argumente și dovezi prin care petenta să ateste modul în care-i este afectată participarea la procedura de atribuire de conținutul acestei clauze contractuale, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei formulate în această privință. În ceea ce privește următorul aspect criticat, Consiliul constată că este referitor la art. 33 din modelul de contract pus la dispoziția operatorilor economici interesați de participarea la prezenta procedură, potrivit căruia: „Articolul 33 - Contractele încheiate de Delegat Toate contractele care vizează prestarea servicului ce vor fi încheiate între Delegat şi terţi (cum ar fi exemplu, fără se limita la contracte pentru reparaţii auto, contracte de pază, furnizare carburant auto) vor fi încheiate cu înştiinţarea prealabilă a Delegatarului, acesta urmând ca, în termen de 3 zile de la primirea înştiinţării să comunice Delegatului punctul său de vedere. Lipsa unui vedere din partea Delegatarului se va interpreta în sensul exitenţei unui acord tacit.” Și în acest caz, Consiliul reține că urmare a argumentelor prezentate de autoritatea contractantă, autoarea contestației s-a rezumat la a menționa că-și menține criticile din contestație, fără a prezenta argumente care să infirme cele invocate de autoritate. În aceste condiții, în lipsa prezentării unei justificări temeinice care să ateste nelegalitatea acestor cerințe ale autorității contractante, considerând relevante susținerile acesteia din urmă, Consiliul va respinge ca nefondate solicitările contestatoarei de obligare a autorității contractante la eliminarea acestei clauze contractuale. În ceea ce privește ultimul aspect criticat, cel de la pct. XIV, Consiliul reține că se referă la indicatorii de performanță privind calitatea serviciului, autoarea contestației susținând că indicatorii introduși de autoritatea contractantă suplimentar Ordinului președintelui ANRSC nr. 97/2025 sunt nelegali. În discuție, Consiliul constată că sunt următorii indicatori: 2. 1 Numărul de încălcări ale obligaţiilor contractuale ale operatorului şi/sau ale obligaţiilor din licenţe şi autorizaţii identificate în urma controalelor efectuate de către Delegatar şi alte instituţiile abilitate Nr . 0 5.000 Lei/ încălcare Trimestrial 2. 2 Numărul de reclamaţii ale utilizatorilor privind calitatea şi cantitatea serviciilor prestate rezolvate în mai puţin de o zi calendaristică raportat la numărul total de reclamaţii justificate rezolvate privind calitatea şi cantitatea serviciilor prestate % min. 90% 2.500 Lei/ reclamaţie Trimestrial 2. 3 Numărul de utilizatori şi angajaţi care au primit despăgubiri datorate culpei operatorului de colectare şi transport sau dacă s-au Nr . 0 5.000 Lei/utilizator sau Trimestrial 74

îmbolnăvit din cauza nerespectării condiţiilor de prestare a activităţii de colectare şi transport angajat al operatorului 2. 4 Valoarea despăgubirilor acordate utilizatorilor de către operatorul de colectare şi transport pentru situaţiile de mai sus raportată la valoarea totală facturată aferentă activităţii de colectare şi transport % 0 5.000 Lei/pentru fiecare procent Trimestrial În legătură susținerile contestatoarei privind cerințele autorității contractante în cadrul unui astfel de contract, Consiliul constată relevanța prevederile Regulamentului – cadru, aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 97/2025, referitoare la indicatorii de performanță: „Art. 112. - Indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare cuprind două categorii: a) indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional; aceştia vor fi cuprinşi obligatoriu în contractul de delegare sau, după caz, în hotărârea de dare în administrare a activităţii/activităţilor de salubrizare; b) indicatorii de performanţă privind calitatea serviciului de salubrizare; aceştia vor fi cuprinşi într- o anexă la regulamentul serviciului. Art. 113. - (1) Indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional cuprind cel puţin indicatorii impuşi de lege, la care pot fi adăugaţi şi alţi indicatori care implementează obligaţii de atingere a unor ţinte clar definite de cadrul legal. Valorile minime ale acestor indicatori vor fi cele prevăzute de lege pentru atingerea ţintelor de colectare şi tratare a deşeurilor municipale aferente fiecărui flux de deşeuri identificat de dispoziţiile legale. (2) Costurile cu contribuţia pentru economia circulară, inclusiv cheltuielile cu depozitarea deşeurilor care depăşesc cantităţile rezultate din aplicarea acestor indicatori de performanţă vor fi suportate de către operatori sub formă de penalităţi, conform legii. Art. 114. - (1) Indicatorii de performanţă privind calitatea serviciului de salubrizare sunt prevăzuţi în anexă la regulamentul serviciului. (în Anexa la regulament-cadru sunt cuprinse nivelurile minime ale indicatorilor de performanţă privind calitatea prestării activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, nivelul final al acestora şi penalităţile aferente urmând a fi stabilite în regulamentul aprobat de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară) (2) Stabilirea de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară a nivelurilor indicatorilor de performanţă care privesc calitatea serviciului, ce trebuie îndeplinite de operatori, se face astfel încât să se asigure atingerea şi realizarea ţintelor de reciclare prevăzute în legislaţia în vigoare din domeniul gestionării deşeurilor. (3) Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică operatorului penalităţile contractuale în cazul în care nu îndeplineşte indicatorii de performanţă care privesc calitatea serviciului. Art. 115. - Indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de către operatori, cu privire la: a) continuitatea serviciului din punct de vedere cantitativ şi calitativ; b) atingerea obiectivelor şi ţintelor pentru care autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sunt responsabile; c) prestarea serviciului pentru toţi utilizatorii din aria sa de responsabilitate; d) adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor; e) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de salubrizare; f) respectarea reglementărilor specifice din domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei; g) implementarea unor sisteme de management al calităţii, al mediului şi al sănătăţii şi securităţii muncii. Art. 116. - Indicatorii de performanţă trebuie să asigure evaluarea continuă a operatorului cu privire la următoarele activităţi: a) contractarea serviciului de salubrizare; b) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate; c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate; d) menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea rapidă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi; e) soluţionarea în timp util a reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare; f) prestarea serviciului de salubrizare pentru toţi utilizatorii din raza unităţii administrativ- teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii; g) prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare; h) atingerea ţintelor privind gestionarea deşeurilor. Art. 117. - În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanţă, operatorul de salubrizare trebuie să asigure: Pagina 75 din 87

a) gestiunea serviciului de salubrizare potrivit prevederilor contractuale; b) gradul asigurării colectării separate a deşeurilor menajere şi similare; c) gradul asigurării cu recipiente de colectare a producătorilor de deşeuri; d) evidenţa clară şi corectă a utilizatorilor; e) înregistrarea activităţilor privind măsurarea prestaţiilor, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate; f) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor şi modul de soluţionare a acestora.” Raportat la aceste prevederi, Consiliul constată că autoritatea contractantă a acționat în acord cu acestea, neexistând vreun temei pentru care includerea celor 4 indicatori suplimentari de către autoritatea contractantă ar putea fi apreciată nelegală. Contrar susținerilor contestatoarei acești indicatori vizează, în final performanța și calitatea serviciului, motiv pentru care criticile contestatoarei vor fi respinse ca nefondate și în această privință. În ceea ce privește criticile contestatoarei referitoare la faptul că autoritatea contractantă nu a post în SEAP Anexa 2 la măsurile de remediere din 14.01.2026, Consiliul le va respinge ca rămase fără obiect luând în considerare faptul că acestea au fost publicate în SEAP la data de 19.01.2026 Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de societatea ......... SA (dosar nr. 5032/2025), în contradictoriu cu .... AL .... ........., în sensul că: - ia act de renunțarea contestatoarei la criticile de la pct. II. B , X. A, X. B, XI. B, XI. D, XII. A, XII. B, XII. C și XIII; - admite criticile de la pct. II. A, II. C, II.D, III, IV, VII, X.C, XI. A și admite, în parte, criticile de la pct. XI E; - respinge ca rămase fără obiect criticile referitoare la Anexa 2 la remedierile din 14.01.2026 și ca nefondate celelalte critici. Va obliga autoritatea contractantă la modificarea/completarea documentației de atribuire potrivit aspectelor de fapt și de drept stabilite în motivare și publicarea respectivelor modificări în SEAP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Va obliga autoritatea contractantă la stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru 76

elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele noii documentației de atribuire, în conformitate cu prevederilor art. 53 alin. (3) din HG nr. 867/2016. 5028 Prin contestația nr. 5671/19.12.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 89901/22.12.2025, formulată de către ......... SA (dosar nr. 5028/2025), s- a solicitat obligarea autorității contractante la luarea următoarelor măsuri de remediere: 1. să calculeze valoarea estimată a contractului luând în considerare toate costurile legate Colectarea separată și transportul separat al deșeurilor; 2. să precizeze densitățile fracțiilor de deșeuri; 3. să pună la dispoziția ofertanților Procedura de monitorizare la care face referire la articolul 21 din Contract; 4. să pună la dispoziția ofertanților Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic plătește pentru cât arunci înainte de depunerea ofertelor, sau să își asume obligația de a elabora acest Regulament numai în colaborare cu operatorul desemnat al serviciului de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale; 5. să includă sau să permită includerea în modelul financiar și formularele de propunere financiară a cheltuielilor generale și de administrare și a cheltuielilor indirecte ale operatorului economic, iar în subsidiar, în situația în care nu sunt posibile măsuri de remediere, solicită să fie anulată procedura de achiziție publică. Din analiza contestației, Consiliul constată că autoarea acesteia este nemulțumită de prevederile documentației de atribuire puse la dispoziție de autoritatea contractantă, considerând că este incompletă și nelegală deoarece nu conține toate informațiile necesare care să permită întocmirea ofertei de către operatorii economici interesați de participarea la procedura de atribuire de față. În acest sens, Consiliul reține că un prim aspect criticat de autoarea contestației este legat de valoarea estimată a concesiunii, petenta susținând că nu au fost luate în considerare în calculul tarifelor toate costurile legate de colectarea separată și transportul separat al deșeurilor, în schimb fiind luate în considerare costurile altor activități. Astfel, contestatoarea susține faptul că cifrele aferente cheltuielilor pe baza cărora s-au stabilit tarifele nu se regăsesc în Studiul de oportunitate, iar costurile cu redevența sunt mai mari decât totalul tuturor celorlalte cheltuieli. De asemenea, autoarea contestației arată, printre altele, că în cadrul documentației de atribuire nu se regăsesc documente din care să reiasă caracteristici tehnice și consumuri specifice ale autospecialelor concesionate și că au fost prevăzute fie valori foarte mici ale cheltuielilor luate în considerare, fie sunt cheltuieli care nu fost luate în considerare (pentru carburanți, aditivi, lubrefianți, reparații, protecția mediului etc). În replică, autoritatea contractantă prezintă argumente referitoare la cele invocate de petentă, menționând legat de modul în care a stabilit valoarea estimată că fundamentarea tarifelor activităților de salubrizare s-a făcut în conformitate cu prevederile din Ordinul ANSRC nr. 640/2022, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv redevența fiind calculată Pagina 77 din 87

potrivit legii printr-o metodă similară amortizării pentru mijlocele fixe. De asemenea, arată că nivelul redevenței este în directă legătură cu valoarea investițiilor pentru care se percepe, care în cazul de față este foarte mare, iar în fundamentarea tarifelor a ținut cont de toate cheltuielile necesare (carburanți, aditivi, lubrifianți, cheltuielile pentru personal etc), cu mențiunea că în cadrul concesiunii prestatorul nu are obligația achiziționării altor vehicule pentru prestarea serviciilor, ci utilizează doar cele puse la dispoziție de autoritatea contractantă. Din analiza susținerilor celor două părți, Consiliul constată că autoarea contestației este nemulțumită, în principal, de nivelul redevenței din cadrul tarifului stabilit de autoritatea contractantă raportat la nivelul costurilor necesare prestării serviciilor aferente concesiunii. În acest sens, Consiliul reține că la cap. 3 Planificarea concesiunii, lit. g. Stabilirea condițiilor contractuale pentru achiziție, la pag. 29, din cadrul Strategiei de contractare, autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „Art. 15 Redeventa (1) Delegatul va plăti către Delegatar o Redevenţă în suma de 34.724.498,35 lei pentru fiecare din primii doi ani ai contractului şi o redevenţă de 45.914.736,00 lei pentru fiecare din următorii trei ani ai contractului. Nivelul Redevenţei se stabileşte cu luarea în considerare a valorii calculate similar amortizării pentru Bunurile Conceslonate/Predate, precum şi gradul de suportabilitate al populaţiei din Aria Delegării şi se va actualiza cu IPC total la solicitarea de modificare sau ajustare a tarifelor”, calculul valorii anuale a redevenței regăsindu-se în Tabelul 10-8 Calculul valorii anuale a redevenţei pentru bunurile puse la dispoziţia operatorului activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale în perioada de tranziţie și Tabelul 10-9 Calculul valorii anuale a redevenţei pentru bunurile puse la dispoziţia operatorului activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale în perioada cu sistem complet din cadrul Studiului de oportunitate și fundamentare pentru delegarea gestiunii activităţii de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare din .... al .... ........., aprobat prin HCLS3 nr. 627 din 26.11.2025. De asemenea, Consiliul reține inclusiv faptul că autoritatea contractantă a pus la dispoziția potențialilor ofertanți în cadrul aceluiași studiu de oportunitate, Anexa 3 – Bunurile puse la dispoziția operatorului economic de către delegatar și Anexa 4 – Bunuri asigurate de operator, informații care permit operatorilor economici, în baza experienței proprii, să facă aprecieri legate de amploarea investițiilor realizate de autoritatea 78

contractantă și a bunurilor puse la dispoziție de aceasta în vederea prestării serviciilor aferente concesiunii. Nu în ultimul rând, Consiliul are în vedere informațiile prezentate de autoritatea contractantă în cadrul măsurilor de remediere nr. 6702/09.01.2026, publicate în SEAP la data de 14.01.2025, pct. 6, reprezentând informațiile utilizate în calculul redevenței, conform metodei amortizării, respectiv: valoarea de achiziție, perioada de amortizare, data punerii în funcțiune, valoarea rămasă de amortizat la momentul delegării, cu mențiunea că, în ceea ce privește durata de utilizare fundamentată tehnic, aceasta este estimată ca fiind egală cu perioada de amortizare. Astfel, în legătură cu nivelul redevenței, Consiliul are în vedere că dreptul de a percepe o redevență în cadrul oricărui contract de delegare a gestiunii serviciului de salubritate, indiferent de atribuirea prin achiziție ori concesiune, este expres prevăzută de Legea nr. 51/2006, art. 29 alin. (11) lit. m), respectiv: „(11) Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: m) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei. Nivelul redevenţei se stabileşte în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori de servicii de utilităţi publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul”. De asemenea, Consiliul are în vedere faptul că art. 29 alin. (7) și (8) din Legea nr. 51/2006 prevăd atribuirea contractelor de delegare a gestiunii fie printr-un contract de achiziție publică, fie printr-un contract de concesiune, precum și includerea obligatorie în acestea a clauzelor privitoare la redevență, indiferent de tipul contractului, astfel: „(7) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile administrativ- teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ- teritoriale membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi: a) contract de concesiune de servicii; b) contract de achiziţie publică de servicii”. O astfel de obligație este reglementată și de dispozițiile art. 29 alin. (7) din Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 640/2022 de aprobare a Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor Pagina 79 din 87

pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare, de asemenea cu caracter de normă specială față de legislația achizițiilor publice, care statuează: „Cheltuielile cu redevenţa anuală se calculează şi se includ obligatoriu în structura tarifului în cazul în care unitatea administrativ-teritorială predă operatorului bunuri publice, pe bază de proces- verbal de predare-preluare, anexă la actul de atribuire a serviciului/activităţii”. Mai mult decât atât, Consiliul are în vedere și că ordinul amintit (nr. 640/2022) stabilește următoarele la art. 29 alin. (6) lit. h): „La stabilirea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se au în vedere următoarele criterii: h) cheltuielile cu redevenţa se stabilesc de către autoritatea administraţiei publice locale potrivit prevederilor legale şi se menţionează în documentaţia de atribuire a activităţii, inclusiv în contractul de delegare sau, după caz, în hotărârea de dare în administrare a activităţii". Prin urmare, aceasta obligație privind redevența se impune a fi inclusă în documentația de atribuire și asumată de operatorul economic în oferta depusă întrucât, în executarea contractului de delegare atribuit, delegatarul își asumă punerea la dispoziția delegatului, pentru derularea activității, a bunurilor de retur. Niciuna din aceste prevederi nu impun limite referitoare la nivelul redevenței. De altfel, nici autoarea contestației nu a fost în măsură a preciza că nivelul redevenței stabilit de autoritatea contractantă contravine vreunei dispoziții legale, ci doar a făcut aprecieri cu caracter general și afirmații care nu au fost în măsură a demonstra modul în care nivelul acestei redevențe afectează participarea sa la procedura de față prin întocmire și depunerea unei oferte. Astfel fiind, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei referitoare la nivelul redevenței stabilit de autoritatea contractă în cadrul tarifului. Cât privește criticile contestatoarei formulate la acest punct al contestației referitoare la valoarea estimată a contractului și existența unei subevaluări a acesteia, Consiliul constată că, deși autoarea contestație invocă faptul că ar fi nelegal stabilită, aceasta nu prezintă argumente și dovezi care să ateste această insuficiență a valorii estimate stabilită de autoritatea contractantă. Contrar susținerilor contestatoarei din cadrul notelor scrise Consiliul consideră că autoarea contestației este cea care trebuie să prezinte elemente concrete și nu teoretice care să ateste caracterul nelegal, insuficient al valorii estimate, mai ales că sarcina probei revine celui care reclamă (actor incubit probatio). 80

Or, din întregul raționament prezentat de contestatoare prin contestația depusă și notele scrise ulterioare, lipsesc tocmai elementele concrete care să ateste faptul că tarifele stabilite de autoritatea contractantă nu sunt de natură a asigura prestarea serviciilor aferente concesiunii de față în condițiile legii și a normativelor în vigoare aplicabile, motiv pentru care Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatoarei și în această privință. O altă critică formulată de contestatoare, Consiliul reține a fi în legătură cu este legată de faptul că autoritatea contractantă nu a pus la dispoziție operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire densitățile fracțiilor de deșeuri. În legătură cu acest aspect, Consiliul constată că autoritatea contractantă a publicat în SEAP documentul [PC1003154/00011] masuri de remediere+anexe-semnat.pdf.p7s, în care, pag. 25, sunt precizate densitățile fracțiilor de deșeuri, iar autoarea contestației a considerat prin notele scrise transmise ulterior publicării acestor remedieri de către autoritatea contractantă în SEAP că le consideră suficiente, motiv pentru care vor fi respinse ca rămase fără obiect. Un alt aspect criticat de autoarea contestație, Consiliul reține a fi în legătură cu procedura de monitorizare, autoarea contestației susținând că această procedură la care face referire art. 21 din modelul de contract, lipsește din documentația de atribuire. În acest sens, autoarea contestației susține că ofertantul este pus în situația de a se angaja în cadrul unui contract fără a cunoaște cu precizie modul în care activitatea sa va fi monitorizată. Prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă prezintă argumente legate de prematuritatea elaborării la acest moment al concesiunii a unei proceduri de monitorizare, în absența ofertei tehnice care va descrie în detaliu modul de desfășurare a activităților de către delegat în cadrul contractului. Astfel, Consiliul constată că sunt criticate prevederile art. 21 din modelul de contract pus la dispoziție de autoritatea contractantă prin care aceasta a stabilit că: „Respectarea şi îndeplinirea de către Delegat a Indicatorilor de Performanţă şi în general a tuturor obligaţiilor stabilite prin prezentul Contract vor fi monitorizate de Delegatar, conform termenilor şi condiţiilor stipulate de prezentul Articol. Monitorizarea se realizează pe bază documentară şi prin verificări la faţa locului, conform unei Proceduri de monitorizare pe care Delegatarul o va elabora în perioada de mobilizare a contractului. (2) Delegatarul va informa în prealabil Delegatul asupra intenţiei de a efectua o verificare la faţa locului pentru analizarea îndeplinirii obligaţiilor contractuale şi va informa asupra datei pentru efectuarea verificărilor. Aceasta nu va fi totuşi înţeleasă însă ca o limitare a drepturilor şi capacităţii Delegatarului de a-şi aduce la îndeplinire îndatoririle şi în particular dreptul său de a efectua, din când în când, inspecţii inopinate privind orice aspecte legate de Serviciu. (3) Delegatarul va întocmi un "Raport de monitorizare" pe care îl va transmite Delegatului în termen de 5 Zile: - de la încheierea verificării la faţa locului sau - după primirea rapoartelor lunare/trimestriale/anuale ale Delegatului, în cazul constatării neîndeplinirii unor obligaţii contractuale, inclusiv a Indicatorilor de Performanţă Acest raport va stabili măsurile de conformare pe care Delegatul trebuie să le adopte, într-un termen care nu poate fi mai mare de 10 de Zile. Lipsa unui răspuns din partea Delegatului, după 11 de Zile de la data primirii Raportului de monitorizare de către Delegat va însemna asumarea realizării măsurilor de conformare în termenul stabilit de Raportul de monitorizare. Pagina 81 din 87

(4) După primirea Raportului de monitorizare, Delegatul poate prezenta Delegatarului propunerile sale de îmbunătăţire a activităţii pentru a se conforma Contractului, inclusiv Indicatorilor de Performanţă, transmiţând aceste propuneri în termen de 10 Zile de la data primirii Raportului de monitorizare. Propunerile de îmbunătăţire a activităţii vor: a) explica măsurile pe care Delegatul intenţionează să le ia pentru a-şi îmbunătăţi activitatea in scopul conformării cu Contractul, inclusiv cu nivelul Indicatorilor de Performanţă; b) prevedea o dată până la care se vor întreprinde măsurile cuprinse în propunerile de îmbunătăţire a activităţii pentru conformarea cu prevederile contractului, inclusiv în ceea ce priveşte atingerea nivelului Indicatorilor de Performantă. (5) Delegatul va ţine şi va păstra în bună stare toate înregistrările rezultatelor, evenimentelor şi incidentelor, în detaliu, care au legătură sau sunt necesare a fi colectate pentru Indicatorii de Performanţă. (6) Toate bazele de date şi tabelele centralizatoare trebuie păstrate în format electronic şi actualizate periodic. Copii în format electronic trebuie furnizate către Delegatar la cerere. (7) Delegatul va raporta lunar Delegatarului următoarele: a) cantitatea de Deşeuri Municipale colectate defalcat pe surse (Utilizatori Casnici şi Utilizatori Non- Casnici) şi pe categorii de Deşeuri; b) cantitatea de Deşeuri predată operatorilor care desfăşoară activităţi de tratare a Deşeurilor, pe fiecare tip de Deşeuri; c) situaţia tuturor Utilizatorilor care au un contract de prestări de servicii încheiat cu Delegatul; d) înregistrări ale activităţii zilnice de prestare a Serviciului pentru fiecare traseu de colectare. In sensul prezentului alineat "lunar" va fi interpretat prin aceea că Delegatul trebuie să furnizeze înainte de sfârşitul primei săptămâni din lună informaţiile referitoare la luna precedentă. (8) Delegatul va raporta trimestrial Delegatarului performanţa realizată în ceea ce priveşte respectarea Indicatorilor de Performanţă stabiliţi pe o bază trimestrială, după caz. In sensul prezentului alineat "trimestrial" va fi interpretat prin aceea că Delegatul trebuie să furnizeze înainte de sfârşitul primei luni din trimestru (perioada de trei luni) informaţiile referitoare la trimestrul precedent. (9) Delegatul va raporta anual Delegatarului următoarele: a) rezultatele măsurătorilor privind compoziţia Deşeurilor Municipale pe bază de cantităţi colectate separat pe tipuri de deşeuri; b) informaţii privind: numărul total de angajaţi defalcat pe fiecare lună; numărul total al zilelor lucrate; consumul total de combustibil pe vehicul pe lună pentru fiecare flux de colectare (ex.: Deşeuri Reciclabile, Bio-deşeuri, etc.); numărul total de kilometri/vehicul pe lună pentru fiecare flux de colectare (ex.: Deşeuri Reciclabile, Bio-deşeuri, etc.); c) informaţii privind: eficienţa colectării privind: % de Utilizatori Casnici de la care nu au fost colectate Deşeuri; % din colectările planificate care nu au fost realizate (colectările omise) dar au fost remediate în maxim 24 ore; % din colectările planificate de la Utilizatori Non- Casnici care nu au fost realizate în termen de 24 ore; cantitatea de Deşeuri Municipale abandonate ca procentaj din cantitatea totală de Deşeuri Municipale colectate; d) performanţa realizată în ceea ce priveşte respectarea Indicatorilor de Performanţă stabiliţi pe o bază anuală, după caz. e) In sensul prezentului alineat "anual" va fi interpretat prin aceea că Delegatul trebuie să furnizeze înainte de sfârşitul primei luni a unui An Contractual informaţiile referitoare la Anul Contractual precedent. (10) Delegatul va raporta date şi informaţii Autorităţii Competente de protecţie a mediului (datele şi informaţiile specifice activităţii, inclusiv chestionarele din anchetele statistice naţionale) şi va raporta Autorităţii de Reglementare cantitatea de Deşeuri predată operatorilor care desfăşoară activităţi de tratare a Deşeurilor, pe fiecare tip de Deşeuri. 82

(11) De asemenea, Delegatul va prezenta, la începutul fiecărui An Contractual, Delegatarului, dovezi: a) de plata a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, precum şi a primelor de asigurări; b) de înmatriculare a vehiculelor, precum şi de control tehnic şi de încadrare în normele de control al emisiilor pentru vehiculele folosite pentru transportul Deşeurilor; c) de control tehnic al vehiculelor şi de încadrare în normele de control al emisiilor, d) suma cheltuită în fiecare an cu lucrărilor (inclusiv investiţiile) în sarcina Delegatului în baza prezentului Contract, ca procent din cifra de afaceri anuală a Delegatului obţinută din furnizarea/prestarea Serviciului, şi detaliat pe fiecare tip de lucrare; e) de deţinere a tuturor Autorizaţiilor valabile. (12) Delegatul va raporta Delegatarului în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate.” Raportat la aceste prevederi și susținerile celor două părți Consiliul constată relevanța dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 100/2016, care prevede următoarele: „documentaţia de atribuire - documentul concesiunii care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţele autorităţii/entităţii contractante sau la elementele concesiunii, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice sau documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele şi modul de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile candidaţilor/ofertanţilor, studiul de fundamentare”, precum și a celor prevăzutre la art. 71 alin. (1) din același act normativ: „Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/candidaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” Prin urmare, raportat la aceste dispoziții, Consiliul consideră că autoritatea contractantă a pus la dispoziția operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire informațiile considerate necesare legat de modul de realizare al monitorizării, respectiv faptul că aceasta se realizează pe bază documentară și prin verificări la fața locului, precum, și cu privire la obligațiilor delegatului și documentele care trebuie întocmite și raportările care trebuie efectuate de către acesta și frecvența acestora. Este evident faptul că întocmirea acestei proceduri de către delegatar nu poate introduce reguli și obligații suplimentare celor deja stabilite în cadrul articolului citat anterior și este condiționată de elemente din cadrul ofertei depuse de delegatar. De altfel, în acest sens sunt făcute și precizările autorității contractante din punctul de vedere la contestație referitoare la modul de întocmire a procedurii de monitorizare și ceea ce implică aceasta, prin menționarea expresă a faptului că respectiva procedură se va referi la documentele ce se vor prezenta și verificările ce se vor efectua și că nu va depăși limitele stabilite în cadrul articolului criticat. În aceste condiții, raportat la norma legală prezentată anterior, Consiliul consideră că autoritatea contractantă a asigurat petentei toate informațiile necesare în legătură cu modul de realizare a procedurii de monitorizare, scopul și obiectul acesteia, motiv pentru care va respinge ca nefondate criticile contestatoarei cu privire la acest aspect. În ceea ce privește următorul aspect criticat, Consiliul constată că se referă la art. 8 din modelul de contract pus la dispoziție de autoritatea contractantă și Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic plăteşte pentru cât arunci. Pagina 83 din 87

În acest sens, autoarea contestației arată că Instrumentul plăteşti cât arunci, în cazul de față, este unul de natură contractuală, care naște drepturi și obligații pentru cele două părţi în contract, astfel că, dacă autoritatea contractantă dorește să îl implementeze în urma unei consultări publice, atunci aceasta trebuie să fie făcută înainte de inițierea unei proceduri de atribuire a contractului, în caz contrar fiind o modificare unilaterală a conținutului contractului, într-o modalitate care nu este prevăzută de lege. Prin urmare, contestatoarea consideră că fie autoritatea contractantă pune la dispoziție un astfel de regulament în cadrul procedurii de achiziție publică, înainte de depunerea ofertelor, fie că îl adoptă ulterior, însă strict în colaborare cu operatorul, care este parte în contract, eventual, cu o modificare a tarifelor în consecință, conform prevederilor Ordinului ANRSC nr. 640/2022 În replică, prin punctul de vedere la contestație autoritatea contractantă arată că, pe de o parte, Regulamentul va face obiectul transparenței decizionale, va sta în consultare publică, procedură în care Delegatul (în calitate de Operator desemnat) are posibilitatea formulării de sugestii, observații pertinente în vederea elaborării unui regulament adaptat atât la tarifele contractului, cât și la particularitățile ariei de delegare. Pe de altă parte, arată că, deoarece, nu se cunosc tarifele de colectare a fracțiilor de deșeuri, se află în imposibilitatea definitivării unui regulament complet, iar elaborarea unuia insuficient de clar nu este relevantă și, mai mult, împiedică și întârzie nejustificat finalizarea procedurii pentru încheierea contractului de delegare. Astfel, reținând faptul că autoritatea contractantă a precizat expres că în elaborarea acestui regulament va beneficia de sprijinul operatorului delegat, a experienței practice a acestuia raportat la tarifele efective ale contractului de delegare, Consiliul consideră că sunt pe deplin aplicabile cele stabilite în această privință în soluționarea contestației obiect al dosarului nr. 5032/2025, astfel că, pentru aceleași motive va respinge ca nefondate și aceste critici formulate de autoarea contestației. În ceea ce privește cel din urmă aspect criticat de petentă, Consiliul constată că este legat de Modelul financiar și formularele de propunere financiară, referitor la care autoarea contestației susține că nu includ cheltuielile generale şi de administrare şi cheltuielile indirecte ale operatorului economic. În replică autoritatea contractantă prezintă o serie de argumente și explicații cu privire la modelul financiar și formularele de propunere 84

financiară pentru a demonstra că nu există o necorelare între Categoriile de cheltuieli menționate la art. 29 alin. (51 - 53) din Ordinul ANRSC nr. 640/2022 și Modelul financiar. Primind aceste explicații, autoarea contestației le consideră relevante însă solicită ca acestea să fie incluse în cadrul documentației de atribuire. În aceste condiții, Consiliul constată necesitate postării unei clarificări din partea autorității contractante conform celor afirmate și asumate prin punctul de vedere la contestație cu privire la modul de completare al Modelului financiar și ale formularelor aferente propunerii financiare, motiv pentru care criticile contestatoarei formulate în acest sens vor fi admise. Cât privește cererea subsidiară formulată de contestatoare, de anulare a procedurii de atribuire, Consiliul o va respinge ca nefondată dat fiind faptul că autoritatea contractantă are posibilitatea luării măsurilor de remediere de conform celor achiesate de aceasta. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de societatea ......... SA (dosar nr. 5028/2025), în contradictoriu cu .... AL .... ........., în sensul că: - admite criticile contestatoarei referitoare la includerea în modelul financiar și formularele de propunere financiară a cheltuielilor generale și de administrare și a cheltuielilor indirecte ale operatorului economic, conform celor precizate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație; - respinge ca rămase fără obiect criticile referitoare la precizarea densităților fracțiilor de deșeuri și ca nefondate celelalte critici, inclusiv solicitarea petentei de anulare a procedurii de atribuire. Va obliga autoritatea contractantă la modificarea/completarea documentației de atribuire potrivit aspectelor de fapt și de drept stabilite în motivare și publicarea respectivelor modificări în SEAP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Va obliga autoritatea contractantă la stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele noii documentației de atribuire, în conformitate cu prevederilor art. 53 alin. (3) din HG nr. 867/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 85 din 87

Admite, în parte, contestația depusă de către societatea ......... SA (dosar nr. 5032/2025), în contradictoriu cu .... AL .... ........., în calitate de autoritate contractantă, în sensul că: - ia act de renunțarea contestatoarei la criticile de la pct. II. B , X. A, X. B, XI. B, XI. D, XII. A, XII. B, XII. C și XIII; - admite criticile de la pct. II. A, II. C, II.D, III, IV, VII, X.C, XI. A și admite, în parte, criticile de la pct. XI E; - respinge ca rămase fără obiect criticile referitoare la Anexa 2 la remedierile din 14.01.2026 și ca nefondate celelalte critici. Admite, în parte, contestația depusă e de către societatea ......... SA (dosar nr. 5028/2025), în contradictoriu cu .... AL .... ........., în sensul că: - admite criticile contestatoarei referitoare la includerea în modelul financiar și formularele de propunere financiară a cheltuielilor generale și de administrare și a cheltuielilor indirecte ale operatorului economic, conform celor precizate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație; - respinge ca rămase fără obiect criticile referitoare la precizarea densităților fracțiilor de deșeuri și ca nefondate celelalte critici, inclusiv solicitarea petentei de anulare a procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la modificarea/completarea documentației de atribuire potrivit aspectelor de fapt și de drept stabilite în motivare și publicarea respectivelor modificări în SEAP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele noii documentației de atribuire, în conformitate cu prevederilor art. 53 alin. (3) din HG nr. 867/2016. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... 86

Redactată practicaua deciziei ... Redactată în 5 exemplare, conține 77 pagini. Pagina 87 din 87