Decizie CNSC 3032/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3032 / C4 / 3316 Data: 28.10.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 61262/26.09.2024, depusă de Urbioled SRL, cu sediul în str. Victoriei nr. 69, comuna Valea Lupului, județul Iași, CUI 32614831, număr de înregistrare în registrul comerțului J22/ 1956/2016, reprezentată legal de doamna Ana-Maria Ciotir - administrator și convențional de „Staicu Daniela - Cabinet de avocat”, cu sediul în ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la recepţie), str. Barajul Argeș nr. 8A, corp C3, etaj 1, apartament nr. 3105, sectorul 1, București, unde solicită comunicarea actelor de procedură, privind procedura simplificată pentru atribuirea contractului de lucrări „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public în localitățile componente și aparținătoare orașului Ocna Mureș - Uioara de Sus, Uioara de Jos, Războieni - Cetate, Cisteiu de Mureș și Micoşlaca”, cod CPV principal 45316110-9, cu data- limită de depunere a ofertelor 09.10.2024, anunț de participare nr. SCN1153191/18.09.2024, organizată de Orașul Ocna Mureș, cu sediul în str. Nicolae Iorga nr. 27, Ocna Mureș, județul Alba, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat remedierea documentației de atribuire sau, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire, cu obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. Prin încheierea nr. 3069/C4/3316/30.09.2024, Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire, respingându-l ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația Urbioled SRL nr. 61262/ 26.09.2024, în contradictoriu cu Orașul Ocna Mureș. Obligă autoritatea contractantă Pagina 1 din 2

ca, în termen de cel mult cincisprezece zile de la data primirii prezentei decizii, să adopte măsurile de remediere stabilite mai sus și să le aducă la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea lor în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce vor fi adoptate. Totodată, Consiliul obligă autoritatea să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, nu mai devreme de cinci zile de la data postării în SEAP a respectivelor măsuri de remediere. Respinge în rest contestația, ca nefondată, inclusiv capătul de cerere de obligare a autorității la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... / ... / ... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., depusă de ... SRL, cu sediul în ..., CUI ..., număr de înregistrare în registrul comerțului ..., reprezentată legal de doamna ... - administrator și convențional de „...”, cu sediul în ..., unde solicită comunicarea actelor de procedură, privind procedura simplificată pentru atribuirea contractului de lucrări „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public în localitățile componente și aparținătoare orașului ...”, cod CPV principal 45316110-9, cu data-limită de depunere a ofertelor 09.10.2024, anunț de participare nr. ..., organizată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat remedierea documentației de atribuire sau, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire, cu obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. Prin încheierea nr. ..., Consiliul s-a pronunțat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire, respingându-l ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care operatorul economic ... SRL reclamă anumite prevederi ale documentației de atribuire elaborată de autoritatea contractantă ..., în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că a constatat că aceasta conține varii cerințe restrictive, care „exced” legislației incidente. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „...”, postat de autoritate în SEAP la 26.09.2024, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. .... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga Pagina 1 din 26

contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus a celor 29 pagini ale contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, oricine având la dispoziție spre vizualizare și descărcare prin intermediul SEAP întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente, întinse pe zeci de pagini, ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 24 din legea remediilor), pe fondul suprapunerii pe rol a mai multor dosare, inclusiv de complexitate notabilă, nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă în considerente a tuturor alegațiilor părților, constrângeri de care inclusiv părțile trebuie să țină seama. II. În punctul său de vedere nr. ... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. ..., autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, ca nefondată. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „...”, postat în SEAP la 26.09.2024, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. .... III. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. ..., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la 18.09.2024, autoritatea contractantă ... a inițiat o procedură simplificată în vederea procurării de lucrări de modernizare și eficientizare ale sistemului de iluminat public în localitățile ..., aparținătoare de oraș, lucrări estimate valoric la 2.428.500 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP la 18.09.2024, alături de anunțul de invitare la competiție. Ulterior consultării acestei documentații, considerând că mai multe specificații impuse de autoritate sunt restrictive și contravin dispozițiilor legale, ... SRL a atacat-o la Consiliu, în ultima zi a termenul legal, ora 23:43, prin contestația care formează obiectul prezentei cauze, premisă a controlului administrativ- jurisdicțional. Cauțiunea aferentă, în valoare de 35.000 lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. ..., emisă de ..., la data de 30.09.2024. Asupra rezistenței la impact, criticile au rămas fără obiect, pe fondul publicării în SEAP de către autoritate a răspunsului de clarificare nr. 15838/02.10.2024 (fișier „...”), în care se menționează: „Se va considera gradul de rezistență la impact IK09.”, ceea ce înseamnă că s-a renunțat la gradul inițial - IK10. Gradul revizuit, IK09, nu restricționează participarea la competiție a contestatoarei, dovadă fiind că aceasta a indicat la pag. 9 din contestație existența în portofoliul său a Pagina 2 din 26

aparatului ..., cu gradul IK09. De altminteri, în fișele tehnice ale acestui model, disponibile spre vizualizare la: - ... - ... - ... - ... figurează precizarea că aparatele beneficiază de „Indice de protecţie împotriva impactului mecanic IK10”, ceea ce înseamnă că ele respectau inclusiv cerința inițială autorității, respectiv că ea nu îi restricționa ... SRL accesul la competiție, criticarea ei ridicând îndoieli asupra bunei-credințe a reclamantei, prezumată că își cunoaște parametrii tehnici ai propriilor produselor. Nu se justifică nici impunerea plajei „IK8 - IK10”, gradul actual – IK09 – nefiind cu nimic restrictiv pentru reclamantă, în absența unei probe contrare. Relativ la solicitarea de eliminare a cerinţei ca senzorul de mişcare să fie integrat în controlerul de telegestiune, pe care reclamanta o asociază producătorului „eSAVE” sau „Esave”, ambele denumiri apărând în contestație, forul jurisdicțional observă că ..., în punctul de vedere, lasă a se înțelege că acceptă specificații tehnice echivalente și produse similare, însă nu își asumă remedierea caietului de sarcini în acest sens, invocând că doar proiectantul și verificatorul de proiecte „poate” schimba soluția tehnică. Văzând această poziție a autorității și față de absența cu desăvârșire a oricărui argument care să justifice limitarea soluțiilor constructive acceptate la produsele care au senzorul de mişcare integrat în controlerul de telegestiune, Consiliul apreciază că se impune acceptarea de specificații tehnice echivalente și produse similare, sens în care documentația va fi remediată prin eliminarea condiției integrării senzorului în controler, urmând a fi acceptate și soluții cu senzor neintegrat în controler. Rămân valabile considerentele reproduse de contestatoare din decizia Consiliului nr. 1810/C10/1142/01.07.2024: 3. Eliminarea cerinței ca senzorul de mișcare să fie integrat în controlerul de telegestiune, contestatorul apreciind că este restrictivă. Potrivit art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: „Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe care nu prezintă relevanţă sau care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. Trebuie reținut faptul că raportat la critica formulată, autoritatea contractantă nu a adus argumente solide în sensul menținerii cerinței, afirmând doar că ar fi „o soluție superioară și că ar fi mai avantajos din punct de vedere estetic”. Cerinţa, astfel formulată, poate conduce la impunerea unui singur producător de sisteme de telegestiune, restrângând astfel concurenţa cu încălcarea dispozițiilor legale citate anterior. Pagina 3 din 26

Prin urmare, integrarea senzorului de mișcare în controlerul de telegestiune nu este o cerință necesară și justificată, critica urmând a fi admisă. Reclamanta solicită diminuarea limitelor maxime de temperatură de +85/+90°C la +50°C, respectiv uniformizarea cerințelor, solicitare găsită a fi întemeiată în parte, după cum urmează: În caietul de sarcini, autoritatea a specificat temperatura de funcționare/operare a aparatelor între -40°C și +50°C, nicidecum maximul de +60/+70°C, la care se referă autoarea contestației la pag. 13 și care nu are nicio tangență cu intervalul impus de autoritate pentru aparate. Intervalul între -40°C și +50°C este un interval uzual de temperatură ambientală pentru aparate, dovadă stând chiar tabelul conceput de contestatoare: Producător Model Temp. de functionare Link catre brosura producatorului ... ... - 30°C pana la +50°C ... ... ... -40°C pana la +50°C ... ... … -40°C până la +50°C ... ... … -40°C până la +50°C ... ... … -30°C până la +45°C ... ... … -40°C până la +35°C … ... … -40°C pana la +50°C ... ... … -30°C pana la +45°C ... Inclusiv aparatele ... model ... sunt proiectate pentru intervalul „- 40°C până la +50°C”, care coincide cu plaja temperaturii de funcționare/operare a aparatelor stabilită de autoritate, critica reclamantei fiind nu doar lipsită de interes, ci și de logică. De altminteri, inclusiv autoritatea a remarcat în punctul de vedere asupra contestației: Temperatura de operare pentru corpurile de iluminat in conformitate cu caietul de sarcini - fisa tehnica este cuprinsa in intervalul -40°C până la +50°C, asa cum solicita contestatarul. Referitor la specificațiile de la pag. 22 din caietul de sarcini: Parametru Simbol Min. Max. u.m. Temp. funcționare TA -40 +85 °C Temp. depozitare TS -40 +90 °C ele sunt aferente strict controlerului corpului de iluminat, nu întregului aparat, și nu pot fi confundate cu temperatura mediului ambiental. Pe de altă parte, aceste specificații par a intra în conflict cu specificația aferentă temperaturii de funcționare/operare a aparatelor. Pare lipsită de sens impunerea ca aparatul să opereze în intervalul -40°C ÷ +50°C, în vreme ce controlerul, care poate fi o componentă montată Pagina 4 din 26

în interiorul aparatului de iluminat ori separată de acesta, să opereze până la +85°C și în repaos până la +90°C. Justificarea primită de la autoritate se referă doar la temperatura de funcționare, de până la +85°C, ignorând cu desăvârșire temperatura de depozitare, care este mai mare, respectiv până la +90°C. Apărările autorității sunt „haotice”, greu de calificat redactate și, mai grav, văduvite de orice suport științific dovedit: [...] contestatarul doreşte sa inducă in eroare consiliul deoarece uita sa precizeze ca temperaturile +90 grade reprezintă temperatura de depozitare si nu temperature de funcţionare. De asemenea contestatarul "uita" să precizeze ca temperatura de +85 grade, reprezintă temperatura de funcţionare si NU tempertura mediului înconjurător. Astfel, componentele echipamentului in timpul funcţionarii se incalzesc si pot funcţiona in condiţii optime pana la +85 grade.Cerinţa nu este restrictiva ci oferă posibilitatea funcţionarii echipamentului in condiţii optime si la temperaturi de funcţionare ridicate. Astfel, daca temperatura mediului înconjurător este de 40 grade si se restrictioneaza temperatura de funcţionare la +50 grade, (datorita incalzirii carcasei de la soare si a componentelor interne ,temperatura trece uşor peste 50 grade) - echipamentul NU ar funcţiona. Nu reiese de niciunde motivul obiectiv pentru care a impus o temperatură de depozitare de până la +90°C, deci extrem de ridicată și pe care contestatoarea a regăsit-o doar în specificațiile controlerului esave Hub102. Nu reiese de niciunde nici motivul obiectiv pentru care se acceptă funcționarea aparatelor în marja -40°C ÷ +50°C, însă funcționarea controlerului (ce poate fi inclus în aparate) este condiționată până la +85°C. Nu reiese de niciunde că temperatura de depozitare trebuie să suporte până la +90°C, deci mai mare decât aceea de funcționare. Nu reiese de niciunde că ar exista pe piața de profil suficiente modele de controlere certificate să funcționeze până la +85°C, respectiv în starea de depozitare până la +90°C. Valorile +85°C/+90°C sunt extrem de mari, disproporționate și, în consecință, restrictive. Critici similare au mai fost supuse atenției Consiliului, care a raționat, de pildă: a) în decizia nr. 939/C11/853/05.05.2022, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: În ceea ce privește modificarea valorii maxime a intervalului de la +650 C, la + 450 C pentru aparatele de iluminat și de la +700 C, la + 450 C pentru controlerul de gestiune, Consiliul o va respinge, reținând ca fiind relevante susținerile autorității contractante din cadrul adresei nr. 4288/12.04.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 19078/13.04.2022 și anume: „Referitor la cerința privind temperatura de lucru a echipamentelor, facem precizarea că temperatura medie anuală la care face referire contestatarul, nu reprezintă temperatura de lucru a echipamentelor. Temperatura medie anuală nu reprezintă o siguranță a faptului că o alta temperatură superioară (negativă sau pozitivă) nu va fi atinsă. Temperatura de lucru a unui produs reprezintă acea temperatură atinsă (din orice cauză ar fi: externă sau internă) la care echipamentele nu îşi modifică parametrii, nu se defectează şi pot funcţiona fără o limită de perioadă la aceste temperatură. Temperaturile la care se referă contestatarul se măsoară în staţiile meteorologice, în condiţii de umbră, în condiţii ferite de vânt, precipitaţii şi alte intemperii, care pot afecta temperatura reală. După cum ştie şi contestatarul, există temperatură estimată şi temperatură resimţită de organism. Pagina 5 din 26

De reţinut, pe lângă faptul că se discută de temperaturi de lucru, care sunt influenţate de factori interni - produsul propriu-zis -, avem factori externi care influenţează aceste temperaturi maximizând valorile extreme - negative sau pozitive. Astfel, autoritatea contractantă doreşte ca instalaţia de iluminat modernizată să conţină echipamente care să poată fi utilizate pe o perioadă lungă de timp, indiferent de cum evoluează temperaturile externe. Aşa cum indică şi contestatarul, valori extreme de temperatură există, dar nu face referire la acestea în mod clar, el face referire doar la valorile medii anuale. Pe site-ul Administraţiei Naţionale de Metrologie, se găsesc informaţii cu privire la temperaturi minime şi maxime care se încadrează în cerinţele documentaţiei de atribuire. Ataşăm extrase de pe site-ul ...: şi .... (Anexa nr. 3) Aparatele de iluminat cu tehnologie LED (AIL) pot funcţiona în doua moduri: Varianta 1: AIL complet oprit, scos de sub tensiune, inclusiv controllerul de telegestiune; Varianta 2: AIL oprit doar partea de iluminat, dar componenta de controller, să fie în continuare alimentat, care prin senzori analizează condiţiile de control şi sistemului (spre exemplu, după amiaza apare o furtuna puternica, se înnorează foarte mult, intensitatea luminoasă scade, senzorul de lumina sesizează acest fapt, şi aprinde sursa de lumină). Varianta 2, este cea mai uzitată de către UAT-uri deoarece controllerul trebuie să fie alimentat continuu pentru a putea beneficia de toate avantajele unui sistem inteligent de telegestiune al iluminatului. Un AIL se găseşte deasupra vegetaţiei, în bătaia directă a razelor solare dar şi a vijelie, crivăţului şi vânturilor foarte reci din timpul iernii. Aceste momente apar în timpul utilizării AIL, care pe lângă factorii de temperatură interni, sunt influenţaţi de cei externi. Solicitarea pragului de temperatura de -40 ... + 55 Grade Celsius este o plaja de lucru care asigura o calitate şi o utilizare pe termen lung, indiferent cu cât variază temperaturile de la un an la altul, mai ales în timpurile prezente, cu aceste schimbări climatice, care aduc ani foarte călduroşi, urmaţi de perioade cu ani foarte reci. Rugăm Onoratul Consiliu, să înţeleagă utilitatea acestor valori în interesul calităţii lucrărilor pe care beneficiarul le achiziţionează, deoarece aceste aparate de iluminat nu trebuie să funcţioneze doar perioade scurte de timp (secunde, minute) la temperaturi extreme (-40 ... +55 Grade Celsius), ci, din contra ore întregi, zile şi nopţi întregi, ceea ce reprezintă foarte multe ore. În aceste condiţii, este în interesul autorităţii contractante să se achiziţioneze echipamente electrice care vor funcţiona în limitele de temperatură de funcţionare, indicate de producător. Vom exemplifica 2 situaţii uzuale în care apar temperaturi extreme, - în timpul zilelor de vară, razele directe ale soarelui vor încălzi partea metalică a aparatului de iluminat. în momentele în care, operatorul care are iluminatul în întreţinere, aprinde sistemul de iluminat cel puţin o dată pe lună, în timpul zilei, carcasa metalică, implicit aparatul propriu zis, depăşeşte uşor valori de +50 de grade Celsius, chiar +55 de grade Celsius. Deasupra aparatului de iluminat, se regăseşte componenta controller. Astfel, acesta pe lângă faptul că este încălzit de către radiaţia solară, fiind aşezat pe partea metalică a lămpii, are şi un radiator ce degaja căldură, fiind încălzit suplimentar. Acesta este şi motivul pentru care se solicita intervalul de +70 Grade Celsius pentru controler. Acesta din urmă, fiind un echipament sensibil, ce intră în categoria echipamentelor profesionale care au nevoie de temperatură de lucru mal mare pentru fiabilitate pe termen cât mai mare (100.000h LED), așa cum au majoritatea producătorilor. - în acelaşi mod, iarna, AIL dar şi controllerul aferent, stau la înălţimi mari (de aproximativ 10m), în bătaia directă a gerului/crivăţului/intemperiilor, fiind primul predispus îngheţului zile întregi. Se cunoaşte faptul că modulul electronic de tip telegestiune, are carcasa din mase plastice şi nu din metal, pentru a putea comunica wireless/GSM/GPS/etc, metalul fiind un bruiaj. Din acest motiv, lesne de înţeles, pentru controller cu carcasa din mase plastice comparativ cu un produs cu carcasa metalică necesită o plaja mai mare de lucru deoarece plasticul nu asigura transfer termic din interior spre exterior atât de rapid ca metalul. Mai mult, preia şi din căldura emanată de AIL.” Pagina 6 din 26

În aceste condiții, Consiliul constată că, într-adevăr temperatura la care face referire contestatoarea de +450C, reprezintă o temperatură măsurată la umbră, nerelevantă în condițiile în care echipamentul poate sta în soare puternic, iar specificația tehnică criticată reprezintă o caracteristică care acoperă necesitatea autorității contractante, raportat la zona unde se va realiza lucrarea, unde, din informațiile prezentate în proiectul tehnic, referitor la clima și fenomenele naturale specifice zonei este precizat că: „Temperatura medie anuală este de 14-16°C. Temperaturile maxime se înregistrează în lunile iulie-august, iar cele minime în lunile ianuarie-februarie. Temperatura medie lunară în lunile de vară este de +25°C în timp ce temperatură medie lunară a lunilor de iarnă este de - 5°C. Temperatura maximă absolută a fost de +40° C iar temperatura minimă absolută a fost de -33 °C. Iernile sunt de regulă geroase, temperaturile sub 0°C, înregistrându-se într-un interval calendaristic mediu de 90-100 de zile, în special în lunile decembrie-februarie. Prin urmare, orașul se caracterizează printr-un regim climatic cu veri călduroase, cu tendințe secetoase în cadrul cărora numărul zilelor tropicale este ridicat, înregistrându-se astfel un număr de 40-45 zile tropicale, cu primăveri reduse ca distribuție a temperaturii, toamne lungi și ploioase și ierni în general geroase." Având în vedere faptul că pentru realizarea lucrării, proiectantul SC ... SRL a luat în calcul inclusiv condițiile de temperatură ale zonei în stabilirea celor 2 valori de temperatură de +650 C pentru aparatul de iluminat și de +700C pentru controler, urmare a calculelor efectuate pentru a obține soluții eficiente în sistemul de iluminat al achizitoarei, Consiliul va respinge critica contestatorului ca nefondată, societatea contestatoare neaducând probe cu privire la alte teste realizate unde se recomandă alte temperaturi pentru aparatele de iluminat și controler. b) decizia nr. 1883/C1/1938/16.08.2023, rămasă definitivă prin respingerea plângerii ... SRL prin decizia nr. 486/R din 7 septembrie 2023 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust dege43d48, decizie în care Consiliul a reținut: H. Cu referire la temperatura funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C. Potrivit contestatorului, autoritatea contractantă impune următoarea cerință restrictivă: „1. Temperatura funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C, [...]”. Consideră această cerință ca fiind restrictivă, cu motivarea că, temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. [...] Criticile de la pct. H din contestație privind temperatura de funcționare a aparatului de iluminat la min +55 grade Celsius urmează a fi respinse, ca nefondate, motivat de faptul că argumentele contestatorului, potrivit cărora temperatura maximă înregistrată în România ar fi fost 44,5 grade Celsius, nu au nicio relevanță cu privire la funcționarea aparatelor electrice în condiții reale. Astfel, temperatura înregistrată de stațiile meteo se determină în condiții bine determinate, pe platforma meteorologică amenajată conform Normelor aprobate prin HG nr. 1229 din 05.08.2004, care dispun, printre altele, în sensul că desfășurarea corectă și în siguranță a activităților meteorologice necesită existența unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii științifice corespunzătoare de prelevare și prelucrare a datelor meteorologice, iar în cazul elaborării de prognoze și avertizări, a verificării gradului de realizare a acestora. În ceea ce privește echipamentele pentru realizarea activităților de meteorologie, relevant este faptul că temperatura oficială este măsurată cu ajutorul termometrelor amplasate în interiorul adăposturilor meteorologice, pe platforma, aceasta din urmă fiind un teren standard de forma unui pătrat, având latura de o anumită lungime (26 metri). Terenul platformei este neted și acoperit cu iarbă. Potrivit Normelor metodologice anterior indicate, în jurul acestei platforme trebuie să existe o altă zonă de 30 de metri, pe care nu se găsesc construcții înalte sau vegetație înaltă. Rezultă că, spre deosebire de termometrele utilizate în activitatea de meteorologie, care sunt amplasate în adăposturi meteorologice și sunt protejate de acțiunea directă a mediului, aparatele de iluminat vor fi amplasate direct sub acțiunea intemperiilor, urmând a suporta fie temperaturi mai mari decât cele măsurate oficial (în timpul verii, sub acțiunea directă a razelor Pagina 7 din 26

solare) fie temperaturi mai mici (în timpul iernii, sub acțiunea vântului care conduce la scăderea temperaturii resimțite). Având în vedere aspectele enumerate anterior și argumentele autorității, din care rezultă că ar putea fi necesară funcționarea echipamentelor în codiții de temperaturi extreme (cum ar fi vara, pe timpul zilei pentru diagnosticare/remediere), Consiliul reține că cerința privind temperatura de funcționare este justificată de o necesitate obiectivă, critica contestatorului privind caracterul pretins restrictiv al cerinței urmând a fi respinsă, ca nefondată. c) în decizia nr. 530/C1/223/09.03.2023, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: Criticile privind temperatura de funcționare stabilită pentru intervalul cuprins între -30 grade Celsius și +55 grade Celsius urmează a fi respinse ca nefondate motivat de faptul că argumentele contestatorului potrivit cărora temperatura maximă înregistrată în România ar fi fost 44,5 grade Celsius nu au nicio relevanță cu privire la funcționarea aparatelor electrice în condiții reale. Astfel, temperatura înregistrată de stațiile meteo se determină în condiții bine determinate, pe platforma meteorologică amenajată conform Normelor aprobate prin HG nr. 1229 din 05.08.2004 care dispun, printre altele, în sensul că desfășurarea corectă și în siguranță a activităților meteorologice necesită existența unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii științifice corespunzătoare de prelevare și prelucrare a datelor meteorologice, iar în cazul elaborării de prognoze și avertizări, a verificării gradului de realizare a acestora. În ceea ce privește echipamentele pentru realizarea activităților de meteorologie, relevant este faptul că temperatura oficială este măsurată cu ajutorul termometrelor amplasate în interiorul adăposturilor meteorologice, pe platforma, aceasta din urmă fiind un teren standard de forma unui pătrat, având latura de o anumită lungime (26 metri). Terenul platformei este neted și acoperit cu iarbă. Potrivit Normelor metodologice anterior indicate, în jurul acestei platforme trebuie să existe o altă zonă de 30 de metri pe care nu se găsesc construcții înalte sau vegetație înaltă. Rezultă că, spre deosebire de termometrele utilizate în activitatea de meteorologie, care sunt amplasate în adăposturi meteorologice și sunt protejate de acțiunea directă a mediului, aparatele de iluminat vor fi amplasate direct sub acțiunea intemperiilor, urmând a suporta fie temperaturi mai mari decât cele măsurate oficial (în timpul verii, sub acțiunea directă a razelor solare) fie temperaturi mai mici (în timpul iernii, sub acțiunea vântului care conduce la scăderea temperaturii resimțite). Având în vedere aspectele enumerate anterior, și argumentele autorității potrivit cărora ar putea fi necesară funcționarea echipamentelor în codiții de temperaturi extreme (cum ar fi vara, pe timpul zilei pentru diagnosticare/remediere), Consiliul reține că cerința privind intervalul temperaturilor de funcționare este justificată de o necesitate obiectivă, criticile contestatorului privind caracterul pretins restrictiv al cerinței urmând a fi respinse ca nefondate. d) decizia nr. 1964/C10/1955/24.08.2023, rămasă definitivă prin respingerea plângerii ... SRL prin decizia civilă nr. 1181 din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 627eed293, decizie în care Consiliul a reținut: 5. Cu privire la critica privind temperatura de funcţionare, se reține că: a) în fişa tehnică a aparatelor de iluminat se solicită: „1.13 Funcţionare la Ta= -40 -50° C;” b) în fişa tehnică a sistemului de telegestiune se solicită: „- temperatura de funcţionare -40°C + 65°C;” Contestatorul solicită uniformizarea valorilor pentru limitele maxime și diminuarea limitelor maxime la: +44,5 grade Celsius. Se reține că în punctul de vedere, autoritatea contractantă a specificat că menține cerința din documentație așa cum a fost aceasta formulată, motivând următoarele: „Limitele de funcţionare, asa cum sunt cerute prin fisele tehnice sunt necesare datorita faptului ca la Pagina 8 din 26

temperatura de + 60°C chip-urile LED intra in protectie, aparand fenomenul de Flicker (Clipire). Pe de alta parte driverele folosite in iluminatul stradal au temperaturi de funcţionare ridicate +75°C pana la + 90°C, astfel ca o valoare cat mai apropiata de valoarea maxima a driverelor este necesara. La o temperature ambientala de 35°C, corpul de iluminat in funcţionare defectuoasa depăşeşte limitele date de producători, iar sistemul de telegestiune trebuie sa citeasca aceste valori de temperatura si sa opreasca alimentarea plăcii LED daca temperatura interioara ajunge la 60°C.” Potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorităţii contractante”. Consiliul apreciază că autoritatea contractantă, atunci când a stabilit cerințele tehnice în discuție a avut în vedere ca aparatele de iluminat să corespundă necesităților specifice derulării contractului, argumentând în acest sens în punctul de vedere; prin urmare, Consiliul va respinge ca nefondată critica formulată de către contestator. e) în decizia nr. 2549/C8/2587,2589/05.12.2022, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: Referitor la criticile formulate de ...SA cu privire la cerința de la punctul 1.8 din fișele tehnice prin care s-a solicitat „temperatura de lucru: -40⁰C ÷+55⁰C”, Consiliul reține că este invocat faptul că cerința în cauză este restrictiva întrucât conform măsurătorilor oficiale temperatura maximă absolută a lunii august, î în România este de +44.5°C și s-a înregistrat în localitatea Ion Sion din județul Brăila, în data de 10 august 1951; în aceeași zi, în alte două localități din Bărăgan (Amara și I.C. Frimu), s-a înregistrat temperatura maximă de 44,0°C, apropiată de cea absolută pe țară. Temperatura maximă absolută la București s-a produs în data de 7 august 2012 și este de 41,5°C, fiind înregistrată la stația meteorologică București- Filaret; în aceeași zi, la stația meteorologică București-Afumați, s-a înregistrat temperatura maximă absolută de 40,1 La București-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în data de 20 august 1945 și a avut valoarea de 41,1. De asemenea, contestatoarea susține că aparatele de iluminat stradal au, ca principală caracteristică, funcționarea pe timpul nopții, astfel încât, acestea nu vor funcționa la temperatura de +55° solicitată de autoritatea contractantă, rezultând faptul că cerința ca aparatele să funcționeze la temperaturi de Ta = - 30 + 55° C este restrictivă, încălcând principiile nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității și se impune a fi eliminată. În replică, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare susținerile autorității contractante, exprimate în cuprinsul punctului de vedere, potrivit cărora, contestatoarea face referire la temperatura măsurată în condițiile standard ale măsurătorilor meteorologice (la umbră), confundând astfel aceasta temperatură măsurată în condițiile măsurătorilor meteorologice cu temperatura mediului ambiant în care sistemul de iluminat funcționează; temperaturile ambiante la nivelul aparatului de iluminat pot crește la nivele mult mai mari decât cele măsurate la umbră. Pornirea sistemului, accidental sau pentru remedieri și întrețineri în timpul zilei, poate fi făcută la temperaturi ambiante foarte mari, iar autoritatea încearcă sa evite defecțiunile cauzate de acestea. Mai mult, prin folosirea de curenți mai mari temperatura emisă de aparat crește, iar schimbul termic necesar bunei funcționări scade. Astfel, Consiliul constată că autoritatea contractantă a avut în vedere temperatura de funcționare a led-urilor și nu temperatura mediului ambiant în care acestea funcționează. Prin urmare, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de contestatoare sub acest aspect, motiv pentru care va proceda la respingerea, ca nefondate, a acestora. f) în decizia nr. 457/C5/214/03.03.2022, rămasă definitivă prin neatacare, s-a reținut: Cea de-a șasea critică a contestatoarei vizează faptul că în cadrul Fișei tehnice nr. 9, autoritatea contractantă solicită parametri constructivi care nu se justifică, respectiv temperatura de funcționare cuprinsă în intervalul -25 grade + 65 grade, iar pentru aparatele de iluminat solicită o temperatură cuprinsă între -40 grade și + 55 grade Celsius. Având în vedere temperatura maximă din România, respectiv 44,5 grade Celsius, contestatoarea solicită „modificarea cerinței, în sensul de a se solicita o temperatură de Pagina 9 din 26

funcționare în acord cu temperaturile din România -20 + 45 min., acesta fiind și un interval de temperatură folosit în mod uzual pentru echipamentele electronice/de iluminat atât în România cât și Uniunea Europeană”. Analizând Fișa Tehnică nr. 9 – „Sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere”, Consiliul reține că printre „Parametri Tehnici și funcționali al unității de control și monitorizare a punctului de aprindere pentru iluminatul public” se regăsesc și cei de la punctele 1.2.3 și 1.2.4 – „Dom. temperatură de lucru” - „-25 ... +650 C” și „Dom. temperatură în timpul transportului, depozitării și montării” - „-25 ... +650 C”, critica autoarei contestației vizând „temperatura de funcționare”, ceea ce se poate identifica prin punctul 1.2.3 din Fișa tehnică 9 – „Dom. temperatură de lucru” – „-25 ... +650 C”. În ceea ce privește temperatura de lucru a aparatelor de iluminat și anume „-40 ...+55” la care face referire contestatoarea, Consiliul constată că aceasta nu se regăsește în cadrul Fișei tehnice nr. 9, ci în cadrul altor Fișe tehnice, și anume Fișele Tehnice nr. 1, 2, 4 și 7 (punctul 1.9 – „Dom. temperaturii de lucru” – „-40 ... +550 C”), necontestate de ... SRL sub acest aspect, astfel încât Consiliul se va limita la analiza specificației tehnice menționată la punctul 1.2.3 din Fișa tehnică 9 – „Dom. temperatură de lucru” – „-25 ... +650 C”, solicitarea contestatoarei vizând modificarea intervalului, după cum urmează: „-20 + 45 min. 0 C”. În ceea ce privește modificarea valorii minime a intervalului, Consiliul constată că autoarea contestației nu face nici un fel de susțineri în legătură cu acest aspect, astfel încât solicitarea de modificare a temperaturii minime de la -250 C la -200 C va fi respinsă ca nesusținută. În ceea ce privește modificarea valorii maxime a intervalului de la +650 C, la plus 450 C, Consiliul o va respinge, reținând ca fiind relevante susținerile autorității contractante din cadrul adresei nr. 1763/02.03.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 11092/02.03.2022 și anume: „Autoritatea contractantă (...) a prevăzut în documentația tehnică lămpi cu protecție ridicată care să reziste la temperaturi de până la 65 de grade, luând în considerare faptul că pe timpul verii, temperatura măsurată la umbră și la nivelul solului depășește adesea 40 grade, deci implicit, la o distanță mai mare de sol și la soare temperatura este mult mai ridicată. La acest lucru se adaugă și cantitatea degajată de către lampă, care și aceasta are o valoare ridicată”. În aceste condiții, Consiliul constată că, într-adevăr temperatura la care face referire contestatoarea +450 C reprezintă o temperatură măsurată la umbră, nerelevantă în condițiile în care echipamentul poate sta în soare puternic, iar specificația tehnică criticată reprezintă o caracteristică care acoperă necesitatea autorității contractante, singura responsabilă de sistemul care urmează să fie instalat, cerința impusă fiind, în mod pertinent, justificată. Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă pot face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritatea contractantă a ipotezei art. 155 alin. (2) și (6) și din Legea nr. 98/2016. Ori, în speță, însă, contestatoarea nu a făcut o astfel de dovadă. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica analizată anterior va fi respinsă ca neîntemeiată. Inclusiv pe rolul instanțelor de control judecătoresc sau aflat spețe cu relevanță în cauză, exemple fiind cele soluționate prin: a) decizia nr. 486/R din 7 septembrie 2023 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust dege43d48: Cu titlu prealabil, Curtea reţine că potrivit art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, invocat de petentă în sprijinul criticilor pe care le-a formulat, „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”. Aceste dispoziţii legale reprezintă transpunerea în dreptul naţional a prevederilor art. 42 alin. (2) din Directiva (UE) 2014/24 a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE. În interpretarea acestor dispoziţii, cu trimitere şi la dispoziţiile art. 42 alin. (3) din aceeaşi directivă, care stabilesc modurile (metodele) de formulare a specificaţiilor tehnice, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut, în jurisprudenţa sa (Hotărârea din 25 octombrie Pagina 10 din 26

2018, pronunţată în cauza C-413/17 Roche Lietuva, ECLI:EU:C:2018:865), că „(…) reglementarea Uniunii privind specificațiile tehnice recunoaște o largă marjă de apreciere autorității contractante în cadrul formulării specificațiilor tehnice ale unui contract” (par. 29), iar „Această marjă de apreciere este justificată de faptul că autoritățile contractante sunt cele care cunosc cel mai bine produsele de care au nevoie și sunt cele mai în măsură să stabilească cerințele care trebuie îndeplinite pentru a obține rezultatele dorite” (par. 30). Această marjă de apreciere a autorităţii contractante, recunoscută de dreptul Uniunii, este limitată, printre altele, potrivit celor reţinute de Curte în aceeaşi hotărâre, de dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Directivă, care impun ca „(…) specificațiile tehnice să permită accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și să nu aibă efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice” (par. 32), concretizând astfel principiul egalităţii de tratament, care alături de principiile nediscriminării şi transparenţei „(…) au o importanță crucială în ceea ce privește specificațiile tehnice, având în vedere riscurile de discriminare legate fie de alegerea acestora, fie de modul lor de formulare (…)” (par. 33 şi 34). Prin urmare, pentru analiza criticilor aduse de petentă specificaţiilor tehnice stabilite de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire, este necesar să fie avută în vedre marja de apreciere recunoscută autorităţii în stabilirea specificaţiilor tehnice, dar şi limitele acestei marje de apreciere, astfel cum au fost enunţate mai sus. Astfel, cu privire la criticile privind cerinţa din documentaţia de atribuire, referitoare la funcţionarea aparatelor de iluminat la temperaturi superioare celei de 55 de grade Celsius (litera H din contestaţie), Curtea reţine că acestea nu sunt fondate. În acest sens, Curtea apreciază că, aşa cum în mod corect şi Consiliul a reţinut în decizia sa, trebuie avut în vedere, pe de o parte, că în cadrul staţiilor meteo temperaturile se măsoară cu termometre protejate de acţiunea directă a soarelui (fiind temperaturi „la umbră”), în timp ce aparatele de iluminat pe care intenţionează să le achiziţioneze autoritatea contractantă vor fi amplasate sub acţiunea directă a intemperiilor şi a soarelui, iar pe de altă parte trebuie reţinut că nu trebuie excluse situaţiile în care aceste aparate vor trebui să funcţioneze şi în timpul zilei, atunci când vor fi necesare diagnosticări sau remedieri ale unor eventuale defecţiuni. Astfel temperaturile maxime înregistrate pe teritoriul României, fiind temperaturi măsurate „la umbră” nu prezintă relevanţă în stabilirea caracterului restrictiv al cerinţei supuse analizei, dată fiind necesitatea ca, în anumite împrejurări, cum sunt cele enunţate mai sus, aparatele de iluminat să poată funcţiona şi sub directa acţiune a soarelui, atingerea unor temperaturi superioare celei de 55 de grade Celsius la nivelul acestor aparate, în aceste condiţii, neputând fi exclusă. Prin urmare, această cerinţă, ca aparatele de iluminat să poată funcţiona şi la temperaturi de +550C, este justificată, se înscrie în marja de apreciere a autorităţii contractante şi nu afectează egalitatea de tratament a operatorilor economici. b) decizia civilă nr. 1181 din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 627eed293: Componentele hardware ale sistemului de telegestiune sunt: a) Controlerul inteligent prevazut cu senzor de lumina, senzor de inclinare pe 3 axe, BLE v5.0, receiver GPS integrat si antene comunicare 2.4Ghz si 868 Mhz integrate care asigura functionalitatea permanenta a sistemului in cazul in care comunicarea pe o frecventa de banda esueaza, cu montaj in parte superioara sau inferioara la exteriorul fiecarei lampi in mufa electromecanica de tip Zhaga sau #### similar pentru strazile secundare. Temperatura de functionare a controlerului inteligent : -25°C + 70°C; b) Senzor de miscare PIR, cu montaj in parte inferioara la exteriorul fiecarei lampi cu mufa electromecanica de tip Zhaga Book 18 standardizat sau similar. Senzorul este certificat D4i si CE. trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici minime: detectie miscare de la o inaltime de pana la 8m, grad de protectie IP66 si IK07, temperatura de functionare -40°C + 65°C, c) concentrator de date (gateway) în cazul căruia temperatura de functionare este de -40°C +80°C; d) ###### gazduit in ##### sau local pe masinaria beneficiarului. Astfel, se impune a se reţine că în cadrul sistemului de telegestiune componentele hardware au prevăzute temperaturi de funcţionare diferite, respectiv controller -ul are o Pagina 11 din 26

temperatură de funcţionare de -25°C + 70°C, senzorul de mişcare PIR are o temperatură de funcţionare de -40°C + 65°C, gateway-ul are o temperatură de funcţionare de -40°C +80°C. Prin urmare, în mod nejustificat apreciază petenta că temperatura de funcţionare a sistemului de telegestiune ar fi de -40°C + 65°C, aceste valori fiind aferente funcţionării senzorului de mişcare PIR. Nefiind oferită o minimă motivare care să combată justificarea oferită de autoritatea contractantă (expusă în decizia CNSC -apariţia în cazul chip-urilor LED la 60°C a fenomenului de fliker (clipire), driverele folosite la iluminatul stradal au temperaturi de funcţionare de +75°C până la 90°C astfel că este necesară o valoare de funcţionare apropiată de aceasta, sistemul de telegestiune trebuie să citească aceste valori de temperatură şi să oprească alimentarea plăcii LED dacă temperatura interioară ajunge la 60°C) în baza căreia s-au instituit valorile anterior expuse, Curtea apreciază criticile petentei ca fiind caracterizate de generalitate, iar prin instituirea acestor valori nu sunt încălcate prevederile art. 155 alin. 6 din Legea 98/2016, autoritatea contractantă fiind cea care în raport de propriile sale nevoi declanşează procedura de achiziţie la nivelul calitativ dorit, fiind cea mai în măsură să cunoască necesităţile sale obiective. Trimiterile făcute de petentă la temperaturi măsurate în anii 1951 nu pot fi avute în vedere, din simpla lecturare a preambulului Regulamentelor UE nr. 2018/841, nr. 2018/842, nr. ######### şi nr. ######### (emise în vederea punerii în aplicare a angajamentelor Uniunii asumate în cadrul Acordului de la #####) rezultă că sunt de necontestat ameninţările date de schimbările climatice, iar durata minimă de viaţă a aparatului de iluminat -minim 100.000 ore de funcţionare justifică o atenţie sporită în alegerea temperaturilor maximale/minimale de funcţionare. c) sentința nr. 157/F-cont din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 398d7dg48: De asemenea, în ceea ce priveşte criticile de la pct.1.2.6 din contestaţia petentei, Consiliul a reţinut următoarele argumente: „Referitor la criticile de la punctul 1.2.6 din contestaţie, prin care s-a solicitat eliminarea cerinţei prin care s-a stabilit ca temperatura de funcţionare să fie cuprinsă între -40°C - max. 85°C pentru controler inteligent, Consiliul a reţinut că ...SRL apreciază că cerinţa este restrictivă şi nelegală deoarece nu corespunde unei necesităţi reale a Autorităţii Contractante şi nu are legătură cu natura contractului, în condiţiile în care sistemul de iluminat stradal funcţionează doar noaptea, iar conform măsurătorilor oficiale, temperatura maximă oficială înregistrată în ####### a fost de +44.5°C, iar, în ceea ce priveşte ####### #####, cea mai mare temperatură a fost +39,9°C iar cea mai mică a fost de -31.5°C. În replică, s-a reţinut că autoritatea contractantă a precizat că „Limitele de funcţionare, aşa cum sunt cerute prin fişele tehnice şi caietele de sarcini, sunt necesare datorită faptului că la temperatura de + 80 °C chip-urile LED intră în protecţie, apărând fenomenul de Flicker (Clipire). Pe de altă parte driverele folosite în iluminatul stradal au temperaturi de funcţionare ridicate +75 °C până la + 90 °C, astfel că o valoare cât mai apropiată de valoarea maximă a driverelor este necesară. La o temperatură ambientală de 35 °C, corpul de iluminat în funcţionare defectuoasă depăşeşte limitele date de producători, iar sistemul de telegestiune trebuie să citească aceste valori de temperatură şi să oprească alimentarea plăcii LED dacă temperatura interioară ajunge la 80 °C". Consiliul a constatat că, în mod contrar celor susţinute de contestator, cerinţa impusă de autoritatea contractantă cu privire la temperatura de funcţionare a controlerului inteligent corespunde necesităţilor reale ale acesteia, stabilind temperatura maximă de funcţionarea a controlerului, pe de o parte, cât mai aproape de temperatura maximă de funcţionare a driverelor, iar pe de altă parte, cu luarea în considerare a temperaturilor interioare ridicate datorate apariţiei unor defecţiuni. Într-o astfel de situaţie, Consiliul a constatat că susţinerile contestatorului sunt nefondate, motiv pentru care a respins criticile formulate sub acest aspect”. În concluzie, Curtea, examinând Decizia, constată că nu sunt fondate criticile petentei de nemotivare a soluţiei Consiliului în privinţa acestor două puncte, Consiliul expunând în considerentele deciziei argumentele pentru care nu a reţinut drept fondate critici referitoare la cerinţa privind „Controlul, monitorizarea, măsurarea şi gestionarea de la distanţă se va face Pagina 12 din 26

atât local prin utilizarea unui USB-Dongle cu acces securizat, dar şi prin conectarea la server”, respectiv la cerinţa privind „Temperatura de funcţionare cuprinsă între – 40 grade ####### – max.85 grade ####### pentru controler inteligent”. [...] În ce priveşte criticile de la punctul 1.2.6 din contestaţia petentei, prin care se cere eliminarea cerinţei privind „Temperatura de funcţionare cuprinsă între -40 grade #######- max.85 grade ####### pentru controler inteligent”, cu privire la care petenta susţine că este restrictivă şi nelegală deoarece autoritatea nu justifică o necesitate reală, în raport de temperaturile cele mai joase şi cele mai ridicate din localitate, Curtea constată că atât prin punctul de vedere înaintat Consiliului sub nr.18153/01.04.2024 cât şi prin întâmpinarea depusă în procedura judiciară intimata a arătat motivele pentru care consideră necesare aceste cerinţe şi specificaţii tehnice, arătând că petenta este în eroare raportându-se doar la temperatura măsurată în atmosferă, fără a avea astfel în vedere şi temperatura emanată de chip-urile LED. Intimata a detaliat în sensul că limitele de funcţionare, aşa cum sunt cerute prin fişele tehnice şi caietele de sarcini, sunt necesare datorită faptului că la temperatura de +80° C chip- urile LED intră în protecţie, apărând fenomenul de Flicker (clipire). Pe de altă parte derivatele folosite în iluminatul stradal au temperaturi de funcţionare ridicate +75° C până la +9° C, astfel că o valoare cât mai apropiată de valoare maximă a driverelor este necesară. La o temperatură ambientală de 35° C, corpul de iluminat în funcţionare defectuoasă depăşeşte limitele date de producători, iar sistemul de telegestiune trebuie să citească aceste valori de temperatură şi să oprească alimentarea plăcii LED dacă temperatura interioară ajunge la 80° C. În raport de cele ce preced, din perspectiva regulii potrivit căreia necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de produse de o anumită performanţă, precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul autorităţii contractante [art.2 alin.(3) lit. b) şi art.12 alin.(3) lit. a) din HG nr.395/2016], Curtea constată că în mod corect Consiliul a reţinut că cerinţa impusă de intimată privitoare la temperatura de funcţionare a controlerului inteligent corespunde necesităţilor reale ale acesteia, stabilind temperatura maximă de funcţionare a controlerului pe de o parte, cât mai apropiată de temperatura maximă de funcţionare a driverelor, iar pe de altă parte, cu luarea în considerare a temperaturilor interioare ridicate datorate unor potenţiale defecţiuni. În concluzie, examinând Decizia contestată, Curtea constată că sunt nefondate criticile petentei SC ...SA, Consiliul expunând în considerentele deciziei argumentele pentru care nu a reţinut criticile referitoare la cele două cerinţe stabilite de autoritatea contractantă prin trimitere la argumentele referitoare necesitatea acestora. Din ansamblul acestor abordări, pe care forul jurisdicțional le raportează la particularitățile cauzei aflate pe rol, concluzia decantată este că valorile de până la +85°C/+90°C impuse de autoritate doar pentru controlerul corpului de iluminat sunt exagerate, urmând a fi reduse de autoritate la niveluri rezonabile, temeinic și obiectiv justificate și care să nu afecteze competiția, astfel încât să poată participa la licitație nu doar producătorul „esave ag”, ci minimum trei producători diferiți (ale căror produse îndeplinesc noile cerințe de temperatură pentru controler). Așadar, critica revizuirii limitelor de temperatură pentru controler este acceptată ca fiind întemeiată de către Consiliu, ținând seamă că actualele valori maximale specificate în caietul de sarcini (+85°C/+90°C) nu au fost justificate plauzibil și științific de către autoritate în punctul de vedere nr. 15397/30.09.2024. Deși, în privința specificațiilor tehnice, legislația achizițiilor publice cuprinde reglementări detaliate, care pornesc de la dreptul autorităților contractante de a își asigura, prin intermediul achiziției, propriile necesități, pe care autoritatea este suverană a le Pagina 13 din 26

stabili și în funcție de care impune anumite specificații, independent de eventuala opoziție a operatorilor economici, aceeași legislație promovează deschiderea accesului acestora din urmă la licitație, în măsura în care pot furniza produse ce corespund nevoilor concrete obiective (nu subiective, exagerate și discriminatorii) ale autorității. Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori a caracteristicilor tehnice impuse de autoritate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezei art. 155 alin. (6) – „specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici” - și cea a art. 156 alin. (2) din lege – „cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”. Reprezintă o constantă în domeniu că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță/ calitate, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității [art. 2 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], sens în care s-a pronunțat și Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 245 din 1 februarie 2023, cod ReJust 4e687g622. După cum s-a arătat mai sus, legislația achizițiilor publice cuprinde reglementări detaliate, care pornesc de la dreptul autorității contractante de a își asigura, prin intermediul achiziției, propriile necesități, pe care autoritatea este suverană a le stabili și în funcție de care impune anumite specificații, independent de eventuala opoziție a operatorilor economici. Specificațiile tehnice sunt definite de Legea nr. 98/2016 ca fiind „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, iar, potrivit art. 20 alin. (10) din normele precitate, „caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Revenind la cazul concret, prin prisma liniilor directoare evocate, Consiliul notează că autoritatea achizitoare nu a justificat obiectiv nevoia sa pentru o valoare a temperaturii controlerului foarte ridicată, potențial Pagina 14 din 26

favorizantă pentru anumiți operatori, cum este și acela indicat de către contestatoare, și de natură a împiedica participarea la achiziție a marii majorități a potențialilor furnizori, din care face parte și ... SRL. Așadar, actualele valori de până la +85°C/+90°C nu înseamnă acces nerestricționat la licitație, ci dimpotrivă, situație față de care se impune reducerea lor. Referitor la sistemele de comunicaţie GSM şi RF pentru telegestiune, reclamanta solicită, în principal, eliminarea tipului de transmisie, respectiv acceptarea şi a altor tehnologii de comunicaţie care să asigure nevoile autorităţii contractante, sens în care solicită introducerea, după „transmisie RF/GSM”, a menţiunii „sau echivalent”. Față de aceste pretenții, autoritatea învederează, inter alia: În conformitate cu caietul de sarcini pag.2 si pag.43, autoritatea contractanta accepta si specificaţii tehnice echivalente. "Eventualele referiri la mărci şi producători în cuprinsul prezentului Caiet de sarcini sunt exemplificative, iar în procesul de evaluare vor fi luate în considerare ofertele care conţin produse similare celor solicitate. (Cs pag.2) Orice referire din cuprinsul prezentei (inclusiv a caietului de sarcini), prin care se indica o anumita origine, sursa, producţie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comerţ, un brevet de invenţie si/sau o licenţa de fabricaţie se va citi si interpreta ca fiind însotita de menţiunea "sau echivalent".(Cs.pag.43") Văzând aceste apărări, pe care Consiliul le interpretează drept o achiesare „voalată” din partea autorității, o va obliga să adauge în caietul de sarcini, după sintagma „transmisie RF/GSM”, menţiunea „sau echivalent”, astfel cum solicită reclamanta. Trebuie remarcat că actualul caiet de sarcini acceptă soluții pe bază de concentratoare de date: - pag. 9: „Se vor monta 5 concentratoare zonale.” - pag. 24: „Componentele hardware sunt: controlerul inteligent prevazut cu senzor crepuscular, senzor de inclinare si antena minim 2,00 GHz integrate, cu montaj in exteriorul fiecarei lampi, concentrator de date (gateway), etc. [...]” - pag. 24: „Montarea și instalarea sistemului de telegestiune prin următoarele lucrări: a. Montarea concentratoarelor de date zonale [...]” Pentru același raționament și văzând afirmațiile autorității: Precizam faptul ca in urma deciziei CNSC nr. 54.444/2332/C9/27.08.2024, autoritatea contractanta s-a conformat si a corelat documentaţia de atribuire conform deciziei si anume eliminarea cerinţei de frecventa fixa de 2.4 Ghz. Contestatarul doreşte sa inducă in eroare consiliul, deoarece in documentaţia de atribuire corectata conform deciziei CNSC, frecventa de comunicaţie este de MINIM 2 Ghz si NU de fix 2 Ghz. Astfel, eventualii ofertanti au posibilitatea de a folosi o gama foarte larga a frecventei de comunicaţie de la minim 2 Ghz pana la peste 30 Ghz. Consiliul va dispune autorității să menționeze în caietul de sarcini că acceptă frecvențe de comunicații în spectru începând cu 2 GHz și până la o valoare clar determinată, care poate fi 30 GHz sau alta (expresia „până la peste” este o inepție, motiv pentru care nu poate fi preluată textual în caiet), în acord și cu decizia nr. 2393/C9/2332/23.08.2024, în care părți litigante au fost aceleași. Pagina 15 din 26

Totodată, față de solicitarea de la pct. 6 din contestație, de excludere a cerințelor legate de tehnologiile specifice și acceptarea de tehnologii echivalente ce îndeplinesc funcționalitățile cerute (PIR/RADAR), Consiliul va obliga autoritatea să indice acceptarea de tehnologii echivalente, inclusiv conectori „NEMA”, astfel cum lasă a se înțelege în punctul de vedere. De asemenea, tot pentru accesul neîngrădit al operatorilor și complianța cu art. 155 alin. (6) și art. 156 alin. (2) din lege, precitate, autoritatea trebuie să accepte securizarea nu doar pe bază de cod PIN, ci și prin chei de criptare, respectiv mecanisme de securizare echivalente. După cum a fost punctat în precedenta decizie pe care o invocă eronat și repetitiv autoritatea (în realitate, decizia nr. 2393/C9/2332/ 23.08.2024): Întrucât autoritatea contractantă nu a prezentat Consiliului documente și argumente relevante care să îi acorde dreptul de a interzice acceptarea de sisteme de telegestiune diferite, însă corespunzătoare nevoilor sale, a încălcat și prescripțiile art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 - principiile nediscriminării și tratamentului egal. Scopul noii legislații privind achizițiile publice este de promovare a concurenței între operatorii economici, inclusiv prin eliminarea obstacolelor nejustificate, cum sunt specificațiile preluate de la sistemul SLC- Motion203, în cauza de față. A fost restrâns în acest fel numărul operatorilor economici care pot participa la procedură. Spus altfel, caracteristicile tehnice impuse conduc la excluderea produselor cu alte caracteristici, dar care satisface nevoile autorității. Desigur, după cum s-a evidențiat, dacă autoritatea contractantă ar fi justificat în mod obiectiv, cu argumente tehnice solide, excluderea celorlalte sisteme de telegestiune, soarta prezentului litigiu putea fi alta. ... SRL solicită și eliminarea impunerii vechimii de minimum 5 ani a electricienilor autorizați, solicitare pe care Consiliul o apreciază nefondată, întrucât, pe de o parte, reclamanta nu relevă în ce ar consta restricționarea propriului acces la procedura simplificată prin cerința vechimii electricienilor, iar pe de altă parte, chiar Instrucțiunea președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, instrucțiune invocată de contestatoare, recunoaște la art. 8 și 9, relevante prin analogie, posibilitatea autorităților de a pretinde o anumită vechime a specialiștilor, iar vechimea de minimum 5 ani pretinsă de ... este rezonabilă și uzuală. Nimic nu împiedică ... SRL să coopteze în realizarea viitorului contract electricieni autorizați cu practică de minimum 5 ani. „Pentru a restrictiona participarea la procedura a furnzorilor de echipamente, proiectantul solicita prin fisele tehnice aferente echipamentelor, prezentarea documentelor vizate de catre producatori cu semnatura si stampila.”, susține contestatoarea. Consiliul observă că autoritatea a cuprins în caietul de sarcini următoarele fișe tehnice: - fișa tehnică nr. 1 – „Utilajul, echipamentul tehnologic: Aparat de iluminat stradal cu LED”; Pagina 16 din 26

- fișa tehnică nr. 1 – „Utilajul, echipamentul tehnologic: Aparat de iluminat stradal cu LED-continuare”; - fișa tehnică nr. 2 – „Utilajul, echipamentul tehnologic - consola de sustinere aparat de iluminat”; - fișă tehnică – „Sistem de telegestiune a iluminatului public - monitorizare și control punct luminos”, fiecare dintre ele având în final mențiunea „Producator/furnizor”, ceea ce înseamnă că, în realitate, autoritatea achizitoare acceptă semnarea lor de către producător sau de către furnizorul neproducător, deci nu exclude această din urmă alternativă validă. Prevalarea autorității de decizia precedentă a Consiliului nu poate contrazice evidența expusă din caietul de sarcini. Pe de altă parte, ținând seama că fișele tehnice enumerate sunt particularizate achiziției în curs, respectiv nu sunt documente general-valabile, forul jurisdicțional determină că autoritatea nu este îndrituită să pretindă semnarea lor exclusiv de către producători, majoritatea situați în afara țării, mai cu seamă că sistemul ori ansamblurile acestuia pot încorpora elemente de la mai mulți producători, ceea ce înseamnă o cvasiimposibilitate obiectivă a lor de semnare a aceluiași document pentru .... În plus, este limpede că un furnizor care achiziţionează echipamentele de la alţi distribuitori, deşi ar avea capacitatea corespunzătoare îndeplinirii contractului, nu va fi în măsură să participe la procedură, întrucât el nu are o relaţie directă cu producătorii, ci doar cu distribuitorii echipamentelor. În consecință, este necesară precizare expresă în caietul de sarcini de către autoritate că fișele tehnice pot fi semnate de către producător/producători și/sau de către furnizor/furnizori, fără a exclude dreptul autorității ca, în cazul semnării lor de către furnizor/ furnizori, aceștia din urmă să pună la dispoziția autorității documentații tehnice asumate de producători (inclusiv broșuri sau pagini Internet) din care să reiasă specificațiile concrete ale echipamentelor ofertate de furnizori, pentru a se putea verifica acoperirea specificațiilor cerute în caietul de sarcini. La pct. 10 din contestație este criticat factorul de evaluare „P tehnic 2 - Durata de intervenție in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie”, cu pondere 5% și: Descriere: Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie , va fi cotata cu maximum 5 puncte care se vor acorda astfel: - Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie se oferteaza in ore. - Pentru un termen de Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie de 1 ora ofertata, se acorda 5 puncte. - Pentru un termen de Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie de 5 ore (sau o perioada mai mare ), ofertata se acorda un punct. - Ofertarea unei Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie, mai mica de 1 ora nu se puncteaza suplimentar fata de cele maxim 5 puncte acordate. - Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie ,va fi sustinuta de o declaratie intocmita pe propria raspundere a ofertantului, sub sanctiunile aplicabile faptei de fals in acte publice. Pagina 17 din 26

Algoritm de calcul: Punctarea factorului de evaluare Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie se face conform algoritmului: a) Pentru cea mai mica Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie se acorda 5 puncte b) Pentru orice alta Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie mai mare , punctajul se acorda astfel: P(n) = (Durata de interventie maxima (5 ore) / Durata de interventie ofertata) x punctaj alocat [1 pct.] În sine, acest factor de evaluare nu este nelegal și răspunde rigorilor art. 32 alin. (2) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. Este firească punctarea de către ... a duratei de intervenție, întrucât avantajul urmărit constă în obținerea unui termen cât mai scurt, astfel încât, în ipoteza apariției unei defecțiuni, contractantul să se mobilizeze pentru a interveni rapid. Interesul administrației investitoare și al locuitorilor beneficiari constă în asigurarea continuității iluminatului public, neputând rămâne „în întuneric” sempitern, interes care primează în fața pretinsei favorizări a companiilor din vecinătate. Intervenția nu presupune înființarea locală a unui punct de lucru, ci poate fi asigurată inclusiv prin cooptarea unor specialiști disponibili în zona obiectivului monitorizat. În finalul caietului de sarcini a fost notat: „Alocare de 5 pct pentru criteriul durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie acordata de catre constructor lucrarilor executate, se urmareste impulsionarea operatorilor economici sa caute cel mai bun raport calitate - pret atunci cand isi vor intocmi oferta pentru interventia in cazul defectiunilor aparute in perioada de garantie asumata de ofertant ,in vederea obtinerii unui punctaj mare pentru acest factor de evaluare.” Autoritatea invocă decizia Consiliului nr. 2393/C9/2332/ 23.08.2024, al cărei raționament își menține valabilitatea: Referitor la critica 6. factorul de evaluare "P tehnic 2 - Durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție", contestatoarea solicită eliminarea acestui factor de evaluare, Consiliul o va respinge, pentru următoarele motive: Ca o chestiune prealabilă, autoarea contestației învederează Consiliului că factorul de evaluare contravine prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016, având în vedere că, prin impunerea unui astfel de factor, se restrânge artificial concurența, acest factor fiind conceput pentru favorizarea operatorilor economici locali, având în vedere că doar operatorii economici locali pot indica cel mai scurt termen: Concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că factorul de evaluare încalcă prevederile art. 32 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu motivarea că acesta nu aduce un avantaj real, fiind doar un factor formal care are scopul de a avantaja operatorii economici locali, iar solicitarea eliminării factorului de evaluare trebuie analizată și prin raportare la obiectul contractului care are ca obiect lucrări de modernizare, ci nu servicii de mentenanță. Se rețin și argumentele aduse de achizitoare în favoarea alegerii factorului de evaluare reclamat, respectiv: SISTEMUL DE ILUMINAT PUBLIC ESTE, UN SISTEM DE ILUMINAT DE UTILITATE PUBLICĂ, așa cum este definit prin Legea 230/2016 Legea serviciului de iluminat, "(2) În înțelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilități publice, denumite în continuare servicii de utilități publice, sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și Pagina 18 din 26

interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale, prin care se asigură următoarele utilități: a) alimentarea cu apă; b) canalizarea și epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale; d) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat; e) salubrizarea localităților; f) iluminatul public; Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării iluminatului public. (1) Serviciul de iluminat public cuprinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal- pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental și iluminatul ornamental-festiv al comunelor, orașelor și municipiilor. Art.4 (1) Sistemul de iluminat public destinat exclusiv prestării serviciului de iluminat public este parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităților administrativ-teritoriale care, în conformitate cu Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 12 martie 2006, aparțin proprietății publice a acestora și se evidențiază și se inventariază în cadastrele imobiliar-edilitare ale unităților administrativ-teritoriale. Art.9 (3) Strategiile autorităților administrației publice locale vor urmări cu prioritate realizarea următoarelor obiective: a) orientarea serviciului de iluminat public către utilizatori și beneficiari; b) asigurarea calității și performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene; Art. 11 e) să rezolve sesizările cu privire la deficiențele apărute în prestarea serviciului de iluminat public. Art. 10 b) să stabilească și să aprobe indicatorii de performanță ai serviciului de iluminat public numai după ce, în prealabil, au fost supuși dezbaterii publice; În conformitate cu Legea 230/2016 Legea serviciului de iluminat, autoritatea contractantă dorește să rezolve sesizările cu privire la deficiențele apărute în prestarea serviciului de iluminat public într-un timp cât mai scurt, conform strategiei autorității locale, asigurarea calității, performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene, respectarea indicatorilor de performanță aprobați. Din economia celor mai sus redate, Consiliul reține că urgența în intervenția în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție rezultă din argumentele aduse de achizitoare astfel cum sunt consemnate în cadrul strategiei de contractare: Descriere: Avantajul obținut pe perioada evaluării ofertelor va fi păstrat în implementarea contractului. In acest sens, autoritatea contractantă solicita ofertanților ca prin propunerea tehnica aceștia sa descrie modul în care planul de management al calității va asigura nivelul necesar de calitate al rezultatelor sale și al proceselor de lucru prin prezentarea abordării generale și metodologiei pentru realizarea activităților din cadrul contractului, inclusiv descrieri detaliate ale metodelor de lucru pentru intervenția în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție asumata de ofertant, în vederea obținerii unui punctaj mare pentru acest factor de evaluare. Fata de aceste aspecte, menționăm ca fiind vorba de bani publici, autoritatea contractantă trebuie sa facă toate demersurile pentru a se asigura ca aceștia sunt folosiți potrivit principiilor eficientei, eficacității și economicității. Autoritatea contractantă a avut în vedere utilizarea atenta a resurselor pentru a minimiza cheltuielile, timpul și efortul implicate, Pagina 19 din 26

precum și obținerea unui câștig mai ridicat raportat la utilizarea aceluiași nivel de cheltuieli, timp și efort. Prin acest factor de evaluare se urmărește impulsionarea operatorilor economici sa caute cel mai bun raport calitate - preț atunci când își vor întocmi oferta și sa utilizeze materialele de calitate pentru executarea lucrărilor asigurându-se astfel o proporționalitate intre prețul ofertat și calitatea lucrărilor executate; intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție sunt: Avantajele direct pentru utilizarea acestui factor de evaluare: Durata de remediere a eventualelor defecte cat mai mica sunt: - Confortul sporit al cetățenilor din ..., - Raport calitate-preț cat mai bun; - Raport cost-eficienta cat mai bun. UAT oraș Ocna Mureș, este interesata ca funcționarea sistemului de iluminat public sa fie cat mai buna, întreruperile în funcționare cat mai puține și de durata cat mai mica astfel încât sa se respecte indicatorii asumați prin regulamentul de funcționare al serviciului de iluminat public. *Alocare de 5 pct pentru criteriul "Durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție", se urmărește impulsionarea operatorilor economici sa caute cel mai bun raport calitate – preț atunci când își vor întocmi oferta pentru intervenția în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție asumata de ofertant, în vederea obținerii unui punctaj mare pentru acest factor de evaluare. Astfel, se poate constata că viziunea și argumentele autorității contractante corespund necesităților sale. În privința criticilor aduse duratei de intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție, Consiliul constată că, pentru procedura de față pentru P tehnic 2 - Durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărută în perioada de garanție punctajul se acordă astfel: Algoritm de calcul: Punctarea factorului de evaluare Durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărută în perioada de garanție se face conform algoritmului: a) Pentru cea mai mica Durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărută în perioada de garanție se acorda 5 puncte b) Pentru orice alta Durata de intervenție în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garanție mai mare , punctajul se acorda astfel: P(n) = (Durata de interventie maxima (5 ore) / Durata de interventie ofertata) x punctaj alocat [1 pct.] Punctaj maxim total: 100 Descriere: Durata de interventie în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garantie , va fi cotata cu maximum 5 puncte care se vor acorda astfel: - Durata de interventie în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garantie se oferteaza în ore. - Pentru un termen de Durata de interventie în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garantie de 1 ora ofertata, se acorda 5 puncte. - Pentru un termen de Durata de interventie în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garantie de 5 ore (sau o perioada mai mare ), ofertata se acorda un punct. - Ofertarea unei Durata de interventie în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garantie, mai mica de 1 ora nu se puncteaza suplimentar fata de cele maxim 5 puncte acordate. - Durata de interventie în cazul defectiunilor aparuta în perioada de garantie,va fi sustinuta de o declaratie intocmita pe propria raspundere a ofertantului, sub sanctiunile aplicabile faptei de fals în acte publice. Având în vedere justificările aduse de autoritatea contractantă, precum și prevederile art. 32 alin. (1), (2), (8) și (9) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 potrivit cărora: (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul "cel mai bun raport calitate-preț" sau "cel mai bun raport calitate-cost", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) și d) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. Pagina 20 din 26

(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire. (…) (8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu și/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. nu se poate susține că factorul de evaluare „durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție” este lipsit de importanță pentru achizitoare. Dacă achizitoarea dorește ca durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție sa fie într-un termen cât mai scurt întrucât sistemul de iluminat public este, așa cum a fost anterior reținut un sistem de iluminat de utilitate publică, factorul de evaluare oferă tocmai acest avantaj al remedierii defectelor în cel mai scurt timp. Contrar celor susținute de contestatoare, cerința nu vizează serviciile de mentenanță. Cerința se refera la "Durata de 12 intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție" având în vedere că ofertantul devenit câștigător are obligația sa rezolve problemele legate de defecțiunile/deficientele echipamentelor în perioada de garanție (5 ani). Relativ la termenul de 1 oră stabilit în vederea acordării punctajului maxim contestatoarea nu a adus vreun argument concret prin care să demonstreze că nu poate fi respectat. Împrejurarea relatată de contestatoare precum că factorul de evaluare încalcă prevederile art. 32 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu motivarea că acesta nu aduce un avantaj real, fiind doar un factor formal care are scopul de a avantaja operatorii economici locali nu conduce la faptul că un termen de 1 oră stabilit în vederea acordării punctajului maxim, astfel cum a stabilit achizitoarea este un termen nerealist și care nu poate fi îndeplinit. Consiliul are în vedere că, în speța analizată contractul de achiziție publică a cărui atribuire se dorește este contract administrativ și nu comercial, așa cum acesta este definit la art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016 (contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ). În acest context, având în vedere că prin contractul administrativ administrația publică (sau entitățile asimilate) își realizează o parte din sarcinile sale, se consideră că regimul juridic aplicabil acestor contracte este unul exorbitant, de drept public. Prerogativele de putere publică ale administrației au la bază faptul că administrația încheie contractul în scopul de a satisface un interes general, ceea ce dă administrației posibilitatea de a impune clauze/cerințe exorbitante în contract, de a controla modul de executare a contractului și de a dispune rezilierea contractului atunci când interesul public nu mai primește, prin executarea contractului, o satisfacție completă și continuă. Clauzele exorbitante sunt clauze derogatorii de la dreptul comun și care consacră puteri sporite în favoarea autorității publice pe considerentul ocrotirii interesului public. Astfel, orice contract cu o autoritate/entitate publică centrală sau locală cuprinde clauze ce pot fi considerate exorbitante pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului și destinația vizând interesul public a contractului. Pagina 21 din 26

În consecință, se reține că și contractele de achiziție publică presupun anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relație contractuală cu statul sau cu entitățile sale publice. Așa cum a susținut și achizitoarea, avantajul obținut pe perioada evaluării ofertelor va fi păstrat în implementarea contractului, ofertantul este singurul în măsură să decidă strategia și planificarea orarului în vederea onorării comenzilor vizavi de derularea contractului, atâta vreme cât, în ceea ce privește modul de planificare și gestionare a contractului, după semnarea contractului toate riscurile cad exclusiv în sarcina sa. Cu titlu jurisprudențial sunt de amintit Deciziile nr. 25/C9/3055 din 06.01.2023 și 47/C7/2928 din 09.01.2023. În raport de cele mai sus reținute, se constată a fi nefondate criticile aduse factorului de evaluare „durata de intervenție în cazul defecțiunilor apărute în perioada de garanție”. Așadar, nu se poate reține ca fiind validă critica de favorizare a companiilor din vecinătate. Pe de altă parte, factorul necesită o remediere clarificatoare, în condițiile în care algoritmul său este insuficient și intră în conflict cu o clauză a caietului de sarcini. Concret, algoritmul permite ofertarea duratelor de intervenție mai mari de o oră, însă caietul de sarcini, la pag. 42, specifică: „Pe toată perioada de garanție ofertantul are obligația de a interveni pentru remedierea defecțiunilor în termen de maxim 1 ore de la sesizarea acestora de către beneficiar.” Rezultă, astfel, o contradicție care trebuie lichidată, pentru corecta informare a potențialilor ofertanți. Totodată, actuala redactare a algoritmului: „Pentru un termen de Durata de interventie in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie de 5 ore (sau o perioada mai mare ), ofertata se acorda un punct.” necesită impunerea unei limite maxime a duratei peste care oferta să nu poată fi admisă, pentru a preveni situațiile în care s-ar oferta durate de intervenție neserioase, de ordinul zecilor/sutelor de ore, de exemplu. Prin urmare, criticile de la pct. 10 din contestație vor fi admise pentru efectuarea acestor două remedieri. Își mențin valabilitatea și în această speță cele statuate de Consiliu în precedenta decizie în legătură cu riscurile de accidentare și întocmirea analizei de către un evaluator calificat: Referitor la critica 7. privind prezentarea în cadrul ofertei a analizei riscurilor de accidentare și a documentelor pentru evaluatorul de riscuri de accidentare și îmbolnăviri profesionale, solicită eliminarea cerinței deoarece este clauză nescrisă, Consiliul o va respinge, pentru următoarele motive: În referire la cerința privind prezentarea în cadrul ofertei a analizei riscurilor de accidentare și a documentelor pentru evaluatorul de riscuri de accidentare și îmbolnăviri profesionale, contestatoarea redă un extras relevant de la pag. 38 din caietul de sarcini. De asemenea, în sensul susținerii sale, indică Decizia CNSC nr. 1648/C5/1283, 1288, 1291, din 14.06.2024. Argumentul decisiv adus de contestatoare în favoarea criticii se bazează pe faptul că cerințele privind specialiștii sunt clauze nescrise în sensul prevederilor art. 30 alin. (4) din H.G. cu nr. 395/2016, cu motivarea că, cerințele privind personalul trebuia incluse în anunțul de participare simplificat, iar în prezenta procedură se regăsesc doar în caietul de sarcini. Se vor reține și precizările achizitoarei în replică la cele reclamate, respectiv: Autoritatea contractantă dorește respectarea cu strictețe a măsurilor specifice de sănătate și Securitate în munca în conformitate cu hg 30012006 actualizata la zi și Directiva 92/57/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate pe șantierele temporare și mobile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 24511992. Pagina 22 din 26

Ofertanții își vor lua măsuri specifice de securitate și sănătate în muncă. În acest sens autoritatea contractantă solicita ofertanților sa întocmească și sa prezinta în cadrul ofertei tehnice analiza riscurilor de accidentare și îmbolnăviri profesionale pentru investiția din cadrul acestei proceduri, în vederea gestiuni eficace a securității și sănătății în munca și elementul-cheie pentru reducerea accidentelor de munca și a bolilor profesionale și vor descrie masuri pentru evitarea riscurilor și îmbolnăvirilor profesionale. În conformitate cu legea sănătății și securității în muncă, analiza se întocmește de către un evaluator de riscuri de accidentare și îmbolnăviri profesionale sănătate și securitate în munca. Cerința reclamată se regăsește la nivelul caietului de sarcini, fiind astfel formulată: Ofertanții vor întocmi analiza riscurilor de accidentare și îmbolnăviri profesionale în vederea gestiuni eficace a securității și sănătății în munca și elementul-cheie pentru reducerea accidentelor de munca și a bolilor profesionale și vor descrie masuri pentru evitarea riscurilor și îmbolnăvirilor profesionale. Analiza va fi întocmită de către un evaluator de riscuri de accidentare și îmbolnăviri profesionale sănătate și securitate în munca. Se va depune certificatul de absolvire. Ofertanții vor descrie organizarea de șantier în conformitate Hg 300/2006-privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile. Cu privire la cerința privind prezentarea analizei riscurilor de accidentare și îmbolnăviri profesionale care va fi întocmită de un evaluator de riscuri de accidentare și îmbolnăviri profesionale sănătate și securitate în munca, Consiliul are în vedere că aceasta este o cerință din caietul de sarcini ce vizează aspecte privind securitatea și sănătate în munca și nu un criteriu de calificare ce vizează capacitatea ofertantului, așa cum, în mod eronat, apreciază contestatorul. Prin urmare, Consiliul determină că personalul de specialitate nu face parte din criteriile de calificare în cadrul acestei proceduri, astfel cerințele privind specialiștii nu pot fi considerate clauze nescrise, nefiind cerințe de calificare pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, așa cum este prevăzut la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, astfel că în această situație nu sunt aplicabile prevederile art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora „Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise”. Nu vor fi reținute în soluționare susținerile vizavi de faptul că această cerință de calificare nu este prevăzută de anunțul de participare simplificat întrucât sunt relevante în soluționare, pentru identitate de rațiune a prevederilor legale aplicabile cele prevăzute de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE (A.N.A.P.) în Instrucțiunea nr. 258/2017, referitoare la elaborarea fișei de date, unde legiuitorul recomandă următoarele: ”Calificările educaționale și profesionale: (...) „În cazul personalului ce va realiza efectiv activitățile contractului ce urmează a fi atribuit - expertul/experții-cheie a cărui/căror calificare, experiență profesională și/sau mod de organizare poate reprezenta un avantaj competitiv de natură a influența în mod direct calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei, ofertantul urmează să dovedească modul în care dispune de aceștia la nivelul propunerii tehnice. Autoritatea contractantă va formula cerințe pentru acest personal la nivelul caietului de sarcini. " În raport de cele mai sus reținute, Consiliul constată că perfecționările/formările profesionale solicitate la nivelul caietului de sarcini, precum și documentele care trebuiesc elaborate de acest specialist sunt în corelație cu responsabilitățile/atribuțiile ce decurg din activitatea aferentă evaluatorului de riscuri de accidentare și îmbolnăviri profesionale sănătate și securitate în munca, în conformitate cu legea sănătății și securității în muncă. Contestatoarea pretinde la pct. 12 eliminarea din caietul de sarcini a limitării greutății aparatelor de iluminat la maximum 3,5 kg pentru AIL 30W, respectiv la maximum 5,5 kg, pentru AIL 60W, solicitare pe care Consiliul o va admite în sensul uniformizării greutății maxime la 5,5 kg, întrucât autoritatea, deși a justificat pertinent și obiectiv constrângerile Pagina 23 din 26

din cauza cărora a impus aceste limite, nu a făcut nicio distincție care să releve o rezistență diferită a stâlpilor din beton pe care se vor monta: Pe piaţă există o diversitate de corpuri de iluminat care îndeplinesc cerinţele caietului de sarcini si care au o greutate sub 3.5 kg cu Pn=30w si 5.5 kg cu Pn=60w. Proiectantul a avut in vedere, atunci cand a stabilit o greutate maxima a corpurilor de iluminat, starea stâlpilor de iluminat existenti pe care se vor monta aceste corpuri de iluminat, astfel incat in condiţii de vant maxim, de chiciura sau vant maxim si chiciura stâlpii de iluminat existenti sa reziste la momentele de încovoiere ce se vor produce privind ansamblul stâlp -corp de iluminat. Soluţia tehnica este data de proiectant si verificata de către verificatorul de proiecte in condiţiile legii 10/1995 actualizata la zi. Afirmaţia contestatarului ca "Impunerea ca aceşti parametri să fie obţinuţi cu aparate de iluminat cu o anumită greutate reprezintă stabilirea nejustificată a unei anume soluţii constructive, contrar prevederilor de la art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016." este total nejustificata deoarece prin caietul de sarcini nu s-a impus o anumita greutate a corpului de iluminat ci o greutate maxima. Afirmaţia contestatarului "Totodată, Consiliul poate constata că achizitorul nu justifică motivul pentru care un aparat de iluminat, cu o greutate mai mare , nu ar putea atinge parametri tehnici din fişa tehnică a echipamentului." este total nejustificata deoarece proiectantul NU a avut in vedere atingerea unor parametrii tehnici. Se prezumă că dacă stâlpii rezistă la o încărcare de 5,5 kg, pentru AIL 60W, ei vor rezista la aceeași încărcare și în cazul aparatelor cu o putere mai mică. Nu poate fi omis nici aspectul că, din cele patru fișe tehnice ale aparatului ... produs de ... SRL, invocate la pag. 3 de mai sus, reiese că acesta are 3,6 kg (deci peste actuala limită de 3,5 kg), iar uniformizarea la 5,5 kg i-ar permite contestatoarei să oferteze propriile aparate. Concluzionând, în limita criticilor reținute mai sus ca fiind temeinice și în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, fără a crea un precedent pentru cauzele viitoare, Consiliul va admite în parte contestația ... SRL nr. 61262/26.09.2024, în contradictoriu cu ..., pe care îl va obliga să remedieze: - cerinţa ca senzorul de mişcare să fie integrat în controlerul de telegestiune; - valorile de până la +85°C/+90°C impuse pentru controlerul corpului de iluminat; - sistemele de comunicaţie GSM şi RF; - frecvențele de comunicații în spectru începând cu 2 GHz și până la o valoare clar determinată; - tehnologiile specifice, prin acceptarea de tehnologii echivalente, inclusiv conectori „NEMA”; - securizarea nu doar pe bază de cod PIN, ci și prin chei de criptare, respectiv mecanisme de securizare echivalente; - semnarea fișelor tehnice; - factorul de evaluare „P tehnic 2 - Durata de intervenție in cazul defectiunilor aparuta in perioada de garantie”; - greutatea maximă a aparatelor de iluminat, pentru a permite accesul la licitație și ... SRL, iar măsurile de remediere vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea în Pagina 24 din 26

Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce vor fi adoptate, înainte de data-limită de depunere a ofertelor (decalată), cu prelungirea în mod corespunzător a perioadei de depunere a ofertelor. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a specificațiilor de ordin tehnic. Prezenta decizie nu afectează drepturile și obligațiile autorității stabilite la art. 55 din normele amintite. Va fi respinsă, ca nefondată, solicitarea de anulare a procedurii simplificate prin prisma art. XXII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal- bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, întrucât norma legală nu interzice organizarea de proceduri de atribuire, ci doar încheierea de angajamente legale. În plus, revendicarea ... SRL este lipsită de interes pentru acesta, întrucât interesul oricărui operator economic este de a fi organizate proceduri de atribuire în scopul atribuirii de contracte, iar nu de a le împiedica sau interzice. Cu privire la capătul de cerere subsidiar, de anulare a întregii licitații dacă nu pot fi dispuse măsuri de remediere, și el este nefondat și urmează a fi respins ca atare. Conform dispozițiilor art. 26 alin. (7) din lege – în cazul admiterii contestației, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire –, anularea unei proceduri reprezintă o măsură extremă, care intervine doar, pe de o parte, în situația când, în derularea procedurii, se constată încălcări ale normelor legale, care lezează principiile ce o guvernează, încălcări iremediabile, iar pe de altă parte când Consiliul sesizat prin contestație stabilește că neregulile înregistrate fac imposibilă continuarea procedurii de atribuire. Așadar, anularea intervine doar în situațiile în care încălcările săvârșite nu pot fi acoperite prin măsuri de remediere. Privită prin prisma imperativului restabilirii legalității actelor sau procedurii în ansamblu, opțiunea remedierii apare ca fiind una firească, preferabilă aceleia a anulării actelor/procedurii. Luând în considerare situația faptică expusă de părți și aspectele cercetate de Consiliu, la acest moment ipoteza anulării nu se suprapune cazului, autoritatea fiind în măsură să remedieze actele procedurii, astfel cum s-a dispus mai înainte. ... a anunțat și decalat, anterior, data-limită de depunere a ofertelor. Cu privire la cererea contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de întocmirea și susținerea contestației, ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din lege – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea Pagina 25 din 26

contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației – precum și celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă, art. 452 – partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. ... SRL, deși a solicitat Consiliului să oblige autoritatea achizitoare la plata cheltuielilor de „judecată”, nu le-a indicat și nici nu a anexat la contestație vreo dovadă a întinderii și efectuării lor. În consecință, capătul de cerere de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de soluționare a contestației se impune a fi respins. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația ... SRL nr. ..., în contradictoriu cu .... Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de cel mult cincisprezece zile de la data primirii prezentei decizii, să adopte măsurile de remediere stabilite mai sus și să le aducă la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea lor în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de îndată ce vor fi adoptate. Totodată, Consiliul obligă autoritatea să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, nu mai devreme de cinci zile de la data postării în SEAP a respectivelor măsuri de remediere. Respinge în rest contestația, ca nefondată, inclusiv capătul de cerere de obligare a autorității la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată practicaua deciziei, ... Redactată în patru exemplare, conține douăzeci și șapte de pagini. Pagina 26 din 26

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 602/10.11.2023, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 61774/13.11.2023, formulată de către societatea ... SRL, cu sediul ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., CUI ..., reprezentată legal prin administrator ..., împotriva rezultatul procedurii de atribuire organizată de către ..., cu sediul în municipiul Pitești, str. Victoriei nr. 24, județul Argeș, în calitate de autoritatea contractantă, în cadrul procedurii desfășurată online, prin licitație deschisă, privind încheierea acordului-cadru de servicii având ca obiect ”...”, cod CPV 79995100-6 Servicii de arhivare (Rev.2), anunț de participare nr. ..., s-a solicitat: ,,anularea raportului procedurii nr. 63345/30.10.2023 și a actelor subsecvente incidente ca netemeinice și nelegale și, în subsidiar, accesul la documentele dosarului constituit la consiliu și completarea contestației de față cu concluzii scrise în susținerea temeiniciei acțiunii de față”. Prin cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 63343/20.11.2023, formulată de către societatea ... SRL, cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin administrator ... și convențional prin ..., cu sediul procesual ales în ..., solicită încuviințarea în principiu a cererii de intervenție și, pe fond, admiterea cererii de intervenție voluntară și, pe cale de consecință, respingerea contestației formulate de ... SRL ca nefondată și menținerea raportului procedurii nr. 63345/30.10.2023 și a actelor subsecvente. Contestația și cerea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 din Legea nr. 101/2016 și art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Pagina 1 din 28

Prin contestația nr. 602/10.11.2023, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 61774/13.11.2023, societatea ... SRL critică rezultatul procedurii de atribuire antemenționată, solicitând cele redate în partea introductivă. În susținerea celor de mai sus, contestatoarea arată că a fost informată prin comunicarea rezultatului procedurii nr. 63810/01.11.2023 că oferta sa s-a clasat pe locul al doilea, după cea depusă de ... SRL, declarată câștigătoare, în acest sens, fiind publicat, în SEAP, raportul procedurii nr. 63345/30.10.2023. Referitor la ofertantul desemnat câștigător, societatea contestatoare susține că oferta acestuia nu îndeplinește toate cerințele și specificațiile tehnice din caietul de sarcini, în opinia sa, fiind neconformă. În ceea ce privește procedura de atribuire în cauză, contestatoarea precizează că autoritatea contractantă intenționează să atribuie un acord – cadru, pe o perioadă de 39 luni, pentru prelucrarea arhivistică, digitalizarea și depozitarea a 1430 metri liniari de arhivă. De asemenea, contestatoarea menționează că la secțiunea 5.5.1 din caietul de sarcini se precizează că, pentru deținerea unui spațiu de depozitare a arhivei, trebuie respectate următoarele cerințe: ,,5.5.1 Asigurarea condițiilor de păstrare corespunzătoare a documentelor. Documentele de arhivă se vor păstra în depozite construite special sau în încăperi amenajate în acest scop, avizate de către Arhivele Naționale, cu asigurarea condițiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor. Caracteristici minime ale depozitului de arhivă solicitat: să fie dotat cu rafturi, rastele, dulapuri și alte mijloace de depozitare; elementele de păstrare a arhivei (rafturi, dulapuri, etc) să fie compatibile cu dimensiunile materialului suport al documentelor (hârtie, film, etc), ale materialelor de protecție ale acestora (cutii, containere, etc), ale spațiului aferent, asigurându-se accesul facil la documente (materialul depozitat) și posibilitatea unei evacuări rapide în caz de necesitate; spațiul de depozitare trebuie să asigure condițiile necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor și pentru protecția lor față de acțiunea agenților de deteriorare: praf lumina solară, solicitări la uzura, variații de temperatură și umiditate, temperaturi excesive, surse de infecție sau întreținere a agenților biologici, pericol de foc, inundații sau infiltrații de apă; spațiul de depozitare trebuie să fie dotat conform normelor ISU, precum și a normelor Arhivelor Naționale; spațiul de depozitare trebuie să fie dotat cu sistem de supraveghere; în spațiul de depozitare documentele trebuie să fie păstrate în condiții corespunzătoare, evitându-se distrugerea, degradarea sau sustragerea acestora, în caz contrar prestatorul va fi direct răspunzător în ofertanții vor descrie în cadrul propunerii tehnice locația în care vor fi depozitate documentele pe parcursul desfășurării acordului-cadru, precum și forma de deținere a acestora (proprietate/închiriere etc), prezentând documente în acest sens. De asemenea, prestatorul va prezenta pentru spațiul deținut autorizația de funcționare emisă de către Arhivele Pagina 2 din 28

Naționale, precum și Autorizația de securitate la incendiu emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență". Prin urmare, contestatoarea precizează că autoritatea contractantă a solicitat ca spațiul de păstrare a arhivei să fie construit sau amenajat special pentru arhive, să fie dotat conform normelor ISU și să dețină în acest sens autorizația de securitate la incendiu emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că spațiul de depozitare declarat de către ofertantul ... SRL nu deține o autorizație de securitate la incendiu pentru a putea funcționa arhiva conform Normativului din 7 aprilie 1999 de siguranță la foc a construcțiilor - indicativ PI 18/1999 emis de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Pentru acest spațiu declarat ca punct de lucru și localizat în ..., Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Cpt. ..." al județului Argeș a emis autorizația de securitate la incendiu nr. 636 / 15/SU- AG, act oficial publicat de ISU pe site-ul www.isuarges.ro: https://www.isuarges.ro/inspectia_3/Autorizatii_ISU_AG.pdf la poziția 849, conform căruia spațiul în cauză, deținut printr-o formă de locațiune de ... SRL, este autorizat de către ISU pentru ,,hală de depozitare și administrativ", nefiind autorizat și pentru destinația specială de arhivă conform reglementarilor Normativului de siguranță la foc a construcțiilor indicativ PI 18/1999. Potrivit Normativului de mai sus, contestatoarea afirmă că spațiile și încăperile, unde funcționează arhive, sunt încadrate la risc mare de incendiu, după cum urmează: ,,Capitolul 2 CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR 2.1. RISC DE INCENDIU ȘI GRAD DE REZISTENȚĂ Risc de incendiu: 2.1.3. In funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu: mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.); mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde etc.); mic: celelalte încăperi și spații. În încăperile și spațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire, riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora; 2.1.4. La construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiere are în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice". Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea precizează că spațiul deținut de ... SRL este autorizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență doar pentru funcționarea halei de depozitare, pentru care riscul de incendiere, conform paragraf 2.1.4. din Normativ, se stabilește Pagina 3 din 28

în funcție de natura activităților desfășurate, a materialelor și substanțelor depozitate etc. constatate la fața locului de experți tehnici atestați MLPAT pentru cerința de calitate Siguranța la foc. În funcție de tipul autorizației de securitate la incendiu emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență rezultă și tipul de dotare care trebuie asigurată precum și o anumită configurație a spațiilor pentru ca riscul de incendiu și daunele provocate de incendiu să fie prevenite sau diminuate și limitate. Arhivele, prin încadrarea expresă a legiuitorului, prezintă direct prin natura lor riscul mare de incendiu ceea ce înseamnă că un spațiu care are autorizație ISU pentru destinația de ,,arhivă" respectă regulile de securitate la incendiu și are nivelul optim de dotare pentru a face față riscului ridicat de foc. Prin urmare, susține contestatoarea, conform cerințelor caietului de sarcini din secțiunea 5.5.1., se impune ca spațiul de depozitare să fie atât dotat conform normelor ISU și ofertanții să demonstreze acest lucru prin prezentarea autorizației de securitate la incendiu, cât și destinat special arhivării pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că ofertantul ... SRL nu demonstrează prin autorizația ISU pe care a prezentat-o pentru ,,hală de depozitare" că spațiul pus la dispoziție pentru îndeplinirea acordului - cadru deține dotările necesare pentru a se putea depozita arhivă în conformitate cu normele în vigoare privind siguranța la foc, motiv pentru care, în opinia sa, oferta trebuia respinsă. Spre comparație, societatea contestatoare arată că a depus autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU cu nr. 692/15/SU-AG din 02.11.2015 care certifică realizarea măsurilor de securitate la incendiu pentru imobilul cu funcțiunea de ,,arhivă și birouri" la sediul din localitatea Călinești, sat Văleni Podgoria, nr. 1, județul Argeș, pe care îl deține în baza unui contract de locațiune. De asemenea, contestatoarea propune ca în soluționare speței, Consiliul să solicite opinia unui expert tehnic atestat M.L.P.A.T. pentru cerința de calitate C Siguranța la foc. În drept, invocă dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98 / 2016, HG nr. 395/2016, Normativul tehnic menționat în cuprinsul contestației, jurisprudența Consiliului și a instanțelor naționale și europene Ca probe, înscrisuri. Prin adresa cu nr. 61755/3146/C6/10.11.2023, C.N.S.C a solicitat contestatoarei transmitere recipisei privind constituirea cauțiunii în termen legal. Prin adresa nr. 2265/14.11.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 62280/14.11.2023, ... SRL a depus, în original, recipisa de consemnare nr. ... din 14.11.2023, eliberată de CEC BANK - Sucursala Pitești, în sumă de 33.529,00 lei. Prin adresa nr. 66609/14.11.2023, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 62425/15.11.2023, autoritatea contractantă a transmis punctul de Pagina 4 din 28

vedere referitor la contestația formulată de către ... SRL, solicitând respingerea acesteia ca nefondată și dispunerea continuării procedurii. Preliminar, autoritatea contractantă menționează că, în cadrul procedurii de atribuire în cauză, au depus oferte cinci operatori economici, printre care și contestatoarea ... SRL, cât și societatea ... SRL, a cărei ofertă s-a clasat pe primul loc, după aplicarea criteriului de atribuire și verificarea documentelor suport aferente probării informațiilor prezentate în DUAE. Urmare a comunicărilor rezultatului procedurii, ... SRL a înaintat adresa înregistrată la ... sub nr. 64046/02.11.2023, prin care solicită transmiterea unor documente/răspunsuri din cadrul propunerii tehnice a ofertantului ... S.R.L. Având în vedere Declarația de confidențialitate a ofertei transmisă de ofertanta ... S.R.L., pentru a nu-i prejudicia interesele legitime în ceea ce privește secretul comercial și dreptul la proprietate intelectuală, autoritatea contractantă afirmă că nu a dat curs solicitării, decizie transmisă solicitantului ... SRL prin adresa numărul 64547/03.11.2023. Referitor la fondul cauzei, în raport cu cele menționate în contestație, autoritatea contractantă invocă art. 19 alin. 1) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, conform cărora ,,Operatorii economici pot presta servicii de păstrare, conservare, restaurare, legătorie, prelucrare arhivistică și utilizare a documentelor cu valoare practică pe care le dețin, denumite în continuare servicii arhivistice, numai după obținerea autorizației de funcționare din partea Arhivelor Naționale sau a serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz". De asemenea, precizează că în conformitate cu prevederile art. 15, alin. 1) din Ordinul nr. 137/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996: "în vederea eliberării autorizației de funcționare pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare, este obligatoriu ca operatorul economic să aibă cel puțin câte un angajat calificat pentru ocupația de arhivist și arhivar și să depună următoarea documentație pentru autorizare: b) copia certificată a autorizației de securitate la incendiu emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență; c) copii certificate ale documentelor care atestă dreptul de proprietate/folosință asupra spațiului cu destinația de sediu social și/sau ca puncte de lucru; d) copii certificate ale atestatelor/certificatelor și diplomelor pentru personalul angajat; e) copii certificate ale contractelor de muncă încheiate între operatorul economic și personalul angajat în prestarea de servicii arhivistice; f) memoriu de prezentare a caracteristicilor tehnico-funcționale ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor, depozite construite special sau încăperi amenajate cu elementele de rezistență care rezultă dintr-un raport de expertiză tehnică/de inspecție tehnică (minimum 800 kg/mp), birouri pentru personalul angajat, mijloace de depozitare și păstrare Pagina 5 din 28

specifice, mijloace de protecție a documentelor, în funcție de natura și dimensiunea lor, aparate de măsură a valorii temperaturii și umidității relative în depozite, mijloace de alarmare și semnalizare antiincendiu și antiefracție, mijloace de stingere a incendiilor; g) copii ale procedurilor de lucru interne de practică arhivistică pentru păstrarea și conservarea documentelor; h) dovada achitării taxei de autorizare". Prin coroborarea celor două articole din actele normative menționate anterior, susține autoritatea contractantă, rezultă că Arhivele Naționale ale României este autoritatea competentă să emită autorizația de funcționare pentru serviciul arhivistic de păstrare și conservare, în baza unei documentații de autorizare expres prevăzută de art. 15, alin. (1) din Ordinul nr. 137/2013. Astfel, înainte de emiterea autorizației de funcționare, autoritatea abilitată verifică îndeplinirea, de către fiecare solicitant/operator economic, a condițiilor necesare prestării serviciului arhivist de păstrare și conservare, după cum prevede art. 15 alin. 1) din Ordinul nr. 137/2013, care instituie obligativitatea prezentării de către fiecare operator economic a tuturor documentelor enumerate în cuprinsul acestuia, care dovedesc, în mod cumulativ, îndeplinirea cerințelor legale, în vederea emiterii autorizației de funcționare. De asemenea, precizează autoritatea contractantă, unul dintre documentele care stă la baza emiterii autorizației de funcționare de către Arhivele Naționale ale României, solicitat în cadrul documentației pentru autorizare, potrivit art. 15, alin. (1), lit. b) din Ordinul nr. 137/2013, este autorizația de securitate la incendiu emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, prezentată în copie legalizată. În raport cu atribuțiile reglementate de art. 127 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă menționează că a verificat conformitatea propunerii tehnice a ofertantului ... SRL cu prevederile caietului de sarcini, constatând că a prezentat Autorizația de funcționare nr. 31.08.2022 pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare, emisă de către Arhivele Naționale ale României și Autorizația de securitate la incendiu nr. 636/15/SU-AG din 04.01.2016, emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Căp. ..." al Județului Argeș, astfel cum a fost solicitat în caietul de sarcini. De asemenea, precizează că Autorizația de funcționare emisă de către Arhivele Naționale ale României pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare este valabilă, având o durată de 3 ani de zile de la data emiterii acesteia. Prin consultarea Registrului Operatorilor Economici Autorizați Prestatori de Servicii Arhivistice, aflat pe site-ul oficial al Arhivelor Naționale ale României, link: https://arhivelenationale.ro/site/wp-content/upIoads/2023/09/Registrul- operatorilor-economici-actualizat-august-2023.pdf, la nivelul județului Argeș, societatea ... SRL este identificată la poziția nr. 36, nr. autorizației eliberate de ANR fiind de 31/08.08.2022, pentru prestarea serviciului de păstrare și conservare. De asemenea, prin vizualizarea Pagina 6 din 28

poziției ofertantului ... SRL, se observă că nu există mențiuni din care să rezulte că operatorul economic se află în situația suspendării autorizației de funcționare sau a retragerii acesteia, astfel încât se prezumă că toate documentele prezentate în documentația de autorizare sunt corecte, suficiente, corespunzătoare (inclusiv autorizația de securitate la incendiu emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență), îndeplinind condițiile reglementate de lege. În același sens, autoritatea contractantă menționează că în vederea prestării serviciilor de depozitare, gestionare și curierat, a solicitat operatorilor economici deținerea unui spațiu de depozitare, care să întrunească specificațiile tehnice prevăzute la pct. 5.5.1 - Asigurarea condițiilor de păstrare corespunzătoare a documentelor din caietul de sarcini. Conform propunerii tehnice prezentată de către societatea ... SRL, amplasarea depozitului de arhivă respectă prevederile legale, fiind conforme cu instrucțiunile aprobate de conducerea Arhivelor Naționale prin Ordinul de zi nr. 217/1996, deoarece la cap. PI3.1 Asigurarea condițiilor corespunzătoare de păstrare a documentelor din propunerea tehnică, sunt descrise elementele de securitate și caracteristicile tehnice ale depozitului, inclusiv dotarea acestuia în ceea ce privește securitatea la incendiu (acces controlat, supraveghere video, control microclimat, detectori fum, trape de fum etc). De asemenea, ofertantul în cauză declară că depozitul întrunește toate condițiile de depozitare a documentelor conform Ordinului de zi al directorului general al Arhivelor Naționale nr. 235/1996. Față de cele de mai sus, autoritatea contractantă susține că îndeplinirea, de către societatea desemnată câștigătoare, a cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, este dovedită prin prezentarea Autorizației de funcționare nr. 31.08.2022 pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare, emisă de către Arhivele Naționale ale României, a Autorizației de securitate la incendiu nr. 636/15/SU-AG din 04.01.2016, emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Căp. ..." al Județului Argeș, adică a acelorași documente care au stat la baza emiterii autorizației de funcționare, precum și dovada deținerii spațiului declarat (contract de închiriere) ca depozit de arhivă. În continuare, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 15, alin. (1), lit. f) din Ordinul nr. 137/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, conform cărora ,,în vederea eliberării autorizației de funcționare pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare, este obligatoriu ca operatorul economic să aibă cel puțin câte un angajat calificat pentru ocupația de arhivist și arhivar și să depună următoarea documentație pentru autorizare: f) memoriu de prezentare a caracteristicilor tehnico-funcționale ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor, depozite Pagina 7 din 28

construite special sau încăperi amenajate cu elementele de rezistență care rezultă dintr-un raport de expertiză tehnică/de inspecție tehnică (minimum 800 kg/mp), birouri pentru personalul angajat, mijloace de depozitare și păstrare specifice, mijloace de protecție a documentelor, în funcție de natura și dimensiunea lor, aparate de măsură a valorii temperaturii și umidității relative în depozite, mijloace de alarmare și semnalizare antiincendiu și antiefracție, mijloace de stingere a incendiilor". În aceste condiții, afirmă autoritatea contractantă, odată cu eliberarea Autorizației de funcționare, se constată că spațiul declarat de către ofertantul ... SRL îndeplinește toate condițiile tehnico-funcționale, astfel încât să fie încadrat ca o construcție (depozit) cu destinația de arhivă. Nu în ultimul rând, susține autoritatea contractantă, în urma solicitării de clarificări transmisă de către comisia de evaluare, referitoare la propunerea tehnică a ofertantului ... SRL, a fost transmisă adeverința numărul SJANAG-838-R/27.09.2023, eliberată de Arhivele Naționale- Serviciul Județean Argeș, în care se specifică că ,,Spațiul autorizat din ..., în suprafață utilă de 502 mp (1 depozit), îndeplinește toate criteriile necesare funcționării în vederea păstrării și conservării documentelor de arhivă". În drept, invocă Legea nr. 101/2016, art. 57 din Legea nr. 98/2016, art. 126 și art. 127 din HG nr. 395/2016, art. 19 alin. (1) Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, art. 15, alin. (I) Ordinului MAI nr. 137 din 27 septembrie 2013. Prin cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 63343/20.11.2023, societatea ... SRL solicită respingerea contestației formulate de ... SRL ca nefondată și menținerea raportului procedurii nr. 63345/30.10.2023 și a actelor subsecvente. Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție, intervenienta invocă art. 17 alin. (3) din Legea 101/2016 și art. 61 Cod procedură civilă, arătând că interesul său este pe deplin justificat de calitatea de ofertant clasat pe locul I în procedură. Pe fond, intervenienta prezintă următoarele argumente pentru respingerea susținerilor contestatoarei, ca nefondate. Astfel, în ce privește critica că Autorizația de securitate de incendiu nu a fost emisă pentru ,,funcțiunea de arhivă", ci pentru ,,hală de depozitare", intervenienta susține că este lipsită de fundament prin raportare la prevederile caietului de sarcini, ale Normativului de securitate la incendiu dar și ale legislației aplicabile securității la incendiu, respectiv Arhivelor Naționale, deoarece ,,adaugă la cerințele caietului de sarcini, dar și la prevederile legale, o referință privind - funcțiunea de arhivă/ destinația de arhivă ce nu se regăsește niciunde în aceste prevederi’’. Pagina 8 din 28

Față de cele de mai sus, intervenienta redă următorul extras din Secțiunea 5.5.1 din Caietul de sarcini: ,,5.5.1 Asigurarea condițiilor de păstrare corespunzătoare a documentelor. Documentele de arhivă se vor păstra în depozite construite special sau în încăperi amenajate în acest scop, avizate de către Arhivele Naționale, cu asigurarea condițiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare o documentelor. Caracteristici minime ale depozitului de arhivă solicitat: să fie dotat cu rafturi, rastele, dulapuri și alte mijloace de depozitare; elementele de păstrare n arhivei (rafturi, dulapuri, etc) și fie compatibile cu dimensiunile materialului suport al documentelor (hârtie, film, etc), ale materialelor de protecție ale acestora (cutii, containere, etc), ale spațiului aferent, asigurându-se accesul facil la documente (materialul depozitat) și posibilitatea unei evacuări rapide în caz dc necesitate; spațiul de depozitare trebuie să asigure condițiile necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor și pentru protecția lor față de acțiunea agenților de deteriorare: praf, lumina solarii, solicitări la uzura, variații de temperatură și umiditate, temperaturi excesive, surse de infecție sau întreținere a agenților biologici, pericol de foc, inundații sau infiltrații de apă; spațiul de depozitare trebuie să fie dotat conform normelor ISU, precum și a normelor Arhivelor Naționale; spațiul de depozitare trebuie să fie dotat cu sistem de supraveghere; in spațiul de depozitare documentele trebuie să fie păstrate în condiții corespunzătoare, evitându-se distrugerea, degradarea sau sustragerea acestora, în caz contrar prestatorul va fi direct răspunzător (...) ofertanții vor descrie în cadrul propunerii tehnice locația în care vor fi depozitate documentele pe parcursul desfășurării acordului-cadru, precum și forma de deținere a acestora (proprietate/închiriere etc), prezentând documente în acest sens. De asemenea, prestatorul va prezenta pentru spațiul deținut autorizația de funcționare emisă de către Arhivele Naționale, precum și autorizația de Securitate la incendiu emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență”. Prin raportare la cerința de mai sus, intervenienta susține că a inclus în oferta tehnică Autorizația emisă de Arhivele Naționale pentru serviciul de păstrare și conservare nr. 31/08.08.2022 (pag. 58, 59) și Autorizația de securitate la incendiu nr. 636/15/SU-AG/04.01.2016 (pag. 60). De asemenea, a inclus și detalierea elementelor de securitate și a caracteristicilor tehnice ale depozitului, inclusiv a dotărilor aferente securității la incendiu, pag. 14, 15 din oferta tehnică. Referitor la criticile contestatoarei pe aspectele de mai sus, intervenienta arată că niciunde în caietul de sarcini nu a fost solicitată o Autorizație de securitate la incendiu emisă de ISU "pentru destinația specială de arhivă", respectiv "pentru funcțiunea de arhivă", după cum pretinde contestatoarea, sens în care susține că oferta sa respectă prevederilor art. 123 alin. (1) din HG 395/2016. Pagina 9 din 28

De asemenea, precizează că prin raportare strict la prevederile caietului de sarcini, cerințele invocate de contestatoare de la pct. 5.5.1. din caietul de Sarcini vizează serviciul de la pct. 5.5. care privește serviciul de depozitare, nu de arhivare, care este descris separat la pct. 5.2. din același document. Prin urmare, în opinia intervenientei, contestatoarea critică faptul că autorizația de securitate la incendiu a fost emisă pentru "hală de depozitare", iar nu "pentru destinația specială de arhivă", respectiv "pentru funcțiunea de arhivă" însă cerințele invocate din caietul de sarcini cu privire la autorizația de securitate la incendiu (și dotările aferente spațiului de depozitare sunt referitoare, în mod expres, pentru spațiul de depozitare. Față de cele de mai sus, intervenienta invocă jurisprudența CNSC, conform căreia în situația în care autoritatea contractantă nu a considerat necesar să impună anumite cerințe de calificare (cum este practic cerința privind autorizația de securitate la incendiu, deși ea a fost inclusă în caietul de sarcini) a pretinde ulterior, la solicitarea unui contestator, să se includă astfel de cerințe în evaluarea ofertelor este "profund nelegal, încălcându-se principiul proporționalității, al transparenței, dar și al încrederii legitime" (Decizia nr. 1392/C4/1460/06.07.2022). Cu privire la cerințele Normativul de siguranță la foc a construcțiilor P118/1999 și respectarea acestuia de către Autorizația de securitate la incendiu depusă, în combaterea criticilor contestatoarei, față de riscul mare la incendiu, intervenienta se întreabă de unde deduce aceasta faptul că, în mod obligatoriu, pe autorizația de securitate la incendiu trebuia menționat că spațiul este destinat special arhivei. Față de cele de mai sus, intervenienta susține că afirmațiile contestatoarei nu au fundament în prevederile Normativului P118/1999, care, la pct. 1.2.12 tipurile de construcții, dispune următoarele: ,,1.2.12. Construcții: obiecte construite supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni: civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism, etc; de producție și/sau depozitare - pentru activități specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc); mixte - pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit”. Cu alte cuvinte, afirmă intervenienta, Normativul P118/1999 reglementează așadar separat încadrarea în clasele de risc de incendiu pentru: clădirile civile (publice)-art. 2.1.3 respectiv, construcțiile de producție și/sau depozitare - art. 2.1.4. după cum urmează: ,,2.1.3. în funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu: mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe Pagina 10 din 28

combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme, etc.; mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde, etc); mic: celelalte încăperi și spații. (...) 2.1.4. La construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiere are în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprimă: categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); categoria D (BEla): existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (risc mediu de incendiu); categoria E (BElb): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu)”. Totodată, menționează intervenienta, deși contestatoarea se referă, în mod expres, ,,arhivă" din Normativul P118/1999, o astfel de referință expresă nu se regăsește la construcțiile de producție sau depozitare - cum este cazul spațiului de depozitare al ... SRL care este o hală de depozitare, iar articolul 2.1.4 din Normativul P118/1999 nu menționează niciunde expres noțiunea de ,,arhivă". În opinia sa, întreaga deducție a contestatoarei care invocă faptul că, raportat la art. 2.1.3, pe autorizația de securitate la incendiu ar fi trebuit să fie menționată expres "funcțiunea arhivă" este lipsită de fundament. Față de acest aspect, cu titlu de exemplu, prezintă o listă a autorizațiilor de securitate la incendii a unor companii mari cu profil de arhivare de pe piață, date extrase de pe site-ul ISU București, care se privesc hala de depozitare, nu ,,funcțiune arhivă/destinație arhivă": S.C. ... S.R.L., ... - S.R.L., ... IL - S.R.L. De asemenea, precizează intervenienta, având în vedere că arhiva presupune depozitare de hârtie (substanță solidă combustibilă), categoria de risc pentru o construcție de depozitare (art. 2.1.4) unde se depozitează o arhivă (hârtie) este categoria C - risc mare de incendiu, motiv pentru care Autorizația de securitate la incendiu pentru spațiul de depozitare, care a depusă, a fost emisă tocmai pentru categoria C, situație în care respectă pe deplin inclusiv cerințele Normativului P 118/1999 invocat de contestatoare, fiind emisă chiar pentru categoria de risc mare. Legat de cerințele legale cu privire la securitate la incendiu, intervenienta arată că, prin raportare la cerințele legale aplicabile autorizației de securitate la incendiu, prevederile legale aplicabile, respectiv Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă (aprobate în prezent prin Ordinul 180/2022, iar anterior prin Ordinul 129/2016) nu impun niciunde ca în Pagina 11 din 28

Autorizația de Securitate la incendiu să fie menționată ,,destinația specială" sau "funcțiunea" de arhivă (sau de altă natură), sens în care prezintă modelul aprobat în anul 2022 și pe cel din anul 2016. Intervenienta menționează că autorizația de securitate la incendiu a fost depusă și acceptată inclusiv de Arhivele Naționale, intervenienta învederând că spațiul său de depozitare deține Autorizația pentru păstrare și conservare emisă de Arhivele Naționale nr. 31/08.08.2022 - Autorizație ce a fost inclusă în ofertă, conform cerințelor autorității contractante. În acest sens, invocă art. 12 alin. (4) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 (,, Depozitele de arhivă vor fi dotate, în funcție de formatul și de suportul documentelor, cu mijloace adecvate de păstrare și de protejare a acestora, precum și cu mijloace, instalații și sisteme de prevenire și stingere a incendiilor”), art. 15 din Normele metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 (,,(1) în vederea eliberării autorizației de funcționare pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare, este obligatoriu ca operatorul economic să aibă cel puțin câte un angajat calificat pentru ocupația de arhivist și arhivar și să depună următoarea documentație pentru autorizare: a) certificat constatator emis de registrul comerțului; b) copia certificată a autorizației de securitate la incendiu emisă de inspectoratul pentru situații de urgență; f) memoriu de prezentare a caracteristicilor tehnico-funcționale ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor: depozite construite special sau încăperi amenajate cu elementele de rezistență care rezultă dintr-un raport de expertiză tehnică/de inspecție tehnică (minimum 800 kg/mp), birouri pentru personalul angajat, mijloace de depozitare și păstrare specifice, mijloace de protecție a documentelor, în funcție de natura și dimensiunea lor, aparate de măsură a valorii temperaturii și umidității relative în depozite, mijloace de alarmare și semnalizare antiincendiu și antiefracție, mijloace de stingere a incendiilor”). De asemenea, intervenienta precizează că în varianta în vigoare a Normelor metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, aprobate prin Ordin 151/2023, art. 17 alin. 1) lit. f) sunt menționate următoarele: ,,(l) în vederea obținerii autorizației de funcționare pentru prestarea serviciului arhivistic de păstrare și conservare este obligatoriu ca operatorul economic să aibă personal angajat și calificat pentru ocupațiile de arhivist și arhivar și să depună următoarea documentație pentru autorizare, în formă certificată: (...) b) copie de pe autorizația de securitate la incendiu emisă de inspectoratul pentru situații de urgență pentru întreaga construcție unde se află depozitul/spațiul din care face parte încăperea amenajată, indiferent de suprafața afectată desfășurării activității”. În consecință, susține intervenienta, legislația specifică Arhivelor Naționale nu cere niciunde ca autorizația de securitate la incendiu să prevadă "destinația specială arhivă" sau "funcțiunea arhivă" invocată de Pagina 12 din 28

contestatoare, normele actuale referindu-se expres la ,,construcția unde se află depozitul", nicicum la vreo autorizare de securitate la incendiu pentru funcțiunea arhivare. Cu privire la Autorizația de securitate la incendiu depusă în ofertă, intervenienta precizează că a fost transmisă Arhivelor Naționale, împreună cu memoriul de prezentare a caracteristicilor tehnico- funcționale ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor, iar, în baza acestora, a fost emisă Autorizația de păstrare și conservare de către Arhivele Naționale. Totodată, ca urmare a unei solicitări de clarificări adresată de autoritatea contractantă pe parcursul evaluării ofertei în cadrul procedurii în discuție, cu privire la adresa spațiului de depozitare, a solicitat și obținut de la Arhivele Naționale, adresa nr. SJANAG-838-R/27.09.2023, transmisă autorității contractante în anexa răspunsului nr. 248/29.09.2023 la solicitarea de clarificări în care, după ce se detaliază inclusiv dotările spațiului, se menționează expres următoarele: ,,Spațiul autorizat din ..., în suprafață utilă de 502 m.p.(l depozit) îndeplinește toate criteriile necesare funcționarii în vederea păstrării și conservării documentelor de arhivă”. În opinia intervenientei, faptul că Arhivele Naționale evaluează inclusiv autorizația de securitate la incendiu, probează că spațiul de depozitare respectă pe deplin toate cerințele necesare pentru funcționarea ca depozit de arhivă, inclusiv din perspectiva autorizării de securitate la incendiu și a dotărilor aferente. Referitor la cerința ca spațiul de depozitare să fie dotat conform normelor ISU, intervenienta susține că este respectată, afirmând în același timp că ,,intră sub incidența clauzelor nescrise’’. În ceea ce privește critica contestatoarei potrivit căreia nu ar fi demonstrat că spațiul de depozitare deținut ar avea dotările necesare pentru a se putea depozita arhivă, intervenienta susține că a arătat faptul că Autorizația de securitate la incendiu respectă pe deplin cerințele legale, inclusiv pentru depozitare arhivă, sens în care, în cuprinsul ofertei, a inclus detalierea elementelor de securitate și a caracteristicilor tehnice ale depozitului, inclusiv a dotărilor aferente securității la incendiu. Totodată, intervenienta susține că deși contestatoarea critică faptul că nu ar deține Autorizația de securitate la incendiu într-o formă specifică (cu destinația de arhivă), acest lucru nu este cerută nici de legislația aplicabilă securității la incendiu, nici de cea aplicabilă Arhivelor Naționale, și nici în caietul de sarcini. În acest context, intervenienta afirmă că ,,invocarea de ... SRL, cel puțin formal, a lipsei unor dotări, este cu scopul de a evita incidența normelor privind clauzele nescrise’’. Față de cele de mai sus, intervenienta precizează că la pct. II 1.1.3) Capacitatea tehnică și profesională din anunțul de participare, au fost solicitate următoarele: ,,1.) Pentru contractele de achiziție de Pagina 13 din 28

servicii: executarea de servicii de tipul specificat: Cerința nr. 1: Operatorii economici care depun oferta trebuie să facă dovada autorizării, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru prestarea următoarelor servicii arhivistice: servicii de legătorie; servicii de păstrare și conservarea documentelor; servicii de prelucrare arhivistică; servicii de utilizare a documentelor deținute; servicii de restaurare”. Prin urmare, în anunțul de participare nu a fost cerută prezentarea Autorizației de securitate la incendiu, ci doar a Autorizației emisă de Arhivele Naționale, care este inclusă în ofertă, menționează intervenienta. Cu privire la cererea de studiere a ofertei sale de către contestatoare, intervenienta solicită respingerea acesteia motivat de caracterul confidențial al informațiilor din ofertă, astfel cum sunt declarate, cu respectarea Deciziei interne nr. 116/16.02.2019, pag. 41 din ofertă. În ceea ce privește eventuale completări ale contestației ca urmare a studierii dosarului la CNSC, intervenienta solicită aplicarea prevederilor art. 21 alin. 3) din Legea 101/2016 cu consecința respingerii drept inadmisibile orice noi motive de contestare și/sau noi capete de cerere formulate pe calea concluziilor ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia. În drept, invocă dispozițiile legale invocate în cuprinsul cererii, precum și pe orice alte prevederile legale relevante, inclusiv Legea nr. 98/ 2016, HG nr. 395/2016, Legea nr. 101/2016 și Codului de Procedura Civila. Ca probe, înscrisuri. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 63806/21.11.2203, transmisă ca urmare a studierii dosarului cauzei, respectiv față de punctul de vedere nr. 66609/14.11.2023, transmis de către autoritatea contractantă, respectiv față de cererea de intervenție depusă de ofertantul ... SRL, contestatoarea prezintă justificări în favoarea admiterea cererii de acces la documentele dosarului constituit la CNSC, în limitele art. 19) din Legea nr. 101/2016. Față de argumentele autorității contractante, în opinia contestatoarei, se demonstrează necunoașterea, de către autoritatea contractantă, a propriei documentații de atribuire pe care, în loc să o aplice ,,alege să interpreteze minimul solicitat’’ și ignoră solicitarea expresă privind dotarea depozitului de arhivă conform standardelor legislației de apărare împotriva incendiilor, denumită lapidar "dotări ISU" și consideră că autorizația de păstrare și conservare emisă de Arhivele Naționale, care are în temei și o autorizație de securitate la incendiu, este suficientă și demonstrează în mod automat îndeplinirea cerinței minime. Pagina 14 din 28

În susținere, contestatoarea reiterează că autoritatea contractantă a stabilit în secțiunea 5.5.1. din caietul de sarcini o veritabilă specificație tehnică pentru locul de depozitare a peste 1400 metri liniari de documente constituite, în sensul ca acesta ,,să fie destinat pentru arhivă (depozite de arhivă construite special sau în încăperi amenajate în acest scop") și să fie dotat conform cerințelor ISU’’, aspect față de care, în opinia sa, reiese foarte clar că verificarea cerinței de dotare ISU trebuie făcută doar pentru depozitele sau spațiile amenajate special pentru arhive. Prin urmare, în loc să se raporteze strict la ce a cerut în caietul de sarcini, autoritatea contractantă se raportează la cerința din legislație în baza căreia funcționează Arhivele Naționale, interpretând, împotriva caietului de sarcini, că nu este nevoie de autorizația de securitate la incendiu pentru funcțiunea de arhive. În opinia contestatoarei ,,este surprinzător de permisivă legislația Arhivelor Naționale care admite în vederea autorizării dosarului prestatorilor de servicii de păstrare și conservare orice tip de autorizație de securitate la incendiu indiferent de destinația clădirii unde este depozitată arhiva, aspect acceptat de autoritatea contractantă ca suficient pentru constatarea conformității ofertei aparținând ... SRL’’. Față de acest aspect, afirmă că autoritatea contractantă aplică incomplet în interpretarea cerinței minime doar legislația Arhivelor Naționale în detrimentul legislației de apărare împotriva incendiilor. Normele de apărare împotriva incendiilor sunt independente de normele Arhivelor Naționale și impun ca un imobil care adăpostește arhive (pe toată suprafața sau parțial) să dețină autorizație și pentru destinația sau funcțiunea de arhive. Normele I.S.U. impun avizarea funcțiunii sau a destinației care se referă la tipul activităților desfășurate în clădiri (arhive, biblioteci, parcări, sănătate, turism, depozitare etc) și nu la avizarea clădirii cum eronat interpretează ... SRL în cererea de intervenție. Prin urmare, intervenienta susține că autoritatea contractantă avea obligația de a respinge ca neconformă oferta ... pentru nerespectarea normelor de securitate la incendiu prin prezentarea unei autorizații I.S.U. neadecvată funcțiunii/destinației/ activității de arhive și implicit prin lipsa dotărilor necesare, în opinia sa, argumentația intervenientei fiind ,,speculativă la adresa legislației și se bazează pe informații trunchiate, neadecvate și forțate’’, pentru că dotarea conform standardelor de protecție împotriva incendiilor este o veritabilă specificație tehnică ce poate fi dovedită exclusiv cu autorizația de securitate la incendiu, astfel încât solicitarea în caietul de sarcini a autorizației nu poate fi considerată cerință de calificare de care autoritatea contractantă, iar ofertanții pot să nu mai țină cont pentru că nu este afișată și în anunțul de participare al procedurii de achiziție publică. Pagina 15 din 28

Referitor la exemplul prezentat de către intervenientă, prin prezentarea unor operatori din domeniul arhivării care nu dețin autorizații I.S.U. pentru destinația de arhive, contestatoarea susține că nu este relevant. Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea solicită admiterea contestației, respingerea, ca nefondată a cererii de intervenție, și obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere ce se impun. Prin adresa cu nr. 67204/3146/C6/08.12.2023, C.N.S.C. a transmis contestatoarei ... SRL că dosarul cauzei poate fi studiat la sediu C.N.S.C. în data de 12.12.2023, între orele 10:00 – 12:00, cu termen pentru eventuale concluzii scrise pentru 13.12.2023, ora 16:00, prin e-mail. Prin adresa nr. 67203/3146/C6/08.12.2023, C.N.S.C. a transmis intervenientei ... SRL că dosarul cauzei poate fi studiat la sediu C.N.S.C. în data de 12.12.2023, între orele 13:00 – 15:00, cu termen pentru eventuale concluzii scrise pentru 13.12.2023, ora 16:00, prin e-mail. În data de 13.12.2023, s-au prezentat la sediul C.N.S.C. în vederea studierii dosarului nr. 3146/2023, din partea ... SRL, doamna ..., conform împuternicire din 12.12.2023 depusă la dosar și , din partea ... SRL, avocat ..., conform împuternicire avocațială seria B nr. 7753301/2023. Ulterior, ... SRL a transmis concluziile scrise înregistrate la C.N.S.C. cu nr. 68250/14.12.2023, prin care răspunde precizărilor transmise de contestatoare, în sensul că, prin punctul de vedere (pag. 4), autoritatea contractantă demonstrează expres că nu a ignorat cerințele din caietul de sarcini, menționând modul în care a respectat fiecare cerință criticată în parte. Față de cele de mai sus, intervenienta afirmă că și prin cererea de intervenție a arătat că în ofertă a răspuns tuturor cerințelor din caietul de sarcini, prezentând atât autorizația de funcționare emisă de Arhivele Naționale, Autorizația de stingere a incendiilor, dar și detalierea elementelor de securitate și a caracteristicilor tehnice ale depozitului, inclusiv a dotărilor aferente securității la incendiu (pag. 14, 15 din oferta tehnică). De asemenea, susține că autoritatea contractantă nu a susținut prin punctul de vedere faptul că Autorizația de securitate la incendiu nu ar fi necesară, ci a arătat că aceasta a fost depusă în cadrul ofertei ... SRL, în sensul că a verificat existența acesteia pentru spațiul declarat. În opinia intervenientei, poziția autorității contractante prin care se raportează la legislația privind Arhivele Naționale este perfect pertinentă, din moment ce obiectul procedurii îl reprezintă servicii de arhivare, supuse unor reglementări stricte din partea Arhivelor Naționale, iar pentru emiterea Autorizației de funcționare, Arhivele Naționale verifică inclusiv Autorizația de securitate la incendiu și validează practic aplicabilitatea acesteia pentru prestarea serviciilor de arhivă. Pagina 16 din 28

Față de cele de mai sus, intervenienta redă și cerința din caietul de sarcini care menționează următoarele: ,,De asemenea, prestatorul va prezenta pentru spațiul deținut autorizația de funcționare emisă de către Arhivele Naționale, precum și autorizația de Securitate la incendiu emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență”. Prin raportare la cerința în cauză, intervenienta arată că nu s-a impus în caietul de Sarcini vreo cerință specifică pentru Autorizația de securitate la incendiu, în opinia sa, fiind evident că această Autorizație trebuia să fie cea care a stat la baza emiterii Autorizației de funcționare emisă de Arhivele Naționale (fapt demonstrat pe larg inclusiv de Autoritatea contractantă în punctul de vedere). Totodată, susține intervenienta, inclusiv prin contestația în cauză, societatea ... SRL arată că Autorizația de securitate la incendiu este de natură a demonstra respectarea cerințelor privind dotarea spațiului de depozitare și destinația pentru arhivare, sens în care precizează că, în mod corect, autoritatea contractantă a arătat prin punctul de vedere că în oferta intervenientei este inclusă Autorizația de securitate la incendiu și că aceeași autorizație a fost depusă la Arhivele Naționale, care este autoritatea de reglementare în domeniul prestării serviciilor de arhivare, care, la rândul său, a emis autorizația de funcționare în baza Autorizației de securitate de incendiu confirmând practic că această autorizație de securitate la incendiu este "corectă, suficientă și pertinentă" pentru prestarea serviciilor de arhivă. Cu privire la afirmația contestatoarei: ”Este surprinzător de permisivă legislația Arhivelor Naționale care admite în vederea autorizării dosarului prestatorilor de servicii de păstrare și conservare orice tip de autorizație de securitate la incendiu indiferent de destinația clădirii unde este depozitată arhiva, aspect acceptat de Autoritatea contractantă ca suficient pentru constatarea conformității ofertei ...”, intervenienta susține că nu este nerelevantă din moment ce nu demonstrează în vreun fel vreo neconformitate a ofertei, iar legislația se impune tuturor operatorilor economici cu titlu obligatoriu. De asemenea, față de afirmațiile contestatoarei de la pct. b): ,,Autoritatea contractantă aplică incomplet cerinței minime doar legislația Arhivelor Naționale în detrimentul legislației de apărare împotriva incendiilor. Normele de apărare împotriva incendiilor sunt independente de normele Arhivelor Naționale și impun ca un imobil care adăpostește arhive (pe toată suprafața sau parțial) să dețină autorizație și pentru destinația sau funcțiunea de arhive. Normele I.S.U. impun avizarea funcțiunii sau a destinației care se referă la tipul activităților desfășurate în clădiri (arhive, biblioteci, parcări, sănătate, turism, depozitare etc) și nu la avizarea clădirii cum eronat interpretează ... în cererea de intervenție” intervenienta afirmă că, prin cererea de intervenție, a arătat că normele aplicabile pentru securitatea la incendiu nu impun emiterea unei autorizații ,,pentru destinația sau funcțiunea de Pagina 17 din 28

arhivă". În acest sens, afirmă că societatea contestatoare nu arată unde anume în normele invocate se impune acest lucru și care parte din prevederile legale invocate de ... SRL nu ar fi corecte sau relevante. Raportat la prevederile art. 21 alin. 3) din Legea 101/2016, intervenienta invocă excepția inadmisibilității noilor motive de contestare formulate de ... SRL la pag. 3 din ,,Precizări”. Față de susținerile contestatoarei, potrivit cărora ,,Autorizația I.S.U. nr. 636 /15/SU-AG depusă de ... datează din anul 2016 când clădirea avea funcțiunea de hală de depozitare și administrativ și era administrată de un alt operator economic (Anglo-Rom SRL) ce activează în domeniul vânzărilor de materiale și echipamente electrice (...)”, dar și în paragraful ulterior, prin care încearcă să inducă ideea că ,,destinația" clădirii a fost modificată, dat fiind că acum se depozitează arhivă, intervenienta invocă expres prevederile legale chiar din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor P118: ,,1.1.8. Prevederile prezentului normativ, tratează condițiile și nivelele de performanța specifice siguranței la foc a construcțiilor din categoria C de importanță și cu destinații curente (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), proiectate și realizate din materiale de construcții tradiționale (lemn, metal, beton, piatră, ceramică, sticlă). Pentru construcțiile din categoriile de importanță A și B se vor stabili și asigura măsuri suplimentare de siguranță la foc. Materialele și elementele noi de construcții și instalații, produse în țară sau importate se utilizează în conformitate cu prevederile agrementelor tehnice ale acestora, emise potrivit legii (...) 1.2.12. Construcții: obiecte construite supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni: civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism, etc; de producție și/sau depozitare - pentru activități specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc); mixte - pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit (...) 1.2.46. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații încăperi, construcții sau compartimente de incendiu ori instalații; în cele cu funcțiuni civile (publice) se exprimă prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităților de producție și de depozitare se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu (...) 2.1.4. La construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiere în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprimă: categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); categoria D (BEla): existența focului deschis sub orice formă, în absența Pagina 18 din 28

substanțelor combustibile (risc mediu de incendiu); categoria E (BElb): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu)". Prin raportare la cele de mai sus, intervenienta afirmă că ,,destinația" invocată de contestatoare se poate referi doar la o ,,destinație civilă, de producție, de depozitare sau mixtă’’, or, în cazul de față, destinația halei a fost și este de depozitare, neintervenind nicio modificare în destinația clădirii, nici măcar nu a intervenit vreo modificare nici la nivel de compartimentare care să implice vreo nevoie de re-autorizare. Totodată, intervenienta precizează că deși contestatoarea învederează că la pct. 2.1.5. din Normativul P118 se arată la categoria C de pericol de incendiu (BE2) că aceasta vizează substanțe și materiale combustibile solide, hârtia se încadrează exact în această categorie, motiv pentru care nu se impune în niciun fel obținerea unei noi autorizații de securitate la incendiu. Referitor la afirmația contestatoarei că ,, Nu înțelegem ușurința cu care Autoritatea contractantă a acceptat, fără verificări suplimentare, autorizația dată pentru hala dc depozitare, judecând în mod eronat că într-o hală cu această funcțiune sau destinație poate fi depozitată și arhivă. Inspectoratul pentru Situații de Urgență autorizează doar cunoscând cu certitudine, pe baza proiectului și scenariului, tipul produselor care se depozitează, astfel încât în cazul unui incendiu să poată acționa și aloca în funcție de conținutul depozitului resursele corespunzătoare pentru stingerea focului, prevenirea și limitarea pierderii vieților omenești și a pagubelor imateriale”, intervenienta susține că, în conformitate cu scenariul de securitate la incendiu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a avut cunoștință de faptul că în clădire se depozitează hârtie și a eliberat în consecință autorizația specifică de securitate la incendiu, ceea ce arată că afirmațiile contestatoarei sunt lipsite de fundament. În ceea ce privește argumentul contestatoarei, că ,,Nu cunoaștem rațiunea pentru care legiuitorul încadrează arhivele direct la prevederile art. 2.1.3. din Normativul PI 18/1999, însă putem conchide că operatorii au nevoie, strict din perspectiva legislației I.S.U., de autorizația de securitate la incendiu dedicată funcțiunii de arhivă.”, intervenienta reiterează faptul că arhivele nu sunt încadrate doar la pct. 2.1.3 din Normativul P118, care, potrivit prevederilor sale exprese, se aplică cu privire la clădirile civile, ceea ce spațiul ... SRL nu este, acesta fiind o construcție de depozitare, pentru care se aplică prevederile art. 2.1.4 din același Normativ. Față de susținerile contestatoarei de la pct. c) din ,,Precizări”, intervenienta arată că, în realitate, contestatoarea nu a imputat, în mod specific, lipsa unor dotări concrete, fiind invocate de fapt doar la nivel Pagina 19 din 28

formal, lipsa unor dotări, dar în realitate, contestatoarea a încercat să demonstreze faptul că Autorizația de securitate la incendiu nu ar respecta cerințele legale. Or, susține intervenienta, autorizația de securitate la incendiu nu a fost expres menționată în anunț, unde s-au solicitat celelalte autorizații, urmând a deveni astfel incidente inclusiv prevederile art. 30 alin. 6 din HG 395/2016 privind clauzele nescrise. De asemenea, strict cu privire la dotare, intervenienta arată că a inclus în ofertă prezentarea dotării, iar contestatoarea nu a invocat nicio neconformitate cu privire la aceasta, fapt ce, în opinia sa, arată că elementele strict de natură tehnică au fost demonstrate în ofertă, aspect față de care nu s-a adus nicio critică în această privință. Referitor la critica contestatoarei privitor la autorizațiile altor operatori economici, menționate în cererea de intervenție, pentru spații similare (hale de depozitare), intervenienta susține că a încercat să arate modul în care s-au emis acestea, inclusiv pentru a exemplifica modul de aplicare a Normativului de siguranță la foc P118, care clasifică separat (i) clădirile civile (unde se face trimitere expresă la arhive) și (ii) construcțiile/ halele de depozitare, unde o astfel de trimitere nu se face. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul reține următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin ”Licitație deschisă”, în vedere încheierii acordului-cadru de servicii având ca obiect ”...”, cod CPV 79995100-6 Servicii de arhivare (Rev.2), prin publicarea, în S.E.A.P., a anunțului de participare nr. .... La pct. II.1.5) din cadrul anunțului de participare, autoritatea contractantă a precizat că valoarea totală estimată a acordului-cadru este între 2.606.690,00 și 3.301.456,00 lei, fără TVA. La pct. II.2.5) din cadrul aceluiași anunț, autoritatea contractantă a menționat că va utiliza criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț”, factorii de evaluare și ponderile aferente fiind: ,,Prețul ofertei – 90%; Distanța de la sediul autorității contractante până la depozitul de arhiva declarat – 10%”. Conform procesului-verbal privind vizualizarea ofertelor și evaluarea garanției de participare nr. 52765/12.09.2023, în cadrul procedurii de atribuire în cauză au depus oferte următorii operatori economici: societatea ... SRL, societatea ... SRL, societatea ... SRL, societatea ... SRL, și societatea ... SRL. Ulterior evaluării ofertelor, potrivit mențiunilor din raportul procedurii nr. 63345/30.10.2023, ofertele admisibile aparțin următorilor ofertanți: ... SRL, ... SRL și ... SRL. În urma aplicării criteriului de atribuire și algoritmului de calcul asociat, oferta aparținând societății ... SRL s-a clasat pe primul loc, cu 100 puncte, oferta societății ... SRL s-a clasat pe locul secund, cu 96,39 puncte, iar pe locul al treilea s-a clasat oferta aparținând societății ... SRL, cu 72,37 puncte. Pagina 20 din 28

Decizia de mai sus a fost transmisă societății ... SRL prin adresa nr. 63810/01.11.2023, care, în urma luării la cunoștință a conținutului aferent a formulat contestația dedusă soluționării, solicitând cele redate în partea introductivă. Consiliul constată că ... SRL a constituit cauțiunea în cuantumul și în termenul prevăzut la art. 611 din Legea nr. 101/2016. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată următoarele: Pentru început, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 conform cărora „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației”. În acest sens, va reține că, prin cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 63343/20.11.2023, societatea ... SRL a solicitat Consiliului ,,încuviințarea în principiu a cererii de intervenție și, pe fond, admiterea cererii de intervenție (...) respingerea contestației formulate de ... SRL ca nefondată și menținerea raportului procedurii nr. 63345/30.10.2023 și a actelor subsecvente’’. Prealabil aprecierii asupra admisibilității în principiu, Consiliul ia act de faptul că autoarea cererii de intervenție, a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare a procedurii de atribuire în cauză, conform raportului procedurii nr. 63345/30.10.2023, prezintă argumente în favoarea modului în care autoritatea contractantă a procedat la evaluarea ofertelor, respectiv a desemnării ofertei câștigătoare și a contestatoarei, a cărei ofertă s-a clasat pe locul al doilea, cu consecința menținerii deciziei acesteia din urmă. Prin urmare, cererea de intervenție în discuție îmbracă elementele unei cereri accesorii formulate în condițiile precizate la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Considerată de Consiliu admisibilă, în principiu, cererea de intervenție de mai sus, aparținând societății ... SRL, urmează a fi cercetată odată cu solicitările contestatoarei în condițiile impuse de dispozițiile coroborate ale art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și cele ale art. 64 și 67 din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia, în calitate de ofertant desemnat câștigător, având interes în menținerea actualului rezultat al procedurii de atribuire. Referitor la fondul cauzei, Consiliul iterează dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora ,,La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii Pagina 21 din 28

în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară şi probează ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală’’. Prin raportare la norma juridică anterior invocată, prin adresa nr. 67204/3146/C6/08.12.2023, Consiliul a invitat la sediul său, în vederea studierii dosarului cauzei, societatea ... SRL, în timp ce societatea ... SRL a fost invitată prin adresa nr. 67203/3146/C6/08.12.2023. Conform probelor existente la dosarul cauzei, societatea ... SRL s-a prezentat în data de 22.11.2023 la sediul C.N.S.C. unde a studiat dosarul cauzei. Ulterior, a transmis adresa nr. 10429/23.11.2023 înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 64495/23.11.2023. De asemenea, societatea ... SRL s-a prezentat în data de 12.12.2023 și ulterior a transmis ,,concluziile scrise’’ înregistrate la C.N.S.C. sub nr. 68250/14.12.2023. Preliminar analizării aspectelor criticate de către societatea contestatoare, Consiliul reiterează că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de achiziție, la care se adaugă clarificările aferente, prin faptul că au depus ofertă, au fost acceptate de către operatorii economici participanți, drept pentru care toate prevederile acesteia și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. Prin raportarea la cele de mai sus, Consiliul reține că societatea contestatoare susține că ,,autoritatea contractantă a declarat admisibilă și câștigătoare, în mod nelegal, oferta depusă de ... SRL, întrucât aceasta nu respectă cerința de la pct. 5.5.1 Asigurarea condițiilor de păstrare corespunzătoare a documentelor din caietul de sarcini’’. Față de cele de mai sus, Consiliul va lua în considerare că la pct. 5.5 Serviciile de depozitare, gestionare și curierat – pct. 5.5.1 Asigurarea condițiilor de păstrare corespunzătoare a documentelor din caietul de sarcini, pag. 13 – 14, sunt enunțate următoarele cerințe: ,,(…) Documentele de arhivă se vor păstra în depozite construite special sau în încăperi amenajate în acest scop, avizate de către Arhivele Naționale, cu asigurarea condițiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor. Caracteristici minime: să fie dotate cu rafturi, rastele, dulapuri și alte mijloace de depozitare; elementele de păstrare a arhivei (rafturi, dulaprui, etc.) să fie compatibile cu dimensiunile materialului suport al documentelor (hârtie, film, etc.), ale materialelor de protecție ale acestora (cutii, containere, etc.), ale spațiului aferent, asigurându-se accesul facil la documente (materialul depozitat) și posibilitatea unei Pagina 22 din 28

evacuări rapide în caz de necessitate; spațiul de depozitare trebuie să asigure condițiile necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor și pentru protecția lor față de acțiunea agenților de deteriorare: praf, lumină solară, solicitări la uzură, variații de temperature și umiditate, temperature excesive, surse de infecție sau întreținere a agenților biologici, pericol de foc, inundații sau infiltrații de apă; spațiul de depozitare trebuie să fie dotat conform normelor ISU, precum și a normelor Arhivelor Naționale; spațiul de depozitare trebuie să fie dotat cu sistem de supraveghere; în spațiul de depozitare documentele trebuie să fie păstrate în condiții corespunzătoare, evitându-se distrugerea, degradarea sau sustragerea acestora, în caz contrar prestatorul va fi direct răspunzător (…) ofertanții vor descrie în cadrul propunerii tehnice locația în care vor fi depozitate documentele pe parcursul desfășurării acordului – cadru, precum și forma de deținere a acestora (proprietate/închiriere etc.), prezentându-se documente în acest sens. De asemenea, prestatorul va prezenta pentru spațiul deținut autorizația de funcționare emisă de către Arhivele Naționale, precum și autorizația de Securitate la incendiu emis de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență’’. Având în vedere cerința mai sus enunțată, în opinia contestatorei, prin aceasta, ,,autoritatea contractantă a solicitat ca spațiul de depozitare a arhivei să fie construit sau amenajat special pentru arhive, să fie dotat conform normelor ISU și să dețină în acest sens autorizația de Securitate la incendiu emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență’’. Din analiza propunerii tehnice aparținând societății ... SRL, pag. 14, Consiliul reține că aceasta a precizat următoarele: ,,P13.1 Asigurarea condițiilor corespunzătoare de păstrare a documentelor: Amplasarea depozitului în care vor fi depozitate documentele respectă prevederile legale fiind conforme cu instrucțiunile aprobate de conducerea Arhivelor Naționale prin Ordinul de zi nr. 217 din 23 mai 1996. Depozitul este situat pe..., Acesta este situat la o distanță de 4,1 km de sediul Primăriei Pitești situat în str. Victoriei nr. 24, Pitești, județul Argeș, conform Google Maps (...) Depozitul este autorizat ISU conform Autorizație nr. 636/15/SU-AG din 04.01.2016 și autorizat de Arhivele Naționale pentru păstrare și conservare documente conform Autorizație nr. 31 din 08.08.2022. Forma de deținere este «închiriere pentru o perioadă de 6 ani» (...)’’. De asemenea, în cadrul propunerii tehnice respective, pe lângă alte autorizații, se regăsește și următorul document: ,,Autorizație de securitate la incendiu nr. 636/15/ SU-AG din 04.01.2016, emisă de către MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ,,CPT. ...’’ AL JUDEȚULUI ARGEȘ’’, pag. 60; în cadrul respectivului document se precizează că ,,se certifică realizarea Pagina 23 din 28

măsurilor de securitate la incendiu a incendiilor la SC ... SRL «IMOBIL P+1EP (SD=502 MP) HALĂ DEPOZITARE ȘI ADMINISTRATIV»’’. Societatea ... SRL a mai prezentat și ,,Autorizația de funcționare pentru prestare de servicii arhivistice nr. 31/08.08.2022’’, emisă de către MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI, pag. 1, potrivit căreia ofertantul în cauză este autorizat ,,să presteze serviciul arhivistic de PĂSTRARE ȘI CONSERVARE’’ precum și ,,Autorizația de funcționare pentru prestare de servicii arhivistice nr. 49/25.03.2016’’, emisă de către MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI, pag. 52, potrivit căreia ofertantul în cauză este autorizat ,,să presteze serviciul arhivistic de PRELUCRARE ARHIVISTICĂ’’. Ulterior, autoritatea contractantă, în temeiul art. 209 alin. 1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, conform căruia ,,În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei’’, a solicitat societății ... SRL, prin adresa nr. 56096/27.09.2023, următoarele clarificări: ,,(…) 4. Având în vedere cerința privind asigurarea condițiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor de arhivă, în depozite construite special sau în încăperi amenajate în acest scop, avizate de către Arhivele Naționale, menționată în caietul de sarcini, pct. 5.5.1, vă solicităm să prezentați documentul/avizul eliberat de Arhivele Naționale pentru funcționarea depozitului de arhivă în spațiul declarat de ... SRL în acest scop’’. La solicitarea de mai sus, societatea ... SRL a răspuns prin adresa nr. 248/29.09.2023, pag. 1, astfel. ,,4. Vă transmitem adeverința eliberată de Arhivele Naționale pentru funcționarea depozitului de arhivă’’, documentul în cauză aflându-se în anexa răspunsului anterior menționat. Având în vedere clarificarea aferentă, Consiliul reține că în cadrul adeverinței nr. SJANAG-838-R/27.09.2023, emisă de către MINISTERUL AFACERILOR INTERNE-ARHIVELE NAȚIONALE-SERVICIUL JUDEȚEAN ARGEȘ, semnată de către șef serviciu - prof. ..., se menționează următoarele: ,,(…) Se adeverește, prin prezenta, că operatorul economic SC ... SR, deține autorizația de funcționare nr. 31/08.08.2022 pentru serviciul arhivistic de păstrare și conservare. Precizăm următoarele: «Spațiul autorizat se află în ...; Operatorul economic deține pentru spațiul autorizat, menționat mai sus, autorizație de securitate la incendiu nr. 636/15/SU-AG din 04.01.2016, emisă de către I.S.U. Cpt. ..., al județului Argeș; Raportul de expertiză tehnică al spațiului nr. 3873 din Pagina 24 din 28

19.04.2022 a fost întocmit de un expert tehnic ..., atestat F156/ 16.07.1992; Construcția este din beton armat și metal, panouri, uși metalice rezistente la foc, cu pardoseala din beton, regim de înălțime P. Aria construită, desfășurată șu suprafața utilă este de 502 m.p. În spațiul destinat pentru lucru există birouri, rafturi pentru depozitare temporară a materialelor, punct sanitar, etc. Există mijloace de stingere a incendiilor (stingătoare de praf). Spațiul este prevăzut cu cameră de luat vederi și senzori antiefracție și detectoare de fum, contract de monitorizare și intervenție; prin depozitul de arhivă nu trec conducte de gaze combustibile, coșuri sau canale de fum; rafturile și dulapurile sunt confecționate din material incombustibil; instalația electrică existentă poate fi deconectată din exteriorul încăperii; Microclimatul interior și umiditatea se prezintă în limite normale, pentru arhiva pe suport de hârtie; Depozitul de arhivă este dotat cu stingătoare care nu afectează materialul arhivistic» Având în vedere cele prezentate mai sus, precum și, în baza art. 12 din Legea 16/1991 (...) a Arhivelor Naționale și Normativul privind caracteristicile tehnico funcționale ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor aflate în administrarea creatorilor publici și privați de arhivă, adeverim că «Spațiul autorizat din ..., în suprafață utilă de 502 m.p. (1 depozit) îndeplinește toate criteriile necesare funcționării în vederea păstrării și conservării documentelor de arhivă»’’. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca nefondate, alegațiile contestatoarei din cadrul adresei înregistrate la C.N.S.C. sub nr. 64007/22.11.2023, potrivit cărora ,,este surprinzător de permisivă legislația Arhivelor Naționale care adite în vederea autorizării dosarului prestatorilor de servicii de păstrare și conservare orice tip de autoizație de securitate la incendiu indiferent de destinația clădirii unde este depozitată arhiva”, deoarece ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI reprezintă unica autoritate de reglementare și control în domeniul evidenței și gestionării Fondului Arhivistic, astfel cum este precizat la art. 5 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, fiind atributul exclusive al acestei instituții publice de a emite autorizația aferentă. Din analiza adeverinței nr. SJANAG-838-R/27.09.2023, emisă de către autoritatea de reglementare și control, rezultă că spațiul pus la dispoziție de către societatea ... SRL «îndeplinește toate criteriile necesare funcționării în vederea păstrării și conservării documentelor de arhivă»’’, pentru care ,,Operatorul economic deține pentru spațiul autorizat, menționat mai sus, autorizație de securitate la incendiu nr. 636/15/SU-AG din 04.01.2016’’. Totodată, Consiliul va respinge, ca nefondată și cererea contestatoarei de ,,solicitarea opiniei unui expert tehnic’’, întrucât la baza emiterii autorizație de mai sus a stat și ,,Raportul de expertiză tehnică al spațiului nr. 3873 din 19.04.2022 a fost întocmit de un expert tehnic ..., atestat F156/ 16.07.1992’’. Pagina 25 din 28

Față de cele de mai sus, Consiliul constată că, ulterior răspunsului de mai sus, în mod corect, autoritatea contractantă a considerat că propunerea tehnică aparținând societății ... SRL este conformă, astfel cum este menționat în procesul – verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și cu factorii de evaluare nr. 57491/03.10.2023, pag. 256 – 343. Consiliul nu va reține ca întemeiate nici alegațiile contestatoarei potrivit cărora ,,oferta depusă de ... SRL trebuia să conțină autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU pentru funcțiunea de arhivă’’, întrucât potrivit cerinței aferente din caietul de sarcini, anterior citată, se solicită, în mod strict, prezentarea ,,pentru spațiul deținut autorizația de funcționare emisă de către Arhivele Naționale, precum și autorizația de Securitate la incendiu emis de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență’’, fără nicio altă mențiune suplimentară. În situația în care contestatoarea ar fi dorit existența unei anume mențiuni, aceasta trebuia fie să solicite clarificări autorității contractante, în temeiul art. 160 alin. 1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, conform cărora ,,Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire (…)’’, fie să o conteste documentația de atribuire în termenul imperativ prevăzut la art. 8 alin. 1) din Legea nr. 101/2016. Or, în condițiile în care nu există nicio precizare expresă în documentația de atribuire cu privire la ,,funcțiunea’’/destinația spațiului în cauză, care ar fi trebuit să apară pe autorizația emisă de către ISU, Consiliul constată că autoritatea contractantă a aplicat în mod corect, dispozițiile art. 133 alin. 1) și 2) din H.G. nr. 395/2016, conform cărora ,, (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică; (2) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv’’. Raționamentul de mai sus se regăsește transpus și la nivelul jurisprudenței europene, relevantă în acest sens fiind C-403/21, care a avut ca obiect cererea de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de către CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR (România), prin care s-au statuat următoarele: „Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară: 1) Articolul 58 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de aprobare a Directivei 2004/18/CE coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din Pagina 26 din 28

reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 2) Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză’’. Din interpretarea, în mod coroborat, a dispozițiilor instanței Uniunii Europene și a prevederilor documentației de atribuire, rezultă că pentru prestarea serviciilor în cauză sunt necesare și suficiente documentele prezentate de către societatea desemnată câștigătoare, urmând ca, pe baza principiului asumării răspunderii, stabilite de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă să fie cea responsabilă asupra modului în care ofertantul desemnat câștigător își va îndeplini, în mod legal, toate activitățile conținute de contractul de achiziție publică în cauză. În ceea ce privește invocarea de către contestatoare a Normativului din 7 aprilie 1999, de siguranță la foc a construcțiilor - indicativ P 118- 99, emis de către MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI AMENAJĂRII TERITORIULUI, Consiliul nu va reține, ca întemeiate, alegațiile conteatatoarei, întrucât actul normativ în cauză ,,stabileşte performanţele şi nivelele de performanţă admisibile privind "siguranţa la foc" a construcţiilor’’, după cum este menționat la art. 1.1. Față de aspectele de fapt şi de drept de mai sus, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de către societatea ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... Pe cale de consecință, va admite cererea de intervenție formulată de către societatea ... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Încuviințează, în principiu, cererea de intervenție înaintată de către societatea ... SRL, cu sediul în .... Pagina 27 din 28

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către societatea ... SRL, cu sediul ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., cu sediul în municipiul Pitești, str. Victoriei nr. 24, județul Argeș. Pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de către societatea ... SRL. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Președinte, Membru, Membru, ... ... ... Pagina 28 din 28